Gabriela Pana Dindelegan

DE

TEsrE

LIMBA ROMANA

_

~

Morfo logie Sintaxa Fonetica Ortografie Lexie Stilistica Teste recapitulative Editia a III-a

::n HUMANITAS
::LJ EDUCATIONi\L

Nota asupra editiei
Descrierea

erp

a Bibliotecii

Natlonale

PANA. DINDELEGAN, GABRIELA Teste de Iimba romanli : admiterea in facultate / Gabriela Pana Dindelegan. - Bucuresti : Humanitas, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-50-1876-4

81 i .135.1(075.35)(079.1)

Redactare Maeheta Paginate Coperta
HUMANITAS

CATALIN STRAT FLORIAN SApUNARESCU DOMNICA ROTARU CADISAN S.A.) SEBASTIAN BOB DINU DUMBRAVICIAN

Aceasta noua editie a Teste/or s-a nascut din neeesitatea didactica de a le "pune de acord" en DOOM2, luerare normativa academics aparuta in 2005 si introdusa in practiea scolara (programe, examene, concursuri)ilfcepand eu anul scolar 2006-2007. In consecinta, modificarile propuss'dcnoua editie nu sunt numeroase, intervenind mai ales in eazul testelor eu cerinte de foneti.e~·(aecentuare, silabatie) si de ortografie. Celelalte teste au rarnas, in mare masura, nemodificaje; exceptie fae cele eu cerinte lexicale privind neologismele (pronuntia si grafica acestora), precum si cele destinate morfologiei referitoare la inveiitafiilde.variante" morfolo gice]iB6ie: Modificarile surit absoliifriece'sare'c':Lurmatc' a' doua caracteristiei ale DOOM-ufci±2:"(a)introduce un mare numar deneologisme, reglementand grafia si pronuntia atat a'neologismelor nou introduse, cat si a celor eomunecu editia anterioara; (b) recomanda, in raport eu editia anterioara, un inventar mult modifieat de variante literare libere. Noua editie a testelor nu rezolva si cealalta cerinta, a punerii de aeord eu GALR, sigla pentru noua gramatica academica (Editura Academiei, 2005). Luand in ccnsideratie faptul ca descrierile si interpretarile din GALR nu au patruns inca in practica scolara (exceptie fac programele si manualele clasei a XII-a, care, incepand cu aceasta toamna, au pre1uat anu« mite aspecte din GALR), consideram ca punerea de acord cu noua gramatica nu era inca potrivita pentru nivelul scolar, Ba, dimpotriva, ar fi fost ehiar daunatoare, atata vreme cat clasele gimnaziale, cele in care se preda gramatica limbii romane, nu au adoptat programe si manuale care sa foloseasca noua editie a gramaticii. Cat priveste chestiunile deja intrate In prograrnele si manualele clasci a XII-a, cIe au "aeoperire" in testele existente, mai precis, in cele destinate stilisticii functionale (stiluri $i registre functionale, tipuri de vorbiri). Ca atare, pe masura ce programele si manualele vor prelua si adapta, pentru necesitati scolare, noua editie a gramatieii academice, mai ales pentru clasele in .care se preda gramatica limbii rornane, 0 noua editie (revizuita) a Teste/or (a IV-a) va fi absolut necesara. Ea va facilita intelegerea si preluarea corecta a solutiilor si a spiritului din GALR. Ramane insa In sarcina viitorului realizarea acestei editii,

Piata Presei Libere I, sector 1, 013701, Bucuresti Telefon: (021) 316 17 18 Fax: (021) 3161721
e-mail: educ@humanitas.ro, www.hed.ro

© HUMANITAS,

2007

ISBN 978-973-50-1876-4

Argument
" Cartea cuprinde 25 de teste a cate 10 puncte fiecare, teste concepute tern a f i c din domeniile: morfologie (substantiv ~i adjectiv;articol; pronurne si adjectiv pronominal; verb; parti de vorbire neflexibile), siritaxa (sintaxapropozitiei; sintaxa frazei; sintaxa normativa), fonetica ~i ortografie; lexic; stilistica, la care se adauga 8 teste recapitulative(patru, pentru_recapitularea gramaticii: teste~~} ~17 _~iJ?~tru.'.r.~,~a]:li1:tll_a!~'1_~ rI?~_e,_cl!ch~stiuni din toete domeniile: testele 22-25). 'Niciuna dintre culegerile 'de teste care circula in prezent nu este atat.de cuprinzatoare si de diversiticata tematic, . " Cu exceptia testelorrecapitulative, fiecare test este destinatunui singur capitol/ domeniu al limb ii, anuntat in titlu, pe care, prin cele 10 subpuncte, Hinvestigheaza sub diverse aspecte, cu intentia cuprinderii a cat mai numeroase chestiuni ce pot aparea la un concurs de admitere. De exemplu, in teste Ie de lexic (19 ~i 20), s-au urmarit, separat, forrnarea cuvintelor, relatiile semantice dintre cuvinte: polisemie, sinonimie, antonimie, omonimiesi registre lexicale: arhaisme, regionalisme, neologismetvezi, pentru testul 19, subirnpartirea mceletrei subpuncte: A,B, C). Sau, in testul de stilistica (21),s-au urmarit, separat, aspectele de stilistica functionala (punctele 1-5), registre stili stice (6), tipurile de vorbire (7-8), aspectele de stilistica literara (9~10). ' <i>, Ca tip 0 log ie, testelepropuse in aceasta carte sunt extrem de variate. S-a trecut de la testele de tip clasie, care eereau analiza completa a unui text, la teste cu cerinte mult mai diversificate.si .mai nuantate: de selectie numai a anumitor .fapte, de alegere dintre mai multe solutii, de obicei, solutii usor- de confundat, de modificare a unui text intr-un anume punct al luisi intr-o anumita directie, de argumentare a unor solutii, de comparare a unor situatii apr?piatqi, totusi, neidentice, desurprinderea ambiguitatilor, de rezolvare a unor chestiuniteoretice etc.S-a trecut de la 0 formulare a cerintelor in maniera.clasica la formulari mai moderne.inepierzandu-se din vedere nici formularile tip grila, cu observatia ca, pentru a se evitarezolvarile intamplatoare, oricand posibile in testele-grila, s-a adaugat si cerinta suplimentaraa exemplificarii solutiei alese san, mai interesant, a gasirii unui exemplu potrivit pentru solutia taiatii (vezi, de exemplu, testu114). -Diversificarea tern a tic ii si tip 0 log i e ii a urmarit ca aceste teste sa fie utile pentru pregatirea concursului de admiterede 'la to ate facultatile in care se dau probe de limba romana, indiferent de tipul de examen pecare facultatea 11propune. A urmarit, de asemenea, scoaterea candidatului din rutina cu care scoala l-a obisnuit, obligandu-I'sa faca fata unor cerinte cat mai diversificate sisase adapteze rapid unor situatii de testare cat mai diferite. ~In conceperea fiecarui test, scopul a fost, pe Hinga verificarea si fixarea cunostintelor de baza, si Invatarea propriu-zisa: completarea de cunostinte, In vederea atingerii obiectivului de completare de cunostinte, testele aduc spre rezolvare, pe langii chestiunile de baza, si chestiuni de maxima dificultate sau de mare subtilitate, precum ~i situatiile in care, in mod

interpretarea sintactica a diatezei reflexive. tiv)·1 ! B. de capacitate. stilistica. Indicati daea exista in textul de laI substantive obtinute prin conversiune.7. a verbeIor dublu tranzitive.25). cazul nominativ. pentru domeniile mai tar cuprinse in cartile de teste (vezi. se atrage atentia Nu era 'azi. adica sa masoare SUBSTANTIY. c. Indicati alte patru grupuri neanalizabile (locutiuni) in care se include substantele ei. 1 testele lucrate). sapte substantive in cazul nominativ. permitandu-se. Introducerea unei asemenea ierarhii a avut drept scop punerea can1. se justifica diversele Cdci unul erau tolit~$i toate erau una.icerul.9. de subiect. iar. 16. 21. toate in nominativ. cu cerinte bile (in aceasta ultima situatie. altele. a predicatuluii Adjectivele din textul I sunt: a. mult diversificate fata de cele anterioare. Din enunturile care urmeaza. solutii in cazurile de dificultate.Pe cdnd nu era moarte. substantivul riindul i~i pastreaza autonomia).ARI complete. adoptand solutiile de tip scolarrvezi. grupul din rtindul se afla la limita dintre locutiuni si grupurile analizaditiile noilor programe ~i manuale de limba romans. Construiti propozitii in care fiecare adjectiv din text sa apara la cazul genitiv. exemplificati-le ~i stabiliti carei clase morfologice ii apartine ile adoptate de manuale. in cepriveste partea de gramatica. seria de raspunsuri corecte. 3. ele variaza ca dificultate si ca grad de condenPe-atunci erai Tu singur. 5. In con3.22). Prin COMENTARII. ile opinii. alegeti solutia corecta. subiecte. se incadreaza in limitele programelor de limba romans in vigoare ~i reflecta solutitivul riindul.24. ale carui cerinte au devenit din ce in ce mai complexe in ultimii ani. Nici sdmburul luminii de viata ddtdtor. ele necesita untimp diferit de lucru: 2 ore(ln cazultestelor 1. a cata parte din punctaj este capabil sa rezolvecu puL teri proprii. candidatii gresesc. De aceea. rezolvari care raman in exc1usivitate in sarcina candidatului. stilistica). candidatului sa se autoevalueze. prin toate cerinh. taindu-le pe cele didatilor in situatii diferite de lucru. exista. sub alta forma. filologice sau pentru pregatirea elevilor care participa la olimpiadele de limb a romana. unele teste se pot folosi si pentrupregatirea examenului dati cate un exemplu pentru fiecare. 4. Parcurgerea testelor ~i confruntarea propriilor rezolvari cu REZOLVARILE propuse de autor inseamna obligarea candidatului sa ia contact cu acestecerinte speciale sau cu grad ridicat de dificultate. in nominativ si in geninominal. unele de oricdrui examen de admitere.12. urmarind sa ofere solutii (in fond. in consecinta. h. opt substantive in urmarit cuprinderea a cat mai multe tipuri de exercitii ~i de cerinte. analizand grupul in ambele bun indrumar pentru profesor. incat md-intreb in sine-mi: sare. lumea toatd pun solutii duble de analiza. continand 250 de cazul nominativ. to ate. 15. a complementului indirect. Erau din rdndul celor ce n-au fost niciodatd. a articolului demonstra= ] tiv. c. 18. 2.19.23. constituind "capcanele" gramaticii si ale limbii romane in general. 4. asupra "capcanelor"~i a chestiunilor dificile. >1i Desi unele teste includ si subiecte de marc dificultatc ~i subtilitate. a celor cu grad mai mic de dificultate si a teste lor care reiau. h. indiferent de facultate. Este motivul pentru care. Seda textul: . f 8 I I. 13. *' REZOLVARILE sunt insotite de COMENTARII. a dativului posesiv. se subliniaza ambiguitatile si se proPe cdnd pdmdntul. Indicati ce urmari deriva din fiecare interpretare. sintaxaIexic. pentru testul19. mi-amincalcat proprifiecare Iocutiune. in orice moment al pregatirii. sustinute cu argumente in lucrari anterioare. 14. patru substantive in >I> Am convingerea ca. *' Desi toate testele cuprind cate 10 puncte. 9 . in nominativ si in acuzativ. rent de tipul de examen sau de gradul de emotivitate al fiecarui candidat. nimic nemuritor. niciieri. de exemplu. incIusiv ale celor de liceu. ~i 0 REZOLVARE selectiva. vdzduhul.21). cartea. In textul I. obligarea lor sa se concentreze si un timp mal indelunincorecte: gat. nici totdeuna. selectati-le ~i stabiliti clasele morfologice de la care provin. taind-o pe cea incorecta. prin COMENTARII.JECTIV exact. sa propuna un model de rezolvare) pentru toate domeniile: morfologie. chestiuni analizate anterior. a. astfel. Indicati alte patru clase decat cele existente in text care se pot substantiviza. d. h.10. Substantivele in nominativ au functia sintactica: a. 4 ore (pentru testele Au cine-i zeul cdrui plecdm a noastre inemi?" (Eminescu) 8. Alegeti.20. <I> Cartea propune REZOLV.17. nici mane. aprofundarea cunostintelor ~i completarea acestora. dintre propunerile de mai jos. deexemplu. subiectele ~i rezolvarile din aceasta carte pot fi un a. prin COME:NTARII.6. candidatul dobandeste nivelul necesar de cunostinte spre a face fata exigentelor B. deprinderea lui cu cerinte care depasesc nivelul mediu de pregatire. unsprezece substantive in cazul nominativ. in modexpres. variante. odata parcurse ~irezolvate corect aceste 25 de teste. candidatilor la examenul de admitere In facultate. pentru testele 1-11. Dar ele pot fi utilzate cu succes si pentru pregatirea examenului de bacalaureat la clasele h. indifesubiect. 3 ore (pentru testele 2. In text apar: a. a i A. Dad • Testele se adreseaza. lnseamna avertizarea lui asupra diverselorxcapcane" si.al carer scop a fost. In primul rand.I ( I f I ~ I i curent. 11. REZOLV ARILE sunt insotite de evaluare (se propune un barem de corectarepentru toate Testul nr. S-a evitat rezolvarea testelor recapitulative. de concurenta dintr-un anumit ail. AD.. in cateva cazuri. de nume predicativ. iar. A.

D. Identificati articole1e hotarate propriu-zise pentru cazurile genitiv si dativ. complement indirect.. ca mdtusa Anghilita lui mas Chtriac".J amarul critic Panu cu bldndul Lambrior. 2 ARTICOL 1. [ . este in cazul genitiv. este complement circumstantial de scop.Da pace bdietului.J popularul Slavici cu rafinatul Naum. c. pentru grupul prepozitional impotriva minciunii. h. Identificati articolele hotarate si indicati. pentru substantivul minciunii.vexemplificandu-l fiecare. h. Alegeti. atribut substantival prepozitional. explicati in ce situatie se schimba natura morfologica a cuvantului-suport: a. .. [ . facand mama un cuptior zdravdn de alivenci si pldcinte cu poalele-n brdu.noaptea. indicati rolul special al articolului hotarat proclitic: a. pentru grupul de dinainte de era. . viata lui a fost un continu/esec.'acestuia.] horatianul OlldnescuAscanio cu liricul ofiter Serbdnescu. a mijloacelor de transport de dinainte de era automobilului.Daci se simte un invins in proprii ochi.Se da textul: Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energice nentru apararea mediului ambiant a fost redescoperirea.] N. A.. i-am scos Mdriucdi un soarec din san".] . cum sa suporte ochii aspritsi dojenitori aijratelui si ai sorei lui? ." (idem). [ . h.. cdci coperarea cu familia este ca si inexistentd. care nu pusesem niciodatd pret pe adevdr" (Mateiu Caragiale) 8. .. 2.. astfel incat cele trei grupuri prepozilionale sa indeplineascacealalta functie sintactica (veti face rnodificari minime in text. uadl sunt greseli. pentru fiecare. complement circumstantial de timp. h. "cutrieram dumbrdvile /ii luncile frumoase. nu au nici 0 de intelegere pentru el. solutia corecta. si pdrpiilind niste put tineri la frigare.Datorita rusinei si a groazei de a fi compdtimit. analizati-l sintactic. Indicati cu ce valori morfologiceapare in text forma a.. numai in acest caz. verificati..i izbindu-se de cele stand fara voinia sa. Alegeti. ... complement circumstantial de loc.:].se multdmise c-un sdrutat din partea frumoasei crasmdrite" (idem).nu-i 0 femeie de inteles. A. a. B. inaltul visdtor Eminescu cu nemilosul observator Caragiale.Din partea tatei.. gospodar de la noi din sat". tdcutul Tasu cu vorbaretul Ianov. complement indirect. Testul nr. Alegeti. .. complement direct. C.si fncepuse a fnnopta cdnd ani ajuns intr-o infunddturd de munti. pentru grupul de cdtre generatie. .Fratii lui.El numai are putere sa spere la vro inoire. acolo unde este posibil. enunturile cu forma corecta: -1n ciuda efortului asidu. solutia corecta: a. " . . atribut substantival genitival. solutia corecta: a. unde. Pastrand sensul neschimbat. care ades imi zicea in bdtaie de joe . Alegeii. Stabiliti. solutia corecta: a. h.. . Dati alte trei exemple in care prepozitia pe sa apara cu functia de la A. h. proaspeti imbogdtiti. melancolicul Theodor Rosetti cu (pe atunci) humoristicul Jacob Negruzzi. h. taind-o pe cealalta: a.Oare Grigore a lui Petre Lucdi de la noi din sat pe la ce scoli a invdtat [ . Alegeti. Incercuiti formele gresite si rescrieti.Printr-o ironie a destinului. 10. distingand articolele enclitice de cele proclitice. . complement de agent. [. apdream acum ca demn luptdtor impotriva minciunii tocmai eu. a. cdci amintirea a multor nereusite fl sperie. care este cuvantul-suport (cuvantul la care se ataseaza). la 0 clacd de dezghiocat pdpusoi. este atribut substantival prepozWonal. h. "in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului". reformulati textul II. pentru grupul prepozitional pe adeviir din textul Ill. C. este in cazul dativ. [ . impuse de noile conditii gramaticale). in urmatoarele enunturi. 7. 9. ... Skelitti cu frantuzitul M Corne. . ludndu-sedupagurile cere ralel"(JonCreanga) .E absolut nevoie de medic.Zbuciumul fintei aceasta desruidiijduiui md impresioneazd..Problemelecele mai greu de rezolvat sunt cele de viitor. . pe . "Cele mai disparate spirite s-au putut intdlni si s-au putut insufleti in acest contact: veselul voltairian Pogor cu sistematicul politic Carp. analizati determinantul . . 6. solutia corecta: a. inchisul estetic Burghele cu viirtosul glumet Creangii. 3. A. . [ . . . h.. marti.] agerul si recele Buicliu cu sentimentalul Gane. atribut substantival prepozitional.. cdci numai medicul poate avea 0 solutie vindicative. pentru grupul subliniat.Nepdsarea din ultimile sdptdmdni a "dragei" sale familii este dezastroasd. si altii si altii.] pe la prdnzul eel mic. Gasiti alte patru omonime morfologiceale acesteia. S. c. . solutia corecta: a. atribut substantival prepozitional.} cdmpul cu florile si mdndrele 'dealuri.tr 11 . Ari'ita~care adjectiv din text apare el insusi ca regent. selectati din textul II adjectivele in cazul genitiv.:" (T. cheamdpe mdtusaMdriuca lui mos Andrei la noisi-i zice cu dragd inimd: -cDoamne. taman in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului. prdviilindu-se . [. C.. cumruiticd-hdiccum se pot invnijb! oameniidin-nimica L}. de dupti cari-mi zdmbeau zorile in zburdalnica vdrstd a tinereteil" (Jon Creangd).seauzea rdsundnd glasul unui pdrduas]. Analizati articolele din urmatoarele texte: a. Maiorescu). Alegeti doua prepozitii si trei locutiuni prepozitionale care cer acelasi caz cu eel din 8 A. construiti cate 0 propozitie cu fie care si analizati sintactic si morfologic partea de propozitie introdusa. "mi s-a pdrut ca md aflu in sdnul lui Se da fraza: .$i a doua zi. B. . B. mai ales de cdtre tdndra generatie.} cd-i feciorullui Stefan a Petrei.. isi ascunde esecul in [ata prie- tenilor cei mai apropiati. . 10 . h.

a.• i. "caei de zbantuitul ista al dumitale nimica nu scapd". "eu cu Zaharia {. impotriva a cinci studenti. [. 4. mdi fica'. ceIe bune sa s-adune" (Ion Creangd). Aratati cu cc valori gramaticale apare forma cele in urmatoarele constructii: a. "Caei era acum a scdpare de ddnsul. . B.dinpultctlpunctul de vedere al istoricului.Dumnezeu".plecarea in strdindtate a prietenei mele celei mai bune/cea mat bunii. g.. d. cu lesie tulbure".acinci dintr~.s-o fndosesc de mamavre:o doud zile inpod prin cele putini hdrbuite".in exemplu pentru fiecarc. drept sa va spun". 2. . .Paate cd acesta-i vestitul Ochild. m. A$ cumpdra un Luchian. genitiv.in propriii-i/proprii-i ochi.parte formacele. b. . .cu cdrtile cekad-voasir:a'(Jon Creangd). partilede propozitie dinstructura carora face.j.. . Analizati. . 10.se afla cdlare pe eel mai strasnic cal .unde se pomenea scoli ca a lui Balos din Moldova?".telor". din urmatoarele constructii.Iar stropsitul de Ion {. . "am ajuns intr-un tfirziu. c.vreu sii-ti fae si eu un bine In viata mea".fn cazul agriculturii si al altor I a altor ramuri ale economiei. . . Indicati cinci functii sintactice ale genitivului prepozitional. "de-ti era mai mare dragul sa-l privesti".t 8. . . bine. . A.pleearea celor mici si a celor mari/si ai celor mari/si celor mari. h..Utilizarea mouse-ului in Windows". . 12 (h6t~iil. ".gratie ajutorului privat si a sprijinului/si sprljinulul de fa stat. PRONUME ~I ADJECTIV PRONOMINAL 1. c. e. EI este nepotullui Tudor Vianu. "inaintea lui t din cuvdntul the". In exemplele anterioare. f.Necet. "fa lasd-md. . .lsuplimci:ttarl~depli~e~te articolul saunehotarat) in cuvintelor sublimate. fmpotriva.Page Down este opusullui Page Up". "e una din cele care seoate mahmurul din om".} face 0 hodorogeala' (Ion Creanga).ne ungeam. . . c.amdndoi fiii/fii nostri. Indicati ce ..cu prietenul meu Chiriac a lui Golan". de nerecunoscut.Nalca . 3 de dativ ale 13 . j. "Cele rale sa se spele. .•.$i numai asa se putea linisti biata mama de raul nostru". ar fl fdcut Saint-Just-ul de Slobozia" (RLib. "uneori nu apuc sa sfdrsesc 0 frazd. ... Berechet. amdndoi a ces ti fiii lfii. Alegeti constructia corecta. . e. Indicati cazul substantivului subliniat dintre ra~punsuri si taindu-le pe cele y.]. mirdndu-ne de cele intdmplate".toti geamgiii/geamgii din bloc.studenti.plecarea celei mai bune prietene a melela mea/ale mele. n-a ji asa..centru de primire alai pensiilor. pentru exemplele anterioare. noaptea".din prieina pacatoasel istorii . b. .. bldndului noslcu.plecarea celor mai tineri dintre profesori. ~. .clasa a intdia I intiii /Yntdia. . analizati morfologic aceste cuvinfe: a. "A1cafuiti urr enunt potrivitt~re-sa includa Ull gr11P'ol116foncu cetetfaceti analiza gramaticala a acestui gmp. ..componenta lui GN din structura unei propozitii" (DSL). . .j nepot de sora luiPfindila". b..din pricina pacatoasel de istorii.$i noi pe cdldurile cele. 7.Dtideam atentie fiecdrei aparitii ale dlstinsului profesor I a distinsului profesor. Indicati si exemplificati valorile specifice pronumelor personale si reflexive. "care se zice ca face avant si vreme rea". giupaneasa. "selectar~a lui known" (Word). Indicati.pentru hatdrul cdlugdrilor si ~ c~lugari. . . . .In partea de jos a list-boxului".. exernplificati fiecare cu alt tip de pronume si faceti analiza completa a genitivelor. care dintre utilizarile lui a sunt diferite de norma literara actuala. . taind-o pe cea incorecta (taindu-le pe cele incorecte): . alegand unul considerate incorecte: a. Dati cate un Indicati cu ce valori gramaticale apare forma a in urmatoarele constructii: "ell zbur dalnica vilf stu a tineretei": ' .si. Plescan. vreu sd-mi fac bdietul popo". are sa inceapd a-i mirosi a catrintd".. cum s-e fi chemdnd' (Ion Creangd). Indicati alte valori gramaticale.Bine.sa-Ii deie toate darurilesale cele bogate". . b.In ajunul Sfdntului Vasile" (Ion Creangd). Comparati din punct de vedere gramatical constructiile subliniate: . . acuzativ: a. La intoarcere.Dar fost-a scris pdrintelui Duhu sa nu aseulte in totul sfaturile euviosului starit". . _ C.Jnocentul de mine credea ca . b. .. A. . f.se face a 0 cduta de au". 5 . I. am gdsit un Bucuresti ostil. "de pdrdiau roatele si sdrea eolbul in naItul ceriului".. g. . "ea in eazul fonturilor si al altor trdsdturi ale Wordului". c. . totusi. dativ. . " f. ale formei lui.. . . zise mama.se afla cdlare pe un cal de cei mai strasnlcl". .jnca n-am vdzut asa femeie sapliinga de toate cele".Apoi bine cd stiu a cui esti. d. 9.pleearea celor mai tineri profesori . "a sculat mai tot satul in picioare". .proprietarul hotelului si restaurantelor /si al restaurantelor/si ale restaurantelor.asa era numele nurorei lui jupiin Strut'. d.Lui dascdlul Vasile a Vasilcdi ii pldteam numai cdte un sorocovdt pe luna". "observatiile exigentului..Asa a fl.profesot". k.. Un Enescu nu apare in fiecare an. "a namild de om mdnca brazdele de pe urma a 24 de pluguri": "Cand s-e face mai mdrisor. impotrivacelor cinci studenti· e. fonnelor neaccentuate pe Testul nr. indicati In ce consta aceasta diferenta. afara celei de articol. clasa a doualdoua. "un prostalau de scriitor". cd a si venit maine-le" (Paul Goma).din punctlpunctul de vedere istorie. 6. . .

7. . Dati cate un exemplu pentru fiecare pronume de la a.. am reusit sa rezistdm. descoptir intruna din laturi.cartea elevului aceluia. f. . c. Zi-i un cdntec de fa noil f. 15 14 ." (Iorga) Extrageti pronumele si aranjati-le pe coloane: A. Ne intrebdm cum este mai bine . Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~j sintactice. 4. alta si mal si s-a inceput din capdt. dasctile.. ADJECTIY. 6. I. c.fetei mele frumoase. .\~imd alintam fa sdnu-i. acestei Jete . . construiti (c. dau enunturile: "Crezandu-te cd esti mai mult decdt esti. acestei Jete Jrumoase a mele . analizati sintactic si morfologic fiecare situatie. I-a venit 0 scrisoare din strdindtate. cdnd e omul sdndtos" (Creangd) h. "Ca sa scapi de gdndul mortului. acolo unde este posibil) ale luisi din urmatoarele constructii: . iei asuprd-ti grija mormdntului" (Iorga) c. "Cutare se mira cd in codrii dumitale sunt mal multe vreascuri si frunze dec/it fn livada lui.carte a acelui elev . Astdzi. Se a.3. greselile. Alegeti patru prepozitii care se construiesc cudativul.Ne doare capul. patru prepozitii care se construiesc cu genitivul si doua locutiuni prepozitionale care se construiesc cu acuzativul. ale ale dau constructiile: cartea lui . ~i sa mori e greu. dacd n-are fiinta pe lume" (Creangd) i.Dau cartea ciirui elev are nevoie de ea. Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei 0.fetei acesteia.1:l):}es. aceiasi delicatete. 8. isi rupea ciubotele. $i-a impus multe re~tri~iii dilimentare. "cu ochii mari. a. acolo unde este posibil). $i-a trim is nevasta la cumpdrdturi. nu vei inainta niciodatd spre eeea ce-ti inchipui cd esti" (Iorga) b. Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei va.aretip) enunluri in care acestegenitive sa indeplineasca functia de atribut pronominal genitival.$i. Ioane. mat ales. au acelasi rol de marca a diatezei reflexive). Dati cate un exemplu pentru fiecare tip de adjectiv pronominal. gdngurind si uitiindu-md in oehii-i cu drag" (Creangii) e. acolo unde este eazul. g. . g. d. . b. Indicati care pronume se pot adjectiviza. desi nu au functie de parte de propozitie. B. . Se a. "uneori.Dar si asta-i 0 avere. h. 1mi convine situatia -lmi impun numeroase restrictii. g.} 'numa-si daughiont una alteia" (Creangii) c. Indicati functiile sintactice ale dativului neprepozitional (dati pentru fiecare cate doua exemple.. Parerea Ioanei este ca ne-am edueat gresit proprii copii. d.. b. i. in cartea sa . Copii. Nu-i. f. cartea aceluia . Alegetitipurile de pronume cu flexiunepentrugenitiv. prezenta a multor spdrturi. apoi rescrieti enunturile sub forma corecta: a.Ne-am pierdut averea. mai pasd de eei din jur. Indicati ~i cxemplificati cinci valori morfologice distincte pe care forma ce le are in limba romana." (Iorga) d. utilizandu-l la forma de dativ feminin singular.cartea lui Ion.Rdzi de ce intelegi prea bine. a. alcatuiti cu ele propozitii si analizati sintactic si morfologic partile de propozitie pe care le introduc. locercum. dar si a celor multi din umbra. sdrindu-si din minti. exprimate prin substantiv si prin pronume. analizati sintactic si morfologic fiecare aparitie.. . I-au sosit copiii din strdindtate. . ti le dau degeabo" (Creangd) 5.in eartea ei. acolo unde este posibil) ale formei i din urmatoarele constructii: a. a.4 SUBSTANTIV. e. b. dupa tipul de pronume. vai de aeela care scrie ca sd-si dovedeascd lui aceasta!" (Iorga) e.:" (Creangd) e. d. asezand in aceeasi coloana pronume de acelasi fel. SJaturile profesoarei insdsi nu mai au nici 0 valoare in ochii nostri. Dorea sa md gdseascd ~i sd-mi spunii neeazurile lui. b. sterge-ti tabla si ldsati clasa in ordine! g. aceiasi ochi. Nu-i inuilneam decdt 0 data pe luna.Mii intreb ciirui elev i-am dat cartea . asezand intr-o coloana pronumelc care indeplinesc aceeasi functie (vor alcatui 0 singura coloana fonnele care. Uitdndu-md intr-ansa.Dacd le-i duce..in cartea-i . cd nu-i adevdrat ceeaee spuneti.Fetele de la ghilit roo. A intdrziat ~i astdzi.. e. c. b. 5. 2. d. Indicati care pronume nu se pot adjectiviza. b . "dar mi-i de-a mirarea de unde ai sa-l iei. Vi-o repet a nu stiu cdta oard cd vi se pare. 9. utilizandu-l Ia cazul dativ.jnsa veselia nu s-a inchiet numai cu atata. j. 3. Ciirui elev i-am dat cartea? . sterge-ti picioarele in fata usii! h. AeeiQ$i staturd. 4. dar si de ee nu intelegi deloe. care le-am observat si la mamaei! 10. Gratie celor ce ne-au ajutat direct. negri ea murele ~i scdnteietori ea fulgerul" (Creangd) h.Ne pare bine . Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~i sintactice. dar cd proprii-i fii sunt atent educaii. PRONUME 1. Incorectii nostrii arbitrii s-au ldsat mituiti de cdtiva membrii din eonducerea clubului." (Creangti) . dupa identitatea de functie sintactica. Cartea da-tu-mi-s-a numai ieri si 0 voi inapoia-o sdpuimdna viitoare. RECAPITULATIV: Testul nr. f.

Mai rabdd Harap-Alb ce rabdd. El s-a ajuns acum. si de bine. 1. extrageti-le si analizati-le morfologic si sintactic. astfel incat fiecare pronume sa indeplineasca alta functie sintactica. A. 16 . diferite de cclc din text. dragele mele vere.predicativ personal intranzitiv. indicati-le si aratati in ce consta ambiguitatea. Seo. 17 VERB Testul Dr. C. sa apara la celalalt caz. Prin ce se deosebeste uzul din text al verbului a crede de uzul sin tactic din limba literara actuala? b.. Stabiliti deosebirea gramaticala dintre: plecarea nebunei mele de prietellii . cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. dand pentru fiecare cate un exernplu. Cine se grdbeste ajunge la timp oriunde este nevoie de el. A ajuns 0 mare durere sa ai nevoie de administratiel g. trd Inca nu stiti ce-ipe fume. nemaiavdnd ce zice. a.. 2. in oras. 7. acuzativ. . si sfintei Duminecipentru buna gdzduire si ajutorul fdgdduit.ai sa stii. pdnd cdnd totul ii ajunge de nesuportat. b.predicativ personal intranzitiv si reflexiv. 1mi ajunge sa-l stiu sdndtos. i.copulativ impersonal intranzitiv. b. Harap-Alb. Ajungdnd ce si-a dorit. ii cduta sa judeci luerurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti si necdjiti. Alegeti pronumele ~i adjectivele pronominale din text care apar laalt caz decat la nominativ si acuzativ. cincifunctii sintactice (atunci cand este posibil). Harap-Alb. Construiti doua propozitii in care sa apara doua omonime pronominale ale formei i din text. 0 femeie pliingiind este un speetacol trist. (Incearcd) sa sti . cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. Stabiliti zece functii sintactice diferite (necircumstantiale pronumelui relativ. . Dumnealui imi cere des pdrerea. 3.Femei suferinde sunt multe in tara asta. e. multdmeste lui Dumnezeu.d-voas. Exemplificati un tip de vii tor inexistent in text. a uitat de cei care l-au ajutat. j." (Creangd) A. revin la intrebarea de ieri. Dar pan a atunci.copulativ personal intranzitiv. 8.. Alegeti raspunsul corect. unul inexistent in text.Dragul meu prieten. . b. ..(n-)am ee stii. cd nu-si crede ochilor si urechilor. pentru ca stii acum ce e necazul. sub aspect morfologic.(vreau) sdse stiie.Stii (ceva?) . 5 Se da textul: . c. k.. exista ambiguitati morfologice (adica sunt unele care admit dubla interpretare morfologica)? Daca exista. . taind-o pe cea incorecta: vei sti . 6. . EI m-a ajuns in dreptul Cismigiului. mai rabdd. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista. . Un bdtrdn suferind md impresioneazd totdeauna=.plecarea prietenei mele nebune.(De-)ai stii. " (ultima este constructia din text). ca sa fiu linistit.nestind.[.i. zice Spdnulcu viclknia lui obici~uifq. Indicati. Printre cuvintele subliniate. Harap-Alb. 5. nominativ. indicati fiecare functie si cazul fiecarui pronume. ~~·lpoti) fitt "'-WQji) stii. B.predicativ impersonal intranzitiv. Crede-ma. nu mai vreau sa aud de tine! h. ] Cdnd vet ajunge si tu odatd mare si tare.iJ. Cuncasteti 0 unitate frazeologica (0 expresie verbals) continand pe a crede cu acelasi regim ca ~i eel din text (sau. respectand conditia ca in prima sa aiba functia de atribut. Alegeti si analizati morfologic fonnele de vii tor din text. pentru fiecare.predicativ personal tranzitiv. Comparati.dumnealui este interesantd. EI se erede Dumnezeul romdnilon c. f. altfel spus. analizati-le sin tactic si morfologico B. b. analizand fiecare situatie marcata grafic. " (Ion Creangii). 6. $tl (ceva?) . hain?). a. Mi-a ajuns. 10... Construiti un exemplu in care ce. El a ajuns la 0 mai bund intelegere a situatiei. ti-am scris si ieri. . (vreau) sasefjtie . 9. Indicati si exemplificati. E atdt de surprins. acolo unde este cazul. Stabiliti cu ce trasaturi sintactice apare a ajunge in urmatoarele enunturi: a. astfel incat fiecare adjectiv sa apara la alt caz. . . 4.Dragul meu. se crede deja cd poluarea a depdsit limita admisa.. mai rabdd. si de rdu. nu-l mai dai jos din masindl Alegeti solutia corecta dintre urrnatoarele serii de trasaturi: . Alegeti forma corecta. faceti analiza completa a celor doua forme. a..(Incearcd) sa stii. B. deosebirile gramaticale dintre forme. El si-a erezut totdeauna copilul.0 femeie pldnsii este aici 0 aparitie obisnuitd. A. .textul: . Construiti cinci propozitii care sa contina cate un pronume posesiv. h. El ajunge la facultate. verbul a rdbda din constructiile: a. d. . pastrandu-si valoarea morfologica din text. e. si circumstantial e) ale c. Stabiliti cu ce valori apare in text forma ii. taindu-l pe eel incorect. "Dar pdnd atunci. care pastreaza constructia cu acelasi caz)? 7. nestiind . Dragul meu prieten a dispdrut. ai sa sti . Construiti cinci propozitii care sa contina cate un adjectiv posesiv. Comparati din punctul de vedere al diatezei urmatoarele enunturi in care apare a crede si faceti analiza predicatelor continand acest verb: a. in structura caruia intra alt auxiliar decat ccle din text. neddnd nicio atentie pdrerii celorlalti. Stiu-tu-l-ai (asa de hain?) -: Stiutu-l-ai (asa de (De-)ai fit! . . iar ina doua. am dreptate! b. l.~-Hei. Indicati si alt omonim morfologic. de complement.Carte a . Forma ce apare la cazul: a. (n-)am cesti .a ajunge si a ft. Analizati sintactic aparitiile¢'in text ale verbelor.vei stii. d.

Alegeti forma corecta. Realizati.iacolo unde estc posibil. ia~. Explicati gramatical omofonele din grupurile: Scrieti exercitiilel . Extrageti si analizati toate verbele care apar la alte moduri predicative decat la indicativ.siexplicati -v- .sa puna capdt. e. predicatele continand pe a avea.sa aibe. Dati. meritd (sd faci efort). Ion i~ipregateste un ceai subliniate: bine pe sine insusi . b. Analizati. a. a compare . A.. va zdcea . Exista in text forme obtinute prin conversiune de la verb? Daca exista. indicati care este diferenta gramaticala dintre forme. c. 2.Ia.Ion poate pleacd. gramaticaIdife- 6.Se c.va tdcea.or.fndrumeazii.0 data. Peate sa fi plecat. B. . comparatia gramaticala a fonnelor cati.. e. Faceti analiza sintactica a locutiunilor adverbiale. Ion nu se cunoaste prea fdptasul. pentru instrumentele sintactice.ne speriaseram. Daca in text exista locutiuni adverbiale. iar. Asa e lumea asta si. Ajutoarele. pentllifiecare situatie.creiazd . Ne-am sdturat de fagaduit.. b. se vor complace ..de grabd. din punct de vedere grarnatical.infati$aza. B. dactii inainte.ddinuie. indrumd . Stabiliti omonime gramaticale si omofone ale acesteia. nu poti s-o fntorci in ruptul capului. te silest! sd~l ajungi. pentru fiecare. fiigiiduit: a. d. A. b. Alegeti exemple potrivite pentru perechea: ori .alt feZ. b. urmatoarele aparitii ale formei ' 3. c inainte de a fi fdgddui: asta. indi(eventual. de-ai face ce-ai face. b. Poate cdIon c. a.StudentuIIonescu este harnic si inteligent. degrabd .te unexemplupotrlvit rentele de grafie. b. Vorba ceea: «Zi-i Iume si te mdntuielx" (Creangd) a. c.va transpdrea. b. valoarea gramaticala cu care apare a avea: a. alegeti-le si indicati valoarea lor semantica. si calitatea sintactica a determinantilor gentilor): A.Bea edt 0 vrea!. Analizati. EI n-are sa reuseascdsinour. dainuieste . Zicd cine-a zice si cum a vre sii zicd.Ion poate pleca. Trebule sa plecdm. VERB ~I PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE 1. a. Daii~§. creeazd .Se cunoaste subliniate. in enunturi diferite. indicati ce tip de relatie sin tactic a stabileste fiecare. rdmdne cum este ea. Nu s-a achitat de cele fdgdduite. Se dau perechile de omofone: numai . separat pentru A si B. pleacd. Beie edt 0 vrea! . am vrea sa oferim si Iucruri mai sigure.decdt .se vor compldcea. de n-a venit.cheltuie. B.Dea Domnull.primavara. Se da textul: .de loc. c. Indicati cu ce valori gramaticale apar.Ion poate sa pZece.de cat. dar e destul de greu de indeplinit. si determinantii pe care ii are verbul a avea. cheltuieste .8. Selectati si comparati din punct de vedere gramatical predicateledin constructiile: Studentul Ionescu este preferat si fncurajat de profesori . in textul de la 1.creind.Studentul Ionescu este preferatul profesorilor . 19 ..ar umpIe.aseazd. ar umplea . trebuia sa te gdndesti de 0 mie de ori. Ion se stie nevinovat . fdtul meu. 18 deloc . 6 deja cine este stie de cdtre toti care este data examenului. [ . odatd .intr-una. dar nu sunt sigur. 9. . fnfati$eaza . Extrageti (din textul de la 1) cuvintele n~f1exibile si grupati-le dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare cuvant selectat. El n-are ce se face. EI are doud case. buie 0 carte. f. verbele a fi si a riimiine. Aratati. .>.. Comparati gramatical formele a. 4. 8.Nu se sa puie capdt . acolo unde este cazul. asazd . n-are ce se intdmpla. a red. d. dand cate un exemplu potrivit pentru fiecare. trebuiau aduse la timp. 5.a compdrea.j. numaidecdt . Lui Ion fi tre- Testul nr. inseamnd . aZtfel .Scrie-ti exercitiilel b. stai si-l astepti. 10. . se chinuie .se chinuieste. fiind fdgdduite. ce tip de relatie exprima. Aibti parte numai de necazuri! B. dejel-. indicati si valoarea lor gramaticala. -Ionj~i pregateste copilul de plecare. Comparati. Trebuie ca Ion e bolnav. acum mai vii de-acasii. c.dezagregheazd. Deie Domnul! .. Sunt linistitd.va zace. in urmatoarele enunturi. pentru cele conjunctionale. 7. ce functie de parte de propozitie indeplineste fiecare. Analizati formele de viitor din text.insemneaza: va transpare . a. cinci exemple de locutiuni adverbiale si cinei exemple de locutiuni conjunctionale.. analizati-le.creazd. specificand. fntruna . g.numai de cat. . taind ce este incorect: sa aibd . ti-am fdgdduit eu. 10. crednd .. iar dacd-i in urmd. cacndva~ c. Nu meritd (sa faci efort) . 9.de fel. Analizati predicatele din care aces tea fac parte. dezagrega ..nu mai. Care este valoarea din text a fonnei ia? b. a. EZ are de terminat 0 carte. N-avea sdmaiapuce. a. va tace . ne speriasem . Md rog.dndva. De fagdduit. dar cdnd este sa dai pasto pamt.·. b. pentru fiecare situatie.

partea de vorbire careia ii apartine si ce tip de relatie exprima. exceptand pe cele de prezent. c.} dar unde te dud. subiect. compleexemplificati si caracterizati fieeare aparitie. Ce forme de indicativ.~ 7. Indicati ~i exemplificati.~ ' t imaginat ~l f. cate cinci] functii sintactice diferite de cele din text. ment direct.zambihd pe subrizustete. nume predicativ. [. Analizati grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in dativ. . A. Indicati §i exemplificati alta valoare dedit cele din text. pentru fiecare. extrageti-le. sintactic. COMPLEMENTE ~lui'N . complement indirect. b. indicati si exemplificati trei valori circum] corecta. . dacd vrei. exista in text si alte parti de vorbire neflexibile? Daca exista.. Care sunt valorile din text ale formei a? b. Alegeti. s-a produs vreo modificare privinta substanti8. ele tot nu scdpau de 'ddnsul] .1 de cuprindea pdmdntul in brate. Cu ce valori gramaticale apare in text forma tot? vului recunoasterea. justificati solutia. zise Harap-Alb..! SINTAXA PROPOZITIEI: NECIRCUMSTANTIALE Pleeand delacfiteva. . a.i Stabiliti daca reprezinta 0 singura parte de propozitie sau doua.c adevdrat indicand . alegeti-le. . distingand reflexivele in dativ eu functiel . a. . la stele. int: fiecare situatie. taindu-le pe cele incorectc. actualizate in alte situatii decat cele prczente in text~1 1.unda la urmatoarele cerinte. indicati-le. pentru fiecare mod nepersonal existent in text. . exista in text? Analizati-Ie. Istoria inseamnd adevdrul intdmplat. . in aceasta noua forma. 8 SUBIECT. 2.!. Si mail mergdnd ei 0 bucatd.."l C. Exista in text adverbe? Daca exista.. fani de mine rdu are: sd-li cadd. Si dacd se intdmpla sd nu nimereascdi paserile eu sdgeata. analizati-le si aratati~ cum se manifesta trasatura impersonalitatii... pentru substantivul recunoasterea. Precizati valorile gramatieale pe care le are in text forma si. 4.ZiJhnume. D. Comparati constructia de la II cu: A i se refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale .. Indicati care sunt subiectele si ce fel de subiect are fiecare propozitie. Alegeti solutia corecta. Alegetidin text verbele la moduri nepersonale 9i analizati-le. (Ion Creangd)j 1.cugetari" Testul rrr. a.." c. complement direct. urmariti. solutia b. grupandu-le in doua clase: cu functie sintactica si fara functie sintactica: Pentru cele din prima categorie. Substantivul istorie are functia de: a. . Comparati constructia de la I cu : CIt.. . c.i 2. Urmariti grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in acuzativ. asa se lungea de grozav. si ~. care este functia sintactica a cuvantului subliniat. d. Care sunt in text valorile sintactice ale verbului a ajunge?! meiat pe aeeste drepturi. 10. Exista in text verbe impersonale? Daca exista. numai iaca ee vede alta bdzddganie si mai si: 0 pocitanie de) om umbla cu arculdupd vdnat paseri.. a.A refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale e a a sili sd-si facd un alt viitor fnteb.~ t in 20 21 . 2. dacd n-oi ft si eu pe acolo. Alegeti din text verbele la moduri predicative (exceptand indicativul) ~i analizati-le] 3. solutia corecta: a. Stabiliti alte valori morfologice ~i~ sintaetice ale aeestuia. Caracterizati aparitiile din text ale lui a fl.>: • .raspunse atunci Ochlla. Modificand ultima parte a textului: . . mana ea pe un orb.] Stabiliti ealitatea sintactica a reflexivului. b.. taindu-le pe eele incorecte: a. . sa se r~~p. sd ti-1spun. complement circumstantial.Iorga.7 VERB ~I PARTI DE VORBlRE NEFLEXIBILE Se da textul: .Hai si tu cu noi. Stabiliti functia sintactica a verbelor din text aflate la moduri nepersonale. -Daroare fie acesta cum mama'dracului l-a'j'i:lficlf::cherrland? " . care este functia sintactica a cuvantului ceea ee.j. 6. . Din gardull Oancei ti-a da-o imparatul. B. Fata impdratului nu se capdtd asa de lesne cum crezi tu. la soare [ . solutia adoptata. complement direct.-pen tru a. alegeti. si nu eel . Harap-Alb. ~ i 5. 3. A l_K. In afara celor de la 9.. Si alta data. cd doar n-avem a te duee de. Cu ee valori morfologice si sintaetice apare in text forma a avea? . '1 de parte de propozitie de cele fara functie de parte de propozitie. J Ochild atunci se ie si el dupd Harap-Alb si pornese tuscinci inainte. pentru acest complement. Exista in textinterjectii? Daca existajindicati-le si stabiliti statutullor sintactic. h.! . I 4. Selectati ultimul complement din text. Cu ce valori gramaticale apare in text forma de?j 4. b.Jstorie se cheamd eeea ee s-a intamp at cu adevdrat..t 1Stona 0 reprezin t a ta t ce s-a In tamp Iau.. nu eeea ce am vrea sa trdim cu adevdrat".Testul nr . 9. a." 1. In cazul unui de conjunctional.! I ~storiese cheamd eeea ee s-a intdmplat eu adevdrai. stabilind.. indicati si functia. nu eeea ce am vrea sa sefi intdmplat. t'. 3. subiect. justificati. deajungeaj eu mana fa lund.Riizi tu rdzi. b. PREDICAT. Si-apoi chititi cd numai in arc se inchia tot: mestesugul si puterea omului aceluia? Ti-ai gdsit] Avea un mestesug mai drdcosi si 0 putere mai sus decdt fiji poate draeul inchipui: cdnd voiaasa se ldtea de tare.]. si indicati daca. stantiale diferite de eea din text si trei valori necircumstantiale. Indicati si exernplificati alte trei valori ale omonimului morfologic a..

ara. raspunsul corect. . Analizati acele complemente necircurnstantiale din text exprimate altfel decat prin pronume. a. Contragetipartea-de-text subliniata. Ma pregdtesc de rezolvat acest test. Explicati solutia aleasa. e. E imposibil de rezolvat de fntreaga clasd acest test~ d. aeolo unde este po sibil. Grupati constructiile dupa solutia de interpretare sintactica a cuvantulu~ subliniat: 0:. ~i situatia 3. 4. indicati-le si analiza. are functia de subiect. c. precum nu se tine seamd florii de mirosul ei sau soarelui de lumina pe care 0 este exprimat. 4.11¢. Analizati sintactic si morfologic forma verbala subliniata. Ce modificari sintactiee sufera textul in urmatoarea varianta de formulare: A te Jnvatc'itor de oameni inseamrui acela care e gata oridtnd sa te fnvete si are orlcand supune cuiva care nu e altcineva dedit fiinta ta . pentru fiecare propozitie. Indicati care sunt subieetele si tipurile de subiect pentru fiecare propozitie. pentru fiecare propozitie.A Ie crede mai mare e totdeauna mai bine decdt a tecrede mai mic: mdresti in acelast timp data ria si idealul tau.z tt.t~indu-l pe ~el incor~ct: a. Indicati ~i exemplificati alte functii sintactice ale pronumelui reladtiv d:bcat) cele existente in text (nu va vor interesa functiile circumstantiale si cea e atn ut . c. fiecare-si zice cd esti in stare sa-l indeplinesti si ~.. . despre ce sa te invete" l\i. VTL . taind pe celelalte: subiect. raspunsul coreet. analizati sintaetic si morfologie cuvantul subliniat. Selectati si analizati predieatele din text.:.. . pentru cuvantul invdtdtor. b. desi ar fi putut face mult rdu. Daca exista.. su~t aeeea~i parte de propozitie . selectati-le si analizati-le. Alegeti subiectele din text. b. h. Alegeti pronumele din text ~i faceti analiza lor morfologica ~i sintactica.'.rrr. Selectati si analizati predicatele nominale din text.. si analiza sintactica. rx<- "Ciind faci un luau bun. 3.)ndieatUipuldepronume sintactica in care se afla. este predicat nominal. pentru forrnele subliniate.e:. Stabiliti. 2. indicand. mula. solutia corecta. 3. Alegeti. "Om in adevdr bun e numai acela care ar fi putut 1.. st a. . f. 4. sunt patti difcrite de propozine. alegeti infinitivele din text si indicati functia lor sintactica. b. pentru fiecare. ...care e gataoricdnd sa te invete si are oricand despre C. 4. pentru primul predicat. trei functii nccircumstantiale ale acestui mod verbal. Alegeti.eel ineo:-eet.: a. 3.J~~at:'t e omul care nu mdntuie niciodatd de invdtat" acelasi timp datoria si idea lul tau. ti-le. ficarile sunt marcate eu aldinc): a. Am terminat de rezolvat acest test. 2. o faptd rea insa. 3. Alegeti. 1. Selectati si analizati acel nume prcdicativ care nu face parte din structura unui predicat. Exista in text nume predicative? Dad exista. este complement direct. cu ce verb intra in relatie. b. imi rdmdne de rezolvat acest test. Pentru urmatoarea varianta de formulare: Se poate spune ca om in adevdr bun e numai acela care. nu mi se pare a fi a umilinta. tipul de subiect si prin ce altuia. rdspdndeste" 1." 1. iar. extrageti-le si analizati-le. selectati-le si analiza- . a.In ceruri nu se poate tine nicio socoteaIii de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul 1. "(. 2. Comparati urmatoarele constructii: a. . Indicati si exemplificati diferite de cea din text.fZ~if!.." 2.ingur. are functia de complement direct. 22 23 2. 4. care este subiectul. tati si ce modificari sintactice a suferit textul. tipul de subiect. In textse: rcpeta aeeea~if. 4.e. Exista in text eomplemente necircumstantiale? v~p fi rdu # n-a fast." 1.. Exista in text nume predicative? Daca exista. predicat verbal. 4. Cu ce valoare speciala apare subiectul ultimei propozitii.6rrna deprolll!).indicand forma rezultata din contragere.. taindu-l p. este alul tau. Alegeti formele neaccentuate de pronume si indicati statutullor sintactic. E tare dificil de rezolvat acest test. Faceti ~i analiza morfologica a acestor subiecte. 2. attitia se gdndesc ca pop obosi si ar fi pdcat sa n-o mdntui. Aratati ce modificari morfosintactice sufera textul in urmatoarea varianta de for3. este nume predicativ. este 2.A te supune cuiva care nu e decdt fiinta ta fnal. n-a fdcut-o. 1. . admite ambele interpretari. . Mi-e greu de rezolvat acest test. ~. Alegeti subieetele si indicati.tata. ~ sunt mdrite in acelasi timp datoria si ide. Exista 'in text verbe la moduri nepersonale? ti-le. Construiti un enunt 111 care sa se aetualizeze cealalta functie. fa. Ce mcdificari sintactice sufera textul in urmatoarele variante de formulare (modi. e mai Nne decdt ate crede mai mic: cresc fn .. Alegeti formele neaccentuate de pronume si faceti analiza lor morfologica. 3.~'. Daca exista.

se infurie 1 In constructiile: Imi trebuie 0 carte. in cadrul fiecarei] pundeti prin: "da". 1mi prieste aerul de munte. 1. . ):(:kl . substantivele subliniate indeplinesc functia de: a. complement direct. S-a aflat adevdrul.Burui sd-ti fie inima. Md copleseste durerea. perechi: a. Elevul este apreciat si ldudat de profesori. mizeazd pe ei. A~ vrea sa stiu ce se va alege de el. 0 are! profesoarii. "Ori mi-or da feciorii dupd moarte de pomand. PARTI DE PROPOZqIE Alegeti raspunsurile corecte. indicati ~i exemplificati alte trei necircurnstantiale dedit cea existenta (sau cele existente) in text. functie sintactica diferita. g. din punct de vcdere sintactic.si popia are multe ndcdfale. Indican functia sintactica a pronumelui relativ si relatiile pe care le stabileste la nivelul propozitiei. In constructiile: 11•. Daca raspunsul de la a." (Jon Creangd). Md doare capul. predicatele nu supdra si sd se supere. f.in mai ciresele sunti J . In constructiile: Elevii au fost anuntati ziua si ora examenului. . isi supdrd parintii-l sufletul de ddnsal". Nu-mi inchipui deloc ce si cum va ajunge el peste vreo zeceani." (idem). 9 BL 1. f. M-a subliniat este: a... . mititical" (idem). argumentati raspunsul. Analizati predicatele din text. tdbdram pe\ scapd din vedere esentialul. determinantii subliniati indeplinesc. se bizuie pe colegi. Nu stiu pe cine sa md supdr. . celalalt. " (idem)." 1. . i.a invinui pe prieteni. ambele sunt predicate nominale.in preziua concursului.Pantofii erau descusuti. 2. Md preocupd situatia. h. e. supdrat pe colegi.~tii: Prdjitura a fost arsd din n~atentie . complement direct. se rdzbund pe colegi.Jnvatat mai trebuie sd fie si ace I care facegramaticit" (idem). Md frdmdntd multe. . Odatd invdtaui tabla inmultirii. Nu-mi merge afacerea... "Mi s-a iruicrit 2. se supdrd pe piirinti.b. b. . . am constatat cd sportiva nu e pregdtitd. In constructiile: conteazd pe colegi. b. a da vina pe prieteni .. aceeasi functie sintactica. Nu stiu ciiruia dintre elevi ii va reveni bursa. imi ajunge un necaz. cad pusese piele bund. A 1 I i 4. substantivul subliniat: a.fdceau paralele acele.eje combinare ~i calitateasintEi. stripane" (Ion Creangd). b. a incdleca pel b. Comparati. b. "Pe cine faci ciirpaciu? ". "nu". Sportiva e pregdtitd cu mare atentie In vederea concursului . rdzbit foamea. Elbagd de seamd tot ee e in jurul lui si le tine minte pe toate. "las' j putind odihnd.. unul este verbal. h. In p~erech!ley const~. are functia de complement direct. "Cand auzeam noi de masd.indau. In constructiile: l-au ales director. d.c . e greu de purtat. k. gelos pe altii. l-au trim is profesor. "care si el se mira cum au ajuns profesor" (idem). complement cir-] cumstantial de loc. Ce ai fost! r~gata?. (Ciubotele) . greul a trecut. Ma amuzd ideea. Md fntreb cine este rdspunzdtor de dezastru. prcocupd fa ce te gdndesti. calitatea predicatelor continand pe a fi: a.. Argumentati raspunsul. St decdt n-a fl cum se cade. c. taindu-le pe cele incorecte. Nu-mi stricd pe colegi. coapte. nume predicativ.. Prdjitura e coaptd cu ceasul In mana . . "pe cat~ra rlejrumO'asii. nominal.a incdleca !faua. "" 1. Md costa nepdsarea. subiect. Analizati pronumele reflexiv din text si indicati care cste regentul acestuia. "Si era un ger uscat prin luna lui noiemvrie . 2. determinantul ~ rezultatul. 4. complement indirect. . Mil mira ddnsa" (idem). Imi revine 0 obligtuie. I 3. 25 24 . j. Elevul pe care de obicei pot eonta s-a imbolndvit. b. mai bine sa nu fie. d. pentru fiecare pereche de enunturi. Alegeti predicate le si stabiliti tipul de predicat din urmatoarele fragmente (indicati.j/i?lfZit 'era:~YdeaaPiiica. Eleva a fost fntre-] batd solatia ecuatiei. c. .. imi pe mine. este afirmativ. talpa la fund si erau cusute de tocmeald" (Jon Creangd) . Dati un sinonim sintactic al constructiei reflexive din text continand pe a putea. c.Nu supdra pe cine nu stie sa se supere" 3. si cazul numelui predicativ): a. imi convine situaiia. mai Nne sd-mi dau eu cu mana mea. acolo unde este posibil. atrageti in comparatie si constructia: Md supiirii cum t~porti (urmariti posibili-] tatile. "Ii~avu parte sd se preure¥js:(]it~(Creanga). Testul nr. invidios pe colegi. b. S-a musamalizat rezultatul anchetei. e.Niciodatd un om cinstit nu se poate apdra cu atdta inversunare ca mincinosul care a fost prins. subiect. c. I-au angajatpaznic. " . Pe cine nu lasi sa moard nu te lasd sa trdiesti. ii cdsuneazd pe colegi. cuvintele subliniate indeplinesc functia de: a. g. Se intdmpld 0 nenorocire. are ciudd pe colegi. "tovara~ia nu nise pdrea dreaptd". stabiliti. Intervine 0 schimbare. cum ti-i cdutdtural" (idem). ori ba.cticaa determinah111'9tY. complementj direct. MJ. b. Nici prin cap nu-mi trece giindul dsta. nu are functia de complement direct. Este valabila solutia data pentru to ate exemplele? Ras!fa . 1. fti vine somn".Prdjitura e preaj de arsa st Jara gust. In perechile de constructii: apasd butonul= apasd pe buton. Si el hdrsti! 0 pagind.

g. Am mare respect pentru profesorii de care am Jost ajutat. d. adverb. Nu-mi rdmdne dedit speranta . Succesul a doi dintre cei mai buni prieteni ai nostri ne-a bueurat imens. este anume pentru veselia ei zburdalnicd" (Maiorescu) .complement de limp . 26 27 . nume predicativ . pronume. 2. e.. b. analizati cuvintcle subliniate: l-am omagiat pe toti acei neinfricati eroi. d. a. j.L-a caracterizat toatd viata grija pentru ceilalti. e. Ma gdndesc fa ce se va intdmpla. c. g. Dorinta oricui fnvcqa este sa reuseascd. Indicati functia sintactica a pronumelor si a adverbelor relative. El este altfel decdt mi-am imaginat . indican cazul si functia sintactica a pronumelor relative. e.nume predicativ .Existd 0 consideratie de sine care se hrdneste numai din lauda altora. stabiliti daca.Mdnancd orice i se dd: . c.Trimit pe oricine vrea sa vind. B.Povestea orieui avea rabdare sa-l asculte.Cea mai mare mdndrie a omului poate fi aceea cd el are dreptul de a se simti colaboratorul de fieee clipd al marilor puteri ascunse in el. numeral. Dandu-se urmatcarele perechi de enunturi. B. taindu-le pe cele incoreeterexemplificati vrrr. Regentul unui complement apartine urmatoarelor partide vorbire. complement direct .auibut. Trimit pe oricine . In constructiile: a. Alegeti si exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte.nume predicativ . Din urmatoarele "cugetari" ale lui N.complement de timp.Nu-mi rdmdne altceva dedit speranta. In enunturile a-e. Argumentati raspunsurile. c." d. Alegeti raspul1surile corecte. pentru tine insuti" f.atribut . b. "Mor~litatea serazimd perespectul de altii si pe respectul de sine. Md intreb ce inseamnd aceastd totald uicere. b. am pregdtit deja bibliografia . Cunose pe cine aintrat.complement indirect .nume predicativ .complement de loc. Lucrez oriciind '--Luerez oriciind sunt solieitat. incorecte: Despre acesti doi noi profesori nu ne-am informat inca.complement de loc . interjectie.complement indirect .courpleiueut tie cauza . Pcntru elevii din ultima clasd.atribut. verb. d. Nu pot sa md pronunt asupra a eeea ee n-am vdzut. pronume. ." b. d.. adverb. stabilind. Mdndnc oriciit . Vine oricine . Trimit cdrti cui are nevoie. h.Nsam cumpdrat nimic altceva dedit fructe.EI procedeazd altfel decdt am sperat A:.predicat ." A. Adjectivul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: Discutiile asupra examenului nu md intereseazd.complement de agent . b.Mi-ar trebui un altfel de colaborator. e. f.complement direct . nume predlcativ . Alegeti ~i exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte. pentru fiecare pereche: A. rx. subiect .A. Semnificatia ace s-a intdmplat e mai addncd. Cornparati urrnatoarele enunturi. .i. a. b. c. "Curajul tuturoranu sealcdtuieste totdeauna din eurajul fiestecdruia.Vine oricine are nevoie. nume predicativ . subiect .in locul banilor a primit promisiuni.atribut.nume predicativ .nume predicativ.Aurul unui singur adevdrat scriitor ajunge sa poleiascd 0 scoald intreagd: putini potJace deosebirea intre aurul de deasupra si eel dinduntru" g. as proceda cu totul altfel . taindu-le pe cele Pleearea a zece studenti ne-a dezamdgit. este pentru revederea materiei de examen . b. altfel." c. atunci cand este cazul. . . B.predicat . . diferentele c. d. sintactice dintre componentele subliniate: d. x. e. subiect . Mdndncd orice .a. c. Povestea orieui . cOrect: fiecareraspuns . subiect . a. renunt la colaborare . b.complement direct. cuvintele subliniate au aceeasi calitate morfologica. dori sa fii mai atent.Dacd am adus ea exemplu si aceastd poezie. a.Si dacd a lipsit astdzi de la scoald. taindu-le pe cele incorecte: Adverbul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: a. c. Ne-am intdlnit in locul dinainte stabilit . verb. a. te pretuieste in adevdr numai acela pentru care existi intreg.in locul prietenului meu." e.atribut . substantiv. f.atribut. Nimic din ce s-a spus nu e adevdrat. vrr. Ni-am cumpdrat dedit Jruete . c.Achile s-ar fi pdzit rdu dacd st-ar fi ferecat in vederea tuturora cdlcdiul unde putea fi rdnit.Miindnc oriciit mi se pune. interjectie. Iorga. au aceeasi functie sintactica. selectati si analizati sintactic si morfologic atributele: '. g. adjectiv. substantiv. f. d.atribut . d. f.Multi te pretuiesc pentru cdte 0 faptd a ta. adjectiv. Regentul unui atribut apartine urmatoarelor parti de vorbire: a. numeral.

il condamnam. Se dau enunturile: a. . b. indicati. patru propozitii subiective si nicio predicativa..' y. in ordinea de aparitie. sd-mi calc hotdrdrea de a rdmdne «incognito» timpul cat voi ji silit sa zdbovesc aid si. tata nu lua nicio hotardre fara s-o fntrebe si pe mama.. dacd am fi chemati sa 0 exprimdm intr-o singurd frazd. Extrageti propozitiile princip3.. nicjun~Eompromis.minte face mai mult decaf 0 sutd de mdrginiti. 1. Construiti doua fraze in care verbul a fi sa indeplineasca celelalte serii de valori.Pe cat. p. b. predicativ . e numai fiindcd a lipsit prilejul. de-acum jie ce-o ji! Decis. A.. 7. pe attit este de sigur cd indatd ce din mijlocul unui public este cdstigatd opinia acelora cu judecatd.completlva tiva. Hotdrdndu-se in familie c8rbaiatul sa renunte la facultate. 2. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principale) din text. Testul nr. impersonal predicativ intranzitiv. 0 interpretare de predicat verbal. Explicati.. h. A. si ceilalti din public vor urma. precum si termcnul regent. predieativ .:c. b. c. B. b. b. analizati-le sintactie si morfologico Se dau enunturile: ~. pIl. sa fie la celalalt caz. Dacaexista. . extrageti-Ie si analizati-Ie sintactic si morfologico SINTAXA FRAZE I (2): SEGMENTARE.~.).. a. si pentru ca sa fie... Caracterizati sintactic verbul a piisa din fraza 0..:. completiva directa. b. intr-un caz. Stabiliti ee moduri nepersonale exists in eele patru enunturi. fraza din textul al If-lea. doua subiective si 0 predicativa.~xistao PtQPozitie atributiva .SINTAXA FRAZEI: SEGMENTARE. Exista in text predicate omonime. personal predicativ tranzitiv. personal copulativ intranzitiv. 0 subiectiva si 0 predicativa. PROPOZITH STANTIALE. exista: a. ca unii ce sunt deprinsi sa se ia dupd judecata altora.". trei si 0 predicativa.i. 10 B.. alegand solutia corecta dintre urmatoarele caracterizari posibile: a. " (Mateiu Caragiale) 29 rr. .ri de putin tulburatd. 2..auxiliar. Extrageti si stabiliti felul subordonatei introduse prin cum (vezi textul y). Dar ceea ce nu este astdzi trebuie sa fie maine. seria de caracterizari aleasa.copulativ.predicativ .persecutatde vechiiiQyara:. . lucru care-si avea si neajunsurile lui si pe care noi. taindu-Ie pe celelalte dona. nu-i mai pdsa cd va ji hulit§i. 10. Cum insd sperantele~e-aJlo:st spulberate. din capul locului. . b. C. taindu-Ie pe cele incorecte. am voit. acuzativ. Mdrsdvia nu se sfia sa ~i-omarturiseasca ori de cdte ori avea prilejul. 5. doua subiective si doua predicative. doua subiective si nicio predi-' cativa. 3. In text. am intrebuinta urmdtoarea formula din teo ria evolutionistd aplicatd la viata spirituald a poporului: pdtura psihologica a generatiei noastre de astdzi este pregatita pentru poezia liricd si novela poporand.copulativ. iar in altul (in altele). In ultima 28 .. Forma ce apare la cazul: a. indicand elementul de relatie. felul subordonatei pe care acesta 0 introduce. Indicati eu ce valori gramaticale apare a fi in enunturile de la I si stabiliti natura predicatului din care acesta face parte. exista: a. predica-. CIRCUMSTANTIALE Test"l nr. Alegeti raspunsul taind cu 0 linie pe cele incorecte. taindu-le pe cele incorecte4. A solatia corecta. sa admita. . 6." (Titu Maiorescu) 1.predicativ . nominativ.predicativ . nimeni nu s-a mai gdndu la viitorul lui..lidin cele patru enunturi. Alegeti solutia corecta. propozitie. este de sigur ca un om cu. Analizati sintactic si morfologicpredicatele continandverbul indirecta.. Construiti sase fraze in care cum sa introduca alt tip de subordonata decat cea din text.• legeti. existli 0 Pl"OPo~itie atributiva. .De teama ca linistca IX domnca in cuibul nostru sli nu ji fost ciltll. .sd nu maiJqcd.copulativ . 3. . Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principal e) din text. dar nu este inca pregdtitd pentru lucrarea stiintificd [. Ultima propozitie este: a. Una dintre relatiile care se stabilesc intre propozitiile textului se exprima prin t<1pllnnri'j indicati ce tip de propozitie estc introdus astfel ~i extrageti "''"'''''''. In text.De dragul dumitale care mi-ai ardtat atdta prietenie. PROPOZITH NECIRCUMSTANTIALE ' 1. adica predicate care.." (Mateiu Caragiale) p. cop iii. taind-o pe cealalta. 4. Alegeti seria corecta.. toarele valori: a. avand aceeasi forma. 11 NECIRCUM- 5. c. Se da textul: . A. Se da textul: "Cauza acestei disproportii trebuie sa jie mai addncd si. insd. . dacd nu am fdcut-o inca. Alegeti raspunsul corect. Comparati natura gramaticala a elementului cum (comparatia se refera la ealitatea lui morfologica si la eea sintactica).·. Construiti un enunt in care ce. c. de predicat nominal? Daca exista. o. extrageti propozitia.. Alegeti solutia core eta. verbul a fi are.predicativ . a. introducand acelasi tip de propozitie. In text. auxiliar . Extrageti si stabiliti felul propozitiilor necircumstantiale din aceste enunturi. pentru fiecare fraza.predicativ . trebuie jie 'pregdtit" (Titu Maiorescu). c. R. ' 9. c. prin determinantii pe care ii primeste. a fl. 8.

care sa fie diferite de tipul existent in 1. . acolo unde e posibil) si sintactic elementullor introductiv. indicati propozitia din care face parte si explicati includereain. a.. relatiile fiecareia si calitatea morfologica a elementului regent. 1. 9.jn ciuda faptului cd jandarmii in eurtea cuiva nu puteau inspdimdntatd de obicei fnasemenea de laudd. dupa caz.y. in aceste conditii. 8. Indi." (Marin Preda) 1. cdci proieete not este aproape imposibll sa primim. si lucruri ce-i priveau numai pe ddnsii :. aeum stdtea in tindd. Exista in text 0 propozitie care admite dubla interpretare. b. . acum.incele trei frazc'rDaca exista. Se da fraza: Interesati sa gdseascd intelectuali atasati. Exista in text subordonate completive necircumstantiale? Daca exista. 31 . 3.1. indicati. a 2. apti sa ocupe posturi de condueere. 3. Indicati si exemplificati cinci 'tipuri de subordonate introduse prin dacii (doua necircumstantiale si trei circumstantiale)." (Marin Preda). Roalizati oontragerea i1 doua tipuri difcrite rie snhordnnate." (Mateiu II~. 7. rescrieti textul in forma noua. Analizati sintactic si morfologic aceste grupuri. extrageti-le si indicati tipul de subordonata. care este termenul regent. I·V. b. V 2. . HE. Extrageti din text propozitiile completive necircumstantiale. guvernantii programau intdlniri intre patru ochi. predicative ~i completive necircumstantiale. Caracterizati gramaticalforma numai din fraza ~. Analizati morfologic si sintactic grupurile marc ate grafic prin aldine. investitorul a renuntat sa ne mai finanteze proiectul. de dragul. indicati felullor. pre- Testul nr. sd-i convingd pe eei alesi sa aeeepte. Iorga).indicati felullor. propozitii circumstantiale? Daca exists. Analizati morfologic (iar.Presupundnd cd era cu putintd sa aibd de vorbit eu Pantazi. rescrieti textul in forma noua si aratati ce modificari sintactice s-au produs.i temdndu-md cd i-as fi putut stdnjeni cu prezenta mea.Pdsdrile. SINTAXAFRAZEI ~I A PROPOZITIEI L Se da fraza: "Crezand cd esti mai mult deciit esti. in fiecare caz. selectati-le si indicati. fiecare. 4. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate grafic prin aldine (scrise cu un caracter de litera mai ingrosat). in ciuda faptului. faceti cornparatia cu forma putin modificata: luasem obicei ea . cum si calitatea morfologica a termenului regent. 3. Analizati sintactic ~i morfologic predicatele continand pe aft.. indicati felullor. Analizati si explicati in ce consta aceasta.c~t! functia sintactica a pronumelui relativ din text si explicati prezenta prepozitter spre. 10. Exista propozitii atributive. valoarea grarnaticala cu care apare a fi.isd mdretrag si sd-i las un ceas-doud singyri. in enunturile de fa IT. apoi.. pentru 3. relatiile pe care le stabilesc si calitatea morfblogica elementului regent. functia lui sintactica si calitatea sintactica a determinantilor. nu se obtinuserd incd rezultate eonvingatoare. selectati-le si analizati -le.ideeat. l. a. (in care substantivul apare nearticulat). ~~~ . de care se [ega din ee 'in ee rna! strdns. extrageti-le ~i calificati-Ie sintactic (faceti abstractie de calificarea dupa scopul comunicarii). stabiliti care sunt consecintele pentru analiza sintactica a frazei. decdt sa reludm cercetdrile anterioare. dupd cajeanulJUJ. 2. sd-si indrepte jondurile spre alii cercetdtori. indicand ce mcdificari sintactice s-au produs. in cele trei enunturi. luasem obieeiul ca. jara' sa fiu observat.12 4.. subordonate subiective. nu vei inainta niciodaui spre eeea ce-{i inchipui cd esti. . pentru fiecare. 30 Se da fraza: . In cazul celui de-al do ilea grup. b. dddeau tiircoale si croncdneau a pustiu din ciocurile lor negre. 6." (N. Analizati sintactic si morfologic adjectivele din text. Noud nu ne rdmdne. b. In stare sa-i aduca beneficii rapide si sigure. Selectati si indicati felul propozitiilor continand grupurile: de teama. 1ecizand ca.sintactic si morfologic verbele din text la moduri nepersonale. Analizati. realizati. Exista. neputdnd fi eeva sd-si iruibuse plfnsuZ. indicand. incercdnd sd-i aleagd dupd necesitdti si opinii si. contragerea sau expansiunea. Pentru componentele subliniate. Se da textul: Constatdnd cd. Extrageti din text propozitiile subiective. indicati functia sintactica a acestora. cd acel ceva nu mai era. Care cste statutul morfosintactic duce? al cuvantului decal? Ce tip de propozitie intro- 4. precum si termenul din regenta pe care il determina. 2.Jjitragyti· din text propozitiile subiective. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista. Exista. in timpul eel mai scurt. a. Analizati sintactic si morfologic primul verb care apare la un mod nepersonal. a. Comparati sintactic cele doua aparitii ale verbului a putea din fraza y.aceasta propozitie. Catrina imprejurdri. invdtate sa se roteascd deasupra a eeva inalt. b. Apare in text fenomenul "dublarii unui complement necircumstantial"? Identificati situatia ~i aratati in ce consta. lOll" Se da fraza: .predi()ative~icompletiven€circumstantiale. 1. predicative si completive necircumstantiale? Daca exista. . in ciuda eforturilor de ctitiva ani. a.

a. Harap-Alb.aratatiGareipartidevor~ir~ii apartine fiecare ~i analizati-l~sintactic. aratati tipul de subiect ~i valoarea speciala pe care 0 are in unele propozitii. tdmdierile imi pdreau ofense.. circumstantiale 3. insdsi voluptatea razounarii 0 gdseam fadd" . Tezele studentilor acestia s-au rdtdcit. enunturile in care descoperiti greseli: a. tipul de principals. predicative. Extrageti propozitiile principale din text si indicati. tipul de subiect si cu ce valoare apare. nu numai cd. (N.. b. construiti alt tip de subordonata decat eel din text..c. In fraza . a.orecte:_. pentru fiecare. felul si relatiile sintactice pe care le stabileste. indicati felul fiecareia ~i aratati relajiile in care intra. (Mateiu Caragiale) . Ce tip de raport sintactic se stabileste intre primele dOlta propozitii principale ale textului si care este mijlocullui de realizare? b. distinctii. b.'. Transpuneti in vorbire indirecta prima replica (prima fraza) a dialogului. " (Marin Preda) 1. Ce tip de acord aparc in prima propozitie principala? 2. selectati -le si analizati-le sintactic morfologico . in forma corecta. Exi~ta 'in fraza propozitii atriiritl~e? Daca exista.2.Ceea textul: ('V Se da textul: "Tot ce rdvnisem pdnd in ajun cu ardoare: putere.: 3.. S~~~ .exista 0 propozitie: a. Exista in text propozitii circumstantiale? Dad exista. Lucrdrile elevilor cei mai buni vor ji publicate. forga) 1. Extrageti prima propozitie principals din fraza. b. Daca exista in fraza predlcaf~ nominale. predicative si completive directe? Daca exista. aratati ce modificari sintactice s-au produs. naivi cum erau.ecele inc. 4. . completive directa. 2. selecfilli"-Ie.Banul trebuie sri meargd: if strdngi. Indicati prin ce mijloc se realizeaza subordonarea. zise Harap-Alb. 'restnl nr. . forga) 1. 32 ce il uimise insd pe Tugurlan si il fdcuse sri pdrdseascd gdndul de a-si mai bate joe de el era faptul cd ei..'ZU~~l$xista. mdicutd. Identificati subiectele pentru fiecare propozitie. b.Ciite a dat Dumnezeu. extrageti-le ~i aratati lor. md iri-: tau. b. 33 .i~' . Aleg~tiTaspunsul corecttaindu-le R. Extrageti si analizati complementele circumstantiate 4. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate cu aldine. ci-i dupd cum vre Domnul. c. Indicati care sunt subiectele fiecarei propozitii. Se da textul: . completive directe si i~directe? Daca exista.. 3. indicati felul subordonatei. atributi~a.md indispuneau. parale. Exists in text propozitii subiective. 'in functie de situatie. indicati si natura morfologicaa tennenului regent 3. Analizati sintactic substantivele aflate in nominativ. 3. odatd dobdndite. indicati ~i exernplificati alte doua tipuri de propozitii circumstantiale introduse prin acelasi element.. extrageti propozitiile ~i aratati felullor.. 4.text. 13 SINTAXA NORMATIV A Rescrieti. il furi. zise sfdnta Duminicd.. a. 4.0 constatare ce se impune oricui lucreaza cu manuscrisele este nevoia de a-si asimila grafia respectivd a manuscrisului. pentru fragmentele subliniate. Extrageti propozitia circumstantiala (sau propozitiile circumstantiale) din aratati felul si elementul de relatie. pentru fiecare. dar prea multe ingrdmddit deodatd pe capul meu. l-am oferit cdteva cadouri acestei deosebit de apropiatd prietend a mea. Se da textul: . pluteau pe apa aceasta a lo~ in atdta senindtate incdt era cu neputintd sri nu-ti dai seama cd acest fel de a ji era de fapt bucuria si libertatea lor. cum explicati prezenta lUI la inceputul frazei? 4. b. Utilizand un element de relatie specificat la 2. Extrageti propozitia principala (~au propozitiile principale). a. 2. extrageti-le si indicati.". nu-mi procurau nicio satisfactie. Dupa cealegeti raspunsul.. 1. 3. ~1 din. 4.. Exista in text propozitii subiecti~e ~iprcdicative? Daca exista. . Extrageti si analizati sintactic si morfologic complementele text." (Ion Creangd) 1. Rescrieti textul in noua forma ~i aratati ce modificari sintactice s-au produs. contragerea sau expansiunea. selectati-le si indicati tennenul lor regent. Utilizand elementul de relatie ca ~i cum.Poate asa sa fie. dar. :>L Se da textul: . E ca si cum ai opri un rdu fara sa ai 0 moard" (N. Exista in text propozitii subiective ~i predicative? Dad exista. extrageti-le. Avand in vedere calitatea morfologica a lui cdte. asa a trebuit sdse intdmple si n-ai cui biinui: pentru cd nu-i dupd cum gdndeste omul. selectati-le si aratati relatiile 'in care intra fiecare.. A stabili cronologia textelor inseamnd sri schitezi filiatia versiunilor care duce la determinarea vdrstelor fiecdrei poezii". Analizati sintactic si morfologic componentele marcate grafic prin aldine. subiectiva. . Exista in text propozitii subiective. 2. Exista ih text 10cutiuIli. 2. Realizati.

taind varianta incorecta (sau variantele incorecte): a. b. Criteriul de clasificare al substantivelor priveste terminatia de singular. k. Jocul de tenis si eel de baschet rdmdne pasiunea vie/if mele. i. h. acolo unde este cazul. b. Mi-am propus evitarea oricdrei greseli datoratd emotiei si a neatentiei. Nimic nu e bine. concurentii nostri au rdmas ultimii. c. totul trebuie de refdcut. 'l Rescrieti gre~eli: b. g. Se stie prea multe despre noi. enunturile corectand greselilede constructie. Mi se iau in calcul toate abaterile. h. este acceptia data conceptului de "expresie verbals". rescriind enunturile: a. care. Faptul apartine de trecut. Indicati in ce constau aceste a. d. Rescrieti enunturile in forma corecta: a. 34 vrr. Steaua este echipa a cdror initiative/ale cdrei initiative/a cdrei initiative le-am admirat. Imi place de el.[ . f. m. de corectat. Conform intelegerilor anterioare $1 a calendarului stabilit. Ne-am ridicat cu totii impotriva mdsurii considerate injuste. Cu prilejul Crdciunului si a zilei tale de nastere." (J.Ai si dumneata cheltuielile as tea. Tipul structural de limbd.. e. Zilnic apar sute de probleme grele de rezolvat.teleg si eu atdta lucru. e. Una dintre problemele largi dezbdtute a fost integrarea legislativd. p. q.} si ei atunci sa vorbesc acolo cd ce-i dd la [atd dupd nuntd?" (TD) 35 Corectati greselile pe care le descoperiti. Sunt cozi imense la ghiseele de incasare ale pensiilor. folosirea relative1or: a.Averea lu 'femeia asta nu e curatd.. ce greseli privesc tipul de vorbire si folosirea elementelor de relatie in fraza. o. S-a simtit bine cu ei si s-a incadrat usor noului colectiv. n. d. b. Dau mare atentie acestei prezente ale mele la sdrbdtorire. Important. Adamesteanu) Indicati pentru fiecare enunt. c. i. cdnd te gdndesti. n. Copilul care i-am dat cartea a dispdrut cu ea. pentru analiza constructiei. Elevii a ciiror opinie/a ciirei opinie/ai ciirei opinie a con tat sunt puiin numerosi. . f.d. e. d. Cali elevi au lipsit nemotivati? Celor mai multor sinistrati li s-au dat ajutoare. Omul de l-ai vdzut e tare bolnav. p.Dumneata nu vezi cum se-ncurcd lucrurile in politicd. Caragiale) d. pentru mine. deci nu mai are mare importarud. nu mai vreau sa aud si altele. care nu pori pentru ca sa stii de azi pe maine.Atunci il intreba cd di ce-o vinii?" (TD) b. imi ajunge certurile din familia mea. d. Niciunul dintre ei nu hotdrdsc singuri. j. dar imi place si pe Maria. rr. Esential. Ca tineri proaspdt cdsdtoriii. Mi se trece cu vederea greselile. f. Dat fiind proastele rezultate. Ma doare ca niciodatd ochii. mom/cr. te-apucd groaza." (J. Se intdlnesc reprezentanti ai peste 100 de state. . articolul hotdrdt participd la flexiune. Inceputul celei de a doua zi a vizitei oficiale a fost dificil. inuilnirea va avea loc duminicd. Efectul medicamentelor acestora nu este inca vizibil. . Se iau mdsuri contra inflatiei. este terminarea liceului. . c. g. In cazul substantivului $i a adjectivului. g. . am fost trimisd eu. .L. de tot zisesi" (G.. Am de dat socoteald asupraa multor milioane/multor milioane/a multe milioane de lei.. Nu li s-a oferit sprijin substantial tdrilor fost comuniste. j. prea e fdcutd usor" V'L Rescrieti enunturile. r. a coruptiei $1 ai speculantilor: e.In. Din neglijentele anterioare decurg 0 sumedenie de neajunsuri. Treizeci de milioane este 0 avere. Nu se meritd sa te superi pentru atdta lucru! In locu' la sefa. m. Situatia cea: mai frecvent intdlniui este de abandon scalar Md uimesc dintii ei strdlucitori dealbi. i.. iti trimit aceste flori. 1. Mi-au fost dat sa vdd prea multe in viatd. Steaua este echipa In ale ciiror rezultate/in a ciiror rezultate/in ale ciirei rezultate am sperat multo c. f. c. -1plicarea hotdrdrii de curdnd adoptate inuimpind mari greutdti. . Sunt nereguli in respectarea actelor normative si ale hotdrdrilor luate. Depldngem disparitia dragii si sensibilei noastre profesoard. ]j]. b. Fiecare dintre noi ne descurcdm asa cum putem. 1. ei sunt in atentia intregii familii. precum si sistemul lingvistic nu se poate surprinde decdt in sincronie. Apar greseli d~ acord in urmatorulset deenunturi? Rescrieti in forma wrectaenunturile in care descoperiti asemenea greseli: a. h. Alegeti constructia corecta.L. q. fiindcd nu mai merge cu sistema asta. corectand. Caragiale) e. in ce privesc timpii obtinuti. k. g. Grija pentru copii si bdtriini au atras multe asociatii umanitare. Ce-s cu caietele astea murdare? f. o. s-a renuntat la proiect. Intrebarea care am pus-o la profesorul care a venit de curdnd nu rn-a ldmurit deloc.

. si inclusiv prietenii sorei lui.} unbanc. " (I. cdnd magandesc la cele intdmplate.:. deoarece ne-am mdrginit a duce la sectie pe provocator pdnd i va trece momentele de prima furie fiindcd pretindea cd pdrui la sosirea noastrd ambele chiriase impreund cu mama si mdtusa lor l-ar jii1sultat si ehiar l-ar ji lovit. atunci cdnd il aud. Pronumele ti este in text: a.imperativ ..] sa vadd toti cd cine cu ce cinstesc pe mireasa" (TD) d. Exista. in adevdr. a. D.. In frazele urmatoare. rna cuwinJe 0 mare tristete. B. Au venit toti. auzind aceste. a. iar pe de alta. Ion cam s-a ldudat. b. te sus/in neconditionat. taindu-Ie cu 0 linie pe celelalte doua. iar tie ajunga-ti ce rdmdne. .. A fost bolnav. 1mi cerea sa semnez.J pi urmd s-au fntales cd sa sa ie cdnds-or lua. rescriind constructiile: A. cu familia sau un priaton.. e. a terminat cu note mari.indicativ.A$ vrea alta rochie. 14 GRAMATICA GENERALA 1 L Se df£fraza: . Alegeti seria de raspunsuri corecte. A avut si el 0 casd frumoasd.indicativ . . Mai aveti dedit asta? / . 37 . c. c.. nu-mi mcdpaSd-de el. Petrecerea..M osneagul. . is-au umplut ochii de lacrdmi si inima de bucurie. a. c.. 1nfamilie. 4.imperativ .Jmi spunea des eel ce frumoasd sunt si cd ce pdrinti cumsecade am!" h. indicati ce tip de constructie (sau de greseala sintactica) "uni.Aflafi despre mine cad sunt siinatos. Cipariu sau Pumnul. Ultima propozitie este: a. forma ce apare eu valoarea de: a. reflexiv.verbal) Testul nr. Proces. pronumele relative apar in cazul: a. e. cdnd a vdzut-o.~te" toate aceste exemple: a. incdt de-abia a scdpat spre a veni sa reclame." Selectati enunturile in.ib." b. Eu. care descoperiti inconsecvente de organizare sintactica si rescrieti-Ie eliminand asemenea inconsecvente.. asta nu inseamnd cd ea n-a existat. Taiati raspunsul incorect.prost in toatii regula. B. in ordinea din text. S-au privatizat doudzeci intreprinderi. D. C..dupa. b. e. " Considerdnd cd din cercetarea ce am fdcut-o aseard. . In fraza data. d. . . existd un conflict dintre generatii. .ceartacuparintii.] pe care. "Cei ce cred. care hoi n-am constatat fi:ind dus. ori astdzi a fnceput-o iar cu cearta.... d. nu-i pasa de ea. dar am credut de cuviintd a nu mai continua nfCiun scandal. a reusit insii sa ia examenul. .." (Iorga) 1. c. Mai am povestit si altora ce ti s-a intdmplat. j. 36 c. acuzativ. In fraza." f.fraze": . b. b.Am decdt una cu defect. b. Ca si co leg. taindu-l pe eel incorect. dar insd.Da fiecdruia ce i se cuvine. cu aceia nu avem de discutat" i. pronume interogativ. b. . f. c.." (TD) e. predicativa. A. 5.. Pled or rdmdi? --. . si din faptul cd lumea n-o cunoaste. Cine se poartd. I-a cuprins spaima. ... Au hotdrdt ca sa plece impreund. e.indicativ . c. Am crezut cd ne-am impdcat. Alegeti raspunsul corect.indicativ. b.conjunctiv . Desi totusi a fost bolnav. subiectiva. d.. taindu-le pe celelalte doua. Faptul cd a intdrziat trenul. la urmatoarele moduri: a. {. A. adverb exc1amativ. j. s-a indrdcit de ciudd.Credinciosul lmparatufui.L Caragiale. asacu familia.[. personal.) g. d.[.t [nventariati greselile sintactice si indicati in ce consta dezorganizarea totala a acestei . . h." . cornpletiva directs. imperativ . EI este unul din cei mai mari specialisti ai nostri. adjectiv pronominal relativ. Construiti alte patru enunturi In care ce sa fie folosit cu celelalte valori. Mlf glind('~r sn petrec vacanta la munts sail mara. B. nominativ. "Ma intreabd in fiecare zi unde plecdm?" i. Dati un exemplu in care sa apara cu cealalta valoare.J. In fraza. adjectiv pronominal interogativ. depundtorii nu schiteazd decdt un zdmbet vag amar" (Rl. verbele apar. cu eforturile fdcute. Dati cate un exemplu de fraza in care sa apara celelalte doua tipuri de propozitii.[. A.. . aspecte de incalcare a normei lingvistice? Indicati in constau ele si corectati greselile. Asemdnarea dintre Ion si dintre sora lui este izbitoare.M-am rugat de el cd sa md amdne pdnd maine.indicativ . cu alt sens decat eel din text). [.concediului fa munte si mare m-a costat destul. cdnd am ji putut pentru ca sa facem proces-verbal de ultragiu adus guvernului si noud ca ag~nti ai fortei publice de cdtre sus-numitul propietar. 3. la 0 alta chestiune de aceeasi natura in strada Pacientii. taindu-le pe cele ineorecte. Nu dau atentie la cearta intre copii. a. ceea ce n-am acceptat aeest lucru. b. d. pe deo parte. pronume relativ. Alegeti raspunsul corect. indicativ .c. . Fratele meu.M-a intrebat cd vreau sa merg?" g. Dati un exemplu de fraza in eare acelasi pronume sa apara la celalalt caz." B. B. cd limba si scrierea romdnd se va indrepta dupd d. Nu mai m-a ldsat sa plec. eram nervos. A. 2.indicativ. pas'trand ea regent aceeasi forma verbala (evident. c.:. imperativ . Alegeti raspunsul coreet.

cealalta. in ce consta deosebirea grarnaticala dintre ele. Stabiliti careeste acesta. predicative si completive indirecte? In cazul unui raspuns afirmativ. b. Construiti. Extrageti toate adverbele din text.Dacd ti-a fost la inimd. 7. b. In aceasta fraza. sa md iei de sotie. B. in functie de situatie) in care verbele la moduri nepersonale sa apara cu alte functii sintactice dedit cele existente in text. Daca raspunsul este afinnativ. Construiti alte doua fraze in care a fi sa apara. esti un in cult si un barbar. In text apar doua forme de dativ. calificati-le si aratati relatiile pe care le stabilesc In text. A. Exista In text propozitii subiective. pe rand. Exista asemanari intre verbele: se vorbeste. cu una dintrecelelalte serii de valori. se explicit? Daca raspunsul este afirmativ. nu este pentru a redestepta violenta vechilor dezbateri. 9. a. 4. apar: a. lucrul se explicd prin [aptul cti au existat totdeauna oameni azvdrliti in panted de schimbarea lucrurilor si de noutate. adverb de restrictie. exista 0 propozitie subiectiva. b. c.Tara functie de parte de propozitie. ~i deosebiri de statut sintactic si de ccnstructie? Daca exista. 8. 2.afara de complemente directe §i indirecte. nu exista nicio propozitie subiectiva. faceti analiza completa. c. Alegeti raspunsul corect. In. b. Alegeti raspunsul. b. se cuvine. giindea bine cdnd pretindea cd.cazul celor cu functie de parte de propozitie.Se da fraza: . pentru fiecare.LA 3 Se da fragmentul: . va rezulta mai curdnd aflarea adevdrului. Forma mea apare in text la cazul: a. 9. R Corrstruiti alte dotra-propceitiiincerc. ametesti lumea ca un canar. alte cinci enunturi (sau mai putine. genitiv.jn. Maiorescu) GRAMATICA GENERALA 2 Se da textul: "Avea dreptate Goethe cdnd spunea cd cine pretinde a nu fi invdiat nimic de la inaintasi e un nebun pe propria-j socoteald. trei subiective si 0 predicativa. iar dacd vorbesti altfel decdt cum se vorbeste. 38 1. adverb de cornparatie cu valoare prepozitionala. B. taindu-le pe cele incorecte. Intre acele intrebdri care astdzi sunt inca deschise pentru intemeierea vorbirii si scrierii romdnesti. copulativ ~i copulativ. Dar dacd puterea traditiei este si se cuvine sa fie atdt de mare inseamnd cd nu mai avem nimic de fdcut si cd PE. taindu-le pe cclclalte doua (se va face abstractie de aparitia altor tipuri de propozitii). taindu-le pe cele incorectc. Formula!i trei fraze in care pronumele relativ ceea ce sa introduca alte trei tipuri de subordonate dedit eel din text. este mai ales una. ambele pronume reflexive. extrageti-le si. Construiti alte doua enunturi in care dedit sa apara cu celelalte doua valori. " (Tudor Vianu) 1. care fluierd in colivia !J1i. taindu-le pe cele incorecte. b. Exista. acuzativ. doua subiective si doua predicative. 39 dacii sa introduca alte . intre aceste verbe. A. cu urmatoarele doua valori: a. ci este. exist a doua propozitii subiective.corect. reflexiv. forma deciit este: a. pentru a ne anita bucuria cd fntru dezle. Acestea sunt: a. din a carol' dreaptd cumpdnire. Analizati formele si constructiile in care apare in text a fi si indicati. c. 6. b. grupandu-le dupa distinctia: cu functi~ de parte de propozitie . 10. predicativ si copulativ. in ce consta asemanarea acestora. c. In text.complernentneoircumstantial. asupra cdreia ne credem datori sa atragem luarea-aminte a celor care iubesc limba romdnd si doresc dezvoltarea ei fireascd in juna noastrii literaturd: este intrebarea neologismelor.garea multelor intrebdri ce mai sunt fa ordinea zilei pentru vorbirea si scrierea romdneascd de astdzi avem un camp mai liber al discutiunii si ne putem asterta la o ascultare mai linistitd a argumentelor pentru si contra. dativ.si exemplificati-lcusituati~adin text. indicati-le si explicati-le. 3. 16 GRAMATICA GENERA. A. Formulati cinci fraze in care conjunctia subordonatoare cinci tipuri de subordonatc dedit cele existente in text.Alegeti raspunsul corect. extrageti-le. c. Exista in text cuvinte la eazurile genitiv ~i dativ? Daca raspunsul este afirmativ. pentru fiecare situatie. Maria Ta. . $1 sporovdiala fa e ridicold. taindu-le pe cele incorecte. adverb de comparatie cu valoare conjunctionala. In text. ambele pronume personale. Alegeti raspunsul eoreet. " (T. valorile lui gramaticale.analizati-le sintactic ~i morfologico b. noud nu ne rdmdne dedit sa le copiem? Dacd au fost vremuri care au cugetat astfel. nu trebuie sa rna mdntui de prostia mea si sa md faci a vedea mai limpede dedit mi-era ursit sa vdd' (Creangd) 6. pastrand clasa morfologicacsaapara . taindu-le pe cele incorecte. Exista in text verbe la moduri nepersonale? a. In cele doua frazc: a. una pronume personal. Verbul a fi apare. din contra. patru subjective si nicio prcdicativa. b. predicativ si auxiliar. aratati in ce constau ele. ~legeti raspunsul corect. 8. Dacd nu folosesti ceea ce au cucerit veacurile inaintea ta. in textul al II-lea. Stabiliti: a. Exista in tcxt trei cuvinte subliniate grafic. Alegeti raspunsul corect. fara insinudri si prepusuri. c. deoarece anticii au creat modelele.la ' celelaltedoua cazuri. mai exista ~ialt tip de. 15 Testul nr. Testul nr. extrageti-le si analizati-le sintactic si morfologico 7. 10. 5.Dacd dar in aceste rdnduri de introducere am amintit 0 luptd acum impiicatii din mica noastrdmiscare literard.

2. Exista in text verbe copulative? Daca exista. a. ar fi exclus ca el sa se fi decis sd-si sacrifice deliberat socrul. 3. Extrageti din text conjunctiile. 0 completiva directa. Exists in fraza verbe la mod nepredicativ? Daca exista. " 0 9. dornici sa ocupe posturi de conducere. Indicati care este aceasta si in ce " consta natura ei speciala. 2. ~Jegeti raspunsul corect. d. fntrebarea neologismelor . 3. Extrageti din text alt tip de atribute decat cele substantivale si analizati-le si11taC-!~ tic si morfologico 'j 4. 10. extrageti-le analizati-le sintactic si morfologic. Exemplificati sase tipuri de subordonate introduse prin dacii (trei circumstantiale] si trei necircumstantiale).'l 7. Analizati sintactic si morfologic predicatele continand pe aft. dezvoltarea limbii in literatura romdnd =limba romdnd. dar cu alta components sintactica (pentru a putea raspunde corect la aceasta cerinta. 17 comple- GRAMATICA GENERALA 4 .. 5. om cu destule pdcate. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aidine'M 8. (adica asezate dupa verb)? Daca exista. Exists in text subiecte postverbale extrageti-le si analizati-le. Exista in text completive directe si indirecte? Daca exista. el sa. indicati felul propozitiei pe care 0 introduc si anali-. dezvoltatd ln literaturii. indicati valoarea gramaticala a lui a fi din componenta acestora. cuvantul pentru apare in doua ipostaze gramaticaIe.ii-al unor epoci sau popoare. taindu-le pe cele incorecte.e aceea de' a. ne credem datori. In fraza a doua.(in) dezvoltarea sa . coordonatoare .Pentru cd asemenea controverse nu erau niciodaui fntre patru ochi. (in) dezvoltarea gj_ . b. 3. dar nu si eu acela de a nu ii fost patriot. a cdror companie 0 cdutase intr-o perioadd cdnd acestia emu preocuptui sa gdseascd intelectuali atasati. nu uitati sa mentionati si mijlocul de realizare a relatiei sintactice. a. indicati~ diferenta morfologica dintre ele si aratati care sunt consecintele sintactice. .~ IT. 4.2. 1. 0 constructie identica semantic. b. situatii din text). ~xis~a i11text Iocutiuni? Daca exista. Contrageti prima subordonata din fraza a doua. in afara atributivelor. 6. b. apare: a. Buzura) subiective si predicative? Daca exista.m~lW sub care apare arta si rdmtine o problemd "demnc(deafiluata inconsiderZ{li.L. se(ltiitaconattiile careproyoqc/i··· cristalizarea stilului unor indivi. c. rr. grupati-le pe parti de vorbire ~i aratati care este deosebirea dintre aceste parti de vorbire (folositi. va oferim un exemplu asemanator de sinonimie sintactica: Ne considerdm geniali = Considerdm ca suntem geniali). 4. 7. astfel incat calitatea predicatului sa fie diferita (daca in text este nominal. stabiliti tipul de locutiune si ana-!. Exista in fragment pronllme$iadverbeI"e1ative?Qaca exista. indicand.j.cu rol de relatie in fraza. indicati. Extrageti din prima fraza partile de propozitie introduse prin pentru si intru ~nalizati-le sintactic si morfologico . Exista in text propozitii 2. selectatl-le sl indicati relatiile pe care le stabilesc. 40 ~ii 1. 5. urmariti ca cele sase tipuri sa fie diferite de ceea ce exista in text. b.) existain text? (Indicati 4. lorga) ". hzatl-le.subordonatoare. Se da textul: . pre cum si marcarea grafica a acestui mijloc. pentru a face pldcere noilor conducdtori. Construiti doua fraze in care sa apara pronume relative aflate la alte doua cazuri deeth cele din text. Extrageti cuvintelecare functioneaza cu rol de relatie la nivelul frazei. . In a doua fraza exista 0 atributiva de tip special. L a. Extrageti ~i calificati primeledoua subordonate din fraza.care sunt modificarile sintactice in terveni te. nu puuNn Iua in nume de rdu nici interesul cercetdtorului istoric p€!ntruvarietatea f~r. dezlegarea multelor intrebdri . pentru fiecare. rara sa le rescrieti si sa le analizati.fntrebarea asupra neologismelor. Indicati ~i exemplificati alta valoare a aceleiasi forme.~ b. selectati-le si analizati-le sintactic si morfologico 3.dezlegarea a multe intrebdri. 0 predicativa. c. Construiti un exemplu in care sa apara un ornonirn al unuia dintre predicate. tiva indirecta." (A. Comparati din punct de vedere gramatical urmatoarele constructii: " a.(in) dezvoltarea-j.1i 6. a. selectati-le. 41 . 5. asezati-le in coloane diferite."· . cu rol de relatie in propozitie .. selectati-le ~i analizati-le. Extrageti din prima fraza trei atributive introduse prin clemente diferite de relatie. b.' zati-Ie ca parti de propozitie. dupa distinctiile: a." (N. pentru argumentare. alegeti predicatele din care fac parte ~i analizati-Ie. Analizati sintactic ~i morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aldine. devina verbal). Stabiliti cate 0 constructie sintactica sinonima cu grupurile: ne putem astepta. In prima fraza. Testul nr. Se da textul: "Oricat d~firesc ni separe ea un artist sa se preocupe in primul rand de legile estetice generate. Extragcti prima propozitie principaladin text si aratati calitatea morfolcgica a elementului introductiv. Ce alt tip (sau ce alte tipuri) de propozitii subordonate numai felullor. Exista in text subiecte postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra In relatie)? Daca exista. rescrieti propozitiile si indicati relatiile lor sintactice.

b. analizati-le si sintactic.vedere gramatical constructiile subliniate din toarele enunturi: a. taindu-le pe cele incorecte: a.si a doua fraza. lips ita cum era de pazd si de crestere. in text exista 0 subiectiva si 0 predicativa. Selectati si analizati elementele de relatie care introduc primele doua subordol n*~krt ' b..Rezultatul s-ar ji putut corecta. are noua propozitii. Daca descoperiti in text atribute de alt fel dedit cele de tip substantival si adjectival. textul: .] . in text nu exista nici subiectiva. dar nicio predicativa. b. dar ca sd-si batdi: asa hal joe de obrazul meu. imi cdzuse ca de toate fericirile am sa am parte in viatd. Tdndrul ar fi exclus imediat din grupul de prieteni dacd ar proceda altfel. 1. natura lui 6. sddi si impodobi ce au bdntuit fa puternicii timpului sdu. a. b.iar. Ar fi exclus safadi el una ca asta. Alegeti solutia corecta... 2. rn. indicand. a. Selectati si caracterizati ultimele doua predicate din text.~t~di'i1 . a. Exista in text. b. in text. extrageti-Ie si analizati-le.n~ sa 2. v. Exista completive directe ~i indirecte in text? Daca exista. aibd droturi asa mlddioase si tari" (Mateiu Caragiale) 1. . Exista in text locutiuni? Daca exista. c.Dacd s-acrezut cumva cd s-a mai fnfaptuit in veacul. fraza are opt propozitii. selectati-le si analizati-le. gresise. Extrageti din text adjectivele in cazul acuzativ si analizati-le sintactic si morfologic. dar ce md costa s-o fac. precum si marcarea grafica a acestui raport.b. extrageti-le ~i calificati-le. " (Mateiu Caragiale) 1. nostr~ pdcdtos mi: Se cia. 2. 4. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate. era adevdrat. b. . indicand si diferentele de re gramaticala cu care apare a fl. oricdt de zguduitoare ar ji imprejurarile. Exista subordonate care admit dubla interpret are? Indicati asemenea situatii si explicati -le. Exista in text atribute pronominale? Daca exista. nu insd de mirare. Analizati sintactic si morfologic partile de propozitie in care se include a (indiferent de valoarea gramaticala a acestuia). indicati-le si analizati-le. a. era sdngeros pentru mine. numai de· dragoste nu.' . Indicati ~i exemplificati alte sase tipuri de subordonate dedit tipul existent in text introduse prin dacii (dintre care trei sa fie circumstantiale si trei necircumstantiale ). b. 5. pentrufiecare. selectati-le ~i aratati calitatea morfologica a regentului. Alegeti solutia corecta: a. si natura elementului regent.propozitii subiective ~i predicative? Dad exista. exista 0 subiectiva. 5. asta covdrsea orice mdsun si nu puteam sa i-o iert. Cd inainte s-o ji cunoscut. nici! predicativa. are!. extragetisapte propozitii. b.}. calificati-le ~i indicatirelatiile in care intra. Si mi-am adus aminte cd pundnd mama odatd sd-mi ghi· ceased norocul.j. cer. Analizati sintactic si morfologic constructiile. Se da textul: "Cum insd.indiferentde morfologica. Exista in text propozitii circumstantiale? Daca exista.predicatele incluzand in structura lor pe afl. rescrieti-le si calificati-le. b. si care este valoarea lui gramaticala. indicati-le. a. Selectati si analizati elementele derelatie care introduc aceste circumstantiale comparati cele doua aparitii ale formei cum. nu-mi pierd sarita. indicati prin ce mijloc se realizeaza raportul de subordonare. stabiliti carer parti de vorbire le apartin si analizati-le ca parti de propozitie. 3. Seda textul: .tiu. le. a. mi-a fost chiar ciuda: nu mi-as ji inchipuit ea un calic ca ddnsul dumitale am ajuns nebun?" (Mateiu Caragiale) .Nll stiu ce trecere di fi 'avdnd s! In'ce lilme #n-c/rncdtu~i de pu#n dorzn. Comparati din punct de. se fntamp[{jl~~a altala 'caremarturis-~sc fa sa ti-o pun la incercare. in ajunul logodnei. b. Extrageti si calificati propozitiile circurnstantiale din prima. ~. 3. Exista propozitii subjective si predicative in acest text? Daca exista. 4. mentionati. acolo unde este posibil. Comparati natura morfologica a cuvintelor de la punctul 5. 4. nunea une. dar de la nenorocitul. Extrageti ultima propozitie principala. Exista in text propozitii completive directe si indirecte? Daca exista. \/L Se da textul:"Ca se molipsise si ddnsul de frigurile de a clddi. ce-a rdmas?" (Mateiu Caragiale) 43 rv. judecai si atunci reee. 5. Extrageti din text subiectele postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra in relatie) si analizati-le. icoane c. a. acesta atdt de bogat si care a domnit atunci cdnd: tumultuoasa inflorire a barocului era in toi.. caracterizati aceasta propozitie dupa scopul comunicarii. 5. Analizati. cdndstiu ca dupd dorintal ea nu md asteptam. pentru fiecare atie. Exista In text propozitii circumstantiale? Daca exista. a. Exfrageti principala (sau principalele) din prima fraza. "(. c. c. a cu alta valoare a: unei forme omonime din text. 3. Analizati morfologic pronumele cu forma atona din text. dacd elevul ar fi exclus din calcul de coejicient. rescrieti-le si calificati-Ie.

f. extrageti-le si calificati-le. a. b. a.'U. 2. propozitia intrcdusa prin relativul elite este predicativa. alegeti se potnveste fiecarei aparitii a verbului a rdmiine din urmatoarele enunturi: a. Alegeti solutia corecta: a. Exista in text predicate nominale? Daca exista. iar. El a rdmas. cdte ne par astdzi posibile. 3. selectati-le $i analiza" ti-le sintactic si morfologico 45 1. a. h. Ioana a rdmas repetentd. a. pe vremea cdnd imi treceam ultimul examen liceal. a. selectati-Ie ficati-le.Poate ni se va recunoaste (unii chiar ne-o vor imputa) cd. e. Extrageti ultima propozitie principals si caracterizati-o dupa scopul vUJ. faceti ~i analiza lui sintactica. taindu-le pe cele incorecte: a. y. Selectati subiectele fiecarei propozitii si indicati tipul de subiect. Daca exista in text propozitii atributive. UITlleaza 0 completive indirecta.nfrico$at cia nu pot prinde un singur fir conducdtor in aceastd harababurd de gdnduri si de revelatii. Analizati ultima propozitie a textului. Analizati cuvintele subliniate. pred~cativ impers~nal. b. Selectati si calificati ultima propozitie din fraza. . iar In lupta acestor douii elemente nu fncape indoiald al cui va fi (T Maiorescu) X. 't. Dad! exista. 2. 5. Selectati si analizati predicatul continand pe aft. este atributiva. a. Se da fraza: . Se da fraza: . extrageti-le si analizati-le. cu exceptia celor substantivale. stabiliti. Analizati sintactic si morfologic grupul subliniat.completiva directa. a.X. a. Analizati sintactic $1morfologic fragmentele subliniate $i marc ate prin aldine.1. Comentati ambiguitatea unui predicat cu aceasta forma. md infigeam si mai addnc in amintirea femeii frumoase ce-mi fusese dat sa vdd doar in spatiul strdmt al unei fractii infime de timp. b. y." (Gib Mihdescu) 1. Analizati sintactic si morfologic cele doua aparitii ale formei ceo b. 5.:' regent.urmeaza 0 predicativa. 4. taind pe cele incorecte: a.l-l'" 4. b.lllIJi:Ll 4. Rdmdne sa ne mai vedem 0 data pentru ultimele detalii. 3. copulativ personal. 3. Alegeti solutia corecta. 5.tex. Exista in text propozitii circumstantiale? 3. este un singur predicat nommaja 5.l. completive directe ~i indirecte? Daca exista. la un rol asa de modest. Analizati sintactic ~i morfologic ultimele doua predicate din fraza.prin cele zise mai sus am redus cercetiirile psihologice. Se da fraza: "Ceea ce ne sustine curajul in mijlocu/ acestei confuzii a timpului increderea neclintita cd dacd s-a intdmplat vreodatd ca civilizatia sa invingd baria. g. indicati raporturile in care intra ~i calitatea morfologica a '<01.Acum. indicati care este aceasta propozitie $i cum se explica dubla interpretare.. " (T. selectati-le si analizati-le. y. Utilizfind urmatoarele caracteristici sintactice ale verbului: a. . indicati cu ce valoare apare a fi in acest predicat. I. ~. Indicati cu ce valori gramaticale apare in text formasi: explicati acolo este cazul. c. 5. Extrageti si calificati ultima propozitie a textului. Exista in text propozitii subiective. b. nu s-a intdmplat niciodatd ca bnrbaria sa fnvfngn In mod durabil tia. 3. diferite de ce exista in text. In text exists propozitii subjective. a. predicative ~i completive directe? Dad selectati-le. Ioana a rdmas unde ai ldsat-o. Eleva a rdmas cum 0 stiam. natura morfologica a lui cum. Exis~a in . 4. '. Selectati cuvintele din text care apar la cazurile genitiv si dativ si analizati-le sintactic si morfologico '\fTC Se da fraza: . Indicati ~i exemplificati sase tipuri de subordonate (trei necircumstantiale si trei circumstantiale) introduse prin cum. este modala de masura. Alegeti solutia corecta. predicativ ~. In text exista 0 subordonata care admite 0 dubla interpretare. ce relatii sintactice stabileste. Extrageti propozitia principala din text. mi-am zis ca nu-mi mai rdmdnea decdt s-o dau (Mateiu Caragiale) L Extrageti propozitia principala (sau 'propozitiile principale) din fraza. 2. sunt trei predicate nominale.v"'.lascoald.. atunci cand este posibil.~. Maiorescu) 1.llU. pentru fiecare tip. Indicati ce tip de propozitie introduce in text relativul cum. ' '/Ui.LH<OllUJlUI. selectati-le si VU. copulativ impersonal.. indicand $1 relatiile in care intra. h. rdmdne un lucru de neinteles cd te-ai putut purta astfel. dupa verbul regent ne incerciim>urmeaza 0 propozitie . d. 44 si . ~. Nu-mi rdmdne decdt sa renuni fa hotdrdre. h. cd fiinta in care fntrupasem visul de iubire al tineretii mele pentru mine pierdutd. Pentru mine. Selectati si analizati toate atributele. 8. 2. Exista in fraza propozitii subiective. selectati-le ~i analizati-le. 4. Exists in text verbe hi moduri nepersonale? Dad exista. 2.t propozitii s~biective si predicative? Dad exista. Analizati cele doua aparitii din text ale formei mi. incdt nu ni se va lua drept lipsd de modestie dacd ne incercdm in paginile urmdtoare sa dam un exemplu despre modul cum ne inchipuim cd ar trebui sa se facd adunare de material din experienta sufleteascd a fiecdruia. predicative $i completive indirecte? Dad exista. in text sunt cate nominale. '.

Cele doua forme. De-ai stii adevdrul. acelasi numar de sunete.JJ. biosferd.fl. taindu-le pe cele incorecte: A. B. desigur . arctic. grafia si pronuntia fiind concordante. S. examen. somptuos. apendice . companie. nestiintd.vreo data. grafia si pronuntia nefiind in concordanta.ticipa .b.into~ic'a· subgrbie . cinci litere si trei sunete. acolo unde este cazul.B. nu insd si membrii eei mai radicali.avarie. dupa c1asa morfo. cinci Iitere ~i patru sunete.cinciHtere ~i cincislltl-ete. cu un salar mai mic. si silabatia (adica despartirea in silabe) diferita: august. anQ_st. niaJIe. iar iepoca este prielnicd pentru a-si gdsi un servici continu si un salar bun. rescrieti enuntul in forma corecta: a. greselile.e dau perechile de omofone. inspre.ori cdnd. solutiile corecte. In formele taxi. omonim.de -0 parte. functie. perechile de omografe. monstruos. b. in forma corecta. D. Nici 0 greutate nu-l poate oprii. c. In plus.v. 46 SUNETE c.rie . h. dar acum nu venii el. Asezati-le in coloane: a. dupa ~um se includ sau nu in structura unei parti de propozrne. Fumurii ochelari din moda actuald nu md incdntd. deplin . In cuvintele cer. haind. ignora. taindu-l pe eel incorect. transoceanic. alcool. perpetuu. In urmatoarele enunturi. c. in formularile care urmeaza.alta data. apar: a. patru litere si patru sunete. dinafara . Bdiete. b. veseld. dfLminica" duminicd <duminicii. sauna. careva care va. ger. cinci litere ~i trei sunete.de sigur.asprii. derii lor in structura unei parti de propozitie. Fi-r-ar sa fie de obraznic! j.spli. In cuvintele unchi.suburbie.apendice. logioa din. aspri . rescrieti apoi. 4. cuvintele in care ati descoperit greseli. inundatie. subintitula. savantldc. 6. finca vrea cu tot dinadinsu sa devind espert contabil. In perechile de forme: socri . pastrand ordinea din text: G. apar: a. mozaic. dati 0 explicatie a inclu.nost. jertfire. vdrstnic. patru litere ~i cincisunete. Fdcui mari eJorturi si venii si eu odatd la timp.ripa . c. Selectati cuvintele din fraza care nu indeplinesc singure (sau nu indeplinesc de1oc) rolul de parte de propozitie. Stab. apar: a. mixt. colonie. E. 2. b. Cdtiva membrii de sindicat au renuntat la protest. profesor . Asezati-le in coloane diferite (e posibil ca une1e 47 .arc fac parte. deopotrivd.ndi~-: splendId. pa-. Testul Dr.. precizand cate vocale si cate consoane. lingvisticd.socrii.din afard. patru litere si treisunte. inscris . find caseri la caseria centrald afabricei de peldrie. inutil. Taiati variantele accentuale incorecte: avfl. Apoi indicati cate sunete exista in fiecare forma. d. director.. 7.despot.parttcfpa. ginga!j -ginga. cea nearticulata si cea articulata. desi tinerii sunt inebuniti dupd acesti ochelari fumurii. transcriere. Q_strov~ ostraY.nefLtru. g. deaceia. e. un nurnar diferit de sunete.furie. Alegeti cate un enunt potnvrt pent~ fiecare cuvant. asculta-ti-ol 5.. comedie. dincoace. oricdnd . alcolici. b.B. amdndoi.firfl. va termina scoala. Urmarind relatia dintre sunete si litere.cter . Toti codrii nostrii sunt frumosi. J1i.pe semne. inspector .il~ti. In cuvintele ghem. alege-ti melodia preferatd. Ma tem de asprii mel socrii. Alegeti cate un enunt potrivit pentru fiecare forma ~1 explicati gramatical diferenta de scriere: altddatd .$.xhem. Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte: aerisi. mobild. altceva. Pdrintii lui sunt. portdrapel.domina: niutru . m4fie . excursie. este un elev afectos si plin de bund-cuvintd. biogeografie. invatd asidu. audientd.spot .inspector. trei litere si trei suneterb. mai are 0 ideie: sa espedieze din timp la toate bdncile Bucurestene cdte 0 ofertd. apar: a. RELATIADINTRE ~I LITERE 1. ORTOGRAFIE.maritim. microbio logie. b. Incercuiti greselile de scriere. dar nu stim sd protejdm acesti codrii. unde este cazul.rie .in continuu. carfl. beneficii. C. indicati. asiduu. A rdmas aceiasi Jemeie pe care 0 stii demult. n-ai maifii atdt de vesel.bine inteles.in scris.profesor. 9. 18 FONETICA. unghi. pesemne . au: a. incontinuu . cinci litere si cinci sunete. d!f.caracter. in speranta de coptare la una dintre ele. urmariti relatia dintre lit ere si sunete si alegeti . au avut meserii bune. JIrav . copii. ~. f. asimptotd. G. maritim . la vremea lor. vreodatd . 8. cQ_nfer conJir (abreviat r. fl. intr-insul. acolo unde este cazul. iar voi.aripd. bineinteles . lllcu~inteleceara:-geana:apar:·ai cinci litere si patru sunete.butelie.ii:t6xica . ered cd e bine sa-l stii. ORTOEPIE. desi.raspunsul corect. 1n maxim sase Zuni. uneori pima fa estenuare. . iar.de plin. incercuiti. Din lista cuvintelor corect rescrise (vezi exercitiul anterior). patru litere ~ipatru sunete. Jlin-o la petrecerea noastrd si zii un cdntec de la noif i. 'dOmina.. . functional. butilie . b. 3. sculptor. alegeti cuvintele care contin diftongi sipe cele cu hiat. chiar dacd la fnceput va funtiona ca loctitor. trei litcre ~i doua sunete. Pentru cele care se mc1ud in structura unei patti de propozitie sel~~tati aceste parti de propozitie ~i aratati felul lor. indicand accentuarea diferita si. deoparte .. pentru urmatoarele forme.

expresie.sfat sa treacd de fa Brasov in Tara Munteneascd. indicati sinonim sau parafraza) sensul din text. Apartin toate aceste cuvinte familiei lexicale a lui frate. Si pe acel slat au purces si au iesitii pe Giiuz. scdnteea . doua cuvinte polisemantice.grafia . . (a) iubi. Deci la Iasi n-au avut Cll cine merge si au luat in gios de s-au dus la Domnesti.. estractie . Lupta in contra luine. Deci oastea Duciii-vodii. Explicati care este: . din textul de la punctul A. inruditi semantic. bine. cuvantul spital. indoiald. niciodatii. Indicat pentru cinci dintre neologismele extrase. suferinui. arhaice. Stabiliti familia lexical a a cuvintelor: frate. sub aspectul relatiei monosemantic . grafiea . derivative si.relatia dintre viu si via/a. cain/a.cuvinte sa apara in ambele colcane) si indicati care este hiatul si/sau diftongul pe care fiecare cuvant il contine (sau le contine). Cdci eu sunt vis. Testul LEXIe 1 Dr.inseald. in raiaoa turceascd. morfologie. intristare. frazeologie (nu este obligatoriu sa gasiti arhaisme pentru fiecare domeniu). fraternitate. forme gramaticale si constructii sunt. '$i acest-pericol est~tot asa de ma~e /.1 litei-(j}lti:W:'Cti$i fnj5vtitica.pare aft misiunea principald a criticei romane. 1. Alegeti din fiecare vers al strofei a doua cate un cuvant si stabiliti-i antonimul. ierarhie . cate un sinonim din fondul vechi al limbii. a.]. subaspect~l rclatiilor semantice (polisemie. pentru cinci cuvinte (inclusiv expresii) din text apartinand fondului vechi allimbii. c. antonimie: iar. respectiv a lui Raspundeti prin: "da"l"nu". iezuit . ea nu vafi niciodatd in stare sa stdrpeascd cu desavar~irefrazagoalii$i acea iluzie desartd din viata publica a poporului nostru: se vor gdsi totdeauna oameni cari. (a) citi. ~i omonimic). Se da urmatorul text: "lara Miron logofdtul si eu Buhus hatmanul si cu Costantin postelnicul Ciobanul. ingenunchea . (a) aminti. atasazd . pentru fiecare termen al familiei. a taie si a robi pe turci. ideea . fratricid.epopea . nod." (Maiorescu) a.ataseazd. 19 Sedau urmatoarele cuvinte: azi. fonetica.excard. procedeul de formare.. Lucesti fiira de via/a. pentru ficcarc dintre urmatoarele cuvinte: nod.erbivor. Selectati neologismele din text. epopeea . .Pijrii.innainta. cand este cazul._. Selectati cuvintele create prin mijloace interne de formare. 5.innobila. grupati aceste arhaisme dupa domeriiile caror~ le apartin: lexic. asazd . exploatdnd aparentele usoare.excapadd. fiind suptiratd de la Svetii Gheorghie pdnd la Svetii Nicolai. B. selectati-le si grupati-le in functie de domeniullingvistic pe care il vizeaza (lexic. elementele componente si..grafiia. sintaxa. (Neculee) lndicati care cuvinte. iubire. b. Analizati. vivace. masind. sintaxa. d. VOl' pune ndlucirea in locul realitdtii si caricatura in loeul fiintei adeviirate. 2. asezandu-le in coloane diferite dupa procedeul utilizat. sinonimie.ideia. fiind mai aproape de easa Ducai-vodii. . unde este cazul. Se da urmatorul text::: . b. Exista in text cuvinte monosemantice? 48 6. semantic a. ochi. fonetica etc. gresald . ierbivor .erarhie. modul de fonnare. taind-o pe cea incorecta: iederd . pe baza unor contexte indicati inca unu-doua sensuri inrudite. 4.relatia dintre frate ~ifratern. inobila . plin. din punc~ul de~vedere al cititorului actual.} Viindiiveste in r~ra Le$asc~ precum eraiul Sobetchii si cu nemtii au bdtut pe turci la Be~iu. Si ochiul tau ma-ngheata". lnvaluit (in con-textul : lucru lnvaluit fn mister).). iar. picior. indicati ce tip de sens se actualizeaza in poezie.fngenunchia. Alegeti. tiiniir. catc un sinonim neologic. explicand. b.epopeia. carii incotro au putut.scdntea .de iluzia eiiformelecd:fitrt~']Jot'tin~~-laculiondulitisolid.scdnteia. cand este cazul. inainta . dar care nu apartin familiei lor lexicale.extractie. escapadd . brumar "noiembrie". indicati. pentru fiecare. pre la casdle lor. Alegeti. dzicdndu: [ ..polisemantic. [ . insald .aza goala. tarziu (in contextul: intr-un tiirziu). drept (in contextul drum drept).Intr-o asemenea situatietrebuiesane ferim mat ales de un pericol: de jr. apoi. cuvintele subliniate. plin.ezuit. morfologie. spital. etapele procesului.greseald.ederd. Exista in text arhaisme? Daca exista. urmarind sensurile actualizate in poeziesi relatia cu alte sensuri actualizate in alte contexte. vital. Indicati. n-au priimit acel. saua <seaua. Si au riimasii numai doao steaguri de lipcani si putinei siimeni. s-au si rdsipit. fumegos. Analizati. Se dau urmatoarele versuri eminesciene: "Strain la vorbii si la port. toamnii. i. tu esti mort. escard . 49 . 10 Alegeti forma corecta. caciula. c. c.aseazd. 3. singurdtate. etapele procesului de formare.relatia dintre viu si viabil. ochi. copil. au si inceput a ~~ slobodzi poghiazuri in Podolia. vitalitate. a. estaz . ro~u(incontextul: creion io~u).extaz..idea . d.

c.. dozimetru. beizadea." 8. mare. Folosind un dictionar care indica ~i etimonul cuvintelor (DEX-ul sau MDN-ul). 2.[. indicati cate un sinonim actual pentru cuvintele subliniate. tot cu pdldria aia ca roata carului. despdrtiti in cdpitdnii.. laptop. dominant. (a) naste. componentele structurii interne si. ghiaur. caftan. sintactice etc. fonetice. document.} nici intoarcerea ce fu ca un vis plin de veselie si vorbe. haznq . Explicati in ce sens este adevarata propozitia: . nu in zece. lavoar. cute . Aratati care serii de cuvinte sunt omogene ca registru lexical ~i stilistic. " 51 . Trdieste. 20 :LEXIe 2 1. legitit«. domestic. Fac parte din familia lexicala cuvintele: cognoscibil (din familia lui cunoastey. sii-am fdcut esarfd. domeniu. aratati tehnica de. leal. grupandu-le dupa criteriile stabilite la punctul 6 (arhaisme lexicale. Din urmatoareleserii de cuvinte: a. Se da urmatorul text: . leetorat.. si urmat de boierii de tainti.. din ultima fraza a textului. in sase zile. Urmariti. relatiile antonimice. dizgratie. iar fa sfdrsitul tutulor cetelor. Se da 'urmatorul fragment: . inalt. . povidld . hatman.nu sicel« de. ooJ Ssaprinde iardsi soare. legendii. dizeur.porumbel". c. Formati familia lexicala a urmatoarelor cuvinte: (a) cunoaste. morfologice.. A. larva. apoi gloata boierilor mazili si a boiernasilot.gresie". (a) crunta "a pdta de sdnge". lebdrvurst. b. se afld inbarierele Bucurescilor. brdncii "mana". Indicati procedeul de fonnare a fiecarui termen al familiei. alegeti seria continand in exclusivitate arhaisme. b.tzatal. letal. b. doctrind. (a) dizolva. izvod.albie".Iocul unde se pdstra un tezaur. hulub .dud". dolcissimo.formare. lavabil. caracterizati-l ca registru stilistic: . insotit de patru viteji ferentari cu ldncile poleite-n vdrf si la mdnere. fiitarie "falamicie ". iar. dorsal.Dupd sfatul Dudescului. legato (termen muzical). cate trei formatii din limba rornana cu aceleasi caracteristici.} Padisahul. basnd. d-o stiu? [' . si omonimia). ca de auzit. dUpa ceremonial. mouse. . incizie. cd ce m-a nebunit de cap. cdnd colo. 9. dacd vent si-asta. indicati. incrop "apa calddt.J Jete cine intra! Vorbesti de lup si. doleantd. legal.pun(tul~. solar (din familia lui soare)? Raspundeti prin: "da"/"nu". ea altfel mai scdpam de Ne~ buna? Tot cu esarfa. Nimic nu-l bucurase mai mult dupd aceea. impreund cu boierii sdi fa lnaltul Padisah. drag. sdndtos. Am cobordt cu-al meu senin Unsoare de s-ar stinge-n eel' Si m-am ndscut din ape. si tot vdpsitd ca 0 brezaie! Si tot cu obicei prost. Se dau urmatoarele dona strofe eminesciene: " Ca in cdmara ta sa vin. asezandu-le pe categorii dupa procedeul de formare.. " (Eugen Barbu. (a) doza. input. aratati in ce consta omogenitatea lexicala a fiecareia. dorobantii cu garbace si vdndtorii de plai si de Oft cu lungi siine!e. [. Din componenta cuvintelor inc1use in familiile de 1a a. lateral. (a se) gdlcevi. vddand. c. ca sa deschidd drumul. drept. caftanul. a sd-mi cam iautalpa!jita! Da 'cine dracu-o ji ragu!jUa asta. C. (a) dopa. Odata alese seriile (sau aleasa seria). argumentati raspunsul. .azi ce moare. Odata recunoscute procedeele si afixele derivative. curechi "varzii'. apdrare". fiecare cu steagul ei. plin de 0 pohtd de via/a pecare ceilalti aveau s-o simtd si inca cum . agg aret "paza. balie . tot CU hantile-alea d-o stiu. . lecitind.7. folositi un context relevant. a. Jq. bortd. poncho.. Extrageti arhaismele. Mihnea-Voda eel Rau) a. [.}. computer. leucemia. pentru fiecare procedeu. in urma lor veneau rosiorii si verzisorii cdldri. relatiile sinonimice. dad! e cazul. fasung. c.. 4. purtdnd mintene rosii si verzi. mos . giupdneasd. dealer.mercenar". limbd . Dupe ddnsii veneau /efegiiicu haine galbene. coltun . laser. pentru afl asigurat cd i se dddea far tronul.. dragoste (din familia lui drag). . dogmatic. pe cea cu neologisme. mai . lava. lin tirim . cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lexicului. disident.pepene".. layout.ndtdlitati(dlnfamilia lui na$te). dulce. fa-mi si fa-mi. {pghr'. cd e glas de femeie! Da' cine-o fi. pentru ilustrarea fiecarui sens. omdt. B. relatiile semantice proprii fiecaruia (polisemia.jicnicer. Extrageti arhaismele din text. de complimenturi si supuneri.joimir . daca e cazul. docent. aratati daca neologismele din aceste Iiste provin din aceeasi lirnba.oare". lecticd. b.fagaduialii'. lecturd.iscoada. pe cea cu regionalisme. agud . ii asezd lui si boierilor sdi. caimacam. lupu! Si 50 tot cu demiul de i l-am intors io.]. capuchehaie.. mai. ce acum ii era mal mult de ajutor ca WI prieten cu sfaturile.} indaui dupe acestia. cu vdtasii.Niki pe dracu! Nu e Niki. Mihnea. colb.xiorap". 3. incoerent. monarhul ii ceru Marelui Vizir sd-i imbrace caftanul de investire si sa meargd astfeliu. incisiv. alegeti trei sufixe si doua prefixe si formati cu fiecare cate patru cuvintederivate. ispravnic. doping. [. aferim. madam Deled e!jarfa [. Ada~1e$teanu) Testul nr. . a se haini "a trdda". in cazul derivarii. bldstdmdciune "ticalo§le". 0 sumd de bani". b. ctapele piocesului. de ordseni. iar.t« cap mergeau. sa te pupe-n bot!" (G. harbuz . aprozii. " (Odobescu. pentru fiecare sufix. inalt. Princepe1e) a. semnul demnitdtii si al investirii. ciubotd. Se dau urmatoarele serii de cuvinte: a. pentru cuvintele: adiinc.. nici surgiucui de pe cap. 10. armdseii si lipcanii lor.[zcat". de negutdtori si de sdteni.porumb".[' . giuruintd . doctor. Si i-am scos-o. popusoi . Din sdnul vecinicului ieri Sa te privesc de-aproape. (a)incita.magiun". Alegeti. Exaniinand sub aspect lexical urmatorul text. soare.Numai arhaismele de la punctul ! sunt reale arhaisme.isprijinit de paici. puternic. docil. simenii si scutelnicii pedestri. componentele din structura nouIui cuvant si etapele procesului derivativ. ceaus. las.informator".. (a) trili. am mai auzit-olAcu. comis. () grdmddire amestecatd de slugi boieresti.sau". lasciv. leasing. (de) iznoavd "din nou".).unchi".fomarit. au .

facsimil. funambulesc. familiar . e a-i adduga 0 luciditate de fiecare clipii si un fiecare clipd. c. based. literar .numeral. specificand daca este un procedeu sau. UV'JLV 7. Construiti enunturi potrivite pentru fiecare cuvant din urmatoarele perechi de paronime: adjutant . far a rezolva in limitele conditiei umane. politichie.i. stand-byl stend-by.u"u""(~t in text. care este pronuntia 6. Sfdrsim cu limite le cu care am inceput. Putem doar spera le identificdm. nacafa. Extrageti neologismele din text. joblgiob. ingerinta. apropia . incdpdtdnat. pe baza lexicului. chewing-gum/ ciun-gum!C{unga. pe care il gasim incain locutiuni. inalienabil. Alegeti un cuvant din lista data care. bluejeanslblue-jeanslbluginslbluginc. soitar. eliminand greselile: a. curent. copyrig7iilcopiraii. knockoutlknock-outlknoc-aut.· crenvunjti/crenvu$tilcrenvi-lil cremvu$ti. in miraculos. dalie. c. dragd. 8. merchez.petro lifer. vindicativ. c. uneori.i a ne pregdtim.recuza. (a) aliena. stripteaselstreap-teaselstrip-tis. paronim . unei idei). alisveris. a mustra. El a fdcut 0 demenui senild de batranete. intdmpldtor. Examinati relatiile antonimice. pentru patru cuvinte din lista data. alienat. a puterii nesperate cu 0 incredibilii subrezenie. petrolier . In. Urmariti relatiile sinonimice realizate cu alte cuvinte din limba. bypassl by-pass/baipas. ahtiat. sufixele si prefixele din fondul vechi allimbii. semdna. avant. dar analizabile in interiorullimbii ~~ezaii-Ie pe coloane in functie de mijlocul utilizat. abitir. un vas de sdnge). argumentati calitatea lor de cuvinte omonime (totale sau partiale): acorda. a unui mereu oferit si mereu neatins. sensurile acestora si tipul de sens uv. cot. avatar. de nuntd. . helbet. problema pe care fiecare 0 are de rezo Ivat. confident . Aratati. (astidios. 52 corecta. lobby/lobyllobi. evghenicos. refractor . cu un imposibil care se dovedeste. dar si altele din afara Fiecare sens va fi specificat printr-un sinonirn ~i prin utilizarea cuvantului context suficient de clar. Dati cate un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte (si constructii) din fondul vechi allimbii: adevdrat. mangafa. (a) spolia. carui registru stilistic ii apartine fragmentul. spleen. copt. Indicati.irupe. reflecta. coral. Pentru cuvintele subliniate. meremet. Identificati greselile lexicale din urmatoarele enunturi. raspundeti la urmatoarele cerinte: a. business/biznis/bisnis. Se da urmatoarea lista de cuvinte prezente in textele lui LL. cod. indicati. Construiti enunturi potrivite pentru urmatoarele omonime. insemna. La Bruxelles s-a desfdturat "summitul" la vdrf al sefilor de stat si de guvern. Avand ca punct de plecare un fragment din Andrei Plesu. d. meterhanea.a. refuza. cele din text. slugdrnicie. Indicati cuvintele polisemantice. de noapte. bridge/brigi.Determinatiile inndscute ale fiecdruia sunt materia constantd a miscdrii etice. conjuncturd . dar. manifesta. de nebiruit. dizeur/diseur. indicati doua asemenealocutiuni nand ~i semnificatia acestora. boned. a despdduri. p. apocrif. solicitudine. cate un sinonim 5'YJ romanic. stenahorie. kiwi/kivi/kiui. parapon. a posteriori. dar astazi din uzullimbii (unele complet. pentru 0 s oricdnd plauzibild. nu se mai foloseste autonom. erupe . realizabil. 9. Mi-am dedicat ultimii ani scrierii autobiografiei propriei vieti.. construiti pentru fiecare un enunt potrivit: aleatoriu.confient. Caragiale. obstinatie. poetic.inerva. estropia. e. Sigurd e doar alternanta zilnicd a cu redresarea.apropria. concura.refractor. Alegeti grafia recomandata in DOOM2 pentru urmatoarele neologisme:aisbergl iceberg. unul accidental. a. indicati accentul si silabatia (adica modul cum se despart in silabe). b. rescrieti enunturile. care. a se ddrui (unui scop. contra. Restul e neprogramabil. continua. altele partial): clironomie. A. 5. salutar. induntrul lor.gera. sensul urmatoareior neoiogisme. arierate. colabora . inclusiv pe cele imprumutate. 0 parafraza). printr-un sinonim (po ate fi si b. tescherea etc. Minima moralia: . neputintd. dare ("bir"). Identificati cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lui. cariere. kitsch/kici/chici.familial: gira .patronim. calcul. separati in doua clase: <X." . Folosind un dictionar care indica si etimonul cuvintelor (de exemplu. a astupa (un canal. basca. vestit. temporar . indelebil. emigra . ca limite C. mersilmerci. c. 53 . firitisi (hiritisi). f.imigra. observati din ce limbi provin aceste cuvinte.corobora. buf. schecilsketch. quasar/cuasar. specios. dimpotriva. snack-bar/snacbarlsnecbar. transcriind fonetic. Pentru neologismele de la d. Indicati cate doua cuvinte (altele decat cele din text) formate cu fiecare derivativ identificat la C. alibi. puzzle! pazdl. tn~elatorie. cuvdntare. tacrir. hatdr. lider/ leader. outsider/out-sider lautsaider. p. incunabul. filotimie. a nelimitatului. ipingea. sufixele si fixele neologice. fandaxie. Ideutificati cuvintele create prin mijloace interne de nnbogatire u lui. contracta. d.temporal.or. Cum explicati iesirea din uz a acestui strat lexical? Cu ce nou strat lexical fi inlocuit? Gasiti. halima. balonzaidlbalonseidlbalonseide. a. Analizati relatiile semantice ale substantivelor si ale verbelor din text: (x. disidentldizident. numerar . h. cazul celor obtinute prin derivare. ori . camping/chemping. astazi. stressl stres. jogging/ gioghing. ojsaidlojJ-side. dealer /dildr. enerva . autlout. de zi. b. indicati procedeul de formare. h. speze. mujluz.literal.adjuvant. la timp. 'Y. moftangiu. 10. ". cher~)l~brandy /ceri-brendi/$eri~brendi.conjecture.

totusi.' .' Dacd.J!llll/1 tnca nedetermtnate etic. la 0 data anterioarii expirdrii mandatului de arestare. pi Odolian 1-0 sdgetat moartea acasd-m pat. semn. "Cand instanta. totul poate sa jie posibil si realizabil. " (DRP).. urrnariti trasaturile lingvistice comune pentru fragmentele de text de la punctul 2." (DSL) b. in aceasta afacere. i-o sdrit capu di tri-patru posti di la trupu lui. Iac-o aguns iel la lacu cu lapti acru. este de observat cd instantanu poate sa dispund ca punerea in libertate sa se facd fa 0 data anterioar5 expirdrii duratei arestdrii prevdzute in mandai. fond neologic (neologism propriuzis si calc lingvistic).. altfel spus. situate la nivelul plicilor de flexie. Dupa. ci doar ca niste calitdti posibile ale constiintei ce trebuiesc actualizate prin justa practicare a unor "principii neutre" .Ssmnul. a spune. " (0. S-atunc 0 vinit fata la ddnsu. Cromatica acestor culori este prea violenta. avdnd aspectul unor dungi liniare rosii-violacee. Conducdtorii continua sa men/ina pe mai departe starea de sdrdcie. deci. . o. Cdnoisdt balauru afard si can s-o repezdt odatd. de art. prin fenomenul de acord. de nuantare.poate sa para 0 tentativd de relativizare a virtutilor. Nu este 0 hotdrdre definitivd. fit continutul la adjectiv.. Existd deosebiri esentiale fntre continutul cazului la substantiv." (SP) d. va teoriei propuse. 23 al. libertate. uneori cu aspect echimotic. r. unde cazul e impus formal. situatie frecvent intdlnita in practica. cl de prudenia.. e. cuviutele ~i siulagmele apartlnand terminolcgiilor profesionale (numite si limbaje de specialitate) sau. mesterul le-a asamblat impreuna eu mare greutate ' .nu sunt decdt un numc priptt dat U/lUI CI. selectati cuvintele si sintagmele specifice fiecarui domeniu profesional. s-au adus fit doud contraargumente impotri. Grozovici-Pastia este un exantem de intensitate particulard. Semnul nu dispare la vitropresiune. banda. Aceastastenograma scrisd in grabd are multe omisiuni si absente. Nu de relativizare e vorba. stabiliti. f. Exantemul este mai Nne exprimat in zonele de traumatizare maxima a tegumentelor: Etiologie: scarlatina. . caz. stabiliti in ce registru stilistic (sau in ce variants stilistica) este redactat fiecare: a. Cazul se manifesto printr-un sistem de opozitii]. s-o pus acolo pi panda. Stabiliti din ce zona a lexicului fac parte aceste cuvinte: a.in acceptiunea lor tradittonala . Ortogramele au multe greseli. S-a legiferat legea case lor nationalizate. k. un procent de 15% este prea mic. Ceea ce urmdrim in realitate este situarea dezbaterii morale. B. urmariti diferenta de sens dintre cele doua utilizari.si punerea in libertate a inculpatului.revofutie. de simtul realitdtii..A spune cd virtutile . Dacd doresti cu adevdrat. Ultima banda complet ocupatii se numeste banda de valentd. sintaxa) a urmatoarelor doua fragmente. p. p. n 'imn 'cd vorbd. clase al cdror caz exprimd direct relatiile si functiile lor sintactice din propozitie. pronume si numeral. este numai una trecdtoare si pasagerd. 0 categorie de tip relational care exprimd relatiile sintactice pe care numele (substantivul. a. iar urmdtoarea banda neocupatd sau partial ocupatd se numeste banda de conductie. g.acesta rifmdnand valid si producdndu-siLegal efectele pdna hi expirarea duratei de maximum 30 ae' zile. (4) din Constitutie [. Pentru termenii de specialitate care au un corespondent cu aceeasi forma in limba comuna. Cum 0 aguns la lacu cu lapti acru. '. Cum se nurneste tipul de greseala ilustrat in exemplele anterioare? Testul nr. implicit. din rdgn 'etu lui.Prin corp solid intelegem in aceastd carte un metal sau un semiconductor in stare cristalind (cristal). Una dintre caracteristicile importante ale solidelor este conductivitatea electricii. fonetica. mdrime care pentru diferitele tipuri de solide este cuprinsd intr-un interval de valori extraordinar de mare. Multe mi s-au fntdmplat in viata din fntdmplare si din hazard. dispune. oinstanta ar dispune ca punerea in libertate sa se efectueze imediat. de exemplu. n. apdru: un"Ubertinism desfrdnat sidestrdbdlat.·legalitatea mandatului. . l. Pe langa argumentele favorabile. deosebirea dintre cele doua utilizari ale cuvintelor: caz. Categoria cazului apartine declindrii. m. " (Andrei Plesu) 2. h. s. Caligrafiati edt mai frumos textul pe care fl aveti fn temd! j.. intr-un teritoriu ferit de utopie si solemnitate.}. . 0. i.]. 21 STILISTICA 1. Se datoreste actiunii eritrotoxinei streptococice. respingdnd cererea de prelungire. Bdrlea) b. Numeroase experiente aratd cd spectrul energetic al electronilor in COJPulsolid este format din benzi de energie permisd si benzi de energie interzisd. deoarece ea nu examineaza. un teritoriu in care aspiratia eticd e discutatii circumstantial.ul este 0 categorie gramaticald specified flexiunii numelui si adjectivului. Se dau urmatoarele patru fragmente de text: a. Dincolo de deosebirile privind lexicul de specialitate (sau tenninologiile). "Si s-o luat si s-o dus iel inainti. functiile lor sintactice. . ea si-ar depasi atributiile] . S-atunci 0 luat trupu si /-0 spinticat in dou $-0 scos acia douzd $1 patru di gdrgduni si i-a lua si i-o pus intr-a batisti si cin i-a strrdns odatd. Iacd vedi can iesd om balaur afard. din aceste ndglllellle. fond lexical vechi. morfologie. l-a fost fatald ultima hemoragie de sdnge. pronumele si numeralul) si adjeetivul Ie angajeazd in limitele unei propozitii si. 3. cd ele nu existd ca valori cristaline ce trebuiesc exercitate pur si simplu.}. Dupd ce copilul a demontat piesele televizorului.In traditia gramaticii romdnesti si europene. iar nu in vidul unei scheme apriorice. dispozitia de pun ere in libertate ar cddea sub incidenta efectului suspensiv de executare a recursului declarat de procuror. Intr-a asemenea ipotezd.d." (Optica) Alcgcti. 55 . . si can i-o tdpat odat-om palos in grumaz. 54 . producerea acestui efect nefiind impiedicata. Procesul din nou s-a rejudecat. cristal. Indicati c. Fe baza analizei si a compararii lingvistice la toate nivelurile (lexic.

din . " 6.. nr . [oo..Nr .~ . cu chiu cu vai.. 'jlecarei asociatii. si pe ce main! a-nciiput! ... Dar. Caragiale in articolul "C.. 4. semantica. cd «are mana cinci degete si 17U se potriveste unul cu altul». .ILl' uneot i» [ ..<!u. b. Adamesteanu) 7. tocmai pentru ca la batranete esti mai urfit.. . sosind trenul de marfa 203. inainie de expi.. 0 s-o bage-n pdmdnt pdgdnul!» .Despre asta sa nu mai vorbim! Cat sunt eu de ingdduitoare.da'de'sportnuduclips:l!. cu cosmeticile si cu distractiile tale! Mal da-te dracu'.. Examinati cum se reflecta in plan lingvistic statutul sociocultural al celor personaje din urmatorul dialog: .. care dormise la vagoanele incdrcate cu vinuri si pesemne a abuzat efractiune. Ca urmare a adresei Dvs. iau una d-asta. te asezi? Stai si te linisteste! Si nu mal pune toate fa inimdl Sa le fi pus io p-ale mele . Comentati urmatorul fragment sub aspectul tipului de vorbire in care este redactat. " (G.. dar astdzi a depdsit mdsural A bulversat totul. odocumentare cotnpletd si sa ne com~l1iq[/-ti. Cornentati din punctul de vedere al procedeelor stilistice urmatorul intocmit" de 1. aia.. stai jos.. "'. din dosarul nr . «Cocoano Acrivito!» . pentru ca la fel ca la 0 sora iti spun: regimul alimentar!" (G. filra ca nimeni macar sa-ti multumeasca? De ce preferi acest mod de viata? De ce.. [ ..dupd ce-o insald cu care-i iese-nainte! . la 0 suta douazeci de kilograme cat are.. y ~ ~ ··~o--·._ [oo. Si mal da-te dracu cu aiurelile talef'Ca nu vezi cum ardti. Ml1L<l. i-au impdcat... siodatd md linistestel .A!ja e unile zile! 0 iei CLl stdngu de dimineaui! $i dracii dstia de bdrbati..lipsestel La omumeu. car b. Zanga mdmical Da' cdnd vaz cd md-ncing. Considerdnd cd sunt indeplinite toate conditiile de respingere a cererii de prelungire a arestdrii preventive.d:· morfologie). de mult eream la biserica Capra.. _ Lasd... si programul lui. sa nu fii imbracat cachet ~ un masaj. . totull Sci 56 . care mai de care: «Nene Ianuleo!».. precum!jimodalitatile deplata.. s~ efectuati. 20 martie 2000 Presedinte al Asociatiei. Precizati in cc stil allimbii se incadreaza urmatoarele doua texte si enumerati ticularitatile lingvistice pe baza carora sustineti aceasta incadrare: vdzut le-ai auzit . . Ei.. nu pori s-o mai redresezi... nul Tot ce-ai adus dumneata. Fireste cd petrecerea n-a mai mers inainte . .. cum sci nu observi? Dar niciun cuvdnt n-a fost rostit la in/amplare! Numai intepaturiveninoase .L. iau douii. aeelea nu-s argumente! Dumneata n-ai invocat decat prejudecati! Pre-ju-de-cati. numa piele pe os. 0 ingrijire cosmetica? De ce nu incerci sa te intretii. prin care ne anuntati noile dispoziiii referitoare la majorarea taxei de salubrizare... . .i\. si al meu... va rugdtr: fil timpul eel mai scurt.. 20 martie 2000 5.. pe baza trasaturilor comune (lexie.. sa umbli numai pe la parastase si sa pazesti nepotii.ctvt~hmai sport ca asta? _(-.· _j_ u ~i argumentati. oricdte eforturi . madam Delca.. . ce zi ingrozitoarel Si cum am observat mai de mult: ziua incepe prost. Au sdrit toti musafirii.1aitrebuiestel Ca mai sport decat s-aduca lemnele '~i carbunii din fundu curtii. Demonstrati eu argumente lingvistice ca intregul fragment este redactat In vorbire directs. sa faci un sport mai u~or. Dumneata esti femeie cu cap.. adicd la data de .. ca «si maruntatele din om se lui . d-aia mai mult scoate coarne ..toate cdte le am -.. fd-i aia! Si de ce-i faci... afost intre doud tampoane si omordt.. ce te scoli. fonetica. de@rnagazic.cuanh~n1ul r~v~nin~. Examina1.tU u~ ... cd «fa necaz spune omul multe»...... toate mdsurile pentru colectareasi expedierea acestei taxe.(ll£jle:conL bci11par sau)ista agentiilor CEC imputernicite cu drept de incasare). Care sunt cele doua variante de vorbire directa actualizate in text? Prin ce argumente sustineti trecerea de la 0 varianta la alta? 8..:..) :}1 asa mai departe. Adamesteanui a.. rarea termenului fixat prin adresa mai sus mentionatd. ... Pentru a face posibild punerea in aplicare a acestei mdsuri. instanta de judecatd hotdrdste punerea in bertate a inculpatului la expirarea termenului de 30 de zile prevdzut in datul de ares tare. n-a contenit .J Da-rni voie sa te contrazic.. piii te amdrdsti d-o nebund .FR. Tribunalul Municipiului Bucuresti in privinta cauzei inculpatului ....la masd! Fa/a cu musafiriil . Raport cdtre seful miscdrii. Sector ...) _ Nu. indicati care sunt marcile lingvistice ale "amestceului" de vorbiri (de stiluri) (comentariul sa nu depaseasca 0 pagina): .. frdnarul Ioan Popescu avdnd serviciu de zi si fiindde beat. partea sefului unei gdri": "in noaptea de . gdlbejiui si. Asociatia de locatari Strada . vii facem cunoscut cd s-au lua. numa un sport Ii 1. mititica... manevrdnd fn stare de betie...Ce zi stupidd. . Cdtre Primdria Municipiului Bucuresti. 1n caz-contrarne vedem in imposibilitatea de a da curs cererii Dvs. 57 a. carui stil functional ii apartin toate aceste fragmente sa nu depaseasca 0 pagina). ~. » si pe urmd prietenele: «Cum a fost ea crescutd. madam Delca! Adica de ce crezi dumneata ca e mai bine sa te irnbraci ca 0 cioara in negru. fireste. lucru care i s-a mai intdmplat de atdtea ori ales avdnd servlclu La vagoanele eu Lauu» i.:icu atentie urmatorul fragment: . te rog.$i pdrui nu i s-a stins glasul.J Nu te supara pe mine.. J_A~a9~io :una am sport'destuHAHele n:{)l"'a:Vea'. s-a stiut indaui in toatd mahalaua cd «biata Acrivita lui Hagi Cdnutd a ajuns de-o bate arvanitul . _ Chiar ca numa asta ne mai.. si lasd hodorogu ala de ceas si du-te sus si ada baniil Ada banii cd-mi vine un lesin de la lingurea si vaz negru inaintea ochilor de foame ..

si a.suflete!» si orice poruncea dumneeiidumnealui rdspundea: [.prdpddi . indicati si functia sintactica. ~i componentul final. b. Reorganizati constructia care are ca regent verbul md mi(e)ram. calduld' 6.apoi rdmase curgtind asupra noastrd. indicati-le si analizati-le. h. Alegeti cate trei locutiuni prepozitionale care sa impuna acelasi caz cu eel pe care 11au substantivele cu functie de atribut de la punctul 2.)" Caragiale) . altii mai mari -. Haideti sa apucdm intr-acolo' si poate sa iesim in sat undeva. si totusi rdcoritoare. Alegeti atributele substantivale si stabiliti care este tipul fiecarui atribut substantival sclectat. a. Urmariti modul de formare a cuvintelor: pldies.imbogatire a vocabularului. [. 22 RECAPITULATIV 1 . B.iintr-o neagrd si inconstientd bucurie. in cazul primei categorii. Stabiliti. dimpotriva. nu indeplinesc rolul de parte de propozitie. Stabiliti. lipitori si serpi . a. pe baza posibilitatilor Testul Dr. Toate lighioanele ei din addncuri suiau in zigza. Indicati (prin sinonime sau parafraze) sensurile din text ale verbelor a ... a (cate trei locutiuni pentru fiecare caz). guri spre acele de fulgere ale ploii.intr-o relatie de sinonimie totala. puzderie care evolua cu instinctul primejdiei. pesti formati deplin "mari cat palma. Trestiile tresdrird framdntdndu-se. Extrageti adverbele din text si asezati-le in doua coloane. rejlexe de argint vechi. Era ploaia. lini aurii. fiica mdlului primordial. b.l' 8. sau vdntul.A$a-i cd s-a diochet vremea? zise unul dintre pldiesi oftdnd. astfel incat. C.ori. b. in ce tip de relatieapar perechile de sinonime gasite: a. se' frdmdnta intr-o monstruoasd bucurie. " (Ion Creangd) 1. fugind de umbra monstruoasae costrdsilor ori de gurile de balaur ale stiucilor: in sfdrsit.. neclasate fnca de naturalisti. sub tremurul ploii cdldute. tenite. ill cazul compunerii. a. a.} Si stand cinchit la marginea ostrovului.fntreaga fauna. pentru fiecare. Indicati cu ce valori morfologice apar in text formele i si a. Indicati cate un sinonim pentru cuvintele vreme ~i glas. crap! bdtrdni cu solzii ruginii. ~ l-auziti glasul unui cucos. Alegeti raspunsul corect: a. diferite dupa cum au functie de parte de propozitie si. alW: avdndformd si punctul enorm in mica lor transparentd. in curdnd sticli in! mdrgele oblice. b. 2. Includeti pe fiecare intr-o serie de cuvinte obtinute identic. . Se da textul: . acolo vom 'iesi. de substitutie din diverse contexte. Si se auzi in depdrtare sundnd ploaia. melci de apd. Indicati si exemplificati patru valori gramaticale (omonime gramaticale) 9. intr-o relatie de sinonimie partiala. b. iar.. Gasiti alte doua sensuri ale acestora si actualizati-le in cate un enunt. De-acum s-o ludm de-a chioara si unde ne-a fi scris. Extrageti propozitiile necircumstantialesi aratati felul lor.~gramadiride linioare abia vdzute=«.. " (M.Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar «dragd-n sus! drag/i-n puiule si. Sadoveanu) formei 0. pastrandu-se sensul. Gasiti 0 secventa omofona a formei undeva. Construiti cu ele propozitii (in total sase propozitii) ~i analizati partile de propozitie introduse prin aceste locutiuni prepozitionale. A. . 10. b. sau un suvoi de apa. lizate? (comentariul sa se incadreze in trei sferturi de pagina) . a. fara numdr. a.. Alegeti pronumele si adjectivele pronominale din text si analizati-le sintactic si morfologico b. · 5. vdzui deodata $i baltafoindformidabil sub luciu. Era bucuria vietii si a mortii si a transformdrii necon. Md mieram eu sd fi mdncat lupul iarna asta asa de in pripd. Selectati ~i analizati formele verbale compuse din text (adica forme le in structura carora intra auxiliare). ~. adica pastrand afixul derivativ. in cazul derivarii. Ce alte parti de vorbire neflexibile apar in text? Selectati-le ~i grupati-le in functie de partea de vorbire careia iiapartin. exemplificati-o printr-un enunt potrivit si explicati gramatical diferenta de grafie. sunt formate prin procedee diferite. -Erau peyti care treceau fnyiraguri. Venea impotriva noastrd ca un painjenis. Balta scaparii de bulbuci. 58 59 . sunt formate prin acelasi procedeu intern de . sa se obtina 0 subordonata subiectiva. Erau mii de crustacee de toate marimile. Sir pdnza de stropi ne invdlui brusc . se fntinse 0 liniste mare . Ce mod de expunere este reprezentat in text? Care sunt procedeele stilistice 4. ~l a apuca. inca trei valori morfologice (omonime morfologice) exemplificati-le. ochene cu ochii cercuiti roy. care sa fie alte1e decat ale valoarea din text a acestei forme. Alegeti raspunsul corect si justificati-l. Scoici deschise. carasi cui 9. zise celdlalt pldies. 3.. altii mai mari:. Exista locutiuni adverbiale in text? Daca exista. de colorile si de desenurile cele mai surprinzdtoarei 7. De pe la in/arcatori am prapadit drumul.In umbra care cdzuse deodatd peste strdlucirea zilei. undeva.

Rdmdne de mirare cum nu insufla nicdieri scdrbd si teamd. acolo unde este posibil. 60 . cum nu voia sa vadd cd In potaia aceea mdruntd ce se tara si se gudura rtinjind.·"•• grupuri de trasaturi.''''~''''''' 1. selectati-le si faceti ·analiza lor completa. se. 8. 24 Se da urmatorul text: "Nu e elegant sa dau exemplul revistei la care scriu. Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a riimiine. pentru fiecare. Gasiti. Indicati ~i exernplificati sase tipuri de subordonate introduse prin cum (trei cumstantiale sifrei necircumstantiale). tinea desteaptd si asmuta fara incetare. vVJlH'-'''. balamuc ~i caracterizati atitudinea locutorului fata de personajul prezentat. diferite de tiPlll existent (sau de h". Exista In text forme de genitiv? Daca exista. . tocmai pentru cd dreptul la propriul adevdr este mai important decat tirania vreunei dogme abstracte sau a unui adevdr implacabil. Alegeti din text doua cuvinte si stabiliti. Trei dintre verbele din text apar la acelasi mod nepcrsonal: la Analizati-le morfologico b. B. indicati. b. Examinati. 0 fiara spurcatd capie. Extrageti propozitia principala din a doua fraza.. ~.. indicati procedeul de form are si etapele procesului de fonnare. pentru grupurile subliniate si marcate grafic. strdmbl" (RL) l'L 4. diferite de existente in text. pentru fiecare. Mdrsdvia nu se sfia de altfel sa si-o m arrurts aasrvt fdcdndu-si fala din isprdvi pentru cari legea ar fi trebuit sa prevada puscdria balamucul. c. pentru fiecare. copulativ personal. comentati structura acesteia. rescrieti-le si calificati-le (nu e necesara caracterizarea dupa forma si scopul comunicarii). Extrageti din text atributele substantivale prepozitionale si analizati-le. Analizati ca mod de formare ultimcle doua substantive din prima fraza. . b. indicati-Ie si analizati-le "UJ. a. copulativ personal. Aratati. ~. . b.... Daca exista adjective (sau locutiuni adjectivale) in cazul acuzativ. in ciuda atitudinii polemice a multor articole din RL fata de institutia X redactorul-$ef al revistei este. y. Dad exista adjective in cazul genitiv. Indicati si exemphficatt alte sensuri ale fiecarui cuvant polisemantic selectat. sub aspcctul conotatiilor stilistice.. L"ll'UC'~'" pe cele incorecte: a. vriijma$ie. dar. caqi la b."l"'"'''' de dezalcdtuire si de nimicire. Indicati si exemplificati trei functii sintactice ale gerunziului. pizmd. completive directe si indirecte? Daca exista. si caracterizarea dupa forma ~i scopul comunicarii).lo'. ~dezalcatuire. copulativ impersonal: prcdicativ personal.RECAPITULATIV 2 Testul nr. valoarea morfologica a lui cum analizati-l. ci de calitatea sintactica a acestuia. pe rau. b. 2. a. 7. pentru fiecare caz. Extrageti si calificati ultimele doua propozitii din a doua fraza. Exista neologisme in text? Dad exista. 5.. solutia core eta. antommul potnvit situatiei date. a. cate doua sinonime (macar ~nlll dintre sinonime sa fie neologic. asmuta. calitate car~ se pastreaza si daca verbul un modnepersonal). 10. y. Extrageti din text atributele substantivale genitivale si analizati-le. pdrdnd a sIuji soartei de rm. a. . 61 si morfologico 6. RECAPITULATIV 3 Testul nr. 9. c.. . este substantiv. 2. tara. unul dintre cei mai entuziasti suporteri ai d-lui y.. Alegeti din text trei cuvinte polisemantice: aratati. b. predicativ impersonal. urmatoarea lista de cuvinte si de sintagme: scdrbd. .subiective.1 ment circumstantial de loco b. in relatia sinonimica puteti include si unitati frazeologice). complement direct. alegand unul seturile de caracteristici: a. a.. 4. fiarii spurcatd :. 5. in momentul de fatd. Il predicativ impersonal este yorba de modul verbului. 23 Se da textul: . pentru cuvantul riiu. complement indirect. a. in acest caz.ensu~ actualizat in text (folosind un sinonim sau 0 parafraza). Si asta. Alegeti din text alte patru cuvinte formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului. pornitd pe vrajmasie. se gudura. ceea ce nu ne impiedicd sa avem relatii extrem de cordiale. Exista in text propozitii atributive si apozitive? Dad exista. h. selectati-le si calificati-le (includeti. Alegeti. Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a piirea.ranjea. a. procedeul de formare (nu e necesar sa intrati in detaliile de formare). Exista in text propozitii. ca parte de propozitie. 3. b. existenteniite"Xi. puscdrie. 3.. nu se cere si calificarea dupa scopul comunicarii si structura). teamd.pe vatamare. a. taindu-le pe cele incorecte: este adjectiv. " (Mateiu Caragiale) /\. nimicire. b. a. Alegeti. unul tre seturile de caracteristicira.v". selectati-le. Construiti cate un enunt in care a riimiine sa apara cu fiecare dintre vV'. Construiti doua enunturi in care forma rdu sa se foloseasca cu celelalte valori. ~. dar . s. I I ! I I 1. impotriva tutulor. adica de de 'propozitie pe care 11 cere. selectati-le si faceti analiza gramaticaIa complete.i· C'apie. potaie mdruntd. Extrageti si calificati propozitiile subordonate din prima fraza. a. (Atat la a. solutia corecta. a. 8. este adverb. Alegeti din text atributele adjectivale ~i analizati-le morfologico b.. pentrucinci cuvinte din text. Construiti un enunt in care a pare a sa aiba celalalt grup de caracteristici. vdtdmdre.

Im: trecea des prin minte riizhun . c. siinu plec?" -EI seframantadaca sa pIece sau nu. procedeul de formare. Vdzdnd cat este de obosit. c. Ill. ii~~text: a. b.pentru a>. trebuie svus cu toata sinceritatea: e.Decizdndu-se sa renunte la personalul auxiliar. zitie" . pot fi incluse in relatia sinonimica si grupuri de cuvinte). d. cu aceasta forma. Pentru cazurile in care apar diferente. cu prefix ~i sufix) de la bazele:fa/a ~i drept. in urmatoarele perechi de enunturi. k. carui registru stilistic ii apartine textul. Stabiliti. utilizati-Ie in enunturi potrivite si indicati. Mi s-a trecut cu vederea ceea ce am gresit . indicati care este aceasta). tipul de propozitie in care apare un de. In afara celor stabilite la punctul 8. EI merge oriunde e nevoie . in acelasi timp. structura fiecarui component. incluzandu-se in cornponenta altor parti de propozitie. lexical ~i gramatical. sintactic ~i lexical al fiecarei aparitii a acestei forme: a. 5. t.. 8.E indicat sa se meargd oriunde e nevoie.Hotdrdnd sa procedeze astfel. eei 2. Selectati doua cuvinte apartinand fondului vechi allimbii (care sa nu fie instrumente gramaticale). cat si pe cea de la b. pentru fiecare situatie. g.Testul nr. am ldsat discutia pe a doua zi . d. a. indicati relatiile antonimice pe care le stabileste In text (dar ~i In afara textului). Se spune la radio cum va fi vremea . dar si pentrll alte aparitii din limba. Simteam ca este destul de abatut . Se procedeazd cum estemai bine . I.rede.J2adi dar in aceste rdnduri am amintit 0 IURta acum impacata din mica noas~ trij miscare litecard-n« esre.. dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare. oricdt de putin favorabil ne-ar ji. B. Nu-mi rdmiine dedit sii renunt -r..Decizdnd sa renunte la Dersonalul auxiliar. Urmariti aparitiile din text ale fonnei fa/a. rol de parte de propozitie. si-au asumat toate riscurile . pentru urrnatoarele enunturi.yi daca fntru aceasta am adus mat multe si mai fungi eitate j. Explicati atat situatia de la a. 7. dupa distinctia "cu functie de parte de propo. b. opinia noastrd a fost total ignoratd. Medicul a incercat sa afle unde este nevoie de el. 25 6. Stabiliti alte cinci unitati frazeologice (expresii si locutiuni) incluzand substantivul fa/a. c."rara functie de parte de propozitie" (pentru elementele de relatie cu functie de parte de propozitie.Mi-au trecut cu vederea ceea ce am fffesit: i. directorul nu a vdzut toate consecintele . Extrageti neologismele din text. diferente (ca tip de propozitie) intre constructiile subliniate? Raspundeti. dupa distinctia "variabil" . Hotdrdndu-se sii procedeze astfel. "S-a recunoscut adevarul. extrageti-le si analizati-le. indicand cornponentele familiei.Se impune sa recunoastem ca adevarul. Alegeti din text un cuvant compus. stabiliti cate un sinonim pentru situatia din text. c tati monosemantismul sau.Spune la radio cum va fi vremea. aratati ce s-a intamplat. de parte de propozitie? Grupati-le dupa urmatoarele criterii: a. Indicati alte patru omonime morfologice ale formei a din text. singure. si-au asumat toate riscurile . b. Adesea scdpdm din vedere ce nu ne vlace -r. grupati-le: a. El are nepldcutulobicei sii exagereze lucrurile -EI are obicei sa exa/Jereze: n. a. 3. .Proceddm cum este mai bine: f. nu au. activita tea celorlalti a fost mult incdrcatd .Vdzdndu-l cdt este de obosit. 63 62 . "acum pentru intdia data ne incercdm sa introducem literele latine" (Maiorescu) . I. trebuie spus cu loata sinceritatea" (Maiorescu) . b. dimpotriva.. d. d.Hotdrdndu-se in familie sa se procedeze astfel. exist a ~i alte cuvinte ~i forme care nu au rolu. precum ~i rolul morfologic. Al1ali'zati·'Suliaspectulrelatiilo[' semantTceuitlmul ~cfJe~ti~. b.yteptePvio!enra'vechi lor (Ji!£bateh" -: (Maiorescu) . EI se frdmdntd zilnic:"Sa plec."incerca sa-si staDdneasca navala gdndurilor si a inimei" (Galaction). 10. polisemantismul acestui cuvant. nu au deloc rol de parte de propozitie. b.il simteam cii este destul de abatut.Nu-mi rdmdne altceva decd! sa renunt. Formati derivate parasintetice (adica obtinute."invariabil". Stabiliti familia de cuvinte a adjectivului striimb. 4. Daca exista In text predicate norninale. Caracterizati. Extrageti elementele cu rol de relatie la nivelul frazei. pe baza lexicului. "nu". M edicul n-a putut ajunge unde a fost nevoie de el.Adesea ne scapd din vedere ce nu ne place. Extrageti ~i analizati complementele circumstantiale. dupa tipul de relatie stabilit. am ldsat discutia pe a doua zi. marazbun: o. Decizdndu-se in biroul de conducere sa se renunte la personalul auxiliar.. Exista. RECAPITULATIV4 /'i<" 1. indicati care doua sinonime (macar unul sa fie din fondul vechi al limbii. c. c. Pentru cuvintele marcate cu aldine. sa rna 1. pentru fiecare. echivalentul semantic.. 9. prin: "da". argumen. am fdcut-o pentru a preciza mai bine caracterul d-tale literar" (Maiorescu). etapele procesului de form are (acolo unde este cazul). oricdt de putin favorabil ne-ar fi. b. directorul nu a vdzut toate consecintele. p. Imi trecea des prin minte gdndullii. h. stabiliti in ce constau acestea: a. j.

de-ata-fiirua-sDe. friinar. d. volumas. struguras. f. il vedeam cum suferea de tare. spdnzurdtoare. Discutia continua. Un de pdna mai ieri mi-era prieten. dogar. e. domnitor. Intrebared este unde sa mai cdutdm sprijin. pentru urmatoarele enunturi. fnvatator. ID. deschizdtor. lemnar. In cazul in care descoperiti serii eterogene. Cum trecuse prin experiente nefaste. Cum mdndnci de urdt si edt esti de neglijent! I. I. tehnica ~i etapele procesului fonnare a cuvantului subliniat. In exemplul: . extractor. proiector.Se pare ca functia. semantica a afixului). Selectati. grditor. b. pdndar. plu-. indicand procedeul de mare a fiecarui tennen. fioros. Unde dai si unde crapdl. n-a mai dat nici 0 importantd obligatiilor curente. h. 8. fierar.$i unde nu ne trezim intr-a bund dimineatd plini ciucur de rdie cdpreascd la caprele Irinucdil" (Creangd). cdrnos. Ne intrebdm adesea: . pietrar. Supdratd cum era. c. c. trandafiras. doctor. 6. 64 . intreaga serie este fermata prin mijloace interne de irnbogatire a II seria contine derivate neologice preluate ca atare din limb a de origine. "nu". Ion nu se decisese incd unde sd-si petreacd vacanta. stdpdnitor. vdnzdtor. indiferent de durata ei. a. in functie de situatie. a.a. k. fnvatiitoare. muncitoare. g. tipul de propozitie in care apare cum. raspundeti prin: "da". pentru cele doua cuvinte de la 5. ostas. Mii intrebr. factor. Cum a ajuns acasd.t • •• d. cercetdtor. chirias. E periculos de manevrat acest dispozitiv. . inspector. tdietor. neologisme inrudite semantic acestea. plutas. provoacd un sindrom neil1loCllibilitatii personate" (RL). apdrdtor. ndvdlitor. ceteras. b. sintactica si lexicala: a. vdnturdtoare "instrument de vdnturat". luptdtoare. Oribilul cotidian. b.Mihnea rdspunse pe scurt oi-i pare rdu unde nu se pot intelege (Odobescu) . Analizati sintactic si morfologic urrnatorul text: . cum si calitatea lui morfologica. g. dureros. sculptor.Cum trebuie sa procedez?" 4. h. k. aratati In ce consta eterogenitatea: a. 9. articolas. nu s-ar putea alege din ea mdcar 0 ora de fericirel" (Cioran) 5. instructor. atos. pentru urmatoarele serii de cuvinte. f.cum-zambesti. Ti-am dat cartea. Explicati semantic si/sau sintactic. acar. cand este cazul. Acest drum este ocolit. trecdtot. 65 . afix derivativ. rdzdtoare "aparat casnic ". in ce consta ambiguitatea urmatoarelor constructii: a. de cum te e. Era uimitor cum reusea sd-i insele pe toti. 3. este eterogena ca mod de formare. c. Cdutarea elevilor a rdmas fara rezultat. cersetot. ciobdnas. lucrdtor. j. scolar. N-a putut ajla cum s-a terminat procesul. cititoare. ldptar. luptdtor. Nu s-a putut ajlacum s-a terminat procesul. Indicati daca urmatoarele patru serii de cuvinte (formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului) sunt omogene sub toate aspectele (proced~eu de formare. i. ascutitoare . l-am dat cartea profesorului. pungas. dar care nu fac parte din familia lor lexicala. cdinos. azi mi-e eel mai mare dusman. Indicati. e. cizmar. conductor.". coltos.jnamora{i . Stabiliti. noapte. agricultor. debitor. cum incepe sa greseascd.gar. geros. bucdtat.j. pdraias. fricos. a. rozdtor. industrias. modul cum triseazd. cdrutas. 'portar.atata nepdsare?" . b. adaptor.. Cum oboseste. postas. i s-a si fdcut rdu. Se gdndea cum sa procedeze mai bine. . 7. dragastos. mai ales. A scrie istoria e 0 datorie pentru omenire. i. aviator. mdnuitor. Rdmdne aceeasi intrebare: unde sa mai cdutdmsprijin. Formati familia lexicala a cuvintelor iarbii. instrument de ascutit ''. areas. bubos. preceptor. artdgos. colector. c. i. strecurdtoare. b. elementele componente si. g. daca este adevarata . cingdtoare. d.Nu s-a putut ajla inca locul unde s-au ascuns infractorii. Md doare cum procedeazd si. etapele cesului de formare. stropitoare "instrument de stropit". d. 'Y.Unde vom ajunge cu. injector. Am luat cartea din raft. acum totul ii pdrea fdrd importantd. f. copilas. pictor..Potrivit unui intelept "YI{YI~:Z trecdnd In revistd vicisitudinile unei vieti centenare. h. aratati procedeul. vizitator.

=8p. eu randul locutiune adverbiala (Fdceau pazd eu riindul). = 4p.locutiune adverbiala (in primul rtind sunt analizate predicatele si. forma populara (ex. analiza este: din rdndul . D.+7xO. COMENTARII 5. si in altul. a. 25 p.adjectiv substantivizat ifrumosul din artdy. pentru celelalte) B. (3 p. in urma. pentru ideritificarea valorilor.• Se vor alege prepozitii din inventarul: asupra. contra. 4xlp. Observatie: ~i intr-un caz. 'a fost . !if articol demonstrativ pentru feminin sg. Testul nr.locutiune adjectivala (Tali erau oameni de riind).=4p. pentru cele provenite din adverbe si cate 0.5 p. a mijloacelor . 4p.=5p..nume predicativ. complement circumstantial de mod (al adjectivului). Solutie corecta: b. TotaI2=lOp. Total4=lOp.' -auxiliar al-perfectului compus pentrn pers.5p. A. ill tn varianta de grup analizabil. greselii acesteia a noastre. II> interjectie (ex. b. in lacul etc. B. "a veni ea si vremea aceea ". .5p. (campaniei) mai energice. TotaI5=10p.=4p. mai ales de ciitre tanara generatie. . nici ieri. a de s-a mdritat cu Ian al Saftei). Solutia corecta: c (in nominativ sunt adjectivele: nemuritor.5p. Solutie corecta: 4p. pentru exemple corecte) 4p. forme populare si regionale (ex. $.5p. in fata.nume predicativ exprimat printr-unsubstantiv in cazul acuzativ. b.locutiune adverbiala (Au fast discutate riind pe rtind). 2x2p. b. calcd a papa'). 4p.5p (cate Ip.Vorbeste fara a gcmdi). Miroase a paine caldd. 4p. datatar. B. ) . imprejurul ~i locutiuni prepozitionale din inventarul: de-a lungul. M-am intdlnit cu Maria. a. A. a. 5xlp. 1 1. dar e prea tdrziu ").supin substantivizat (mersul pe josy. efectele unui lucru nemuritor etc) BAREME.+4p. pentru fiecare prepozitie ~i locutiune prepozitionala) 5xO. Al Ce intdlnire neasteptatdh. A. Alte tipuri de conversiune: . in susul. subiectele si camplementele).. introduce un complement circumstantial de mod (ex. -riind pe rand .auxiliar al viitorului si al prezumtivului._. in ciuda. asupra a ceea ce va urma).~ii~~C. II> prepozitie pentru marcarea relatiei de genitiv. . @ 4xlp.=2p. 8. Se vor alege patru dintre urmatoarele valori: $ prepozitie modala. 2p. nici totdeuna'ry. in pofida. $ In interpretarea ca locutiune prepozitionala. mijloacele de transpart existente inainte de era automobilului. (4p. plecarea a cinci dintre ei. numai dupd aceea..= 4p. Tota16=8p. « 4p. contra a tat ce s-a spus. ~ Substantivizarea unui pronume reflexiv(fnsine-mi). exprimat prin pronume demonstrativ de departare. caiete a 5 lei bucata). (cate 0.locutiune adverbiala. pentrucelelalte) 4xO. a.. 2p.numeral substantivizat (urmdrile doiului primit). Solutie corecta: a. TotaI3=lOp." redescaperirea . 1 p. 4p.5p. din cauza .B. pentru adjectivul a noastre ~i cate 0. 2p: 2p. fata afrumoasa').articol genitival pentru forma de feminin sg. In cazul ill care forma pe care 0 introduce nu poate exprima flexionar cazul: pleearea a cinci elevi. alcatuit din pronumele demonstrativ semiindependent eel (cu forma de plural genitiv) + pronumele relativ ee. 4. dedesubtul. de riind . de jur imprejurul. 6'. 2.5p. b. !if pronume demonstrativ semiindependent. Solutie corecta: a. C. 67 66 . singur. iar in acuzativ este: a naastre).N~"'e~~~~('nl~i mane. devenita marca a infinitivului (ex.5 p. 'inprimul rand . inaintea. Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energiee duse pentru apdrarea mediului ambiant a fast cd s-au redescoperit. Regentul acestor adjective trebuie sa fie in genitiv (ex. am considerat grupul eelor ee ca analizabil. (mediului) ambiant. "a fi venind el. analizaeste: din rdndul celor . din ce 'in ce (mai energiee) . 4xO. Substantivi~area a patru adverb~it~~p. forma: regionala (ex. toatd. in cazul genitiv.+ 3p. TotaI7=12p. cerut de prepozitia din.=/. a III-a sg. 2x2p. *prepozipe.. $ prepozitieneologica exprimand distributia (ex.=5p. Solutia corecta: a. 3. A. iar celor este atribut pronominal genitival. cerut de locutiunea prepozitionala. a. = 7. exprimand progresia.interjectie substantivizata (ojurile naastre)..

.. Se propun exemple ca: Guvernantii au pornit lupta contra coruptiei; in ciuda eforturilor depuse, notele au fost mici, care se analizeaza astfel: - contra coruptiei - atribut substantival prepozitional (determina substantivullupta), exprlmat prin substantiv ..•. - in ciuda eforturilor - complement circumstantial concesiv, exprimat prin substantiv ... ;
(cate Ip. pentru analiza corecta a fiecarei parti de propozitie)

C. Solutia corecta: c. 9. A. Solutia corecta: b. B. Constructii de tipul: conteazd pe tine; se bizuie pe tine; se supdrd pe tine; dd vina pe colegi; gelos pe reusita altora etc. 10. Se corecteaza urmatoarele forme: - asiduu, continuu; fiiiioi're,"(drldiit{rea)amulte' (Sauamiiztifea 'rLL,,,,,'n. • - propriii, aspri, surorii; - (datoritd) rusinii si groazei / din cauza rusinii, si agroazei; celor (mai apropiati); =fiintei acesteia dezndddjduite; - proaspdt imbogdtui, nicio intelegere: - eel mai greu, cooperarea; -ultimele, "dragii ". dezastruoasd; - absolutii, del pentru vindecare. (cate 1p. pentru fiecare randbine corectat + 1p. special pentru ultima 'greseala)

.; nu mal,vreo,

Total

"C:IIlC:.>lI-·'UVO,,1

C:ODlcntarii
1. A. Trebuie observate cele patru substantiveprovenite prin conversiune din (azi, mane, ieri, totdeuna). B. Pentru a da un raspuns corect, trebuie observate: - valoarea predicativa a lui din opt propozitii; - elipsa verbului a fi din propozitiile a II-a - a VII-a surile 1,2,3); - calitatea: de subiect multiplu din versul5; tului din propozitia interogativa a ultimului vers (Au cine-i zeul ... ?). 2. a. Substantivizarea celor patru adverbe, 0 conversiune neasteptata, de tip se obtine prin mijloace strict sintactice, adica tara niciun "semn" H"Al\JllGI1, ~umai prin asezarea adverbelor intr-o pozitie tipic substantivala: Cea de b. In cazul numeralului, nu se vor aduce drept exemple nici numeralele care, trasaturile lor gramaticale, se comporta ca substantive (este cazul 11111""p·r<> fractionar), nici numeralele cu "valoare substantivala" (este cazul n1l1cY1p·r<> care apar Tara regent substantival; ex. cinci dintre elevi). 3. Explicatie: Comportamentul intermediar al grupului, ceea ce permite alegerea doua solutii, se sustine prin cateva trasaturi morfosintactice: 68

substantivului (din rdndul / din rdndurile); - aparitia substantivului, cu acelasi sens, ~i in pozitia de subiect (Riindul oamenilor sdraci se ingroasd). 4. "Capcana" priveste recunoasterea corecta a cazului acuzativ pentru adjectivul posesiv, mai ales ca, prin asezarea inaintea regentului substantival, acesta prirneste articolul posesiv. De observat ca adjectivul posesiv poate aveaaceea~iforma, indiferent de cazul regentului, si, implicit, de cazul posesivului ; vezi: S-au pierdut caietele acestea ale noastre (nominativ); coperta caietelor acestora ale noastre (genitiv); Paginile apartin caietelor acestora ale noastre (dativ); Mii gdndescla caietele acestea ale noastre (acuzativ); Dragile noastre fete, md adresez voud ... (vocativ). 5. A. B. C. Explicatia este aceeasi: Indiferent de sensul determinantului si de constructia lui, dad regentul este un substantiv, functia determinantului este de atribut; or, in cazul nostru, toate regentele sunt substantive: campaniei, redescoperirea, mijloacelor. D. Noile cerinte impun cateva modificari ale formei enuntului.t- regentul din substantiv devine adjectiv, adjectiv participial §i verb (vezi: duse, s-au redescoperit, ."'existente);'-'locutiuriea prepu'zitionaTa detitnailite-ae;ia{omia: inainte de . 7. b. Exceptand ipostazade auxiliar (alperfectului indicativ, al viitorului, al prezumtivului) si de maroa a infinitivului, cand face parte din componenta acestor forme gramaticale, in celelalte situatii, se poate analiza sintactic: !>' In cali tate prepozitionala, se include in structura unor parti de propozitie, fiind elementullor introductiv (vezi complementele de mod: a paine, a papa; atributul substantival prepozitional, ca parte de propozitie "complexa": a cinci mii de lei; atributele substantivale genitivale a .., elevi, a cinci. In ultimele exemple, desi prepozitia a impune acuzativul,intreaga constructie: a + substantiv, a + numeral este echivalenta cuun genitiv). $ In calitate de articol demonstrativ, se include, de asemenea, in structura unei parti de propozitie (vezi atributul adjectival: a frumoasdi. I>' In calitate de pronume semiindependent, functioneaza, singur, ca parte de propozitie (cu Maria, a de s-a mdritat, unde a este 0 apozitie pronominala neacordata). 8, C. Expllcatle: aceeasi ca pentru 5. A. B. c., adica regentul este un substantiv (luptator), calitatea substantivala fiind probata de vecinatatea adjectivului demn. 9. A. Calitatea de complement indirect poate fi demonstrata prin: - aparitia lui pe in conditiile unui complement nonpersonal; - regentul a pune pret este 0 grupare analizabila (vezi a pune mare pret) , unde pozitia de complement direct este deja ocupata, B. Vezi ~i testul nr. 9, punctul I. 1, unde apar si alteexemple de complemente indirecte introduse prin prepozitia pe. 10. Din motive lexicale, e recomandabila schimbarea prepozitiei datoritd prin din cauza, deoarece, corect utilizata, datoritd presupune cauza unui efect pozitiv, favorabil. Dad, totusi, se pastreaza datoritd, este gresita folosirea articolului genitival inaintea celui de al do ilea substantiv, .caci datoritd se construieste cu dativul, care exclude prezenta articolului genitival; daca se inlocuieste cu din cauza, 69

prezenta articolului genitival inaintea celui de al doilea substantiv este obliga. torie, caci aceasta locutiune prepozitionala se construieste cu genitivul.

3. a.

Articole hotarate propriu-zise enc1itice: tatei, bdietului, (a) Petrei, cu~ viosului, Sfdntului Vasile, Ldsatul-sdcului, Lucdi:
(>

Sdn-Petrului, Mdriucdi, nurorei, (a) Vasilcdi, ptirintelui,
(cate O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic)
$

Testul rrr, 2
1. a. b. <2 Articole hotarate propriu-zise enclitice: ziua, Ldsatul-sdcului, postul, Sdn-Petrului, mama, poalele-nbrtiu, prdnzul, mdtusa, oamenii, gurile, glasul, vointa. In afara de recuncastere, analiza presupune ~i indicarea cazului si a tipului de substantiv la care se ataseaza (deexemplu, genitivul unui substantiv propriu compus: San Petru lui sau acuzativul unui substantiv comun compus: poalele-n brau);
(care O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic) 13xO,5p.=6,5p.

l2xO,5=6p.

Articole hotarate propriu-zise proclitice: lui Stefan, lui mos Chiriac, lui Dumnezeu, lui jupiin Strul, lui dascdlul Vasile.
5xlp.=5p. lp.

(cate 1p. pentru fiecare artico! hotarat proclitic)

~Marcareaubla: si enclitica. si proclitica, in acelasi timp:(a) lui Petre Luoai. @ In pro-<;Jiza,articolul hotarat dobandeste un rol special: devine o maroa-a numelor proprii masculine de persoana, deci a subclasei de substantive apartinand genului personal.
(lp. pentru indicarea rolului)

Articol hotarat propriu-zis proclitic: lui mos Andrei. Trebuie .indicatecDnditiilein.caEearelocprocliza:Jacazulgenitival11nui,.~~.".:._ substantiv masculin nume de persoana exprimand rudenia, deci apartinand genului personal; @> Articole demonstrative: (prdnzul) eel mic, (gurile) eele rdle; <2 Articole nehotarate: niste pui, intr-o infunddturd, unui pdrduas. In cazul lui un cuptior; se admit doua solutii: fie articol nehotarat, fie, avand in vedere sensul contextual cantitativ, numeral cardinal.
't

lp. 4xO,5p.=2p. 4xlp.=4p.

..
lp. 2xO,5p.=lp.

,> ,.b·.,flJAI1icok .hQUirateenclitice; mQuse"u.lu.i,£llis.t7bnx.ului,./o.niurilnr, ... _. .
Wordului; Articole hotarate ~roclitice: (opusul) lui Page Up, (inaintea) lui t, (selectarea) lui known, (componenta) lui GN; (> In cazul unor substantive neologice, neadaptate deloc la sistemullimbii romane, ~i al unor substantive care nu cunosc flexiune (substantivizari accident ale, abrevieri), procliza articolului este singurul mijloc de marc are a distinctiei de caz.
@

3xO,5p=1,Sp. Total l= l Op.

2. a. b. <2 Pentru articolele hotarate propriu-zise: dum bra vile, luncile, cdmpul, fiorile, zorile, tineretei, se indica drept suport subs tan" tivul cu care articolul fuzioneaza;
(cite O,25p. pentru fiecare articol hotarat propriu-zis)
<2 Pentru articolul hotarat genitival: vdrstd a tineretei, se indica prezenta a doua substantive-suport: regentul, cu care se acorda in gen si numar, si genitivul, pe care 11 introduce, legandu-l de regent; cu niciunul nu fuzioneaza; * In cazul antepunerii adjectivelor calificative: mdndrele, zburdalnica.frumoasei, are lac schimbarea decuvant-suport, adica preluarea articolului de catre adjectiv, cu care si fuzioneaza; din punct de vedere semantic, insa, articolul se raporteaza .la substantiv, avand rolul de individualizare a acestuia. c. Ii' In cazul numelor proprll de persoana, artlcolul t~i pierde iulul de individualizare. Folosite la norninativ-acuzativ, nu este posibila articularea de cat in conditiile unor adjective calificative antepuse, care preiau, formal, articolul, acesta fuzionand cu adjectivul. Cuvantul-suport devine deci adjectivul: veselul Pogor, sistematicul Carp. melancolicul TK, humoristicul LN, frantuzitul M. C. etc.

2p. TotaI3=21p. TotaI4=lOp.

4. Raspunsuri corecte: a. - ~ ; b. - a; c. - a; d. - a; e. - 'Y; f. - 'Y.
6xO,2Sp=1,5p.

lxO,5p.=O,5p.

5. a. b. Articolele hotarate prcpriu-zise si cele nehotarate (din a) sau cele demonstrative (din b) indeplinesc un rol suplimentar de substantivizare, adica de trecere, prin conversiune, in clasa substantivului a unor cuvinte apartinand adjectivului ~i adverbului: - substantivizarea unor adverbe: un bine, un tdrziu, mdine-le; . - substantivizarea unor adjective: dragul, zbdntuitul, naltul, raul, stropsitul, un prostdldu, inocentul; cele rdle, cele bune
(pentru indicarea rolului) 2p.

3x Ip.=3p.

Analiza morfologica ~i sintactica: un bine (acuzativ - complement direct); dragul, stropsitul, inocentul, mdine-le (nominative - subiect); zbdntuitul, naltul, raul, un tiirziu (acuzative cerute de regimul unor prepozitii); un prostdldu (nominativ - acuzativ).
(cate Ip. pentru recunoasterea substantivului si analiza corecta)
C.

12xlp.=12p

(cate O,25p. pentru fiecare articol)

20xO,25p:=5p. Total2=IOp.

Articolul nehotarat si eel hotarat (un Enescu, un Luchian, SaintJust-ul, un Bucurestiy au rolul de atragere a unor nume proprii de persoana (a antroponimelor) ~i a unui nume propriu de loc (a toponimicului) in clasa substantivelor comune.
$

4x Ip.=4p. TotaI5=18p.

71

6. piiciitoasei istorii: ~ (din pricina ...) istorii - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv in genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din prieina; @ pdcdtoasei - atribut adjectival, exprimat printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen.inumar si caz cu substantivul istorii; preia articolul hotarat al substantivului, pentru ca 11preceda; piieiitoasei de istorii: $ (din pricina) pdcdtoasei - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune din adjectiv, in cazul genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din pricina; ~ de istorii - atribut substantival prepozitional (determina substantivul paeatoasei), exprimat printr-un substantiv propriu-zis, in cazul acuzativ, cerut de prepozitie; pe eel mal stra~nic cal: ~" - ~., .•._••0_ .• -" •.~.. - pe '.:. cal-'curnplemerit indireCt, 'exprimatprintr~un'substaiItiv III in cazul acuzativ, cerut de prepozitia pe, nearticulat; • eel mai strasnic - atribut adjectival, exprimat.printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen, numar ~i caz cu substantivul cal, gradul superlativ relativ; pe un cal de eei mai strasnici: * pe un cal - complement indirect, exprimat printr-un substantiv in acuzativ (cerut de prepopozitie), articulat cu articolul nehotarat proclitic un; »de cei mai stra,ynici - atributsubstantival prepozitional, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv (ea marca de conversiune apare articolul demonstrativ), i cazul acuzativ, cerut de prepozitia de; I I eelor mai tineri profesori: @ profesori - atribut substantival genitival (detennina subtantivul i plecarea), exprimat printr-un substantiv in cazul genitiv, masculin, plural, nearticulat; * celor mai tineri - atribut adjectival, exprimat printr-un adjecI tiv calificativ, se acorda in gen, nurnar si caz cu substantivul proI j fesori, gradul superlativ relativ; celor mai tineri dintre profesori: * celor mai tineri - atribut substantival genitival, exprimat !. printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv, ~ I masculin, plural, cazul genitiv; «dintre profesori - atribut substantival prepozitional (determina substantivul eelor mai tineri), exprimat printr-un substantiv in acuzativ, cerut de prepozitia dintre.

7. A. a. artico1 genitival; face parte din atributul substantival genitival

a tineretei;
b. articol genitival; face parte din atributul substantival genitival

a cdlugdritelor;
c. pronume semiindependent (tine locul substantivu1ui ,ycoa!aj; face parte din atributu1 pronominal prepozitional ca a (echiva1ent ea aeeea); d. articol genitival; face parte din numele predicativ In genitiv (esti) a cui; e. prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a cauta); f. prepozitie, devenita maroa a infinitivului; constructie arhaica, In care infinitivullung conserva valoarea verbals (era a scdparey; g. auxiliar al perfectului compus, pentru pers. a III-a singular (a scuIat); h. auxi1iar a1 viitorului pentru pets. a III-a singular, forma regionala obtinutadin auxiliarul va (aft, n-aft); t prepozitiepentru marcarea -uneirelatii-de genitivutilizatapeu'. tru numerale1e cardinale, care nu cunosc distinctii de caz; face parte din atributul substantival prepozitional de pe urma a 24, unde relatia de genitiv este ceruta de -locutiunea prepozitionala; j. - auxiliar al viitorului regional (s-a face); - prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a-i mirosi); - prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a catrtntdy; k.articol genitival, introduce un genitiv (a lui Goian); face parte dintr-un atribut substantival genitival; l. prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a vant); m. auxiliar: al prezumtivului, pentru pers. a III-a sg. (s-a ft chemdndi.
(cate 1p. pentru fiecare valoare) lsxlp.=15p.

*

!
I

I
!
i

B. b. d. k. a (In loc de at): al cdlugdritelor; a! cui, al lui Goian - particularitate regionala, constand in uti1izarea invariabila a articolului posesiv; h. j. m. aft, n-a fi, s-a face, s-a fi chemdnd (in loc de va fi, nu va fi, se vaface, se va fi chemdndy - particularitate regionala, constand in caderea lui 11- lapers. a III -a sg. din forma auxiliarului va.
(cate Ip, pentru fiecare situatie) 6xlp.=6p. TotaI7=21p.

8. A. a. articol demonstrativ; b. pronume demonstrativ de departare; c. articol demonstrativ, marc a a substantivizarii ticipial (cele intdmplatey;

adjectivului par-

72

73

Cartea i-am dat-o lui de 0 saptamana). postul Sdn-Petrului. b. cele .compkmentindi . g. a. a. constituind norma Iiterara actuala pentru numele proprii masculine de persoana. Iui. exprimat prin pronume personal de pers.atribut pronominal prepozitional (determina pronumele una). masculin. in locul actualului nurorii. antepus substantivului. Zp.: lui GN.in. forma atona. rect (determina vcrbul sa pIanga).posibilitate dubla deinterpretarer= decele-'--. din structura super1ativului relativ. pentru a observa: in a. postpus substantivului. exprimat prin pronume relativ invariabil. a III-a. (clasa) intai I intiiia. cazul dativ.. . 2. e. Carlile ce le com and sun! moderne. aiei. cazul genitiv (ex. . 10. din cele .······' .complement direct (reluat prin forma atona de pronume personal Ie). cazul dativ.a. masculin.atribut adjectival (determina substantivul darurile). ~. c. fie ca determinant.flexiuniipentru substantive care nu pot exprirna flexiunea cumijloacele curente.cele {st6iict)'-adreCtivdemoiisirafrv~'cIe'dep~rfare.pronume personal de pers. 6xlp. De observat atasarea fie enclitics (mouse-ului). . ce . . cazul nominativ. b. sing. Tota19=8p. lui. II! De observat neregularitatea privind forma articolului pentru genitivul substantivului tatei.. C~Olncntarii 1. $ De observat fenomenul de variatie libera intre proc1iza ~i encliza articolului hotarat la genitiv-dativul numelor masculine de persoana insotite de nume proprii: lui dasciilul Vasile .subiect. sing. . g. 15xlp. 2x2p. forma regionala. in c. in functie de gradul de adaptare a substantivu1ui recent la sistemul limbii romane. (cate 1p. plural.. cazul acuzativ. posibilitate dubla de interpretare: fie ca regent.r~_a pronumelui negativ nimica . se taie numai prima varianta. 3. fiind singurul mijloc de marcare a. cartea lui). in timp ce in b (ex. (din) punet (devedere istorie). forma caracterizand substantivele feminine. forma regionala. cartile) C. mdtusa lui mos Andrei. a III-a.d. si 1a nume1e comune masculine de rudenie. Observatiei In exemplul: clasa a intiiiallntiiilintiiia..pronume personal de pers. are rolul unei marci flexionare. B. (toti) geamgiii. enclitic a (Lucai) si proclitica (lui Petre Lucai)a articolului hotar-at pentru aceeasi clasa a numelor proprii masculine de persoana. $ De observat diferenta de rol a proclizei articolului intre a ~i b: in a.(clasa) a doua.eele . a III-a.complement direct (reia complementul antepus ce). (pleearea eelor mid $i) a eelor mari. exprimat prin pronume relativ invariabil. (amdndoi acesti) fli. DOOM2 acceptand. Jp. (din) punetul(de vedere al istorieului). g. ····d. proc1iza articolului hotarat. component obligatoriu al numeralului ordinal a doua.falsele articole": . si nu pe cele mas- culine. TotallO=16p. functioneaza ca maroa a genului personal. 3p.~§lp()p_ula. putini. fie proclitica (lui known) a articolului. situatie in care este pronume demonstrativ.le . (prietenei 74 75 . 2x2p.=4p.complement indirect (determina verbul mirdndu-ney .substantiv (conversiune accidentala: Lipseste din text" lui").(primire) a (pensiilor).piirintelui Duhu.=16p. f. • De observat forma arhaica a genitiv-dativului nurorei. a lui Petre Lucdi.f(lI:r. 8x2p. (in eazul agriculturii si) al altor (ramuri). (gratie ajutorului) si sprijinului.eele (mai disparate spirite). (amdndoi) fiii. Vestile ce le vinstuderuilor sunt alarmante. enc1iza articolului hotarat la numele proprii masculine de persoana. (proprietarul hotelului si) al restaurantelor. exprimat prin pronume personal de pers. fapt arhaic conservat in forma fixa a unui nume de sarbatoare religioasa. forma accentuata (ex. . .z .form~regionalfi. h. (eelei mat bune prietene) a mele.a din structura substantivului inc1us in locutiunea prepozitionala (din partea).atribute adjectivale (determina substantivele: caldurile.complement indirect (anticipa complementul studentilori. De remarcat "falsele articole": . *Atentie la trei situatii distincte: a.=4p. adjectiv pronominal demonstrativ.=15p. mele) celei mai bune. in variatie libera. lui t). f) 2p.=6p. IUi1 . II! De remarcat preluarea de catre adjectivul calificativ antepus a articolului hotarat enclitic: euviosului starit. (fiecdrei aparittiia distinsului (profesor). forma atona 9. f. b. Sunt doua posibilitati de constructie: a. cazul acuzativ.atribut adjectival (determina pronumele toate). c. . adjectivpronominal demonstrativ. Total general=170p.a. e. in b. extinsa. lp.adeictica 4. a III-a. cele bogate . situatie in care este adj ectiv pronominal.·. ce . le .particul. ultimele doua forme. b. (in) propriii-i (oehi). deci a clasei substantivelor desemnand nume de persoana. pentru a. Total 8=32p. De observat . c. plural. e. feminin. marcarea dubla.. de cele lntiimplate .

in mod norinal.. numaigrupul a + substantiv fiind echivalent cu un nitiv. Luptdm impotriva ace lora care fura).' . dupa locutiune prepozitionala. este un "dativ posesiv" ("mintile lui").""'''-.. . I~i vede de sanatate). forma atona...nearticulata a regentului (in a). face parte din predicatul nominal impersonal -i de-a mirarea...~. c. a III-a sg. a III-a sg. . b. respectiv a adverbului. (cate l p.ti. *'. singura deosebire privestevaloarea "reciproca" a reflexivului. a III-a pl. *' In f. Valori speciale ale formei atone de pronume per son a 1in dativ: . identic g.. fata de calitatea articulata a regentului caracterizand aparitia genitivului. d. 4. pentru analiza sintactica) lOx2p. se marcheaza eu ajutorul articolului adjectival in timp ce in e. identic a. 5. . Mi-au venit copiii. pentru morfologie. acuzativ. prin atasarea articolului. situatie in care nu are functie de parte de propozitie. a. admitand 0 dubla interpretare: fie complement indirect (a zice cuiva).. a. <® in ambele aparitii. $ morfologic. <® morfosintactic. exprimat prin pronume demonstrativ de identitate. I$. «. <® "dativ obligatoriu" .' "".t:.. Valori speciale ale formei atone de pronume ref I e x i v in dativ: # "dativ posesiv" (ex. b.. pers. lupta contra ei. nu ne-am pierdut sperantay.~ "dativ posesiv" (ex. 'iridi'iect. pentru fiecare valoare.. pentru exemplu) pronume reflexiv.-"==·. b. Testul nr. compl.n'i vul. .' b." Incepe Fldmiinzild a cdrdbdni deodatd cdte-o haraba de pane sirdpede mi Ii le-a infulicat" (Ion Creangii).~h. identic cu a.intra in componenta unor verbe ~i a unor locutiuni verbale (ex. cazul dativ.I\l'. complement direct. Exemplu de analiza: din cauza acelorasi . g. (cate l p. _.-'-'.. $ verb copulativ de pers. 76 77 .}. pentru exemplu) 5x2p. c. '"' J). predicat care cere 0 propozitie subiectiva. In pojida tuturor. are insa valoare de "dativ posesiv" si functie de atribut pronominal in dativ.. ~ complement circumstantial concesiv (ex.LUI. d. face parte din predicatul nominal -i 0 avere...=20p. $ I$. lp..c1Ll prima constructie. se marcheaza analitic. Din cauza acelorasi. I$. b. prin asezarea formelor de adverb si de adjectiv in contexte pentru clasa adjectivului. 5. singura deosebire fiind ca "dativul posesiv" se grupeaza aici cu substantivul.·. a III-a sg.6. am pierdut oferta)._'"""". f. pentru valoare. I > '. este ambiguu ca valoare. care. b. in adoua.complement circumstantial de cauza. care 11 UllUlI:'MI.. forma 'populara. 3.. pentru pers. de complement direct. <® pronume personal de pers.pronume interogativ (ex. # e. tabloul din fata lor). morfologic. "dativ neutru" (Da-i cu vorba. Toti ii stiu de fried. <® De observat diferenta dintre d si e. caracterizand <In.Qh... atribut pronominal prepozitional (ex. * pronume personal de pers. identic cu a. Ip.adverb exclamativ si de intensitate (maroa lexicala pentru exprimarea unei valori superlative: Cefrumoasd fatd ai intdlnitl).i·... pronume personal de pers. a. cat sintactic. cere aeuzativul. I~i aminteste de tinerete.=10p. bldnduluis.pentru forma pdedtoasei. . forma atona. (1Hlo. Se bucurd de ce fapte vor urma). I . prepozitie singura. precedand ~. de complement ~~'>"'r.adjectiv pronominal relativ (ex.~ De remarcat calitatea. complement indirect (ceea ce inseamna ca verbul este la diateza activa pronominala). articolul se ataseaza adjectivului...=4p. I-am stricat ceasul). forma atona.':::.a III-a sg. . b.). Erau numai ruine imprejurul acesteia).. @ complement indirect (ex . pentru functie. identic a.. cazul este impus de prepozitia dintre. pentru analiza) 2. ~t De observat (pentru c) preluarea articolului de catre adjectivele antepuse (exigentului. (cate lp. """_"'_"""~''-''-''''':':'''''. lp. Aflata la I$.o. Ip.A"~ . cu timpul s-a constituit in locutiunea verbala a-si sari din minti. c. are insa valoare de "dativ posesiv". h. al carei reflex sintactic este calitatea de atribut pronominal indativ. (cate lp.I I ... a. plural.. Conversiunea se manifesta atat morfologic. 3 1.. 11preia de la acesta.. dar specifice clasei tivului: in pozitia de subiect. forma arona. prezenta si rolul UH'''''''''U. cazul genitiv (cerut de locutiunea prepozitionala din cauza). if> la origine. $i-a pierdut familia. Vestile ce mi-ai adus sunt alarmante). l p. dativ. morfologic.. pentru exemplu) 2x2p.sJ~nla. Tota12=10p.pronume relativ (ex. complement circumstantial cauzal (ex. i. Ce s-a fntiimplat?).~.. dativ. . <® auxiliar al viitorului. identic c. pentru exernplu.~":. I~i da seama de realitate).r''l dativului ca determinant. fie cu valoare de "dativ neutru".. dd-i cu gura!) (cate l p.adjectiv pronominal interogativ (ex. *' complement circumstantial de loc (ex. pentru valoare. cu ajutorul prepozitiei a.~nU. obtinuta prin fonetica sintactica (le vei duce ~ le-i ditce). lp. ceea ce creeaza dificultati In recunoasterea cazului la substantiv. se repercuteazd asupra fieciiruia. ca urmare a modului diferit de marcare relatiei de genitiv: in d. '<' "dativ etic" (ex. . se ataseaza substantivului. a III-a sg. Ce alte dovezi sa-Ii mai aduc?).

pe care. (Gratie ). dovedeascd) lui De politete dumitale Demonstrative (vai de) acela (sa-~'i dovedeascd) aceasta 15xlp.pronume personal: Cartea lui / ei / lor imi este de ajutor. ..pronurne negativ: Nu rna intereseazd cartea nimiinui / niciunuia. g.=3p. pentru exemplu) 8x2p. @ Profesoarei insesi rezultatele i se pdreau exacte. (cate lp. ~ I-am trim is copilului 0 carte. . Total8=31p. A. $ identic e. nuanteaza aici 0 intreaga propozitie. Ip.Niciunui coleg nu-i trebuie aceastd incurcdturd. pentru fiecare greseala) 20x Ip.=7p.Gratie cdrei intdmpldri te afli aici? (adjectiv pronominal interogativ) Atribut pronominal genitival'·' ceea. dar si celor (multi). ~ adverb de mod de intarire.pronumele posesiv. . TotaI7=6p. propriii copii.pronumele reflexiv. a. (adjectiv pronominal demonstrativ) . intr-insa. . b.pronumele demonstrativ. $ identic g. . (adjectiv pronominal nehotarat) .=16p.=18p. e. h. b. . . v-o.cet-ti fnchipui ca esti) (codrii) dumitale (livada) lui '< -caparte (ce-tti (inchipui) se (mira) relativ) 15xlp. multor). pentru inventar. . 0 voi tnapoia: j.. (adjectiv pronominal de intarire) . 3x Ip.• . nostri arbitri. . (pronume reflexiv) . *pronumele de intarire. pronumele relativ. a. c. 7xlp.=20p. Personale (livada) lui (sd-s. ytergeti (tabla). gerunziu.Datorez profesoarei mele recunostintd. (prezenta) a multe (sauprezenta d. (cate Ip. a. specialpentru 9. i. pentru morfologie.premune nehutatat: 1mi trebuie cartea unula / altula / fiecdruia / oriciiruia. locutiunea are rolul de complement circumstantial de cauza/de timp. TotaI6=14p. ceea ce.proii~melenegativ. . i. !II ambele aparitii ale lui ~i fac parte dintr-o locutiune adjectivala cu rol de atribut adjectival (are ca regent pronumele alta). * conjunctie coordonatoare copulativa.=16p. Reflexive (crezdndu-)te (ce-)p (inchipui) (iei asupra-)p se (midi) (sa-)!ji dovedeascd 78 Relative (spre) ceea ce care (serie) (rdzi de)ce (intelegi) (rdzi de)ce (nu intelegi) Nehotarfife cutare 79 .e. (pronume de politete) $ 10.=7p.Irimit carp acelorasi studenti. . pentru analiza sintactica) 9x2p.=15p. aduce 0 nuanta semantica pentru alt adverb: yi astazi). (cdfiva) membri.Dumltale totul ti se pare dificil. 7. 7xlp. (cate 1p.Oricdrui individ trebuie sd-i pese de semenii lui. (adjectiv pronominal negativ) . Total general=160 p. pentru fiecare analiza corect facuta ~i lp. . . pentru fiecare pronume corect asezat) B. . nicio.pronume posesiv: Am mostenit casa alor nostri.Si-a cumpdrat 0 noud masind.Dau explicatii oricarui student mi le cere. 3xlp.pronume interogativ: A cui tezd 0 consideri mai bund? -pronume relativ: Elevul despre ale ciirid lecturi ti-am vorbit a reusit primul. aceeasi delicatete. g. fad functie de parte de propozitie (aici. (adjectiv pronominal relativ) .pronumele personal de politete b. (cate lp. f. (adjectiv pronominal posesiv) .=3p. pronumele personal. h. . cu deosebirea eli apare la nivelul frazei. leaga doua atribute adjectivale. Subiect cutare care Complement direct (crezdndu-jte (sd-si dovedeascd) aceasta (rdzi de) ce (intelegi) (de) ce (nu intelegi] Complement indirect (iei) asupra-p (vai) de acela (sa-)!ji (dovedeascd) lui 6. datu-mi-s-a. (cate lp. intr-una. legand doua completive directe. .+lp. (profesoarei) insesi. aceeasi (staturd). 8. f.pronume demonstrativ: Citesc cartea acestuia / aceluia / celuilalt / aceluiasi. -'-pronumele interogativ. propriii-i fii. cu singura deosebire Cll. (pronume personal) . lp.promirriele nehotarat.pronume persoanl de politete: Plecarea dumitale m-a emotionat.

locutiuni prepozitionale construite cu acuzativul: fata de. grarea sintactica a grupului nominal oricdrui student atat in P 2' cat si in PI: 'in'. =: 81 . in to~a~i~tea lui. Ieri si-a cumpdrat doud cdrti.so~l (ca~tea alor ~e! / alor no~tri). 5. 3. . 2p.~ 6. Pentru posesiv.·. cat ~i 2 in PI (in P2.=4p. proped~.). plural. trimitere de ajutoare sinistratilor. si nu personal. iar In P]> in pozitia de complement indh' rect.pronume personal de pcrs.. 0 POZ1tie sintactica de parte de propozitie. gratie. 1 -in constructia: Rdzi / de ce intelegii/... .articol nehotarat. adjcc~' tivul oricdrui preia tot cazul dativ. ca manifestare a fenomenului sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta". . . desi pronume1e reflexiv si eel personal pot aparea si eu regent substantival (ex. prepozitia de fiind ceruta de regentul verbal din PI)' I'll De observat ca reflexivul din constructia cu gerunziu (crezdndu-te) ocupa g pozitie sintactica de sine statatoare (vezi si 5. . singular..:WJ1~i~ii. nu formeaza singur 0 parte de propozitie.. ~i b. Sa se observe. c. locul dumitale. a III-a... a tot).0 b. . dar cu roluri diferite. in privinta alor tiii. .intelegi ceva -.t ~die9~iy~I~_.. 80 inaintea. . ex. a ceva. se asterne drumuluiy.complement 'circumstantial de loc (asa-numitul "dativ locativ".. Cdnd is-au descoperit hotiile. in plus. as fi mai pro. . It Din context. identic c. orice. cat si in P3 si in PI (in P3. ~mtr~ nehotarate. potrivit. con/or". exprimat pnntr-un substantiv.atribut subtantival (sau pronominal) in dativ (ex. adica pentru forme care exprima mai multi pose. . Am ajuns tnaintea acestora). 2x2p.=20p. p 2' se integreaza In pozitia de subiect. . dintre pronume.poslblla numai la. cat ~i prin pronume. pronumele negative nimeni. cdnd md gdndesc la viata-mi. Testul nr. in cate doua sau chiar trei propozitii..morfologic. a sters-o d:n tara . rol de parte.··c.. genul feminin nr. . 7. pentru exemplu.c~~. avand functia de complement direct . impotriva.:. cdnd md gtindesc la viaia-iy.. Trimitstudentilor carp... f~i dau ghiont unilE .t« 10. (lp. de propozitie. iar in PI' cu rol de complement indirect.. plural.1. azi. . relativulsi interogativul cine nu au ~iS . forma atona. prepozitia spre fiind ceruta de regentul vei fnainta). relative ~i interogative se poate adjectiviza. constituie singur 0 parte de propozitie: complement direct.complement circumstantial conditional (ex.esl?()n4~p.. reflexivul ocupa 0 pozitie sintactica proprie de complement indirect.. relativul ce se include atat in P . Prin acord.iar._:. a. Pot fi indicate si alte functii sintactice: . 9. ~ d.c()r. deosebirile privesc valoar~a specials ~e "acuzativ neutru" ~i situatia sintactica: nu ocupa. 0 carte ca asta nu ma intereseazd . . De retinut ca nu intreg inventarul de pronume nehotarate. in PI' are rol de complement indirect. 2x2p. De retinut cit.. realizabil numai In cazul substantivului. De exemplu. _ .complement lOx2p. ci se include ca element component in structura unei locutiuni verbale ~i a unui verb.' forme de genitiv._ dupa modelul urmator: S-a purtat conform asteptdrilor. desi pot aparea in constructn echivalente cu gemtivul (obtinute analitic. $ De observat statutul relativelor.complement circumstantial de relatie (ex.nume predicativ (ex.-.prepozitii construite cu dativul: datoritd.( . . <% Trebuie remarcat si fenomenul sintactic de dublare a complementului indirect: i exprimat prin forma accentuata de pronume personal (lui) si anticipat prin forma neaccentuara de reflexiv (-~i): sa-~i dovedeascd lui. -in constructia: .. constituie singur 0 parte de propozitie: atribut adjectival.: asteptiirilor = .~. rezulta di te (crezdndu-te) este reflexiv..complement circumstantial de scop (ex. acuzativ. ce~e invariabile (ceva. _ prepozitii construite cu genitivul: asupra. ~i" nu pentru concurs) etc.c:c""·· . ex. Se vor daexemple_pentm~sar. De retinut ca. articulat cu articolul hotarat enclitic -lor. dedesubtul.' verificabila prin posibilitatea dublarii: si-a impus siesi.. dar este imposibila la singular (cartea=alui tau). Suntem contra lor). nu vei inainta niciodatdl/ spre ceea ce-ti inchipui2/ca e$ti3J. . il).t . pentru feminin singular nominativ. a. .:· ·.-.se va. a. a.numeral cardinal cu valoare adjectivala. TcitaI2=10p.' ceea ce se integreaza atat in P2 (unde are numai rol de relatie..·. introducand subordonata. Trimit jieciiruia carti). De remarcat cele doua variante de constructie (ambele corecte): cea prepozitionala iprezenta a multe sparturi) ~i cea cazuala tprezenta multor sparturi). b.•. introducanq" subordonata). feminin. pentru exemplul: Dau explicatii oricdrui student mi le cere. 4 1. B.. Aici. si. tot). A luat-o la fugd.=4p. curol de nume predicativ al copula~ tivului esti. impreuna cu. Astfel.. .:•• 7 ·b. nu au flexiune pentru genitiv. negative. . inte. pentru analiza) 2. indirect (se poate exprima atat prin substantiv.complement circumstantial de mod. conform.nu are. . constructia cu genitivul este ..) dent). singur. .< nimic.complement circumstantial de timp (ex. cazul dativ (cerut de prepozitia conform). A. lp. pozitie care impune substantivului student cazul dativ. intra in structura subiectului . are rol de relatie. c·. ele nu functioneaza ca adjective. . pronumele relativ compus ceea ce. 0 stngura carte . Am intdlnit-o chiar ieri . trimitere de ajutoare acestora). cu ajutorul prepozitiei a: contra a orice... integrate simultan. c. numai reflexi~l. Ne-am intors fn vederea acestuia. am mari rezerve). a. dovada cea mai clara 0 eonstituie nerealizarea acordului._. 8.. y • • ~~ .

=4p. pers. f. Ip.·(acestei fete frumoase) a mele . atribut pronominal genitival. acesteifete . imi (impun) .auxiliar al perfectului compus. identic exemplul antenor. c.pronume reflexiv. genitiv.v pr?nom~nal relativ. a II-a plural cazul dativ. deci rara autonomie morfosintactica. pers. g. dativ.adjectiv pronominal demonstrativ. numar ~i caz cu substantivulfete. a predicatului). pers. dativ.=4p. folosit pentru a se desemna pe el insusi). 2x2p. (in cartea) sa . 5. I. pers. identic 4. sing.pronume personal. (Dau cartea) ciirui (elev are nevoie de ~a) . Vii trimitem ajutoare . Vii pierdeti timpu! cu nimicuri . I. autopirnica (adica. c.pronume personal. se acorda in gen. indirect. Ciirui (elev i-am dat eartea?) . (lp. deci rara autonomic morfosintactica. pers..pronume personal. restul. (cartea) aceluia .=4p . Lipseste un .=6p. pentru valoare si analiza morfosintactica. atribut adjectival.=18p. acuzativ. genitiv singular feminin. Poate 0 fi venit chiar ieri. identic 4. vind si maine . sing. deosebirea este de valoare si de situatie sintactica (aici. sta in cazul dativ. functia de complement direct. Vii considerati cei mai destepti din clasd . forma neaccentuata. atnbut adJ. (cartea) acelui (elev). atnbut adjectival. pentru valoare. pentru exemplu)' 9x2p. . neintegrata sintactic. deci rara autonomie morfosintactica. ZX2p. pers.auxiliar al prezumtivului.pronume personal. Vii impuneti numeroase restrictii alimentare . un "dativ posesiv") si functia sintactica a dativului (aici. f. (fetei) mele . pers. I plural. 3x2p=6p. 3x2p. (cartea) lui . semnul substantivizarii 11constituie articu1area si asezarea In pozitia de subject. atribut pronominal genitival. dativ singular. complement indirect. Ne (intrebiim)pronume reflexiv.Din text lipseste un.auxiliar al viitorului. a II-a plural cazul acuzativ.pronume pers~nal. 2x2p. b. functia de complement indirect. forma atona. 0 propozitie neanalizabila. h. e. c. compl. lp.. (cartea elevului) aceluia . pers. de atribut pronominal In dativ). se acorda in gen. masculin sing. (in cartea) ei . atnbut adjectival(identic exemplul anterior. valoare de "datlv posesrv .identic cu exemplul anterior.pronume demonstrativ de departare. "i s-o pdrut ": "ei s-o pregdtit" (TD . a.morfologic.=4p.0" din text .a ll-a plural cazul acuzativ.pronumereflexiv. 83 . 01 ce frumoasd te-ai fdcut! . h. f.e. (lp. identic 4.A.identic 3. fetei acesteia . intra in structura atributului substantival genitival lui Ion. ca valoare si ca functie. numar ~i caz cu substa~tivul elev. I.nal. a. Ne (pare bine) . posesiv. dativ. forma arona. h.identic cu exemplul antenor. functia de complement direct. se acorda in gen. pers. pe:s. 2x2p. deosebirea de forma este urmarea postpunerii adjectivului demonstrativ) g.un fragmentdetext estc. deoseblrea provme din"philtra postpusa: e. numar ~i caz cu substantlvul elevului. forma de masculin singular. identic 4. ~tribut adje?tival.adjectiy pronominal interogativ. cazul acuzativ. forma atona.. pentru exemplu) 8x2p.pronume personal. c si d. dar nu pot fi sigur . compl. forma neaccentuata. se acorda in gen si caz cu regentulfete. forma regionala pentru pers.. nu formeaza singur parte de propozitie. a. d. a II-a plural cazul dativ. a III-a singular. compI. I pl. forma atona.in genitiv.morfologic. in gandu-vii mdrsav. nu are autonomie sintactica. forma atona. deosebirea ?e forma provine din topica posesivului fata de regent. (cartea) lui Ion artlcol hotarat proclitic pentru genitiv. cazu1 dativ. forma atona.. indirect. Poate 0 fi venind chiar astdzi. pers. care. pentru pers. Ne (doare) . Vti pleacd bdiatul . . atnbut adjectival. compl. singura.pronume personal.adjectiv p~onomi. nu apare dedit ideea rdzbundrii. b. (Mii intreb) ciirui (elev i-am dat cartea) -: adjecti. intra In structura fonnei verbalecompuse. vii" .ord~ in gen ~i caz cu substantivul feminin acuzativ). atnbut pronommal in dativ. pc care 11urmeaza imediat.substantiv. forma atona. b.morfologic.pronume reflexiv. provenit prin conversiune accidentala.ectI:val. invariabil.interjectle. numar si caz cu substantivul elev. desi subiect. se acorda in gen.=6p. compl. dar nu stiu sigur. a II~-a. atribut adjectival.Bucovina) . intra in structura fonnei verbale compuse. 3x2p. Vii intalnesc zilnic prin Cismigiu . deosebirile privesc valoarea acestui dativ (aici. iinplicit.adjectiv prono~nal demo~str~tiv. 0 sd. atnbut adjectival. forma atona. 4. direct.adjectiv pronominal demon~trativ? se acorda in gen. i. poate constitui. numar ~I caz cu substantivul elev. i.adjectiv ~ronomlnal relativ. atribut pronominal genitival. g. intra in componenta formei verbale compuse.=16p. se ac. direct. imi (convine) . (in eartea-) i . Nu vii dati seama de situatie . indirect d.pronume personal. intrand In componenta locutiunii verba1e si. I pl.adjectiv pronominal posesi~. a III-a singular ~i plural. deci dativ.

in ?en. sing. atnbut substantival genitival (determine su?stantlvul plecarea!. <:'I I-~u venit pdrintii . Total 7= 18p. pronumele imi po ate fi interpretat atat ca reflexiv (este solutia propusa in rezolvare). se. ~m ~dje~tlv. nearticulat.pronume de politete. predicativ (tiumai moduteste 'n'epersonal si nepredicativ). pentru fiecare ambiguitate) 6. pers. fern. . j. Intrebdrile ce Ie-aiformulat sunt interesante. A.verb conj .' modul gerunziu.acelasi tip de ambiguitate in exemplele: fetei acesteia _ elevului aceluia. provenit prin conversiune din adjectiv. . '. fern. sing. atribut pronominal in dativ. forma atona.pronume reflexiv. genitiv. valoare de "dativ posesiv".=9p. iar.substantiv provemt pnn converslUne. v A • 3x3p. pe~s. . * complement de agent (Elevul de care ai fost ajutat este fratele meu).identic exemplul anterior. atribut pronominal genitival).adjectiv calificativ antepus.pronume personal. ~ complement direct (Elevul pe care fl ajuti este fratele meu).pronume personal. '" mele .~ .=4p.:a. s~ ac?rda m gen ~l caz cu substantivul prietenei. cazul vocativ. acuzatrv. cazul vocativ.pronume personal. . se acorda cu substantivul. cat ~i ca gerunziu acordat.adjectiv calificativ.~t de prepozitia de).Ne(-am pierdut averea) . l.substantiv. Functii necircumstantiale: ill subiect (Elevul care a reusit primul esteJratele meu). intranzitiv.substantiv. (jemei) suferinde . sin tactic. atribut substantival prepozitional (are ca regent substantivul nebunei) b.adjectiv. Functii circumstantiale: * complement circumstantial de loc iScoala lJ1 care am invdtat nu mai existdt.ei impun) ~i neexprimarea subiectului. vocativ. pentru analiza) 2x2p. atnbut pronornina l genitival. articulat cu articolul h~tarat enclitic -I. cat ~i ca personal. a III -a sg. o complement circumstantial de mod (Modu! 'in care procedezi este umilitor). . preia articolul substantivului. 85 . f?rrna atona.Iecturi e-al ~ atribut pronominal genitival (Elevul ale cdruilecturi le-ai apreciat este fratele meu).. masc. .adjectiv pronominal posesrv. A A ~ A • 3x3p.adjectiv calificativ antepus. genitiv.verb conj.acorda. functia sintactica rarnane aceeasi. " <:'I l-am apreciat mult . cazul nominativ. ~ nebune . avand ca regent un substantiv eel insusi in genitiv). se acorda in gen. atribut adjectival. iar. (0 femeie) pliingiind . masc.adjectiv. atribut adjectival. revin) . 'irui.personal. (Ip.. pers. Dragu! (meu prieten a dispdrut) . a. ti-am scris) . provenit din gerunziu. singul~r. d. preia articolul substantivului. rara functie sintactica. B. . . Gerunziul suferind (din un bdtrdn suferind) are 0 forma neconcludenta. pe~s. 11I. unde demonstrativul poate fi interpretat atat ca adjectiv acordat postpus.. plecarea nebunei mele de priet~nii . @ prietenei . atribut pronommal m. cat si ca pronume demonstrativ in genitiv. sintactic. genitiv. gemtrv.=4p. se acorda in gen. a III-a. = 3 pl.. atnbut adjectival. @ complement circumstantial de scop (Treburile pentru care at venit sunt urgente). @ lui . 84 l. Ambiguitati morfologice: c. genitiv). atribut verbal. predicativ (numai modul este nepersonal ~i nepredicativ). @ nebunei . provenit din participiu. i. ca atribut pronominal genitival. a III-a:..=2p.. sing. I pI. numar si caz cu substantivul.'l complement indirect (Elevul despre care ti-am vorbit este fratele meu).=9p. forma atona. plecarea prietenei mele nebune. ca atribut adjectival (cate 2p. subiect. atnbut adjectival. mterpretabila atat ca gerunziu neacordat. ca atribut verbal. mele= adjectiv pronominal posesiv. plural. dativ. Ip. iar. I. (un bdtrdn). Date fiind omonimia 1 sg. 7. pers. b.acuzativ (ce.substantiv ingenitiv (determma substantivul plecarea). atribut adjectivaL I. (0femeie) pliinsii. ca atribut adjectival. ~ complement circumstantial de cauza (Am si uitat vorbele din cauza ciirora suferi). difera cazul si functia (genitiv. (cartea) dumnealui . atribut substantival genitiva~. Dragu! (meu prieten. modul gerunziu. valoare de "dativ posesiv". C. B.< mele . intranzitiv. k. @ de prietenii . Dragul (meu.datlv. I. Solutie: a. se ~corda in gen si caz cu substantivul vere.. 2x2p. personal. pers. pentru recunoastere.. TotaI8=lOp. (eu impun .+lp. a. . Ip. d~tiv. e. se a~orda l~ g~n si cazcu substantivul nebunei (feminin. atribut verbal. atribut adjectival. sintactic. k. numar ~l caz cu substantivul prietenei. . nominativ. I. Dumnea!ui (imi cere) . numar si caz cu substantivul prieten.adjectiv pronominal posesrv. sintactic. . * complement circumstantial de timp (Ziua in care I-am cunoscut a fost de neuitat). . numar si caz cu substantivul. se acorda in gen. suferind . atnbut adjectival. complement direct.. 8. iar. atnbut adjectival.

complement instrumental. forma negativa (cu prefixul ne-. apare un adjectiv pronominal relativ-interogativ. a II-a sg.complement de relatie. A. de exemplu: Am reusit grasie alor mel .=6p. atribut pronominal prepozitional. ~i alte tipuri decomplemente circumstantiale (Elevul in privinta cdruia aveam indoieli . pers.. Elevul cu care am facut excursia . . 4. personal.auxiliar al viitorului (vczi 1.auxiliarul vei si inchider~a grqplllui vocalic). 86 1. la mare. personal. 8. a III-a. unde ocupa pozitia de complement indirect. Este nominativul. in timp ce in exemplul: Dau cartea ciirui elev . acuzativ. modulindicativ. face parte din constructia infinitival a relativa ce ztce).Le trim it alor mel ajutoare. b. a III-a (in a). a II-a sg. . nume predicativ si element predicativ suplimenLd1 (Mil gdndesc ce va ajunge. Total general=200p.arii 1. 5x2p. $ Ca functii circumstantiale. ii cauta. pers. 7. contra. conj. (ajutorul) fagaduit .=IOp.l-am intdlnit pe ai mei pe stradd. x 87 . a). 10. nominativ.a. modul indicativ. modul indicativ.011sl1 uctie aparc In pozitia unui I. conj. Plecarea alor mei m-a nemultumit. a. subiect (Se aude tuniind). cat despre. c. 3x2p. dativ. .verb predicativ.'/I ii (frigi pielea) . forma arona de acuzativ.. Distinctia alb este obligatoriu contextuala (calitatea de numeral cardinal apare numai in opozitie cu alte numerale sau in contexte adjectivale de tipul: singur.9. acuzativ. complement indirect.t.complement instrumental etc. a II-a. avand functia de subiect pe langa verbul predicativ -i (variants scurta a lui este "existii'). 2xl. nemalavitnd ..pronume personal. atribut pronominal genitival.verbpredicativ. tranzitiv. integrarea grupului nominal cdrui elev atat in subordonata. 5 5x2p. care subliniaza valoarea cantitativa). inapoia (pentru genitiv). complementcircumstantial de loc etc. vei ajunge . personal. pers. Ai mei au plecat. 3. A. Totall:=14p. a III-a pl. . pers. Ma gandesc ee-l vor alege). Construit cu prepozitii ~i locutiuni prepozitionale. timpul viitor. vei crede :_ verb predicativ.forma regionala (obtinuta prin caderea lui v. Exista specii de atribut pronominal realizabile numai prin pronume. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). intranzitiv (in contexi). Trimit lucrarea profesoarei mele. 3.. ajuta~ma sa ies din tmpas. complement direct.participiuadjectivizat (comportement specific participiului). tranzitiv. B.r. modul infinitivprezent (Tara marca a. care stau in nominativ. Draga mea sora. . 3 2p. 3. incorporeaza si adverbul mai).pronurne personal. modul gerunziu.=4p... Testul nr. complement instrumental (A reusit in viata faciind eforturi). . forma atona nu si prin substantiv (este valoarea de "dativ posesiv" a dativului aton al pronumelui personal sireflexiv). n 2x2p. in loc de. complement circumstantial de timp (sau de cauza).: . in afard de (pentru acuzativ).dativ. a II-a sg. complement direct (Aud tunfmd). complement direct. a II-a (in b). atribut adjectival. pers. pers. timpul viitor. iar regentul..complement sociativ. s-a construit un mare hotel.Pentru gerunziu: 1. b. valoare de "dativ posesiv". I.din. caci provine din transpunerea in vorbire indirecta a unei propozitii interogative. atribut pronominal in dativ... 2. . dativul apare ~i la adjectivul relativ cdrui. Si alte functii pot fi aduse in discutie: @ Ca functii necircumstantiale.5p..·Diferenta dintre cele doua constructii este rezuItatul fenomenului de inversiune sintacticd. 2p. am sa ajung .=3p.verb predicativ. In text apar: i8 ii (cduta) . deasupra. a III-a. conj. 2. neregulat. personal (numai modul este nepredicativ si nepersonal). Intreaga 1. 5. fenornen care antreneaza si 0 modificare a raporturilor sintactice: subordonatul devine regent.verb copulativ. pozitie care lmp~ne cazul dativ substantivului elev. timpul viitor. . Se potalege si alte prepozitii si Iocutiuni prepozitionale: multumitd (pentru dativ). tranzitiv.'/I De observat ca in exemplul: Ma intreb cdrui elev . * De observat. Calitdtile lucrdrii mele sun! extraordinare. conj. Pe lfmgii ai mei. genitiv. unde ocupa pozitia de subiect.eroase alte functii sintactice. 10.aIII-a. conj. .acuzativ. Un omonim gramatical: inuilnesti zilnic . <~o[nicn.. atribut verbal (Ma impresioneaza un copil pliingiind). pers. Prin acord. cu privire la. a III-a. in exemplul: Dau cartea cdrui elev are nevoie de ea. 6. forma atona. 2p. Elevul gratie ciiruia am reusit. subordonat. 2.Gdndulla ai mei ma tulburd. apare un adjectiv pronominal relativ propriu-zis.=lOp.).. dar imperativ.tip de vii tor alcatuit cu auxiliarul a avea + conjunctivul. Nu se vor analiza d-voastrd ~i ce.=6p. - Lucrarea mea este bine apreciatd. (ce) zice . Deosebirile privescmodul si persoana: indicativ prezent. . poate indepli~i num.)omphnnent direct (determina gerunziul nemaiavand). vezi. sg. intranzitiv. Asa se explica aparitia unui subiect in dativ. g. dativ. subiect. 0 wid pe colega mea extrem de supiiratii. ~at si in regenta..

81! se crede . complement de timp (lnainte de a pleca. modul imperativ. complement indirect (sau de cauza). face parte din complementul circumstantial de timp fnainte de a fi jagaduit. cele fiigaduite . cu se devenit mardi a acestei diateze). era ami. dar ne placea). fagaduit .uprip~i neciijip .ne. a. timpul prezent. d. complement instrumental. formeaza un complement circumstantial de cauza. a. vezi alte patru functii sintactice.forma de participiu. B. predicativ impersonal intranzitiv. vei sti. complementconcesiv ilf (Neavand 0 sdndtate bund. 6. pentru functie. * crede . a. d.participiu adjectivizat. a. exprimat prin verb predicativ. pers.forma de supin. (n-)am ce sti.infinitiv lung substantivizat. anuntd-mdl}. sintactic. modul indicativ. Doua aparitii ale luifagiiduit: iii de fagaduit . gazduire . c. nu-si crede ochilor ~i urechilor . este un complement indirect (determine verbul intranzitiv ne-am sdturatv.pent~~n. $tiutu-l-ai '(afjade hain?). cri refl:xiv obligatoriu.}Xl9rfqsin~lictic. si-a schimbat regimul in tranzitiv.(vreau) sa se fjtie. a. este un complement circumstantial de relatie. Pentru participiu. substantiv feminin. 4. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ ce. c. {incearcii)sa stii. de jagaduit . 8. b. b. predicativ personal intranzitiv. sintactic.5. a III-a sg. diateza pas iva (varianta reflexiv-pasiva. 3. predicativ personal tranzitiv. complement de relatie (De arsa.=20p. cousuuiudu-se cu acuzativui (a crede pe cineva). pers. functii comune cu ale adjectivului: 1. diateza activa pronominala. 4. atribut verbal tDorinta de a reusi este imensdy. indicativ. a II-a sg. nume predicativ (Miincarea este prea arsii).conj. sintactic. se acorda in gen. 88 89 .a) 5x4p. diateza activa pronominala. element predicativ suplimentar (llconsider prea tacut). predicativ personal intranzitiv. predicat verbal. predicativ personal intranzitiv. a III-a sg. rabdarea . conj. deosebirea consta in forma de mod si de persoana: indicativ prezent. tranzitiv. a). a III-a. 2..formei verbale compuse de infinitiv perfect (unde fi apare ca auxiliar al perfectului infinitiv). h. sg. facand parte dintr-o locutiune verbala: locutiunea in ansamblu.predicatverbal. 5. se construieste cu 0 subiectiva). (De-lat sti. substantive masculine. intranzitiv (in context. predicativ.. e.ii·taifjtiind. numar si caz cu regentul ajutorul (cazul acuzativ). smtactic. A. A. vei ajunge (mare si tare) -verb copulativ (vezi 1. plural. a crede apare construit cu dativul. 4p. f.predicat verbal. a fi jagaduit . complement de mod (A intrat fdra afacezgomot). timpul perfectul compus. predicativ personal intranzitiv si reflexiv. cazul nominativ B. a III-a sg . d.predicat verbal.=lOp. pers. 2p . personal. diateza activa. 2. conj. a III-a. cazul acuzativ (cerut de prepozitia pentru). atribut adjectival (vezi ~i 3. celor (cate . exprimat printr-un pronume relativ invariabil. personala. 3. $ a crezut . tranzitiv.. predicativ impersonal intranzitiv.forma de participiu s-a substantivizat (are ca maroa de substantivizare articolul demonstratrv).forma de participiu intra in structura gerunziului pasiv (unde fi este auxiliar al pasivului). (£ In limba literara actuala. nearticulat. Total 5=22p. identic a.verb copulativ. (cate lp.doua participii substantivizate (marc a de substantivizare 0 constituie articolul demonstrativ). introdus prin locutiunea prepozitionala inainte de. . _ ® erede . sg. unde este pasiv). si tot a reu~it).2p. articulat cu articolul hotarat enclitic -a.forma de supin. 5x2p.verbul a crede este lipsit de autonomie lexicala ~i gramaticala. I. fiira autonomie lexico-grarnaticala. exprimat prin verb impersonal (in context. Stii teevar). . b. c. complement indirect (Este gata de a renuntay.infinitiv lungsubstantivizat. sin tactic. pers.predicat verbal. lp. este predicativa. e. complemente indirecte. 9x2=18p. exprimatprin verb predicativ. pentrndiateza. intranzi~iva. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ multiplu mare si tare. nu ne-a pta cut deloc). pentru exemplu) Pentru infinitiv: 1. a).<Lli~ll. * In text. complement de cauza (De arsd ce era. introdus prin prepozitia de. deci intranzitiv (constructie arhaica). 5. ai sa stii. b. a III-a. 4. Vezi locutiunea verbala: a nu-si crede ochilor si urechilor. fiind jagiiduite . . are rolul unui complement indirect. copulativ impersonal intranzitiv. dativ.. subiect (Nu se poate spune cum e mai bine). (ce) e . (poti) sti. e. personal. cazul acuzativ(cerut de prepozitia cu). intra in structura . diateza activa. copulativ personal intranzitiv. substantiv feminin. g. 7.

sg. b. (nu) meritd (sa faci efort). ddinuie. c. se chinuieste / se chinuie. $ In ce priveste functia sintactica a gerunziului din text.. Se construieste cu un complement direct.0 weal. a III-a. (lp. Bea edt . . indrumd. deosebirea priveste exprimarea subiectului si a pozitiei de complement de loc. construit. .. lipsit de autonomie lexico-gramaticala. B. regim oscilant (tranzitiv si intranzitiv).. punctuatia este singurul element distinctiv: separarea prin. sintaxa) 6x2p. a. a compdrea..' e.complement circumstantial conditional. dar din motive diferite lipsa de autonomie morfosintactica a lui avea. ~ de recunoasterea conjunctivului variabil din componenta formelor verbale compuse (ai sa $tii) sau din constructia cu regente verbale. veste forma negativa si natura determinantului (vezi 9. realizat printr-un supin (de terminat). to N-au fost incluse forme le (celor) asupriti si necdjiti. a. de remarcat ambiguitatea semantica: posibilitatea de a-l interpreta fie exprimand cauza "pentru ca nu mai avea ce zice".~J?~ceq~Cfl. 2. realizate.diferentaatade cprif veste natura impersonala si intraiizitiva' verbului. .. a9aza. c priveste statutul tranzitiv al verbului.realizat substantival (case). timpul viitor (avea. se vor compldcea. realizat printr-o constructic infinitivala relativa (CtI' s« fac(f). d. asocierea cu indicativul prezent. de-ai $ti). identic a. deosebirea fata de a. Se constmieste cu un subiect realizat pmtr-o constructie infinitivala relativaIce se fntdn:pla). deosebirea de a. a II-a. valoare . exprimat prin verb predicativ. ar umple.' . f. g. n-av~a s~ apuce . a.element predicativ suplimentar. . 7x2p:=14p. vei crede). fnfatigeaza. deci imposibilitatea acestuia de a primi determinanti proprii. Dea Domnull. fi cduta. 24p. c.nume predicativ. aiei. c. .complement circumstantial opozitional.forma de participiu. modul indicativ.Q(! lipsavirgulei indica asezarea aceluiasi substantiv. ne speriaserdm. b. 3. 9. a III-a sg.element predicativ suplimentar. decarece infinitivele lungi sunt substantivizate (vezi 8. lips it de autonomie lexico-gramatical a. predicativ. C~onlc:ntarU 1. neregulat. va transpdrea. Total general=l Ssp. in limba actuala. se include in structura looutiunii).modala") si natura determinantului (vezi 9. fiind si semnul asocierii cu . B). personal.modul indicativ. diateza activa. predicat verbal.). b.=14p. A). sa aibd. poate fi adusa si forma fi de dativ. I. '" N-au fost incluse infinitive le din structura fonnelor verbale compuse (vei ajunge.lui). B). . functioneaza ca auxiliarlsemiauxiliar). A. semnificd". cu valoare de imperativ. Scrierea cor e c t a depinde: '" de recunoasterea infmitivului din structura fonnelor verbale compuse (vei sti.complement circumstantial de mod. b se limiteaza la constructia cu un complement indirect (Ia intelegereay. tranzitiv. cheltuieste /cheltuie. dezagregd. de 0 constructie tranzitiva. f. . inseamnd' "reprezinfa. g . indicativ. ~re (doud case) . predicativ. pers.(am) fiigiiduit . Constructia intranzitiva a lui crede (crede + dativul) este un fapt sintactic arhaic. forma negativa. implicit. singur.predicat verbal. pers. sa puna capdt. 90 .. a III-a sg. se construieste cu un subiect personal si un compl. lipsit de autonomie Iexico-gramaticala.Qonj. tranzitiv. prin propozitii introduse prin relativ. a lua notite" vs. ' ' e.complement circumstantial de scop. c. are (de terminat) . 5. 91 a 7x2p. exprimat prin locutiune verbala (a avea. conj. diateza activa. 1» A. (sau pl.complement circumstantial de exceptie. imperativ = 3 sg.complement circumstantial de relatie. Se construieste cu un complement direct. 0 forma de viitor in trecut (avea. conj.. . a. aici. din componenta constructiei infinitivale relative en-am ce olti) sau din constructia cu verbul a putea (pot! olti). inlocuit.=12p Total 8=22p.. B. care sunt lipsite de autonomie morfologica. pers.. n-are(ce s~fnt4mplaJ . diateza activa. lp.Celetrei exemple au in comun. prezent. diferenta priveste valoarea verbului (aici. forma negativa. Total 9=28p. d. a IV-a.n-are(ce sefacej-: predicat verbal' ' diferenta fata de. n-are sii reuseascd . Data fiind omonimia 2 sg. . $' de recunoasterea participiului din componenta unei forme verbale inversate ($tiutu-I-ai). . 10. creeazd. fie exprimand timpul "cand nu mai avea ce zice". sintactic. pers. deci cu functia de complement indirect: ti trimit 0 scrisoare.. . fara autonomie lexicogramaticala. apare ca auxiliar al viitoru. b. aibii parte . . va zdcea. b pria ~. a III-a sg. Ca omonim morfosintactic. deoarece participiile s-au \ substantivizat. intra in structura formei verbale compuse de perfect c?mpus. personal. .!y~1J!ll.predicat verbal. iutreo pozitie de subiect si. '" Se pot aduce ~i alte functii pentru infinitiv: . . n-au fost incluse nici fonnele rdbdarea si gdzduire.virgula a substantivului compus Harap-Alb indica prezenta cazului vocativ. formeaza. de loc. diateza activa. 4. exprimat prin verbul a apuca. locutiuneaeste la modul conjunctiv prezent (lipseste marca sa). a.morfologie. . to Se pot adauga ~i alte functii ale gerunziului: . indicativ prezent (forma rabda). d. exprimat prin verbul a reusi. crednd.identic a.imperativukir. cu un complement direct. alcatuieste predicatul verbal. va tdcea. b. {imp . ca forma de perfect compus. personal.predicat verbal. rara valoare posesiva. Se construieste cu un complement direct .predicat verbal. insemneazd! "a pune un semn.

. obliga. diateza activa. tendinta avand drept rezultat constructii reflexive neacceptate de norma sintactica literara. pers. conj.. din co:uponenta formelor yerbale compuse. rnal-IIlUll-J. se intdmpld. 'lY rabdare. fnfaMeazii. fie ca auxiliar (e. diateza activa. diateza activa. singur. in romana.zItle smtactica distincta ~I. se com-i. diateza activa.e ~ar::e . zicd . c. .. a transpiir~a. tranzitiv (in context).de la auxiliar). predicatul verbal. conj. formand. de cunoasterea faptului ca inventarul de variante literarf libere este mult diferit in DOOM2 fata de DOOMl (de exemplu.. neacceptate de normele literare actuale.diferentele fata de 1. IiU tdcea ~i conditional: ar umple). c". ocupa. . se construieste cu un complement indirectj Jar pozitia de subiect ramane nelexicalizata. a predicatului. timpul viitor (forma regionala. A. ~~o.. a III-a. predicat verbal.- ~ g. predicat verbal. diateza activa. numai modul este nepersonal.). a zice . " o y?. are rolul de atribut pronominal in dativ. modul imperativ (forma neregulata). potrivit caruia grafia unor cuvinte tcrednd.. i. 6 1.. I. @ Sa se distinga utilizarea personala si tranzitiva din e de cea impersonala si intranzitiva din d. data fimd valoarea de "dativ posesiv" ("copilul.''. . construindu-se cu 0 propozitie predicativa. fnfiiti$eazay respecta componenta morfologica a cuvantului.In lingvistica romaneasca .~'i' h.b.. timpul prezent. a II-a sg. fie ca formant al locutiunii (g). cu pronume in acuzativ). personal. maroa a diatezei reflexive. aeeasta lucrare normativa. neregulat. a II-a sg. obtinuta prin caderea lui v. sa ajungi .. a II-a sg..:~ 1. predicative. se stie etc. dar conjugarea a III-a: a umple). a III-a. va zdcea. a privesc modul si timpul verbului: modul indicativ. Jil. a IV-a. a ill-a sg. I I I ! 8. n~ face p~rte. dar reflexiv (in b).' . pers. .stinga folosirile predicative ale lui ave a (a. .a-ptall:O"L. lll~orporat intr-o locutiune verbala. pers. tela. tranzitiv. se scriu crednd. singur. creeazd. f01~ele de infinitiv lung sunt discutate si ca tipuri de conversiune.rmafiigiiduit a fost discutata si la verb (vezi 3. conj. Astfel. pers.. a tdcea.. porta obhgatonu ca adjectiv. predicat verbal.este copulativ. pers. devenind un componeni obilgatoriu al acek.. <i Testul nr.din~~ctur~ v~rbului si.. a).) ZItIa de complement direct: personal (in a). zi . conj. si b se reduce numai la tipul de pronume care ocupa po. modul conditional-optativ. intranzitiv (fiind reflexiv obligatoriu. sa zicd . se cuvine.. in cazullui a insemna. persona le.. pentru sintaxa) 9x2p. a. a II-a sg. modul conjunctiv. . si ca tipuri d~ denvare (cu sufixul abstract -re) . a III-a. s~a. b~ ?eosebirea dintre a. personal. a III-a sg.. conj. d. diateza activa. <'" es~e~ copulativ. pers. de cele de sup in (din d si e1).intorci . creeazd.verb predicativ.• • ..verb predicativ.jI de recunoasterea formelor populare de conjunctiv deie. "" de cunoasterea corecta a clasei' de conjug~re careia ii apartine verbul potrivit normei literare actuale (conj. cu valoare de imperativ.. in structura caruia nu apare sufixul -eazd. aici. ..5p.. -eazd.verbe cu morfologie identica. WlllHl "Vi"'''''' fiind ne speriaserdm. tranzitive.toriu: sensul "a parveni" se actualizeaza numai in prezent" reflexivului.. sunt posibile douai mterpretan: e'. Pentru e. a zdcea. dar sescrie asazd. $ de re~cunoa~terea vanantelor literare libere acceptate de DOOM2 si marcate. predicativ. pers. a II-a: a complacea. intranzitiv (in context). modul conjunctiv.. iar. cheltuieste/cheltuiei ~. tranzitiv (folosit absolut). It!. personal. B. construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa-l stiu sanatos). sau ).hilor:sai''). timpul prezent.este personalii~'ri . din components gerunziului si a prezentului. cele din. 7. repetate in cadrul unei tautologii. personal. inseamruii]. <!.verb predicativ. b. respectiv. .. predicate verbals. pastrandu-se intacta forma sufixelor: -dnd.. ' 10. la origine.•. 93 92 . ie . nedeterminata.verb predicativ. te mdntuie . timpul prezent. pers. prin semnul grafic [I] tchinuieste/chinuie. timpul prezent. ai face. == b.verb predicativ. d) de cele Tara a~t~nomle. 3. ai face . modul imperativ. sa dai . cea propusa in rezolvare. care. (cate 1. predicat verbal. DOOM2 nu mai .verb predicativ.'. este reflexi:. O. . aici. $ Sa se retina natura de auxiliar (unii lingvisti il considers semiauxiliar deci ell pierdere partiala a autonomiei lexico-gramaticale) a lui avea din f.. s. . daca forma cele este interpretata ca: pronume demonstrativ de departare (similar aparitiilor din: cele care . giizduire . $ de cuncasterea tendintei actuale de extindere a constructiei reflexive si la alte impersonale: se meritd. conj. a III-a. '* este Impersonal. Form~ ~~i " fac. DOOM2 diferentiaza prin flexiune cele doua omonime: insemneaza' vs.$ Tre?uie deosebite formele de participiu. primind un nume predicativ realizat prin substantiv (a. se pare. . ~dmJta~d un subiect perso~na (Ion ajungdndy. Sa se di. ~:_Re~i. exceptand prezenta marcii de conjunctiv sa ~i valoarea. intranzitiv (in context). personal. 1 ~l 11 pI. pai~' tJCJP~ul. ~ormea~~. f~tay: atuncifagiiduitese comporta adjectival. fie cu statutul de participiu independent (I? c).=lSp. deoarece. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv te devenit maroa a acestei diateze).a II-a sg... ajuns 0 durere). Alegerea constructiei / formei corecte depinde: <Il> de recunoasterea infinitive lor din structura formelor verb ale compuse (viitor: se vor compldcea. 9. construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa ai neva':'. beie §i a formei iotacizate sa puie.este impersonal. a II-a sg.predicat verbal.i:" accepta vanane uoera pemru pers. I I ! I. nu este de imperativ. forum -~i ~ste unj. modul conjunctiv..5p. va transpdrea. a III-a. fie cu eel de forma inclusa in structura modurilor ~i a timpurilor compuse (m ~a. predicat verbal.e.identic verbul anterior. personal. modul conjunctiv piez€nt(lipse~te marca sit). e2).dativ posesiv" ("urfX:hilQ{$i oC.j. !® de recunoasterea "principiului morfologic" din ortografia romaneasca. este. cu functia de atribut adjectival pe' langa un pronume. 1). formeaza predicat verbal.. dupa modelul: se cade.. conj. pentru morfologie. devenit.

care exprima rapQI1\.de acasd . # @ Numai pronumele relativ ~iunele adverbe (eventual.=6p.. a III-a sg. S-. mai. tranzitiv.. df'(41i face) crmjunctie subordonatoare nespecializata. a Il-asg. sa (zicd) . introduc cate 0 conditionala.vezi supra. b. Ea [pronuntat iaJ ne-a adus numai necazuri). @ omonime lexico-gramaticale: . exprimat printr-un adverb de mod. . peste. si. grupate cu prepozitii) indeplinesc 0 functie de parte de propozitie: .$i.conjunctie subordonatoare nespecializata. = cum . 2p.' @ Pronume relativ invariabil: ce.identic constructia anterioara.introduce un complement circumstantial de loc. predicatul verbal. _ ce . singur. modul indicativ. a II-a. asa. introduce 0 concesiva. Ell Instrumente sintactice: _ Ia nivelul propozltiek apar prepozltli.=6p. care exprima 0 relatie de subordonare. cdnd .' Interjectii ~i locutiuni interjectionale: ia. sa. iar. 3x2p. dar. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ asa.pronume relativ invariabil. (cate 2p. in urmd . feminin (ex. personal.. pentru analiza sintactica) . singur. in ruptul capului. introduce 0 subordonata subiectiva. sa. pentru fiecare valoare. intr:millcapd propozitii subordonate. dacd. ceruta de regentul tranzitiv nu poti. I-a intdlnit pe copii). (ex.forma de imperativ a verbului a lua. _ asa. a III-a sg. pentru fiecare conjunctie subordonatcare) 7x2p . ceruta de regentul tranzitiv a vre).forma de pronume personal persoana a III-a._ copulativpersonal=intranzitiv: faritieaza"urrpredkaF nominal incomplet (se construieste cu propozitie predicativa).-.conjunctie coordonatoare adversativa.copulativ. timpul viitor (forma regionala). si . Yaihane . legand propozitii de acelasi fel. peste (pdcat) . pers.interjectie. . exprimat printr-un adverb relativ de mod. de. l l x l p== l lp. l-a trim is 0 scrisoare). Ia tot ce Ii se cuvinel). a. cum. plural. acuzativ + auxiliar al perfectului compus (ex.. s-(o intorci) . introduce 0 completive directa. . pers. nu. pers. 2p. ia (in text) . sg. dacd . 4. Total 4=29p.. introduce 0 completiva directs.adverb relativ de mod.cdnd. leaga propozitii principale. ~i (inainte) . iii . formeaza. pe care 0 leaga de regentul intranzitivte silesti. si. 14p.•. stabileste 0 relatie de subordonare la nivelul frazei. @ Conjunctii: si. . pentru fie care conjunctie coordonatoare) Bx l p=Sp. predicatul verbal. personal. lp. introduce 0 temporala.forma de conjunctiva verbului a lua. este (sa dai) .doua complemente circurnstantiale de loc. sa. . formeaza. personal. cum. (2p.forma de pronume personal de nominativ-acuzativ.lri·:desuP<')f!:lonare.prepozitie. in urmd. iar . 3x2p. stabileste 0 relatie de coordonare la nivelul frazei.acum . sa {dai) . care exprima raporturi de coordonare intre propozitii.conjunctie coordonatoare copulativa. inainte. TotaI3=14p. pers. pers. (cum) ·este . . . Adverbe ~ilocutiuni adverbiale: acum. (elite 1p. md rag.' introduce 0 completiva directa. sg.=13p. lp. de (acasd) . 2x2p. . 2p. pronume si adverbe relative. leaga doua propozitii subordonate care au acelasi element regent (cu totul exceptional.identic. 2x2p.=6p. b. intranzitiv..forma de pronume personal persoana a III-a.forma de indicativ prezent a verbului a lua. 6x3p.=4p. <8. a III-a.trei conjunctii coordonatoare copulative. dativ + auxiliar al perfectului compus (ex.complement direct (al verbului tranzitiv ai face din subordonata). a.doua conjunctii subordonatoare nespecializate.. a. cum . 6xlp.doua nume predicative. ceruta de impersonalul este. introduce 0 modala.c:. (asa) e .=l8p. . personal. facand parte din doua predicate nominale diferite. .complement circumstantial de loc. . b. 2p. dar . ce . introduce 0 subordonata completiva indirecta.=4p. conj..predicativ. conjunctii subordonatoare. Totall=22p.copulativ. Elevul ia 0 carte de pe masdy. . 13xlp. ceruta de regentul tranzitiv ai face. 95 . .. intranzitiv. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ cum. impersonal (se construieste cu subiectiva).predicativ.conjunctie coordonatoare adversativa. intranzitiv. acasd. predicat verbal.Ia nivelul frazei: apar conjunctii coordonatoare. si. . relatia de coordonare se stabileste intre 0 subiectiva si 0 medals).daca. introduce un complement indirect.prepozitie.a vre ~ verb predicativ. Ia ce-o vrea $i plece mai repedel). leaga doua propozitii principale. fiecare leaga propozitii principale.cum ~ complement circumstantial de mod. a III-a sg. @ Prepozitii: de. intranzitiv. ~i. sa(-l ajungi) .. @ omofone: .i (in urmd) . cdnd.adverb relativ de timp. sau plural (ex. (ex.complement circumstantial de timp.vezi supra. dacd. 2. 3. . complement circumstantial de timp.inainte.

prima are valoare locativa ~i indeplineste functia de complement circumstantial de loc. * Sunt amdrdtd. ~tfthill'1~tf': un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale.De cat timp lipseste? Odata obiceiul petitului era puternie. 5. odata . Numai astdzi am inidrziat . defel .prepozitie + adjectiv interogativ.forma de imperativ plural.eum . ca in exemplul: Scrie-ti zilnic in jurnal ce gande~ti!) b. Fii supus. deloc . pentru fiecare exemplu. scrie-ti . Candva era tdndr si puternic . 2x3p. valorile sunt urmatoarele: numai .stabileste un raport de subordonare. iar. Cuvantul ~t grupul omofon de cuvinte au valori gramaticale total diferite.Este de fel din Ardeal. pentru fiecare conjunctie) 2x3p.adverb de restrictie + prepozitie + adjectiv relativ-interogativ..=6p. maine . potrivit caruia un cuvant se deosebeste. altfel. * Mergea de-a busilea . (cate lp.A~ dori alt fel de mdncare. nu mai .=20p. 0 predicativa. intr-una .adverb de mod.adverb de timp. decdt .stabileste un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale. scrieti .:. pentru explicatia fiecarui omonim) lOx2p. pentru fiecare exemplu.adverb de restrictie. neavand rol de parte de propozitie. (cate 3p.prepozitie + substantiv. TotaI7=12p. sg. A.adverb de restrictie. resultatul a fost altul oonjunctie neolo(!id. de loc . introduce verbul copulativ rdmdne. degrabii .Este de loc din nordul Bucovinei: ·Vino degrabiir~Degrabiifnare. (este) lncurajat -r-: doua predicate verbale distincte.Cdnd va trimite artieolul cerut? o. nu ai sanse de promovare. exprimate prin verbele a prefera ~i a fneuraja la diateza pasiva. intruna . Locutiuni adverbiale: # tt vedeam plecdnd din ciind in ciind . al doilea predicat esteeliptic de auxiliarul pasiv. Ip.prepozitia intru + pronume nehotarat.stabileste un raport de subordonare. in ruptul eapului. 0 data .. pentru tipul de relatie). pentru cit nu s-au tinut de promisiuni . $ Cu toate ca muncise fara odihnd. Pentru evocare aleg 0 datafericita din copildrie.milasecevdscrls: Vorbea intruna -lntr-una din zile. '" Se uitau de jur imprejur . 7. graf~c. * Mi-a povestit fntreaga pdtanie de-a fir a par . 2x3p.=6p. '" Nu vrea sd fie deranjat in timp ce-si pregdteste examenul. 6. fiind 0 locutiune specializata pentru circurnstantiala temporala.adverb relativ de mod. Vine ori azi.conjunctie coordonatoare disjunctiva.adverb interogativ de (cate 2p. nu poti sa revii . pentru analiza) 5x2p.auiiai sa. 5x2p.Ion nu mai merge la serviciu. Toti guvernantii au fiicut promisiuni de crestere a niveluluide trai. s-a pomenit cufamilia pe dap.forma de imperativ singular + pronume reflexiv in cazul dativ. Total 5=40p. este posibila insa si functia de complement indirect. in al doilea enunt substantiv precedat de articol nehotarat.Se intereseazd numai de cilt timp mai am nevoie. numai ciirezultatula fostsub asteptdri . (in exemplul dat. iar. "* S-a pregdtit destul de mult.prepozitie + substantiv.adjectiv pronominal nehotarat + substantiv. fiind 0 locutiune specializata pentru propozitia concesiva.complement circumstantial de loc. TotaI6=20p. '" De butui seam a cd gresise . numaideciit ~ adverb de timp (are si nuanta modala). 97 i . pentru fiecare pronume si adverb relativ) timp + auxiliar al viitorului. a: in urmd. lp. (cate lp. . pentru fiecare exemplu) ! ~ I II ! l ~ I ! i I I ~. component al locutiunii conjunctionale odatii ce. 96 Grafia diferita se explica prin respectarea "principiului sintactic" din ?rtografia romaneasca. N-a venit dedit Ion . de fel.complement circumstantial de mod.adverb conditional/de mod. fiind 0 locutiune specializata pentru circumstantiala cauzala (lp. d~ ~ Ymbin_:rreib:ra omofona de cuvinte (deci cu 0 pronuntie l identica). forma atona. ciind va .adverb de mod.adverb de negatie.complement circumstantial de timp. pentru exemplele date. ceruta de ciindva .complement circumstantial de mod. Vezi 4.adverb de timp. deci indeplineste functia de atribut pronominal in dativ. Nu s-a odihnit deloc . 8.adverb de negatie. numai de cilt .=lOp.stabileste un raport de coordonare copulativa intre doua propozitii completive directe. Nu md sperii defel . are valoare posesiva. de grabd-: prepozitie + substantiv. de ciit . alt fel .r dori alt fel de selectie decdt eel actual. Sa te fntorcinumaidecat! . ci sd-mi si vorbeascd . " altfel . a.adverb de negatie + adverb de continuitate. leaga doua complemente circumstantiale de timp. este preferat.Mdcar 0 data as vrea sd-l mai vdd.stabileste un raport desubordonare. 01.predicat verbaL (lp. or.=lOp. aici. in enuntul al doilea. ·Odata ee ai abandonat. Locutiuni conjunctlonale: $ Dorea nu numai sa md vadd. a doua intensifica negatia.numeral adverbial. rezultatele nu l-au multumit .= 6p. El este altfel decdt mi-am imaginat . c.

nu este o persoana a adresarii. conj. functii care. intr-o propozitie concesiva si intr-o completiva directa). in textul dat. Natura adverbiala se sustine mai ales semantic. indicativ. alcatuit din verbul copulativ este sinumele predicativ preferatul. '&N-am selectat sirelativul cine. impersonal (se construieste cu 0 subiectiva) si: unipersonal. ~ Sa se observe valoarea speciala a persoanei a II-a singulur. b. indicativ prezent. in text.diateza activa pronominala. 2X5p. <I' Sa se observe antepozitia formei atone de pronume in cazul imperativului te mantuie. realizat prin infinitiv (rara marca prepozitionala a). care.este preferatul . se construieste cu un subiect postpus (0 carte)~i un complement indirect. a devenit maroa a acestei diateze ~i intra in structura formei verbale. deoarece substantivullume nu apare in pozitia de complement direct. alcatuit din verbul copulativ este si numele predicativ multiplu harnic si inteligent. poate (cil) . e. 0 propozitie principal a. este harnic !ji inteligent .identic exemplul anterior. ci una cu valoare "generala". Total 9=32p.diateza reflexiv-pasiva (apare ~i semnul evident al acestei diateze: complementul de agent). (ist) pregatefte (un ceai) .. singur.ci un conjunctiv. trebuie (cii) . poate (pleacd) . pentru a nu fi confundat cu imperativuI. se construieste cu 0 subordonata subiectiva.adverb predicativ de mod de probabilitate. a III-a sg. iar pronumele reflexiv (aici. simultan. ~ Nu trebuie pierdut din vedere ca unele dintre elementele invariabile selectate indeplinesc. Atentie la omonirnia formei regionale de viitor cu forma de infinitiv (n zice. carenu i'iiifi'esfeunirrfinitiv. formeaza un predicat verbal si. * Am considerat. care. numele predicativ este exprimat prin doua adjective calificative coordonate copulativ. c. intranzitiv. a. b.predicat nominal.diateza activa pronominala. caracterizata prin postpunere (spala-te).=IOp. deosebirea priveste sensul si constructia: sensul nu mai este modal. conj. 2x5p. sg. b.. '. se acorda in gen si numar cu subiectul (masculin. li zice prostul clasei. se manifesta coocurent. a devenit marca acestei diateze. deci alta pronuntie. pers. motiv suplimentar de confundare in text . (Ion se) cunoaste (pe sine) =diateza activa pronominala. poate (sa) . pe langa functia de instrument sintactic la nivelul frazei. 1. trebuie (sii) . 2X5p. in consecinta. Total 8= lOp. 4.se afla la limita dintre valoarea verbala (cu un subiect subinteles si 0 completiva directa) si cea adverbiala (construit cu 0 subiectiva).' . pierzandu-si valoarea pronominala. 99 .fiind prezente impreuna in toate 'aparitiile. Total general=273p. iar. Argumente pentru natura verbala: selectia. a aceleiasi conjunctii de subordonare (set) si posibilitatea de a aparea si in varianta reflexiv-impersonala (se poate sa fi plecat). de complement indirect. figura constand in repetarea unui cuvant in pozitii sintactice diferite (in cazul nostru.=10p. este un complement circumstantial de mod (pe langa verbul pleaca). (19iJ pregiiteste (copi/ul) .adverb predicativ de mod de probabilitate. ca in cazul verbuluicorespunzator.). verbul zi ca intranzitiv. ci intr-una de element prcdicativ suplimentar. iar pronumele reflexiv (aici. Are ca determinant complementul direct pleca. exceptand tipul .=10p. prezent. iar reflexivul. tranzitiv. iar reflexivul. 2p. b. implicit. ci 0 propozitie completiva directa. 10.=12p.=20p. este cazul lui sa. 5x4p.cui). 9. formeaza. 3x4p.) . cu valoare de "datlv posesiv") indeplineste functia de atribut pronominal in dativ. Total lO=30p. a vre). de determinant. d. a. a. ca structura. caci are alta silabatie (doua silabe). in dativ. mpcrativului cu indicativuI. poate (sa pIece) . exprimat printr-un participiu substantivizat in cazul nominativ. iar reflexivul (care poate fi dublat) ocupa pozitia de complement direct. constructia cu un conjunctiv perfect si contextul general accentuand sensul de probabilitate.si substantivul ia. B. Se cunoaste (deja cine . are ca determinant nu un complement direct. in cazul nominativ.1 . 3. 0 are si pe aceea de maroa morfologica a conjunctivului. in dativ. pierzandu-si valoarea pronorninala. constituind un omograf. Diferentele privesc diateza verbului ~i naturagramaticala vului 98 a reflexi- 2p. personal. fapt care favorizeaza confuzia celor doua forme verbale. poate (pleca) . in acuzativ ~i dublu exprimat) ocupa pozitia de complement direct. si nu un omofon. N-am inregistrat ca ornonim. Sunt acceptate ambele interpretari. diferita de a imperativelor curente. a II-a.predicat nominal. c. se construieste cu 0 propozitie subiectiva.adverb de mod de probabilitate.diateza reflexiv-pasiva. 0 propozitie principala. iar pronumele reflexiv (aici.predicat verbal. A. Se stie (de cdtre toti) . b.diateza activa pronominala. (Ion se) stie (nevinovat) . deoarece acesta este variabil dupa caz (cine .. doua functii gramaticale. exprimat prin verb predicativ.predicat verbal. '&Atentie la conjunctivul rara sa. c. a. trebuie ~ identic primul exemplu. lara functie predicativa. a IV-a. ca in constructii de tipul: li zice Ion. exprimat prin verb predicativ. in context. forma atona) ocupapozitia. a. forma atona. $ Sa se observe tautologia: de-ai face ce-ai face.

diateza activa.verb personal. J. se ie. modul conjunctiv.. difera insa 101 .verb personal. I. neregulat.liza. pers.verb personal. a fi chemiind . Se intereseazd de timp pierd). a IV-a. pierzandu-se 0 propozitie. conj. forma atona de acuzativ.'. Cateva modele de analiza: umbla . ® Forme de imperfect: umbla.atat In propozitie. [. timpul imperfect. diateza reflexiva (pronumele reflexiv fi-.c. se ldtea. implicit. a II-a. ada . cu forma atona de dativ. timpul perfect simplu. singular. modul indicativ.blle$hi tela. pers.cu vorbirea directa). B. predicat verbal. a Ill-a singular. obtinut prin caderea lui v-. are valoare de "dativ etic".. se lungea. prezent. fie cu valoare conjunctionala (invafa mai bine dedit fnvaf eu). ~". Sa nu se confunde utilizarea verbala cu cea adverbiala. Din clasa adverbelor.. b. predicat verbal. modul indicativ. timpul imperfect. a II-a. 2. cea predicativa ~i cea nepredicativa. se intdmpla.. diateza activa..:.. 3. (ciite 2p.prepozitie + numeral (Am terminat de invdtat intr-una. conj. a predicatului. fie cu utilizare prepozitionala (lnvata mai dedit mine).'.=4p. ~i eel de component cu functie tactica de sine statatcare: fie cu functia de complement (directsau indirect).adverb de comparatie. . a HI-a singular._. 1. au fost discutate si analizate numai situatiile actualizate exemplele date. diateza activa. timpul viitor. a III-a. deci lara functie sintactica). diateza activa.verb personal. conj.'_. pers. se lungea. timpul viitor (realizat cu auxiliarul a avea + conjunctivul). personal. pers. singular. precum si cele utilizari adverbiale.. intranzitiv.. ' . 9. 10. tranzitiv. diateza activa. pers. ' '. predicativ. Model de analiza: zise . forma neregulata.'. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv se._. ajungea.tii riurmii intre prb]Jozili'isaurntre nivelul frazei sau al textului. Forme de perfect simplu: zise."~' . singular. are sd cadii (rdu) . modul indicativ. predicativ. ". A.]. utilizat in vorbire indirecta. 0. Testul nr. conj. ca formant al acestora.verb predicativ. pers. rdspunse. nu se capdtd. In afara acestor exemple. care variaza intre statutul de component al unor forme verbale. se intdmpla. grafic. cat ~i. nu in zile). @ intr-una . 100 4x3p.. nu scdpau. conj. predicativ. predicat verbal. predicativ. b. diateza activa.+ infinitiv). a Ill-a.prepozitie + adverb relativ-interogativ (sau adjectiv tiv) (in vorbire indirecta: Se intereseaza de cat cdstig. se intiimpla . n-avem a duce. conj. ada. modul indicativ. a IV-a. conj. al doilea fiind eliptic de "U"H~a~l. a III-a.. diateza activa. a lII-a singular.=12p. predicat verbal. timpul prezent. a III-a singular. a III-a. tranzitiv (folosit absolut). cuprindea. 'J 2x2p. singular..verb personal. modul indicativ. cele de negatie si cele de continuitatenu indeplinesc. pentru recunoasterea iii analiza fiecarei forme) "" •. tranzitiv (in context. intranzitiv. modul imperativ. predicat verbal. '_'. a III-a singular.. 0 functie de parte de propozitie. a III-a.J. i % Conjllhctia6tsta. forma arhaica (alcatuita din auxiliarul a avea + infinitiv). '". tranzitiv. timpul imperfect.$i Forme de viitor: are sa cadd (rdu). <?> ciind va ~ adverb relativ-interogativ sau relativ propriu-zis + auxiliar viitorului (Nu stiu cand va pleca. dupa semnele punctuatie [. ". zi . 4x2p. pasiv. a III-a singular. .. cu cea de atribut pronominal In dativ. avea. neregulat. modul conjunctiv. subiectul este inexistent). . in care se include cu functii diferite: ca maroa a diatezei reflexive sau ca maroa a reflexiv-pasivului. pentru fiecare forma de imperfect) 10x2p. conj. forma negativa. in mod curent. intranzitiv.. avea . se ldtea.=20p. <?> de cat . conj._. pers. sa IlU nimereascii . predicat verbal. predicat verbal. a IV-a. predicativ.verb personal.. devenit maroa a acesteidiateze). 7 1.. nedublata (Vine!on ori poate aparea . voia . tranzitiv. predicat verbal. pers. modul prezumtiv. in alternants . predicativ. diateza activa. timpul prezent. predicat verbal. singular.. pers.-8p. mai pot aparea: * dedit . conj. tranzitiv. Unele dintre cuvintele apartinand perechilor de omofone pot avea mai lexico-gramaticale. cu un predicat nominal cu nume predicativ multiplu.. timpul viitor. predicat verbal.+. a III-a. Grupurile: te duci. predicat verbal. diateza activa. 5. 7. I. tranzitiv (folosit absolut). . $ Forma de perfect compus: (. impersonal (In text. predicativ.ti-)ai gasit. pers.. modul indicativ. intranzitiv (in context). voia. diateza activa. I plural. timpul imperfect. de an<l. (ciite 3p. n-oi fi. conj. predicativ. predicativ. pozitia subiectului ramane neexprimata). $ Conjunctia ori poate aparea ~i singura. timpul perfectul compus..verb personal (in text. '~. predicat verbal. tranzitiv.. n-avem a duce= verbpersonal. sa spun . gure. tranzitiv.verb (facepaite dintr-o expresie verbala). apare. forma regionala (realizata cu auxiliarula. predicativ. Total1=34p. a III-a.. predicativ.verb personal. De observat ambiguitatea reflexivului. pers. modul indicativ. modul indicativ. pers. predicativ. reflexivul intra in structura verbului si. In toate constructiile. se inchia. Momentul ciind va pleca se etc.verb impersonal.verb personal. se inchia. . 8. a II-a.tI I 4. aceasta confuzie atrage si 0 grava greseala de segment are.n fraza.~ ~. Modele. a lI-a singular. Sa nu se confunde cele doua predicate pasive. predicat verbal. modul indicativ. conj. pers.

n-avem a duce . cu sens activ.subiect (Nu-mi este usor de spus asemenea cuvinte). .se intiimpla pozitia subiectului apare 0 subordonata subiectiva conjunctionala. . de con]. 3x2p. atribut adjectival. conj. n-ai cum sa-l ocolestiy: d.=8p.=6p. .complement circumstantial de mod (A in tra t fara a face nici eel mat mic zgOlnot). I. conj. 2p. . fara autonomie morfosintactica.verb pmonal. cu valoare de "dativ etic" (vezi ~i 1). 7. Grupurile: ti-ai gdsit. (ele) tot (nu scapau) . nu are functie de parte de propozitie. fiind precedat de regentul putea). este nepersonal si nepredicativ).nume predicativ (Suferinta lui este de neimaginatv. Tara autonomie morfosintactica. (2p. corelativ al propozitiei concesive. con} a III-a. dar nu e sigur. intranzitiv. .ic:a.predicativ impersonal (Cdnd este sa se intdmple necazul.rumCli modul. 5x4p. a IV-a.auxiliar al viitorului. * In al doilea grup.complement de relatie (De stat. Alta valoare: pronume nehotarat (Crede tot ceea ce i se spune).~20p.complement oiroumstautiul instrumental: Si-a [/ljJll(itu~it lulind medicamente. predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ). pentru statutul fiecarei forme de reflexiv In acuzativ) 4. are sa cadd (rdu) .=4p. respectiv a predicatului. a IV-a.ajungea (la stele) . predicativ. modul gerunziu. de conj. 5x4p. Pentru gerunziu: .maroa a diatezei reflexive. .complement direct: Simt adiind 0 boare de vdnt. complement circumstantial de timp. a II-a.maroa a diatezei pasive. Inainte de a fi refuzat postul. aici. .verb personal. ~ Alte valori sintactice ale lui a fi: . varianta reflexivpasiva (in: se capata).auxiliar al pasivului iSolutia este aplicatd in tratamentul cancerului). . A$ fi venit dacd stiam.rolul reflexivului: . 6.auxiliar al prezumtivului.st tot a reusit.=16p. desi nu intra in structura verbului. (cate 2p. . avea (un mestesug) ~ verb de sinestatator.verb personal. se ldtea.complement circumstantial de timp (Piina a te decide. . lp. a. reflexivul are statut obligatoriu. '» In primul grup. 4x2p. intranzitiv. deci intra in structura verbului. care. 2p.. mcdul supin. .conditiona~ infinitiv (Peate sa fi venit. a IV-a. 2x2p. a.~. se inchia. '" Alte valori morfologice ale luifi: .=6p Total 7=29p. (ti-)ai gdsit . pentru functie. 2x2p. modul infinitiv. predicat verbal. . -'-numepredicativ(Dorin!a noastrd este de a giisi intelegerey. se lungea. . predicat verbal. fiind obligatoriu pentm sensu] contextual al verbului (in: te duci. are sa cadii (rdu). giindeste-te bineJ). De observat ca se grupeaza nu cu infinitivul. 2x2p.preg.=20p. Pentru infinitiv: -subiect (Nu se poate spune edt a suferit).copulativ personal (Cartea imi este utilii). . seie. Tara autonomie morfosintactica.adverb de mod.=4p.verb autonom. pentru analiza sintactica) 7x2p. (n-)oi fi . . c.copulativ impersonal (Este uti! sa cunosti acest nou program). intranzitiv.element predicativ suplimentar: 0 simt chinuindu-se. are forma de infinitiv. .auxiliar al perfectului compus. diateza activa. (cate 2p. diateza reflexiva (cu marca reflexiva trecuta inaintea regentului putea). personal.=4p. 2p. . pentru morfologie. 5x4p. dar mi-e urtit pe fntuneric). pentru supin: . ci cu regentuI poate (ca particularitate de constructie a acestui regent). (a-si) inchipui ~ verb personal. in 3x2p. . 8. 2x4p. dupii viinat . 103 . trebuia sa te gdndestiy.doua verbe lipsite de pozitia slntactica a subiectulul. tranzitiv (folosit absolut).complement direct (Terminii de rezolvat fnaintea tuturor). reflexivul. predicat verbal. .=14p. complement direct.auxiliar al viitorului arhaic. tot (mestesugul} . complement circumstantial de mod. tranzitiv.lJlergiind .complement indirect (Se pregdteste de plecat in strdindtatey.=20p. conj.tjY{r. as mat sta.complement circumstantial concesiv: Neinva!iind mai nimic. se intdmplay. predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ).=8p. predicativ. Total 6=60p. pentruexemplu) 4x4p. a fi chemdnd . ziimbind . ci a devenit marca a diatezei reflexive. .verb personal.atribut verbal: 0 femeie suferind este 0 imagine tristd. nu are rol sintactic autonom. intranzitiv. (a-lsi inchipui. Tara autonomie morfosintactica. diateza activa. fura functie de parte de propozitie: b.adjectiv pronominal nehotarat. a fi chemiind .complement indirect (Este aptd de a-si reluastudiile). . modul gerunziu(face parte din constructia gerunziala absoluta Si mai mergdnd ei 0 bucataj. prezent (lipsit de marca a. A. predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ).auxiliar al perfectului conjunctiv. complement circumstantial de scop. b.

de loc. 2p. de. ~ifi) + gerunziuI.~lJ0iliar regional al viitorului pentrupers. cu.II prepozitie: n-avem a te duce de mana.(din auxiliarul viito~l~i va). i~i pastreaza aeeste earaeteristici de constructie si daca apare la un mod nepersonal (infinitiv. eire." .a. cu. mai. dar. circ. verbul apare fie la diateza reflexiva. altfel spus. . are rol stilistic. dacd. 11 x2p.compl. de timp. pentru statutul de prepozitie.# prepozltii si prepozitli compuse: fara de. . niciunul nu este la diateza activa pronominala.compl. de loc. asa se lungea de grozav. numai in arc se inchia tot mestesugul ~i puterea omului). nu " si . la. pe sub. ca. (lp.+2p.c. irifr6ducanCl'pfopozltii subordonate. 3.riarativ"..leaga fraze si fragmente ale textului. 5. -. atunci .=9p.i narativ"· " intra in componenta ~nei locutidni adjectivale (alta bdzddganie Iii mai Iii). in. Hai si tu eu noi). eu valoare de "dativ etic".pierdere" a unui predieat. prin posibilitatea dej. a. cd. de mod. alcatuita din doua auxiliare (a. si tot nu putea rdmdne indiferent). de. scdpau de ddnsul.prepozitie devenita maroa a infinitivului. din. la Creanga. 5p. eire. forma compusa. stabilind legatura intre fraze.compI. '3' adverb de mod de intarire (daca n-oi fi §i eu acolo. intr-un text de factura populara. fie la diateza reflexiv-pasiva. asigurand. dacd. (semladverbe) diu (are sd-ti caddt . b. un fapt de natura terminologies. eire. de cuprindea pdmdntul in brate.a III:a. si. " articol demonstrativ. pentru fieeare forma diferita) lOp. cd. . (2p. obtinut prin caderea lui v. '3' a fi chemdnd . in constructia ti-ai gdsit. nu. asa de grozav . legand fie parti de propozrtie de acelasi feI (ex. de ajungea eu mana la luna'). introducand parti secundare de propozitie. (pentru rolul in marearea relatiilor) $ conjunctll subordonatoare: dacd. pentru fieeare semiadverb) (2p. inainte .stabilesc relatii de subordonare In propozitie.compI. de loe. 2p. supin sau gerunziu). " conjunctie subordonatoare consecutiva (asa se ldtea de tare. eire.din auxiliarul va. hai. 2p. de timp.B. & prepozitie din components unei prepozitii eompuse (jara de) si a unei locutiuni adverbiale eu valoare superlativa (asa de lesne). neintegrata sintactic: b. eirc. CU. asa de tare . de. ultima introduce un atribut). TotallO=27p. tot. fie propozitii de acelasi fel (Ochila se ie dupd Harap-Alb ~i pornese tuscinci fnainte). adica un verb care admite un subieet personal si care nu se construieste eu un nume predicativ. de mod. eire. numai. pe. tnselati. maio atunci . . in structuracaruia se include infinitivul. De observat ca niciuna dintre fonnele atone de reflexiv din text nu au independenta sintactica sau. " valoare finala (Vino de-mi cumpdrd medicamentelel). un verb personal si predieativ. Cu Cunetie sintaetica Fiirii Cunetie sintactica unde(te dud) . (lp. @ prepozitie cu valoare modala (miroase a paine calddy. sg. sa. Astfel.stabilesc relatii de subordonan!'in Trai~. '/ " eirc.. de timp. de mod. mama dracului locutiune interjectionala. De deosebit intre calitatea sintactica a verbelor (verbe personale si predicative) si calitatea de moduri nepersonale si nepredieative. # eonj~~ctie coordonatoare copulativa. si do ar. inaintarea naratiei. ~ & conector textual.. ® valoare conditionala (De-at veni mdcar 0 data. de. eire. cum (l-a fi chemind) . dupd. eire. 2. pentru fieeare noua valoare. reflexivul.compl. si.+2p. nu ocupa 0 pozitie de sine statatoare. ca in limba actuala. numai.compl. * valoare concesiva (De piatrd de-ar fi fost. sa. ai vedea cd te-ai 10. 105 104 . si nu smtactic. pentru eel de conjunctie) mal sus . ® De observat viitorul arhaic (n-avem a duce). generatoare de mari confuzii.leaga parti de propozitii si propozitii de acelasi fel. la. predicate verbale. dar care poate genera mari confuzii. @ artieol genitival (carte a profesorului).. . = 1. De aeeea. la. $ Atentie la omonimia formei regionale de viitor si a celei de infinitiv (a da). si. cu. <:If conjunctii coordonatoare: dar. a. cdnd . obtinut prin caderea Iui v. (da~g/ ~.=22p . $ conectori textuali: si . apoi "narativ". decdt.doua interjectii integrate sintaetie.element predieativ suplimentar. (1p.+2p. 9. n-. D. in. oare. ~i nu conjunctivul. 0 pocitanie de om (primele introduc complemente. e cunoscut sub numele de _. Mai speciala este forma de prezumtiv prezent. . varianta obtinuta prin caderea lui v-. lp. 2p.eompI. Total 9=34p.. (pe) acolo .compl.compl. de. 'ill n-avem a te duce .!> (1. dupd.4. '. forma populara si regionala (rochia a noua). iaca . Total general=270p. pentru exemplu) .compI. b. . pentru fieeare adverb eu functie sintactica) 9xlp.auxiliar al prezumtivului. de mod (eu regent subinteles).

de intarire (~i). mi . Pentru P3 . complement opozitional. Pentru fiecare mod nepersonal. 8. {~De observat valorile semantice diferite ale adverbelor: .subiectul predicatului impersonal nu se pare este realizat prin partea de propozitie "complexa" a fi 0 umilintd. te . a. intemeiat . cazul dativ. cazul dativ. 2.pronume reflexiv.. Total I=28p. alcatuita din copulativulla infinitiv afi si nurnele predicativ umilintd. atunci cand impune direct cazul acuzativ (este neascultdtor ca tine).infinitiv. . forma atonal complement direct (al infinitivului a supune.=lSp. Pentru P1 . Pentru deciit intervine ~i fenomenul de ambiguitate.. . Testul Dr. cum. la nivelul propozitiei. Solutie: b. 0:. Solutie: complement direct. ca orice participiu.. pentru supin: atribut verbal. 4. 107 106 . 8 I. care . pentru gerunziu: complement indirect. ". complement de exceptio. (cate 5p. 2. se include in P 2' unde indeplineste functia de subiect. atribut adjectiva1.subiect exprimat prin pronumele relativ care..pronume personal.+2p. 4p. a II-a cu valoare "geneiala".=4p.ngarolul de parte de propozitie. 3. In. 9. Solutie: b. ~ apare si un subiect neexprimat al infinitivului a supune. care se afla la diateza activa pronominala). a relatiei de genitiv..•• pasiva.pronume relativ. il au ~i pe acela de relatie. cazul acuzativ. . apare ca morfem de gradare. d. un subiect al verbului predicat si un subiect al infinitivului. dar a carui asezare nu este in P 4' ci in P3' unde are si rol de relatie. si anume: . complement indirect.. numai). introduce subardonata atributiva. prepozitie pentru marcarea analitica. pentru marc area relatiei concesive. ambe1e semiadverbe de cornparatie: ca poate functiona ~i prepozitional. cazul nominativ. I. De exemplu.-. data fiind omonimia cu semiadverbul de restrictie (n-a venit decdt el). 2.=16p. cat si conjunctional.icand introduce 0 propozitie cornparativa (situatia din text). 1. a sili . ~. (cu valoare "generala").de restrictie (daar. dedit poate functiona atat prepozitional.subiectul constructiei infinitivale a fi a umilintd este realizat prin verbulla infinitiv a supune. presupune identitate de referent cu subiectul. cand impune direct cazul acuzativ teste mai bun decdt mine). tat apare si ca semiadverb de continuitate. $ De remarcat grupul adverbelor relative: unde.. dar 0 realizeaza ca propozitie subiectiva conjunctionala sau ca mod nepersonal. recunoasterea devine subiect (ca urmare a schirnbarii statutului regentului.> apar doua subiecte exprimate. Solutie: subiect. un subiect de pers. d.lstarie se cheamdl/ ceea ce s-a intdmplat cu adevarar/. ehiar si predicat (in uncle utilizari). complement conditional.de interogatie (aare) etc.. in cazullui a. pers.6. c. pers. forma atona. vezi testu12. iar in P 4' ca parte de propozitie. . fie ca accepta aceasta pozitie. In P 2 . . sunt posibile ~i alte functii sintactice. dar ~i cu rol corelativ. prezenta acestuia este sugerata de aparitia reflexivului te (a te supune). care. dar ~i ca semiadverb de continuitate sau de repetitie. Valorile din text si numarul de valori cerut suplimentar nu epuizeaza lista extrem de bogata a omonimiilor morfologice si lexico-gramaticale caracterizand aceste forme (de exemplu. pentru fiecare subiect din Pj) 2p.A te supune cuival/ care nu e dedit fiinta ta inaltata21 nu mi se pare a fi a umilintd! I. a refuza . interjectie. element predicativ suplimentar etc. forma regionala.subiectul se realizeaza ca propozitie subiectiva (subiectiva P 2). . singular. inexistent Ia celelaIte adverbe cu functie sintactica. ciind. Al doilea "ceea ce". 3X2p.participiu (se comporta. 7. De observat ~i ambiguitatea unor semiadverbe: mai." co . Pentru P 4 . pe Hl. element predicativ suplimentar. De observat ca trasatura "impersonalitatii" poate avea manifestari sintactice diferite: fie di verbul nu admite deloc pozitia sintactica de subiect (vezi I-a fi chemdnd cumva). de exemplu. .. . care. introducand subordonata P3. pronume demonstrativ semiindependent. complement indirect. cu rol de subiect (al predicatului e a . ca orice reflexiv complement direct. U. In PI -i!..punc- 3. adjectival). si-a schimbat functia sintactica din subiectin complement direct (traim ceea ce). trecand la diateza reflexiv- fuI7). nu ceea ce am vrea31 sa sefi intamplati/.pronume nehotarat compus. 2p. cuiva . a II-a sg.de negatie (nu). . cu rol de nume predicativ (al copulativului e). (fntemeiat) pe drepturi . 3x5p.. I.sili).infinitiv. 4p. in anumite conditii gramaticale. 4p.subiect exprimat prin pronumele relativ compus ceea ce. singular. pastrand acelasi statut de element inclus in doua propozitii: in P 3' numai cu rol de relatie. TotalII=16p. 4.=6p 2p. 4x4p.1. 4p. Pentru P2 . pentru infinitiv atributverbal. care si-a schimbat diateza. prepozitie neologica asociata cu un numeral... ~ Atentia la statutul lui ca si al lui deciit. b.subiect inclus (am vrea). la nivelul frazei.solutia b. complement de scop.subiect exprimat. sunt posibile si alte valori: auxiliar al perfectului compus.

Om in adevdr bun e numai acelal/ care ar ji putut ji rau21 $i n-a jost3/. conj. a IV~a. ~e~lt de verbul impersonal nu se poate.copulativul ji. pers. conj. lipsit de mar~a a (fiindca regentul este a putea). (a se) spune . (a fi) rdu . (2p. It un predioat tranziti v este inloouit de unul lntranzhlv.). 4p. se exprima printr-un substantiv (provemt pnn co~verslU~e din adverb). grupul datoria si idea lui devine. fata de primul copu~ lativ (e). sg.53. gradul pozitiv. predicativ. a II-a (cu valoare "generala"). Total IV=40p. 5p. 2. exprimat prin substantiv in nominativ.!n ceruri nu se poate tine nicio socoteald' I de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul altuitr/.se (pare) . (2p. nearticulat.. in oricare interpretare.=10p. copulativ. 1. nominativ. a Ill-asg. sing.exprimat prin adjectiy:_calificativ. 3. exprimat prin substantiv. feminin. precedat de adverbul de restrictie decaf rara functie de parte de propozitie. a. In PI: Oil apare un subiect exprimat: este subiectul predicatului. 2x5p. alta data s~~inteles: ~ subiectul verbului predicat este subinteles. (a ji) 0 umilinta-« nume predicativ al eopulativului la infinitiv.=20p. 2p. 1). comun.. . eazul nominativ. morfologie) 4p. morfologie. 3. nearticulat.complement direct al regentului tranzitiv ar ji putut. de pers. w socoteald . la infinitiv prezent. perfect. a III-a.predicat nominal impersonal. articulat cu articolul nehotarat proclitie o. artieulat eu articolul hotarfit enclitic -a.. nominativ. morfologie. fie ca este interpretat ca pasiv (0 constructie pasiva devine. 1. 2p. sintaxa) 2x4p. ~ datoria si idealul se transforma din complement direct multiplu In subiect multiplu.numele predicativ rdu (vezi V.=16p.complexa". exprimat prin infinitiv. sg. $ unpredicat tranzitiv este inlocuit cu unul intranzitiv. pentru fiecare modificare) 2x4p. (a) te (crede) . caci are ca regent pe a putea. intranzitiv. 2p. feminin. cu valoare "generala". b. data fiind particularitatea de constructie a lui putea. exprimat prin infinitiv Tara marca a.. TotaLHl". sg. exprimat prin substantiv. pers. a+j3=8p.= 12p. sg.nume predicati v pe langa verbu~ c~pulativ la infinitivji.complement direct. personal. dar eu alte caracteristici sintactiee: personal ~l tranzitrv. la a carer "subintelegere" trimite prezenta reflexivului complement direct te (vezi supra.nume predicativ. _ om . a II-a sg. (a) face . precum nu se tine seamii florii de mirosul ei sau soarelui de lumina3/ pe care 0 riispa. ifl. <$> 108 109 . it apar si doua subiecte neexprimate ale infinitivelor a (te) crede. masculin. forma atona.pronume reflexiv.predicat nominal. a IV-a. VI. realizat ca parte de propozitie".. ill ar fi putut . prezent. si anume: * (a se) fine . devenind maroa a diatezei reflexive. .. pers. care este la diateza activa pronorninala) . modul indicativ. exprimat prin verbul ~ p'utea.verb personal. lipsit de marca a. e) dedit fiinta . alcatuit din: . nominativ. intranzitiv.nume predicativ. In P 2: subiectul este inclus (mdresti). pers.nume predieativ.complement direct (are ca regent i~fini~ivul tranzi~iv face_). e mai bine . analiza sintactica) V. _ e . 4. sg. 2). exprimat prin adverb de mod. In p 2' apar doua subiecte ide. Modificari: ill se introduce un nume predicativ (nu e altcineva). realizat prin infinitivul a crede. sintaxa. fi riiu .. 4p. forma negative. difera numai timpul si forma: perfect compus.. neregulat. sg. ~ grupul decdtfiinta devine.ntice. contextual. exprimat prin substantiv. subiecte de pers. 1. . subiect multiplu (vezi si realizarea acordului). a II-a. rv A te crede maimare e totdeauna ma/binede?:a. a III-a. modul conditional. de pers. cazul acuzatrv. a III-a sg. forma arona. Total V=37p. intranzitiva). neregulat.verb copulativ.nde:jte4/. exprimat printr-un pronume nehotarat compus.subiect al infinitivului impersonal. este alcatui~a di~: ... (nu. 4x4p. it mai bine . inaceste noi conditii. <x. ~ n-a fost (rdu) . apare exprimat numai verbul copulativ. $ subiectul infinitivului este exprimat prin substantivul oamenii. complement direct (al infinitivului..subiect(cerut de verbul impersonal se poate). 4p. impersonal. nu are autonomie sintactica. (cate 4p. unul al predicatului propozitiei Yar celalalt al infinitivului.t a te crede mai mic! I: mdresti In acelasi timp datoria si idealul tiiu2/. 5p. . (2p. 5p.la~l re~~nt: putea.acuzativ. complement de exceptie. se acorda in gen ~l numar cu subiectul (masculin. 2.a grupul sunt mdrite este interpretat ca predicat nominal.=8p '. conj. alcatuit din: it e .=8p. gradul comparativ de superioritate. tranzitiv.o data expril~at.v~fl&hIl gupatru ~orme flexionare. m. $ e om . 5x4p. diateza activa. cazul acuzativ.. singular.predicat verbal. In P apar doua subiecte exprimate. riiu . genul neutru.p. 4. 4. nominativ.subiect.pronume reflexiv. lit l. . 3x4p. deductibil di~ subiectul infinitivului care Ii urmeaza. comun.predicat nominal cu nume1e predicativ subinteles. avand ace. 3. a IT-a (cu valoare "generala").

~16p.~16p. ~ (nu) se (tine seamd) . 4.lnvil/iltvr de oament inseamna acela// care e gata oricdndi/ sa te fnvete3j si are oricdnd'/ si despre ce sa te fnvete5j I. articulate cu articolul hotarat enclitic.=l2p . _ cazul. Solupa 6 SoIutia 'Y a. Explicatie: ~ pe care -este complement direct in P4. In p2 _ subiect exprimat prinpronumele nehotarat atdtia. pentru explicarea modificarilor) lOp. si anume: * un atnb~t adjectival (g~ta): <t> un complement indirect (a fnviita).pronume personal. sg. 8x2p.=lOp.acuzativ. Alte functii sintactice: *' complement direct (Ma gdndesc ce sa citesc). 3. devenind maroa a diatezeireflexive (cu valoare impersonala). vm. ada . 110 5p. Solutia 0. complement . modul infinitiv.=15p. 4x4p. predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ). Total VII=50p.este complement direct in P 2 (are ca regent infinitivul ada). a predicatului.identic cu prima aparitie. d. 2. . tranzitiv..nume predicativ. singular. a III-a. apare cu functiile: subiect (care) si complement indirect (despre ce). pentrunoua forma. P se transforma din propozitie de sine statatoare intr-o consiructie infinitivald relativd (vezi infinitivul lips~t de ma~e~ ": fnvata)' urmarea sintacticaeste pierderea unei propozitn ~l transformarea ei intr-o parte de propozitie "eomplexa": un complement direct.dispar elementelc de relatie specifice frazei (pronumele relativ care si conjunctia subordonatoare sa').complement indirect (determina adjectivul datori). in constructie irnpersonala. 1. 6x4p.doua complemente indirecte. a II-a (cu valoare . se explica prin integrarea acestui pronume relativ ~i in P l' predicatul din P 1 fiind eel care selecteazaaceasta prepozitie (se tine seamd deceva). nearticulat. de invdtat . nominativ.douacomplemente indirecte. face parte din structura locutiunii verbale si. astfel in cat inforrnatiasemantica global~ rarnane 11eschiinbata.=4p.complement direct (determina verbul tran~ltIV nu mantuiey. primul este feminin. atdtia se gdndesc' / ca poti obosii/ si ar fi pricat7j sa n-o mdntui8/. pentru fiecare subiect) . 2p.c~. masculin. soarelui . 1. 1Op. Total VIII=45p •. cazul dativ. 2. reiacomplementul antepus pe care. . caci locutiunea verbala a line seamd. $ subiect: E periculos de folosit acest aparat. Exemplu pentru solutia a: Elevul este inviua: sa gdndeas. .In P3' subiectul este inexistent. In p5 _ subiect realizat ca propozitie subiectiva (vczi subiectiva 7 sa n-o mdntui). "generaHi").. forma atona. . sg. feminin.pronume reflexiv. . elementpredicativ suplimentar (Mri gdndesc ee-l vor numi). tranzitiv (folosit absolut). Cdnd faci un lucru bun! I. IX. fiind !nlocu~te ~u partt de propozitie echivalente. * de ceea ce . neregulat.~p. Solutie: a. exprimat prin verb predicativ.subiect indus de pers..nume predicativ. (cate 4p. sens activo 3.sunt eliminate componente recuperabile semantic (vezi copulativul e) si se introduc sinonime si~tactice \conjuncti:u! este inlocuit eu infinitivul).=20p. deci exceptia dela regula de constructie a complementului direct.Solutia: b. (esti) III stare . care este la diateza activa pronorninala). . a III-a sg. 2x5p. capacitatea de a avea subiect. . aldoilea. @ 0 (rdspdndeste) . (ar fi) piicat . pers.. ca maid a reflexivului (cu valore impersonala).=l6p.+ 1Op. . . prezenta prepozitiei de. articulate cu articol hotarat enclitic. b. pentru fiecare subiect) ?l (nu) se (poate) -pronume reflexiv. 4. con].direct. exprimate prin substantive in acuzativ (caz cerut de prepozitia de). exprimate prin substantive in dativ. complement indirect Calinfinitivului. 2. personal (numai mo~ul este nepredicativ si nepersonal). * 4x4p. fee 5p. 2. conj. formeaza. implicit. (lOp. exprimat prin verb personal.solutie b. pierde valoarea pronorninala. de mirosul. . primul este neutru. 2x2p. (a-)~i (da oamenii) . i~i pierde. exprimat prin locutiune adjectivala.' ~. * nume predicativ: Suferinta este de nesuportat.subiect exprimat prin pronu1Tlele nehotarat fiecare.: singular. I. 4. exprimat prin su~st~ntiv co~un. In text. modul sup in. . cazul acuzativ. feminin. de lumina . ! VII. la 0 faptd rea insd. forma atona. 3x4p. e inviitat 4p. forma atona. * un atnbut verbal (avand). pers. lOp. ~• In P . al do ilea.~p 2x2p.florii. 3x5p. pers. # complement indirect: Ion este demn de numit in aceastd functie. 1• I'n P l P3' P4' P6' P8 .+2p.. a III-a pl. impreuna cu 111 .dispar trei propozitii subordonate. prezent.. fiecare-si zice2j cd esti in stare'/ sa-~ indeplinesti si singur'/. neutru. nominativ. fiind intranzitiva.=24p. (cate 2p. inseamnd acela gata oricdnd a te fnviita si avand oricand st despre ce sa te invete. @ numepredicativ (Mri gdndesc ce va ajunge mai tdrziu). 3. diateza activa pronominala. In P 4' subiectul este subinteles. Total VI=54p.

Atentie si la verbele sinonime fnsemna ~i reprezenta. complement direct. In absents acestuia. pentru gruparea cu putea. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). Numai intr-o constructie personala subiectullui pdrea preceda verbul (El imi pare nerecunoscdtor I a fi nerecunoscdtory. tranzrtrv (primeste completiva directa). 1). modul indicativ.. (cate Sp. complement direct (al infinitivului apdra. cu numele predicativ realizat prin adverb (mai biney. a III-a sg. care este nearticulat. predicativ. complement direct. Este motivul pentru care n-am interpretat infinitivul a supune ca subiect allui piirea. Pentru interpretarea sintactica a constructiei cu pdrea. (md) supiirii . determinantul precedat de restrictivuldecdt nu mai are functia de complement de exceptie. . un de este pasiv). complement indirect: Sunt gata de a obosi pentru ideea noastrd. hotaratoare a fost calitatea lui impersonala (mi se pare). Ii lipseste marca a (avand ca regent pe a putea). modul infinitiv prezent. de aceea. 3. de altfel. vezisi testu19 (punctul I. <a. a III-a sg. se include sintactic atat In P 2' cat ~i in PI: in subordonata are functie de relatie. Xb=41p. atunci cand amandoua se exprima prin substantiv.. pers. pe cine . care cere prezenta unui determinant al verbului in raport cu care se stabileste "excePtia" sau. {~Prezenta predicatului nominal impersonal (sau a expresiei verbale impersonale. forma atona. forma atona. -si . 3.. si sinonimia cu "a crede ca esti mai mare"). Verbul a crede este semantic autonom (vezi. in cazul din text. perfectul compus. ~iatalucrn X. acuzativ. pers.. • Nusepoate obosi din (In'~iti~~. conj. personal. verb predicativ. De observat caracteristica de constructie a complementului de exceptie. introducand 0 propozitie completiva directa. intranzitiv.vezi mai sus -I. 3. care obliga fie la constructia cu 0 subiectiva (Mi se parea sa fie 0 umilintdi. intranzitiv. pers. . X. Sp. conj. diateza activa. 6p. diateza activa. desi sinonime. dar cu rol de parte de propozitie in subordonata. 2. a III-a. a III-a pl. I. "exceptia" se stabileste in raport cu numele predicativ. reprezenta este tranzitiv. 4. impersonal (se construieste cu propozitia subiectiva cum te portis.=10p.pronume relativ.predicat verbal. el apartine infinitivului urmator: nu poate a se apdra ~i "trece" inaintea lui putea. pentru fiecare utilizare) 3x5p.verbul copulativ ar fi. cum demonstreaza dublarea substantivului antepus prin forma atona o. exprimat prin verb personal. ca nume predicativ si.=15p. au constructie total diferita: spre deosebire de copulativul fnsemna. fie la constructia cu un echivalent infinitival CMi se pdrea a fi 0 umilinta'}. verb predicatrv. a. diateza activa (pronumele se uu este legat sintactic de a putea. II. ci ca subiect al subiectului postpus acestuia. b. tranzitiv. intra In componenta verbului ~i a predicatului.. cum mai este numita). a III-a sg. cazul acuzativ. Sinonim sintactic: nu paate sa se apere. sa se supere ... IV. tranzitiv (primeste complementul direct ma'). tranzitiv (devenit intranzitiv in context.. diateza pasiva. personal.a impersonala a enuntului.predicat verbal. verb predicativ. expresia verbals impersonala ar fi pdcat (cate 4p. masculin. 3. 4. exprimat prin verb personal. si-a pierdut valoarea pronominala si a devenit maroa a diatezei reflexive. fata de regenta. verb aflat la diateza activa pronominala. a III-a sg. (poti) obosi . altfel spus. spre deosebire de cea personala "EI nu se poate obosi"). 1.. conj. prezent. cu ~ rol de relatie in regenta.pronume personal. nu poate . care. predicativ. ceea ce explica interpretarea lui ca verb de sine statator con113 . (a) se (.predicat verbal. Total general=420p. cazul dativ. diateza reflexiva. De retinut ca statutul de nume predicativ se pastreaza si in conditiile in care verbul copulativ apare la un mod nepredicativ (vezi afi 0 umilinta').. este complement direct. forma negativa. se (gdndesc) . ceea ce explica selectia prepozitiei pe. a. vezi X. (n-)o . pers. cazul acuzativ.pronume reflexiv..verb predicativ. ---. Atentie lasituatia proriirmelui relativ care se include in doua propozitii. h. ca particularitate de constructie a luiputea). fiind subiectul acestei propozitii. a.predicat verbal. * Luand articularea drept criteriu de distingere a subiectului de numele predicativ. forma atona. ¢.. a II-a. ( .pronume reflexiv. pers. afost prins . nu supdra . nume predicativ: Interesul lui e de a nu se obosi prea tare. ~i functiede parte de propozitie. 1. care este feminin. cu exceptia genu1ui. pers. $ Atentie la cele doua constructii cu verbe copulative apropiate semantic: se cheamd (in 1) si inseamnd (in 3). . complement indirect al verbului zice.OlllCn ' . Nu supdra! I pe cine nu ~tie21sa se supere'/. cere prezenta unei constructii cu trei termeni. am interpretat substantivul istorie. care este la diateza activa pronominala). a III-a sg. 112 5p. pentru fiecare nume predicativ) 3. Pentru solutie. III. Total Xa.r. 2.pronume reflexiv. a IV-a. C 2X5p. se explica prin aparitia in pozitia subiectului a unui infinitiv (a crede).. modul indicativ. sublect: 4. -I .j-.n.predicat verbal. forma atona.apdra) . 4. propozitia care urmeaza a fost calificata ca subiectiva.

4. grupul apartine seriei de expresii verbale impersonale. d. e /rig. h. pronumele relativ se include in doua propozitii. pentru argumentare) 6p. Interpretarea are in vedere numai calitatea verbului (verb la infinitiv). 1. 3p. "modalitatea". ar ji uti! (sa). si in acest caz. ca apartinand nivelului propozitiei. respectiv mai mic).tennjnapJii acestuia. capacitatea de a accepta pozitia de subiect (vezi: se vine. si nu ca verb copulativ ~inume predicativ. fie substantivul) nu admite substitutia cu 0 forma neaccentuata de pronume in acuzativ ~i nici dublarea cu aceasta (sunt imposibile constructii ca: *fi conteazd pe colegi. de asemenea. 2.vezi si supra. ca si acestea. struit cu un element predicativ suplimentar (mai mare. ar ji important (sii) etc.· se integreaza sintacfic ·In ambele propozitii (in regents ~iIn subordonata). fie ca avand structura ar fi copulativ + nume predicativ. relativul are rol de parte de . In mod curent. Pentru constructia regentului putea + infinitivul. dar. considerate. In timp ce in I.. $ De retinut ca verbele si locutiunile verbale intranzitive I~i pierd. 1. 9 I. acceptand atat un sens activ. Prin unnare. Alegerea unuia dintre raspunsuri depinde de sensul supinului sub aspectul diatezei. In consecinta. atunci interpretarea supinului nu poate fi decat pasiva. b. constructia las' pe mine este deci 0 structura tranzitiva absoluta. a md supdra ceva). deci cu statut de parte de propozitie "complexa". neremarcata si neinterpretata corect. V. 3. unde. *0 tdbdram pe ddnsai. cat si unul pasiv (vezi e. supinul repeta acelasi subiect personal aI regentului. 4. * fi se bizuie pe colegi. se tine seama). iar supinul nu primeste un complement de agent. in consecinta. . se merge. cand sunt utilizate impersonal. unde Am terminat de rezolvat ~i Ma pregdtesc de rezolvat sunt echivalente cu "am terminat sa rezolv eu". un de constructia E tare dificil de rezolvat poate insemna si . putea nu numai ca se construieste Tara marca a a infinitivului. adica atitudinea / aprecierea vorbitorului fata de cele enuntate. 115 114 . 4.pronume: nu poate (a ·se) 'apara devine nu se poate apdra. in cazul de fata. in cazul de fata. 4. a. IV. cu obiectul direct neexprimat. unde Mi-e greu de rezolvat ~i imi rdmdne de rezolvat sunt echivalente cu . ~i nu bun (face mult bine). ca grup locutional. sedoarme si.« dificil sa se rezolve / sa jie rezolvat"). ci pe cea de obiect indirect prepozitional. * laudd pe mine). si nu ca locutiune verbala. dupa un infinitiv impersonal (a nu se tine) urmeaza subiectul socoteald. semn ca i~i pastreaza autonornia sintactica. Constructia ar ji pdcat este susceptibila de mai multe interpretari: '$ ca grup analizabil sau. Raspuns h. De retinut statutul constructiilor "relative infinitivale". in plus. accentuata de pronume asezata in pozitia de obiect direct sa nu poata aparea tara prezenta formei atone (sunt imposibile constructii ca: apdrd pe mine. avand deci un sens activ (vezi a. f. se deosebeste de I. @ Prezenta adjectivului negativ nicio (nicio socoteald) este semnul de autonomie gramaticala pentru substantivul socoteald si are drept consecinp interpretarea grupului a nu se fine nicio socotealti ca grup analizabil.3. Dintre cele trei solutii. si anume: $ Dad. e intuneric. Sintactic. "fmi rdmdne ca eu sa rezolv"). Potrivit acestei interpretari. determinantul supinului accepts ambele interpretari: complement directsi subiect. a se supdra pe cineva. In schimb supinul primeste un complement de agent (vezi c). Exercitiul atrage atentia asupra variatiei de constructie a verbului asupdra (a supdra pe cineva. avand in vedere ca. grup constroit cu 0 propozitie subiectiva. VI. si nu din adjeo. determinantul supinului nu poate fi decat complement direct. exprimand. preiade. variatie care. VI. pentru solutie. unde pe mine are sensul de "asupra mea ". Pentru functia sintactica a relativului. @ Daca regentul este impersonal. Argumentare: $ Constructia cu pe (fie precedand pronumele. Vezi si un exercitiu special in testul 9. vezi supra VI (statutullui ceea ce). 4.« dificil sa rezolvdm ". derivand din constructia: lasd totul pe mine. 2. Este stiut insa ca norma romaneasca de constructie cere ca forma. tiv. avand. VII. $ Dad regentul supinului este impersonal. dupa modelul expresiilor verbale impersonale: ar ji bine (sa). in absents celei atone. "ma pregdtesc sa rezolv ell"). ca subiect al supinului pasiv. cu predicat nominal impersonal. lasti-md pe mine). «< in varianta analizabila. forma relativului fiind ceruta de functia indeplinita In regenta. atrage grave greseli de analiza In ce priveste calificarea determinantilor. avandin vedere ca in aceeasi pozitie sintactica apare forma bine. . * (3p. ar ji rdu (sa). Dar. Am considerat ca riiu provine prin conversiune din adverb.semantic. -'l Dad regentul supinului este impersonal si nu se face deloc rcferirea la per" soana. pentru urmatoarele considerente: .substantivul pdcat accepta determinanti adjectivali Carji mare pacat). VIII. toate acceptabile. In aceeasi serie. atutlcidinq se ~x'prilllIpFinforrn~ atonede . determinantul supinului accepts 0 unica interpretare: de complement direct. propozitienumaiin subordonata. explicatia este mai speciala. dimpotriva. iar ceea ce urmeaza nu poate avea decat 0 unica solutie de analiza. este semnul clar ca forma accentuata nu ocupa pozitia unui obiect direct.rni-e greu ca ell sa rezolv". formal. ~i .. 1. am preferat solutia nelocutionala. un sens activ (vezi b. precum si dublarea cu 0 forma neaccentuata (vezi: lasd-md. Testul nr.V.. '$ In cazul constructiei las "pe mine. 4.ifie ca avand structura ar fi predicativ + subiect. dar exista 0 forma atona de pronume care trimite la persoana. dupa modelul constructiilor: e toamrui. aparitia formei accentuate. e nevoie. facand abstractie de prezenta relativului. supinul reia ca subiect aceasta persoana. Tara nieio referire la persoana. numai in aceste conditii sintactice. este posibila constructia verbului cu un pronume neaccentuat in acuzativ.. regentul supinului este un verb personal. atunci interpretarea supinului este arnbigua.

la interpretarea pasiva. g. mai bine .predicat verbal. nu fie . Sportiva e pregdtitd GU mare atentie in vederea can cursu lui.+lp. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a). era darnicd . trebuie . sd fie burui . e greu . complement indirect (regent: te gdndestii.I I 2. i-au trim is pe Ion profesor. a. sta in cazul nominativ). ceea ce explica aparitia ca determinant a unui complement direct. 3. hdrsti . cazul acuzativ (cerut de prepozitia a).predicat nominal. subiect (pe panga verbul se va alege).preuicai veroai. n.predicate verb ale. j. mai bine predicat nominal.predicat verbal. subiect (pe langa verbul a intrat). cazul acuzativ (cernt de prepozitia la). c.predicat nominal . 4p. f. are . adverb re1ativ). 6p. t. era -'-predicat verbal. complement direct (pe la..determinantii: din neatentie. n-a fi . Constructia permite introducerea altui substantiv in acuzativ pe care forma neaccentuata 11 dubleaza: l-au ales pe Ion profesor. c. complement de agent (pe langa predicatul pasiv am fost ajutat).predicat verbal. e.face . i.nga verbul n-am vdzut).predicat verbal. subiect (pe langa verbul s-a spus). verbul i~i pastreaza cea de a doua valenta de acuzativ. b.predicat verbal. .predicat verbal. numai una dintre constructii admite dublarea prin forma neaccentuata de pronume In acuzativ (sunt posibile constructiile: butonui il apasd. in mai. In exemplele date. nurne predicative (pe langa verbul copulativ va ajunge.prenicat veroai. implicit. cazul acuzativ (construit cu prepozitia pe). 4xlp. j.predicat verbal. sta in cazul nominativ). or da .. semn semantic ~i sintactic al functiei de nurne predicativ a acestor participii. 2. *ii se suptird pe parinti). (este) ldudat . este apreciat.=10p. ca si complementul de scop in vederea concursului "trimit" la existenta unui agent neexprimat si. nominativ). 6p. Argumentare: -$ In constructiile: Prdjitura afost arsd din neatentie. III.ierau cusute de tocmeald". a. oaga ae seama . e . desi constructiile pasiva si cu participiu pasiv determina pierderea unei valente de acuzativ si deci pierderea posibilitatii de constructie cu un complement direct. nume predicativ (pe langa verbul copulativ inseamnas. Prdjitura e coaptd cu ceasul in mana. ce. I p. lp. au ajuns profesor . nu se pdrea dreaptd . pentru argumentare) 5x2p. stau in cazul 2xI p.+lp. 2.predicate nominale (numele predicativefrumoasa. Total I=24p. dar sunt neacceptate constructiile: *il apasd pe buton. i. subiect (pe langa expresia verbals are nevoiey. adjectivul calificativ bund.=2p. -i cum . sd fie invdtat . pdrintii si-i supdrd. cum. complement indirect (regent: verbulintranzitiv sa md supdr). ba . adjectivul dreaptd. ciresele sunt coapte. complement indirect (pe langa verbul intranzitiv la infinitiv conta). sta in cazul nominativ). adjectivul participial invdtat. g. 117 . 2xlp. cazul acuzativ (cerut de prepozitia din). 2xlp. Pantofii erau descusuti. reluat prin forma atona ii (regent: va reveni).=4p. Raspuns b. am constatat cd sportiva nu e pregdtitd.=4p. 116 3xlp. pentru recunoastere. Raspuns b. era frumoasd. d.predicat verbal (adverbul de negatie preia valoarea verbului neexprimat).predicat verbal (interjectional). IV. b. Total III=14p. . al do ilea are 2p. 4.=2p: g. semn ell substantivul marcat grafic se afla in afara fenomenului dublarii ~i deci nuindeplineste functia de complement direct. subiect (pe langa predicatul nominal este rdspunzdtory. cazul genitiv. e.predicat nominal incomplet. k. sa. Ip. subiect (pe langa verbul invataj.t l p. Regentul este un verb din clasa celor "dublu tranzitive". Raspuns: da. subiect (pe langa verbul s-a intdmplaty. darnicd. sd se preuteascd . Raspuns b. (numele predicativ este exprimat prin adverb relativ). Total II=45p. h. a. cu atentie. e. b.=4p. . c.=3p. lOp. Argumentare: Forma neaccentuatade pronume nu dubleaza substantivul marcat grafic.predicat verbal. sta in cazul nominativ). substantivulprofesor. (cate l p. Argumentare: Desi sinonime. d. Raspuns a.predicat nominal (numele predicativ. cu ceasul in mana.predicat nominal Zx l p. fine mirue 3xlp. adjective calificative. n-avu parte . care pot fi coordonate cu alte calitati (vezi: arsd :jifara gust). se cade . 1. h. cazul dativ.=3p. pronume relativ. (lp. subiect (pe langa verbul se va intdmplay. 1. pentru caz) II x2p.predicat verbal. sa dau .+ Ip. de tocmeald.predicat verbal.=6p.predicat verbal.predicat nominal (numele predicativ. d.predicat nominal (numele predicativ.=22p. Ip. 't In constructiile: Prdjitura e prea arsd si fard gust.predicat nominal (numele predicativ. complement direct (regent: verbul tranzitiv nu lasiv. .r=Bp. pentru analiza. pe prieteni ii invinuieste. f. participiile adjectivizate exprima calitati momentane ale norninalului subiect. lp. se mira . 6p. 1. Raspuns b. 6xlp.+2p. complement indirect. auxiliarnl pasiv subinteles.

primul avand ca regent un substantiv. acuzativj.caiu!) . cu alte functii sintactice functii care reclama alt caz decat eel din subordonata (in a: este atribut pronominal genitival.atribut pronominal prepozitional.=16p.atribut verbal. $ 0 2x2p. se acorda in gen si caz cu regentulfapta (feminin. sg. un pronume. cazul acuzativ (cerut de prepozitia de). b. (respectul) de altii. apar exceptii de la regula de constructie a subiectului (subiectul in genitiv. genitiv. masculin. toti . singular. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui.adjectiv pronominal nehotarat.atribut pronominal genitival. pers. a. lfiasculih. singular.=4p.. exprimat prmpronume reflexiv. ambele sunt exprimate prin pronume nehotarate in . $ (dreptul) de a . pers. Ip. masculin. (refpectu!) de sine . diateza activa pronominala.atribut adjectival.=4p. lp.. * (auru!) unui seriitor . @ (colaboratoru!) de . femirrin.=4p. precedat de articolul genitival a (cu forma de feminin sing. genitiv. vezi a. se acorda in gen... (curaju!) fiesteciiruia . exprimat prin substantiv. plural. in b. a IV-a. numar si caz cu regentul (feminin.. este complement indirect prepozitional etc. (in vederea) tuturora . clipii . cu forma semiindependenta eel. primul este un adjectiv calificativ antepus. a III-a.. a II-a. (eel) diniiuntru . articulat cu articolul nehotarat proclitic unui. (cate lp. ambele sunt exprimate prin adverbe de loco g. pe .doua atribute adverbiale.doua atribute adjectivale. exprimat printr-un pronUil1e nehotarat. a . se acorda in gen. plural.e (faptd) a ta . singular.. de singular masculin.atribut adjectival.. sing. morfologic. (lp.=21p. iar al doilea. timpul prezent.." ill doilea. un atribut pronominal prepozitional. * ~i-(ar fiferecat cal. precedat de articolul genitival a.genitiv. singular. acuzativ(cenit de prepoiitiade).$(deosebirea) intre aurul si eel . ~ (consideraiie) de sine .prepozitie.=4p. nearticulat.atribute pronominale prepozitionale. . gen. al doilea. cere cazul acuzativ. vezi h. conj. plural. exprimat prin pronume nehotarat.atribut adjectival. exprimat prin numeral distributiv cu valoare adjectivala.).. f> (pentru tine) tnsuti . acuzativ. numar si caz cu regentul pronominal (pers.atribut substantival genitival. -# marilor (puteri) ascunse .g. se acorda in gen. exprimat prin substantiv. VI. $ (lauda) altora . eroi. $ (colaboratorul) al . este complement direct. numar si caz eu regentul (feminin. acuzativ).atribut substantival genitival. (1p.. lp. preia articolul hotarat al substantivului. dativ) ~i de la regula de construcpe a complementului direct (construit prepozitional. se acorda in persoana. 2x2p.. cu forma de feminin singular. numar si caz cu regentul mdndrie (feminin. precedat de articolul genitival al (cu forma de masculin. forma accentuata. acuzativ). cu alta prepozitie decat pe). modul infinitiv. puteri .. substantivul este defectiv de plural.'J:sr:~~~!~~p_~~I~. cu forma de plural..atribut substantival prepozitional. (faptd) . exprimat prin verb tranzitiv (in pozitia obiectului direct apare reflexivul). un adjectiv participial. primul. cu rolul de subiect sau de complement direct. primul. se acorda in gen si caz cu substantivulfapta (feminin. personal si predicativ (numai modul.doua atribute adjectivale. d. sg. eroi. al doilea. primul. precedat de marca infinitivului a si de prepozitia de. exprimat prin pronume reflexiv. un atribut substantival prepozitional.atribut adjectival.Argumentare: In exemplele a . numar ~i caz cu regentul scriitor (masculin. pentru argumentare) 7x3p. care 11preceda. 2x2p. acuzativ). cazul genitiv. singular).atribut pronominal in dativ. masculin.exprimat a prin substantiv comun. morfologic.. Explicatia acestor exceptii o constituie una dintre manifestarile fenomenului de "impletire a subordonatei cu regenta". a II-a.. in c. iar pronumele este un demonstrativ de departare. se acorda in gen. f.:. a III-a. simti . se exprima prin adjectiv pronominal nehotarat. articolul substantivului este preluat de adjectivul marilor. acuzativ). iar al do ilea.atribut pronominal genitival. ~ (mdndrie) a omului . numar ~i caz cu substantivul eroi (masculin.atribut adjectival.=4p. ambele sunt introduse prin prepozitia fntre.prepozitie simpla.$ eea mai mare (mdndrie) . genitiv). Total V=54p.. tribut substantival geiiitival. exprimat prin adjectiv calificativ. aparand deci la acuzativ (caz cerutde aceasta prepozitie)..). e.atribut adjectival. cazul acuzativ). lp. se acorda in gen. plural. pentru caz. introduce complementul direct pe . cat si inregenta. c.este nepersonal si nepredicativ). '* (aurul) de deasupra. 8x2p. forma arhaica de masculin singular. cazul dativ. pentru roluI sintactic. forma atona.tiv relativ. exprimat prin adjectiv pronominal de intarire. singular. genitiv). V.doua atribute prepozitionale. exprimat prin adjectiv propriu-zis.atribute pronominale genitivale. ambele au gradul pozitiv. introduce atributul substantival genitival a . (0 scoald) intreagii . morfologie) b. numar si caz cu regentul (feminin. (curaju!) tuturora. * ciite 2x2p. 119 118 . plural. acuzativ (cerut de prepozitia de). ~orninati~). pentru morfologie. valoare de "dativ posesiv".=6p.=l6p 8x~p. @ (unui) singur adeviirat (scriitor) . singular. exprimat prin substantiv comun. atribut adjectival. exprimate prin adjective. pentru sintaxa) 2x2p. exprimat prin adjectiv pronominal posesiv. feminin. ~i anume: includerea pronumelui relativ atat in subordonata. cazul genitiv. * fieee (clipd) . un pronume compus. 3x2p. a.isintaxa. exprimate prin adjective care se acorda In gen. pers. A. Total IV=43p.

prepozitie. exprimand existenta (sa nufie). genul neutru. VIII. (procedeazd) altfel ~ complement circumstantial de mod. (cite 2p.=6p. d.- X. se acorda In caz I ! I . exista lingvisti care adopta alta interpretare. ~i un determinant modal al supinului (greu).=6p.=4p. pentru ceilalti . 3x2p. de mod de masura.subiect (in prima subordonata). 4. acesti . constructie derivand din: e greu depurtat popia. nu se poate coordona cu celalalt complement. 2p.tif.adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere. eire. '4 Adverbul mai bine admite copulativul. pentru recunoasterea seriei). construit cu 0 propozitie predicativa (n-a fi cum se cade). introduce un comp!. de timp .iyaJ. B.compl.complement circumstantial de loc. singular. 2x2p. In constructiile in care nu are functia de complement direct. 2x2p. 2p.=24p. 2p. 3X2p. Am. exprimat printr-o locutiune adjectivala. complement direct . f. acuzativ).=6p. este fie indirect (se supdrd pe piirinti.substantiv. departe de casii.. complement direct . atribut adjectiva!. Argumente: . cazul genitiv. numar si caz cu regentul profesori (masculin. = 3 pl. eire. c. gradul superlativ relativ.locutiune prepozitionala.=6p."3. b. de exceptie. . b.. se acorda in gen. subiect . de mod de masura . _ @ In afara interpretarii ca predicat nominal a grupului e greu. formeaza predicat nomina!. Raspunsuri: a. e.adverb nehotarat de cantitate cu valoare relativa. recunoastere.putea vorbeascd. (ne-am intdlnit) in loeul.compI. Consideram acceptabile ambele solutii. Q cartenouii. a.=4p.comp!. doi din clasii.atribut adjectival.. VII. fiecare dintre noi. i ! I cu substantivul eroi (acuzativ).prepozitie.complement indirect. a. plecarea impreunii. c nu este valabila. Substantivul subliniat indeplineste functia de element predicativ suplimentar. B. 121 4x2p. eire.adjectiv calificativ. rnorfologie. 120 2x2p. pentru revederea . cu numele predicativ realizat prin sup in.adjectiv pronominal posesiv. Citeste zilnic. 2.nume predicativ.=8p. eire. eire. 2. adverb nehotarat de timp . sintaxa) 6x4p. pentru elevii . pentru veselia . cu numele predicativ realizat prin adverb.pronume nehotarat de cantitate (. precedat de articolul genitival ai (acordat in gen ~i numar cu regentul prieteni).subiect (in prima subordonata).pronume nehotarat cu valoare relativa.+4xlp:=6p. pronume nehotarat de cantitate . constand in omonimia auxiliarului de perfect compus: 3 sg. 3x2p. pers.zece . e. Total VIII=16p. de exceptie. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui. locuieste deasupra).I1U.i. dar predicativ. Solutia propusa arespectat punctul de vedere din gramatica traditionala.cuvantul subliniat nu este afectat de pasivizare. acuzativ).complement circumstantial de cauza. plural. atribut. (renunt) . altfel. se acorda in gen. Total VI=48p. pentru exernplu. numar.adjt!. ai. introduce un comp!. despre . atribut adjectiva!. d. introduce un atribut substantival prepozitional..=10p. de aceea. . c. I."". ceea ce atrage neincluderea lui in componenta predicatului. Raspuns:c (exemple: FilmuZ este nou. Raspuns: c (exemple: Este important sd fii atent.si caz cu substantivulprieteni (masculin. comp!. complement indirect .=4p. fie circumstantial de loc (apasd pe buton).adverb nehotarat de timp cu valoare relativa. In gramatica structurala insa." Sa Total general=280p. anume: un predicat nominal e de purtat. introduce un atribut substantival prepozitional (dintre prieteni. exernplu) 5x2p.nehotarat . cu dublu obiect direct. formeaza impreuna cu prepozitia impotriva un atribut substantival prepozitional (determina substantivul discutiilei e.prepozitie. pronume nehotarat .comp!. n.in constructia activa. determina numeralul doi). fost atent. (lp.complement circumstantial de scop. comun. subiect . circumstantial conditional. a. 2p. adverb nehotarat de cantitate . examenului . Bravo lor!. se acorda In gen ~i caz cu substantivul regent (masculin. c.pronume nehotarat cu valoare relativa. Pesemne cd n-a. asupra . altfel de (coZaborator) . cere cazul genitiv. plural.pronume nehotarat cu valoare relativa. pronume nehotarat .+4xlp. IX. COUlcnta:W'ii I. in loeul (banilor) . e. direct . comp!. dd vina pe prieteni). dintre . opozitional. b. uti/a societiitii. g. niciuna dintre solutiile a. . introduce complementul indirect despre . apare un arhaism morfologic. comp!. eei mai buni .subiect. d.subiect.locutiune prepozitionala. in locul (prietenului) . 2x2p. '!'1 Prezenta adjectivului multe (multe ruicdfale) este semn de autonomie sintactica pentru substantivul ndcdfale. pronume. a. De oPOS. .nu admite dublarea prin forma atona de pronume in acuzativ. solutie preluata ~i de gramatica scolara. eire. de timp.nostri . Ip. acuzativ).atribut pronominal prepozitional (determina substantivul grija). caiet al elevului. c.numeral cardinal cu valoare adjectivala. cere cazul acuzativ.complement circumstantial conditional. (lp. (este) altfel .=8p. aproximativ zece Zuni. Este bolnavd de micii. atribut adjectival d. c. profesori. if" Sa se observe diferenta dintre cele doua aparitii ale verbului a fi: copulativ. eire. cere cazul acuzativ.=4p. A. .. 4x2p.U valoare relativa. b. Raspunsuri: a. f. $ In constructia cum au ajuns profesor.c1.

g): numai pentru numeralele cu valoare adjectivala. 'Iesrut nr. g... complementul direct. '. a lduda. apar functiile subiect. Observatie: Orice aparitie a unei forme adjectivale in pozitii incompatibile cu clasa adjectivului atrage conversiunea acestuia in alta parte de vorbire (functiile indicate la a.. c. 2x5p. primele doua tranzitive.. SimpIa prezenta a adverbului de re.. ~inu unul prepozitional. apar functiile de subiect si de complement direct. pe atdf este de sif:ur 2. neinfluentand cazul numelui predicativ. e.=10p. fie cu 0 propozitie subiectiva (lmi convine ca .verb copulativ. imi ajunge sa . e septembrie. s-a musamalizaty. b. complement direct ~i indirect.imi priesc onorurile. mi-e foame. De observat cele dona verbe pasive a aprecia. 111 In seriile a. g. 10 . Ma doare cd .).doua predicate nominale impersonale. prin cea de acuzativ (ma mira. supin). 5p. iar forma de caz sau cea prepozitionala se explica prin functia pe care 0 ocupa fata de regenta. 1. este . substantivul precedat de a sta in cazul acuzativ. intranzitiv. Referirea la persoana se obtine prin forma atona de dativ (fmi convine.~""C:.). . IV. situatie in care complementul aproximeaza determinarea numerica (aproximativ zece copii. n-avu parte. rol de parte de propozitie numai in subordonata pe care 0 introduce. ~i nu ca direct (se supdrd pe cineva). caz ccrut de functia pe care 0 indeplinesc fata de regenta. prepozitie care impune pronumelui cu care se comb ina acuzativul.~:. celui de al doilea lipsindu-i auxiliarul pasiv. b. vor exprima cazul analitic. chiar daca substantivul este de origine verbala si pastreaza neschimbati unii determinanti de tip verbal (trimitere de ajutoare copiilor de ciitre organizafiilenonguvernamentale... Calitatea de subiect se argumenteaza prin acord: imi trebuia 0 carte . In consecinta.~j Se cade. a ceea ce). Raspuns: b (completiva indirecta) 4. e nor.. b.. b. d. alcatuite din: este . senzatii fizice sau psihice: e noapte. in ultimele doua exemple. impersonal. pe eel indirect etc. * In seria d. h.strictie. incompatibile cu adverbul. modul indicativ. .. de» . interviney. dor dintii etc. f. Raspuns: b (doua subiective si nicio predicativa) 3. aproape zece copii)... e ceatd. B. * 122 123 . imi prieste aerul. ceea ce determina interpretarea relativului ca obiect indirect. d.:':'.. conj. *' De observat locutiunile verbale bagii de seamd. in consecinta. imi convine situatia . functia de complement de agent este incompatibila cu adverbul.imi trebuiau cdrti. Observatie generald: Nu se va indica niciodatacazul nurnelui predicativ daca acesta este realizat prin adverb sau printr-o forma verbala nepersonala (infinitiv. dar analizabil (in substantiv '~i prepozitie).. e frig.decat esteinsuficientapentruidentificarea acestui tip de complement.cu adverbul cantitativcat·".. Ma costa cd . a IV-a. fenomene atmosferice. '" Complementul apare rar ca determinant al unui numeral (vezi A..:. m. transformand adverbul in alta parte de vorbire. mi-e sete. devine atribut. mi-e (mai mare) dragul etc. ~ Orice determinant al unui substantiv. c. acesta se cornporta adjectival. se include atat in subordonata pe care 0 introduce. in primul exemplu. plecarea impreunii lafacultate)... sigur. de unde deriva imposibilitatea acestora de a cxprima floxionar genitivul. de darnicd) nu se grupeaza cu adjectivul.) sau nu se face deloc (se intdmpld. a + ceea ce) este echivalenta cu un genitiv (vezi. incompatibile cu adj ecti vul. De retinut ca prepozitia de (de frumoasd. catsi in regenta. 5p. mi-e dar. deci va primi caz. de exemplu. nu-mi trece prin cap etc. md amuzd etc. Observatie: Orice aparitie a unei forme adverbiale in aceste pozitii sintactice ii schimba obligatoriu statutul Iexico-gramatical. De observat cali tate a verbelor ~i a locutiunilor verbale din aceste constructii: se construiesc fie cu un subiect nonanimat postpus. intranzitiva.. rna 'doare capul= md. 2. De observat valoarea predicativa a lui a fi din constructiile indicand timpul.. Nu-mi stricd sa . De remarcat invariabilitatea relativelor ce si ceea ce. in timp ce in 2. mi-e teamd. In seriile a.:::"-. data fiind nonidentitatea referentiala dintre agent si obiect (altcineva iti acorda statutul de preot). dar intreaga constructie a + substantiv este echivalenta cu un genitiv. unele sunt verbe reflexiv-pasive (s-a aflat. Data fiind aparitia numeralului zece ca determinant alsubstantivului numeralul. e dimineata. . de aceea.. cere exprimarea analitica a cazului (cu ajutorul prepozitiei a). f. ..·'de. fine minte.. A. dad inpozitia numelui predicativ apare un participiu (vezi: sa fie invdtat).··afitt :. neregulat.ultima.: . dar intreaga constructie (a + ce.pers. au ajutorul prepozitiei a (a ce. d ca fiind imposibile pentru adjectiv sunt semnul sintactic de substantivizare a acestuia). prin particularitatile lui de flexiune.. reflexivul intra in structura predicatului.1. sigur . ceea ce obliga la recunoasterea a doua predicate verbale.imi convin conditiile. aparitia intregii constructii dupa prepozitia asupra). care cere in mod necesar prezenta unei structuri temare: exceptia priveste subiectul. este 0 prepozitie care se grupeazj -. se mira sunt verbe cu reflexiv obligatoriu. 1. Observatie generald: De remarcat diferenta dintre 1 ~i 2: in 1. este . Este si motivul pentru care acest a introduce un atribut genitival..c.'''. relativul indeplinests . De observat caracteristica de constructie a unui complement de exceptie. locutiuni care formeaza predicat verbaL * Am considerat verbul sa se preuteascd ca avand reflexiv obligatoriu. timpul prezent. In text exista 0 singurapropozitie principala: fnsif .. De remarcat natura reflexiva si intranzitiva a predicatului din subordonata. anume: in substantiv. De observat diferenta de statut a grupului in locul: neanalizabil (decilocutiune prepozitionalaj.C:-".. etc..

=20p. 2.Ca auxiliar. (care 5p. 9. '" Tna doua fraza.trebuie: . pentru fiecare principala) sigur.Toatd viata am lost ras[afata de pdrinti si am lost foarte fericitd pentru asta. iata doua variante de constructii: Seria b: -in vacantd. cerand un nume predicativ sau 0 propozitie predicativa. De observat ca raportul apozitiv. predicativ. se acorda in gen ~i numar cu subiectul (masculin. predicativ. II. cand am lost acasd. Atentie la pozitia virgulei. deci Tara element de relatie. pers. exprimat prin adjectiv provenit din participiu. dacd n-a lost sa flu sanatoasii.Varianta a se explica prin sensul "a exista" (din primele trei aparitii ale lui afi) si prin valoarea pas iva a constructiei sa fie pregdtit..predicat verbal. realizat prin juxtapunere. in care exprima "existenta". 1. modul conjunctiv. la forma negativa) ~i numele predicativ exprimat prin adjectivul participial pregdtitd.. este cd n-a invdtat sau Era sa cadd.predicat verbal. construit cu osubiectiva sau cu subiecte realizate prin infinitiv ~i supin (este dificil sa reusesti. intranzitiv. pers. gradul pozitiv.Ca predicativ. nici completiva directs. sa fie mai addnca. 2p. alcatuite din verbul copulativ este (in prima aparitie. exprimat prin adverb de mod. In prima fraza sunt doua principale: .• ~ In prima fraza: este. implicit. Total II=100p. element de relatie . 5. neregulat. Solutiile de constructie pot fi diverse: . 5p.). B. pentru fiecare predicat) prin verbul a pregdti la diateza pasiva.si . B. exprimat prin verbul a cdstiga.. se marcheaza grafic prin doua puncte [:J. 3p:. plural). ce sun! deprinsi. ~ De observat "a~ezaiea" primei subiective din text. fiind pasiv). pozitie care poate constitui 0 "capcana" in segmentare si. gradul pozitiv. (cate lOp. expliciteaza: urmatoarea formuld. intdi am fost la mare.A. modul indicativ prezent. Total general=150p. a III-a sg. termen regent: pronumele nehotarat unit. apoi am fost fa munte si. Raspuns: seria a (predicativ . personal. 0 stare a subiectului.doua predicate nominale. personal..predicativ . =. i:n-pifma"constructle.. A. care "incorporeaza" regentul: Cauza acestei disproportii .public. iar ceea ce nu este astazi are ca regenta propozitia sa fie maine .. 4. poate aparea atfit in constructii personale.=20p. este cii§tigata . pentru recunoasterea si arializa fiecarui tip de predicat) 2xIOp. Raspun~1!lc~l-am ales este corect. cat si in constructii impersonale. nimeni nu are nicio vind. (trebuie) sa fie pregdtu . a III-a sg..=20p. 11l De observat relatiile sintactice dintre subiectivele frazei a doua: sa fie maine are ca regent verbul trebuie. 6. sensul este pasiv. 6. Raspuns: a (cazul nominativ) C. am lost mai fericitd decdt oricdnd..numele predicativ. conditional si infinitiv perfect. constructia fiind echivalenta semantic cu "are deprinderea".si . prezumtiv prezent si perfect. se manifests aici fenomenul sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta". 3..dar '" trebuie. sigur . Solutia b se explica prin natura regentului: un adjectiv participial (deprinsii. timpul prezent. fasitllatii diferite. ~i .=20p.:. care apare la mare distanta de restul propozitiei principale.pronumele relativ invariabil ce. dar in aceastd vard. conj. conj. cazul nominativ. 5. am fntrebuinta urmatoarea formula din teo ria evolutionista aplicata la viata spirituala a Doporului: In a doua fraza sunt totdoua principale: . (sunt) deprinsi exprima 0 cali tate.Copulativ. intranzitiv (fiind pasiv). poate aparea atat in constructii personale. sg. Raspuns: a. cat si in constructii impersonale. pers. poate aparea atat in constructii pasive.auxiliar pasiv). SUitt deprinsi . Amandoua subiectivele sunt cerute de predicatele nominale impersonale 4x5p. Este yorba de relatia apozitiva care se stabileste intre doua propozitii apozitionalesi grupul nominal pe care 11reiau si 11 . . asezata inaintea grupului ca unii. de tipul: Cdnd este sa se inuimple . conj.pregdtitii. sau Dacd n-a venit. Constructiile pot fi variate. pentru exemplificarea fiecarei serii) lap. viitor anterior). trebuie: (cate 5p. Sa se observe topica libera a conjunctiei coordonatoare insd. a IV-a. a III-a pl. cazul nominativ. (cate lOp. intranzitiv (in context. a IV-a. Seria c: . Ca participiu al unui verb predicativ si ca participiu intranzitiv.verb copulativ. ~i deprinsi= numele predicat. A. 9. modul indicativ. 8. exprimat 124 . . B. se acorda in gen si numar eu subiectul (feminin. 2xIOp.'I·~I . Structura a fi + participiu dinconstructiile: estecli§tigatii~isuntdeprin9i corespunde. Raspuns: a (patru propozitii subiective ~i nicio predicativa) 7. semantic si sintactic. timpul prezent.. diateza pasiva.. . cat si in forme verbale compuse cu afi (conjunctiv. la forma afirmativa. iar in a doua. este dificil de reusity. 125 4x5p. personal. 10. I=56p. prezenta agentului fiind sugerata de determinantul din mijlocul unui. nu este pregatita . variabil. Totai este . 0 dificultate in recunoasterea propozitiei atributive.predicativ . I.. alcatuit din: sunt . nu poate primi nici propozitie predicativa.a III-a sg. 8. cu patru forme flexionare. lap.predicat nominal. in a doua constructie.

devenit marca aeestei diateze).completiva directa: Ziaristii urmdresc cu atentie ~ desfasoara discutiile.. ~ circumstantiala temporals: Cum a ajuns acasa.~:Ca b-aiaWls('{r"enun'tilii taculiale': ciiiilJibcfiva -ZcerUt~deveibul impersonal Iagerunzjn hotdriindu-sey. iar celalalt prepozitional: nu-i pdsa de ceva.predicativ.. lucru. fnsa de-acum lie. Total 4 A. gradul pozitiv. nimeni nu s-a mai gandit la viitorullui. doua propozitii completive indirecte (determina verbul intranzitiv din regenta nui-i) pasa).circumstantiala modala: El procedeazii cum nu mi-am ima[jnat vreariata. In primele doua aparitii. singular. (5p. (cate Sp. in ultima fraza..=lSp.. in consecinta. intra in structura predicatului verbal (va fi) persecutat. Testul nr. ~. se comporta ca un adjectiv propriu-zis.. * In propozitiile subiectiva. eu valoare deaiixiliaral' pasivului..subiectiva (ceruta de verbul impersonal din regenta: fie). se subintelege un a fi. 6xSp. de fiecare propozitie) 5.verb predicativ ~i impersonal. indeplinind in subordonata functiile: .. Solutia b.6. pentru ca nu admite deloc pozitia sintactica a subiectului (cei doi determinanti sunt unul in dativ.completiva indirecta (determina adjectivul participial din regenta decis). ~ fie (ce-o fi) . (cate Sp. pentru fiecare propozitie) In cauzala (vezi a) ~i temporals (vezi ultima situatie dinb). y. formeaza. completiva directa. .participiu. sa si-o marturiseasca . . ultimul fiind realizat in text ca propozitie completiva indirecta). intra in structura predicatului verbal.. <t< va fi hulit . Argumentare: .. a. Hotarandu-se In familie . sensul pasiv este sugerat d prezenta circumstantialei finale pentru ca sa fie si a verbului modal trebuie. variabil.sperantele ne"au fast sDulberate . . de-acumfie). un predicat verbal. acum slatea in linda. a. !Ii ca va fi hulit: il (cd va fi) persecutat de vechii· tovarasi .. pentru ea nu admite combinarea cu obiectul direct sau cu 0 propozitie corespunzatoare acestuia).=2Sp. Cum .. Catrina. cu patru forme flexionare. intra in structura predicatului verbal. cum si-apierdut valoarea modala si adverbiala. (cate Sp.verb predicativ.verb predicativ (numai modul este nepredicativ). '<1l (ce-)o fi . B=3Sp. formeaza. y. unde intra in componenta predicatului nominal cum fusese).. functia de complement circumstantial de timp. si sintaxa fiecarei forme) . * sa nu mai raca niciun compromis . e . 127 126 . 2. (5p. conj. a IV-a. este pregdtitd.nu are incapregatirea". completiva directacompletiva indirecta. neputdnd. nu se slip. Sp. \[$ au fost spulberate .=16p. 11 I. decis .auxiliar pasiv.=30p. desi are rol de relatie. In fraza a: De leama .completiva indirecta (determina verbul intranzitiv nu se sfia)... A.impersonal. un predicat verbal. pentru analiza sintactica) SXSp.nume predicativ (in predicativa. pentru caracterizare. Propozltli clrcumstantiale: . modul gerunziu. lata nu lua nicio hotardre . In fraza 13: De dragul dumitale . in cea indirectasi in modala). 4.complement circumstantial de mod (in subiectiva.=30p .intranzitiv. B.. pentru valoare si 3p. Marsavia . nu are ~i functiede parte de propozitie. a. intranzitiv (in context. avand sensul .predicativa: Eleva a rdmas cum fUsese de mica. 11. pentru argument are) lOp.circumstantiala cauza (are ca regents propozitia insd .=20p. functia de complement circumstantial de cauza.. diateza pasiva (cu pronumele reflexiv se. de 3. 2x4p. pentrumorfologia 6x5p.10. (cate 4p. singur. 1.. .. singur. ce-o fi . * (cate 2p. nu este pregdtitd exprima 0 calitate. am voil.. 2x5p. a $1 fnceput ploaia. Propozltli neclrcumstantiale: . din capullocului.. . Total 3 a. . pentru fiecare propozitie) <t< 4x4p. devenindo conjunctie subordonatoare.=8p..completiva indirecta: Ioana se intereseazd cum sa-si obtina proprietatea.auxiliar pasiv. S. impersonal (cere subiectiva). masculin. TotaII=154p. unde este reflexiv-pasiv).. In fraza y: in ciuda faptului . pentru eli formeaza singur predicatul.subiectiva: Nu s-a ajlat cum s-au scos banii din tara. 4xSp. Decis nu-f mai pasa.. ins12aimantata de obicel in asemenea imprejurari. pentru fiecare propozitie) 3xSp. predicativa ~i in circumstantiala de mod cum este un adverb relativ de mod. b=59p.=10p. S. Sp... hotiiriindu-se . h. nominativ. a. ambel e construqii"trimitand" la un agent subinteles.

a. copiii. a. lp.(es1e "subieCtln atributiva) (respe'ctivjui care.atributiva determinativa. pentru fiecare atributiva. In fraza y. 3x4p. are ca determinant complementul direct fi ceva.adverb de mod de restrictie.0 modala ( fiira s-o fntrebe pe mama. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui. deterrnina verbul tranzrtiv am VOlt.. . Total S a. exista patru atributive: ~. In fraza ~. . _ predicativa: Intrebarea frecvetud este daca vom reus!. pentru relatii) 4x5p. Avand in vedere tipul 129 . introdusa prin conjunctia nespecializata sa).mprneIY.=12p. intra~d in rel~tl~ cu verbul impers()nal e. nu exista propozitie circumstantiala.!! care-si ayea si nea. are functia de subiect In atributiva. exprimat prin verb tranzitiv Ia gerunziu. determina pronumele de politete dumitale. exista: . '~De remarcat ca insd este una dintre putinele conjunctii cu topica libera. lp. neutru. as fi fost mai fngaduitoare. Necircumstantiale: _ completiva directli: Si daca n-a venit... 0 ·0 . pentru relatii) 2X5p. _ 0 completiva directs (sa-mi calc hotararea ~~ a rama~e «incognito}) timuul. marc at prin conjunctia si. singular: gemnv (ce~t de Iocutiunea prepozjtionala in ciuda). Total 6 a. exprim~t prin substantiv feminin. se introduce prin pronumele relativ ce (ce este subiect in subordonata atributiva).. cazul ac~~atlv (cerut de prepozitia de). b. _ cauzala: Daca este asa de bolnav. defectiv de plural.ca lini§tea .I I 7. . cazul acuzativ (cerut de prepozitta de). 2x5p. det~rmI~a predicatul intranzitiv voi fi silit.Eela~iy'c'!t§. In fraz~ ~~eXlst~: . are ca regent subs tantivul timpul. sa nu fi (ost calusi de putin tulburata . In fraza a. in ciuda Japtului .ut~unea conjunctionala subordonatoare fdrd sa). _ A v • (4p. ~ . exprimat prin pronume nehotarat invariabil. se introduce prin conjunctia nespecializata ca. numai . lp. sa.predicat verbal. alcatuita din' copulativulfi la infinitiv (ii lipseste marca a) + numele predicativ ceva. In fraza y. articulat cu articolul hotarat enclitic -ul. a. la in- dicativ. determina gerunziul tranzitiv neputdnd.atributiva determinativa. fura functie de parte de propozitie.=IOp.0 completiva directa (sa-si fnabuse vlfmsul. pentru morfologie) regentei. introdusa prin conjunctia nespecializata sa). (cate 5p. de dragul . se intro~uce prin loc. se introduce prin adverbul relativ cat (are rolul de complement de timp in atributiva. .· il condamnam . pentru analiza sintactica. ~ ce domnea in cuibul nostru .unsurile lui / si pe care noi. este foarte important sa i se fixeze pozitia corecta. nu exista. b. pentru sintaxa pronumelui) (7x5p. 2p. 1.complement circumstantial de cauza. @ In fraza y. . exista doua atributive: * care mi-ai aratat atata prietenie . tot n-as putea sa cedez. pentru exemplu) ~~ . a fdcut-o ca sa md protejeze. detennrna predicatul 128 (=oxnentaR~i:E I.~ntr()cd~sliprin. In fraza a exista: .conj~n~va nespecializata daca).. Total general=275p. articulat cu articolul hotarat enchtl~ -a.. determina' predicatul regentei. exists: .0 completiva indirecta (sa zdbovesc ai~i. .=20p.. neputdnd . . imperfect. b=27p. trebuie sa renunte la ser_ concesiva: $i daca m-ai ruga in genunchi. se introduce prin conjunctia compusa disociata ca . .0 cauzala (numai fiindca a liDs!t prile. TotaIII=121p.. (lp. b. pentru tipul de propozitie. (4p. exprimat prin verb de conj. 4p. exprimat prin substantiv. nominativ. Circumstantiale _ conditionala: Dad! m-as fi gandit la viata lui..)=40p. 10. parte de propozitie "complexli". determina substantivul faptului.=IOp. 8. int~oduseprin pn.atributiva determinativa.0 subiectiva (dacii nu am [acul-o inca. determina substantivul team a . au ca regent substantivul lucru. * cat vat fi sUit . cele doua atributive se afla in raport de coordonare copulativa. este mtrodusa prin conjunctia specializata fiindca). pentru recunoasterea subordonatei.propozitie atributiva explicativa. nu puteau . are ca determinant 0 propozitie completiva directa. unde exprima durata). introdusa prm conjunctia nespecializata sa').atributiva determinativa. pentru felul propozitiei. b.expnmat prin substantiv proven it prin conversiune dlT~~dJectIv.complement circumstant~~l concesrv. de team a . apare 0 singura atributiva: " ca jandarmii fn curtea cuiva nu Duteau fi ceva de lauda . a II-a. ~efectiv de plural. ~ In fraza B. . introdusa prin pronumele relativ care. aratfind ca "restrictia" priveste aceasta propozitie. (cate 2p. lp.ul. v 9.doua propozitii atributive determinative. @ In fraza a.element predicativ suplimentar.b=14p.-cufunctia de complement direct in atributiva).)+(5xlp. Se include in propozitia cauzala. .complement circumstantial d~ cau~a. de aceea. are ca regent substantivul linistea. forma negativa.

0 fi. atasate radicalului substantival val. . cii nu functioneaza ca locutiune conjunctionala. Cazul nominativ se explica prin lipsa prepozitiei si prin posibilitatea inserarii unui copulativ tfiind decis).=22p. cu ajutorul sufixului abstract -(ii)tate. infrdtitor. sufertnta . nu sepoate grupa dedit cu Principala. a. niciodatd . care nu face parte din structura principalei. de aceea. frdtesc. ~ compusele cu prefixoid confrate*.derivat obtinut prin sufixare.. brumar . Am interpretat gerunziul din fraza 'Y ca element predicativ suplimentar. cu valoare locativa + substantivul minte).si al sufixului verbal-ui. ~i functia de complement circumstantial instrumental (.un radical substanti:vcal-(brYm. (cate 2p. jrii.e ~a cele doua verbe pasive (a huli.". pentru selectarea fiecarui cuvant si pentru includerea corecta) tlirziu . cu ajutorul prefixului fn. dificil de recunos..derivat obtinut prin sufixare. avand in vedere valoarea acestuia: exprima. pentru exemplele date. cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand 0 insusire) -os. . infrdtit.0 forma.. cu ajutorul sufixului abstract -intd.derivat obtinut prin sujixare. avand In vedere ca 8ubstantivulfaptului l~i pastreaza autonomia grarnaticala (ca argument.. are ca rezultat verbul intrista. poate fi acceptata.relatie pe care 11stabileste (de coordonare). frdttine. Conversiune (sau schimbarea clasei lexico. singuriitate . unde. vezi constructiile: in ciuda acestui fapt. @ Atentie la tipul frecvent de greseala constand in confundarea felului intregii propozitii cu rolul sintactic al grupului aflat la inceputul ei. completiva mdirecta ~l predicativa suplimentara (ca tipuri de necircumstantiale) si opozitionala... de altfel. fumegos . este ~i marcata functia lui sintactica (vezi reluarea prin forma atona de pronume 0). ' @ In interiorul subiectivei ~i al completivei indirecte.gramaticale) tdrziu Mijloace mixte invdluit fntristare* aminti iubire" 11x2p. atasat unui radical verbal (cai). ciiin{ii . . are ca rezultat verbul invdlui. implicit. 3. frdteste. intristare . .=55p. sa se observe asezarea substantivului miirlfiivia P dill fraza a.derivat obtinut prin sufzxare. regionala de vii tor. iar al doilea. relatia semantics 'nefiind de tip subordonator.4. * Grupul in ciuda faptului.19 Derivate singurdtate brumar jumegos ciiinta suferintd Compuse niciodatd. . infrati. nici + numeralul cardinal 0 + substantivul datii).~ial sufixului lexico-gramatical -a. pentru explicarea corecta a fiecarui cuvant. au fost spulberate. cu ajutorul prefixului fn. atasate radicalului adjectival trist. . * decis. b.. cu pronumele relativ subiect ceo $ Constructia au fost spulberate are. aici. lipsit de marca sa.. va ji persecutat).derivat obtinut prin sufixare. iubire . aminti= doua etape de formare: @ compunere (din prepozitia a.substantiv obtinut prin conversiune dintr-un infinitiv lung. 'A~-~De'observat cele doua aparitii diferite ale lui a fi predicativ: fie. '* conversiune (adjectivizarea participiului).. subiectiva. temporals (ca tipuri de circumstantiale). sugerata de prezenta dativului "beneficiar" (ne-au fost spulberate). $ conversiune (substantivizarea infinitivului lung). 6. . si. unde substantivul este variabil ~i primeste determinanti tipic substantivali). atasat unui radical verbal (suferi). devenit conjunctional. in ciuda acestor japte prezentate anterior etc.Lanii i-a scos din tard printr-un . '* sujixare (cu ajutorul sufixului lexico-gramatical -I.ajj"". frati$or. lipsite de autonomie morfologica. ~ De retinut diferenta de statut morfologic si.cuvant obtinut prin compunere (din adverbul de negatie .. ci din cea a subordo_ natei.~tenti. valoare pasiva. frdtie. _. 10. 5. primul se construieste cu 0 propozin. si cum. infrati· re. II.proprietatea si-o obtine printr-un anumit mijloc ". entru 0 segmentare corecta. a persecuta).. atasat la.doua etape de formare: * derivare parasinteticd. 8. cut. atasat grupului adverbial). care "trimite" la un agent subinteles. conjunctivul cu valoare imperative. cu ajutorul sufixului -ar.·• inviiluit . atasat la radicalul adjectival strain. inclusiv a etapelor de formare) 11x5p.substantiv (in contextul dat) obtinut prin conversiune dintr-un adverb. se comports adjectival. va fi hulit.... nerecunoa~terea pasivului ~l confundarea cu un predicat nominal cu nume predicativ rrluItiplu atrage 0 grava greseala de segmentare. cu ajutorul sufixului abstract -intd. frdtietate. = nr. un proces concomitent cu eel al verbului predicat (" stdtea si nu putea sd-si indbuse pltinsul "). . Suut ~i alte posibilltatl pentru daca: atributiva. in context. . atasat unui radical verbal (jumega). si ~ f!. sintactic dintre cum adyerb relativ de mod...ticii.doua etape de formare: $ derivare parasinteticd. si nu ca un tip de circumstantial. 130 131 . Familia lexicala a cuvantului frate: '* derivatele frdtior. con(cate 5p. (it Nu au fost luate in discutie si modurile nepersonale din structura formelor verbale compuse (s-a giindit. anumit mijloc"). ca orice participiu romanesc autonom (adica nefacand parte din structura formelor verbale compuse).

=lOp. de_!ristete. apropiat (de). -icd. pentru indicarea fiecarui membru al familiei) l5p.tie cu sufixul-tate. Sensuri inrudite. .. se actualize~za sensuli. respectiv cu sufixul adverbial -este.1 si-a YlS1PItaverea ("a pierde ceva agonisit" . Uel-:J r au-puuui.conotatie negativa). nepdrdsit. de cruce.dezvolta in text un poetic "u 80 destrama prin dispersare. ' d. veselie. actualizate In contexte ca: .VJ. viatd < lat.:)C.. 2 p.+4x2p. a antonimiei (pentru fiecare sens.ccade spital". ci introduse ca neologisme romanice sau latino-romanice.antonirne neizolat. striiin Analiza polisemiei. ~.l. de sUferin. (cate lp. 2x2p. 2p. JrUl~ li:l~lo.=15p. «> In text insa. ¢ Analiza apei a evidentiat multe elemente striiine (sensul "care apare ca impuritate.antonime omogen. . neconforrne cu un punct de reper") . izolat") . pentru sensul din text si 2p. . al unei institntii") . Oil> frdtie. manifestantii s-au risipit ("a se imprastia"). * infrdtire .. spital este monosemantic.derivate de la cuvantul de baza eu sufixul adjectival -esc. pentru contexte actualizand alte sensuri) 2p. vivace.. (cate 5p. nu intra in relatii de omonimie.?J. plenar. altui loc decat eel in care te-ai nascut si locuiesti") . c4p. niciodatd. nodular.l'pU~'--'l\" 111 UP11U-L.J.(cu) bucurie.primele.primul. a sinonimiei (fiecare sens va fi indicat printr-un sinonim sau printr-o serie sinonimica).totdeauna. dilatare in spatiu". actualizate in contexte ca: . frdtietate . ca neomogenitate'') .t:J ru u. fraticri . antonim obi . nodozitate .derivate direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixelor diminutivale -ior. 4. se va indica antonimul sau seria antonimica).neologisme gata formate in limbile din care au fostimprumutate. -isor. pentru explicarea fiecarei serii) 3x5p.' '» infrdtitor . * niciodaui . pentru antonim) 8x3p.. cu ajutorul prefixului fn. striiin in propria familie (sensul "singlir. A fast inlocuit cu un rinichi strain (sensul "care apartine altcuiva") . se actualizeaza un sens metaforic (realizat printr-o metafora implicita). vivus. deci nu direct de la cuvantul de baza. 3.Boabele s-au risipit in toatd camera. de difuz.derivat parasintetic de la cuvantul de baza. nodul. ._fnveselire.=24p. . ~ verbnl a (w') risip! .. separat. .:.nuit.=15p. (firma) Iocalnicd. I» M-am apropiat de un strain si l-am fntrebat cat e ceasul. iubit. (care lp. aetualizate in contextele: @ Au fast adusi specialisti din tdri striiine (din locuri striiine) . * viafa are acelasi statut cu viu.Parcul de masini si utilaje al intreprinderii este invechit ("totalitatea vehiculelor unei intreprinderi si a instalatiilor mecanice") b. plenipotentiar. $> In limbajul cure nt. $ viabil.antonim cunoscut. plen. Oil> infrdtit . ocular. I» frdtdne . U t.fnfra{i . plenitudine ~i compusii cu prefixoidul pleni-: plenipotentd. cerul luminandu-se").derivat direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixului pentru nume de rudenie -dne.cono- substantivul parcul. Centrul e plin de firme strdine (sensul "care apartine altei tari. ocheadii . is' intristare :. oculist. vital. frdteste .In text. Explicatie: $ fratern. *vivitia « lat.urd. formatii neologice romanice ~i latino-romanice. ciudat". personal. 133 132 . neologisme preluate ca atare din franceza. * iubire . (cuisuferintd . Raspuns: "nu". Dupd interventia politiei. ueganva).antonim matern(ii). ci preluate ca neologisme romanice sau latino-romanice. vitalitate nu sunt create In interiorullimbii romane. a localnicilor. fraternitate. ci de la unul dintre tennenii familiei. lOp. pur: $ 2p. .=4p. La nuntd erau multe persoane strdine (sensul "necunoscut") .Alte sensuri. @ De mica a invdtat si 0 limbd striiinii (sensul "alta decat cea materna") . calc dupa fro oeillade.neobisnuit.si al sufixului lexico-gramatical -i. specifica poeziei simboliste.Norii (ceata) s-a(u) risipit ("a seridica. .antonim din interior. I» Am simtit 0 mdnd striiina pe spate.cuvant obtinut prin conversiune (adjectivizarea participiului) de laverbul infrali. pentru fie care nou sens si nou context si l p. al doilea. creand 0 impresie de vag. c.. iar ultimul.antonime (tara. denumind 0 "institutie medicala in care bolnavii sunt intemati". vivus).dezvolta In text sensulpropriu "suprafata intinsa de teren amenajata pentru agrement".de apasare.EI se risipeste in preamulte lucruri ("a se irosi" .derivat de la verbul infrdti. 2p. lac) natal(ii).Parcurile de vdndtoare sunt strasnic pdzite ("teren special amenajat unde vanatul este crescut ~i ingrijit pentru vanatoare"). exprimand 0 "stare interioara devenita.. derivat de lajra. fiind yorba de exteriorul unei intreprinderi.ta.cuvant obtinut prin conversiune (substantivizarea infinitivului lung) de la verbul infriiti. @ Se simtea exilat. prin sentimentul . \. amandoua fiind mostenite. Cuvinte monosemantice: brumar "denumirea populara a lunii noiembrie".j{ -n= . cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand calitatea) -tor. Alte sensuri. (cate 2p. b. a. ft Se discutau numai probleme strdin« de pt eocupdrlle mele (sensul "diferite. din latina (viu < lat. jraMor. * frdtesc. pentru explicarea completa si corecta a fiecarui termen) l5p.=4p. parasit. straniu. @ Accesul persoanelor strdine este interzis (sensul "din exterior.1!. I» frdtior. derivat direct de la cuvantul de baza cu sufixul abstract -ie. (cate 5p. pentru fiecare serie) 3x5p. nodal. (care 2p. c.antonime propriu.antonime potrivit (cu)... fratricid nu sunt create in interiorullimbii romane. 6@11§ B. 4x 1p.

ij> Geamul a inghetat (sensul "a deveni opac. b. a se gdsi . 6. pentru fieeare omonim ~ilp. caricaturd. portbagaj. usoare . arhaisme lexicale: $ in contra. stralucitoare") ~ antonime ~tearsa.subiectul discutiei"). Cules de.conjunctie aflata la limita dintre subordonare ~i coordonare. solid. slobodzi. (cate 1p. 3x2p. a sinonimiei. 135 . vie (sensul "vita" ~i"produsul vitei de vie: strugurii"). iluzie. 13xlp. fond. a II-a. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic.inchipuire. politicd. criticd.aparitia constructiei . fi> In regiune. oaste.Jnfinitivale relative". in stare . riisipit. amdgire. au schimbat vorba (sensul . plin de gheata") . a omonimiei: ~ In text. precum .=15p. @ element de compunere savanta (altfel spus.conjunctie subordonatoare utilizata pentru propozitii necircurnstantiale. pentru exemplifiearea corecta) vie Analizapolisemiei. cului unui text stiintific. doao. s-apdstrat inca portul popufar(sensul "imbracaminte caracteristica unui popor. Prea multd vorbii injurul acestui subiect! (sensul "discutie. portdrapel. Brdila este un vechi port fa Dundre (sensul "ora~ care are 0 astfel de amenajare"). arhaisme frazeologice: a vent veste. public. # ochi vii (sensul "vioi. a sinonimiei ~ia antonimiei: . po(d)ghiaz.facile.capabiltd). un proverb). actualizate in contextele:e traditie vie (sensul "care persista. se actualizeaza sensul "limbii. $ Picioarele i-au inghetat (sensul "a simti un efect fizic de amorteala (la 0 anumita parte a corpului) din cauza frigului".=12p. inghetase de fried (sensul "a inlemni. conversatie"). a slobodzi. Svetii.Alte sensuri ale verbului folosit intranzitiv: @ Apa fnghea!ii la temperaturi negative (sensul din fizica "a se tranforma in gheata") . aparenid. actualizate in contextele: $ Portul armelor este interzis (sensul "faptul de a purta ceva"). neinteresantii.=14p: . a calma (pe cineva). au rdmasii. trudit ". viind 4xlp. ~ . 3p. prefixoidul port-) din formatii ca: portaltoi. ndlucire sunt iesite din uzul actual al lexilp.vii. se actualizeaza sensul "felde a se purta". ""Alpinistul a inghetat din cauzafrigului (sensul . contra. ingheta Analiza polisemiei. portmantou. 2p. indoprez. 2p.insdrcinare. gios. intensa") ~ antonim slab. a omonimiei (nu intra in relatii antonimice): ~ In' text.=6p. contra . siimen. dzicdnd. C. stinsi. a antonimiei. $ criticei .In text. verbul. forma iotacizata de gerunziu. a III-a. ~ Omonime: ~ substantivul port ~ porturi. pentru fieeare sinonim coreet indicat) 5x3p. nimic adevdrat (sensul "barfealii.. interesanta") ~ antonime anostd. $ limbd vie (sensul "In circulatie") ~ antonim moartii.. mente.impotriva. arhaisme morfologice: $ (pot) tinea> conj. prezent in contextele: ""EZ a mostenit 0 vie a pdrintilor (sensul "teren plantat cu vita de vie"). iluzie . (cate 3p. ""verbul port. cu valoare nehotarata).=4p. pentrufiecare neologism) 6x3p=18p . c.omonimia auxiliarului de perfect compus 3sg. priimit. @ Nu si-a tinut vorba (sensul "Iagaduiala.a exista. postelnic. inteligenti. pericol . (oastea) s-au rdsipit . dainuieste inca") ~ antonim pierdutii. principal. arhaisme lexicale: logofift. ""cariutilizare variabila (in text este vizibila variatia dupa numar) a 3p. literaturd.encliza articolului hotarat la genitiv-dativul substantivelor masculine nume proprii de persoana. $. misiune .vorbaAnaliza polisemiei ~i a sinonimiei (nu intra in relatii de antonimie ~i de omonimie): ~ In text. desert. unei regiuni"). $ cuvintele (a)starpi. 6x2p. d. pericol.=4p. 7x2p. prezent in contextele: In port a fost un grav accident (sensul "complex tehnic amenajat pentru incarcarea si descarcarea navelor"). $ S-au intins la vorbd. actualizate in contextele: $ Nu stiu mai mult dedit doud. principal. folosit tranzitiv.antonim a se destin de.cu desinenta de genitiv-dativ singular -e. grai". ageri") ~ antonime neexpresivi. realitate. arhaisme morfologice: (casa) Ducdi-vodd . 2x2p. (cate Ip. 2p. misiune.+2p. pre. ~ culoare vie (sensul "aprinsa. pronumelui relativ care sila nominativ-acuzativ. slab a.=13p . n-au. steag "unitate militara". lp.utilizarea variabila si "articulata" a pronumelui care (In text.(pentru utilizarile anterioare) antonim a se dezgheta. 134 2p. dupd port" (sensul "mod. $ Vorba ceea (constructie stereotipa la Creanga. crai. (a) exploata. s-au l Ox lp==l Gp. lip can. forma. a.antonim a se dezgheta. de (s-au dus) . arhaisme fonetice: iarii. l Sxlp= l Bp. 5.hatman. realizeaza sensul "a umple de fiori. $ Toti trandafirii au inghe!at (sensul "a degera"). pentru a introduce 0 zicala.primejdie. a purcede. situatie.a evita. a seferi . = 3pl.de cdpetenie. $ Nu sunt decdt vorbe. ~ Omonim: substantivul vie . carii . ~ AIte sensuri.in locul normei actuale -i (criticii}. fel de a vorbi") $ La intrarea mea. a infiora" . raia. clevetire"): port Analiza polisemiei. vorbe rusesti (sensul "cuvant"). eu desdvdrsire . ~ discutie vie (sensul "animata. 1 sg. supdrat "chinuit. in locul normei actuale de conj. dupd vorbd. a sinonimiei.=15p.» muri prin inghet"). @ durere vie (sensul "putemica.antonime a linisti. promisiune"). a se relaxa. arhaisme sintactice: n-au avut cine merge . se realizeaza sensul "inzestrat cu viata. portchei. @ In fata comisiei. portavion. insufletit" ~ antonim ([aM) moartii. fata de actualul contra.=4p. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic.Un bdtrdn atdt de simplu. au inceput a . ca senzatie psihica") .total5x3p. frazd.

. <I> fonetisme afective (dublarea consoanei pentru exprimarea intensi tatii . folosirea acestuia si cu valoare "narativa". Uv~Hl + verb. In schimb. lecitind. Am notat cu asterisc formele confrate. lp. Apartine registrului stilistic popular ~ifamiliar. pentru l Op. posti. _ provin din italiana: leal. B.. di. Testul nr. lOp.. lateral. '* caderea consoanelor finale (can'. B. . exista doua opinii. . In locul normei actuale -e. lp. . 6p. pi.S Incarcarea cu_v~ntulUlOb. serie de regionalisme. confrdtie pentru a atrage atentia ca sunt calcuri dupa franceza (fr.. lasciv. s-a lucrat numai prima familie lexicala si s-au discutat numai cinci din cele sase cuvinte propuse pentru analiza semantics). Includereacuvintelor (a)'starpi. fie ca tipuri de derivare (eu sufixul abstract -re). pentru fiecare arhaism. 8.. OrIgini diferite: . sa te pupe-n bot).r---. pdldria aia ea roata lOp. In locul formei delOtaclzate. padisah. caftan. 3p. Trasaturt fonetice: $ fonetisme regionale si populare (0 affims.Neologismele din seria c au. lp. N-au fost analizate si relatiile semantice in care se angajeaza adjectivul mort.pronume relativ invariabil pentru atnbutlve: demz~l de. morfologice ~i sintactice mregistrate se con~ serva astazi in graiuri sau in limba populara.1ilf ~asta. . aparitia adverbelor de localizare si de asezare in timp prin trimitere la situatia de comunicare (ceea ce lingvistii numesc deictice: aeolo..i-o strrdnsy. capu. arhaisme gramaticale: (sfatul) Dudescului -:-: ncliza articolului e hotarat pentru genitiv-dativul numelor proprn de persoane masculine.IUUU~'' verb U tun::. l Op.. unele chiar de tip metaforicpopular (i-o !Opal. formele sunt norm ale. unde prefixoidul con. ~. grumaz. tri-patru posti. leasing.U ~v up pVl'UHl1 ~ vapstta ca 0 brezaie. arhaisme lexicale: Mare vizir. leghe. lecturd. * caderea articolului enclitic ~i preluarea functiei lui de catre vocala de legatura (laeu. lectorat.Trasatur! lOp.. a sa-mi tau talpa$zfa. confrere. tron "domme . A. iete. las. afarii. C. utilizarea la Eugen Barbu nu reflecta no~a . paic. "": a/ea. Sunt omogene seriile b ~i c. lp. 1-0 spinticat. lava. Ele devin arhaisme numai din PU1i1f~l~_evedere aLl}ltltoru[ul actuat.desinenta -uri pent~ ~lura~ulnveutrelor. lOp. fiind interpretate fie ca tipuri de conversiune. . vedi. arhaisme grafice (grafie Iatinista): Bucuresci. odatli). a. 2p. Multe dintre arhaismele fonetice. i-a lua) si alte fapte de fonetica sintactica (om balaur. surguci.' C. legitim.. . _ provine dinspaniola: poncho. b.4. Structura lor este analizabila ~iIII interiorullimbii romane.. ci numai din vocabularul limbajului stiintific. deoareee exista un paralelism evident cu adjectivul vie. _ provin din franceza (pentru unele exista ~l cores~onde:1t in italiana sau latina): larva. v. serie de neologisme. legenda.e s::mtv"c~utate" In mod special de autor si utilizate cu r~l Stllrstl?. 0 vinit. acasd-m pat). earului) (Nu se va face un punctaj general.. . legato. 1£ com136 lOp. (lp.J.VUI- - vUIHH . . l~~arcandu-se cu functia de datare." ". acia). legal. 6.5.lIUHILl VUIUl Ul\. arhaisme fonetice: astfeliu. 0 scos giirgiiuni. c. 5p. . Intr-un text din Neculce. ndlucire In categoria arhaismelor lexicale trebuie insotita de 0 anumita specificare: ele nu pot fi considerate ca fiind iesite din uzul general allimbii.. -:-provin din germana: lebdrvurst. trupu). uzullingvistic al perioadei in care textul ~ ~ost scr~s. Vor fi acceptate ambele solutii. b strange numai arhaisme./ iacii.Nebuna. de$ert. haniile-alea d-o $tiu).. inainti. 2. de . pentru gruparea pe tipuri de arhaisme) ~ C:onlentarii 1. $. atunci. serie de arhaisme. 1-0 siigetat moartea). m-a neb unit de cap. perioadei moderne in care textul a fost scris.fo~a lO~aclzata pen~ru prezentul conjunctiv.S prezenta euvintelor populare siregionale.:. devemte norma In romana actuala. Fo~el.. 5p. . layout. pentru exemplificare. laser. Trasaturl sintactice: <Ii frecventa coordonariiprinsr (11 aparitii). deoarece. _ provin din latina savanta: lecticd. confreriei.interjectia prezentativa iac. v. pohtd. Am notat cu asterisc formele de infinitiv lung. adica de "a$ezare a naranunn intr-un anumit moment istoric. lavabil.fardata"): ""forme populare ~ide limbaj famll. VOLGa .tlnut prin conversiune cu 0 conotatie puternic ~afectrva (depre:~a~ tiva)(cine draeu oft si ragu!jita asta. complimenturi . 137 . exceptand relatia de omonimie: mort nu are si omonim. simla .. '* locutiuni si expresii (pe dracu. a. ¢i' aparitia elementelor lexicale ale oralitatii . lexicale: ~ absenta totala a neologismelor. a. lavoar. . odat-om palos. In lingvistica romaneasca.VU"lJ. cuvinte si sensuri popul~r~ (hantile.vapszta . "''''. $.z l-am in tors. potrivit DEX-ulm ~l MDN-ulUl. _ _ provin din engleza: laptop. c. d. b. lapti.l J. raportarea s-a facut la norma actuala literard. 9. pentru gruparea pe tipuri de arhais~~: 7.este prezent in numeroase alte formatii. reprez~ntand norma. vorbesti de [up: cdnd colo. precum ~i a expresiilor populare. adica intre fraze. pentru care. 4p. (cate lp. numai neologisn:e: . v Argumente lexicale: f. !}1a~ ~capavm ~e. 21 1. 10.

banda de energie. Din analiza. dungi1ineare rosii-violacee. trasatura distinctiva. tegument. indiferent de nivel: respectarea normelor limbii literare actuale. dezvoltand sensurile: ill sticla de 0 fabricatie speciala. (a) res" pinge cererea de prelungire. este polisemantic. Totall=85p. semnifica "un simptom al. are loc 0 specializare a utilizarii la dona sintagme: pune(re) in Iibertate. si-a dobdndit libertatea de actiune. lOp. indiferent de domeniu". a (ssi) produce eJecte. d. just. Pastia. principiu.In limbajul gramatical. moral. echimotic.in cazulca. libertate . scarlatina. dinexemplele date: functie sintacticd. ® Sentinta i-a adus pierderea tuturor libertiitilor. Trasaturi lexicale: @ abundenta neologismului savant. 5p. ci de . Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei gramaticale: gramaticd. 0 restrangere semantica. 3p. recurs. Trasatura generala. ~i a formei gramaticale trebuiesc. constiintd. 3p. (a) actu-. cu sensul "posibilitatea de a actiona dupa propria vointa sau dorinta". marc at prin elementele de relatie din si cum... determinat. (a) nuanta). 11> Au fost doua cazuri de om or. '. (a) situa. stare cristalind. a produce efecte. substantiv. 2...• ). declinare. nume. semiconductor. cu sensul "drept cetatenesc". lOp. semn . cu sensul "ingaduinta".) ~ Comaparatie a utilizarilor: caz . apare cu sens specializat. lOp. cristalin. calitate. stare cristalind. banda de energie. Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei medicale: semn Grozovici138 lOp. etic. aspiratie.In limbajul juridic. traditional. ambele constituind arhaisme ale limbii cuIte. b. cristal.unde·dezvolta·sensul "imprejurare. * "nota specifica. (a) relativiza. circumstantial. realitate.. neutru. lOp.unei boli". . prudenta. flexiune. semn de circulatie. este polisemantic. ce indica ceva. utilizandu-se in contexte ca: . Cuvinte si sintagme din domeniuljizicii optice: corp solid. caz. solid. ). 3p. conduciivitate electricd etc.. este polisemantic. chiar individ". priva(re) de libertate si.romanic ~i latino-romanic.. teritoriu.. in rnedicina.vtransparenta siperfect incolora. (a) exercita.. dezvoltand sensurile: $ "tot ce arata. banda de valentd. din care se fabrica Ientile si obiecte de lux (Aceasta lOp. b. vitropresiune. solemnitate. relatie sin tacticd. 0 aguns etc. lOp. posibil. electron.In limbajul curent.. ff prezenta unor constructii sintactice cu rol emfatic. tentativd. implicit. ~ "obiect asezat intr-un loc sau intr-un anumit Iel pentru a indica ceva" (semn de hotar. punere in libertate. forma neologica. inlocuita prin forma nesufixata.fapt. cristal= In limbajul curent.. spectru energetic. opozitie. plici de jlexie. savant. Cuvinte si sintagme ale terminologiei juridice: instantd. . banda de valentd.). adjeotiv. sehemd-apriotic. din rdgnetu lui).. de insistenta: a constructiei "relative scindate" (Ceea ce urmiirim este situarea . rezulta ca textul apartine registrului cult. s-o dus.discuta. (a) dispune.. metal.. ).. utilizandu-se in contexte ca: ® Prin cdsdtorie. 3p. * utilizarea constructiei perifrastice pentru exprimarea aspectului (s-o pus pi panda). (a) exista. . propozitie. expirarea mandatului. pronume. este polisemantic. 139 . a spune deci cii . ~ folosirea pronumelui negativ cu valoare adjectivala inimnicii vorba). a rdmdne valid. banda de conductie. eveniment".In Iimbajul curent. vezi si calcuri lingvistice: dezbate (dupa fro debattre. cali tate. 'i!i Cele mai multe elemente apartinand terminologiilor fac parte din o. unde dezvolta sensuI .·o!iI. Din analiza rezulta ca textul este popular ifi regional. conductivitate electried. (a) . inculpat. care traduce fropurement et simplement). ff si-a luat libertatea sa . semnalment" (EI are un semn sub ochiul stang).. cu reluari apozitionale menite sa asigure extinderea frazei (fntr-un teritoriu . valoare. exantem. lOp. streptococicta). i~i restrange si i~i specializeaza sensul: in lingvistica. desemnand abstractii din domeniul spiritului tacceptiune. realizate prin infinitiv (a spune). . @ absenta cuvintelordesemnand obiecte concrete din viata cotidiana.I: reducerea subordonarii numai la raportul temporal. unitatea frazeologicapur!ji simplu. ® S-au inregistrat doud cazuri de scarlatina. lOp. nu). fie ca unitati frazeologice calchiate (vezi.In limbajul curent. vid. a. precum si tennenii acestei categorii. * marc area excesiva a posesiei (de la trupu lui. semn de carte). in timp ce Jonemul. aliza. cu propozitil intercalate (A spune cii . procuror.. ) sau a constructiei adversative prin ci (nu de .. Tdisaturi morfologice: ~ formepopulare ~iregionale de auxiliar (0 luat. a cddea sub incidenta. categorie gramatioald. lOp. inlocuita azi cu varianta in -tie. utopie. legalitate. eject suspensiv. mandat. cu subiecte coordonate la distants. acord. circumstanta. executare a recursului. indicand 0 categorie gramaticala. cu sensul "imbolnavire".. clasd. situatie".. . eritrotoxind. eveniment. c.In terminologii. numeral. exceptand forma lexicala acceptiune. un teritoriu in care . indica "unitatea dintre un sens si un complex senor" tDesinenta are calitate de semn lingvistic. deci cu un sens care nu are nimic comun cu sensul curent. (a) practica. sistem de opozitii. functie sintactied. fie ca neologisme propriu-zise. * Este un caz atipic. Trasaturi sintactice: 't constructie sintactica ampla. etiologie.a asigura continuitatea povestirii. cu sensul "situa1ie. punere in libertate.

. a interzice (calc dupa fr.. care cer restrangerea treptata a "genului proxim". .. cat ~i lexicului general (vezi cuvinte ca: traditie. banda de magnetofon). nu apare aceasta formula) .. a permite.angaja. I plural din textul d (fntelegem). in textul de analizat. fenomen. Cu deosebitd stimd. intensitate. vezi: categorie de tip relational care exprimii . banda -In limbajul curent. care. * claritate. anume: "forma a starii solide amateriei in care atomii. precisa (vezi. . corespunde la doua omonime. extraordinar. Avdnd in vedere cd. {1j utilizarea cuvintelor cu sensul propriu..unde apar atatgerunziul circumstantial (respingdnd cererea de prelungire).. tegumentelor). multimea neologismelor. banda de circulatie. clase al cdror caz . nu apare decat prima parte: va rag) si. interval. Se oglindea. durata {calc dupa fro sau direct din it. ). al carei rol este reluarea unui termen ~i continuarea detalierii lui in limitele aceluiasi enunt (vezi: 0 categorie gramaticald . aspect..). in textul a. esential. . . a observa.un tipar de punere in pagina . a.). La toate nivelurlle limbii.) "ceata de soldati aflati sub aceeasi bandiera". fie prin retinerea tuturor trasaturilor stiintifice sau tehnice ale obiectului sau ale fenomenului (vezi cristal). denotativ.. 0'. ).. tara legatura cu eel din limba comuna (vezi caz). a situa..). formal. manifestata prin utilizarea aproape generala a persoanei a III-a si a unor constructii impersonale (vezi: este de observat. ~ seinantica proprie. . uneori. Argumente morfcloglce: impersonalitatea constructiei. 5p. ~ Apar structuri sintactice complicate (vezi pronumele relativ in genitiv din constructii atributive: clase al cdror caz exprimdy. se intarestesau se leaga'eeva"-(Era'acoP7fftt (:Udoud benzi de celuloid). caracterizata fie prin restrangerea ~i specializarea sensului din limba comuna (vezi semn. 1$ (glumet) "grup de prieteni" (Formam 0 banda pe cinste). a expira. din textul b). In raport cu structura ultimului enunt). Total 3=45p. ~ Sunt generale propozitiile si frazele nonafective..benzi) actualizeaza sensurile: !!> "Ia~ie cu care seihIa$6ara. lOp. 3. prevdzut (calcdupa fr. lOp. a ocupa. fie prinrolul complet dezambiguizator al contextului (vezi: exantemul este mai bine exprimat in zonele.. si nu cu sensuri conotative. caracterizat prin forme gramaticale ale adresarii (In textul 4. fiind inlocuita de 0 "adresare impersonala": Caire Primdria Muni141 . valoare.il1serar~<:tsubor<:lon<ltelor atributive si a constructiilor echivalente cu acestea.I I J f vaza de cristal este frumoasdy.. prin monosemantismul termenilor de specialitate. 7p. epitet metaforic sau metafora propriu-zisa) sugereaza puritatea. anterior. are valoare de . aspectul ). .. formule fixe de incheiere (Cu toatd consideratia. formule fixe de cuprins (va rog sa binevoiti/a binevoi sa .-:. ase efectua. @ Sunt generale propozitiile enuntiative nonadresate. sttuatte. cat si gerunziul nesubordonat. libertate). $ Fraza ampla se obtine prin: . mdrime care ... Adopta formule fixede inceput (de tipul: Ca urmare a adresei . maximum. banda] (banda. . a se manifesta. obtinuta fie 140 3p. lipsind totalmente cele de tip adresat (interogativele si imperativele). care apartin atat terminologiilor de specialitate (vezi2).. Particularitati: ~ Respecta 0 schema fixa de organizare si. banda2 (banda . specific. ' In concluzie. lipseste formula vocativa de adresare. limpezimea (glas de cristal. sunt respectate normele limbii literare actuale. particular.fie prin actualizarea unui sens totalmente nou. zona.. atributie. cuvintele apartinand terminologiilor se disting prin: 1$ monosemantism.In terminologia optica. Considerdndcd . va asigur de . alterneaza cu fraza scurta. . 1$ "obiect.. sintagma banda de energie are sensul "grup de valori discrete pe care le poate lua energia electronilor de valenta (banda de valen/if) sau liberi (banda de conductie) intr-un cristal". in textul de analizat. Total 2=65p.bande) actualizeaza sensurile: t"l> "grup de raufacatori care actioneaza sub conducerea unui sef" (Au fost prinse doud bande de hoti de masiniy.. efect.. $ absenta totala a marcilor lexicale de afectivitate ~i de subiectivitate. a. terminologia fizicii. spatiu in forma de fasie" (banda rulantd. este monosemantic in denotatie incorIn porandu-se particularitatile stiintifice ex~cte ale obiectului. 0 categorie de tip relational care .. Face exceptie pers. 3p. lOp. experientd. Cu increderea/speranta ca veti da curs cererii mele.. * "obiect fabricat din cristal" (si-a cumpdrat multe cristaluri de valoare). .introducerea gerunziului si a constructiei gerunziale absolute (vezi textul b. . pronume. imediat. . a apartine (calc dupa fr. 4. numeral... partial.. a. Este un tip de text "adresat". a examina. Argumente lexicale: . fata de cuvantul din limba comund. a respinge.in cristalul apei). substantiv. Argumente sintactice: $ Fraza amp la. {1j (inv. mai ales cu rol de identificare (fiind yorba de definitii. frecvent.. Se incadreaza in stilul administrativ. ~ (sens figurat. instrument. Se incadreaza in stilul stiintific.).. cu subiect propriu (acesta rdmdndnd valabil si producandu-~ilegal efectele) . alcatuind reteaua cristalina". . structura primei fraze. cu relatii sintactice clare.. aici.subiect general". ipotezd. fiecare dintre acestea fiind polisemantic.. tip. ionii sau moleculele sunt dispuseintr-o anumita ordine (simetrie) geo- metrica.. este un exantem de intensitate particulard aviind. precizie lexicala. lOp. actiune.introducerea constructiei apozitive.

.. s~riicie. "* Au grade diferite de instructie. a redresa. Intenti« 'lui-Caragiale este crearea de efecte cornice. lucrucare i s-a mal intamplat de. sa efectuati. (iau una) d-asta).prezenta gerunziului) b. a depiisi mdsura (calc dupa fr. asa cum reiese din urmatoarele trasaturi lingvistice: "' . a II-a.'.. fragmentare. stare de ~eti~). 15p. aparesemnul de comunicare emanand de:a-~o' autoritate (juridicaj.re~acta:t ~e 'un autor cu foarte putina instructie.: vd [acem cunoscut). in timp ce lexicul celuilalt este totalmente lipsit de neologisme. pun ere in liber'ia!e~exfirare . md linistestey.cel d~ per~. cererii Dvs)..). uti1izar~a excesiva a constructiei atributive (doua atribuhv~ introduee.Desi subiectul discutiei este banal. trebuie adaugate: interjectia populara pdi. indiferent de statutul locutorilor (interjectia ei. afront.Ar:e. in timp ce vorbirea celuilalt personaj feminin abunda de fonetisme populare. lllcorectaagerunzmlUl (cinci aparitii intr-o singura fraza: doua cu valoareatributiva si celelalte trei cuvaloare circumstantiala: tempor~la·$icauzaHl.). a abuzat.qtateqyrz). efort... 5. explicabile in cazul unei conversatii. * Statutul sociocultural al celor doua personaje: . fr~za anacolutica. Apar "pluralul politetii". ... spe~" _. a bulversa.in~t.c~. om01:at. apar marci de oralitate specifice conversatiei populare.re~_ea. expresie ~"""""··Qontinandpeo:cu-valoare neutra. ambele fiind ca~actenstlCe stilului admlU1strativ.~·prezenJa infinitivului. rezultand din utilizarea gresita ~ gerunziului ~1 din constructia imprecisa a relativului: ~ utilizarea neologismului de catre un autor incult.. constructii putemic afective cu semnificatie defavorabila: dracii dstia de bdrbati. eel de pers. le-ai vdzut. marcate grafic prin puncte de suspensie: oriedte eforturi. pune(re) in aplicare..a Il-a la ver~ ~i la pronume (adresei Dvs. ceea ce are ca rezultat a~9cirreaco:nica: afost . .~~stereotipie a constructiei si a expresiei lexicale (expres.e. fonetismul regional eream. ~i "pluralul oficlar. interogatii retorice: cum sa nu observi?).~ termenulut.!a-i aial.de gradul de instructie al celui care redacteaza ce. alaturarea unui gerunziu cu slibiect propriu: . ..- .""."" inimd. fiind incarcat de elemente lexicale orale. familiar. frecventa de utilizare a deicticelor: asa. semantisme ca: md incing "ma supar". sau "dezacordul". Amandoua sunt femei. avand deci 0 intindere limitata. elemente Iexicale populare.. este asezat langa afost omorat. utilizate de un locutor rara instructie (pe Iduga fdple1e uejd remarcatc: fbnetismc populure.. . .a'. . . constructia populara exprimand progresia de ce-i fad. «< utilizarea incorecta a p~~numelui relativ. rogioucle. marcile sunt de tip diferit: la unul dintre personaje. Zanga mdmicah.Este un text concentrat ca lilfvmiatie. vezi forma regionala iotacizata vaz.ea§Y~). a binevoi. de fonetica sintactica.. da '. ~ Semantic. La celalalt. obtinute din '~nnatoa!ele par~cul~ritati de limbaj: * utilizarea abuziva si .. a da 'curs cereriis.nu'punlda".7. va '/acemcunoscut.iaia.a III-a. (a) obliga..llca:vafacem cunoscut. ..ciPiiduj'Bucure:jti. instanui de judecatd... spre deosebire de -..Una dintre femei vorbeste respectandnormele literare de pronuntie ~i pe cele gramaticale (vezi: afronturile pe care le-ai vazut). Total 4=20p...~!lt~jHd~<::at_()~.0. situatia obisnuita a acestor acte. enunturi incomplete. ~. provenind din existenta unor relatii anterioare. * Arata 0 anumita . (dracii) a~tia. d-ata mai mult . lOp. lexicul unui personajeste incarcat de neologisme (vezi: stupid.scoate.Raportul" lui Caragiale "mimeaza" un act admnistrati~ de constatar.. . stare de betie (calc dupa fr.n~ndat de ar~stare): * Nu mai are trasatunl~u~ul text "a?resat : m locul umu autor personal. . specific graiurilor sudice iau doud.regentului firesc.. .prin rclativ ~l11UlllelUase constructil echivalente cu ? propo~itie atributiva.Aparl. apar elemente de oralitateregasibile in orice conversatie pe 0 tema familiara.. partic~laritate deplUzand . "mimandd-se'. le-af auzit . 0 particularitate a stilului administrativ (vezi neologismele: serviciu. a. ~-':-' • < •• -~.trasaturi ~C?~UflR~.Desi in limbajul ambelor femei apar marci ale oralitatii. asa cum reiese din formularile unuia din" tre personaje: esti femeie cu cap.Sp. ceea ce schimba comunicarea la pers. ceea ce conshtUla. to ate Intr-o singura fr~za). dii.litma~~arel~·deo§ebiri:~· Apai-t"ermenHde _c~a~~tate~peclficl tennmologlei juri dice (vezi: prelungire a arestam..me· stilului juridico-administrativ (este. apare un autor Iillpersonal. @ Intre personaje exista oanumita familiaritate. . 142 143 . si lOp. .. * Apar ~ielemente comune cu ale stilului stiintific: -preze~ta ~eologismului (corect sau incorect folosit.. manevrtind. de lunga durata (vezi referirea la @ 5p. unactr~d~ctatd~:tl. va rugiim. side constructii neconforme cu nonnele literare (unite zile...a. unele regionale.. efractiune. a expune (pe cineva la). sub acest aspect.. eu 0 raportare imprecisa la regent (prup). constructia eufemistica eream la biserica Capra. I (v~zi. si dracii dstia de bdrbasi. Goarne. multimea constructiilorexclamative: Ce zi stupidd.mreahtate. cu. populare si familiare (vezi expresii ca: 0 iei cu stdngu.. sa comunicasi.~i nu . este altul decat al gerunziului anterior: manevrdnd f17. ce zi ingrozitoarel.. .arestare preventivii. ~odatd.llilPsz~tlOnallucru care. anuntati. apar jnsa fonnele gramaticale ale adresarii: pers. . stiingu.(lnstanta).. $ . te amdrdsti d-o nebuna . ~i anume: prezenta verbului hotdrdste (Instanta hotarii~te). schimbarea modului si a persoanei: Si dracii dstia de bdrbati.'sO'smdt~nul de marfa de un gerunziu al carui subiect neexprimat . Total 5=20p.m vecmatatea . lOp.

J siasa mai departe. 5p.. Marcile grafice sunt doua semne de punctuatie specifice vorbirii directe: "doua punate'.14~ . fie pentru 9*pnmarea unei cereri imperioase (du-te sus. 144 gramaticale ale vorbirii directe sunt: . sefoloseste ~onstru~ti~ imperativa: stai los sau cea interogativa cu valoare imperatrva: ce te scoli. @ .!i este de~tinat ~.u"'''''. 8.i"~'"":""". l Op. fragmente din replica . $ Apar ~l alte semne depunctuatie ale vorbirii directe: semnul intreba~ii. a II-a sg. si anume: ~ Fragmentul se deschide si se inchide cu vocea naratorului. este yorba despre acelasi destinatar. pentru tipul de vorbire. Argumente care sustin trecerea de la dialog la monologul interior si. din zona "dezagreabilului": Apar imprecatii (dii-te dracu.. propozitii imperative). Total 7=60p. . Ifl spun.. recurge intr-o conversatie banala.« lipseste linia de dialog. fie pentru 0 "cerere" politicoasa (Da-mi voie nu te supara). (pe) mine. ada banii. nu vezi.lile) tale. persona. 5p. nul Argumente lexicale: Apar v~~.Din punct de vedere lexical. redactat in intregime in vorbire directa.?eA ca~e. Apare m~dul imperativ: Da-mi (voie). . hodorogu ala de ceasi . ada). in text. ~i semnul exclamarii. adverbul iar preia sensul yerbului de declaratie subinteles: Lui Air Ianulea i-a trecut repede necazul si iar.pentru marcarea propozitiilor interogative. Apar cuvinte cu apreciere negativa (aiurelile tale..<Dln"p~~td~' ..c.trazlc. contine doua variante ale acesteia: dialogul ~imonologul interior adresat.i0~umele. :~:~artormul. sa te intretii.care. .'. [ . (omu) meu. . care mai de care. nu te supdra.. ardti.. voce care. fireste. "Superioritatea" asumata de acest personaj (eel c~ruia. provenind din excesul de neologisme la care acest . altemeaza~F'cu .~. reproducem pasajele care reprezinta vocea naratorului: Si pana nu i s. I sg.. ' @ b.sunesteculul" de vorbiri. (distractiile] tale.:. trecandu-se de la "drepte" la "cursive" si din noula "drepte". si "ghilimeIe1e".spunem .."formele'V6rba:le'~i:-. iar. . dumnealui rdspundea. unele nemteg..crezl. (cd-jmi (v~ne)" ~az. te a$ezi?) C~ledo~a personaje se "a~aza" pe trepte sociale diferite..] Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar [ . avand in vedere raportul ierarhic dintre personaje.cu cereri imperioase>' (lasd. exprima lexical actul . Fragmentul.'. spune": Au siirit toti musafirii. a II-a la verb. care mai de care [ . in finaluf fragmcntului. pentru marci) . cu functii si valori diferite. te contrazic. ai adus. . in ambele eazuri.-"".r.care.-. n-oi avea. Pasajele redactate in vorbire directa sunt anuntate lexical prin verbe de declaratie (in text. lasa (hodorogu de ceas).ra~ce:$ Apare semnul grafic al dialogului: linia de dialog.~i. dd-tetdracu]. nu due (li?sii). 20p.~r~Vvozltate~ -ac~stUlase IDimfesta printr-o "inadecvare •. in stil indirect liber.m diversele lui variante: zti spun. ne (lipseste). vorbiri care se intrerupsi se intrepatrund.. "superiontatea marcandu-se lingvistic prin modul de adresare a celuilalt in ciuda relatiei de:famiIiaritate dintre ele .. trecandu-se de la registrul lexical neutru la un registru apreciativ. • se schimba tipul de litera. .Din punct de vedere graflc..e ver?ale ale adresarii In registrul politicos. 5p. Dar.prezenta formulelor vocativede adresare: Nelle Ianuleol.j i-au impdcat.". 0 anu~e ~. Apar propozitii interogative ~iimperative: Adicd de ce crezi dumneata . " Marcile Nu te supdra. care ar fi fest imposibile in adresarea directa (fata in fata).. pentru propozitiile imperative. cu valoare ironica. nu te supdra.apar dupa cuvintele de declaratie. stins gZasul. (5iure. altele integratesintactic: Da-mi voie . sa te con.dverbe~epro-fraza. Au sdrit toti musafirii.. De ce preferi . io. Total 6=c30p.'.• Se reiau.J si orice poruncea dumneei.. ' 5p..allt~rioara(cu cosmeticile si cu distractiile taleh @ .. reproducreplici din vorbirea directa. preferi. dumneata.'ap?i{n1lMer6'aseo&e·lyfip'e~·"":. sa faci. lOp. I A~~r a. Fragmentul este alcatuit din mid pasaje redactate in tipuri diferite de vorbiri.gJfamati~at.. apoi.'''''I:UU esti femeie cu cap). mai intrerupe de cateva ori pasajele in vorbire directa.. I.. a?ica adverbe de negatie (ill" textul dat) ~tlhzate ca rasPllns la replica anterioara si care tin locul unui Intreg enunt: Nu.. n-ai invocat. respectiv. 3p... monologul interior intrerupe replicile dialogului. revenirea la dialog: . nu incerci. 5p.de poIitete) si. galbejita $i numa piele pe as.@ ~cela. ?. cum ardti.~* f s rative (si. Cucoano Acrivito l . du-te (s!fS): ada.. folosite la pers. Mai da-te dracu) . se schimba registrul.. (l Op...::'.Fireste cd petrecerea n-a a mai mers inainte ....~ae~e. trimitand la emitator: Dd-mi (voie). de pers.st~hshca.. fie pentru exprimarea imprecatiei (Mai da-te dracu) . madam Deled. .nume propriu: Niki) . pe parcurs. s-a stiut indaui in toatd mahalaua [.~igumente g.:::".J si pe urmd prietenele [. dumneata. de adresare madam Deled. efectul general fiind al . cu observatia ca..:. verbul a sari dezvolta sensul de "il·. familiaritate marcata ~i la nivel lingvistic (cele doua personaje folosesc pers.am(sport).. n-a contenit: . la pronume si adjectiv posesiv. Si mat da-ti dracu .c~·· pror:om~naled~ pers..atesmtactic: te rog. du-te. lasd. ?..

Vorbirea indirecta llbera se distinge de cea directa prin absenta verbului de declaratie. "amestecului"). refle:e de argmt. TotallO=40p.~i mdruntaiele din om se tat ceartd uneori ". :. neagra bucurie.~m?5p. acele de fulgere ale ploii. dar $i epitete metaforice ~urz . . metafore (metafora verbals si nominala sticli in mdrgele oblice. pentru indicarea 25p.. inclusi tot intre ghilimele. bucur1a vlelu fl a mortii.Jegarea" acesteia prin conjunctia de subordonare cit (vezi in text: cd . m care procedeul stilistic predominant_ este al.. si anume: comparatii (ca un painjeni$). cand sujlete. lpt 'ton.incluzandu-se intre ghilimele). pentru tipul de vorbire.eau ~n :j~ragu~" gJ~madlr~ de linioare. 5p. ca . cil " are mana cinci degete si nu sepotriveste unul cu altul". urnza Cuinajostea - (lOp. urmeaza reprodusa vorbirea directa.I I I • Apar ~i pasaje cu forme intermediare de vorbire: vorbirea dlrecta legata si. ci vocii naratorului: dragd-n sus! dragd-n jos!.vech ~ solzi ruginii ).).Amestecul de vorblrl este si mai subtil in ultimul alineat: dupa adverbul iar. fiindca formulele de adresare erau cand puiule. suflete. ~~ezate imediatdupasubstfnti\fUI specificat de narat9rcafiind . ").nd'') . frdmdntdndu-sey. crus146 l Op.de ba~aur. Descrierea ploii:. iar de cea direct legata. 5p. . ~·:emifatorur replicii '(veil:$i jJe prietenele: -" crescutd . oc~ene. metaforele nominale pdnzd de stropi._~ In final. cit . aSOClerl:o ron ice: monstruoasa bucurie. fiica ~lIalu!Ul p~·m1O~dzal). ~ Vorbirea directa Iegata consta in pastrarea integrala a vorbirii directe (ceea ce se reproduce . se introduce 0 secventa de alta factura: una ~e~ltativ~. m:tafo.. se rpz" . epitete user antitetice (elildura $1 totusi rdcoriioarey: $ Fragmentul sta sub semnul auditivu1ui (se au'zi in depdrtare suniind ploaiai si a1 vizualului (sclipitrii de hulbuci~piiJlzii de stropiy: Descrierea bli1tH:" Predominant este procedeul enumerdrii (se dezvolta 0 structura ampla de tip enumerativ.. !ini. personificari (trlisiirira. vorblrea indirectli Iibera. l Op. Pasajul cuprinde doua fragmente de descriere. fiecareia IaCandU-l-se ~10 scurta descnere). puiule. c~api. s-ar putea ca ~i conjunctia de coordonare puiule fi suflete sa nu apartina vorbirii directe. la necaz spune omul multe". . 147 . pentru marci.. prin absenta conjunctiei de subordonare.. 9. 1'1 l!I Subordonat procedeuluienum~r~m. ap-are ~l procedeu. Frag mentul sta sub semnul vizualului ~1 al dmamlculUl (este mtrodus prin "viizui deodatiibalta!o. carast. ale carei semne sunt formulele vocative dragd. lini au~". intreaga fauna. care nu apartin vorbiriidirecte.. Grafic.re (tre. stiuci. epitete cromatice (cercuitt ros. me l CI. . . tropi o~. constand in abundenta tropilor (a figurilor de stil).. ca intr-o lista terminologica. r . a1 ploii si al baltii cu vietuitoarele ei.0x. Aceste vocative au tnsa niste determinanti. poetic. se marcheaza prin includerea intre ghilimele a replicii sau a fragmentului de replica apartinand altei voci decat a naratorului ~i prin doud puncte. tacee si pesti: costrdsi. fiecare realizat cu mijloace stilistice diferite.ibiota Acrivita lui Hagi Canu{ii a ajuns de-o bate arvanitul. care primeste valoarea unui verb de declaratie. ceea ce face dificil de precizat 1imita dintre vorbiri.: c~~ " paratii (mari elit palma). dar in . Mod de expunere: descriere (de natura).. s~oici. sunt enumerate speciile de vietuitoare. TotaI8=50p.Predominante sunt procedeele de tip jigurativ. in care. lOp. metafora verbala sCiipliraj. '['. JOp. f ").

Bucuresti. Wordpentru Windows 95. RL = Romania literard. Ioana Vintila-Radulescu). 1989. = Academia editia Rornana. 1966 . Cristina Calarasu. Emil I. republicat Dictionar de stiinte ale limbii.2005. SP = Carmen Ciofu. Dictionar general de stiinte: Stiinte ale limbii. BucuGALR TD Word resti. 2005. Bucuresti. Optica. = Cristian Crumslish. Bucuresti. Editura Universitatii din Bucuresti. Toader. Editura Stiintifica. Editura "Univers = Dictionarul ortografic. = Angela Bidu. MDN = Florin Marcu. romdne (editiaa 1996. 1997. Antologie com entatd. Barlea = Ovidiu Barlea.. 1996. Editura Stiintifica si Enciclopedica.0. Bucuresti 2005. o. . Semne si simptome ill pediatrie. Antologie de prozd populard epicd. 2001.Vranceanu. II-a). Editura All. Saeculurn 1. 1982'-1989. II Enuntul. Optica = Ioan-Iovit Popescu. tura pentru Literatura. RLib. Bueuresti. Calarasu. Eugen Ciofu. Bucuresti. ortoepic si morfologic al limbii romdne DSL a II-a. Liliana IonescuRuxandoiu. 2000. Usor si rapid. Caragiale Mateiu Caragiale Emil Cioran Ion Creanga Mihai Eminescu Gala Galaction Paul Goma Nicolae Iorga Titu Maiorescu Ion NecuIce Alexandru Odobescu Andrei Plesu Marin Preda Mihail Sadoveanu TudorVianu 148 . Editura Academiei. Edi. Editura Univers Enciclopedic. Editura-Academiei. revazuta si ad1higita (coord. RDP = Asocitia Romana deStiinte Penale. Mihaela Mancas. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. ortoepic si morfologic al limbii romdne (redactor responsabil: Mioara Avram). .. Bucuresti. Bucuresti. Marele dictionar de neologisme. Bucuresti. Obiceiuri ramdnesti de nuntd. 1982.Lista de abrevieri DEX DOOMI = Dictionarul explicativ allimbii EncicIopedic". Editura Nemira. 1 Cuvantul. Gabriela Pana Dindelegan. = Romania liberd. Gramaticd limbii romdne. 1999. Revista de drept penal.Bucure~ti.traducere de Andreea Lurie. = Cristina Lista scriitorilor utilizati pentru exemple Gabriela Adamesteanu Tudor Arghezi George Bacovia Eugen Barbu Lucian Blaga Augustin Buzura LL. = Dictionarul DOOM2 ortografic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful