Gabriela Pana Dindelegan

DE

TEsrE

LIMBA ROMANA

_

~

Morfo logie Sintaxa Fonetica Ortografie Lexie Stilistica Teste recapitulative Editia a III-a

::n HUMANITAS
::LJ EDUCATIONi\L

Nota asupra editiei
Descrierea

erp

a Bibliotecii

Natlonale

PANA. DINDELEGAN, GABRIELA Teste de Iimba romanli : admiterea in facultate / Gabriela Pana Dindelegan. - Bucuresti : Humanitas, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-50-1876-4

81 i .135.1(075.35)(079.1)

Redactare Maeheta Paginate Coperta
HUMANITAS

CATALIN STRAT FLORIAN SApUNARESCU DOMNICA ROTARU CADISAN S.A.) SEBASTIAN BOB DINU DUMBRAVICIAN

Aceasta noua editie a Teste/or s-a nascut din neeesitatea didactica de a le "pune de acord" en DOOM2, luerare normativa academics aparuta in 2005 si introdusa in practiea scolara (programe, examene, concursuri)ilfcepand eu anul scolar 2006-2007. In consecinta, modificarile propuss'dcnoua editie nu sunt numeroase, intervenind mai ales in eazul testelor eu cerinte de foneti.e~·(aecentuare, silabatie) si de ortografie. Celelalte teste au rarnas, in mare masura, nemodificaje; exceptie fae cele eu cerinte lexicale privind neologismele (pronuntia si grafica acestora), precum si cele destinate morfologiei referitoare la inveiitafiilde.variante" morfolo gice]iB6ie: Modificarile surit absoliifriece'sare'c':Lurmatc' a' doua caracteristiei ale DOOM-ufci±2:"(a)introduce un mare numar deneologisme, reglementand grafia si pronuntia atat a'neologismelor nou introduse, cat si a celor eomunecu editia anterioara; (b) recomanda, in raport eu editia anterioara, un inventar mult modifieat de variante literare libere. Noua editie a testelor nu rezolva si cealalta cerinta, a punerii de aeord eu GALR, sigla pentru noua gramatica academica (Editura Academiei, 2005). Luand in ccnsideratie faptul ca descrierile si interpretarile din GALR nu au patruns inca in practica scolara (exceptie fac programele si manualele clasei a XII-a, care, incepand cu aceasta toamna, au pre1uat anu« mite aspecte din GALR), consideram ca punerea de acord cu noua gramatica nu era inca potrivita pentru nivelul scolar, Ba, dimpotriva, ar fi fost ehiar daunatoare, atata vreme cat clasele gimnaziale, cele in care se preda gramatica limbii romane, nu au adoptat programe si manuale care sa foloseasca noua editie a gramaticii. Cat priveste chestiunile deja intrate In prograrnele si manualele clasci a XII-a, cIe au "aeoperire" in testele existente, mai precis, in cele destinate stilisticii functionale (stiluri $i registre functionale, tipuri de vorbiri). Ca atare, pe masura ce programele si manualele vor prelua si adapta, pentru necesitati scolare, noua editie a gramatieii academice, mai ales pentru clasele in .care se preda gramatica limbii rornane, 0 noua editie (revizuita) a Teste/or (a IV-a) va fi absolut necesara. Ea va facilita intelegerea si preluarea corecta a solutiilor si a spiritului din GALR. Ramane insa In sarcina viitorului realizarea acestei editii,

Piata Presei Libere I, sector 1, 013701, Bucuresti Telefon: (021) 316 17 18 Fax: (021) 3161721
e-mail: educ@humanitas.ro, www.hed.ro

© HUMANITAS,

2007

ISBN 978-973-50-1876-4

Argument
" Cartea cuprinde 25 de teste a cate 10 puncte fiecare, teste concepute tern a f i c din domeniile: morfologie (substantiv ~i adjectiv;articol; pronurne si adjectiv pronominal; verb; parti de vorbire neflexibile), siritaxa (sintaxapropozitiei; sintaxa frazei; sintaxa normativa), fonetica ~i ortografie; lexic; stilistica, la care se adauga 8 teste recapitulative(patru, pentru_recapitularea gramaticii: teste~~} ~17 _~iJ?~tru.'.r.~,~a]:li1:tll_a!~'1_~ rI?~_e,_cl!ch~stiuni din toete domeniile: testele 22-25). 'Niciuna dintre culegerile 'de teste care circula in prezent nu este atat.de cuprinzatoare si de diversiticata tematic, . " Cu exceptia testelorrecapitulative, fiecare test este destinatunui singur capitol/ domeniu al limb ii, anuntat in titlu, pe care, prin cele 10 subpuncte, Hinvestigheaza sub diverse aspecte, cu intentia cuprinderii a cat mai numeroase chestiuni ce pot aparea la un concurs de admitere. De exemplu, in teste Ie de lexic (19 ~i 20), s-au urmarit, separat, forrnarea cuvintelor, relatiile semantice dintre cuvinte: polisemie, sinonimie, antonimie, omonimiesi registre lexicale: arhaisme, regionalisme, neologismetvezi, pentru testul 19, subirnpartirea mceletrei subpuncte: A,B, C). Sau, in testul de stilistica (21),s-au urmarit, separat, aspectele de stilistica functionala (punctele 1-5), registre stili stice (6), tipurile de vorbire (7-8), aspectele de stilistica literara (9~10). ' <i>, Ca tip 0 log ie, testelepropuse in aceasta carte sunt extrem de variate. S-a trecut de la testele de tip clasie, care eereau analiza completa a unui text, la teste cu cerinte mult mai diversificate.si .mai nuantate: de selectie numai a anumitor .fapte, de alegere dintre mai multe solutii, de obicei, solutii usor- de confundat, de modificare a unui text intr-un anume punct al luisi intr-o anumita directie, de argumentare a unor solutii, de comparare a unor situatii apr?piatqi, totusi, neidentice, desurprinderea ambiguitatilor, de rezolvare a unor chestiuniteoretice etc.S-a trecut de la 0 formulare a cerintelor in maniera.clasica la formulari mai moderne.inepierzandu-se din vedere nici formularile tip grila, cu observatia ca, pentru a se evitarezolvarile intamplatoare, oricand posibile in testele-grila, s-a adaugat si cerinta suplimentaraa exemplificarii solutiei alese san, mai interesant, a gasirii unui exemplu potrivit pentru solutia taiatii (vezi, de exemplu, testu114). -Diversificarea tern a tic ii si tip 0 log i e ii a urmarit ca aceste teste sa fie utile pentru pregatirea concursului de admiterede 'la to ate facultatile in care se dau probe de limba romana, indiferent de tipul de examen pecare facultatea 11propune. A urmarit, de asemenea, scoaterea candidatului din rutina cu care scoala l-a obisnuit, obligandu-I'sa faca fata unor cerinte cat mai diversificate sisase adapteze rapid unor situatii de testare cat mai diferite. ~In conceperea fiecarui test, scopul a fost, pe Hinga verificarea si fixarea cunostintelor de baza, si Invatarea propriu-zisa: completarea de cunostinte, In vederea atingerii obiectivului de completare de cunostinte, testele aduc spre rezolvare, pe langii chestiunile de baza, si chestiuni de maxima dificultate sau de mare subtilitate, precum ~i situatiile in care, in mod

6. selectati-le ~i stabiliti clasele morfologice de la care provin. >1i Desi unele teste includ si subiecte de marc dificultatc ~i subtilitate. sintaxaIexic. in orice moment al pregatirii. Substantivele in nominativ au functia sintactica: a. <I> Cartea propune REZOLV. deprinderea lui cu cerinte care depasesc nivelul mediu de pregatire. Nici sdmburul luminii de viata ddtdtor. h. a verbeIor dublu tranzitive. exista. 2. odata parcurse ~irezolvate corect aceste 25 de teste.icerul. constituind "capcanele" gramaticii si ale limbii romane in general. a i A. a articolului demonstra= ] tiv.23. cartea. de subiect. alegeti solutia corecta. in nominativ si in acuzativ. asupra "capcanelor"~i a chestiunilor dificile. chestiuni analizate anterior. seria de raspunsuri corecte. a complementului indirect. ele necesita untimp diferit de lucru: 2 ore(ln cazultestelor 1. mult diversificate fata de cele anterioare. 13. Din enunturile care urmeaza. de capacitate. se atrage atentia Nu era 'azi. 4. altele. unsprezece substantive in cazul nominativ. pentru domeniile mai tar cuprinse in cartile de teste (vezi. In con3. obligarea lor sa se concentreze si un timp mal indelunincorecte: gat. sustinute cu argumente in lucrari anterioare. opt substantive in urmarit cuprinderea a cat mai multe tipuri de exercitii ~i de cerinte. Erau din rdndul celor ce n-au fost niciodatd. incat md-intreb in sine-mi: sare. c. indiferent de facultate. Indicati ce urmari deriva din fiecare interpretare. 3. unele teste se pot folosi si pentrupregatirea examenului dati cate un exemplu pentru fiecare. a cata parte din punctaj este capabil sa rezolvecu puL teri proprii.al carer scop a fost. in modexpres. Dar ele pot fi utilzate cu succes si pentru pregatirea examenului de bacalaureat la clasele h. h. filologice sau pentru pregatirea elevilor care participa la olimpiadele de limb a romana. Dad • Testele se adreseaza. ele variaza ca dificultate si ca grad de condenPe-atunci erai Tu singur.I ( I f I ~ I i curent. stilistica). prin toate cerinh. 1 testele lucrate). a celor cu grad mai mic de dificultate si a teste lor care reiau. REZOLV ARILE sunt insotite de evaluare (se propune un barem de corectarepentru toate Testul nr. d. lumea toatd pun solutii duble de analiza.ARI complete. grupul din rtindul se afla la limita dintre locutiuni si grupurile analizaditiile noilor programe ~i manuale de limba romans. lnseamna avertizarea lui asupra diverselorxcapcane" si. Este motivul pentru care. f 8 I I. prin COMENTARII.. solutii in cazurile de dificultate. Construiti propozitii in care fiecare adjectiv din text sa apara la cazul genitiv. patru substantive in >I> Am convingerea ca. ale carui cerinte au devenit din ce in ce mai complexe in ultimii ani. adica sa masoare SUBSTANTIY. taindu-le pe cele didatilor in situatii diferite de lucru. de concurenta dintr-un anumit ail.12. cazul nominativ.24. Indicati alte patru grupuri neanalizabile (locutiuni) in care se include substantele ei. indifesubiect. 11. ~i 0 REZOLVARE selectiva. exemplificati-le ~i stabiliti carei clase morfologice ii apartine ile adoptate de manuale. prin COME:NTARII.22).20. rezolvari care raman in exc1usivitate in sarcina candidatului. in consecinta. Indicati alte patru clase decat cele existente in text care se pot substantiviza. tiv)·1 ! B. urmarind sa ofere solutii (in fond.Pe cdnd nu era moarte. se justifica diversele Cdci unul erau tolit~$i toate erau una. in nominativ si in geninominal. 14. iar. 18. deexemplu. cu cerinte bile (in aceasta ultima situatie. 21. de nume predicativ. permitandu-se. candidatilor la examenul de admitere In facultate. adoptand solutiile de tip scolarrvezi. candidatului sa se autoevalueze. incIusiv ale celor de liceu. Parcurgerea testelor ~i confruntarea propriilor rezolvari cu REZOLVARILE propuse de autor inseamna obligarea candidatului sa ia contact cu acestecerinte speciale sau cu grad ridicat de dificultate. sapte substantive in cazul nominativ. variante. In primul rand. 3 ore (pentru testele 2. ile opinii. c. a predicatuluii Adjectivele din textul I sunt: a. subiectele ~i rezolvarile din aceasta carte pot fi un a. In textul I. *' Desi toate testele cuprind cate 10 puncte.19.JECTIV exact. a dativului posesiv. Seda textul: . substantivul riindul i~i pastreaza autonomia). taind-o pe cea incorecta. De aceea. Prin COMENTARII. S-a evitat rezolvarea testelor recapitulative. astfel. In text apar: a. iar. in cepriveste partea de gramatica. *' REZOLVARILE sunt insotite de COMENTARII. stilistica. mi-amincalcat proprifiecare Iocutiune. AD. 16. candidatii gresesc. Introducerea unei asemenea ierarhii a avut drept scop punerea can1. rent de tipul de examen sau de gradul de emotivitate al fiecarui candidat. unele de oricdrui examen de admitere.21). 4 ore (pentru testele Au cine-i zeul cdrui plecdm a noastre inemi?" (Eminescu) 8. h. dintre propunerile de mai jos. Indicati daea exista in textul de laI substantive obtinute prin conversiune. sa propuna un model de rezolvare) pentru toate domeniile: morfologie. A. 4. de exemplu. in cateva cazuri. candidatul dobandeste nivelul necesar de cunostinte spre a face fata exigentelor B. aprofundarea cunostintelor ~i completarea acestora. vdzduhul.7. analizand grupul in ambele bun indrumar pentru profesor. 9 .interpretarea sintactica a diatezei reflexive.17. pentru testul19. se incadreaza in limitele programelor de limba romans in vigoare ~i reflecta solutitivul riindul.9. a. pentru testele 1-11. Alegeti. 15. sub alta forma.10. to ate.25). se subliniaza ambiguitatile si se proPe cdnd pdmdntul. nici totdeuna. nimic nemuritor. subiecte. continand 250 de cazul nominativ. nici mane. 5. niciieri. toate in nominativ.

. uadl sunt greseli.J popularul Slavici cu rafinatul Naum. numai in acest caz.'acestuia.] horatianul OlldnescuAscanio cu liricul ofiter Serbdnescu. [ . Alegeti. care ades imi zicea in bdtaie de joe .seauzea rdsundnd glasul unui pdrduas]. [ . Skelitti cu frantuzitul M Corne. "cutrieram dumbrdvile /ii luncile frumoase. h. h. 2. cum sa suporte ochii aspritsi dojenitori aijratelui si ai sorei lui? . de dupti cari-mi zdmbeau zorile in zburdalnica vdrstd a tinereteil" (Jon Creangd). B. . .. complement direct.. "Cele mai disparate spirite s-au putut intdlni si s-au putut insufleti in acest contact: veselul voltairian Pogor cu sistematicul politic Carp. Dati alte trei exemple in care prepozitia pe sa apara cu functia de la A. h. [ . si altii si altii. selectati din textul II adjectivele in cazul genitiv. complement de agent. S. h.Printr-o ironie a destinului. . Alegeii. apdream acum ca demn luptdtor impotriva minciunii tocmai eu. h. solutia corecta: a. solutia corecta: a. . B.. ca mdtusa Anghilita lui mas Chtriac". atribut substantival prepozitional. solutia corecta: a.Oare Grigore a lui Petre Lucdi de la noi din sat pe la ce scoli a invdtat [ .. .} cd-i feciorullui Stefan a Petrei. explicati in ce situatie se schimba natura morfologica a cuvantului-suport: a. A. ..J amarul critic Panu cu bldndul Lambrior. cdci amintirea a multor nereusite fl sperie. C. enunturile cu forma corecta: -1n ciuda efortului asidu.Datorita rusinei si a groazei de a fi compdtimit. D. C.] pe la prdnzul eel mic. . cdci coperarea cu familia este ca si inexistentd. care este cuvantul-suport (cuvantul la care se ataseaza). pentru substantivul minciunii.. Testul nr. c. ludndu-sedupagurile cere ralel"(JonCreanga) . .. complement indirect.$i a doua zi.:]. Identificati articolele hotarate si indicati. este in cazul genitiv. pentru grupul subliniat. pe ..E absolut nevoie de medic.. "in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului".. Pastrand sensul neschimbat.nu-i 0 femeie de inteles. "mi s-a pdrut ca md aflu in sdnul lui Se da fraza: .vexemplificandu-l fiecare. pentru grupul prepozitional pe adeviir din textul Ill. inaltul visdtor Eminescu cu nemilosul observator Caragiale. solutia corecta. este complement circumstantial de scop. h. . B.tr 11 . A. . este atribut substantival prepozWonal. Alegeti doua prepozitii si trei locutiuni prepozitionale care cer acelasi caz cu eel din 8 A. astfel incat cele trei grupuri prepozilionale sa indeplineascacealalta functie sintactica (veti face rnodificari minime in text. a. 2 ARTICOL 1. . unde.Din partea tatei. este in cazul dativ. . h. cdci numai medicul poate avea 0 solutie vindicative. A. a..noaptea.Problemelecele mai greu de rezolvat sunt cele de viitor. marti. solutia corecta: a. 10 . 7.] . Identificati articole1e hotarate propriu-zise pentru cazurile genitiv si dativ. h. pentru fiecare. analizati determinantul .. mai ales de cdtre tdndra generatie.Da pace bdietului. taind-o pe cealalta: a. complement indirect.." (idem). reformulati textul II. atribut substantival genitival. cheamdpe mdtusaMdriuca lui mos Andrei la noisi-i zice cu dragd inimd: -cDoamne. Analizati articolele din urmatoarele texte: a. cumruiticd-hdiccum se pot invnijb! oameniidin-nimica L}. impuse de noile conditii gramaticale). a mijloacelor de transport de dinainte de era automobilului. 10.Nepdsarea din ultimile sdptdmdni a "dragei" sale familii este dezastroasd.i izbindu-se de cele stand fara voinia sa. distingand articolele enclitice de cele proclitice. pentru grupul de cdtre generatie. Alegeti. construiti cate 0 propozitie cu fie care si analizati sintactic si morfologic partea de propozitie introdusa.Daci se simte un invins in proprii ochi. melancolicul Theodor Rosetti cu (pe atunci) humoristicul Jacob Negruzzi. 6. [ . la 0 clacd de dezghiocat pdpusoi. [. Incercuiti formele gresite si rescrieti. . h.Fratii lui. taman in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului.. Gasiti alte patru omonime morfologiceale acesteia. . verificati. si pdrpiilind niste put tineri la frigare.El numai are putere sa spere la vro inoire. prdviilindu-se .. . 9. .] N. atribut substantival prepozitional. in urmatoarele enunturi. pentru grupul prepozitional impotriva minciunii. facand mama un cuptior zdravdn de alivenci si pldcinte cu poalele-n brdu. Ari'ita~care adjectiv din text apare el insusi ca regent. Indicati cu ce valori morfologiceapare in text forma a. h.} cdmpul cu florile si mdndrele 'dealuri. tdcutul Tasu cu vorbaretul Ianov. solutia corecta: a. pentru grupul de dinainte de era. Stabiliti. Alegeti.si fncepuse a fnnopta cdnd ani ajuns intr-o infunddturd de munti. Maiorescu)..se multdmise c-un sdrutat din partea frumoasei crasmdrite" (idem). C. Alegeti.Zbuciumul fintei aceasta desruidiijduiui md impresioneazd.] agerul si recele Buicliu cu sentimentalul Gane. c. [. complement circumstantial de loc. isi ascunde esecul in [ata prie- tenilor cei mai apropiati. complement circumstantial de timp. analizati-l sintactic. . atribut substantival prepozitional. indicati rolul special al articolului hotarat proclitic: a.. i-am scos Mdriucdi un soarec din san".:" (T. viata lui a fost un continu/esec.. 3.Se da textul: Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energice nentru apararea mediului ambiant a fost redescoperirea. care nu pusesem niciodatd pret pe adevdr" (Mateiu Caragiale) 8. [ . nu au nici 0 de intelegere pentru el. acolo unde este posibil. proaspeti imbogdtiti. .. gospodar de la noi din sat". inchisul estetic Burghele cu viirtosul glumet Creangii. " . .

. "a namild de om mdnca brazdele de pe urma a 24 de pluguri": "Cand s-e face mai mdrisor. mdi fica'. ". . Indicati alte valori gramaticale. pentru exemplele anterioare. partilede propozitie dinstructura carora face. . b. .Page Down este opusullui Page Up". totusi. . Comparati din punct de vedere gramatical constructiile subliniate: . .componenta lui GN din structura unei propozitii" (DSL)...si. h.$i numai asa se putea linisti biata mama de raul nostru". . "caei de zbantuitul ista al dumitale nimica nu scapd"..profesot".vreu sii-ti fae si eu un bine In viata mea".clasa a intdia I intiii /Yntdia. mirdndu-ne de cele intdmplate". . din urmatoarele constructii.plecarea celor mai tineri dintre profesori. "Caei era acum a scdpare de ddnsul. exernplificati fiecare cu alt tip de pronume si faceti analiza completa a genitivelor. d. . "e una din cele care seoate mahmurul din om". zise mama. . .plecarea celei mai bune prietene a melela mea/ale mele. 6. .Iar stropsitul de Ion {.se afla cdlare pe eel mai strasnic cal . amdndoi a ces ti fiii lfii.Asa a fl. Indicati si exemplificati valorile specifice pronumelor personale si reflexive. A. I.in exemplu pentru fiecarc. cu lesie tulbure". 12 (h6t~iil. f. . cum s-e fi chemdnd' (Ion Creangd). .studenti. . Analizati.In ajunul Sfdntului Vasile" (Ion Creangd). .din prieina pacatoasel istorii . .t 8. .proprietarul hotelului si restaurantelor /si al restaurantelor/si ale restaurantelor.din pricina pacatoasel de istorii.in propriii-i/proprii-i ochi.telor". "fa lasd-md.cu cdrtile cekad-voasir:a'(Jon Creangd).Bine.pleearea celor mici si a celor mari/si ai celor mari/si celor mari. noaptea". impotriva a cinci studenti. . La intoarcere. .gratie ajutorului privat si a sprijinului/si sprljinulul de fa stat. A$ cumpdra un Luchian. 3 de dativ ale 13 . fmpotriva. alegand unul considerate incorecte: a.].Necet.$i noi pe cdldurile cele. b. vreu sd-mi fac bdietul popo".fn cazul agriculturii si al altor I a altor ramuri ale economiei. e.sa-Ii deie toate darurilesale cele bogate". "selectar~a lui known" (Word).Dtideam atentie fiecdrei aparitii ale dlstinsului profesor I a distinsului profesor. c.j nepot de sora luiPfindila".cu prietenul meu Chiriac a lui Golan". 2.Paate cd acesta-i vestitul Ochild. Aratati cu cc valori gramaticale apare forma cele in urmatoarele constructii: a. 9. A. "inaintea lui t din cuvdntul the". .toti geamgiii/geamgii din bloc. e. j. indicati In ce consta aceasta diferenta. Dati cate un Indicati cu ce valori gramaticale apare forma a in urmatoarele constructii: "ell zbur dalnica vilf stu a tineretei": ' . . b.Dar fost-a scris pdrintelui Duhu sa nu aseulte in totul sfaturile euviosului starit". .. PRONUME ~I ADJECTIV PRONOMINAL 1.. are sa inceapd a-i mirosi a catrintd".din punctlpunctul de vedere istorie. . 10. c. . Indicati cazul substantivului subliniat dintre ra~punsuri si taindu-le pe cele y.amdndoi fiii/fii nostri. "uneori nu apuc sa sfdrsesc 0 frazd. ceIe bune sa s-adune" (Ion Creangd). n-a ji asa. ~. de nerecunoscut.asa era numele nurorei lui jupiin Strut'.se face a 0 cduta de au". genitiv. .Dumnezeu". 7. Alegeti constructia corecta. am gdsit un Bucuresti ostil. "eu cu Zaharia {.dinpultctlpunctul de vedere al istoricului.lsuplimci:ttarl~depli~e~te articolul saunehotarat) in cuvintelor sublimate.•. . dativ. .. "care se zice ca face avant si vreme rea". k. acuzativ: a. In exemplele anterioare. . Indicati. . "Cele rale sa se spele..centru de primire alai pensiilor. "ea in eazul fonturilor si al altor trdsdturi ale Wordului". g.. "de-ti era mai mare dragul sa-l privesti". EI este nepotullui Tudor Vianu. . Indicati ce . . giupaneasa. care dintre utilizarile lui a sunt diferite de norma literara actuala. Berechet.Jnocentul de mine credea ca ..parte formacele. a.j. analizati morfologic aceste cuvinfe: a. . f.In partea de jos a list-boxului".pentru hatdrul cdlugdrilor si ~ c~lugari. B.Lui dascdlul Vasile a Vasilcdi ii pldteam numai cdte un sorocovdt pe luna". .• i. d. "a sculat mai tot satul in picioare". Indicati cinci functii sintactice ale genitivului prepozitional.. . fonnelor neaccentuate pe Testul nr. d. [. taind-o pe cea incorecta (taindu-le pe cele incorecte): . . g. cd a si venit maine-le" (Paul Goma).pleearea celor mai tineri profesori .plecarea in strdindtate a prietenei mele celei mai bune/cea mat bunii.. .} face 0 hodorogeala' (Ion Creanga). ar fl fdcut Saint-Just-ul de Slobozia" (RLib. "am ajuns intr-un tfirziu. .unde se pomenea scoli ca a lui Balos din Moldova?".ne ungeam. impotrivacelor cinci studenti· e. m. ale formei lui. Un Enescu nu apare in fiecare an.se afla cdlare pe un cal de cei mai strasnlcl". . . _ C. bine. . b. . drept sa va spun". "observatiile exigentului.acinci dintr~. .. .Nalca .. c. b. .. clasa a doualdoua. "de pdrdiau roatele si sdrea eolbul in naItul ceriului".Apoi bine cd stiu a cui esti.. "un prostalau de scriitor".. . 4. Plescan.Utilizarea mouse-ului in Windows". 5 . bldndului noslcu.jnca n-am vdzut asa femeie sapliinga de toate cele". afara celei de articol.. "A1cafuiti urr enunt potrivitt~re-sa includa Ull gr11P'ol116foncu cetetfaceti analiza gramaticala a acestui gmp. c. " f.s-o fndosesc de mamavre:o doud zile inpod prin cele putini hdrbuite".

I.\~imd alintam fa sdnu-i. Parerea Ioanei este ca ne-am edueat gresit proprii copii. Indicati functiile sintactice ale dativului neprepozitional (dati pentru fiecare cate doua exemple. j.Ne pare bine . c. Se a. $i-a impus multe re~tri~iii dilimentare. 4. g. exprimate prin substantiv si prin pronume. alta si mal si s-a inceput din capdt. cartea aceluia . d. b. f. 5. a..Mii intreb ciirui elev i-am dat cartea . b. aceiasi ochi.:" (Creangd) e. dupa identitatea de functie sintactica. asezand in aceeasi coloana pronume de acelasi fel. Astdzi.Ne-am pierdut averea. Indicati care pronume nu se pot adjectiviza. acolo unde este eazul.. acolo unde este posibil) ale formei i din urmatoarele constructii: a. Indicati ~i cxemplificati cinci valori morfologice distincte pe care forma ce le are in limba romana.. analizati sintactic si morfologic fiecare aparitie. g. utilizandu-l Ia cazul dativ. Dorea sa md gdseascd ~i sd-mi spunii neeazurile lui.Rdzi de ce intelegi prea bine.. Ciirui elev i-am dat cartea? ." (Iorga) Extrageti pronumele si aranjati-le pe coloane: A. Nu-i inuilneam decdt 0 data pe luna. vai de aeela care scrie ca sd-si dovedeascd lui aceasta!" (Iorga) e. Ne intrebdm cum este mai bine . 4. B. b . Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~j sintactice. e.. Copii. . 6." (Iorga) d. ADJECTIY. Cartea da-tu-mi-s-a numai ieri si 0 voi inapoia-o sdpuimdna viitoare. g. sterge-ti tabla si ldsati clasa in ordine! g. care le-am observat si la mamaei! 10. construiti (c. dacd n-are fiinta pe lume" (Creangd) i. d. au acelasi rol de marca a diatezei reflexive). acestei Jete Jrumoase a mele .. f. d. negri ea murele ~i scdnteietori ea fulgerul" (Creangd) h. . Alegetitipurile de pronume cu flexiunepentrugenitiv.in cartea-i . Dati cate un exemplu pentru fiecare tip de adjectiv pronominal. Ioane. mai pasd de eei din jur. analizati sintactic si morfologic fiecare situatie.aretip) enunluri in care acestegenitive sa indeplineasca functia de atribut pronominal genitival. 1mi convine situatia -lmi impun numeroase restrictii. Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei va. 9. f. asezand intr-o coloana pronumelc care indeplinesc aceeasi functie (vor alcatui 0 singura coloana fonnele care. acestei Jete . acolo unde este posibil). c. ale ale dau constructiile: cartea lui . . desi nu au functie de parte de propozitie.cartea elevului aceluia.carte a acelui elev .fetei mele frumoase.Dar si asta-i 0 avere.} 'numa-si daughiont una alteia" (Creangii) c. apoi rescrieti enunturile sub forma corecta: a. 7.cartea lui Ion. dar cd proprii-i fii sunt atent educaii. Gratie celor ce ne-au ajutat direct. Vi-o repet a nu stiu cdta oard cd vi se pare. mat ales. b. 2.jnsa veselia nu s-a inchiet numai cu atata. Indicati care pronume se pot adjectiviza. sdrindu-si din minti. patru prepozitii care se construiesc cu genitivul si doua locutiuni prepozitionale care se construiesc cu acuzativul.$i. ~i sa mori e greu. dasctile.Dau cartea ciirui elev are nevoie de ea. iei asuprd-ti grija mormdntului" (Iorga) c. c.in eartea ei. 8.. Incorectii nostrii arbitrii s-au ldsat mituiti de cdtiva membrii din eonducerea clubului. . dar si de ee nu intelegi deloe. acolo unde este posibil) ale luisi din urmatoarele constructii: . Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~i sintactice. dau enunturile: "Crezandu-te cd esti mai mult decdt esti. . . "Ca sa scapi de gdndul mortului." (Creangti) . b. RECAPITULATIV: Testul nr. e. Alegeti patru prepozitii care se construiesc cudativul. d. ti le dau degeabo" (Creangd) 5.Ne doare capul. aceiasi delicatete. dupa tipul de pronume.1:l):}es. 15 14 . locercum. Zi-i un cdntec de fa noil f. descoptir intruna din laturi. "dar mi-i de-a mirarea de unde ai sa-l iei. Nu-i.Fetele de la ghilit roo. utilizandu-l la forma de dativ feminin singular. 3. "uneori. I-a venit 0 scrisoare din strdindtate. PRONUME 1. "Cutare se mira cd in codrii dumitale sunt mal multe vreascuri si frunze dec/it fn livada lui. .3.4 SUBSTANTIV. . am reusit sa rezistdm. cd nu-i adevdrat ceeaee spuneti. alcatuiti cu ele propozitii si analizati sintactic si morfologic partile de propozitie pe care le introduc. AeeiQ$i staturd. I-au sosit copiii din strdindtate. h. Se a. b. prezenta a multor spdrturi. isi rupea ciubotele. A intdrziat ~i astdzi. cdnd e omul sdndtos" (Creangd) h. gdngurind si uitiindu-md in oehii-i cu drag" (Creangii) e. $i-a trim is nevasta la cumpdrdturi. greselile. in cartea sa . Dati cate un exemplu pentru fiecare pronume de la a. . Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei 0. a. dar si a celor multi din umbra. sterge-ti picioarele in fata usii! h. a. SJaturile profesoarei insdsi nu mai au nici 0 valoare in ochii nostri. "cu ochii mari. Uitdndu-md intr-ansa.Dacd le-i duce.fetei acesteia. i. nu vei inainta niciodatd spre eeea ce-ti inchipui cd esti" (Iorga) b.

cincifunctii sintactice (atunci cand este posibil). . Stabiliti zece functii sintactice diferite (necircumstantiale pronumelui relativ. (n-)am cesti . Stiu-tu-l-ai (asa de hain?) -: Stiutu-l-ai (asa de (De-)ai fit! . d.Dragul meu prieten.nestind. 3. b. Stabiliti deosebirea gramaticala dintre: plecarea nebunei mele de prietellii . Printre cuvintele subliniate. Indicati. EI m-a ajuns in dreptul Cismigiului..predicativ personal intranzitiv. (vreau) sasefjtie .dumnealui este interesantd. si circumstantial e) ale c. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista. iar ina doua. analizati-le sin tactic si morfologico B. cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. in oras. Alegeti pronumele ~i adjectivele pronominale din text care apar laalt caz decat la nominativ si acuzativ. acolo unde este cazul. Mi-a ajuns. f. 1mi ajunge sa-l stiu sdndtos. a. h. El a ajuns la 0 mai bund intelegere a situatiei. Prin ce se deosebeste uzul din text al verbului a crede de uzul sin tactic din limba literara actuala? b. 10. Construiti cinci propozitii care sa contina cate un pronume posesiv. si sfintei Duminecipentru buna gdzduire si ajutorul fdgdduit. . faceti analiza completa a celor doua forme. Comparati din punctul de vedere al diatezei urmatoarele enunturi in care apare a crede si faceti analiza predicatelor continand acest verb: a. Alegeti forma corecta. j. si de bine.. Ajungdnd ce si-a dorit.copulativ impersonal intranzitiv. Harap-Alb. 5.(vreau) sdse stiie. El s-a ajuns acum. a uitat de cei care l-au ajutat. altfel spus. 16 . 6. . a. i. ai sa sti . cd nu-si crede ochilor si urechilor. pdnd cdnd totul ii ajunge de nesuportat.(De-)ai stii. deosebirile gramaticale dintre forme. nominativ. respectand conditia ca in prima sa aiba functia de atribut. a.(Incearcd) sa stii.0 femeie pldnsii este aici 0 aparitie obisnuitd.i. Seo. nu-l mai dai jos din masindl Alegeti solutia corecta dintre urrnatoarele serii de trasaturi: . $tl (ceva?) . trd Inca nu stiti ce-ipe fume.d-voas." (Creangd) A. taind-o pe cea incorecta: vei sti . exista ambiguitati morfologice (adica sunt unele care admit dubla interpretare morfologica)? Daca exista. Stabiliti cu ce trasaturi sintactice apare a ajunge in urmatoarele enunturi: a. C.Carte a . Forma ce apare la cazul: a. k. indicati fiecare functie si cazul fiecarui pronume. .predicativ impersonal intranzitiv. e. Stabiliti cu ce valori apare in text forma ii. Analizati sintactic aparitiile¢'in text ale verbelor. nestiind . 2.Stii (ceva?) . . unul inexistent in text..~-Hei.. b. ca sa fiu linistit. B. 9. diferite de cclc din text. 8. A. ii cduta sa judeci luerurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti si necdjiti. Alegeti raspunsul corect. 4. se crede deja cd poluarea a depdsit limita admisa. d. ] Cdnd vet ajunge si tu odatd mare si tare. Alegeti si analizati morfologic fonnele de vii tor din text. mai rabdd.predicativ personal intranzitiv si reflexiv. b.a ajunge si a ft. Un bdtrdn suferind md impresioneazd totdeauna=.iJ..ai sa stii. pentru fiecare. dragele mele vere.. A ajuns 0 mare durere sa ai nevoie de administratiel g. si de rdu. . Construiti un exemplu in care ce.Femei suferinde sunt multe in tara asta. sub aspect morfologic. 17 VERB Testul Dr. . nu mai vreau sa aud de tine! h. astfel incat fiecare adjectiv sa apara la alt caz. astfel incat fiecare pronume sa indeplineasca alta functie sintactica. (Incearcd) sa sti . Indicati si alt omonim morfologic. 1. dand pentru fiecare cate un exernplu. Cine se grdbeste ajunge la timp oriunde este nevoie de el. Dragul meu prieten a dispdrut. in structura caruia intra alt auxiliar decat ccle din text. care pastreaza constructia cu acelasi caz)? 7. " (Ion Creangii). Mai rabdd Harap-Alb ce rabdd. EI se erede Dumnezeul romdnilon c. e.vei stii. . multdmeste lui Dumnezeu. neddnd nicio atentie pdrerii celorlalti. mai rabdd. B. " (ultima este constructia din text). b. Crede-ma. l. El ajunge la facultate. .Dragul meu. Harap-Alb.. 6. Exemplificati un tip de vii tor inexistent in text. Dar pan a atunci. nemaiavdnd ce zice. 0 femeie pliingiind este un speetacol trist. Dumnealui imi cere des pdrerea. 7. E atdt de surprins.plecarea prietenei mele nebune. 5 Se da textul: . . ~~·lpoti) fitt "'-WQji) stii. Construiti cinci propozitii care sa contina cate un adjectiv posesiv. Harap-Alb.. "Dar pdnd atunci. c. zice Spdnulcu viclknia lui obici~uifq. pastrandu-si valoarea morfologica din text.copulativ personal intranzitiv.[. pentru ca stii acum ce e necazul. .(n-)am ee stii. am dreptate! b. de complement. extrageti-le si analizati-le morfologic si sintactic. acuzativ.. Construiti doua propozitii in care sa apara doua omonime pronominale ale formei i din text. El si-a erezut totdeauna copilul.predicativ personal tranzitiv. indicati-le si aratati in ce consta ambiguitatea. analizand fiecare situatie marcata grafic. . Comparati.textul: . ti-am scris si ieri. taindu-l pe eel incorect. hain?). verbul a rdbda din constructiile: a. revin la intrebarea de ieri. sa apara la celalalt caz. . Indicati si exemplificati. A. Cuncasteti 0 unitate frazeologica (0 expresie verbals) continand pe a crede cu acelasi regim ca ~i eel din text (sau. cdci cu rdbdarea ii frigi pielea.

Deie Domnul! . Analizati formele de viitor din text. N-avea sdmaiapuce.te unexemplupotrlvit rentele de grafie.Ion poate pleca. c. b. dar e destul de greu de indeplinit. c. cinci exemple de locutiuni adverbiale si cinei exemple de locutiuni conjunctionale. b. in urmatoarele enunturi. aZtfel .. ia~.. A. Realizati. A. EZ are de terminat 0 carte. fnfati$eaza . fiind fdgdduite. Aibti parte numai de necazuri! B. Analizati. ce functie de parte de propozitie indeplineste fiecare.j.0 data. dar cdnd este sa dai pasto pamt. ti-am fdgdduit eu. iar. Stabiliti omonime gramaticale si omofone ale acesteia. Selectati si comparati din punct de vedere gramatical predicateledin constructiile: Studentul Ionescu este preferat si fncurajat de profesori . nu poti s-o fntorci in ruptul capului. a.cheltuie. B. Ion se stie nevinovat . Asa e lumea asta si. g.fndrumeazii. c. Nu s-a achitat de cele fdgdduite. Aratati. meritd (sd faci efort). gramaticaIdife- 6. Ajutoarele. urmatoarele aparitii ale formei ' 3.se chinuieste. a. analizati-le. Dati. cheltuieste . se vor complace . 9. Peate sa fi plecat. Zicd cine-a zice si cum a vre sii zicd.dezagregheazd. pleacd.decdt . a. EI are doud case.de loc. a. Vorba ceea: «Zi-i Iume si te mdntuielx" (Creangd) a.de grabd.Ia.. de-ai face ce-ai face. pentru fiecare. Nu meritd (sa faci efort) . b. pentru instrumentele sintactice. indicati care este diferenta gramaticala dintre forme. Care este valoarea din text a fonnei ia? b. pentllifiecare situatie. specificand. Alegeti exemple potrivite pentru perechea: ori . 6 deja cine este stie de cdtre toti care este data examenului. 4.ne speriaseram. verbele a fi si a riimiine.>.Scrie-ti exercitiilel b. dejel-.. Comparati. creeazd . .creiazd . rdmdne cum este ea. acum mai vii de-acasii. Poate cdIon c.Se c.insemneaza: va transpare .. .. VERB ~I PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE 1. indrumd . si determinantii pe care ii are verbul a avea. El n-are ce se face. Analizati. din punct de vedere grarnatical. valoarea gramaticala cu care apare a avea: a.infati$aza. Explicati gramatical omofonele din grupurile: Scrieti exercitiilel . dainuieste . dezagrega . . 10. Trebule sa plecdm. fiigiiduit: a. De fagdduit.Dea Domnull.Nu se sa puie capdt . Md rog.aseazd. va zdcea .Studentul Ionescu este preferatul profesorilor . Extrageti si analizati toate verbele care apar la alte moduri predicative decat la indicativ.. Indicati cu ce valori gramaticale apar. b. Lui Ion fi tre- Testul nr. buie 0 carte.va zace. n-are ce se intdmpla. alegeti-le si indicati valoarea lor semantica. e.sa aibe.iacolo unde estc posibil. taind ce este incorect: sa aibd . b.de fel.va tdcea. a. Analizati predicatele din care aces tea fac parte.Bea edt 0 vrea!.nu mai. in textul de la 1.Ion poate pleacd. b. trebuiau aduse la timp. de n-a venit. Ion i~ipregateste un ceai subliniate: bine pe sine insusi . ne speriasem . 19 .se vor compldcea. Ne-am sdturat de fagaduit.. asazd .. 5. indicati si valoarea lor gramaticala.·. Sunt linistitd. Extrageti (din textul de la 1) cuvintele n~f1exibile si grupati-le dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare cuvant selectat. [ . a. Ion nu se cunoaste prea fdptasul. a red. in enunturi diferite.sa puna capdt. crednd . EI n-are sa reuseascdsinour. indi(eventual. 9. dactii inainte.StudentuIIonescu este harnic si inteligent. 7.. Trebuie ca Ion e bolnav. d.8. c. Comparati gramatical formele a. f. . e. stai si-l astepti. te silest! sd~l ajungi. iar dacd-i in urmd. Beie edt 0 vrea! .alt feZ. ar umplea . -Ionj~i pregateste copilul de plecare. odatd . B.primavara. pentru cele conjunctionale. Daii~§. comparatia gramaticala a fonnelor cati. Faceti analiza sintactica a locutiunilor adverbiale. 10. Daca in text exista locutiuni adverbiale. se chinuie .a compdrea.intr-una. Exista in text forme obtinute prin conversiune de la verb? Daca exista.ddinuie. dand cate un exemplu potrivit pentru fiecare. indicati ce tip de relatie sin tactic a stabileste fiecare. si calitatea sintactica a determinantilor gentilor): A.Ion poate sa pZece. 2. d. numaidecdt .de cat. B.va transpdrea.or. b.creind. Alegeti forma corecta.dndva.Se cunoaste subliniate. ce tip de relatie exprima. va tace . separat pentru A si B. 18 deloc . trebuia sa te gdndesti de 0 mie de ori. Se dau perechile de omofone: numai . fntruna . am vrea sa oferim si Iucruri mai sigure. Se da textul: . fdtul meu. 8. predicatele continand pe a avea. . dar nu sunt sigur. b.creazd.ar umpIe. cacndva~ c. acolo unde este cazul. a compare . inseamnd . c inainte de a fi fdgddui: asta. pentru fiecare situatie. degrabd .numai de cat.siexplicati -v- .

Alegetidin text verbele la moduri nepersonale 9i analizati-le. A. complement circumstantial. nu eeea ce am vrea sa trdim cu adevdrat". b. 10. indicati si exemplificati trei valori circum] corecta. fani de mine rdu are: sd-li cadd.Iorga. exista in text? Analizati-Ie. B. ment direct. 8 SUBIECT.7 VERB ~I PARTI DE VORBlRE NEFLEXIBILE Se da textul: . si indicati daca. Modificand ultima parte a textului: . Alegeti din text verbele la moduri predicative (exceptand indicativul) ~i analizati-le] 3..! SINTAXA PROPOZITIEI: NECIRCUMSTANTIALE Pleeand delacfiteva. zise Harap-Alb. grupandu-le in doua clase: cu functie sintactica si fara functie sintactica: Pentru cele din prima categorie.Testul nr . urmariti." 1. Si alta data. a.. Analizati grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in dativ.>: • . in aceasta noua forma. sintactic. J Ochild atunci se ie si el dupd Harap-Alb si pornese tuscinci inainte. si ~. pentru fiecare. . Care sunt valorile din text ale formei a? b. extrageti-le.~ ' t imaginat ~l f.-pen tru a.]. Exista in text adverbe? Daca exista. Alegeti. taindu-le pe eele incorecte: a. Urmariti grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in acuzativ. A l_K. compleexemplificati si caracterizati fieeare aparitie. c. si nu eel . COMPLEMENTE ~lui'N . deajungeaj eu mana fa lund. complement direct. In cazul unui de conjunctional. numai iaca ee vede alta bdzddganie si mai si: 0 pocitanie de) om umbla cu arculdupd vdnat paseri. la stele.. Din gardull Oancei ti-a da-o imparatul. Caracterizati aparitiile din text ale lui a fl. Cu ce valori gramaticale apare in text forma de?j 4.ZiJhnume.!. Selectati ultimul complement din text. taindu-le pe cele incorectc. exceptand pe cele de prezent. Indicati care sunt subiectele si ce fel de subiect are fiecare propozitie. Harap-Alb. . .j.~ 7. a. 3. . ele tot nu scdpau de 'ddnsul] . partea de vorbire careia ii apartine si ce tip de relatie exprima. .i 2.1 de cuprindea pdmdntul in brate. pentru fiecare mod nepersonal existent in text. . Comparati constructia de la I cu : CIt.zambihd pe subrizustete. In afara celor de la 9. pentru acest complement. care este functia sintactica a cuvantului ceea ee.. (Ion Creangd)j 1. Indicati ~i exemplificati.. cate cinci] functii sintactice diferite de cele din text. Fata impdratului nu se capdtd asa de lesne cum crezi tu. Si dacd se intdmpla sd nu nimereascdi paserile eu sdgeata. dacd vrei. Cu ee valori morfologice si sintaetice apare in text forma a avea? .t 1Stona 0 reprezin t a ta t ce s-a In tamp Iau. subiect. . Indicati §i exemplificati alta valoare dedit cele din text. alegeti.! . sa se r~~p.Jstorie se cheamd eeea ee s-a intamp at cu adevdrat. Stabiliti alte valori morfologice ~i~ sintaetice ale aeestuia."l C. solutia b. b. justificati solutia.c adevdrat indicand . analizati-le si aratati~ cum se manifesta trasatura impersonalitatii..cugetari" Testul rrr. indicati si functia. . cd doar n-avem a te duee de. -Daroare fie acesta cum mama'dracului l-a'j'i:lficlf::cherrland? " .. a. actualizate in alte situatii decat cele prczente in text~1 1. a. sd ti-1spun.. stantiale diferite de eea din text si trei valori necircumstantiale. nu eeea ce am vrea sa sefi intdmplat. nume predicativ. mana ea pe un orb. indicati-le. justificati. Exista in textinterjectii? Daca existajindicati-le si stabiliti statutullor sintactic. stabilind. la soare [ .. c. Comparati constructia de la II cu: A i se refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale . 4. Indicati si exernplificati alte trei valori ale omonimului morfologic a. s-a produs vreo modificare privinta substanti8. Substantivul istorie are functia de: a. [. Alegeti solutia corecta. . complement indirect. 6..! I ~storiese cheamd eeea ee s-a intdmplat eu adevdrai. solutia corecta: a.. complement direct.unda la urmatoarele cerinte.Riizi tu rdzi. Cu ce valori gramaticale apare in text forma tot? vului recunoasterea. 2. 2. Istoria inseamnd adevdrul intdmplat. b.raspunse atunci Ochlla. 3. Stabiliti functia sintactica a verbelor din text aflate la moduri nepersonale. solutia adoptata. dacd n-oi ft si eu pe acolo.. '1 de parte de propozitie de cele fara functie de parte de propozitie.] Stabiliti ealitatea sintactica a reflexivului.. I 4. h.~ t in 20 21 .A refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale e a a sili sd-si facd un alt viitor fnteb.Hai si tu cu noi.. Exista in text verbe impersonale? Daca exista.i Stabiliti daca reprezinta 0 singura parte de propozitie sau doua. 9. . b. a. distingand reflexivele in dativ eu functiel . int: fiecare situatie. subiect. ~ i 5.} dar unde te dud. Ce forme de indicativ.. pentru substantivul recunoasterea. exista in text si alte parti de vorbire neflexibile? Daca exista. d. D. asa se lungea de grozav.. t'. Si mail mergdnd ei 0 bucatd." c. Si-apoi chititi cd numai in arc se inchia tot: mestesugul si puterea omului aceluia? Ti-ai gdsit] Avea un mestesug mai drdcosi si 0 putere mai sus decdt fiji poate draeul inchipui: cdnd voiaasa se ldtea de tare. . alegeti-le. care este functia sintactica a cuvantului subliniat. PREDICAT. . Care sunt in text valorile sintactice ale verbului a ajunge?! meiat pe aeeste drepturi. Precizati valorile gramatieale pe care le are in text forma si.

Ce mcdificari sintactice sufera textul in urmatoarele variante de formulare (modi. ti-le. 4. 1. . Exista in text nume predicative? Daca exista.)ndieatUipuldepronume sintactica in care se afla. Alegeti formele neaccentuate de pronume si faceti analiza lor morfologica.z tt. raspunsul coreet. mula. E tare dificil de rezolvat acest test. a. raspunsul corect.tata. Exista in text eomplemente necircumstantiale? v~p fi rdu # n-a fast.fZ~if!. Stabiliti. fiecare-si zice cd esti in stare sa-l indeplinesti si ~. st a. ~i situatia 3. indicand.A Ie crede mai mare e totdeauna mai bine decdt a tecrede mai mic: mdresti in acelast timp data ria si idealul tau. ~.. cu ce verb intra in relatie... 3. pentru fiecare propozitie. selectati-le si analizati-le. aeolo unde este po sibil.t~indu-l pe ~el incor~ct: a. desi ar fi putut face mult rdu.. are functia de subiect. Alegeti subieetele si indicati. solutia corecta. taind pe celelalte: subiect. . care este subiectul. su~t aeeea~i parte de propozitie . 3. admite ambele interpretari. b. . 3. Mi-e greu de rezolvat acest test. Pentru urmatoarea varianta de formulare: Se poate spune ca om in adevdr bun e numai acela care. . despre ce sa te invete" l\i. nu mi se pare a fi a umilinta." 1.: a. este alul tau. Alegeti formele neaccentuate de pronume si indicati statutullor sintactic. Indicati si exemplificati diferite de cea din text. Daca exista. "(. a. Alegeti pronumele din text ~i faceti analiza lor morfologica ~i sintactica. VTL . pentru primul predicat. 2. tati si ce modificari sintactice a suferit textul. e. 4. Exista in text nume predicative? Dad exista. trei functii nccircumstantiale ale acestui mod verbal. . 22 23 2. extrageti-le si analizati-le. pentru fiecare propozitie. c. Contragetipartea-de-text subliniata.. selectati-le si analiza- .A te supune cuiva care nu e decdt fiinta ta fnal. 4. analizati sintaetic si morfologie cuvantul subliniat. iar. c. pentru forrnele subliniate. . Exista 'in text verbe la moduri nepersonale? ti-le. 1. si analiza sintactica. attitia se gdndesc ca pop obosi si ar fi pdcat sa n-o mdntui. b. Analizati sintactic si morfologic forma verbala subliniata.. Alegeti. Indicati ~i exemplificati alte functii sintactice ale pronumelui reladtiv d:bcat) cele existente in text (nu va vor interesa functiile circumstantiale si cea e atn ut . n-a fdcut-o. E imposibil de rezolvat de fntreaga clasd acest test~ d. . taindu-l p. predicat verbal." 1. este 2. este nume predicativ. 3. Selectati si analizati predicatele nominale din text. Cu ce valoare speciala apare subiectul ultimei propozitii. Selectati si analizati acel nume prcdicativ care nu face parte din structura unui predicat. sunt patti difcrite de propozine. Indicati care sunt subieetele si tipurile de subiect pentru fiecare propozitie.indicand forma rezultata din contragere. 3.In ceruri nu se poate tine nicio socoteaIii de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul 1. este predicat nominal. are functia de complement direct. imi rdmdne de rezolvat acest test. 2. tipul de subiect si prin ce altuia. Selectati si analizati predieatele din text. ~ sunt mdrite in acelasi timp datoria si ide. precum nu se tine seamd florii de mirosul ei sau soarelui de lumina pe care 0 este exprimat. Construiti un enunt 111 care sa se aetualizeze cealalta functie. "Om in adevdr bun e numai acela care ar fi putut 1.e:. rdspdndeste" 1... b.11¢. este complement direct. Ma pregdtesc de rezolvat acest test. Alegeti. 2. 4. f. 4. tipul de subiect. 4." 2. Daca exista. ara.J~~at:'t e omul care nu mdntuie niciodatd de invdtat" acelasi timp datoria si idea lul tau. In textse: rcpeta aeeea~if. Grupati constructiile dupa solutia de interpretare sintactica a cuvantulu~ subliniat: 0:. .'.. h. indicati-le si analiza. Comparati urmatoarele constructii: a. Aratati ce modificari morfosintactice sufera textul in urmatoarea varianta de for3. Analizati acele complemente necircurnstantiale din text exprimate altfel decat prin pronume. pentru cuvantul invdtdtor. fa. 4. Faceti ~i analiza morfologica a acestor subiecte..6rrna deprolll!). e mai Nne decdt ate crede mai mic: cresc fn . alegeti infinitivele din text si indicati functia lor sintactica.:.rrr.care e gataoricdnd sa te invete si are oricand despre C. Alegeti. pentru fiecare.e. o faptd rea insa. rx<- "Ciind faci un luau bun.~'. Am terminat de rezolvat acest test. Explicati solutia aleasa. ficarile sunt marcate eu aldinc): a.ingur.eel ineo:-eet. b. Ce modificari sintactiee sufera textul in urmatoarea varianta de formulare: A te Jnvatc'itor de oameni inseamrui acela care e gata oridtnd sa te fnvete si are orlcand supune cuiva care nu e altcineva dedit fiinta ta . Alegeti subiectele din text. 2..

b.. a da vina pe prieteni . cuvintele subliniate indeplinesc functia de: a. "Ori mi-or da feciorii dupd moarte de pomand. Nu stiu pe cine sa md supdr. nume predicativ. S-a aflat adevdrul. . Dati un sinonim sintactic al constructiei reflexive din text continand pe a putea. g. e greu de purtat. St decdt n-a fl cum se cade.c . k. Si el hdrsti! 0 pagind. . argumentati raspunsul. ):(:kl . d. Odatd invdtaui tabla inmultirii. se supdrd pe piirinti. se infurie 1 In constructiile: Imi trebuie 0 carte.. c. 2.Niciodatd un om cinstit nu se poate apdra cu atdta inversunare ca mincinosul care a fost prins. In p~erech!ley const~.. prcocupd fa ce te gdndesti. Md copleseste durerea. mititical" (idem). . Elevul este apreciat si ldudat de profesori.fdceau paralele acele. 1mi prieste aerul de munte.eje combinare ~i calitateasintEi. g. "Mi s-a iruicrit 2. d.in mai ciresele sunti J . Prdjitura e coaptd cu ceasul In mana . b.Prdjitura e preaj de arsa st Jara gust. invidios pe colegi.. c. greul a trecut. A~ vrea sa stiu ce se va alege de el. "Pe cine faci ciirpaciu? ". b. acolo unde este posibil. . Intervine 0 schimbare. 1. mai Nne sd-mi dau eu cu mana mea. stripane" (Ion Creangd). 2.Jnvatat mai trebuie sd fie si ace I care facegramaticit" (idem). functie sintactica diferita. (Ciubotele) . 4. gelos pe altii. Elevul pe care de obicei pot eonta s-a imbolndvit. cum ti-i cdutdtural" (idem). Nu stiu ciiruia dintre elevi ii va reveni bursa. . nu are functia de complement direct. Indican functia sintactica a pronumelui relativ si relatiile pe care le stabileste la nivelul propozitiei. imi convine situaiia. i. In constructiile: l-au ales director. l-au trim is profesor." (idem). Md costa nepdsarea. e.. are functia de complement direct.j/i?lfZit 'era:~YdeaaPiiica. supdrat pe colegi. a incdleca pel b. ii cdsuneazd pe colegi. am constatat cd sportiva nu e pregdtitd. stabiliti. Testul nr." 1. Md frdmdntd multe. imi pe mine. "pe cat~ra rlejrumO'asii. In constructiile: Elevii au fost anuntati ziua si ora examenului. I-au angajatpaznic. Comparati. . complement direct. b. Argumentati raspunsul. mizeazd pe ei. determinantul ~ rezultatul. Analizati pronumele reflexiv din text si indicati care cste regentul acestuia. substantivele subliniate indeplinesc functia de: a. Md doare capul.Burui sd-ti fie inima. celalalt. imi ajunge un necaz. subiect. .si popia are multe ndcdfale. f.. fti vine somn". se bizuie pe colegi. " . Elbagd de seamd tot ee e in jurul lui si le tine minte pe toate. are ciudd pe colegi. "nu". pentru fiecare pereche de enunturi..cticaa determinah111'9tY. Imi revine 0 obligtuie. ori ba. "las' j putind odihnd. Ce ai fost! r~gata?. j. complement direct. ambele sunt predicate nominale. Analizati predicatele din text. si cazul numelui predicativ): a. Nici prin cap nu-mi trece giindul dsta. complementj direct. In constructiile: 11•. Eleva a fost fntre-] batd solatia ecuatiei. perechi: a. I 3. indicati ~i exemplificati alte trei necircurnstantiale dedit cea existenta (sau cele existente) in text.b. taindu-le pe cele incorecte. Nu-mi inchipui deloc ce si cum va ajunge el peste vreo zeceani. "Cand auzeam noi de masd. nominal.a invinui pe prieteni. Daca raspunsul de la a. Este valabila solutia data pentru to ate exemplele? Ras!fa . h. Se intdmpld 0 nenorocire. MJ. atrageti in comparatie si constructia: Md supiirii cum t~porti (urmariti posibili-] tatile. c. Nu-mi stricd pe colegi. 9 BL 1. Mil mira ddnsa" (idem). "care si el se mira cum au ajuns profesor" (idem). predicatele nu supdra si sd se supere. coapte. h.in preziua concursului. 0 are! profesoarii. subiect. PARTI DE PROPOZqIE Alegeti raspunsurile corecte.Pantofii erau descusuti. mai bine sa nu fie. "Si era un ger uscat prin luna lui noiemvrie . calitatea predicatelor continand pe a fi: a. unul este verbal. Pe cine nu lasi sa moard nu te lasd sa trdiesti. M-a subliniat este: a.. Sportiva e pregdtitd cu mare atentie In vederea concursului . c. "" 1." (Jon Creangd). "tovara~ia nu nise pdrea dreaptd". determinantii subliniati indeplinesc. S-a musamalizat rezultatul anchetei. Ma amuzd ideea. e. b. este afirmativ. f. Md fntreb cine este rdspunzdtor de dezastru. Nu-mi merge afacerea. din punct de vcdere sintactic. rdzbit foamea. Alegeti predicate le si stabiliti tipul de predicat din urmatoarele fragmente (indicati. tdbdram pe\ scapd din vedere esentialul. se rdzbund pe colegi. b. in cadrul fiecarei] pundeti prin: "da". aceeasi functie sintactica. . complement cir-] cumstantial de loc. talpa la fund si erau cusute de tocmeald" (Jon Creangd) . " (idem). A 1 I i 4. 25 24 . 1. cad pusese piele bund. "Ii~avu parte sd se preure¥js:(]it~(Creanga).a incdleca !faua. substantivul subliniat: a.~tii: Prdjitura a fost arsd din n~atentie . In constructiile: conteazd pe colegi.indau. . complement indirect. Md preocupd situatia. isi supdrd parintii-l sufletul de ddnsal". In perechile de constructii: apasd butonul= apasd pe buton.Nu supdra pe cine nu stie sa se supere" 3. .. . b.

cOrect: fiecareraspuns .i. numeral.Achile s-ar fi pdzit rdu dacd st-ar fi ferecat in vederea tuturora cdlcdiul unde putea fi rdnit.Nsam cumpdrat nimic altceva dedit fructe.Nu-mi rdmdne altceva dedit speranta. pentru tine insuti" f. . complement direct . "Mor~litatea serazimd perespectul de altii si pe respectul de sine. Cornparati urrnatoarele enunturi. B. c. cuvintele subliniate au aceeasi calitate morfologica. numeral. adverb. c. c. nume predicativ . Alegeti raspul1surile corecte. pronume. a. Vine oricine .A.nume predicativ . . 2. verb. Trimit cdrti cui are nevoie. e.Aurul unui singur adevdrat scriitor ajunge sa poleiascd 0 scoald intreagd: putini potJace deosebirea intre aurul de deasupra si eel dinduntru" g. pronume. d. verb. In enunturile a-e. Semnificatia ace s-a intdmplat e mai addncd. . selectati si analizati sintactic si morfologic atributele: '. e. Nu-mi rdmdne dedit speranta . c.complement direct.Si dacd a lipsit astdzi de la scoald. taindu-le pe cele incoreeterexemplificati vrrr. Nu pot sa md pronunt asupra a eeea ee n-am vdzut. e..nume predicativ . Alegeti ~i exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte.complement direct . Md intreb ce inseamnd aceastd totald uicere. b. c. Succesul a doi dintre cei mai buni prieteni ai nostri ne-a bueurat imens. f.complement indirect .Mi-ar trebui un altfel de colaborator.complement de limp . Trimit pe oricine . este anume pentru veselia ei zburdalnicd" (Maiorescu) . Indicati functia sintactica a pronumelor si a adverbelor relative.complement de loc . Cunose pe cine aintrat. b.predicat . as proceda cu totul altfel .complement de timp. b. nume predlcativ . stabiliti daca.atribut. substantiv. Am mare respect pentru profesorii de care am Jost ajutat. am pregdtit deja bibliografia .g. este pentru revederea materiei de examen . g. f. Regentul unui atribut apartine urmatoarelor parti de vorbire: a. d. Nimic din ce s-a spus nu e adevdrat. adjectiv. b. altfel. Ne-am intdlnit in locul dinainte stabilit . indican cazul si functia sintactica a pronumelor relative.Dacd am adus ea exemplu si aceastd poezie. sintactice dintre componentele subliniate: d." d.Trimit pe oricine vrea sa vind. f. 26 27 . d. B. nume predicativ .Multi te pretuiesc pentru cdte 0 faptd a ta. c.nume predicativ . subiect . Din urmatoarele "cugetari" ale lui N. Adjectivul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: Discutiile asupra examenului nu md intereseazd. c. d. taindu-le pe cele incorecte: Adverbul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: a. x. e. El este altfel decdt mi-am imaginat . Dorinta oricui fnvcqa este sa reuseascd. pentru fiecare pereche: A. a.nume predicativ . b.atribut .atribut. d.Existd 0 consideratie de sine care se hrdneste numai din lauda altora. h. Iorga. b.Miindnc oriciit mi se pune.predicat . renunt la colaborare . stabilind. diferentele c. Ma gdndesc fa ce se va intdmpla. Regentul unui complement apartine urmatoarelor partide vorbire. vrr. Mdndncd orice . a. . d. au aceeasi functie sintactica.atribut . e. a.complement indirect . adverb. subiect .auibut. subiect . analizati cuvintcle subliniate: l-am omagiat pe toti acei neinfricati eroi. Ni-am cumpdrat dedit Jruete . Alegeti si exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte.atribut .complement de loc. Lucrez oriciind '--Luerez oriciind sunt solieitat.. Dandu-se urmatcarele perechi de enunturi. atunci cand este cazul." b.Povestea orieui avea rabdare sa-l asculte.atribut. interjectie." e. .a.in locul prietenului meu. rx. adjectiv. j." c.in locul banilor a primit promisiuni. d." A.Mdnancd orice i se dd: . Argumentati raspunsurile.Vine oricine are nevoie.Cea mai mare mdndrie a omului poate fi aceea cd el are dreptul de a se simti colaboratorul de fieee clipd al marilor puteri ascunse in el. Pcntru elevii din ultima clasd. b. substantiv.L-a caracterizat toatd viata grija pentru ceilalti. "Curajul tuturoranu sealcdtuieste totdeauna din eurajul fiestecdruia. B. subiect . f. te pretuieste in adevdr numai acela pentru care existi intreg. incorecte: Despre acesti doi noi profesori nu ne-am informat inca. Povestea orieui . taindu-le pe cele Pleearea a zece studenti ne-a dezamdgit.complement de agent .EI procedeazd altfel decdt am sperat A:.nume predicativ. interjectie.courpleiueut tie cauza . a. g. dori sa fii mai atent. Mdndnc oriciit . In constructiile: a.

de predicat nominal? Daca exista. pe attit este de sigur cd indatd ce din mijlocul unui public este cdstigatd opinia acelora cu judecatd. indicand elementul de relatie. " (Mateiu Caragiale) 29 rr. 5. .copulativ.. Alegeti seria corecta..~xistao PtQPozitie atributiva . h.predicativ . In text.predicativ . este de sigur ca un om cu. PROPOZITH NECIRCUMSTANTIALE ' 1. Explicati. CIRCUMSTANTIALE Test"l nr. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principale) din text. taindu-le pe cele incorecte4. impersonal predicativ intranzitiv. am intrebuinta urmdtoarea formula din teo ria evolutionistd aplicatd la viata spirituald a poporului: pdtura psihologica a generatiei noastre de astdzi este pregatita pentru poezia liricd si novela poporand. R. pIl. e numai fiindcd a lipsit prilejul. 10. b. . si ceilalti din public vor urma. dacd nu am fdcut-o inca. Se da textul: . a fl. 2." (Mateiu Caragiale) p. patru propozitii subiective si nicio predicativa. sa admita.De teama ca linistca IX domnca in cuibul nostru sli nu ji fost ciltll. analizati-le sintactie si morfologico Se dau enunturile: ~. Se dau enunturile: a.. 0 subiectiva si 0 predicativa. existli 0 Pl"OPo~itie atributiva. nominativ. exista: a. Testul nr. .predicativ .. Caracterizati sintactic verbul a piisa din fraza 0. . seria de caracterizari aleasa.predicativ . personal predicativ tranzitiv.. insd.ri de putin tulburatd. Una dintre relatiile care se stabilesc intre propozitiile textului se exprima prin t<1pllnnri'j indicati ce tip de propozitie estc introdus astfel ~i extrageti "''"'''''''. Indicati eu ce valori gramaticale apare a fi in enunturile de la I si stabiliti natura predicatului din care acesta face parte. Forma ce apare la cazul: a. introducand acelasi tip de propozitie. Alegeti solutia core eta. predicativ . verbul a fi are.. personal copulativ intranzitiv. 2.. trei si 0 predicativa. exista: a. c. intr-un caz. predica-. trebuie jie 'pregdtit" (Titu Maiorescu). doua subiective si 0 predicativa. din capul locului.:.persecutatde vechiiiQyara:.lidin cele patru enunturi. c. a. A. adica predicate care. . completiva directa. Alegeti raspunsul taind cu 0 linie pe cele incorecte.sd nu maiJqcd. a.. am voit. 3. 6. In ultima 28 . Alegeti solutia corecta. extrageti propozitia.. B. taind-o pe cealalta. o. b. alegand solutia corecta dintre urmatoarele caracterizari posibile: a. b. p. Construiti sase fraze in care cum sa introduca alt tip de subordonata decat cea din text. c. si pentru ca sa fie. Alegeti raspunsul corect. de-acum jie ce-o ji! Decis. c. b. auxiliar . b. taindu-Ie pe celelalte dona.Pe cat. in ordinea de aparitie.minte face mai mult decaf 0 sutd de mdrginiti. fraza din textul al If-lea.). Analizati sintactic si morfologicpredicatele continandverbul indirecta.SINTAXA FRAZEI: SEGMENTARE. avand aceeasi forma. cop iii.completlva tiva. acuzativ. Ultima propozitie este: a. Construiti un enunt in care ce. In text. Extrageti si stabiliti felul subordonatei introduse prin cum (vezi textul y). .:c.copulativ. PROPOZITH STANTIALE. precum si termcnul regent. Construiti doua fraze in care verbul a fi sa indeplineasca celelalte serii de valori. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principal e) din text. Dacaexista. toarele valori: a. Exista in text predicate omonime. nu-i mai pdsa cd va ji hulit§i. Cum insd sperantele~e-aJlo:st spulberate. indicati. . felul subordonatei pe care acesta 0 introduce. extrageti-Ie si analizati-Ie sintactic si morfologico SINTAXA FRAZE I (2): SEGMENTARE.• legeti. Hotdrdndu-se in familie c8rbaiatul sa renunte la facultate.. doua subiective si nicio predi-' cativa. . ' 9. In text. 8.·.. 10 B.. iar in altul (in altele). nimeni nu s-a mai gdndu la viitorul lui. sd-mi calc hotdrdrea de a rdmdne «incognito» timpul cat voi ji silit sa zdbovesc aid si.' y. Stabiliti ee moduri nepersonale exists in eele patru enunturi.De dragul dumitale care mi-ai ardtat atdta prietenie.. Se da textul: "Cauza acestei disproportii trebuie sa jie mai addncd si. c. propozitie. Extrageti si stabiliti felul propozitiilor necircumstantiale din aceste enunturi. Dar ceea ce nu este astdzi trebuie sa fie maine. 11 NECIRCUM- 5. predieativ . C. .". nicjun~Eompromis. doua subiective si doua predicative.copulativ . lucru care-si avea si neajunsurile lui si pe care noi. prin determinantii pe care ii primeste." (Titu Maiorescu) 1. 3. dar nu este inca pregdtitd pentru lucrarea stiintificd [. b. pentru fiecare fraza. taindu-Ie pe cele incorecte.auxiliar.i. Comparati natura gramaticala a elementului cum (comparatia se refera la ealitatea lui morfologica si la eea sintactica).. Mdrsdvia nu se sfia sa ~i-omarturiseasca ori de cdte ori avea prilejul. Extrageti propozitiile princip3..predicativ . 0 interpretare de predicat verbal. b. A. A. . A solatia corecta. 7. il condamnam. tata nu lua nicio hotardre fara s-o fntrebe si pe mama. sa fie la celalalt caz. dacd am fi chemati sa 0 exprimdm intr-o singurd frazd. ca unii ce sunt deprinsi sa se ia dupd judecata altora.~. 1. 4...

functia lui sintactica si calitatea sintactica a determinantilor.ideeat. de dragul. dupa caz. pre- Testul nr. l. 3. in timpul eel mai scurt. propozitii circumstantiale? Daca exists. Se da fraza: Interesati sa gdseascd intelectuali atasati. si lucruri ce-i priveau numai pe ddnsii :. in cele trei enunturi. a. 10. Analizati sintactic si morfologic primul verb care apare la un mod nepersonal. 3. faceti cornparatia cu forma putin modificata: luasem obicei ea . .i temdndu-md cd i-as fi putut stdnjeni cu prezenta mea." (N. in fiecare caz. pentru 3. care este termenul regent. SINTAXAFRAZEI ~I A PROPOZITIEI L Se da fraza: "Crezand cd esti mai mult deciit esti. indicati propozitia din care face parte si explicati includereain. stabiliti care sunt consecintele pentru analiza sintactica a frazei. selectati-le si analizati -le. fiecare.incele trei frazc'rDaca exista. extrageti-le ~i calificati-Ie sintactic (faceti abstractie de calificarea dupa scopul comunicarii). invdtate sa se roteascd deasupra a eeva inalt. b. b. selectati-le si indicati.. In stare sa-i aduca beneficii rapide si sigure.. a. 2. Care cste statutul morfosintactic duce? al cuvantului decal? Ce tip de propozitie intro- 4. dupd cajeanulJUJ. a. relatiile pe care le stabilesc si calitatea morfblogica elementului regent. sd-i convingd pe eei alesi sa aeeepte. decdt sa reludm cercetdrile anterioare. . Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista.isd mdretrag si sd-i las un ceas-doud singyri. Iorga). lOll" Se da fraza: . 1ecizand ca. Indicati si exemplificati cinci 'tipuri de subordonate introduse prin dacii (doua necircumstantiale si trei circumstantiale). Analizati si explicati in ce consta aceasta. 31 . Caracterizati gramaticalforma numai din fraza ~. Indi. predicative si completive necircumstantiale? Daca exista. cum si calitatea morfologica a termenului regent. de care se [ega din ee 'in ee rna! strdns. Exista in text subordonate completive necircumstantiale? Daca exista. Analizati sintactic si morfologic adjectivele din text. rescrieti textul in forma noua si aratati ce modificari sintactice s-au produs. Analizati sintactic ~i morfologic predicatele continand pe aft.c~t! functia sintactica a pronumelui relativ din text si explicati prezenta prepozitter spre. (in care substantivul apare nearticulat). a.y.sintactic si morfologic verbele din text la moduri nepersonale. 1.. Exista. luasem obieeiul ca. 8. Roalizati oontragerea i1 doua tipuri difcrite rie snhordnnate. Extrageti din text propozitiile subiective. Analizati morfologic (iar. 4. rescrieti textul in forma noua. Selectati si indicati felul propozitiilor continand grupurile: de teama. in aceste conditii. V 2.1.Pdsdrile. Exista in text 0 propozitie care admite dubla interpretare. apoi. . predicative ~i completive necircumstantiale. precum si termenul din regenta pe care il determina.Jjitragyti· din text propozitiile subiective. guvernantii programau intdlniri intre patru ochi. extrageti-le si indicati tipul de subordonata. in enunturile de fa IT. relatiile fiecareia si calitatea morfologica a elementului regent. b. 9. indicati. indicand ce mcdificari sintactice s-au produs. Noud nu ne rdmdne. 30 Se da fraza: . HE. indicati felullor. Apare in text fenomenul "dublarii unui complement necircumstantial"? Identificati situatia ~i aratati in ce consta.Presupundnd cd era cu putintd sa aibd de vorbit eu Pantazi. 6. Comparati sintactic cele doua aparitii ale verbului a putea din fraza y. indicand.aceasta propozitie. b.. 7. Analizati sintactic si morfologic aceste grupuri. Exista. indicati felullor. cd acel ceva nu mai era. b. aeum stdtea in tindd. 1. Catrina imprejurdri. incercdnd sd-i aleagd dupd necesitdti si opinii si. nu vei inainta niciodaui spre eeea ce-{i inchipui cd esti. in ciuda eforturilor de ctitiva ani. In cazul celui de-al do ilea grup. in ciuda faptului. acolo unde e posibil) si sintactic elementullor introductiv. Extrageti din text propozitiile completive necircumstantiale. care sa fie diferite de tipul existent in 1." (Marin Preda) 1.indicati felullor. subordonate subiective.jn ciuda faptului cd jandarmii in eurtea cuiva nu puteau inspdimdntatd de obicei fnasemenea de laudd. pentru fiecare. contragerea sau expansiunea. jara' sa fiu observat. apti sa ocupe posturi de condueere. neputdnd fi eeva sd-si iruibuse plfnsuZ. Analizati morfologic si sintactic grupurile marc ate grafic prin aldine.12 4. . ~~~ . nu se obtinuserd incd rezultate eonvingatoare. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate grafic prin aldine (scrise cu un caracter de litera mai ingrosat). valoarea grarnaticala cu care apare a fi.predi()ative~icompletiven€circumstantiale. indicati functia sintactica a acestora. 2. sd-si indrepte jondurile spre alii cercetdtori." (Mateiu II~. acum. realizati. Exista propozitii atributive. Pentru componentele subliniate. Analizati. cdci proieete not este aproape imposibll sa primim. a. investitorul a renuntat sa ne mai finanteze proiectul. . Se da textul: Constatdnd cd. 3." (Marin Preda). a 2. I·V. dddeau tiircoale si croncdneau a pustiu din ciocurile lor negre.

Harap-Alb. naivi cum erau. mdicutd. 3. predicative. 2. b. selectati-le si aratati relatiile 'in care intra fiecare. Extrageti prima propozitie principals din fraza. Transpuneti in vorbire indirecta prima replica (prima fraza) a dialogului. circumstantiale 3. . 4. Extrageti propozitiile principale din text si indicati. zise sfdnta Duminicd. 13 SINTAXA NORMATIV A Rescrieti. Daca exista in fraza predlcaf~ nominale. Se da textul: .. Aleg~tiTaspunsul corecttaindu-le R. completive directa. pentru fiecare.. 3. enunturile in care descoperiti greseli: a. dar prea multe ingrdmddit deodatd pe capul meu. Extrageti propozitia principala (~au propozitiile principale).. " (Marin Preda) 1. . extrageti-le. 'in functie de situatie. a. 1. ci-i dupd cum vre Domnul. dar.. 2. 2. construiti alt tip de subordonata decat eel din text.. b. il furi. (N. distinctii. nu numai cd.'. Extrageti si analizati sintactic si morfologic complementele text.. Rescrieti textul in noua forma ~i aratati ce modificari sintactice s-au produs.. Indicati care sunt subiectele fiecarei propozitii. 4.Ciite a dat Dumnezeu. Se da textul: . 3. selectati-le si indicati tennenul lor regent. forga) 1. b. odatd dobdndite. parale. Tezele studentilor acestia s-au rdtdcit. Dupa cealegeti raspunsul. E ca si cum ai opri un rdu fara sa ai 0 moard" (N..Banul trebuie sri meargd: if strdngi.". (Mateiu Caragiale) . Identificati subiectele pentru fiecare propozitie.'ZU~~l$xista. cum explicati prezenta lUI la inceputul frazei? 4. tipul de subiect si cu ce valoare apare.c.0 constatare ce se impune oricui lucreaza cu manuscrisele este nevoia de a-si asimila grafia respectivd a manuscrisului. indicati si natura morfologicaa tennenului regent 3. 32 ce il uimise insd pe Tugurlan si il fdcuse sri pdrdseascd gdndul de a-si mai bate joe de el era faptul cd ei. . c. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate cu aldine. felul si relatiile sintactice pe care le stabileste. in forma corecta. a. 2. completive directe si i~directe? Daca exista. tdmdierile imi pdreau ofense. selecfilli"-Ie.Ceea textul: ('V Se da textul: "Tot ce rdvnisem pdnd in ajun cu ardoare: putere. Extrageti si analizati complementele circumstantiate 4. a.. . Utilizand un element de relatie specificat la 2. S~~~ . Exists in text propozitii subiective. b. l-am oferit cdteva cadouri acestei deosebit de apropiatd prietend a mea. :>L Se da textul: . Analizati sintactic si morfologic componentele marcate grafic prin aldine. asa a trebuit sdse intdmple si n-ai cui biinui: pentru cd nu-i dupd cum gdndeste omul. A stabili cronologia textelor inseamnd sri schitezi filiatia versiunilor care duce la determinarea vdrstelor fiecdrei poezii". pentru fragmentele subliniate. b. Exi~ta 'in fraza propozitii atriiritl~e? Daca exista. Indicati prin ce mijloc se realizeaza subordonarea. tipul de principals. aratati ce modificari sintactice s-au produs. In fraza .. Exista in text propozitii subiective. 4. indicati felul fiecareia ~i aratati relajiile in care intra.. pentru fiecare. Exista in text propozitii subiective ~i predicative? Dad exista.Poate asa sa fie. Ce tip de acord aparc in prima propozitie principala? 2.aratatiGareipartidevor~ir~ii apartine fiecare ~i analizati-l~sintactic. b. atributi~a. md iri-: tau. extrageti-le ~i aratati lor. Ce tip de raport sintactic se stabileste intre primele dOlta propozitii principale ale textului si care este mijlocullui de realizare? b. extrageti-le si indicati. Exista in text propozitii subiecti~e ~iprcdicative? Daca exista. extrageti propozitiile ~i aratati felullor. 'restnl nr.orecte:_. ~1 din.." (Ion Creangd) 1. predicative si completive directe? Daca exista. a. Realizati. aratati tipul de subiect ~i valoarea speciala pe care 0 are in unele propozitii. selectati -le si analizati-le sintactic morfologico . Lucrdrile elevilor cei mai buni vor ji publicate. Extrageti propozitia circumstantiala (sau propozitiile circumstantiale) din aratati felul si elementul de relatie. Analizati sintactic substantivele aflate in nominativ. indicati felul subordonatei.exista 0 propozitie: a. forga) 1. 33 . Avand in vedere calitatea morfologica a lui cdte. Exista in text propozitii circumstantiale? Dad exista. zise Harap-Alb.i~' . contragerea sau expansiunea. nu-mi procurau nicio satisfactie. Exista ih text 10cutiuIli.2.text. subiectiva.: 3. Utilizand elementul de relatie ca ~i cum.ecele inc. 4. insdsi voluptatea razounarii 0 gdseam fadd" . indicati ~i exernplificati alte doua tipuri de propozitii circumstantiale introduse prin acelasi element. pluteau pe apa aceasta a lo~ in atdta senindtate incdt era cu neputintd sri nu-ti dai seama cd acest fel de a ji era de fapt bucuria si libertatea lor.md indispuneau.

Elevii a ciiror opinie/a ciirei opinie/ai ciirei opinie a con tat sunt puiin numerosi. Ce-s cu caietele astea murdare? f. pentru analiza constructiei. Caragiale) e. Esential. b.. Nu li s-a oferit sprijin substantial tdrilor fost comuniste. c. Conform intelegerilor anterioare $1 a calendarului stabilit. te-apucd groaza. g. Nimic nu e bine. Inceputul celei de a doua zi a vizitei oficiale a fost dificil.Dumneata nu vezi cum se-ncurcd lucrurile in politicd. ]j]. taind varianta incorecta (sau variantele incorecte): a. d. rr. Caragiale) d.L. h. Treizeci de milioane este 0 avere. f.d. . Cu prilejul Crdciunului si a zilei tale de nastere. . f. Ca tineri proaspdt cdsdtoriii.} si ei atunci sa vorbesc acolo cd ce-i dd la [atd dupd nuntd?" (TD) 35 Corectati greselile pe care le descoperiti. p. f. am fost trimisd eu. care. c. Sunt cozi imense la ghiseele de incasare ale pensiilor. Se intdlnesc reprezentanti ai peste 100 de state. in ce privesc timpii obtinuti. imi ajunge certurile din familia mea. -1plicarea hotdrdrii de curdnd adoptate inuimpind mari greutdti. Faptul apartine de trecut. de tot zisesi" (G. cdnd te gdndesti. Jocul de tenis si eel de baschet rdmdne pasiunea vie/if mele. o. d.L. Ma doare ca niciodatd ochii. Ne-am ridicat cu totii impotriva mdsurii considerate injuste." (J. concurentii nostri au rdmas ultimii. . 'l Rescrieti gre~eli: b. Sunt nereguli in respectarea actelor normative si ale hotdrdrilor luate. Mi-au fost dat sa vdd prea multe in viatd. i. f. 1.Ai si dumneata cheltuielile as tea. s-a renuntat la proiect. 34 vrr.. n. c. q. Important. Alegeti constructia corecta. o. acolo unde este cazul.. Cali elevi au lipsit nemotivati? Celor mai multor sinistrati li s-au dat ajutoare. Nu se meritd sa te superi pentru atdta lucru! In locu' la sefa. a coruptiei $1 ai speculantilor: e. este terminarea liceului. de corectat. h. Dat fiind proastele rezultate. d. e.Averea lu 'femeia asta nu e curatd. este acceptia data conceptului de "expresie verbals". In cazul substantivului $i a adjectivului. articolul hotdrdt participd la flexiune. Una dintre problemele largi dezbdtute a fost integrarea legislativd. prea e fdcutd usor" V'L Rescrieti enunturile. enunturile corectand greselilede constructie. folosirea relative1or: a. Indicati in ce constau aceste a.In. i. g. iti trimit aceste flori. j. . 1. Rescrieti enunturile in forma corecta: a. r. Copilul care i-am dat cartea a dispdrut cu ea. pentru mine. Adamesteanu) Indicati pentru fiecare enunt. e. n. deci nu mai are mare importarud. g. Apar greseli d~ acord in urmatorulset deenunturi? Rescrieti in forma wrectaenunturile in care descoperiti asemenea greseli: a. rescriind enunturile: a. h. Niciunul dintre ei nu hotdrdsc singuri. Am de dat socoteald asupraa multor milioane/multor milioane/a multe milioane de lei. Omul de l-ai vdzut e tare bolnav." (J. d. inuilnirea va avea loc duminicd. Mi se trece cu vederea greselile. i. Intrebarea care am pus-o la profesorul care a venit de curdnd nu rn-a ldmurit deloc. Steaua este echipa In ale ciiror rezultate/in a ciiror rezultate/in ale ciirei rezultate am sperat multo c. S-a simtit bine cu ei si s-a incadrat usor noului colectiv. k. . Dau mare atentie acestei prezente ale mele la sdrbdtorire. b. Mi se iau in calcul toate abaterile. corectand. j. Se stie prea multe despre noi. Din neglijentele anterioare decurg 0 sumedenie de neajunsuri. b.[ . Situatia cea: mai frecvent intdlniui este de abandon scalar Md uimesc dintii ei strdlucitori dealbi. dar imi place si pe Maria. c. . b. g. mom/cr. Tipul structural de limbd. Steaua este echipa a cdror initiative/ale cdrei initiative/a cdrei initiative le-am admirat.. totul trebuie de refdcut. Se iau mdsuri contra inflatiei. ce greseli privesc tipul de vorbire si folosirea elementelor de relatie in fraza. m. m. Efectul medicamentelor acestora nu este inca vizibil. p.Atunci il intreba cd di ce-o vinii?" (TD) b. q. Imi place de el. care nu pori pentru ca sa stii de azi pe maine. fiindcd nu mai merge cu sistema asta. e. . Zilnic apar sute de probleme grele de rezolvat. Criteriul de clasificare al substantivelor priveste terminatia de singular. Mi-am propus evitarea oricdrei greseli datoratd emotiei si a neatentiei. precum si sistemul lingvistic nu se poate surprinde decdt in sincronie. Grija pentru copii si bdtriini au atras multe asociatii umanitare. k.teleg si eu atdta lucru. ei sunt in atentia intregii familii. Depldngem disparitia dragii si sensibilei noastre profesoard.. nu mai vreau sa aud si altele. Fiecare dintre noi ne descurcdm asa cum putem.

Alegeti raspunsul corect. {. c. iar pe de alta. b. f. iar tie ajunga-ti ce rdmdne. . verbele apar. ." (Iorga) 1. pas'trand ea regent aceeasi forma verbala (evident.. pronume relativ.) g. imperativ . Ion cam s-a ldudat. pe deo parte.~te" toate aceste exemple: a. B.] sa vadd toti cd cine cu ce cinstesc pe mireasa" (TD) d. . B. Alegeti raspunsul corect. cdnd a vdzut-o." Selectati enunturile in. Pronumele ti este in text: a. . "Ma intreabd in fiecare zi unde plecdm?" i. cu aceia nu avem de discutat" i.M osneagul. 3. a. incdt de-abia a scdpat spre a veni sa reclame.indicativ . acuzativ. depundtorii nu schiteazd decdt un zdmbet vag amar" (Rl.:. . c. h." f. a. cornpletiva directs.. care descoperiti inconsecvente de organizare sintactica si rescrieti-Ie eliminand asemenea inconsecvente.indicativ. cu familia sau un priaton. Construiti alte patru enunturi In care ce sa fie folosit cu celelalte valori. " Considerdnd cd din cercetarea ce am fdcut-o aseard.. Exista. 14 GRAMATICA GENERALA 1 L Se df£fraza: . I-a cuprins spaima. . ori astdzi a fnceput-o iar cu cearta. a. predicativa. b.indicativ. nu-i pasa de ea. 36 c. ... In fraza. A.prost in toatii regula. Pled or rdmdi? --. d.indicativ. . taindu-le pe celelalte doua. in adevdr.. pronume interogativ. Petrecerea. c.J. e. a. In fraza.Credinciosul lmparatufui. . dar am credut de cuviintd a nu mai continua nfCiun scandal. dar insd. Cine se poartd. existd un conflict dintre generatii. c. 1nfamilie.[.. rna cuwinJe 0 mare tristete. . C. aspecte de incalcare a normei lingvistice? Indicati in constau ele si corectati greselile. . [.A$ vrea alta rochie.Jmi spunea des eel ce frumoasd sunt si cd ce pdrinti cumsecade am!" h. Mai am povestit si altora ce ti s-a intdmplat. .. indicati ce tip de constructie (sau de greseala sintactica) "uni. In frazele urmatoare. b. b. si din faptul cd lumea n-o cunoaste. Nu mai m-a ldsat sa plec. cd limba si scrierea romdnd se va indrepta dupd d. b. Am crezut cd ne-am impdcat. 2. " (I. Taiati raspunsul incorect.. a reusit insii sa ia examenul. . D. e. is-au umplut ochii de lacrdmi si inima de bucurie. subiectiva. c. pronumele relative apar in cazul: a. d..fraze": . B. Asemdnarea dintre Ion si dintre sora lui este izbitoare..." . d. forma ce apare eu valoarea de: a. c. A. Mlf glind('~r sn petrec vacanta la munts sail mara.[. 5. 4. reflexiv.Aflafi despre mine cad sunt siinatos.indicativ . Faptul cd a intdrziat trenul. Ultima propozitie este: a. Au hotdrdt ca sa plece impreund.ceartacuparintii. b. rescriind constructiile: A. asacu familia. Proces. adjectiv pronominal interogativ. nu-mi mcdpaSd-de el. cu eforturile fdcute. j. la urmatoarele moduri: a. In fraza data. d.Am decdt una cu defect. te sus/in neconditionat. cdnd magandesc la cele intdmplate. auzind aceste. Au venit toti.. b.. Fratele meu. Mai aveti dedit asta? / .J pi urmd s-au fntales cd sa sa ie cdnds-or lua. indicativ . 37 . e. Nu dau atentie la cearta intre copii. EI este unul din cei mai mari specialisti ai nostri. Dati un exemplu de fraza in eare acelasi pronume sa apara la celalalt caz.L Caragiale. in ordinea din text.c. A avut si el 0 casd frumoasd.} unbanc.. D. Ca si co leg. 1mi cerea sa semnez. Cipariu sau Pumnul. si inclusiv prietenii sorei lui. adverb exc1amativ.. Dati cate un exemplu de fraza in care sa apara celelalte doua tipuri de propozitii. a terminat cu note mari.conjunctiv .imperativ . personal. b. . deoarece ne-am mdrginit a duce la sectie pe provocator pdnd i va trece momentele de prima furie fiindcd pretindea cd pdrui la sosirea noastrd ambele chiriase impreund cu mama si mdtusa lor l-ar jii1sultat si ehiar l-ar ji lovit. imperativ . Alegeti seria de raspunsuri corecte. j." b..concediului fa munte si mare m-a costat destul. A." B. Dati un exemplu in care sa apara cu cealalta valoare. s-a indrdcit de ciudd. taindu-Ie cu 0 linie pe celelalte doua.imperativ ." (TD) e. "Cei ce cred. la 0 alta chestiune de aceeasi natura in strada Pacientii. c..:. Desi totusi a fost bolnav. taindu-l pe eel incorect.Da fiecdruia ce i se cuvine.indicativ . e. eram nervos. B.M-am rugat de el cd sa md amdne pdnd maine.dupa. Eu. . A. d.t [nventariati greselile sintactice si indicati in ce consta dezorganizarea totala a acestei .verbal) Testul nr. ceea ce n-am acceptat aeest lucru..[.ib. Alegeti raspunsul coreet.M-a intrebat cd vreau sa merg?" g. cu alt sens decat eel din text).] pe care. atunci cdnd il aud. cdnd am ji putut pentru ca sa facem proces-verbal de ultragiu adus guvernului si noud ca ag~nti ai fortei publice de cdtre sus-numitul propietar. S-au privatizat doudzeci intreprinderi. asta nu inseamnd cd ea n-a existat. adjectiv pronominal relativ. care hoi n-am constatat fi:ind dus. taindu-le pe cele ineorecte. A fost bolnav. nominativ.

afara de complemente directe §i indirecte. Analizati formele si constructiile in care apare in text a fi si indicati. predicative si completive indirecte? In cazul unui raspuns afirmativ. 8. Stabiliti: a. 7. ci este. Formulati cinci fraze in care conjunctia subordonatoare cinci tipuri de subordonatc dedit cele existente in text. cu urmatoarele doua valori: a. extrageti-le si analizati-le sintactic si morfologico 7. una pronume personal. fara insinudri si prepusuri. Exista asemanari intre verbele: se vorbeste. alte cinci enunturi (sau mai putine. aratati in ce constau ele. Acestea sunt: a. c. b. exist a doua propozitii subiective. Exista in text verbe la moduri nepersonale? a.Tara functie de parte de propozitie. Maria Ta. pentru fiecare. . taindu-le pe cele incorecte. Alegeti raspunsul eoreet. 2. cealalta. $1 sporovdiala fa e ridicold. adverb de cornparatie cu valoare prepozitionala. Stabiliti careeste acesta. " (Tudor Vianu) 1. se cuvine. doua subiective si doua predicative. taindu-le pe cele incorecte. ambele pronume reflexive. A. in ce consta deosebirea grarnaticala dintre ele. Testul nr. c. grupandu-le dupa distinctia: cu functi~ de parte de propozitie . deoarece anticii au creat modelele. in textul al II-lea. Construiti alte doua enunturi in care dedit sa apara cu celelalte doua valori. patru subjective si nicio prcdicativa. In aceasta fraza.si exemplificati-lcusituati~adin text. Formula!i trei fraze in care pronumele relativ ceea ce sa introduca alte trei tipuri de subordonate dedit eel din text. b. Construiti alte doua fraze in care a fi sa apara. 10. In text.garea multelor intrebdri ce mai sunt fa ordinea zilei pentru vorbirea si scrierea romdneascd de astdzi avem un camp mai liber al discutiunii si ne putem asterta la o ascultare mai linistitd a argumentelor pentru si contra. Forma mea apare in text la cazul: a. b. Maiorescu) GRAMATICA GENERALA 2 Se da textul: "Avea dreptate Goethe cdnd spunea cd cine pretinde a nu fi invdiat nimic de la inaintasi e un nebun pe propria-j socoteald. Exista In text propozitii subiective. mai exista ~ialt tip de. dativ.analizati-le sintactic ~i morfologico b. adverb de restrictie. 9. reflexiv. taindu-le pe cclclalte doua (se va face abstractie de aparitia altor tipuri de propozitii). " (T. 15 Testul nr. ambele pronume personale. In. Alegeti raspunsul. giindea bine cdnd pretindea cd. care fluierd in colivia !J1i. din contra. In cele doua frazc: a. extrageti-le si. forma deciit este: a. B. adverb de comparatie cu valoare conjunctionala. b. pastrand clasa morfologicacsaapara .la ' celelaltedoua cazuri. apar: a. b.Dacd dar in aceste rdnduri de introducere am amintit 0 luptd acum impiicatii din mica noastrdmiscare literard. ~i deosebiri de statut sintactic si de ccnstructie? Daca exista. Daca raspunsul este afinnativ. este mai ales una. A. b.LA 3 Se da fragmentul: . In text. a. 6. trei subiective si 0 predicativa. Construiti. b. intre aceste verbe. taindu-le pe cele incorecte. asupra cdreia ne credem datori sa atragem luarea-aminte a celor care iubesc limba romdnd si doresc dezvoltarea ei fireascd in juna noastrii literaturd: este intrebarea neologismelor. faceti analiza completa. 39 dacii sa introduca alte . 38 1. din a carol' dreaptd cumpdnire.Se da fraza: . ametesti lumea ca un canar. esti un in cult si un barbar. Exista. Intre acele intrebdri care astdzi sunt inca deschise pentru intemeierea vorbirii si scrierii romdnesti. Exista in text cuvinte la eazurile genitiv ~i dativ? Daca raspunsul este afirmativ. calificati-le si aratati relatiile pe care le stabilesc In text. R Corrstruiti alte dotra-propceitiiincerc. 9. acuzativ.Alegeti raspunsul corect. Dar dacd puterea traditiei este si se cuvine sa fie atdt de mare inseamnd cd nu mai avem nimic de fdcut si cd PE.Dacd ti-a fost la inimd. extrageti-le. c. taindu-le pe cele incorectc. 8. noud nu ne rdmdne dedit sa le copiem? Dacd au fost vremuri care au cugetat astfel. pe rand. exista 0 propozitie subiectiva. ~legeti raspunsul corect. c. taindu-le pe cele incorecte. b. Extrageti toate adverbele din text. lucrul se explicd prin [aptul cti au existat totdeauna oameni azvdrliti in panted de schimbarea lucrurilor si de noutate. B. 16 GRAMATICA GENERA. indicati-le si explicati-le. Alegeti raspunsul corect. predicativ si auxiliar. 4. in functie de situatie) in care verbele la moduri nepersonale sa apara cu alte functii sintactice dedit cele existente in text. pentru fiecare situatie. nu exista nicio propozitie subiectiva. sa md iei de sotie.complernentneoircumstantial. valorile lui gramaticale. c. In text apar doua forme de dativ. nu este pentru a redestepta violenta vechilor dezbateri. 5. predicativ si copulativ. pentru a ne anita bucuria cd fntru dezle. Exista in tcxt trei cuvinte subliniate grafic. Alegeti raspunsul corect. Verbul a fi apare. 3. va rezulta mai curdnd aflarea adevdrului. iar dacd vorbesti altfel decdt cum se vorbeste. genitiv. se explicit? Daca raspunsul este afirmativ.corect. 10. nu trebuie sa rna mdntui de prostia mea si sa md faci a vedea mai limpede dedit mi-era ursit sa vdd' (Creangd) 6. A. c. copulativ ~i copulativ.cazul celor cu functie de parte de propozitie. in ce consta asemanarea acestora.jn. Dacd nu folosesti ceea ce au cucerit veacurile inaintea ta. cu una dintrecelelalte serii de valori.

0 predicativa. dupa distinctiile: a. Exista in text verbe copulative? Daca exista. pentru fiecare. b. extrageti-le analizati-le sintactic si morfologic. Extragcti prima propozitie principaladin text si aratati calitatea morfolcgica a elementului introductiv.~ IT. indicati. In fraza a doua. Construiti un exemplu in care sa apara un ornonirn al unuia dintre predicate. Extrageti din prima fraza trei atributive introduse prin clemente diferite de relatie.) existain text? (Indicati 4. pentru a face pldcere noilor conducdtori. Exemplificati sase tipuri de subordonate introduse prin dacii (trei circumstantiale] si trei necircumstantiale). 2. Analizati sintactic si morfologic predicatele continand pe aft. ar fi exclus ca el sa se fi decis sd-si sacrifice deliberat socrul.2. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aidine'M 8.." (A. grupati-le pe parti de vorbire ~i aratati care este deosebirea dintre aceste parti de vorbire (folositi.fntrebarea asupra neologismelor. Se da textul: "Oricat d~firesc ni separe ea un artist sa se preocupe in primul rand de legile estetice generate. 17 comple- GRAMATICA GENERALA 4 . selectati-le si analizati-le sintactic si morfologico 3.. Exista in text propozitii 2. Extrageti din text conjunctiile. 6. urmariti ca cele sase tipuri sa fie diferite de ceea ce exista in text.(in) dezvoltarea sa . Construiti doua fraze in care sa apara pronume relative aflate la alte doua cazuri deeth cele din text. asezati-le in coloane diferite. b. 2. 4. om cu destule pdcate. el sa. selectatl-le sl indicati relatiile pe care le stabilesc. in afara atributivelor. ne credem datori. va oferim un exemplu asemanator de sinonimie sintactica: Ne considerdm geniali = Considerdm ca suntem geniali). taindu-le pe cele incorecte.ii-al unor epoci sau popoare. rescrieti propozitiile si indicati relatiile lor sintactice. Extrageti din text alt tip de atribute decat cele substantivale si analizati-le si11taC-!~ tic si morfologico 'j 4. Se da textul: . nu puuNn Iua in nume de rdu nici interesul cercetdtorului istoric p€!ntruvarietatea f~r. b. L a.m~lW sub care apare arta si rdmtine o problemd "demnc(deafiluata inconsiderZ{li. Exists in text subiecte postverbale extrageti-le si analizati-le. Indicati care este aceasta si in ce " consta natura ei speciala. cuvantul pentru apare in doua ipostaze gramaticaIe. dar nu si eu acela de a nu ii fost patriot. fntrebarea neologismelor .(in) dezvoltarea-j. Exista in text completive directe si indirecte? Daca exista. 7. Contrageti prima subordonata din fraza a doua. c. (in) dezvoltarea gj_ . 41 . 4. selectati-le." (N.subordonatoare. stabiliti tipul de locutiune si ana-!. rara sa le rescrieti si sa le analizati. d.~ b. 0 completiva directa.' zati-Ie ca parti de propozitie. pentru argumentare. dar cu alta components sintactica (pentru a putea raspunde corect la aceasta cerinta. indicati felul propozitiei pe care 0 introduc si anali-. situatii din text). astfel incat calitatea predicatului sa fie diferita (daca in text este nominal. 5. indicati~ diferenta morfologica dintre ele si aratati care sunt consecintele sintactice. Comparati din punct de vedere gramatical urmatoarele constructii: " a. 40 ~ii 1. 10. In prima fraza. cu rol de relatie in propozitie . Extrageti cuvintelecare functioneaza cu rol de relatie la nivelul frazei. Buzura) subiective si predicative? Daca exista.e aceea de' a.1i 6. Exists in fraza verbe la mod nepredicativ? Daca exista. dezvoltatd ln literaturii. b. indicati valoarea gramaticala a lui a fi din componenta acestora. se(ltiitaconattiile careproyoqc/i··· cristalizarea stilului unor indivi. ~xis~a i11text Iocutiuni? Daca exista. In a doua fraza exista 0 atributiva de tip special. Testul nr. hzatl-le. 1. 0 constructie identica semantic. a cdror companie 0 cdutase intr-o perioadd cdnd acestia emu preocuptui sa gdseascd intelectuali atasati. Exista in fragment pronllme$iadverbeI"e1ative?Qaca exista. a. devina verbal). a. ~Jegeti raspunsul corect.dezlegarea a multe intrebdri. Exista in text subiecte postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra In relatie)? Daca exista. . rr.cu rol de relatie in fraza."· . Extrageti ~i calificati primeledoua subordonate din fraza.Pentru cd asemenea controverse nu erau niciodaui fntre patru ochi. coordonatoare .'l 7. a.care sunt modificarile sintactice in terveni te. 5. Extrageti din prima fraza partile de propozitie introduse prin pentru si intru ~nalizati-le sintactic si morfologico .j. Indicati ~i exemplificati alta valoare a aceleiasi forme. c.L. apare: a. dezlegarea multelor intrebdri . dezvoltarea limbii in literatura romdnd =limba romdnd. nu uitati sa mentionati si mijlocul de realizare a relatiei sintactice. dornici sa ocupe posturi de conducere. 5. 3. Analizati sintactic ~i morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aldine. alegeti predicatele din care fac parte ~i analizati-Ie. indicand. 3. 3. Stabiliti cate 0 constructie sintactica sinonima cu grupurile: ne putem astepta. b. " 0 9. Ce alt tip (sau ce alte tipuri) de propozitii subordonate numai felullor. selectati-le ~i analizati-le. (adica asezate dupa verb)? Daca exista. tiva indirecta. lorga) ". pre cum si marcarea grafica a acestui mijloc. .

dar ce md costa s-o fac. icoane c. 2. 3. 5. Selectati si analizati elementele derelatie care introduc aceste circumstantiale comparati cele doua aparitii ale formei cum. Alegeti solutia corecta: a. Exista in text locutiuni? Daca exista. Exfrageti principala (sau principalele) din prima fraza. c. are!.iar. mentionati. ~. Analizati morfologic pronumele cu forma atona din text. era adevdrat. a. b. taindu-le pe cele incorecte: a. acolo unde este posibil. calificati-le ~i indicatirelatiile in care intra. Selectati si analizati elementele de relatie care introduc primele doua subordol n*~krt ' b. nunea une.~t~di'i1 . a. a. extrageti-le ~i calificati-le. acesta atdt de bogat si care a domnit atunci cdnd: tumultuoasa inflorire a barocului era in toi. dar ca sd-si batdi: asa hal joe de obrazul meu. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate. Extrageti ultima propozitie principala. " (Mateiu Caragiale) 1. a. Exista subordonate care admit dubla interpret are? Indicati asemenea situatii si explicati -le.. in text. fraza are opt propozitii. Exista in text atribute pronominale? Daca exista. a. dacd elevul ar fi exclus din calcul de coejicient. imi cdzuse ca de toate fericirile am sa am parte in viatd. selectati-le ~i aratati calitatea morfologica a regentului.' . le. b.n~ sa 2. nu-mi pierd sarita. Exista in text propozitii completive directe si indirecte? Daca exista. Selectati si caracterizati ultimele doua predicate din text. 5. judecai si atunci reee. selectati-le si analizati-le. 4. Tdndrul ar fi exclus imediat din grupul de prieteni dacd ar proceda altfel. dar de la nenorocitul. a.] . 2. Seda textul: . Alegeti solutia corecta. Extrageti din text adjectivele in cazul acuzativ si analizati-le sintactic si morfologic. extragetisapte propozitii. se fntamp[{jl~~a altala 'caremarturis-~sc fa sa ti-o pun la incercare. Si mi-am adus aminte cd pundnd mama odatd sd-mi ghi· ceased norocul. Exista in text.b. natura lui 6. \/L Se da textul:"Ca se molipsise si ddnsul de frigurile de a clddi. 4. 1. cdndstiu ca dupd dorintal ea nu md asteptam. Analizati. Cd inainte s-o ji cunoscut. v. lips ita cum era de pazd si de crestere. b. b. in text nu exista nici subiectiva. dar nicio predicativa. oricdt de zguduitoare ar ji imprejurarile. b. indicati prin ce mijloc se realizeaza raportul de subordonare. 4.}. b. Comparati natura morfologica a cuvintelor de la punctul 5. sddi si impodobi ce au bdntuit fa puternicii timpului sdu.. Daca descoperiti in text atribute de alt fel dedit cele de tip substantival si adjectival..vedere gramatical constructiile subliniate din toarele enunturi: a. a. indicand si diferentele de re gramaticala cu care apare a fl. Extrageti din text subiectele postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra in relatie) si analizati-le. Analizati sintactic si morfologic constructiile. b.. asta covdrsea orice mdsun si nu puteam sa i-o iert. si natura elementului regent. a cu alta valoare a: unei forme omonime din text. Se da textul: "Cum insd. exista 0 subiectiva. Exista completive directe ~i indirecte in text? Daca exista.Nll stiu ce trecere di fi 'avdnd s! In'ce lilme #n-c/rncdtu~i de pu#n dorzn. 5. Comparati din punct de. numai de· dragoste nu.indiferentde morfologica. Extrageti si calificati propozitiile circurnstantiale din prima. c. indicati-le. mi-a fost chiar ciuda: nu mi-as ji inchipuit ea un calic ca ddnsul dumitale am ajuns nebun?" (Mateiu Caragiale) .si a doua fraza. Analizati sintactic si morfologic partile de propozitie in care se include a (indiferent de valoarea gramaticala a acestuia). . 5.propozitii subiective ~i predicative? Dad exista.j. in ajunul logodnei. ce-a rdmas?" (Mateiu Caragiale) 43 rv. textul: . pentru fiecare atie. 3. era sdngeros pentru mine. aibd droturi asa mlddioase si tari" (Mateiu Caragiale) 1. precum si marcarea grafica a acestui raport.Dacd s-acrezut cumva cd s-a mai fnfaptuit in veacul. c.predicatele incluzand in structura lor pe afl. gresise. analizati-le si sintactic. nostr~ pdcdtos mi: Se cia. rescrieti-le si calificati-Ie. in text exista 0 subiectiva si 0 predicativa.tiu. "(. pentrufiecare. . nici! predicativa. rescrieti-le si calificati-le. 3. extrageti-Ie si analizati-le. Exista In text propozitii circumstantiale? Daca exista. indicati-le si analizati-le. nu insd de mirare. b. are noua propozitii. indicand. Exista propozitii subjective si predicative in acest text? Daca exista. b. caracterizati aceasta propozitie dupa scopul comunicarii. stabiliti carer parti de vorbire le apartin si analizati-le ca parti de propozitie. Ar fi exclus safadi el una ca asta. cer.Rezultatul s-ar ji putut corecta. rn. si care este valoarea lui gramaticala. Indicati ~i exemplificati alte sase tipuri de subordonate dedit tipul existent in text introduse prin dacii (dintre care trei sa fie circumstantiale si trei necircumstantiale ). Exista in text propozitii circumstantiale? Daca exista. a.

. a. cd fiinta in care fntrupasem visul de iubire al tineretii mele pentru mine pierdutd. in text sunt cate nominale. h.LH<OllUJlUI. diferite de ce exista in text.l-l'" 4. ~. Extrageti propozitia principala din text. Analizati cele doua aparitii din text ale formei mi. 5. iar. a. '. h. copulativ personal. dupa verbul regent ne incerciim>urmeaza 0 propozitie .. a. incdt nu ni se va lua drept lipsd de modestie dacd ne incercdm in paginile urmdtoare sa dam un exemplu despre modul cum ne inchipuim cd ar trebui sa se facd adunare de material din experienta sufleteascd a fiecdruia. 3. Rdmdne sa ne mai vedem 0 data pentru ultimele detalii. a. Selectati si analizati predicatul continand pe aft. Indicati cu ce valori gramaticale apare in text formasi: explicati acolo este cazul.completiva directa. Ioana a rdmas repetentd. selectati-le si analizati-le. In text exista 0 subordonata care admite 0 dubla interpretare. 5. selectati-le si VU. b. Analizati sintactic si morfologic cele doua aparitii ale formei ceo b. pe vremea cdnd imi treceam ultimul examen liceal. selectati-le ~i analizati-le. Selectati subiectele fiecarei propozitii si indicati tipul de subiect.nfrico$at cia nu pot prinde un singur fir conducdtor in aceastd harababurd de gdnduri si de revelatii. f. mi-am zis ca nu-mi mai rdmdnea decdt s-o dau (Mateiu Caragiale) L Extrageti propozitia principala (sau 'propozitiile principale) din fraza. copulativ impersonal. '. 3. extrageti-le si calificati-le. Alegeti solutia corecta. e. predicative ~i completive directe? Dad selectati-le. este modala de masura. g. predicativ ~. I. " (T. stabiliti.l. ~. Indicati ce tip de propozitie introduce in text relativul cum. indicati care este aceasta propozitie $i cum se explica dubla interpretare. selectati-le $i analiza" ti-le sintactic si morfologico 45 1. faceti ~i analiza lui sintactica. completive directe ~i indirecte? Daca exista.lascoald. pred~cativ impers~nal. atunci cand este posibil. 5. Indicati ~i exemplificati sase tipuri de subordonate (trei necircumstantiale si trei circumstantiale) introduse prin cum. Alegeti solutia corecta. 8. Analizati ultima propozitie a textului. In text exists propozitii subjective. Analizati sintactic si morfologic grupul subliniat.prin cele zise mai sus am redus cercetiirile psihologice. Comentati ambiguitatea unui predicat cu aceasta forma. Selectati si analizati toate atributele. Exists in text verbe hi moduri nepersonale? Dad exista. Dad! exista.. 44 si . a.llU. 2. b. 2. propozitia intrcdusa prin relativul elite este predicativa. Ioana a rdmas unde ai ldsat-o. 3. 2. Eleva a rdmas cum 0 stiam.~. a. 4.1. El a rdmas. Daca exista in text propozitii atributive. Exista in fraza propozitii subiective. Se da fraza: "Ceea ce ne sustine curajul in mijlocu/ acestei confuzii a timpului increderea neclintita cd dacd s-a intdmplat vreodatd ca civilizatia sa invingd baria. predicative $i completive indirecte? Dad exista. 3. este atributiva. a. y.'U. Exista in text propozitii subiective.:' regent. 't. la un rol asa de modest. selectati-Ie ficati-le. Extrageti si calificati ultima propozitie a textului. cu exceptia celor substantivale. Analizati sintactic ~i morfologic ultimele doua predicate din fraza. Exista in text predicate nominale? Daca exista. 4. iar In lupta acestor douii elemente nu fncape indoiald al cui va fi (T Maiorescu) X. a. cdte ne par astdzi posibile. taindu-le pe cele incorecte: a.tex. b. Pentru mine. Selectati si calificati ultima propozitie din fraza.lllIJi:Ll 4. 2. b. natura morfologica a lui cum. sunt trei predicate nominale. Exis~a in .urmeaza 0 predicativa.Poate ni se va recunoaste (unii chiar ne-o vor imputa) cd. Analizati cuvintele subliniate. pentru fiecare tip. indicati raporturile in care intra ~i calitatea morfologica a '<01. Utilizfind urmatoarele caracteristici sintactice ale verbului: a. extrageti-le si analizati-le. b. Exista in text propozitii circumstantiale? 3. ce relatii sintactice stabileste. Nu-mi rdmdne decdt sa renuni fa hotdrdre. d. este un singur predicat nommaja 5. a. h.Acum.v"'. 4. nu s-a intdmplat niciodatd ca bnrbaria sa fnvfngn In mod durabil tia. rdmdne un lucru de neinteles cd te-ai putut purta astfel. Maiorescu) 1. Selectati cuvintele din text care apar la cazurile genitiv si dativ si analizati-le sintactic si morfologico '\fTC Se da fraza: . alegeti se potnveste fiecarei aparitii a verbului a rdmiine din urmatoarele enunturi: a. c. indicati cu ce valoare apare a fi in acest predicat. Extrageti ultima propozitie principals si caracterizati-o dupa scopul vUJ.X. UITlleaza 0 completive indirecta. y. ' '/Ui. md infigeam si mai addnc in amintirea femeii frumoase ce-mi fusese dat sa vdd doar in spatiul strdmt al unei fractii infime de timp. 2. indicand $1 relatiile in care intra. y. Alegeti solutia corecta: a.. ." (Gib Mihdescu) 1. taind pe cele incorecte: a. Analizati sintactic $1morfologic fragmentele subliniate $i marc ate prin aldine.t propozitii s~biective si predicative? Dad exista. Se da fraza: . Se da fraza: . 5.

biosferd. b. . Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte: aerisi. patru litere ~i cincisunete. haind. profesor . rescrieti enuntul in forma corecta: a. deaceia. au avut meserii bune.caracter. colonie. companie. apar: a.suburbie. ORTOGRAFIE. mai are 0 ideie: sa espedieze din timp la toate bdncile Bucurestene cdte 0 ofertd.il~ti.e dau perechile de omofone. taindu-l pe eel incorect. somptuos. sauna. G. Urmarind relatia dintre sunete si litere. la vremea lor.ori cdnd.asprii. Pentru cele care se mc1ud in structura unei patti de propozitie sel~~tati aceste parti de propozitie ~i aratati felul lor. D.vreo data. Selectati cuvintele din fraza care nu indeplinesc singure (sau nu indeplinesc de1oc) rolul de parte de propozitie.furie.spli. unghi. altceva. grafia si pronuntia nefiind in concordanta. in speranta de coptare la una dintre ele. 18 FONETICA. anQ_st. e.apendice.. m4fie . greselile. functional. cQ_nfer conJir (abreviat r.. In perechile de forme: socri . si silabatia (adica despartirea in silabe) diferita: august.nost. asiduu. In cuvintele ghem.fl.in continuu. b. excursie. microbio logie. lingvisticd. jertfire.rie .spot . mobild. precizand cate vocale si cate consoane. In urmatoarele enunturi. rescrieti apoi. este un elev afectos si plin de bund-cuvintd.xhem. indicati. alcolici. B. A rdmas aceiasi Jemeie pe care 0 stii demult. Ma tem de asprii mel socrii. E. Asezati-le in coloane: a.rie . Fumurii ochelari din moda actuald nu md incdntd. 46 SUNETE c.maritim. Nici 0 greutate nu-l poate oprii.din afard. dar nu stim sd protejdm acesti codrii. unde este cazul. in formularile care urmeaza. . acelasi numar de sunete.ticipa . 8. 1n maxim sase Zuni. nestiintd. niaJIe.b. Toti codrii nostrii sunt frumosi. iar iepoca este prielnicd pentru a-si gdsi un servici continu si un salar bun. g. S. dincoace.de plin..ndi~-: splendId. un nurnar diferit de sunete. biogeografie. In cuvintele cer.B. h. iar voi. d!f. careva care va.raspunsul corect. Cdtiva membrii de sindicat au renuntat la protest. pentru urmatoarele forme. butilie . 2. desigur . acolo unde este cazul.firfl. cuvintele in care ati descoperit greseli. alege-ti melodia preferatd. iar. functie. monstruos. inspre.into~ic'a· subgrbie . dar acum nu venii el. asimptotd. ~. transoceanic. Jlin-o la petrecerea noastrd si zii un cdntec de la noif i. find caseri la caseria centrald afabricei de peldrie. examen. De-ai stii adevdrul. patru litere si patru sunete. dupa c1asa morfo. apar: a. cea nearticulata si cea articulata. Taiati variantele accentuale incorecte: avfl. acolo unde este cazul.despot. au: a. audientd. Alegeti cate un enunt potnvrt pent~ fiecare cuvant. omonim.parttcfpa. portdrapel. comedie.cinciHtere ~i cincislltl-ete. lllcu~inteleceara:-geana:apar:·ai cinci litere si patru sunete. alegeti cuvintele care contin diftongi sipe cele cu hiat. uneori pima fa estenuare.arc fac parte. urmariti relatia dintre lit ere si sunete si alegeti . mozaic. logioa din. b. deplin . perpetuu. vdrstnic. aspri . Cele doua forme. incontinuu . Asezati-le in coloane diferite (e posibil ca une1e 47 . transcriere. ORTOEPIE. veseld. arctic. JIrav . dinafara . asculta-ti-ol 5. Stab. finca vrea cu tot dinadinsu sa devind espert contabil.de -0 parte. c. grafia si pronuntia fiind concordante. sculptor. J1i. 'dOmina. apar: a. patru litere si treisunte. solutiile corecte. b. b. d. deoparte . 7.alta data. director.profesor.socrii. ignora. Din lista cuvintelor corect rescrise (vezi exercitiul anterior). 9. deopotrivd. C. perechile de omografe. inscris . taindu-le pe cele incorecte: A. pa-. Fdcui mari eJorturi si venii si eu odatd la timp. nu insd si membrii eei mai radicali. cinci litere si trei sunete. in forma corecta. incercuiti. dupa ~um se includ sau nu in structura unei parti de propozrne.domina: niutru . ered cd e bine sa-l stii. ginga!j -ginga. amdndoi.B. In plus. apar: a. ger. 3. inundatie.avarie. bineinteles . desi tinerii sunt inebuniti dupd acesti ochelari fumurii. Testul Dr. RELATIADINTRE ~I LITERE 1. cu un salar mai mic. pastrand ordinea din text: G. Q_strov~ ostraY. vreodatd .in scris. 6. savantldc. trei litcre ~i doua sunete. In formele taxi.$. pesemne . inutil. Apoi indicati cate sunete exista in fiecare forma. Alegeti cate un enunt potrivit pentru fiecare forma ~1 explicati gramatical diferenta de scriere: altddatd .JJ. cinci litere si cinci sunete. alcool. patru litere ~ipatru sunete.bine inteles. subintitula. intr-insul. trei litere si trei suneterb. fl. cinci Iitere ~i patru sunete. dati 0 explicatie a inclu. dfLminica" duminicd <duminicii.ripa . n-ai maifii atdt de vesel.nefLtru.. desi. Fi-r-ar sa fie de obraznic! j.pe semne. oricdnd . derii lor in structura unei parti de propozitie. invatd asidu.. va termina scoala. chiar dacd la fnceput va funtiona ca loctitor. c. b. In cuvintele unchi. cinci litere ~i trei sunete.butelie.v. Bdiete. beneficii.inspector. Pdrintii lui sunt.ii:t6xica .cter . copii. c. f.de sigur. mixt. indicand accentuarea diferita si. carfl. maritim .aripd. Incercuiti greselile de scriere. inspector . apendice . 4.

cate un sinonim din fondul vechi al limbii. subaspect~l rclatiilor semantice (polisemie." (Maiorescu) a. indicati sinonim sau parafraza) sensul din text. singurdtate. (a) aminti. estaz . caciula. exploatdnd aparentele usoare.relatia dintre viu si viabil.epopeia. Alegeti. fonetica etc.extractie.grafia . pentru fiecare. inobila . ierbivor . tarziu (in contextul: intr-un tiirziu). morfologie. (Neculee) lndicati care cuvinte. cuvintele subliniate. Si au riimasii numai doao steaguri de lipcani si putinei siimeni. taind-o pe cea incorecta: iederd . antonimie: iar.greseald. iubire. masind. pre la casdle lor. urmarind sensurile actualizate in poeziesi relatia cu alte sensuri actualizate in alte contexte. toamnii. Lucesti fiira de via/a. scdnteea . selectati-le si grupati-le in functie de domeniullingvistic pe care il vizeaza (lexic. pe baza unor contexte indicati inca unu-doua sensuri inrudite. n-au priimit acel. derivative si. b. in raiaoa turceascd. d.grafiia. . ~i omonimic). tiiniir.inseald. Indicat pentru cinci dintre neologismele extrase. 5. apoi. au si inceput a ~~ slobodzi poghiazuri in Podolia. fiind suptiratd de la Svetii Gheorghie pdnd la Svetii Nicolai..erbivor.aza goala. sintaxa.extaz. explicand. forme gramaticale si constructii sunt. a. s-au si rdsipit. vitalitate. lnvaluit (in con-textul : lucru lnvaluit fn mister). . Si pe acel slat au purces si au iesitii pe Giiuz. intristare. Exista in text arhaisme? Daca exista. B. Analizati.epopea . Selectati cuvintele create prin mijloace interne de formare.scdntea .relatia dintre frate ~ifratern. asezandu-le in coloane diferite dupa procedeul utilizat. ro~u(incontextul: creion io~u). a taie si a robi pe turci. ideea .idea .]. ierarhie . escard . fiind mai aproape de easa Ducai-vodii... arhaice. pentru ficcarc dintre urmatoarele cuvinte: nod. c. i. pentru fiecare termen al familiei. cand este cazul. VOl' pune ndlucirea in locul realitdtii si caricatura in loeul fiintei adeviirate.1 litei-(j}lti:W:'Cti$i fnj5vtitica. insald . atasazd . Deci oastea Duciii-vodii.excapadd. carii incotro au putut. b. vital.scdnteia. doua cuvinte polisemantice. iar. (a) citi. saua <seaua. tu esti mort. indicati. Se da urmatorul text: "lara Miron logofdtul si eu Buhus hatmanul si cu Costantin postelnicul Ciobanul. din punc~ul de~vedere al cititorului actual. c. expresie. fumegos. escapadd . sub aspectul relatiei monosemantic . Alegeti din fiecare vers al strofei a doua cate un cuvant si stabiliti-i antonimul. 49 .polisemantic. respectiv a lui Raspundeti prin: "da"l"nu". Explicati care este: . etapele procesului de formare. niciodatii. Analizati. dzicdndu: [ . sintaxa. drept (in contextul drum drept).cuvinte sa apara in ambele colcane) si indicati care este hiatul si/sau diftongul pe care fiecare cuvant il contine (sau le contine).fngenunchia. Cdci eu sunt vis. Se da urmatorul text::: .). [ . fratricid. Selectati neologismele din text. a.Intr-o asemenea situatietrebuiesane ferim mat ales de un pericol: de jr. cand este cazul.innainta.Pijrii. . pentru cinci cuvinte (inclusiv expresii) din text apartinand fondului vechi allimbii. 19 Sedau urmatoarele cuvinte: azi. Se dau urmatoarele versuri eminesciene: "Strain la vorbii si la port. Lupta in contra luine.} Viindiiveste in r~ra Le$asc~ precum eraiul Sobetchii si cu nemtii au bdtut pe turci la Be~iu.aseazd.erarhie. cain/a. ochi. spital. Si ochiul tau ma-ngheata". fonetica. sinonimie. (a) iubi. grafiea .ataseazd. 2. Deci la Iasi n-au avut Cll cine merge si au luat in gios de s-au dus la Domnesti.. din textul de la punctul A. catc un sinonim neologic. b.ezuit. 4. iezuit .excard. grupati aceste arhaisme dupa domeriiile caror~ le apartin: lexic. nod. etapele procesului.sfat sa treacd de fa Brasov in Tara Munteneascd. modul de fonnare.pare aft misiunea principald a criticei romane. Exista in text cuvinte monosemantice? 48 6. frazeologie (nu este obligatoriu sa gasiti arhaisme pentru fiecare domeniu). ea nu vafi niciodatd in stare sa stdrpeascd cu desavar~irefrazagoalii$i acea iluzie desartd din viata publica a poporului nostru: se vor gdsi totdeauna oameni cari.. inainta . bine. 1. d. dar care nu apartin familiei lor lexicale. '$i acest-pericol est~tot asa de ma~e /. brumar "noiembrie". procedeul de formare. unde este cazul. gresald . suferinui. Indicati._. inruditi semantic. epopeea . Alegeti. indicati ce tip de sens se actualizeaza in poezie. ingenunchea . cuvantul spital. Testul LEXIe 1 Dr. 3.ederd. elementele componente si.ideia. plin. estractie . plin. c. Apartin toate aceste cuvinte familiei lexicale a lui frate. ochi.de iluzia eiiformelecd:fitrt~']Jot'tin~~-laculiondulitisolid. morfologie. fraternitate. 10 Alegeti forma corecta.relatia dintre viu si via/a. indoiald.innobila. asazd . copil. picior. Stabiliti familia lexical a a cuvintelor: frate. vivace. semantic a.

docent. (a) crunta "a pdta de sdnge". simenii si scutelnicii pedestri. povidld . ghiaur.. harbuz . ce acum ii era mal mult de ajutor ca WI prieten cu sfaturile. Explicati in ce sens este adevarata propozitia: . mai.Niki pe dracu! Nu e Niki. doctrind. balie . nu in zece. capuchehaie.} nici intoarcerea ce fu ca un vis plin de veselie si vorbe. bortd. Am cobordt cu-al meu senin Unsoare de s-ar stinge-n eel' Si m-am ndscut din ape. aferim.. incoerent. leucemia. sintactice etc. dulce. layout.albie". b. sdndtos. a sd-mi cam iautalpa!jita! Da 'cine dracu-o ji ragu!jUa asta. Din sdnul vecinicului ieri Sa te privesc de-aproape. limbd . giupdneasd. . argumentati raspunsul. fiecare cu steagul ei. cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lexicului. grupandu-le dupa criteriile stabilite la punctul 6 (arhaisme lexicale. cd ce m-a nebunit de cap. dozimetru. a. mouse.. tot cu pdldria aia ca roata carului. c. lecticd. haznq .oare".[' . Odata alese seriile (sau aleasa seria).isprijinit de paici. las.}. ii asezd lui si boierilor sdi. c. docil. . () grdmddire amestecatd de slugi boieresti. Fac parte din familia lexicala cuvintele: cognoscibil (din familia lui cunoastey. b. legato (termen muzical). cdnd colo. " (Eugen Barbu. curechi "varzii'. laser. . indicati cate un sinonim actual pentru cuvintele subliniate. Se da 'urmatorul fragment: .J Jete cine intra! Vorbesti de lup si. ciubotd.. domeniu. lecitind. doctor. bldstdmdciune "ticalo§le". (a) dizolva.xiorap". aprozii. pe cea cu regionalisme.[. basnd. (a) trili. de ordseni. ca sa deschidd drumul. {pghr'. armdseii si lipcanii lor. Alegeti. soare. 20 :LEXIe 2 1..joimir .nu sicel« de. poncho. leal. C. caimacam. caftanul. relatiile semantice proprii fiecaruia (polisemia. input.} Padisahul. lin tirim . legitit«. Dupe ddnsii veneau /efegiiicu haine galbene. Folosind un dictionar care indica ~i etimonul cuvintelor (DEX-ul sau MDN-ul). ctapele piocesului. . (a) doza. madam Deled e!jarfa [.porumbel". componentele din structura nouIui cuvant si etapele procesului derivativ. Mihnea-Voda eel Rau) a. ooJ Ssaprinde iardsi soare. a se haini "a trdda".ndtdlitati(dlnfamilia lui na$te). indicati.unchi". drag. se afld inbarierele Bucurescilor. cute . lateral. hatman. in sase zile. Urmariti. izvod.). incisiv. monarhul ii ceru Marelui Vizir sd-i imbrace caftanul de investire si sa meargd astfeliu. hulub . semnul demnitdtii si al investirii. tot CU hantile-alea d-o stiu. popusoi . Din urmatoareleserii de cuvinte: a. fa-mi si fa-mi. domestic. leasing. Princepe1e) a. Extrageti arhaismele. dragoste (din familia lui drag). nici surgiucui de pe cap. iar. Formati familia lexicala a urmatoarelor cuvinte: (a) cunoaste. cd e glas de femeie! Da' cine-o fi.pepene".jicnicer. b. si tot vdpsitd ca 0 brezaie! Si tot cu obicei prost. c. si omonimia)..iscoada.azi ce moare. alegeti seria continand in exclusivitate arhaisme. dorobantii cu garbace si vdndtorii de plai si de Oft cu lungi siine!e. daca e cazul. incizie.formare. laptop.Dupd sfatul Dudescului.tzatal.sau". pentru fiecare sufix. despdrtiti in cdpitdnii. giuruintd . (a) naste..} indaui dupe acestia. lecturd. in cazul derivarii. dacd vent si-asta. 2. computer. d-o stiu? [' . dUpa ceremonial. dizgratie. mare. Se da urmatorul text: . ca de auzit.informator". din ultima fraza a textului. drept. legendii." 8. dogmatic. [..mercenar". in urma lor veneau rosiorii si verzisorii cdldri. caracterizati-l ca registru stilistic: . aratati in ce consta omogenitatea lexicala a fiecareia. Si i-am scos-o. . cu vdtasii. pentru fiecare procedeu. lavoar. Se dau urmatoarele serii de cuvinte: a. apdrare".dud". beizadea. Ada~1e$teanu) Testul nr. pentru afl asigurat cd i se dddea far tronul. c.magiun".pun(tul~. Mihnea. fonetice. pentru ilustrarea fiecarui sens.fagaduialii'. 10. lebdrvurst. (a) dopa. insotit de patru viteji ferentari cu ldncile poleite-n vdrf si la mdnere. Nimic nu-l bucurase mai mult dupd aceea. Trdieste. B. relatiile antonimice.gresie". puternic. am mai auzit-olAcu. componentele structurii interne si. Indicati procedeul de fonnare a fiecarui termen al familiei. inalt. agg aret "paza. 0 sumd de bani". folositi un context relevant. disident.t« cap mergeau. mai . apoi gloata boierilor mazili si a boiernasilot. " (Odobescu.. dad! e cazul. impreund cu boierii sdi fa lnaltul Padisah. letal. iar fa sfdrsitul tutulor cetelor. mos .Numai arhaismele de la punctul ! sunt reale arhaisme. [. omdt. lavabil. (de) iznoavd "din nou". au . lasciv. solar (din familia lui soare)? Raspundeti prin: "da"/"nu". coltun .. brdncii "mana". morfologice. aratati tehnica de. purtdnd mintene rosii si verzi. b.porumb". Aratati care serii de cuvinte sunt omogene ca registru lexical ~i stilistic. dizeur. doping. legal. Jq. lava. ceaus. incrop "apa calddt. sii-am fdcut esarfd. Exaniinand sub aspect lexical urmatorul text. colb. document. 3. dolcissimo. de negutdtori si de sdteni.[zcat". lupu! Si 50 tot cu demiul de i l-am intors io. de complimenturi si supuneri. dominant. sa te pupe-n bot!" (G.Iocul unde se pdstra un tezaur. cate trei formatii din limba rornana cu aceleasi caracteristici. (a se) gdlcevi. inalt. plin de 0 pohtd de via/a pecare ceilalti aveau s-o simtd si inca cum . fiitarie "falamicie ". .. pe cea cu neologisme.. pentru cuvintele: adiinc. doleantd.fomarit. aratati daca neologismele din aceste Iiste provin din aceeasi lirnba. asezandu-le pe categorii dupa procedeul de formare. A. si urmat de boierii de tainti. ispravnic. relatiile sinonimice. vddand. leetorat. fasung. b.7.. comis. Odata recunoscute procedeele si afixele derivative. [. 9. alegeti trei sufixe si doua prefixe si formati cu fiecare cate patru cuvintederivate. larva. (a)incita. " 51 . iar. caftan. dorsal. ea altfel mai scdpam de Ne~ buna? Tot cu esarfa. 4. agud . Din componenta cuvintelor inc1use in familiile de 1a a. dealer. Extrageti arhaismele din text. Se dau urmatoarele dona strofe eminesciene: " Ca in cdmara ta sa vin.].

filotimie. Avand ca punct de plecare un fragment din Andrei Plesu. far a rezolva in limitele conditiei umane. nacafa. pe care il gasim incain locutiuni. indicati accentul si silabatia (adica modul cum se despart in silabe). Indicati. de nebiruit. ahtiat. neputintd. Ideutificati cuvintele create prin mijloace interne de nnbogatire u lui. bluejeanslblue-jeanslbluginslbluginc. tn~elatorie.i. ojsaidlojJ-side. in miraculos. calcul. erupe .confient. manifesta. sensul urmatoareior neoiogisme. dalie. (a) aliena. stressl stres. problema pe care fiecare 0 are de rezo Ivat. dealer /dildr. tescherea etc. moftangiu.literal. e a-i adduga 0 luciditate de fiecare clipii si un fiecare clipd. funambulesc. Analizati relatiile semantice ale substantivelor si ale verbelor din text: (x. jogging/ gioghing. snack-bar/snacbarlsnecbar. ca limite C. construiti pentru fiecare un enunt potrivit: aleatoriu. vestit. cu un imposibil care se dovedeste. Pentru cuvintele subliniate. unul accidental. El a fdcut 0 demenui senild de batranete. colabora . h. a. Examinati relatiile antonimice. conjuncturd . dragd.gera. merchez. tacrir. stand-byl stend-by. Alegeti un cuvant din lista data care.i a ne pregdtim. a. Putem doar spera le identificdm. Folosind un dictionar care indica si etimonul cuvintelor (de exemplu. pentru 0 s oricdnd plauzibild. quasar/cuasar.familial: gira . mersilmerci. care este pronuntia 6. h. Identificati cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lui. Dati cate un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte (si constructii) din fondul vechi allimbii: adevdrat. emigra . poetic. In.conjecture. la timp. Construiti enunturi potrivite pentru fiecare cuvant din urmatoarele perechi de paronime: adjutant . Caragiale. Construiti enunturi potrivite pentru urmatoarele omonime. sufixele si fixele neologice. abitir. separati in doua clase: <X. c. d. carui registru stilistic ii apartine fragmentul. a astupa (un canal. boned. ingerinta. Cum explicati iesirea din uz a acestui strat lexical? Cu ce nou strat lexical fi inlocuit? Gasiti. Identificati greselile lexicale din urmatoarele enunturi. Urmariti relatiile sinonimice realizate cu alte cuvinte din limba. literar . bypassl by-pass/baipas. 8. fandaxie. insemna. de zi. avant. a puterii nesperate cu 0 incredibilii subrezenie. c. de nuntd. transcriind fonetic. observati din ce limbi provin aceste cuvinte. autlout. cher~)l~brandy /ceri-brendi/$eri~brendi. UV'JLV 7. dar si altele din afara Fiecare sens va fi specificat printr-un sinonirn ~i prin utilizarea cuvantului context suficient de clar. joblgiob. schecilsketch. copyrig7iilcopiraii. concura. obstinatie. Indicati cuvintele polisemantice. coral. cod. c. argumentati calitatea lor de cuvinte omonime (totale sau partiale): acorda.u"u""(~t in text.corobora. La Bruxelles s-a desfdturat "summitul" la vdrf al sefilor de stat si de guvern.. halima. chewing-gum/ ciun-gum!C{unga. Extrageti neologismele din text. spleen. kiwi/kivi/kiui. Sigurd e doar alternanta zilnicd a cu redresarea. Indicati cate doua cuvinte (altele decat cele din text) formate cu fiecare derivativ identificat la C. Sfdrsim cu limite le cu care am inceput. speze. hatdr. indicati. inclusiv pe cele imprumutate. firitisi (hiritisi).Determinatiile inndscute ale fiecdruia sunt materia constantd a miscdrii etice. alisveris. facsimil. enerva . eliminand greselile: a. soitar.· crenvunjti/crenvu$tilcrenvi-lil cremvu$ti.patronim. a despdduri. e. 9. based. arierate. puzzle! pazdl. politichie. . cele din text. copt. outsider/out-sider lautsaider. cazul celor obtinute prin derivare. dimpotriva. sensurile acestora si tipul de sens uv.a. realizabil. curent.imigra. sufixele si prefixele din fondul vechi allimbii.apropria. a posteriori. alienat. cate un sinonim 5'YJ romanic. 5. meterhanea. pentru patru cuvinte din lista data. stenahorie. paronim . petrolier . c. alibi. dar astazi din uzullimbii (unele complet. Minima moralia: . inalienabil. Restul e neprogramabil. 'Y. ipingea. Mi-am dedicat ultimii ani scrierii autobiografiei propriei vieti. kitsch/kici/chici. mujluz. basca. helbet. altele partial): clironomie. b. raspundeti la urmatoarele cerinte: a. Alegeti grafia recomandata in DOOM2 pentru urmatoarele neologisme:aisbergl iceberg. reflecta. incdpdtdnat.adjuvant. indicati procedeul de formare. 53 . camping/chemping. specios. continua. buf. slugdrnicie. a mustra. f. ori . evghenicos. numerar . rescrieti enunturile. 52 corecta. 10." . apocrif.temporal. familiar . vindicativ. temporar . d.numeral. dizeur/diseur. dar analizabile in interiorullimbii ~~ezaii-Ie pe coloane in functie de mijlocul utilizat. Se da urmatoarea lista de cuvinte prezente in textele lui LL.petro lifer. un vas de sdnge). specificand daca este un procedeu sau. refuza. mangafa. ".irupe. de noapte. cariere. p. dar. care. b. refractor . nu se mai foloseste autonom. (astidios. balonzaidlbalonseidlbalonseide. salutar. uneori. Pentru neologismele de la d. lider/ leader.refractor. indelebil. lobby/lobyllobi. Aratati. astazi. a nelimitatului. avatar. pe baza lexicului. disidentldizident. induntrul lor. a se ddrui (unui scop. printr-un sinonim (po ate fi si b. apropia . business/biznis/bisnis. parapon. bridge/brigi. semdna.recuza.or. cuvdntare. p. confident . contra. dare ("bir"). estropia. incunabul. indicati doua asemenealocutiuni nand ~i semnificatia acestora. intdmpldtor. solicitudine. stripteaselstreap-teaselstrip-tis. cot. contracta. a unui mereu oferit si mereu neatins. (a) spolia. meremet. 0 parafraza).inerva. unei idei). A. knockoutlknock-outlknoc-aut.

ci doar ca niste calitdti posibile ale constiintei ce trebuiesc actualizate prin justa practicare a unor "principii neutre" .. i-o sdrit capu di tri-patru posti di la trupu lui. 54 . Ortogramele au multe greseli. Dupd ce copilul a demontat piesele televizorului. m. fonetica. mesterul le-a asamblat impreuna eu mare greutate ' . Grozovici-Pastia este un exantem de intensitate particulard. deci.' . . cuviutele ~i siulagmele apartlnand terminolcgiilor profesionale (numite si limbaje de specialitate) sau. dispune. de simtul realitdtii. k. din aceste ndglllellle.d.si punerea in libertate a inculpatului. 0. sintaxa) a urmatoarelor doua fragmente. cl de prudenia. i. Cum se nurneste tipul de greseala ilustrat in exemplele anterioare? Testul nr.J!llll/1 tnca nedetermtnate etic. apdru: un"Ubertinism desfrdnat sidestrdbdlat. l. si can i-o tdpat odat-om palos in grumaz. a spune. un teritoriu in care aspiratia eticd e discutatii circumstantial. clase al cdror caz exprimd direct relatiile si functiile lor sintactice din propozitie.}. este de observat cd instantanu poate sa dispund ca punerea in libertate sa se facd fa 0 data anterioar5 expirdrii duratei arestdrii prevdzute in mandai. semn. . Nu de relativizare e vorba. mdrime care pentru diferitele tipuri de solide este cuprinsd intr-un interval de valori extraordinar de mare. p. urrnariti trasaturile lingvistice comune pentru fragmentele de text de la punctul 2. Numeroase experiente aratd cd spectrul energetic al electronilor in COJPulsolid este format din benzi de energie permisd si benzi de energie interzisd. de art. h. totusi. implicit.. fond neologic (neologism propriuzis si calc lingvistic). o. Stabiliti din ce zona a lexicului fac parte aceste cuvinte: a. Bdrlea) b." (SP) d. pi Odolian 1-0 sdgetat moartea acasd-m pat. deosebirea dintre cele doua utilizari ale cuvintelor: caz. B. fit continutul la adjectiv. Una dintre caracteristicile importante ale solidelor este conductivitatea electricii. 0 categorie de tip relational care exprimd relatiile sintactice pe care numele (substantivul. Ultima banda complet ocupatii se numeste banda de valentd. 23 al. Nu este 0 hotdrdre definitivd. la 0 data anterioarii expirdrii mandatului de arestare. Multe mi s-au fntdmplat in viata din fntdmplare si din hazard." (Optica) Alcgcti. 21 STILISTICA 1. stabiliti in ce registru stilistic (sau in ce variants stilistica) este redactat fiecare: a.in acceptiunea lor tradittonala .. cd ele nu existd ca valori cristaline ce trebuiesc exercitate pur si simplu. Caligrafiati edt mai frumos textul pe care fl aveti fn temd! j. Procesul din nou s-a rejudecat. pronume si numeral. 55 . (4) din Constitutie [. totul poate sa jie posibil si realizabil. iar urmdtoarea banda neocupatd sau partial ocupatd se numeste banda de conductie.Prin corp solid intelegem in aceastd carte un metal sau un semiconductor in stare cristalind (cristal). g. Pentru termenii de specialitate care au un corespondent cu aceeasi forma in limba comuna. Indicati c. ea si-ar depasi atributiile] . Intr-a asemenea ipotezd. n. a. "Si s-o luat si s-o dus iel inainti. . avdnd aspectul unor dungi liniare rosii-violacee. .poate sa para 0 tentativd de relativizare a virtutilor.. deoarece ea nu examineaza. producerea acestui efect nefiind impiedicata. 3.}. S-a legiferat legea case lor nationalizate.acesta rifmdnand valid si producdndu-siLegal efectele pdna hi expirarea duratei de maximum 30 ae' zile. s-o pus acolo pi panda. stabiliti. . prin fenomenul de acord. Semnul nu dispare la vitropresiune. Se datoreste actiunii eritrotoxinei streptococice. Cromatica acestor culori este prea violenta. situatie frecvent intdlnita in practica.]. r. oinstanta ar dispune ca punerea in libertate sa se efectueze imediat. p. e. banda..ul este 0 categorie gramaticald specified flexiunii numelui si adjectivului. "Cand instanta.In traditia gramaticii romdnesti si europene. " (0. . f. l-a fost fatald ultima hemoragie de sdnge. Ceea ce urmdrim in realitate este situarea dezbaterii morale. situate la nivelul plicilor de flexie. Dacd doresti cu adevdrat. n 'imn 'cd vorbd. S-atunc 0 vinit fata la ddnsu. Categoria cazului apartine declindrii. Iac-o aguns iel la lacu cu lapti acru. de exemplu. s-au adus fit doud contraargumente impotri. din rdgn 'etu lui. morfologie. Dupa. pronumele si numeralul) si adjeetivul Ie angajeazd in limitele unei propozitii si.. s. va teoriei propuse. caz.revofutie. Cazul se manifesto printr-un sistem de opozitii]. " (DRP). intr-un teritoriu ferit de utopie si solemnitate. de nuantare. respingdnd cererea de prelungire. Fe baza analizei si a compararii lingvistice la toate nivelurile (lexic. iar nu in vidul unei scheme apriorice. altfel spus. '. Pe langa argumentele favorabile." (DSL) b. " (Andrei Plesu) 2. in aceasta afacere. Aceastastenograma scrisd in grabd are multe omisiuni si absente. fond lexical vechi. unde cazul e impus formal. Conducdtorii continua sa men/ina pe mai departe starea de sdrdcie. este numai una trecdtoare si pasagerd. Se dau urmatoarele patru fragmente de text: a. selectati cuvintele si sintagmele specifice fiecarui domeniu profesional.·legalitatea mandatului. Iacd vedi can iesd om balaur afard.nu sunt decdt un numc priptt dat U/lUI CI. functiile lor sintactice. S-atunci 0 luat trupu si /-0 spinticat in dou $-0 scos acia douzd $1 patru di gdrgduni si i-a lua si i-o pus intr-a batisti si cin i-a strrdns odatd. urmariti diferenta de sens dintre cele doua utilizari. dispozitia de pun ere in libertate ar cddea sub incidenta efectului suspensiv de executare a recursului declarat de procuror. uneori cu aspect echimotic. Cum 0 aguns la lacu cu lapti acru. Exantemul este mai Nne exprimat in zonele de traumatizare maxima a tegumentelor: Etiologie: scarlatina. Dincolo de deosebirile privind lexicul de specialitate (sau tenninologiile). un procent de 15% este prea mic.A spune cd virtutile .Ssmnul.' Dacd. cristal. Existd deosebiri esentiale fntre continutul cazului la substantiv. libertate. Cdnoisdt balauru afard si can s-o repezdt odatd.

lucru care i s-a mai intdmplat de atdtea ori ales avdnd servlclu La vagoanele eu Lauu» i. Asociatia de locatari Strada .... Comentati urmatorul fragment sub aspectul tipului de vorbire in care este redactat. tocmai pentru ca la batranete esti mai urfit. d-aia mai mult scoate coarne .. toate mdsurile pentru colectareasi expedierea acestei taxe. Si mal da-te dracu cu aiurelile talef'Ca nu vezi cum ardti.. y ~ ~ ··~o--·.d:· morfologie). care mai de care: «Nene Ianuleo!».J Nu te supara pe mine. .. semantica. madam Delca... vii facem cunoscut cd s-au lua. manevrdnd fn stare de betie.. si programul lui. 4.. nul Tot ce-ai adus dumneata. "'.. Precizati in cc stil allimbii se incadreaza urmatoarele doua texte si enumerati ticularitatile lingvistice pe baza carora sustineti aceasta incadrare: vdzut le-ai auzit ... siodatd md linistestel . aia. mititica. si pe ce main! a-nciiput! . cu cosmeticile si cu distractiile tale! Mal da-te dracu'.. adicd la data de . odocumentare cotnpletd si sa ne com~l1iq[/-ti.:icu atentie urmatorul fragment: . nr . din dosarul nr . Examina1.ctvt~hmai sport ca asta? _(-.. . Dar...$i pdrui nu i s-a stins glasul. Zanga mdmical Da' cdnd vaz cd md-ncing. pentru ca la fel ca la 0 sora iti spun: regimul alimentar!" (G. . care dormise la vagoanele incdrcate cu vinuri si pesemne a abuzat efractiune.:. » si pe urmd prietenele: «Cum a fost ea crescutd. .Ce zi stupidd. la 0 suta douazeci de kilograme cat are. Ml1L<l. filra ca nimeni macar sa-ti multumeasca? De ce preferi acest mod de viata? De ce. " (G..ILl' uneot i» [ .... . _ Chiar ca numa asta ne mai..L. piii te amdrdsti d-o nebund .. din . Fireste cd petrecerea n-a mai mers inainte . sa nu fii imbracat cachet ~ un masaj. ce zi ingrozitoarel Si cum am observat mai de mult: ziua incepe prost. Cdtre Primdria Municipiului Bucuresti.. carui stil functional ii apartin toate aceste fragmente sa nu depaseasca 0 pagina).. sa umbli numai pe la parastase si sa pazesti nepotii.Despre asta sa nu mai vorbim! Cat sunt eu de ingdduitoare.FR.. car b.. 20 martie 2000 Presedinte al Asociatiei. " 6. ce te scoli... Considerdnd cd sunt indeplinite toate conditiile de respingere a cererii de prelungire a arestdrii preventive. _ Lasd. sosind trenul de marfa 203. 0 s-o bage-n pdmdnt pdgdnul!» .(ll£jle:conL bci11par sau)ista agentiilor CEC imputernicite cu drept de incasare). de mult eream la biserica Capra. Demonstrati eu argumente lingvistice ca intregul fragment este redactat In vorbire directs.. inainie de expi.. pe baza trasaturilor comune (lexie..· _j_ u ~i argumentati. de@rnagazic. Ei. partea sefului unei gdri": "in noaptea de .. afost intre doud tampoane si omordt. .) :}1 asa mai departe.. Care sunt cele doua variante de vorbire directa actualizate in text? Prin ce argumente sustineti trecerea de la 0 varianta la alta? 8. si al meu. 0 ingrijire cosmetica? De ce nu incerci sa te intretii. .. Adamesteanu) 7.da'de'sportnuduclips:l!. te asezi? Stai si te linisteste! Si nu mal pune toate fa inimdl Sa le fi pus io p-ale mele .Nr ..cuanh~n1ul r~v~nin~. ..... Examinati cum se reflecta in plan lingvistic statutul sociocultural al celor personaje din urmatorul dialog: . 20 martie 2000 5... sa faci un sport mai u~or..A!ja e unile zile! 0 iei CLl stdngu de dimineaui! $i dracii dstia de bdrbati.tU u~ . i-au impdcat. s~ efectuati. Sector .<!u.la masd! Fa/a cu musafiriil .. 1n caz-contrarne vedem in imposibilitatea de a da curs cererii Dvs. indicati care sunt marcile lingvistice ale "amestceului" de vorbiri (de stiluri) (comentariul sa nu depaseasca 0 pagina): . numa piele pe os. frdnarul Ioan Popescu avdnd serviciu de zi si fiindde beat. gdlbejiui si. rarea termenului fixat prin adresa mai sus mentionatd. prin care ne anuntati noile dispoziiii referitoare la majorarea taxei de salubrizare.dupd ce-o insald cu care-i iese-nainte! .. 'jlecarei asociatii... stai jos.. Tribunalul Municipiului Bucuresti in privinta cauzei inculpatului . .. Cornentati din punctul de vedere al procedeelor stilistice urmatorul intocmit" de 1.. fonetica. Dumneata esti femeie cu cap.. totull Sci 56 . Adamesteanui a. instanta de judecatd hotdrdste punerea in bertate a inculpatului la expirarea termenului de 30 de zile prevdzut in datul de ares tare.. [oo.. fireste. cd «are mana cinci degete si 17U se potriveste unul cu altul». numa un sport Ii 1.1aitrebuiestel Ca mai sport decat s-aduca lemnele '~i carbunii din fundu curtii.J Da-rni voie sa te contrazic. Caragiale in articolul "C. J_A~a9~io :una am sport'destuHAHele n:{)l"'a:Vea'. s-a stiut indaui in toatd mahalaua cd «biata Acrivita lui Hagi Cdnutd a ajuns de-o bate arvanitul .. cu chiu cu vai.. 57 a.. ~.. b.. ca «si maruntatele din om se lui . va rugdtr: fil timpul eel mai scurt. Pentru a face posibild punerea in aplicare a acestei mdsuri. cum sci nu observi? Dar niciun cuvdnt n-a fost rostit la in/amplare! Numai intepaturiveninoase .. «Cocoano Acrivito!» . madam Delca! Adica de ce crezi dumneata ca e mai bine sa te irnbraci ca 0 cioara in negru... Au sdrit toti musafirii. Raport cdtre seful miscdrii...lipsestel La omumeu. te rog.toate cdte le am -. n-a contenit . Ca urmare a adresei Dvs. fd-i aia! Si de ce-i faci. iau una d-asta._ [oo. [ ..i\. iau douii. aeelea nu-s argumente! Dumneata n-ai invocat decat prejudecati! Pre-ju-de-cati. dar astdzi a depdsit mdsural A bulversat totul. . cd «fa necaz spune omul multe».~ . nu pori s-o mai redresezi..) _ Nu.. si lasd hodorogu ala de ceas si du-te sus si ada baniil Ada banii cd-mi vine un lesin de la lingurea si vaz negru inaintea ochilor de foame . oricdte eforturi . precum!jimodalitatile deplata.....

Toate lighioanele ei din addncuri suiau in zigza. Alegeti raspunsul corect: a.. Md mieram eu sd fi mdncat lupul iarna asta asa de in pripd. Selectati ~i analizati formele verbale compuse din text (adica forme le in structura carora intra auxiliare). B. b. Venea impotriva noastrd ca un painjenis. Erau mii de crustacee de toate marimile. pesti formati deplin "mari cat palma. crap! bdtrdni cu solzii ruginii. Se da textul: . calduld' 6. sa se obtina 0 subordonata subiectiva. Indicati (prin sinonime sau parafraze) sensurile din text ale verbelor a . rejlexe de argint vechi. carasi cui 9.iintr-o neagrd si inconstientd bucurie. Alegeti pronumele si adjectivele pronominale din text si analizati-le sintactic si morfologico b. Haideti sa apucdm intr-acolo' si poate sa iesim in sat undeva. dimpotriva. nu indeplinesc rolul de parte de propozitie. A. De pe la in/arcatori am prapadit drumul.ori. Sadoveanu) formei 0. Extrageti propozitiile necircumstantialesi aratati felul lor. pastrandu-se sensul. inca trei valori morfologice (omonime morfologice) exemplificati-le. 3. Stabiliti. Extrageti adverbele din text si asezati-le in doua coloane. se fntinse 0 liniste mare .. Gasiti alte doua sensuri ale acestora si actualizati-le in cate un enunt.} Si stand cinchit la marginea ostrovului. ochene cu ochii cercuiti roy. intr-o relatie de sinonimie partiala. h. " (Ion Creangd) 1. fugind de umbra monstruoasae costrdsilor ori de gurile de balaur ale stiucilor: in sfdrsit. a. De-acum s-o ludm de-a chioara si unde ne-a fi scris. puzderie care evolua cu instinctul primejdiei. si a.imbogatire a vocabularului. in curdnd sticli in! mdrgele oblice. alW: avdndformd si punctul enorm in mica lor transparentd. diferite dupa cum au functie de parte de propozitie si. b. in ce tip de relatieapar perechile de sinonime gasite: a. sunt formate prin procedee diferite. Balta scaparii de bulbuci. indicati si functia sintactica. a. b. . b. [. neclasate fnca de naturalisti. a.A$a-i cd s-a diochet vremea? zise unul dintre pldiesi oftdnd. Era ploaia. 10. Gasiti 0 secventa omofona a formei undeva. Construiti cu ele propozitii (in total sase propozitii) ~i analizati partile de propozitie introduse prin aceste locutiuni prepozitionale. adica pastrand afixul derivativ. sau un suvoi de apa.fntreaga fauna. Reorganizati constructia care are ca regent verbul md mi(e)ram. pe baza posibilitatilor Testul Dr. se' frdmdnta intr-o monstruoasd bucurie. Indicati cate un sinonim pentru cuvintele vreme ~i glas.intr-o relatie de sinonimie totala. ~i componentul final. pentru fiecare.l' 8. a.prdpddi . astfel incat.Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar «dragd-n sus! drag/i-n puiule si. a. melci de apd.suflete!» si orice poruncea dumneeiidumnealui rdspundea: [. altii mai mari -. Urmariti modul de formare a cuvintelor: pldies. ill cazul compunerii. sub tremurul ploii cdldute. Alegeti atributele substantivale si stabiliti care este tipul fiecarui atribut substantival sclectat. Indicati si exemplificati patru valori gramaticale (omonime gramaticale) 9. Alegeti raspunsul corect si justificati-l. lipitori si serpi .. b.)" Caragiale) .~gramadiride linioare abia vdzute=«. a.apoi rdmase curgtind asupra noastrd. 58 59 . Scoici deschise. acolo vom 'iesi. ~l a apuca. lizate? (comentariul sa se incadreze in trei sferturi de pagina) . care sa fie alte1e decat ale valoarea din text a acestei forme. ~. Trestiile tresdrird framdntdndu-se. 2. · 5. Ce mod de expunere este reprezentat in text? Care sunt procedeele stilistice 4. Indicati cu ce valori morfologice apar in text formele i si a. sau vdntul.. a (cate trei locutiuni pentru fiecare caz).. in cazul derivarii.. guri spre acele de fulgere ale ploii. Exista locutiuni adverbiale in text? Daca exista. de colorile si de desenurile cele mai surprinzdtoarei 7. iar. ~ l-auziti glasul unui cucos. Alegeti cate trei locutiuni prepozitionale care sa impuna acelasi caz cu eel pe care 11au substantivele cu functie de atribut de la punctul 2. 22 RECAPITULATIV 1 . Stabiliti.. altii mai mari:. si totusi rdcoritoare. de substitutie din diverse contexte. Ce alte parti de vorbire neflexibile apar in text? Selectati-le ~i grupati-le in functie de partea de vorbire careia iiapartin. C. vdzui deodata $i baltafoindformidabil sub luciu. fiica mdlului primordial.In umbra care cdzuse deodatd peste strdlucirea zilei. Era bucuria vietii si a mortii si a transformdrii necon. lini aurii. fara numdr. sunt formate prin acelasi procedeu intern de . undeva. zise celdlalt pldies. indicati-le si analizati-le. Si se auzi in depdrtare sundnd ploaia. Sir pdnza de stropi ne invdlui brusc . in cazul primei categorii. exemplificati-o printr-un enunt potrivit si explicati gramatical diferenta de grafie. -Erau peyti care treceau fnyiraguri. " (M. b. Includeti pe fiecare intr-o serie de cuvinte obtinute identic. tenite. .

60 . caqi la b. a. Trei dintre verbele din text apar la acelasi mod nepcrsonal: la Analizati-le morfologico b. I I ! I I 1. Alegeti din text doua cuvinte si stabiliti. acolo unde este posibil. este substantiv.RECAPITULATIV 2 Testul nr. ca parte de propozitie.i· C'apie. Extrageti si calificati ultimele doua propozitii din a doua fraza. Il predicativ impersonal este yorba de modul verbului. 7. a. Analizati ca mod de formare ultimcle doua substantive din prima fraza. 61 si morfologico 6. adica de de 'propozitie pe care 11 cere. selectati-le si faceti ·analiza lor completa. Indicati si exemphficatt alte sensuri ale fiecarui cuvant polisemantic selectat. dar . Exista in text propozitii.lo'. . . teamd. Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a piirea. Alegeti. urmatoarea lista de cuvinte si de sintagme: scdrbd. y. . puscdrie. Examinati. vriijma$ie. in acest caz. Alegeti. tocmai pentru cd dreptul la propriul adevdr este mai important decat tirania vreunei dogme abstracte sau a unui adevdr implacabil. c. a. (Atat la a. RECAPITULATIV 3 Testul nr.subiective. 5. pentru fiecare. b.Rdmdne de mirare cum nu insufla nicdieri scdrbd si teamd. tinea desteaptd si asmuta fara incetare. completive directe si indirecte? Daca exista. a.·"•• grupuri de trasaturi. potaie mdruntd. Extrageti si calificati propozitiile subordonate din prima fraza. . L"ll'UC'~'" pe cele incorecte: a. a. pizmd. in relatia sinonimica puteti include si unitati frazeologice). indicati procedeul de form are si etapele procesului de fonnare. Extrageti din text atributele substantivale prepozitionale si analizati-le. copulativ personal. b. balamuc ~i caracterizati atitudinea locutorului fata de personajul prezentat. valoarea morfologica a lui cum analizati-l. pornitd pe vrajmasie. antommul potnvit situatiei date. asmuta. cate doua sinonime (macar ~nlll dintre sinonime sa fie neologic. Exista In text forme de genitiv? Daca exista. rescrieti-le si calificati-le (nu e necesara caracterizarea dupa forma si scopul comunicarii). ~. procedeul de formare (nu e necesar sa intrati in detaliile de formare). c. indicati-Ie si analizati-le "UJ. Daca exista adjective (sau locutiuni adjectivale) in cazul acuzativ. a. Dad exista adjective in cazul genitiv. 10. Construiti cate un enunt in care a riimiine sa apara cu fiecare dintre vV'... calitate car~ se pastreaza si daca verbul un modnepersonal). dar. predicativ impersonal. vVJlH'-'''... complement direct. b. 0 fiara spurcatd capie. vdtdmdre. 8. solutia corecta. pentru grupurile subliniate si marcate grafic. 5. selectati-le si calificati-le (includeti. Si asta. b.. ~.ranjea. a. diferite de existente in text. Alegeti din text atributele adjectivale ~i analizati-le morfologico b. ci de calitatea sintactica a acestuia. pentru fiecare. . 23 Se da textul: . existenteniite"Xi.1 ment circumstantial de loco b. a. copulativ impersonal: prcdicativ personal. se gudura. Alegeti din text trei cuvinte polisemantice: aratati.. solutia core eta. indicati. pentru cuvantul riiu. s. pe rau. h. Indicati ~i exernplificati sase tipuri de subordonate introduse prin cum (trei cumstantiale sifrei necircumstantiale). 24 Se da urmatorul text: "Nu e elegant sa dau exemplul revistei la care scriu. B. tara. a.. Extrageti propozitia principala din a doua fraza. 3."l"'"'''' de dezalcdtuire si de nimicire.. ceea ce nu ne impiedicd sa avem relatii extrem de cordiale.''''~''''''' 1. in ciuda atitudinii polemice a multor articole din RL fata de institutia X redactorul-$ef al revistei este. se. pentrucinci cuvinte din text. Exista in text propozitii atributive si apozitive? Dad exista. nu se cere si calificarea dupa scopul comunicarii si structura).pe vatamare. 8. 2. comentati structura acesteia. Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a riimiine. Mdrsdvia nu se sfia de altfel sa si-o m arrurts aasrvt fdcdndu-si fala din isprdvi pentru cari legea ar fi trebuit sa prevada puscdria balamucul. nimicire. b. y. si caracterizarea dupa forma ~i scopul comunicarii). copulativ personal. ~dezalcatuire.. pdrdnd a sIuji soartei de rm. a. 3. Exista neologisme in text? Dad exista.. fiarii spurcatd :.. strdmbl" (RL) l'L 4. Aratati. Gasiti. Construiti un enunt in care a pare a sa aiba celalalt grup de caracteristici. sub aspcctul conotatiilor stilistice. este adverb. 9. diferite de tiPlll existent (sau de h". alegand unul seturile de caracteristici: a. taindu-le pe cele incorecte: este adjectiv. complement indirect. Alegeti din text alte patru cuvinte formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului. selectati-le si faceti analiza gramaticaIa complete.. 2. pentru fiecare caz. cum nu voia sa vadd cd In potaia aceea mdruntd ce se tara si se gudura rtinjind. in momentul de fatd. . selectati-le. b. unul dintre cei mai entuziasti suporteri ai d-lui y. ~.v". Construiti doua enunturi in care forma rdu sa se foloseasca cu celelalte valori. impotriva tutulor.ensu~ actualizat in text (folosind un sinonim sau 0 parafraza). Extrageti din text atributele substantivale genitivale si analizati-le. " (Mateiu Caragiale) /\. b. pentru fiecare. Indicati si exemplificati trei functii sintactice ale gerunziului. 4. a. unul tre seturile de caracteristicira.

EI se frdmdntd zilnic:"Sa plec. 8. pentru urrnatoarele enunturi. extrageti-le si analizati-le. Stabiliti familia de cuvinte a adjectivului striimb. ii~~text: a. oricdt de putin favorabil ne-ar fi. Extrageti elementele cu rol de relatie la nivelul frazei.Mi-au trecut cu vederea ceea ce am fffesit: i. utilizati-Ie in enunturi potrivite si indicati. "S-a recunoscut adevarul. Vdzdnd cat este de obosit. Mi s-a trecut cu vederea ceea ce am gresit .. 7. lexical ~i gramatical. p. activita tea celorlalti a fost mult incdrcatd . etapele procesului de form are (acolo unde este cazul). RECAPITULATIV4 /'i<" 1. b. 3. directorul nu a vdzut toate consecintele.Hotdrdndu-se in familie sa se procedeze astfel. b. .J2adi dar in aceste rdnduri am amintit 0 IURta acum impacata din mica noas~ trij miscare litecard-n« esre. Se spune la radio cum va fi vremea . zitie" . Caracterizati. stabiliti in ce constau acestea: a. Se procedeazd cum estemai bine . 5. in acelasi timp. Adesea scdpdm din vedere ce nu ne vlace -r. marazbun: o. c. incluzandu-se in cornponenta altor parti de propozitie. trebuie spus cu loata sinceritatea" (Maiorescu) . dimpotriva. polisemantismul acestui cuvant.. pentru fiecare situatie. Exista. structura fiecarui component.. 10.Hotdrdnd sa procedeze astfel. eei 2. g. cat si pe cea de la b. b. Selectati doua cuvinte apartinand fondului vechi allimbii (care sa nu fie instrumente gramaticale).Decizdndu-se sa renunte la personalul auxiliar. cu aceasta forma.yi daca fntru aceasta am adus mat multe si mai fungi eitate j. Al1ali'zati·'Suliaspectulrelatiilo[' semantTceuitlmul ~cfJe~ti~. trebuie svus cu toata sinceritatea: e. a. aratati ce s-a intamplat.rede. Extrageti neologismele din text. "acum pentru intdia data ne incercdm sa introducem literele latine" (Maiorescu) .Nu-mi rdmdne altceva decd! sa renunt. Simteam ca este destul de abatut . Urmariti aparitiile din text ale fonnei fa/a.. pot fi incluse in relatia sinonimica si grupuri de cuvinte). d.il simteam cii este destul de abatut. indicati relatiile antonimice pe care le stabileste In text (dar ~i In afara textului).yteptePvio!enra'vechi lor (Ji!£bateh" -: (Maiorescu) . a. Ill."invariabil".E indicat sa se meargd oriunde e nevoie. precum ~i rolul morfologic.Proceddm cum este mai bine: f. I. singure. dupa distinctia "variabil" . sintactic ~i lexical al fiecarei aparitii a acestei forme: a."incerca sa-si staDdneasca navala gdndurilor si a inimei" (Galaction).Testul nr. Stabiliti alte cinci unitati frazeologice (expresii si locutiuni) incluzand substantivul fa/a.pentru a>. sa rna 1. dar si pentrll alte aparitii din limba. Medicul a incercat sa afle unde este nevoie de el. c.Vdzdndu-l cdt este de obosit. de parte de propozitie? Grupati-le dupa urmatoarele criterii: a. 25 6. Nu-mi rdmiine dedit sii renunt -r. j. M edicul n-a putut ajunge unde a fost nevoie de el. El are nepldcutulobicei sii exagereze lucrurile -EI are obicei sa exa/Jereze: n. d. echivalentul semantic.Decizdnd sa renunte la Dersonalul auxiliar. si-au asumat toate riscurile . pe baza lexicului.Spune la radio cum va fi vremea. Hotdrdndu-se sii procedeze astfel. procedeul de formare. pentru fiecare. diferente (ca tip de propozitie) intre constructiile subliniate? Raspundeti. in urmatoarele perechi de enunturi. 63 62 . b. EI merge oriunde e nevoie . indicand cornponentele familiei. argumen. stabiliti cate un sinonim pentru situatia din text. Pentru cazurile in care apar diferente. am fdcut-o pentru a preciza mai bine caracterul d-tale literar" (Maiorescu). Alegeti din text un cuvant compus. si-au asumat toate riscurile . Imi trecea des prin minte gdndullii. d. d.Se impune sa recunoastem ca adevarul. am ldsat discutia pe a doua zi. In afara celor stabilite la punctul 8. indicati care este aceasta). B.Adesea ne scapd din vedere ce nu ne place. grupati-le: a. directorul nu a vdzut toate consecintele . opinia noastrd a fost total ignoratd. t. Decizdndu-se in biroul de conducere sa se renunte la personalul auxiliar. prin: "da". Formati derivate parasintetice (adica obtinute. carui registru stilistic ii apartine textul. dupa tipul de relatie stabilit. k. b. Im: trecea des prin minte riizhun . c. Pentru cuvintele marcate cu aldine. Extrageti ~i analizati complementele circumstantiale. c. cu prefix ~i sufix) de la bazele:fa/a ~i drept. dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare. "nu".. h. c. b. Explicati atat situatia de la a. siinu plec?" -EI seframantadaca sa pIece sau nu. tipul de propozitie in care apare un de."rara functie de parte de propozitie" (pentru elementele de relatie cu functie de parte de propozitie. indicati care doua sinonime (macar unul sa fie din fondul vechi al limbii. rol de parte de propozitie. 9. oricdt de putin favorabil ne-ar ji. nu au deloc rol de parte de propozitie. am ldsat discutia pe a doua zi . I. c tati monosemantismul sau. b. Stabiliti. Indicati alte patru omonime morfologice ale formei a din text. exist a ~i alte cuvinte ~i forme care nu au rolu. Daca exista In text predicate norninale.. dupa distinctia "cu functie de parte de propo. 4. nu au.

A scrie istoria e 0 datorie pentru omenire. a. atos. fierar. in ce consta ambiguitatea urmatoarelor constructii: a. 6. postas. muncitoare. aratati In ce consta eterogenitatea: a. articolas. Supdratd cum era. Cdutarea elevilor a rdmas fara rezultat. . dar care nu fac parte din familia lor lexicala. i. a. deschizdtor. "nu". Mii intrebr. fnvatator. indicand procedeul de mare a fiecarui tennen.Potrivit unui intelept "YI{YI~:Z trecdnd In revistd vicisitudinile unei vieti centenare. i. plu-. daca este adevarata . h. n-a mai dat nici 0 importantd obligatiilor curente. ldptar. I. Era uimitor cum reusea sd-i insele pe toti. Cum mdndnci de urdt si edt esti de neglijent! I. h. e.Unde vom ajunge cu. elementele componente si. modul cum triseazd. pungas. Intrebared este unde sa mai cdutdm sprijin. mdnuitor. . vdnzdtor. acum totul ii pdrea fdrd importantd. industrias. adaptor. ceteras. agricultor. dogar. b. plutas. Ion nu se decisese incd unde sd-si petreacd vacanta. neologisme inrudite semantic acestea. grditor. extractor. Un de pdna mai ieri mi-era prieten. coltos. bubos. debitor. il vedeam cum suferea de tare. Oribilul cotidian. Cum trecuse prin experiente nefaste. Acest drum este ocolit. Indicati daca urmatoarele patru serii de cuvinte (formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului) sunt omogene sub toate aspectele (proced~eu de formare. domnitor.j.Cum trebuie sa procedez?" 4. ID. d. afix derivativ.. cizmar. 'portar. j. f. cersetot. g. g. rozdtor. Se gdndea cum sa procedeze mai bine. pictor. Nu s-a putut ajlacum s-a terminat procesul. instructor. Formati familia lexicala a cuvintelor iarbii. factor. colector. trandafiras. l-am dat cartea profesorului. Ne intrebdm adesea: . Discutia continua. 9.jnamora{i . Cum oboseste. inspector. dureros. tdietor. stropitoare "instrument de stropit". 65 . pentru urmatoarele enunturi.Nu s-a putut ajla inca locul unde s-au ascuns infractorii. vdnturdtoare "instrument de vdnturat". rdzdtoare "aparat casnic ". areas. Selectati. Explicati semantic si/sau sintactic. aviator. tipul de propozitie in care apare cum.Mihnea rdspunse pe scurt oi-i pare rdu unde nu se pot intelege (Odobescu) . 8. doctor. pdndar. Stabiliti. e. copilas. stdpdnitor. 3. artdgos. indiferent de durata ei. azi mi-e eel mai mare dusman. geros. cercetdtor. N-a putut ajla cum s-a terminat procesul. c. etapele cesului de formare. strecurdtoare. i. ascutitoare . i s-a si fdcut rdu. cititoare. dragastos. c. f.gar. a. raspundeti prin: "da". Ti-am dat cartea. instrument de ascutit ''. este eterogena ca mod de formare. h. volumas. d. fioros. in functie de situatie. struguras. chirias. noapte. lucrdtor. tehnica ~i etapele procesului fonnare a cuvantului subliniat. ostas.a. pentru cele doua cuvinte de la 5. In cazul in care descoperiti serii eterogene.t • •• d. cingdtoare. c. Cum a ajuns acasd. b. provoacd un sindrom neil1loCllibilitatii personate" (RL). luptdtoare. cand este cazul. lemnar. g. fnvatiitoare. E periculos de manevrat acest dispozitiv. trecdtot. cdinos. c. Rdmdne aceeasi intrebare: unde sa mai cdutdmsprijin. cdrnos. 7. semantica a afixului).$i unde nu ne trezim intr-a bund dimineatd plini ciucur de rdie cdpreascd la caprele Irinucdil" (Creangd).cum-zambesti. spdnzurdtoare.de-ata-fiirua-sDe. preceptor. k. sintactica si lexicala: a. Unde dai si unde crapdl. cum si calitatea lui morfologica. fricos. ciobdnas. friinar. b. bucdtat. k. nu s-ar putea alege din ea mdcar 0 ora de fericirel" (Cioran) 5. sculptor. Md doare cum procedeazd si. Am luat cartea din raft. Indicati. scolar. luptdtor.Se pare ca functia. pdraias. Analizati sintactic si morfologic urrnatorul text: . pentru urmatoarele serii de cuvinte. f. de cum te e.". mai ales.atata nepdsare?" . 'Y. b. proiector. cum incepe sa greseascd. intreaga serie este fermata prin mijloace interne de irnbogatire a II seria contine derivate neologice preluate ca atare din limb a de origine. injector. pietrar. cdrutas. 64 . ndvdlitor. b. conductor.. aratati procedeul. d. acar. vizitator. apdrdtor. In exemplul: .

Solutie corecta: b. II> interjectie (ex. a. 1 1.' -auxiliar al-perfectului compus pentrn pers._. 2p. (cate 0. TotaI3=lOp.Vorbeste fara a gcmdi). in urma.=4p. . din cauza . = 7. 4p. « 4p. in cazul genitiv. TotaI7=12p. @ 4xlp. efectele unui lucru nemuritor etc) BAREME. din ce 'in ce (mai energiee) . !if articol demonstrativ pentru feminin sg.~ii~~C. b. forma populara (ex. alcatuit din pronumele demonstrativ semiindependent eel (cu forma de plural genitiv) + pronumele relativ ee. 5xlp. Solutie corecta: a. 4p. mijloacele de transpart existente inainte de era automobilului. 6'. de riind . 1 p.B.+7xO. A.locutiune adverbiala.nume predicativ. analiza este: din rdndul . Total4=lOp. pentrucelelalte) 4xO. (3 p. nici ieri. 2p: 2p. a mijloacelor .• Se vor alege prepozitii din inventarul: asupra. pentru cele provenite din adverbe si cate 0. !if pronume demonstrativ semiindependent. Solutie corecta: 4p. 8. (mediului) ambiant. -riind pe rand . in pofida.5p.auxiliar al viitorului si al prezumtivului.supin substantivizat (mersul pe josy. *prepozipe. A. calcd a papa'). si in altul. a de s-a mdritat cu Ian al Saftei). asupra a ceea ce va urma). (4p. Al Ce intdlnire neasteptatdh. 4xO. exprimand progresia. a. complement circumstantial de mod (al adjectivului). B.5p. cerut de locutiunea prepozitionala. 4xlp. = 4p. In cazul ill care forma pe care 0 introduce nu poate exprima flexionar cazul: pleearea a cinci elevi.=4p. in lacul etc. 2. M-am intdlnit cu Maria.numeral substantivizat (urmdrile doiului primit). Solutia corecta: c (in nominativ sunt adjectivele: nemuritor. II> prepozitie pentru marcarea relatiei de genitiv.= 4p.=2p. ~ Substantivizarea unui pronume reflexiv(fnsine-mi). cerut de prepozitia din. a. 4. $ prepozitieneologica exprimand distributia (ex. am considerat grupul eelor ee ca analizabil. introduce un complement circumstantial de mod (ex. a III-a sg.. Solutia corecta: a. pentru exemple corecte) 4p. 2x2p. nici totdeuna'ry. $ In interpretarea ca locutiune prepozitionala.5p. pentru ideritificarea valorilor.=8p. Observatie: ~i intr-un caz. Solutie corecta: a. singur.. analizaeste: din rdndul celor . 67 66 .adjectiv substantivizat ifrumosul din artdy. 3. .5p (cate Ip.interjectie substantivizata (ojurile naastre). devenita marca a infinitivului (ex. eu randul locutiune adverbiala (Fdceau pazd eu riindul). numai dupd aceea. in susul.locutiune adjectivala (Tali erau oameni de riind). 4p. 4p. imprejurul ~i locutiuni prepozitionale din inventarul: de-a lungul.locutiune adverbiala (in primul rtind sunt analizate predicatele si. a. subiectele si camplementele). 2x2p. caiete a 5 lei bucata). forme populare si regionale (ex.+ 3p. TotaI5=10p. Alte tipuri de conversiune: . pentru adjectivul a noastre ~i cate 0. contra.N~"'e~~~~('nl~i mane. pentru celelalte) B. iar in acuzativ este: a naastre). Tota16=8p. COMENTARII 5. D. iar celor este atribut pronominal genitival. inaintea. "a fi venind el. C.+4p. de jur imprejurul.=/. A. "a veni ea si vremea aceea ".5 p. pentru fiecare prepozitie ~i locutiune prepozitionala) 5xO.. . b. (campaniei) mai energice. greselii acesteia a noastre. Regentul acestor adjective trebuie sa fie in genitiv (ex. Se vor alege patru dintre urmatoarele valori: $ prepozitie modala... mai ales de ciitre tanara generatie.5p. dedesubtul. Testul nr. toatd. B. Miroase a paine caldd. in ciuda. 25 p. 2p.nume predicativ exprimat printr-unsubstantiv in cazul acuzativ. Substantivi~area a patru adverb~it~~p.5p.=5p. b. b. TotaI2=lOp. $. 'inprimul rand . ) .locutiune adverbiala (Au fast discutate riind pe rtind). 'a fost . contra a tat ce s-a spus. fata afrumoasa')." redescaperirea . forma: regionala (ex.5 p. dar e prea tdrziu ").articol genitival pentru forma de feminin sg. a. exprimat prin pronume demonstrativ de departare. ill tn varianta de grup analizabil.5p.. in fata. A. plecarea a cinci dintre ei. Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energiee duse pentru apdrarea mediului ambiant a fast cd s-au redescoperit. datatar.=5p.

.. Se propun exemple ca: Guvernantii au pornit lupta contra coruptiei; in ciuda eforturilor depuse, notele au fost mici, care se analizeaza astfel: - contra coruptiei - atribut substantival prepozitional (determina substantivullupta), exprlmat prin substantiv ..•. - in ciuda eforturilor - complement circumstantial concesiv, exprimat prin substantiv ... ;
(cate Ip. pentru analiza corecta a fiecarei parti de propozitie)

C. Solutia corecta: c. 9. A. Solutia corecta: b. B. Constructii de tipul: conteazd pe tine; se bizuie pe tine; se supdrd pe tine; dd vina pe colegi; gelos pe reusita altora etc. 10. Se corecteaza urmatoarele forme: - asiduu, continuu; fiiiioi're,"(drldiit{rea)amulte' (Sauamiiztifea 'rLL,,,,,'n. • - propriii, aspri, surorii; - (datoritd) rusinii si groazei / din cauza rusinii, si agroazei; celor (mai apropiati); =fiintei acesteia dezndddjduite; - proaspdt imbogdtui, nicio intelegere: - eel mai greu, cooperarea; -ultimele, "dragii ". dezastruoasd; - absolutii, del pentru vindecare. (cate 1p. pentru fiecare randbine corectat + 1p. special pentru ultima 'greseala)

.; nu mal,vreo,

Total

"C:IIlC:.>lI-·'UVO,,1

C:ODlcntarii
1. A. Trebuie observate cele patru substantiveprovenite prin conversiune din (azi, mane, ieri, totdeuna). B. Pentru a da un raspuns corect, trebuie observate: - valoarea predicativa a lui din opt propozitii; - elipsa verbului a fi din propozitiile a II-a - a VII-a surile 1,2,3); - calitatea: de subiect multiplu din versul5; tului din propozitia interogativa a ultimului vers (Au cine-i zeul ... ?). 2. a. Substantivizarea celor patru adverbe, 0 conversiune neasteptata, de tip se obtine prin mijloace strict sintactice, adica tara niciun "semn" H"Al\JllGI1, ~umai prin asezarea adverbelor intr-o pozitie tipic substantivala: Cea de b. In cazul numeralului, nu se vor aduce drept exemple nici numeralele care, trasaturile lor gramaticale, se comporta ca substantive (este cazul 11111""p·r<> fractionar), nici numeralele cu "valoare substantivala" (este cazul n1l1cY1p·r<> care apar Tara regent substantival; ex. cinci dintre elevi). 3. Explicatie: Comportamentul intermediar al grupului, ceea ce permite alegerea doua solutii, se sustine prin cateva trasaturi morfosintactice: 68

substantivului (din rdndul / din rdndurile); - aparitia substantivului, cu acelasi sens, ~i in pozitia de subiect (Riindul oamenilor sdraci se ingroasd). 4. "Capcana" priveste recunoasterea corecta a cazului acuzativ pentru adjectivul posesiv, mai ales ca, prin asezarea inaintea regentului substantival, acesta prirneste articolul posesiv. De observat ca adjectivul posesiv poate aveaaceea~iforma, indiferent de cazul regentului, si, implicit, de cazul posesivului ; vezi: S-au pierdut caietele acestea ale noastre (nominativ); coperta caietelor acestora ale noastre (genitiv); Paginile apartin caietelor acestora ale noastre (dativ); Mii gdndescla caietele acestea ale noastre (acuzativ); Dragile noastre fete, md adresez voud ... (vocativ). 5. A. B. C. Explicatia este aceeasi: Indiferent de sensul determinantului si de constructia lui, dad regentul este un substantiv, functia determinantului este de atribut; or, in cazul nostru, toate regentele sunt substantive: campaniei, redescoperirea, mijloacelor. D. Noile cerinte impun cateva modificari ale formei enuntului.t- regentul din substantiv devine adjectiv, adjectiv participial §i verb (vezi: duse, s-au redescoperit, ."'existente);'-'locutiuriea prepu'zitionaTa detitnailite-ae;ia{omia: inainte de . 7. b. Exceptand ipostazade auxiliar (alperfectului indicativ, al viitorului, al prezumtivului) si de maroa a infinitivului, cand face parte din componenta acestor forme gramaticale, in celelalte situatii, se poate analiza sintactic: !>' In cali tate prepozitionala, se include in structura unor parti de propozitie, fiind elementullor introductiv (vezi complementele de mod: a paine, a papa; atributul substantival prepozitional, ca parte de propozitie "complexa": a cinci mii de lei; atributele substantivale genitivale a .., elevi, a cinci. In ultimele exemple, desi prepozitia a impune acuzativul,intreaga constructie: a + substantiv, a + numeral este echivalenta cuun genitiv). $ In calitate de articol demonstrativ, se include, de asemenea, in structura unei parti de propozitie (vezi atributul adjectival: a frumoasdi. I>' In calitate de pronume semiindependent, functioneaza, singur, ca parte de propozitie (cu Maria, a de s-a mdritat, unde a este 0 apozitie pronominala neacordata). 8, C. Expllcatle: aceeasi ca pentru 5. A. B. c., adica regentul este un substantiv (luptator), calitatea substantivala fiind probata de vecinatatea adjectivului demn. 9. A. Calitatea de complement indirect poate fi demonstrata prin: - aparitia lui pe in conditiile unui complement nonpersonal; - regentul a pune pret este 0 grupare analizabila (vezi a pune mare pret) , unde pozitia de complement direct este deja ocupata, B. Vezi ~i testul nr. 9, punctul I. 1, unde apar si alteexemple de complemente indirecte introduse prin prepozitia pe. 10. Din motive lexicale, e recomandabila schimbarea prepozitiei datoritd prin din cauza, deoarece, corect utilizata, datoritd presupune cauza unui efect pozitiv, favorabil. Dad, totusi, se pastreaza datoritd, este gresita folosirea articolului genitival inaintea celui de al do ilea substantiv, .caci datoritd se construieste cu dativul, care exclude prezenta articolului genitival; daca se inlocuieste cu din cauza, 69

prezenta articolului genitival inaintea celui de al doilea substantiv este obliga. torie, caci aceasta locutiune prepozitionala se construieste cu genitivul.

3. a.

Articole hotarate propriu-zise enc1itice: tatei, bdietului, (a) Petrei, cu~ viosului, Sfdntului Vasile, Ldsatul-sdcului, Lucdi:
(>

Sdn-Petrului, Mdriucdi, nurorei, (a) Vasilcdi, ptirintelui,
(cate O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic)
$

Testul rrr, 2
1. a. b. <2 Articole hotarate propriu-zise enclitice: ziua, Ldsatul-sdcului, postul, Sdn-Petrului, mama, poalele-nbrtiu, prdnzul, mdtusa, oamenii, gurile, glasul, vointa. In afara de recuncastere, analiza presupune ~i indicarea cazului si a tipului de substantiv la care se ataseaza (deexemplu, genitivul unui substantiv propriu compus: San Petru lui sau acuzativul unui substantiv comun compus: poalele-n brau);
(care O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic) 13xO,5p.=6,5p.

l2xO,5=6p.

Articole hotarate propriu-zise proclitice: lui Stefan, lui mos Chiriac, lui Dumnezeu, lui jupiin Strul, lui dascdlul Vasile.
5xlp.=5p. lp.

(cate 1p. pentru fiecare artico! hotarat proclitic)

~Marcareaubla: si enclitica. si proclitica, in acelasi timp:(a) lui Petre Luoai. @ In pro-<;Jiza,articolul hotarat dobandeste un rol special: devine o maroa-a numelor proprii masculine de persoana, deci a subclasei de substantive apartinand genului personal.
(lp. pentru indicarea rolului)

Articol hotarat propriu-zis proclitic: lui mos Andrei. Trebuie .indicatecDnditiilein.caEearelocprocliza:Jacazulgenitival11nui,.~~.".:._ substantiv masculin nume de persoana exprimand rudenia, deci apartinand genului personal; @> Articole demonstrative: (prdnzul) eel mic, (gurile) eele rdle; <2 Articole nehotarate: niste pui, intr-o infunddturd, unui pdrduas. In cazul lui un cuptior; se admit doua solutii: fie articol nehotarat, fie, avand in vedere sensul contextual cantitativ, numeral cardinal.
't

lp. 4xO,5p.=2p. 4xlp.=4p.

..
lp. 2xO,5p.=lp.

,> ,.b·.,flJAI1icok .hQUirateenclitice; mQuse"u.lu.i,£llis.t7bnx.ului,./o.niurilnr, ... _. .
Wordului; Articole hotarate ~roclitice: (opusul) lui Page Up, (inaintea) lui t, (selectarea) lui known, (componenta) lui GN; (> In cazul unor substantive neologice, neadaptate deloc la sistemullimbii romane, ~i al unor substantive care nu cunosc flexiune (substantivizari accident ale, abrevieri), procliza articolului este singurul mijloc de marc are a distinctiei de caz.
@

3xO,5p=1,Sp. Total l= l Op.

2. a. b. <2 Pentru articolele hotarate propriu-zise: dum bra vile, luncile, cdmpul, fiorile, zorile, tineretei, se indica drept suport subs tan" tivul cu care articolul fuzioneaza;
(cite O,25p. pentru fiecare articol hotarat propriu-zis)
<2 Pentru articolul hotarat genitival: vdrstd a tineretei, se indica prezenta a doua substantive-suport: regentul, cu care se acorda in gen si numar, si genitivul, pe care 11 introduce, legandu-l de regent; cu niciunul nu fuzioneaza; * In cazul antepunerii adjectivelor calificative: mdndrele, zburdalnica.frumoasei, are lac schimbarea decuvant-suport, adica preluarea articolului de catre adjectiv, cu care si fuzioneaza; din punct de vedere semantic, insa, articolul se raporteaza .la substantiv, avand rolul de individualizare a acestuia. c. Ii' In cazul numelor proprll de persoana, artlcolul t~i pierde iulul de individualizare. Folosite la norninativ-acuzativ, nu este posibila articularea de cat in conditiile unor adjective calificative antepuse, care preiau, formal, articolul, acesta fuzionand cu adjectivul. Cuvantul-suport devine deci adjectivul: veselul Pogor, sistematicul Carp. melancolicul TK, humoristicul LN, frantuzitul M. C. etc.

2p. TotaI3=21p. TotaI4=lOp.

4. Raspunsuri corecte: a. - ~ ; b. - a; c. - a; d. - a; e. - 'Y; f. - 'Y.
6xO,2Sp=1,5p.

lxO,5p.=O,5p.

5. a. b. Articolele hotarate prcpriu-zise si cele nehotarate (din a) sau cele demonstrative (din b) indeplinesc un rol suplimentar de substantivizare, adica de trecere, prin conversiune, in clasa substantivului a unor cuvinte apartinand adjectivului ~i adverbului: - substantivizarea unor adverbe: un bine, un tdrziu, mdine-le; . - substantivizarea unor adjective: dragul, zbdntuitul, naltul, raul, stropsitul, un prostdldu, inocentul; cele rdle, cele bune
(pentru indicarea rolului) 2p.

3x Ip.=3p.

Analiza morfologica ~i sintactica: un bine (acuzativ - complement direct); dragul, stropsitul, inocentul, mdine-le (nominative - subiect); zbdntuitul, naltul, raul, un tiirziu (acuzative cerute de regimul unor prepozitii); un prostdldu (nominativ - acuzativ).
(cate Ip. pentru recunoasterea substantivului si analiza corecta)
C.

12xlp.=12p

(cate O,25p. pentru fiecare articol)

20xO,25p:=5p. Total2=IOp.

Articolul nehotarat si eel hotarat (un Enescu, un Luchian, SaintJust-ul, un Bucurestiy au rolul de atragere a unor nume proprii de persoana (a antroponimelor) ~i a unui nume propriu de loc (a toponimicului) in clasa substantivelor comune.
$

4x Ip.=4p. TotaI5=18p.

71

6. piiciitoasei istorii: ~ (din pricina ...) istorii - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv in genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din prieina; @ pdcdtoasei - atribut adjectival, exprimat printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen.inumar si caz cu substantivul istorii; preia articolul hotarat al substantivului, pentru ca 11preceda; piieiitoasei de istorii: $ (din pricina) pdcdtoasei - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune din adjectiv, in cazul genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din pricina; ~ de istorii - atribut substantival prepozitional (determina substantivul paeatoasei), exprimat printr-un substantiv propriu-zis, in cazul acuzativ, cerut de prepozitie; pe eel mal stra~nic cal: ~" - ~., .•._••0_ .• -" •.~.. - pe '.:. cal-'curnplemerit indireCt, 'exprimatprintr~un'substaiItiv III in cazul acuzativ, cerut de prepozitia pe, nearticulat; • eel mai strasnic - atribut adjectival, exprimat.printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen, numar ~i caz cu substantivul cal, gradul superlativ relativ; pe un cal de eei mai strasnici: * pe un cal - complement indirect, exprimat printr-un substantiv in acuzativ (cerut de prepopozitie), articulat cu articolul nehotarat proclitic un; »de cei mai stra,ynici - atributsubstantival prepozitional, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv (ea marca de conversiune apare articolul demonstrativ), i cazul acuzativ, cerut de prepozitia de; I I eelor mai tineri profesori: @ profesori - atribut substantival genitival (detennina subtantivul i plecarea), exprimat printr-un substantiv in cazul genitiv, masculin, plural, nearticulat; * celor mai tineri - atribut adjectival, exprimat printr-un adjecI tiv calificativ, se acorda in gen, nurnar si caz cu substantivul proI j fesori, gradul superlativ relativ; celor mai tineri dintre profesori: * celor mai tineri - atribut substantival genitival, exprimat !. printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv, ~ I masculin, plural, cazul genitiv; «dintre profesori - atribut substantival prepozitional (determina substantivul eelor mai tineri), exprimat printr-un substantiv in acuzativ, cerut de prepozitia dintre.

7. A. a. artico1 genitival; face parte din atributul substantival genitival

a tineretei;
b. articol genitival; face parte din atributul substantival genitival

a cdlugdritelor;
c. pronume semiindependent (tine locul substantivu1ui ,ycoa!aj; face parte din atributu1 pronominal prepozitional ca a (echiva1ent ea aeeea); d. articol genitival; face parte din numele predicativ In genitiv (esti) a cui; e. prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a cauta); f. prepozitie, devenita maroa a infinitivului; constructie arhaica, In care infinitivullung conserva valoarea verbals (era a scdparey; g. auxiliar al perfectului compus, pentru pers. a III-a singular (a scuIat); h. auxi1iar a1 viitorului pentru pets. a III-a singular, forma regionala obtinutadin auxiliarul va (aft, n-aft); t prepozitiepentru marcarea -uneirelatii-de genitivutilizatapeu'. tru numerale1e cardinale, care nu cunosc distinctii de caz; face parte din atributul substantival prepozitional de pe urma a 24, unde relatia de genitiv este ceruta de -locutiunea prepozitionala; j. - auxiliar al viitorului regional (s-a face); - prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a-i mirosi); - prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a catrtntdy; k.articol genitival, introduce un genitiv (a lui Goian); face parte dintr-un atribut substantival genitival; l. prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a vant); m. auxiliar: al prezumtivului, pentru pers. a III-a sg. (s-a ft chemdndi.
(cate 1p. pentru fiecare valoare) lsxlp.=15p.

*

!
I

I
!
i

B. b. d. k. a (In loc de at): al cdlugdritelor; a! cui, al lui Goian - particularitate regionala, constand in uti1izarea invariabila a articolului posesiv; h. j. m. aft, n-a fi, s-a face, s-a fi chemdnd (in loc de va fi, nu va fi, se vaface, se va fi chemdndy - particularitate regionala, constand in caderea lui 11- lapers. a III -a sg. din forma auxiliarului va.
(cate Ip, pentru fiecare situatie) 6xlp.=6p. TotaI7=21p.

8. A. a. articol demonstrativ; b. pronume demonstrativ de departare; c. articol demonstrativ, marc a a substantivizarii ticipial (cele intdmplatey;

adjectivului par-

72

73

2x2p. B. cazul acuzativ. C~Olncntarii 1.pronume personal de pers. cazul nominativ. f) 2p.=4p.complement direct (reluat prin forma atona de pronume personal Ie). fapt arhaic conservat in forma fixa a unui nume de sarbatoare religioasa. in locul actualului nurorii..z . ce .pronume personal de pers. 8x2p. c.piirintelui Duhu.cele {st6iict)'-adreCtivdemoiisirafrv~'cIe'dep~rfare.d. II! De observat neregularitatea privind forma articolului pentru genitivul substantivului tatei. e.complement indirect (anticipa complementul studentilori. cazul genitiv (ex. mele) celei mai bune. Jp. in b. ce . Total 8=32p. lui t). adjectivpronominal demonstrativ. 2x2p. De observat atasarea fie enclitics (mouse-ului). pentru a observa: in a. exprimat prin pronume personal de pers.(clasa) a doua. . 3p. Sunt doua posibilitati de constructie: a. a III-a. a. e. din structura super1ativului relativ. enclitic a (Lucai) si proclitica (lui Petre Lucai)a articolului hotar-at pentru aceeasi clasa a numelor proprii masculine de persoana. a III-a. Total general=170p. cele bogate . plural.=16p. fie proclitica (lui known) a articolului. c. aiei. (pleearea eelor mid $i) a eelor mari. a.: lui GN. se taie numai prima varianta. component obligatoriu al numeralului ordinal a doua. (din) punet (devedere istorie). (amdndoi) fiii.~§lp()p_ula. forma regionala.r~_a pronumelui negativ nimica . h.·. Cartea i-am dat-o lui de 0 saptamana).=15p. feminin. in timp ce in b (ex. putini.atribut adjectival (determina substantivul darurile). si nu pe cele mas- culine. deci a clasei substantivelor desemnand nume de persoana. (fiecdrei aparittiia distinsului (profesor). exprimat prin pronume relativ invariabil.complement direct (reia complementul antepus ce). antepus substantivului.atribut pronominal prepozitional (determina pronumele una). 10. marcarea dubla.a. (toti) geamgiii. b. $ De observat fenomenul de variatie libera intre proc1iza ~i encliza articolului hotarat la genitiv-dativul numelor masculine de persoana insotite de nume proprii: lui dasciilul Vasile . mdtusa lui mos Andrei. 15xlp. forma atona. g.a. a III-a. Carlile ce le com and sun! moderne. posibilitate dubla de interpretare: fie ca regent.f(lI:r.falsele articole": . postpus substantivului. $ De observat diferenta de rol a proclizei articolului intre a ~i b: in a. le . . functioneaza ca maroa a genului personal. (in eazul agriculturii si) al altor (ramuri). constituind norma Iiterara actuala pentru numele proprii masculine de persoana. forma atona 9.atribute adjectivale (determina substantivele: caldurile.substantiv (conversiune accidentala: Lipseste din text" lui"). f.in. II! De remarcat preluarea de catre adjectivul calificativ antepus a articolului hotarat enclitic: euviosului starit. c. Iui. lui. rect (determina vcrbul sa pIanga). .(primire) a (pensiilor). . Vestile ce le vinstuderuilor sunt alarmante. postul Sdn-Petrului. fie ca determinant.compkmentindi . (eelei mat bune prietene) a mele. (din) punetul(de vedere al istorieului). proc1iza articolului hotarat. Observatiei In exemplul: clasa a intiiiallntiiilintiiia. TotallO=16p. b.eele . forma caracterizand substantivele feminine.=6p. .posibilitate dubla deinterpretarer= decele-'--.eele (mai disparate spirite). in functie de gradul de adaptare a substantivu1ui recent la sistemul limbii romane. exprimat prin pronume personal de pers.······' ..le . Zp. (cate 1p. are rolul unei marci flexionare.. in c. *Atentie la trei situatii distincte: a.flexiuniipentru substantive care nu pot exprirna flexiunea cumijloacele curente. (clasa) intai I intiiia. Tota19=8p. b. enc1iza articolului hotarat la numele proprii masculine de persoana. • De observat forma arhaica a genitiv-dativului nurorei. si 1a nume1e comune masculine de rudenie. cazul acuzativ. . cazul dativ. masculin. sing. cazul dativ. masculin. ultimele doua forme.=4p. cele . ····d. situatie in care este adj ectiv pronominal. forma accentuata (ex. plural. de cele lntiimplate .atribut adjectival (determina pronumele toate).a din structura substantivului inc1us in locutiunea prepozitionala (din partea). 3. 6xlp. a III-a. lp. situatie in care este pronume demonstrativ. DOOM2 acceptand. in variatie libera.adeictica 4. extinsa. f. exprimat prin pronume relativ invariabil. (prietenei 74 75 .particul. (in) propriii-i (oehi). g. ~. a lui Petre Lucdi. cartile) C. De remarcat "falsele articole": . 2. (amdndoi acesti) fli. De observat . pentru a. g..subiect. (gratie ajutorului) si sprijinului. cartea lui). din cele . fiind singurul mijloc de marcare a. . e. adjectiv pronominal demonstrativ. sing. b. ..form~regionalfi.complement indirect (determina verbul mirdndu-ney . IUi1 . forma regionala. (proprietarul hotelului si) al restaurantelor.

5. ca urmare a modului diferit de marcare relatiei de genitiv: in d. <® auxiliar al viitorului. Ce s-a fntiimplat?).""'''-. f.~h.~nU. .. Din cauza acelorasi.pentru forma pdedtoasei. d. cazul dativ.. se marcheaza eu ajutorul articolului adjectival in timp ce in e... tabloul din fata lor).c1Ll prima constructie. 3 1. predicat care cere 0 propozitie subiectiva. Mi-au venit copiii... cere aeuzativul." Incepe Fldmiinzild a cdrdbdni deodatd cdte-o haraba de pane sirdpede mi Ii le-a infulicat" (Ion Creangii). pentru pers.. pentru fiecare valoare. Conversiunea se manifesta atat morfologic.. singura deosebire privestevaloarea "reciproca" a reflexivului. . in mod norinal. (cate l p. g..adjectiv pronominal interogativ (ex. *' In f.A"~ . a.. a III-a sg. a III-a sg. articolul se ataseaza adjectivului. forma arona. atribut pronominal prepozitional (ex. d.adjectiv pronominal relativ (ex.~ De remarcat calitatea. am pierdut oferta). identic a. forma atona. '"' J). exprimat prin pronume demonstrativ de identitate.-"==·. a III-a sg.. in adoua.' . b. complement direct. complement circumstantial cauzal (ex. 4.. care 11 UllUlI:'MI. dativ. prin atasarea articolului. Se bucurd de ce fapte vor urma).I\l'. pentru exernplu. i. a III-a pl. pentru exemplu) 2x2p. identic a. fie cu valoare de "dativ neutru". cazul este impus de prepozitia dintre. identic cu a... _. c. nu ne-am pierdut sperantay.~":. prepozitie singura. ...._'"""".. forma 'populara. Toti ii stiu de fried. a. """_"'_"""~''-''-''''':':'''''.. singura deosebire fiind ca "dativul posesiv" se grupeaza aici cu substantivul. care. <® "dativ obligatoriu" . Ip. b. are insa valoare de "dativ posesiv" si functie de atribut pronominal in dativ. I$. 11preia de la acesta. h. pentru functie. I~i da seama de realitate). este un "dativ posesiv" ("mintile lui"). admitand 0 dubla interpretare: fie complement indirect (a zice cuiva). Exemplu de analiza: din cauza acelorasi . de complement direct... Aflata la I$.~. dativ. Ip.. pentru valoare. b. 76 77 .)..n'i vul.... .=20p.I I . forma atona. al carei reflex sintactic este calitatea de atribut pronominal indativ. dupa locutiune prepozitionala. I~i vede de sanatate). c. a.i·.intra in componenta unor verbe ~i a unor locutiuni verbale (ex. if> la origine..=10p. bldnduluis. identic c..adverb exclamativ si de intensitate (maroa lexicala pentru exprimarea unei valori superlative: Cefrumoasd fatd ai intdlnitl). de complement ~~'>"'r. ceea ce creeaza dificultati In recunoasterea cazului la substantiv. Testul nr. face parte din predicatul nominal -i 0 avere. '<' "dativ etic" (ex. "dativ neutru" (Da-i cu vorba.pronume interogativ (ex. b.=4p. $ I$. respectiv a adverbului.}. prin asezarea formelor de adverb si de adjectiv in contexte pentru clasa adjectivului. Luptdm impotriva ace lora care fura). cu ajutorul prepozitiei a. complement indirect (ceea ce inseamna ca verbul este la diateza activa pronominala). numaigrupul a + substantiv fiind echivalent cu un nitiv.' b.nearticulata a regentului (in a). Vestile ce mi-ai adus sunt alarmante). . Erau numai ruine imprejurul acesteia). In pojida tuturor.' "". (1Hlo. are insa valoare de "dativ posesiv". b. face parte din predicatul nominal impersonal -i de-a mirarea. se marcheaza analitic.·. 'iridi'iect. Valori speciale ale formei atone de pronume per son a 1in dativ: . cat sintactic. (cate lp. Valori speciale ale formei atone de pronume ref I e x i v in dativ: # "dativ posesiv" (ex. cu timpul s-a constituit in locutiunea verbala a-si sari din minti..':::. I > '. lp.. l p. pentru analiza sintactica) lOx2p. identic g. lupta contra ei.r''l dativului ca determinant. morfologic. <® De observat diferenta dintre d si e. dd-i cu gura!) (cate l p.o. morfologic. . (cate l p. <® morfosintactic. se repercuteazd asupra fieciiruia. se ataseaza substantivului. # e. I$. I-am stricat ceasul). cazul genitiv (cerut de locutiunea prepozitionala din cauza). plural. .Qh. forma atona. pronume personal de pers.complement circumstantial de cauza. lp.t:.-'-'. *' complement circumstantial de loc (ex.a III-a sg. I .. compl. pentru exemplu) 5x2p. dar specifice clasei tivului: in pozitia de subiect. ~t De observat (pentru c) preluarea articolului de catre adjectivele antepuse (exigentului. 3.. $i-a pierdut familia. pentru morfologie. pentru analiza) 2. fata de calitatea articulata a regentului caracterizand aparitia genitivului. pentru exemplu) pronume reflexiv. pers. c. 5. identic cu a. I~i aminteste de tinerete. este ambiguu ca valoare. Ce alte dovezi sa-Ii mai aduc?).~. (cate lp. @ complement indirect (ex . situatie in care nu are functie de parte de propozitie. $ morfologic.~ "dativ posesiv" (ex. obtinuta prin fonetica sintactica (le vei duce ~ le-i ditce). a. lp. prezenta si rolul UH'''''''''U. precedand ~.LUI.. b. acuzativ.6. caracterizand <In. Tota12=10p. <® pronume personal de pers. . * pronume personal de pers. «. $ verb copulativ de pers. *'. ~ complement circumstantial concesiv (ex. <® in ambele aparitii.ti. a III-a sg. pentru valoare.sJ~nla..pronume relativ (ex.

@ Profesoarei insesi rezultatele i se pdreau exacte.Irimit carp acelorasi studenti. aceeasi delicatete. (pronume de politete) $ 10. Reflexive (crezdndu-)te (ce-)p (inchipui) (iei asupra-)p se (midi) (sa-)!ji dovedeascd 78 Relative (spre) ceea ce care (serie) (rdzi de)ce (intelegi) (rdzi de)ce (nu intelegi) Nehotarfife cutare 79 . . ~ adverb de mod de intarire. $ identic g. pentru exemplu) 8x2p. .pronume persoanl de politete: Plecarea dumitale m-a emotionat.e. 7. g. ~ I-am trim is copilului 0 carte. i. .pronume personal: Cartea lui / ei / lor imi este de ajutor. *pronumele de intarire. Total8=31p. b. c. . (adjectiv pronominal demonstrativ) . propriii-i fii. legand doua completive directe.premune nehutatat: 1mi trebuie cartea unula / altula / fiecdruia / oriciiruia. lp. aceeasi (staturd).+lp. intr-insa. .proii~melenegativ. (cate 1p. * conjunctie coordonatoare copulativa. pe care. pentru fiecare greseala) 20x Ip.=7p. (cate lp. intr-una..promirriele nehotarat. dovedeascd) lui De politete dumitale Demonstrative (vai de) acela (sa-~'i dovedeascd) aceasta 15xlp.=15p. propriii copii. Ip. (cdfiva) membri. (pronume reflexiv) . b.pronumele personal de politete b.pronurne negativ: Nu rna intereseazd cartea nimiinui / niciunuia.Si-a cumpdrat 0 noud masind. ceea ce. (pronume personal) . . a. dar si celor (multi). 7xlp. Total general=160 p.• .pronume interogativ: A cui tezd 0 consideri mai bund? -pronume relativ: Elevul despre ale ciirid lecturi ti-am vorbit a reusit primul.Dau explicatii oricarui student mi le cere. $ identic e. pentru analiza sintactica) 9x2p. h.pronumele reflexiv. .cet-ti fnchipui ca esti) (codrii) dumitale (livada) lui '< -caparte (ce-tti (inchipui) se (mira) relativ) 15xlp. (Gratie ). e. .pronume posesiv: Am mostenit casa alor nostri.=20p.Datorez profesoarei mele recunostintd. .pronumele posesiv. f. (adjectiv pronominal de intarire) . .Niciunui coleg nu-i trebuie aceastd incurcdturd. g. gerunziu. (cate lp. i. (cate lp. 3x Ip.pronume demonstrativ: Citesc cartea acestuia / aceluia / celuilalt / aceluiasi. .=7p. nuanteaza aici 0 intreaga propozitie. ytergeti (tabla). pentru fiecare analiza corect facuta ~i lp. aduce 0 nuanta semantica pentru alt adverb: yi astazi). TotaI6=14p. . A. Subiect cutare care Complement direct (crezdndu-jte (sd-si dovedeascd) aceasta (rdzi de) ce (intelegi) (de) ce (nu intelegi] Complement indirect (iei) asupra-p (vai) de acela (sa-)!ji (dovedeascd) lui 6. pentru fiecare pronume corect asezat) B. 3xlp. (profesoarei) insesi. a. (adjectiv pronominal negativ) . v-o. TotaI7=6p.=16p.Gratie cdrei intdmpldri te afli aici? (adjectiv pronominal interogativ) Atribut pronominal genitival'·' ceea. pentru inventar. cu singura deosebire Cll.=18p. !II ambele aparitii ale lui ~i fac parte dintr-o locutiune adjectivala cu rol de atribut adjectival (are ca regent pronumele alta). nicio. 8. pentru morfologie. .=3p. f. specialpentru 9. Personale (livada) lui (sd-s. 7xlp. locutiunea are rolul de complement circumstantial de cauza/de timp. 0 voi tnapoia: j. nostri arbitri.Dumltale totul ti se pare dificil. leaga doua atribute adjectivale.Oricdrui individ trebuie sd-i pese de semenii lui.=16p. . pronumele personal. (adjectiv pronominal nehotarat) . multor). -'-pronumele interogativ. . (cate Ip. pronumele relativ. (prezenta) a multe (sauprezenta d. (adjectiv pronominal posesiv) .=3p. cu deosebirea eli apare la nivelul frazei. fad functie de parte de propozitie (aici. h.pronumele demonstrativ.. datu-mi-s-a. . (adjectiv pronominal relativ) . a.

a sters-o d:n tara .. ~i b.~ 6. pozitie care impune substantivului student cazul dativ.:· ·. .=20p.. 3. De exemplu.poslblla numai la. Am intdlnit-o chiar ieri . ... . . c. 1 -in constructia: Rdzi / de ce intelegii/. si. TcitaI2=10p. iar In P]> in pozitia de complement indh' rect.) dent). .atribut subtantival (sau pronominal) in dativ (ex. plural.. ~i" nu pentru concurs) etc. 0 carte ca asta nu ma intereseazd . dovada cea mai clara 0 eonstituie nerealizarea acordului. lp. (lp. genul feminin nr. plural.. It Din context. _ .articol nehotarat. y • • ~~ . . . negative.c:c""·· . in cate doua sau chiar trei propozitii.. ~mtr~ nehotarate. . prepozitia de fiind ceruta de regentul verbal din PI)' I'll De observat ca reflexivul din constructia cu gerunziu (crezdndu-te) ocupa g pozitie sintactica de sine statatoare (vezi si 5.. ele nu functioneaza ca adjective. Trimitstudentilor carp. dar este imposibila la singular (cartea=alui tau).-. adjcc~' tivul oricdrui preia tot cazul dativ. De retinut cit. tot). integrate simultan. . 9. Pot fi indicate si alte functii sintactice: . gratie. reflexivul ocupa 0 pozitie sintactica proprie de complement indirect. cdnd md gdndesc la viata-mi._:.. a.' ceea ce se integreaza atat in P2 (unde are numai rol de relatie.-. identic c. De remarcat cele doua variante de constructie (ambele corecte): cea prepozitionala iprezenta a multe sparturi) ~i cea cazuala tprezenta multor sparturi). cu ajutorul prepozitiei a: contra a orice.~. .locutiuni prepozitionale construite cu acuzativul: fata de.. Sa se observe.prepozitii construite cu dativul: datoritd. pentru analiza) 2. in to~a~i~tea lui. a tot). a.complement lOx2p. b.._ dupa modelul urmator: S-a purtat conform asteptdrilor. trimitere de ajutoare sinistratilor.so~l (ca~tea alor ~e! / alor no~tri). . 7..=4p. 2p. forma atona. avand functia de complement direct . De retinut ca.c~~. cdnd md gtindesc la viaia-iy. Ieri si-a cumpdrat doud cdrti. in plus. introducanq" subordonata)._.. rezulta di te (crezdndu-te) este reflexiv. curol de nume predicativ al copula~ tivului esti. a ceva. constructia cu genitivul este . . a.··c. pentru feminin singular nominativ. . orice.. 80 inaintea. articulat cu articolul hotarat enclitic -lor. 0 POZ1tie sintactica de parte de propozitie.complement circumstantial de relatie (ex. singular. p 2' se integreaza In pozitia de subiect.:WJ1~i~ii.' forme de genitiv. B. introducand subordonata.: asteptiirilor = . exprimat pnntr-un substantiv.·.complement circumstantial conditional (ex. nu formeaza singur 0 parte de propozitie. desi pronume1e reflexiv si eel personal pot aparea si eu regent substantival (ex. de propozitie. conform. $ De observat statutul relativelor. se asterne drumuluiy. con/or". a III-a. dedesubtul. pentru exemplul: Dau explicatii oricdrui student mi le cere.< nimic. intra in structura subiectului . am mari rezerve).:. . grarea sintactica a grupului nominal oricdrui student atat in P 2' cat si in PI: 'in'.numeral cardinal cu valoare adjectivala. rol de parte. ex. feminin....complement 'circumstantial de loc (asa-numitul "dativ locativ".complement circumstantial de timp (ex.. in privinta alor tiii.·.se va. 5. are rol de relatie. iar in PI' cu rol de complement indirect. . Aici.( . <% Trebuie remarcat si fenomenul sintactic de dublare a complementului indirect: i exprimat prin forma accentuata de pronume personal (lui) si anticipat prin forma neaccentuara de reflexiv (-~i): sa-~i dovedeascd lui.' verificabila prin posibilitatea dublarii: si-a impus siesi. Suntem contra lor). 8. 2x2p. si nu personal.0 b. realizabil numai In cazul substantivului. prepozitia spre fiind ceruta de regentul vei fnainta). adica pentru forme care exprima mai multi pose. cat ~i 2 in PI (in P2.complement circumstantial de mod.1.t« 10. relativul ce se include atat in P . A luat-o la fugd.=4p...c()r. indirect (se poate exprima atat prin substantiv. impreuna cu. azi.t ~die9~iy~I~_.. pronumele relativ compus ceea ce. -in constructia: .•. Cdnd is-au descoperit hotiile. .pronume personal de pcrs. as fi mai pro. Prin acord. nu au flexiune pentru genitiv. . Se vor daexemple_pentm~sar. 4 1..esl?()n4~p. De retinut ca nu intreg inventarul de pronume nehotarate. in PI' are rol de complement indirect.. locul dumitale. ce~e invariabile (ceva. . relative ~i interogative se poate adjectiviza. Astfel. Testul nr. 0 stngura carte . ~ d. a.. . _ prepozitii construite cu genitivul: asupra. A. proped~. nu vei inainta niciodatdl/ spre ceea ce-ti inchipui2/ca e$ti3J. c·. dintre pronume. pronumele negative nimeni. Ne-am intors fn vederea acestuia. . . f~i dau ghiont unilE .). singur. constituie singur 0 parte de propozitie: complement direct..nume predicativ (ex. potrivit.morfologic. cat si in P3 si in PI (in P3. relativulsi interogativul cine nu au ~iS .. pentru exemplu. Am ajuns tnaintea acestora).. desi pot aparea in constructn echivalente cu gemtivul (obtinute analitic. Trimit jieciiruia carti).iar. ci se include ca element component in structura unei locutiuni verbale ~i a unui verb. a.intelegi ceva -.nu are. il). dar cu roluri diferite. inte. constituie singur 0 parte de propozitie: atribut adjectival..t . =: 81 . acuzativ. c. impotriva. ex.complement circumstantial de scop (ex. cazul dativ (cerut de prepozitia conform).:•• 7 ·b. Pentru posesiv. deosebirile privesc valoar~a specials ~e "acuzativ neutru" ~i situatia sintactica: nu ocupa. . trimitere de ajutoare acestora). ca manifestare a fenomenului sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta". numai reflexi~l. cat ~i prin pronume. 2x2p.

·(acestei fete frumoase) a mele . 3x2p. dativ. (fetei) mele . pentru valoare si analiza morfosintactica. 0 propozitie neanalizabila. Ne (doare) . care. pe:s. Ip. atnbut adjectival. I. de atribut pronominal In dativ). forma atona. a II-a plural cazul dativ. nu apare dedit ideea rdzbundrii. invariabil. fetei acesteia . b.adjectiy pronominal interogativ. 01 ce frumoasd te-ai fdcut! . dativ. dativ.interjectle. 2x2p. forma regionala pentru pers.0" din text . (in cartea) sa . neintegrata sintactic.pronume demonstrativ de departare. forma atona. atnbut adjectival(identic exemplul anterior.A. iinplicit. Vii pierdeti timpu! cu nimicuri . 5. forma neaccentuata. atnbut adjectival.identic cu exemplul anterior. a II-a plural cazul dativ.. nu formeaza singur parte de propozitie. sta in cazul dativ. valoare de "datlv posesrv . pentru exemplu)' 9x2p. pers. atnbut pronommal in dativ.in genitiv. h. f. Nu vii dati seama de situatie . identic 4. sing. forma arona. pentru pers. complement indirect. h. e. cazu1 dativ.adjectiv pronominal demon~trativ? se acorda in gen. pers. (in cartea) ei . forma atona. masculin sing. (cartea elevului) aceluia . 4. forma de masculin singular. ca valoare si ca functie. autopirnica (adica.morfologic. deci rara autonomic morfosintactica. pers. deosebirea ?e forma provine din topica posesivului fata de regent.. "i s-o pdrut ": "ei s-o pregdtit" (TD .adjectiv ~ronomlnal relativ. pentru valoare. compl.substantiv. Poate 0 fi venind chiar astdzi. restul.a ll-a plural cazul acuzativ. a predicatului).pronume personal.v pr?nom~nal relativ. functia de complement indirect. Vii trimitem ajutoare .pronume personal. pers. indirect d. h. imi (convine) .pronume pers~nal. dar nu pot fi sigur . 2x2p. intrand In componenta locutiunii verba1e si. dativ singular. Ciirui (elev i-am dat eartea?) . I. a III-a singular. intra in componenta formei verbale compuse. indirect. b. compI. intra In structura fonnei verbalecompuse. atribut adjectival.Bucovina) . c. deci rara autonomie morfosintactica. ZX2p. Vii impuneti numeroase restrictii alimentare . sing.pronume reflexiv.pronumereflexiv. (cartea) lui . atnbut adjectival. pers. posesiv.=16p. Vii considerati cei mai destepti din clasd .nal.adjectiv pronominal demonstrativ. direct. acesteifete .=6p. c. pc care 11urmeaza imediat. f. 0 sd. (cartea) acelui (elev). Ne (intrebiim)pronume reflexiv. c si d. numar ~I caz cu substantivul elev. a. a III-a singular ~i plural.ectI:val. numar ~i caz cu substantivulfete. se acorda in gen.. forma neaccentuata. identic 4. (Dau cartea) ciirui (elev are nevoie de ~a) . forma atona.pronume personal. identic 4. pers. genitiv singular feminin. identic 4. desi subiect. pers. deoseblrea provme din"philtra postpusa: e. provenit prin conversiune accidentala. (lp. deosebirile privesc valoarea acestui dativ (aici. (Mii intreb) ciirui (elev i-am dat cartea) -: adjecti. Vii intalnesc zilnic prin Cismigiu . folosit pentru a se desemna pe el insusi). Vti pleacd bdiatul . atribut adjectival. g. f. se ac. functia de complement direct. 3x2p=6p. compl. singura.adjectiv prono~nal demo~str~tiv. imi (impun) . a II~-a. 83 . pers. in gandu-vii mdrsav. acuzativ. forma atona.pronume personal. numar ~i caz cu substantlvul elevului. indirect. intra in structura fonnei verbale compuse. I plural. intra in structura atributului substantival genitival lui Ion. a. b. pentru exemplu) 8x2p. dar nu stiu sigur.adjectiv pronominal posesi~. atribut pronominal genitival.un fragmentdetext estc. pers.auxiliar al perfectului compus. (in eartea-) i . se acorda in gen.=4p. vind si maine . atnbut adJ.pronume personal.identic cu exemplul antenor.pronume reflexiv. poate constitui. ~tribut adje?tival. forma atona. a II-a plural cazul acuzativ. Poate 0 fi venit chiar ieri. d.adjectiv p~onomi.pronume personal..pronume personal. numar ~i caz cu substa~tivul elev. numar si caz cu substantivul elev. I. g. lp. Ne (pare bine) . se acorda in gen. c. nu are autonomie sintactica. deosebirea este de valoare si de situatie sintactica (aici. I pl.auxiliar al viitorului.Din text lipseste un. forma atona. identic exemplul antenor. atribut pronominal genitival. deosebirea de forma este urmarea postpunerii adjectivului demonstrativ) g.identic 3. se acorda in gen. deci dativ. vii" .=6p.e. direct. compl. i. . I pl.=4p. functia de complement direct. (cartea) aceluia . 3x2p. 2x2p. genitiv. (lp. (cartea) lui Ion artlcol hotarat proclitic pentru genitiv. atribut pronominal genitival.auxiliar al prezumtivului.=18p. compl.=4p . un "dativ posesiv") si functia sintactica a dativului (aici.=4p. deci rara autonomie morfosintactica. Lipseste un . cazul acuzativ. semnul substantivizarii 11constituie articu1area si asezarea In pozitia de subject.ord~ in gen ~i caz cu substantivul feminin acuzativ). se acorda in gen si caz cu regentulfete. i. .morfologic. pers.morfologic. a..

sin tactic. valoare de "dativ posesiv". avand ca regent un substantiv eel insusi in genitiv).pronume personal.=9p.. forma atona. atribut pronominal genitival). atribut adjectivaL I. @ prietenei . pentru fiecare ambiguitate) 6. genitiv.adjectiv calificativ. pers. intranzitiv. masc. pentru analiza) 2x2p. s~ ac?rda m gen ~l caz cu substantivul prietenei. ca atribut verbal. numar si caz cu substantivul prieten. se a~orda l~ g~n si cazcu substantivul nebunei (feminin. ..acuzativ (ce. pers. a III-a.Ne(-am pierdut averea) . atnbut substantival genitival (determine su?stantlvul plecarea!.in ?en.~t de prepozitia de).acorda. @ lui . se acorda cu substantivul. atribut substantival prepozitional (are ca regent substantivul nebunei) b. se ~corda in gen si caz cu substantivul vere. (0femeie) pliinsii. sintactic. b.' modul gerunziu. plecarea prietenei mele nebune.pronume personal.~ . revin) . suferind .substantiv provemt pnn converslUne. pers. a. Ip. iar. pe~s. i. k. vocativ. Solutie: a. valoare de "dativ posesiv". a III-a:. 8. cat ~i ca personal. k. 84 l. plural.. genitiv). Intrebdrile ce Ie-aiformulat sunt interesante. I. A. o complement circumstantial de mod (Modu! 'in care procedezi este umilitor). dativ. atribut verbal. difera cazul si functia (genitiv. @ de prietenii .personal. cazul vocativ. Dragu! (meu prieten a dispdrut) . sing.=9p. '. .adjectiv pronominal posesrv. atnbut adjectival. atnbut adjectival. se acorda in gen. <:'I I-~u venit pdrintii .adjectiv. . B. iar.substantiv. (Ip. . Dumnea!ui (imi cere) . a III -a sg. sing. @ complement circumstantial de scop (Treburile pentru care at venit sunt urgente). ~m ~dje~tlv. iar. . provenit din participiu. cat si ca pronume demonstrativ in genitiv. pe~s. functia sintactica rarnane aceeasi. " <:'I l-am apreciat mult . .identic exemplul anterior. Functii circumstantiale: * complement circumstantial de loc iScoala lJ1 care am invdtat nu mai existdt. predicativ (tiumai moduteste 'n'epersonal si nepredicativ). genitiv. atribut substantival genitiva~. atribut adjectival. * complement de agent (Elevul de care ai fost ajutat este fratele meu).substantiv ingenitiv (determma substantivul plecarea). @ nebunei . (un bdtrdn).verb conj . Date fiind omonimia 1 sg.=4p.. '" mele .verb conj. fern. sintactic. I. rara functie sintactica. Gerunziul suferind (din un bdtrdn suferind) are 0 forma neconcludenta.pronume personal. ~ complement direct (Elevul pe care fl ajuti este fratele meu). I pI. j. predicativ (numai modul este nepersonal ~i nepredicativ). atribut verbal. ti-am scris) . se. B. se acorda in gen.< mele . d.adjectiv calificativ antepus. ca atribut adjectival. numar ~l caz cu substantivul prietenei. personal. pers. articulat cu articolul h~tarat enclitic -I.adjectiv calificativ antepus. (0 femeie) pliingiind . unde demonstrativul poate fi interpretat atat ca adjectiv acordat postpus. fern. Total 7= 18p. subiect. sing.Iecturi e-al ~ atribut pronominal genitival (Elevul ale cdruilecturi le-ai apreciat este fratele meu). atribut pronominal in dativ.. gemtrv.datlv. v A • 3x3p. atribut adjectival. 11I. I.. a. acuzatrv. . d~tiv. (jemei) suferinde .. pronumele imi po ate fi interpretat atat ca reflexiv (este solutia propusa in rezolvare). Dragu! (meu prieten. (cartea) dumnealui . (eu impun . mterpretabila atat ca gerunziu neacordat.=2p. se acorda in gen. * complement circumstantial de timp (Ziua in care I-am cunoscut a fost de neuitat). cazul vocativ. C. numar si caz cu substantivul.ei impun) ~i neexprimarea subiectului. A A ~ A • 3x3p.acelasi tip de ambiguitate in exemplele: fetei acesteia _ elevului aceluia.'l complement indirect (Elevul despre care ti-am vorbit este fratele meu). cat ~i ca gerunziu acordat. forma atona. sintactic. 2x2p. ~ complement circumstantial de cauza (Am si uitat vorbele din cauza ciirora suferi).pronume reflexiv. ~ nebune . iar. atribut adjectival. 85 . . pentru recunoastere.. Dragul (meu. cazul nominativ. e. = 3 pl. mele= adjectiv pronominal posesiv. nearticulat. . ca atribut adjectival (cate 2p. modul gerunziu..=4p. preia articolul substantivului.pronume de politete. Functii necircumstantiale: ill subiect (Elevul care a reusit primul esteJratele meu). preia articolul substantivului.substantiv. 7. Ip. complement direct. genitiv. singul~r. Ambiguitati morfologice: c.adjectiv pronominal posesrv. . ca atribut pronominal genitival. atnbut pronornina l genitival. .+lp.adjectiv. 'irui. atribut pronommal m. atnbut adjectival. . provenit prin conversiune din adjectiv. numar si caz cu substantivul. plecarea nebunei mele de priet~nii . f?rrna atona. masc. nominativ. intranzitiv. provenit din gerunziu. TotaI8=lOp.:a. l. atnbut adjectival.

pozitie care lmp~ne cazul dativ substantivului elev. tranzitiv. a III-a. a II-a sg. pers. ajuta~ma sa ies din tmpas. pers. complement circumstantial de timp (sau de cauza). a). modul indicativ.. atribut pronominal prepozitional. Este nominativul. fenornen care antreneaza si 0 modificare a raporturilor sintactice: subordonatul devine regent.: . 10. vei crede :_ verb predicativ.tip de vii tor alcatuit cu auxiliarul a avea + conjunctivul..r. (ce) zice . pers. a II-a.l-am intdlnit pe ai mei pe stradd. intranzitiv (in contexi). Asa se explica aparitia unui subiect in dativ. atribut pronominal genitival. 5x2p.. Si alte functii pot fi aduse in discutie: @ Ca functii necircumstantiale. personal. 0 wid pe colega mea extrem de supiiratii. complement instrumental (A reusit in viata faciind eforturi). Nu se vor analiza d-voastrd ~i ce. 5. s-a construit un mare hotel. 3. subordonat. . 2xl.din. acuzativ.complement de relatie. 3. dar imperativ. la mare.auxiliar al viitorului (vczi 1. dativ. conj. forma arona de acuzativ. timpul viitor. personal. neregulat. pers. genitiv. complement direct (Aud tunfmd). 2p. avand functia de subiect pe langa verbul predicativ -i (variants scurta a lui este "existii'). a II-a (in b). - Lucrarea mea este bine apreciatd.forma regionala (obtinuta prin caderea lui v.Le trim it alor mel ajutoare. valoare de "dativ posesiv". acuzativ. . complementcircumstantial de loc etc. c. a III-a. a III-a.'/I De observat ca in exemplul: Ma intreb cdrui elev . 2.=4p. a. forma negativa (cu prefixul ne-. am sa ajung . 3x2p.arii 1. care subliniaza valoarea cantitativa).verb predicativ.=3p. sg. unde ocupa pozitia de subiect. 4. conj. integrarea grupului nominal cdrui elev atat in subordonata. complement direct. * De observat.Gdndulla ai mei ma tulburd.. modulindicativ. Total general=200p. A. vezi.pronume personal. in loc de.complement sociativ. . $ Ca functii circumstantiale. ~at si in regenta..Pentru gerunziu: 1. iar regentul. Trimit lucrarea profesoarei mele. Testul nr. timpul viitor. Distinctia alb este obligatoriu contextuala (calitatea de numeral cardinal apare numai in opozitie cu alte numerale sau in contexte adjectivale de tipul: singur. a III-a pl. personal. unde ocupa pozitia de complement indirect. Elevul cu care am facut excursia . Calitdtile lucrdrii mele sun! extraordinare.=IOp.'/I ii (frigi pielea) . forma atona nu si prin substantiv (este valoarea de "dativ posesiv" a dativului aton al pronumelui personal sireflexiv). x 87 . 3 2p. nominativ. in exemplul: Dau cartea cdrui elev are nevoie de ea. modul infinitivprezent (Tara marca a. 8. forma atona.. complement instrumental. 10. A. timpul viitor. intranzitiv. face parte din constructia infinitival a relativa ce ztce).eroase alte functii sintactice.. . subiect.auxiliarul vei si inchider~a grqplllui vocalic). <~o[nicn. deasupra. atribut verbal (Ma impresioneaza un copil pliingiind). 2. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). in afard de (pentru acuzativ). modul indicativ.pronurne personal. (ajutorul) fagaduit . Ai mei au plecat. I. complement indirect. 6. In text apar: i8 ii (cduta) . nume predicativ si element predicativ suplimenLd1 (Mil gdndesc ce va ajunge. a II-a sg. Se potalege si alte prepozitii si Iocutiuni prepozitionale: multumitd (pentru dativ). Ma gandesc ee-l vor alege). Elevul gratie ciiruia am reusit.a. b.). caci provine din transpunerea in vorbire indirecta a unei propozitii interogative. g.=6p. apare un adjectiv pronominal relativ propriu-zis. nemalavitnd . inapoia (pentru genitiv). tranzitiv.t... 86 1.)omphnnent direct (determina gerunziul nemaiavand). conj. Plecarea alor mei m-a nemultumit. conj.participiuadjectivizat (comportement specific participiului).011sl1 uctie aparc In pozitia unui I. Construit cu prepozitii ~i locutiuni prepozitionale. de exemplu: Am reusit grasie alor mel . modul gerunziu. vei ajunge . Draga mea sora. pers.complement instrumental etc.·Diferenta dintre cele doua constructii este rezuItatul fenomenului de inversiune sintacticd. Intreaga 1. incorporeaza si adverbul mai). n 2x2p.=lOp. atribut adjectival. cat despre. 7.. cu privire la. atribut pronominal in dativ. apare un adjectiv pronominal relativ-interogativ. . pers. Un omonim gramatical: inuilnesti zilnic .verb copulativ. Pe lfmgii ai mei. dativul apare ~i la adjectivul relativ cdrui.=6p. dativ. . 5 5x2p. care stau in nominativ.dativ.9. . 3.acuzativ.verb predicativ.. b. Deosebirile privescmodul si persoana: indicativ prezent..5p. pers. contra. . Prin acord. ~i alte tipuri decomplemente circumstantiale (Elevul in privinta cdruia aveam indoieli . . conj. ii cauta. tranzitiv. 2p. 2. a II-a sg. B. poate indepli~i num. a III-a (in a). subiect (Se aude tuniind).. . Exista specii de atribut pronominal realizabile numai prin pronume. complement direct. Totall:=14p. in timp ce in exemplul: Dau cartea ciirui elev .verbpredicativ. personal (numai modul este nepredicativ si nepersonal).aIII-a.

tranzitiv. predicativ. fiira autonomie lexico-grarnaticala. c.doua participii substantivizate (marc a de substantivizare 0 constituie articolul demonstrativ). d. 3. 4p. diateza activa. 5. 81! se crede . pers. h. c. complement de cauza (De arsd ce era. exprimat prin verb impersonal (in context. atribut verbal tDorinta de a reusi este imensdy. 2. B. predicativ personal tranzitiv. cousuuiudu-se cu acuzativui (a crede pe cineva). a III-a. . timpul perfectul compus. este predicativa.(vreau) sa se fjtie. $ a crezut . Stii teevar). personal.. personal. 5x2p. (De-lat sti. vei ajunge (mare si tare) -verb copulativ (vezi 1.forma de supin. 3. deci intranzitiv (constructie arhaica). predicativ personal intranzitiv si reflexiv.=20p.formei verbale compuse de infinitiv perfect (unde fi apare ca auxiliar al perfectului infinitiv). predicativ impersonal intranzitiv. fagaduit . conj. introdus prin prepozitia de. si-a schimbat regimul in tranzitiv. gazduire . este un complement circumstantial de relatie. Vezi locutiunea verbala: a nu-si crede ochilor si urechilor. si tot a reu~it). a. nearticulat. identic a. sintactic. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ ce. A. introdus prin locutiunea prepozitionala inainte de. predicativ impersonal intranzitiv. a crede apare construit cu dativul. sin tactic. 2. {incearcii)sa stii. exprimat prin verb predicativ. intra in structura . complement de relatie (De arsa. predicat verbal. a II-a sg. modul imperativ. substantive masculine. cazul nominativ B..forma de participiu s-a substantivizat (are ca maroa de substantivizare articolul demonstratrv). copulativ personal intranzitiv. ai sa stii.<Lli~ll. 9x2=18p. diateza activa pronominala. e. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ multiplu mare si tare. g. nu ne-a pta cut deloc).predicat verbal. 2p . substantiv feminin. articulat cu articolul hotarat enclitic -a. indicativ. * In text. complementconcesiv ilf (Neavand 0 sdndtate bund. 5. * crede . fiind jagiiduite . a. numar si caz cu regentul ajutorul (cazul acuzativ). 4. (cate lp. f. 4. (n-)am ce sti.}Xl9rfqsin~lictic. nu-si crede ochilor ~i urechilor . a fi jagaduit .a) 5x4p. pentru functie. a III-a. 4. se acorda in gen. diateza pas iva (varianta reflexiv-pasiva. functii comune cu ale adjectivului: 1. complement instrumental. facand parte dintr-o locutiune verbala: locutiunea in ansamblu. era ami. modul indicativ. plural. timpul prezent. a. a III-a sg . e. unde este pasiv). element predicativ suplimentar (llconsider prea tacut). intranzitiv (in context. predicativ personal intranzitiv. Pentru participiu. tranzitiv.forma de supin. cele fiigaduite . . predicativ personal intranzitiv. 8. de jagaduit . lp.forma de participiu intra in structura gerunziului pasiv (unde fi este auxiliar al pasivului). 6. b. a). sg. complement de timp (lnainte de a pleca. $tiutu-l-ai '(afjade hain?).ii·taifjtiind. sintactic. exprimat printr-un pronume relativ invariabil. cri refl:xiv obligatoriu. subiect (Nu se poate spune cum e mai bine). a III-a sg. Doua aparitii ale luifagiiduit: iii de fagaduit . se construieste cu 0 subiectiva). 88 89 . face parte din complementul circumstantial de timp fnainte de a fi jagaduit. sg. nume predicativ (Miincarea este prea arsii). pentrndiateza. (ce) e .uprip~i neciijip .verbul a crede este lipsit de autonomie lexicala ~i gramaticala. _ ® erede .2p. a). A. diateza activa pronominala. (£ In limba literara actuala.participiu adjectivizat. . diateza activa. rabdarea .conj.predicat verbal. este un complement indirect (determine verbul intranzitiv ne-am sdturatv. conj. exprimatprin verb predicativ.forma de participiu. deosebirea consta in forma de mod si de persoana: indicativ prezent. a III-a sg. a III-a. d.infinitiv lung substantivizat. c. 7. sintactic.ne. a. b. copulativ impersonal intranzitiv. b. dar ne placea). complement indirect (Este gata de a renuntay. are rolul unui complement indirect. vei sti.verb copulativ. formeaza un complement circumstantial de cauza. pers. I. anuntd-mdl}. complement indirect (sau de cauza). (poti) sti.pent~~n. complemente indirecte. e. Total 5=22p. vezi alte patru functii sintactice. pers. atribut adjectival (vezi ~i 3. predicativ personal intranzitiv. dativ. pers..=lOp..predicatverbal. cazul acuzativ(cerut de prepozitia cu). cazul acuzativ (cerut de prepozitia pentru). cu se devenit mardi a acestei diateze). celor (cate . a.infinitiv lungsubstantivizat.5. d. personala. intranzi~iva. complement de mod (A intrat fdra afacezgomot). substantiv feminin. smtactic. b.predicat verbal. pentru exemplu) Pentru infinitiv: 1.

fiind si semnul asocierii cu . . ar umple.=14p. . diateza activa. 7x2p:=14p. ca forma de perfect compus.!y~1J!ll. a compdrea. a II-a. conj... 1» A. asocierea cu indicativul prezent. deosebirea de a. c priveste statutul tranzitiv al verbului. are (de terminat) . '" Se pot aduce ~i alte functii pentru infinitiv: . a III-a sg. ddinuie. c.forma de participiu. Scrierea cor e c t a depinde: '" de recunoasterea infmitivului din structura fonnelor verbale compuse (vei sti. . sa aibd. construit. singur.identic a. Se construieste cu un complement direct. I.lui). a III-a sg. . sa puna capdt. B).. predicat verbal. deosebirea fata de a. 90 . . deoarece participiile s-au \ substantivizat. pers. aici. de 0 constructie tranzitiva. a. punctuatia este singurul element distinctiv: separarea prin.morfologie. to N-au fost incluse forme le (celor) asupriti si necdjiti. diateza activa.=12p Total 8=22p. realizat printr-o constructic infinitivala relativa (CtI' s« fac(f).Celetrei exemple au in comun. d. exprimat prin verbul a reusi.0 weal. b.virgula a substantivului compus Harap-Alb indica prezenta cazului vocativ. inseamnd' "reprezinfa. dar din motive diferite lipsa de autonomie morfosintactica a lui avea. se vor compldcea. iutreo pozitie de subiect si. predicativ. pers.complement circumstantial de relatie. $' de recunoasterea participiului din componenta unei forme verbale inversate ($tiutu-I-ai). tranzitiv. rara valoare posesiva. 91 a 7x2p. 3.(am) fiigiiduit . 24p. lp. diateza activa. de remarcat ambiguitatea semantica: posibilitatea de a-l interpreta fie exprimand cauza "pentru ca nu mai avea ce zice". . functioneaza ca auxiliarlsemiauxiliar). a lua notite" vs.Q(! lipsavirgulei indica asezarea aceluiasi substantiv. fi cduta. realizate. b. va tdcea. lipsit de autonomie Iexico-gramaticala.' e. g . sintaxa) 6x2p. exprimat prin verbul a apuca.modala") si natura determinantului (vezi 9. a III-a. indrumd. modul indicativ.. se construieste cu un subiect personal si un compl. (lp. deci cu functia de complement indirect: ti trimit 0 scrisoare. realizat printr-un supin (de terminat). prezent. identic a.nume predicativ. sg. . Ca omonim morfosintactic. forma negativa. a. Se construieste cu un complement direct . Total general=l Ssp. to Se pot adauga ~i alte functii ale gerunziului: . a.. aiei. va transpdrea.. valoare .). c. f.predicat verbal. b. ne speriaserdm. veste forma negativa si natura determinantului (vezi 9. crednd. . A). inlocuit. n-av~a s~ apuce . . ~ de recunoasterea conjunctivului variabil din componenta formelor verbale compuse (ai sa $tii) sau din constructia cu regente verbale. personal. . diateza activa. . decarece infinitivele lungi sunt substantivizate (vezi 8. neregulat.predicat verbal. diferenta priveste valoarea verbului (aici. n-au fost incluse nici fonnele rdbdarea si gdzduire. B. pers. in limba actuala. . d. forma negativa. cheltuieste /cheltuie.. a IV-a. personal. f. cu valoare de imperativ. vei crede). c. Data fiind omonimia 2 sg. conj. b se limiteaza la constructia cu un complement indirect (Ia intelegereay. Dea Domnull. formeaza. fnfatigeaza. lips it de autonomie lexico-gramatical a. fara autonomie lexicogramaticala. timpul viitor (avea.Qonj. din componenta constructiei infinitivale relative en-am ce olti) sau din constructia cu verbul a putea (pot! olti). regim oscilant (tranzitiv si intranzitiv). tranzitiv. $ In ce priveste functia sintactica a gerunziului din text. dezagregd. 10. Constructia intranzitiva a lui crede (crede + dativul) este un fapt sintactic arhaic. de loc. predicativ.~J?~ceq~Cfl. {imp .. . imperativ = 3 sg. Bea edt . Se construieste cu un complement direct. poate fi adusa si forma fi de dativ. d. locutiuneaeste la modul conjunctiv prezent (lipseste marca sa).complement circumstantial de scop. A. n-are(ce s~fnt4mplaJ . indicativ. intra in structura formei verbale compuse de perfect c?mpus. se include in structura looutiunii). semnificd".modul indicativ. se chinuieste / se chinuie. de-ai $ti). Total 9=28p. apare ca auxiliar al viitoru. aibii parte . exprimat prin verb predicativ. a III-a sg. implicit. b.realizat substantival (case). personal.element predicativ suplimentar. a9aza.. n-are sii reuseascd .complement circumstantial opozitional. a. deosebirea priveste exprimarea subiectului si a pozitiei de complement de loc.complement circumstantial conditional.element predicativ suplimentar. care sunt lipsite de autonomie morfologica.imperativukir. insemneazd! "a pune un semn. exprimat prin locutiune verbala (a avea. 5. va zdcea. '" N-au fost incluse infinitive le din structura fonnelor verbale compuse (vei ajunge. .' . a. (nu) meritd (sa faci efort). 2.. g.complement circumstantial de mod. c. B. pers. ' ' e. (sau pl. 9.n-are(ce sefacej-: predicat verbal' ' diferenta fata de.diferentaatade cprif veste natura impersonala si intraiizitiva' verbului. alcatuieste predicatul verbal. ~re (doud case) . b pria ~. 4. Se constmieste cu un subiect realizat pmtr-o constructie infinitivala relativaIce se fntdn:pla). .complement circumstantial de exceptie. cu un complement direct. B). C~onlc:ntarU 1. 0 forma de viitor in trecut (avea. deci imposibilitatea acestuia de a primi determinanti proprii. sintactic.predicat verbal. prin propozitii introduse prin relativ. creeazd. indicativ prezent (forma rabda). fie exprimand timpul "cand nu mai avea ce zice".predicat verbal. lipsit de autonomie lexico-gramaticala. b.

obliga. 3. tela. zicd . c".5p.. aici. din co:uponenta formelor yerbale compuse.. sau ). 'lY rabdare. timpul prezent. creeazd. conj. cu valoare de imperativ. . pentru sintaxa) 9x2p. lll~orporat intr-o locutiune verbala.verb predicativ.. -eazd. formeaza predicat verbal.. Sa se di. zi . dar reflexiv (in b). $ Sa se retina natura de auxiliar (unii lingvisti il considers semiauxiliar deci ell pierdere partiala a autonomiei lexico-gramaticale) a lui avea din f. te mdntuie .verb predicativ. la origine. a III-a.verb predicativ.. d) de cele Tara a~t~nomle. formand. se cuvine. c. pers. modul conjunctiv. f01~ele de infinitiv lung sunt discutate si ca tipuri de conversiune. ocupa. si b se reduce numai la tipul de pronume care ocupa po. a ill-a sg. diateza activa. fie cu statutul de participiu independent (I? c). . pers. dar conjugarea a III-a: a umple). ie . a III-a. dar sescrie asazd. a. Alegerea constructiei / formei corecte depinde: <Il> de recunoasterea infinitive lor din structura formelor verb ale compuse (viitor: se vor compldcea. cheltuieste/cheltuiei ~.verbe cu morfologie identica.. a II-a sg. personal. timpul viitor (forma regionala. O. . !® de recunoasterea "principiului morfologic" din ortografia romaneasca. tranzitiv (folosit absolut). personal. are rolul de atribut pronominal in dativ. sa ajungi . tendinta avand drept rezultat constructii reflexive neacceptate de norma sintactica literara.rmafiigiiduit a fost discutata si la verb (vezi 3. .. I. modul conjunctiv.~'i' h.. se intdmpld.din~~ctur~ v~rbului si.zItle smtactica distincta ~I. modul conditional-optativ. B.. "" de cunoasterea corecta a clasei' de conjug~re careia ii apartine verbul potrivit normei literare actuale (conj. si ca tipuri d~ denvare (cu sufixul abstract -re) . tranzitiv (in context). tranzitive. personal. .de la auxiliar). a zdcea. <'" es~e~ copulativ. potrivit caruia grafia unor cuvinte tcrednd.a-ptall:O"L.. fnfiiti$eazay respecta componenta morfologica a cuvantului. daca forma cele este interpretata ca: pronume demonstrativ de departare (similar aparitiilor din: cele care ... " o y?. predicate verbals. modul imperativ. de cunoasterea faptului ca inventarul de variante literarf libere este mult diferit in DOOM2 fata de DOOMl (de exemplu. <!. construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa-l stiu sanatos). creeazd. cu pronume in acuzativ).a II-a sg. predicat verbal. DOOM2 nu mai . a III-a. A. beie §i a formei iotacizate sa puie. este. a II-a: a complacea. Form~ ~~i " fac. 9. devenit..toriu: sensul "a parveni" se actualizeaza numai in prezent" reflexivului. Jil.verb predicativ. conj. modul imperativ (forma neregulata). ajuns 0 durere).•. fie cu eel de forma inclusa in structura modurilor ~i a timpurilor compuse (m ~a. s~a. nu este de imperativ. sunt posibile douai mterpretan: e'.. 1). diateza activa. a zice . a tdcea. $ de re~cunoa~terea vanantelor literare libere acceptate de DOOM2 si marcate. predicat verbal. numai modul este nepersonal. respectiv.:~ 1. a III-a.''. conj. It!.. a predicatului. Astfel. in cazullui a insemna. modul conjunctiv. tranzitiv. b~ ?eosebirea dintre a. dupa modelul: se cade. personal. conj. neacceptate de normele literare actuale.. maroa a diatezei reflexive. ai face.. din components gerunziului si a prezentului. predicat verbal. cele din. fie ca auxiliar (e. . d. inseamruii]. devenind un componeni obilgatoriu al acek. ~:_Re~i.i:" accepta vanane uoera pemru pers. predicat verbal. ~dmJta~d un subiect perso~na (Ion ajungdndy.predicat verbal. a II-a sg. a III-a sg. DOOM2 diferentiaza prin flexiune cele doua omonime: insemneaza' vs. ~ormea~~.. a). predicativ.identic verbul anterior. pers.. intranzitiv (in context). data fimd valoarea de "dativ posesiv" ("copilul. se pare. a II-a sg.e ~ar::e . 7.e. prin semnul grafic [I] tchinuieste/chinuie. I I I ! 8. modul conjunctiv piez€nt(lipse~te marca sit).• • . $ de cuncasterea tendintei actuale de extindere a constructiei reflexive si la alte impersonale: se meritd. cea propusa in rezolvare. deoarece. obtinuta prin caderea lui v. construindu-se cu 0 propozitie predicativa. a IV-a. rnal-IIlUll-J..verb predicativ. . va zdcea. pai~' tJCJP~ul.5p. forum -~i ~ste unj. aici. construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa ai neva':'.este impersonal. pastrandu-se intacta forma sufixelor: -dnd.dativ posesiv" ("urfX:hilQ{$i oC. repetate in cadrul unei tautologii. cu functia de atribut adjectival pe' langa un pronume. personal. ai face . se com-i. in romana. I I ! I. e2).- ~ g.. intranzitiv (fiind reflexiv obligatoriu. nedeterminata. . s..jI de recunoasterea formelor populare de conjunctiv deie. se scriu crednd.. porta obhgatonu ca adjectiv. timpul prezent. diateza activa. a transpiir~a. singur. persona le. <i Testul nr. b.intorci . WlllHl "Vi"'''''' fiind ne speriaserdm. iar. care. ' 10. pers. Pentru e. este reflexi:. timpul prezent.este personalii~'ri .. predicatul verbal.verb predicativ.$ Tre?uie deosebite formele de participiu. intranzitiv (in context).b. . @ Sa se distinga utilizarea personala si tranzitiva din e de cea impersonala si intranzitiva din d.'. 93 92 . . conj.' . pentru morfologie. timpul prezent.) ZItIa de complement direct: personal (in a). conj. pers. se stie etc.hilor:sai''). personal. f~tay: atuncifagiiduitese comporta adjectival. ~~o. neregulat. pers. i. pers. conj. aeeasta lucrare normativa. n~ face p~rte. a II-a sg. '* este Impersonal. 1 ~l 11 pI.diferentele fata de 1.. fnfaMeazii. . diateza activa. predicative. 6 1. IiU tdcea ~i conditional: ar umple). se construieste cu un complement indirectj Jar pozitia de subiect ramane nelexicalizata.=lSp. a III-a. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv te devenit maroa a acestei diateze).). a II-a sg. in structura caruia nu apare sufixul -eazd. diateza activa. sa zicd . a privesc modul si timpul verbului: modul indicativ.. predicat verbal. fie ca formant al locutiunii (g).stinga folosirile predicative ale lui ave a (a. pers. primind un nume predicativ realizat prin substantiv (a.j. va transpdrea. giizduire . de cele de sup in (din d si e1)... (cate 1. == b..In lingvistica romaneasca . sa dai . singur. exceptand prezenta marcii de conjunctiv sa ~i valoarea.este copulativ... diateza activa.

forma de pronume personal de nominativ-acuzativ. a. (elite 1p. iar.adverb relativ de timp. 4. . sa.vezi supra. grupate cu prepozitii) indeplinesc 0 functie de parte de propozitie: .doua complemente circurnstantiale de loc. Ia tot ce Ii se cuvinel). @ Conjunctii: si. 2x2p. b. .. introduce 0 completive directa. ceruta de regentul tranzitiv ai face. este (sa dai) . 95 .predicativ. md rag. 3x2p.conjunctie coordonatoare copulativa.=6p. @ omonime lexico-gramaticale: .•. pers. sg. ce . @ Prepozitii: de.complement circumstantial de timp. intranzitiv. predicat verbal.forma de indicativ prezent a verbului a lua. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ cum. pers. . de.. . singur. I-a intdlnit pe copii). (asa) e . acasd.predicativ.Ia nivelul frazei: apar conjunctii coordonatoare. . 2p.=6p. ceruta de regentul tranzitiv a vre). singur. pe care 0 leaga de regentul intranzitivte silesti.. s-(o intorci) . . conj. b. formeaza. conjunctii subordonatoare.forma de conjunctiva verbului a lua.-. lp. 2x2p..lri·:desuP<')f!:lonare. <8. a Il-asg.c:.copulativ. pers. . a III-a sg. sa(-l ajungi) .forma de pronume personal persoana a III-a. . a.=6p. a III-a. in urmd. facand parte din doua predicate nominale diferite. stabileste 0 relatie de coordonare la nivelul frazei.cum ~ complement circumstantial de mod. sg.. 2p. ~i. pers. introduce 0 subordonata completiva indirecta. lp. stabileste 0 relatie de subordonare la nivelul frazei. # @ Numai pronumele relativ ~iunele adverbe (eventual. S-.' Interjectii ~i locutiuni interjectionale: ia. ~i (inainte) .acum .' @ Pronume relativ invariabil: ce. Yaihane . 2. mai. a III-a sg. predicatul verbal. _ asa. . sau plural (ex. introduce 0 concesiva. a III-a sg. 3x2p. tranzitiv. Total 4=29p. iii . 6xlp. intranzitiv. = cum .identic constructia anterioara. nu. . modul indicativ.doua conjunctii subordonatoare nespecializate. Ia ce-o vrea $i plece mai repedel).. df'(41i face) crmjunctie subordonatoare nespecializata.prepozitie. cum. Totall=22p. dacd. 3. pronume si adverbe relative.i (in urmd) . Ell Instrumente sintactice: _ Ia nivelul propozltiek apar prepozltli.identic. b.introduce un complement circumstantial de loc.vezi supra. introduce 0 subordonata subiectiva. sa.conjunctie coordonatoare adversativa.complement direct (al verbului tranzitiv ai face din subordonata).conjunctie subordonatoare nespecializata.daca. legand propozitii de acelasi fel. formeaza. pentru fiecare valoare. personal. asa. peste. leaga doua propozitii subordonate care au acelasi element regent (cu totul exceptional. intr:millcapd propozitii subordonate. . introduc cate 0 conditionala. . Ea [pronuntat iaJ ne-a adus numai necazuri). introduce 0 completiva directs. Elevul ia 0 carte de pe masdy._ copulativpersonal=intranzitiv: faritieaza"urrpredkaF nominal incomplet (se construieste cu propozitie predicativa).' introduce 0 completiva directa. Adverbe ~ilocutiuni adverbiale: acum.=l8p. fiecare leaga propozitii principale. (ex. TotaI3=14p. (ex. dativ + auxiliar al perfectului compus (ex.conjunctie coordonatoare adversativa. si.interjectie.. @ omofone: . care exprima 0 relatie de subordonare. complement circumstantial de timp. relatia de coordonare se stabileste intre 0 subiectiva si 0 medals).. leaga doua propozitii principale. dacd. cdnd . formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ asa. ... care exprima raporturi de coordonare intre propozitii. in ruptul capului. acuzativ + auxiliar al perfectului compus (ex. pentru fiecare conjunctie subordonatcare) 7x2p . intranzitiv. care exprima rapQI1\.trei conjunctii coordonatoare copulative.doua nume predicative. dacd . a II-a. 2p. intranzitiv. si. 13xlp. si .a vre ~ verb predicativ. cum. dar .de acasd . personal. .$i. pentru fie care conjunctie coordonatoare) Bx l p=Sp. (cum) ·este . 2p. dar. inainte. leaga propozitii principale. introduce un complement indirect. iar .forma de pronume personal persoana a III-a. pers. a. l-a trim is 0 scrisoare).prepozitie.complement circumstantial de loc.cdnd. ceruta de regentul tranzitiv nu poti. si.=4p. sa {dai) . (2p. cdnd.forma de imperativ a verbului a lua. pentru analiza sintactica) . de (acasd) . personal. plural.pronume relativ invariabil.copulativ. introduce 0 modala. feminin (ex. sa (zicd) .adverb relativ de mod. peste (pdcat) . _ ce .=13p. personal.inainte. (cate 2p.=4p. l l x l p== l lp. impersonal (se construieste cu subiectiva). predicatul verbal. exprimat printr-un adverb relativ de mod. ia (in text) . in urmd . timpul viitor (forma regionala). cum . sa. 6x3p. exprimat printr-un adverb de mod. . 14p. ceruta de impersonalul este. introduce 0 temporala.

pentru fiecare exemplu) ! ~ I II ! l ~ I ! i I I ~. 6. aici. A.Cdnd va trimite artieolul cerut? o. * Mergea de-a busilea . pentru cit nu s-au tinut de promisiuni .predicat verbaL (lp. a.adverb de negatie.=6p.prepozitie + substantiv.complement circumstantial de mod.numeral adverbial.prepozitie + adjectiv interogativ.stabileste un raport de subordonare.conjunctie coordonatoare disjunctiva. TotaI7=12p. Vezi 4. (este) lncurajat -r-: doua predicate verbale distincte.adverb de timp. ci sd-mi si vorbeascd . in al doilea enunt substantiv precedat de articol nehotarat. este posibila insa si functia de complement indirect.adverb de timp.stabileste un raport de coordonare copulativa intre doua propozitii completive directe.adverb de mod. degrabii .stabileste un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale.adverb de mod. intr-una . defel .A~ dori alt fel de mdncare.milasecevdscrls: Vorbea intruna -lntr-una din zile.complement circumstantial de loc. Fii supus. introduce verbul copulativ rdmdne.=6p. iar. 97 i . are valoare posesiva. 96 Grafia diferita se explica prin respectarea "principiului sintactic" din ?rtografia romaneasca.Ion nu mai merge la serviciu.Mdcar 0 data as vrea sd-l mai vdd. ceruta de ciindva . resultatul a fost altul oonjunctie neolo(!id. alt fel . (cate lp. or.forma de imperativ singular + pronume reflexiv in cazul dativ.adjectiv pronominal nehotarat + substantiv.De cat timp lipseste? Odata obiceiul petitului era puternie. Total 5=40p. 2x3p. altfel. graf~c. scrieti . fiind 0 locutiune specializata pentru circumstantiala cauzala (lp.. '" Nu vrea sd fie deranjat in timp ce-si pregdteste examenul.r dori alt fel de selectie decdt eel actual. decdt . 0 data . numaideciit ~ adverb de timp (are si nuanta modala). pentru fiecare conjunctie) 2x3p. intruna . Toti guvernantii au fiicut promisiuni de crestere a niveluluide trai.adverb interogativ de (cate 2p. de grabd-: prepozitie + substantiv. Locutiuni adverbiale: # tt vedeam plecdnd din ciind in ciind .Este de fel din Ardeal. 7. Numai astdzi am inidrziat . nu ai sanse de promovare. fiind 0 locutiune specializata pentru circurnstantiala temporala. ca in exemplul: Scrie-ti zilnic in jurnal ce gande~ti!) b. prima are valoare locativa ~i indeplineste functia de complement circumstantial de loc. numai de cilt .adverb relativ de mod. forma atona. pentru explicatia fiecarui omonim) lOx2p. in enuntul al doilea. ~tfthill'1~tf': un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale.prepozitie + substantiv.= 6p. Cuvantul ~t grupul omofon de cuvinte au valori gramaticale total diferite. Nu s-a odihnit deloc . $ Cu toate ca muncise fara odihnd. Sa te fntorcinumaidecat! . scrie-ti . pentru tipul de relatie). lp. c. maine .forma de imperativ plural.. Nu md sperii defel . "* S-a pregdtit destul de mult. Vine ori azi. pentru fiecare pronume si adverb relativ) timp + auxiliar al viitorului. " altfel .Se intereseazd numai de cilt timp mai am nevoie.complement circumstantial de timp. ciind va . 8.stabileste un raport de subordonare.eum .auiiai sa. Candva era tdndr si puternic . (in exemplul dat. rezultatele nu l-au multumit . (cate 3p. de loc . 01. al doilea predicat esteeliptic de auxiliarul pasiv. s-a pomenit cufamilia pe dap. este preferat. Locutiuni conjunctlonale: $ Dorea nu numai sa md vadd. 5x2p. de fel. leaga doua complemente circumstantiale de timp. '" Se uitau de jur imprejur . deloc . component al locutiunii conjunctionale odatii ce. pentru fiecare exemplu. nu mai .=20p.=lOp.=lOp.adverb de restrictie. . sg. deci indeplineste functia de atribut pronominal in dativ. in ruptul eapului.adverb de restrictie. 5. ·Odata ee ai abandonat.adverb de restrictie + prepozitie + adjectiv relativ-interogativ.stabileste un raport desubordonare. odata . El este altfel decdt mi-am imaginat . neavand rol de parte de propozitie.adverb de negatie. pentru analiza) 5x2p.complement circumstantial de mod. (cate lp. 2x3p. de ciit . exprimate prin verbele a prefera ~i a fneuraja la diateza pasiva.:. nu poti sa revii . * Mi-a povestit fntreaga pdtanie de-a fir a par . Ip. pentru fiecare exemplu.prepozitia intru + pronume nehotarat.Este de loc din nordul Bucovinei: ·Vino degrabiir~Degrabiifnare. valorile sunt urmatoarele: numai . a doua intensifica negatia. 0 predicativa. fiind 0 locutiune specializata pentru propozitia concesiva. d~ ~ Ymbin_:rreib:ra omofona de cuvinte (deci cu 0 pronuntie l identica). a: in urmd. Pentru evocare aleg 0 datafericita din copildrie. potrivit caruia un cuvant se deosebeste. N-a venit dedit Ion . * Sunt amdrdtd.adverb conditional/de mod. iar. TotaI6=20p.adverb de negatie + adverb de continuitate. pentru exemplele date. numai ciirezultatula fostsub asteptdri . '" De butui seam a cd gresise .

Natura adverbiala se sustine mai ales semantic. ci una cu valoare "generala". a. constructia cu un conjunctiv perfect si contextul general accentuand sensul de probabilitate. se construieste cu un subiect postpus (0 carte)~i un complement indirect. figura constand in repetarea unui cuvant in pozitii sintactice diferite (in cazul nostru. tranzitiv. '&N-am selectat sirelativul cine. iar pronumele reflexiv (aici. ~ Sa se observe valoarea speciala a persoanei a II-a singulur. ca structura.1 . ci intr-una de element prcdicativ suplimentar. constituind un omograf. poate (pleacd) . in dativ.diateza reflexiv-pasiva. Argumente pentru natura verbala: selectia. 3x4p.si substantivul ia. forma atona) ocupapozitia. prezent. singur. exprimat prin verb predicativ.=20p.cui). <I' Sa se observe antepozitia formei atone de pronume in cazul imperativului te mantuie. a.diateza activa pronominala. realizat prin infinitiv (rara marca prepozitionala a). 1.este preferatul . 10. ~ Nu trebuie pierdut din vedere ca unele dintre elementele invariabile selectate indeplinesc. formeaza un predicat verbal si.predicat nominal. pierzandu-si valoarea pronominala. motiv suplimentar de confundare in text . * Am considerat. 99 . indicativ prezent. li zice prostul clasei. a II-a. iar reflexivul. (19iJ pregiiteste (copi/ul) . caracterizata prin postpunere (spala-te).adverb de mod de probabilitate. indicativ. A. deoarece substantivullume nu apare in pozitia de complement direct.=12p. impersonal (se construieste cu 0 subiectiva) si: unipersonal. sg. conj. deci alta pronuntie. Diferentele privesc diateza verbului ~i naturagramaticala vului 98 a reflexi- 2p. exprimat printr-un participiu substantivizat in cazul nominativ.' . in context. alcatuit din verbul copulativ este si numele predicativ multiplu harnic si inteligent. poate (cil) . 2X5p. b. in cazul nominativ. a vre). Se cunoaste (deja cine . trebuie (sii) . verbul zi ca intranzitiv. pe langa functia de instrument sintactic la nivelul frazei. de determinant. poate (sa pIece) . iar reflexivul. in consecinta. a. pentru a nu fi confundat cu imperativuI. (ist) pregatefte (un ceai) . nu este o persoana a adresarii. 3.adverb predicativ de mod de probabilitate. simultan. deoarece acesta este variabil dupa caz (cine . este un complement circumstantial de mod (pe langa verbul pleaca). se construieste cu 0 subordonata subiectiva.. trebuie (cii) . carenu i'iiifi'esfeunirrfinitiv. care. poate (pleca) . d. se acorda in gen si numar cu subiectul (masculin. ca in constructii de tipul: li zice Ion. trebuie ~ identic primul exemplu. a devenit marca acestei diateze. functii care. a IV-a.identic exemplul anterior. se manifesta coocurent. (Ion se) cunoaste (pe sine) =diateza activa pronominala. implicit.adverb predicativ de mod de probabilitate. 9.diateza reflexiv-pasiva (apare ~i semnul evident al acestei diateze: complementul de agent). '. iar pronumele reflexiv (aici. Total 9=32p. in acuzativ ~i dublu exprimat) ocupa pozitia de complement direct. alcatuit din verbul copulativ este sinumele predicativ preferatul. este harnic !ji inteligent . a. deosebirea priveste sensul si constructia: sensul nu mai este modal. '&Atentie la conjunctivul rara sa. c. de complement indirect. in text. caci are alta silabatie (doua silabe). forma atona. c. intr-o propozitie concesiva si intr-o completiva directa).predicat verbal.. se construieste cu 0 propozitie subiectiva.fiind prezente impreuna in toate 'aparitiile.diateza activa pronominala. 0 propozitie principala.se afla la limita dintre valoarea verbala (cu un subiect subinteles si 0 completiva directa) si cea adverbiala (construit cu 0 subiectiva). Sunt acceptate ambele interpretari.predicat verbal. b. iar pronumele reflexiv (aici. are ca determinant nu un complement direct. intranzitiv. 5x4p. ca in cazul verbuluicorespunzator. Atentie la omonirnia formei regionale de viitor cu forma de infinitiv (n zice. a devenit maroa a acestei diateze ~i intra in structura formei verbale. doua functii gramaticale. 0 are si pe aceea de maroa morfologica a conjunctivului. B. pierzandu-si valoarea pronorninala. conj. numele predicativ este exprimat prin doua adjective calificative coordonate copulativ.diateza activa pronominala. b. e. este cazul lui sa. care. formeaza.. poate (sa) .). c. a aceleiasi conjunctii de subordonare (set) si posibilitatea de a aparea si in varianta reflexiv-impersonala (se poate sa fi plecat). si nu un omofon. Total 8= lOp.ci un conjunctiv. cu valoare de "datlv posesiv") indeplineste functia de atribut pronominal in dativ. b. 0 propozitie principal a. exprimat prin verb predicativ. exceptand tipul .predicat nominal. mpcrativului cu indicativuI. (Ion se) stie (nevinovat) . Total general=273p.=10p. lara functie predicativa. Se stie (de cdtre toti) . Total lO=30p.=10p. in dativ. iar reflexivul (care poate fi dublat) ocupa pozitia de complement direct. 2p. diferita de a imperativelor curente. pers. ci 0 propozitie completiva directa. a. 2X5p.) . a III-a sg.=IOp. N-am inregistrat ca ornonim. fapt care favorizeaza confuzia celor doua forme verbale. Are ca determinant complementul direct pleca. iar. 2x5p. $ Sa se observe tautologia: de-ai face ce-ai face. in textul dat. personal. 4. b.

nu scdpau. intranzitiv.prepozitie + adverb relativ-interogativ (sau adjectiv tiv) (in vorbire indirecta: Se intereseaza de cat cdstig. @ intr-una . conj. '". predicat verbal. timpul imperfect. personal. diateza activa.c. modul indicativ.]... pers. Testul nr. al doilea fiind eliptic de "U"H~a~l. are sd cadii (rdu) . predicativ. 3. diateza activa. pers..~ ~. sa spun . predicativ.. precum si cele utilizari adverbiale. pentru fiecare forma de imperfect) 10x2p. Forme de perfect simplu: zise... 'J 2x2p. modul conjunctiv. predicat verbal. [.verb personal. modul indicativ. a IV-a. se intdmpla. voia. . avea. cea predicativa ~i cea nepredicativa. 5. predicat verbal. a III-a singular. modul indicativ. prezent. cele de negatie si cele de continuitatenu indeplinesc. 100 4x3p. a IV-a. pentru recunoasterea iii analiza fiecarei forme) "" •. conj. forma arhaica (alcatuita din auxiliarul a avea + infinitiv). fie cu valoare conjunctionala (invafa mai bine dedit fnvaf eu). a III-a. a fi chemiind . "._. singular. neregulat. zi . forma atona de acuzativ. predicat verbal. diateza activa.. mai pot aparea: * dedit . cu forma atona de dativ. Momentul ciind va pleca se etc. a II-a. a lI-a singular. dupa semnele punctuatie [. (ciite 2p. Se intereseazd de timp pierd).verb (facepaite dintr-o expresie verbala). modul indicativ. predicativ. predicativ. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv se. sa IlU nimereascii . se intdmpla.ti-)ai gasit. timpul prezent.tii riurmii intre prb]Jozili'isaurntre nivelul frazei sau al textului. reflexivul intra in structura verbului si. conj..blle$hi tela. apare. intranzitiv. conj. modul indicativ.=20p. conj. conj.n fraza. '~._. <?> ciind va ~ adverb relativ-interogativ sau relativ propriu-zis + auxiliar viitorului (Nu stiu cand va pleca. predicativ. ajungea. In toate constructiile. a III-a. se intiimpla . J. pozitia subiectului ramane neexprimata). pers. 0 functie de parte de propozitie. predicativ. singular. cat ~i.'.verb personal. conj. pers. a IV-a. diateza activa.. pers. Grupurile: te duci. timpul viitor (realizat cu auxiliarul a avea + conjunctivul). In afara acestor exemple. diateza activa.. intranzitiv (in context). $ Forma de perfect compus: (. 4x2p. ' . rdspunse. in mod curent. modul prezumtiv. pers. 9. modul conjunctiv. pers. diateza activa. deci lara functie sintactica). a Ill-a. ® Forme de imperfect: umbla. Din clasa adverbelor.. are valoare de "dativ etic". ca formant al acestora. in care se include cu functii diferite: ca maroa a diatezei reflexive sau ca maroa a reflexiv-pasivului.verb personal. timpul perfect simplu.:. Total1=34p. subiectul este inexistent). modul imperativ. a HI-a singular. se lungea. 10. I. n-avem a duce= verbpersonal. pers. predicativ. a III-a singular._.verb predicativ. a predicatului. De observat ambiguitatea reflexivului. au fost discutate si analizate numai situatiile actualizate exemplele date. pasiv. se ldtea.. i % Conjllhctia6tsta. diateza activa. conj. a II-a. se inchia. predicat verbal. tranzitiv. diateza activa. Model de analiza: zise . A.'_. tranzitiv. de an<l."~' . ". nu se capdtd. Cateva modele de analiza: umbla . timpul viitor. Sa nu se confunde cele doua predicate pasive.verb personal. pers. . modul indicativ.=4p. 2. intranzitiv. in alternants .. predicat verbal. nedublata (Vine!on ori poate aparea .verb personal. avea .. predicativ. aceasta confuzie atrage si 0 grava greseala de segment are. timpul perfectul compus. . forma regionala (realizata cu auxiliarula. tranzitiv. ~". obtinut prin caderea lui v-. I. tranzitiv (in context.verb personal. . tranzitiv. implicit.J. timpul imperfect. se lungea. predicativ. a III-a. $ Conjunctia ori poate aparea ~i singura. predicat verbal. singular. predicat verbal.atat In propozitie. care variaza intre statutul de component al unor forme verbale. Sa nu se confunde utilizarea verbala cu cea adverbiala. b.verb personal (in text. fie cu utilizare prepozitionala (lnvata mai dedit mine). singular. 7. cu un predicat nominal cu nume predicativ multiplu. gure. tranzitiv. diateza activa. <?> de cat . (ciite 3p.liza. a Ill-a singular.-8p. a III-a. utilizat in vorbire indirecta. modul indicativ. '_'. pers. B. predicat verbal..=12p. pers. 7 1.'. ' '.+. Unele dintre cuvintele apartinand perechilor de omofone pot avea mai lexico-gramaticale.. devenit maroa a acesteidiateze). diateza reflexiva (pronumele reflexiv fi-. timpul imperfect.+ infinitiv). predicativ. a II-a. conj. pierzandu-se 0 propozitie. tranzitiv (folosit absolut).. ~i eel de component cu functie tactica de sine statatcare: fie cu functia de complement (directsau indirect). n-oi fi. 8. nu in zile). timpul prezent..$i Forme de viitor: are sa cadd (rdu). timpul viitor. modul indicativ. predicat verbal. timpul imperfect. conj.cu vorbirea directa). a lII-a singular. cuprindea. grafic. 0. ada . ada. voia .'.adverb de comparatie. cu cea de atribut pronominal In dativ..tI I 4.. Modele. se inchia. forma negativa. conj. neregulat. singular. forma neregulata. se ldtea. predicat verbal. b. diateza activa. predicat verbal. tranzitiv (folosit absolut). impersonal (In text. a III-a.. pers. se ie. predicativ. pers. conj. 1.. I plural. predicativ. tranzitiv. a III-a singular. difera insa 101 . modul indicativ.verb impersonal.verb personal. .prepozitie + numeral (Am terminat de invdtat intr-una.verb personal. a III-a. n-avem a duce. predicat verbal.

atribut adjectival. se inchia. modul infinitiv. pentru morfologie. avea (un mestesug) ~ verb de sinestatator. ci a devenit marca a diatezei reflexive. (2p.rumCli modul. conj. Tara autonomie morfosintactica. 2x4p. predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ). predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ). .nume predicativ (Suferinta lui este de neimaginatv. 2p. . as mat sta. modul gerunziu(face parte din constructia gerunziala absoluta Si mai mergdnd ei 0 bucataj.complement indirect (Se pregdteste de plecat in strdindtatey. .lJlergiind . aici. . .rolul reflexivului: . reflexivul are statut obligatoriu.complement circumstantial de timp (Piina a te decide.complement direct: Simt adiind 0 boare de vdnt. . desi nu intra in structura verbului. (cate 2p. ci cu regentuI poate (ca particularitate de constructie a acestui regent). deci intra in structura verbului. complement direct. predicat verbal. '» In primul grup.atribut verbal: 0 femeie suferind este 0 imagine tristd. .se intiimpla pozitia subiectului apare 0 subordonata subiectiva conjunctionala. Total 6=60p. n-avem a duce . a fi chemdnd . de conj. De observat ca se grupeaza nu cu infinitivul.=8p. fiind precedat de regentul putea). pentruexemplu) 4x4p. fura functie de parte de propozitie: b. prezent (lipsit de marca a. cu valoare de "dativ etic" (vezi ~i 1). a. b. (a-si) inchipui ~ verb personal. diateza activa. are sa cadii (rdu). intranzitiv. predicativ. 2x2p. nu are rol sintactic autonom. pentru analiza sintactica) 7x2p. predicativ. . (ti-)ai gdsit . pentru statutul fiecarei forme de reflexiv In acuzativ) 4. .=6p Total 7=29p. conj. nu are functie de parte de propozitie. . diateza activa. con} a III-a. complement circumstantial de mod. diateza reflexiva (cu marca reflexiva trecuta inaintea regentului putea).tjY{r. 3x2p. a fi chemiind .st tot a reusit.complement de relatie (De stat.auxiliar al viitorului arhaic. .verb personal. a IV-a. in 3x2p. .verb personal.=4p. a. Pentru gerunziu: .=6p. Alta valoare: pronume nehotarat (Crede tot ceea ce i se spune). are forma de infinitiv. ~ Alte valori sintactice ale lui a fi: . a IV-a. modul gerunziu.verb personal. mcdul supin. Inainte de a fi refuzat postul.=8p.adverb de mod. intranzitiv. pentru functie. reflexivul.copulativ personal (Cartea imi este utilii).conditiona~ infinitiv (Peate sa fi venit. cu sens activ.doua verbe lipsite de pozitia slntactica a subiectulul. se intdmplay.complement circumstantial de mod (A in tra t fara a face nici eel mat mic zgOlnot).~20p. corelativ al propozitiei concesive. predicat verbal. I.verb pmonal. 2x2p. tranzitiv.=20p. * In al doilea grup. ziimbind . Tara autonomie morfosintactica. Grupurile: ti-ai gdsit.=4p. se ldtea. (cate 2p.auxiliar al perfectului conjunctiv. predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ). dupii viinat . . . . Pentru infinitiv: -subiect (Nu se poate spune edt a suferit). predicat verbal. complement circumstantial de scop. 7. 2x2p. .~. 6.preg. a IV-a.=20p.auxiliar al pasivului iSolutia este aplicatd in tratamentul cancerului). tot (mestesugul} .=16p. n-ai cum sa-l ocolestiy: d. seie.ajungea (la stele) . are sa cadd (rdu) .ic:a. pentru supin: . complement circumstantial de timp. trebuia sa te gdndestiy.predicativ impersonal (Cdnd este sa se intdmple necazul. 8.. de con]. -'-numepredicativ(Dorin!a noastrd este de a giisi intelegerey. (n-)oi fi . .complement indirect (Este aptd de a-si reluastudiile). respectiv a predicatului. 103 . .=4p. 2p. (a-lsi inchipui. dar nu e sigur.adjectiv pronominal nehotarat. Tara autonomie morfosintactica. dar mi-e urtit pe fntuneric).maroa a diatezei pasive.auxiliar al viitorului. conj. este nepersonal si nepredicativ). . 4x2p. (ele) tot (nu scapau) . lp. c.maroa a diatezei reflexive. 5x4p.copulativ impersonal (Este uti! sa cunosti acest nou program).element predicativ suplimentar: 0 simt chinuindu-se. intranzitiv. tranzitiv (folosit absolut).auxiliar al prezumtivului. fiind obligatoriu pentm sensu] contextual al verbului (in: te duci. fara autonomie morfosintactica. 5x4p. A.complement oiroumstautiul instrumental: Si-a [/ljJll(itu~it lulind medicamente.=14p. personal. 5x4p. varianta reflexivpasiva (in: se capata). . '" Alte valori morfologice ale luifi: . a II-a.complement direct (Terminii de rezolvat fnaintea tuturor). . se lungea.verb autonom.auxiliar al perfectului compus. giindeste-te bineJ). care.complement circumstantial concesiv: Neinva!iind mai nimic. A$ fi venit dacd stiam.subiect (Nu-mi este usor de spus asemenea cuvinte). intranzitiv. 2p.

+2p. asa de grozav . eire. cu. @ artieol genitival (carte a profesorului). (1p.!> (1. .pierdere" a unui predieat. circ. . " conjunctie subordonatoare consecutiva (asa se ldtea de tare. . alcatuita din doua auxiliare (a. generatoare de mari confuzii. De deosebit intre calitatea sintactica a verbelor (verbe personale si predicative) si calitatea de moduri nepersonale si nepredieative. -. eire. dupd. cum (l-a fi chemind) . dupd. . . cd. a. i~i pastreaza aeeste earaeteristici de constructie si daca apare la un mod nepersonal (infinitiv. ® De observat viitorul arhaic (n-avem a duce). eire.compl.. De aeeea. Astfel.compl. nu ocupa 0 pozitie de sine statatoare. (2p. adica un verb care admite un subieet personal si care nu se construieste eu un nume predicativ. ® valoare conditionala (De-at veni mdcar 0 data. 2p. . D. de cuprindea pdmdntul in brate.=9p. & prepozitie din components unei prepozitii eompuse (jara de) si a unei locutiuni adverbiale eu valoare superlativa (asa de lesne). si nu smtactic. de. de mod. predicate verbale. pentru fieeare noua valoare. " articol demonstrativ. (semladverbe) diu (are sd-ti caddt . stabilind legatura intre fraze.compl. eire. a. ai vedea cd te-ai 10. prin posibilitatea dej.a. ~ & conector textual.i narativ"· " intra in componenta ~nei locutidni adjectivale (alta bdzddganie Iii mai Iii).din auxiliarul va. Mai speciala este forma de prezumtiv prezent.B. ca. de timp. eire. irifr6ducanCl'pfopozltii subordonate. asa se lungea de grozav. CU. la Creanga. Cu Cunetie sintaetica Fiirii Cunetie sintactica unde(te dud) .compI. hai. introducand parti secundare de propozitie. oare.stabilesc relatii de subordonare In propozitie. inainte . altfel spus. Total general=270p. de loc. e cunoscut sub numele de _.# prepozltii si prepozitli compuse: fara de. iaca . de loc.leaga fraze si fragmente ale textului. si.~lJ0iliar regional al viitorului pentrupers. pentru eel de conjunctie) mal sus . '3' adverb de mod de intarire (daca n-oi fi §i eu acolo. 0 pocitanie de om (primele introduc complemente. TotallO=27p. 'ill n-avem a te duce . sa. si. '/ " eirc.compI. pentru exemplu) . apoi "narativ". are rol stilistic. obtinut prin caderea Iui v. de timp. b. dacd. mama dracului locutiune interjectionala. cd. decdt. $ conectori textuali: si .compl.compl. de. intr-un text de factura populara. eu valoare de "dativ etic". 2. 5p.4.II prepozitie: n-avem a te duce de mana.. asigurand. 2p. pentru fieeare semiadverb) (2p.=22p . b. neintegrata sintactic: b. # eonj~~ctie coordonatoare copulativa. 3. legand fie parti de propozrtie de acelasi feI (ex. dacd. numai. supin sau gerunziu). cu. De observat ca niciuna dintre fonnele atone de reflexiv din text nu au independenta sintactica sau. de. 2p. sa.c. Total 9=34p. eirc. maio atunci . un verb personal si predieativ. ~ifi) + gerunziuI. cdnd . de mod. de mod. 5. pentru statutul de prepozitie. de. " valoare finala (Vino de-mi cumpdrd medicamentelel). nu. dar. cu. <:If conjunctii coordonatoare: dar. (lp.+2p. varianta obtinuta prin caderea lui v-. de mod (eu regent subinteles). $ Atentie la omonimia formei regionale de viitor si a celei de infinitiv (a da). tot. ultima introduce un atribut)." .element predieativ suplimentar. Hai si tu eu noi).+2p. inaintarea naratiei. din. 2p. in. obtinut prin caderea lui v. de timp. forma populara si regionala (rochia a noua). de loe. scdpau de ddnsul. pe sub. ca in limba actuala.a III:a. mai. la. de..prepozitie devenita maroa a infinitivului. = 1. asa de tare . dar care poate genera mari confuzii. eire. un fapt de natura terminologies.stabilesc relatii de subordonan!'in Trai~.. (lp. numai in arc se inchia tot mestesugul ~i puterea omului). @ prepozitie cu valoare modala (miroase a paine calddy.leaga parti de propozitii si propozitii de acelasi fel. niciunul nu este la diateza activa pronominala. 9. sg. pentru fieeare forma diferita) lOp.compI.eompI. ~i nu conjunctivul. la. (da~g/ ~. fie la diateza reflexiv-pasiva. 105 104 . (pentru rolul in marearea relatiilor) $ conjunctll subordonatoare: dacd. atunci . fie propozitii de acelasi fel (Ochila se ie dupd Harap-Alb ~i pornese tuscinci fnainte).doua interjectii integrate sintaetie. '3' a fi chemdnd . la. (pe) acolo . pentru fieeare adverb eu functie sintactica) 9xlp. tnselati. in..auxiliar al prezumtivului. nu " si . '. reflexivul.(din auxiliarul viito~l~i va). n-. . pe. si. * valoare concesiva (De piatrd de-ar fi fost. lp. si tot nu putea rdmdne indiferent). forma compusa.riarativ". verbul apare fie la diateza reflexiva. 11 x2p. in structuracaruia se include infinitivul. de ajungea eu mana la luna'). si do ar.compl. eire. in constructia ti-ai gdsit. numai.

cazul dativ. la nivelul propozitiei.•• pasiva. singular. 3X2p.. interjectie..=16p. cuiva .. alcatuita din copulativulla infinitiv afi si nurnele predicativ umilintd. data fiind omonimia cu semiadverbul de restrictie (n-a venit decdt el). dar ~i cu rol corelativ. il au ~i pe acela de relatie.infinitiv. complement opozitional. pentru gerunziu: complement indirect. care . complement conditional. introduce subardonata atributiva. adjectival). Pentru fiecare mod nepersonal. Pentru P2 . 2p. Al doilea "ceea ce". un subiect de pers. 107 106 .participiu (se comporta.solutia b. pastrand acelasi statut de element inclus in doua propozitii: in P 3' numai cu rol de relatie.icand introduce 0 propozitie cornparativa (situatia din text).infinitiv. in anumite conditii gramaticale.. vezi testu12.subiect exprimat prin pronumele relativ care.de restrictie (daar. U.subiect exprimat prin pronumele relativ compus ceea ce.> apar doua subiecte exprimate. 7. pentru supin: atribut verbal. ". 2. cazul acuzativ. mi . . ~ apare si un subiect neexprimat al infinitivului a supune. numai). {~De observat valorile semantice diferite ale adverbelor: . . 2. 4p. I.subiect inclus (am vrea). TotalII=16p.A te supune cuival/ care nu e dedit fiinta ta inaltata21 nu mi se pare a fi a umilintd! I. complement de exceptio. iar in P 4' ca parte de propozitie. pentru marc area relatiei concesive.de interogatie (aare) etc. ciind. Solutie: b. presupune identitate de referent cu subiectul. cat si conjunctional. a II-a cu valoare "geneiala". a.punc- 3.subiect exprimat. pe Hl.. Pentru deciit intervine ~i fenomenul de ambiguitate. In. ca orice participiu. prepozitie neologica asociata cu un numeral. forma atonal complement direct (al infinitivului a supune. element predicativ suplimentar etc. 4p. a sili . un subiect al verbului predicat si un subiect al infinitivului. 8 I. 4. De observat ca trasatura "impersonalitatii" poate avea manifestari sintactice diferite: fie di verbul nu admite deloc pozitia sintactica de subiect (vezi I-a fi chemdnd cumva). ambe1e semiadverbe de cornparatie: ca poate functiona ~i prepozitional. intemeiat . cazul nominativ. 9. cazul dativ. pentru infinitiv atributverbal. . a II-a sg. a relatiei de genitiv. la nivelul frazei. dar 0 realizeaza ca propozitie subiectiva conjunctionala sau ca mod nepersonal. 4p. 8. Valorile din text si numarul de valori cerut suplimentar nu epuizeaza lista extrem de bogata a omonimiilor morfologice si lexico-gramaticale caracterizand aceste forme (de exemplu. ~. nu ceea ce am vrea31 sa sefi intamplati/. Pentru P1 . complement indirect. de exemplu. singular.subiectul predicatului impersonal nu se pare este realizat prin partea de propozitie "complexa" a fi 0 umilintd. fie ca accepta aceasta pozitie. trecand la diateza reflexiv- fuI7). 0:. recunoasterea devine subiect (ca urmare a schirnbarii statutului regentului.lstarie se cheamdl/ ceea ce s-a intdmplat cu adevarar/. d. pers.. element predicativ suplimentar... c.=4p." co . care si-a schimbat diateza. in cazullui a.subiectul se realizeaza ca propozitie subiectiva (subiectiva P 2). care se afla la diateza activa pronominala). 4p. si anume: . Pentru P3 . pentru fiecare subiect din Pj) 2p. Solutie: subiect.pronume nehotarat compus. forma regionala. si-a schimbat functia sintactica din subiectin complement direct (traim ceea ce).ngarolul de parte de propozitie. d. In P 2 . se include in P 2' unde indeplineste functia de subiect. 3. . ca orice reflexiv complement direct... . 3x5p. (cu valoare "generala"). ~ Atentia la statutul lui ca si al lui deciit.pronume relativ. I.-.pronume reflexiv. (cate 5p.sili).+2p. complement indirect. atribut adjectiva1. apare ca morfem de gradare. complement de scop. De exemplu. sunt posibile ~i alte functii sintactice. tat apare si ca semiadverb de continuitate. De observat ~i ambiguitatea unor semiadverbe: mai. Testul Dr.. cu rol de nume predicativ (al copulativului e).de negatie (nu). dar a carui asezare nu este in P 4' ci in P3' unde are si rol de relatie. . Solutie: complement direct. cand impune direct cazul acuzativ teste mai bun decdt mine). care. cum. ehiar si predicat (in uncle utilizari). prezenta acestuia este sugerata de aparitia reflexivului te (a te supune)..1. a refuza . 4. prepozitie pentru marcarea analitica. inexistent Ia celelaIte adverbe cu functie sintactica. . (fntemeiat) pe drepturi . Solutie: b. Total I=28p.de intarire (~i). atunci cand impune direct cazul acuzativ (este neascultdtor ca tine). 4x4p. dar ~i ca semiadverb de continuitate sau de repetitie.=lSp. forma atona. . 1. care.=6p 2p. 2. sunt posibile si alte valori: auxiliar al perfectului compus. In PI -i!.subiectul constructiei infinitivale a fi a umilintd este realizat prin verbulla infinitiv a supune. . b. pronume demonstrativ semiindependent. te . cu rol de subiect (al predicatului e a . dedit poate functiona atat prepozitional. introducand subordonata P3. Pentru P 4 . $ De remarcat grupul adverbelor relative: unde.6.. pers.pronume personal.

gradul comparativ de superioritate. a. sing. (2p.pronume reflexiv. masculin. In P apar doua subiecte exprimate.. este alcatui~a di~: . . sg. m. pentru fiecare modificare) 2x4p. intranzitiv.=10p.. In P 2: subiectul este inclus (mdresti).nume predicativ. b. alcatuit din: . TotaLHl". impersonal. a II-a.nume predicati v pe langa verbu~ c~pulativ la infinitivji. In PI: Oil apare un subiect exprimat: este subiectul predicatului. pers. ~ grupul decdtfiinta devine. genul neutru.. (a ji) 0 umilinta-« nume predicativ al eopulativului la infinitiv. se exprima printr-un substantiv (provemt pnn co~verslU~e din adverb).. predicativ. a III-a sg.t a te crede mai mic! I: mdresti In acelasi timp datoria si idealul tiiu2/.la~l re~~nt: putea. neregulat. 5x4p.subiect(cerut de verbul impersonal se poate). 3. complement direct (al infinitivului. morfologie.= 12p. alcatuit din: it e . lipsit de mar~a a (fiindca regentul este a putea). nearticulat. nominativ. perfect. forma arona.se (pare) . fi riiu . <$> 108 109 . la infinitiv prezent. eazul nominativ. gradul pozitiv.ntice. diateza activa. conj. pers. inaceste noi conditii. <x. 1. 3. (cate 4p. exprimat printr-un pronume nehotarat compus. si anume: * (a se) fine . In p 2' apar doua subiecte ide. exprimat prin substantiv.). . apare exprimat numai verbul copulativ. sg. exprimat prin verbul ~ p'utea. Total IV=40p. artieulat eu articolul hotarfit enclitic -a. $ subiectul infinitivului este exprimat prin substantivul oamenii. sg. se acorda in gen ~l numar cu subiectul (masculin.nume predieativ..acuzativ. analiza sintactica) V. 2x5p. la a carer "subintelegere" trimite prezenta reflexivului complement direct te (vezi supra. 2.=20p. a II-a sg... tranzitiv. (a) te (crede) . feminin. intranzitiva). 4. nominativ. subiect multiplu (vezi si realizarea acordului). ~e~lt de verbul impersonal nu se poate.verb copulativ. 2p.a grupul sunt mdrite este interpretat ca predicat nominal. complement de exceptie..=8p '. precum nu se tine seamii florii de mirosul ei sau soarelui de lumina3/ pe care 0 riispa.complement direct (are ca regent i~fini~ivul tranzi~iv face_).predicat nominal impersonal. exprimat prin substantiv. modul indicativ. $ e om . ~ n-a fost (rdu) . it mai bine . avand ace. 4p. conj. nominativ. neregulat. comun.predicat nominal. 5p. ill ar fi putut . fata de primul copu~ lativ (e). 5p. pers. e) dedit fiinta . prezent. 4p. sg. _ om . fie ca este interpretat ca pasiv (0 constructie pasiva devine. dar eu alte caracteristici sintactiee: personal ~l tranzitrv. intranzitiv.subiect. exprimat prin infinitiv. It un predioat tranziti v este inloouit de unul lntranzhlv. singular. rv A te crede maimare e totdeauna ma/binede?:a.pronume reflexiv. 3x4p. 4. 4x4p.nde:jte4/. a II-a (cu valoare "generala").complement direct al regentului tranzitiv ar ji putut. _ e . personal.complexa". exprimat prin substantiv in nominativ. (2p. subiecte de pers. deductibil di~ subiectul infinitivului care Ii urmeaza. feminin. ifl.. exprimat prin infinitiv Tara marca a. 4p. riiu . cazul acuzativ. sg. .p. (a se) spune .. conj.nume predicativ.subiect al infinitivului impersonal. 2p.v~fl&hIl gupatru ~orme flexionare. Om in adevdr bun e numai acelal/ care ar ji putut ji rau21 $i n-a jost3/. .. morfologie) 4p. (a fi) rdu . de pers. a Ill-asg. sintaxa) 2x4p. articulat cu articolul nehotarat proclitie o.numele predicativ rdu (vezi V. realizat ca parte de propozitie". forma atona.=8p. (a) face . devenind maroa a diatezei reflexive. unul al predicatului propozitiei Yar celalalt al infinitivului. de pers. a+j3=8p. 2. Modificari: ill se introduce un nume predicativ (nu e altcineva). difera numai timpul si forma: perfect compus. cazul acuzatrv. 2p. exprimat prin adverb de mod. a IV~a. morfologie.. 1. exprimat prin substantiv. a III-a.copulativul ji. realizat prin infinitivul a crede. cu valoare "generala". 5p. precedat de adverbul de restrictie decaf rara functie de parte de propozitie.53. nearticulat.verb personal. sintaxa. Total V=37p. 1).complement direct. 2). . alta data s~~inteles: ~ subiectul verbului predicat este subinteles. 1. nu are autonomie sintactica.predicat verbal. a IV-a.predicat nominal cu nume1e predicativ subinteles. a III-a. (nu.exprimat prin adjectiy:_calificativ. e mai bine . a IT-a (cu valoare "generala").o data expril~at. comun. modul conditional. nominativ. 3. 4. in oricare interpretare. lit l. data fiind particularitatea de constructie a lui putea. lipsit de marca a. (2p. copulativ. care este la diateza activa pronorninala) . pers. caci are ca regent pe a putea.!n ceruri nu se poate tine nicio socoteald' I de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul altuitr/. $ unpredicat tranzitiv este inlocuit cu unul intranzitiv.=16p. grupul datoria si idea lui devine. w socoteald . contextual. ~ datoria si idealul se transforma din complement direct multiplu In subiect multiplu. sg. forma negative. VI. it apar si doua subiecte neexprimate ale infinitivelor a (te) crede.

conj. P se transforma din propozitie de sine statatoare intr-o consiructie infinitivald relativd (vezi infinitivul lips~t de ma~e~ ": fnvata)' urmarea sintacticaeste pierderea unei propozitn ~l transformarea ei intr-o parte de propozitie "eomplexa": un complement direct. predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ). 4.~16p. Total VII=50p. .. . pentrunoua forma. .sunt eliminate componente recuperabile semantic (vezi copulativul e) si se introduc sinonime si~tactice \conjuncti:u! este inlocuit eu infinitivul).c~. sg. primul este neutru. a III-a. exprimate prin substantive in dativ. (esti) III stare . capacitatea de a avea subiect. In p2 _ subiect exprimat prinpronumele nehotarat atdtia. 4. pentru fiecare subiect) ?l (nu) se (poate) -pronume reflexiv. implicit. complement indirect Calinfinitivului. In text. diateza activa pronominala. prezenta prepozitiei de. I. * un atnbut verbal (avand).=4p. . ada .este complement direct in P 2 (are ca regent infinitivul ada). primul este feminin. pers. $ subiect: E periculos de folosit acest aparat. neutru. fee 5p.nume predicativ.pronume personal. 8x2p.nume predicativ. 4. al do ilea. 2. Solutie: a.dispar elementelc de relatie specifice frazei (pronumele relativ care si conjunctia subordonatoare sa'). exprimat prin verb predicativ.douacomplemente indirecte.. .+2p. nominativ. exprimat prin locutiune adjectivala. pierde valoarea pronorninala. pers. Total VI=54p. (cate 4p. forma atona. prezent. forma atona. 3x4p. @ numepredicativ (Mri gdndesc ce va ajunge mai tdrziu). fiecare-si zice2j cd esti in stare'/ sa-~ indeplinesti si singur'/.+ 1Op.=lOp. (cate 2p. articulate cu articolul hotarat enclitic. 110 5p. in constructie irnpersonala. fiind intranzitiva. de mirosul.lnvil/iltvr de oament inseamna acela// care e gata oricdndi/ sa te fnvete3j si are oricdnd'/ si despre ce sa te fnvete5j I. * 4x4p. ca maid a reflexivului (cu valore impersonala). feminin.florii. sg. IX.complement direct (determina verbul tran~ltIV nu mantuiey. ! VII. elementpredicativ suplimentar (Mri gdndesc ee-l vor numi). 2p. nominativ.complement indirect (determina adjectivul datori). complement .' ~.=l6p. In p5 _ subiect realizat ca propozitie subiectiva (vczi subiectiva 7 sa n-o mdntui). 2. . Solupa 6 SoIutia 'Y a. devenind maroa a diatezeireflexive (cu valoare impersonala).subiect exprimat prin pronu1Tlele nehotarat fiecare. 1. i~i pierde. modul sup in. 3. . deci exceptia dela regula de constructie a complementului direct. de invdtat . atdtia se gdndesc' / ca poti obosii/ si ar fi pricat7j sa n-o mdntui8/. _ cazul. nearticulat. si anume: * un atnb~t adjectival (g~ta): <t> un complement indirect (a fnviita). se explica prin integrarea acestui pronume relativ ~i in P l' predicatul din P 1 fiind eel care selecteazaaceasta prepozitie (se tine seamd deceva). . apare cu functiile: subiect (care) si complement indirect (despre ce). * nume predicativ: Suferinta este de nesuportat. Alte functii sintactice: *' complement direct (Ma gdndesc ce sa citesc).=l2p . cazul dativ. de lumina .. pentru fiecare subiect) . tranzitiv. Exemplu pentru solutia a: Elevul este inviua: sa gdndeas. (lOp. 6x4p. ~ (nu) se (tine seamd) . feminin. vm. 3. singular. lOp. a predicatului.: singular. cazul acuzativ. exprimat prin verb personal.~16p. pers. con]. astfel in cat inforrnatiasemantica global~ rarnane 11eschiinbata. impreuna cu 111 . "generaHi"). aldoilea..In P3' subiectul este inexistent. modul infinitiv. (ar fi) piicat . sens activo 3. tranzitiv (folosit absolut). 4x4p. 1• I'n P l P3' P4' P6' P8 . .subiect indus de pers. 2. 2x5p. Solutia 0. 2. a III-a pl. # complement indirect: Ion este demn de numit in aceastd functie.~p 2x2p. (a-)~i (da oamenii) . neregulat. forma atona. articulate cu articol hotarat enclitic. inseamnd acela gata oricdnd a te fnviita si avand oricand st despre ce sa te invete.pronume reflexiv. 1Op. face parte din structura locutiunii verbale si. * de ceea ce . .acuzativ. pentru explicarea modificarilor) lOp. @ 0 (rdspdndeste) .~p.solutie b. ~• In P . soarelui . personal (numai mo~ul este nepredicativ si nepersonal).direct.. la 0 faptd rea insd. Cdnd faci un lucru bun! I.. .=24p. a III-a sg. e inviitat 4p. b. 3x5p. formeaza. Explicatie: ~ pe care -este complement direct in P4. reiacomplementul antepus pe care.Solutia: b. Total VIII=45p •.=20p. 2x2p. a II-a (cu valoare . exprimat prin su~st~ntiv co~un. care este la diateza activa pronorninala). d. fiind !nlocu~te ~u partt de propozitie echivalente. exprimate prin substantive in acuzativ (caz cerut de prepozitia de). In P 4' subiectul este subinteles.dispar trei propozitii subordonate. caci locutiunea verbala a line seamd. masculin.identic cu prima aparitie.=15p. 1.doua complemente indirecte.

verbul copulativ ar fi. Xb=41p. verb predicatrv.predicat verbal..predicat verbal. ¢.pronume personal. -I .a impersonala a enuntului. ceea ce explica selectia prepozitiei pe. Ii lipseste marca a (avand ca regent pe a putea). pentru gruparea cu putea. este complement direct. sa se supere . <a. 4. exprimat prin verb personal. {~Prezenta predicatului nominal impersonal (sau a expresiei verbale impersonale. . Atentie lasituatia proriirmelui relativ care se include in doua propozitii. ci ca subiect al subiectului postpus acestuia. h. forma atona.OlllCn ' . care. personal. forma negativa. se explica prin aparitia in pozitia subiectului a unui infinitiv (a crede). ~iatalucrn X. a III-a pl. diateza activa (pronumele se uu este legat sintactic de a putea. hotaratoare a fost calitatea lui impersonala (mi se pare). cazul acuzativ.pronume relativ. altfel spus. verb predicativ. complement direct (al infinitivului apdra. 1.predicat verbal. perfectul compus. a III-a. expresia verbals impersonala ar fi pdcat (cate 4p. a III-a sg. ca particularitate de constructie a luiputea). intranzitiv.. dar cu rol de parte de propozitie in subordonata. ~i functiede parte de propozitie. III.. a III-a sg. el apartine infinitivului urmator: nu poate a se apdra ~i "trece" inaintea lui putea. nu poate . care este la diateza activa pronominala). a II-a. (md) supiirii . II. fiind subiectul acestei propozitii.pronume reflexiv. In absents acestuia. vezi X. C 2X5p.. pers. un de este pasiv). conj. determinantul precedat de restrictivuldecdt nu mai are functia de complement de exceptie. pers. . 4. Verbul a crede este semantic autonom (vezi. care obliga fie la constructia cu 0 subiectiva (Mi se parea sa fie 0 umilintdi. exprimat prin verb personal. am interpretat substantivul istorie..pronume reflexiv. complement indirect al verbului zice. Pentru interpretarea sintactica a constructiei cu pdrea.. pers. a. diateza reflexiva. -si . (cate Sp. care cere prezenta unui determinant al verbului in raport cu care se stabileste "excePtia" sau.=10p. verb predicativ. a III-a sg.verb predicativ. nu supdra . sublect: 4. prezent. . fata de regenta. forma atona. pentru fiecare utilizare) 3x5p. 1). $ Atentie la cele doua constructii cu verbe copulative apropiate semantic: se cheamd (in 1) si inseamnd (in 3). impersonal (se construieste cu propozitia subiectiva cum te portis. pers. 1. a III-a sg. De observat caracteristica de constructie a complementului de exceptie. Este motivul pentru care n-am interpretat infinitivul a supune ca subiect allui piirea. in cazul din text. tranzrtrv (primeste completiva directa).. reprezenta este tranzitiv. se include sintactic atat In P 2' cat ~i in PI: in subordonata are functie de relatie. Sinonim sintactic: nu paate sa se apere. atunci cand amandoua se exprima prin substantiv. pers. tranzitiv (primeste complementul direct ma'). introducand 0 propozitie completiva directa.. IV. tranzitiv.. masculin. conj. (a) se (.j-.vezi mai sus -I. afost prins . de altfel. de aceea. cazul acuzativ. a. 3. care este feminin. pe cine . 112 5p. ---. 6p. pentru fiecare nume predicativ) 3.predicat verbal.. Total Xa. desi sinonime. intranzitiv. fie la constructia cu un echivalent infinitival CMi se pdrea a fi 0 umilinta'}. Pentru solutie. complement direct. * Luand articularea drept criteriu de distingere a subiectului de numele predicativ. Atentie si la verbele sinonime fnsemna ~i reprezenta. 3. Total general=420p. X. a III-a sg. si-a pierdut valoarea pronominala si a devenit maroa a diatezei reflexive. 3. diateza pasiva.r. ceea ce explica interpretarea lui ca verb de sine statator con113 . 2.n. intra In componenta verbului ~i a predicatului. a IV-a. personal. spre deosebire de cea personala "EI nu se poate obosi"). predicativ. "exceptia" se stabileste in raport cu numele predicativ. Sp.apdra) . cum mai este numita). au constructie total diferita: spre deosebire de copulativul fnsemna. care este nearticulat. ca nume predicativ si.=15p. modul indicativ. tranzitiv (devenit intranzitiv in context. Nu supdra! I pe cine nu ~tie21sa se supere'/. verb aflat la diateza activa pronominala. Numai intr-o constructie personala subiectullui pdrea preceda verbul (El imi pare nerecunoscdtor I a fi nerecunoscdtory. nume predicativ: Interesul lui e de a nu se obosi prea tare. 2. vezisi testu19 (punctul I. cum demonstreaza dublarea substantivului antepus prin forma atona o. propozitia care urmeaza a fost calificata ca subiectiva. cazul dativ.. (poti) obosi . forma atona. si sinonimia cu "a crede ca esti mai mare"). b.. modul infinitiv prezent. acuzativ. cere prezenta unei constructii cu trei termeni. I. • Nusepoate obosi din (In'~iti~~.predicat verbal. 4. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). cu ~ rol de relatie in regenta. De retinut ca statutul de nume predicativ se pastreaza si in conditiile in care verbul copulativ apare la un mod nepredicativ (vezi afi 0 umilinta'). modul indicativ. complement direct. (n-)o .. diateza activa. complement indirect: Sunt gata de a obosi pentru ideea noastrd. cu numele predicativ realizat prin adverb (mai biney. conj. a.pronume reflexiv. pers. 3. forma atona. ( . cu exceptia genu1ui. se (gdndesc) . predicativ. diateza activa.

De retinut statutul constructiilor "relative infinitivale". ca grup locutional. Alegerea unuia dintre raspunsuri depinde de sensul supinului sub aspectul diatezei. VII. variatie care. h. ci pe cea de obiect indirect prepozitional. considerate. ca subiect al supinului pasiv.3. cu obiectul direct neexprimat. un sens activ (vezi b. grupul apartine seriei de expresii verbale impersonale. se merge. ar ji important (sii) etc.semantic. Raspuns h. supinul repeta acelasi subiect personal aI regentului. b. cat si unul pasiv (vezi e. dupa modelul constructiilor: e toamrui. 4. Dar. si nu ca verb copulativ ~inume predicativ. accentuata de pronume asezata in pozitia de obiect direct sa nu poata aparea tara prezenta formei atone (sunt imposibile constructii ca: apdrd pe mine. acceptand atat un sens activ. regentul supinului este un verb personal. iar supinul nu primeste un complement de agent. pentru solutie. neremarcata si neinterpretata corect. putea nu numai ca se construieste Tara marca a a infinitivului. ~i nu bun (face mult bine). In consecinta. Pentru constructia regentului putea + infinitivul. . explicatia este mai speciala.vezi si supra. * (3p. grup constroit cu 0 propozitie subiectiva. $ Dad regentul supinului este impersonal. cu predicat nominal impersonal. am preferat solutia nelocutionala. semn ca i~i pastreaza autonornia sintactica.V. in consecinta. pronumele relativ se include in doua propozitii.pronume: nu poate (a ·se) 'apara devine nu se poate apdra. tiv. este semnul clar ca forma accentuata nu ocupa pozitia unui obiect direct. ~i . Pentru functia sintactica a relativului. preiade. "ma pregdtesc sa rezolv ell"). adica atitudinea / aprecierea vorbitorului fata de cele enuntate. In schimb supinul primeste un complement de agent (vezi c). -'l Dad regentul supinului este impersonal si nu se face deloc rcferirea la per" soana. atunci interpretarea supinului este arnbigua. "fmi rdmdne ca eu sa rezolv"). «< in varianta analizabila. dar. relativul are rol de parte de . $ De retinut ca verbele si locutiunile verbale intranzitive I~i pierd. e nevoie. Potrivit acestei interpretari. *0 tdbdram pe ddnsai. determinantul supinului nu poate fi decat complement direct. 1. dimpotriva. in cazul de fata. Constructia ar ji pdcat este susceptibila de mai multe interpretari: '$ ca grup analizabil sau. fie substantivul) nu admite substitutia cu 0 forma neaccentuata de pronume in acuzativ ~i nici dublarea cu aceasta (sunt imposibile constructii ca: *fi conteazd pe colegi. Argumentare: $ Constructia cu pe (fie precedand pronumele. atrage grave greseli de analiza In ce priveste calificarea determinantilor. 3. capacitatea de a accepta pozitia de subiect (vezi: se vine. avand. Vezi si un exercitiu special in testul 9. ar ji rdu (sa). Exercitiul atrage atentia asupra variatiei de constructie a verbului asupdra (a supdra pe cineva. 9 I.tennjnapJii acestuia. unde Am terminat de rezolvat ~i Ma pregdtesc de rezolvat sunt echivalente cu "am terminat sa rezolv eu". e /rig. a. 3p. lasti-md pe mine).. * laudd pe mine). 4. numai in aceste conditii sintactice.substantivul pdcat accepta determinanti adjectivali Carji mare pacat).« dificil sa se rezolve / sa jie rezolvat"). si anume: $ Dad. sedoarme si.rni-e greu ca ell sa rezolv". * fi se bizuie pe colegi. struit cu un element predicativ suplimentar (mai mare. dar exista 0 forma atona de pronume care trimite la persoana. dupa modelul expresiilor verbale impersonale: ar ji bine (sa). dupa un infinitiv impersonal (a nu se tine) urmeaza subiectul socoteald. un de constructia E tare dificil de rezolvat poate insemna si . exprimand. in cazul de fata. iar ceea ce urmeaza nu poate avea decat 0 unica solutie de analiza. determinantul supinului accepts 0 unica interpretare: de complement direct. In timp ce in I. si nu ca locutiune verbala. 1. ca apartinand nivelului propozitiei. 2. @ Prezenta adjectivului negativ nicio (nicio socoteald) este semnul de autonomie gramaticala pentru substantivul socoteald si are drept consecinp interpretarea grupului a nu se fine nicio socotealti ca grup analizabil. 1. Prin unnare. "modalitatea". e intuneric. In mod curent. unde. 4. ar ji uti! (sa). avand in vedere ca. atunci interpretarea supinului nu poate fi decat pasiva. toate acceptabile. precum si dublarea cu 0 forma neaccentuata (vezi: lasd-md. aparitia formei accentuate. . @ Daca regentul este impersonal. 2. facand abstractie de prezenta relativului. VIII. se deosebeste de I. 4. a md supdra ceva). este posibila constructia verbului cu un pronume neaccentuat in acuzativ. Dintre cele trei solutii. a se supdra pe cineva. si in acest caz. respectiv mai mic). unde Mi-e greu de rezolvat ~i imi rdmdne de rezolvat sunt echivalente cu . ca si acestea.. fie ca avand structura ar fi copulativ + nume predicativ. pentru argumentare) 6p.« dificil sa rezolvdm ". forma relativului fiind ceruta de functia indeplinita In regenta. VI.ifie ca avand structura ar fi predicativ + subiect. derivand din constructia: lasd totul pe mine.. cand sunt utilizate impersonal. formal. constructia las' pe mine este deci 0 structura tranzitiva absoluta. IV. supinul reia ca subiect aceasta persoana. Sintactic. '$ In cazul constructiei las "pe mine. V. propozitienumaiin subordonata. 4. In aceeasi serie. avand deci un sens activ (vezi a. f. 115 114 . VI. se tine seama). d. in absents celei atone. deci cu statut de parte de propozitie "complexa".· se integreaza sintacfic ·In ambele propozitii (in regents ~iIn subordonata). Tara nieio referire la persoana. in plus. Am considerat ca riiu provine prin conversiune din adverb. Testul nr. de asemenea. si nu din adjeo. determinantul supinului accepts ambele interpretari: complement directsi subiect. Este stiut insa ca norma romaneasca de constructie cere ca forma. atutlcidinq se ~x'prilllIpFinforrn~ atonede . pentru urmatoarele considerente: . unde pe mine are sensul de "asupra mea ". 4. Interpretarea are in vedere numai calitatea verbului (verb la infinitiv). avandin vedere ca in aceeasi pozitie sintactica apare forma bine.. vezi supra VI (statutullui ceea ce).

sd fie burui . 6xlp. ba . se cade . adjectivul participial invdtat. 1. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a). sta in cazul nominativ). am constatat cd sportiva nu e pregdtitd. Prdjitura e coaptd cu ceasul in mana.predicat verbal. sta in cazul nominativ). 't In constructiile: Prdjitura e prea arsd si fard gust. nu fie . or da . f. . pe prieteni ii invinuieste.preuicai veroai. stau in cazul 2xI p. pentru recunoastere. complement indirect (pe langa verbul intranzitiv la infinitiv conta). h.=2p: g.predicat verbal. 117 . complement indirect (regent: te gdndestii. implicit. cazul acuzativ (cernt de prepozitia la). are . g. pentru analiza. 4p. cazul acuzativ (construit cu prepozitia pe). f. Raspuns b. care pot fi coordonate cu alte calitati (vezi: arsd :jifara gust). adverb re1ativ).=3p. Raspuns a. e greu . 4xlp. lp.predicat verbal. 1. desi constructiile pasiva si cu participiu pasiv determina pierderea unei valente de acuzativ si deci pierderea posibilitatii de constructie cu un complement direct.prenicat veroai. darnicd. auxiliarnl pasiv subinteles. 2xlp.I I 2.=4p. h. cazul genitiv.predicat verbal (interjectional).predicate verb ale. -i cum . semn ell substantivul marcat grafic se afla in afara fenomenului dublarii ~i deci nuindeplineste functia de complement direct. se mira . Raspuns b.=4p. Regentul este un verb din clasa celor "dublu tranzitive". 6p. subiect (pe langa expresia verbals are nevoiey. IV. (cate l p. j. b. t.predicat verbal.predicat nominal incomplet. cu atentie. (lp.predicat verbal. complement de agent (pe langa predicatul pasiv am fost ajutat). dar sunt neacceptate constructiile: *il apasd pe buton. 3. 116 3xlp.r=Bp. d.predicat verbal.=2p. 1.predicat nominal (numele predicativ.predicat verbal (adverbul de negatie preia valoarea verbului neexprimat).predicat nominal (numele predicativ. In exemplele date. numai una dintre constructii admite dublarea prin forma neaccentuata de pronume In acuzativ (sunt posibile constructiile: butonui il apasd. Total II=45p. Argumentare: Forma neaccentuatade pronume nu dubleaza substantivul marcat grafic. g. nume predicativ (pe langa verbul copulativ inseamnas. pdrintii si-i supdrd. sa dau . era -'-predicat verbal. mai bine . ce.predicat nominal (numele predicativ. b. reluat prin forma atona ii (regent: va reveni).ierau cusute de tocmeald". I p. nurne predicative (pe langa verbul copulativ va ajunge. sta in cazul nominativ). ciresele sunt coapte. e. era darnicd .predicat nominal Zx l p. c. sa. hdrsti . semn semantic ~i sintactic al functiei de nurne predicativ a acestor participii. i. Pantofii erau descusuti. a. participiile adjectivizate exprima calitati momentane ale norninalului subiect. nu se pdrea dreaptd .predicat nominal. 2xlp. . complement indirect (regent: verbulintranzitiv sa md supdr). . lOp. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a). subiect (pe langa predicatul nominal este rdspunzdtory. pentru caz) II x2p. complement direct (pe la. 6p. substantivulprofesor. era frumoasd. a. III. 6p. Argumentare: -$ In constructiile: Prdjitura afost arsd din neatentie.. cazul acuzativ (cerut de prepozitia din). al do ilea are 2p. . trebuie . a.+lp. i. 2.predicat verbal. Sportiva e pregdtitd GU mare atentie in vederea can cursu lui. Constructia permite introducerea altui substantiv in acuzativ pe care forma neaccentuata 11 dubleaza: l-au ales pe Ion profesor. sd fie invdtat . c. complement indirect. pronume relativ. Total I=24p. au ajuns profesor . Argumentare: Desi sinonime. de tocmeald. Raspuns b. (numele predicativ este exprimat prin adverb relativ). subiect (pe langa verbul se va intdmplay.predicat verbal. *ii se suptird pe parinti). sd se preuteascd .predicat nominal (numele predicativ. d.predicat verbal. Ip.=22p.=6p. ceea ce explica aparitia ca determinant a unui complement direct. c.determinantii: din neatentie. ca si complementul de scop in vederea concursului "trimit" la existenta unui agent neexprimat si. nominativ).=10p. 2. d. oaga ae seama . j.+ Ip.face . subiect (pe langa verbul a intrat). k. cu ceasul in mana.t l p. pentru argumentare) 5x2p. verbul i~i pastreaza cea de a doua valenta de acuzativ. sta in cazul nominativ). complement direct (regent: verbul tranzitiv nu lasiv. Raspuns b. b. este apreciat. cum. Ip. e.+2p. e.predicat verbal.predicate nominale (numele predicativefrumoasa. i-au trim is pe Ion profesor. subiect (pe langa verbul s-a spus). la interpretarea pasiva. n-a fi . lp. Total III=14p. (este) ldudat .nga verbul n-am vdzut).=3p. n-avu parte . in mai. adjectivul dreaptd.. mai bine predicat nominal. fine mirue 3xlp.+lp.predicat nominal . subiect (pe langa verbul invataj. e . subiect (pe langa verbul s-a intdmplaty. adjective calificative. n.=4p. cazul dativ. subiect (pe panga verbul se va alege). 4. Raspuns: da.predicat verbal. adjectivul calificativ bund.

atribute pronominale genitivale. numar si caz cu regentul (feminin. vezi a. pe . Explicatia acestor exceptii o constituie una dintre manifestarile fenomenului de "impletire a subordonatei cu regenta". pentru morfologie. $ 0 2x2p. acuzativj.=l6p 8x~p.doua atribute adjectivale. (refpectu!) de sine . (0 scoald) intreagii . Total IV=43p. singular. masculin. dativ) ~i de la regula de construcpe a complementului direct (construit prepozitional. genitiv). lp. ~orninati~). puteri . acuzativ). (eel) diniiuntru .. ~i anume: includerea pronumelui relativ atat in subordonata.atribut adjectival. pentru argumentare) 7x3p.=4p. un atribut substantival prepozitional. 119 118 . in b. se acorda in gen. articulat cu articolul nehotarat proclitic unui.prepozitie.atribut substantival genitival. exprimat prin numeral distributiv cu valoare adjectivala.adjectiv pronominal nehotarat.. a III-a. simti .atribut verbal. numar si caz cu regentul pronominal (pers. f> (pentru tine) tnsuti . lfiasculih. numar si caz eu regentul (feminin.atribut substantival prepozitional. * (auru!) unui seriitor .. primul avand ca regent un substantiv. numar ~i caz cu regentul scriitor (masculin. (curaju!) fiesteciiruia . exprimat prin substantiv. preia articolul hotarat al substantivului.isintaxa. exprimat prin adjectiv pronominal de intarire. exprimat prmpronume reflexiv. este complement indirect prepozitional etc. care 11preceda. cu forma de plural. exprimat printr-un pronUil1e nehotarat. pentru caz. morfologic. numar si caz cu regentul (feminin. personal si predicativ (numai modul.$ eea mai mare (mdndrie) . (curaju!) tuturora. b. V. feminin.:. se acorda in gen si caz cu regentulfapta (feminin.atribut adjectival. cazul acuzativ (cerut de prepozitia de). a II-a.=4p. ambele au gradul pozitiv. cu alte functii sintactice functii care reclama alt caz decat eel din subordonata (in a: este atribut pronominal genitival. femirrin. ambele sunt exprimate prin adverbe de loco g.este nepersonal si nepredicativ).'J:sr:~~~!~~p_~~I~. exprimat prin pronume reflexiv. primul. ambele sunt introduse prin prepozitia fntre. tribut substantival geiiitival. (respectul) de altii.Argumentare: In exemplele a . eroi. masculin. a III-a. pers. c. precedat de marca infinitivului a si de prepozitia de. $ (dreptul) de a . un pronume.=4p. introduce complementul direct pe . . (1p. 3x2p. un adjectiv participial. f.. modul infinitiv.. se acorda in gen.doua atribute adjectivale. se acorda in gen.. * ciite 2x2p. Total V=54p. valoare de "dativ posesiv". a . al doilea. $ (colaboratorul) al .caiu!) .=6p.doua atribute prepozitionale. acuzativ).atribut pronominal genitival.. precedat de articolul genitival a. precedat de articolul genitival a (cu forma de feminin sing. se exprima prin adjectiv pronominal nehotarat.atribut pronominal genitival.tiv relativ. Ip. substantivul este defectiv de plural. forma arhaica de masculin singular. sg. a.).. sing.. acuzativ. articolul substantivului este preluat de adjectivul marilor.$(deosebirea) intre aurul si eel .atribut adjectival. VI. (lp. toti . ~ (consideraiie) de sine ... (cate lp. e. pers. exprimat prin verb tranzitiv (in pozitia obiectului direct apare reflexivul).=21p. forma accentuata. a.=4p. plural. acuzativ).. cu forma de feminin singular. timpul prezent. morfologie) b. pentru roluI sintactic. plural.. singular.atribute pronominale prepozitionale. cazul dativ. atribut adjectival. singular). lp. (in vederea) tuturora . numar ~i caz cu substantivul eroi (masculin. cu rolul de subiect sau de complement direct. cazul genitiv. diateza activa pronominala. se acorda in gen. morfologic. @ (unui) singur adeviirat (scriitor) .. d. acuzativ (cerut de prepozitia de). @ (colaboratoru!) de . cu forma semiindependenta eel. genitiv.exprimat a prin substantiv comun. (faptd) .atribut pronominal in dativ.=16p. acuzativ(cenit de prepoiitiade). precedat de articolul genitival al (cu forma de masculin... 2x2p. primul. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui." ill doilea.atribut adjectival. pentru sintaxa) 2x2p. exprimat prin adjectiv calificativ. exprimat prin pronume nehotarat.doua atribute adverbiale. sg. un pronume compus. numar si caz cu regentul mdndrie (feminin. vezi h. exprimat prin adjectiv propriu-zis. forma atona. exprimate prin adjective. eroi. * ~i-(ar fiferecat cal. plural. aparand deci la acuzativ (caz cerutde aceasta prepozitie).atribut pronominal prepozitional. genitiv). un atribut pronominal prepozitional. apar exceptii de la regula de constructie a subiectului (subiectul in genitiv. in c. A. 2x2p. cu alta prepozitie decat pe). se acorda in gen. masculin. singular. cat si inregenta. 8x2p. exprimat prin substantiv comun.atribut adjectival. singular. gen. al doilea. exprimate prin adjective care se acorda In gen. exprimat prin adjectiv pronominal posesiv. ~ (mdndrie) a omului . clipii . singular.=4p. genitiv. iar pronumele este un demonstrativ de departare. ambele sunt exprimate prin pronume nehotarate in . singular.atribut adjectival. primul este un adjectiv calificativ antepus. plural.g.). a IV-a. a II-a. $ (lauda) altora . -# marilor (puteri) ascunse . '* (aurul) de deasupra. plural. se acorda in gen si caz cu substantivulfapta (feminin..atribut substantival genitival.genitiv.prepozitie simpla. cazul acuzativ). pers. exprimat prin substantiv. nearticulat. cere cazul acuzativ. este complement direct..e (faptd) a ta . iar al doilea. conj. de singular masculin. * fieee (clipd) . iar al do ilea. acuzativ). lp. introduce atributul substantival genitival a . cazul genitiv. se acorda in persoana. primul.

(procedeazd) altfel ~ complement circumstantial de mod. examenului .adjectiv pronominal posesiv. precedat de articolul genitival ai (acordat in gen ~i numar cu regentul prieteni). b.compI.I1U. Total VI=48p. I. Raspuns:c (exemple: FilmuZ este nou.complement circumstantial conditional.subiect. f. .tif. uti/a societiitii. subiect . adverb nehotarat de cantitate . direct . apare un arhaism morfologic. niciuna dintre solutiile a. doi din clasii. eire. recunoastere. VII. constructie derivand din: e greu depurtat popia. c nu este valabila. Pesemne cd n-a. . 2. f. nu se poate coordona cu celalalt complement. Consideram acceptabile ambele solutii. introduce complementul indirect despre .adverb nehotarat de timp cu valoare relativa. 4x2p.=4p. VIII. constand in omonimia auxiliarului de perfect compus: 3 sg. 2p.substantiv.nu admite dublarea prin forma atona de pronume in acuzativ.complement circumstantial de cauza.compl.subiect (in prima subordonata).+4xlp. in locul (prietenului) . c. (cite 2p. dd vina pe prieteni). Substantivul subliniat indeplineste functia de element predicativ suplimentar.subiect (in prima subordonata). solutie preluata ~i de gramatica scolara.complement circumstantial de scop.locutiune prepozitionala. ceea ce atrage neincluderea lui in componenta predicatului. pentru recunoasterea seriei). articulat cu articolul hotarat enclitic -lui. a. A.=8p. atribut adjectival d.prepozitie." Sa Total general=280p. eire.si caz cu substantivulprieteni (masculin. Argumente: .=8p. cu dublu obiect direct. 3X2p. 2x2p. exprimand existenta (sa nufie). pronume nehotarat . pentru exernplu.atribut pronominal prepozitional (determina substantivul grija). se acorda In gen ~i caz cu substantivul regent (masculin. comp!. fost atent. Total VIII=16p. introduce un atribut substantival prepozitional. ~i un determinant modal al supinului (greu). a. genul neutru. locuieste deasupra). acuzativ).+4xlp:=6p. exprimat printr-o locutiune adjectivala. numar.adjectiv calificativ. (lp."3.i. eire. 2x2p.adverb nehotarat de cantitate cu valoare relativa. fie circumstantial de loc (apasd pe buton).pronume nehotarat cu valoare relativa. Citeste zilnic. In constructiile in care nu are functia de complement direct. cazul genitiv.prepozitie. subiect .subiect. 120 2x2p.putea vorbeascd. Am. asupra . b.=4p.nehotarat . de mod de masura . De oPOS. formeaza predicat nomina!. complement direct . de exceptie. c. . n. d. e. eire. formeaza impreuna cu prepozitia impotriva un atribut substantival prepozitional (determina substantivul discutiilei e. fiecare dintre noi. pronume nehotarat de cantitate . comp!.comp!. pentru ceilalti .pronume nehotarat de cantitate (. exernplu) 5x2p. a. 2p. dar predicativ. e. cere cazul genitiv. atribut adjectiva!. '4 Adverbul mai bine admite copulativul.iyaJ. Este bolnavd de micii. c. plural. Ip. altfel. b. eire. d. profesori. IX... pentru elevii . caiet al elevului.. B.zece .=6p. atribut adjectiva!. aproximativ zece Zuni.locutiune prepozitionala. despre .pronume nehotarat cu valoare relativa. c. in loeul (banilor) . se acorda in gen.cuvantul subliniat nu este afectat de pasivizare.comp!. '!'1 Prezenta adjectivului multe (multe ruicdfale) este semn de autonomie sintactica pentru substantivul ndcdfale. introduce un atribut substantival prepozitional (dintre prieteni. de exceptie. adverb nehotarat de timp . B.=24p. (ne-am intdlnit) in loeul. se acorda In caz I ! I . eei mai buni . (lp. atribut. numar si caz cu regentul profesori (masculin."".=4p. rnorfologie. plural. Q cartenouii. $ In constructia cum au ajuns profesor. anume: un predicat nominal e de purtat. Raspuns: c (exemple: Este important sd fii atent. sintaxa) 6x4p. a. eire. introduce un comp!. acesti . Solutia propusa arespectat punctul de vedere din gramatica traditionala. este fie indirect (se supdrd pe piirinti. _ @ In afara interpretarii ca predicat nominal a grupului e greu. pronume. c.=6p. 2. de mod de masura. exista lingvisti care adopta alta interpretare. Bravo lor!. complement indirect . 3x2p. departe de casii.=6p.in constructia activa. acuzativ). determina numeralul doi). pentru veselia . eire. de timp . ai. In gramatica structurala insa. e. singular. 4. dintre . g. cu numele predicativ realizat prin sup in. de timp.pronume nehotarat cu valoare relativa. cu numele predicativ realizat prin adverb.nostri . Raspunsuri: a. (este) altfel . circumstantial conditional. b.adjt!.- X..=10p. comp!. . 2p. cere cazul acuzativ.adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere.=4p. 2x2p. construit cu 0 propozitie predicativa (n-a fi cum se cade). comun. cere cazul acuzativ.atribut adjectival. gradul superlativ relativ. altfel de (coZaborator) . opozitional. = 3 pl.numeral cardinal cu valoare adjectivala. 121 4x2p. d. de aceea. 2p.=6p. if" Sa se observe diferenta dintre cele doua aparitii ale verbului a fi: copulativ. pers. plecarea impreunii. . (renunt) .nume predicativ. Raspunsuri: a. 3x2p.complement circumstantial de loc.U valoare relativa. COUlcnta:W'ii I. i ! I cu substantivul eroi (acuzativ).prepozitie.c1. pentru revederea .. pronume nehotarat . introduce un comp!.complement indirect. complement direct . se acorda in gen. acuzativ).

timpul prezent. fine minte.doua predicate nominale impersonale..·'de. f. care cere in mod necesar prezenta unei structuri temare: exceptia priveste subiectul. n-avu parte.. 1. Referirea la persoana se obtine prin forma atona de dativ (fmi convine.imi trebuiau cdrti. imi prieste aerul. transformand adverbul in alta parte de vorbire.~""C:. m. pe atdf este de sif:ur 2. prin cea de acuzativ (ma mira... . intranzitiva. g): numai pentru numeralele cu valoare adjectivala. e septembrie. locutiuni care formeaza predicat verbaL * Am considerat verbul sa se preuteascd ca avand reflexiv obligatoriu. a + ceea ce) este echivalenta cu un genitiv (vezi.~j Se cade. rol de parte de propozitie numai in subordonata pe care 0 introduce. se mira sunt verbe cu reflexiv obligatoriu.. rna 'doare capul= md. imi ajunge sa . dar intreaga constructie a + substantiv este echivalenta cu un genitiv. data fiind nonidentitatea referentiala dintre agent si obiect (altcineva iti acorda statutul de preot). De observat cali tate a verbelor ~i a locutiunilor verbale din aceste constructii: se construiesc fie cu un subiect nonanimat postpus... s-a musamalizaty.:::"-. De remarcat invariabilitatea relativelor ce si ceea ce. sigur . in primul exemplu. catsi in regenta. A. f. dor dintii etc...1. ~i nu ca direct (se supdrd pe cineva). b. cere exprimarea analitica a cazului (cu ajutorul prepozitiei a). au ajutorul prepozitiei a (a ce. c. etc. incompatibile cu adverbul. functia de complement de agent este incompatibila cu adverbul.verb copulativ. md amuzd etc. de unde deriva imposibilitatea acestora de a cxprima floxionar genitivul. mi-e sete.. pe eel indirect etc.). e nor. De observat cele dona verbe pasive a aprecia. d ca fiind imposibile pentru adjectiv sunt semnul sintactic de substantivizare a acestuia). intranzitiv. In consecinta. In text exista 0 singurapropozitie principala: fnsif .. neinfluentand cazul numelui predicativ. incompatibile cu adj ecti vul. nu-mi trece prin cap etc. de darnicd) nu se grupeaza cu adjectivul. c.pers.cu adverbul cantitativcat·". devine atribut. acesta se cornporta adjectival. imi convine situatia . d.. de aceea. aparitia intregii constructii dupa prepozitia asupra). prin particularitatile lui de flexiune.. de exemplu. mi-e (mai mare) dragul etc. * 122 123 . iar forma de caz sau cea prepozitionala se explica prin functia pe care 0 ocupa fata de regenta. caz ccrut de functia pe care 0 indeplinesc fata de regenta.ultima. e dimineata... de» . SimpIa prezenta a adverbului de re. 'Iesrut nr. anume: in substantiv. modul indicativ. e ceatd. 5p. e. IV. Data fiind aparitia numeralului zece ca determinant alsubstantivului numeralul. impersonal. a IV-a. in ultimele doua exemple. b. In seriile a.imi priesc onorurile. Raspuns: b (completiva indirecta) 4... substantivul precedat de a sta in cazul acuzativ. De remarcat natura reflexiva si intranzitiva a predicatului din subordonata. De observat diferenta de statut a grupului in locul: neanalizabil (decilocutiune prepozitionalaj. este .:. B. g. h.strictie. mi-e dar. Nu-mi stricd sa . * In seria d.: .'''. apar functiile subiect. Observatie: Orice aparitie a unei forme adjectivale in pozitii incompatibile cu clasa adjectivului atrage conversiunea acestuia in alta parte de vorbire (functiile indicate la a. mi-e teamd. Ma doare cd .=10p. 1. a ceea ce). a lduda.. Observatie generald: De remarcat diferenta dintre 1 ~i 2: in 1. sigur.. g. 2. . aproape zece copii). . supin). ceea ce obliga la recunoasterea a doua predicate verbale. b. 5p. 10 . primele doua tranzitive.. '" Complementul apare rar ca determinant al unui numeral (vezi A. celui de al doilea lipsindu-i auxiliarul pasiv. este 0 prepozitie care se grupeazj -. ~inu unul prepozitional. este . dad inpozitia numelui predicativ apare un participiu (vezi: sa fie invdtat). De observat valoarea predicativa a lui a fi din constructiile indicand timpul. in consecinta..··afitt :. d. conj. fenomene atmosferice. in timp ce in 2. ~ Orice determinant al unui substantiv.C:-". Observatie: Orice aparitie a unei forme adverbiale in aceste pozitii sintactice ii schimba obligatoriu statutul Iexico-gramatical. prepozitie care impune pronumelui cu care se comb ina acuzativul. complement direct ~i indirect. mi-e foame. e frig. b. 2x5p.c.imi convin conditiile.. senzatii fizice sau psihice: e noapte.. ceea ce determina interpretarea relativului ca obiect indirect. chiar daca substantivul este de origine verbala si pastreaza neschimbati unii determinanti de tip verbal (trimitere de ajutoare copiilor de ciitre organizafiilenonguvernamentale. 111 In seriile a. reflexivul intra in structura predicatului. De observat caracteristica de constructie a unui complement de exceptie. Observatie generald: Nu se va indica niciodatacazul nurnelui predicativ daca acesta este realizat prin adverb sau printr-o forma verbala nepersonala (infinitiv. alcatuite din: este . vor exprima cazul analitic. *' De observat locutiunile verbale bagii de seamd. apar functiile de subiect si de complement direct. neregulat. unele sunt verbe reflexiv-pasive (s-a aflat. Ma costa cd .. '. Raspuns: b (doua subiective si nicio predicativa) 3. dar analizabil (in substantiv '~i prepozitie). se include atat in subordonata pe care 0 introduce.. ... Este si motivul pentru care acest a introduce un atribut genitival.) sau nu se face deloc (se intdmpld.:':'. complementul direct. interviney.. Calitatea de subiect se argumenteaza prin acord: imi trebuia 0 carte . relativul indeplinests .decat esteinsuficientapentruidentificarea acestui tip de complement. dar intreaga constructie (a + ce.). De retinut ca prepozitia de (de frumoasd. situatie in care complementul aproximeaza determinarea numerica (aproximativ zece copii.~:. fie cu 0 propozitie subiectiva (lmi convine ca . deci va primi caz. plecarea impreunii lafacultate).

exprimat prin adjectiv provenit din participiu. ~i . prezenta agentului fiind sugerata de determinantul din mijlocul unui. a III-a sg. 2xIOp. care "incorporeaza" regentul: Cauza acestei disproportii . gradul pozitiv. a III-a sg. iata doua variante de constructii: Seria b: -in vacantd. iar in a doua. trebuie: (cate 5p.pronumele relativ invariabil ce.predicat verbal. se marcheaza grafic prin doua puncte [:J. 6. realizat prin juxtapunere.auxiliar pasiv). 3. pers. personal. . este cii§tigata . pozitie care poate constitui 0 "capcana" in segmentare si. Sa se observe topica libera a conjunctiei coordonatoare insd. dar in aceastd vard. exprimat 124 . Raspuns: a (cazul nominativ) C. fiind pasiv).'I·~I . nimeni nu are nicio vind. conditional si infinitiv perfect.A.Toatd viata am lost ras[afata de pdrinti si am lost foarte fericitd pentru asta. poate aparea atfit in constructii personale. pentru exemplificarea fiecarei serii) lap.. conj. deci Tara element de relatie. 5p. construit cu osubiectiva sau cu subiecte realizate prin infinitiv ~i supin (este dificil sa reusesti. poate aparea atat in constructii pasive. semantic si sintactic. viitor anterior). cerand un nume predicativ sau 0 propozitie predicativa. exprimat prin adverb de mod. lap.. cazul nominativ.. pers. se manifests aici fenomenul sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta". predicativ. '" Tna doua fraza. intranzitiv (in context. 3p:.).. modul conjunctiv. Raspuns: a.si . iar ceea ce nu este astazi are ca regenta propozitia sa fie maine .public. Raspuns: a (patru propozitii subiective ~i nicio predicativa) 7. Total general=150p.Ca predicativ... termen regent: pronumele nehotarat unit. (sunt) deprinsi exprima 0 cali tate. pentru recunoasterea si arializa fiecarui tip de predicat) 2xIOp. nu poate primi nici propozitie predicativa. 5. 6. De observat ca raportul apozitiv. modul indicativ prezent. B. in care exprima "existenta". In prima fraza sunt doua principale: . fasitllatii diferite. Atentie la pozitia virgulei. sg. se acorda in gen si numar eu subiectul (feminin. . implicit. dacd n-a lost sa flu sanatoasii.Varianta a se explica prin sensul "a exista" (din primele trei aparitii ale lui afi) si prin valoarea pas iva a constructiei sa fie pregdtit. este cd n-a invdtat sau Era sa cadd. cu patru forme flexionare. ~i deprinsi= numele predicat. A. alcatuite din verbul copulativ este (in prima aparitie.=20p. pentru fiecare predicat) prin verbul a pregdti la diateza pasiva. se acorda in gen ~i numar cu subiectul (masculin. .pregdtitii. cazul nominativ. 2. plural). a III-a pl.predicativ .predicativ . Total II=100p. conj.numele predicativ. a IV-a. i:n-pifma"constructle. diateza pasiva. expliciteaza: urmatoarea formuld. intdi am fost la mare. (cate lOp. =. nu este pregatita .predicat nominal. Totai este . 10. predicativ. (care 5p. 8. sensul este pasiv. 5. asezata inaintea grupului ca unii. Solutiile de constructie pot fi diverse: .dar '" trebuie.verb copulativ..predicat verbal. SUitt deprinsi . cat si in constructii impersonale. pentru fiecare principala) sigur. 9. de tipul: Cdnd este sa se inuimple .=20p. Seria c: . 0 stare a subiectului. 11l De observat relatiile sintactice dintre subiectivele frazei a doua: sa fie maine are ca regent verbul trebuie. 1. Structura a fi + participiu dinconstructiile: estecli§tigatii~isuntdeprin9i corespunde. Este yorba de relatia apozitiva care se stabileste intre doua propozitii apozitionalesi grupul nominal pe care 11reiau si 11 .Ca auxiliar. conj. sau Dacd n-a venit. am lost mai fericitd decdt oricdnd. cat si in constructii impersonale. modul indicativ. cand am lost acasd... 125 4x5p. Raspun~1!lc~l-am ales este corect. (trebuie) sa fie pregdtu . Ca participiu al unui verb predicativ si ca participiu intranzitiv. I=56p. intranzitiv. 0 dificultate in recunoasterea propozitiei atributive. in a doua constructie. gradul pozitiv.. personal.• ~ In prima fraza: este. pers.si . 4.Copulativ. A. exprimat prin verbul a cdstiga. care apare la mare distanta de restul propozitiei principale. 9. B. II. alcatuit din: sunt .=20p. timpul prezent. Constructiile pot fi variate.. Amandoua subiectivele sunt cerute de predicatele nominale impersonale 4x5p. neregulat.a III-a sg. am fntrebuinta urmatoarea formula din teo ria evolutionista aplicata la viata spirituala a Doporului: In a doua fraza sunt totdoua principale: . la forma afirmativa. prezumtiv prezent si perfect. 8.. poate aparea atat in constructii personale. variabil.doua predicate nominale. timpul prezent. Solutia b se explica prin natura regentului: un adjectiv participial (deprinsii. sa fie mai addnca. (cate lOp. B.trebuie: . ce sun! deprinsi. la forma negativa) ~i numele predicativ exprimat prin adjectivul participial pregdtitd. a IV-a. nici completiva directs. 2p. element de relatie .:. ~ De observat "a~ezaiea" primei subiective din text. personal. intranzitiv (fiind pasiv). sigur . este dificil de reusity.=20p. I. cat si in forme verbale compuse cu afi (conjunctiv. constructia fiind echivalenta semantic cu "are deprinderea". Raspuns: seria a (predicativ . apoi am fost fa munte si.

* sa nu mai raca niciun compromis .impersonal. completiva directacompletiva indirecta.10. Argumentare: . 1. pentru valoare si 3p. b=59p. ultimul fiind realizat in text ca propozitie completiva indirecta). pentru fiecare propozitie) <t< 4x4p. Decis nu-f mai pasa. .=8p.subiectiva: Nu s-a ajlat cum s-au scos banii din tara. devenit marca aeestei diateze). 11. unde intra in componenta predicatului nominal cum fusese). variabil. y. singular. In fraza 13: De dragul dumitale . y.=lSp. Catrina. in consecinta.sperantele ne"au fast sDulberate . . pentru argument are) lOp. pentru fiecare propozitie) 3xSp.verb predicativ ~i impersonal....completiva indirecta (determina adjectivul participial din regenta decis). a. acum slatea in linda. (5p. ins12aimantata de obicel in asemenea imprejurari. devenindo conjunctie subordonatoare.nu are incapregatirea". 4xSp. pentru fiecare propozitie) In cauzala (vezi a) ~i temporals (vezi ultima situatie dinb).subiectiva (ceruta de verbul impersonal din regenta: fie).completiva directa: Ziaristii urmdresc cu atentie ~ desfasoara discutiile... lucru.. In fraza y: in ciuda faptului . nu are ~i functiede parte de propozitie. !Ii ca va fi hulit: il (cd va fi) persecutat de vechii· tovarasi . pentrumorfologia 6x5p. '<1l (ce-)o fi . in ultima fraza.=30p .. sa si-o marturiseasca .. si sintaxa fiecarei forme) . Cum . din capullocului.. desi are rol de relatie. * In propozitiile subiectiva. predicativa ~i in circumstantiala de mod cum este un adverb relativ de mod. se subintelege un a fi. 2.. iar celalalt prepozitional: nu-i pdsa de ceva. eu valoare deaiixiliaral' pasivului. Propozltli clrcumstantiale: . Testul nr.=2Sp. pentru analiza sintactica) SXSp.. fnsa de-acum lie. <t< va fi hulit ..verb predicativ (numai modul este nepredicativ).auxiliar pasiv. Marsavia ..nume predicativ (in predicativa. neputdnd. sensul pasiv este sugerat d prezenta circumstantialei finale pentru ca sa fie si a verbului modal trebuie. nu se slip.. intranzitiv (in context. . 11 I. Solutia b. impersonal (cere subiectiva). In primele doua aparitii. cum si-apierdut valoarea modala si adverbiala.=10p. pentru ca nu admite deloc pozitia sintactica a subiectului (cei doi determinanti sunt unul in dativ. 2x5p.complement circumstantial de mod (in subiectiva.. e . doua propozitii completive indirecte (determina verbul intranzitiv din regenta nui-i) pasa). B=3Sp. 2x4p. Sp. formeaza. hotiiriindu-se .=20p. (5p. nimeni nu s-a mai gandit la viitorullui. cu patru forme flexionare. gradul pozitiv. de-acumfie). de fiecare propozitie) 5. avand sensul . Propozltli neclrcumstantiale: . functia de complement circumstantial de cauza. am voil. intra in structura predicatului verbal. S. h. (cate Sp. se comporta ca un adjectiv propriu-zis. un predicat verbal.completiva indirecta: Ioana se intereseazd cum sa-si obtina proprietatea. ~. modul gerunziu.=16p. . . Total 4 A. S. nominativ.predicativ.predicativa: Eleva a rdmas cum fUsese de mica. in cea indirectasi in modala). (cate 4p.=30p.verb predicativ. 4. a. nu este pregdtitd exprima 0 calitate.intranzitiv. singur.. ambel e construqii"trimitand" la un agent subinteles..~:Ca b-aiaWls('{r"enun'tilii taculiale': ciiiilJibcfiva -ZcerUt~deveibul impersonal Iagerunzjn hotdriindu-sey. pentru ea nu admite combinarea cu obiectul direct sau cu 0 propozitie corespunzatoare acestuia). a $1 fnceput ploaia. conj. este pregdtitd. ~ circumstantiala temporals: Cum a ajuns acasa.. . decis . ce-o fi . a IV-a.. A. * (cate 2p. pentru caracterizare. B..auxiliar pasiv. Sp. completiva directa. TotaII=154p.. a. intra in structura predicatului verbal. Total 3 a. Hotarandu-se In familie .participiu. formeaza. masculin. lata nu lua nicio hotardre .circumstantiala modala: El procedeazii cum nu mi-am ima[jnat vreariata. 127 126 . un predicat verbal. In fraza a: De leama . indeplinind in subordonata functiile: . pentru eli formeaza singur predicatul.. de 3. 6xSp.. \[$ au fost spulberate .. (cate Sp. singur.. a. (cate Sp. diateza pasiva (cu pronumele reflexiv se.6.completiva indirecta (determina verbul intranzitiv nu se sfia).circumstantiala cauza (are ca regents propozitia insd . ~ fie (ce-o fi) . unde este reflexiv-pasiv). intra in structura predicatului verbal (va fi) persecutat. functia de complement circumstantial de timp.

articulat cu articolul hotarat enclitic -lui.=IOp. de aceea. articulat cu articolul hotarat enchtl~ -a. exprimat prin pronume nehotarat invariabil. b. Circumstantiale _ conditionala: Dad! m-as fi gandit la viata lui. are ca determinant complementul direct fi ceva. (lp. pentru tipul de propozitie. 2p. _ predicativa: Intrebarea frecvetud este daca vom reus!. pentru felul propozitiei. copiii. trebuie sa renunte la ser_ concesiva: $i daca m-ai ruga in genunchi. se introduce prin adverbul relativ cat (are rolul de complement de timp in atributiva.-cufunctia de complement direct in atributiva). b=27p. determina' predicatul regentei..0 subiectiva (dacii nu am [acul-o inca..)=40p. exista doua atributive: * care mi-ai aratat atata prietenie . forma negativa. alcatuita din' copulativulfi la infinitiv (ii lipseste marca a) + numele predicativ ceva. det~rmI~a predicatul intranzitiv voi fi silit. determina pronumele de politete dumitale.predicat verbal. a. In fraza a. se intro~uce prin loc. _ 0 completiva directs (sa-mi calc hotararea ~~ a rama~e «incognito}) timuul.propozitie atributiva explicativa. exists: .ca lini§tea . fura functie de parte de propozitie.complement circumstantial de cauza. 2x5p. are functia de subiect In atributiva.b=14p. numai . pentru relatii) 2X5p.conj~n~va nespecializata daca).)+(5xlp. cazul ac~~atlv (cerut de prepozitia de).(es1e "subieCtln atributiva) (respe'ctivjui care. pentru exemplu) ~~ . a. articulat cu articolul hotarat enclitic -ul. ~ In fraza B. cele doua atributive se afla in raport de coordonare copulativa. pentru recunoasterea subordonatei. In fraza a exista: .atributiva determinativa.atributiva determinativa. exprim~t prin substantiv feminin.doua propozitii atributive determinative. 3x4p. la in- dicativ. In fraza y. exprimat prin substantiv. pentru sintaxa pronumelui) (7x5p. 0 ·0 ... (4p. introdusa prin pronumele relativ care.unsurile lui / si pe care noi. _ cauzala: Daca este asa de bolnav. . lp.. Necircumstantiale: _ completiva directli: Si daca n-a venit.=20p. . . sa nu fi (ost calusi de putin tulburata . v 9. . . determina substantivul team a . are ca regent substantivul linistea. in ciuda Japtului . are ca determinant 0 propozitie completiva directa. se introduce prin conjunctia nespecializata ca. lp. imperfect. exprimat prin verb de conj. exista patru atributive: ~. Total general=275p. Total 6 a. marc at prin conjunctia si. tot n-as putea sa cedez.atributiva determinativa.=IOp.expnmat prin substantiv proven it prin conversiune dlT~~dJectIv. In fraz~ ~~eXlst~: . ~efectiv de plural.ut~unea conjunctionala subordonatoare fdrd sa). aratfind ca "restrictia" priveste aceasta propozitie. . nu exista. b. . a II-a. _ A v • (4p. defectiv de plural. Total S a. parte de propozitie "complexli".!! care-si ayea si nea.~ntr()cd~sliprin..atributiva determinativa. apare 0 singura atributiva: " ca jandarmii fn curtea cuiva nu Duteau fi ceva de lauda . nu exista propozitie circumstantiala. singular: gemnv (ce~t de Iocutiunea prepozjtionala in ciuda). introdusa prin conjunctia nespecializata sa). . determina gerunziul tranzitiv neputdnd. (cate 2p. . int~oduseprin pn. se introduce prin conjunctia compusa disociata ca . In fraza y.complement circumstantial d~ cau~a.mprneIY..complement circumstant~~l concesrv. neputdnd . * cat vat fi sUit . introdusa prm conjunctia nespecializata sa'). pentru fiecare atributiva. a fdcut-o ca sa md protejeze.ul. de team a . detennrna predicatul 128 (=oxnentaR~i:E I. neutru. pentru relatii) 4x5p. intra~d in rel~tl~ cu verbul impers()nal e. @ In fraza a.. Se include in propozitia cauzala.· il condamnam .Eela~iy'c'!t§. este foarte important sa i se fixeze pozitia corecta. sa.0 completiva directa (sa-si fnabuse vlfmsul. Avand in vedere tipul 129 . exista: . nu puteau . unde exprima durata). lp. cazul acuzativ (cerut de prepozitta de).0 completiva indirecta (sa zdbovesc ai~i. au ca regent substantivul lucru. @ In fraza y. are ca regent subs tantivul timpul.0 cauzala (numai fiindca a liDs!t prile.adverb de mod de restrictie. se introduce prin pronumele relativ ce (ce este subiect in subordonata atributiva). . deterrnina verbul tranzrtiv am VOlt. determina substantivul faptului.I I 7. 8. '~De remarcat ca insd este una dintre putinele conjunctii cu topica libera. ~ . b. 4p..=12p. a. nominativ. ~ ce domnea in cuibul nostru .element predicativ suplimentar. b. pentru analiza sintactica. pentru morfologie) regentei. In fraza ~.0 modala ( fiira s-o fntrebe pe mama. 10. 1. as fi fost mai fngaduitoare. TotaIII=121p. lp. este mtrodusa prin conjunctia specializata fiindca). de dragul . (cate 5p. introdusa prin conjunctia nespecializata sa). exprimat prin verb tranzitiv Ia gerunziu.

doua etape de formare: * derivare parasinteticd. atasat unui radical verbal (jumega). care nu face parte din structura principalei. 3. primul se construieste cu 0 propozin.derivat obtinut prin sufixare.ajj"". infrati· re. _. atasat la radicalul adjectival strain. frdtesc. in ciuda acestor japte prezentate anterior etc. 130 131 . subiectiva. cut. cu ajutorul prefixului fn. ca orice participiu romanesc autonom (adica nefacand parte din structura formelor verbale compuse). lipsite de autonomie morfologica. 8. unde. avand in vedere valoarea acestuia: exprima. poate fi acceptata. dificil de recunos.=22p.un radical substanti:vcal-(brYm.. nerecunoa~terea pasivului ~l confundarea cu un predicat nominal cu nume predicativ rrluItiplu atrage 0 grava greseala de segmentare.. sintactic dintre cum adyerb relativ de mod. cu ajutorul sufixului abstract -intd. cu ajutorul sufixului abstract -intd. (it Nu au fost luate in discutie si modurile nepersonale din structura formelor verbale compuse (s-a giindit. lipsit de marca sa. inclusiv a etapelor de formare) 11x5p.Lanii i-a scos din tard printr-un . cu valoare locativa + substantivul minte). (cate 2p. nici + numeralul cardinal 0 + substantivul datii). frati$or. de altfel. ~ compusele cu prefixoid confrate*. 6. cii nu functioneaza ca locutiune conjunctionala. .. cu ajutorul prefixului fn. .=55p.. infrdtit. cu pronumele relativ subiect ceo $ Constructia au fost spulberate are. temporals (ca tipuri de circumstantiale). implicit. Cazul nominativ se explica prin lipsa prepozitiei si prin posibilitatea inserarii unui copulativ tfiind decis).. b. au fost spulberate. a persecuta). anumit mijloc"). frdttine. iar al doilea. vezi constructiile: in ciuda acestui fapt. care "trimite" la un agent subinteles. * decis. atasat unui radical verbal (suferi). . atasate radicalului substantival val..cuvant obtinut prin compunere (din adverbul de negatie . atasate radicalului adjectival trist. valoare pasiva... aminti= doua etape de formare: @ compunere (din prepozitia a..gramaticale) tdrziu Mijloace mixte invdluit fntristare* aminti iubire" 11x2p. aici.relatie pe care 11stabileste (de coordonare). sugerata de prezenta dativului "beneficiar" (ne-au fost spulberate). atasat la.~tenti. 10.".si al sufixului verbal-ui. infrati. in context.. ci din cea a subordo_ natei. a. frdtietate. . conjunctivul cu valoare imperative.19 Derivate singurdtate brumar jumegos ciiinta suferintd Compuse niciodatd. avand In vedere ca 8ubstantivulfaptului l~i pastreaza autonomia grarnaticala (ca argument. '* conversiune (adjectivizarea participiului). ' @ In interiorul subiectivei ~i al completivei indirecte. relatia semantics 'nefiind de tip subordonator. * Grupul in ciuda faptului. si ~ f!. .. intristare .substantiv obtinut prin conversiune dintr-un infinitiv lung. = nr. cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand 0 insusire) -os. nu sepoate grupa dedit cu Principala.0 forma. frdtie. Familia lexicala a cuvantului frate: '* derivatele frdtior.. ciiin{ii . .e ~a cele doua verbe pasive (a huli. 'A~-~De'observat cele doua aparitii diferite ale lui a fi predicativ: fie. jrii.. atasat grupului adverbial). cu ajutorul sufixului -ar. $ conversiune (substantivizarea infinitivului lung). '* sujixare (cu ajutorul sufixului lexico-gramatical -I. regionala de vii tor. singuriitate . sa se observe asezarea substantivului miirlfiivia P dill fraza a. sufertnta . . frdteste. va fi hulit. si. si nu ca un tip de circumstantial. si cum.·• inviiluit .derivat obtinut prin sufixare. Conversiune (sau schimbarea clasei lexico.ticii. brumar . pentru selectarea fiecarui cuvant si pentru includerea corecta) tlirziu . . infrdtitor. entru 0 segmentare corecta. II.4. se comports adjectival.~ial sufixului lexico-gramatical -a. fumegos . de aceea.substantiv (in contextul dat) obtinut prin conversiune dintr-un adverb.. cu ajutorul sufixului abstract -(ii)tate. un proces concomitent cu eel al verbului predicat (" stdtea si nu putea sd-si indbuse pltinsul "). are ca rezultat verbul invdlui. iubire . devenit conjunctional. niciodatd . ~i functia de complement circumstantial instrumental (. este ~i marcata functia lui sintactica (vezi reluarea prin forma atona de pronume 0). va ji persecutat).derivat obtinut prin sujixare. con(cate 5p. pentru explicarea corecta a fiecarui cuvant. 0 fi. ~ De retinut diferenta de statut morfologic si. .. Am interpretat gerunziul din fraza 'Y ca element predicativ suplimentar. unde substantivul este variabil ~i primeste determinanti tipic substantivali)..derivat obtinut prin sufzxare. 5.proprietatea si-o obtine printr-un anumit mijloc ". pentru exemplele date.derivat obtinut prin sufixare.doua etape de formare: $ derivare parasinteticd. @ Atentie la tipul frecvent de greseala constand in confundarea felului intregii propozitii cu rolul sintactic al grupului aflat la inceputul ei. are ca rezultat verbul intrista. Suut ~i alte posibilltatl pentru daca: atributiva. completiva mdirecta ~l predicativa suplimentara (ca tipuri de necircumstantiale) si opozitionala. atasat unui radical verbal (cai).

=15p. apropiat (de). se actualizeaza un sens metaforic (realizat printr-o metafora implicita). plenitudine ~i compusii cu prefixoidul pleni-: plenipotentd.si al sufixului lexico-gramatical -i.l.antonime propriu.antonim matern(ii). c. ueganva). I» frdtdne . is' intristare :. La nuntd erau multe persoane strdine (sensul "necunoscut") . pentru fiecare serie) 3x5p. ca neomogenitate'') . nu intra in relatii de omonimie. pentru explicarea completa si corecta a fiecarui termen) l5p. pentru antonim) 8x3p. JrUl~ li:l~lo.derivat direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixului pentru nume de rudenie -dne.cuvant obtinut prin conversiune (adjectivizarea participiului) de laverbul infrali.conotatie negativa). c. fiind yorba de exteriorul unei intreprinderi. (cate lp.=4p. * viafa are acelasi statut cu viu. se va indica antonimul sau seria antonimica). vitalitate nu sunt create In interiorullimbii romane.antonime omogen. personal. amandoua fiind mostenite.nuit.Boabele s-au risipit in toatd camera. nodozitate . A fast inlocuit cu un rinichi strain (sensul "care apartine altcuiva") . -icd. plenar. fraternitate. aetualizate in contextele: @ Au fast adusi specialisti din tdri striiine (din locuri striiine) .l'pU~'--'l\" 111 UP11U-L.cono- substantivul parcul. . ft Se discutau numai probleme strdin« de pt eocupdrlle mele (sensul "diferite. (care 2p.j{ -n= . Explicatie: $ fratern.1 si-a YlS1PItaverea ("a pierde ceva agonisit" . 3. pentru indicarea fiecarui membru al familiei) l5p.. striiin in propria familie (sensul "singlir. specifica poeziei simboliste.In text. pentru contexte actualizand alte sensuri) 2p.fnfra{i . de_!ristete. Centrul e plin de firme strdine (sensul "care apartine altei tari. exprimand 0 "stare interioara devenita.antonirne neizolat.Norii (ceata) s-a(u) risipit ("a seridica. (cate 5p. Sensuri inrudite. ' d. .VJ. al unei institntii") .neobisnuit. (firma) Iocalnicd.tie cu sufixul-tate. Oil> frdtie. 2 p... neconforrne cu un punct de reper") . antonim obi . iubit. nodal. derivat de lajra.:.derivate de la cuvantul de baza eu sufixul adjectival -esc.antonime potrivit (cu). se actualize~za sensuli. vivus). I» Am simtit 0 mdnd striiina pe spate. .derivat parasintetic de la cuvantul de baza. ~. parasit. plenipotentiar. «> In text insa. 4x 1p. fraticri . oculist. (cate 5p. viatd < lat. denumind 0 "institutie medicala in care bolnavii sunt intemati".=15p. 6@11§ B.cuvant obtinut prin conversiune (substantivizarea infinitivului lung) de la verbul infriiti. niciodatd. a sinonimiei (fiecare sens va fi indicat printr-un sinonim sau printr-o serie sinonimica). plen..Alte sensuri. lOp.EI se risipeste in preamulte lucruri ("a se irosi" . * frdtesc.antonim cunoscut.neologisme gata formate in limbile din care au fostimprumutate. 2p.Parcul de masini si utilaje al intreprinderii este invechit ("totalitatea vehiculelor unei intreprinderi si a instalatiilor mecanice") b.de apasare.dezvolta In text sensulpropriu "suprafata intinsa de teren amenajata pentru agrement". creand 0 impresie de vag. Dupd interventia politiei.primele. c4p. vital. jraMor. ¢ Analiza apei a evidentiat multe elemente striiine (sensul "care apare ca impuritate. veselie. lac) natal(ii). fratricid nu sunt create in interiorullimbii romane.._fnveselire. deci nu direct de la cuvantul de baza. actualizate In contexte ca: . . . dilatare in spatiu". neologisme preluate ca atare din franceza.antonime (tara. ocheadii . a. Uel-:J r au-puuui. . spital este monosemantic. striiin Analiza polisemiei. 2p. de difuz. din latina (viu < lat. manifestantii s-au risipit ("a se imprastia"). de cruce. . ciudat".?J. pentru sensul din text si 2p... al doilea. nodul.primul.ta. ci preluate ca neologisme romanice sau latino-romanice.J. ocular.totdeauna. straniu. de sUferin. I» frdtior. pentru fie care nou sens si nou context si l p. Oil> infrdtit . U t. nepdrdsit. cerul luminandu-se"). * iubire .=24p. pur: $ 2p. (care lp. altui loc decat eel in care te-ai nascut si locuiesti") . Cuvinte monosemantice: brumar "denumirea populara a lunii noiembrie".=lOp. actualizate in contexte ca: .t:J ru u. a antonimiei (pentru fiecare sens. \. $> In limbajul cure nt. calc dupa fro oeillade. @ Accesul persoanelor strdine este interzis (sensul "din exterior.=4p. * niciodaui .1!. Alte sensuri.dezvolta in text un poetic "u 80 destrama prin dispersare. pentru explicarea fiecarei serii) 3x5p. 4.derivat de la verbul infrdti. 133 132 . prin sentimentul .. (cuisuferintd . cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand calitatea) -tor. izolat") .urd. vivus. ci de la unul dintre tennenii familiei... nodular.derivate direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixelor diminutivale -ior. 2x2p. (cate 2p.:)C. *vivitia « lat.' '» infrdtitor . ~ verbnl a (w') risip! .Parcurile de vdndtoare sunt strasnic pdzite ("teren special amenajat unde vanatul este crescut ~i ingrijit pentru vanatoare"). frdteste . @ De mica a invdtat si 0 limbd striiinii (sensul "alta decat cea materna") . respectiv cu sufixul adverbial -este. formatii neologice romanice ~i latino-romanice.+4x2p. cu ajutorul prefixului fn. ci introduse ca neologisme romanice sau latino-romanice. separat. . @ Se simtea exilat.ccade spital". iar ultimul. Raspuns: "nu". I» M-am apropiat de un strain si l-am fntrebat cat e ceasul. b. derivat direct de la cuvantul de baza cu sufixul abstract -ie. * infrdtire .antonim din interior. -isor. vivace. $ viabil. a localnicilor.(cu) bucurie. frdtietate .

arhaisme frazeologice: a vent veste. a sinonimiei. @ element de compunere savanta (altfel spus. fata de actualul contra. pentru a introduce 0 zicala. politicd. cu valoare nehotarata). fond. l Sxlp= l Bp. a omonimiei: ~ In text. misiune . neinteresantii. $ criticei . Svetii. actualizate in contextele:e traditie vie (sensul "care persista. s-apdstrat inca portul popufar(sensul "imbracaminte caracteristica unui popor. unei regiuni").subiectul discutiei").in locul normei actuale -i (criticii}.=12p. portchei. lip can. (cate Ip.de cdpetenie. n-au. verbul. pre.=14p: . promisiune"). ~ Omonim: substantivul vie . C.=15p. 135 .. interesanta") ~ antonime anostd. ndlucire sunt iesite din uzul actual al lexilp. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic. folosit tranzitiv. solid. se actualizeaza sensul "limbii. clevetire"): port Analiza polisemiei. fel de a vorbi") $ La intrarea mea. nimic adevdrat (sensul "barfealii. ~ AIte sensuri.vorbaAnaliza polisemiei ~i a sinonimiei (nu intra in relatii de antonimie ~i de omonimie): ~ In text..cu desinenta de genitiv-dativ singular -e. amdgire. a calma (pe cineva). 13xlp. gios. oaste. plin de gheata") . Cules de. vie (sensul "vita" ~i"produsul vitei de vie: strugurii"). arhaisme lexicale: logofift. $ Picioarele i-au inghetat (sensul "a simti un efect fizic de amorteala (la 0 anumita parte a corpului) din cauza frigului". pentru fieeare sinonim coreet indicat) 5x3p. steag "unitate militara". $ Toti trandafirii au inghe!at (sensul "a degera"). @ In fata comisiei.=4p. a slobodzi. dupd port" (sensul "mod.vii. $ Nu sunt decdt vorbe. cului unui text stiintific. conversatie"). pronumelui relativ care sila nominativ-acuzativ. 5. stralucitoare") ~ antonime ~tearsa. ""Alpinistul a inghetat din cauzafrigului (sensul . fi> In regiune.Jnfinitivale relative". au inceput a .conjunctie subordonatoare utilizata pentru propozitii necircurnstantiale. au rdmasii. a sinonimiei. prezent in contextele: ""EZ a mostenit 0 vie a pdrintilor (sensul "teren plantat cu vita de vie"). stinsi.omonimia auxiliarului de perfect compus 3sg. caricaturd. @ Nu si-a tinut vorba (sensul "Iagaduiala. ""verbul port. slab a. prefixoidul port-) din formatii ca: portaltoi. intensa") ~ antonim slab. a. usoare . 3p. arhaisme lexicale: $ in contra.antonim a se dezgheta. Prea multd vorbii injurul acestui subiect! (sensul "discutie. dainuieste inca") ~ antonim pierdutii. forma. lp. Brdila este un vechi port fa Dundre (sensul "ora~ care are 0 astfel de amenajare"). ij> Geamul a inghetat (sensul "a deveni opac. a sinonimiei ~ia antonimiei: . indoprez. insufletit" ~ antonim ([aM) moartii. (cate 1p. inghetase de fried (sensul "a inlemni. se actualizeaza sensul "felde a se purta". frazd. principal. crai. mente.=4p. 3x2p.capabiltd). forma iotacizata de gerunziu. 2p. portavion. trudit ". $ Vorba ceea (constructie stereotipa la Creanga. $ cuvintele (a)starpi.insdrcinare. (oastea) s-au rdsipit . a se gdsi .a exista.(pentru utilizarile anterioare) antonim a se dezgheta. vorbe rusesti (sensul "cuvant"). pentrufiecare neologism) 6x3p=18p . po(d)ghiaz. 2p. = 3pl. precum . ageri") ~ antonime neexpresivi. dupd vorbd. arhaisme fonetice: iarii.encliza articolului hotarat la genitiv-dativul substantivelor masculine nume proprii de persoana. portdrapel. principal. portmantou. desert. pentru exemplifiearea corecta) vie Analizapolisemiei. $ limbd vie (sensul "In circulatie") ~ antonim moartii. # ochi vii (sensul "vioi. ingheta Analiza polisemiei. arhaisme morfologice: (casa) Ducdi-vodd .antonime a linisti. 2p. in stare . $ S-au intins la vorbd.In text. slobodzi.hatman. ca senzatie psihica") . postelnic. 7x2p.primejdie.aparitia constructiei . ~ Omonime: ~ substantivul port ~ porturi. $. actualizate in contextele: $ Nu stiu mai mult dedit doud.=15p.Un bdtrdn atdt de simplu. a infiora" . riisipit. aparenid. supdrat "chinuit. pericol. literaturd. prezent in contextele: In port a fost un grav accident (sensul "complex tehnic amenajat pentru incarcarea si descarcarea navelor"). a se relaxa. in locul normei actuale de conj. inteligenti. grai". ~ culoare vie (sensul "aprinsa. a antonimiei. realizeaza sensul "a umple de fiori.a evita. ""cariutilizare variabila (in text este vizibila variatia dupa numar) a 3p. a III-a. a omonimiei (nu intra in relatii antonimice): ~ In' text.+2p.=6p. realitate. arhaisme morfologice: $ (pot) tinea> conj. viind 4xlp. priimit. a II-a.total5x3p. public.antonim a se destin de. portbagaj. ~ .facile. actualizate in contextele: $ Portul armelor este interzis (sensul "faptul de a purta ceva"). raia. se realizeaza sensul "inzestrat cu viata. d. dzicdnd. (a) exploata. contra . s-au l Ox lp==l Gp. criticd. iluzie . un proverb). a purcede. siimen. ~ discutie vie (sensul "animata. arhaisme sintactice: n-au avut cine merge . c.conjunctie aflata la limita dintre subordonare ~i coordonare. pentru fieeare omonim ~ilp.utilizarea variabila si "articulata" a pronumelui care (In text. @ durere vie (sensul "putemica.impotriva. carii . pericol . doao.» muri prin inghet"). misiune.Alte sensuri ale verbului folosit intranzitiv: @ Apa fnghea!ii la temperaturi negative (sensul din fizica "a se tranforma in gheata") .=4p. (cate 3p. 1 sg.inchipuire. contra. 6. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic. au schimbat vorba (sensul . 134 2p. iluzie. eu desdvdrsire .=13p . a seferi . situatie. de (s-au dus) . b. 6x2p. 2x2p.

s-a lucrat numai prima familie lexicala si s-au discutat numai cinci din cele sase cuvinte propuse pentru analiza semantics). odat-om palos. "''''. 1-0 spinticat. pdldria aia ea roata lOp. unele chiar de tip metaforicpopular (i-o !Opal. legitim. pentru fiecare arhaism. ¢i' aparitia elementelor lexicale ale oralitatii .r---. b. 10. arhaisme lexicale: Mare vizir.1ilf ~asta.4.:. 5p. a sa-mi tau talpa$zfa. ..U ~v up pVl'UHl1 ~ vapstta ca 0 brezaie.. exceptand relatia de omonimie: mort nu are si omonim. confrdtie pentru a atrage atentia ca sunt calcuri dupa franceza (fr. pi. utilizarea la Eugen Barbu nu reflecta no~a . acia). Am notat cu asterisc formele de infinitiv lung. potrivit DEX-ulm ~l MDN-ulUl.. precum ~i a expresiilor populare. leasing. N-au fost analizate si relatiile semantice in care se angajeaza adjectivul mort. In schimb. arhaisme fonetice: astfeliu. raportarea s-a facut la norma actuala literard. de . Vor fi acceptate ambele solutii. c. . vorbesti de [up: cdnd colo. . morfologice ~i sintactice mregistrate se con~ serva astazi in graiuri sau in limba populara. v.VUI- - vUIHH . l Op. acasd-m pat). (cate lp. lava." ". B..tlnut prin conversiune cu 0 conotatie puternic ~afectrva (depre:~a~ tiva)(cine draeu oft si ragu!jita asta. In locul normei actuale -e. Ele devin arhaisme numai din PU1i1f~l~_evedere aLl}ltltoru[ul actuat. layout. lOp. earului) (Nu se va face un punctaj general. lOp. pentru l Op. confreriei. . adica de "a$ezare a naranunn intr-un anumit moment istoric. Sunt omogene seriile b ~i c. deoarece. arhaisme grafice (grafie Iatinista): Bucuresci. complimenturi . exista doua opinii. de$ert. b. folosirea acestuia si cu valoare "narativa". lexicale: ~ absenta totala a neologismelor.desinenta -uri pent~ ~lura~ulnveutrelor. _ _ provin din engleza: laptop. lecturd.Trasatur! lOp. Uv~Hl + verb../ iacii. 9. !}1a~ ~capavm ~e. las. '* caderea consoanelor finale (can'. * caderea articolului enclitic ~i preluarea functiei lui de catre vocala de legatura (laeu. $.fardata"): ""forme populare ~ide limbaj famll. 1-0 siigetat moartea).e s::mtv"c~utate" In mod special de autor si utilizate cu r~l Stllrstl?. . simla .. In locul formei delOtaclzate. tron "domme . legato. padisah. odatli).. Fo~el. . iete. 8. . devemte norma In romana actuala. _ provin din italiana: leal. vedi. -:-provin din germana: lebdrvurst. a. VOLGa . unde prefixoidul con.vapszta . legenda. fie ca tipuri de derivare (eu sufixul abstract -re).J. fiind interpretate fie ca tipuri de conversiune. l~~arcandu-se cu functia de datare. 2. trupu).interjectia prezentativa iac. confrere. pentru care. Intr-un text din Neculce. Includereacuvintelor (a)'starpi. Apartine registrului stilistic popular ~ifamiliar. lp. 137 . Testul nr. caftan.lIUHILl VUIUl Ul\. 6. ci numai din vocabularul limbajului stiintific. numai neologisn:e: .l J. . OrIgini diferite: . 2p.5. a. pentru gruparea pe tipuri de arhaisme) ~ C:onlentarii 1. 21 1.IUUU~'' verb U tun::. In lingvistica romaneasca. '* locutiuni si expresii (pe dracu. (lp. leghe. Trasaturl sintactice: <Ii frecventa coordonariiprinsr (11 aparitii).z l-am in tors. 6p. 0 scos giirgiiuni. serie de arhaisme. legal.este prezent in numeroase alte formatii. sa te pupe-n bot). lasciv. uzullingvistic al perioadei in care textul ~ ~ost scr~s. lavoar. A. "": a/ea.. v. i-a lua) si alte fapte de fonetica sintactica (om balaur.S Incarcarea cu_v~ntulUlOb. cuvinte si sensuri popul~r~ (hantile.. _ provin din franceza (pentru unele exista ~l cores~onde:1t in italiana sau latina): larva. Multe dintre arhaismele fonetice. afarii. C.VU"lJ.. lp. surguci. 0 vinit. lp. adica intre fraze.. lavabil. lecitind. . lateral. deoareee exista un paralelism evident cu adjectivul vie. aparitia adverbelor de localizare si de asezare in timp prin trimitere la situatia de comunicare (ceea ce lingvistii numesc deictice: aeolo. tri-patru posti.. . haniile-alea d-o $tiu). atunci. posti.S prezenta euvintelor populare siregionale.Nebuna. reprez~ntand norma.' C. pentru exemplificare. Am notat cu asterisc formele confrate. Structura lor este analizabila ~iIII interiorullimbii romane.i-o strrdnsy. laser. Trasaturt fonetice: $ fonetisme regionale si populare (0 affims. d. B. v Argumente lexicale: f.fo~a lO~aclzata pen~ru prezentul conjunctiv. di. formele sunt norm ale.. inainti. $. paic. _ provine dinspaniola: poncho. ndlucire In categoria arhaismelor lexicale trebuie insotita de 0 anumita specificare: ele nu pot fi considerate ca fiind iesite din uzul general allimbii..pronume relativ invariabil pentru atnbutlve: demz~l de. 5p. pentru gruparea pe tipuri de arhais~~: 7. m-a neb unit de cap. serie de regionalisme. _ provin din latina savanta: lecticd. perioadei moderne in care textul a fost scris. . ~. <I> fonetisme afective (dublarea consoanei pentru exprimarea intensi tatii . 3p. serie de neologisme. lectorat..Neologismele din seria c au. 1£ com136 lOp. b strange numai arhaisme. a. arhaisme gramaticale: (sfatul) Dudescului -:-: ncliza articolului e hotarat pentru genitiv-dativul numelor proprn de persoane masculine. 4p. grumaz. c. capu. lapti. lp. pohtd.

romanic ~i latino-romanic.vtransparenta siperfect incolora. opozitie.. Din analiza. c..In terminologii.fapt.. eveniment. conductivitate electried. Trasatura generala. care traduce fropurement et simplement). a produce efecte. aspiratie. marc at prin elementele de relatie din si cum. (a) exista. ® Sentinta i-a adus pierderea tuturor libertiitilor.I: reducerea subordonarii numai la raportul temporal. circumstantial. calitate. realizate prin infinitiv (a spune). cristalin. executare a recursului.. stare cristalind. 3p. ci de . echimotic. ~ "obiect asezat intr-un loc sau intr-un anumit Iel pentru a indica ceva" (semn de hotar. exantem. banda de conductie. streptococicta). vitropresiune. electron. fie ca neologisme propriu-zise.. are loc 0 specializare a utilizarii la dona sintagme: pune(re) in Iibertate. Trasaturi lexicale: @ abundenta neologismului savant. indica "unitatea dintre un sens si un complex senor" tDesinenta are calitate de semn lingvistic.. 'i!i Cele mai multe elemente apartinand terminologiilor fac parte din o. just. este polisemantic. ~ folosirea pronumelui negativ cu valoare adjectivala inimnicii vorba). expirarea mandatului. (a) dispune. b. eritrotoxind. etic. situatie". s-o dus.. ff si-a luat libertatea sa . traditional. (a) actu-. (a) practica. aliza. cu sensul "ingaduinta". cu propozitil intercalate (A spune cii . 0 aguns etc. ce indica ceva. mandat. un teritoriu in care ..in cazulca. acord. ). trasatura distinctiva. ambele constituind arhaisme ale limbii cuIte. functie sintactied. dezvoltand sensurile: ill sticla de 0 fabricatie speciala. moral. d. i~i restrange si i~i specializeaza sensul: in lingvistica. forma neologica.In limbajul curent. inlocuita azi cu varianta in -tie. clasd. 3p.. cu sensul "drept cetatenesc".. Cuvinte si sintagme din domeniuljizicii optice: corp solid. nu). lOp. (a) exercita. din care se fabrica Ientile si obiecte de lux (Aceasta lOp. lOp. precum si tennenii acestei categorii. '. indicand 0 categorie gramaticala. cu subiecte coordonate la distants.discuta. banda de energie. semn de circulatie. este polisemantic. lOp. 11> Au fost doua cazuri de om or.. tegument. apare cu sens specializat. 139 .• ). a rdmdne valid. cali tate. fie ca unitati frazeologice calchiate (vezi. semiconductor. . spectru energetic. legalitate. Din analiza rezulta ca textul este popular ifi regional. conduciivitate electricd etc. lOp. numeral. ~i a formei gramaticale trebuiesc. utilizandu-se in contexte ca: ® Prin cdsdtorie. si-a dobdndit libertatea de actiune. exceptand forma lexicala acceptiune. a (ssi) produce eJecte. dungi1ineare rosii-violacee. relatie sin tacticd. banda de valentd.. vid. ) sau a constructiei adversative prin ci (nu de . * Este un caz atipic. Tdisaturi morfologice: ~ formepopulare ~iregionale de auxiliar (0 luat. substantiv.. * marc area excesiva a posesiei (de la trupu lui. (a) relativiza. teritoriu. tentativd. 3p. rezulta ca textul apartine registrului cult. banda de valentd. a cddea sub incidenta. indiferent de nivel: respectarea normelor limbii literare actuale. Trasaturi sintactice: 't constructie sintactica ampla. chiar individ". lOp. solemnitate. pronume. deci cu un sens care nu are nimic comun cu sensul curent. 5p. recurs. adjeotiv. in timp ce Jonemul. . desemnand abstractii din domeniul spiritului tacceptiune. a. nume.a asigura continuitatea povestirii.. este polisemantic. categorie gramatioald. caz.In limbajul gramatical. 3p. (a) . Cuvinte si sintagme ale terminologiei juridice: instantd. . semnifica "un simptom al. cu reluari apozitionale menite sa asigure extinderea frazei (fntr-un teritoriu . lOp. inlocuita prin forma nesufixata. etiologie. Totall=85p. a spune deci cii . lOp. solid. Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei gramaticale: gramaticd. Pastia. flexiune. cristal. banda de energie. principiu. implicit. utilizandu-se in contexte ca: . scarlatina.. metal. din rdgnetu lui). sistem de opozitii. lOp. ® S-au inregistrat doud cazuri de scarlatina. unitatea frazeologicapur!ji simplu. prudenta. sehemd-apriotic.. circumstanta. plici de jlexie. 2. 0 restrangere semantica. cristal= In limbajul curent. in rnedicina.unei boli". dezvoltand sensurile: $ "tot ce arata. * utilizarea constructiei perifrastice pentru exprimarea aspectului (s-o pus pi panda). propozitie. determinat.In limbajul curent. declinare. @ absenta cuvintelordesemnand obiecte concrete din viata cotidiana. cu sensul "posibilitatea de a actiona dupa propria vointa sau dorinta".In Iimbajul curent. ). constiintd. (a) situa. unde dezvolta sensuI . libertate . vezi si calcuri lingvistice: dezbate (dupa fro debattre. neutru. inculpat. realitate. semn de carte).). eject suspensiv. de insistenta: a constructiei "relative scindate" (Ceea ce urmiirim este situarea .. . savant. cu sensul "imbolnavire". semn . priva(re) de libertate si.) ~ Comaparatie a utilizarilor: caz . punere in libertate. semnalment" (EI are un semn sub ochiul stang).unde·dezvolta·sensul "imprejurare.. posibil. cu sensul "situa1ie. utopie. stare cristalind. (a) nuanta). eveniment". dinexemplele date: functie sintacticd. . valoare.. (a) res" pinge cererea de prelungire. procuror.·o!iI.. punere in libertate. indiferent de domeniu". este polisemantic. * "nota specifica. b.In limbajul juridic. ff prezenta unor constructii sintactice cu rol emfatic. Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei medicale: semn Grozovici138 lOp.

. prin monosemantismul termenilor de specialitate. Face exceptie pers. caracterizata fie prin restrangerea ~i specializarea sensului din limba comuna (vezi semn. spatiu in forma de fasie" (banda rulantd. 1$ "obiect.subiect general". . care cer restrangerea treptata a "genului proxim". este monosemantic in denotatie incorIn porandu-se particularitatile stiintifice ex~cte ale obiectului. Argumente sintactice: $ Fraza amp la. cat ~i lexicului general (vezi cuvinte ca: traditie. va asigur de .introducerea constructiei apozitive. .. 3. durata {calc dupa fro sau direct din it. fata de cuvantul din limba comund. si nu cu sensuri conotative.. numeral. La toate nivelurlle limbii. a. nu apare aceasta formula) . cat si gerunziul nesubordonat. a observa. aspect.. a expira. ' In concluzie. cuvintele apartinand terminologiilor se disting prin: 1$ monosemantism. banda] (banda. mdrime care . a situa. . atributie. 3p. lOp.. lipsind totalmente cele de tip adresat (interogativele si imperativele). alterneaza cu fraza scurta. lipseste formula vocativa de adresare. {1j (inv.bande) actualizeaza sensurile: t"l> "grup de raufacatori care actioneaza sub conducerea unui sef" (Au fost prinse doud bande de hoti de masiniy. 1$ (glumet) "grup de prieteni" (Formam 0 banda pe cinste). Avdnd in vedere cd. Considerdndcd . denotativ. terminologia fizicii. Este un tip de text "adresat". structura primei fraze. al carei rol este reluarea unui termen ~i continuarea detalierii lui in limitele aceluiasi enunt (vezi: 0 categorie gramaticald . a apartine (calc dupa fr.. . a examina. . sunt respectate normele limbii literare actuale. prevdzut (calcdupa fr. ).. . precizie lexicala. anterior. . fie prin retinerea tuturor trasaturilor stiintifice sau tehnice ale obiectului sau ale fenomenului (vezi cristal). sintagma banda de energie are sensul "grup de valori discrete pe care le poate lua energia electronilor de valenta (banda de valen/if) sau liberi (banda de conductie) intr-un cristal". Argumente morfcloglce: impersonalitatea constructiei.). imediat. I plural din textul d (fntelegem). multimea neologismelor. obtinuta fie 140 3p. este un exantem de intensitate particulard aviind. banda2 (banda . care apartin atat terminologiilor de specialitate (vezi2). lOp.. cu relatii sintactice clare. vezi: categorie de tip relational care exprimii .. .. $ Fraza ampla se obtine prin: . ~ seinantica proprie. sttuatte. are valoare de . zona. Particularitati: ~ Respecta 0 schema fixa de organizare si. ipotezd. aspectul ). Argumente lexicale: . $ absenta totala a marcilor lexicale de afectivitate ~i de subiectivitate. 7p. ase efectua. in textul de analizat. efect. specific. a ocupa.. interval. Cu increderea/speranta ca veti da curs cererii mele. a. valoare.. a.). frecvent.. nu apare decat prima parte: va rag) si.un tipar de punere in pagina . .. libertate).. se intarestesau se leaga'eeva"-(Era'acoP7fftt (:Udoud benzi de celuloid).. a respinge. mai ales cu rol de identificare (fiind yorba de definitii..) "ceata de soldati aflati sub aceeasi bandiera". ionii sau moleculele sunt dispuseintr-o anumita ordine (simetrie) geo- metrica. pronume. Se incadreaza in stilul administrativ. instrument. tegumentelor). lOp. In raport cu structura ultimului enunt).. fiecare dintre acestea fiind polisemantic..benzi) actualizeaza sensurile: !!> "Ia~ie cu care seihIa$6ara. . banda -In limbajul curent.. banda de circulatie. ~ (sens figurat. formule fixe de incheiere (Cu toatd consideratia. cu subiect propriu (acesta rdmdndnd valabil si producandu-~ilegal efectele) .. fie prinrolul complet dezambiguizator al contextului (vezi: exantemul este mai bine exprimat in zonele.il1serar~<:tsubor<:lon<ltelor atributive si a constructiilor echivalente cu acestea. esential. Total 2=65p.in cristalul apei). lOp.angaja. experientd. banda de magnetofon).). actiune.. formal. * claritate. Adopta formule fixede inceput (de tipul: Ca urmare a adresei . . 0 categorie de tip relational care .). in textul de analizat. uneori. substantiv.. din textul b). formule fixe de cuprins (va rog sa binevoiti/a binevoi sa . fiind inlocuita de 0 "adresare impersonala": Caire Primdria Muni141 . a interzice (calc dupa fr.-:. manifestata prin utilizarea aproape generala a persoanei a III-a si a unor constructii impersonale (vezi: este de observat. care. corespunde la doua omonime. ~ Apar structuri sintactice complicate (vezi pronumele relativ in genitiv din constructii atributive: clase al cdror caz exprimdy.fie prin actualizarea unui sens totalmente nou. a se manifesta. aici. alcatuind reteaua cristalina".. 4. in textul a. .unde apar atatgerunziul circumstantial (respingdnd cererea de prelungire).In terminologia optica.. maximum. clase al cdror caz . caracterizat prin forme gramaticale ale adresarii (In textul 4. @ Sunt generale propozitiile enuntiative nonadresate.. epitet metaforic sau metafora propriu-zisa) sugereaza puritatea. precisa (vezi. extraordinar.. a permite... {1j utilizarea cuvintelor cu sensul propriu. limpezimea (glas de cristal. Cu deosebitd stimd.I I J f vaza de cristal este frumoasdy. 0'.introducerea gerunziului si a constructiei gerunziale absolute (vezi textul b. ~ Sunt generale propozitiile si frazele nonafective.. Total 3=45p.. tara legatura cu eel din limba comuna (vezi caz). 5p. anume: "forma a starii solide amateriei in care atomii. * "obiect fabricat din cristal" (si-a cumpdrat multe cristaluri de valoare). fenomen. particular. intensitate. tip. Se oglindea. partial. ). Se incadreaza in stilul stiintific.

litma~~arel~·deo§ebiri:~· Apai-t"ermenHde _c~a~~tate~peclficl tennmologlei juri dice (vezi: prelungire a arestam. ceea ce are ca rezultat a~9cirreaco:nica: afost . ~ Semantic. expresie ~"""""··Qontinandpeo:cu-valoare neutra. apar jnsa fonnele gramaticale ale adresarii: pers. ~i anume: prezenta verbului hotdrdste (Instanta hotarii~te). schimbarea modului si a persoanei: Si dracii dstia de bdrbati. este asezat langa afost omorat..re~acta:t ~e 'un autor cu foarte putina instructie.prezenta gerunziului) b.. fragmentare. (iau una) d-asta). alaturarea unui gerunziu cu slibiect propriu: .. Zanga mdmicah.. fr~za anacolutica. . . lOp. "* Au grade diferite de instructie.. ~-':-' • < •• -~. eel de pers. "mimandd-se'. . ceea ce conshtUla. stare de betie (calc dupa fr. . sa efectuati.Raportul" lui Caragiale "mimeaza" un act admnistrati~ de constatar.. to ate Intr-o singura fr~za). a redresa. . side constructii neconforme cu nonnele literare (unite zile. 15p. dii.!a-i aial.qtateqyrz).. md linistestey. de lunga durata (vezi referirea la @ 5p. 5.regentului firesc.. situatia obisnuita a acestor acte. marcate grafic prin puncte de suspensie: oriedte eforturi. este altul decat al gerunziului anterior: manevrdnd f17.~~stereotipie a constructiei si a expresiei lexicale (expres.de gradul de instructie al celui care redacteaza ce. populare si familiare (vezi expresii ca: 0 iei cu stdngu..trasaturi ~C?~UflR~. pune(re) in aplicare. . a binevoi.~·prezenJa infinitivului. ambele fiind ca~actenstlCe stilului admlU1strativ. specific graiurilor sudice iau doud.e. ~i "pluralul oficlar.. (dracii) a~tia..Sp. indiferent de statutul locutorilor (interjectia ei. cererii Dvs)...a.. semantisme ca: md incing "ma supar". le-ai vdzut.~i nu . s~riicie. aparesemnul de comunicare emanand de:a-~o' autoritate (juridicaj. spe~" _.. . asa cum reiese din urmatoarele trasaturi lingvistice: "' ..a Il-a la ver~ ~i la pronume (adresei Dvs.a'.m vecmatatea . I (v~zi. Amandoua sunt femei.me· stilului juridico-administrativ (este. sa comunicasi. .c~. apar marci de oralitate specifice conversatiei populare. explicabile in cazul unei conversatii. constructia eufemistica eream la biserica Capra.. in timp ce vorbirea celuilalt personaj feminin abunda de fonetisme populare.arestare preventivii..ciPiiduj'Bucure:jti. a abuzat. . fiind incarcat de elemente lexicale orale. a expune (pe cineva la).).a III-a. ce zi ingrozitoarel. .~ termenulut. (a) obliga. cu. trebuie adaugate: interjectia populara pdi. da '. apar elemente de oralitateregasibile in orice conversatie pe 0 tema familiara.. a II-a. $ . lexicul unui personajeste incarcat de neologisme (vezi: stupid. unele regionale. elemente Iexicale populare.. . ~odatd. Goarne. si lOp. rezultand din utilizarea gresita ~ gerunziului ~1 din constructia imprecisa a relativului: ~ utilizarea neologismului de catre un autor incult. @ Intre personaje exista oanumita familiaritate.. Intenti« 'lui-Caragiale este crearea de efecte cornice. multimea constructiilorexclamative: Ce zi stupidd.). familiar. eu 0 raportare imprecisa la regent (prup).scoate.. spre deosebire de -.(lnstanta). .. ~.cel d~ per~. pun ere in liber'ia!e~exfirare . utilizate de un locutor rara instructie (pe Iduga fdple1e uejd remarcatc: fbnetismc populure. anuntati.: vd [acem cunoscut). asa cum reiese din formularile unuia din" tre personaje: esti femeie cu cap. avand deci 0 intindere limitata. La celalalt. rogioucle. lucrucare i s-a mal intamplat de. partic~laritate deplUzand . si dracii dstia de bdrbasi. constructii putemic afective cu semnificatie defavorabila: dracii dstia de bdrbati. stare de ~eti~).Una dintre femei vorbeste respectandnormele literare de pronuntie ~i pe cele gramaticale (vezi: afronturile pe care le-ai vazut). ... lOp. a da 'curs cereriis.7.. va '/acemcunoscut. * Apar ~ielemente comune cu ale stilului stiintific: -preze~ta ~eologismului (corect sau incorect folosit. constructia populara exprimand progresia de ce-i fad..prin rclativ ~l11UlllelUase constructil echivalente cu ? propo~itie atributiva.. * Arata 0 anumita .. te amdrdsti d-o nebuna . 142 143 . .Aparl. .llca:vafacem cunoscut. stiingu. lllcorectaagerunzmlUl (cinci aparitii intr-o singura fraza: doua cu valoareatributiva si celelalte trei cuvaloare circumstantiala: tempor~la·$icauzaHl. de fonetica sintactica. sub acest aspect.Este un text concentrat ca lilfvmiatie. sau "dezacordul". marcile sunt de tip diferit: la unul dintre personaje. apare un autor Iillpersonal. a. va rugiim.. unactr~d~ctatd~:tl..Desi in limbajul ambelor femei apar marci ale oralitatii. vezi forma regionala iotacizata vaz. * Statutul sociocultural al celor doua personaje: . om01:at. uti1izar~a excesiva a constructiei atributive (doua atribuhv~ introduee.. fonetismul regional eream."".- .0.Ar:e.in~t. Apar "pluralul politetii".."" inimd. afront.ea§Y~).re~_ea. 0 particularitate a stilului administrativ (vezi neologismele: serviciu.n~ndat de ar~stare): * Nu mai are trasatunl~u~ul text "a?resat : m locul umu autor personal. manevrtind.iaia.llilPsz~tlOnallucru care.nu'punlda". interogatii retorice: cum sa nu observi?).Desi subiectul discutiei este banal. Total 4=20p. a bulversa. provenind din existenta unor relatii anterioare. efractiune.~!lt~jHd~<::at_()~. d-ata mai mult . a depiisi mdsura (calc dupa fr. instanui de judecatd.'sO'smdt~nul de marfa de un gerunziu al carui subiect neexprimat . enunturi incomplete. obtinute din '~nnatoa!ele par~cul~ritati de limbaj: * utilizarea abuziva si . efort.'.. frecventa de utilizare a deicticelor: asa.. le-af auzit . in timp ce lexicul celuilalt este totalmente lipsit de neologisme. «< utilizarea incorecta a p~~numelui relativ. ceea ce schimba comunicarea la pers. Total 5=20p.mreahtate.

de adresare madam Deled. 5p. nu due (li?sii). de pers.. fie pentru 9*pnmarea unei cereri imperioase (du-te sus. 144 gramaticale ale vorbirii directe sunt: .care.!i este de~tinat ~.:. nul Argumente lexicale: Apar v~~. stins gZasul.~r~Vvozltate~ -ac~stUlase IDimfesta printr-o "inadecvare •. reproducem pasajele care reprezinta vocea naratorului: Si pana nu i s. ' @ b. Total 7=60p.r... n-ai invocat. 0 anu~e ~. provenind din excesul de neologisme la care acest .J siasa mai departe.. (omu) meu. .« lipseste linia de dialog. care ar fi fest imposibile in adresarea directa (fata in fata). ?.• Se reiau..sunesteculul" de vorbiri. ' 5p. cu valoare ironica. Apare m~dul imperativ: Da-mi (voie). Ifl spun. . unele nemteg. sa te con. care mai de care.~* f s rative (si. cum ardti. ~i semnul exclamarii.c.atesmtactic: te rog. apoi. nu te supdra. trecandu-se de la "drepte" la "cursive" si din noula "drepte".cu cereri imperioase>' (lasd. 20p. familiaritate marcata ~i la nivel lingvistic (cele doua personaje folosesc pers. " Marcile Nu te supdra."formele'V6rba:le'~i:-. ada).de poIitete) si.~. monologul interior intrerupe replicile dialogului.. in stil indirect liber.m diversele lui variante: zti spun.i0~umele. "Superioritatea" asumata de acest personaj (eel c~ruia. ne (lipseste).apar dupa cuvintele de declaratie. a?ica adverbe de negatie (ill" textul dat) ~tlhzate ca rasPllns la replica anterioara si care tin locul unui Intreg enunt: Nu. efectul general fiind al . pe parcurs.. recurge intr-o conversatie banala. in finaluf fragmcntului. Marcile grafice sunt doua semne de punctuatie specifice vorbirii directe: "doua punate'. si anume: ~ Fragmentul se deschide si se inchide cu vocea naratorului. $ Apar ~l alte semne depunctuatie ale vorbirii directe: semnul intreba~ii..-"".~i.?eA ca~e. l Op.Din punct de vedere lexical. galbejita $i numa piele pe as..i"~'"":""". este yorba despre acelasi destinatar. (l Op. a II-a la verb... nu te supdra. I. Total 6=c30p..@ ~cela.spunem .Fireste cd petrecerea n-a a mai mers inainte .~ae~e. trimitand la emitator: Dd-mi (voie).". te contrazic.lile) tale. din zona "dezagreabilului": Apar imprecatii (dii-te dracu.J si pe urmd prietenele [. pentru marci) . . n-a contenit: . du-te (s!fS): ada. n-oi avea. propozitii imperative).] Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar [ . Mai da-te dracu) . fragmente din replica .Din punct de vedere graflc.. altele integratesintactic: Da-mi voie .. s-a stiut indaui in toatd mahalaua [. respectiv. Fragmentul. contine doua variante ale acesteia: dialogul ~imonologul interior adresat.dverbe~epro-fraza. nu vezi. sa faci.. (pe) mine. [ .e ver?ale ale adresarii In registrul politicos.. (distractiile] tale. . cu observatia ca. spune": Au siirit toti musafirii. . fireste. exprima lexical actul .. ada banii. avand in vedere raportul ierarhic dintre personaje. ?. dd-tetdracu]... . nu incerci.J si orice poruncea dumneei. hodorogu ala de ceasi . persona.'ap?i{n1lMer6'aseo&e·lyfip'e~·"":...u"'''''. in text.ra~ce:$ Apare semnul grafic al dialogului: linia de dialog.. Dar. lasd. • se schimba tipul de litera. sefoloseste ~onstru~ti~ imperativa: stai los sau cea interogativa cu valoare imperatrva: ce te scoli... Cucoano Acrivito l . adverbul iar preia sensul yerbului de declaratie subinteles: Lui Air Ianulea i-a trecut repede necazul si iar. pentru tipul de vorbire..~igumente g. a II-a sg.care. Argumente care sustin trecerea de la dialog la monologul interior si.14~ .pentru marcarea propozitiilor interogative.'. dumnealui rdspundea.:::".. Au sdrit toti musafirii.. folosite la pers. (cd-jmi (v~ne)" ~az.'. altemeaza~F'cu .-. voce care. care mai de care [ .. reproducreplici din vorbirea directa. I A~~r a. lOp.c~·· pror:om~naled~ pers. 5p. 5p.crezl. te a$ezi?) C~ledo~a personaje se "a~aza" pe trepte sociale diferite. De ce preferi .::'. sa te intretii. mai intrerupe de cateva ori pasajele in vorbire directa.'''''I:UU esti femeie cu cap).am(sport). vorbiri care se intrerupsi se intrepatrund. Pasajele redactate in vorbire directa sunt anuntate lexical prin verbe de declaratie (in text..allt~rioara(cu cosmeticile si cu distractiile taleh @ . :~:~artormul.. si "ghilimeIe1e".st~hshca.j i-au impdcat. "superiontatea marcandu-se lingvistic prin modul de adresare a celuilalt in ciuda relatiei de:famiIiaritate dintre ele . revenirea la dialog: ..trazlc. pentru propozitiile imperative. Apar cuvinte cu apreciere negativa (aiurelile tale. lasa (hodorogu de ceas).. iar. ai adus. du-te. dumneata. 3p. Apar propozitii interogative ~iimperative: Adicd de ce crezi dumneata .<Dln"p~~td~' . se schimba registrul. io.. preferi.. madam Deled. .prezenta formulelor vocativede adresare: Nelle Ianuleol. Fragmentul este alcatuit din mid pasaje redactate in tipuri diferite de vorbiri. cu functii si valori diferite.. 5p. @ .gJfamati~at. la pronume si adjectiv posesiv. Si mat da-ti dracu .nume propriu: Niki) . fie pentru 0 "cerere" politicoasa (Da-mi voie nu te supara). trecandu-se de la registrul lexical neutru la un registru apreciativ.:. . (5iure. ardti. I sg. 8.. fie pentru exprimarea imprecatiei (Mai da-te dracu) . dumneata. in ambele eazuri. redactat in intregime in vorbire directa. verbul a sari dezvolta sensul de "il·.'..

fiica ~lIalu!Ul p~·m1O~dzal). ceea ce face dificil de precizat 1imita dintre vorbiri. lini au~".. cand sujlete. pentru tipul de vorbire. neagra bucurie. f "). urnza Cuinajostea - (lOp. me l CI. la necaz spune omul multe". Mod de expunere: descriere (de natura). Aceste vocative au tnsa niste determinanti. Vorbirea indirecta llbera se distinge de cea directa prin absenta verbului de declaratie. tacee si pesti: costrdsi. r . suflete. personificari (trlisiirira. . poetic.. intreaga fauna. tropi o~.incluzandu-se intre ghilimele).nd'') .. JOp. epitete cromatice (cercuitt ros. :. care primeste valoarea unui verb de declaratie.. frdmdntdndu-sey.vech ~ solzi ruginii ). crus146 l Op. iar de cea direct legata.)._~ In final. fiecare realizat cu mijloace stilistice diferite. !ini. s-ar putea ca ~i conjunctia de coordonare puiule fi suflete sa nu apartina vorbirii directe. refle:e de argmt.Predominante sunt procedeele de tip jigurativ.ibiota Acrivita lui Hagi Canu{ii a ajuns de-o bate arvanitul. . Descrierea ploii:. TotaI8=50p. care nu apartin vorbiriidirecte. si anume: comparatii (ca un painjeni$). constand in abundenta tropilor (a figurilor de stil). Frag mentul sta sub semnul vizualului ~1 al dmamlculUl (este mtrodus prin "viizui deodatiibalta!o. bucur1a vlelu fl a mortii. "amestecului").de ba~aur.. '['. sunt enumerate speciile de vietuitoare. ap-are ~l procedeu. Pasajul cuprinde doua fragmente de descriere. pentru indicarea 25p. ca . s~oici. 5p. . inclusi tot intre ghilimele.. lOp. 5p. cil " are mana cinci degete si nu sepotriveste unul cu altul".~i mdruntaiele din om se tat ceartd uneori ". urmeaza reprodusa vorbirea directa. c~api.. ale carei semne sunt formulele vocative dragd.. dar in . se marcheaza prin includerea intre ghilimele a replicii sau a fragmentului de replica apartinand altei voci decat a naratorului ~i prin doud puncte. stiuci. TotallO=40p. epitete user antitetice (elildura $1 totusi rdcoriioarey: $ Fragmentul sta sub semnul auditivu1ui (se au'zi in depdrtare suniind ploaiai si a1 vizualului (sclipitrii de hulbuci~piiJlzii de stropiy: Descrierea bli1tH:" Predominant este procedeul enumerdrii (se dezvolta 0 structura ampla de tip enumerativ. aSOClerl:o ron ice: monstruoasa bucurie. a1 ploii si al baltii cu vietuitoarele ei. puiule.Jegarea" acesteia prin conjunctia de subordonare cit (vezi in text: cd . .: c~~ " paratii (mari elit palma). pentru marci. acele de fulgere ale ploii. ~·:emifatorur replicii '(veil:$i jJe prietenele: -" crescutd . oc~ene. ~ Vorbirea directa Iegata consta in pastrarea integrala a vorbirii directe (ceea ce se reproduce .I I I • Apar ~i pasaje cu forme intermediare de vorbire: vorbirea dlrecta legata si. metaforele nominale pdnzd de stropi.. m:tafo. se introduce 0 secventa de alta factura: una ~e~ltativ~. metafora verbala sCiipliraj. Grafic. fiindca formulele de adresare erau cand puiule.re (tre. cit . ~~ezate imediatdupasubstfnti\fUI specificat de narat9rcafiind .~m?5p. dar $i epitete metaforice ~urz . 1'1 l!I Subordonat procedeuluienum~r~m.0x. carast. in care. ca intr-o lista terminologica. l Op. vorblrea indirectli Iibera. 9.eau ~n :j~ragu~" gJ~madlr~ de linioare. se rpz" . fiecareia IaCandU-l-se ~10 scurta descnere). metafore (metafora verbals si nominala sticli in mdrgele oblice. prin absenta conjunctiei de subordonare. 147 .Amestecul de vorblrl este si mai subtil in ultimul alineat: dupa adverbul iar. ci vocii naratorului: dragd-n sus! dragd-n jos!. "). lpt 'ton. . m care procedeul stilistic predominant_ este al.

Cristina Calarasu. ortoepic si morfologic al limbii romdne (redactor responsabil: Mioara Avram). Gramaticd limbii romdne. Bucuresti. Bucuresti. Eugen Ciofu. Bucuresti. ortoepic si morfologic al limbii romdne DSL a II-a. = Cristian Crumslish. Editura Universitatii din Bucuresti. revazuta si ad1higita (coord. = Academia editia Rornana. Bucuresti. = Cristina Lista scriitorilor utilizati pentru exemple Gabriela Adamesteanu Tudor Arghezi George Bacovia Eugen Barbu Lucian Blaga Augustin Buzura LL. 1966 . Liliana IonescuRuxandoiu. Obiceiuri ramdnesti de nuntd. republicat Dictionar de stiinte ale limbii.Vranceanu. Bucuresti. 1982. 2001. 1 Cuvantul. 1996. Editura-Academiei..0. Editura All. Bueuresti. Antologie com entatd. Revista de drept penal. 1999. II Enuntul. Barlea = Ovidiu Barlea. SP = Carmen Ciofu. Toader. Mihaela Mancas. 1982'-1989.2005. RLib.. Calarasu. Editura Stiintifica. Optica = Ioan-Iovit Popescu. Marele dictionar de neologisme.Bucure~ti. Edi. Usor si rapid. Ioana Vintila-Radulescu). Bucuresti. Caragiale Mateiu Caragiale Emil Cioran Ion Creanga Mihai Eminescu Gala Galaction Paul Goma Nicolae Iorga Titu Maiorescu Ion NecuIce Alexandru Odobescu Andrei Plesu Marin Preda Mihail Sadoveanu TudorVianu 148 . MDN = Florin Marcu. Antologie de prozd populard epicd. . Emil I. Editura Academiei. Wordpentru Windows 95. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. = Angela Bidu. . Editura "Univers = Dictionarul ortografic. Dictionar general de stiinte: Stiinte ale limbii.Lista de abrevieri DEX DOOMI = Dictionarul explicativ allimbii EncicIopedic". RL = Romania literard. Optica. 2005. Bucuresti. RDP = Asocitia Romana deStiinte Penale. II-a). 1997. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Semne si simptome ill pediatrie. BucuGALR TD Word resti. 2000. o. 1989. Bucuresti 2005. = Romania liberd.traducere de Andreea Lurie. Gabriela Pana Dindelegan. Editura Nemira. Saeculurn 1. Editura Univers Enciclopedic. = Dictionarul DOOM2 ortografic. tura pentru Literatura. romdne (editiaa 1996.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful