Gabriela Pana Dindelegan

DE

TEsrE

LIMBA ROMANA

_

~

Morfo logie Sintaxa Fonetica Ortografie Lexie Stilistica Teste recapitulative Editia a III-a

::n HUMANITAS
::LJ EDUCATIONi\L

Nota asupra editiei
Descrierea

erp

a Bibliotecii

Natlonale

PANA. DINDELEGAN, GABRIELA Teste de Iimba romanli : admiterea in facultate / Gabriela Pana Dindelegan. - Bucuresti : Humanitas, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-50-1876-4

81 i .135.1(075.35)(079.1)

Redactare Maeheta Paginate Coperta
HUMANITAS

CATALIN STRAT FLORIAN SApUNARESCU DOMNICA ROTARU CADISAN S.A.) SEBASTIAN BOB DINU DUMBRAVICIAN

Aceasta noua editie a Teste/or s-a nascut din neeesitatea didactica de a le "pune de acord" en DOOM2, luerare normativa academics aparuta in 2005 si introdusa in practiea scolara (programe, examene, concursuri)ilfcepand eu anul scolar 2006-2007. In consecinta, modificarile propuss'dcnoua editie nu sunt numeroase, intervenind mai ales in eazul testelor eu cerinte de foneti.e~·(aecentuare, silabatie) si de ortografie. Celelalte teste au rarnas, in mare masura, nemodificaje; exceptie fae cele eu cerinte lexicale privind neologismele (pronuntia si grafica acestora), precum si cele destinate morfologiei referitoare la inveiitafiilde.variante" morfolo gice]iB6ie: Modificarile surit absoliifriece'sare'c':Lurmatc' a' doua caracteristiei ale DOOM-ufci±2:"(a)introduce un mare numar deneologisme, reglementand grafia si pronuntia atat a'neologismelor nou introduse, cat si a celor eomunecu editia anterioara; (b) recomanda, in raport eu editia anterioara, un inventar mult modifieat de variante literare libere. Noua editie a testelor nu rezolva si cealalta cerinta, a punerii de aeord eu GALR, sigla pentru noua gramatica academica (Editura Academiei, 2005). Luand in ccnsideratie faptul ca descrierile si interpretarile din GALR nu au patruns inca in practica scolara (exceptie fac programele si manualele clasei a XII-a, care, incepand cu aceasta toamna, au pre1uat anu« mite aspecte din GALR), consideram ca punerea de acord cu noua gramatica nu era inca potrivita pentru nivelul scolar, Ba, dimpotriva, ar fi fost ehiar daunatoare, atata vreme cat clasele gimnaziale, cele in care se preda gramatica limbii romane, nu au adoptat programe si manuale care sa foloseasca noua editie a gramaticii. Cat priveste chestiunile deja intrate In prograrnele si manualele clasci a XII-a, cIe au "aeoperire" in testele existente, mai precis, in cele destinate stilisticii functionale (stiluri $i registre functionale, tipuri de vorbiri). Ca atare, pe masura ce programele si manualele vor prelua si adapta, pentru necesitati scolare, noua editie a gramatieii academice, mai ales pentru clasele in .care se preda gramatica limbii rornane, 0 noua editie (revizuita) a Teste/or (a IV-a) va fi absolut necesara. Ea va facilita intelegerea si preluarea corecta a solutiilor si a spiritului din GALR. Ramane insa In sarcina viitorului realizarea acestei editii,

Piata Presei Libere I, sector 1, 013701, Bucuresti Telefon: (021) 316 17 18 Fax: (021) 3161721
e-mail: educ@humanitas.ro, www.hed.ro

© HUMANITAS,

2007

ISBN 978-973-50-1876-4

Argument
" Cartea cuprinde 25 de teste a cate 10 puncte fiecare, teste concepute tern a f i c din domeniile: morfologie (substantiv ~i adjectiv;articol; pronurne si adjectiv pronominal; verb; parti de vorbire neflexibile), siritaxa (sintaxapropozitiei; sintaxa frazei; sintaxa normativa), fonetica ~i ortografie; lexic; stilistica, la care se adauga 8 teste recapitulative(patru, pentru_recapitularea gramaticii: teste~~} ~17 _~iJ?~tru.'.r.~,~a]:li1:tll_a!~'1_~ rI?~_e,_cl!ch~stiuni din toete domeniile: testele 22-25). 'Niciuna dintre culegerile 'de teste care circula in prezent nu este atat.de cuprinzatoare si de diversiticata tematic, . " Cu exceptia testelorrecapitulative, fiecare test este destinatunui singur capitol/ domeniu al limb ii, anuntat in titlu, pe care, prin cele 10 subpuncte, Hinvestigheaza sub diverse aspecte, cu intentia cuprinderii a cat mai numeroase chestiuni ce pot aparea la un concurs de admitere. De exemplu, in teste Ie de lexic (19 ~i 20), s-au urmarit, separat, forrnarea cuvintelor, relatiile semantice dintre cuvinte: polisemie, sinonimie, antonimie, omonimiesi registre lexicale: arhaisme, regionalisme, neologismetvezi, pentru testul 19, subirnpartirea mceletrei subpuncte: A,B, C). Sau, in testul de stilistica (21),s-au urmarit, separat, aspectele de stilistica functionala (punctele 1-5), registre stili stice (6), tipurile de vorbire (7-8), aspectele de stilistica literara (9~10). ' <i>, Ca tip 0 log ie, testelepropuse in aceasta carte sunt extrem de variate. S-a trecut de la testele de tip clasie, care eereau analiza completa a unui text, la teste cu cerinte mult mai diversificate.si .mai nuantate: de selectie numai a anumitor .fapte, de alegere dintre mai multe solutii, de obicei, solutii usor- de confundat, de modificare a unui text intr-un anume punct al luisi intr-o anumita directie, de argumentare a unor solutii, de comparare a unor situatii apr?piatqi, totusi, neidentice, desurprinderea ambiguitatilor, de rezolvare a unor chestiuniteoretice etc.S-a trecut de la 0 formulare a cerintelor in maniera.clasica la formulari mai moderne.inepierzandu-se din vedere nici formularile tip grila, cu observatia ca, pentru a se evitarezolvarile intamplatoare, oricand posibile in testele-grila, s-a adaugat si cerinta suplimentaraa exemplificarii solutiei alese san, mai interesant, a gasirii unui exemplu potrivit pentru solutia taiatii (vezi, de exemplu, testu114). -Diversificarea tern a tic ii si tip 0 log i e ii a urmarit ca aceste teste sa fie utile pentru pregatirea concursului de admiterede 'la to ate facultatile in care se dau probe de limba romana, indiferent de tipul de examen pecare facultatea 11propune. A urmarit, de asemenea, scoaterea candidatului din rutina cu care scoala l-a obisnuit, obligandu-I'sa faca fata unor cerinte cat mai diversificate sisase adapteze rapid unor situatii de testare cat mai diferite. ~In conceperea fiecarui test, scopul a fost, pe Hinga verificarea si fixarea cunostintelor de baza, si Invatarea propriu-zisa: completarea de cunostinte, In vederea atingerii obiectivului de completare de cunostinte, testele aduc spre rezolvare, pe langii chestiunile de baza, si chestiuni de maxima dificultate sau de mare subtilitate, precum ~i situatiile in care, in mod

sustinute cu argumente in lucrari anterioare.9. iar. analizand grupul in ambele bun indrumar pentru profesor. Indicati alte patru clase decat cele existente in text care se pot substantiviza. cazul nominativ. sub alta forma. altele. In textul I. 3. candidatilor la examenul de admitere In facultate. Alegeti. Substantivele in nominativ au functia sintactica: a. ele variaza ca dificultate si ca grad de condenPe-atunci erai Tu singur. h. 2. S-a evitat rezolvarea testelor recapitulative. AD.. in consecinta. cu cerinte bile (in aceasta ultima situatie.19. Indicati daea exista in textul de laI substantive obtinute prin conversiune. stilistica.7. Parcurgerea testelor ~i confruntarea propriilor rezolvari cu REZOLVARILE propuse de autor inseamna obligarea candidatului sa ia contact cu acestecerinte speciale sau cu grad ridicat de dificultate. substantivul riindul i~i pastreaza autonomia). rezolvari care raman in exc1usivitate in sarcina candidatului. subiectele ~i rezolvarile din aceasta carte pot fi un a. dintre propunerile de mai jos. lnseamna avertizarea lui asupra diverselorxcapcane" si. sa propuna un model de rezolvare) pentru toate domeniile: morfologie. Construiti propozitii in care fiecare adjectiv din text sa apara la cazul genitiv. in nominativ si in acuzativ.22). 3 ore (pentru testele 2. Introducerea unei asemenea ierarhii a avut drept scop punerea can1. a articolului demonstra= ] tiv.icerul. to ate. rent de tipul de examen sau de gradul de emotivitate al fiecarui candidat. prin COME:NTARII. 14. de subiect. a verbeIor dublu tranzitive. seria de raspunsuri corecte. a complementului indirect. pentru testul19. c. se subliniaza ambiguitatile si se proPe cdnd pdmdntul. h. Dad • Testele se adreseaza. a i A.I ( I f I ~ I i curent. deprinderea lui cu cerinte care depasesc nivelul mediu de pregatire. Erau din rdndul celor ce n-au fost niciodatd. *' Desi toate testele cuprind cate 10 puncte. candidatii gresesc. ele necesita untimp diferit de lucru: 2 ore(ln cazultestelor 1. De aceea. taind-o pe cea incorecta. candidatului sa se autoevalueze. *' REZOLVARILE sunt insotite de COMENTARII.ARI complete. 4.interpretarea sintactica a diatezei reflexive. continand 250 de cazul nominativ.Pe cdnd nu era moarte. <I> Cartea propune REZOLV. sapte substantive in cazul nominativ. astfel. exista. a cata parte din punctaj este capabil sa rezolvecu puL teri proprii. indifesubiect. 21. nimic nemuritor. REZOLV ARILE sunt insotite de evaluare (se propune un barem de corectarepentru toate Testul nr. unele teste se pot folosi si pentrupregatirea examenului dati cate un exemplu pentru fiecare. odata parcurse ~irezolvate corect aceste 25 de teste. tiv)·1 ! B. unele de oricdrui examen de admitere. In primul rand. alegeti solutia corecta. variante. unsprezece substantive in cazul nominativ. incat md-intreb in sine-mi: sare. pentru domeniile mai tar cuprinse in cartile de teste (vezi. permitandu-se. 5. Seda textul: .10. obligarea lor sa se concentreze si un timp mal indelunincorecte: gat. se justifica diversele Cdci unul erau tolit~$i toate erau una. a celor cu grad mai mic de dificultate si a teste lor care reiau.12. lumea toatd pun solutii duble de analiza. deexemplu. Indicati alte patru grupuri neanalizabile (locutiuni) in care se include substantele ei. Indicati ce urmari deriva din fiecare interpretare. A. ~i 0 REZOLVARE selectiva. Nici sdmburul luminii de viata ddtdtor.17. se incadreaza in limitele programelor de limba romans in vigoare ~i reflecta solutitivul riindul. Dar ele pot fi utilzate cu succes si pentru pregatirea examenului de bacalaureat la clasele h. ale carui cerinte au devenit din ce in ce mai complexe in ultimii ani. in cepriveste partea de gramatica. a. in cateva cazuri. incIusiv ale celor de liceu. patru substantive in >I> Am convingerea ca. 1 testele lucrate). sintaxaIexic. asupra "capcanelor"~i a chestiunilor dificile. adica sa masoare SUBSTANTIY. f 8 I I. niciieri. a predicatuluii Adjectivele din textul I sunt: a.JECTIV exact. opt substantive in urmarit cuprinderea a cat mai multe tipuri de exercitii ~i de cerinte. mult diversificate fata de cele anterioare. ile opinii. 4 ore (pentru testele Au cine-i zeul cdrui plecdm a noastre inemi?" (Eminescu) 8. pentru testele 1-11. In con3. nici totdeuna. 11. de nume predicativ. filologice sau pentru pregatirea elevilor care participa la olimpiadele de limb a romana. selectati-le ~i stabiliti clasele morfologice de la care provin. toate in nominativ. aprofundarea cunostintelor ~i completarea acestora. grupul din rtindul se afla la limita dintre locutiuni si grupurile analizaditiile noilor programe ~i manuale de limba romans. urmarind sa ofere solutii (in fond. Prin COMENTARII. in modexpres. de capacitate. 15.25). prin toate cerinh.23. de exemplu.24. 16. cartea.al carer scop a fost. stilistica). adoptand solutiile de tip scolarrvezi. Este motivul pentru care.21). 18. in nominativ si in geninominal. mi-amincalcat proprifiecare Iocutiune. candidatul dobandeste nivelul necesar de cunostinte spre a face fata exigentelor B. 4. se atrage atentia Nu era 'azi. h.20. d. 13. constituind "capcanele" gramaticii si ale limbii romane in general. vdzduhul. chestiuni analizate anterior. nici mane. 9 . >1i Desi unele teste includ si subiecte de marc dificultatc ~i subtilitate. prin COMENTARII. In text apar: a. Din enunturile care urmeaza. subiecte. c. de concurenta dintr-un anumit ail. in orice moment al pregatirii. indiferent de facultate. a dativului posesiv. exemplificati-le ~i stabiliti carei clase morfologice ii apartine ile adoptate de manuale. taindu-le pe cele didatilor in situatii diferite de lucru. solutii in cazurile de dificultate.6. iar.

atribut substantival genitival.El numai are putere sa spere la vro inoire. Alegeii. pentru grupul prepozitional pe adeviir din textul Ill.] . taind-o pe cealalta: a.. [. . c. verificati. Alegeti. tdcutul Tasu cu vorbaretul Ianov. h.. apdream acum ca demn luptdtor impotriva minciunii tocmai eu. .Datorita rusinei si a groazei de a fi compdtimit. ludndu-sedupagurile cere ralel"(JonCreanga) .si fncepuse a fnnopta cdnd ani ajuns intr-o infunddturd de munti. cdci numai medicul poate avea 0 solutie vindicative.. pentru grupul prepozitional impotriva minciunii. complement circumstantial de loc. [ . a mijloacelor de transport de dinainte de era automobilului. B.] horatianul OlldnescuAscanio cu liricul ofiter Serbdnescu. la 0 clacd de dezghiocat pdpusoi. .. [ . si pdrpiilind niste put tineri la frigare.. cumruiticd-hdiccum se pot invnijb! oameniidin-nimica L}. analizati determinantul ... . astfel incat cele trei grupuri prepozilionale sa indeplineascacealalta functie sintactica (veti face rnodificari minime in text.J amarul critic Panu cu bldndul Lambrior. "Cele mai disparate spirite s-au putut intdlni si s-au putut insufleti in acest contact: veselul voltairian Pogor cu sistematicul politic Carp. construiti cate 0 propozitie cu fie care si analizati sintactic si morfologic partea de propozitie introdusa.. care nu pusesem niciodatd pret pe adevdr" (Mateiu Caragiale) 8. Alegeti. S. Incercuiti formele gresite si rescrieti. . Ari'ita~care adjectiv din text apare el insusi ca regent. taman in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului. pentru substantivul minciunii. h. C.nu-i 0 femeie de inteles. . solutia corecta: a. . acolo unde este posibil. marti. explicati in ce situatie se schimba natura morfologica a cuvantului-suport: a.Zbuciumul fintei aceasta desruidiijduiui md impresioneazd.. solutia corecta. complement de agent.. proaspeti imbogdtiti. h. solutia corecta: a..'acestuia. solutia corecta: a. cum sa suporte ochii aspritsi dojenitori aijratelui si ai sorei lui? .:].vexemplificandu-l fiecare.Da pace bdietului. Identificati articolele hotarate si indicati. pentru grupul de cdtre generatie. este complement circumstantial de scop. 2 ARTICOL 1. si altii si altii. distingand articolele enclitice de cele proclitice. numai in acest caz.:" (T. analizati-l sintactic. 3. complement indirect.Daci se simte un invins in proprii ochi.E absolut nevoie de medic.Nepdsarea din ultimile sdptdmdni a "dragei" sale familii este dezastroasd. .] N.Din partea tatei. "cutrieram dumbrdvile /ii luncile frumoase. . enunturile cu forma corecta: -1n ciuda efortului asidu. inchisul estetic Burghele cu viirtosul glumet Creangii. C. nu au nici 0 de intelegere pentru el.} cdmpul cu florile si mdndrele 'dealuri.$i a doua zi. h. . "in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului".] pe la prdnzul eel mic. este in cazul dativ. B. Skelitti cu frantuzitul M Corne. a.se multdmise c-un sdrutat din partea frumoasei crasmdrite" (idem).] agerul si recele Buicliu cu sentimentalul Gane. ." (idem). Testul nr.Problemelecele mai greu de rezolvat sunt cele de viitor. h. atribut substantival prepozitional. B.. h. Dati alte trei exemple in care prepozitia pe sa apara cu functia de la A. pentru fiecare. in urmatoarele enunturi. i-am scos Mdriucdi un soarec din san". Maiorescu). Gasiti alte patru omonime morfologiceale acesteia. A.. melancolicul Theodor Rosetti cu (pe atunci) humoristicul Jacob Negruzzi.Oare Grigore a lui Petre Lucdi de la noi din sat pe la ce scoli a invdtat [ . [ . indicati rolul special al articolului hotarat proclitic: a. unde. mai ales de cdtre tdndra generatie. . c. " . care este cuvantul-suport (cuvantul la care se ataseaza).Fratii lui. [. isi ascunde esecul in [ata prie- tenilor cei mai apropiati. complement circumstantial de timp. Pastrand sensul neschimbat. solutia corecta: a..seauzea rdsundnd glasul unui pdrduas]. inaltul visdtor Eminescu cu nemilosul observator Caragiale.. [ . 9. pe . . Alegeti. prdviilindu-se . cheamdpe mdtusaMdriuca lui mos Andrei la noisi-i zice cu dragd inimd: -cDoamne.. A. h. D..noaptea. . complement direct. complement indirect. gospodar de la noi din sat". a. . Indicati cu ce valori morfologiceapare in text forma a. pentru grupul subliniat. [ .i izbindu-se de cele stand fara voinia sa. . uadl sunt greseli. facand mama un cuptior zdravdn de alivenci si pldcinte cu poalele-n brdu. 2. solutia corecta: a.J popularul Slavici cu rafinatul Naum. ca mdtusa Anghilita lui mas Chtriac". A. h.Se da textul: Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energice nentru apararea mediului ambiant a fost redescoperirea. Identificati articole1e hotarate propriu-zise pentru cazurile genitiv si dativ. Stabiliti.tr 11 . 10 . pentru grupul de dinainte de era. Analizati articolele din urmatoarele texte: a. h. Alegeti doua prepozitii si trei locutiuni prepozitionale care cer acelasi caz cu eel din 8 A. este atribut substantival prepozWonal. selectati din textul II adjectivele in cazul genitiv.. h. 6. de dupti cari-mi zdmbeau zorile in zburdalnica vdrstd a tinereteil" (Jon Creangd). C. 7. reformulati textul II. .} cd-i feciorullui Stefan a Petrei. Alegeti. 10.. cdci coperarea cu familia este ca si inexistentd.. "mi s-a pdrut ca md aflu in sdnul lui Se da fraza: . impuse de noile conditii gramaticale). atribut substantival prepozitional. atribut substantival prepozitional.Printr-o ironie a destinului. viata lui a fost un continu/esec. care ades imi zicea in bdtaie de joe . . cdci amintirea a multor nereusite fl sperie. . este in cazul genitiv.

clasa a intdia I intiii /Yntdia.ne ungeam. "a namild de om mdnca brazdele de pe urma a 24 de pluguri": "Cand s-e face mai mdrisor.vreu sii-ti fae si eu un bine In viata mea". Indicati alte valori gramaticale. "a sculat mai tot satul in picioare". . . "selectar~a lui known" (Word). Indicati cinci functii sintactice ale genitivului prepozitional. d. are sa inceapd a-i mirosi a catrintd".Jnocentul de mine credea ca . .t 8. am gdsit un Bucuresti ostil. .Bine. ..•. . "Caei era acum a scdpare de ddnsul.cu prietenul meu Chiriac a lui Golan". "fa lasd-md. A. . f. . bldndului noslcu. afara celei de articol. . . d. ar fl fdcut Saint-Just-ul de Slobozia" (RLib. 6. Dati cate un Indicati cu ce valori gramaticale apare forma a in urmatoarele constructii: "ell zbur dalnica vilf stu a tineretei": ' . Indicati cazul substantivului subliniat dintre ra~punsuri si taindu-le pe cele y. . cu lesie tulbure". acuzativ: a.. . _ C.In ajunul Sfdntului Vasile" (Ion Creangd). ..Dar fost-a scris pdrintelui Duhu sa nu aseulte in totul sfaturile euviosului starit". "am ajuns intr-un tfirziu. . Analizati..$i numai asa se putea linisti biata mama de raul nostru". drept sa va spun". c. g. c. fmpotriva. . "e una din cele care seoate mahmurul din om".jnca n-am vdzut asa femeie sapliinga de toate cele".fn cazul agriculturii si al altor I a altor ramuri ale economiei. Indicati si exemplificati valorile specifice pronumelor personale si reflexive.} face 0 hodorogeala' (Ion Creanga).s-o fndosesc de mamavre:o doud zile inpod prin cele putini hdrbuite". e. In exemplele anterioare. amdndoi a ces ti fiii lfii. . cd a si venit maine-le" (Paul Goma). .Necet. genitiv. k.sa-Ii deie toate darurilesale cele bogate". 3 de dativ ale 13 . ale formei lui. ~. mdi fica'.parte formacele. b.pleearea celor mici si a celor mari/si ai celor mari/si celor mari. clasa a doualdoua.Utilizarea mouse-ului in Windows". e.Paate cd acesta-i vestitul Ochild. vreu sd-mi fac bdietul popo". La intoarcere. impotrivacelor cinci studenti· e.asa era numele nurorei lui jupiin Strut'. "observatiile exigentului.• i.. pentru exemplele anterioare. "ea in eazul fonturilor si al altor trdsdturi ale Wordului". b. bine. a.in exemplu pentru fiecarc. b.].. 7. "de pdrdiau roatele si sdrea eolbul in naItul ceriului". "care se zice ca face avant si vreme rea". d. 2. .studenti.pentru hatdrul cdlugdrilor si ~ c~lugari. A$ cumpdra un Luchian.dinpultctlpunctul de vedere al istoricului.din punctlpunctul de vedere istorie.se face a 0 cduta de au".j nepot de sora luiPfindila". EI este nepotullui Tudor Vianu. .se afla cdlare pe eel mai strasnic cal . . fonnelor neaccentuate pe Testul nr.. Berechet. "uneori nu apuc sa sfdrsesc 0 frazd. Plescan. c. . 9. h.. "inaintea lui t din cuvdntul the". j. Alegeti constructia corecta. " f. . I.plecarea celor mai tineri dintre profesori. . . . partilede propozitie dinstructura carora face.Dumnezeu". ". Indicati. "caei de zbantuitul ista al dumitale nimica nu scapd".Iar stropsitul de Ion {. dativ.si. noaptea". analizati morfologic aceste cuvinfe: a. "un prostalau de scriitor". totusi.amdndoi fiii/fii nostri. de nerecunoscut.$i noi pe cdldurile cele.. B. exernplificati fiecare cu alt tip de pronume si faceti analiza completa a genitivelor. mirdndu-ne de cele intdmplate". b. . din urmatoarele constructii. A. .. . cum s-e fi chemdnd' (Ion Creangd). 12 (h6t~iil.profesot".din prieina pacatoasel istorii .plecarea celei mai bune prietene a melela mea/ale mele. Comparati din punct de vedere gramatical constructiile subliniate: .. impotriva a cinci studenti.se afla cdlare pe un cal de cei mai strasnlcl".. Aratati cu cc valori gramaticale apare forma cele in urmatoarele constructii: a. c. . . .centru de primire alai pensiilor. .Page Down este opusullui Page Up".cu cdrtile cekad-voasir:a'(Jon Creangd).. PRONUME ~I ADJECTIV PRONOMINAL 1. giupaneasa. . n-a ji asa. alegand unul considerate incorecte: a.plecarea in strdindtate a prietenei mele celei mai bune/cea mat bunii. "A1cafuiti urr enunt potrivitt~re-sa includa Ull gr11P'ol116foncu cetetfaceti analiza gramaticala a acestui gmp.. . f. .componenta lui GN din structura unei propozitii" (DSL).din pricina pacatoasel de istorii. .. m. care dintre utilizarile lui a sunt diferite de norma literara actuala. . . 10.unde se pomenea scoli ca a lui Balos din Moldova?". Un Enescu nu apare in fiecare an. 4.lsuplimci:ttarl~depli~e~te articolul saunehotarat) in cuvintelor sublimate. g. . .In partea de jos a list-boxului".pleearea celor mai tineri profesori . . "de-ti era mai mare dragul sa-l privesti". ..Nalca .. b. .Lui dascdlul Vasile a Vasilcdi ii pldteam numai cdte un sorocovdt pe luna".acinci dintr~. "eu cu Zaharia {. . Indicati ce .telor". taind-o pe cea incorecta (taindu-le pe cele incorecte): .Asa a fl. .j. zise mama. indicati In ce consta aceasta diferenta.proprietarul hotelului si restaurantelor /si al restaurantelor/si ale restaurantelor. . "Cele rale sa se spele.toti geamgiii/geamgii din bloc.in propriii-i/proprii-i ochi. 5 . [.Apoi bine cd stiu a cui esti. ceIe bune sa s-adune" (Ion Creangd).gratie ajutorului privat si a sprijinului/si sprljinulul de fa stat.Dtideam atentie fiecdrei aparitii ale dlstinsului profesor I a distinsului profesor.

1mi convine situatia -lmi impun numeroase restrictii. I. . acestei Jete Jrumoase a mele . d. . d.:" (Creangd) e. acestei Jete . dar si a celor multi din umbra. Ne intrebdm cum este mai bine .. Dati cate un exemplu pentru fiecare pronume de la a. acolo unde este eazul. d. aceiasi ochi. 8. cd nu-i adevdrat ceeaee spuneti.4 SUBSTANTIV. Nu-i. g. apoi rescrieti enunturile sub forma corecta: a. isi rupea ciubotele. Incorectii nostrii arbitrii s-au ldsat mituiti de cdtiva membrii din eonducerea clubului. Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~j sintactice. dar cd proprii-i fii sunt atent educaii. Ciirui elev i-am dat cartea? . analizati sintactic si morfologic fiecare aparitie. Dati cate un exemplu pentru fiecare tip de adjectiv pronominal. c.. am reusit sa rezistdm.. Indicati functiile sintactice ale dativului neprepozitional (dati pentru fiecare cate doua exemple. I-au sosit copiii din strdindtate. . Uitdndu-md intr-ansa. f. prezenta a multor spdrturi. alcatuiti cu ele propozitii si analizati sintactic si morfologic partile de propozitie pe care le introduc. f. e. exprimate prin substantiv si prin pronume.Dau cartea ciirui elev are nevoie de ea. analizati sintactic si morfologic fiecare situatie." (Iorga) d. care le-am observat si la mamaei! 10. desi nu au functie de parte de propozitie. b. h. B. dacd n-are fiinta pe lume" (Creangd) i." (Creangti) . PRONUME 1. Indicati care pronume nu se pot adjectiviza. sterge-ti tabla si ldsati clasa in ordine! g. d.$i. g. gdngurind si uitiindu-md in oehii-i cu drag" (Creangii) e. sterge-ti picioarele in fata usii! h. "dar mi-i de-a mirarea de unde ai sa-l iei. "cu ochii mari. "uneori. "Ca sa scapi de gdndul mortului. Dorea sa md gdseascd ~i sd-mi spunii neeazurile lui. dasctile.cartea lui Ion. dar si de ee nu intelegi deloe. Ioane. dupa tipul de pronume.Ne pare bine . . utilizandu-l Ia cazul dativ. a. cdnd e omul sdndtos" (Creangd) h.cartea elevului aceluia.\~imd alintam fa sdnu-i..Rdzi de ce intelegi prea bine.. ADJECTIY. A intdrziat ~i astdzi. 15 14 . ti le dau degeabo" (Creangd) 5. ale ale dau constructiile: cartea lui . i. 3.Dacd le-i duce.} 'numa-si daughiont una alteia" (Creangii) c. . Se a. Zi-i un cdntec de fa noil f. "Cutare se mira cd in codrii dumitale sunt mal multe vreascuri si frunze dec/it fn livada lui. b. Cartea da-tu-mi-s-a numai ieri si 0 voi inapoia-o sdpuimdna viitoare.Fetele de la ghilit roo. construiti (c. f. ~i sa mori e greu. 9. acolo unde este posibil) ale luisi din urmatoarele constructii: . Parerea Ioanei este ca ne-am edueat gresit proprii copii. aceiasi delicatete.fetei mele frumoase. . locercum.aretip) enunluri in care acestegenitive sa indeplineasca functia de atribut pronominal genitival. dupa identitatea de functie sintactica. 4. negri ea murele ~i scdnteietori ea fulgerul" (Creangd) h. b. sdrindu-si din minti. Indicati care pronume se pot adjectiviza. b. vai de aeela care scrie ca sd-si dovedeascd lui aceasta!" (Iorga) e. AeeiQ$i staturd. c. patru prepozitii care se construiesc cu genitivul si doua locutiuni prepozitionale care se construiesc cu acuzativul. g." (Iorga) Extrageti pronumele si aranjati-le pe coloane: A. au acelasi rol de marca a diatezei reflexive).in cartea-i . mat ales.3. Vi-o repet a nu stiu cdta oard cd vi se pare. 2. Alegeti patru prepozitii care se construiesc cudativul. mai pasd de eei din jur. acolo unde este posibil). Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~i sintactice. $i-a impus multe re~tri~iii dilimentare. a. iei asuprd-ti grija mormdntului" (Iorga) c.. utilizandu-l la forma de dativ feminin singular. alta si mal si s-a inceput din capdt. Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei va. descoptir intruna din laturi. a. Astdzi. Alegetitipurile de pronume cu flexiunepentrugenitiv. nu vei inainta niciodatd spre eeea ce-ti inchipui cd esti" (Iorga) b.1:l):}es. dau enunturile: "Crezandu-te cd esti mai mult decdt esti. 7.carte a acelui elev .Dar si asta-i 0 avere. Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei 0.. j. e. Copii.fetei acesteia. cartea aceluia .jnsa veselia nu s-a inchiet numai cu atata. 4. 5. Indicati ~i cxemplificati cinci valori morfologice distincte pe care forma ce le are in limba romana.Ne-am pierdut averea. RECAPITULATIV: Testul nr.in eartea ei. . $i-a trim is nevasta la cumpdrdturi. in cartea sa . . . asezand intr-o coloana pronumelc care indeplinesc aceeasi functie (vor alcatui 0 singura coloana fonnele care. b .Mii intreb ciirui elev i-am dat cartea . 6. SJaturile profesoarei insdsi nu mai au nici 0 valoare in ochii nostri. Gratie celor ce ne-au ajutat direct. I-a venit 0 scrisoare din strdindtate. Se a.Ne doare capul. acolo unde este posibil) ale formei i din urmatoarele constructii: a. b. c. greselile. asezand in aceeasi coloana pronume de acelasi fel. Nu-i inuilneam decdt 0 data pe luna.

(vreau) sasefjtie . Cuncasteti 0 unitate frazeologica (0 expresie verbals) continand pe a crede cu acelasi regim ca ~i eel din text (sau. zice Spdnulcu viclknia lui obici~uifq.dumnealui este interesantd. dand pentru fiecare cate un exernplu.Dragul meu prieten. neddnd nicio atentie pdrerii celorlalti. 8. A. . Alegeti forma corecta. 17 VERB Testul Dr. El s-a ajuns acum. (n-)am cesti . Mai rabdd Harap-Alb ce rabdd. iar ina doua. $tl (ceva?) .Femei suferinde sunt multe in tara asta. exista ambiguitati morfologice (adica sunt unele care admit dubla interpretare morfologica)? Daca exista. respectand conditia ca in prima sa aiba functia de atribut. a. k. j.0 femeie pldnsii este aici 0 aparitie obisnuitd. Dragul meu prieten a dispdrut. 6. diferite de cclc din text. Forma ce apare la cazul: a. indicati-le si aratati in ce consta ambiguitatea.textul: .. El a ajuns la 0 mai bund intelegere a situatiei... cincifunctii sintactice (atunci cand este posibil). c. a. f. si de bine. 6..copulativ personal intranzitiv. cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. astfel incat fiecare adjectiv sa apara la alt caz. se crede deja cd poluarea a depdsit limita admisa. Harap-Alb. analizati-le sin tactic si morfologico B.Stii (ceva?) . Comparati din punctul de vedere al diatezei urmatoarele enunturi in care apare a crede si faceti analiza predicatelor continand acest verb: a.(De-)ai stii. astfel incat fiecare pronume sa indeplineasca alta functie sintactica.predicativ personal intranzitiv. ~~·lpoti) fitt "'-WQji) stii. nu-l mai dai jos din masindl Alegeti solutia corecta dintre urrnatoarele serii de trasaturi: . Prin ce se deosebeste uzul din text al verbului a crede de uzul sin tactic din limba literara actuala? b. Harap-Alb. Dar pan a atunci.Dragul meu. . deosebirile gramaticale dintre forme. si circumstantial e) ale c.copulativ impersonal intranzitiv. pdnd cdnd totul ii ajunge de nesuportat. taind-o pe cea incorecta: vei sti . Construiti doua propozitii in care sa apara doua omonime pronominale ale formei i din text. Construiti un exemplu in care ce. Harap-Alb. nestiind . E atdt de surprins. si sfintei Duminecipentru buna gdzduire si ajutorul fdgdduit.predicativ impersonal intranzitiv. a uitat de cei care l-au ajutat. . 7. Analizati sintactic aparitiile¢'in text ale verbelor. d. . ..iJ. b. Alegeti pronumele ~i adjectivele pronominale din text care apar laalt caz decat la nominativ si acuzativ. . Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista. de complement. analizand fiecare situatie marcata grafic. l. trd Inca nu stiti ce-ipe fume. El ajunge la facultate. 1mi ajunge sa-l stiu sdndtos. . Printre cuvintele subliniate. 3.i. acolo unde este cazul.Carte a .a ajunge si a ft. B.predicativ personal tranzitiv. C. mai rabdd.[. nu mai vreau sa aud de tine! h. 16 . . Stabiliti cu ce trasaturi sintactice apare a ajunge in urmatoarele enunturi: a. pentru ca stii acum ce e necazul. 4.vei stii. Crede-ma. Stiu-tu-l-ai (asa de hain?) -: Stiutu-l-ai (asa de (De-)ai fit! . ." (Creangd) A. e. hain?). ii cduta sa judeci luerurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti si necdjiti. EI se erede Dumnezeul romdnilon c. 2. dragele mele vere.d-voas. " (Ion Creangii). Dumnealui imi cere des pdrerea. . ti-am scris si ieri. d. indicati fiecare functie si cazul fiecarui pronume. Comparati. Stabiliti cu ce valori apare in text forma ii. multdmeste lui Dumnezeu. cd nu-si crede ochilor si urechilor. Un bdtrdn suferind md impresioneazd totdeauna=. si de rdu. extrageti-le si analizati-le morfologic si sintactic. . b..predicativ personal intranzitiv si reflexiv. e. Ajungdnd ce si-a dorit.. "Dar pdnd atunci. Mi-a ajuns. b. (Incearcd) sa sti . Indicati. Indicati si exemplificati. Construiti cinci propozitii care sa contina cate un adjectiv posesiv. EI m-a ajuns in dreptul Cismigiului. Alegeti si analizati morfologic fonnele de vii tor din text. Seo. 5 Se da textul: . Stabiliti zece functii sintactice diferite (necircumstantiale pronumelui relativ..plecarea prietenei mele nebune.nestind. b. 1. faceti analiza completa a celor doua forme. nemaiavdnd ce zice.(Incearcd) sa stii. Alegeti raspunsul corect.. nominativ. Construiti cinci propozitii care sa contina cate un pronume posesiv. in structura caruia intra alt auxiliar decat ccle din text. Stabiliti deosebirea gramaticala dintre: plecarea nebunei mele de prietellii . in oras. ] Cdnd vet ajunge si tu odatd mare si tare. revin la intrebarea de ieri. h. sub aspect morfologic. pastrandu-si valoarea morfologica din text. unul inexistent in text. ai sa sti . Indicati si alt omonim morfologic. 10. 5.ai sa stii. El si-a erezut totdeauna copilul. altfel spus. verbul a rdbda din constructiile: a. a. Exemplificati un tip de vii tor inexistent in text.(vreau) sdse stiie. mai rabdd. . care pastreaza constructia cu acelasi caz)? 7. am dreptate! b. acuzativ. cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. B. Cine se grdbeste ajunge la timp oriunde este nevoie de el. i.(n-)am ee stii. A. 0 femeie pliingiind este un speetacol trist. A ajuns 0 mare durere sa ai nevoie de administratiel g. . " (ultima este constructia din text). taindu-l pe eel incorect. 9. ca sa fiu linistit.~-Hei. sa apara la celalalt caz. pentru fiecare.

va zdcea .Nu se sa puie capdt .Ion poate sa pZece. in textul de la 1. c. ti-am fdgdduit eu. 6 deja cine este stie de cdtre toti care este data examenului. Alegeti forma corecta.ddinuie. a. Analizati.creind. valoarea gramaticala cu care apare a avea: a. ne speriasem . dainuieste . c.creazd. pentru cele conjunctionale. De fagdduit. Vorba ceea: «Zi-i Iume si te mdntuielx" (Creangd) a.. in enunturi diferite. dar nu sunt sigur. Nu s-a achitat de cele fdgdduite. 10. c inainte de a fi fdgddui: asta. fdtul meu. b. crednd . a red. b. . Analizati. Comparati. Md rog. N-avea sdmaiapuce. Zicd cine-a zice si cum a vre sii zicd. pentru instrumentele sintactice. fnfati$eaza .aseazd.sa puna capdt. Exista in text forme obtinute prin conversiune de la verb? Daca exista. [ . va tace . 7. Care este valoarea din text a fonnei ia? b. a compare .or. B. A. 9..cheltuie.. a.ar umpIe.Studentul Ionescu este preferatul profesorilor .nu mai. Selectati si comparati din punct de vedere gramatical predicateledin constructiile: Studentul Ionescu este preferat si fncurajat de profesori .alt feZ. Ion i~ipregateste un ceai subliniate: bine pe sine insusi .primavara. se chinuie . 9..a compdrea. indicati ce tip de relatie sin tactic a stabileste fiecare. Peate sa fi plecat. comparatia gramaticala a fonnelor cati.te unexemplupotrlvit rentele de grafie. EI n-are sa reuseascdsinour. dactii inainte. Analizati formele de viitor din text. EZ are de terminat 0 carte.se chinuieste. a. a. b. 18 deloc . iar.>. Daii~§. b. trebuia sa te gdndesti de 0 mie de ori. Dati. buie 0 carte. Ne-am sdturat de fagaduit. a.dezagregheazd. cinci exemple de locutiuni adverbiale si cinei exemple de locutiuni conjunctionale.StudentuIIonescu este harnic si inteligent.Se c. te silest! sd~l ajungi. . fntruna . . numaidecdt . trebuiau aduse la timp. Daca in text exista locutiuni adverbiale. dar cdnd este sa dai pasto pamt. 8. Poate cdIon c.. B. Alegeti exemple potrivite pentru perechea: ori . inseamnd . e. VERB ~I PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE 1.Scrie-ti exercitiilel b.de grabd..Dea Domnull. -Ionj~i pregateste copilul de plecare. . specificand.va tdcea. Analizati predicatele din care aces tea fac parte. alegeti-le si indicati valoarea lor semantica.. dand cate un exemplu potrivit pentru fiecare. c. ia~. a. dar e destul de greu de indeplinit. f. b. si determinantii pe care ii are verbul a avea. fiind fdgdduite.·. asazd . acolo unde este cazul. iar dacd-i in urmd. analizati-le. ce functie de parte de propozitie indeplineste fiecare. Beie edt 0 vrea! . c. indicati care este diferenta gramaticala dintre forme. Explicati gramatical omofonele din grupurile: Scrieti exercitiilel . Deie Domnul! . Se dau perechile de omofone: numai . .dndva. taind ce este incorect: sa aibd . pentru fiecare. verbele a fi si a riimiine. si calitatea sintactica a determinantilor gentilor): A. pentru fiecare situatie. Stabiliti omonime gramaticale si omofone ale acesteia. B. acum mai vii de-acasii.siexplicati -v- . fiigiiduit: a. cheltuieste . indicati si valoarea lor gramaticala. d. in urmatoarele enunturi. Extrageti (din textul de la 1) cuvintele n~f1exibile si grupati-le dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare cuvant selectat. se vor complace . g. meritd (sd faci efort). 4.ne speriaseram. Asa e lumea asta si.insemneaza: va transpare . A. am vrea sa oferim si Iucruri mai sigure. de n-a venit. indrumd . creeazd ..Se cunoaste subliniate.j. Comparati gramatical formele a. pleacd. cacndva~ c.Bea edt 0 vrea!. Trebule sa plecdm. dejel-. nu poti s-o fntorci in ruptul capului. Indicati cu ce valori gramaticale apar.va transpdrea.decdt . Trebuie ca Ion e bolnav. pentllifiecare situatie. El n-are ce se face. 19 .iacolo unde estc posibil.fndrumeazii. Faceti analiza sintactica a locutiunilor adverbiale. d. ar umplea . 5. Se da textul: . Lui Ion fi tre- Testul nr. dezagrega .. Ion nu se cunoaste prea fdptasul. aZtfel .sa aibe. Ion se stie nevinovat . stai si-l astepti.numai de cat. ce tip de relatie exprima.8. urmatoarele aparitii ale formei ' 3.de cat. n-are ce se intdmpla. 10. Nu meritd (sa faci efort) . odatd . Realizati. degrabd . Extrageti si analizati toate verbele care apar la alte moduri predicative decat la indicativ. indi(eventual.de loc. Aibti parte numai de necazuri! B.0 data.de fel.intr-una. b. Ajutoarele.infati$aza.va zace. rdmdne cum este ea.Ion poate pleca. din punct de vedere grarnatical.. separat pentru A si B.Ion poate pleacd. e.Ia. 2. b. Sunt linistitd. de-ai face ce-ai face. b. Aratati.creiazd .se vor compldcea. gramaticaIdife- 6. EI are doud case. predicatele continand pe a avea.

Iorga.. . asa se lungea de grozav.7 VERB ~I PARTI DE VORBlRE NEFLEXIBILE Se da textul: . 4. pentru substantivul recunoasterea. (Ion Creangd)j 1.. extrageti-le..cugetari" Testul rrr.. b. b.t 1Stona 0 reprezin t a ta t ce s-a In tamp Iau.! SINTAXA PROPOZITIEI: NECIRCUMSTANTIALE Pleeand delacfiteva. Care sunt valorile din text ale formei a? b. si nu eel . indicati-le. Si mail mergdnd ei 0 bucatd.. solutia b. Urmariti grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in acuzativ. a. subiect. Substantivul istorie are functia de: a. Analizati grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in dativ. justificati solutia. In afara celor de la 9. alegeti-le. justificati. Exista in textinterjectii? Daca existajindicati-le si stabiliti statutullor sintactic. a. sd ti-1spun. Exista in text adverbe? Daca exista.!.. care este functia sintactica a cuvantului subliniat. Din gardull Oancei ti-a da-o imparatul. exista in text? Analizati-Ie. compleexemplificati si caracterizati fieeare aparitie.. grupandu-le in doua clase: cu functie sintactica si fara functie sintactica: Pentru cele din prima categorie. numai iaca ee vede alta bdzddganie si mai si: 0 pocitanie de) om umbla cu arculdupd vdnat paseri. int: fiecare situatie. Comparati constructia de la I cu : CIt. indicati si functia. In cazul unui de conjunctional.i 2. Si dacd se intdmpla sd nu nimereascdi paserile eu sdgeata. t'. indicati si exemplificati trei valori circum] corecta. sintactic. 2. nume predicativ..Testul nr . distingand reflexivele in dativ eu functiel ." 1.zambihd pe subrizustete.raspunse atunci Ochlla. in aceasta noua forma.. analizati-le si aratati~ cum se manifesta trasatura impersonalitatii. Indicati si exernplificati alte trei valori ale omonimului morfologic a. Stabiliti alte valori morfologice ~i~ sintaetice ale aeestuia.1 de cuprindea pdmdntul in brate." c.Riizi tu rdzi. complement direct. 6. h. ment direct. Care sunt in text valorile sintactice ale verbului a ajunge?! meiat pe aeeste drepturi.ZiJhnume.~ ' t imaginat ~l f. a. si ~. . 3. Indicati ~i exemplificati. . Modificand ultima parte a textului: . . Ce forme de indicativ. Indicati care sunt subiectele si ce fel de subiect are fiecare propozitie. stantiale diferite de eea din text si trei valori necircumstantiale. nu eeea ce am vrea sa sefi intdmplat. solutia corecta: a.! . . Fata impdratului nu se capdtd asa de lesne cum crezi tu.i Stabiliti daca reprezinta 0 singura parte de propozitie sau doua. stabilind. A l_K. Alegeti. D. Precizati valorile gramatieale pe care le are in text forma si. PREDICAT. . s-a produs vreo modificare privinta substanti8. mana ea pe un orb. nu eeea ce am vrea sa trdim cu adevdrat". Alegetidin text verbele la moduri nepersonale 9i analizati-le.Jstorie se cheamd eeea ee s-a intamp at cu adevdrat.. B. si indicati daca. d. care este functia sintactica a cuvantului ceea ee. Indicati §i exemplificati alta valoare dedit cele din text.>: • . subiect. taindu-le pe cele incorectc.. '1 de parte de propozitie de cele fara functie de parte de propozitie. a. pentru fiecare. cd doar n-avem a te duee de. 2. Cu ee valori morfologice si sintaetice apare in text forma a avea? . cate cinci] functii sintactice diferite de cele din text. Comparati constructia de la II cu: A i se refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale . ~ i 5. dacd vrei. a. alegeti. c. c.. I 4. complement indirect. Cu ce valori gramaticale apare in text forma de?j 4. .] Stabiliti ealitatea sintactica a reflexivului. exista in text si alte parti de vorbire neflexibile? Daca exista.. 10. dacd n-oi ft si eu pe acolo. la soare [ .unda la urmatoarele cerinte.. 9. actualizate in alte situatii decat cele prczente in text~1 1. b. Exista in text verbe impersonale? Daca exista.-pen tru a. . A. Stabiliti functia sintactica a verbelor din text aflate la moduri nepersonale. Caracterizati aparitiile din text ale lui a fl. Si alta data. partea de vorbire careia ii apartine si ce tip de relatie exprima. COMPLEMENTE ~lui'N .Hai si tu cu noi. 3."l C. fani de mine rdu are: sd-li cadd. solutia adoptata. -Daroare fie acesta cum mama'dracului l-a'j'i:lficlf::cherrland? " . Selectati ultimul complement din text. pentru fiecare mod nepersonal existent in text. b. sa se r~~p. .~ 7. urmariti. Istoria inseamnd adevdrul intdmplat. 8 SUBIECT. deajungeaj eu mana fa lund. la stele. Cu ce valori gramaticale apare in text forma tot? vului recunoasterea. ele tot nu scdpau de 'ddnsul] . zise Harap-Alb. complement direct. [.. . Harap-Alb. Si-apoi chititi cd numai in arc se inchia tot: mestesugul si puterea omului aceluia? Ti-ai gdsit] Avea un mestesug mai drdcosi si 0 putere mai sus decdt fiji poate draeul inchipui: cdnd voiaasa se ldtea de tare. pentru acest complement.A refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale e a a sili sd-si facd un alt viitor fnteb. Alegeti solutia corecta. Alegeti din text verbele la moduri predicative (exceptand indicativul) ~i analizati-le] 3.~ t in 20 21 . exceptand pe cele de prezent.j. . taindu-le pe eele incorecte: a..! I ~storiese cheamd eeea ee s-a intdmplat eu adevdrai.].} dar unde te dud. .c adevdrat indicand . complement circumstantial. J Ochild atunci se ie si el dupd Harap-Alb si pornese tuscinci inainte.

alegeti infinitivele din text si indicati functia lor sintactica." 1.. selectati-le si analizati-le. 4.. extrageti-le si analizati-le. "(. este alul tau. Alegeti subiectele din text. Exista in text nume predicative? Dad exista. 3. h. iar. Exista in text nume predicative? Daca exista. Explicati solutia aleasa. sunt patti difcrite de propozine. Analizati acele complemente necircurnstantiale din text exprimate altfel decat prin pronume.rrr. Exista in text eomplemente necircumstantiale? v~p fi rdu # n-a fast. Ce mcdificari sintactice sufera textul in urmatoarele variante de formulare (modi. . Am terminat de rezolvat acest test. precum nu se tine seamd florii de mirosul ei sau soarelui de lumina pe care 0 este exprimat. Selectati si analizati acel nume prcdicativ care nu face parte din structura unui predicat. este 2. . solutia corecta.e:. nu mi se pare a fi a umilinta. Construiti un enunt 111 care sa se aetualizeze cealalta functie. . selectati-le si analiza- . In textse: rcpeta aeeea~if. tati si ce modificari sintactice a suferit textul.t~indu-l pe ~el incor~ct: a..eel ineo:-eet. 1. f.~'. fiecare-si zice cd esti in stare sa-l indeplinesti si ~.A Ie crede mai mare e totdeauna mai bine decdt a tecrede mai mic: mdresti in acelast timp data ria si idealul tau. 4. Indicati care sunt subieetele si tipurile de subiect pentru fiecare propozitie.11¢." 2. a. 1. 3..fZ~if!. c. b. 3. 4. Selectati si analizati predicatele nominale din text. ~i situatia 3. predicat verbal. ara. 2. E imposibil de rezolvat de fntreaga clasd acest test~ d. este predicat nominal. Alegeti formele neaccentuate de pronume si faceti analiza lor morfologica. analizati sintaetic si morfologie cuvantul subliniat. Ma pregdtesc de rezolvat acest test. e mai Nne decdt ate crede mai mic: cresc fn . 2. Mi-e greu de rezolvat acest test. pentru fiecare. o faptd rea insa.'. .indicand forma rezultata din contragere. Indicati si exemplificati diferite de cea din text. 2.J~~at:'t e omul care nu mdntuie niciodatd de invdtat" acelasi timp datoria si idea lul tau. pentru primul predicat.. este complement direct.. Alegeti. b. e.tata. are functia de subiect. imi rdmdne de rezolvat acest test.:. Alegeti formele neaccentuate de pronume si indicati statutullor sintactic.: a. care este subiectul. despre ce sa te invete" l\i. si analiza sintactica. c. ti-le.care e gataoricdnd sa te invete si are oricand despre C. Faceti ~i analiza morfologica a acestor subiecte. attitia se gdndesc ca pop obosi si ar fi pdcat sa n-o mdntui. admite ambele interpretari. 3. Grupati constructiile dupa solutia de interpretare sintactica a cuvantulu~ subliniat: 0:. tipul de subiect. Stabiliti. 4.z tt.)ndieatUipuldepronume sintactica in care se afla. Daca exista.. Ce modificari sintactiee sufera textul in urmatoarea varianta de formulare: A te Jnvatc'itor de oameni inseamrui acela care e gata oridtnd sa te fnvete si are orlcand supune cuiva care nu e altcineva dedit fiinta ta . desi ar fi putut face mult rdu. Alegeti pronumele din text ~i faceti analiza lor morfologica ~i sintactica. 4. ~ sunt mdrite in acelasi timp datoria si ide. are functia de complement direct. indicati-le si analiza.. . pentru fiecare propozitie. VTL . Aratati ce modificari morfosintactice sufera textul in urmatoarea varianta de for3. 22 23 2.. fa. n-a fdcut-o. Contragetipartea-de-text subliniata. pentru forrnele subliniate..ingur. . . rx<- "Ciind faci un luau bun. mula. taindu-l p. Alegeti.e. rdspdndeste" 1.6rrna deprolll!).. Pentru urmatoarea varianta de formulare: Se poate spune ca om in adevdr bun e numai acela care. 3. trei functii nccircumstantiale ale acestui mod verbal.A te supune cuiva care nu e decdt fiinta ta fnal. pentru fiecare propozitie. b. pentru cuvantul invdtdtor. b." 1. raspunsul corect. "Om in adevdr bun e numai acela care ar fi putut 1. raspunsul coreet. 2.In ceruri nu se poate tine nicio socoteaIii de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul 1. Indicati ~i exemplificati alte functii sintactice ale pronumelui reladtiv d:bcat) cele existente in text (nu va vor interesa functiile circumstantiale si cea e atn ut . taind pe celelalte: subiect. Cu ce valoare speciala apare subiectul ultimei propozitii. . 4. st a. Alegeti subieetele si indicati. Comparati urmatoarele constructii: a. Selectati si analizati predieatele din text. indicand. Daca exista. E tare dificil de rezolvat acest test. ~. ficarile sunt marcate eu aldinc): a. aeolo unde este po sibil. Exista 'in text verbe la moduri nepersonale? ti-le. cu ce verb intra in relatie. su~t aeeea~i parte de propozitie . 4. a. este nume predicativ. Analizati sintactic si morfologic forma verbala subliniata. Alegeti. tipul de subiect si prin ce altuia.

perechi: a. M-a subliniat este: a. atrageti in comparatie si constructia: Md supiirii cum t~porti (urmariti posibili-] tatile. St decdt n-a fl cum se cade. . j.. 2. pentru fiecare pereche de enunturi. 1..c . complement cir-] cumstantial de loc. imi pe mine. e. substantivele subliniate indeplinesc functia de: a. "Cand auzeam noi de masd. supdrat pe colegi. unul este verbal. b. "Ori mi-or da feciorii dupd moarte de pomand. Nu-mi stricd pe colegi. Daca raspunsul de la a. PARTI DE PROPOZqIE Alegeti raspunsurile corecte. " . Analizati predicatele din text. nume predicativ. determinantii subliniati indeplinesc. . Mil mira ddnsa" (idem). ori ba. Eleva a fost fntre-] batd solatia ecuatiei. Ce ai fost! r~gata?. Nu-mi inchipui deloc ce si cum va ajunge el peste vreo zeceani. taindu-le pe cele incorecte. "Ii~avu parte sd se preure¥js:(]it~(Creanga). se supdrd pe piirinti.. "Si era un ger uscat prin luna lui noiemvrie . "Mi s-a iruicrit 2. 9 BL 1. stabiliti. complementj direct. nominal. Dati un sinonim sintactic al constructiei reflexive din text continand pe a putea. S-a aflat adevdrul. are ciudd pe colegi. 0 are! profesoarii. se bizuie pe colegi. c. . Elbagd de seamd tot ee e in jurul lui si le tine minte pe toate. g. subiect. Nu stiu ciiruia dintre elevi ii va reveni bursa. tdbdram pe\ scapd din vedere esentialul. d. f. Comparati. complement indirect.si popia are multe ndcdfale. Odatd invdtaui tabla inmultirii. In constructiile: 11•. imi ajunge un necaz.Jnvatat mai trebuie sd fie si ace I care facegramaticit" (idem). . substantivul subliniat: a. b. d. a incdleca pel b. Testul nr. "nu". In p~erech!ley const~. Sportiva e pregdtitd cu mare atentie In vederea concursului . c.in preziua concursului. Ma amuzd ideea. Se intdmpld 0 nenorocire. determinantul ~ rezultatul. . cuvintele subliniate indeplinesc functia de: a. greul a trecut." 1. Md copleseste durerea. talpa la fund si erau cusute de tocmeald" (Jon Creangd) . gelos pe altii. l-au trim is profesor. A 1 I i 4.~tii: Prdjitura a fost arsd din n~atentie .b. I-au angajatpaznic. este afirmativ. b. In constructiile: Elevii au fost anuntati ziua si ora examenului. "care si el se mira cum au ajuns profesor" (idem). se rdzbund pe colegi. . are functia de complement direct.Pantofii erau descusuti. 4. k. g. cad pusese piele bund. subiect. Nu-mi merge afacerea. am constatat cd sportiva nu e pregdtitd. Prdjitura e coaptd cu ceasul In mana . predicatele nu supdra si sd se supere. b. Alegeti predicate le si stabiliti tipul de predicat din urmatoarele fragmente (indicati. Elevul este apreciat si ldudat de profesori." (idem). (Ciubotele) . functie sintactica diferita. "pe cat~ra rlejrumO'asii. "" 1. invidios pe colegi. h. . ii cdsuneazd pe colegi.cticaa determinah111'9tY. ambele sunt predicate nominale. argumentati raspunsul. a da vina pe prieteni . aceeasi functie sintactica. si cazul numelui predicativ): a.a incdleca !faua.Niciodatd un om cinstit nu se poate apdra cu atdta inversunare ca mincinosul care a fost prins. Analizati pronumele reflexiv din text si indicati care cste regentul acestuia. . Nu stiu pe cine sa md supdr. indicati ~i exemplificati alte trei necircurnstantiale dedit cea existenta (sau cele existente) in text. fti vine somn". Elevul pe care de obicei pot eonta s-a imbolndvit. Md costa nepdsarea. acolo unde este posibil. MJ. Md doare capul. mizeazd pe ei.Prdjitura e preaj de arsa st Jara gust. stripane" (Ion Creangd). S-a musamalizat rezultatul anchetei. din punct de vcdere sintactic.j/i?lfZit 'era:~YdeaaPiiica. e greu de purtat. calitatea predicatelor continand pe a fi: a. se infurie 1 In constructiile: Imi trebuie 0 carte. mai bine sa nu fie. i. Este valabila solutia data pentru to ate exemplele? Ras!fa .fdceau paralele acele. Md preocupd situatia. In constructiile: l-au ales director.in mai ciresele sunti J . b. complement direct. 1mi prieste aerul de munte. " (idem). Md frdmdntd multe.. Imi revine 0 obligtuie. "las' j putind odihnd. e. Md fntreb cine este rdspunzdtor de dezastru. "tovara~ia nu nise pdrea dreaptd".eje combinare ~i calitateasintEi. prcocupd fa ce te gdndesti. rdzbit foamea.a invinui pe prieteni.indau. in cadrul fiecarei] pundeti prin: "da". f.. Intervine 0 schimbare. b. mai Nne sd-mi dau eu cu mana mea. I 3. 2. "Pe cine faci ciirpaciu? ". isi supdrd parintii-l sufletul de ddnsal". imi convine situaiia. Pe cine nu lasi sa moard nu te lasd sa trdiesti. Nici prin cap nu-mi trece giindul dsta. mititical" (idem). h. celalalt. . coapte.Nu supdra pe cine nu stie sa se supere" 3.. b. In constructiile: conteazd pe colegi.Burui sd-ti fie inima. ):(:kl . . A~ vrea sa stiu ce se va alege de el. complement direct. Indican functia sintactica a pronumelui relativ si relatiile pe care le stabileste la nivelul propozitiei. 25 24 .. 1.." (Jon Creangd). . Si el hdrsti! 0 pagind.. c. Argumentati raspunsul. nu are functia de complement direct. c. cum ti-i cdutdtural" (idem). In perechile de constructii: apasd butonul= apasd pe buton.

A.Nu-mi rdmdne altceva dedit speranta.Si dacd a lipsit astdzi de la scoald. In constructiile: a. Regentul unui complement apartine urmatoarelor partide vorbire.complement de loc . a. 2. cuvintele subliniate au aceeasi calitate morfologica. taindu-le pe cele Pleearea a zece studenti ne-a dezamdgit. adjectiv. c. .Mdnancd orice i se dd: . "Curajul tuturoranu sealcdtuieste totdeauna din eurajul fiestecdruia. f. Dorinta oricui fnvcqa este sa reuseascd.L-a caracterizat toatd viata grija pentru ceilalti.nume predicativ . numeral.atribut. subiect . substantiv. Povestea orieui . Indicati functia sintactica a pronumelor si a adverbelor relative. .atribut . d. te pretuieste in adevdr numai acela pentru care existi intreg. b. adverb. Md intreb ce inseamnd aceastd totald uicere.nume predicativ . Din urmatoarele "cugetari" ale lui N. pentru tine insuti" f. B. d.Trimit pe oricine vrea sa vind. c. b.Cea mai mare mdndrie a omului poate fi aceea cd el are dreptul de a se simti colaboratorul de fieee clipd al marilor puteri ascunse in el. atunci cand este cazul. e. b.complement direct.complement de agent . subiect . a. adjectiv.complement de timp. vrr. Ma gdndesc fa ce se va intdmpla.complement de loc. Lucrez oriciind '--Luerez oriciind sunt solieitat. Dandu-se urmatcarele perechi de enunturi. Nu-mi rdmdne dedit speranta . Am mare respect pentru profesorii de care am Jost ajutat. stabiliti daca. h. altfel." c. adverb." b." e. f.auibut. as proceda cu totul altfel . a.complement de limp . b.predicat .Existd 0 consideratie de sine care se hrdneste numai din lauda altora.EI procedeazd altfel decdt am sperat A:. c. interjectie. . Iorga. diferentele c. stabilind.nume predicativ . d. Alegeti si exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte. b. nume predicativ . substantiv. c.complement direct . e. Trimit cdrti cui are nevoie. Cornparati urrnatoarele enunturi. In enunturile a-e. d. Regentul unui atribut apartine urmatoarelor parti de vorbire: a. e. f. El este altfel decdt mi-am imaginat . . Trimit pe oricine . e. subiect . b. x. pronume. verb. Nu pot sa md pronunt asupra a eeea ee n-am vdzut. c.Povestea orieui avea rabdare sa-l asculte.Mi-ar trebui un altfel de colaborator. sintactice dintre componentele subliniate: d. Cunose pe cine aintrat.Vine oricine are nevoie.atribut. d." A.i. b.atribut . 26 27 . pentru fiecare pereche: A. renunt la colaborare . au aceeasi functie sintactica. B. Vine oricine . Ne-am intdlnit in locul dinainte stabilit .atribut.in locul banilor a primit promisiuni.atribut . numeral.Dacd am adus ea exemplu si aceastd poezie. g. "Mor~litatea serazimd perespectul de altii si pe respectul de sine. subiect . Pcntru elevii din ultima clasd. Nimic din ce s-a spus nu e adevdrat. interjectie. este pentru revederea materiei de examen . c.g.Multi te pretuiesc pentru cdte 0 faptd a ta. d.complement indirect . dori sa fii mai atent. a. Mdndncd orice . Adjectivul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: Discutiile asupra examenului nu md intereseazd.a. cOrect: fiecareraspuns . indican cazul si functia sintactica a pronumelor relative. rx.. este anume pentru veselia ei zburdalnicd" (Maiorescu) . Mdndnc oriciit . Alegeti raspul1surile corecte. nume predicativ . am pregdtit deja bibliografia . taindu-le pe cele incoreeterexemplificati vrrr." d.Achile s-ar fi pdzit rdu dacd st-ar fi ferecat in vederea tuturora cdlcdiul unde putea fi rdnit.complement indirect . Argumentati raspunsurile. selectati si analizati sintactic si morfologic atributele: '.in locul prietenului meu. analizati cuvintcle subliniate: l-am omagiat pe toti acei neinfricati eroi. c.nume predicativ .nume predicativ. j. f. verb. Succesul a doi dintre cei mai buni prieteni ai nostri ne-a bueurat imens. incorecte: Despre acesti doi noi profesori nu ne-am informat inca.courpleiueut tie cauza .. d. g. B. . complement direct .Nsam cumpdrat nimic altceva dedit fructe. taindu-le pe cele incorecte: Adverbul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: a. Semnificatia ace s-a intdmplat e mai addncd.predicat . pronume. Alegeti ~i exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte.Aurul unui singur adevdrat scriitor ajunge sa poleiascd 0 scoald intreagd: putini potJace deosebirea intre aurul de deasupra si eel dinduntru" g. Ni-am cumpdrat dedit Jruete . nume predlcativ . e.Miindnc oriciit mi se pune. a.

7. dacd am fi chemati sa 0 exprimdm intr-o singurd frazd.. este de sigur ca un om cu.:. predica-.copulativ . si pentru ca sa fie. iar in altul (in altele).·. Forma ce apare la cazul: a. b.De dragul dumitale care mi-ai ardtat atdta prietenie. 0 subiectiva si 0 predicativa. Alegeti solutia core eta. Stabiliti ee moduri nepersonale exists in eele patru enunturi. analizati-le sintactie si morfologico Se dau enunturile: ~.predicativ . Hotdrdndu-se in familie c8rbaiatul sa renunte la facultate. Mdrsdvia nu se sfia sa ~i-omarturiseasca ori de cdte ori avea prilejul. extrageti propozitia.• legeti. cop iii. 11 NECIRCUM- 5. o. C. Explicati. Indicati eu ce valori gramaticale apare a fi in enunturile de la I si stabiliti natura predicatului din care acesta face parte. . b. nominativ. pIl. ca unii ce sunt deprinsi sa se ia dupd judecata altora..". 1. 2. indicand elementul de relatie. . Se da textul: "Cauza acestei disproportii trebuie sa jie mai addncd si. acuzativ. In text. patru propozitii subiective si nicio predicativa. taindu-Ie pe celelalte dona. personal predicativ tranzitiv. de predicat nominal? Daca exista. Se dau enunturile: a. sa fie la celalalt caz. Ultima propozitie este: a. seria de caracterizari aleasa. 3. predieativ .ri de putin tulburatd. nicjun~Eompromis... predicativ . alegand solutia corecta dintre urmatoarele caracterizari posibile: a. personal copulativ intranzitiv. Una dintre relatiile care se stabilesc intre propozitiile textului se exprima prin t<1pllnnri'j indicati ce tip de propozitie estc introdus astfel ~i extrageti "''"'''''''.lidin cele patru enunturi. c. CIRCUMSTANTIALE Test"l nr. precum si termcnul regent. si ceilalti din public vor urma.. 10. 3. A. h. PROPOZITH STANTIALE. c.predicativ . toarele valori: a.. 2. .. Alegeti seria corecta." (Titu Maiorescu) 1.. R. 10 B. sd-mi calc hotdrdrea de a rdmdne «incognito» timpul cat voi ji silit sa zdbovesc aid si.i. Se da textul: .. prin determinantii pe care ii primeste.predicativ . Extrageti si stabiliti felul propozitiilor necircumstantiale din aceste enunturi. . b. taindu-le pe cele incorecte4. dacd nu am fdcut-o inca.predicativ .persecutatde vechiiiQyara:.Pe cat. Extrageti si stabiliti felul subordonatei introduse prin cum (vezi textul y).. . a fl. am intrebuinta urmdtoarea formula din teo ria evolutionistd aplicatd la viata spirituald a poporului: pdtura psihologica a generatiei noastre de astdzi este pregatita pentru poezia liricd si novela poporand. . exista: a.. Comparati natura gramaticala a elementului cum (comparatia se refera la ealitatea lui morfologica si la eea sintactica). . trei si 0 predicativa. completiva directa. adica predicate care. Alegeti raspunsul corect..). . nimeni nu s-a mai gdndu la viitorul lui. A..copulativ. b.copulativ. pentru fiecare fraza. am voit.' y. Dar ceea ce nu este astdzi trebuie sa fie maine.De teama ca linistca IX domnca in cuibul nostru sli nu ji fost ciltll.minte face mai mult decaf 0 sutd de mdrginiti. extrageti-Ie si analizati-Ie sintactic si morfologico SINTAXA FRAZE I (2): SEGMENTARE.. existli 0 Pl"OPo~itie atributiva. introducand acelasi tip de propozitie. din capul locului. doua subiective si 0 predicativa. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principal e) din text. doua subiective si nicio predi-' cativa. exista: a. lucru care-si avea si neajunsurile lui si pe care noi.:c. avand aceeasi forma. insd. In ultima 28 .~xistao PtQPozitie atributiva . 0 interpretare de predicat verbal. pe attit este de sigur cd indatd ce din mijlocul unui public este cdstigatd opinia acelora cu judecatd. c. . Extrageti propozitiile princip3. A solatia corecta. verbul a fi are.. Alegeti solutia corecta. indicati. . intr-un caz. 6. PROPOZITH NECIRCUMSTANTIALE ' 1.~. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principale) din text.. p. impersonal predicativ intranzitiv. In text. 8.auxiliar. Construiti un enunt in care ce. taind-o pe cealalta. de-acum jie ce-o ji! Decis. A. propozitie.. Testul nr. Cum insd sperantele~e-aJlo:st spulberate. il condamnam. auxiliar . Alegeti raspunsul taind cu 0 linie pe cele incorecte. doua subiective si doua predicative. In text. Caracterizati sintactic verbul a piisa din fraza 0. a. c. sa admita. Construiti doua fraze in care verbul a fi sa indeplineasca celelalte serii de valori. taindu-Ie pe cele incorecte. Exista in text predicate omonime. ' 9. trebuie jie 'pregdtit" (Titu Maiorescu).completlva tiva. c." (Mateiu Caragiale) p. b. " (Mateiu Caragiale) 29 rr. b.SINTAXA FRAZEI: SEGMENTARE. fraza din textul al If-lea. a. Construiti sase fraze in care cum sa introduca alt tip de subordonata decat cea din text. Dacaexista. felul subordonatei pe care acesta 0 introduce. b. nu-i mai pdsa cd va ji hulit§i. 5. e numai fiindcd a lipsit prilejul. 4. B. tata nu lua nicio hotardre fara s-o fntrebe si pe mama. Analizati sintactic si morfologicpredicatele continandverbul indirecta.sd nu maiJqcd. dar nu este inca pregdtitd pentru lucrarea stiintificd [.predicativ . in ordinea de aparitie.

Roalizati oontragerea i1 doua tipuri difcrite rie snhordnnate. si lucruri ce-i priveau numai pe ddnsii :. 7. a. pentru fiecare. 4. Selectati si indicati felul propozitiilor continand grupurile: de teama. Indicati si exemplificati cinci 'tipuri de subordonate introduse prin dacii (doua necircumstantiale si trei circumstantiale). valoarea grarnaticala cu care apare a fi. relatiile fiecareia si calitatea morfologica a elementului regent.Jjitragyti· din text propozitiile subiective. in timpul eel mai scurt. incercdnd sd-i aleagd dupd necesitdti si opinii si. b. precum si termenul din regenta pe care il determina. selectati-le si analizati -le. apoi.c~t! functia sintactica a pronumelui relativ din text si explicati prezenta prepozitter spre. extrageti-le ~i calificati-Ie sintactic (faceti abstractie de calificarea dupa scopul comunicarii). cd acel ceva nu mai era. . nu vei inainta niciodaui spre eeea ce-{i inchipui cd esti. Iorga).incele trei frazc'rDaca exista. Exista propozitii atributive. jara' sa fiu observat. acolo unde e posibil) si sintactic elementullor introductiv. 10. Analizati sintactic ~i morfologic predicatele continand pe aft. Analizati. a. 3. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate grafic prin aldine (scrise cu un caracter de litera mai ingrosat). Catrina imprejurdri. Analizati morfologic si sintactic grupurile marc ate grafic prin aldine." (Marin Preda) 1. in aceste conditii. b. Analizati morfologic (iar.. indicand. in ciuda faptului. rescrieti textul in forma noua si aratati ce modificari sintactice s-au produs. de care se [ega din ee 'in ee rna! strdns.12 4. a. in enunturile de fa IT. 9. stabiliti care sunt consecintele pentru analiza sintactica a frazei. relatiile pe care le stabilesc si calitatea morfblogica elementului regent. extrageti-le si indicati tipul de subordonata. in ciuda eforturilor de ctitiva ani. predicative ~i completive necircumstantiale. Caracterizati gramaticalforma numai din fraza ~. . (in care substantivul apare nearticulat).. In cazul celui de-al do ilea grup. a.isd mdretrag si sd-i las un ceas-doud singyri. subordonate subiective. Se da textul: Constatdnd cd. pre- Testul nr. Comparati sintactic cele doua aparitii ale verbului a putea din fraza y. a 2. cdci proieete not este aproape imposibll sa primim. realizati. pentru 3. predicative si completive necircumstantiale? Daca exista.sintactic si morfologic verbele din text la moduri nepersonale. care este termenul regent. indicati.. Exista in text 0 propozitie care admite dubla interpretare. Indi. . indicati functia sintactica a acestora. indicati propozitia din care face parte si explicati includereain. Exista. In stare sa-i aduca beneficii rapide si sigure. b.i temdndu-md cd i-as fi putut stdnjeni cu prezenta mea. Exista in text subordonate completive necircumstantiale? Daca exista. lOll" Se da fraza: . fiecare. Care cste statutul morfosintactic duce? al cuvantului decal? Ce tip de propozitie intro- 4. Apare in text fenomenul "dublarii unui complement necircumstantial"? Identificati situatia ~i aratati in ce consta. dupa caz. 2. Analizati si explicati in ce consta aceasta. investitorul a renuntat sa ne mai finanteze proiectul. contragerea sau expansiunea. dddeau tiircoale si croncdneau a pustiu din ciocurile lor negre. Extrageti din text propozitiile subiective. Se da fraza: Interesati sa gdseascd intelectuali atasati. Pentru componentele subliniate. care sa fie diferite de tipul existent in 1. 3.aceasta propozitie. 1. rescrieti textul in forma noua. Analizati sintactic si morfologic primul verb care apare la un mod nepersonal.Pdsdrile. 1. nu se obtinuserd incd rezultate eonvingatoare. ~~~ . a. . I·V. indicand ce mcdificari sintactice s-au produs. 30 Se da fraza: . aeum stdtea in tindd. in cele trei enunturi." (Marin Preda). Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista.1. invdtate sa se roteascd deasupra a eeva inalt. Analizati sintactic si morfologic aceste grupuri." (N.predi()ative~icompletiven€circumstantiale. indicati felullor. acum. 2. luasem obieeiul ca. de dragul. 8. HE. indicati felullor. decdt sa reludm cercetdrile anterioare. faceti cornparatia cu forma putin modificata: luasem obicei ea . in fiecare caz. propozitii circumstantiale? Daca exists.. 3. 1ecizand ca. Analizati sintactic si morfologic adjectivele din text. . 6. b. dupd cajeanulJUJ.ideeat. functia lui sintactica si calitatea sintactica a determinantilor.indicati felullor. Exista. cum si calitatea morfologica a termenului regent." (Mateiu II~. 31 .jn ciuda faptului cd jandarmii in eurtea cuiva nu puteau inspdimdntatd de obicei fnasemenea de laudd. selectati-le si indicati. sd-si indrepte jondurile spre alii cercetdtori. l. sd-i convingd pe eei alesi sa aeeepte. Noud nu ne rdmdne. neputdnd fi eeva sd-si iruibuse plfnsuZ. SINTAXAFRAZEI ~I A PROPOZITIEI L Se da fraza: "Crezand cd esti mai mult deciit esti.y. Extrageti din text propozitiile completive necircumstantiale. b. apti sa ocupe posturi de condueere. guvernantii programau intdlniri intre patru ochi. V 2.Presupundnd cd era cu putintd sa aibd de vorbit eu Pantazi.

Identificati subiectele pentru fiecare propozitie. selectati-le si indicati tennenul lor regent. 4.. 2.aratatiGareipartidevor~ir~ii apartine fiecare ~i analizati-l~sintactic. felul si relatiile sintactice pe care le stabileste.: 3. parale.text. indicati si natura morfologicaa tennenului regent 3. Se da textul: . predicative. Lucrdrile elevilor cei mai buni vor ji publicate. Extrageti si analizati sintactic si morfologic complementele text. . selectati-le si aratati relatiile 'in care intra fiecare. subiectiva. b. extrageti-le si indicati. 2. . Avand in vedere calitatea morfologica a lui cdte..ecele inc. completive directe si i~directe? Daca exista. Exista in text propozitii subiective ~i predicative? Dad exista. 3. completive directa. contragerea sau expansiunea.. c. b. Aleg~tiTaspunsul corecttaindu-le R. (N.Ceea textul: ('V Se da textul: "Tot ce rdvnisem pdnd in ajun cu ardoare: putere.Banul trebuie sri meargd: if strdngi. extrageti-le ~i aratati lor. indicati felul subordonatei. 4. ~1 din. 32 ce il uimise insd pe Tugurlan si il fdcuse sri pdrdseascd gdndul de a-si mai bate joe de el era faptul cd ei. atributi~a. in forma corecta.c. indicati felul fiecareia ~i aratati relajiile in care intra. a. nu-mi procurau nicio satisfactie. Dupa cealegeti raspunsul. selectati -le si analizati-le sintactic morfologico . 3. Harap-Alb. 33 . Analizati sintactic substantivele aflate in nominativ..Ciite a dat Dumnezeu. 2.. 4. aratati ce modificari sintactice s-au produs.. extrageti propozitiile ~i aratati felullor.. Utilizand elementul de relatie ca ~i cum. pentru fragmentele subliniate.".0 constatare ce se impune oricui lucreaza cu manuscrisele este nevoia de a-si asimila grafia respectivd a manuscrisului. Extrageti prima propozitie principals din fraza. Tezele studentilor acestia s-au rdtdcit. selecfilli"-Ie. odatd dobdndite. cum explicati prezenta lUI la inceputul frazei? 4. b." (Ion Creangd) 1. predicative si completive directe? Daca exista. tdmdierile imi pdreau ofense. Transpuneti in vorbire indirecta prima replica (prima fraza) a dialogului. Extrageti propozitiile principale din text si indicati. a. Exi~ta 'in fraza propozitii atriiritl~e? Daca exista. l-am oferit cdteva cadouri acestei deosebit de apropiatd prietend a mea. Indicati prin ce mijloc se realizeaza subordonarea. nu numai cd.i~' . 3. a. md iri-: tau. Ce tip de acord aparc in prima propozitie principala? 2. asa a trebuit sdse intdmple si n-ai cui biinui: pentru cd nu-i dupd cum gdndeste omul. :>L Se da textul: .'. il furi. insdsi voluptatea razounarii 0 gdseam fadd" .. Se da textul: . dar. enunturile in care descoperiti greseli: a. 13 SINTAXA NORMATIV A Rescrieti. Exists in text propozitii subiective. zise sfdnta Duminicd. a. mdicutd. Realizati. tipul de subiect si cu ce valoare apare. S~~~ . Indicati care sunt subiectele fiecarei propozitii. Exista in text propozitii subiective. Rescrieti textul in noua forma ~i aratati ce modificari sintactice s-au produs. Extrageti propozitia circumstantiala (sau propozitiile circumstantiale) din aratati felul si elementul de relatie. (Mateiu Caragiale) . pentru fiecare. b. extrageti-le.. Extrageti si analizati complementele circumstantiate 4. .exista 0 propozitie: a. pentru fiecare..'ZU~~l$xista. zise Harap-Alb.. Utilizand un element de relatie specificat la 2..orecte:_. Ce tip de raport sintactic se stabileste intre primele dOlta propozitii principale ale textului si care este mijlocullui de realizare? b. distinctii. . forga) 1. indicati ~i exernplificati alte doua tipuri de propozitii circumstantiale introduse prin acelasi element. construiti alt tip de subordonata decat eel din text. Extrageti propozitia principala (~au propozitiile principale). tipul de principals. Daca exista in fraza predlcaf~ nominale. Exista in text propozitii subiecti~e ~iprcdicative? Daca exista. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate cu aldine. E ca si cum ai opri un rdu fara sa ai 0 moard" (N. 2. naivi cum erau. 'in functie de situatie.Poate asa sa fie. A stabili cronologia textelor inseamnd sri schitezi filiatia versiunilor care duce la determinarea vdrstelor fiecdrei poezii". ci-i dupd cum vre Domnul. b. " (Marin Preda) 1. Exista in text propozitii circumstantiale? Dad exista. In fraza . pluteau pe apa aceasta a lo~ in atdta senindtate incdt era cu neputintd sri nu-ti dai seama cd acest fel de a ji era de fapt bucuria si libertatea lor.2. circumstantiale 3. Analizati sintactic si morfologic componentele marcate grafic prin aldine.md indispuneau. 4. b. forga) 1. 1. 'restnl nr. Exista ih text 10cutiuIli. aratati tipul de subiect ~i valoarea speciala pe care 0 are in unele propozitii. dar prea multe ingrdmddit deodatd pe capul meu.

Elevii a ciiror opinie/a ciirei opinie/ai ciirei opinie a con tat sunt puiin numerosi. Criteriul de clasificare al substantivelor priveste terminatia de singular. Nu li s-a oferit sprijin substantial tdrilor fost comuniste. c. ." (J. In cazul substantivului $i a adjectivului. g. Omul de l-ai vdzut e tare bolnav. c. h. Steaua este echipa a cdror initiative/ale cdrei initiative/a cdrei initiative le-am admirat. 'l Rescrieti gre~eli: b. .Averea lu 'femeia asta nu e curatd. e. Se iau mdsuri contra inflatiei. k. b. j. i. Rescrieti enunturile in forma corecta: a. Situatia cea: mai frecvent intdlniui este de abandon scalar Md uimesc dintii ei strdlucitori dealbi. f. Faptul apartine de trecut. cdnd te gdndesti. Efectul medicamentelor acestora nu este inca vizibil. Mi-au fost dat sa vdd prea multe in viatd. p. este acceptia data conceptului de "expresie verbals".. Sunt cozi imense la ghiseele de incasare ale pensiilor. Dau mare atentie acestei prezente ale mele la sdrbdtorire. o. . Ma doare ca niciodatd ochii. f. h. Sunt nereguli in respectarea actelor normative si ale hotdrdrilor luate. Caragiale) e.In. . Nu se meritd sa te superi pentru atdta lucru! In locu' la sefa. -1plicarea hotdrdrii de curdnd adoptate inuimpind mari greutdti. Alegeti constructia corecta.L. b. Mi se trece cu vederea greselile.teleg si eu atdta lucru. Fiecare dintre noi ne descurcdm asa cum putem. q. Zilnic apar sute de probleme grele de rezolvat. . este terminarea liceului. p. s-a renuntat la proiect. g. deci nu mai are mare importarud. taind varianta incorecta (sau variantele incorecte): a. Cali elevi au lipsit nemotivati? Celor mai multor sinistrati li s-au dat ajutoare. i. concurentii nostri au rdmas ultimii. Tipul structural de limbd. 34 vrr. acolo unde este cazul. rr. Apar greseli d~ acord in urmatorulset deenunturi? Rescrieti in forma wrectaenunturile in care descoperiti asemenea greseli: a. e. d. enunturile corectand greselilede constructie. f. de tot zisesi" (G. g. b. dar imi place si pe Maria. prea e fdcutd usor" V'L Rescrieti enunturile.. c. q. pentru mine. Am de dat socoteald asupraa multor milioane/multor milioane/a multe milioane de lei. b. Dat fiind proastele rezultate. Se stie prea multe despre noi.d. Depldngem disparitia dragii si sensibilei noastre profesoard. precum si sistemul lingvistic nu se poate surprinde decdt in sincronie. Important. Nimic nu e bine. d.Atunci il intreba cd di ce-o vinii?" (TD) b. Steaua este echipa In ale ciiror rezultate/in a ciiror rezultate/in ale ciirei rezultate am sperat multo c. Mi se iau in calcul toate abaterile. mom/cr.Dumneata nu vezi cum se-ncurcd lucrurile in politicd. articolul hotdrdt participd la flexiune. c.. d. j. Adamesteanu) Indicati pentru fiecare enunt. . inuilnirea va avea loc duminicd. Esential. totul trebuie de refdcut. . ce greseli privesc tipul de vorbire si folosirea elementelor de relatie in fraza. in ce privesc timpii obtinuti. 1. Jocul de tenis si eel de baschet rdmdne pasiunea vie/if mele. S-a simtit bine cu ei si s-a incadrat usor noului colectiv. Una dintre problemele largi dezbdtute a fost integrarea legislativd. Caragiale) d. Niciunul dintre ei nu hotdrdsc singuri. r. Cu prilejul Crdciunului si a zilei tale de nastere. g. care. Inceputul celei de a doua zi a vizitei oficiale a fost dificil. iti trimit aceste flori. Treizeci de milioane este 0 avere. f.[ . h. Imi place de el. care nu pori pentru ca sa stii de azi pe maine. Ce-s cu caietele astea murdare? f. Conform intelegerilor anterioare $1 a calendarului stabilit. k. m.. folosirea relative1or: a. e. o.. Copilul care i-am dat cartea a dispdrut cu ea. Grija pentru copii si bdtriini au atras multe asociatii umanitare." (J. de corectat. fiindcd nu mai merge cu sistema asta. Mi-am propus evitarea oricdrei greseli datoratd emotiei si a neatentiei. Din neglijentele anterioare decurg 0 sumedenie de neajunsuri. Ca tineri proaspdt cdsdtoriii. Ne-am ridicat cu totii impotriva mdsurii considerate injuste. nu mai vreau sa aud si altele. ]j]. te-apucd groaza.L. Intrebarea care am pus-o la profesorul care a venit de curdnd nu rn-a ldmurit deloc. corectand. i. n. imi ajunge certurile din familia mea. am fost trimisd eu. Se intdlnesc reprezentanti ai peste 100 de state.Ai si dumneata cheltuielile as tea. n. ei sunt in atentia intregii familii. m. 1. rescriind enunturile: a.} si ei atunci sa vorbesc acolo cd ce-i dd la [atd dupd nuntd?" (TD) 35 Corectati greselile pe care le descoperiti. Indicati in ce constau aceste a. a coruptiei $1 ai speculantilor: e. pentru analiza constructiei. d.

asacu familia.c. reflexiv. e. cu eforturile fdcute. nu-mi mcdpaSd-de el. Ca si co leg. . Mai am povestit si altora ce ti s-a intdmplat. Proces. Ion cam s-a ldudat. Mai aveti dedit asta? / . indicati ce tip de constructie (sau de greseala sintactica) "uni. incdt de-abia a scdpat spre a veni sa reclame. d.ceartacuparintii. In fraza. .indicativ.J. B. a. rescriind constructiile: A.. taindu-l pe eel incorect. d. Construiti alte patru enunturi In care ce sa fie folosit cu celelalte valori. Petrecerea. a reusit insii sa ia examenul. Desi totusi a fost bolnav. cornpletiva directs.imperativ . deoarece ne-am mdrginit a duce la sectie pe provocator pdnd i va trece momentele de prima furie fiindcd pretindea cd pdrui la sosirea noastrd ambele chiriase impreund cu mama si mdtusa lor l-ar jii1sultat si ehiar l-ar ji lovit. Alegeti raspunsul coreet. [. In frazele urmatoare. 1mi cerea sa semnez. care hoi n-am constatat fi:ind dus. taindu-Ie cu 0 linie pe celelalte doua. e.Jmi spunea des eel ce frumoasd sunt si cd ce pdrinti cumsecade am!" h. si inclusiv prietenii sorei lui." B. Cine se poartd." (Iorga) 1. Nu mai m-a ldsat sa plec. pronume interogativ.:.conjunctiv . 1nfamilie. j." b. acuzativ. adjectiv pronominal relativ. eram nervos. Cipariu sau Pumnul. Nu dau atentie la cearta intre copii.. cd limba si scrierea romdnd se va indrepta dupd d. . indicativ ." f." . Dati un exemplu de fraza in eare acelasi pronume sa apara la celalalt caz. Ultima propozitie este: a. c. taindu-le pe cele ineorecte. Pled or rdmdi? --.indicativ.:. 36 c.. Dati cate un exemplu de fraza in care sa apara celelalte doua tipuri de propozitii. si din faptul cd lumea n-o cunoaste. j.. 37 . verbele apar. pe deo parte. c. {.. rna cuwinJe 0 mare tristete.Am decdt una cu defect. A.~te" toate aceste exemple: a. dar insd. . . iar tie ajunga-ti ce rdmdne.prost in toatii regula. b.. . ori astdzi a fnceput-o iar cu cearta. atunci cdnd il aud. " Considerdnd cd din cercetarea ce am fdcut-o aseard. cdnd magandesc la cele intdmplate.J pi urmd s-au fntales cd sa sa ie cdnds-or lua.A$ vrea alta rochie. cdnd am ji putut pentru ca sa facem proces-verbal de ultragiu adus guvernului si noud ca ag~nti ai fortei publice de cdtre sus-numitul propietar.[. s-a indrdcit de ciudd. Pronumele ti este in text: a. Exista. . D. 4. iar pe de alta.indicativ . aspecte de incalcare a normei lingvistice? Indicati in constau ele si corectati greselile.. "Cei ce cred. cu aceia nu avem de discutat" i.[. In fraza. . B. Dati un exemplu in care sa apara cu cealalta valoare.L Caragiale. 2. 14 GRAMATICA GENERALA 1 L Se df£fraza: .. D. Eu. A. a terminat cu note mari. personal.M osneagul. adjectiv pronominal interogativ. 5. .} unbanc. forma ce apare eu valoarea de: a.M-a intrebat cd vreau sa merg?" g. Faptul cd a intdrziat trenul. A. .Credinciosul lmparatufui. predicativa. Asemdnarea dintre Ion si dintre sora lui este izbitoare... Mlf glind('~r sn petrec vacanta la munts sail mara..imperativ .ib. auzind aceste. I-a cuprins spaima. in adevdr. B. asta nu inseamnd cd ea n-a existat.[. cu familia sau un priaton. c. c.. la 0 alta chestiune de aceeasi natura in strada Pacientii. te sus/in neconditionat.Aflafi despre mine cad sunt siinatos. "Ma intreabd in fiecare zi unde plecdm?" i. c. cu alt sens decat eel din text). A fost bolnav. b. Alegeti raspunsul corect. is-au umplut ochii de lacrdmi si inima de bucurie. imperativ . d.verbal) Testul nr. C. c. dar am credut de cuviintd a nu mai continua nfCiun scandal. a." (TD) e. d.dupa. e. depundtorii nu schiteazd decdt un zdmbet vag amar" (Rl. a.indicativ . d. care descoperiti inconsecvente de organizare sintactica si rescrieti-Ie eliminand asemenea inconsecvente.. . . nu-i pasa de ea. pronume relativ. imperativ . nominativ. pronumele relative apar in cazul: a. .] sa vadd toti cd cine cu ce cinstesc pe mireasa" (TD) d. Fratele meu. Alegeti seria de raspunsuri corecte. B. Taiati raspunsul incorect.. . Alegeti raspunsul corect. EI este unul din cei mai mari specialisti ai nostri. taindu-le pe celelalte doua." Selectati enunturile in. b. b.fraze": . b. pas'trand ea regent aceeasi forma verbala (evident. cdnd a vdzut-o. b. in ordinea din text.M-am rugat de el cd sa md amdne pdnd maine. A. b. Am crezut cd ne-am impdcat.. Au venit toti. adverb exc1amativ.Da fiecdruia ce i se cuvine. Au hotdrdt ca sa plece impreund. In fraza data. h. ceea ce n-am acceptat aeest lucru.. f. .indicativ .. 3. a...) g. e.] pe care.t [nventariati greselile sintactice si indicati in ce consta dezorganizarea totala a acestei . A avut si el 0 casd frumoasd. " (I. subiectiva. b. S-au privatizat doudzeci intreprinderi. c.indicativ. la urmatoarele moduri: a. existd un conflict dintre generatii.concediului fa munte si mare m-a costat destul.

Formula!i trei fraze in care pronumele relativ ceea ce sa introduca alte trei tipuri de subordonate dedit eel din text. esti un in cult si un barbar. b.la ' celelaltedoua cazuri. In aceasta fraza. ci este. ametesti lumea ca un canar. Exista. b. Stabiliti careeste acesta. nu trebuie sa rna mdntui de prostia mea si sa md faci a vedea mai limpede dedit mi-era ursit sa vdd' (Creangd) 6.garea multelor intrebdri ce mai sunt fa ordinea zilei pentru vorbirea si scrierea romdneascd de astdzi avem un camp mai liber al discutiunii si ne putem asterta la o ascultare mai linistitd a argumentelor pentru si contra. 8. asupra cdreia ne credem datori sa atragem luarea-aminte a celor care iubesc limba romdnd si doresc dezvoltarea ei fireascd in juna noastrii literaturd: este intrebarea neologismelor.si exemplificati-lcusituati~adin text. indicati-le si explicati-le. Maiorescu) GRAMATICA GENERALA 2 Se da textul: "Avea dreptate Goethe cdnd spunea cd cine pretinde a nu fi invdiat nimic de la inaintasi e un nebun pe propria-j socoteald. alte cinci enunturi (sau mai putine. in textul al II-lea. trei subiective si 0 predicativa. acuzativ. B. c. 10. Verbul a fi apare. una pronume personal. 6. sa md iei de sotie. genitiv. c.cazul celor cu functie de parte de propozitie. R Corrstruiti alte dotra-propceitiiincerc. A. grupandu-le dupa distinctia: cu functi~ de parte de propozitie . Exista in text cuvinte la eazurile genitiv ~i dativ? Daca raspunsul este afirmativ. taindu-le pe cele incorecte. reflexiv. lucrul se explicd prin [aptul cti au existat totdeauna oameni azvdrliti in panted de schimbarea lucrurilor si de noutate. In cele doua frazc: a. in functie de situatie) in care verbele la moduri nepersonale sa apara cu alte functii sintactice dedit cele existente in text. pe rand. c. 8. 4. a. care fluierd in colivia !J1i. extrageti-le si. Exista asemanari intre verbele: se vorbeste. b. mai exista ~ialt tip de. faceti analiza completa. Dacd nu folosesti ceea ce au cucerit veacurile inaintea ta. 3. Stabiliti: a. 38 1. b. Exista In text propozitii subiective. Alegeti raspunsul corect. Construiti. b. 5. se explicit? Daca raspunsul este afirmativ. Dar dacd puterea traditiei este si se cuvine sa fie atdt de mare inseamnd cd nu mai avem nimic de fdcut si cd PE. 15 Testul nr. dativ. doua subiective si doua predicative. Analizati formele si constructiile in care apare in text a fi si indicati. predicative si completive indirecte? In cazul unui raspuns afirmativ. este mai ales una. predicativ si copulativ.Alegeti raspunsul corect. c. predicativ si auxiliar. c.complernentneoircumstantial. Alegeti raspunsul eoreet. ~i deosebiri de statut sintactic si de ccnstructie? Daca exista. Testul nr. va rezulta mai curdnd aflarea adevdrului. In text apar doua forme de dativ. taindu-le pe cele incorectc. taindu-le pe cele incorecte. cealalta. 10. b. calificati-le si aratati relatiile pe care le stabilesc In text. adverb de restrictie. In text. pentru a ne anita bucuria cd fntru dezle. noud nu ne rdmdne dedit sa le copiem? Dacd au fost vremuri care au cugetat astfel. giindea bine cdnd pretindea cd.Se da fraza: . iar dacd vorbesti altfel decdt cum se vorbeste. ambele pronume personale. pastrand clasa morfologicacsaapara . . pentru fiecare. ~legeti raspunsul corect.Dacd dar in aceste rdnduri de introducere am amintit 0 luptd acum impiicatii din mica noastrdmiscare literard. pentru fiecare situatie.analizati-le sintactic ~i morfologico b. in ce consta asemanarea acestora. 9. In. exista 0 propozitie subiectiva. b. adverb de cornparatie cu valoare prepozitionala. 16 GRAMATICA GENERA. Intre acele intrebdri care astdzi sunt inca deschise pentru intemeierea vorbirii si scrierii romdnesti. extrageti-le. 7. Exista in text verbe la moduri nepersonale? a. taindu-le pe cclclalte doua (se va face abstractie de aparitia altor tipuri de propozitii).afara de complemente directe §i indirecte.Tara functie de parte de propozitie. copulativ ~i copulativ. 39 dacii sa introduca alte . apar: a. fara insinudri si prepusuri. adverb de comparatie cu valoare conjunctionala. Alegeti raspunsul corect. nu exista nicio propozitie subiectiva. taindu-le pe cele incorecte. c. Daca raspunsul este afinnativ. In text. $1 sporovdiala fa e ridicold. taindu-le pe cele incorecte. Extrageti toate adverbele din text. aratati in ce constau ele. A. Construiti alte doua enunturi in care dedit sa apara cu celelalte doua valori. valorile lui gramaticale. Exista in tcxt trei cuvinte subliniate grafic. cu urmatoarele doua valori: a. din contra. exist a doua propozitii subiective. forma deciit este: a. B. Maria Ta. patru subjective si nicio prcdicativa. nu este pentru a redestepta violenta vechilor dezbateri. intre aceste verbe. Formulati cinci fraze in care conjunctia subordonatoare cinci tipuri de subordonatc dedit cele existente in text. se cuvine. " (Tudor Vianu) 1. Forma mea apare in text la cazul: a.LA 3 Se da fragmentul: . b. 2. deoarece anticii au creat modelele. extrageti-le si analizati-le sintactic si morfologico 7. Acestea sunt: a.jn. cu una dintrecelelalte serii de valori. Alegeti raspunsul.corect. Construiti alte doua fraze in care a fi sa apara. ambele pronume reflexive. din a carol' dreaptd cumpdnire.Dacd ti-a fost la inimd. A. in ce consta deosebirea grarnaticala dintre ele. 9. " (T.

~xis~a i11text Iocutiuni? Daca exista. a. Exista in text completive directe si indirecte? Daca exista. 5. . ne credem datori. Indicati ~i exemplificati alta valoare a aceleiasi forme. " 0 9.(in) dezvoltarea sa . coordonatoare . cu rol de relatie in propozitie .m~lW sub care apare arta si rdmtine o problemd "demnc(deafiluata inconsiderZ{li. indicati. tiva indirecta. situatii din text). hzatl-le. Extrageti din prima fraza partile de propozitie introduse prin pentru si intru ~nalizati-le sintactic si morfologico . dezlegarea multelor intrebdri . Exemplificati sase tipuri de subordonate introduse prin dacii (trei circumstantiale] si trei necircumstantiale). 5. b. 17 comple- GRAMATICA GENERALA 4 .'l 7." (A. Construiti doua fraze in care sa apara pronume relative aflate la alte doua cazuri deeth cele din text. 6. Buzura) subiective si predicative? Daca exista. (in) dezvoltarea gj_ . a.cu rol de relatie in fraza. Exista in fragment pronllme$iadverbeI"e1ative?Qaca exista. pentru argumentare. 10. 40 ~ii 1." (N. grupati-le pe parti de vorbire ~i aratati care este deosebirea dintre aceste parti de vorbire (folositi. astfel incat calitatea predicatului sa fie diferita (daca in text este nominal.(in) dezvoltarea-j. . Testul nr. lorga) ". 3. rr. In a doua fraza exista 0 atributiva de tip special..~ b. om cu destule pdcate. Exista in text subiecte postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra In relatie)? Daca exista. Extrageti cuvintelecare functioneaza cu rol de relatie la nivelul frazei. cuvantul pentru apare in doua ipostaze gramaticaIe. 2. Se da textul: . Construiti un exemplu in care sa apara un ornonirn al unuia dintre predicate. Exista in text verbe copulative? Daca exista. in afara atributivelor. selectati-le si analizati-le sintactic si morfologico 3. devina verbal). taindu-le pe cele incorecte. L a. alegeti predicatele din care fac parte ~i analizati-Ie. c. 5. nu puuNn Iua in nume de rdu nici interesul cercetdtorului istoric p€!ntruvarietatea f~r. Analizati sintactic si morfologic predicatele continand pe aft. asezati-le in coloane diferite.ii-al unor epoci sau popoare. Ce alt tip (sau ce alte tipuri) de propozitii subordonate numai felullor. 0 constructie identica semantic. Extrageti ~i calificati primeledoua subordonate din fraza. Exists in fraza verbe la mod nepredicativ? Daca exista.subordonatoare. Extragcti prima propozitie principaladin text si aratati calitatea morfolcgica a elementului introductiv. b. Stabiliti cate 0 constructie sintactica sinonima cu grupurile: ne putem astepta. dezvoltatd ln literaturii. 1. 0 completiva directa.2. 41 . 7. nu uitati sa mentionati si mijlocul de realizare a relatiei sintactice. indicand. stabiliti tipul de locutiune si ana-!. Extrageti din text alt tip de atribute decat cele substantivale si analizati-le si11taC-!~ tic si morfologico 'j 4. el sa. dornici sa ocupe posturi de conducere. Comparati din punct de vedere gramatical urmatoarele constructii: " a. selectatl-le sl indicati relatiile pe care le stabilesc.L. indicati felul propozitiei pe care 0 introduc si anali-.j.dezlegarea a multe intrebdri.' zati-Ie ca parti de propozitie. ar fi exclus ca el sa se fi decis sd-si sacrifice deliberat socrul. Indicati care este aceasta si in ce " consta natura ei speciala. indicati~ diferenta morfologica dintre ele si aratati care sunt consecintele sintactice. b. pentru a face pldcere noilor conducdtori.) existain text? (Indicati 4. se(ltiitaconattiile careproyoqc/i··· cristalizarea stilului unor indivi."· . b. c. 3.Pentru cd asemenea controverse nu erau niciodaui fntre patru ochi. Exists in text subiecte postverbale extrageti-le si analizati-le. va oferim un exemplu asemanator de sinonimie sintactica: Ne considerdm geniali = Considerdm ca suntem geniali). Extrageti din prima fraza trei atributive introduse prin clemente diferite de relatie. a cdror companie 0 cdutase intr-o perioadd cdnd acestia emu preocuptui sa gdseascd intelectuali atasati. selectati-le ~i analizati-le. extrageti-le analizati-le sintactic si morfologic.. Exista in text propozitii 2. indicati valoarea gramaticala a lui a fi din componenta acestora.1i 6. ~Jegeti raspunsul corect. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aidine'M 8. 4. selectati-le. pentru fiecare. urmariti ca cele sase tipuri sa fie diferite de ceea ce exista in text. Contrageti prima subordonata din fraza a doua. rara sa le rescrieti si sa le analizati. 2. Extrageti din text conjunctiile. Analizati sintactic ~i morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aldine. rescrieti propozitiile si indicati relatiile lor sintactice.~ IT. 0 predicativa. (adica asezate dupa verb)? Daca exista. pre cum si marcarea grafica a acestui mijloc. Se da textul: "Oricat d~firesc ni separe ea un artist sa se preocupe in primul rand de legile estetice generate. 4. b. dupa distinctiile: a. In prima fraza. a. dezvoltarea limbii in literatura romdnd =limba romdnd. d. dar cu alta components sintactica (pentru a putea raspunde corect la aceasta cerinta. apare: a.fntrebarea asupra neologismelor. fntrebarea neologismelor .e aceea de' a. dar nu si eu acela de a nu ii fost patriot. In fraza a doua. 3.care sunt modificarile sintactice in terveni te.

Extrageti din text subiectele postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra in relatie) si analizati-le. in text nu exista nici subiectiva.. Analizati sintactic si morfologic partile de propozitie in care se include a (indiferent de valoarea gramaticala a acestuia). exista 0 subiectiva. a. nu-mi pierd sarita. Exista in text. rescrieti-le si calificati-le. analizati-le si sintactic. b. nici! predicativa. Ar fi exclus safadi el una ca asta. acesta atdt de bogat si care a domnit atunci cdnd: tumultuoasa inflorire a barocului era in toi. taindu-le pe cele incorecte: a. 5. stabiliti carer parti de vorbire le apartin si analizati-le ca parti de propozitie. pentru fiecare atie. nostr~ pdcdtos mi: Se cia. 4. b. c. ce-a rdmas?" (Mateiu Caragiale) 43 rv.j. caracterizati aceasta propozitie dupa scopul comunicarii. ~.}. v. a. Cd inainte s-o ji cunoscut. imi cdzuse ca de toate fericirile am sa am parte in viatd. mi-a fost chiar ciuda: nu mi-as ji inchipuit ea un calic ca ddnsul dumitale am ajuns nebun?" (Mateiu Caragiale) . cer. mentionati. si care este valoarea lui gramaticala. Exista in text atribute pronominale? Daca exista. dacd elevul ar fi exclus din calcul de coejicient. Selectati si analizati elementele de relatie care introduc primele doua subordol n*~krt ' b. extragetisapte propozitii. rn. Selectati si caracterizati ultimele doua predicate din text. icoane c.si a doua fraza.. Exista subordonate care admit dubla interpret are? Indicati asemenea situatii si explicati -le. a cu alta valoare a: unei forme omonime din text. fraza are opt propozitii. natura lui 6. selectati-le si analizati-le. b. . "(. Extrageti din text adjectivele in cazul acuzativ si analizati-le sintactic si morfologic. Comparati din punct de. Se da textul: "Cum insd. 3. Exista In text propozitii circumstantiale? Daca exista. le. in text exista 0 subiectiva si 0 predicativa. 3. aibd droturi asa mlddioase si tari" (Mateiu Caragiale) 1. Seda textul: . Tdndrul ar fi exclus imediat din grupul de prieteni dacd ar proceda altfel. c. Indicati ~i exemplificati alte sase tipuri de subordonate dedit tipul existent in text introduse prin dacii (dintre care trei sa fie circumstantiale si trei necircumstantiale ). 1. Analizati morfologic pronumele cu forma atona din text. judecai si atunci reee. Extrageti si calificati propozitiile circurnstantiale din prima.vedere gramatical constructiile subliniate din toarele enunturi: a. are!.propozitii subiective ~i predicative? Dad exista. Analizati sintactic si morfologic constructiile. lips ita cum era de pazd si de crestere. Exista in text propozitii circumstantiale? Daca exista. 5. in text. b. a. se fntamp[{jl~~a altala 'caremarturis-~sc fa sa ti-o pun la incercare. 4. dar ca sd-si batdi: asa hal joe de obrazul meu.Nll stiu ce trecere di fi 'avdnd s! In'ce lilme #n-c/rncdtu~i de pu#n dorzn. selectati-le ~i aratati calitatea morfologica a regentului. Alegeti solutia corecta: a. indicati prin ce mijloc se realizeaza raportul de subordonare. asta covdrsea orice mdsun si nu puteam sa i-o iert.n~ sa 2.iar.. Exista propozitii subjective si predicative in acest text? Daca exista. extrageti-le ~i calificati-le. a. numai de· dragoste nu. b.. Si mi-am adus aminte cd pundnd mama odatd sd-mi ghi· ceased norocul. 5. pentrufiecare. Daca descoperiti in text atribute de alt fel dedit cele de tip substantival si adjectival. a.b. Alegeti solutia corecta. Analizati.predicatele incluzand in structura lor pe afl. Exista in text propozitii completive directe si indirecte? Daca exista. gresise. extrageti-Ie si analizati-le. dar de la nenorocitul.] . 2. dar nicio predicativa. textul: . are noua propozitii. Exista completive directe ~i indirecte in text? Daca exista. a.~t~di'i1 . indicati-le si analizati-le. in ajunul logodnei. si natura elementului regent. indicand. Exista in text locutiuni? Daca exista. sddi si impodobi ce au bdntuit fa puternicii timpului sdu. a.Dacd s-acrezut cumva cd s-a mai fnfaptuit in veacul.Rezultatul s-ar ji putut corecta. b.tiu. a. c. . oricdt de zguduitoare ar ji imprejurarile.' . Comparati natura morfologica a cuvintelor de la punctul 5.indiferentde morfologica. Selectati si analizati elementele derelatie care introduc aceste circumstantiale comparati cele doua aparitii ale formei cum. 3. era sdngeros pentru mine. dar ce md costa s-o fac. \/L Se da textul:"Ca se molipsise si ddnsul de frigurile de a clddi. 4. 2. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate. " (Mateiu Caragiale) 1. indicati-le. cdndstiu ca dupd dorintal ea nu md asteptam. nu insd de mirare. era adevdrat. Exfrageti principala (sau principalele) din prima fraza. b. rescrieti-le si calificati-Ie. 5. nunea une. indicand si diferentele de re gramaticala cu care apare a fl. b. calificati-le ~i indicatirelatiile in care intra. b. precum si marcarea grafica a acestui raport. Extrageti ultima propozitie principala. acolo unde este posibil.

' '/Ui. extrageti-le si calificati-le. Pentru mine. rdmdne un lucru de neinteles cd te-ai putut purta astfel. selectati-le ~i analizati-le. 5.completiva directa. natura morfologica a lui cum. 8. b. mi-am zis ca nu-mi mai rdmdnea decdt s-o dau (Mateiu Caragiale) L Extrageti propozitia principala (sau 'propozitiile principale) din fraza. faceti ~i analiza lui sintactica. a. Alegeti solutia corecta: a. indicand $1 relatiile in care intra. Exista in text propozitii circumstantiale? 3.Acum. UITlleaza 0 completive indirecta. Alegeti solutia corecta. El a rdmas.nfrico$at cia nu pot prinde un singur fir conducdtor in aceastd harababurd de gdnduri si de revelatii. cd fiinta in care fntrupasem visul de iubire al tineretii mele pentru mine pierdutd. 4. propozitia intrcdusa prin relativul elite este predicativa. 2. Se da fraza: "Ceea ce ne sustine curajul in mijlocu/ acestei confuzii a timpului increderea neclintita cd dacd s-a intdmplat vreodatd ca civilizatia sa invingd baria. md infigeam si mai addnc in amintirea femeii frumoase ce-mi fusese dat sa vdd doar in spatiul strdmt al unei fractii infime de timp.Poate ni se va recunoaste (unii chiar ne-o vor imputa) cd. diferite de ce exista in text. a. Analizati ultima propozitie a textului. a. Indicati ~i exemplificati sase tipuri de subordonate (trei necircumstantiale si trei circumstantiale) introduse prin cum. cu exceptia celor substantivale. cdte ne par astdzi posibile. iar In lupta acestor douii elemente nu fncape indoiald al cui va fi (T Maiorescu) X. Nu-mi rdmdne decdt sa renuni fa hotdrdre. Exists in text verbe hi moduri nepersonale? Dad exista. Eleva a rdmas cum 0 stiam. copulativ personal. y. b. '. Ioana a rdmas repetentd. Utilizfind urmatoarele caracteristici sintactice ale verbului: a. 5. 3. Selectati si analizati toate atributele. in text sunt cate nominale. ce relatii sintactice stabileste. Exista in text predicate nominale? Daca exista. Daca exista in text propozitii atributive. Extrageti si calificati ultima propozitie a textului. este un singur predicat nommaja 5. Exis~a in . Selectati cuvintele din text care apar la cazurile genitiv si dativ si analizati-le sintactic si morfologico '\fTC Se da fraza: . Exista in fraza propozitii subiective. 44 si . atunci cand este posibil. Analizati sintactic si morfologic cele doua aparitii ale formei ceo b. Se da fraza: . copulativ impersonal. Selectati subiectele fiecarei propozitii si indicati tipul de subiect. In text exists propozitii subjective. " (T.. Indicati cu ce valori gramaticale apare in text formasi: explicati acolo este cazul. ~. Exista in text propozitii subiective. Dad! exista. iar. a. incdt nu ni se va lua drept lipsd de modestie dacd ne incercdm in paginile urmdtoare sa dam un exemplu despre modul cum ne inchipuim cd ar trebui sa se facd adunare de material din experienta sufleteascd a fiecdruia.X. este modala de masura.t propozitii s~biective si predicative? Dad exista. a. taindu-le pe cele incorecte: a. ~. pentru fiecare tip. 3. Maiorescu) 1. Selectati si analizati predicatul continand pe aft. predicativ ~. selectati-le $i analiza" ti-le sintactic si morfologico 45 1. 2. . 3. Analizati sintactic si morfologic grupul subliniat. Comentati ambiguitatea unui predicat cu aceasta forma. pe vremea cdnd imi treceam ultimul examen liceal. f. completive directe ~i indirecte? Daca exista. a. Rdmdne sa ne mai vedem 0 data pentru ultimele detalii. Analizati sintactic ~i morfologic ultimele doua predicate din fraza.tex.prin cele zise mai sus am redus cercetiirile psihologice. 't.llU. 5.l-l'" 4. predicative $i completive indirecte? Dad exista. Se da fraza: . Analizati cele doua aparitii din text ale formei mi. stabiliti. nu s-a intdmplat niciodatd ca bnrbaria sa fnvfngn In mod durabil tia. '.'U. d. y. indicati raporturile in care intra ~i calitatea morfologica a '<01. I.urmeaza 0 predicativa. e. b. In text exista 0 subordonata care admite 0 dubla interpretare. g. 4. indicati cu ce valoare apare a fi in acest predicat. b. h. 2.:' regent. Selectati si calificati ultima propozitie din fraza. a." (Gib Mihdescu) 1. b.LH<OllUJlUI. dupa verbul regent ne incerciim>urmeaza 0 propozitie . este atributiva. h. Extrageti ultima propozitie principals si caracterizati-o dupa scopul vUJ. h.lllIJi:Ll 4. c. Indicati ce tip de propozitie introduce in text relativul cum. la un rol asa de modest.v"'. selectati-le si analizati-le. selectati-Ie ficati-le.. 4. Alegeti solutia corecta. . Analizati sintactic $1morfologic fragmentele subliniate $i marc ate prin aldine. predicative ~i completive directe? Dad selectati-le. selectati-le si VU. pred~cativ impers~nal.1. 2. Extrageti propozitia principala din text. 5. Ioana a rdmas unde ai ldsat-o.~.lascoald. Analizati cuvintele subliniate. 3. sunt trei predicate nominale. indicati care este aceasta propozitie $i cum se explica dubla interpretare.. taind pe cele incorecte: a. extrageti-le si analizati-le. alegeti se potnveste fiecarei aparitii a verbului a rdmiine din urmatoarele enunturi: a. a. 2. a. y.l.

6. nestiintd. sauna. unghi. carfl. arctic. deopotrivd. somptuos. Pentru cele care se mc1ud in structura unei patti de propozitie sel~~tati aceste parti de propozitie ~i aratati felul lor. J1i. iar. indicati. derii lor in structura unei parti de propozitie. dar acum nu venii el. oricdnd . in speranta de coptare la una dintre ele. cinci litere si trei sunete.B. In perechile de forme: socri . pentru urmatoarele forme. cu un salar mai mic.into~ic'a· subgrbie . ginga!j -ginga.firfl. lllcu~inteleceara:-geana:apar:·ai cinci litere si patru sunete. 46 SUNETE c. Selectati cuvintele din fraza care nu indeplinesc singure (sau nu indeplinesc de1oc) rolul de parte de propozitie. E. ger. precizand cate vocale si cate consoane. patru litere si patru sunete..caracter.JJ. trei litere si trei suneterb. In cuvintele unchi. iar voi. D.asprii. Urmarind relatia dintre sunete si litere.de plin. 4. veseld. 8. alcolici. d!f. mixt. In cuvintele ghem. comedie. beneficii.maritim. alegeti cuvintele care contin diftongi sipe cele cu hiat. transcriere. Fumurii ochelari din moda actuald nu md incdntd. profesor . subintitula. taindu-le pe cele incorecte: A. maritim . mai are 0 ideie: sa espedieze din timp la toate bdncile Bucurestene cdte 0 ofertd. copii. perechile de omografe.nefLtru. acolo unde este cazul. functie.rie . S. biogeografie. si silabatia (adica despartirea in silabe) diferita: august. alege-ti melodia preferatd. vdrstnic.arc fac parte.domina: niutru . A rdmas aceiasi Jemeie pe care 0 stii demult. Fi-r-ar sa fie de obraznic! j.. 9. perpetuu. rescrieti apoi. Asezati-le in coloane: a.. Cele doua forme. pastrand ordinea din text: G. microbio logie. dincoace.ori cdnd. Ma tem de asprii mel socrii. 3.cinciHtere ~i cincislltl-ete.profesor. acolo unde este cazul.socrii.parttcfpa. ORTOEPIE. anQ_st. asiduu.b. Alegeti cate un enunt potrivit pentru fiecare forma ~1 explicati gramatical diferenta de scriere: altddatd . desigur . logioa din. 'dOmina. In formele taxi. nu insd si membrii eei mai radicali. cinci litere si cinci sunete. inutil. Din lista cuvintelor corect rescrise (vezi exercitiul anterior). patru litere si treisunte.suburbie.in continuu. biosferd. Asezati-le in coloane diferite (e posibil ca une1e 47 . pesemne . inscris . G. director. cinci litere ~i trei sunete. vreodatd . Testul Dr.din afard. . b. careva care va.despot. asculta-ti-ol 5.inspector. 18 FONETICA. mobild. acelasi numar de sunete.xhem. . Cdtiva membrii de sindicat au renuntat la protest. n-ai maifii atdt de vesel. urmariti relatia dintre lit ere si sunete si alegeti . cuvintele in care ati descoperit greseli. dinafara . inundatie. e.ripa . deoparte . butilie . ~. dupa c1asa morfo.v.cter . Alegeti cate un enunt potnvrt pent~ fiecare cuvant. Fdcui mari eJorturi si venii si eu odatd la timp. finca vrea cu tot dinadinsu sa devind espert contabil. Toti codrii nostrii sunt frumosi. in forma corecta.ticipa . c. In cuvintele cer. portdrapel. uneori pima fa estenuare. Apoi indicati cate sunete exista in fiecare forma. find caseri la caseria centrald afabricei de peldrie. au avut meserii bune.alta data.ii:t6xica . 7. ORTOGRAFIE. Taiati variantele accentuale incorecte: avfl. c. Pdrintii lui sunt. Incercuiti greselile de scriere. taindu-l pe eel incorect. f. la vremea lor. solutiile corecte. dar nu stim sd protejdm acesti codrii.spli. b. Q_strov~ ostraY. niaJIe.aripd. b. cQ_nfer conJir (abreviat r. c. chiar dacd la fnceput va funtiona ca loctitor. C.B. pa-. companie. h. JIrav . Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte: aerisi. colonie. transoceanic. ignora. haind.$. B. apar: a. apar: a. apar: a. De-ai stii adevdrul. g. functional. jertfire. iar iepoca este prielnicd pentru a-si gdsi un servici continu si un salar bun. in formularile care urmeaza. fl. bineinteles . au: a. greselile.. inspre. RELATIADINTRE ~I LITERE 1. dupa ~um se includ sau nu in structura unei parti de propozrne. audientd. un nurnar diferit de sunete.fl. ered cd e bine sa-l stii. examen.bine inteles. Nici 0 greutate nu-l poate oprii. b.il~ti. savantldc. incercuiti.spot . deplin .e dau perechile de omofone.raspunsul corect. va termina scoala. 1n maxim sase Zuni. invatd asidu. b. monstruos. deaceia.ndi~-: splendId. apar: a. desi tinerii sunt inebuniti dupd acesti ochelari fumurii. In plus. In urmatoarele enunturi. omonim. cinci Iitere ~i patru sunete. grafia si pronuntia fiind concordante. grafia si pronuntia nefiind in concordanta. incontinuu . m4fie . dati 0 explicatie a inclu. Bdiete. Jlin-o la petrecerea noastrd si zii un cdntec de la noif i.de -0 parte.pe semne. lingvisticd. trei litcre ~i doua sunete. altceva.nost.vreo data.apendice. unde este cazul. patru litere ~i cincisunete. mozaic. cea nearticulata si cea articulata. Stab. sculptor.furie. aspri . b.butelie. apendice . patru litere ~ipatru sunete. desi.avarie.. alcool. 2. amdndoi. asimptotd. inspector .rie . excursie. este un elev afectos si plin de bund-cuvintd. intr-insul. dfLminica" duminicd <duminicii. d. indicand accentuarea diferita si. rescrieti enuntul in forma corecta: a.in scris.de sigur.

escapadd .de iluzia eiiformelecd:fitrt~']Jot'tin~~-laculiondulitisolid. catc un sinonim neologic. frazeologie (nu este obligatoriu sa gasiti arhaisme pentru fiecare domeniu). fumegos. grupati aceste arhaisme dupa domeriiile caror~ le apartin: lexic. B. apoi. b. . inobila . forme gramaticale si constructii sunt. din punc~ul de~vedere al cititorului actual. ro~u(incontextul: creion io~u).erarhie. d. brumar "noiembrie".ataseazd.aseazd. VOl' pune ndlucirea in locul realitdtii si caricatura in loeul fiintei adeviirate. s-au si rdsipit. c. escard . pentru fiecare termen al familiei. etapele procesului.sfat sa treacd de fa Brasov in Tara Munteneascd. d. antonimie: iar. n-au priimit acel.cuvinte sa apara in ambele colcane) si indicati care este hiatul si/sau diftongul pe care fiecare cuvant il contine (sau le contine). Si ochiul tau ma-ngheata". atasazd ._. Indicati. inainta .inseald.polisemantic. Selectati neologismele din text. 5. semantic a. Explicati care este: . grafiea . Deci la Iasi n-au avut Cll cine merge si au luat in gios de s-au dus la Domnesti.. sintaxa. c. subaspect~l rclatiilor semantice (polisemie. fraternitate. Se dau urmatoarele versuri eminesciene: "Strain la vorbii si la port. ierbivor . 49 . cate un sinonim din fondul vechi al limbii. fiind suptiratd de la Svetii Gheorghie pdnd la Svetii Nicolai.innainta. '$i acest-pericol est~tot asa de ma~e /. indicati. ingenunchea . doua cuvinte polisemantice. spital.excard.). inruditi semantic. selectati-le si grupati-le in functie de domeniullingvistic pe care il vizeaza (lexic. Se da urmatorul text::: ." (Maiorescu) a. vital. indicati sinonim sau parafraza) sensul din text. dar care nu apartin familiei lor lexicale.greseald. bine. [ . elementele componente si.. ochi. ea nu vafi niciodatd in stare sa stdrpeascd cu desavar~irefrazagoalii$i acea iluzie desartd din viata publica a poporului nostru: se vor gdsi totdeauna oameni cari. estractie . masind. tu esti mort. Cdci eu sunt vis. c. tarziu (in contextul: intr-un tiirziu). fiind mai aproape de easa Ducai-vodii. iar. pentru fiecare. 4. 2. iubire. Si au riimasii numai doao steaguri de lipcani si putinei siimeni. modul de fonnare.epopea . unde este cazul.fngenunchia. picior. a. estaz .Pijrii. Apartin toate aceste cuvinte familiei lexicale a lui frate. vivace. cand este cazul.relatia dintre frate ~ifratern. plin. indicati ce tip de sens se actualizeaza in poezie. pe baza unor contexte indicati inca unu-doua sensuri inrudite. respectiv a lui Raspundeti prin: "da"l"nu". a taie si a robi pe turci. sinonimie. expresie. gresald .pare aft misiunea principald a criticei romane. pentru cinci cuvinte (inclusiv expresii) din text apartinand fondului vechi allimbii. Stabiliti familia lexical a a cuvintelor: frate. derivative si. sintaxa. Alegeti. procedeul de formare. explicand. asazd . Exista in text cuvinte monosemantice? 48 6. 1. exploatdnd aparentele usoare.scdnteia. au si inceput a ~~ slobodzi poghiazuri in Podolia. carii incotro au putut. (Neculee) lndicati care cuvinte.].extaz. .. indoiald. Testul LEXIe 1 Dr. Se da urmatorul text: "lara Miron logofdtul si eu Buhus hatmanul si cu Costantin postelnicul Ciobanul. dzicdndu: [ .ederd. saua <seaua.excapadd. ~i omonimic). (a) iubi. Deci oastea Duciii-vodii. tiiniir. niciodatii. pre la casdle lor. iezuit . Alegeti. copil.extractie. b. arhaice. etapele procesului de formare.ideia. sub aspectul relatiei monosemantic . urmarind sensurile actualizate in poeziesi relatia cu alte sensuri actualizate in alte contexte. cand este cazul.grafia .innobila.1 litei-(j}lti:W:'Cti$i fnj5vtitica. toamnii. epopeea . lnvaluit (in con-textul : lucru lnvaluit fn mister). scdnteea . din textul de la punctul A.. (a) citi. 19 Sedau urmatoarele cuvinte: azi. Analizati. morfologie. fonetica. ierarhie .} Viindiiveste in r~ra Le$asc~ precum eraiul Sobetchii si cu nemtii au bdtut pe turci la Be~iu. suferinui. cain/a. taind-o pe cea incorecta: iederd . singurdtate. Alegeti din fiecare vers al strofei a doua cate un cuvant si stabiliti-i antonimul.idea . Lucesti fiira de via/a.relatia dintre viu si via/a. pentru ficcarc dintre urmatoarele cuvinte: nod. nod.Intr-o asemenea situatietrebuiesane ferim mat ales de un pericol: de jr. Si pe acel slat au purces si au iesitii pe Giiuz. cuvantul spital. Lupta in contra luine.relatia dintre viu si viabil. morfologie. ochi. Exista in text arhaisme? Daca exista. Indicat pentru cinci dintre neologismele extrase. a. fonetica etc. intristare. vitalitate. ideea . in raiaoa turceascd. caciula. .. 10 Alegeti forma corecta. fratricid.scdntea .aza goala. insald . drept (in contextul drum drept). Analizati. i. 3. b.ezuit.epopeia. plin.erbivor. Selectati cuvintele create prin mijloace interne de formare. (a) aminti. cuvintele subliniate.grafiia. asezandu-le in coloane diferite dupa procedeul utilizat.

argumentati raspunsul. iar.fagaduialii'. harbuz . aratati in ce consta omogenitatea lexicala a fiecareia. lavoar. lasciv. plin de 0 pohtd de via/a pecare ceilalti aveau s-o simtd si inca cum . beizadea. Din sdnul vecinicului ieri Sa te privesc de-aproape. relatiile antonimice. in urma lor veneau rosiorii si verzisorii cdldri. ghiaur. vddand. omdt. apoi gloata boierilor mazili si a boiernasilot. docil. Extrageti arhaismele din text. " (Eugen Barbu. incisiv. componentele structurii interne si. pentru fiecare procedeu. a sd-mi cam iautalpa!jita! Da 'cine dracu-o ji ragu!jUa asta. in sase zile. pentru fiecare sufix.fomarit. legitit«. caimacam. layout.mercenar". haznq . ciubotd.informator". in cazul derivarii. cd e glas de femeie! Da' cine-o fi. 2. Trdieste. sintactice etc.7. de complimenturi si supuneri. ca de auzit. dacd vent si-asta. las.). lavabil. despdrtiti in cdpitdnii. relatiile sinonimice. domestic. tot CU hantile-alea d-o stiu. Din urmatoareleserii de cuvinte: a.[' . [. bortd.jicnicer.. 20 :LEXIe 2 1. Nimic nu-l bucurase mai mult dupd aceea.ndtdlitati(dlnfamilia lui na$te). a se haini "a trdda". c. ooJ Ssaprinde iardsi soare. iar fa sfdrsitul tutulor cetelor.unchi". a.azi ce moare. brdncii "mana". leucemia. iar. dragoste (din familia lui drag). Mihnea-Voda eel Rau) a. leal. dozimetru.. lava. input. Alegeti. din ultima fraza a textului. indicati cate un sinonim actual pentru cuvintele subliniate. 3. doleantd. madam Deled e!jarfa [. armdseii si lipcanii lor. ceaus. computer.. disident.porumbel". balie . cu vdtasii. agg aret "paza.. Princepe1e) a. Fac parte din familia lexicala cuvintele: cognoscibil (din familia lui cunoastey. dizgratie. pe cea cu neologisme. 4.. dizeur. lupu! Si 50 tot cu demiul de i l-am intors io. sii-am fdcut esarfd. fasung. b. relatiile semantice proprii fiecaruia (polisemia. Din componenta cuvintelor inc1use in familiile de 1a a. . B. dogmatic. puternic. pe cea cu regionalisme. . giuruintd . ea altfel mai scdpam de Ne~ buna? Tot cu esarfa. ce acum ii era mal mult de ajutor ca WI prieten cu sfaturile.joimir . morfologice. document. pentru ilustrarea fiecarui sens. si tot vdpsitd ca 0 brezaie! Si tot cu obicei prost. fa-mi si fa-mi. dorsal. Exaniinand sub aspect lexical urmatorul text. folositi un context relevant.. . Dupe ddnsii veneau /efegiiicu haine galbene.]. drag. doctrind. incrop "apa calddt. am mai auzit-olAcu. cute .pun(tul~. Explicati in ce sens este adevarata propozitia: . impreund cu boierii sdi fa lnaltul Padisah. Odata recunoscute procedeele si afixele derivative. drept.[. au .Numai arhaismele de la punctul ! sunt reale arhaisme.Iocul unde se pdstra un tezaur. caftanul. mai." 8.sau". comis.t« cap mergeau.tzatal.oare". mouse. (a) doza. dorobantii cu garbace si vdndtorii de plai si de Oft cu lungi siine!e. cate trei formatii din limba rornana cu aceleasi caracteristici.. aferim. letal. hatman. cd ce m-a nebunit de cap..} Padisahul. componentele din structura nouIui cuvant si etapele procesului derivativ. inalt. 10. simenii si scutelnicii pedestri. Indicati procedeul de fonnare a fiecarui termen al familiei. lecturd. pentru afl asigurat cd i se dddea far tronul. A. legendii. (a) dopa.} indaui dupe acestia. . caftan. apdrare". dad! e cazul. [. de ordseni. giupdneasd. nu in zece. pentru cuvintele: adiinc. (a)incita. cdnd colo. legal.. lin tirim . aratati tehnica de. alegeti seria continand in exclusivitate arhaisme. aratati daca neologismele din aceste Iiste provin din aceeasi lirnba.isprijinit de paici. solar (din familia lui soare)? Raspundeti prin: "da"/"nu". povidld .magiun". c.[zcat". fiecare cu steagul ei. limbd . popusoi . Aratati care serii de cuvinte sunt omogene ca registru lexical ~i stilistic. laptop. capuchehaie. poncho. caracterizati-l ca registru stilistic: . . agud . dUpa ceremonial. curechi "varzii'. Si i-am scos-o.nu sicel« de. dominant. Folosind un dictionar care indica ~i etimonul cuvintelor (DEX-ul sau MDN-ul). semnul demnitdtii si al investirii. asezandu-le pe categorii dupa procedeul de formare.. insotit de patru viteji ferentari cu ldncile poleite-n vdrf si la mdnere. {pghr'. b. Jq. si urmat de boierii de tainti. ii asezd lui si boierilor sdi. lecitind. Urmariti. dealer. (de) iznoavd "din nou". C. coltun . izvod. lebdrvurst..iscoada.pepene".. Se dau urmatoarele dona strofe eminesciene: " Ca in cdmara ta sa vin. 9. " 51 .albie". incizie. leasing. b. ispravnic. ctapele piocesului. b. sa te pupe-n bot!" (G. [. Se dau urmatoarele serii de cuvinte: a. colb. Formati familia lexicala a urmatoarelor cuvinte: (a) cunoaste. purtdnd mintene rosii si verzi. 0 sumd de bani". .}.porumb". d-o stiu? [' . mare. Extrageti arhaismele. Ada~1e$teanu) Testul nr. fonetice. domeniu. bldstdmdciune "ticalo§le". leetorat. sdndtos. grupandu-le dupa criteriile stabilite la punctul 6 (arhaisme lexicale.formare. doctor.gresie". indicati. dolcissimo. daca e cazul. aprozii. lecticd.} nici intoarcerea ce fu ca un vis plin de veselie si vorbe. legato (termen muzical). nici surgiucui de pe cap. () grdmddire amestecatd de slugi boieresti. lateral. cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lexicului. basnd. de negutdtori si de sdteni. c.Niki pe dracu! Nu e Niki. (a) crunta "a pdta de sdnge".. c. Se da urmatorul text: . inalt. mos . ca sa deschidd drumul. monarhul ii ceru Marelui Vizir sd-i imbrace caftanul de investire si sa meargd astfeliu. docent. (a) dizolva. larva. b. dulce. Odata alese seriile (sau aleasa seria).xiorap". fiitarie "falamicie ".Dupd sfatul Dudescului. alegeti trei sufixe si doua prefixe si formati cu fiecare cate patru cuvintederivate. Se da 'urmatorul fragment: . (a se) gdlcevi. incoerent. mai . si omonimia). Mihnea. (a) naste. se afld inbarierele Bucurescilor. tot cu pdldria aia ca roata carului. hulub .dud".J Jete cine intra! Vorbesti de lup si. " (Odobescu. (a) trili. laser. doping. Am cobordt cu-al meu senin Unsoare de s-ar stinge-n eel' Si m-am ndscut din ape. soare.

Avand ca punct de plecare un fragment din Andrei Plesu. manifesta. mersilmerci. contracta. parapon. refractor . 0 parafraza).literal. de nuntd. h. avatar. abitir. ca limite C.refractor. meremet. a unui mereu oferit si mereu neatins.i a ne pregdtim. la timp. El a fdcut 0 demenui senild de batranete. Indicati cate doua cuvinte (altele decat cele din text) formate cu fiecare derivativ identificat la C. copt. dar analizabile in interiorullimbii ~~ezaii-Ie pe coloane in functie de mijlocul utilizat. merchez. a mustra. stand-byl stend-by. facsimil. c.or. de nebiruit. emigra . pe care il gasim incain locutiuni. cu un imposibil care se dovedeste. c. indicati procedeul de formare. disidentldizident. semdna. a se ddrui (unui scop. firitisi (hiritisi). kitsch/kici/chici. dragd. sensurile acestora si tipul de sens uv. bypassl by-pass/baipas. de noapte. apocrif.conjecture.familial: gira . 10. snack-bar/snacbarlsnecbar. poetic. inalienabil. Indicati. 'Y. cate un sinonim 5'YJ romanic. a nelimitatului. pentru 0 s oricdnd plauzibild. copyrig7iilcopiraii. transcriind fonetic. sufixele si fixele neologice. a posteriori. confident . Pentru neologismele de la d. Alegeti un cuvant din lista data care. e a-i adduga 0 luciditate de fiecare clipii si un fiecare clipd. unul accidental. autlout.temporal. dimpotriva. Construiti enunturi potrivite pentru fiecare cuvant din urmatoarele perechi de paronime: adjutant . joblgiob. cariere. mujluz.imigra. neputintd. mangafa. Mi-am dedicat ultimii ani scrierii autobiografiei propriei vieti.patronim. specificand daca este un procedeu sau. politichie. spleen. ipingea. meterhanea. indicati. observati din ce limbi provin aceste cuvinte.. insemna. a. in miraculos. dare ("bir"). jogging/ gioghing. boned. nu se mai foloseste autonom. Folosind un dictionar care indica si etimonul cuvintelor (de exemplu. (astidios. cele din text. Minima moralia: . specios. UV'JLV 7. sensul urmatoareior neoiogisme. calcul. Pentru cuvintele subliniate. 52 corecta. de zi. printr-un sinonim (po ate fi si b. dar si altele din afara Fiecare sens va fi specificat printr-un sinonirn ~i prin utilizarea cuvantului context suficient de clar. tescherea etc. arierate. bridge/brigi. dar. p. tacrir. curent. realizabil. carui registru stilistic ii apartine fragmentul. ingerinta. a. alisveris. stressl stres. camping/chemping. coral. (a) aliena. Se da urmatoarea lista de cuvinte prezente in textele lui LL. erupe . raspundeti la urmatoarele cerinte: a. cazul celor obtinute prin derivare. cot. ori . knockoutlknock-outlknoc-aut. Identificati greselile lexicale din urmatoarele enunturi. alienat. Indicati cuvintele polisemantice. fandaxie. Restul e neprogramabil. petrolier . h.confient. indicati doua asemenealocutiuni nand ~i semnificatia acestora. stripteaselstreap-teaselstrip-tis. salutar. Sigurd e doar alternanta zilnicd a cu redresarea. A. . refuza. Sfdrsim cu limite le cu care am inceput. cuvdntare. Urmariti relatiile sinonimice realizate cu alte cuvinte din limba. incdpdtdnat. 8. sufixele si prefixele din fondul vechi allimbii. dealer /dildr.adjuvant. Analizati relatiile semantice ale substantivelor si ale verbelor din text: (x. altele partial): clironomie. quasar/cuasar. based. hatdr. paronim . inclusiv pe cele imprumutate. filotimie. d. cod. Extrageti neologismele din text. evghenicos. funambulesc. halima. 9.gera. un vas de sdnge). problema pe care fiecare 0 are de rezo Ivat. ahtiat. soitar. obstinatie. care. Construiti enunturi potrivite pentru urmatoarele omonime. Ideutificati cuvintele create prin mijloace interne de nnbogatire u lui. (a) spolia. pe baza lexicului. La Bruxelles s-a desfdturat "summitul" la vdrf al sefilor de stat si de guvern. contra. temporar . vestit." . slugdrnicie. eliminand greselile: a. helbet. stenahorie. p.inerva. tn~elatorie. schecilsketch. construiti pentru fiecare un enunt potrivit: aleatoriu. Putem doar spera le identificdm. lobby/lobyllobi. basca. speze. In. cher~)l~brandy /ceri-brendi/$eri~brendi. incunabul. a puterii nesperate cu 0 incredibilii subrezenie. care este pronuntia 6. dalie. rescrieti enunturile. vindicativ. ". conjuncturd . familiar . Identificati cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lui.· crenvunjti/crenvu$tilcrenvi-lil cremvu$ti. nacafa. astazi. d. solicitudine. unei idei). alibi. reflecta. a despdduri. kiwi/kivi/kiui.u"u""(~t in text. c. apropia . moftangiu. b. Caragiale. Dati cate un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte (si constructii) din fondul vechi allimbii: adevdrat. ojsaidlojJ-side. c.recuza. estropia. separati in doua clase: <X. dizeur/diseur.apropria. puzzle! pazdl. numerar . Examinati relatiile antonimice. enerva . indicati accentul si silabatia (adica modul cum se despart in silabe). b. outsider/out-sider lautsaider. Alegeti grafia recomandata in DOOM2 pentru urmatoarele neologisme:aisbergl iceberg. far a rezolva in limitele conditiei umane. buf. chewing-gum/ ciun-gum!C{unga. colabora . f. 53 . Aratati. dar astazi din uzullimbii (unele complet.corobora. 5. avant. literar . e. a astupa (un canal. argumentati calitatea lor de cuvinte omonime (totale sau partiale): acorda.Determinatiile inndscute ale fiecdruia sunt materia constantd a miscdrii etice. uneori. balonzaidlbalonseidlbalonseide.numeral. bluejeanslblue-jeanslbluginslbluginc.i.petro lifer. intdmpldtor. continua. business/biznis/bisnis. concura. indelebil.a. induntrul lor. Cum explicati iesirea din uz a acestui strat lexical? Cu ce nou strat lexical fi inlocuit? Gasiti. pentru patru cuvinte din lista data.irupe. lider/ leader.

Dincolo de deosebirile privind lexicul de specialitate (sau tenninologiile). g. morfologie. . p.}. S-atunci 0 luat trupu si /-0 spinticat in dou $-0 scos acia douzd $1 patru di gdrgduni si i-a lua si i-o pus intr-a batisti si cin i-a strrdns odatd.]. selectati cuvintele si sintagmele specifice fiecarui domeniu profesional. Semnul nu dispare la vitropresiune." (SP) d. Numeroase experiente aratd cd spectrul energetic al electronilor in COJPulsolid este format din benzi de energie permisd si benzi de energie interzisd. k.acesta rifmdnand valid si producdndu-siLegal efectele pdna hi expirarea duratei de maximum 30 ae' zile. mdrime care pentru diferitele tipuri de solide este cuprinsd intr-un interval de valori extraordinar de mare. de art. "Si s-o luat si s-o dus iel inainti. banda." (DSL) b. Intr-a asemenea ipotezd. situatie frecvent intdlnita in practica. stabiliti. a. producerea acestui efect nefiind impiedicata. Nu de relativizare e vorba. .. e. fit continutul la adjectiv. Dacd doresti cu adevdrat. Stabiliti din ce zona a lexicului fac parte aceste cuvinte: a. fonetica. mesterul le-a asamblat impreuna eu mare greutate ' . Cum 0 aguns la lacu cu lapti acru. stabiliti in ce registru stilistic (sau in ce variants stilistica) este redactat fiecare: a. implicit.In traditia gramaticii romdnesti si europene.' Dacd. f.A spune cd virtutile .. deosebirea dintre cele doua utilizari ale cuvintelor: caz. din aceste ndglllellle. oinstanta ar dispune ca punerea in libertate sa se efectueze imediat. cl de prudenia. Fe baza analizei si a compararii lingvistice la toate nivelurile (lexic.si punerea in libertate a inculpatului.. 21 STILISTICA 1. totul poate sa jie posibil si realizabil. Grozovici-Pastia este un exantem de intensitate particulard. Exantemul este mai Nne exprimat in zonele de traumatizare maxima a tegumentelor: Etiologie: scarlatina. Conducdtorii continua sa men/ina pe mai departe starea de sdrdcie. va teoriei propuse. Ceea ce urmdrim in realitate este situarea dezbaterii morale. a spune. Ortogramele au multe greseli. Multe mi s-au fntdmplat in viata din fntdmplare si din hazard. avdnd aspectul unor dungi liniare rosii-violacee. cuviutele ~i siulagmele apartlnand terminolcgiilor profesionale (numite si limbaje de specialitate) sau. Iac-o aguns iel la lacu cu lapti acru. Existd deosebiri esentiale fntre continutul cazului la substantiv. un procent de 15% este prea mic. . iar nu in vidul unei scheme apriorice. deci. pi Odolian 1-0 sdgetat moartea acasd-m pat.·legalitatea mandatului. " (DRP). ea si-ar depasi atributiile] . s-au adus fit doud contraargumente impotri. i-o sdrit capu di tri-patru posti di la trupu lui. si can i-o tdpat odat-om palos in grumaz. . Indicati c. Iacd vedi can iesd om balaur afard. "Cand instanta. Aceastastenograma scrisd in grabd are multe omisiuni si absente. " (Andrei Plesu) 2. Dupd ce copilul a demontat piesele televizorului. intr-un teritoriu ferit de utopie si solemnitate.Prin corp solid intelegem in aceastd carte un metal sau un semiconductor in stare cristalind (cristal).in acceptiunea lor tradittonala . . este numai una trecdtoare si pasagerd. urrnariti trasaturile lingvistice comune pentru fragmentele de text de la punctul 2. dispozitia de pun ere in libertate ar cddea sub incidenta efectului suspensiv de executare a recursului declarat de procuror. Categoria cazului apartine declindrii. Bdrlea) b. deoarece ea nu examineaza. n. caz. " (0.d. 55 . Una dintre caracteristicile importante ale solidelor este conductivitatea electricii. la 0 data anterioarii expirdrii mandatului de arestare. iar urmdtoarea banda neocupatd sau partial ocupatd se numeste banda de conductie. 23 al. p. respingdnd cererea de prelungire. Dupa. situate la nivelul plicilor de flexie. S-atunc 0 vinit fata la ddnsu..poate sa para 0 tentativd de relativizare a virtutilor.revofutie. Pe langa argumentele favorabile. Cromatica acestor culori este prea violenta.nu sunt decdt un numc priptt dat U/lUI CI.. Nu este 0 hotdrdre definitivd. unde cazul e impus formal. Cdnoisdt balauru afard si can s-o repezdt odatd. fond lexical vechi. Se datoreste actiunii eritrotoxinei streptococice. 54 . Pentru termenii de specialitate care au un corespondent cu aceeasi forma in limba comuna. pronume si numeral. semn." (Optica) Alcgcti. functiile lor sintactice. l. '. i. s-o pus acolo pi panda. ci doar ca niste calitdti posibile ale constiintei ce trebuiesc actualizate prin justa practicare a unor "principii neutre" . s.}.ul este 0 categorie gramaticald specified flexiunii numelui si adjectivului. din rdgn 'etu lui. sintaxa) a urmatoarelor doua fragmente. clase al cdror caz exprimd direct relatiile si functiile lor sintactice din propozitie. de nuantare. h. libertate. n 'imn 'cd vorbd. altfel spus. B.. Cum se nurneste tipul de greseala ilustrat in exemplele anterioare? Testul nr. dispune. uneori cu aspect echimotic. un teritoriu in care aspiratia eticd e discutatii circumstantial. m. urmariti diferenta de sens dintre cele doua utilizari. r. Caligrafiati edt mai frumos textul pe care fl aveti fn temd! j. de simtul realitdtii. (4) din Constitutie [. apdru: un"Ubertinism desfrdnat sidestrdbdlat.J!llll/1 tnca nedetermtnate etic. l-a fost fatald ultima hemoragie de sdnge. Cazul se manifesto printr-un sistem de opozitii]. o.' . in aceasta afacere. de exemplu. fond neologic (neologism propriuzis si calc lingvistic). cd ele nu existd ca valori cristaline ce trebuiesc exercitate pur si simplu. . Procesul din nou s-a rejudecat. pronumele si numeralul) si adjeetivul Ie angajeazd in limitele unei propozitii si. cristal. 0. prin fenomenul de acord. 3. este de observat cd instantanu poate sa dispund ca punerea in libertate sa se facd fa 0 data anterioar5 expirdrii duratei arestdrii prevdzute in mandai. S-a legiferat legea case lor nationalizate. Se dau urmatoarele patru fragmente de text: a. 0 categorie de tip relational care exprimd relatiile sintactice pe care numele (substantivul. Ultima banda complet ocupatii se numeste banda de valentd.Ssmnul. totusi.

.. cu cosmeticile si cu distractiile tale! Mal da-te dracu'. Precizati in cc stil allimbii se incadreaza urmatoarele doua texte si enumerati ticularitatile lingvistice pe baza carora sustineti aceasta incadrare: vdzut le-ai auzit .. instanta de judecatd hotdrdste punerea in bertate a inculpatului la expirarea termenului de 30 de zile prevdzut in datul de ares tare... cu chiu cu vai. madam Delca! Adica de ce crezi dumneata ca e mai bine sa te irnbraci ca 0 cioara in negru... si lasd hodorogu ala de ceas si du-te sus si ada baniil Ada banii cd-mi vine un lesin de la lingurea si vaz negru inaintea ochilor de foame . ~. fireste.FR. .. y ~ ~ ··~o--·. " 6. " (G. dar astdzi a depdsit mdsural A bulversat totul.1aitrebuiestel Ca mai sport decat s-aduca lemnele '~i carbunii din fundu curtii.. madam Delca.. sa faci un sport mai u~or. din .. Examina1..i\.tU u~ .dupd ce-o insald cu care-i iese-nainte! . te rog. . la 0 suta douazeci de kilograme cat are. de mult eream la biserica Capra. prin care ne anuntati noile dispoziiii referitoare la majorarea taxei de salubrizare... [ .da'de'sportnuduclips:l!.cuanh~n1ul r~v~nin~. b.. aeelea nu-s argumente! Dumneata n-ai invocat decat prejudecati! Pre-ju-de-cati... numa piele pe os. Zanga mdmical Da' cdnd vaz cd md-ncing. car b. frdnarul Ioan Popescu avdnd serviciu de zi si fiindde beat. indicati care sunt marcile lingvistice ale "amestceului" de vorbiri (de stiluri) (comentariul sa nu depaseasca 0 pagina): . Adamesteanui a.. Asociatia de locatari Strada . . si al meu. va rugdtr: fil timpul eel mai scurt.... tocmai pentru ca la batranete esti mai urfit. Care sunt cele doua variante de vorbire directa actualizate in text? Prin ce argumente sustineti trecerea de la 0 varianta la alta? 8. 0 ingrijire cosmetica? De ce nu incerci sa te intretii. nul Tot ce-ai adus dumneata. carui stil functional ii apartin toate aceste fragmente sa nu depaseasca 0 pagina).d:· morfologie).. inainie de expi.. Fireste cd petrecerea n-a mai mers inainte .. "'. Demonstrati eu argumente lingvistice ca intregul fragment este redactat In vorbire directs. te asezi? Stai si te linisteste! Si nu mal pune toate fa inimdl Sa le fi pus io p-ale mele . Si mal da-te dracu cu aiurelile talef'Ca nu vezi cum ardti... iau una d-asta.. rarea termenului fixat prin adresa mai sus mentionatd.. Ml1L<l. odocumentare cotnpletd si sa ne com~l1iq[/-ti. pe baza trasaturilor comune (lexie. Raport cdtre seful miscdrii. Examinati cum se reflecta in plan lingvistic statutul sociocultural al celor personaje din urmatorul dialog: . adicd la data de . siodatd md linistestel .<!u. s~ efectuati. stai jos. J_A~a9~io :una am sport'destuHAHele n:{)l"'a:Vea'. mititica.) :}1 asa mai departe. semantica. 20 martie 2000 Presedinte al Asociatiei. care dormise la vagoanele incdrcate cu vinuri si pesemne a abuzat efractiune.. numa un sport Ii 1.) _ Nu.. partea sefului unei gdri": "in noaptea de . iau douii. 57 a. 'jlecarei asociatii. fd-i aia! Si de ce-i faci. de@rnagazic. manevrdnd fn stare de betie. ce zi ingrozitoarel Si cum am observat mai de mult: ziua incepe prost.. sosind trenul de marfa 203..· _j_ u ~i argumentati. d-aia mai mult scoate coarne .. [oo.. » si pe urmd prietenele: «Cum a fost ea crescutd.. Considerdnd cd sunt indeplinite toate conditiile de respingere a cererii de prelungire a arestdrii preventive. lucru care i s-a mai intdmplat de atdtea ori ales avdnd servlclu La vagoanele eu Lauu» i.~ .ILl' uneot i» [ . . care mai de care: «Nene Ianuleo!».:. .. ._ [oo.. nr . piii te amdrdsti d-o nebund . cd «are mana cinci degete si 17U se potriveste unul cu altul». . totull Sci 56 . i-au impdcat.Ce zi stupidd... s-a stiut indaui in toatd mahalaua cd «biata Acrivita lui Hagi Cdnutd a ajuns de-o bate arvanitul . filra ca nimeni macar sa-ti multumeasca? De ce preferi acest mod de viata? De ce.. sa umbli numai pe la parastase si sa pazesti nepotii.toate cdte le am -. vii facem cunoscut cd s-au lua. n-a contenit . toate mdsurile pentru colectareasi expedierea acestei taxe.. ca «si maruntatele din om se lui . Ei.$i pdrui nu i s-a stins glasul. cd «fa necaz spune omul multe».J Nu te supara pe mine.. pentru ca la fel ca la 0 sora iti spun: regimul alimentar!" (G... fonetica. _ Lasd...la masd! Fa/a cu musafiriil .. Dar.. aia. 20 martie 2000 5. Dumneata esti femeie cu cap.(ll£jle:conL bci11par sau)ista agentiilor CEC imputernicite cu drept de incasare).L.:icu atentie urmatorul fragment: . si programul lui.. din dosarul nr . afost intre doud tampoane si omordt. si pe ce main! a-nciiput! ... . Comentati urmatorul fragment sub aspectul tipului de vorbire in care este redactat.. 1n caz-contrarne vedem in imposibilitatea de a da curs cererii Dvs.Despre asta sa nu mai vorbim! Cat sunt eu de ingdduitoare.. ce te scoli.. . gdlbejiui si... Adamesteanu) 7. nu pori s-o mai redresezi. Au sdrit toti musafirii.. Cdtre Primdria Municipiului Bucuresti. cum sci nu observi? Dar niciun cuvdnt n-a fost rostit la in/amplare! Numai intepaturiveninoase .. . Caragiale in articolul "C....A!ja e unile zile! 0 iei CLl stdngu de dimineaui! $i dracii dstia de bdrbati..lipsestel La omumeu... «Cocoano Acrivito!» .. Tribunalul Municipiului Bucuresti in privinta cauzei inculpatului .ctvt~hmai sport ca asta? _(-. oricdte eforturi . 0 s-o bage-n pdmdnt pdgdnul!» . Cornentati din punctul de vedere al procedeelor stilistice urmatorul intocmit" de 1.. 4.. precum!jimodalitatile deplata.J Da-rni voie sa te contrazic. _ Chiar ca numa asta ne mai. Sector ... sa nu fii imbracat cachet ~ un masaj.. Pentru a face posibild punerea in aplicare a acestei mdsuri. Ca urmare a adresei Dvs.Nr .

astfel incat. h. Stabiliti.In umbra care cdzuse deodatd peste strdlucirea zilei. Md mieram eu sd fi mdncat lupul iarna asta asa de in pripd. b. · 5. zise celdlalt pldies. ill cazul compunerii. pe baza posibilitatilor Testul Dr. b. Indicati cu ce valori morfologice apar in text formele i si a. pastrandu-se sensul.. lipitori si serpi . in cazul primei categorii. adica pastrand afixul derivativ.fntreaga fauna.suflete!» si orice poruncea dumneeiidumnealui rdspundea: [. 58 59 . in curdnd sticli in! mdrgele oblice. ~l a apuca.. de substitutie din diverse contexte. se' frdmdnta intr-o monstruoasd bucurie. sunt formate prin acelasi procedeu intern de . Sadoveanu) formei 0. Extrageti propozitiile necircumstantialesi aratati felul lor. a. de colorile si de desenurile cele mai surprinzdtoarei 7. b. Reorganizati constructia care are ca regent verbul md mi(e)ram. Ce mod de expunere este reprezentat in text? Care sunt procedeele stilistice 4. in ce tip de relatieapar perechile de sinonime gasite: a. Indicati si exemplificati patru valori gramaticale (omonime gramaticale) 9. ~. neclasate fnca de naturalisti. Ce alte parti de vorbire neflexibile apar in text? Selectati-le ~i grupati-le in functie de partea de vorbire careia iiapartin.~gramadiride linioare abia vdzute=«. fugind de umbra monstruoasae costrdsilor ori de gurile de balaur ale stiucilor: in sfdrsit. Scoici deschise. sau vdntul. Venea impotriva noastrd ca un painjenis. Urmariti modul de formare a cuvintelor: pldies. Era bucuria vietii si a mortii si a transformdrii necon. Includeti pe fiecare intr-o serie de cuvinte obtinute identic. . [. acolo vom 'iesi. 2. Gasiti 0 secventa omofona a formei undeva. vdzui deodata $i baltafoindformidabil sub luciu. care sa fie alte1e decat ale valoarea din text a acestei forme. pesti formati deplin "mari cat palma. Exista locutiuni adverbiale in text? Daca exista. B. C. rejlexe de argint vechi. Alegeti atributele substantivale si stabiliti care este tipul fiecarui atribut substantival sclectat.)" Caragiale) . Indicati (prin sinonime sau parafraze) sensurile din text ale verbelor a . ~ l-auziti glasul unui cucos. sau un suvoi de apa. Construiti cu ele propozitii (in total sase propozitii) ~i analizati partile de propozitie introduse prin aceste locutiuni prepozitionale. " (M. Extrageti adverbele din text si asezati-le in doua coloane. " (Ion Creangd) 1. a.prdpddi .intr-o relatie de sinonimie totala. Alegeti raspunsul corect: a..apoi rdmase curgtind asupra noastrd. exemplificati-o printr-un enunt potrivit si explicati gramatical diferenta de grafie. carasi cui 9.iintr-o neagrd si inconstientd bucurie. a (cate trei locutiuni pentru fiecare caz). -Erau peyti care treceau fnyiraguri. inca trei valori morfologice (omonime morfologice) exemplificati-le. lini aurii. a. tenite. Se da textul: . 22 RECAPITULATIV 1 .. Trestiile tresdrird framdntdndu-se. a. altii mai mari:. dimpotriva. Si se auzi in depdrtare sundnd ploaia. Sir pdnza de stropi ne invdlui brusc . Indicati cate un sinonim pentru cuvintele vreme ~i glas. Selectati ~i analizati formele verbale compuse din text (adica forme le in structura carora intra auxiliare). . crap! bdtrdni cu solzii ruginii. fara numdr. melci de apd. ochene cu ochii cercuiti roy. Balta scaparii de bulbuci. indicati-le si analizati-le. Gasiti alte doua sensuri ale acestora si actualizati-le in cate un enunt. lizate? (comentariul sa se incadreze in trei sferturi de pagina) .} Si stand cinchit la marginea ostrovului. Alegeti cate trei locutiuni prepozitionale care sa impuna acelasi caz cu eel pe care 11au substantivele cu functie de atribut de la punctul 2. altii mai mari -. sunt formate prin procedee diferite. b. diferite dupa cum au functie de parte de propozitie si. undeva. Era ploaia. Alegeti raspunsul corect si justificati-l.. sub tremurul ploii cdldute. puzderie care evolua cu instinctul primejdiei. si a. Alegeti pronumele si adjectivele pronominale din text si analizati-le sintactic si morfologico b.. in cazul derivarii. guri spre acele de fulgere ale ploii. si totusi rdcoritoare. b. fiica mdlului primordial. 3. Stabiliti. De pe la in/arcatori am prapadit drumul. a. 10. se fntinse 0 liniste mare .A$a-i cd s-a diochet vremea? zise unul dintre pldiesi oftdnd.. Haideti sa apucdm intr-acolo' si poate sa iesim in sat undeva. sa se obtina 0 subordonata subiectiva.imbogatire a vocabularului. pentru fiecare. b. Erau mii de crustacee de toate marimile. A.l' 8. iar. nu indeplinesc rolul de parte de propozitie. intr-o relatie de sinonimie partiala. alW: avdndformd si punctul enorm in mica lor transparentd.ori. calduld' 6. Toate lighioanele ei din addncuri suiau in zigza. indicati si functia sintactica.Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar «dragd-n sus! drag/i-n puiule si. De-acum s-o ludm de-a chioara si unde ne-a fi scris. ~i componentul final. a.

. 2. b. Examinati. tara. 4. in relatia sinonimica puteti include si unitati frazeologice). solutia core eta. taindu-le pe cele incorecte: este adjectiv. " (Mateiu Caragiale) /\. a. pentru fiecare. Daca exista adjective (sau locutiuni adjectivale) in cazul acuzativ. 5. Alegeti din text alte patru cuvinte formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului. a. adica de de 'propozitie pe care 11 cere. nimicire. complement indirect. vVJlH'-'''. 10. selectati-le.subiective. Mdrsdvia nu se sfia de altfel sa si-o m arrurts aasrvt fdcdndu-si fala din isprdvi pentru cari legea ar fi trebuit sa prevada puscdria balamucul. pentru fiecare caz. se. . Exista neologisme in text? Dad exista. a. indicati. (Atat la a. c. Extrageti si calificati propozitiile subordonate din prima fraza. Alegeti din text trei cuvinte polisemantice: aratati.. pe rau. ceea ce nu ne impiedicd sa avem relatii extrem de cordiale. 23 Se da textul: . balamuc ~i caracterizati atitudinea locutorului fata de personajul prezentat. in acest caz. vdtdmdre. existenteniite"Xi. a. Indicati si exemphficatt alte sensuri ale fiecarui cuvant polisemantic selectat. . Alegeti. dar . fiarii spurcatd :. 8. b. cum nu voia sa vadd cd In potaia aceea mdruntd ce se tara si se gudura rtinjind. pdrdnd a sIuji soartei de rm. a. completive directe si indirecte? Daca exista.·"•• grupuri de trasaturi. h. calitate car~ se pastreaza si daca verbul un modnepersonal). a. unul dintre cei mai entuziasti suporteri ai d-lui y. Construiti cate un enunt in care a riimiine sa apara cu fiecare dintre vV'. potaie mdruntd. copulativ personal. este adverb. Trei dintre verbele din text apar la acelasi mod nepcrsonal: la Analizati-le morfologico b.ensu~ actualizat in text (folosind un sinonim sau 0 parafraza). s. Extrageti din text atributele substantivale prepozitionale si analizati-le. 7.. c. a. 2."l"'"'''' de dezalcdtuire si de nimicire. a. dar.. RECAPITULATIV 3 Testul nr. b.pe vatamare. diferite de existente in text. tinea desteaptd si asmuta fara incetare. solutia corecta. Alegeti. asmuta. copulativ personal.Rdmdne de mirare cum nu insufla nicdieri scdrbd si teamd. Extrageti si calificati ultimele doua propozitii din a doua fraza.lo'. procedeul de formare (nu e necesar sa intrati in detaliile de formare). Analizati ca mod de formare ultimcle doua substantive din prima fraza. impotriva tutulor. si caracterizarea dupa forma ~i scopul comunicarii). 3. 24 Se da urmatorul text: "Nu e elegant sa dau exemplul revistei la care scriu. 5. ~dezalcatuire. complement direct. in ciuda atitudinii polemice a multor articole din RL fata de institutia X redactorul-$ef al revistei este. a. teamd. unul tre seturile de caracteristicira.v". . in momentul de fatd. este substantiv. Alegeti din text doua cuvinte si stabiliti. 60 . se gudura. ~. pentru fiecare. 3. I I ! I I 1. Exista in text propozitii atributive si apozitive? Dad exista.. pentru fiecare.. tocmai pentru cd dreptul la propriul adevdr este mai important decat tirania vreunei dogme abstracte sau a unui adevdr implacabil. Dad exista adjective in cazul genitiv. Construiti un enunt in care a pare a sa aiba celalalt grup de caracteristici. sub aspcctul conotatiilor stilistice. diferite de tiPlll existent (sau de h". selectati-le si calificati-le (includeti. copulativ impersonal: prcdicativ personal. Si asta. a. Il predicativ impersonal este yorba de modul verbului. 8. Gasiti. rescrieti-le si calificati-le (nu e necesara caracterizarea dupa forma si scopul comunicarii). ci de calitatea sintactica a acestuia. acolo unde este posibil. . B. Exista In text forme de genitiv? Daca exista.. b. pizmd. caqi la b. 61 si morfologico 6.. Alegeti din text atributele adjectivale ~i analizati-le morfologico b. comentati structura acesteia. nu se cere si calificarea dupa scopul comunicarii si structura).i· C'apie. pornitd pe vrajmasie. ~. . 0 fiara spurcatd capie. Extrageti din text atributele substantivale genitivale si analizati-le. Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a piirea.1 ment circumstantial de loco b.''''~''''''' 1.RECAPITULATIV 2 Testul nr. urmatoarea lista de cuvinte si de sintagme: scdrbd. antommul potnvit situatiei date. Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a riimiine..ranjea. predicativ impersonal.. Extrageti propozitia principala din a doua fraza. Indicati si exemplificati trei functii sintactice ale gerunziului. y. pentru grupurile subliniate si marcate grafic. strdmbl" (RL) l'L 4. selectati-le si faceti ·analiza lor completa. pentru cuvantul riiu. Aratati. vriijma$ie. b. y. indicati-Ie si analizati-le "UJ. 9. L"ll'UC'~'" pe cele incorecte: a. Construiti doua enunturi in care forma rdu sa se foloseasca cu celelalte valori. valoarea morfologica a lui cum analizati-l. alegand unul seturile de caracteristici: a. indicati procedeul de form are si etapele procesului de fonnare.. ca parte de propozitie.. Indicati ~i exernplificati sase tipuri de subordonate introduse prin cum (trei cumstantiale sifrei necircumstantiale). puscdrie. pentrucinci cuvinte din text.. b. b. a. ~. cate doua sinonime (macar ~nlll dintre sinonime sa fie neologic. selectati-le si faceti analiza gramaticaIa complete. Exista in text propozitii.

structura fiecarui component. exist a ~i alte cuvinte ~i forme care nu au rolu. b."incerca sa-si staDdneasca navala gdndurilor si a inimei" (Galaction). I. "S-a recunoscut adevarul.. Pentru cuvintele marcate cu aldine. singure. carui registru stilistic ii apartine textul.Decizdndu-se sa renunte la personalul auxiliar. dupa distinctia "cu functie de parte de propo. aratati ce s-a intamplat. directorul nu a vdzut toate consecintele. si-au asumat toate riscurile .Mi-au trecut cu vederea ceea ce am fffesit: i. "nu". a. si-au asumat toate riscurile . "acum pentru intdia data ne incercdm sa introducem literele latine" (Maiorescu) . b. a. c. Extrageti ~i analizati complementele circumstantiale. RECAPITULATIV4 /'i<" 1. incluzandu-se in cornponenta altor parti de propozitie. Pentru cazurile in care apar diferente. d. in urmatoarele perechi de enunturi. d. siinu plec?" -EI seframantadaca sa pIece sau nu. Adesea scdpdm din vedere ce nu ne vlace -r. Stabiliti. Simteam ca este destul de abatut . oricdt de putin favorabil ne-ar ji. de parte de propozitie? Grupati-le dupa urmatoarele criterii: a. k. Al1ali'zati·'Suliaspectulrelatiilo[' semantTceuitlmul ~cfJe~ti~.. Alegeti din text un cuvant compus. c. d. sintactic ~i lexical al fiecarei aparitii a acestei forme: a.Nu-mi rdmdne altceva decd! sa renunt.J2adi dar in aceste rdnduri am amintit 0 IURta acum impacata din mica noas~ trij miscare litecard-n« esre. echivalentul semantic. ii~~text: a. EI se frdmdntd zilnic:"Sa plec. dupa distinctia "variabil" . grupati-le: a. Mi s-a trecut cu vederea ceea ce am gresit . in acelasi timp. trebuie spus cu loata sinceritatea" (Maiorescu) . M edicul n-a putut ajunge unde a fost nevoie de el.Hotdrdndu-se in familie sa se procedeze astfel.Adesea ne scapd din vedere ce nu ne place.Decizdnd sa renunte la Dersonalul auxiliar. procedeul de formare. pentru urrnatoarele enunturi. am ldsat discutia pe a doua zi . etapele procesului de form are (acolo unde este cazul). Imi trecea des prin minte gdndullii. Medicul a incercat sa afle unde este nevoie de el. Caracterizati. indicati care este aceasta). Nu-mi rdmiine dedit sii renunt -r. Decizdndu-se in biroul de conducere sa se renunte la personalul auxiliar. c. p. nu au. indicand cornponentele familiei. g. Explicati atat situatia de la a. Extrageti neologismele din text. El are nepldcutulobicei sii exagereze lucrurile -EI are obicei sa exa/Jereze: n. indicati care doua sinonime (macar unul sa fie din fondul vechi al limbii. t. EI merge oriunde e nevoie . precum ~i rolul morfologic. Stabiliti familia de cuvinte a adjectivului striimb. Extrageti elementele cu rol de relatie la nivelul frazei. Vdzdnd cat este de obosit. zitie" .Se impune sa recunoastem ca adevarul. trebuie svus cu toata sinceritatea: e. Exista. b. Formati derivate parasintetice (adica obtinute.rede. prin: "da". stabiliti cate un sinonim pentru situatia din text. opinia noastrd a fost total ignoratd. Daca exista In text predicate norninale. dupa tipul de relatie stabilit. dar si pentrll alte aparitii din limba. 8.E indicat sa se meargd oriunde e nevoie. B. pe baza lexicului. h.yi daca fntru aceasta am adus mat multe si mai fungi eitate j. cu prefix ~i sufix) de la bazele:fa/a ~i drept. . dimpotriva. stabiliti in ce constau acestea: a. utilizati-Ie in enunturi potrivite si indicati. c. Selectati doua cuvinte apartinand fondului vechi allimbii (care sa nu fie instrumente gramaticale). nu au deloc rol de parte de propozitie. b. cat si pe cea de la b.Testul nr. 7. 63 62 . Ill.Spune la radio cum va fi vremea. Urmariti aparitiile din text ale fonnei fa/a.Proceddm cum este mai bine: f. Indicati alte patru omonime morfologice ale formei a din text. diferente (ca tip de propozitie) intre constructiile subliniate? Raspundeti. d.. pentru fiecare. indicati relatiile antonimice pe care le stabileste In text (dar ~i In afara textului). c. b.il simteam cii este destul de abatut. polisemantismul acestui cuvant. dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare. Se procedeazd cum estemai bine .. am fdcut-o pentru a preciza mai bine caracterul d-tale literar" (Maiorescu). directorul nu a vdzut toate consecintele . sa rna 1. 10. b. pentru fiecare situatie.. I. Hotdrdndu-se sii procedeze astfel.pentru a>. argumen.Hotdrdnd sa procedeze astfel. Se spune la radio cum va fi vremea . cu aceasta forma. 3. extrageti-le si analizati-le. lexical ~i gramatical. pot fi incluse in relatia sinonimica si grupuri de cuvinte). b. activita tea celorlalti a fost mult incdrcatd .yteptePvio!enra'vechi lor (Ji!£bateh" -: (Maiorescu) . rol de parte de propozitie.Vdzdndu-l cdt este de obosit. 5. Im: trecea des prin minte riizhun .. marazbun: o. In afara celor stabilite la punctul 8. 9. eei 2. Stabiliti alte cinci unitati frazeologice (expresii si locutiuni) incluzand substantivul fa/a. oricdt de putin favorabil ne-ar fi."invariabil". 4. am ldsat discutia pe a doua zi. 25 6."rara functie de parte de propozitie" (pentru elementele de relatie cu functie de parte de propozitie. j. c tati monosemantismul sau. tipul de propozitie in care apare un de.

articolas.Unde vom ajunge cu. Cum a ajuns acasd. injector. Supdratd cum era. strecurdtoare. instructor. scolar. atos. Cum oboseste. j. a. postas. h. In cazul in care descoperiti serii eterogene. pungas. ciobdnas. conductor. Era uimitor cum reusea sd-i insele pe toti. b. cum incepe sa greseascd. bucdtat. fierar. rozdtor. plutas. fricos. cercetdtor. 8. n-a mai dat nici 0 importantd obligatiilor curente. l-am dat cartea profesorului. b. cand este cazul. Cdutarea elevilor a rdmas fara rezultat. Indicati. 9. volumas. artdgos. ascutitoare . aviator. raspundeti prin: "da". modul cum triseazd. nu s-ar putea alege din ea mdcar 0 ora de fericirel" (Cioran) 5. f. deschizdtor. pictor. A scrie istoria e 0 datorie pentru omenire. i. apdrdtor. noapte. 3. adaptor. dureros. este eterogena ca mod de formare. cititoare. b. vizitator. g. trecdtot. preceptor. plu-. c. Intrebared este unde sa mai cdutdm sprijin.Cum trebuie sa procedez?" 4.a. debitor. g. pentru urmatoarele enunturi. Discutia continua. Md doare cum procedeazd si. sculptor. pentru urmatoarele serii de cuvinte. sintactica si lexicala: a. il vedeam cum suferea de tare. f. c. coltos. vdnzdtor. i s-a si fdcut rdu. indicand procedeul de mare a fiecarui tennen. pietrar. . Stabiliti. 65 . Ion nu se decisese incd unde sd-si petreacd vacanta. lemnar. c. Selectati.Se pare ca functia. instrument de ascutit ''.$i unde nu ne trezim intr-a bund dimineatd plini ciucur de rdie cdpreascd la caprele Irinucdil" (Creangd). cdrutas. struguras. Am luat cartea din raft. Unde dai si unde crapdl. Se gdndea cum sa procedeze mai bine. tehnica ~i etapele procesului fonnare a cuvantului subliniat. semantica a afixului). stdpdnitor. cizmar. 7. ldptar. ostas. a. acar. e. acum totul ii pdrea fdrd importantd. areas. "nu". grditor. cersetot. a. Cum mdndnci de urdt si edt esti de neglijent! I. colector. Ne intrebdm adesea: . Explicati semantic si/sau sintactic. intreaga serie este fermata prin mijloace interne de irnbogatire a II seria contine derivate neologice preluate ca atare din limb a de origine. indiferent de durata ei. d. aratati In ce consta eterogenitatea: a.atata nepdsare?" . in ce consta ambiguitatea urmatoarelor constructii: a. in functie de situatie. neologisme inrudite semantic acestea. mai ales. rdzdtoare "aparat casnic ". afix derivativ. k. domnitor. provoacd un sindrom neil1loCllibilitatii personate" (RL). etapele cesului de formare. elementele componente si.cum-zambesti. d. i. b.. luptdtor. ndvdlitor. geros. h. cingdtoare. . factor. doctor. b. Nu s-a putut ajlacum s-a terminat procesul. bubos. Formati familia lexicala a cuvintelor iarbii. e. c. azi mi-e eel mai mare dusman. tipul de propozitie in care apare cum.. dogar. stropitoare "instrument de stropit". fnvatiitoare.Potrivit unui intelept "YI{YI~:Z trecdnd In revistd vicisitudinile unei vieti centenare. dar care nu fac parte din familia lor lexicala.j. friinar. aratati procedeul.Mihnea rdspunse pe scurt oi-i pare rdu unde nu se pot intelege (Odobescu) . In exemplul: . vdnturdtoare "instrument de vdnturat". industrias. ID.Nu s-a putut ajla inca locul unde s-au ascuns infractorii. N-a putut ajla cum s-a terminat procesul. luptdtoare. de cum te e. 6. Acest drum este ocolit. cdrnos. spdnzurdtoare.t • •• d. 64 . Cum trecuse prin experiente nefaste. fioros. Indicati daca urmatoarele patru serii de cuvinte (formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului) sunt omogene sub toate aspectele (proced~eu de formare. k. extractor. daca este adevarata . Ti-am dat cartea. proiector. 'portar. Mii intrebr. g. cdinos. chirias. Oribilul cotidian. dragastos. pentru cele doua cuvinte de la 5. i.gar. copilas. trandafiras. Rdmdne aceeasi intrebare: unde sa mai cdutdmsprijin.jnamora{i . 'Y.de-ata-fiirua-sDe. lucrdtor. d. E periculos de manevrat acest dispozitiv. inspector. pdndar. tdietor. I. h. f.". agricultor. Analizati sintactic si morfologic urrnatorul text: . ceteras. pdraias. fnvatator. cum si calitatea lui morfologica. Un de pdna mai ieri mi-era prieten. mdnuitor. muncitoare.

mijloacele de transpart existente inainte de era automobilului. de jur imprejurul.5p. caiete a 5 lei bucata). iar in acuzativ este: a naastre). subiectele si camplementele). 2x2p. Miroase a paine caldd.5p. datatar. imprejurul ~i locutiuni prepozitionale din inventarul: de-a lungul.supin substantivizat (mersul pe josy. Solutia corecta: c (in nominativ sunt adjectivele: nemuritor. pentrucelelalte) 4xO. greselii acesteia a noastre. 1 p. 2x2p.5p (cate Ip. in urma. Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energiee duse pentru apdrarea mediului ambiant a fast cd s-au redescoperit. contra a tat ce s-a spus. II> prepozitie pentru marcarea relatiei de genitiv.' -auxiliar al-perfectului compus pentrn pers. mai ales de ciitre tanara generatie. plecarea a cinci dintre ei.N~"'e~~~~('nl~i mane.• Se vor alege prepozitii din inventarul: asupra.5p.locutiune adverbiala (Au fast discutate riind pe rtind). Solutia corecta: a. ) . a. alcatuit din pronumele demonstrativ semiindependent eel (cu forma de plural genitiv) + pronumele relativ ee.nume predicativ. din cauza . eu randul locutiune adverbiala (Fdceau pazd eu riindul). pentru fiecare prepozitie ~i locutiune prepozitionala) 5xO. 4p. introduce un complement circumstantial de mod (ex. 6'. @ 4xlp. analizaeste: din rdndul celor .=5p. si in altul.locutiune adjectivala (Tali erau oameni de riind). TotaI5=10p. « 4p. -riind pe rand .=2p.=4p. exprimat prin pronume demonstrativ de departare. TotaI2=lOp. Solutie corecta: a. = 7.articol genitival pentru forma de feminin sg. B. TotaI3=lOp.. $ In interpretarea ca locutiune prepozitionala. 2p: 2p. in ciuda.. "a fi venind el. 4p. a de s-a mdritat cu Ian al Saftei). Testul nr.adjectiv substantivizat ifrumosul din artdy. (campaniei) mai energice. in susul. Solutie corecta: 4p. toatd. Tota16=8p.interjectie substantivizata (ojurile naastre). am considerat grupul eelor ee ca analizabil. pentru ideritificarea valorilor. !if pronume demonstrativ semiindependent. 4xO. fata afrumoasa'). efectele unui lucru nemuritor etc) BAREME. exprimand progresia. calcd a papa'). II> interjectie (ex.auxiliar al viitorului si al prezumtivului._. asupra a ceea ce va urma). 67 66 ." redescaperirea . Substantivi~area a patru adverb~it~~p.locutiune adverbiala. 5xlp. 4p. nici totdeuna'ry.=/. 2. b. Solutie corecta: b. A. in cazul genitiv. C. Solutie corecta: a. pentru adjectivul a noastre ~i cate 0. a. "a veni ea si vremea aceea ". analiza este: din rdndul . dar e prea tdrziu "). forma: regionala (ex. !if articol demonstrativ pentru feminin sg. In cazul ill care forma pe care 0 introduce nu poate exprima flexionar cazul: pleearea a cinci elevi. A.=4p. 'a fost .~ii~~C.nume predicativ exprimat printr-unsubstantiv in cazul acuzativ.Vorbeste fara a gcmdi).=8p. (3 p. a III-a sg. 3. COMENTARII 5. . cerut de prepozitia din.. M-am intdlnit cu Maria. a. (mediului) ambiant. D.+4p. 4p. 8.=5p. contra. b. singur. A.. ~ Substantivizarea unui pronume reflexiv(fnsine-mi)..B. pentru exemple corecte) 4p. (cate 0. 2p. complement circumstantial de mod (al adjectivului). numai dupd aceea. 25 p. a.numeral substantivizat (urmdrile doiului primit). Se vor alege patru dintre urmatoarele valori: $ prepozitie modala. B. 'inprimul rand . 2p. de riind . a.+7xO. in pofida. Regentul acestor adjective trebuie sa fie in genitiv (ex.5p.= 4p. dedesubtul.5p. cerut de locutiunea prepozitionala. Alte tipuri de conversiune: . iar celor este atribut pronominal genitival. TotaI7=12p.5 p. b. forma populara (ex.. 4xlp. a mijloacelor . 1 1. Al Ce intdlnire neasteptatdh. in lacul etc. *prepozipe. in fata. Observatie: ~i intr-un caz. pentru cele provenite din adverbe si cate 0. Total4=lOp.5p. $ prepozitieneologica exprimand distributia (ex. b. pentru celelalte) B. A. ill tn varianta de grup analizabil.+ 3p. nici ieri. . $. devenita marca a infinitivului (ex. din ce 'in ce (mai energiee) . forme populare si regionale (ex.locutiune adverbiala (in primul rtind sunt analizate predicatele si. (4p. = 4p. 4.5 p. inaintea. .

.. Se propun exemple ca: Guvernantii au pornit lupta contra coruptiei; in ciuda eforturilor depuse, notele au fost mici, care se analizeaza astfel: - contra coruptiei - atribut substantival prepozitional (determina substantivullupta), exprlmat prin substantiv ..•. - in ciuda eforturilor - complement circumstantial concesiv, exprimat prin substantiv ... ;
(cate Ip. pentru analiza corecta a fiecarei parti de propozitie)

C. Solutia corecta: c. 9. A. Solutia corecta: b. B. Constructii de tipul: conteazd pe tine; se bizuie pe tine; se supdrd pe tine; dd vina pe colegi; gelos pe reusita altora etc. 10. Se corecteaza urmatoarele forme: - asiduu, continuu; fiiiioi're,"(drldiit{rea)amulte' (Sauamiiztifea 'rLL,,,,,'n. • - propriii, aspri, surorii; - (datoritd) rusinii si groazei / din cauza rusinii, si agroazei; celor (mai apropiati); =fiintei acesteia dezndddjduite; - proaspdt imbogdtui, nicio intelegere: - eel mai greu, cooperarea; -ultimele, "dragii ". dezastruoasd; - absolutii, del pentru vindecare. (cate 1p. pentru fiecare randbine corectat + 1p. special pentru ultima 'greseala)

.; nu mal,vreo,

Total

"C:IIlC:.>lI-·'UVO,,1

C:ODlcntarii
1. A. Trebuie observate cele patru substantiveprovenite prin conversiune din (azi, mane, ieri, totdeuna). B. Pentru a da un raspuns corect, trebuie observate: - valoarea predicativa a lui din opt propozitii; - elipsa verbului a fi din propozitiile a II-a - a VII-a surile 1,2,3); - calitatea: de subiect multiplu din versul5; tului din propozitia interogativa a ultimului vers (Au cine-i zeul ... ?). 2. a. Substantivizarea celor patru adverbe, 0 conversiune neasteptata, de tip se obtine prin mijloace strict sintactice, adica tara niciun "semn" H"Al\JllGI1, ~umai prin asezarea adverbelor intr-o pozitie tipic substantivala: Cea de b. In cazul numeralului, nu se vor aduce drept exemple nici numeralele care, trasaturile lor gramaticale, se comporta ca substantive (este cazul 11111""p·r<> fractionar), nici numeralele cu "valoare substantivala" (este cazul n1l1cY1p·r<> care apar Tara regent substantival; ex. cinci dintre elevi). 3. Explicatie: Comportamentul intermediar al grupului, ceea ce permite alegerea doua solutii, se sustine prin cateva trasaturi morfosintactice: 68

substantivului (din rdndul / din rdndurile); - aparitia substantivului, cu acelasi sens, ~i in pozitia de subiect (Riindul oamenilor sdraci se ingroasd). 4. "Capcana" priveste recunoasterea corecta a cazului acuzativ pentru adjectivul posesiv, mai ales ca, prin asezarea inaintea regentului substantival, acesta prirneste articolul posesiv. De observat ca adjectivul posesiv poate aveaaceea~iforma, indiferent de cazul regentului, si, implicit, de cazul posesivului ; vezi: S-au pierdut caietele acestea ale noastre (nominativ); coperta caietelor acestora ale noastre (genitiv); Paginile apartin caietelor acestora ale noastre (dativ); Mii gdndescla caietele acestea ale noastre (acuzativ); Dragile noastre fete, md adresez voud ... (vocativ). 5. A. B. C. Explicatia este aceeasi: Indiferent de sensul determinantului si de constructia lui, dad regentul este un substantiv, functia determinantului este de atribut; or, in cazul nostru, toate regentele sunt substantive: campaniei, redescoperirea, mijloacelor. D. Noile cerinte impun cateva modificari ale formei enuntului.t- regentul din substantiv devine adjectiv, adjectiv participial §i verb (vezi: duse, s-au redescoperit, ."'existente);'-'locutiuriea prepu'zitionaTa detitnailite-ae;ia{omia: inainte de . 7. b. Exceptand ipostazade auxiliar (alperfectului indicativ, al viitorului, al prezumtivului) si de maroa a infinitivului, cand face parte din componenta acestor forme gramaticale, in celelalte situatii, se poate analiza sintactic: !>' In cali tate prepozitionala, se include in structura unor parti de propozitie, fiind elementullor introductiv (vezi complementele de mod: a paine, a papa; atributul substantival prepozitional, ca parte de propozitie "complexa": a cinci mii de lei; atributele substantivale genitivale a .., elevi, a cinci. In ultimele exemple, desi prepozitia a impune acuzativul,intreaga constructie: a + substantiv, a + numeral este echivalenta cuun genitiv). $ In calitate de articol demonstrativ, se include, de asemenea, in structura unei parti de propozitie (vezi atributul adjectival: a frumoasdi. I>' In calitate de pronume semiindependent, functioneaza, singur, ca parte de propozitie (cu Maria, a de s-a mdritat, unde a este 0 apozitie pronominala neacordata). 8, C. Expllcatle: aceeasi ca pentru 5. A. B. c., adica regentul este un substantiv (luptator), calitatea substantivala fiind probata de vecinatatea adjectivului demn. 9. A. Calitatea de complement indirect poate fi demonstrata prin: - aparitia lui pe in conditiile unui complement nonpersonal; - regentul a pune pret este 0 grupare analizabila (vezi a pune mare pret) , unde pozitia de complement direct este deja ocupata, B. Vezi ~i testul nr. 9, punctul I. 1, unde apar si alteexemple de complemente indirecte introduse prin prepozitia pe. 10. Din motive lexicale, e recomandabila schimbarea prepozitiei datoritd prin din cauza, deoarece, corect utilizata, datoritd presupune cauza unui efect pozitiv, favorabil. Dad, totusi, se pastreaza datoritd, este gresita folosirea articolului genitival inaintea celui de al do ilea substantiv, .caci datoritd se construieste cu dativul, care exclude prezenta articolului genitival; daca se inlocuieste cu din cauza, 69

prezenta articolului genitival inaintea celui de al doilea substantiv este obliga. torie, caci aceasta locutiune prepozitionala se construieste cu genitivul.

3. a.

Articole hotarate propriu-zise enc1itice: tatei, bdietului, (a) Petrei, cu~ viosului, Sfdntului Vasile, Ldsatul-sdcului, Lucdi:
(>

Sdn-Petrului, Mdriucdi, nurorei, (a) Vasilcdi, ptirintelui,
(cate O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic)
$

Testul rrr, 2
1. a. b. <2 Articole hotarate propriu-zise enclitice: ziua, Ldsatul-sdcului, postul, Sdn-Petrului, mama, poalele-nbrtiu, prdnzul, mdtusa, oamenii, gurile, glasul, vointa. In afara de recuncastere, analiza presupune ~i indicarea cazului si a tipului de substantiv la care se ataseaza (deexemplu, genitivul unui substantiv propriu compus: San Petru lui sau acuzativul unui substantiv comun compus: poalele-n brau);
(care O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic) 13xO,5p.=6,5p.

l2xO,5=6p.

Articole hotarate propriu-zise proclitice: lui Stefan, lui mos Chiriac, lui Dumnezeu, lui jupiin Strul, lui dascdlul Vasile.
5xlp.=5p. lp.

(cate 1p. pentru fiecare artico! hotarat proclitic)

~Marcareaubla: si enclitica. si proclitica, in acelasi timp:(a) lui Petre Luoai. @ In pro-<;Jiza,articolul hotarat dobandeste un rol special: devine o maroa-a numelor proprii masculine de persoana, deci a subclasei de substantive apartinand genului personal.
(lp. pentru indicarea rolului)

Articol hotarat propriu-zis proclitic: lui mos Andrei. Trebuie .indicatecDnditiilein.caEearelocprocliza:Jacazulgenitival11nui,.~~.".:._ substantiv masculin nume de persoana exprimand rudenia, deci apartinand genului personal; @> Articole demonstrative: (prdnzul) eel mic, (gurile) eele rdle; <2 Articole nehotarate: niste pui, intr-o infunddturd, unui pdrduas. In cazul lui un cuptior; se admit doua solutii: fie articol nehotarat, fie, avand in vedere sensul contextual cantitativ, numeral cardinal.
't

lp. 4xO,5p.=2p. 4xlp.=4p.

..
lp. 2xO,5p.=lp.

,> ,.b·.,flJAI1icok .hQUirateenclitice; mQuse"u.lu.i,£llis.t7bnx.ului,./o.niurilnr, ... _. .
Wordului; Articole hotarate ~roclitice: (opusul) lui Page Up, (inaintea) lui t, (selectarea) lui known, (componenta) lui GN; (> In cazul unor substantive neologice, neadaptate deloc la sistemullimbii romane, ~i al unor substantive care nu cunosc flexiune (substantivizari accident ale, abrevieri), procliza articolului este singurul mijloc de marc are a distinctiei de caz.
@

3xO,5p=1,Sp. Total l= l Op.

2. a. b. <2 Pentru articolele hotarate propriu-zise: dum bra vile, luncile, cdmpul, fiorile, zorile, tineretei, se indica drept suport subs tan" tivul cu care articolul fuzioneaza;
(cite O,25p. pentru fiecare articol hotarat propriu-zis)
<2 Pentru articolul hotarat genitival: vdrstd a tineretei, se indica prezenta a doua substantive-suport: regentul, cu care se acorda in gen si numar, si genitivul, pe care 11 introduce, legandu-l de regent; cu niciunul nu fuzioneaza; * In cazul antepunerii adjectivelor calificative: mdndrele, zburdalnica.frumoasei, are lac schimbarea decuvant-suport, adica preluarea articolului de catre adjectiv, cu care si fuzioneaza; din punct de vedere semantic, insa, articolul se raporteaza .la substantiv, avand rolul de individualizare a acestuia. c. Ii' In cazul numelor proprll de persoana, artlcolul t~i pierde iulul de individualizare. Folosite la norninativ-acuzativ, nu este posibila articularea de cat in conditiile unor adjective calificative antepuse, care preiau, formal, articolul, acesta fuzionand cu adjectivul. Cuvantul-suport devine deci adjectivul: veselul Pogor, sistematicul Carp. melancolicul TK, humoristicul LN, frantuzitul M. C. etc.

2p. TotaI3=21p. TotaI4=lOp.

4. Raspunsuri corecte: a. - ~ ; b. - a; c. - a; d. - a; e. - 'Y; f. - 'Y.
6xO,2Sp=1,5p.

lxO,5p.=O,5p.

5. a. b. Articolele hotarate prcpriu-zise si cele nehotarate (din a) sau cele demonstrative (din b) indeplinesc un rol suplimentar de substantivizare, adica de trecere, prin conversiune, in clasa substantivului a unor cuvinte apartinand adjectivului ~i adverbului: - substantivizarea unor adverbe: un bine, un tdrziu, mdine-le; . - substantivizarea unor adjective: dragul, zbdntuitul, naltul, raul, stropsitul, un prostdldu, inocentul; cele rdle, cele bune
(pentru indicarea rolului) 2p.

3x Ip.=3p.

Analiza morfologica ~i sintactica: un bine (acuzativ - complement direct); dragul, stropsitul, inocentul, mdine-le (nominative - subiect); zbdntuitul, naltul, raul, un tiirziu (acuzative cerute de regimul unor prepozitii); un prostdldu (nominativ - acuzativ).
(cate Ip. pentru recunoasterea substantivului si analiza corecta)
C.

12xlp.=12p

(cate O,25p. pentru fiecare articol)

20xO,25p:=5p. Total2=IOp.

Articolul nehotarat si eel hotarat (un Enescu, un Luchian, SaintJust-ul, un Bucurestiy au rolul de atragere a unor nume proprii de persoana (a antroponimelor) ~i a unui nume propriu de loc (a toponimicului) in clasa substantivelor comune.
$

4x Ip.=4p. TotaI5=18p.

71

6. piiciitoasei istorii: ~ (din pricina ...) istorii - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv in genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din prieina; @ pdcdtoasei - atribut adjectival, exprimat printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen.inumar si caz cu substantivul istorii; preia articolul hotarat al substantivului, pentru ca 11preceda; piieiitoasei de istorii: $ (din pricina) pdcdtoasei - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune din adjectiv, in cazul genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din pricina; ~ de istorii - atribut substantival prepozitional (determina substantivul paeatoasei), exprimat printr-un substantiv propriu-zis, in cazul acuzativ, cerut de prepozitie; pe eel mal stra~nic cal: ~" - ~., .•._••0_ .• -" •.~.. - pe '.:. cal-'curnplemerit indireCt, 'exprimatprintr~un'substaiItiv III in cazul acuzativ, cerut de prepozitia pe, nearticulat; • eel mai strasnic - atribut adjectival, exprimat.printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen, numar ~i caz cu substantivul cal, gradul superlativ relativ; pe un cal de eei mai strasnici: * pe un cal - complement indirect, exprimat printr-un substantiv in acuzativ (cerut de prepopozitie), articulat cu articolul nehotarat proclitic un; »de cei mai stra,ynici - atributsubstantival prepozitional, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv (ea marca de conversiune apare articolul demonstrativ), i cazul acuzativ, cerut de prepozitia de; I I eelor mai tineri profesori: @ profesori - atribut substantival genitival (detennina subtantivul i plecarea), exprimat printr-un substantiv in cazul genitiv, masculin, plural, nearticulat; * celor mai tineri - atribut adjectival, exprimat printr-un adjecI tiv calificativ, se acorda in gen, nurnar si caz cu substantivul proI j fesori, gradul superlativ relativ; celor mai tineri dintre profesori: * celor mai tineri - atribut substantival genitival, exprimat !. printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv, ~ I masculin, plural, cazul genitiv; «dintre profesori - atribut substantival prepozitional (determina substantivul eelor mai tineri), exprimat printr-un substantiv in acuzativ, cerut de prepozitia dintre.

7. A. a. artico1 genitival; face parte din atributul substantival genitival

a tineretei;
b. articol genitival; face parte din atributul substantival genitival

a cdlugdritelor;
c. pronume semiindependent (tine locul substantivu1ui ,ycoa!aj; face parte din atributu1 pronominal prepozitional ca a (echiva1ent ea aeeea); d. articol genitival; face parte din numele predicativ In genitiv (esti) a cui; e. prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a cauta); f. prepozitie, devenita maroa a infinitivului; constructie arhaica, In care infinitivullung conserva valoarea verbals (era a scdparey; g. auxiliar al perfectului compus, pentru pers. a III-a singular (a scuIat); h. auxi1iar a1 viitorului pentru pets. a III-a singular, forma regionala obtinutadin auxiliarul va (aft, n-aft); t prepozitiepentru marcarea -uneirelatii-de genitivutilizatapeu'. tru numerale1e cardinale, care nu cunosc distinctii de caz; face parte din atributul substantival prepozitional de pe urma a 24, unde relatia de genitiv este ceruta de -locutiunea prepozitionala; j. - auxiliar al viitorului regional (s-a face); - prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a-i mirosi); - prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a catrtntdy; k.articol genitival, introduce un genitiv (a lui Goian); face parte dintr-un atribut substantival genitival; l. prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a vant); m. auxiliar: al prezumtivului, pentru pers. a III-a sg. (s-a ft chemdndi.
(cate 1p. pentru fiecare valoare) lsxlp.=15p.

*

!
I

I
!
i

B. b. d. k. a (In loc de at): al cdlugdritelor; a! cui, al lui Goian - particularitate regionala, constand in uti1izarea invariabila a articolului posesiv; h. j. m. aft, n-a fi, s-a face, s-a fi chemdnd (in loc de va fi, nu va fi, se vaface, se va fi chemdndy - particularitate regionala, constand in caderea lui 11- lapers. a III -a sg. din forma auxiliarului va.
(cate Ip, pentru fiecare situatie) 6xlp.=6p. TotaI7=21p.

8. A. a. articol demonstrativ; b. pronume demonstrativ de departare; c. articol demonstrativ, marc a a substantivizarii ticipial (cele intdmplatey;

adjectivului par-

72

73

marcarea dubla. lui t). de cele lntiimplate .particul.compkmentindi . Vestile ce le vinstuderuilor sunt alarmante. deci a clasei substantivelor desemnand nume de persoana. enclitic a (Lucai) si proclitica (lui Petre Lucai)a articolului hotar-at pentru aceeasi clasa a numelor proprii masculine de persoana.in. cazul nominativ.falsele articole": . a III-a. Iui. f) 2p. c. 2x2p. se taie numai prima varianta.=15p. . lp.pronume personal de pers.pronume personal de pers.le . situatie in care este pronume demonstrativ. forma regionala. 2x2p. enc1iza articolului hotarat la numele proprii masculine de persoana. (cate 1p. Zp. functioneaza ca maroa a genului personal.a. Tota19=8p.a din structura substantivului inc1us in locutiunea prepozitionala (din partea). fie ca determinant. pentru a observa: in a. cele bogate .piirintelui Duhu. • De observat forma arhaica a genitiv-dativului nurorei.. II! De remarcat preluarea de catre adjectivul calificativ antepus a articolului hotarat enclitic: euviosului starit. forma accentuata (ex. plural.f(lI:r. g.=16p. b. cazul acuzativ.complement indirect (determina verbul mirdndu-ney .~§lp()p_ula. fie proclitica (lui known) a articolului. mdtusa lui mos Andrei. cazul acuzativ.······' . (toti) geamgiii. adjectiv pronominal demonstrativ. exprimat prin pronume personal de pers. ce . din structura super1ativului relativ. ····d. masculin. e. sing. cele .(primire) a (pensiilor). forma caracterizand substantivele feminine. a. (gratie ajutorului) si sprijinului.cele {st6iict)'-adreCtivdemoiisirafrv~'cIe'dep~rfare. cazul dativ.a.: lui GN. (eelei mat bune prietene) a mele. situatie in care este adj ectiv pronominal. 2. (din) punet (devedere istorie).atribut pronominal prepozitional (determina pronumele una). (proprietarul hotelului si) al restaurantelor.subiect. g. . ultimele doua forme. De observat atasarea fie enclitics (mouse-ului). Jp. masculin. ce . in locul actualului nurorii. $ De observat diferenta de rol a proclizei articolului intre a ~i b: in a.·. b. (amdndoi) fiii.atribute adjectivale (determina substantivele: caldurile. Observatiei In exemplul: clasa a intiiiallntiiilintiiia. aiei. TotallO=16p.complement direct (reluat prin forma atona de pronume personal Ie). De remarcat "falsele articole": . sing.atribut adjectival (determina substantivul darurile). 3. DOOM2 acceptand.. lui. a..eele (mai disparate spirite).=4p. in variatie libera. (din) punetul(de vedere al istorieului). C~Olncntarii 1. II! De observat neregularitatea privind forma articolului pentru genitivul substantivului tatei.d.adeictica 4. f. ~.atribut adjectival (determina pronumele toate).complement direct (reia complementul antepus ce).substantiv (conversiune accidentala: Lipseste din text" lui"). Carlile ce le com and sun! moderne. adjectivpronominal demonstrativ.eele .=6p. De observat . forma regionala. exprimat prin pronume relativ invariabil. *Atentie la trei situatii distincte: a. . in c. din cele . fiind singurul mijloc de marcare a. exprimat prin pronume personal de pers. b.complement indirect (anticipa complementul studentilori. exprimat prin pronume relativ invariabil. a III-a. cartea lui). $ De observat fenomenul de variatie libera intre proc1iza ~i encliza articolului hotarat la genitiv-dativul numelor masculine de persoana insotite de nume proprii: lui dasciilul Vasile . constituind norma Iiterara actuala pentru numele proprii masculine de persoana. forma atona. si 1a nume1e comune masculine de rudenie. .z . (prietenei 74 75 . . h. antepus substantivului. 10. cazul dativ. (in eazul agriculturii si) al altor (ramuri). proc1iza articolului hotarat. a III-a. postpus substantivului.form~regionalfi. Total 8=32p. 3p. (pleearea eelor mid $i) a eelor mari. plural. (fiecdrei aparittiia distinsului (profesor). Sunt doua posibilitati de constructie: a. a III-a. . in b. in timp ce in b (ex. e. fapt arhaic conservat in forma fixa a unui nume de sarbatoare religioasa. 8x2p.=4p. c. c. si nu pe cele mas- culine. . are rolul unei marci flexionare. in functie de gradul de adaptare a substantivu1ui recent la sistemul limbii romane. b. forma atona 9. Total general=170p. . rect (determina vcrbul sa pIanga). B.. mele) celei mai bune.. f. le . IUi1 .(clasa) a doua. pentru a. putini. cartile) C.posibilitate dubla deinterpretarer= decele-'--. cazul genitiv (ex. g. 15xlp. extinsa. component obligatoriu al numeralului ordinal a doua. 6xlp. Cartea i-am dat-o lui de 0 saptamana). postul Sdn-Petrului.r~_a pronumelui negativ nimica . (clasa) intai I intiiia. (in) propriii-i (oehi). a lui Petre Lucdi.flexiuniipentru substantive care nu pot exprirna flexiunea cumijloacele curente. e. (amdndoi acesti) fli. posibilitate dubla de interpretare: fie ca regent. feminin.

morfologic.. atribut pronominal prepozitional (ex.adjectiv pronominal interogativ (ex.=4p. cazul genitiv (cerut de locutiunea prepozitionala din cauza). identic a.""'''-. Conversiunea se manifesta atat morfologic. Ce alte dovezi sa-Ii mai aduc?).).I\l'. obtinuta prin fonetica sintactica (le vei duce ~ le-i ditce). (cate l p. Exemplu de analiza: din cauza acelorasi . c. cu timpul s-a constituit in locutiunea verbala a-si sari din minti. . a III-a sg. dativ. if> la origine.t:..~nU. identic cu a.. pers. $i-a pierdut familia. Ce s-a fntiimplat?). a III-a pl. pronume personal de pers. <® pronume personal de pers.~ "dativ posesiv" (ex. pentru morfologie.. forma atona. se repercuteazd asupra fieciiruia. de complement direct. (1Hlo. forma arona.I I . care. c. .. pentru exemplu) 2x2p. acuzativ. ~ complement circumstantial concesiv (ex. 4. pentru valoare. cu ajutorul prepozitiei a. admitand 0 dubla interpretare: fie complement indirect (a zice cuiva). ceea ce creeaza dificultati In recunoasterea cazului la substantiv. identic g. i. <® "dativ obligatoriu" . Luptdm impotriva ace lora care fura). ca urmare a modului diferit de marcare relatiei de genitiv: in d. in mod norinal. pentru analiza) 2. cere aeuzativul. b. I~i vede de sanatate).~.-"==·. articolul se ataseaza adjectivului.. f.LUI. I-am stricat ceasul). a. <® auxiliar al viitorului. Valori speciale ale formei atone de pronume per son a 1in dativ: .complement circumstantial de cauza. lp. 'iridi'iect. @ complement indirect (ex . identic a." Incepe Fldmiinzild a cdrdbdni deodatd cdte-o haraba de pane sirdpede mi Ii le-a infulicat" (Ion Creangii). forma atona.. a. compl. are insa valoare de "dativ posesiv". este un "dativ posesiv" ("mintile lui"). c. de complement ~~'>"'r. I > '.~h. I~i da seama de realitate). # e. complement indirect (ceea ce inseamna ca verbul este la diateza activa pronominala). $ morfologic. .. Se bucurd de ce fapte vor urma).nearticulata a regentului (in a). (cate lp.. 76 77 . exprimat prin pronume demonstrativ de identitate.i·..A"~ . '"' J). *'. singura deosebire privestevaloarea "reciproca" a reflexivului. dd-i cu gura!) (cate l p. b. """_"'_"""~''-''-''''':':'''''. ..ti.pronume interogativ (ex. caracterizand <In. I . Aflata la I$. situatie in care nu are functie de parte de propozitie. 3.. forma atona.~":. d.pentru forma pdedtoasei. <® in ambele aparitii.-'-'. are insa valoare de "dativ posesiv" si functie de atribut pronominal in dativ. prin atasarea articolului.. morfologic. Vestile ce mi-ai adus sunt alarmante). fata de calitatea articulata a regentului caracterizand aparitia genitivului. Erau numai ruine imprejurul acesteia). . *' complement circumstantial de loc (ex. a. '<' "dativ etic" (ex. pentru exemplu) pronume reflexiv. * pronume personal de pers. tabloul din fata lor).·. *' In f. prezenta si rolul UH'''''''''U. nu ne-am pierdut sperantay. a III-a sg. b. numaigrupul a + substantiv fiind echivalent cu un nitiv.. $ verb copulativ de pers. pentru fiecare valoare..o. dar specifice clasei tivului: in pozitia de subiect. "dativ neutru" (Da-i cu vorba.. se marcheaza analitic. In pojida tuturor. d.. face parte din predicatul nominal impersonal -i de-a mirarea. complement circumstantial cauzal (ex. <® morfosintactic.. forma 'populara.._'"""".' "".a III-a sg.adjectiv pronominal relativ (ex..sJ~nla.adverb exclamativ si de intensitate (maroa lexicala pentru exprimarea unei valori superlative: Cefrumoasd fatd ai intdlnitl).' b...' . ...pronume relativ (ex. 5. cat sintactic. al carei reflex sintactic este calitatea de atribut pronominal indativ. lp.. precedand ~. a III-a sg. Tota12=10p. am pierdut oferta). (cate lp. b. pentru exemplu) 5x2p. «. se marcheaza eu ajutorul articolului adjectival in timp ce in e.n'i vul. face parte din predicatul nominal -i 0 avere. cazul este impus de prepozitia dintre. 3 1.~ De remarcat calitatea. (cate l p. . identic cu a. I$. b. a. a III-a sg. cazul dativ. Mi-au venit copiii.. singura deosebire fiind ca "dativul posesiv" se grupeaza aici cu substantivul. pentru valoare.=20p.. 11preia de la acesta. . respectiv a adverbului.}. identic c.c1Ll prima constructie. prepozitie singura. h. <® De observat diferenta dintre d si e.':::. lupta contra ei. Din cauza acelorasi. complement direct.. Testul nr. predicat care cere 0 propozitie subiectiva. $ I$. 5. prin asezarea formelor de adverb si de adjectiv in contexte pentru clasa adjectivului.. plural.. fie cu valoare de "dativ neutru". _. dativ.=10p. Ip. este ambiguu ca valoare. l p. Valori speciale ale formei atone de pronume ref I e x i v in dativ: # "dativ posesiv" (ex.r''l dativului ca determinant. in adoua.. pentru functie. dupa locutiune prepozitionala. care 11 UllUlI:'MI.. bldnduluis.6. pentru exernplu. pentru pers.Qh. ~t De observat (pentru c) preluarea articolului de catre adjectivele antepuse (exigentului.~. lp.. I~i aminteste de tinerete. Toti ii stiu de fried. b. g. I$. Ip.intra in componenta unor verbe ~i a unor locutiuni verbale (ex.. se ataseaza substantivului. pentru analiza sintactica) lOx2p.

dar si celor (multi). i.+lp.pronume demonstrativ: Citesc cartea acestuia / aceluia / celuilalt / aceluiasi.pronurne negativ: Nu rna intereseazd cartea nimiinui / niciunuia. ~ adverb de mod de intarire.pronumele posesiv. h. a. *pronumele de intarire. (adjectiv pronominal demonstrativ) . (pronume de politete) $ 10. 3xlp. fad functie de parte de propozitie (aici. .promirriele nehotarat.=20p. nuanteaza aici 0 intreaga propozitie. (cate 1p.premune nehutatat: 1mi trebuie cartea unula / altula / fiecdruia / oriciiruia. pronumele relativ. nicio. f.cet-ti fnchipui ca esti) (codrii) dumitale (livada) lui '< -caparte (ce-tti (inchipui) se (mira) relativ) 15xlp. -'-pronumele interogativ. @ Profesoarei insesi rezultatele i se pdreau exacte. nostri arbitri. . (cdfiva) membri. pentru morfologie. .=7p. multor). pentru exemplu) 8x2p. 7. (pronume reflexiv) . . Total general=160 p. Reflexive (crezdndu-)te (ce-)p (inchipui) (iei asupra-)p se (midi) (sa-)!ji dovedeascd 78 Relative (spre) ceea ce care (serie) (rdzi de)ce (intelegi) (rdzi de)ce (nu intelegi) Nehotarfife cutare 79 . pronumele personal. propriii-i fii.=18p.. !II ambele aparitii ale lui ~i fac parte dintr-o locutiune adjectivala cu rol de atribut adjectival (are ca regent pronumele alta). $ identic e. (cate lp.proii~melenegativ. leaga doua atribute adjectivale. 7xlp. i.pronumele reflexiv. . (adjectiv pronominal posesiv) .=3p. * conjunctie coordonatoare copulativa. ytergeti (tabla).pronumele personal de politete b. g. . h. v-o. . (adjectiv pronominal de intarire) . ~ I-am trim is copilului 0 carte.Gratie cdrei intdmpldri te afli aici? (adjectiv pronominal interogativ) Atribut pronominal genitival'·' ceea. legand doua completive directe. . 3x Ip. (adjectiv pronominal nehotarat) . propriii copii. .. aduce 0 nuanta semantica pentru alt adverb: yi astazi). . b. pentru fiecare greseala) 20x Ip. dovedeascd) lui De politete dumitale Demonstrative (vai de) acela (sa-~'i dovedeascd) aceasta 15xlp.Dau explicatii oricarui student mi le cere. . cu singura deosebire Cll.=16p. Ip. intr-insa. Total8=31p. Subiect cutare care Complement direct (crezdndu-jte (sd-si dovedeascd) aceasta (rdzi de) ce (intelegi) (de) ce (nu intelegi] Complement indirect (iei) asupra-p (vai) de acela (sa-)!ji (dovedeascd) lui 6. TotaI6=14p. gerunziu.=3p. c. (cate lp.Irimit carp acelorasi studenti.=15p. pentru fiecare pronume corect asezat) B. $ identic g.Niciunui coleg nu-i trebuie aceastd incurcdturd. specialpentru 9.pronume personal: Cartea lui / ei / lor imi este de ajutor. lp. (adjectiv pronominal relativ) .Dumltale totul ti se pare dificil. intr-una. 8. 0 voi tnapoia: j. (Gratie ). aceeasi delicatete. Personale (livada) lui (sd-s.e. (pronume personal) . A. .=16p. g.Oricdrui individ trebuie sd-i pese de semenii lui. b.pronumele demonstrativ. cu deosebirea eli apare la nivelul frazei. 7xlp. e.• .Datorez profesoarei mele recunostintd. locutiunea are rolul de complement circumstantial de cauza/de timp. . ceea ce. pentru analiza sintactica) 9x2p. . . (cate lp.pronume persoanl de politete: Plecarea dumitale m-a emotionat. (adjectiv pronominal negativ) .=7p. (cate Ip. a. pentru fiecare analiza corect facuta ~i lp.Si-a cumpdrat 0 noud masind. a. (profesoarei) insesi. pe care. datu-mi-s-a. f. aceeasi (staturd). . (prezenta) a multe (sauprezenta d.pronume posesiv: Am mostenit casa alor nostri. TotaI7=6p. pentru inventar.pronume interogativ: A cui tezd 0 consideri mai bund? -pronume relativ: Elevul despre ale ciirid lecturi ti-am vorbit a reusit primul.

complement circumstantial de mod. Aici. ex.se va. in privinta alor tiii. pronumele negative nimeni. nu au flexiune pentru genitiv..esl?()n4~p. orice. .. . ex. B.c~~.. potrivit. con/or". cdnd md gdndesc la viata-mi.complement circumstantial de timp (ex.( . introducanq" subordonata).·. .. prepozitia de fiind ceruta de regentul verbal din PI)' I'll De observat ca reflexivul din constructia cu gerunziu (crezdndu-te) ocupa g pozitie sintactica de sine statatoare (vezi si 5.< nimic. .poslblla numai la. -in constructia: .complement 'circumstantial de loc (asa-numitul "dativ locativ"._:.~ 6. De retinut ca nu intreg inventarul de pronume nehotarate. Pentru posesiv. pentru feminin singular nominativ.t ~die9~iy~I~_. avand functia de complement direct . ca manifestare a fenomenului sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta". 0 POZ1tie sintactica de parte de propozitie.. cdnd md gtindesc la viaia-iy. cazul dativ (cerut de prepozitia conform). desi pot aparea in constructn echivalente cu gemtivul (obtinute analitic..' ceea ce se integreaza atat in P2 (unde are numai rol de relatie.=4p.atribut subtantival (sau pronominal) in dativ (ex. dovada cea mai clara 0 eonstituie nerealizarea acordului. Suntem contra lor). cat ~i prin pronume. prepozitia spre fiind ceruta de regentul vei fnainta). reflexivul ocupa 0 pozitie sintactica proprie de complement indirect. . acuzativ. identic c. a.. negative. ~mtr~ nehotarate. si.articol nehotarat. iar In P]> in pozitia de complement indh' rect.=20p. constructia cu genitivul este .. impotriva. cat ~i 2 in PI (in P2. pentru analiza) 2.morfologic. De exemplu. De retinut cit. _ prepozitii construite cu genitivul: asupra.. singur.. relativulsi interogativul cine nu au ~iS . in to~a~i~tea lui. Am ajuns tnaintea acestora).:WJ1~i~ii. introducand subordonata.. exprimat pnntr-un substantiv..' forme de genitiv. rol de parte. =: 81 . . . (lp. . deosebirile privesc valoar~a specials ~e "acuzativ neutru" ~i situatia sintactica: nu ocupa. It Din context. c.. 5. in PI' are rol de complement indirect. dar cu roluri diferite. si nu personal.prepozitii construite cu dativul: datoritd. realizabil numai In cazul substantivului.-. iar in PI' cu rol de complement indirect. dintre pronume. adica pentru forme care exprima mai multi pose.nume predicativ (ex.. relative ~i interogative se poate adjectiviza. . impreuna cu.complement circumstantial conditional (ex. plural. Trimit jieciiruia carti). relativul ce se include atat in P . a. intra in structura subiectului .) dent). ~ d. a sters-o d:n tara .•. f~i dau ghiont unilE .. .:· ·. . . curol de nume predicativ al copula~ tivului esti. Testul nr. a III-a.t« 10. 7. Se vor daexemple_pentm~sar. gratie. rezulta di te (crezdndu-te) este reflexiv. y • • ~~ . c·. Cdnd is-au descoperit hotiile. conform.complement circumstantial de relatie (ex. genul feminin nr. locul dumitale.' verificabila prin posibilitatea dublarii: si-a impus siesi.0 b. pronumele relativ compus ceea ce..locutiuni prepozitionale construite cu acuzativul: fata de. ce~e invariabile (ceva.·. numai reflexi~l. 9. .-. . . il).. indirect (se poate exprima atat prin substantiv. trimitere de ajutoare acestora). in cate doua sau chiar trei propozitii. De remarcat cele doua variante de constructie (ambele corecte): cea prepozitionala iprezenta a multe sparturi) ~i cea cazuala tprezenta multor sparturi). pozitie care impune substantivului student cazul dativ.. . 2p. .: asteptiirilor = . constituie singur 0 parte de propozitie: atribut adjectival.numeral cardinal cu valoare adjectivala. ele nu functioneaza ca adjective. am mari rezerve). feminin. 1 -in constructia: Rdzi / de ce intelegii/.intelegi ceva -._. _ .nu are. 2x2p.. .. cu ajutorul prepozitiei a: contra a orice. dedesubtul.. Sa se observe. a tot).··c. TcitaI2=10p.). 2x2p. in plus.. a ceva.:•• 7 ·b.~. De retinut ca.t .pronume personal de pcrs. pentru exemplul: Dau explicatii oricdrui student mi le cere. 0 stngura carte . <% Trebuie remarcat si fenomenul sintactic de dublare a complementului indirect: i exprimat prin forma accentuata de pronume personal (lui) si anticipat prin forma neaccentuara de reflexiv (-~i): sa-~i dovedeascd lui. ~i" nu pentru concurs) etc.. Astfel. tot).1. dar este imposibila la singular (cartea=alui tau). forma atona. a._ dupa modelul urmator: S-a purtat conform asteptdrilor.c:c""·· . lp. trimitere de ajutoare sinistratilor. 3. pentru exemplu. constituie singur 0 parte de propozitie: complement direct. cat si in P3 si in PI (in P3. . de propozitie. singular. are rol de relatie. 80 inaintea.complement lOx2p. adjcc~' tivul oricdrui preia tot cazul dativ. nu vei inainta niciodatdl/ spre ceea ce-ti inchipui2/ca e$ti3J. desi pronume1e reflexiv si eel personal pot aparea si eu regent substantival (ex.=4p. ci se include ca element component in structura unei locutiuni verbale ~i a unui verb. c. inte. proped~.complement circumstantial de scop (ex. Trimitstudentilor carp. se asterne drumuluiy. 4 1. A.:. Am intdlnit-o chiar ieri .so~l (ca~tea alor ~e! / alor no~tri). p 2' se integreaza In pozitia de subiect.. . $ De observat statutul relativelor. Pot fi indicate si alte functii sintactice: . .. A luat-o la fugd.c()r. grarea sintactica a grupului nominal oricdrui student atat in P 2' cat si in PI: 'in'. integrate simultan. articulat cu articolul hotarat enclitic -lor.iar. plural. Prin acord. b. ~i b.. . Ne-am intors fn vederea acestuia. azi. a.. Ieri si-a cumpdrat doud cdrti.. 0 carte ca asta nu ma intereseazd . a. as fi mai pro. 8. nu formeaza singur 0 parte de propozitie.

Vii trimitem ajutoare . Lipseste un . cazul acuzativ. forma atona. posesiv. genitiv.auxiliar al perfectului compus.·(acestei fete frumoase) a mele . atribut adjectival.=4p. 2x2p. pentru valoare.identic cu exemplul anterior. pentru valoare si analiza morfosintactica. dativ. autopirnica (adica.adjectiv pronominal demon~trativ? se acorda in gen. atribut adjectival. pers. dar nu stiu sigur. pe:s. pers. Vii impuneti numeroase restrictii alimentare . deci dativ.=4p.=4p. atnbut pronommal in dativ. semnul substantivizarii 11constituie articu1area si asezarea In pozitia de subject. direct.pronume personal. a predicatului). (cartea) aceluia . dativ singular. atribut pronominal genitival.. b. (Dau cartea) ciirui (elev are nevoie de ~a) . a II-a plural cazul acuzativ.adjectiv ~ronomlnal relativ. fetei acesteia .pronume personal.e. a. imi (impun) . f. forma neaccentuata.pronume reflexiv. forma atona.substantiv. pentru exemplu)' 9x2p. (cartea) lui Ion artlcol hotarat proclitic pentru genitiv. 01 ce frumoasd te-ai fdcut! . deosebirea este de valoare si de situatie sintactica (aici. numar si caz cu substantivul elev.identic cu exemplul antenor. Vii pierdeti timpu! cu nimicuri . identic exemplul antenor. intra in structura atributului substantival genitival lui Ion. Ip.auxiliar al prezumtivului.=6p.pronume personal.pronumereflexiv.Din text lipseste un. Vii considerati cei mai destepti din clasd . nu formeaza singur parte de propozitie. numar ~i caz cu substantlvul elevului. imi (convine) .adjectiv pronominal posesi~.a ll-a plural cazul acuzativ. atnbut adjectival. vind si maine . a III-a singular ~i plural. a. identic 4. 2x2p. iinplicit. c. sing. numar ~I caz cu substantivul elev.nal.adjectiy pronominal interogativ. Ne (doare) . compl. lp.. f. h. e. 4. (lp. g. ca valoare si ca functie.auxiliar al viitorului. . I plural. deosebirea ?e forma provine din topica posesivului fata de regent. g.=18p. atribut pronominal genitival. de atribut pronominal In dativ).=4p . I pl. Vti pleacd bdiatul . I. (Mii intreb) ciirui (elev i-am dat cartea) -: adjecti.morfologic.pronume personal. sing. atnbut adJ. (fetei) mele . 0 propozitie neanalizabila. compl. Nu vii dati seama de situatie .. acuzativ. ~tribut adje?tival. neintegrata sintactic. Ne (intrebiim)pronume reflexiv. compl. pers. 3x2p.pronume personal. se acorda in gen. c. nu are autonomie sintactica.morfologic. (cartea) lui . intra In structura fonnei verbalecompuse. Vii intalnesc zilnic prin Cismigiu .Bucovina) .pronume pers~nal. I. atnbut adjectival. numar ~i caz cu substantivulfete. nu apare dedit ideea rdzbundrii. b. identic 4. acesteifete . functia de complement direct. se acorda in gen. deci rara autonomie morfosintactica. c si d. a II~-a.morfologic. identic 4. d. deoseblrea provme din"philtra postpusa: e. numar ~i caz cu substa~tivul elev. i. indirect. folosit pentru a se desemna pe el insusi).v pr?nom~nal relativ.identic 3. c. complement indirect. pers. 3x2p. a II-a plural cazul dativ. pc care 11urmeaza imediat. Ciirui (elev i-am dat eartea?) . Poate 0 fi venind chiar astdzi. intra in componenta formei verbale compuse. restul. (cartea) acelui (elev). indirect. compI. a. provenit prin conversiune accidentala. se acorda in gen. poate constitui. (in cartea) ei .ectI:val. atnbut adjectival. deci rara autonomie morfosintactica. invariabil.. genitiv singular feminin. forma atona. f.adjectiv p~onomi.adjectiv prono~nal demo~str~tiv.A. compl. direct. pers. se acorda in gen si caz cu regentulfete. (in cartea) sa . intrand In componenta locutiunii verba1e si. 5. cazu1 dativ.un fragmentdetext estc. pers. desi subiect. (in eartea-) i . deosebirea de forma este urmarea postpunerii adjectivului demonstrativ) g. se ac. forma regionala pentru pers. dativ.pronume demonstrativ de departare.pronume reflexiv. forma de masculin singular.in genitiv. functia de complement direct. pentru pers.0" din text .adjectiv pronominal demonstrativ.=16p.=6p. "i s-o pdrut ": "ei s-o pregdtit" (TD . forma atona.ord~ in gen ~i caz cu substantivul feminin acuzativ). pers. a II-a plural cazul dativ. . 3x2p=6p.pronume personal. (lp. 2x2p.. Poate 0 fi venit chiar ieri. sta in cazul dativ. atnbut adjectival(identic exemplul anterior. dar nu pot fi sigur . indirect d. deci rara autonomic morfosintactica. forma neaccentuata. in gandu-vii mdrsav. pentru exemplu) 8x2p. atribut pronominal genitival. h. forma atona. care. 83 . ZX2p. se acorda in gen. identic 4. forma atona. pers. I pl. 0 sd. dativ. forma arona. Ne (pare bine) . un "dativ posesiv") si functia sintactica a dativului (aici. intra in structura fonnei verbale compuse.pronume personal. pers. masculin sing. a III-a singular. I. b. i. h. deosebirile privesc valoarea acestui dativ (aici. vii" . valoare de "datlv posesrv . (cartea elevului) aceluia . pers.interjectle. forma atona. singura. functia de complement indirect.

se a~orda l~ g~n si cazcu substantivul nebunei (feminin. @ prietenei . revin) . k. atribut adjectival. provenit prin conversiune din adjectiv. atribut adjectival. intranzitiv. I. Intrebdrile ce Ie-aiformulat sunt interesante. a III-a:. a. plural.adjectiv. atribut pronommal m. ca atribut verbal. @ de prietenii . b.=2p. cat si ca pronume demonstrativ in genitiv. genitiv. mterpretabila atat ca gerunziu neacordat. Total 7= 18p.adjectiv calificativ. mele= adjectiv pronominal posesiv.adjectiv. se acorda cu substantivul.substantiv. 8. preia articolul substantivului. genitiv. ~ complement direct (Elevul pe care fl ajuti este fratele meu). @ nebunei . se acorda in gen. 'irui. provenit din gerunziu.< mele . 11I.acuzativ (ce. a III -a sg. TotaI8=lOp. articulat cu articolul h~tarat enclitic -I.substantiv. atribut substantival genitiva~. . predicativ (tiumai moduteste 'n'epersonal si nepredicativ). functia sintactica rarnane aceeasi.adjectiv pronominal posesrv. e. * complement circumstantial de timp (Ziua in care I-am cunoscut a fost de neuitat). . atribut substantival prepozitional (are ca regent substantivul nebunei) b.. Solutie: a.pronume reflexiv. I.Iecturi e-al ~ atribut pronominal genitival (Elevul ale cdruilecturi le-ai apreciat este fratele meu). atnbut adjectival. masc.in ?en.. numar si caz cu substantivul. Dumnea!ui (imi cere) . 84 l. s~ ac?rda m gen ~l caz cu substantivul prietenei.substantiv provemt pnn converslUne.pronume personal. iar. numar si caz cu substantivul prieten. Dragu! (meu prieten. personal. atnbut substantival genitival (determine su?stantlvul plecarea!. avand ca regent un substantiv eel insusi in genitiv). pentru fiecare ambiguitate) 6.. atribut pronominal genitival). sintactic. iar. pe~s. fern. nominativ. ~m ~dje~tlv.. (0femeie) pliinsii.adjectiv pronominal posesrv.substantiv ingenitiv (determma substantivul plecarea). pe~s. Gerunziul suferind (din un bdtrdn suferind) are 0 forma neconcludenta. . forma atona. atribut adjectivaL I. ca atribut adjectival (cate 2p. . (Ip.acelasi tip de ambiguitate in exemplele: fetei acesteia _ elevului aceluia. 2x2p. predicativ (numai modul este nepersonal ~i nepredicativ). cazul vocativ. sing. masc. atribut adjectival..=4p. I. Ip. sing. cazul vocativ. d~tiv. Dragu! (meu prieten a dispdrut) . ti-am scris) . unde demonstrativul poate fi interpretat atat ca adjectiv acordat postpus. genitiv. atnbut adjectival. complement direct. atribut verbal. iar. Date fiind omonimia 1 sg. a. atribut verbal. fern. atnbut adjectival.. . v A • 3x3p. rara functie sintactica. atnbut adjectival. A A ~ A • 3x3p. sintactic. forma atona. * complement de agent (Elevul de care ai fost ajutat este fratele meu). pers.:a. B. I pI. se ~corda in gen si caz cu substantivul vere. cat ~i ca gerunziu acordat. ca atribut pronominal genitival. suferind . .verb conj. (eu impun . j. ca atribut adjectival. iar. se. pronumele imi po ate fi interpretat atat ca reflexiv (este solutia propusa in rezolvare). Dragul (meu. plecarea prietenei mele nebune.pronume personal. . cazul nominativ. subiect.personal. ~ nebune .verb conj .+lp. pentru analiza) 2x2p. gemtrv. (jemei) suferinde . @ lui . 7.' modul gerunziu. plecarea nebunei mele de priet~nii . intranzitiv. . cat ~i ca personal..~t de prepozitia de)..=4p. i. l.Ne(-am pierdut averea) .adjectiv calificativ antepus. valoare de "dativ posesiv". o complement circumstantial de mod (Modu! 'in care procedezi este umilitor). @ complement circumstantial de scop (Treburile pentru care at venit sunt urgente). C. numar si caz cu substantivul. sing.pronume personal. .acorda. '. d. (0 femeie) pliingiind . = 3 pl. se acorda in gen. atnbut pronornina l genitival. Ip. atribut pronominal in dativ.adjectiv calificativ antepus. ~ complement circumstantial de cauza (Am si uitat vorbele din cauza ciirora suferi). . acuzatrv.=9p.'l complement indirect (Elevul despre care ti-am vorbit este fratele meu). '" mele . (cartea) dumnealui . Functii circumstantiale: * complement circumstantial de loc iScoala lJ1 care am invdtat nu mai existdt.. B. pentru recunoastere. a III-a. singul~r. provenit din participiu. " <:'I l-am apreciat mult . difera cazul si functia (genitiv. pers. numar ~l caz cu substantivul prietenei. genitiv). (un bdtrdn).datlv. sintactic. dativ.ei impun) ~i neexprimarea subiectului. . sin tactic. Functii necircumstantiale: ill subiect (Elevul care a reusit primul esteJratele meu).~ . k. f?rrna atona. 85 . nearticulat. modul gerunziu.identic exemplul anterior. se acorda in gen. vocativ. Ambiguitati morfologice: c. A. pers. pers. preia articolul substantivului.pronume de politete. . valoare de "dativ posesiv". <:'I I-~u venit pdrintii .=9p.

.. Prin acord. cu privire la. avand functia de subiect pe langa verbul predicativ -i (variants scurta a lui este "existii').. Se potalege si alte prepozitii si Iocutiuni prepozitionale: multumitd (pentru dativ). modulindicativ. Elevul cu care am facut excursia .=lOp.. ii cauta. Pe lfmgii ai mei. <~o[nicn. 2. Testul nr.verbpredicativ. care subliniaza valoarea cantitativa). de exemplu: Am reusit grasie alor mel . acuzativ.pronume personal.forma regionala (obtinuta prin caderea lui v.r. . Distinctia alb este obligatoriu contextuala (calitatea de numeral cardinal apare numai in opozitie cu alte numerale sau in contexte adjectivale de tipul: singur. . fenornen care antreneaza si 0 modificare a raporturilor sintactice: subordonatul devine regent. Este nominativul. timpul viitor.. Exista specii de atribut pronominal realizabile numai prin pronume. pozitie care lmp~ne cazul dativ substantivului elev. inapoia (pentru genitiv). in exemplul: Dau cartea cdrui elev are nevoie de ea. ~i alte tipuri decomplemente circumstantiale (Elevul in privinta cdruia aveam indoieli . intranzitiv (in contexi). a III-a pl. dar imperativ. Asa se explica aparitia unui subiect in dativ. 3.. unde ocupa pozitia de subiect. pers. contra. tranzitiv. 2xl..complement sociativ. nemalavitnd . Trimit lucrarea profesoarei mele.Le trim it alor mel ajutoare. 5 5x2p. am sa ajung . a II-a sg. tranzitiv. . modul gerunziu.pronurne personal. 10. 3x2p. complement direct.9. b.5p. 3 2p. pers. complement direct. genitiv. atribut pronominal genitival. 8. complementcircumstantial de loc etc. Total general=200p. face parte din constructia infinitival a relativa ce ztce). a). vei crede :_ verb predicativ. care stau in nominativ.'/I ii (frigi pielea) . valoare de "dativ posesiv". Calitdtile lucrdrii mele sun! extraordinare. 6. complement indirect.tip de vii tor alcatuit cu auxiliarul a avea + conjunctivul. caci provine din transpunerea in vorbire indirecta a unei propozitii interogative. $ Ca functii circumstantiale. poate indepli~i num.. . Construit cu prepozitii ~i locutiuni prepozitionale. a II-a. cat despre. Ai mei au plecat.: . la mare. .. a. conj.acuzativ. - Lucrarea mea este bine apreciatd. 10. timpul viitor. .=6p. conj. forma atona nu si prin substantiv (este valoarea de "dativ posesiv" a dativului aton al pronumelui personal sireflexiv).din. conj. Elevul gratie ciiruia am reusit. acuzativ.auxiliarul vei si inchider~a grqplllui vocalic). atribut pronominal prepozitional. deasupra. pers.dativ.=IOp. . (ajutorul) fagaduit . 2p. complement instrumental (A reusit in viata faciind eforturi). Plecarea alor mei m-a nemultumit.verb copulativ... Un omonim gramatical: inuilnesti zilnic . B. dativ. personal (numai modul este nepredicativ si nepersonal). pers.t. In text apar: i8 ii (cduta) . personal. forma negativa (cu prefixul ne-.arii 1. in timp ce in exemplul: Dau cartea ciirui elev . vezi. apare un adjectiv pronominal relativ propriu-zis. 0 wid pe colega mea extrem de supiiratii. modul indicativ. nominativ. . conj. 5.auxiliar al viitorului (vczi 1.)omphnnent direct (determina gerunziul nemaiavand).a.·Diferenta dintre cele doua constructii este rezuItatul fenomenului de inversiune sintacticd. complement instrumental. modul indicativ. subiect (Se aude tuniind). atribut pronominal in dativ.verb predicativ.eroase alte functii sintactice. I. pers. Deosebirile privescmodul si persoana: indicativ prezent. neregulat. 3.verb predicativ. s-a construit un mare hotel. b. g. apare un adjectiv pronominal relativ-interogativ. a III-a.participiuadjectivizat (comportement specific participiului). a III-a (in a). timpul viitor. pers.=4p. iar regentul. a II-a sg.011sl1 uctie aparc In pozitia unui I. (ce) zice . atribut verbal (Ma impresioneaza un copil pliingiind). complement circumstantial de timp (sau de cauza). Draga mea sora. c.complement instrumental etc. 2p.Pentru gerunziu: 1. 86 1. x 87 . 5x2p.complement de relatie. subiect. forma atona. personal.=3p. a III-a. Nu se vor analiza d-voastrd ~i ce. * De observat. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). conj. a II-a sg. A. 3. in loc de. Ma gandesc ee-l vor alege). integrarea grupului nominal cdrui elev atat in subordonata. n 2x2p.. .l-am intdlnit pe ai mei pe stradd.).=6p. 7. a III-a.. 2. nume predicativ si element predicativ suplimenLd1 (Mil gdndesc ce va ajunge. dativul apare ~i la adjectivul relativ cdrui. atribut adjectival. modul infinitivprezent (Tara marca a. personal. sg. Totall:=14p. subordonat.aIII-a. incorporeaza si adverbul mai). pers. 2. ~at si in regenta. tranzitiv. 4. unde ocupa pozitia de complement indirect. vei ajunge . in afard de (pentru acuzativ).Gdndulla ai mei ma tulburd. complement direct (Aud tunfmd). ajuta~ma sa ies din tmpas. A. intranzitiv. Intreaga 1. dativ. a II-a (in b).. Si alte functii pot fi aduse in discutie: @ Ca functii necircumstantiale. forma arona de acuzativ.'/I De observat ca in exemplul: Ma intreb cdrui elev .

face parte din complementul circumstantial de timp fnainte de a fi jagaduit. este predicativa.conj. fiira autonomie lexico-grarnaticala. cu se devenit mardi a acestei diateze). . ai sa stii. b. 4. predicativ personal tranzitiv. conj.. tranzitiv. d. b. predicativ personal intranzitiv si reflexiv. are rolul unui complement indirect. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ ce. complement de relatie (De arsa. 2. I. sg. exprimatprin verb predicativ. 5.predicatverbal. facand parte dintr-o locutiune verbala: locutiunea in ansamblu. * In text. . diateza activa.forma de participiu s-a substantivizat (are ca maroa de substantivizare articolul demonstratrv). cazul acuzativ(cerut de prepozitia cu). e. articulat cu articolul hotarat enclitic -a. gazduire . intra in structura .}Xl9rfqsin~lictic. (De-lat sti. diateza activa. identic a. Stii teevar). lp. sg. predicativ impersonal intranzitiv. 88 89 . pers. fagaduit . a III-a.participiu adjectivizat. atribut adjectival (vezi ~i 3. c. 5x2p. 4. personal. substantiv feminin. functii comune cu ale adjectivului: 1. modul indicativ. 3. predicat verbal. copulativ impersonal intranzitiv. nearticulat. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ multiplu mare si tare. pers. cri refl:xiv obligatoriu. tranzitiv. sin tactic. predicativ impersonal intranzitiv. diateza activa pronominala. g. complement de timp (lnainte de a pleca. personala. cousuuiudu-se cu acuzativui (a crede pe cineva).verb copulativ.forma de supin. 9x2=18p. (cate lp. vezi alte patru functii sintactice. exprimat prin verb predicativ. timpul prezent. numar si caz cu regentul ajutorul (cazul acuzativ). 6. (n-)am ce sti. c.ii·taifjtiind. complementconcesiv ilf (Neavand 0 sdndtate bund. complemente indirecte. pers. a II-a sg. dar ne placea). se construieste cu 0 subiectiva). B. (£ In limba literara actuala. e. complement indirect (Este gata de a renuntay. d.. {incearcii)sa stii. de jagaduit . A. Vezi locutiunea verbala: a nu-si crede ochilor si urechilor.ne.2p. sintactic. diateza pas iva (varianta reflexiv-pasiva. b. * crede . a. atribut verbal tDorinta de a reusi este imensdy. a III-a sg . h. a. a. predicativ personal intranzitiv. unde este pasiv). Total 5=22p. complement instrumental. pentru functie. element predicativ suplimentar (llconsider prea tacut). dativ. cele fiigaduite . a. 4p. predicativ personal intranzitiv.=lOp. complement de cauza (De arsd ce era. a III-a sg. celor (cate . deosebirea consta in forma de mod si de persoana: indicativ prezent. 3. sintactic. b. cazul nominativ B. era ami. d. 81! se crede . plural. f. a.forma de participiu intra in structura gerunziului pasiv (unde fi este auxiliar al pasivului). copulativ personal intranzitiv.. a III-a. exprimat printr-un pronume relativ invariabil.pent~~n. a). formeaza un complement circumstantial de cauza. cazul acuzativ (cerut de prepozitia pentru). fiind jagiiduite . Doua aparitii ale luifagiiduit: iii de fagaduit . intranzitiv (in context. a III-a. a fi jagaduit . c. 7. vei sti. introdus prin prepozitia de.=20p.predicat verbal.infinitiv lung substantivizat.a) 5x4p.<Lli~ll. (poti) sti. _ ® erede .doua participii substantivizate (marc a de substantivizare 0 constituie articolul demonstrativ). a crede apare construit cu dativul. complement de mod (A intrat fdra afacezgomot). predicativ. exprimat prin verb impersonal (in context. se acorda in gen. nu ne-a pta cut deloc). substantiv feminin. nu-si crede ochilor ~i urechilor . substantive masculine. timpul perfectul compus. si-a schimbat regimul in tranzitiv. a).formei verbale compuse de infinitiv perfect (unde fi apare ca auxiliar al perfectului infinitiv). indicativ. vei ajunge (mare si tare) -verb copulativ (vezi 1. rabdarea . nume predicativ (Miincarea este prea arsii).(vreau) sa se fjtie. 2p . subiect (Nu se poate spune cum e mai bine). 5. 8. sintactic.predicat verbal. e.verbul a crede este lipsit de autonomie lexicala ~i gramaticala. $tiutu-l-ai '(afjade hain?). personal. si tot a reu~it). anuntd-mdl}.forma de participiu.uprip~i neciijip . 4. predicativ personal intranzitiv. este un complement circumstantial de relatie. modul imperativ.predicat verbal. (ce) e . introdus prin locutiunea prepozitionala inainte de. pentrndiateza. A. Pentru participiu. 2. a III-a sg. pentru exemplu) Pentru infinitiv: 1. intranzi~iva. complement indirect (sau de cauza). $ a crezut . este un complement indirect (determine verbul intranzitiv ne-am sdturatv. pers.infinitiv lungsubstantivizat. diateza activa pronominala. deci intranzitiv (constructie arhaica).5. conj. .forma de supin. smtactic..

).complement circumstantial opozitional..virgula a substantivului compus Harap-Alb indica prezenta cazului vocativ. sintactic. fara autonomie lexicogramaticala. construit. semnificd". poate fi adusa si forma fi de dativ. pers. diateza activa. B. personal. $' de recunoasterea participiului din componenta unei forme verbale inversate ($tiutu-I-ai). personal. B). a. valoare . deoarece participiile s-au \ substantivizat. apare ca auxiliar al viitoru. ne speriaserdm. (nu) meritd (sa faci efort).identic a. {imp .n-are(ce sefacej-: predicat verbal' ' diferenta fata de. Se construieste cu un complement direct. . indrumd. a. lipsit de autonomie lexico-gramaticala. rara valoare posesiva. 4.Q(! lipsavirgulei indica asezarea aceluiasi substantiv. deosebirea priveste exprimarea subiectului si a pozitiei de complement de loc.=14p. 90 .. b se limiteaza la constructia cu un complement indirect (Ia intelegereay. d. B.morfologie. se construieste cu un subiect personal si un compl. sa aibd. deci cu functia de complement indirect: ti trimit 0 scrisoare. Constructia intranzitiva a lui crede (crede + dativul) este un fapt sintactic arhaic.modul indicativ. f. formeaza. Data fiind omonimia 2 sg. lp. sintaxa) 6x2p. cu valoare de imperativ. veste forma negativa si natura determinantului (vezi 9. se vor compldcea.. indicativ. .complement circumstantial conditional. aiei.. . lipsit de autonomie Iexico-gramaticala. to Se pot adauga ~i alte functii ale gerunziului: .imperativukir.Celetrei exemple au in comun. fie exprimand timpul "cand nu mai avea ce zice". cu un complement direct. g. .' e. a IV-a. Ca omonim morfosintactic. C~onlc:ntarU 1. pers. crednd. I. a9aza. pers. forma negativa.predicat verbal. A). fiind si semnul asocierii cu . diateza activa. se chinuieste / se chinuie. 10. ddinuie. in limba actuala. exprimat prin verbul a reusi. prin propozitii introduse prin relativ.!y~1J!ll. fi cduta. 5. a compdrea. 24p. realizat printr-un supin (de terminat).. n-au fost incluse nici fonnele rdbdarea si gdzduire.=12p Total 8=22p. ar umple. . '" N-au fost incluse infinitive le din structura fonnelor verbale compuse (vei ajunge. 2. . identic a. ca forma de perfect compus. se include in structura looutiunii). 1» A. a.element predicativ suplimentar. . . deosebirea fata de a. ~ de recunoasterea conjunctivului variabil din componenta formelor verbale compuse (ai sa $tii) sau din constructia cu regente verbale. functioneaza ca auxiliarlsemiauxiliar). . a lua notite" vs. tranzitiv. va zdcea. . prezent. a. cheltuieste /cheltuie. conj. . n-are sii reuseascd . singur. a III-a.predicat verbal. dezagregd. $ In ce priveste functia sintactica a gerunziului din text. imperativ = 3 sg.element predicativ suplimentar. c.forma de participiu. 0 forma de viitor in trecut (avea. din componenta constructiei infinitivale relative en-am ce olti) sau din constructia cu verbul a putea (pot! olti). deci imposibilitatea acestuia de a primi determinanti proprii. timpul viitor (avea. 91 a 7x2p. indicativ prezent (forma rabda). pers. exprimat prin locutiune verbala (a avea. ~re (doud case) . diateza activa.complement circumstantial de relatie. inseamnd' "reprezinfa. c. Se construieste cu un complement direct . Total general=l Ssp. neregulat. to N-au fost incluse forme le (celor) asupriti si necdjiti. asocierea cu indicativul prezent. n-av~a s~ apuce . tranzitiv. Bea edt . a III-a sg. sa puna capdt. diateza activa.0 weal. lips it de autonomie lexico-gramatical a.. implicit. d. Se constmieste cu un subiect realizat pmtr-o constructie infinitivala relativaIce se fntdn:pla).. . B).. de 0 constructie tranzitiva. aibii parte . 9.~J?~ceq~Cfl. Dea Domnull.modala") si natura determinantului (vezi 9. insemneazd! "a pune un semn. creeazd. b.(am) fiigiiduit . b. (sau pl. . aici. va tdcea. alcatuieste predicatul verbal. . predicativ. de remarcat ambiguitatea semantica: posibilitatea de a-l interpreta fie exprimand cauza "pentru ca nu mai avea ce zice".lui). va transpdrea. 3. c. ' ' e. . realizate.nume predicativ. Se construieste cu un complement direct.predicat verbal. iutreo pozitie de subiect si. inlocuit. f.complement circumstantial de exceptie. fnfatigeaza. decarece infinitivele lungi sunt substantivizate (vezi 8.. b. (lp. a III-a sg. a II-a. regim oscilant (tranzitiv si intranzitiv). deosebirea de a. vei crede). a III-a sg. realizat printr-o constructic infinitivala relativa (CtI' s« fac(f).complement circumstantial de mod. b. '" Se pot aduce ~i alte functii pentru infinitiv: . b. Scrierea cor e c t a depinde: '" de recunoasterea infmitivului din structura fonnelor verbale compuse (vei sti. g . diferenta priveste valoarea verbului (aici. n-are(ce s~fnt4mplaJ .. d. forma negativa. c. care sunt lipsite de autonomie morfologica.predicat verbal. de-ai $ti). predicat verbal.diferentaatade cprif veste natura impersonala si intraiizitiva' verbului.complement circumstantial de scop. exprimat prin verb predicativ. b pria ~. punctuatia este singurul element distinctiv: separarea prin. 7x2p:=14p. intra in structura formei verbale compuse de perfect c?mpus. dar din motive diferite lipsa de autonomie morfosintactica a lui avea. locutiuneaeste la modul conjunctiv prezent (lipseste marca sa).realizat substantival (case). personal. are (de terminat) .Qonj. sg. conj. predicativ. a. A. modul indicativ. exprimat prin verbul a apuca. c priveste statutul tranzitiv al verbului. Total 9=28p.' . de loc.

3. tranzitiv (folosit absolut).. intranzitiv (in context). a III-a.j.predicat verbal. zicd . Pentru e. IiU tdcea ~i conditional: ar umple). diateza activa.. a). tranzitiv. pai~' tJCJP~ul. predicat verbal.$ Tre?uie deosebite formele de participiu.verb predicativ.dativ posesiv" ("urfX:hilQ{$i oC. sunt posibile douai mterpretan: e'.. va transpdrea. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv te devenit maroa a acestei diateze). . devenind un componeni obilgatoriu al acek. conj. @ Sa se distinga utilizarea personala si tranzitiva din e de cea impersonala si intranzitiva din d.. personal.este personalii~'ri . A.. B. intranzitiv (in context). '* este Impersonal. dar conjugarea a III-a: a umple).. <i Testul nr. pers. a II-a sg. diateza activa.. I I I ! 8. personal. intranzitiv (fiind reflexiv obligatoriu. predicat verbal.verb predicativ. prin semnul grafic [I] tchinuieste/chinuie. ~:_Re~i.) ZItIa de complement direct: personal (in a). sa zicd . este. 7. la origine. Alegerea constructiei / formei corecte depinde: <Il> de recunoasterea infinitive lor din structura formelor verb ale compuse (viitor: se vor compldcea. pers. personal.verb predicativ. de cele de sup in (din d si e1). Jil. a IV-a. cu pronume in acuzativ).. a transpiir~a.- ~ g.. obtinuta prin caderea lui v. repetate in cadrul unei tautologii. diateza activa. a ill-a sg. se construieste cu un complement indirectj Jar pozitia de subiect ramane nelexicalizata. ocupa. 93 92 . dar sescrie asazd.. giizduire .5p. in structura caruia nu apare sufixul -eazd. si b se reduce numai la tipul de pronume care ocupa po. forum -~i ~ste unj.. construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa-l stiu sanatos). se intdmpld. cele din.. devenit. neacceptate de normele literare actuale.verb predicativ. tranzitive. ie . numai modul este nepersonal. singur. rnal-IIlUll-J. a II-a sg. modul conjunctiv.''. predicat verbal. timpul prezent.~'i' h..i:" accepta vanane uoera pemru pers. din components gerunziului si a prezentului.rmafiigiiduit a fost discutata si la verb (vezi 3. are rolul de atribut pronominal in dativ. lll~orporat intr-o locutiune verbala.din~~ctur~ v~rbului si. O. $ Sa se retina natura de auxiliar (unii lingvisti il considers semiauxiliar deci ell pierdere partiala a autonomiei lexico-gramaticale) a lui avea din f. cu valoare de imperativ. b~ ?eosebirea dintre a. beie §i a formei iotacizate sa puie. a zdcea. creeazd. personal. . 'lY rabdare.. se com-i.5p. -eazd. a III-a..In lingvistica romaneasca . sau ).stinga folosirile predicative ale lui ave a (a.. singur. 1 ~l 11 pI. se scriu crednd.. maroa a diatezei reflexive. creeazd. modul conditional-optativ. predicativ. se stie etc. sa dai . personal.. a zice . primind un nume predicativ realizat prin substantiv (a. .jI de recunoasterea formelor populare de conjunctiv deie. a II-a sg. pers. d) de cele Tara a~t~nomle... predicatul verbal. in romana. 1). cea propusa in rezolvare. predicat verbal. fie ca formant al locutiunii (g). . pers. DOOM2 diferentiaza prin flexiune cele doua omonime: insemneaza' vs. timpul prezent. iar. timpul viitor (forma regionala. modul imperativ. se cuvine. c". a III-a sg. cheltuieste/cheltuiei ~. timpul prezent. . pastrandu-se intacta forma sufixelor: -dnd. tela. daca forma cele este interpretata ca: pronume demonstrativ de departare (similar aparitiilor din: cele care . <'" es~e~ copulativ. f01~ele de infinitiv lung sunt discutate si ca tipuri de conversiune. obliga. din co:uponenta formelor yerbale compuse. 6 1. conj. aici. Form~ ~~i " fac.e ~ar::e . ~dmJta~d un subiect perso~na (Ion ajungdndy... tendinta avand drept rezultat constructii reflexive neacceptate de norma sintactica literara.:~ 1. pers.. formeaza predicat verbal. zi .. modul conjunctiv. pers. fie cu statutul de participiu independent (I? c). ~ormea~~.. inseamruii]. conj.. conj. formand. a II-a sg. deoarece.. <!. neregulat.identic verbul anterior. b.'. persona le. pers.a-ptall:O"L. " o y?. i. a III-a. porta obhgatonu ca adjectiv. n~ face p~rte. va zdcea.diferentele fata de 1. este reflexi:. .b. ~~o. predicate verbals. diateza activa. 9. . predicative. modul conjunctiv. dar reflexiv (in b). conj.verbe cu morfologie identica. $ de re~cunoa~terea vanantelor literare libere acceptate de DOOM2 si marcate. . cu functia de atribut adjectival pe' langa un pronume.hilor:sai''). a III-a. ai face .• • . nu este de imperativ. d. s~a.zItle smtactica distincta ~I. aici..•.. a predicatului.. It!. pentru sintaxa) 9x2p.este impersonal. diateza activa.toriu: sensul "a parveni" se actualizeaza numai in prezent" reflexivului. sa ajungi . dupa modelul: se cade. s. in cazullui a insemna. modul conjunctiv piez€nt(lipse~te marca sit). (cate 1. $ de cuncasterea tendintei actuale de extindere a constructiei reflexive si la alte impersonale: se meritd. construindu-se cu 0 propozitie predicativa. I. a. a privesc modul si timpul verbului: modul indicativ. timpul prezent. f~tay: atuncifagiiduitese comporta adjectival. fnfiiti$eazay respecta componenta morfologica a cuvantului. a III-a. se pare. personal. "" de cunoasterea corecta a clasei' de conjug~re careia ii apartine verbul potrivit normei literare actuale (conj.a II-a sg. e2). fnfaMeazii. a II-a: a complacea. ..de la auxiliar). potrivit caruia grafia unor cuvinte tcrednd. DOOM2 nu mai .verb predicativ. . ai face.este copulativ. si ca tipuri d~ denvare (cu sufixul abstract -re) . ajuns 0 durere).). nedeterminata. te mdntuie . diateza activa. == b.=lSp. construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa ai neva':'. c. tranzitiv (in context).verb predicativ. fie cu eel de forma inclusa in structura modurilor ~i a timpurilor compuse (m ~a. a II-a sg. exceptand prezenta marcii de conjunctiv sa ~i valoarea. conj. . care. predicat verbal. ' 10. respectiv.' . pentru morfologie. data fimd valoarea de "dativ posesiv" ("copilul. modul imperativ (forma neregulata). Sa se di. pers. aeeasta lucrare normativa. de cunoasterea faptului ca inventarul de variante literarf libere este mult diferit in DOOM2 fata de DOOMl (de exemplu. !® de recunoasterea "principiului morfologic" din ortografia romaneasca. I I ! I. conj. fie ca auxiliar (e. WlllHl "Vi"'''''' fiind ne speriaserdm.intorci . Astfel.e. a tdcea.

@ omonime lexico-gramaticale: . introduce un complement indirect. l-a trim is 0 scrisoare). <8. dar . formeaza.=6p.forma de pronume personal persoana a III-a.complement circumstantial de loc. sa.=4p. 14p. pentru fie care conjunctie coordonatoare) Bx l p=Sp. 2p. ~i (inainte) . exprimat printr-un adverb de mod. dar. in urmd. formeaza.copulativ. . a III-a sg. . S-.. asa.forma de pronume personal persoana a III-a. personal. fiecare leaga propozitii principale. ceruta de impersonalul este. in ruptul capului. lp.conjunctie coordonatoare adversativa. Totall=22p. ceruta de regentul tranzitiv nu poti. iar. leaga doua propozitii principale.trei conjunctii coordonatoare copulative. ceruta de regentul tranzitiv ai face. s-(o intorci) . introduc cate 0 conditionala. ia (in text) . pers.pronume relativ invariabil. intranzitiv. care exprima 0 relatie de subordonare. (ex. sa.i (in urmd) . 2p.. 6xlp. . intranzitiv. . dacd. .doua complemente circurnstantiale de loc. personal. . sg. mai. cdnd.=6p. pers.doua conjunctii subordonatoare nespecializate. nu. b. exprimat printr-un adverb relativ de mod. predicatul verbal. introduce 0 concesiva. singur. (cate 2p. 3x2p. 2x2p. timpul viitor (forma regionala).de acasd .=4p. 2.copulativ.. introduce 0 subordonata subiectiva.cum ~ complement circumstantial de mod. (elite 1p. pers. df'(41i face) crmjunctie subordonatoare nespecializata. iii . predicatul verbal. (cum) ·este . = cum .. a. peste (pdcat) . modul indicativ. intr:millcapd propozitii subordonate. dacd . si. 2p. b.complement direct (al verbului tranzitiv ai face din subordonata). ce .' Interjectii ~i locutiuni interjectionale: ia.forma de conjunctiva verbului a lua. 3x2p.conjunctie coordonatoare copulativa._ copulativpersonal=intranzitiv: faritieaza"urrpredkaF nominal incomplet (se construieste cu propozitie predicativa). . a. @ Prepozitii: de.-. . ~i.interjectie. . b.cdnd. cum..forma de indicativ prezent a verbului a lua.daca. . formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ asa. .conjunctie coordonatoare adversativa. (2p.vezi supra. sg. @ omofone: . si. personal. . _ ce . (asa) e . conjunctii subordonatoare.' introduce 0 completiva directa. a.predicativ.prepozitie. grupate cu prepozitii) indeplinesc 0 functie de parte de propozitie: . acasd. a III-a sg. @ Conjunctii: si. 3. leaga doua propozitii subordonate care au acelasi element regent (cu totul exceptional. introduce 0 completive directa. a II-a. Elevul ia 0 carte de pe masdy. iar . de (acasd) . Ell Instrumente sintactice: _ Ia nivelul propozltiek apar prepozltli. . .predicativ. pe care 0 leaga de regentul intranzitivte silesti. ceruta de regentul tranzitiv a vre). Total 4=29p. sa.a vre ~ verb predicativ. 2p.. tranzitiv. . I-a intdlnit pe copii)..Ia nivelul frazei: apar conjunctii coordonatoare. intranzitiv. Yaihane . (ex. leaga propozitii principale. Ia tot ce Ii se cuvinel).conjunctie subordonatoare nespecializata. TotaI3=14p.=l8p. complement circumstantial de timp. Ea [pronuntat iaJ ne-a adus numai necazuri). md rag. predicat verbal. a III-a. 6x3p. acuzativ + auxiliar al perfectului compus (ex. cum .. in urmd . care exprima rapQI1\. este (sa dai) . pers. legand propozitii de acelasi fel.inainte. stabileste 0 relatie de coordonare la nivelul frazei. sau plural (ex. 4. pers. lp. sa {dai) . care exprima raporturi de coordonare intre propozitii. dacd.' @ Pronume relativ invariabil: ce. a III-a sg. intranzitiv. a Il-asg. introduce 0 modala. stabileste 0 relatie de subordonare la nivelul frazei. l l x l p== l lp.=13p. Adverbe ~ilocutiuni adverbiale: acum.c:. pronume si adverbe relative. sa(-l ajungi) .adverb relativ de timp. introduce 0 temporala.•. peste.forma de pronume personal de nominativ-acuzativ.. conj. 13xlp. relatia de coordonare se stabileste intre 0 subiectiva si 0 medals). de. pentru analiza sintactica) .vezi supra. si . Ia ce-o vrea $i plece mai repedel). # @ Numai pronumele relativ ~iunele adverbe (eventual.$i.introduce un complement circumstantial de loc. personal.adverb relativ de mod.=6p. pentru fiecare valoare.prepozitie. inainte. singur.doua nume predicative. 95 . facand parte din doua predicate nominale diferite. si. feminin (ex. introduce 0 subordonata completiva indirecta.identic.acum . _ asa.identic constructia anterioara. plural. pentru fiecare conjunctie subordonatcare) 7x2p . dativ + auxiliar al perfectului compus (ex. sa (zicd) . cum.forma de imperativ a verbului a lua. introduce 0 completiva directs. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ cum.lri·:desuP<')f!:lonare. impersonal (se construieste cu subiectiva). 2x2p..complement circumstantial de timp. cdnd .

predicat verbaL (lp. potrivit caruia un cuvant se deosebeste. c. lp.stabileste un raport de subordonare. TotaI7=12p. rezultatele nu l-au multumit .adverb de negatie. valorile sunt urmatoarele: numai .Este de fel din Ardeal. neavand rol de parte de propozitie.complement circumstantial de loc. pentru fiecare pronume si adverb relativ) timp + auxiliar al viitorului.De cat timp lipseste? Odata obiceiul petitului era puternie.stabileste un raport de coordonare copulativa intre doua propozitii completive directe. graf~c. Ip. de loc .=lOp.adjectiv pronominal nehotarat + substantiv.complement circumstantial de timp. ceruta de ciindva . * Sunt amdrdtd.adverb relativ de mod. pentru exemplele date. iar. $ Cu toate ca muncise fara odihnd.auiiai sa. Total 5=40p.:.=6p.Este de loc din nordul Bucovinei: ·Vino degrabiir~Degrabiifnare. de grabd-: prepozitie + substantiv. in al doilea enunt substantiv precedat de articol nehotarat. de fel. 6.numeral adverbial.conjunctie coordonatoare disjunctiva. (cate 3p. Vezi 4. a: in urmd. Numai astdzi am inidrziat . '" Se uitau de jur imprejur . sg. ~tfthill'1~tf': un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale. Vine ori azi. altfel. 2x3p. ca in exemplul: Scrie-ti zilnic in jurnal ce gande~ti!) b. * Mi-a povestit fntreaga pdtanie de-a fir a par . deci indeplineste functia de atribut pronominal in dativ. ci sd-mi si vorbeascd . pentru cit nu s-au tinut de promisiuni . de ciit . degrabii . ·Odata ee ai abandonat.Se intereseazd numai de cilt timp mai am nevoie. 5.adverb de restrictie + prepozitie + adjectiv relativ-interogativ. * Mergea de-a busilea . in enuntul al doilea. intruna . component al locutiunii conjunctionale odatii ce.. leaga doua complemente circumstantiale de timp. deloc . pentru fiecare exemplu) ! ~ I II ! l ~ I ! i I I ~. . pentru explicatia fiecarui omonim) lOx2p. al doilea predicat esteeliptic de auxiliarul pasiv. ciind va .=20p. N-a venit dedit Ion . pentru fiecare conjunctie) 2x3p. Sa te fntorcinumaidecat! . este preferat. Candva era tdndr si puternic . 01. pentru analiza) 5x2p.complement circumstantial de mod. 0 data .prepozitia intru + pronume nehotarat.adverb interogativ de (cate 2p. alt fel .. are valoare posesiva.adverb de restrictie. 7.Cdnd va trimite artieolul cerut? o. a. prima are valoare locativa ~i indeplineste functia de complement circumstantial de loc.A~ dori alt fel de mdncare. 0 predicativa.adverb de negatie. fiind 0 locutiune specializata pentru propozitia concesiva. pentru fiecare exemplu. iar.adverb de timp. Locutiuni conjunctlonale: $ Dorea nu numai sa md vadd. (cate lp.adverb de negatie + adverb de continuitate. Locutiuni adverbiale: # tt vedeam plecdnd din ciind in ciind .adverb de restrictie. numai ciirezultatula fostsub asteptdri . nu mai . 5x2p. Fii supus. scrie-ti . aici. (in exemplul dat. (cate lp.prepozitie + substantiv. Cuvantul ~t grupul omofon de cuvinte au valori gramaticale total diferite.prepozitie + adjectiv interogativ. forma atona.forma de imperativ singular + pronume reflexiv in cazul dativ.eum . '" Nu vrea sd fie deranjat in timp ce-si pregdteste examenul. scrieti . Toti guvernantii au fiicut promisiuni de crestere a niveluluide trai. pentru tipul de relatie). numai de cilt . decdt .adverb de mod. este posibila insa si functia de complement indirect.adverb de mod.adverb de timp. nu ai sanse de promovare.prepozitie + substantiv. Pentru evocare aleg 0 datafericita din copildrie. defel . Nu md sperii defel . 2x3p. pentru fiecare exemplu. TotaI6=20p.=lOp. " altfel . a doua intensifica negatia. d~ ~ Ymbin_:rreib:ra omofona de cuvinte (deci cu 0 pronuntie l identica).stabileste un raport de subordonare. maine .stabileste un raport desubordonare. 96 Grafia diferita se explica prin respectarea "principiului sintactic" din ?rtografia romaneasca. numaideciit ~ adverb de timp (are si nuanta modala). in ruptul eapului. "* S-a pregdtit destul de mult. intr-una . Nu s-a odihnit deloc . resultatul a fost altul oonjunctie neolo(!id.stabileste un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale. exprimate prin verbele a prefera ~i a fneuraja la diateza pasiva. El este altfel decdt mi-am imaginat .milasecevdscrls: Vorbea intruna -lntr-una din zile. 97 i .=6p.= 6p. A.forma de imperativ plural. '" De butui seam a cd gresise .Mdcar 0 data as vrea sd-l mai vdd. odata . or.complement circumstantial de mod.adverb conditional/de mod. (este) lncurajat -r-: doua predicate verbale distincte. 8. introduce verbul copulativ rdmdne.Ion nu mai merge la serviciu. nu poti sa revii . fiind 0 locutiune specializata pentru circumstantiala cauzala (lp. s-a pomenit cufamilia pe dap. fiind 0 locutiune specializata pentru circurnstantiala temporala.r dori alt fel de selectie decdt eel actual.

'. exprimat printr-un participiu substantivizat in cazul nominativ. iar reflexivul (care poate fi dublat) ocupa pozitia de complement direct. Se cunoaste (deja cine . * Am considerat. in dativ. fapt care favorizeaza confuzia celor doua forme verbale. 4. functii care. singur.diateza reflexiv-pasiva. b.este preferatul . conj. Are ca determinant complementul direct pleca. Argumente pentru natura verbala: selectia. a devenit marca acestei diateze. ci intr-una de element prcdicativ suplimentar. verbul zi ca intranzitiv. si nu un omofon. pentru a nu fi confundat cu imperativuI. Se stie (de cdtre toti) . se manifesta coocurent. indicativ.adverb predicativ de mod de probabilitate. B. c. tranzitiv. iar pronumele reflexiv (aici.diateza activa pronominala.diateza activa pronominala. indicativ prezent. d. Total 8= lOp.se afla la limita dintre valoarea verbala (cu un subiect subinteles si 0 completiva directa) si cea adverbiala (construit cu 0 subiectiva). N-am inregistrat ca ornonim.identic exemplul anterior. poate (cil) . 99 . figura constand in repetarea unui cuvant in pozitii sintactice diferite (in cazul nostru. in context. diferita de a imperativelor curente. a. are ca determinant nu un complement direct.. 5x4p.diateza activa pronominala. exprimat prin verb predicativ. 2p. Diferentele privesc diateza verbului ~i naturagramaticala vului 98 a reflexi- 2p. 1. e. se construieste cu un subiect postpus (0 carte)~i un complement indirect..predicat nominal. ca in constructii de tipul: li zice Ion. realizat prin infinitiv (rara marca prepozitionala a). ci 0 propozitie completiva directa. cu valoare de "datlv posesiv") indeplineste functia de atribut pronominal in dativ.=10p. deosebirea priveste sensul si constructia: sensul nu mai este modal. 0 propozitie principal a. de complement indirect. Atentie la omonirnia formei regionale de viitor cu forma de infinitiv (n zice. 0 are si pe aceea de maroa morfologica a conjunctivului. iar. ~ Sa se observe valoarea speciala a persoanei a II-a singulur. (19iJ pregiiteste (copi/ul) . implicit. numele predicativ este exprimat prin doua adjective calificative coordonate copulativ. 9. constituind un omograf. se acorda in gen si numar cu subiectul (masculin. <I' Sa se observe antepozitia formei atone de pronume in cazul imperativului te mantuie. a II-a. iar pronumele reflexiv (aici. b. trebuie (cii) . trebuie (sii) . impersonal (se construieste cu 0 subiectiva) si: unipersonal. $ Sa se observe tautologia: de-ai face ce-ai face. a. iar reflexivul. (ist) pregatefte (un ceai) .adverb predicativ de mod de probabilitate. Total 9=32p. formeaza. poate (sa) . formeaza un predicat verbal si. sg. '&Atentie la conjunctivul rara sa. Sunt acceptate ambele interpretari. in cazul nominativ. in dativ. intr-o propozitie concesiva si intr-o completiva directa). forma atona) ocupapozitia. c. este harnic !ji inteligent . este un complement circumstantial de mod (pe langa verbul pleaca).cui). deoarece substantivullume nu apare in pozitia de complement direct. nu este o persoana a adresarii.=20p. a aceleiasi conjunctii de subordonare (set) si posibilitatea de a aparea si in varianta reflexiv-impersonala (se poate sa fi plecat). mpcrativului cu indicativuI. poate (pleacd) . in textul dat. ~ Nu trebuie pierdut din vedere ca unele dintre elementele invariabile selectate indeplinesc.predicat verbal. Total general=273p. in acuzativ ~i dublu exprimat) ocupa pozitia de complement direct. alcatuit din verbul copulativ este sinumele predicativ preferatul. (Ion se) stie (nevinovat) . b. 10. a IV-a. 2X5p. in text. poate (pleca) . pierzandu-si valoarea pronorninala. a vre).' ..diateza reflexiv-pasiva (apare ~i semnul evident al acestei diateze: complementul de agent). ca in cazul verbuluicorespunzator. trebuie ~ identic primul exemplu. 3. personal. c. ca structura. deoarece acesta este variabil dupa caz (cine . a.). a. 2X5p. 0 propozitie principala. intranzitiv. b. (Ion se) cunoaste (pe sine) =diateza activa pronominala. iar pronumele reflexiv (aici. forma atona. de determinant. doua functii gramaticale. se construieste cu 0 subordonata subiectiva. caracterizata prin postpunere (spala-te).predicat nominal. 2x5p.=IOp.) . deci alta pronuntie. ci una cu valoare "generala". a devenit maroa a acestei diateze ~i intra in structura formei verbale. motiv suplimentar de confundare in text . pierzandu-si valoarea pronominala. Natura adverbiala se sustine mai ales semantic. pers. prezent.1 . caci are alta silabatie (doua silabe). A.=10p. iar reflexivul.=12p.adverb de mod de probabilitate. se construieste cu 0 propozitie subiectiva. exceptand tipul . lara functie predicativa. pe langa functia de instrument sintactic la nivelul frazei. li zice prostul clasei. '&N-am selectat sirelativul cine. a III-a sg. 3x4p. carenu i'iiifi'esfeunirrfinitiv.fiind prezente impreuna in toate 'aparitiile. b. este cazul lui sa. exprimat prin verb predicativ. constructia cu un conjunctiv perfect si contextul general accentuand sensul de probabilitate. alcatuit din verbul copulativ este si numele predicativ multiplu harnic si inteligent. in consecinta. a. care. simultan. Total lO=30p. care. conj.ci un conjunctiv. poate (sa pIece) .si substantivul ia.predicat verbal.

sa spun . conj. cele de negatie si cele de continuitatenu indeplinesc. Unele dintre cuvintele apartinand perechilor de omofone pot avea mai lexico-gramaticale.. '~. sa IlU nimereascii . se intdmpla..verb personal.c. se lungea.verb predicativ. pers. aceasta confuzie atrage si 0 grava greseala de segment are. Modele. '".verb (facepaite dintr-o expresie verbala). 7 1. pers. 4x2p. <?> de cat . predicat verbal. conj.. intranzitiv (in context). B. Grupurile: te duci. predicat verbal. conj. a HI-a singular. predicat verbal. conj. pers. n-oi fi. a IV-a. pentru recunoasterea iii analiza fiecarei forme) "" •. (ciite 2p. a fi chemiind . tranzitiv. predicativ. . voia . ~i eel de component cu functie tactica de sine statatcare: fie cu functia de complement (directsau indirect). nu se capdtd.'. singular. I. tranzitiv. modul indicativ. predicativ. '_'. a III-a. cuprindea. I plural.verb personal. intranzitiv. timpul imperfect. ". subiectul este inexistent). a III-a. ". modul indicativ. conj. Forme de perfect simplu: zise. n-avem a duce= verbpersonal. 1. pers. intranzitiv. ca formant al acestora. a III-a singular. voia. predicativ. diateza activa."~' . fie cu utilizare prepozitionala (lnvata mai dedit mine). forma atona de acuzativ. modul prezumtiv. modul indicativ.+ infinitiv). in mod curent. pers. 100 4x3p. A. 3..$i Forme de viitor: are sa cadd (rdu). predicativ. ajungea. timpul prezent. a II-a. pers. predicat verbal. se inchia. timpul prezent. a II-a. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv se. grafic. predicat verbal. tranzitiv (folosit absolut).. timpul perfect simplu. modul conjunctiv. conj. <?> ciind va ~ adverb relativ-interogativ sau relativ propriu-zis + auxiliar viitorului (Nu stiu cand va pleca. predicativ.'_.prepozitie + numeral (Am terminat de invdtat intr-una. forma negativa. forma regionala (realizata cu auxiliarula. 10. modul indicativ.. cu un predicat nominal cu nume predicativ multiplu.verb personal (in text.]..blle$hi tela. apare. pasiv. pers. Din clasa adverbelor.tii riurmii intre prb]Jozili'isaurntre nivelul frazei sau al textului. ® Forme de imperfect: umbla._.=20p._. pers. timpul imperfect. diateza activa. a Ill-a. deci lara functie sintactica). pers. Sa nu se confunde cele doua predicate pasive. rdspunse. timpul viitor (realizat cu auxiliarul a avea + conjunctivul).atat In propozitie. . predicativ. timpul viitor. In afara acestor exemple. Total1=34p.verb personal. pozitia subiectului ramane neexprimata). Sa nu se confunde utilizarea verbala cu cea adverbiala. de an<l. tranzitiv (folosit absolut).'. timpul imperfect. predicat verbal.verb personal. predicativ. pers. neregulat. predicat verbal. Model de analiza: zise .. gure. a Ill-a singular. 5. utilizat in vorbire indirecta.liza. a IV-a. pers.. singular. predicativ.J. modul conjunctiv. modul indicativ. predicat verbal. 'J 2x2p. Momentul ciind va pleca se etc. difera insa 101 . se ldtea. 2. are sd cadii (rdu) .. diateza activa.. personal. singular. modul imperativ.verb personal.. a IV-a. a lII-a singular. 0 functie de parte de propozitie. cu forma atona de dativ. i % Conjllhctia6tsta. nu scdpau. .+. a III-a. a III-a. impersonal (In text.verb personal. a III-a. predicat verbal. @ intr-una . $ Conjunctia ori poate aparea ~i singura. predicativ. De observat ambiguitatea reflexivului. diateza activa. conj. a III-a. conj. a lI-a singular. ' . in care se include cu functii diferite: ca maroa a diatezei reflexive sau ca maroa a reflexiv-pasivului.'. conj. 0. a predicatului. I. conj._. se ie. 7. se intdmpla. nedublata (Vine!on ori poate aparea . al doilea fiind eliptic de "U"H~a~l. a II-a. a III-a singular. tranzitiv (in context. pierzandu-se 0 propozitie. predicat verbal. J. ' '.:. are valoare de "dativ etic". tranzitiv. cat ~i.cu vorbirea directa). pers. diateza activa. neregulat. conj. predicativ. timpul viitor. se lungea. ada . . diateza activa. Cateva modele de analiza: umbla .. forma neregulata. ~". cu cea de atribut pronominal In dativ. intranzitiv.~ ~. care variaza intre statutul de component al unor forme verbale.-8p. prezent. timpul imperfect.. modul indicativ. predicat verbal. diateza reflexiva (pronumele reflexiv fi-. . (ciite 3p. obtinut prin caderea lui v-. devenit maroa a acesteidiateze). tranzitiv. predicat verbal.. reflexivul intra in structura verbului si. se ldtea. precum si cele utilizari adverbiale. zi . in alternants . se inchia. avea.tI I 4.n fraza. conj. pers. fie cu valoare conjunctionala (invafa mai bine dedit fnvaf eu). predicativ. modul indicativ.=4p. In toate constructiile. n-avem a duce. $ Forma de perfect compus: (. predicat verbal.adverb de comparatie. modul indicativ. diateza activa.. singular. pentru fiecare forma de imperfect) 10x2p. dupa semnele punctuatie [. b. ada. diateza activa. avea . tranzitiv.verb personal. au fost discutate si analizate numai situatiile actualizate exemplele date.. predicativ. cea predicativa ~i cea nepredicativa... b.verb impersonal.ti-)ai gasit. 9.=12p. a III-a singular.. se intiimpla . 8. diateza activa.verb personal. [. tranzitiv.. forma arhaica (alcatuita din auxiliarul a avea + infinitiv). implicit. diateza activa. timpul perfectul compus. nu in zile)..prepozitie + adverb relativ-interogativ (sau adjectiv tiv) (in vorbire indirecta: Se intereseaza de cat cdstig. singular. Testul nr. modul indicativ. mai pot aparea: * dedit . Se intereseazd de timp pierd).

=20p.=20p. 5x4p.ajungea (la stele) . . -'-numepredicativ(Dorin!a noastrd este de a giisi intelegerey. . fura functie de parte de propozitie: b. I. Inainte de a fi refuzat postul.~20p. . 6.complement circumstantial de mod (A in tra t fara a face nici eel mat mic zgOlnot). aici. tranzitiv (folosit absolut).rumCli modul. Pentru gerunziu: .verb autonom. . respectiv a predicatului.ic:a. predicat verbal. diateza reflexiva (cu marca reflexiva trecuta inaintea regentului putea). pentru supin: . (cate 2p. lp.subiect (Nu-mi este usor de spus asemenea cuvinte). dar nu e sigur. . con} a III-a. predicat verbal. a II-a. Tara autonomie morfosintactica. modul infinitiv.atribut verbal: 0 femeie suferind este 0 imagine tristd. De observat ca se grupeaza nu cu infinitivul.adverb de mod.verb personal. mcdul supin.element predicativ suplimentar: 0 simt chinuindu-se.se intiimpla pozitia subiectului apare 0 subordonata subiectiva conjunctionala. 4x2p.st tot a reusit. personal. n-avem a duce . a fi chemiind . avea (un mestesug) ~ verb de sinestatator.auxiliar al prezumtivului. care. nu are functie de parte de propozitie. (ti-)ai gdsit . conj. tranzitiv. 7. as mat sta. . . Tara autonomie morfosintactica. .complement direct: Simt adiind 0 boare de vdnt.=6p. tot (mestesugul} . (ele) tot (nu scapau) . 2p.complement indirect (Este aptd de a-si reluastudiile). Total 6=60p.~. de con]. complement circumstantial de timp. corelativ al propozitiei concesive. n-ai cum sa-l ocolestiy: d. intranzitiv. ci cu regentuI poate (ca particularitate de constructie a acestui regent).complement direct (Terminii de rezolvat fnaintea tuturor). Grupurile: ti-ai gdsit. (a-lsi inchipui. 2x2p. se ldtea. deci intra in structura verbului. b. prezent (lipsit de marca a.complement oiroumstautiul instrumental: Si-a [/ljJll(itu~it lulind medicamente. predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ).=6p Total 7=29p. are sa cadii (rdu). (a-si) inchipui ~ verb personal. .=4p. 2x2p.. a IV-a. * In al doilea grup. se intdmplay.preg. fara autonomie morfosintactica.verb pmonal. reflexivul are statut obligatoriu. de conj.complement indirect (Se pregdteste de plecat in strdindtatey. desi nu intra in structura verbului. varianta reflexivpasiva (in: se capata). . pentruexemplu) 4x4p. se inchia.=8p. fiind obligatoriu pentm sensu] contextual al verbului (in: te duci. Tara autonomie morfosintactica.rolul reflexivului: . ziimbind . a IV-a. 5x4p. A. seie. predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ). dar mi-e urtit pe fntuneric). a.doua verbe lipsite de pozitia slntactica a subiectulul. 5x4p. . complement circumstantial de scop. Alta valoare: pronume nehotarat (Crede tot ceea ce i se spune).auxiliar al perfectului conjunctiv. . fiind precedat de regentul putea).lJlergiind .auxiliar al viitorului arhaic. . in 3x2p. ~ Alte valori sintactice ale lui a fi: . este nepersonal si nepredicativ). . . giindeste-te bineJ).adjectiv pronominal nehotarat. trebuia sa te gdndestiy.complement circumstantial de timp (Piina a te decide. nu are rol sintactic autonom. (2p. modul gerunziu.complement circumstantial concesiv: Neinva!iind mai nimic. a IV-a. pentru analiza sintactica) 7x2p. 3x2p. reflexivul. are sa cadd (rdu) . pentru morfologie.conditiona~ infinitiv (Peate sa fi venit. cu sens activ.tjY{r.verb personal. '" Alte valori morfologice ale luifi: . 2p. ci a devenit marca a diatezei reflexive. pentru functie. a fi chemdnd . 103 . pentru statutul fiecarei forme de reflexiv In acuzativ) 4. .verb personal. A$ fi venit dacd stiam. modul gerunziu(face parte din constructia gerunziala absoluta Si mai mergdnd ei 0 bucataj. intranzitiv. 8.auxiliar al viitorului. (cate 2p. .maroa a diatezei pasive. se lungea. c.=4p.maroa a diatezei reflexive. complement circumstantial de mod. conj. intranzitiv. diateza activa. '» In primul grup. 2x4p. predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ). .auxiliar al pasivului iSolutia este aplicatd in tratamentul cancerului).auxiliar al perfectului compus. Pentru infinitiv: -subiect (Nu se poate spune edt a suferit). predicativ.predicativ impersonal (Cdnd este sa se intdmple necazul. (n-)oi fi . 2x2p.copulativ personal (Cartea imi este utilii).complement de relatie (De stat. atribut adjectival. 2p.nume predicativ (Suferinta lui este de neimaginatv. intranzitiv. diateza activa. . . complement direct. . predicativ. are forma de infinitiv. a.=14p. dupii viinat . cu valoare de "dativ etic" (vezi ~i 1).copulativ impersonal (Este uti! sa cunosti acest nou program).=16p. predicat verbal.=8p. conj.=4p.

=22p . (lp. eu valoare de "dativ etic". fie propozitii de acelasi fel (Ochila se ie dupd Harap-Alb ~i pornese tuscinci fnainte). numai. eire. cum (l-a fi chemind) . niciunul nu este la diateza activa pronominala. in.stabilesc relatii de subordonan!'in Trai~. 5p. inaintarea naratiei.# prepozltii si prepozitli compuse: fara de. ® valoare conditionala (De-at veni mdcar 0 data. circ. & prepozitie din components unei prepozitii eompuse (jara de) si a unei locutiuni adverbiale eu valoare superlativa (asa de lesne). eire. # eonj~~ctie coordonatoare copulativa. pentru exemplu) . tnselati. nu. @ artieol genitival (carte a profesorului).compI. introducand parti secundare de propozitie. TotallO=27p. de mod. si tot nu putea rdmdne indiferent). $ conectori textuali: si .eompI. tot. 'ill n-avem a te duce . de loc. stabilind legatura intre fraze. pentru eel de conjunctie) mal sus . de. mama dracului locutiune interjectionala. apoi "narativ". un fapt de natura terminologies.element predieativ suplimentar. predicate verbale. ~ & conector textual.compl. de mod. altfel spus. Cu Cunetie sintaetica Fiirii Cunetie sintactica unde(te dud) .a.=9p. obtinut prin caderea Iui v. pentru fieeare forma diferita) lOp. CU. ~ifi) + gerunziuI. asigurand. . pe.II prepozitie: n-avem a te duce de mana. (1p.i narativ"· " intra in componenta ~nei locutidni adjectivale (alta bdzddganie Iii mai Iii). -. iaca . cdnd . varianta obtinuta prin caderea lui v-.auxiliar al prezumtivului.compl. Total 9=34p. de. de loe. neintegrata sintactic: b.prepozitie devenita maroa a infinitivului. (lp. 2p. pentru fieeare semiadverb) (2p. . in. si. cd..riarativ". de. eire. si. De aeeea. . dupd. Hai si tu eu noi). De observat ca niciuna dintre fonnele atone de reflexiv din text nu au independenta sintactica sau. hai. pe sub. forma populara si regionala (rochia a noua). reflexivul. D. legand fie parti de propozrtie de acelasi feI (ex. de. (semladverbe) diu (are sd-ti caddt . si. fie la diateza reflexiv-pasiva. numai. pentru fieeare noua valoare. '. ® De observat viitorul arhaic (n-avem a duce). sa. sg. (pentru rolul in marearea relatiilor) $ conjunctll subordonatoare: dacd. (da~g/ ~." . '/ " eirc. in constructia ti-ai gdsit. supin sau gerunziu). " valoare finala (Vino de-mi cumpdrd medicamentelel).. forma compusa.stabilesc relatii de subordonare In propozitie. numai in arc se inchia tot mestesugul ~i puterea omului). ca.+2p. @ prepozitie cu valoare modala (miroase a paine calddy.doua interjectii integrate sintaetie. de timp.c.compI.. de loc. ~i nu conjunctivul. de mod (eu regent subinteles). alcatuita din doua auxiliare (a. de timp. b.~lJ0iliar regional al viitorului pentrupers.leaga parti de propozitii si propozitii de acelasi fel.B. . eirc.. eire. dar care poate genera mari confuzii. 2p. la.(din auxiliarul viito~l~i va). $ Atentie la omonimia formei regionale de viitor si a celei de infinitiv (a da).+2p. pentru fieeare adverb eu functie sintactica) 9xlp. b.!> (1. prin posibilitatea dej.4. dacd.compl. un verb personal si predieativ. de cuprindea pdmdntul in brate. intr-un text de factura populara. 2p. Astfel. e cunoscut sub numele de _. pentru statutul de prepozitie.compI. 9. (pe) acolo . 11 x2p. Total general=270p. la Creanga. sa. ca in limba actuala. cu. are rol stilistic. dupd. in structuracaruia se include infinitivul. eire. (2p. la.a III:a. * valoare concesiva (De piatrd de-ar fi fost. adica un verb care admite un subieet personal si care nu se construieste eu un nume predicativ. inainte . atunci . scdpau de ddnsul. asa de tare . . de mod.+2p.din auxiliarul va. . dacd. '3' adverb de mod de intarire (daca n-oi fi §i eu acolo.leaga fraze si fragmente ale textului. a. lp. dar. cu.compl. mai. " conjunctie subordonatoare consecutiva (asa se ldtea de tare.compl. '3' a fi chemdnd . <:If conjunctii coordonatoare: dar. verbul apare fie la diateza reflexiva. la. decdt.pierdere" a unui predieat. = 1. obtinut prin caderea lui v. maio atunci . 3. eire. 5. nu ocupa 0 pozitie de sine statatoare. generatoare de mari confuzii. si do ar. nu " si . ultima introduce un atribut). i~i pastreaza aeeste earaeteristici de constructie si daca apare la un mod nepersonal (infinitiv.. de timp. 2. de ajungea eu mana la luna'). cd. 0 pocitanie de om (primele introduc complemente. " articol demonstrativ. oare. . din. a. cu. asa de grozav . eire. ai vedea cd te-ai 10. de.compl. Mai speciala este forma de prezumtiv prezent. n-. De deosebit intre calitatea sintactica a verbelor (verbe personale si predicative) si calitatea de moduri nepersonale si nepredieative. asa se lungea de grozav. si nu smtactic. 2p. irifr6ducanCl'pfopozltii subordonate. 105 104 .

cu rol de nume predicativ (al copulativului e). in anumite conditii gramaticale. 2. pentru gerunziu: complement indirect. singular. si anume: . ambe1e semiadverbe de cornparatie: ca poate functiona ~i prepozitional. a II-a sg. Testul Dr. . 2. intemeiat . sunt posibile si alte valori: auxiliar al perfectului compus.punc- 3. Al doilea "ceea ce".. Pentru fiecare mod nepersonal. 3X2p. sunt posibile ~i alte functii sintactice. pe Hl. in cazullui a. . .. se include in P 2' unde indeplineste functia de subiect. 3x5p. {~De observat valorile semantice diferite ale adverbelor: . dar 0 realizeaza ca propozitie subiectiva conjunctionala sau ca mod nepersonal.. b. cazul nominativ. complement de scop. cazul dativ.. la nivelul propozitiei." co .subiectul constructiei infinitivale a fi a umilintd este realizat prin verbulla infinitiv a supune. I. atunci cand impune direct cazul acuzativ (este neascultdtor ca tine). pers.=16p. In P 2 .participiu (se comporta. 7.-. il au ~i pe acela de relatie.+2p. ca orice reflexiv complement direct. te . cazul dativ. (fntemeiat) pe drepturi . ciind. 3.infinitiv. 0:. mi .de interogatie (aare) etc.subiectul se realizeaza ca propozitie subiectiva (subiectiva P 2). prepozitie pentru marcarea analitica. d. (cate 5p.. Total I=28p.subiectul predicatului impersonal nu se pare este realizat prin partea de propozitie "complexa" a fi 0 umilintd. care si-a schimbat diateza.subiect exprimat. complement conditional. care se afla la diateza activa pronominala). forma atona. . a sili . a. .. vezi testu12.=4p. (cu valoare "generala"). 4p. 2. inexistent Ia celelaIte adverbe cu functie sintactica.subiect inclus (am vrea). ehiar si predicat (in uncle utilizari). cuiva .. In PI -i!. complement indirect. prezenta acestuia este sugerata de aparitia reflexivului te (a te supune). Solutie: b.•• pasiva. introduce subardonata atributiva. pronume demonstrativ semiindependent. . tat apare si ca semiadverb de continuitate. forma regionala. 8. 4. care. dedit poate functiona atat prepozitional. Pentru deciit intervine ~i fenomenul de ambiguitate.=lSp. I.. element predicativ suplimentar. pastrand acelasi statut de element inclus in doua propozitii: in P 3' numai cu rol de relatie. 4p. Solutie: subiect. Solutie: b.. interjectie. a II-a cu valoare "geneiala". apare ca morfem de gradare. pentru infinitiv atributverbal. 4p. cu rol de subiect (al predicatului e a .> apar doua subiecte exprimate. Pentru P2 . ". Pentru P3 . ca orice participiu. atribut adjectiva1. c. Valorile din text si numarul de valori cerut suplimentar nu epuizeaza lista extrem de bogata a omonimiilor morfologice si lexico-gramaticale caracterizand aceste forme (de exemplu. un subiect de pers.infinitiv.pronume nehotarat compus. In.. De observat ~i ambiguitatea unor semiadverbe: mai. iar in P 4' ca parte de propozitie. alcatuita din copulativulla infinitiv afi si nurnele predicativ umilintd. a relatiei de genitiv. complement opozitional.ngarolul de parte de propozitie..de negatie (nu). data fiind omonimia cu semiadverbul de restrictie (n-a venit decdt el). numai). 4. cum. Solutie: complement direct. pentru fiecare subiect din Pj) 2p. Pentru P 4 . 9.=6p 2p. dar ~i cu rol corelativ. prepozitie neologica asociata cu un numeral. TotalII=16p. . 4x4p.subiect exprimat prin pronumele relativ care.pronume relativ.pronume reflexiv. 1.1. de exemplu.. care. complement indirect. dar a carui asezare nu este in P 4' ci in P3' unde are si rol de relatie. a refuza .icand introduce 0 propozitie cornparativa (situatia din text). Pentru P1 . adjectival). ~ Atentia la statutul lui ca si al lui deciit.sili).6. complement de exceptio. $ De remarcat grupul adverbelor relative: unde.subiect exprimat prin pronumele relativ compus ceea ce. forma atonal complement direct (al infinitivului a supune. element predicativ suplimentar etc. pentru marc area relatiei concesive. U. pentru supin: atribut verbal. care .solutia b.de intarire (~i). De observat ca trasatura "impersonalitatii" poate avea manifestari sintactice diferite: fie di verbul nu admite deloc pozitia sintactica de subiect (vezi I-a fi chemdnd cumva). recunoasterea devine subiect (ca urmare a schirnbarii statutului regentului. nu ceea ce am vrea31 sa sefi intamplati/. introducand subordonata P3. cazul acuzativ. cand impune direct cazul acuzativ teste mai bun decdt mine). si-a schimbat functia sintactica din subiectin complement direct (traim ceea ce). pers.lstarie se cheamdl/ ceea ce s-a intdmplat cu adevarar/. fie ca accepta aceasta pozitie. 4p.A te supune cuival/ care nu e dedit fiinta ta inaltata21 nu mi se pare a fi a umilintd! I. la nivelul frazei. presupune identitate de referent cu subiectul.de restrictie (daar. 8 I. . singular. . d.pronume personal. De exemplu. trecand la diateza reflexiv- fuI7). ~ apare si un subiect neexprimat al infinitivului a supune. cat si conjunctional. 2p. 107 106 . ~. dar ~i ca semiadverb de continuitate sau de repetitie.. un subiect al verbului predicat si un subiect al infinitivului.

~ n-a fost (rdu) . se exprima printr-un substantiv (provemt pnn co~verslU~e din adverb).v~fl&hIl gupatru ~orme flexionare. intranzitiv.. it apar si doua subiecte neexprimate ale infinitivelor a (te) crede. 4p. a II-a.subiect. morfologie.=10p.la~l re~~nt: putea.pronume reflexiv. In PI: Oil apare un subiect exprimat: este subiectul predicatului. (a se) spune . ifl. la a carer "subintelegere" trimite prezenta reflexivului complement direct te (vezi supra. . artieulat eu articolul hotarfit enclitic -a.a grupul sunt mdrite este interpretat ca predicat nominal. intranzitiv. (a fi) rdu . realizat prin infinitivul a crede. it mai bine .nume predicativ. articulat cu articolul nehotarat proclitie o. pers. si anume: * (a se) fine .complement direct al regentului tranzitiv ar ji putut. impersonal. copulativ. feminin. pentru fiecare modificare) 2x4p. fata de primul copu~ lativ (e).t a te crede mai mic! I: mdresti In acelasi timp datoria si idealul tiiu2/. sg. fi riiu . comun. 1.acuzativ. 4x4p. 3.=16p. Om in adevdr bun e numai acelal/ care ar ji putut ji rau21 $i n-a jost3/. conj.. conj. cazul acuzativ. 2p. 2x5p. feminin. _ e . de pers. nominativ. se acorda in gen ~l numar cu subiectul (masculin.=8p '. eazul nominativ. 2. 1. 5x4p. pers. . sg. prezent. deductibil di~ subiectul infinitivului care Ii urmeaza. a III-a.!n ceruri nu se poate tine nicio socoteald' I de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul altuitr/.exprimat prin adjectiy:_calificativ.53. ~ datoria si idealul se transforma din complement direct multiplu In subiect multiplu.. analiza sintactica) V. exprimat prin substantiv in nominativ. personal. exprimat prin substantiv. diateza activa. subiect multiplu (vezi si realizarea acordului). gradul comparativ de superioritate.numele predicativ rdu (vezi V.subiect al infinitivului impersonal. precum nu se tine seamii florii de mirosul ei sau soarelui de lumina3/ pe care 0 riispa. contextual. grupul datoria si idea lui devine. 4.subiect(cerut de verbul impersonal se poate). a IV-a. 3. cu valoare "generala". It un predioat tranziti v este inloouit de unul lntranzhlv. ~e~lt de verbul impersonal nu se poate. tranzitiv. a II-a sg. $ unpredicat tranzitiv este inlocuit cu unul intranzitiv. 1). (a) face .verb personal. de pers. a Ill-asg. realizat ca parte de propozitie".. 2p. modul indicativ. 4. 4. dar eu alte caracteristici sintactiee: personal ~l tranzitrv. nearticulat. neregulat.pronume reflexiv. fie ca este interpretat ca pasiv (0 constructie pasiva devine. ill ar fi putut . nominativ. gradul pozitiv. genul neutru. rv A te crede maimare e totdeauna ma/binede?:a. comun.predicat nominal cu nume1e predicativ subinteles. 5p.predicat verbal.. b. sg. .complement direct. care este la diateza activa pronorninala) .nume predicati v pe langa verbu~ c~pulativ la infinitivji. sing. predicativ.=20p. VI. exprimat prin verbul ~ p'utea. in oricare interpretare.copulativul ji. Modificari: ill se introduce un nume predicativ (nu e altcineva). a IT-a (cu valoare "generala"). (cate 4p. 2).predicat nominal. a III-a. 5p. ~ grupul decdtfiinta devine.ntice. $ subiectul infinitivului este exprimat prin substantivul oamenii. la infinitiv prezent. forma negative. (2p. modul conditional..nume predicativ. este alcatui~a di~: . (a) te (crede) .verb copulativ. precedat de adverbul de restrictie decaf rara functie de parte de propozitie. intranzitiva). 5p.= 12p. $ e om . masculin. pers. apare exprimat numai verbul copulativ. unul al predicatului propozitiei Yar celalalt al infinitivului. a. lipsit de mar~a a (fiindca regentul este a putea). 3. (2p. TotaLHl". data fiind particularitatea de constructie a lui putea. exprimat prin substantiv. pers. a III-a sg.o data expril~at. nominativ. Total V=37p. caci are ca regent pe a putea.predicat nominal impersonal. nu are autonomie sintactica. (nu.complement direct (are ca regent i~fini~ivul tranzi~iv face_).. nominativ. 2.complexa". (a ji) 0 umilinta-« nume predicativ al eopulativului la infinitiv. perfect. morfologie. alta data s~~inteles: ~ subiectul verbului predicat este subinteles.se (pare) . (2p.nde:jte4/. a IV~a. morfologie) 4p.. sintaxa. sg.). avand ace. alcatuit din: it e .. In p 2' apar doua subiecte ide. e) dedit fiinta .nume predieativ. exprimat prin infinitiv. w socoteald . <$> 108 109 .. sg. singular. 1. nearticulat.=8p. sintaxa) 2x4p. a II-a (cu valoare "generala"). <x. conj. In P 2: subiectul este inclus (mdresti). In P apar doua subiecte exprimate. Total IV=40p.. exprimat prin infinitiv Tara marca a. m. lipsit de marca a. riiu . lit l. a+j3=8p. difera numai timpul si forma: perfect compus. complement de exceptie. inaceste noi conditii. exprimat prin adverb de mod.. devenind maroa a diatezei reflexive. e mai bine . _ om . cazul acuzatrv. exprimat prin substantiv. forma atona. 4p. alcatuit din: .p. subiecte de pers. forma arona. . . 4p. exprimat printr-un pronume nehotarat compus. neregulat. complement direct (al infinitivului. 3x4p. 2p. sg.

Total VII=50p. b. nearticulat. 4. .este complement direct in P 2 (are ca regent infinitivul ada). in constructie irnpersonala. devenind maroa a diatezeireflexive (cu valoare impersonala).direct. 2x2p. ca maid a reflexivului (cu valore impersonala). elementpredicativ suplimentar (Mri gdndesc ee-l vor numi). pers. exprimat prin su~st~ntiv co~un. . primul este feminin. (a-)~i (da oamenii) .identic cu prima aparitie. 2. diateza activa pronominala.complement indirect (determina adjectivul datori). * un atnbut verbal (avand). (lOp.dispar elementelc de relatie specifice frazei (pronumele relativ care si conjunctia subordonatoare sa').complement direct (determina verbul tran~ltIV nu mantuiey. inseamnd acela gata oricdnd a te fnviita si avand oricand st despre ce sa te invete. ada .~16p.Solutia: b.pronume personal.nume predicativ. (esti) III stare .sunt eliminate componente recuperabile semantic (vezi copulativul e) si se introduc sinonime si~tactice \conjuncti:u! este inlocuit eu infinitivul). . a II-a (cu valoare . sg. 2x5p. forma atona. care este la diateza activa pronorninala). feminin. 1.: singular. reiacomplementul antepus pe care.=24p. In p2 _ subiect exprimat prinpronumele nehotarat atdtia. . . la 0 faptd rea insd.. se explica prin integrarea acestui pronume relativ ~i in P l' predicatul din P 1 fiind eel care selecteazaaceasta prepozitie (se tine seamd deceva). a III-a pl. Total VIII=45p •.lnvil/iltvr de oament inseamna acela// care e gata oricdndi/ sa te fnvete3j si are oricdnd'/ si despre ce sa te fnvete5j I. 2. soarelui . sens activo 3. . _ cazul. modul infinitiv. caci locutiunea verbala a line seamd. 6x4p. a III-a. de lumina . implicit.=15p. * 4x4p. pentru fiecare subiect) ?l (nu) se (poate) -pronume reflexiv. # complement indirect: Ion este demn de numit in aceastd functie.acuzativ. exprimat prin verb personal. IX. de mirosul.. (cate 4p. Cdnd faci un lucru bun! I. Explicatie: ~ pe care -este complement direct in P4. . * de ceea ce . cazul dativ. @ 0 (rdspdndeste) . 3. tranzitiv. articulate cu articolul hotarat enclitic. Exemplu pentru solutia a: Elevul este inviua: sa gdndeas. tranzitiv (folosit absolut). 2p. pentru fiecare subiect) . 4. 2. i~i pierde. nominativ. exprimate prin substantive in acuzativ (caz cerut de prepozitia de). pentru explicarea modificarilor) lOp.. exprimat prin verb predicativ. fee 5p. Total VI=54p. 4. vm. "generaHi"). 1• I'n P l P3' P4' P6' P8 . 1Op.douacomplemente indirecte. capacitatea de a avea subiect. a predicatului. lOp. sg. (cate 2p.=l6p. Solupa 6 SoIutia 'Y a. prezent. $ subiect: E periculos de folosit acest aparat. si anume: * un atnb~t adjectival (g~ta): <t> un complement indirect (a fnviita). forma atona.~p. In text..florii.=20p. @ numepredicativ (Mri gdndesc ce va ajunge mai tdrziu).nume predicativ. pers. apare cu functiile: subiect (care) si complement indirect (despre ce).=l2p . articulate cu articol hotarat enclitic.. fiecare-si zice2j cd esti in stare'/ sa-~ indeplinesti si singur'/. atdtia se gdndesc' / ca poti obosii/ si ar fi pricat7j sa n-o mdntui8/.' ~.In P3' subiectul este inexistent. d. impreuna cu 111 . Solutia 0. formeaza. al do ilea. con]. . feminin. 3. Alte functii sintactice: *' complement direct (Ma gdndesc ce sa citesc). nominativ. P se transforma din propozitie de sine statatoare intr-o consiructie infinitivald relativd (vezi infinitivul lips~t de ma~e~ ": fnvata)' urmarea sintacticaeste pierderea unei propozitn ~l transformarea ei intr-o parte de propozitie "eomplexa": un complement direct. * nume predicativ: Suferinta este de nesuportat.+2p. modul sup in. astfel in cat inforrnatiasemantica global~ rarnane 11eschiinbata.subiect indus de pers. 3x5p. complement . conj. 8x2p. personal (numai mo~ul este nepredicativ si nepersonal). 1. primul este neutru. I. .. neutru. fiind !nlocu~te ~u partt de propozitie echivalente. forma atona.dispar trei propozitii subordonate. masculin.=4p. ~ (nu) se (tine seamd) . face parte din structura locutiunii verbale si. 2.~p 2x2p.subiect exprimat prin pronu1Tlele nehotarat fiecare. 3x4p. . cazul acuzativ.solutie b.~16p. aldoilea. prezenta prepozitiei de. e inviitat 4p. pentrunoua forma. complement indirect Calinfinitivului. . ~• In P . a III-a sg. predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ). ! VII. 4x4p.pronume reflexiv. exprimate prin substantive in dativ. de invdtat . deci exceptia dela regula de constructie a complementului direct. (ar fi) piicat . Solutie: a.+ 1Op. In p5 _ subiect realizat ca propozitie subiectiva (vczi subiectiva 7 sa n-o mdntui).doua complemente indirecte. pierde valoarea pronorninala. neregulat. exprimat prin locutiune adjectivala. singular. pers.c~.=lOp. In P 4' subiectul este subinteles. 110 5p. fiind intranzitiva.

pers.pronume reflexiv. a III-a sg. ceea ce explica interpretarea lui ca verb de sine statator con113 . se (gdndesc) . forma atona. fiind subiectul acestei propozitii. masculin. cazul dativ.. Pentru solutie. modul indicativ. cazul acuzativ. • Nusepoate obosi din (In'~iti~~.predicat verbal. vezi X.. forma negativa.pronume reflexiv. este complement direct. Atentie si la verbele sinonime fnsemna ~i reprezenta. 112 5p. Este motivul pentru care n-am interpretat infinitivul a supune ca subiect allui piirea. predicativ. Ii lipseste marca a (avand ca regent pe a putea). exprimat prin verb personal.pronume personal. impersonal (se construieste cu propozitia subiectiva cum te portis.predicat verbal. $ Atentie la cele doua constructii cu verbe copulative apropiate semantic: se cheamd (in 1) si inseamnd (in 3). prezent. cazul acuzativ. a. conj.pronume relativ. un de este pasiv).predicat verbal. Nu supdra! I pe cine nu ~tie21sa se supere'/.predicat verbal. * Luand articularea drept criteriu de distingere a subiectului de numele predicativ. cu numele predicativ realizat prin adverb (mai biney. vezisi testu19 (punctul I. verb aflat la diateza activa pronominala. personal. verb predicativ. ca particularitate de constructie a luiputea).n. modul infinitiv prezent. De observat caracteristica de constructie a complementului de exceptie. diateza activa (pronumele se uu este legat sintactic de a putea. pentru fiecare utilizare) 3x5p. tranzitiv (primeste complementul direct ma'). Atentie lasituatia proriirmelui relativ care se include in doua propozitii.. nu supdra . a II-a. conj. Sp. intranzitiv. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). afost prins .a impersonala a enuntului. in cazul din text. I. (md) supiirii . care cere prezenta unui determinant al verbului in raport cu care se stabileste "excePtia" sau. au constructie total diferita: spre deosebire de copulativul fnsemna. complement indirect al verbului zice.vezi mai sus -I.j-. conj. cu ~ rol de relatie in regenta. Xb=41p. tranzrtrv (primeste completiva directa). diateza pasiva. IV. . 3. (n-)o . de aceea. {~Prezenta predicatului nominal impersonal (sau a expresiei verbale impersonale. a III-a sg. modul indicativ. a IV-a. verb predicativ. b. a III-a sg.. (cate Sp. am interpretat substantivul istorie. . In absents acestuia. cu exceptia genu1ui. 2. a III-a. 4. se include sintactic atat In P 2' cat ~i in PI: in subordonata are functie de relatie. propozitia care urmeaza a fost calificata ca subiectiva. 3. ( .pronume reflexiv. verb predicatrv. II. complement indirect: Sunt gata de a obosi pentru ideea noastrd. perfectul compus. pers. desi sinonime. (poti) obosi . 4. se explica prin aparitia in pozitia subiectului a unui infinitiv (a crede). ¢. predicativ. forma atona. complement direct (al infinitivului apdra. pers.=10p. h. Sinonim sintactic: nu paate sa se apere. intranzitiv..verb predicativ. pers. Pentru interpretarea sintactica a constructiei cu pdrea. <a. Numai intr-o constructie personala subiectullui pdrea preceda verbul (El imi pare nerecunoscdtor I a fi nerecunoscdtory. ~iatalucrn X. 1). diateza activa. personal. si-a pierdut valoarea pronominala si a devenit maroa a diatezei reflexive.. complement direct.verbul copulativ ar fi. a.apdra) . pers. pentru gruparea cu putea. 3. dar cu rol de parte de propozitie in subordonata. 6p. altfel spus. III.. a. "exceptia" se stabileste in raport cu numele predicativ. . a III-a sg. care este feminin.. a III-a pl. forma atona. care este la diateza activa pronominala). nu poate . pentru fiecare nume predicativ) 3. fie la constructia cu un echivalent infinitival CMi se pdrea a fi 0 umilinta'}. determinantul precedat de restrictivuldecdt nu mai are functia de complement de exceptie. De retinut ca statutul de nume predicativ se pastreaza si in conditiile in care verbul copulativ apare la un mod nepredicativ (vezi afi 0 umilinta'). ci ca subiect al subiectului postpus acestuia. forma atona.OlllCn ' . fata de regenta. care obliga fie la constructia cu 0 subiectiva (Mi se parea sa fie 0 umilintdi. ~i functiede parte de propozitie. atunci cand amandoua se exprima prin substantiv. pe cine .. complement direct. 2.. ---. sublect: 4. intra In componenta verbului ~i a predicatului.. X.predicat verbal. Verbul a crede este semantic autonom (vezi.r. el apartine infinitivului urmator: nu poate a se apdra ~i "trece" inaintea lui putea. nume predicativ: Interesul lui e de a nu se obosi prea tare. Total general=420p. si sinonimia cu "a crede ca esti mai mare"). pers.=15p. expresia verbals impersonala ar fi pdcat (cate 4p. 3. spre deosebire de cea personala "EI nu se poate obosi"). cere prezenta unei constructii cu trei termeni. reprezenta este tranzitiv. care. C 2X5p.. a III-a sg. cum demonstreaza dublarea substantivului antepus prin forma atona o. hotaratoare a fost calitatea lui impersonala (mi se pare). acuzativ. tranzitiv. 4. -si . diateza reflexiva. ca nume predicativ si. tranzitiv (devenit intranzitiv in context. Total Xa. sa se supere . de altfel. exprimat prin verb personal. 1. cum mai este numita). 1. -I . diateza activa. (a) se (. ceea ce explica selectia prepozitiei pe. care este nearticulat.. introducand 0 propozitie completiva directa.

considerate. Pentru functia sintactica a relativului. aparitia formei accentuate. dar.. este posibila constructia verbului cu un pronume neaccentuat in acuzativ. 4. Am considerat ca riiu provine prin conversiune din adverb.3.. Pentru constructia regentului putea + infinitivul. ~i nu bun (face mult bine). avandin vedere ca in aceeasi pozitie sintactica apare forma bine. grupul apartine seriei de expresii verbale impersonale. cat si unul pasiv (vezi e. regentul supinului este un verb personal. 2. Tara nieio referire la persoana.V. 3p. avand deci un sens activ (vezi a. supinul reia ca subiect aceasta persoana. IV. $ Dad regentul supinului este impersonal. ar ji uti! (sa). 2. . determinantul supinului accepts 0 unica interpretare: de complement direct. a se supdra pe cineva. in plus. toate acceptabile. VI. un de constructia E tare dificil de rezolvat poate insemna si . ~i . Dar. respectiv mai mic). Raspuns h.· se integreaza sintacfic ·In ambele propozitii (in regents ~iIn subordonata). tiv. Vezi si un exercitiu special in testul 9. cu obiectul direct neexprimat. avand in vedere ca. @ Prezenta adjectivului negativ nicio (nicio socoteald) este semnul de autonomie gramaticala pentru substantivul socoteald si are drept consecinp interpretarea grupului a nu se fine nicio socotealti ca grup analizabil. si nu ca locutiune verbala. pronumele relativ se include in doua propozitii. lasti-md pe mine). adica atitudinea / aprecierea vorbitorului fata de cele enuntate. "fmi rdmdne ca eu sa rezolv"). *0 tdbdram pe ddnsai. Constructia ar ji pdcat este susceptibila de mai multe interpretari: '$ ca grup analizabil sau. avand. "ma pregdtesc sa rezolv ell"). se tine seama). $ De retinut ca verbele si locutiunile verbale intranzitive I~i pierd. Dintre cele trei solutii. VII. ca grup locutional. in consecinta. atunci interpretarea supinului nu poate fi decat pasiva. a. De retinut statutul constructiilor "relative infinitivale". pentru solutie. ca subiect al supinului pasiv.tennjnapJii acestuia. formal. Este stiut insa ca norma romaneasca de constructie cere ca forma. V. Exercitiul atrage atentia asupra variatiei de constructie a verbului asupdra (a supdra pe cineva. in cazul de fata. determinantul supinului nu poate fi decat complement direct. atrage grave greseli de analiza In ce priveste calificarea determinantilor. In consecinta. am preferat solutia nelocutionala. facand abstractie de prezenta relativului. de asemenea. Prin unnare. d. accentuata de pronume asezata in pozitia de obiect direct sa nu poata aparea tara prezenta formei atone (sunt imposibile constructii ca: apdrd pe mine. preiade. pentru urmatoarele considerente: . 4. iar supinul nu primeste un complement de agent. pentru argumentare) 6p. grup constroit cu 0 propozitie subiectiva. struit cu un element predicativ suplimentar (mai mare. 1. in cazul de fata. cand sunt utilizate impersonal. -'l Dad regentul supinului este impersonal si nu se face deloc rcferirea la per" soana. sedoarme si. * (3p. 4. Testul nr. forma relativului fiind ceruta de functia indeplinita In regenta.pronume: nu poate (a ·se) 'apara devine nu se poate apdra. determinantul supinului accepts ambele interpretari: complement directsi subiect.. explicatia este mai speciala. 4. 9 I. ca si acestea. ar ji important (sii) etc. unde Am terminat de rezolvat ~i Ma pregdtesc de rezolvat sunt echivalente cu "am terminat sa rezolv eu". si anume: $ Dad. b. dupa un infinitiv impersonal (a nu se tine) urmeaza subiectul socoteald. unde Mi-e greu de rezolvat ~i imi rdmdne de rezolvat sunt echivalente cu . "modalitatea". In mod curent.. relativul are rol de parte de . putea nu numai ca se construieste Tara marca a a infinitivului. * fi se bizuie pe colegi. 4. numai in aceste conditii sintactice. precum si dublarea cu 0 forma neaccentuata (vezi: lasd-md. Interpretarea are in vedere numai calitatea verbului (verb la infinitiv). 4. exprimand. dar exista 0 forma atona de pronume care trimite la persoana. VI. deci cu statut de parte de propozitie "complexa". VIII.semantic. iar ceea ce urmeaza nu poate avea decat 0 unica solutie de analiza. . 1. In timp ce in I. si nu din adjeo. In schimb supinul primeste un complement de agent (vezi c). atutlcidinq se ~x'prilllIpFinforrn~ atonede . e nevoie. variatie care. unde pe mine are sensul de "asupra mea ". supinul repeta acelasi subiect personal aI regentului. Potrivit acestei interpretari. 3. propozitienumaiin subordonata.« dificil sa se rezolve / sa jie rezolvat"). 1. f. @ Daca regentul este impersonal. ca apartinand nivelului propozitiei. atunci interpretarea supinului este arnbigua. in absents celei atone. se deosebeste de I. dimpotriva. In aceeasi serie. fie ca avand structura ar fi copulativ + nume predicativ.rni-e greu ca ell sa rezolv". «< in varianta analizabila.vezi si supra. se merge. ar ji rdu (sa). este semnul clar ca forma accentuata nu ocupa pozitia unui obiect direct. si nu ca verb copulativ ~inume predicativ. Sintactic. '$ In cazul constructiei las "pe mine. unde. neremarcata si neinterpretata corect.substantivul pdcat accepta determinanti adjectivali Carji mare pacat). un sens activ (vezi b. semn ca i~i pastreaza autonornia sintactica.ifie ca avand structura ar fi predicativ + subiect. e intuneric. e /rig. fie substantivul) nu admite substitutia cu 0 forma neaccentuata de pronume in acuzativ ~i nici dublarea cu aceasta (sunt imposibile constructii ca: *fi conteazd pe colegi. dupa modelul constructiilor: e toamrui. capacitatea de a accepta pozitia de subiect (vezi: se vine. vezi supra VI (statutullui ceea ce). Alegerea unuia dintre raspunsuri depinde de sensul supinului sub aspectul diatezei. a md supdra ceva). Argumentare: $ Constructia cu pe (fie precedand pronumele. constructia las' pe mine este deci 0 structura tranzitiva absoluta. cu predicat nominal impersonal. dupa modelul expresiilor verbale impersonale: ar ji bine (sa). h. si in acest caz.« dificil sa rezolvdm ". * laudd pe mine). derivand din constructia: lasd totul pe mine. acceptand atat un sens activ. ci pe cea de obiect indirect prepozitional. 115 114 .

Prdjitura e coaptd cu ceasul in mana. h. la interpretarea pasiva. t. numai una dintre constructii admite dublarea prin forma neaccentuata de pronume In acuzativ (sunt posibile constructiile: butonui il apasd. j. complement indirect. sa.predicat nominal (numele predicativ. sta in cazul nominativ).nga verbul n-am vdzut). . complement indirect (regent: te gdndestii. (numele predicativ este exprimat prin adverb relativ).predicat nominal incomplet. or da .=4p.=3p. f. complement de agent (pe langa predicatul pasiv am fost ajutat). fine mirue 3xlp. i-au trim is pe Ion profesor. ce. cazul genitiv. al do ilea are 2p.predicat verbal. au ajuns profesor . subiect (pe langa verbul invataj. complement indirect (regent: verbulintranzitiv sa md supdr). Regentul este un verb din clasa celor "dublu tranzitive". adverb re1ativ). sta in cazul nominativ). 1. implicit.predicat verbal. adjectivul dreaptd. 6xlp. are . 117 . pronume relativ. 2.+ Ip. cum. c. adjectivul calificativ bund. mai bine . Total III=14p. verbul i~i pastreaza cea de a doua valenta de acuzativ.+2p. ba . stau in cazul 2xI p. nu fie . Ip. cazul acuzativ (cernt de prepozitia la).=10p. cazul acuzativ (cerut de prepozitia din). ceea ce explica aparitia ca determinant a unui complement direct. nu se pdrea dreaptd . a. pentru caz) II x2p. complement direct (regent: verbul tranzitiv nu lasiv. 4xlp. Raspuns b. lp. i. Total I=24p. dar sunt neacceptate constructiile: *il apasd pe buton.predicat nominal (numele predicativ. b. g.predicat verbal. era darnicd . e. 1. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a). era frumoasd. Raspuns b. mai bine predicat nominal. pdrintii si-i supdrd. a.=3p. pentru analiza. participiile adjectivizate exprima calitati momentane ale norninalului subiect. este apreciat. . f. Argumentare: Forma neaccentuatade pronume nu dubleaza substantivul marcat grafic. pentru argumentare) 5x2p. Pantofii erau descusuti. adjective calificative. .=2p. d. . trebuie . 2.preuicai veroai. sd se preuteascd . Constructia permite introducerea altui substantiv in acuzativ pe care forma neaccentuata 11 dubleaza: l-au ales pe Ion profesor.predicat nominal .predicat verbal.r=Bp. n-a fi . c. cu atentie.predicat verbal.face . sta in cazul nominativ). se cade . desi constructiile pasiva si cu participiu pasiv determina pierderea unei valente de acuzativ si deci pierderea posibilitatii de constructie cu un complement direct.predicat verbal (adverbul de negatie preia valoarea verbului neexprimat). cu ceasul in mana.+lp. 1.+lp. Raspuns b. d. 6p. reluat prin forma atona ii (regent: va reveni). nume predicativ (pe langa verbul copulativ inseamnas. Raspuns: da. g. cazul dativ. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a). e greu . sd fie invdtat . e.ierau cusute de tocmeald". c. subiect (pe langa predicatul nominal este rdspunzdtory. subiect (pe panga verbul se va alege). 2xlp.predicat verbal. 116 3xlp.predicat verbal.. subiect (pe langa expresia verbals are nevoiey. 't In constructiile: Prdjitura e prea arsd si fard gust.predicat nominal (numele predicativ. subiect (pe langa verbul s-a spus). 6p.predicat verbal. e. sa dau . se mira . (cate l p. III. era -'-predicat verbal.predicate nominale (numele predicativefrumoasa. Raspuns a. semn ell substantivul marcat grafic se afla in afara fenomenului dublarii ~i deci nuindeplineste functia de complement direct. pentru recunoastere.=22p. semn semantic ~i sintactic al functiei de nurne predicativ a acestor participii. in mai. e . 2xlp. adjectivul participial invdtat. nurne predicative (pe langa verbul copulativ va ajunge. Raspuns b.predicate verb ale. hdrsti . care pot fi coordonate cu alte calitati (vezi: arsd :jifara gust). lp. a. auxiliarnl pasiv subinteles. pe prieteni ii invinuieste. 4. Ip.predicat verbal (interjectional).I I 2.=4p.. subiect (pe langa verbul s-a intdmplaty. oaga ae seama . i. lOp.predicat nominal Zx l p. n. n-avu parte .=6p. k.t l p.predicat verbal. complement indirect (pe langa verbul intranzitiv la infinitiv conta). de tocmeald.determinantii: din neatentie. 6p.predicat verbal. am constatat cd sportiva nu e pregdtitd. subiect (pe langa verbul se va intdmplay. d. darnicd. ciresele sunt coapte. IV. complement direct (pe la. subiect (pe langa verbul a intrat). b. 3. -i cum . sta in cazul nominativ). (este) ldudat . Argumentare: -$ In constructiile: Prdjitura afost arsd din neatentie. Total II=45p. ca si complementul de scop in vederea concursului "trimit" la existenta unui agent neexprimat si. nominativ).predicat nominal.prenicat veroai.predicat verbal. I p. 4p. Sportiva e pregdtitd GU mare atentie in vederea can cursu lui.=4p. cazul acuzativ (construit cu prepozitia pe).predicat nominal (numele predicativ. substantivulprofesor. *ii se suptird pe parinti). j. (lp.=2p: g. Argumentare: Desi sinonime. h. b. In exemplele date. sd fie burui .

puteri . exprimat prin numeral distributiv cu valoare adjectivala. exprimat prin adjectiv pronominal de intarire. acuzativ (cerut de prepozitia de). articolul substantivului este preluat de adjectivul marilor. cat si inregenta. singular. (curaju!) tuturora. in b. articulat cu articolul nehotarat proclitic unui. pers. (respectul) de altii. singular. diateza activa pronominala.. 3x2p. exprimat printr-un pronUil1e nehotarat. numar si caz cu regentul (feminin. Explicatia acestor exceptii o constituie una dintre manifestarile fenomenului de "impletire a subordonatei cu regenta". se acorda in gen. (cate lp. primul. a III-a. -# marilor (puteri) ascunse . @ (colaboratoru!) de . a II-a. un atribut substantival prepozitional. timpul prezent.doua atribute adjectivale.doua atribute adjectivale. $ (lauda) altora .g. acuzativj. in c.isintaxa. un adjectiv participial. lfiasculih. cazul genitiv. @ (unui) singur adeviirat (scriitor) . singular). singular. numar si caz eu regentul (feminin. eroi. se acorda in gen si caz cu regentulfapta (feminin. se acorda in gen. (lp. (curaju!) fiesteciiruia .atribut verbal. (in vederea) tuturora . cu rolul de subiect sau de complement direct. pentru caz. preia articolul hotarat al substantivului. lp. $ 0 2x2p.atribut adjectival. vezi a. * fieee (clipd) . forma arhaica de masculin singular. $ (colaboratorul) al . se acorda in gen si caz cu substantivulfapta (feminin.e (faptd) a ta . vezi h.). singular. acuzativ. al doilea. VI. $ (dreptul) de a . iar pronumele este un demonstrativ de departare." ill doilea. ambele au gradul pozitiv. un atribut pronominal prepozitional. '* (aurul) de deasupra. primul avand ca regent un substantiv. aparand deci la acuzativ (caz cerutde aceasta prepozitie). morfologie) b. cazul genitiv. cazul acuzativ (cerut de prepozitia de).=6p. precedat de articolul genitival al (cu forma de masculin. cu alta prepozitie decat pe). a. a IV-a. substantivul este defectiv de plural. cu alte functii sintactice functii care reclama alt caz decat eel din subordonata (in a: este atribut pronominal genitival.. genitiv. (0 scoald) intreagii . acuzativ). plural. pentru argumentare) 7x3p.prepozitie. este complement direct. valoare de "dativ posesiv". numar si caz cu regentul mdndrie (feminin. * ~i-(ar fiferecat cal. (faptd) . a II-a.=21p. .=4p. morfologic. pentru morfologie. cazul dativ.$(deosebirea) intre aurul si eel . Total IV=43p. un pronume compus.genitiv.'J:sr:~~~!~~p_~~I~. exprimate prin adjective care se acorda In gen. exprimat prin adjectiv propriu-zis. ~i anume: includerea pronumelui relativ atat in subordonata. gen. al doilea. introduce atributul substantival genitival a . eroi.caiu!) . se acorda in gen. (eel) diniiuntru . b.. masculin. exprimat prin pronume reflexiv. morfologic. conj. a III-a.atribut substantival prepozitional. exprimat prin pronume nehotarat.). plural. pers. cere cazul acuzativ. (refpectu!) de sine . exprimat prin adjectiv pronominal posesiv. primul este un adjectiv calificativ antepus.atribut adjectival. Ip. precedat de marca infinitivului a si de prepozitia de. ambele sunt introduse prin prepozitia fntre. a . iar al do ilea.. exprimat prin substantiv comun.. de singular masculin.doua atribute adverbiale.=l6p 8x~p. numar si caz cu regentul pronominal (pers. Total V=54p. modul infinitiv. (1p. acuzativ(cenit de prepoiitiade). singular. V.este nepersonal si nepredicativ).:. ambele sunt exprimate prin pronume nehotarate in .=4p. dativ) ~i de la regula de construcpe a complementului direct (construit prepozitional.=4p. c. numar ~i caz cu substantivul eroi (masculin. femirrin.atribut substantival genitival. forma accentuata.atribut adjectival. se acorda in persoana. exprimate prin adjective. 119 118 . cu forma de plural. tribut substantival geiiitival. precedat de articolul genitival a (cu forma de feminin sing. plural. sg. genitiv).. ~orninati~).tiv relativ.adjectiv pronominal nehotarat. * ciite 2x2p. precedat de articolul genitival a. lp. lp..atribut pronominal genitival. apar exceptii de la regula de constructie a subiectului (subiectul in genitiv..atribut adjectival.atribut pronominal genitival. sg. plural.=4p..exprimat a prin substantiv comun.atribut adjectival. cu forma semiindependenta eel. forma atona. se exprima prin adjectiv pronominal nehotarat. plural. acuzativ). sing. pentru sintaxa) 2x2p..atribut substantival genitival.atribut pronominal prepozitional. numar si caz cu regentul (feminin.atribut adjectival. singular. genitiv). pers. atribut adjectival. se acorda in gen. a. exprimat prin adjectiv calificativ. personal si predicativ (numai modul. masculin. toti . 8x2p. pentru roluI sintactic. feminin.atribute pronominale prepozitionale. e. iar al doilea. primul. ambele sunt exprimate prin adverbe de loco g. care 11preceda.. primul. exprimat prin verb tranzitiv (in pozitia obiectului direct apare reflexivul). este complement indirect prepozitional etc.doua atribute prepozitionale. A. se acorda in gen.Argumentare: In exemplele a . genitiv. exprimat prin substantiv.$ eea mai mare (mdndrie) . exprimat prin substantiv. un pronume. numar ~i caz cu regentul scriitor (masculin.. pe . ~ (mdndrie) a omului .. f.. clipii . ~ (consideraiie) de sine .. acuzativ). introduce complementul direct pe .. cu forma de feminin singular. cazul acuzativ). f> (pentru tine) tnsuti .. acuzativ). * (auru!) unui seriitor . 2x2p.=16p. 2x2p.=4p. nearticulat. d. simti . exprimat prmpronume reflexiv..atribut pronominal in dativ. masculin.atribute pronominale genitivale. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui.prepozitie simpla.

putea vorbeascd.prepozitie. exista lingvisti care adopta alta interpretare."". Total VI=48p. (cite 2p. g. examenului . Raspunsuri: a.subiect (in prima subordonata). Argumente: . numar si caz cu regentul profesori (masculin. fiecare dintre noi. eire. atribut adjectival d. pronume nehotarat .complement circumstantial de loc. (ne-am intdlnit) in loeul. complement direct . acesti . Ip. introduce un atribut substantival prepozitional (dintre prieteni. pronume nehotarat de cantitate . B.subiect (in prima subordonata). departe de casii. e. Solutia propusa arespectat punctul de vedere din gramatica traditionala.nume predicativ. 4x2p. constand in omonimia auxiliarului de perfect compus: 3 sg. niciuna dintre solutiile a.adverb nehotarat de timp cu valoare relativa. VIII.+4xlp:=6p.. de mod de masura.U valoare relativa. c. A. fie circumstantial de loc (apasd pe buton). b. Citeste zilnic. B. exernplu) 5x2p.adverb nehotarat de cantitate cu valoare relativa.=8p. pronume. subiect . '!'1 Prezenta adjectivului multe (multe ruicdfale) este semn de autonomie sintactica pentru substantivul ndcdfale. complement direct ."3. exprimat printr-o locutiune adjectivala. in loeul (banilor) . pentru elevii . e. '4 Adverbul mai bine admite copulativul. IX.compI.pronume nehotarat cu valoare relativa.tif.atribut adjectival.=10p. . 2p. de exceptie.c1. pentru veselia . b. nu se poate coordona cu celalalt complement. . dar predicativ. . 120 2x2p. d. asupra . Total VIII=16p. b.pronume nehotarat cu valoare relativa. d.=4p. b. 2p. In gramatica structurala insa.subiect.iyaJ. atribut adjectiva!.adjectiv calificativ. ~i un determinant modal al supinului (greu). a. profesori. Substantivul subliniat indeplineste functia de element predicativ suplimentar. introduce un atribut substantival prepozitional. comp!.atribut pronominal prepozitional (determina substantivul grija). aproximativ zece Zuni. c. pentru revederea .=4p. c.=8p. pers. se acorda in gen.=6p.nu admite dublarea prin forma atona de pronume in acuzativ. 3X2p. 2x2p. adverb nehotarat de cantitate . de mod de masura .=6p.si caz cu substantivulprieteni (masculin. 2p. complement indirect . Q cartenouii. _ @ In afara interpretarii ca predicat nominal a grupului e greu. solutie preluata ~i de gramatica scolara. c. Raspunsuri: a.locutiune prepozitionala. COUlcnta:W'ii I. altfel de (coZaborator) . c nu este valabila.. de timp . De oPOS. f. Este bolnavd de micii. 3x2p.prepozitie. (renunt) . pentru recunoasterea seriei). se acorda in gen.zece . eire. plural. cazul genitiv. adverb nehotarat de timp .i. altfel. este fie indirect (se supdrd pe piirinti.complement indirect. de exceptie. c. . Bravo lor!. exprimand existenta (sa nufie). atribut adjectiva!. singular. locuieste deasupra).. rnorfologie. i ! I cu substantivul eroi (acuzativ). recunoastere. opozitional. pentru exernplu. dintre . sintaxa) 6x4p. acuzativ). caiet al elevului. pentru ceilalti .adjt!. atribut.+4xlp. plecarea impreunii.complement circumstantial conditional.complement circumstantial de cauza. cere cazul acuzativ. precedat de articolul genitival ai (acordat in gen ~i numar cu regentul prieteni).=4p. numar.subiect.=24p.=6p. n. anume: un predicat nominal e de purtat. cu numele predicativ realizat prin adverb. 2. comp!. uti/a societiitii. a. if" Sa se observe diferenta dintre cele doua aparitii ale verbului a fi: copulativ. formeaza impreuna cu prepozitia impotriva un atribut substantival prepozitional (determina substantivul discutiilei e. 2x2p. (procedeazd) altfel ~ complement circumstantial de mod. se acorda In caz I ! I . (este) altfel . formeaza predicat nomina!. introduce un comp!. Pesemne cd n-a. doi din clasii. fost atent. constructie derivand din: e greu depurtat popia.. comun. 4. comp!.nostri . genul neutru.=6p. 2p.cuvantul subliniat nu este afectat de pasivizare. Raspuns:c (exemple: FilmuZ este nou. dd vina pe prieteni). d. cere cazul acuzativ. f." Sa Total general=280p.compl. Raspuns: c (exemple: Este important sd fii atent. plural. subiect . e. 2.comp!. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui. determina numeralul doi). Am. introduce un comp!. 121 4x2p.in constructia activa. VII. eire. de timp.I1U.. ai. apare un arhaism morfologic. 2x2p. I. in locul (prietenului) . = 3 pl.- X. cu numele predicativ realizat prin sup in. cere cazul genitiv. de aceea. eire. In constructiile in care nu are functia de complement direct. Consideram acceptabile ambele solutii. ceea ce atrage neincluderea lui in componenta predicatului. (lp. eire. eire.nehotarat .comp!. circumstantial conditional.numeral cardinal cu valoare adjectivala. a.pronume nehotarat de cantitate (. (lp.locutiune prepozitionala.=4p.complement circumstantial de scop.prepozitie. eire. acuzativ). cu dublu obiect direct.pronume nehotarat cu valoare relativa. eei mai buni . se acorda In gen ~i caz cu substantivul regent (masculin. $ In constructia cum au ajuns profesor. gradul superlativ relativ. despre . a.substantiv. direct .adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere. 3x2p. construit cu 0 propozitie predicativa (n-a fi cum se cade). . pronume nehotarat . acuzativ). introduce complementul indirect despre .adjectiv pronominal posesiv.

. sigur. chiar daca substantivul este de origine verbala si pastreaza neschimbati unii determinanti de tip verbal (trimitere de ajutoare copiilor de ciitre organizafiilenonguvernamentale. de» . IV. este .. aproape zece copii).~""C:. rol de parte de propozitie numai in subordonata pe care 0 introduce.. De retinut ca prepozitia de (de frumoasd. 'Iesrut nr. care cere in mod necesar prezenta unei structuri temare: exceptia priveste subiectul. '" Complementul apare rar ca determinant al unui numeral (vezi A.·'de. b. ceea ce obliga la recunoasterea a doua predicate verbale..imi trebuiau cdrti. in primul exemplu. 2x5p. Raspuns: b (completiva indirecta) 4. prin cea de acuzativ (ma mira. anume: in substantiv.... f... intranzitiv. iar forma de caz sau cea prepozitionala se explica prin functia pe care 0 ocupa fata de regenta.. dar intreaga constructie a + substantiv este echivalenta cu un genitiv. g): numai pentru numeralele cu valoare adjectivala. g. celui de al doilea lipsindu-i auxiliarul pasiv.'''. de aceea.. Este si motivul pentru care acest a introduce un atribut genitival. a + ceea ce) este echivalenta cu un genitiv (vezi.cu adverbul cantitativcat·". timpul prezent.). conj. De observat cali tate a verbelor ~i a locutiunilor verbale din aceste constructii: se construiesc fie cu un subiect nonanimat postpus. pe atdf este de sif:ur 2. intranzitiva. data fiind nonidentitatea referentiala dintre agent si obiect (altcineva iti acorda statutul de preot). Ma doare cd . alcatuite din: este .doua predicate nominale impersonale.. ceea ce determina interpretarea relativului ca obiect indirect. De remarcat invariabilitatea relativelor ce si ceea ce. situatie in care complementul aproximeaza determinarea numerica (aproximativ zece copii. b.pers. * 122 123 ... '. mi-e dar. Referirea la persoana se obtine prin forma atona de dativ (fmi convine. fine minte.=10p. locutiuni care formeaza predicat verbaL * Am considerat verbul sa se preuteascd ca avand reflexiv obligatoriu. dor dintii etc. dar intreaga constructie (a + ce. unele sunt verbe reflexiv-pasive (s-a aflat. de exemplu. vor exprima cazul analitic. devine atribut. complement direct ~i indirect. reflexivul intra in structura predicatului. interviney. plecarea impreunii lafacultate). imi prieste aerul. pe eel indirect etc.~j Se cade. mi-e sete.. A.. De observat diferenta de statut a grupului in locul: neanalizabil (decilocutiune prepozitionalaj. Observatie: Orice aparitie a unei forme adjectivale in pozitii incompatibile cu clasa adjectivului atrage conversiunea acestuia in alta parte de vorbire (functiile indicate la a. d. dad inpozitia numelui predicativ apare un participiu (vezi: sa fie invdtat). m. senzatii fizice sau psihice: e noapte. apar functiile subiect. fie cu 0 propozitie subiectiva (lmi convine ca . 5p. se include atat in subordonata pe care 0 introduce.: . 5p.:::"-. supin).verb copulativ.imi convin conditiile. Observatie generald: De remarcat diferenta dintre 1 ~i 2: in 1. este 0 prepozitie care se grupeazj -. f.. . relativul indeplinests . acesta se cornporta adjectival.) sau nu se face deloc (se intdmpld. sigur . impersonal. mi-e teamd. prepozitie care impune pronumelui cu care se comb ina acuzativul. *' De observat locutiunile verbale bagii de seamd. . au ajutorul prepozitiei a (a ce. e septembrie. n-avu parte. de darnicd) nu se grupeaza cu adjectivul. mi-e (mai mare) dragul etc. deci va primi caz.. g.. neregulat.imi priesc onorurile. Ma costa cd . substantivul precedat de a sta in cazul acuzativ. incompatibile cu adj ecti vul. d. primele doua tranzitive. h.C:-".1.~:. prin particularitatile lui de flexiune. * In seria d. imi ajunge sa . complementul direct. modul indicativ. apar functiile de subiect si de complement direct. e. neinfluentand cazul numelui predicativ. c. cere exprimarea analitica a cazului (cu ajutorul prepozitiei a)..decat esteinsuficientapentruidentificarea acestui tip de complement. De observat valoarea predicativa a lui a fi din constructiile indicand timpul. imi convine situatia .strictie. De observat caracteristica de constructie a unui complement de exceptie.. In text exista 0 singurapropozitie principala: fnsif . b. B. . md amuzd etc. s-a musamalizaty. a ceea ce)...ultima. a IV-a..:. SimpIa prezenta a adverbului de re.. a lduda.··afitt :. 1. de unde deriva imposibilitatea acestora de a cxprima floxionar genitivul.. ~i nu ca direct (se supdrd pe cineva). Observatie generald: Nu se va indica niciodatacazul nurnelui predicativ daca acesta este realizat prin adverb sau printr-o forma verbala nepersonala (infinitiv. De remarcat natura reflexiva si intranzitiva a predicatului din subordonata. transformand adverbul in alta parte de vorbire. e dimineata. in consecinta. Calitatea de subiect se argumenteaza prin acord: imi trebuia 0 carte . rna 'doare capul= md.. In consecinta. caz ccrut de functia pe care 0 indeplinesc fata de regenta. fenomene atmosferice. aparitia intregii constructii dupa prepozitia asupra).:':'. 2. e frig. 10 . c.). Nu-mi stricd sa .. incompatibile cu adverbul.. 111 In seriile a. In seriile a. nu-mi trece prin cap etc. 1. Data fiind aparitia numeralului zece ca determinant alsubstantivului numeralul. Observatie: Orice aparitie a unei forme adverbiale in aceste pozitii sintactice ii schimba obligatoriu statutul Iexico-gramatical. functia de complement de agent este incompatibila cu adverbul. De observat cele dona verbe pasive a aprecia. catsi in regenta. in timp ce in 2. in ultimele doua exemple. ~ Orice determinant al unui substantiv. ~inu unul prepozitional. e ceatd. Raspuns: b (doua subiective si nicio predicativa) 3.c. etc. dar analizabil (in substantiv '~i prepozitie). b. se mira sunt verbe cu reflexiv obligatoriu. d ca fiind imposibile pentru adjectiv sunt semnul sintactic de substantivizare a acestuia). este . e nor. mi-e foame.

deci Tara element de relatie. Amandoua subiectivele sunt cerute de predicatele nominale impersonale 4x5p. (sunt) deprinsi exprima 0 cali tate. '" Tna doua fraza. pers.verb copulativ. care "incorporeaza" regentul: Cauza acestei disproportii . personal.numele predicativ. neregulat.doua predicate nominale. ~i deprinsi= numele predicat. am lost mai fericitd decdt oricdnd. la forma negativa) ~i numele predicativ exprimat prin adjectivul participial pregdtitd.=20p. fiind pasiv). cazul nominativ. sa fie mai addnca. poate aparea atat in constructii personale. I=56p. prezumtiv prezent si perfect.. variabil. pentru exemplificarea fiecarei serii) lap. 2..Ca predicativ.predicat nominal. expliciteaza: urmatoarea formuld. nimeni nu are nicio vind.pronumele relativ invariabil ce. iar in a doua. se manifests aici fenomenul sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta".Varianta a se explica prin sensul "a exista" (din primele trei aparitii ale lui afi) si prin valoarea pas iva a constructiei sa fie pregdtit. (cate lOp. Sa se observe topica libera a conjunctiei coordonatoare insd.. ~i .. Atentie la pozitia virgulei. implicit. ce sun! deprinsi. semantic si sintactic. sg. In prima fraza sunt doua principale: . pentru recunoasterea si arializa fiecarui tip de predicat) 2xIOp. Raspun~1!lc~l-am ales este corect. Totai este . personal. (care 5p. prezenta agentului fiind sugerata de determinantul din mijlocul unui.predicativ .. 6. dacd n-a lost sa flu sanatoasii. cat si in constructii impersonale. Seria c: . modul conjunctiv.dar '" trebuie. 4. 0 dificultate in recunoasterea propozitiei atributive. Ca participiu al unui verb predicativ si ca participiu intranzitiv. trebuie: (cate 5p. in care exprima "existenta". apoi am fost fa munte si. conditional si infinitiv perfect. cerand un nume predicativ sau 0 propozitie predicativa. (trebuie) sa fie pregdtu . 2p. intdi am fost la mare. este cd n-a invdtat sau Era sa cadd. 0 stare a subiectului. a III-a sg. personal. se acorda in gen si numar eu subiectul (feminin. 6.=20p.. a IV-a. 3. construit cu osubiectiva sau cu subiecte realizate prin infinitiv ~i supin (este dificil sa reusesti.auxiliar pasiv). SUitt deprinsi . iata doua variante de constructii: Seria b: -in vacantd.=20p.public. timpul prezent. a III-a pl. viitor anterior). alcatuite din verbul copulativ este (in prima aparitie. Total general=150p. intranzitiv. pentru fiecare principala) sigur. II. Este yorba de relatia apozitiva care se stabileste intre doua propozitii apozitionalesi grupul nominal pe care 11reiau si 11 . cazul nominativ. am fntrebuinta urmatoarea formula din teo ria evolutionista aplicata la viata spirituala a Doporului: In a doua fraza sunt totdoua principale: . Structura a fi + participiu dinconstructiile: estecli§tigatii~isuntdeprin9i corespunde. intranzitiv (fiind pasiv). gradul pozitiv.pregdtitii. la forma afirmativa. in a doua constructie. intranzitiv (in context. pers. plural).A. =. sau Dacd n-a venit. 2xIOp. B.si . cat si in constructii impersonale.. 8. modul indicativ.Copulativ. iar ceea ce nu este astazi are ca regenta propozitia sa fie maine . pers. gradul pozitiv. . 10. exprimat prin adverb de mod. a III-a sg. 11l De observat relatiile sintactice dintre subiectivele frazei a doua: sa fie maine are ca regent verbul trebuie. sensul este pasiv. Constructiile pot fi variate. 125 4x5p. alcatuit din: sunt . nu este pregatita .predicativ . De observat ca raportul apozitiv. Total II=100p. a IV-a. nu poate primi nici propozitie predicativa.a III-a sg. conj. constructia fiind echivalenta semantic cu "are deprinderea". Solutia b se explica prin natura regentului: un adjectiv participial (deprinsii. nici completiva directs.predicat verbal. cat si in forme verbale compuse cu afi (conjunctiv. exprimat prin verbul a cdstiga. i:n-pifma"constructle. 8. ~ De observat "a~ezaiea" primei subiective din text. se marcheaza grafic prin doua puncte [:J.• ~ In prima fraza: este. conj. fasitllatii diferite.). lap. .Toatd viata am lost ras[afata de pdrinti si am lost foarte fericitd pentru asta..:. diateza pasiva. I. 9. dar in aceastd vard. Solutiile de constructie pot fi diverse: . este cii§tigata . cu patru forme flexionare. poate aparea atfit in constructii personale. termen regent: pronumele nehotarat unit. 9. 3p:. Raspuns: a. exprimat 124 . 5. Raspuns: a (patru propozitii subiective ~i nicio predicativa) 7.predicat verbal. exprimat prin adjectiv provenit din participiu. de tipul: Cdnd este sa se inuimple . timpul prezent. predicativ. predicativ. se acorda in gen ~i numar cu subiectul (masculin.. sigur . realizat prin juxtapunere. (cate lOp. element de relatie .. Raspuns: seria a (predicativ . este dificil de reusity..'I·~I .=20p. conj.. B. Raspuns: a (cazul nominativ) C. . care apare la mare distanta de restul propozitiei principale. pozitie care poate constitui 0 "capcana" in segmentare si. 5p. asezata inaintea grupului ca unii.trebuie: . modul indicativ prezent. 1. 5. poate aparea atat in constructii pasive. pentru fiecare predicat) prin verbul a pregdti la diateza pasiva. A.Ca auxiliar. cand am lost acasd. B.si . A.

participiu. y. In fraza y: in ciuda faptului .=lSp.=30p. Marsavia . 2.=30p . 127 126 .. . (cate Sp.. pentru ea nu admite combinarea cu obiectul direct sau cu 0 propozitie corespunzatoare acestuia). nimeni nu s-a mai gandit la viitorullui. indeplinind in subordonata functiile: . acum slatea in linda.=2Sp. sa si-o marturiseasca .=10p. .completiva indirecta: Ioana se intereseazd cum sa-si obtina proprietatea. (cate 4p. (5p. In fraza a: De leama .. pentru fiecare propozitie) 3xSp.. din capullocului. a. ambel e construqii"trimitand" la un agent subinteles. . unde este reflexiv-pasiv).verb predicativ. ~ fie (ce-o fi) .. b=59p. nominativ. . nu se slip. B=3Sp. pentru caracterizare. Solutia b.~:Ca b-aiaWls('{r"enun'tilii taculiale': ciiiilJibcfiva -ZcerUt~deveibul impersonal Iagerunzjn hotdriindu-sey. am voil.=16p. intra in structura predicatului verbal.completiva indirecta (determina adjectivul participial din regenta decis).intranzitiv.. cum si-apierdut valoarea modala si adverbiala. un predicat verbal. avand sensul . Decis nu-f mai pasa.. de-acumfie). de 3. 11 I... ins12aimantata de obicel in asemenea imprejurari.subiectiva (ceruta de verbul impersonal din regenta: fie). se comporta ca un adjectiv propriu-zis. 1.circumstantiala modala: El procedeazii cum nu mi-am ima[jnat vreariata. a. Testul nr. gradul pozitiv. de fiecare propozitie) 5. h. Sp. pentru fiecare propozitie) In cauzala (vezi a) ~i temporals (vezi ultima situatie dinb). .completiva directa: Ziaristii urmdresc cu atentie ~ desfasoara discutiile.predicativ. B. 4xSp. formeaza.nume predicativ (in predicativa. a. functia de complement circumstantial de timp. sensul pasiv este sugerat d prezenta circumstantialei finale pentru ca sa fie si a verbului modal trebuie.. * In propozitiile subiectiva.. in consecinta. doua propozitii completive indirecte (determina verbul intranzitiv din regenta nui-i) pasa). pentrumorfologia 6x5p. 2x5p. pentru argument are) lOp. e . pentru fiecare propozitie) <t< 4x4p. in ultima fraza. devenit marca aeestei diateze). '<1l (ce-)o fi . Propozltli neclrcumstantiale: ..=20p.subiectiva: Nu s-a ajlat cum s-au scos banii din tara. 6xSp.predicativa: Eleva a rdmas cum fUsese de mica. a.. predicativa ~i in circumstantiala de mod cum este un adverb relativ de mod... se subintelege un a fi. <t< va fi hulit . diateza pasiva (cu pronumele reflexiv se. Propozltli clrcumstantiale: . ultimul fiind realizat in text ca propozitie completiva indirecta).auxiliar pasiv. desi are rol de relatie.. * (cate 2p. singur. decis . TotaII=154p. devenindo conjunctie subordonatoare. singur. modul gerunziu. pentru analiza sintactica) SXSp. nu are ~i functiede parte de propozitie. \[$ au fost spulberate . S.circumstantiala cauza (are ca regents propozitia insd . singular. Argumentare: . Hotarandu-se In familie . * sa nu mai raca niciun compromis . iar celalalt prepozitional: nu-i pdsa de ceva.. 2x4p.verb predicativ ~i impersonal. cu patru forme flexionare. In fraza 13: De dragul dumitale . a IV-a. In primele doua aparitii. Total 3 a. y. pentru ca nu admite deloc pozitia sintactica a subiectului (cei doi determinanti sunt unul in dativ. conj. neputdnd. fnsa de-acum lie.. si sintaxa fiecarei forme) . intra in structura predicatului verbal (va fi) persecutat. variabil. Cum .. functia de complement circumstantial de cauza. Catrina. completiva directacompletiva indirecta. lucru. ce-o fi . este pregdtitd.. nu este pregdtitd exprima 0 calitate. (cate Sp. intra in structura predicatului verbal. intranzitiv (in context.complement circumstantial de mod (in subiectiva.. un predicat verbal. pentru valoare si 3p.. lata nu lua nicio hotardre . 11. . Sp.sperantele ne"au fast sDulberate . a $1 fnceput ploaia.. !Ii ca va fi hulit: il (cd va fi) persecutat de vechii· tovarasi . hotiiriindu-se . unde intra in componenta predicatului nominal cum fusese). formeaza. A.completiva indirecta (determina verbul intranzitiv nu se sfia).nu are incapregatirea". ~.10. impersonal (cere subiectiva).. eu valoare deaiixiliaral' pasivului..6. Total 4 A. pentru eli formeaza singur predicatul. in cea indirectasi in modala). S. 4. (cate Sp.impersonal. masculin.auxiliar pasiv. completiva directa. ~ circumstantiala temporals: Cum a ajuns acasa. (5p.=8p.verb predicativ (numai modul este nepredicativ).

element predicativ suplimentar. au ca regent substantivul lucru. articulat cu articolul hotarat enclitic -ul. fura functie de parte de propozitie. _ A v • (4p. determina pronumele de politete dumitale. cele doua atributive se afla in raport de coordonare copulativa. introdusa prin conjunctia nespecializata sa).unsurile lui / si pe care noi. marc at prin conjunctia si. * cat vat fi sUit . (lp. a II-a. forma negativa. are functia de subiect In atributiva. . b. b=27p. defectiv de plural.atributiva determinativa. ~ ce domnea in cuibul nostru . In fraza a. apare 0 singura atributiva: " ca jandarmii fn curtea cuiva nu Duteau fi ceva de lauda . (cate 5p. as fi fost mai fngaduitoare. pentru exemplu) ~~ .0 cauzala (numai fiindca a liDs!t prile. parte de propozitie "complexli". are ca determinant 0 propozitie completiva directa. a. In fraz~ ~~eXlst~: . '~De remarcat ca insd este una dintre putinele conjunctii cu topica libera. se introduce prin conjunctia compusa disociata ca .=20p.. este foarte important sa i se fixeze pozitia corecta.Eela~iy'c'!t§.. ~ In fraza B. exista patru atributive: ~. exista: . exprimat prin substantiv. 2p.predicat verbal. Total general=275p. copiii. 10. . exists: . pentru recunoasterea subordonatei. exista doua atributive: * care mi-ai aratat atata prietenie .)=40p. deterrnina verbul tranzrtiv am VOlt. .ca lini§tea . a. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui. TotaIII=121p.complement circumstantial d~ cau~a. 2x5p. pentru relatii) 4x5p.b=14p. lp. determina substantivul faptului. alcatuita din' copulativulfi la infinitiv (ii lipseste marca a) + numele predicativ ceva. 0 ·0 . de team a . . 1. exprim~t prin substantiv feminin. lp. Se include in propozitia cauzala. In fraza y. a fdcut-o ca sa md protejeze.mprneIY.. . Total 6 a. Necircumstantiale: _ completiva directli: Si daca n-a venit. de dragul .. determina' predicatul regentei.=12p. pentru tipul de propozitie. nominativ. ~ . _ predicativa: Intrebarea frecvetud este daca vom reus!. cazul acuzativ (cerut de prepozitta de). int~oduseprin pn.. exprimat prin verb tranzitiv Ia gerunziu. . .ut~unea conjunctionala subordonatoare fdrd sa). pentru analiza sintactica. exprimat prin pronume nehotarat invariabil. @ In fraza a.conj~n~va nespecializata daca).. tot n-as putea sa cedez. aratfind ca "restrictia" priveste aceasta propozitie. in ciuda Japtului . b.· il condamnam .complement circumstantial de cauza. este mtrodusa prin conjunctia specializata fiindca).0 completiva directa (sa-si fnabuse vlfmsul. introdusa prin pronumele relativ care.=IOp. lp. ~efectiv de plural. 8.0 completiva indirecta (sa zdbovesc ai~i. . pentru relatii) 2X5p..propozitie atributiva explicativa.0 subiectiva (dacii nu am [acul-o inca. trebuie sa renunte la ser_ concesiva: $i daca m-ai ruga in genunchi. _ cauzala: Daca este asa de bolnav. neputdnd . pentru felul propozitiei. In fraza a exista: . sa. exprimat prin verb de conj. are ca regent subs tantivul timpul. @ In fraza y.0 modala ( fiira s-o fntrebe pe mama. Circumstantiale _ conditionala: Dad! m-as fi gandit la viata lui. introdusa prin conjunctia nespecializata sa). singular: gemnv (ce~t de Iocutiunea prepozjtionala in ciuda). unde exprima durata). Total S a. lp. .expnmat prin substantiv proven it prin conversiune dlT~~dJectIv. intra~d in rel~tl~ cu verbul impers()nal e. pentru morfologie) regentei. articulat cu articolul hotarat enchtl~ -a. _ 0 completiva directs (sa-mi calc hotararea ~~ a rama~e «incognito}) timuul.atributiva determinativa.~ntr()cd~sliprin. Avand in vedere tipul 129 . numai .complement circumstant~~l concesrv.)+(5xlp. pentru fiecare atributiva. nu puteau . nu exista. detennrna predicatul 128 (=oxnentaR~i:E I. (cate 2p. nu exista propozitie circumstantiala. determina gerunziul tranzitiv neputdnd. In fraza y. se introduce prin conjunctia nespecializata ca.=IOp. se intro~uce prin loc.doua propozitii atributive determinative. 3x4p.adverb de mod de restrictie.-cufunctia de complement direct in atributiva). are ca determinant complementul direct fi ceva. determina substantivul team a . a. (4p. la in- dicativ. b. sa nu fi (ost calusi de putin tulburata . de aceea. 4p. se introduce prin adverbul relativ cat (are rolul de complement de timp in atributiva. pentru sintaxa pronumelui) (7x5p. In fraza ~.ul.. se introduce prin pronumele relativ ce (ce este subiect in subordonata atributiva).!! care-si ayea si nea.atributiva determinativa. neutru. cazul ac~~atlv (cerut de prepozitia de).I I 7. introdusa prm conjunctia nespecializata sa'). .(es1e "subieCtln atributiva) (respe'ctivjui care. imperfect.atributiva determinativa. det~rmI~a predicatul intranzitiv voi fi silit.. b. v 9. are ca regent substantivul linistea.

fumegos . si ~ f!. Familia lexicala a cuvantului frate: '* derivatele frdtior. atasat unui radical verbal (cai). cii nu functioneaza ca locutiune conjunctionala. infrdtit. un proces concomitent cu eel al verbului predicat (" stdtea si nu putea sd-si indbuse pltinsul "). ciiin{ii . lipsite de autonomie morfologica. anumit mijloc"). relatia semantics 'nefiind de tip subordonator.substantiv (in contextul dat) obtinut prin conversiune dintr-un adverb. valoare pasiva. cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand 0 insusire) -os. va ji persecutat). avand In vedere ca 8ubstantivulfaptului l~i pastreaza autonomia grarnaticala (ca argument.0 forma. . regionala de vii tor. singuriitate .. de aceea. are ca rezultat verbul invdlui.ticii. atasat grupului adverbial). sintactic dintre cum adyerb relativ de mod.19 Derivate singurdtate brumar jumegos ciiinta suferintd Compuse niciodatd.e ~a cele doua verbe pasive (a huli.proprietatea si-o obtine printr-un anumit mijloc ".. unde.derivat obtinut prin sufixare. _. primul se construieste cu 0 propozin.derivat obtinut prin sufzxare. cu ajutorul prefixului fn. iubire . frdtie. intristare . in context. sugerata de prezenta dativului "beneficiar" (ne-au fost spulberate). II..". '* sujixare (cu ajutorul sufixului lexico-gramatical -I. atasate radicalului adjectival trist.un radical substanti:vcal-(brYm.4. subiectiva. frdteste. pentru explicarea corecta a fiecarui cuvant.. atasat unui radical verbal (jumega). con(cate 5p.gramaticale) tdrziu Mijloace mixte invdluit fntristare* aminti iubire" 11x2p. aici.. b. .. temporals (ca tipuri de circumstantiale). infrati.·• inviiluit .. si cum. au fost spulberate. cu ajutorul sufixului abstract -intd. (cate 2p. atasat unui radical verbal (suferi). atasat la. * Grupul in ciuda faptului. iar al doilea. * decis.substantiv obtinut prin conversiune dintr-un infinitiv lung. va fi hulit. Conversiune (sau schimbarea clasei lexico. lipsit de marca sa. poate fi acceptata. brumar . inclusiv a etapelor de formare) 11x5p. Cazul nominativ se explica prin lipsa prepozitiei si prin posibilitatea inserarii unui copulativ tfiind decis). avand in vedere valoarea acestuia: exprima.relatie pe care 11stabileste (de coordonare). este ~i marcata functia lui sintactica (vezi reluarea prin forma atona de pronume 0). si. 0 fi. . are ca rezultat verbul intrista. jrii. niciodatd . a. dificil de recunos.cuvant obtinut prin compunere (din adverbul de negatie . in ciuda acestor japte prezentate anterior etc. .. frdtietate. '* conversiune (adjectivizarea participiului). cu ajutorul sufixului -ar. ca orice participiu romanesc autonom (adica nefacand parte din structura formelor verbale compuse). 10. nu sepoate grupa dedit cu Principala. (it Nu au fost luate in discutie si modurile nepersonale din structura formelor verbale compuse (s-a giindit. ci din cea a subordo_ natei. sa se observe asezarea substantivului miirlfiivia P dill fraza a. nici + numeralul cardinal 0 + substantivul datii). care "trimite" la un agent subinteles.Lanii i-a scos din tard printr-un . $ conversiune (substantivizarea infinitivului lung). . Suut ~i alte posibilltatl pentru daca: atributiva. vezi constructiile: in ciuda acestui fapt.. cu ajutorul prefixului fn. conjunctivul cu valoare imperative. = nr. . cu valoare locativa + substantivul minte)..derivat obtinut prin sufixare. 6. .~ial sufixului lexico-gramatical -a.derivat obtinut prin sufixare. . cut.derivat obtinut prin sujixare.=22p. frati$or. atasat la radicalul adjectival strain.. 'A~-~De'observat cele doua aparitii diferite ale lui a fi predicativ: fie. ~ De retinut diferenta de statut morfologic si. frdtesc. 130 131 .. frdttine. a persecuta).=55p. infrdtitor. ~ compusele cu prefixoid confrate*. cu ajutorul sufixului abstract -intd.ajj"". de altfel. aminti= doua etape de formare: @ compunere (din prepozitia a. implicit. se comports adjectival. care nu face parte din structura principalei. pentru selectarea fiecarui cuvant si pentru includerea corecta) tlirziu . infrati· re. 8.~tenti. sufertnta . unde substantivul este variabil ~i primeste determinanti tipic substantivali). Am interpretat gerunziul din fraza 'Y ca element predicativ suplimentar.si al sufixului verbal-ui.. ' @ In interiorul subiectivei ~i al completivei indirecte. completiva mdirecta ~l predicativa suplimentara (ca tipuri de necircumstantiale) si opozitionala.doua etape de formare: * derivare parasinteticd. @ Atentie la tipul frecvent de greseala constand in confundarea felului intregii propozitii cu rolul sintactic al grupului aflat la inceputul ei. nerecunoa~terea pasivului ~l confundarea cu un predicat nominal cu nume predicativ rrluItiplu atrage 0 grava greseala de segmentare. entru 0 segmentare corecta. devenit conjunctional. pentru exemplele date. atasate radicalului substantival val. cu pronumele relativ subiect ceo $ Constructia au fost spulberate are. cu ajutorul sufixului abstract -(ii)tate.. 5. ~i functia de complement circumstantial instrumental (..doua etape de formare: $ derivare parasinteticd.. si nu ca un tip de circumstantial. . 3.

ft Se discutau numai probleme strdin« de pt eocupdrlle mele (sensul "diferite. plenar. Uel-:J r au-puuui.. actualizate in contexte ca: . aetualizate in contextele: @ Au fast adusi specialisti din tdri striiine (din locuri striiine) .Parcul de masini si utilaje al intreprinderii este invechit ("totalitatea vehiculelor unei intreprinderi si a instalatiilor mecanice") b. Oil> infrdtit .totdeauna. iubit.1 si-a YlS1PItaverea ("a pierde ceva agonisit" .cuvant obtinut prin conversiune (adjectivizarea participiului) de laverbul infrali. izolat") . prin sentimentul . vivace. pentru explicarea completa si corecta a fiecarui termen) l5p.:.. neconforrne cu un punct de reper") .conotatie negativa). «> In text insa. vital.de apasare. a sinonimiei (fiecare sens va fi indicat printr-un sinonim sau printr-o serie sinonimica). . cu ajutorul prefixului fn. pentru indicarea fiecarui membru al familiei) l5p.. manifestantii s-au risipit ("a se imprastia"). deci nu direct de la cuvantul de baza.=24p.. * frdtesc. -isor.=4p. frdtietate . pentru contexte actualizand alte sensuri) 2p. . apropiat (de). .Parcurile de vdndtoare sunt strasnic pdzite ("teren special amenajat unde vanatul este crescut ~i ingrijit pentru vanatoare"). pentru explicarea fiecarei serii) 3x5p. (cate 5p.antonime propriu. . de cruce. (firma) Iocalnicd. de difuz.derivate direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixelor diminutivale -ior.In text. (cate lp.antonim din interior. al unei institntii") .l'pU~'--'l\" 111 UP11U-L.si al sufixului lexico-gramatical -i. al doilea.neologisme gata formate in limbile din care au fostimprumutate. U t. separat. plenipotentiar.. Oil> frdtie. din latina (viu < lat. ci de la unul dintre tennenii familiei. de_!ristete.J. ~ verbnl a (w') risip! . ' d. altui loc decat eel in care te-ai nascut si locuiesti") . is' intristare :. c.t:J ru u. pur: $ 2p. * iubire . derivat direct de la cuvantul de baza cu sufixul abstract -ie. (care lp. a. I» frdtior.+4x2p. striiin Analiza polisemiei. oculist.?J. amandoua fiind mostenite. vivus. pentru fiecare serie) 3x5p. de sUferin. b. se actualize~za sensuli. se va indica antonimul sau seria antonimica). nodular.antonim cunoscut. ¢ Analiza apei a evidentiat multe elemente striiine (sensul "care apare ca impuritate. nepdrdsit. niciodatd. nu intra in relatii de omonimie.ta. $> In limbajul cure nt._fnveselire. vitalitate nu sunt create In interiorullimbii romane. I» Am simtit 0 mdnd striiina pe spate. lOp.=15p..fnfra{i . Alte sensuri. (cuisuferintd . spital este monosemantic. c4p. I» frdtdne .VJ. 2 p. * infrdtire . iar ultimul. 2p. Raspuns: "nu". exprimand 0 "stare interioara devenita.primul.antonim matern(ii). frdteste . . fratricid nu sunt create in interiorullimbii romane. ciudat". fiind yorba de exteriorul unei intreprinderi. A fast inlocuit cu un rinichi strain (sensul "care apartine altcuiva") . denumind 0 "institutie medicala in care bolnavii sunt intemati".primele.. personal.derivate de la cuvantul de baza eu sufixul adjectival -esc. striiin in propria familie (sensul "singlir. 133 132 . . ueganva). Sensuri inrudite.. 4. plen. actualizate In contexte ca: . creand 0 impresie de vag.1!.Boabele s-au risipit in toatd camera. I» M-am apropiat de un strain si l-am fntrebat cat e ceasul. a localnicilor. Centrul e plin de firme strdine (sensul "care apartine altei tari.ccade spital".EI se risipeste in preamulte lucruri ("a se irosi" .(cu) bucurie. pentru fie care nou sens si nou context si l p.derivat de la verbul infrdti. neologisme preluate ca atare din franceza. parasit. 2p. * niciodaui . ocheadii . La nuntd erau multe persoane strdine (sensul "necunoscut") . *vivitia « lat. JrUl~ li:l~lo. Cuvinte monosemantice: brumar "denumirea populara a lunii noiembrie".tie cu sufixul-tate. ci introduse ca neologisme romanice sau latino-romanice. jraMor. 4x 1p. vivus). @ De mica a invdtat si 0 limbd striiinii (sensul "alta decat cea materna") . 3.cuvant obtinut prin conversiune (substantivizarea infinitivului lung) de la verbul infriiti. * viafa are acelasi statut cu viu. nodal.=15p.Norii (ceata) s-a(u) risipit ("a seridica. a antonimiei (pentru fiecare sens.Alte sensuri. @ Se simtea exilat. cerul luminandu-se").nuit.dezvolta in text un poetic "u 80 destrama prin dispersare. viatd < lat.antonirne neizolat.derivat parasintetic de la cuvantul de baza.j{ -n= . veselie. fraticri . specifica poeziei simboliste. Dupd interventia politiei. (cate 2p. (cate 5p.cono- substantivul parcul.' '» infrdtitor . $ viabil. nodozitate . derivat de lajra. @ Accesul persoanelor strdine este interzis (sensul "din exterior. cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand calitatea) -tor. plenitudine ~i compusii cu prefixoidul pleni-: plenipotentd. ca neomogenitate'') .=4p. respectiv cu sufixul adverbial -este. Explicatie: $ fratern.antonime (tara.=lOp. se actualizeaza un sens metaforic (realizat printr-o metafora implicita).urd. 6@11§ B. lac) natal(ii).l. straniu. pentru sensul din text si 2p.antonime potrivit (cu).neobisnuit. . (care 2p.dezvolta In text sensulpropriu "suprafata intinsa de teren amenajata pentru agrement". ocular. -icd. .. nodul. dilatare in spatiu". fraternitate. calc dupa fro oeillade. formatii neologice romanice ~i latino-romanice. \.antonime omogen.derivat direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixului pentru nume de rudenie -dne. antonim obi . 2x2p. pentru antonim) 8x3p. ~.:)C. c.. ci preluate ca neologisme romanice sau latino-romanice.

iluzie. nimic adevdrat (sensul "barfealii. (oastea) s-au rdsipit . frazd. ""verbul port. = 3pl.In text. @ element de compunere savanta (altfel spus. 13xlp.facile. slobodzi. forma iotacizata de gerunziu. actualizate in contextele: $ Portul armelor este interzis (sensul "faptul de a purta ceva"). grai". slab a. a se relaxa. actualizate in contextele: $ Nu stiu mai mult dedit doud.in locul normei actuale -i (criticii}.=15p. iluzie . pentru fieeare sinonim coreet indicat) 5x3p.=13p . ndlucire sunt iesite din uzul actual al lexilp.impotriva. priimit.conjunctie aflata la limita dintre subordonare ~i coordonare.a exista. $. pronumelui relativ care sila nominativ-acuzativ.Jnfinitivale relative". 135 . fel de a vorbi") $ La intrarea mea. carii . prefixoidul port-) din formatii ca: portaltoi. situatie. vorbe rusesti (sensul "cuvant"). portavion. pentrufiecare neologism) 6x3p=18p .vii. in stare . indoprez. lip can. pentru a introduce 0 zicala. inghetase de fried (sensul "a inlemni.encliza articolului hotarat la genitiv-dativul substantivelor masculine nume proprii de persoana. Svetii. lp. dainuieste inca") ~ antonim pierdutii.utilizarea variabila si "articulata" a pronumelui care (In text. stinsi. a slobodzi. 6x2p. principal. 2x2p. 2p. se actualizeaza sensul "felde a se purta". a III-a. arhaisme morfologice: $ (pot) tinea> conj. fond. 5. cului unui text stiintific.primejdie. eu desdvdrsire . au inceput a . $ S-au intins la vorbd. ageri") ~ antonime neexpresivi. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic. caricaturd. @ Nu si-a tinut vorba (sensul "Iagaduiala. vie (sensul "vita" ~i"produsul vitei de vie: strugurii"). ""Alpinistul a inghetat din cauzafrigului (sensul . Brdila este un vechi port fa Dundre (sensul "ora~ care are 0 astfel de amenajare"). a sinonimiei. a omonimiei (nu intra in relatii antonimice): ~ In' text. oaste.antonime a linisti. ""cariutilizare variabila (in text este vizibila variatia dupa numar) a 3p.total5x3p. C. a sinonimiei ~ia antonimiei: . s-au l Ox lp==l Gp. Prea multd vorbii injurul acestui subiect! (sensul "discutie. criticd. steag "unitate militara".» muri prin inghet"). 2p. (cate 1p. realitate. @ In fata comisiei.=4p. literaturd. 2p. a omonimiei: ~ In text. arhaisme sintactice: n-au avut cine merge . insufletit" ~ antonim ([aM) moartii. ~ culoare vie (sensul "aprinsa. promisiune"). verbul.subiectul discutiei"). a calma (pe cineva). portbagaj. stralucitoare") ~ antonime ~tearsa.antonim a se dezgheta. portmantou.inchipuire. b. raia. a purcede.Alte sensuri ale verbului folosit intranzitiv: @ Apa fnghea!ii la temperaturi negative (sensul din fizica "a se tranforma in gheata") . l Sxlp= l Bp. ~ Omonim: substantivul vie . in locul normei actuale de conj. arhaisme fonetice: iarii. dupd vorbd.de cdpetenie.=14p: . prezent in contextele: ""EZ a mostenit 0 vie a pdrintilor (sensul "teren plantat cu vita de vie"). $ cuvintele (a)starpi. a seferi . postelnic. realizeaza sensul "a umple de fiori. # ochi vii (sensul "vioi.+2p. contra. 6. pericol . dzicdnd. crai. 7x2p. public. a sinonimiei. po(d)ghiaz. portchei. (cate Ip. Cules de. portdrapel. actualizate in contextele:e traditie vie (sensul "care persista. de (s-au dus) . un proverb). principal. intensa") ~ antonim slab. 134 2p. unei regiuni"). ca senzatie psihica") . fi> In regiune. folosit tranzitiv. amdgire.=15p.=4p. siimen.conjunctie subordonatoare utilizata pentru propozitii necircurnstantiale. a II-a. neinteresantii. (a) exploata.Un bdtrdn atdt de simplu. forma. au schimbat vorba (sensul .aparitia constructiei . a antonimiei. ingheta Analiza polisemiei. doao. fata de actualul contra. $ criticei . ~ AIte sensuri. au rdmasii.=6p.capabiltd). $ Toti trandafirii au inghe!at (sensul "a degera"). a infiora" . 1 sg. inteligenti. d. se actualizeaza sensul "limbii. contra .. politicd. cu valoare nehotarata). s-apdstrat inca portul popufar(sensul "imbracaminte caracteristica unui popor. pre. ~ . misiune .=12p. viind 4xlp.insdrcinare. ~ Omonime: ~ substantivul port ~ porturi.vorbaAnaliza polisemiei ~i a sinonimiei (nu intra in relatii de antonimie ~i de omonimie): ~ In text. misiune. aparenid. arhaisme lexicale: $ in contra. $ Picioarele i-au inghetat (sensul "a simti un efect fizic de amorteala (la 0 anumita parte a corpului) din cauza frigului".(pentru utilizarile anterioare) antonim a se dezgheta.a evita. clevetire"): port Analiza polisemiei. dupd port" (sensul "mod. riisipit. $ Vorba ceea (constructie stereotipa la Creanga.hatman. $ limbd vie (sensul "In circulatie") ~ antonim moartii. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic. arhaisme frazeologice: a vent veste. supdrat "chinuit. (cate 3p.=4p. a se gdsi . c. prezent in contextele: In port a fost un grav accident (sensul "complex tehnic amenajat pentru incarcarea si descarcarea navelor"). ~ discutie vie (sensul "animata. pericol. plin de gheata") . pentru exemplifiearea corecta) vie Analizapolisemiei. mente. 3p. interesanta") ~ antonime anostd. @ durere vie (sensul "putemica. se realizeaza sensul "inzestrat cu viata. n-au. arhaisme lexicale: logofift.. usoare . precum . gios. $ Nu sunt decdt vorbe.antonim a se destin de. arhaisme morfologice: (casa) Ducdi-vodd . ij> Geamul a inghetat (sensul "a deveni opac. a.cu desinenta de genitiv-dativ singular -e. trudit ". solid.omonimia auxiliarului de perfect compus 3sg. pentru fieeare omonim ~ilp. conversatie"). 3x2p. desert.

2p. acia). raportarea s-a facut la norma actuala literard. OrIgini diferite: . unele chiar de tip metaforicpopular (i-o !Opal. arhaisme lexicale: Mare vizir. (lp.pronume relativ invariabil pentru atnbutlve: demz~l de. fiind interpretate fie ca tipuri de conversiune. a sa-mi tau talpa$zfa.z l-am in tors. A. lasciv. 21 1. pentru exemplificare. b.. lexicale: ~ absenta totala a neologismelor. lp.S prezenta euvintelor populare siregionale. In locul formei delOtaclzate. Vor fi acceptate ambele solutii. _ provin din italiana: leal. v. VOLGa . C.. legal. tri-patru posti. pohtd. 6p. utilizarea la Eugen Barbu nu reflecta no~a . 10.. lp. ~. 9. . Trasaturl sintactice: <Ii frecventa coordonariiprinsr (11 aparitii). numai neologisn:e: . Testul nr. pdldria aia ea roata lOp. pentru gruparea pe tipuri de arhais~~: 7. 137 . confrere. tron "domme . Multe dintre arhaismele fonetice. _ provine dinspaniola: poncho.:. pentru gruparea pe tipuri de arhaisme) ~ C:onlentarii 1.1ilf ~asta. ¢i' aparitia elementelor lexicale ale oralitatii . 1-0 siigetat moartea). Sunt omogene seriile b ~i c.r---. 4p. In schimb. unde prefixoidul con.. earului) (Nu se va face un punctaj general. grumaz. legato. deoarece. arhaisme gramaticale: (sfatul) Dudescului -:-: ncliza articolului e hotarat pentru genitiv-dativul numelor proprn de persoane masculine..l J. legenda. Fo~el. confreriei. deoareee exista un paralelism evident cu adjectivul vie. pi. _ provin din franceza (pentru unele exista ~l cores~onde:1t in italiana sau latina): larva. serie de regionalisme. vorbesti de [up: cdnd colo. atunci. lapti. .' C. 2. vedi. leghe. Ele devin arhaisme numai din PU1i1f~l~_evedere aLl}ltltoru[ul actuat.desinenta -uri pent~ ~lura~ulnveutrelor. !}1a~ ~capavm ~e. legitim.5. a.e s::mtv"c~utate" In mod special de autor si utilizate cu r~l Stllrstl?. caftan. pentru fiecare arhaism. d. acasd-m pat). b.4. * caderea articolului enclitic ~i preluarea functiei lui de catre vocala de legatura (laeu. "''''. adica intre fraze.S Incarcarea cu_v~ntulUlOb.. serie de arhaisme. arhaisme fonetice: astfeliu. precum ~i a expresiilor populare. uzullingvistic al perioadei in care textul ~ ~ost scr~s.. . . B. aparitia adverbelor de localizare si de asezare in timp prin trimitere la situatia de comunicare (ceea ce lingvistii numesc deictice: aeolo. devemte norma In romana actuala. exceptand relatia de omonimie: mort nu are si omonim. b strange numai arhaisme.Trasatur! lOp.. lectorat. fie ca tipuri de derivare (eu sufixul abstract -re).interjectia prezentativa iac. 0 vinit. ci numai din vocabularul limbajului stiintific. haniile-alea d-o $tiu). a. 5p. a. _ provin din latina savanta: lecticd. 8. Structura lor este analizabila ~iIII interiorullimbii romane. i-a lua) si alte fapte de fonetica sintactica (om balaur.fo~a lO~aclzata pen~ru prezentul conjunctiv. lOp." ". Uv~Hl + verb. lava. las. 1-0 spinticat. lOp.VU"lJ. lecturd. serie de neologisme. Am notat cu asterisc formele de infinitiv lung. lavoar. lp. "": a/ea. ndlucire In categoria arhaismelor lexicale trebuie insotita de 0 anumita specificare: ele nu pot fi considerate ca fiind iesite din uzul general allimbii. B. Trasaturt fonetice: $ fonetisme regionale si populare (0 affims. di. lecitind. cuvinte si sensuri popul~r~ (hantile. c. afarii. Apartine registrului stilistic popular ~ifamiliar. '* caderea consoanelor finale (can'. . 5p. -:-provin din germana: lebdrvurst. trupu). exista doua opinii... m-a neb unit de cap. formele sunt norm ale. de$ert. In locul normei actuale -e. inainti. '* locutiuni si expresii (pe dracu.este prezent in numeroase alte formatii. $. posti.U ~v up pVl'UHl1 ~ vapstta ca 0 brezaie.fardata"): ""forme populare ~ide limbaj famll. layout. . laser..Nebuna. . lateral. 3p.tlnut prin conversiune cu 0 conotatie puternic ~afectrva (depre:~a~ tiva)(cine draeu oft si ragu!jita asta.vapszta . pentru l Op. iete. perioadei moderne in care textul a fost scris. folosirea acestuia si cu valoare "narativa".Neologismele din seria c au. 6. odatli). . lp. 0 scos giirgiiuni.. N-au fost analizate si relatiile semantice in care se angajeaza adjectivul mort. v./ iacii. c. <I> fonetisme afective (dublarea consoanei pentru exprimarea intensi tatii . de .i-o strrdnsy.IUUU~'' verb U tun::. Am notat cu asterisc formele confrate.lIUHILl VUIUl Ul\. . l~~arcandu-se cu functia de datare.. lavabil. l Op. $. v Argumente lexicale: f.VUI- - vUIHH . simla . In lingvistica romaneasca. Includereacuvintelor (a)'starpi. (cate lp. padisah. leasing. capu. 1£ com136 lOp. . surguci. Intr-un text din Neculce. pentru care. complimenturi . potrivit DEX-ulm ~l MDN-ulUl. adica de "a$ezare a naranunn intr-un anumit moment istoric. morfologice ~i sintactice mregistrate se con~ serva astazi in graiuri sau in limba populara.J. . paic.. odat-om palos. reprez~ntand norma. arhaisme grafice (grafie Iatinista): Bucuresci. s-a lucrat numai prima familie lexicala si s-au discutat numai cinci din cele sase cuvinte propuse pentru analiza semantics). sa te pupe-n bot).. _ _ provin din engleza: laptop. confrdtie pentru a atrage atentia ca sunt calcuri dupa franceza (fr.

opozitie. indica "unitatea dintre un sens si un complex senor" tDesinenta are calitate de semn lingvistic. indiferent de domeniu". ff prezenta unor constructii sintactice cu rol emfatic. nume. Din analiza.romanic ~i latino-romanic. eveniment. b. priva(re) de libertate si. punere in libertate. ) sau a constructiei adversative prin ci (nu de . just. cu reluari apozitionale menite sa asigure extinderea frazei (fntr-un teritoriu .. utopie.in cazulca.. inlocuita prin forma nesufixata. lOp. scarlatina. punere in libertate. semn de circulatie. prudenta. aliza.In limbajul juridic.In limbajul curent. ce indica ceva. cristal= In limbajul curent. din care se fabrica Ientile si obiecte de lux (Aceasta lOp. forma neologica. exantem. s-o dus. trasatura distinctiva. procuror. dinexemplele date: functie sintacticd. unitatea frazeologicapur!ji simplu. caz. cristalin. moral. Pastia. i~i restrange si i~i specializeaza sensul: in lingvistica. cu sensul "drept cetatenesc". 3p. vezi si calcuri lingvistice: dezbate (dupa fro debattre. sistem de opozitii. constiintd. dezvoltand sensurile: ill sticla de 0 fabricatie speciala.In limbajul curent. (a) actu-. aspiratie. banda de conductie. este polisemantic.. semnalment" (EI are un semn sub ochiul stang). a rdmdne valid. fie ca unitati frazeologice calchiate (vezi. banda de energie. a produce efecte. numeral. savant. solemnitate. eveniment". Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei medicale: semn Grozovici138 lOp. teritoriu. etic. 3p. expirarea mandatului. stare cristalind. . 3p. * utilizarea constructiei perifrastice pentru exprimarea aspectului (s-o pus pi panda). precum si tennenii acestei categorii. libertate .) ~ Comaparatie a utilizarilor: caz . 3p.unde·dezvolta·sensul "imprejurare. ). utilizandu-se in contexte ca: ® Prin cdsdtorie. ~ "obiect asezat intr-un loc sau intr-un anumit Iel pentru a indica ceva" (semn de hotar. (a) res" pinge cererea de prelungire. vid. in rnedicina. banda de valentd. este polisemantic.. lOp. realizate prin infinitiv (a spune). inculpat. si-a dobdndit libertatea de actiune. cu sensul "situa1ie. vitropresiune. circumstanta. solid. un teritoriu in care . conduciivitate electricd etc. pronume. banda de energie. . marc at prin elementele de relatie din si cum. calitate. . situatie". (a) . mandat. exceptand forma lexicala acceptiune. 11> Au fost doua cazuri de om or. banda de valentd. Cuvinte si sintagme ale terminologiei juridice: instantd. nu). semiconductor. 0 aguns etc. (a) dispune. 5p. metal. inlocuita azi cu varianta in -tie. valoare. relatie sin tacticd. echimotic. * "nota specifica. circumstantial. principiu. (a) exercita.. 0 restrangere semantica. ~ folosirea pronumelui negativ cu valoare adjectivala inimnicii vorba). . cu subiecte coordonate la distants. '. Trasaturi sintactice: 't constructie sintactica ampla. electron. de insistenta: a constructiei "relative scindate" (Ceea ce urmiirim este situarea . dungi1ineare rosii-violacee. utilizandu-se in contexte ca: . stare cristalind. streptococicta).unei boli". indicand 0 categorie gramaticala.). a. acord.. 2.. semn de carte). lOp. semnifica "un simptom al. desemnand abstractii din domeniul spiritului tacceptiune. d.fapt. este polisemantic. Cuvinte si sintagme din domeniuljizicii optice: corp solid. adjeotiv. (a) exista. ® Sentinta i-a adus pierderea tuturor libertiitilor. c. in timp ce Jonemul.vtransparenta siperfect incolora. implicit. tegument. categorie gramatioald. apare cu sens specializat. Totall=85p. Din analiza rezulta ca textul este popular ifi regional. lOp. recurs. Trasatura generala.. functie sintactied..In Iimbajul curent. determinat. 139 . @ absenta cuvintelordesemnand obiecte concrete din viata cotidiana.I: reducerea subordonarii numai la raportul temporal. flexiune. b. are loc 0 specializare a utilizarii la dona sintagme: pune(re) in Iibertate. din rdgnetu lui). eject suspensiv. (a) situa. unde dezvolta sensuI . neutru. (a) nuanta). declinare. semn . a spune deci cii . executare a recursului...... Trasaturi lexicale: @ abundenta neologismului savant. rezulta ca textul apartine registrului cult.. posibil.. a (ssi) produce eJecte. eritrotoxind. cu sensul "posibilitatea de a actiona dupa propria vointa sau dorinta". ff si-a luat libertatea sa .. substantiv. cu sensul "ingaduinta".. cali tate.. Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei gramaticale: gramaticd. conductivitate electried. lOp..·o!iI. clasd. ci de .In limbajul gramatical. sehemd-apriotic. legalitate. (a) relativiza. fie ca neologisme propriu-zise. este polisemantic. Tdisaturi morfologice: ~ formepopulare ~iregionale de auxiliar (0 luat. (a) practica. spectru energetic.In terminologii. ).a asigura continuitatea povestirii. lOp. propozitie. lOp. realitate. etiologie. ® S-au inregistrat doud cazuri de scarlatina. tentativd. indiferent de nivel: respectarea normelor limbii literare actuale.• ). ambele constituind arhaisme ale limbii cuIte. cu propozitil intercalate (A spune cii . chiar individ". deci cu un sens care nu are nimic comun cu sensul curent. 'i!i Cele mai multe elemente apartinand terminologiilor fac parte din o. plici de jlexie. cristal. . lOp. * marc area excesiva a posesiei (de la trupu lui. cu sensul "imbolnavire". ~i a formei gramaticale trebuiesc. care traduce fropurement et simplement).discuta. dezvoltand sensurile: $ "tot ce arata. * Este un caz atipic. traditional. a cddea sub incidenta.

@ Sunt generale propozitiile enuntiative nonadresate... in textul de analizat.. Este un tip de text "adresat". . a observa. cat ~i lexicului general (vezi cuvinte ca: traditie. sunt respectate normele limbii literare actuale. cu relatii sintactice clare. Total 2=65p. $ Fraza ampla se obtine prin: .fie prin actualizarea unui sens totalmente nou. aspect. precizie lexicala. sttuatte. si nu cu sensuri conotative. corespunde la doua omonime. vezi: categorie de tip relational care exprimii . a interzice (calc dupa fr.benzi) actualizeaza sensurile: !!> "Ia~ie cu care seihIa$6ara.) "ceata de soldati aflati sub aceeasi bandiera". manifestata prin utilizarea aproape generala a persoanei a III-a si a unor constructii impersonale (vezi: este de observat. este monosemantic in denotatie incorIn porandu-se particularitatile stiintifice ex~cte ale obiectului.. ~ Apar structuri sintactice complicate (vezi pronumele relativ in genitiv din constructii atributive: clase al cdror caz exprimdy. in textul a. are valoare de . fie prinrolul complet dezambiguizator al contextului (vezi: exantemul este mai bine exprimat in zonele. cuvintele apartinand terminologiilor se disting prin: 1$ monosemantism. va asigur de . tip..in cristalul apei). mdrime care . atributie.. fiecare dintre acestea fiind polisemantic..introducerea gerunziului si a constructiei gerunziale absolute (vezi textul b. particular. anume: "forma a starii solide amateriei in care atomii. . . Avdnd in vedere cd. experientd. mai ales cu rol de identificare (fiind yorba de definitii.. cu subiect propriu (acesta rdmdndnd valabil si producandu-~ilegal efectele) . valoare. lOp. uneori. zona. aici. lOp.introducerea constructiei apozitive. . obtinuta fie 140 3p. 4. . denotativ. 3p. efect. tegumentelor). 0'.subiect general". ase efectua. tara legatura cu eel din limba comuna (vezi caz). . 0 categorie de tip relational care . a. frecvent. a. Argumente sintactice: $ Fraza amp la. multimea neologismelor. Face exceptie pers. durata {calc dupa fro sau direct din it. anterior. instrument. nu apare aceasta formula) . ' In concluzie. aspectul ). banda] (banda.I I J f vaza de cristal este frumoasdy.. care. numeral.. Cu increderea/speranta ca veti da curs cererii mele. . care cer restrangerea treptata a "genului proxim". care apartin atat terminologiilor de specialitate (vezi2).. {1j (inv.). . clase al cdror caz . ~ (sens figurat. * "obiect fabricat din cristal" (si-a cumpdrat multe cristaluri de valoare). ionii sau moleculele sunt dispuseintr-o anumita ordine (simetrie) geo- metrica.. partial. banda de magnetofon). lOp. Argumente lexicale: . Adopta formule fixede inceput (de tipul: Ca urmare a adresei .. * claritate. fiind inlocuita de 0 "adresare impersonala": Caire Primdria Muni141 . La toate nivelurlle limbii. a apartine (calc dupa fr.un tipar de punere in pagina . substantiv. a expira. specific. spatiu in forma de fasie" (banda rulantd. interval. Considerdndcd . caracterizat prin forme gramaticale ale adresarii (In textul 4. 1$ (glumet) "grup de prieteni" (Formam 0 banda pe cinste). caracterizata fie prin restrangerea ~i specializarea sensului din limba comuna (vezi semn. Se oglindea. $ absenta totala a marcilor lexicale de afectivitate ~i de subiectivitate. a ocupa.. precisa (vezi. 7p. {1j utilizarea cuvintelor cu sensul propriu. . lipseste formula vocativa de adresare. nu apare decat prima parte: va rag) si. epitet metaforic sau metafora propriu-zisa) sugereaza puritatea... a permite.. ).-:. Se incadreaza in stilul administrativ. a respinge. ~ seinantica proprie. In raport cu structura ultimului enunt). formule fixe de incheiere (Cu toatd consideratia... . 5p. formal.angaja. extraordinar. prin monosemantismul termenilor de specialitate. din textul b)... alcatuind reteaua cristalina". a se manifesta.unde apar atatgerunziul circumstantial (respingdnd cererea de prelungire). fie prin retinerea tuturor trasaturilor stiintifice sau tehnice ale obiectului sau ale fenomenului (vezi cristal). lOp. formule fixe de cuprins (va rog sa binevoiti/a binevoi sa . a examina. . I plural din textul d (fntelegem). libertate). a.bande) actualizeaza sensurile: t"l> "grup de raufacatori care actioneaza sub conducerea unui sef" (Au fost prinse doud bande de hoti de masiniy. este un exantem de intensitate particulard aviind.. a situa. banda -In limbajul curent.In terminologia optica.. ipotezd. prevdzut (calcdupa fr. sintagma banda de energie are sensul "grup de valori discrete pe care le poate lua energia electronilor de valenta (banda de valen/if) sau liberi (banda de conductie) intr-un cristal". pronume. Argumente morfcloglce: impersonalitatea constructiei. .. banda2 (banda . cat si gerunziul nesubordonat.. lipsind totalmente cele de tip adresat (interogativele si imperativele). structura primei fraze. Particularitati: ~ Respecta 0 schema fixa de organizare si.. terminologia fizicii. alterneaza cu fraza scurta. ). . Total 3=45p. banda de circulatie. esential. fata de cuvantul din limba comund. fenomen. ~ Sunt generale propozitiile si frazele nonafective.. limpezimea (glas de cristal. maximum. intensitate. 3. Se incadreaza in stilul stiintific.. se intarestesau se leaga'eeva"-(Era'acoP7fftt (:Udoud benzi de celuloid). actiune.). in textul de analizat.il1serar~<:tsubor<:lon<ltelor atributive si a constructiilor echivalente cu acestea.. 1$ "obiect. Cu deosebitd stimd.). al carei rol este reluarea unui termen ~i continuarea detalierii lui in limitele aceluiasi enunt (vezi: 0 categorie gramaticald . imediat..).

.. rezultand din utilizarea gresita ~ gerunziului ~1 din constructia imprecisa a relativului: ~ utilizarea neologismului de catre un autor incult. I (v~zi. "mimandd-se'. manevrtind. $ . * Apar ~ielemente comune cu ale stilului stiintific: -preze~ta ~eologismului (corect sau incorect folosit. @ Intre personaje exista oanumita familiaritate. este asezat langa afost omorat. . ceea ce are ca rezultat a~9cirreaco:nica: afost . lucrucare i s-a mal intamplat de. ambele fiind ca~actenstlCe stilului admlU1strativ. in timp ce lexicul celuilalt este totalmente lipsit de neologisme. uti1izar~a excesiva a constructiei atributive (doua atribuhv~ introduee. Apar "pluralul politetii"."".. . . le-ai vdzut.'.)."" inimd. este altul decat al gerunziului anterior: manevrdnd f17. * Arata 0 anumita . apar marci de oralitate specifice conversatiei populare. populare si familiare (vezi expresii ca: 0 iei cu stdngu.Una dintre femei vorbeste respectandnormele literare de pronuntie ~i pe cele gramaticale (vezi: afronturile pe care le-ai vazut). aparesemnul de comunicare emanand de:a-~o' autoritate (juridicaj.a III-a.qtateqyrz). lexicul unui personajeste incarcat de neologisme (vezi: stupid. enunturi incomplete. ~. Total 5=20p. «< utilizarea incorecta a p~~numelui relativ. . si dracii dstia de bdrbasi. a abuzat.c~. va rugiim. ce zi ingrozitoarel. elemente Iexicale populare.re~_ea. specific graiurilor sudice iau doud... de fonetica sintactica. obtinute din '~nnatoa!ele par~cul~ritati de limbaj: * utilizarea abuziva si . a binevoi. alaturarea unui gerunziu cu slibiect propriu: . in timp ce vorbirea celuilalt personaj feminin abunda de fonetisme populare. constructia populara exprimand progresia de ce-i fad..re~acta:t ~e 'un autor cu foarte putina instructie. . interogatii retorice: cum sa nu observi?).. Zanga mdmicah. (a) obliga.. multimea constructiilorexclamative: Ce zi stupidd.ea§Y~)..a Il-a la ver~ ~i la pronume (adresei Dvs. ceea ce schimba comunicarea la pers. constructia eufemistica eream la biserica Capra.regentului firesc.llilPsz~tlOnallucru care.~ termenulut.. le-af auzit .in~t.Desi in limbajul ambelor femei apar marci ale oralitatii.. a redresa. lllcorectaagerunzmlUl (cinci aparitii intr-o singura fraza: doua cu valoareatributiva si celelalte trei cuvaloare circumstantiala: tempor~la·$icauzaHl. si lOp. "* Au grade diferite de instructie. anuntati. dii. ~ Semantic. md linistestey. familiar.de gradul de instructie al celui care redacteaza ce. lOp. . ~odatd.ciPiiduj'Bucure:jti.0.7. Total 4=20p. schimbarea modului si a persoanei: Si dracii dstia de bdrbati.llca:vafacem cunoscut. avand deci 0 intindere limitata. stare de betie (calc dupa fr. constructii putemic afective cu semnificatie defavorabila: dracii dstia de bdrbati.~i nu .iaia.litma~~arel~·deo§ebiri:~· Apai-t"ermenHde _c~a~~tate~peclficl tennmologlei juri dice (vezi: prelungire a arestam. eel de pers. . cererii Dvs)..scoate. a. ceea ce conshtUla. s~riicie.. .. vezi forma regionala iotacizata vaz.. a expune (pe cineva la). spe~" _. te amdrdsti d-o nebuna . to ate Intr-o singura fr~za). eu 0 raportare imprecisa la regent (prup).. ~-':-' • < •• -~. * Statutul sociocultural al celor doua personaje: . cu. lOp. apare un autor Iillpersonal. (iau una) d-asta). asa cum reiese din formularile unuia din" tre personaje: esti femeie cu cap. fragmentare. marcile sunt de tip diferit: la unul dintre personaje.. 15p. Amandoua sunt femei.. a bulversa. (dracii) a~tia..me· stilului juridico-administrativ (este. .m vecmatatea .a'. sa comunicasi.. stare de ~eti~).trasaturi ~C?~UflR~.!a-i aial.(lnstanta). 0 particularitate a stilului administrativ (vezi neologismele: serviciu.~!lt~jHd~<::at_()~. situatia obisnuita a acestor acte. . fiind incarcat de elemente lexicale orale. trebuie adaugate: interjectia populara pdi.. 5. semantisme ca: md incing "ma supar". sau "dezacordul". de lunga durata (vezi referirea la @ 5p.Sp.. . fr~za anacolutica. apar elemente de oralitateregasibile in orice conversatie pe 0 tema familiara. om01:at..cel d~ per~. fonetismul regional eream. unele regionale. utilizate de un locutor rara instructie (pe Iduga fdple1e uejd remarcatc: fbnetismc populure. marcate grafic prin puncte de suspensie: oriedte eforturi.. Intenti« 'lui-Caragiale este crearea de efecte cornice. sa efectuati. stiingu.nu'punlda". da '. instanui de judecatd. asa cum reiese din urmatoarele trasaturi lingvistice: "' ..prezenta gerunziului) b. partic~laritate deplUzand ..).Ar:e..Raportul" lui Caragiale "mimeaza" un act admnistrati~ de constatar.Este un text concentrat ca lilfvmiatie.a. a II-a.. provenind din existenta unor relatii anterioare... 142 143 . sub acest aspect. efort.prin rclativ ~l11UlllelUase constructil echivalente cu ? propo~itie atributiva. a depiisi mdsura (calc dupa fr.Aparl.. apar jnsa fonnele gramaticale ale adresarii: pers. pun ere in liber'ia!e~exfirare . va '/acemcunoscut. explicabile in cazul unei conversatii. d-ata mai mult .arestare preventivii.. .. expresie ~"""""··Qontinandpeo:cu-valoare neutra. unactr~d~ctatd~:tl.. .. efractiune.: vd [acem cunoscut).~·prezenJa infinitivului. side constructii neconforme cu nonnele literare (unite zile.mreahtate.~~stereotipie a constructiei si a expresiei lexicale (expres. frecventa de utilizare a deicticelor: asa.- . Goarne. a da 'curs cereriis. La celalalt. ~i anume: prezenta verbului hotdrdste (Instanta hotarii~te). spre deosebire de -.Desi subiectul discutiei este banal. .n~ndat de ar~stare): * Nu mai are trasatunl~u~ul text "a?resat : m locul umu autor personal. indiferent de statutul locutorilor (interjectia ei.'sO'smdt~nul de marfa de un gerunziu al carui subiect neexprimat . pune(re) in aplicare. ~i "pluralul oficlar. afront. rogioucle.e. .

. ?.. .de poIitete) si.nume propriu: Niki) .atesmtactic: te rog. I.e ver?ale ale adresarii In registrul politicos.. sefoloseste ~onstru~ti~ imperativa: stai los sau cea interogativa cu valoare imperatrva: ce te scoli. 0 anu~e ~. in stil indirect liber. fie pentru exprimarea imprecatiei (Mai da-te dracu) . iar. cu valoare ironica. provenind din excesul de neologisme la care acest . 8. ada banii. propozitii imperative).::'. in finaluf fragmcntului. exprima lexical actul . 20p.'.~.spunem . ada). (pe) mine. (5iure. monologul interior intrerupe replicile dialogului.sunesteculul" de vorbiri.~ae~e. Si mat da-ti dracu .. galbejita $i numa piele pe as.] Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar [ .J si orice poruncea dumneei. ' 5p. ~i semnul exclamarii. Au sdrit toti musafirii. (omu) meu.. Apar propozitii interogative ~iimperative: Adicd de ce crezi dumneata . Total 6=c30p. n-oi avea. respectiv.. I A~~r a. trecandu-se de la registrul lexical neutru la un registru apreciativ. . 5p.• Se reiau.i"~'"":""". Cucoano Acrivito l .Din punct de vedere lexical. pentru marci) . ' @ b. Apar cuvinte cu apreciere negativa (aiurelile tale. . spune": Au siirit toti musafirii.. ?.?eA ca~e... din zona "dezagreabilului": Apar imprecatii (dii-te dracu. familiaritate marcata ~i la nivel lingvistic (cele doua personaje folosesc pers. cu observatia ca. verbul a sari dezvolta sensul de "il·.. io.@ ~cela. in ambele eazuri. • se schimba tipul de litera. contine doua variante ale acesteia: dialogul ~imonologul interior adresat. nu te supdra. ardti.. dumneata. dumnealui rdspundea. dumneata. dd-tetdracu]. Marcile grafice sunt doua semne de punctuatie specifice vorbirii directe: "doua punate'... apoi.care. la pronume si adjectiv posesiv. @ . n-ai invocat.. de adresare madam Deled. persona.am(sport).. sa faci. Mai da-te dracu) . te contrazic.. nu vezi. s-a stiut indaui in toatd mahalaua [.-.. fie pentru 0 "cerere" politicoasa (Da-mi voie nu te supara). Fragmentul este alcatuit din mid pasaje redactate in tipuri diferite de vorbiri. . voce care. madam Deled. nu incerci. folosite la pers. (distractiile] tale.'. 5p. cu functii si valori diferite. stins gZasul. a II-a sg..gJfamati~at. se schimba registrul.apar dupa cuvintele de declaratie. altemeaza~F'cu . sa te intretii. care mai de care..14~ . trecandu-se de la "drepte" la "cursive" si din noula "drepte". nul Argumente lexicale: Apar v~~.dverbe~epro-fraza.. sa te con.'''''I:UU esti femeie cu cap). [ . cum ardti. fragmente din replica . . (cd-jmi (v~ne)" ~az. du-te...m diversele lui variante: zti spun. reproducem pasajele care reprezinta vocea naratorului: Si pana nu i s.st~hshca.c~·· pror:om~naled~ pers..!i este de~tinat ~.pentru marcarea propozitiilor interogative. . $ Apar ~l alte semne depunctuatie ale vorbirii directe: semnul intreba~ii. Fragmentul. a II-a la verb.crezl. recurge intr-o conversatie banala. nu due (li?sii). " Marcile Nu te supdra.. redactat in intregime in vorbire directa. hodorogu ala de ceasi . pe parcurs. adverbul iar preia sensul yerbului de declaratie subinteles: Lui Air Ianulea i-a trecut repede necazul si iar.. care ar fi fest imposibile in adresarea directa (fata in fata).. trimitand la emitator: Dd-mi (voie).J siasa mai departe.:. preferi. 144 gramaticale ale vorbirii directe sunt: . fie pentru 9*pnmarea unei cereri imperioase (du-te sus. unele nemteg.trazlc. fireste. de pers. 5p.lile) tale."formele'V6rba:le'~i:-.~* f s rative (si.care. lasa (hodorogu de ceas)... este yorba despre acelasi destinatar. mai intrerupe de cateva ori pasajele in vorbire directa.i0~umele. care mai de care [ . Ifl spun. ai adus.J si pe urmd prietenele [. "superiontatea marcandu-se lingvistic prin modul de adresare a celuilalt in ciuda relatiei de:famiIiaritate dintre ele ..~i.Fireste cd petrecerea n-a a mai mers inainte .:::". ne (lipseste)..cu cereri imperioase>' (lasd. . si "ghilimeIe1e". nu te supdra. De ce preferi . vorbiri care se intrerupsi se intrepatrund. Apare m~dul imperativ: Da-mi (voie).Din punct de vedere graflc.'.:.~igumente g. Pasajele redactate in vorbire directa sunt anuntate lexical prin verbe de declaratie (in text. pentru propozitiile imperative. te a$ezi?) C~ledo~a personaje se "a~aza" pe trepte sociale diferite.-"". Dar. reproducreplici din vorbirea directa.j i-au impdcat.. a?ica adverbe de negatie (ill" textul dat) ~tlhzate ca rasPllns la replica anterioara si care tin locul unui Intreg enunt: Nu.. :~:~artormul. in text. (l Op. efectul general fiind al .~r~Vvozltate~ -ac~stUlase IDimfesta printr-o "inadecvare •. altele integratesintactic: Da-mi voie .r.ra~ce:$ Apare semnul grafic al dialogului: linia de dialog. 5p. 3p.allt~rioara(cu cosmeticile si cu distractiile taleh @ .u"'''''.<Dln"p~~td~' .. . n-a contenit: . lasd.prezenta formulelor vocativede adresare: Nelle Ianuleol.c. lOp. pentru tipul de vorbire..« lipseste linia de dialog. revenirea la dialog: .". l Op.. avand in vedere raportul ierarhic dintre personaje. du-te (s!fS): ada.'ap?i{n1lMer6'aseo&e·lyfip'e~·"":. Argumente care sustin trecerea de la dialog la monologul interior si. si anume: ~ Fragmentul se deschide si se inchide cu vocea naratorului.. I sg. "Superioritatea" asumata de acest personaj (eel c~ruia. Total 7=60p..

lpt 'ton. urmeaza reprodusa vorbirea directa. si anume: comparatii (ca un painjeni$). crus146 l Op. care nu apartin vorbiriidirecte.. me l CI. lini au~". lOp. se rpz" . carast. . bucur1a vlelu fl a mortii. 5p.. metaforele nominale pdnzd de stropi.: c~~ " paratii (mari elit palma). aSOClerl:o ron ice: monstruoasa bucurie. puiule. . . . m care procedeul stilistic predominant_ este al. s-ar putea ca ~i conjunctia de coordonare puiule fi suflete sa nu apartina vorbirii directe. pentru tipul de vorbire. 5p. pentru indicarea 25p. f ").eau ~n :j~ragu~" gJ~madlr~ de linioare. la necaz spune omul multe".nd'') . "amestecului"). ~~ezate imediatdupasubstfnti\fUI specificat de narat9rcafiind .incluzandu-se intre ghilimele). m:tafo. dar $i epitete metaforice ~urz .vech ~ solzi ruginii ). poetic. care primeste valoarea unui verb de declaratie.. epitete user antitetice (elildura $1 totusi rdcoriioarey: $ Fragmentul sta sub semnul auditivu1ui (se au'zi in depdrtare suniind ploaiai si a1 vizualului (sclipitrii de hulbuci~piiJlzii de stropiy: Descrierea bli1tH:" Predominant este procedeul enumerdrii (se dezvolta 0 structura ampla de tip enumerativ. se introduce 0 secventa de alta factura: una ~e~ltativ~.ibiota Acrivita lui Hagi Canu{ii a ajuns de-o bate arvanitul. vorblrea indirectli Iibera. Vorbirea indirecta llbera se distinge de cea directa prin absenta verbului de declaratie. personificari (trlisiirira. dar in . TotallO=40p. ca . ca intr-o lista terminologica. epitete cromatice (cercuitt ros. inclusi tot intre ghilimele. 1'1 l!I Subordonat procedeuluienum~r~m. metafora verbala sCiipliraj. Pasajul cuprinde doua fragmente de descriere. Descrierea ploii:. cand sujlete. !ini.. urnza Cuinajostea - (lOp.I I I • Apar ~i pasaje cu forme intermediare de vorbire: vorbirea dlrecta legata si. c~api. se marcheaza prin includerea intre ghilimele a replicii sau a fragmentului de replica apartinand altei voci decat a naratorului ~i prin doud puncte. ceea ce face dificil de precizat 1imita dintre vorbiri. l Op.. metafore (metafora verbals si nominala sticli in mdrgele oblice. Grafic. acele de fulgere ale ploii.0x. stiuci. "). frdmdntdndu-sey. Aceste vocative au tnsa niste determinanti.Amestecul de vorblrl este si mai subtil in ultimul alineat: dupa adverbul iar. prin absenta conjunctiei de subordonare. a1 ploii si al baltii cu vietuitoarele ei. cil " are mana cinci degete si nu sepotriveste unul cu altul". s~oici..~i mdruntaiele din om se tat ceartd uneori ".de ba~aur. iar de cea direct legata.Predominante sunt procedeele de tip jigurativ.re (tre. Mod de expunere: descriere (de natura). ~ Vorbirea directa Iegata consta in pastrarea integrala a vorbirii directe (ceea ce se reproduce . sunt enumerate speciile de vietuitoare. JOp. neagra bucurie. ci vocii naratorului: dragd-n sus! dragd-n jos!. fiecareia IaCandU-l-se ~10 scurta descnere). fiica ~lIalu!Ul p~·m1O~dzal). oc~ene. :. '['. pentru marci. cit . fiecare realizat cu mijloace stilistice diferite. intreaga fauna.. suflete.. 147 . constand in abundenta tropilor (a figurilor de stil)._~ In final. . fiindca formulele de adresare erau cand puiule. Frag mentul sta sub semnul vizualului ~1 al dmamlculUl (este mtrodus prin "viizui deodatiibalta!o. 9.. refle:e de argmt. in care.). ~·:emifatorur replicii '(veil:$i jJe prietenele: -" crescutd . ale carei semne sunt formulele vocative dragd. r .~m?5p. TotaI8=50p.Jegarea" acesteia prin conjunctia de subordonare cit (vezi in text: cd . tacee si pesti: costrdsi. ap-are ~l procedeu. tropi o~.

Ioana Vintila-Radulescu). Toader. Bucuresti. Edi. Editura-Academiei. Barlea = Ovidiu Barlea.. 1996. Gabriela Pana Dindelegan. = Academia editia Rornana. Mihaela Mancas. 1989. 2001. ortoepic si morfologic al limbii romdne DSL a II-a. Bucuresti. Wordpentru Windows 95. Emil I. MDN = Florin Marcu. Editura Stiintifica.Lista de abrevieri DEX DOOMI = Dictionarul explicativ allimbii EncicIopedic". Editura Universitatii din Bucuresti. Bucuresti. Liliana IonescuRuxandoiu. Bueuresti. SP = Carmen Ciofu. = Cristian Crumslish. Editura Academiei. Bucuresti. = Cristina Lista scriitorilor utilizati pentru exemple Gabriela Adamesteanu Tudor Arghezi George Bacovia Eugen Barbu Lucian Blaga Augustin Buzura LL. Editura Nemira. 1982'-1989. . RLib.Vranceanu. Caragiale Mateiu Caragiale Emil Cioran Ion Creanga Mihai Eminescu Gala Galaction Paul Goma Nicolae Iorga Titu Maiorescu Ion NecuIce Alexandru Odobescu Andrei Plesu Marin Preda Mihail Sadoveanu TudorVianu 148 . Calarasu. Cristina Calarasu. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. Editura Univers Enciclopedic. Saeculurn 1. Editura All. II Enuntul. II-a). 2000. 1966 . 1 Cuvantul. Eugen Ciofu.0. Bucuresti. ortoepic si morfologic al limbii romdne (redactor responsabil: Mioara Avram). romdne (editiaa 1996.traducere de Andreea Lurie.. 1982. Optica. Semne si simptome ill pediatrie. = Dictionarul DOOM2 ortografic. RL = Romania literard.Bucure~ti. republicat Dictionar de stiinte ale limbii. revazuta si ad1higita (coord. BucuGALR TD Word resti. Bucuresti. 2005. = Angela Bidu. Gramaticd limbii romdne. Revista de drept penal. 1999. = Romania liberd. Bucuresti. Usor si rapid. Optica = Ioan-Iovit Popescu. Bucuresti 2005. Antologie de prozd populard epicd. tura pentru Literatura. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Editura "Univers = Dictionarul ortografic. Obiceiuri ramdnesti de nuntd. Marele dictionar de neologisme. o.2005. . RDP = Asocitia Romana deStiinte Penale. Dictionar general de stiinte: Stiinte ale limbii. 1997. Antologie com entatd.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful