Gabriela Pana Dindelegan

DE

TEsrE

LIMBA ROMANA

_

~

Morfo logie Sintaxa Fonetica Ortografie Lexie Stilistica Teste recapitulative Editia a III-a

::n HUMANITAS
::LJ EDUCATIONi\L

Nota asupra editiei
Descrierea

erp

a Bibliotecii

Natlonale

PANA. DINDELEGAN, GABRIELA Teste de Iimba romanli : admiterea in facultate / Gabriela Pana Dindelegan. - Bucuresti : Humanitas, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-50-1876-4

81 i .135.1(075.35)(079.1)

Redactare Maeheta Paginate Coperta
HUMANITAS

CATALIN STRAT FLORIAN SApUNARESCU DOMNICA ROTARU CADISAN S.A.) SEBASTIAN BOB DINU DUMBRAVICIAN

Aceasta noua editie a Teste/or s-a nascut din neeesitatea didactica de a le "pune de acord" en DOOM2, luerare normativa academics aparuta in 2005 si introdusa in practiea scolara (programe, examene, concursuri)ilfcepand eu anul scolar 2006-2007. In consecinta, modificarile propuss'dcnoua editie nu sunt numeroase, intervenind mai ales in eazul testelor eu cerinte de foneti.e~·(aecentuare, silabatie) si de ortografie. Celelalte teste au rarnas, in mare masura, nemodificaje; exceptie fae cele eu cerinte lexicale privind neologismele (pronuntia si grafica acestora), precum si cele destinate morfologiei referitoare la inveiitafiilde.variante" morfolo gice]iB6ie: Modificarile surit absoliifriece'sare'c':Lurmatc' a' doua caracteristiei ale DOOM-ufci±2:"(a)introduce un mare numar deneologisme, reglementand grafia si pronuntia atat a'neologismelor nou introduse, cat si a celor eomunecu editia anterioara; (b) recomanda, in raport eu editia anterioara, un inventar mult modifieat de variante literare libere. Noua editie a testelor nu rezolva si cealalta cerinta, a punerii de aeord eu GALR, sigla pentru noua gramatica academica (Editura Academiei, 2005). Luand in ccnsideratie faptul ca descrierile si interpretarile din GALR nu au patruns inca in practica scolara (exceptie fac programele si manualele clasei a XII-a, care, incepand cu aceasta toamna, au pre1uat anu« mite aspecte din GALR), consideram ca punerea de acord cu noua gramatica nu era inca potrivita pentru nivelul scolar, Ba, dimpotriva, ar fi fost ehiar daunatoare, atata vreme cat clasele gimnaziale, cele in care se preda gramatica limbii romane, nu au adoptat programe si manuale care sa foloseasca noua editie a gramaticii. Cat priveste chestiunile deja intrate In prograrnele si manualele clasci a XII-a, cIe au "aeoperire" in testele existente, mai precis, in cele destinate stilisticii functionale (stiluri $i registre functionale, tipuri de vorbiri). Ca atare, pe masura ce programele si manualele vor prelua si adapta, pentru necesitati scolare, noua editie a gramatieii academice, mai ales pentru clasele in .care se preda gramatica limbii rornane, 0 noua editie (revizuita) a Teste/or (a IV-a) va fi absolut necesara. Ea va facilita intelegerea si preluarea corecta a solutiilor si a spiritului din GALR. Ramane insa In sarcina viitorului realizarea acestei editii,

Piata Presei Libere I, sector 1, 013701, Bucuresti Telefon: (021) 316 17 18 Fax: (021) 3161721
e-mail: educ@humanitas.ro, www.hed.ro

© HUMANITAS,

2007

ISBN 978-973-50-1876-4

Argument
" Cartea cuprinde 25 de teste a cate 10 puncte fiecare, teste concepute tern a f i c din domeniile: morfologie (substantiv ~i adjectiv;articol; pronurne si adjectiv pronominal; verb; parti de vorbire neflexibile), siritaxa (sintaxapropozitiei; sintaxa frazei; sintaxa normativa), fonetica ~i ortografie; lexic; stilistica, la care se adauga 8 teste recapitulative(patru, pentru_recapitularea gramaticii: teste~~} ~17 _~iJ?~tru.'.r.~,~a]:li1:tll_a!~'1_~ rI?~_e,_cl!ch~stiuni din toete domeniile: testele 22-25). 'Niciuna dintre culegerile 'de teste care circula in prezent nu este atat.de cuprinzatoare si de diversiticata tematic, . " Cu exceptia testelorrecapitulative, fiecare test este destinatunui singur capitol/ domeniu al limb ii, anuntat in titlu, pe care, prin cele 10 subpuncte, Hinvestigheaza sub diverse aspecte, cu intentia cuprinderii a cat mai numeroase chestiuni ce pot aparea la un concurs de admitere. De exemplu, in teste Ie de lexic (19 ~i 20), s-au urmarit, separat, forrnarea cuvintelor, relatiile semantice dintre cuvinte: polisemie, sinonimie, antonimie, omonimiesi registre lexicale: arhaisme, regionalisme, neologismetvezi, pentru testul 19, subirnpartirea mceletrei subpuncte: A,B, C). Sau, in testul de stilistica (21),s-au urmarit, separat, aspectele de stilistica functionala (punctele 1-5), registre stili stice (6), tipurile de vorbire (7-8), aspectele de stilistica literara (9~10). ' <i>, Ca tip 0 log ie, testelepropuse in aceasta carte sunt extrem de variate. S-a trecut de la testele de tip clasie, care eereau analiza completa a unui text, la teste cu cerinte mult mai diversificate.si .mai nuantate: de selectie numai a anumitor .fapte, de alegere dintre mai multe solutii, de obicei, solutii usor- de confundat, de modificare a unui text intr-un anume punct al luisi intr-o anumita directie, de argumentare a unor solutii, de comparare a unor situatii apr?piatqi, totusi, neidentice, desurprinderea ambiguitatilor, de rezolvare a unor chestiuniteoretice etc.S-a trecut de la 0 formulare a cerintelor in maniera.clasica la formulari mai moderne.inepierzandu-se din vedere nici formularile tip grila, cu observatia ca, pentru a se evitarezolvarile intamplatoare, oricand posibile in testele-grila, s-a adaugat si cerinta suplimentaraa exemplificarii solutiei alese san, mai interesant, a gasirii unui exemplu potrivit pentru solutia taiatii (vezi, de exemplu, testu114). -Diversificarea tern a tic ii si tip 0 log i e ii a urmarit ca aceste teste sa fie utile pentru pregatirea concursului de admiterede 'la to ate facultatile in care se dau probe de limba romana, indiferent de tipul de examen pecare facultatea 11propune. A urmarit, de asemenea, scoaterea candidatului din rutina cu care scoala l-a obisnuit, obligandu-I'sa faca fata unor cerinte cat mai diversificate sisase adapteze rapid unor situatii de testare cat mai diferite. ~In conceperea fiecarui test, scopul a fost, pe Hinga verificarea si fixarea cunostintelor de baza, si Invatarea propriu-zisa: completarea de cunostinte, In vederea atingerii obiectivului de completare de cunostinte, testele aduc spre rezolvare, pe langii chestiunile de baza, si chestiuni de maxima dificultate sau de mare subtilitate, precum ~i situatiile in care, in mod

variante.9. Substantivele in nominativ au functia sintactica: a.20. de nume predicativ. prin toate cerinh. in cateva cazuri.22). In text apar: a. nici mane. niciieri. h. se justifica diversele Cdci unul erau tolit~$i toate erau una. c. A. pentru testul19. 21. obligarea lor sa se concentreze si un timp mal indelunincorecte: gat. exemplificati-le ~i stabiliti carei clase morfologice ii apartine ile adoptate de manuale. Indicati alte patru grupuri neanalizabile (locutiuni) in care se include substantele ei. patru substantive in >I> Am convingerea ca. grupul din rtindul se afla la limita dintre locutiuni si grupurile analizaditiile noilor programe ~i manuale de limba romans. a i A. 14. <I> Cartea propune REZOLV.. opt substantive in urmarit cuprinderea a cat mai multe tipuri de exercitii ~i de cerinte.I ( I f I ~ I i curent. REZOLV ARILE sunt insotite de evaluare (se propune un barem de corectarepentru toate Testul nr. odata parcurse ~irezolvate corect aceste 25 de teste. Dar ele pot fi utilzate cu succes si pentru pregatirea examenului de bacalaureat la clasele h. Indicati daea exista in textul de laI substantive obtinute prin conversiune. in nominativ si in geninominal. a cata parte din punctaj este capabil sa rezolvecu puL teri proprii.7. chestiuni analizate anterior. iar. In textul I. AD. iar. cartea. Alegeti. in cepriveste partea de gramatica. unele teste se pot folosi si pentrupregatirea examenului dati cate un exemplu pentru fiecare. c. asupra "capcanelor"~i a chestiunilor dificile. Construiti propozitii in care fiecare adjectiv din text sa apara la cazul genitiv. ele necesita untimp diferit de lucru: 2 ore(ln cazultestelor 1.21). 11. lumea toatd pun solutii duble de analiza. 15. a articolului demonstra= ] tiv.17. a celor cu grad mai mic de dificultate si a teste lor care reiau. sapte substantive in cazul nominativ. sintaxaIexic. Dad • Testele se adreseaza.ARI complete. selectati-le ~i stabiliti clasele morfologice de la care provin. constituind "capcanele" gramaticii si ale limbii romane in general. indiferent de facultate. prin COMENTARII. rezolvari care raman in exc1usivitate in sarcina candidatului. adoptand solutiile de tip scolarrvezi. 13. h. De aceea. analizand grupul in ambele bun indrumar pentru profesor. in nominativ si in acuzativ. 9 . adica sa masoare SUBSTANTIY. Indicati ce urmari deriva din fiecare interpretare. a dativului posesiv.24. mult diversificate fata de cele anterioare. 16. Este motivul pentru care. toate in nominativ. astfel. 4. aprofundarea cunostintelor ~i completarea acestora. prin COME:NTARII. seria de raspunsuri corecte. se subliniaza ambiguitatile si se proPe cdnd pdmdntul. Introducerea unei asemenea ierarhii a avut drept scop punerea can1.JECTIV exact. se incadreaza in limitele programelor de limba romans in vigoare ~i reflecta solutitivul riindul. a complementului indirect. incat md-intreb in sine-mi: sare. sa propuna un model de rezolvare) pentru toate domeniile: morfologie. Parcurgerea testelor ~i confruntarea propriilor rezolvari cu REZOLVARILE propuse de autor inseamna obligarea candidatului sa ia contact cu acestecerinte speciale sau cu grad ridicat de dificultate. unele de oricdrui examen de admitere.19. stilistica. rent de tipul de examen sau de gradul de emotivitate al fiecarui candidat.interpretarea sintactica a diatezei reflexive.25). d. 2. in modexpres. Indicati alte patru clase decat cele existente in text care se pot substantiviza. 5. incIusiv ale celor de liceu. stilistica). alegeti solutia corecta. candidatul dobandeste nivelul necesar de cunostinte spre a face fata exigentelor B. deprinderea lui cu cerinte care depasesc nivelul mediu de pregatire. subiectele ~i rezolvarile din aceasta carte pot fi un a. de exemplu. a verbeIor dublu tranzitive. 4. 4 ore (pentru testele Au cine-i zeul cdrui plecdm a noastre inemi?" (Eminescu) 8. sustinute cu argumente in lucrari anterioare. se atrage atentia Nu era 'azi. In con3. taind-o pe cea incorecta. *' REZOLVARILE sunt insotite de COMENTARII. ~i 0 REZOLVARE selectiva. pentru testele 1-11. Prin COMENTARII. dintre propunerile de mai jos. de capacitate. Nici sdmburul luminii de viata ddtdtor. exista. sub alta forma. de concurenta dintr-un anumit ail. nimic nemuritor. subiecte. urmarind sa ofere solutii (in fond. candidatii gresesc.10. a predicatuluii Adjectivele din textul I sunt: a. pentru domeniile mai tar cuprinse in cartile de teste (vezi. cazul nominativ. continand 250 de cazul nominativ. Din enunturile care urmeaza. mi-amincalcat proprifiecare Iocutiune. 18. cu cerinte bile (in aceasta ultima situatie.23. filologice sau pentru pregatirea elevilor care participa la olimpiadele de limb a romana. Seda textul: . In primul rand. altele.12. solutii in cazurile de dificultate. unsprezece substantive in cazul nominativ. candidatului sa se autoevalueze. permitandu-se. taindu-le pe cele didatilor in situatii diferite de lucru. 1 testele lucrate). a. >1i Desi unele teste includ si subiecte de marc dificultatc ~i subtilitate. S-a evitat rezolvarea testelor recapitulative.6. in orice moment al pregatirii. ile opinii. deexemplu. indifesubiect. de subiect. h.icerul. candidatilor la examenul de admitere In facultate. *' Desi toate testele cuprind cate 10 puncte. substantivul riindul i~i pastreaza autonomia).Pe cdnd nu era moarte. ale carui cerinte au devenit din ce in ce mai complexe in ultimii ani. in consecinta. tiv)·1 ! B. 3 ore (pentru testele 2.al carer scop a fost. nici totdeuna. vdzduhul. f 8 I I. lnseamna avertizarea lui asupra diverselorxcapcane" si. ele variaza ca dificultate si ca grad de condenPe-atunci erai Tu singur. to ate. Erau din rdndul celor ce n-au fost niciodatd. 3.

Skelitti cu frantuzitul M Corne. solutia corecta: a. "Cele mai disparate spirite s-au putut intdlni si s-au putut insufleti in acest contact: veselul voltairian Pogor cu sistematicul politic Carp.Zbuciumul fintei aceasta desruidiijduiui md impresioneazd. B.. A. isi ascunde esecul in [ata prie- tenilor cei mai apropiati.se multdmise c-un sdrutat din partea frumoasei crasmdrite" (idem). cdci amintirea a multor nereusite fl sperie. marti. ludndu-sedupagurile cere ralel"(JonCreanga) . Alegeii. care ades imi zicea in bdtaie de joe . S. cheamdpe mdtusaMdriuca lui mos Andrei la noisi-i zice cu dragd inimd: -cDoamne. gospodar de la noi din sat". Alegeti. . Gasiti alte patru omonime morfologiceale acesteia.Se da textul: Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energice nentru apararea mediului ambiant a fost redescoperirea. uadl sunt greseli. solutia corecta: a. mai ales de cdtre tdndra generatie...El numai are putere sa spere la vro inoire. cumruiticd-hdiccum se pot invnijb! oameniidin-nimica L}. si altii si altii. C. [ .. Ari'ita~care adjectiv din text apare el insusi ca regent. [ . . "in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului". Dati alte trei exemple in care prepozitia pe sa apara cu functia de la A. Incercuiti formele gresite si rescrieti. a.] pe la prdnzul eel mic. inaltul visdtor Eminescu cu nemilosul observator Caragiale. pentru grupul de dinainte de era. . . verificati.Daci se simte un invins in proprii ochi. nu au nici 0 de intelegere pentru el.'acestuia.:].Datorita rusinei si a groazei de a fi compdtimit. inchisul estetic Burghele cu viirtosul glumet Creangii. construiti cate 0 propozitie cu fie care si analizati sintactic si morfologic partea de propozitie introdusa.] N. B. de dupti cari-mi zdmbeau zorile in zburdalnica vdrstd a tinereteil" (Jon Creangd)..seauzea rdsundnd glasul unui pdrduas]. pentru fiecare.. . h. pentru grupul prepozitional pe adeviir din textul Ill. impuse de noile conditii gramaticale).. 2. h.. 10.si fncepuse a fnnopta cdnd ani ajuns intr-o infunddturd de munti. Identificati articolele hotarate si indicati. este in cazul dativ. Alegeti. complement indirect. c. complement direct.:" (T. 6. pe .. "cutrieram dumbrdvile /ii luncile frumoase. analizati determinantul .$i a doua zi. A. unde.. Alegeti. enunturile cu forma corecta: -1n ciuda efortului asidu.. h. Stabiliti. facand mama un cuptior zdravdn de alivenci si pldcinte cu poalele-n brdu. distingand articolele enclitice de cele proclitice. A. acolo unde este posibil. 2 ARTICOL 1.] . Analizati articolele din urmatoarele texte: a. melancolicul Theodor Rosetti cu (pe atunci) humoristicul Jacob Negruzzi.. taind-o pe cealalta: a. complement circumstantial de timp. si pdrpiilind niste put tineri la frigare. a.J amarul critic Panu cu bldndul Lambrior. analizati-l sintactic. Alegeti. . [ .i izbindu-se de cele stand fara voinia sa. ..Din partea tatei.] horatianul OlldnescuAscanio cu liricul ofiter Serbdnescu. care este cuvantul-suport (cuvantul la care se ataseaza).. a mijloacelor de transport de dinainte de era automobilului. selectati din textul II adjectivele in cazul genitiv. pentru grupul de cdtre generatie. cum sa suporte ochii aspritsi dojenitori aijratelui si ai sorei lui? . cdci numai medicul poate avea 0 solutie vindicative.Nepdsarea din ultimile sdptdmdni a "dragei" sale familii este dezastroasd. Indicati cu ce valori morfologiceapare in text forma a. care nu pusesem niciodatd pret pe adevdr" (Mateiu Caragiale) 8. astfel incat cele trei grupuri prepozilionale sa indeplineascacealalta functie sintactica (veti face rnodificari minime in text. explicati in ce situatie se schimba natura morfologica a cuvantului-suport: a. . pentru grupul prepozitional impotriva minciunii.] agerul si recele Buicliu cu sentimentalul Gane.Printr-o ironie a destinului. este atribut substantival prepozWonal..J popularul Slavici cu rafinatul Naum. h. complement circumstantial de loc. h. .E absolut nevoie de medic. ca mdtusa Anghilita lui mas Chtriac". solutia corecta: a. Pastrand sensul neschimbat. solutia corecta: a.. h. 9. atribut substantival prepozitional. pentru grupul subliniat. c. . 10 . atribut substantival prepozitional. " . cdci coperarea cu familia este ca si inexistentd. prdviilindu-se . . . Maiorescu). atribut substantival prepozitional. complement de agent. la 0 clacd de dezghiocat pdpusoi. atribut substantival genitival. 7. pentru substantivul minciunii." (idem).tr 11 . solutia corecta: a. solutia corecta. tdcutul Tasu cu vorbaretul Ianov. h. D. h. C. este complement circumstantial de scop. Testul nr. "mi s-a pdrut ca md aflu in sdnul lui Se da fraza: . Alegeti doua prepozitii si trei locutiuni prepozitionale care cer acelasi caz cu eel din 8 A.} cdmpul cu florile si mdndrele 'dealuri. in urmatoarele enunturi. numai in acest caz. . h.Oare Grigore a lui Petre Lucdi de la noi din sat pe la ce scoli a invdtat [ . taman in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului. apdream acum ca demn luptdtor impotriva minciunii tocmai eu.Problemelecele mai greu de rezolvat sunt cele de viitor.nu-i 0 femeie de inteles. proaspeti imbogdtiti.Da pace bdietului.. [.. 3. este in cazul genitiv..noaptea. viata lui a fost un continu/esec.vexemplificandu-l fiecare. [. h. . complement indirect. . . [ . . [ .} cd-i feciorullui Stefan a Petrei. i-am scos Mdriucdi un soarec din san". Identificati articole1e hotarate propriu-zise pentru cazurile genitiv si dativ. .Fratii lui. indicati rolul special al articolului hotarat proclitic: a.. . reformulati textul II. B. C.

. "A1cafuiti urr enunt potrivitt~re-sa includa Ull gr11P'ol116foncu cetetfaceti analiza gramaticala a acestui gmp. Indicati alte valori gramaticale. "ea in eazul fonturilor si al altor trdsdturi ale Wordului".si.•. b. n-a ji asa. .fn cazul agriculturii si al altor I a altor ramuri ale economiei.dinpultctlpunctul de vedere al istoricului. "am ajuns intr-un tfirziu.. "care se zice ca face avant si vreme rea". pentru exemplele anterioare. Aratati cu cc valori gramaticale apare forma cele in urmatoarele constructii: a.toti geamgiii/geamgii din bloc. Comparati din punct de vedere gramatical constructiile subliniate: . .. 2. Dati cate un Indicati cu ce valori gramaticale apare forma a in urmatoarele constructii: "ell zbur dalnica vilf stu a tineretei": ' . k.j nepot de sora luiPfindila". .cu cdrtile cekad-voasir:a'(Jon Creangd). e.ne ungeam. . Analizati. ale formei lui. amdndoi a ces ti fiii lfii. I. are sa inceapd a-i mirosi a catrintd". "fa lasd-md. . f. h. . . "e una din cele care seoate mahmurul din om". . _ C. c. . ..Nalca . ..$i numai asa se putea linisti biata mama de raul nostru". Un Enescu nu apare in fiecare an. .sa-Ii deie toate darurilesale cele bogate". ceIe bune sa s-adune" (Ion Creangd). . g.jnca n-am vdzut asa femeie sapliinga de toate cele". taind-o pe cea incorecta (taindu-le pe cele incorecte): . Indicati si exemplificati valorile specifice pronumelor personale si reflexive.din punctlpunctul de vedere istorie.proprietarul hotelului si restaurantelor /si al restaurantelor/si ale restaurantelor.pentru hatdrul cdlugdrilor si ~ c~lugari. A.Page Down este opusullui Page Up". .plecarea celei mai bune prietene a melela mea/ale mele. alegand unul considerate incorecte: a. Indicati. Indicati ce . . La intoarcere. "inaintea lui t din cuvdntul the". . ~.Iar stropsitul de Ion {. de nerecunoscut. c.gratie ajutorului privat si a sprijinului/si sprljinulul de fa stat. EI este nepotullui Tudor Vianu. vreu sd-mi fac bdietul popo". B. ar fl fdcut Saint-Just-ul de Slobozia" (RLib. . .Utilizarea mouse-ului in Windows". PRONUME ~I ADJECTIV PRONOMINAL 1.amdndoi fiii/fii nostri. bldndului noslcu.componenta lui GN din structura unei propozitii" (DSL).unde se pomenea scoli ca a lui Balos din Moldova?".. exernplificati fiecare cu alt tip de pronume si faceti analiza completa a genitivelor. mirdndu-ne de cele intdmplate". . . f. a. "uneori nu apuc sa sfdrsesc 0 frazd. [.s-o fndosesc de mamavre:o doud zile inpod prin cele putini hdrbuite".se face a 0 cduta de au".lsuplimci:ttarl~depli~e~te articolul saunehotarat) in cuvintelor sublimate. . 12 (h6t~iil..t 8.se afla cdlare pe eel mai strasnic cal . "de pdrdiau roatele si sdrea eolbul in naItul ceriului". 7. . partilede propozitie dinstructura carora face.pleearea celor mai tineri profesori .. b. am gdsit un Bucuresti ostil. "Caei era acum a scdpare de ddnsul.parte formacele.. noaptea". cd a si venit maine-le" (Paul Goma).cu prietenul meu Chiriac a lui Golan". Indicati cazul substantivului subliniat dintre ra~punsuri si taindu-le pe cele y. b. . fmpotriva.asa era numele nurorei lui jupiin Strut'. dativ..pleearea celor mici si a celor mari/si ai celor mari/si celor mari.Necet. c. giupaneasa.din prieina pacatoasel istorii . 6. . . cum s-e fi chemdnd' (Ion Creangd). acuzativ: a.plecarea celor mai tineri dintre profesori. A. "un prostalau de scriitor". . c. totusi. care dintre utilizarile lui a sunt diferite de norma literara actuala.centru de primire alai pensiilor. impotrivacelor cinci studenti· e..studenti. din urmatoarele constructii. d. . bine. "de-ti era mai mare dragul sa-l privesti".. " f. drept sa va spun".se afla cdlare pe un cal de cei mai strasnlcl". j. .Dumnezeu". . impotriva a cinci studenti. .$i noi pe cdldurile cele.. b.Dtideam atentie fiecdrei aparitii ale dlstinsului profesor I a distinsului profesor. A$ cumpdra un Luchian. . genitiv. .. indicati In ce consta aceasta diferenta.Paate cd acesta-i vestitul Ochild.in propriii-i/proprii-i ochi. . "a namild de om mdnca brazdele de pe urma a 24 de pluguri": "Cand s-e face mai mdrisor.Bine..In partea de jos a list-boxului". . analizati morfologic aceste cuvinfe: a.Asa a fl.vreu sii-ti fae si eu un bine In viata mea". mdi fica'. clasa a doualdoua. . d.} face 0 hodorogeala' (Ion Creanga). . "Cele rale sa se spele. 4. . . cu lesie tulbure". b. 9. m. d.j.profesot".acinci dintr~.Apoi bine cd stiu a cui esti.In ajunul Sfdntului Vasile" (Ion Creangd).din pricina pacatoasel de istorii.clasa a intdia I intiii /Yntdia.Lui dascdlul Vasile a Vasilcdi ii pldteam numai cdte un sorocovdt pe luna". . .Jnocentul de mine credea ca . . "selectar~a lui known" (Word).]. ". Alegeti constructia corecta. fonnelor neaccentuate pe Testul nr. "observatiile exigentului. .. Plescan. afara celei de articol. .Dar fost-a scris pdrintelui Duhu sa nu aseulte in totul sfaturile euviosului starit".. In exemplele anterioare. g. 5 . e. "eu cu Zaharia {. .. zise mama. Berechet. "caei de zbantuitul ista al dumitale nimica nu scapd". Indicati cinci functii sintactice ale genitivului prepozitional. "a sculat mai tot satul in picioare".plecarea in strdindtate a prietenei mele celei mai bune/cea mat bunii.in exemplu pentru fiecarc. . 10. 3 de dativ ale 13 .• i.telor".

"dar mi-i de-a mirarea de unde ai sa-l iei. 9. ti le dau degeabo" (Creangd) 5. "cu ochii mari. Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~j sintactice.Fetele de la ghilit roo. Dati cate un exemplu pentru fiecare pronume de la a. 6. b. d. analizati sintactic si morfologic fiecare situatie. RECAPITULATIV: Testul nr. Incorectii nostrii arbitrii s-au ldsat mituiti de cdtiva membrii din eonducerea clubului. ADJECTIY. Dati cate un exemplu pentru fiecare tip de adjectiv pronominal. mat ales.fetei mele frumoase. Zi-i un cdntec de fa noil f. Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei 0. a. isi rupea ciubotele. nu vei inainta niciodatd spre eeea ce-ti inchipui cd esti" (Iorga) b. b. acolo unde este posibil). . e.in cartea-i . Vi-o repet a nu stiu cdta oard cd vi se pare. Ioane. f. g. Ciirui elev i-am dat cartea? . c. aceiasi delicatete.3. f. alcatuiti cu ele propozitii si analizati sintactic si morfologic partile de propozitie pe care le introduc. i. cd nu-i adevdrat ceeaee spuneti. acolo unde este posibil) ale luisi din urmatoarele constructii: . . 5. Gratie celor ce ne-au ajutat direct. . negri ea murele ~i scdnteietori ea fulgerul" (Creangd) h. . I-au sosit copiii din strdindtate. A intdrziat ~i astdzi. greselile.. gdngurind si uitiindu-md in oehii-i cu drag" (Creangii) e. 8. dasctile.Mii intreb ciirui elev i-am dat cartea . f. apoi rescrieti enunturile sub forma corecta: a.jnsa veselia nu s-a inchiet numai cu atata. construiti (c. "Cutare se mira cd in codrii dumitale sunt mal multe vreascuri si frunze dec/it fn livada lui. care le-am observat si la mamaei! 10.Ne doare capul. I.1:l):}es. ." (Iorga) Extrageti pronumele si aranjati-le pe coloane: A. . Alegeti patru prepozitii care se construiesc cudativul..Ne-am pierdut averea." (Creangti) . asezand intr-o coloana pronumelc care indeplinesc aceeasi functie (vor alcatui 0 singura coloana fonnele care. Astdzi. 4.cartea lui Ion..Dar si asta-i 0 avere. .. Copii. sterge-ti tabla si ldsati clasa in ordine! g. AeeiQ$i staturd. j. au acelasi rol de marca a diatezei reflexive). alta si mal si s-a inceput din capdt. d. B. Nu-i inuilneam decdt 0 data pe luna. h. acestei Jete Jrumoase a mele . acolo unde este eazul. b. cartea aceluia . desi nu au functie de parte de propozitie.4 SUBSTANTIV. aceiasi ochi. descoptir intruna din laturi." (Iorga) d. Indicati care pronume se pot adjectiviza. I-a venit 0 scrisoare din strdindtate. ale ale dau constructiile: cartea lui . cdnd e omul sdndtos" (Creangd) h. Uitdndu-md intr-ansa. 1mi convine situatia -lmi impun numeroase restrictii. $i-a impus multe re~tri~iii dilimentare.carte a acelui elev . e. c. g. 3. g.in eartea ei. Indicati care pronume nu se pot adjectiviza. exprimate prin substantiv si prin pronume.\~imd alintam fa sdnu-i. a. locercum.Ne pare bine .Dau cartea ciirui elev are nevoie de ea. Cartea da-tu-mi-s-a numai ieri si 0 voi inapoia-o sdpuimdna viitoare. d. Indicati functiile sintactice ale dativului neprepozitional (dati pentru fiecare cate doua exemple. Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~i sintactice. vai de aeela care scrie ca sd-si dovedeascd lui aceasta!" (Iorga) e. Nu-i. acestei Jete . 2. dar si de ee nu intelegi deloe. acolo unde este posibil) ale formei i din urmatoarele constructii: a.aretip) enunluri in care acestegenitive sa indeplineasca functia de atribut pronominal genitival.. $i-a trim is nevasta la cumpdrdturi. dupa tipul de pronume. Ne intrebdm cum este mai bine . Parerea Ioanei este ca ne-am edueat gresit proprii copii. in cartea sa . Alegetitipurile de pronume cu flexiunepentrugenitiv. am reusit sa rezistdm.Rdzi de ce intelegi prea bine. dacd n-are fiinta pe lume" (Creangd) i. 4.. Indicati ~i cxemplificati cinci valori morfologice distincte pe care forma ce le are in limba romana. dau enunturile: "Crezandu-te cd esti mai mult decdt esti. . PRONUME 1. ~i sa mori e greu.:" (Creangd) e. iei asuprd-ti grija mormdntului" (Iorga) c.fetei acesteia. b. "Ca sa scapi de gdndul mortului. b .. dar si a celor multi din umbra. 15 14 . utilizandu-l Ia cazul dativ. sterge-ti picioarele in fata usii! h. asezand in aceeasi coloana pronume de acelasi fel. utilizandu-l la forma de dativ feminin singular. Dorea sa md gdseascd ~i sd-mi spunii neeazurile lui. Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei va. dar cd proprii-i fii sunt atent educaii. 7. SJaturile profesoarei insdsi nu mai au nici 0 valoare in ochii nostri. dupa identitatea de functie sintactica. "uneori. c. b. prezenta a multor spdrturi. . Se a.$i. d. patru prepozitii care se construiesc cu genitivul si doua locutiuni prepozitionale care se construiesc cu acuzativul. mai pasd de eei din jur. analizati sintactic si morfologic fiecare aparitie.} 'numa-si daughiont una alteia" (Creangii) c. sdrindu-si din minti. Se a.Dacd le-i duce. a.cartea elevului aceluia.

El s-a ajuns acum. astfel incat fiecare pronume sa indeplineasca alta functie sintactica. in oras. Comparati.ai sa stii. Prin ce se deosebeste uzul din text al verbului a crede de uzul sin tactic din limba literara actuala? b. taindu-l pe eel incorect. EI m-a ajuns in dreptul Cismigiului. ti-am scris si ieri. Dumnealui imi cere des pdrerea.i. 10. hain?). Harap-Alb. Exemplificati un tip de vii tor inexistent in text. cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. B. e.Dragul meu prieten. . 17 VERB Testul Dr.iJ. cd nu-si crede ochilor si urechilor. am dreptate! b.. trd Inca nu stiti ce-ipe fume. respectand conditia ca in prima sa aiba functia de atribut. El ajunge la facultate. Crede-ma.predicativ personal intranzitiv si reflexiv. a. si de rdu.copulativ personal intranzitiv. diferite de cclc din text. k. Dar pan a atunci. se crede deja cd poluarea a depdsit limita admisa. acuzativ. f. 5.Carte a . 9..vei stii. e. nu mai vreau sa aud de tine! h. analizati-le sin tactic si morfologico B. .~-Hei. (n-)am cesti .predicativ personal intranzitiv. Construiti doua propozitii in care sa apara doua omonime pronominale ale formei i din text. acolo unde este cazul. Un bdtrdn suferind md impresioneazd totdeauna=. pastrandu-si valoarea morfologica din text. a. c. Construiti un exemplu in care ce. 8. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista. dand pentru fiecare cate un exernplu. . 3. Seo. faceti analiza completa a celor doua forme. pentru fiecare. Forma ce apare la cazul: a. Stabiliti deosebirea gramaticala dintre: plecarea nebunei mele de prietellii . indicati-le si aratati in ce consta ambiguitatea. a. Indicati si exemplificati. l.plecarea prietenei mele nebune. 7. El a ajuns la 0 mai bund intelegere a situatiei. Stabiliti cu ce valori apare in text forma ii. (Incearcd) sa sti . Mai rabdd Harap-Alb ce rabdd. mai rabdd. Ajungdnd ce si-a dorit. Alegeti forma corecta. taind-o pe cea incorecta: vei sti . si sfintei Duminecipentru buna gdzduire si ajutorul fdgdduit. " (Ion Creangii). mai rabdd. de complement. (vreau) sasefjtie . . b.Stii (ceva?) . 6. C. b.Dragul meu. Analizati sintactic aparitiile¢'in text ale verbelor. cincifunctii sintactice (atunci cand este posibil).predicativ impersonal intranzitiv. si de bine.. indicati fiecare functie si cazul fiecarui pronume. care pastreaza constructia cu acelasi caz)? 7. verbul a rdbda din constructiile: a. 4. in structura caruia intra alt auxiliar decat ccle din text. analizand fiecare situatie marcata grafic. 2. i.predicativ personal tranzitiv. Alegeti raspunsul corect. d.. Mi-a ajuns.. b. Cuncasteti 0 unitate frazeologica (0 expresie verbals) continand pe a crede cu acelasi regim ca ~i eel din text (sau. Harap-Alb. si circumstantial e) ale c. EI se erede Dumnezeul romdnilon c. unul inexistent in text. 16 .dumnealui este interesantd. . iar ina doua. . A. Indicati si alt omonim morfologic. Dragul meu prieten a dispdrut.(vreau) sdse stiie. Cine se grdbeste ajunge la timp oriunde este nevoie de el. extrageti-le si analizati-le morfologic si sintactic. 5 Se da textul: . ai sa sti ." (Creangd) A. nu-l mai dai jos din masindl Alegeti solutia corecta dintre urrnatoarele serii de trasaturi: .(De-)ai stii.[. astfel incat fiecare adjectiv sa apara la alt caz. . a uitat de cei care l-au ajutat. . $tl (ceva?) .d-voas. . ca sa fiu linistit. 1. multdmeste lui Dumnezeu. neddnd nicio atentie pdrerii celorlalti.0 femeie pldnsii este aici 0 aparitie obisnuitd. . deosebirile gramaticale dintre forme. B.nestind. Printre cuvintele subliniate. Comparati din punctul de vedere al diatezei urmatoarele enunturi in care apare a crede si faceti analiza predicatelor continand acest verb: a. sub aspect morfologic. Stiu-tu-l-ai (asa de hain?) -: Stiutu-l-ai (asa de (De-)ai fit! . Alegeti si analizati morfologic fonnele de vii tor din text. . pentru ca stii acum ce e necazul.. . nestiind . Harap-Alb. A ajuns 0 mare durere sa ai nevoie de administratiel g.copulativ impersonal intranzitiv. Stabiliti zece functii sintactice diferite (necircumstantiale pronumelui relativ. h. E atdt de surprins. j. cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. ~~·lpoti) fitt "'-WQji) stii. revin la intrebarea de ieri.(Incearcd) sa stii. d. Construiti cinci propozitii care sa contina cate un adjectiv posesiv. 0 femeie pliingiind este un speetacol trist.a ajunge si a ft. ii cduta sa judeci luerurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti si necdjiti. b.textul: . zice Spdnulcu viclknia lui obici~uifq. Stabiliti cu ce trasaturi sintactice apare a ajunge in urmatoarele enunturi: a. nemaiavdnd ce zice..(n-)am ee stii. "Dar pdnd atunci. pdnd cdnd totul ii ajunge de nesuportat. ] Cdnd vet ajunge si tu odatd mare si tare.Femei suferinde sunt multe in tara asta. Alegeti pronumele ~i adjectivele pronominale din text care apar laalt caz decat la nominativ si acuzativ. 1mi ajunge sa-l stiu sdndtos. dragele mele vere. altfel spus. " (ultima este constructia din text). sa apara la celalalt caz. A. 6. Indicati. Construiti cinci propozitii care sa contina cate un pronume posesiv. El si-a erezut totdeauna copilul. nominativ... . exista ambiguitati morfologice (adica sunt unele care admit dubla interpretare morfologica)? Daca exista.

creind. stai si-l astepti. pentru fiecare. a. pentru fiecare situatie. dar nu sunt sigur.. Exista in text forme obtinute prin conversiune de la verb? Daca exista.>. 10. Nu meritd (sa faci efort) . dar e destul de greu de indeplinit. analizati-le. EI n-are sa reuseascdsinour. buie 0 carte. Daca in text exista locutiuni adverbiale.va zace.insemneaza: va transpare . degrabd ..va tdcea. cheltuieste .se vor compldcea.infati$aza.creiazd . 19 . 5.nu mai. fiind fdgdduite. pentru cele conjunctionale. iar dacd-i in urmd. Asa e lumea asta si.dndva. numaidecdt . a compare . Ne-am sdturat de fagaduit. e. si determinantii pe care ii are verbul a avea. b. a red.0 data. b. c. Vorba ceea: «Zi-i Iume si te mdntuielx" (Creangd) a. Faceti analiza sintactica a locutiunilor adverbiale. dainuieste .iacolo unde estc posibil. Comparati gramatical formele a.. c inainte de a fi fdgddui: asta. A. 2. comparatia gramaticala a fonnelor cati. urmatoarele aparitii ale formei ' 3. a. Ion i~ipregateste un ceai subliniate: bine pe sine insusi . Lui Ion fi tre- Testul nr.fndrumeazii. indrumd . A. Analizati predicatele din care aces tea fac parte. cacndva~ c. ne speriasem . Stabiliti omonime gramaticale si omofone ale acesteia. e. gramaticaIdife- 6.intr-una.. indicati care este diferenta gramaticala dintre forme. VERB ~I PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE 1.ne speriaseram.va transpdrea. in textul de la 1. te silest! sd~l ajungi.or. . El n-are ce se face. b. . de-ai face ce-ai face. Aibti parte numai de necazuri! B.de cat.te unexemplupotrlvit rentele de grafie. b. va tace .decdt .Scrie-ti exercitiilel b. dand cate un exemplu potrivit pentru fiecare. inseamnd . Deie Domnul! .de loc. 18 deloc . Extrageti si analizati toate verbele care apar la alte moduri predicative decat la indicativ.de fel.. [ . d. din punct de vedere grarnatical.numai de cat. odatd . Se da textul: . trebuia sa te gdndesti de 0 mie de ori. dactii inainte.se chinuieste. b. verbele a fi si a riimiine. am vrea sa oferim si Iucruri mai sigure. -Ionj~i pregateste copilul de plecare.sa aibe. in urmatoarele enunturi. asazd . a. Dati.ddinuie. acum mai vii de-acasii. 6 deja cine este stie de cdtre toti care este data examenului. a. crednd . Realizati. Zicd cine-a zice si cum a vre sii zicd. B. pleacd. fdtul meu.Ion poate pleacd. 4. c. fnfati$eaza .primavara. EZ are de terminat 0 carte. ti-am fdgdduit eu.Ion poate pleca. a. Peate sa fi plecat. de n-a venit. b.cheltuie. Ion nu se cunoaste prea fdptasul.sa puna capdt. acolo unde este cazul. ce functie de parte de propozitie indeplineste fiecare.ar umpIe. Selectati si comparati din punct de vedere gramatical predicateledin constructiile: Studentul Ionescu este preferat si fncurajat de profesori . Poate cdIon c.Se c. aZtfel . ar umplea .8.aseazd. B. c. Comparati. Beie edt 0 vrea! . Md rog.. indicati si valoarea lor gramaticala. Alegeti forma corecta. meritd (sd faci efort). pentru instrumentele sintactice.Ia. . Analizati. Explicati gramatical omofonele din grupurile: Scrieti exercitiilel . dar cdnd este sa dai pasto pamt. Care este valoarea din text a fonnei ia? b. 7. fntruna . alegeti-le si indicati valoarea lor semantica.siexplicati -v- . N-avea sdmaiapuce. trebuiau aduse la timp.Bea edt 0 vrea!.. f. EI are doud case. Trebuie ca Ion e bolnav. . specificand. b.·. 10. Sunt linistitd. predicatele continand pe a avea. Aratati.StudentuIIonescu este harnic si inteligent. Ajutoarele. a. Alegeti exemple potrivite pentru perechea: ori . si calitatea sintactica a determinantilor gentilor): A.Se cunoaste subliniate. n-are ce se intdmpla. ce tip de relatie exprima. dezagrega . indi(eventual. va zdcea . 9. valoarea gramaticala cu care apare a avea: a. separat pentru A si B. rdmdne cum este ea. Ion se stie nevinovat .Dea Domnull. Extrageti (din textul de la 1) cuvintele n~f1exibile si grupati-le dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare cuvant selectat. B. cinci exemple de locutiuni adverbiale si cinei exemple de locutiuni conjunctionale. nu poti s-o fntorci in ruptul capului. Indicati cu ce valori gramaticale apar. b. taind ce este incorect: sa aibd .dezagregheazd. dejel-. fiigiiduit: a. pentllifiecare situatie. Trebule sa plecdm. ia~. Daii~§.. Se dau perechile de omofone: numai .de grabd. Analizati. in enunturi diferite. creeazd .j. d. se chinuie . se vor complace . Nu s-a achitat de cele fdgdduite... g. iar.alt feZ.Ion poate sa pZece.Nu se sa puie capdt . Analizati formele de viitor din text.Studentul Ionescu este preferatul profesorilor . c. indicati ce tip de relatie sin tactic a stabileste fiecare.a compdrea. De fagdduit.creazd. . 9. 8.

! I ~storiese cheamd eeea ee s-a intdmplat eu adevdrai. complement direct. a. b..>: • . complement indirect.. Cu ee valori morfologice si sintaetice apare in text forma a avea? .c adevdrat indicand . Alegeti solutia corecta.. 2. .. A l_K.. . Exista in text adverbe? Daca exista. int: fiecare situatie. .~ 7. exista in text? Analizati-Ie. sa se r~~p. justificati solutia. analizati-le si aratati~ cum se manifesta trasatura impersonalitatii. c. Exista in textinterjectii? Daca existajindicati-le si stabiliti statutullor sintactic. c. si indicati daca. .. PREDICAT. Analizati grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in dativ. actualizate in alte situatii decat cele prczente in text~1 1. indicati si exemplificati trei valori circum] corecta. alegeti-le. . Care sunt in text valorile sintactice ale verbului a ajunge?! meiat pe aeeste drepturi. nu eeea ce am vrea sa sefi intdmplat. solutia b. asa se lungea de grozav. indicati-le.Iorga. COMPLEMENTE ~lui'N . In afara celor de la 9. .. . d. partea de vorbire careia ii apartine si ce tip de relatie exprima. I 4. 6. Selectati ultimul complement din text. Si-apoi chititi cd numai in arc se inchia tot: mestesugul si puterea omului aceluia? Ti-ai gdsit] Avea un mestesug mai drdcosi si 0 putere mai sus decdt fiji poate draeul inchipui: cdnd voiaasa se ldtea de tare. solutia corecta: a. ~ i 5. solutia adoptata. b. Istoria inseamnd adevdrul intdmplat.. ele tot nu scdpau de 'ddnsul] . Cu ce valori gramaticale apare in text forma tot? vului recunoasterea. urmariti. Precizati valorile gramatieale pe care le are in text forma si.!. Exista in text verbe impersonale? Daca exista. compleexemplificati si caracterizati fieeare aparitie. ." 1. Indicati si exernplificati alte trei valori ale omonimului morfologic a. nume predicativ. Alegeti.i Stabiliti daca reprezinta 0 singura parte de propozitie sau doua. Si mail mergdnd ei 0 bucatd. Indicati §i exemplificati alta valoare dedit cele din text. -Daroare fie acesta cum mama'dracului l-a'j'i:lficlf::cherrland? " . taindu-le pe cele incorectc.7 VERB ~I PARTI DE VORBlRE NEFLEXIBILE Se da textul: . in aceasta noua forma. zise Harap-Alb. In cazul unui de conjunctional. h." c. Stabiliti alte valori morfologice ~i~ sintaetice ale aeestuia. ment direct. Alegeti din text verbele la moduri predicative (exceptand indicativul) ~i analizati-le] 3."l C..} dar unde te dud.. numai iaca ee vede alta bdzddganie si mai si: 0 pocitanie de) om umbla cu arculdupd vdnat paseri. 2. exista in text si alte parti de vorbire neflexibile? Daca exista. b.zambihd pe subrizustete. J Ochild atunci se ie si el dupd Harap-Alb si pornese tuscinci inainte. mana ea pe un orb. Alegetidin text verbele la moduri nepersonale 9i analizati-le. care este functia sintactica a cuvantului ceea ee. 10. a.t 1Stona 0 reprezin t a ta t ce s-a In tamp Iau.Jstorie se cheamd eeea ee s-a intamp at cu adevdrat. la soare [ . pentru acest complement. . stantiale diferite de eea din text si trei valori necircumstantiale. D. grupandu-le in doua clase: cu functie sintactica si fara functie sintactica: Pentru cele din prima categorie. 8 SUBIECT.! SINTAXA PROPOZITIEI: NECIRCUMSTANTIALE Pleeand delacfiteva. Ce forme de indicativ. pentru fiecare. taindu-le pe eele incorecte: a. Comparati constructia de la II cu: A i se refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale . complement direct. 4. Fata impdratului nu se capdtd asa de lesne cum crezi tu. t'. Indicati care sunt subiectele si ce fel de subiect are fiecare propozitie..1 de cuprindea pdmdntul in brate. care este functia sintactica a cuvantului subliniat. a. '1 de parte de propozitie de cele fara functie de parte de propozitie. Urmariti grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in acuzativ. B.unda la urmatoarele cerinte. subiect. Si dacd se intdmpla sd nu nimereascdi paserile eu sdgeata.. complement circumstantial.]. Harap-Alb. Comparati constructia de la I cu : CIt. la stele.cugetari" Testul rrr. cate cinci] functii sintactice diferite de cele din text.Testul nr .. Care sunt valorile din text ale formei a? b. [. stabilind. Si alta data. . (Ion Creangd)j 1. 9. justificati. subiect.A refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale e a a sili sd-si facd un alt viitor fnteb. distingand reflexivele in dativ eu functiel . si ~.raspunse atunci Ochlla. alegeti.! . Din gardull Oancei ti-a da-o imparatul. Cu ce valori gramaticale apare in text forma de?j 4..i 2.. dacd vrei..Riizi tu rdzi. nu eeea ce am vrea sa trdim cu adevdrat". Modificand ultima parte a textului: . a. indicati si functia. Indicati ~i exemplificati.~ ' t imaginat ~l f. sd ti-1spun. Stabiliti functia sintactica a verbelor din text aflate la moduri nepersonale. pentru substantivul recunoasterea. cd doar n-avem a te duee de. . exceptand pe cele de prezent. Substantivul istorie are functia de: a.ZiJhnume. . dacd n-oi ft si eu pe acolo. fani de mine rdu are: sd-li cadd. b.~ t in 20 21 . sintactic. deajungeaj eu mana fa lund.-pen tru a.Hai si tu cu noi. a. s-a produs vreo modificare privinta substanti8. si nu eel . pentru fiecare mod nepersonal existent in text. extrageti-le.] Stabiliti ealitatea sintactica a reflexivului. 3. Caracterizati aparitiile din text ale lui a fl.j. 3. A.

Contragetipartea-de-text subliniata. 3. e mai Nne decdt ate crede mai mic: cresc fn . 2.tata. Cu ce valoare speciala apare subiectul ultimei propozitii. . VTL . E tare dificil de rezolvat acest test. Pentru urmatoarea varianta de formulare: Se poate spune ca om in adevdr bun e numai acela care. rx<- "Ciind faci un luau bun. 1. 3. 4. selectati-le si analizati-le. f. Analizati sintactic si morfologic forma verbala subliniata. Selectati si analizati acel nume prcdicativ care nu face parte din structura unui predicat. 4. . taind pe celelalte: subiect.A te supune cuiva care nu e decdt fiinta ta fnal.. ti-le. Ce mcdificari sintactice sufera textul in urmatoarele variante de formulare (modi. Selectati si analizati predicatele nominale din text. c.A Ie crede mai mare e totdeauna mai bine decdt a tecrede mai mic: mdresti in acelast timp data ria si idealul tau.. 2.~'. solutia corecta. su~t aeeea~i parte de propozitie . Indicati care sunt subieetele si tipurile de subiect pentru fiecare propozitie. a." 2. desi ar fi putut face mult rdu. b. Stabiliti. E imposibil de rezolvat de fntreaga clasd acest test~ d.11¢.. tati si ce modificari sintactice a suferit textul.fZ~if!. pentru fiecare propozitie.)ndieatUipuldepronume sintactica in care se afla. mula. .. 1. tipul de subiect si prin ce altuia. c. Grupati constructiile dupa solutia de interpretare sintactica a cuvantulu~ subliniat: 0:. ~ sunt mdrite in acelasi timp datoria si ide..J~~at:'t e omul care nu mdntuie niciodatd de invdtat" acelasi timp datoria si idea lul tau. Exista in text nume predicative? Daca exista.t~indu-l pe ~el incor~ct: a. si analiza sintactica. raspunsul corect.z tt. este predicat nominal. Alegeti subieetele si indicati. 4. 4. 22 23 2. trei functii nccircumstantiale ale acestui mod verbal. e. 2. h. predicat verbal. extrageti-le si analizati-le. ~.In ceruri nu se poate tine nicio socoteaIii de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul 1. sunt patti difcrite de propozine. Alegeti formele neaccentuate de pronume si faceti analiza lor morfologica. Aratati ce modificari morfosintactice sufera textul in urmatoarea varianta de for3. analizati sintaetic si morfologie cuvantul subliniat.ingur. Daca exista. Alegeti pronumele din text ~i faceti analiza lor morfologica ~i sintactica. ara. Ma pregdtesc de rezolvat acest test. Ce modificari sintactiee sufera textul in urmatoarea varianta de formulare: A te Jnvatc'itor de oameni inseamrui acela care e gata oridtnd sa te fnvete si are orlcand supune cuiva care nu e altcineva dedit fiinta ta . "Om in adevdr bun e numai acela care ar fi putut 1.. este nume predicativ. fiecare-si zice cd esti in stare sa-l indeplinesti si ~. are functia de complement direct. Alegeti. este alul tau. In textse: rcpeta aeeea~if. Explicati solutia aleasa. Comparati urmatoarele constructii: a. Daca exista. imi rdmdne de rezolvat acest test. . tipul de subiect. iar.: a..6rrna deprolll!). attitia se gdndesc ca pop obosi si ar fi pdcat sa n-o mdntui. taindu-l p. precum nu se tine seamd florii de mirosul ei sau soarelui de lumina pe care 0 este exprimat. Faceti ~i analiza morfologica a acestor subiecte. . b. este complement direct. ~i situatia 3. alegeti infinitivele din text si indicati functia lor sintactica. st a. 2. Mi-e greu de rezolvat acest test. cu ce verb intra in relatie. 3. Indicati si exemplificati diferite de cea din text. pentru cuvantul invdtdtor. nu mi se pare a fi a umilinta. . raspunsul coreet. 4.eel ineo:-eet. ficarile sunt marcate eu aldinc): a. este 2. pentru fiecare.. Alegeti formele neaccentuate de pronume si indicati statutullor sintactic. 3.. indicati-le si analiza. pentru forrnele subliniate. fa. o faptd rea insa. Analizati acele complemente necircurnstantiale din text exprimate altfel decat prin pronume. 4. Exista 'in text verbe la moduri nepersonale? ti-le. Indicati ~i exemplificati alte functii sintactice ale pronumelui reladtiv d:bcat) cele existente in text (nu va vor interesa functiile circumstantiale si cea e atn ut .indicand forma rezultata din contragere.e. n-a fdcut-o. a. Am terminat de rezolvat acest test. Selectati si analizati predieatele din text. Exista in text nume predicative? Dad exista. .'. Construiti un enunt 111 care sa se aetualizeze cealalta functie. "(." 1.e:.rrr... pentru fiecare propozitie. pentru primul predicat. rdspdndeste" 1. aeolo unde este po sibil.care e gataoricdnd sa te invete si are oricand despre C. b. 3. are functia de subiect. . Alegeti.:. Alegeti subiectele din text. selectati-le si analiza- . admite ambele interpretari. care este subiectul." 1. Exista in text eomplemente necircumstantiale? v~p fi rdu # n-a fast. b. indicand. despre ce sa te invete" l\i. Alegeti. 4.

9 BL 1. cum ti-i cdutdtural" (idem). c. . a incdleca pel b. am constatat cd sportiva nu e pregdtitd. 1. invidios pe colegi. I 3.in mai ciresele sunti J . Md costa nepdsarea. subiect. substantivele subliniate indeplinesc functia de: a. Si el hdrsti! 0 pagind. nominal. complement direct. determinantul ~ rezultatul. taindu-le pe cele incorecte. Elevul este apreciat si ldudat de profesori. i. Md copleseste durerea. rdzbit foamea.. stripane" (Ion Creangd). b.. Se intdmpld 0 nenorocire. Nici prin cap nu-mi trece giindul dsta.Burui sd-ti fie inima. se supdrd pe piirinti. Intervine 0 schimbare. "Ori mi-or da feciorii dupd moarte de pomand. se rdzbund pe colegi. A 1 I i 4. tdbdram pe\ scapd din vedere esentialul. ):(:kl . Eleva a fost fntre-] batd solatia ecuatiei. talpa la fund si erau cusute de tocmeald" (Jon Creangd) . Ce ai fost! r~gata?. unul este verbal. St decdt n-a fl cum se cade. mai bine sa nu fie. b. Argumentati raspunsul. MJ. . c.. g. ." (Jon Creangd). indicati ~i exemplificati alte trei necircurnstantiale dedit cea existenta (sau cele existente) in text.Jnvatat mai trebuie sd fie si ace I care facegramaticit" (idem). 4.a incdleca !faua. . ori ba. 0 are! profesoarii. Prdjitura e coaptd cu ceasul In mana . predicatele nu supdra si sd se supere. cuvintele subliniate indeplinesc functia de: a. Mil mira ddnsa" (idem). Imi revine 0 obligtuie. " . Md doare capul. .Niciodatd un om cinstit nu se poate apdra cu atdta inversunare ca mincinosul care a fost prins. Sportiva e pregdtitd cu mare atentie In vederea concursului .~tii: Prdjitura a fost arsd din n~atentie . atrageti in comparatie si constructia: Md supiirii cum t~porti (urmariti posibili-] tatile. b. f. este afirmativ. Odatd invdtaui tabla inmultirii. g. "Cand auzeam noi de masd. Alegeti predicate le si stabiliti tipul de predicat din urmatoarele fragmente (indicati. I-au angajatpaznic. stabiliti. . In constructiile: 11•. . complement cir-] cumstantial de loc. Dati un sinonim sintactic al constructiei reflexive din text continand pe a putea. perechi: a. M-a subliniat este: a.indau. Daca raspunsul de la a. "tovara~ia nu nise pdrea dreaptd". . si cazul numelui predicativ): a. "Pe cine faci ciirpaciu? ".fdceau paralele acele. greul a trecut. aceeasi functie sintactica. "las' j putind odihnd. argumentati raspunsul.Pantofii erau descusuti. 2. " (idem). . e greu de purtat. h. In constructiile: l-au ales director. Ma amuzd ideea. j. mititical" (idem). In p~erech!ley const~. k. Elbagd de seamd tot ee e in jurul lui si le tine minte pe toate. l-au trim is profesor. . determinantii subliniati indeplinesc.. In constructiile: Elevii au fost anuntati ziua si ora examenului. Nu-mi merge afacerea. coapte. In perechile de constructii: apasd butonul= apasd pe buton. complementj direct.si popia are multe ndcdfale. Md fntreb cine este rdspunzdtor de dezastru. din punct de vcdere sintactic. c. se infurie 1 In constructiile: Imi trebuie 0 carte. A~ vrea sa stiu ce se va alege de el. 1mi prieste aerul de munte. complement indirect. Elevul pe care de obicei pot eonta s-a imbolndvit. Md preocupd situatia. S-a aflat adevdrul. se bizuie pe colegi. Nu-mi inchipui deloc ce si cum va ajunge el peste vreo zeceani. "nu". prcocupd fa ce te gdndesti. a da vina pe prieteni ..eje combinare ~i calitateasintEi. d.in preziua concursului. celalalt. Nu-mi stricd pe colegi. gelos pe altii. h. Analizati predicatele din text. Pe cine nu lasi sa moard nu te lasd sa trdiesti.. b.a invinui pe prieteni.. nu are functia de complement direct. imi convine situaiia. e. supdrat pe colegi. nume predicativ. mai Nne sd-mi dau eu cu mana mea." 1. d. subiect. functie sintactica diferita. PARTI DE PROPOZqIE Alegeti raspunsurile corecte. pentru fiecare pereche de enunturi. are functia de complement direct. Nu stiu pe cine sa md supdr. 1. calitatea predicatelor continand pe a fi: a.Prdjitura e preaj de arsa st Jara gust. Comparati. Md frdmdntd multe. b. S-a musamalizat rezultatul anchetei. Analizati pronumele reflexiv din text si indicati care cste regentul acestuia. ii cdsuneazd pe colegi. f. e. in cadrul fiecarei] pundeti prin: "da". imi ajunge un necaz. 25 24 . imi pe mine. b." (idem).. complement direct. . "Ii~avu parte sd se preure¥js:(]it~(Creanga). (Ciubotele) .j/i?lfZit 'era:~YdeaaPiiica. are ciudd pe colegi.cticaa determinah111'9tY. ambele sunt predicate nominale.Nu supdra pe cine nu stie sa se supere" 3.. "" 1. "pe cat~ra rlejrumO'asii. isi supdrd parintii-l sufletul de ddnsal". "care si el se mira cum au ajuns profesor" (idem). "Mi s-a iruicrit 2. substantivul subliniat: a. Testul nr. c. In constructiile: conteazd pe colegi. 2. Indican functia sintactica a pronumelui relativ si relatiile pe care le stabileste la nivelul propozitiei. Este valabila solutia data pentru to ate exemplele? Ras!fa . "Si era un ger uscat prin luna lui noiemvrie . b. Nu stiu ciiruia dintre elevi ii va reveni bursa. cad pusese piele bund. mizeazd pe ei.c . fti vine somn".b. acolo unde este posibil.

Mdndnc oriciit .complement de loc.atribut.Si dacd a lipsit astdzi de la scoald. taindu-le pe cele incorecte: Adverbul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: a. c. Pcntru elevii din ultima clasd. Iorga.Dacd am adus ea exemplu si aceastd poezie. B. Dandu-se urmatcarele perechi de enunturi. as proceda cu totul altfel . d.atribut . f." e.courpleiueut tie cauza ." A. subiect ." c. Argumentati raspunsurile.nume predicativ. In enunturile a-e.complement indirect . cOrect: fiecareraspuns . atunci cand este cazul. nume predicativ . a. 2. .complement de timp.. Alegeti si exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte. d.Nsam cumpdrat nimic altceva dedit fructe. j. . Regentul unui complement apartine urmatoarelor partide vorbire.auibut.atribut . a. interjectie. "Mor~litatea serazimd perespectul de altii si pe respectul de sine. c.i. Nimic din ce s-a spus nu e adevdrat. g. complement direct . Am mare respect pentru profesorii de care am Jost ajutat. adjectiv.Povestea orieui avea rabdare sa-l asculte. numeral. Ne-am intdlnit in locul dinainte stabilit .Aurul unui singur adevdrat scriitor ajunge sa poleiascd 0 scoald intreagd: putini potJace deosebirea intre aurul de deasupra si eel dinduntru" g. interjectie. Dorinta oricui fnvcqa este sa reuseascd.Trimit pe oricine vrea sa vind. f. In constructiile: a. d. a. . te pretuieste in adevdr numai acela pentru care existi intreg. Semnificatia ace s-a intdmplat e mai addncd. Povestea orieui . Ni-am cumpdrat dedit Jruete . h. B. subiect .in locul prietenului meu. Adjectivul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: Discutiile asupra examenului nu md intereseazd. nume predlcativ . am pregdtit deja bibliografia . d.Achile s-ar fi pdzit rdu dacd st-ar fi ferecat in vederea tuturora cdlcdiul unde putea fi rdnit. stabilind. a. a. Succesul a doi dintre cei mai buni prieteni ai nostri ne-a bueurat imens. substantiv. cuvintele subliniate au aceeasi calitate morfologica. Md intreb ce inseamnd aceastd totald uicere. d. pronume.predicat . Trimit pe oricine . e. rx.Mi-ar trebui un altfel de colaborator. verb. Alegeti ~i exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte. "Curajul tuturoranu sealcdtuieste totdeauna din eurajul fiestecdruia.atribut.. renunt la colaborare . Ma gdndesc fa ce se va intdmpla. subiect . c. d. b.complement de agent ." b. substantiv. Alegeti raspul1surile corecte.complement indirect . x. Cornparati urrnatoarele enunturi. e. e.A.nume predicativ . pentru tine insuti" f. indican cazul si functia sintactica a pronumelor relative. c. B. nume predicativ ." d.predicat .in locul banilor a primit promisiuni. analizati cuvintcle subliniate: l-am omagiat pe toti acei neinfricati eroi. Indicati functia sintactica a pronumelor si a adverbelor relative. .Vine oricine are nevoie. Regentul unui atribut apartine urmatoarelor parti de vorbire: a.Cea mai mare mdndrie a omului poate fi aceea cd el are dreptul de a se simti colaboratorul de fieee clipd al marilor puteri ascunse in el. c. adverb. b. Lucrez oriciind '--Luerez oriciind sunt solieitat. . f.EI procedeazd altfel decdt am sperat A:. d. altfel. Nu pot sa md pronunt asupra a eeea ee n-am vdzut. dori sa fii mai atent. au aceeasi functie sintactica.nume predicativ . 26 27 . b.complement de limp . Cunose pe cine aintrat.Miindnc oriciit mi se pune. Vine oricine .complement direct .a. pentru fiecare pereche: A.complement direct. este pentru revederea materiei de examen .L-a caracterizat toatd viata grija pentru ceilalti.atribut. este anume pentru veselia ei zburdalnicd" (Maiorescu) . Mdndncd orice . e. b.nume predicativ . e.Mdnancd orice i se dd: .atribut . adverb. selectati si analizati sintactic si morfologic atributele: '. Din urmatoarele "cugetari" ale lui N.Existd 0 consideratie de sine care se hrdneste numai din lauda altora. incorecte: Despre acesti doi noi profesori nu ne-am informat inca. subiect .Nu-mi rdmdne altceva dedit speranta. f. diferentele c. b. sintactice dintre componentele subliniate: d. Trimit cdrti cui are nevoie.nume predicativ . taindu-le pe cele Pleearea a zece studenti ne-a dezamdgit.Multi te pretuiesc pentru cdte 0 faptd a ta.complement de loc . b.g. El este altfel decdt mi-am imaginat . b. vrr. c. pronume. numeral. stabiliti daca. c. g. verb. Nu-mi rdmdne dedit speranta . taindu-le pe cele incoreeterexemplificati vrrr. adjectiv.

Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principal e) din text.. auxiliar .. impersonal predicativ intranzitiv.. fraza din textul al If-lea.copulativ.persecutatde vechiiiQyara:. PROPOZITH STANTIALE.' y. exista: a. predica-. b. Caracterizati sintactic verbul a piisa din fraza 0. Hotdrdndu-se in familie c8rbaiatul sa renunte la facultate. introducand acelasi tip de propozitie. personal predicativ tranzitiv. A. Indicati eu ce valori gramaticale apare a fi in enunturile de la I si stabiliti natura predicatului din care acesta face parte. extrageti-Ie si analizati-Ie sintactic si morfologico SINTAXA FRAZE I (2): SEGMENTARE. .copulativ . trebuie jie 'pregdtit" (Titu Maiorescu). seria de caracterizari aleasa.. de predicat nominal? Daca exista. b. 5. In ultima 28 .. sa admita.). nicjun~Eompromis.i. propozitie. Analizati sintactic si morfologicpredicatele continandverbul indirecta. analizati-le sintactie si morfologico Se dau enunturile: ~. indicati. Testul nr. 0 subiectiva si 0 predicativa. doua subiective si doua predicative. alegand solutia corecta dintre urmatoarele caracterizari posibile: a.. Ultima propozitie este: a. insd.. b. avand aceeasi forma. c. CIRCUMSTANTIALE Test"l nr.copulativ. 10. 6. In text. Alegeti solutia corecta. Forma ce apare la cazul: a. doua subiective si nicio predi-' cativa. Extrageti propozitiile princip3.De teama ca linistca IX domnca in cuibul nostru sli nu ji fost ciltll.·.sd nu maiJqcd.completlva tiva. Se da textul: . am intrebuinta urmdtoarea formula din teo ria evolutionistd aplicatd la viata spirituald a poporului: pdtura psihologica a generatiei noastre de astdzi este pregatita pentru poezia liricd si novela poporand. taind-o pe cealalta. c. pIl. este de sigur ca un om cu. 3.:. .. Exista in text predicate omonime. Alegeti seria corecta.• legeti. de-acum jie ce-o ji! Decis.". 0 interpretare de predicat verbal. nu-i mai pdsa cd va ji hulit§i. a fl. il condamnam. . din capul locului. . completiva directa.. b. precum si termcnul regent. Dar ceea ce nu este astdzi trebuie sa fie maine.. tata nu lua nicio hotardre fara s-o fntrebe si pe mama. 11 NECIRCUM- 5. Alegeti raspunsul corect. ca unii ce sunt deprinsi sa se ia dupd judecata altora. Extrageti si stabiliti felul subordonatei introduse prin cum (vezi textul y).minte face mai mult decaf 0 sutd de mdrginiti. intr-un caz. sd-mi calc hotdrdrea de a rdmdne «incognito» timpul cat voi ji silit sa zdbovesc aid si. si pentru ca sa fie. 2. doua subiective si 0 predicativa. existli 0 Pl"OPo~itie atributiva. 1. lucru care-si avea si neajunsurile lui si pe care noi.. cop iii. Alegeti raspunsul taind cu 0 linie pe cele incorecte. . . si ceilalti din public vor urma. taindu-le pe cele incorecte4. predicativ .. b. pentru fiecare fraza. Explicati. dacd nu am fdcut-o inca. adica predicate care.predicativ . a. felul subordonatei pe care acesta 0 introduce. In text. C." (Mateiu Caragiale) p. Alegeti solutia core eta. taindu-Ie pe celelalte dona.~xistao PtQPozitie atributiva . b. ' 9.Pe cat. verbul a fi are. c.ri de putin tulburatd. h. Dacaexista. predieativ . Comparati natura gramaticala a elementului cum (comparatia se refera la ealitatea lui morfologica si la eea sintactica).. patru propozitii subiective si nicio predicativa. acuzativ. Construiti doua fraze in care verbul a fi sa indeplineasca celelalte serii de valori.. In text.. taindu-Ie pe cele incorecte. . prin determinantii pe care ii primeste. Una dintre relatiile care se stabilesc intre propozitiile textului se exprima prin t<1pllnnri'j indicati ce tip de propozitie estc introdus astfel ~i extrageti "''"'''''''. 2. b. toarele valori: a. nominativ.SINTAXA FRAZEI: SEGMENTARE. c. Stabiliti ee moduri nepersonale exists in eele patru enunturi. extrageti propozitia. personal copulativ intranzitiv. . R. iar in altul (in altele).auxiliar. Mdrsdvia nu se sfia sa ~i-omarturiseasca ori de cdte ori avea prilejul. 4. in ordinea de aparitie." (Titu Maiorescu) 1. p. A solatia corecta. sa fie la celalalt caz. . Cum insd sperantele~e-aJlo:st spulberate. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principale) din text. A.predicativ . am voit. . pe attit este de sigur cd indatd ce din mijlocul unui public este cdstigatd opinia acelora cu judecatd.. 3. " (Mateiu Caragiale) 29 rr. a.De dragul dumitale care mi-ai ardtat atdta prietenie. B.predicativ . A.lidin cele patru enunturi.:c. dar nu este inca pregdtitd pentru lucrarea stiintificd [.predicativ . indicand elementul de relatie. o. 8. Construiti sase fraze in care cum sa introduca alt tip de subordonata decat cea din text. c. 10 B. 7. Extrageti si stabiliti felul propozitiilor necircumstantiale din aceste enunturi. e numai fiindcd a lipsit prilejul. Se dau enunturile: a. nimeni nu s-a mai gdndu la viitorul lui.. trei si 0 predicativa. Construiti un enunt in care ce. Se da textul: "Cauza acestei disproportii trebuie sa jie mai addncd si. PROPOZITH NECIRCUMSTANTIALE ' 1. exista: a. dacd am fi chemati sa 0 exprimdm intr-o singurd frazd.predicativ .~.

realizati. . in cele trei enunturi. 8. . . predicative si completive necircumstantiale? Daca exista. subordonate subiective. 3. b. guvernantii programau intdlniri intre patru ochi. Apare in text fenomenul "dublarii unui complement necircumstantial"? Identificati situatia ~i aratati in ce consta. apti sa ocupe posturi de condueere. propozitii circumstantiale? Daca exists. Exista. I·V. invdtate sa se roteascd deasupra a eeva inalt. stabiliti care sunt consecintele pentru analiza sintactica a frazei. indicati felullor. lOll" Se da fraza: . Catrina imprejurdri. In stare sa-i aduca beneficii rapide si sigure. relatiile pe care le stabilesc si calitatea morfblogica elementului regent. investitorul a renuntat sa ne mai finanteze proiectul. Analizati sintactic si morfologic aceste grupuri. indicati functia sintactica a acestora. a. acum. Se da fraza: Interesati sa gdseascd intelectuali atasati.indicati felullor. b. b. indicati felullor. Care cste statutul morfosintactic duce? al cuvantului decal? Ce tip de propozitie intro- 4. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate grafic prin aldine (scrise cu un caracter de litera mai ingrosat). Exista in text subordonate completive necircumstantiale? Daca exista. luasem obieeiul ca. functia lui sintactica si calitatea sintactica a determinantilor. dupd cajeanulJUJ. ~~~ . selectati-le si indicati. indicati propozitia din care face parte si explicati includereain. V 2. fiecare. neputdnd fi eeva sd-si iruibuse plfnsuZ. a.Presupundnd cd era cu putintd sa aibd de vorbit eu Pantazi. Analizati morfologic (iar. in enunturile de fa IT." (Marin Preda). a. Noud nu ne rdmdne. decdt sa reludm cercetdrile anterioare. nu vei inainta niciodaui spre eeea ce-{i inchipui cd esti. Exista.incele trei frazc'rDaca exista. de care se [ega din ee 'in ee rna! strdns. indicand ce mcdificari sintactice s-au produs. 3. 3. SINTAXAFRAZEI ~I A PROPOZITIEI L Se da fraza: "Crezand cd esti mai mult deciit esti. care sa fie diferite de tipul existent in 1. Indicati si exemplificati cinci 'tipuri de subordonate introduse prin dacii (doua necircumstantiale si trei circumstantiale).12 4. a. 31 . Extrageti din text propozitiile completive necircumstantiale. . Indi. in aceste conditii. Iorga). in ciuda faptului. Selectati si indicati felul propozitiilor continand grupurile: de teama.aceasta propozitie. 10. rescrieti textul in forma noua si aratati ce modificari sintactice s-au produs. l. 1. predicative ~i completive necircumstantiale.. sd-i convingd pe eei alesi sa aeeepte. Exista propozitii atributive. incercdnd sd-i aleagd dupd necesitdti si opinii si. care este termenul regent. 2." (Marin Preda) 1. in fiecare caz. 6. Analizati sintactic si morfologic primul verb care apare la un mod nepersonal.." (Mateiu II~. aeum stdtea in tindd. acolo unde e posibil) si sintactic elementullor introductiv. 1ecizand ca. 2. indicand. selectati-le si analizati -le. jara' sa fiu observat. precum si termenul din regenta pe care il determina. Analizati sintactic si morfologic adjectivele din text.sintactic si morfologic verbele din text la moduri nepersonale. Analizati si explicati in ce consta aceasta. pentru 3. contragerea sau expansiunea. cum si calitatea morfologica a termenului regent. a 2.i temdndu-md cd i-as fi putut stdnjeni cu prezenta mea.c~t! functia sintactica a pronumelui relativ din text si explicati prezenta prepozitter spre." (N.1. Analizati sintactic ~i morfologic predicatele continand pe aft. b. 9.predi()ative~icompletiven€circumstantiale. extrageti-le ~i calificati-Ie sintactic (faceti abstractie de calificarea dupa scopul comunicarii). Se da textul: Constatdnd cd. 30 Se da fraza: . dupa caz. extrageti-le si indicati tipul de subordonata. (in care substantivul apare nearticulat).. Extrageti din text propozitiile subiective. dddeau tiircoale si croncdneau a pustiu din ciocurile lor negre.Pdsdrile.y. b. Caracterizati gramaticalforma numai din fraza ~.Jjitragyti· din text propozitiile subiective. valoarea grarnaticala cu care apare a fi. pre- Testul nr. . 7. cdci proieete not este aproape imposibll sa primim. relatiile fiecareia si calitatea morfologica a elementului regent. in timpul eel mai scurt. de dragul. 1.. Analizati morfologic si sintactic grupurile marc ate grafic prin aldine. rescrieti textul in forma noua. 4. Exista in text 0 propozitie care admite dubla interpretare.isd mdretrag si sd-i las un ceas-doud singyri. Pentru componentele subliniate. a. Analizati. apoi. sd-si indrepte jondurile spre alii cercetdtori. Comparati sintactic cele doua aparitii ale verbului a putea din fraza y. in ciuda eforturilor de ctitiva ani. nu se obtinuserd incd rezultate eonvingatoare. pentru fiecare. In cazul celui de-al do ilea grup. indicati. HE. faceti cornparatia cu forma putin modificata: luasem obicei ea .ideeat. cd acel ceva nu mai era.jn ciuda faptului cd jandarmii in eurtea cuiva nu puteau inspdimdntatd de obicei fnasemenea de laudd. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista. si lucruri ce-i priveau numai pe ddnsii :. Roalizati oontragerea i1 doua tipuri difcrite rie snhordnnate.

b. naivi cum erau. Indicati care sunt subiectele fiecarei propozitii. b. forga) 1. 1. zise Harap-Alb. distinctii. 4. l-am oferit cdteva cadouri acestei deosebit de apropiatd prietend a mea. Avand in vedere calitatea morfologica a lui cdte. pentru fiecare. Analizati sintactic substantivele aflate in nominativ.Ceea textul: ('V Se da textul: "Tot ce rdvnisem pdnd in ajun cu ardoare: putere. pluteau pe apa aceasta a lo~ in atdta senindtate incdt era cu neputintd sri nu-ti dai seama cd acest fel de a ji era de fapt bucuria si libertatea lor.. a. felul si relatiile sintactice pe care le stabileste.Poate asa sa fie.Banul trebuie sri meargd: if strdngi. subiectiva. odatd dobdndite. Aleg~tiTaspunsul corecttaindu-le R. Utilizand un element de relatie specificat la 2. b.. Utilizand elementul de relatie ca ~i cum. tipul de subiect si cu ce valoare apare. selectati-le si indicati tennenul lor regent.'ZU~~l$xista. pentru fragmentele subliniate. asa a trebuit sdse intdmple si n-ai cui biinui: pentru cd nu-i dupd cum gdndeste omul. Se da textul: . .: 3.ecele inc. Se da textul: . indicati felul subordonatei. Transpuneti in vorbire indirecta prima replica (prima fraza) a dialogului.0 constatare ce se impune oricui lucreaza cu manuscrisele este nevoia de a-si asimila grafia respectivd a manuscrisului. extrageti-le ~i aratati lor. b. Lucrdrile elevilor cei mai buni vor ji publicate. dar. 2. a. indicati felul fiecareia ~i aratati relajiile in care intra.". indicati si natura morfologicaa tennenului regent 3. cum explicati prezenta lUI la inceputul frazei? 4. Ce tip de acord aparc in prima propozitie principala? 2. a. contragerea sau expansiunea. 2.. Rescrieti textul in noua forma ~i aratati ce modificari sintactice s-au produs. c. Exists in text propozitii subiective. enunturile in care descoperiti greseli: a. b... Exista in text propozitii subiective ~i predicative? Dad exista. Realizati. (N. predicative.text.. insdsi voluptatea razounarii 0 gdseam fadd" . 3. 'in functie de situatie. 3.aratatiGareipartidevor~ir~ii apartine fiecare ~i analizati-l~sintactic. Dupa cealegeti raspunsul. in forma corecta. tipul de principals. 4. Harap-Alb. Extrageti si analizati complementele circumstantiate 4. dar prea multe ingrdmddit deodatd pe capul meu. md iri-: tau. predicative si completive directe? Daca exista.'. Extrageti prima propozitie principals din fraza. " (Marin Preda) 1. forga) 1. extrageti propozitiile ~i aratati felullor. . Analizati sintactic si morfologic componentele marcate grafic prin aldine. pentru fiecare. ~1 din. completive directa. Ce tip de raport sintactic se stabileste intre primele dOlta propozitii principale ale textului si care este mijlocullui de realizare? b. 'restnl nr. Extrageti propozitia principala (~au propozitiile principale). extrageti-le si indicati.md indispuneau. A stabili cronologia textelor inseamnd sri schitezi filiatia versiunilor care duce la determinarea vdrstelor fiecdrei poezii". selecfilli"-Ie. completive directe si i~directe? Daca exista. construiti alt tip de subordonata decat eel din text. Exista in text propozitii subiecti~e ~iprcdicative? Daca exista.. ci-i dupd cum vre Domnul. . 4. Indicati prin ce mijloc se realizeaza subordonarea. Extrageti propozitia circumstantiala (sau propozitiile circumstantiale) din aratati felul si elementul de relatie. Daca exista in fraza predlcaf~ nominale. (Mateiu Caragiale) . S~~~ . 33 .. il furi.2. aratati ce modificari sintactice s-au produs.c. Tezele studentilor acestia s-au rdtdcit. Extrageti propozitiile principale din text si indicati. Extrageti si analizati sintactic si morfologic complementele text. zise sfdnta Duminicd. a.orecte:_.." (Ion Creangd) 1.i~' . 13 SINTAXA NORMATIV A Rescrieti. 3. parale. 32 ce il uimise insd pe Tugurlan si il fdcuse sri pdrdseascd gdndul de a-si mai bate joe de el era faptul cd ei. In fraza . b. Exi~ta 'in fraza propozitii atriiritl~e? Daca exista. indicati ~i exernplificati alte doua tipuri de propozitii circumstantiale introduse prin acelasi element. E ca si cum ai opri un rdu fara sa ai 0 moard" (N. circumstantiale 3. 2. Exista in text propozitii circumstantiale? Dad exista. extrageti-le.. nu-mi procurau nicio satisfactie.exista 0 propozitie: a. Exista ih text 10cutiuIli. :>L Se da textul: ..Ciite a dat Dumnezeu. nu numai cd. selectati-le si aratati relatiile 'in care intra fiecare. atributi~a. Exista in text propozitii subiective. . aratati tipul de subiect ~i valoarea speciala pe care 0 are in unele propozitii. 2. tdmdierile imi pdreau ofense. selectati -le si analizati-le sintactic morfologico .. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate cu aldine. Identificati subiectele pentru fiecare propozitie. 4. mdicutd.

Situatia cea: mai frecvent intdlniui este de abandon scalar Md uimesc dintii ei strdlucitori dealbi. q.Averea lu 'femeia asta nu e curatd. imi ajunge certurile din familia mea. Conform intelegerilor anterioare $1 a calendarului stabilit. Steaua este echipa In ale ciiror rezultate/in a ciiror rezultate/in ale ciirei rezultate am sperat multo c.} si ei atunci sa vorbesc acolo cd ce-i dd la [atd dupd nuntd?" (TD) 35 Corectati greselile pe care le descoperiti.. Indicati in ce constau aceste a. -1plicarea hotdrdrii de curdnd adoptate inuimpind mari greutdti. i. n. pentru mine. acolo unde este cazul. . d. f. f. cdnd te gdndesti. corectand. c. b. b. m. j. ei sunt in atentia intregii familii. in ce privesc timpii obtinuti." (J. Dat fiind proastele rezultate. d. am fost trimisd eu. c. a coruptiei $1 ai speculantilor: e. mom/cr.Atunci il intreba cd di ce-o vinii?" (TD) b. nu mai vreau sa aud si altele. pentru analiza constructiei. p. . c. Dau mare atentie acestei prezente ale mele la sdrbdtorire. Imi place de el.teleg si eu atdta lucru. ]j]. Depldngem disparitia dragii si sensibilei noastre profesoard. q. 34 vrr. Cali elevi au lipsit nemotivati? Celor mai multor sinistrati li s-au dat ajutoare. Efectul medicamentelor acestora nu este inca vizibil. Esential. Niciunul dintre ei nu hotdrdsc singuri. Alegeti constructia corecta. e. h. Nu li s-a oferit sprijin substantial tdrilor fost comuniste. Ne-am ridicat cu totii impotriva mdsurii considerate injuste. Important. f. . Sunt nereguli in respectarea actelor normative si ale hotdrdrilor luate. Omul de l-ai vdzut e tare bolnav. In cazul substantivului $i a adjectivului. enunturile corectand greselilede constructie. Caragiale) e. g. c. te-apucd groaza. k. Intrebarea care am pus-o la profesorul care a venit de curdnd nu rn-a ldmurit deloc. deci nu mai are mare importarud. Grija pentru copii si bdtriini au atras multe asociatii umanitare.L. Fiecare dintre noi ne descurcdm asa cum putem. iti trimit aceste flori. b. Jocul de tenis si eel de baschet rdmdne pasiunea vie/if mele.. g. Sunt cozi imense la ghiseele de incasare ale pensiilor. b. i. Zilnic apar sute de probleme grele de rezolvat. Se iau mdsuri contra inflatiei. articolul hotdrdt participd la flexiune. r. m. Tipul structural de limbd. Mi se iau in calcul toate abaterile. Adamesteanu) Indicati pentru fiecare enunt. folosirea relative1or: a. d. . de corectat. taind varianta incorecta (sau variantele incorecte): a. Copilul care i-am dat cartea a dispdrut cu ea. rr. Nimic nu e bine.Ai si dumneata cheltuielile as tea. Criteriul de clasificare al substantivelor priveste terminatia de singular.In. ..Dumneata nu vezi cum se-ncurcd lucrurile in politicd. rescriind enunturile: a. n. Nu se meritd sa te superi pentru atdta lucru! In locu' la sefa. i. este terminarea liceului. k. dar imi place si pe Maria. . Mi-am propus evitarea oricdrei greseli datoratd emotiei si a neatentiei.. Faptul apartine de trecut. h. Steaua este echipa a cdror initiative/ale cdrei initiative/a cdrei initiative le-am admirat. inuilnirea va avea loc duminicd.. prea e fdcutd usor" V'L Rescrieti enunturile. S-a simtit bine cu ei si s-a incadrat usor noului colectiv. Se stie prea multe despre noi. ce greseli privesc tipul de vorbire si folosirea elementelor de relatie in fraza. 'l Rescrieti gre~eli: b. g. Rescrieti enunturile in forma corecta: a. Mi-au fost dat sa vdd prea multe in viatd. este acceptia data conceptului de "expresie verbals". Caragiale) d." (J. Ma doare ca niciodatd ochii. Am de dat socoteald asupraa multor milioane/multor milioane/a multe milioane de lei. Apar greseli d~ acord in urmatorulset deenunturi? Rescrieti in forma wrectaenunturile in care descoperiti asemenea greseli: a. Ce-s cu caietele astea murdare? f. 1. f. care. Elevii a ciiror opinie/a ciirei opinie/ai ciirei opinie a con tat sunt puiin numerosi. e. fiindcd nu mai merge cu sistema asta. Din neglijentele anterioare decurg 0 sumedenie de neajunsuri. j. p. s-a renuntat la proiect. concurentii nostri au rdmas ultimii. Treizeci de milioane este 0 avere. Se intdlnesc reprezentanti ai peste 100 de state. g. o. o. h. de tot zisesi" (G. . Una dintre problemele largi dezbdtute a fost integrarea legislativd. precum si sistemul lingvistic nu se poate surprinde decdt in sincronie. 1. care nu pori pentru ca sa stii de azi pe maine. Ca tineri proaspdt cdsdtoriii. Cu prilejul Crdciunului si a zilei tale de nastere.d.L. totul trebuie de refdcut. d.[ . e. Inceputul celei de a doua zi a vizitei oficiale a fost dificil. Mi se trece cu vederea greselile.

adjectiv pronominal relativ.[. c... Desi totusi a fost bolnav. la 0 alta chestiune de aceeasi natura in strada Pacientii. reflexiv. pas'trand ea regent aceeasi forma verbala (evident. Mlf glind('~r sn petrec vacanta la munts sail mara. cd limba si scrierea romdnd se va indrepta dupd d.c. ceea ce n-am acceptat aeest lucru.Credinciosul lmparatufui.. C. Exista. c. rna cuwinJe 0 mare tristete. d. Pronumele ti este in text: a.imperativ ." (TD) e.. d. Mai am povestit si altora ce ti s-a intdmplat. la urmatoarele moduri: a. Ca si co leg. a. A." b. si inclusiv prietenii sorei lui. d." B. b. a. Cipariu sau Pumnul. eram nervos. in ordinea din text. Nu dau atentie la cearta intre copii." . rescriind constructiile: A. B. Au venit toti. verbele apar. c. nu-i pasa de ea. in adevdr. e. b. 2.[. subiectiva. . Petrecerea. . cornpletiva directs. ." Selectati enunturile in. Eu. . f. deoarece ne-am mdrginit a duce la sectie pe provocator pdnd i va trece momentele de prima furie fiindcd pretindea cd pdrui la sosirea noastrd ambele chiriase impreund cu mama si mdtusa lor l-ar jii1sultat si ehiar l-ar ji lovit. adjectiv pronominal interogativ. c.) g.. acuzativ. e. I-a cuprins spaima." (Iorga) 1. iar tie ajunga-ti ce rdmdne. taindu-le pe celelalte doua. . pronume interogativ. A avut si el 0 casd frumoasd. iar pe de alta. pronumele relative apar in cazul: a. 1nfamilie. is-au umplut ochii de lacrdmi si inima de bucurie. .ceartacuparintii. cdnd magandesc la cele intdmplate.M osneagul. " (I. indicativ . d.indicativ. pronume relativ. b. 37 . Ultima propozitie este: a. 1mi cerea sa semnez.. dar insd. D.M-a intrebat cd vreau sa merg?" g. d.Jmi spunea des eel ce frumoasd sunt si cd ce pdrinti cumsecade am!" h.. cdnd a vdzut-o. 3. j. A. a terminat cu note mari. ori astdzi a fnceput-o iar cu cearta.J. Taiati raspunsul incorect.. Proces. Fratele meu.conjunctiv . In fraza data. e.t [nventariati greselile sintactice si indicati in ce consta dezorganizarea totala a acestei .. . taindu-le pe cele ineorecte.indicativ .prost in toatii regula. ..:. "Cei ce cred.imperativ . asta nu inseamnd cd ea n-a existat.Da fiecdruia ce i se cuvine. j. B.. Faptul cd a intdrziat trenul. 5. In fraza. Ion cam s-a ldudat.verbal) Testul nr. Am crezut cd ne-am impdcat.ib. asacu familia. B. si din faptul cd lumea n-o cunoaste. a. 14 GRAMATICA GENERALA 1 L Se df£fraza: . depundtorii nu schiteazd decdt un zdmbet vag amar" (Rl. A fost bolnav. Alegeti seria de raspunsuri corecte. c. h.L Caragiale. Nu mai m-a ldsat sa plec. Au hotdrdt ca sa plece impreund. c. cu eforturile fdcute.Am decdt una cu defect. Dati cate un exemplu de fraza in care sa apara celelalte doua tipuri de propozitii. . imperativ . A. a reusit insii sa ia examenul. care descoperiti inconsecvente de organizare sintactica si rescrieti-Ie eliminand asemenea inconsecvente. adverb exc1amativ. Mai aveti dedit asta? / . D. e. . 4. . Alegeti raspunsul corect.. aspecte de incalcare a normei lingvistice? Indicati in constau ele si corectati greselile. S-au privatizat doudzeci intreprinderi.} unbanc. Dati un exemplu in care sa apara cu cealalta valoare. auzind aceste. "Ma intreabd in fiecare zi unde plecdm?" i. b. Construiti alte patru enunturi In care ce sa fie folosit cu celelalte valori. personal. [. dar am credut de cuviintd a nu mai continua nfCiun scandal. In fraza. b. nu-mi mcdpaSd-de el. cu aceia nu avem de discutat" i. a. forma ce apare eu valoarea de: a. imperativ . " Considerdnd cd din cercetarea ce am fdcut-o aseard. care hoi n-am constatat fi:ind dus. c..J pi urmd s-au fntales cd sa sa ie cdnds-or lua. predicativa. taindu-l pe eel incorect. 36 c. Alegeti raspunsul corect." f. incdt de-abia a scdpat spre a veni sa reclame. ..indicativ . .M-am rugat de el cd sa md amdne pdnd maine. s-a indrdcit de ciudd.] sa vadd toti cd cine cu ce cinstesc pe mireasa" (TD) d. .] pe care.dupa.concediului fa munte si mare m-a costat destul. Pled or rdmdi? --.. nominativ...:. Alegeti raspunsul coreet.indicativ. taindu-Ie cu 0 linie pe celelalte doua.[. cdnd am ji putut pentru ca sa facem proces-verbal de ultragiu adus guvernului si noud ca ag~nti ai fortei publice de cdtre sus-numitul propietar. EI este unul din cei mai mari specialisti ai nostri. A. cu familia sau un priaton. {. . In frazele urmatoare. b..indicativ. te sus/in neconditionat. atunci cdnd il aud. B.A$ vrea alta rochie. indicati ce tip de constructie (sau de greseala sintactica) "uni.Aflafi despre mine cad sunt siinatos. existd un conflict dintre generatii.fraze": . Cine se poartd.. pe deo parte. Asemdnarea dintre Ion si dintre sora lui este izbitoare. b.indicativ . cu alt sens decat eel din text). b.~te" toate aceste exemple: a. Dati un exemplu de fraza in eare acelasi pronume sa apara la celalalt caz.

Exista asemanari intre verbele: se vorbeste. Maiorescu) GRAMATICA GENERALA 2 Se da textul: "Avea dreptate Goethe cdnd spunea cd cine pretinde a nu fi invdiat nimic de la inaintasi e un nebun pe propria-j socoteald. A.Alegeti raspunsul corect. Daca raspunsul este afinnativ. b. c. cu una dintrecelelalte serii de valori. lucrul se explicd prin [aptul cti au existat totdeauna oameni azvdrliti in panted de schimbarea lucrurilor si de noutate. care fluierd in colivia !J1i. Alegeti raspunsul. b. A. exista 0 propozitie subiectiva. exist a doua propozitii subiective. fara insinudri si prepusuri. din a carol' dreaptd cumpdnire. mai exista ~ialt tip de. taindu-le pe cele incorecte. din contra. in textul al II-lea. $1 sporovdiala fa e ridicold. Exista in tcxt trei cuvinte subliniate grafic. asupra cdreia ne credem datori sa atragem luarea-aminte a celor care iubesc limba romdnd si doresc dezvoltarea ei fireascd in juna noastrii literaturd: este intrebarea neologismelor. c.Se da fraza: . Extrageti toate adverbele din text. acuzativ. nu este pentru a redestepta violenta vechilor dezbateri. dativ. in functie de situatie) in care verbele la moduri nepersonale sa apara cu alte functii sintactice dedit cele existente in text. Alegeti raspunsul corect. " (Tudor Vianu) 1. . a. forma deciit este: a. 38 1. pentru fiecare. Formulati cinci fraze in care conjunctia subordonatoare cinci tipuri de subordonatc dedit cele existente in text. pastrand clasa morfologicacsaapara . cu urmatoarele doua valori: a. sa md iei de sotie. taindu-le pe cele incorecte. nu trebuie sa rna mdntui de prostia mea si sa md faci a vedea mai limpede dedit mi-era ursit sa vdd' (Creangd) 6. Intre acele intrebdri care astdzi sunt inca deschise pentru intemeierea vorbirii si scrierii romdnesti. Acestea sunt: a. pe rand. deoarece anticii au creat modelele. Testul nr. In text. In cele doua frazc: a.la ' celelaltedoua cazuri. c. In. b. ~legeti raspunsul corect. Forma mea apare in text la cazul: a. nu exista nicio propozitie subiectiva. copulativ ~i copulativ. b. in ce consta deosebirea grarnaticala dintre ele. una pronume personal. 6. apar: a. In text. Exista in text cuvinte la eazurile genitiv ~i dativ? Daca raspunsul este afirmativ. ci este.complernentneoircumstantial. B. c. 16 GRAMATICA GENERA. in ce consta asemanarea acestora. iar dacd vorbesti altfel decdt cum se vorbeste. 9. b. 3. extrageti-le si. 5. 4.garea multelor intrebdri ce mai sunt fa ordinea zilei pentru vorbirea si scrierea romdneascd de astdzi avem un camp mai liber al discutiunii si ne putem asterta la o ascultare mai linistitd a argumentelor pentru si contra. taindu-le pe cele incorecte. trei subiective si 0 predicativa.corect. 8. Exista. esti un in cult si un barbar. ametesti lumea ca un canar. 9.cazul celor cu functie de parte de propozitie. A. predicativ si auxiliar. b. se cuvine.jn. In aceasta fraza. Verbul a fi apare. 7. indicati-le si explicati-le. pentru fiecare situatie. intre aceste verbe. Construiti alte doua fraze in care a fi sa apara. taindu-le pe cclclalte doua (se va face abstractie de aparitia altor tipuri de propozitii). faceti analiza completa. patru subjective si nicio prcdicativa. extrageti-le. b. extrageti-le si analizati-le sintactic si morfologico 7. Analizati formele si constructiile in care apare in text a fi si indicati. noud nu ne rdmdne dedit sa le copiem? Dacd au fost vremuri care au cugetat astfel. 39 dacii sa introduca alte . adverb de comparatie cu valoare conjunctionala. 8. c. va rezulta mai curdnd aflarea adevdrului. cealalta. adverb de cornparatie cu valoare prepozitionala. 10. valorile lui gramaticale. doua subiective si doua predicative. Dar dacd puterea traditiei este si se cuvine sa fie atdt de mare inseamnd cd nu mai avem nimic de fdcut si cd PE.afara de complemente directe §i indirecte. adverb de restrictie. R Corrstruiti alte dotra-propceitiiincerc.Tara functie de parte de propozitie.LA 3 Se da fragmentul: . giindea bine cdnd pretindea cd. Stabiliti: a. Alegeti raspunsul corect. este mai ales una. ~i deosebiri de statut sintactic si de ccnstructie? Daca exista. Construiti alte doua enunturi in care dedit sa apara cu celelalte doua valori.Dacd ti-a fost la inimd. Alegeti raspunsul eoreet. Stabiliti careeste acesta. calificati-le si aratati relatiile pe care le stabilesc In text. alte cinci enunturi (sau mai putine. taindu-le pe cele incorecte. c. Maria Ta.si exemplificati-lcusituati~adin text. Exista in text verbe la moduri nepersonale? a. 2. predicativ si copulativ. In text apar doua forme de dativ. pentru a ne anita bucuria cd fntru dezle. b. Construiti. B. " (T. Dacd nu folosesti ceea ce au cucerit veacurile inaintea ta. Exista In text propozitii subiective. genitiv. reflexiv. taindu-le pe cele incorectc. 10. 15 Testul nr. predicative si completive indirecte? In cazul unui raspuns afirmativ. aratati in ce constau ele. ambele pronume personale. se explicit? Daca raspunsul este afirmativ. ambele pronume reflexive. Formula!i trei fraze in care pronumele relativ ceea ce sa introduca alte trei tipuri de subordonate dedit eel din text. grupandu-le dupa distinctia: cu functi~ de parte de propozitie .analizati-le sintactic ~i morfologico b.Dacd dar in aceste rdnduri de introducere am amintit 0 luptd acum impiicatii din mica noastrdmiscare literard.

Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aidine'M 8. Construiti un exemplu in care sa apara un ornonirn al unuia dintre predicate. Extrageti cuvintelecare functioneaza cu rol de relatie la nivelul frazei.e aceea de' a.(in) dezvoltarea-j. rr. Exista in fragment pronllme$iadverbeI"e1ative?Qaca exista. tiva indirecta. alegeti predicatele din care fac parte ~i analizati-Ie. Indicati care este aceasta si in ce " consta natura ei speciala.L. In prima fraza. 4. b. c. .2. 40 ~ii 1. indicati valoarea gramaticala a lui a fi din componenta acestora. om cu destule pdcate.ii-al unor epoci sau popoare. cu rol de relatie in propozitie . selectati-le si analizati-le sintactic si morfologico 3. Comparati din punct de vedere gramatical urmatoarele constructii: " a.. indicati~ diferenta morfologica dintre ele si aratati care sunt consecintele sintactice. nu uitati sa mentionati si mijlocul de realizare a relatiei sintactice." (A. indicand. 3. Extrageti din text conjunctiile. Se da textul: . a cdror companie 0 cdutase intr-o perioadd cdnd acestia emu preocuptui sa gdseascd intelectuali atasati. apare: a. Stabiliti cate 0 constructie sintactica sinonima cu grupurile: ne putem astepta. urmariti ca cele sase tipuri sa fie diferite de ceea ce exista in text. taindu-le pe cele incorecte. extrageti-le analizati-le sintactic si morfologic. (in) dezvoltarea gj_ . Exista in text subiecte postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra In relatie)? Daca exista.cu rol de relatie in fraza. Ce alt tip (sau ce alte tipuri) de propozitii subordonate numai felullor. . rescrieti propozitiile si indicati relatiile lor sintactice. Contrageti prima subordonata din fraza a doua." (N."· . Exemplificati sase tipuri de subordonate introduse prin dacii (trei circumstantiale] si trei necircumstantiale). a. 0 completiva directa. b. el sa. 7. 5. Exista in text propozitii 2. dezvoltatd ln literaturii.care sunt modificarile sintactice in terveni te. 10. dar nu si eu acela de a nu ii fost patriot. b. Extrageti din text alt tip de atribute decat cele substantivale si analizati-le si11taC-!~ tic si morfologico 'j 4. Exists in text subiecte postverbale extrageti-le si analizati-le. L a. Extrageti din prima fraza partile de propozitie introduse prin pentru si intru ~nalizati-le sintactic si morfologico .dezlegarea a multe intrebdri. nu puuNn Iua in nume de rdu nici interesul cercetdtorului istoric p€!ntruvarietatea f~r. cuvantul pentru apare in doua ipostaze gramaticaIe. va oferim un exemplu asemanator de sinonimie sintactica: Ne considerdm geniali = Considerdm ca suntem geniali). asezati-le in coloane diferite. 2. indicati. Exists in fraza verbe la mod nepredicativ? Daca exista. pentru fiecare. In a doua fraza exista 0 atributiva de tip special. Exista in text completive directe si indirecte? Daca exista. in afara atributivelor.fntrebarea asupra neologismelor. dezvoltarea limbii in literatura romdnd =limba romdnd. lorga) ". Extrageti ~i calificati primeledoua subordonate din fraza.~ b. 2. stabiliti tipul de locutiune si ana-!. Extrageti din prima fraza trei atributive introduse prin clemente diferite de relatie. 3.m~lW sub care apare arta si rdmtine o problemd "demnc(deafiluata inconsiderZ{li. Analizati sintactic ~i morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aldine. a.(in) dezvoltarea sa .~ IT. 3.subordonatoare. 6. Indicati ~i exemplificati alta valoare a aceleiasi forme. Testul nr. 41 . coordonatoare . hzatl-le. 1. selectati-le ~i analizati-le. selectatl-le sl indicati relatiile pe care le stabilesc.' zati-Ie ca parti de propozitie.) existain text? (Indicati 4. Exista in text verbe copulative? Daca exista. dornici sa ocupe posturi de conducere.'l 7. rara sa le rescrieti si sa le analizati. 4. devina verbal). dar cu alta components sintactica (pentru a putea raspunde corect la aceasta cerinta. Se da textul: "Oricat d~firesc ni separe ea un artist sa se preocupe in primul rand de legile estetice generate. ar fi exclus ca el sa se fi decis sd-si sacrifice deliberat socrul. 5. Buzura) subiective si predicative? Daca exista.j. 0 predicativa. 17 comple- GRAMATICA GENERALA 4 . situatii din text). Construiti doua fraze in care sa apara pronume relative aflate la alte doua cazuri deeth cele din text. (adica asezate dupa verb)? Daca exista.1i 6. dupa distinctiile: a. ~xis~a i11text Iocutiuni? Daca exista. a. b. dezlegarea multelor intrebdri .Pentru cd asemenea controverse nu erau niciodaui fntre patru ochi. ne credem datori. pentru a face pldcere noilor conducdtori. pentru argumentare. pre cum si marcarea grafica a acestui mijloc. fntrebarea neologismelor . selectati-le. Analizati sintactic si morfologic predicatele continand pe aft. grupati-le pe parti de vorbire ~i aratati care este deosebirea dintre aceste parti de vorbire (folositi. Extragcti prima propozitie principaladin text si aratati calitatea morfolcgica a elementului introductiv. c. In fraza a doua. se(ltiitaconattiile careproyoqc/i··· cristalizarea stilului unor indivi. 0 constructie identica semantic.. ~Jegeti raspunsul corect. " 0 9. d. astfel incat calitatea predicatului sa fie diferita (daca in text este nominal. 5. b. indicati felul propozitiei pe care 0 introduc si anali-.

rescrieti-le si calificati-Ie.indiferentde morfologica. se fntamp[{jl~~a altala 'caremarturis-~sc fa sa ti-o pun la incercare. nostr~ pdcdtos mi: Se cia. selectati-le ~i aratati calitatea morfologica a regentului. in ajunul logodnei. sddi si impodobi ce au bdntuit fa puternicii timpului sdu. 2. aibd droturi asa mlddioase si tari" (Mateiu Caragiale) 1. gresise. 3. extragetisapte propozitii. era adevdrat. precum si marcarea grafica a acestui raport.' . b. are noua propozitii. " (Mateiu Caragiale) 1. Exista In text propozitii circumstantiale? Daca exista. calificati-le ~i indicatirelatiile in care intra.}. 4. si care este valoarea lui gramaticala. analizati-le si sintactic.. textul: . cer. Comparati din punct de. si natura elementului regent. Extrageti ultima propozitie principala.Rezultatul s-ar ji putut corecta. Extrageti din text subiectele postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra in relatie) si analizati-le. Indicati ~i exemplificati alte sase tipuri de subordonate dedit tipul existent in text introduse prin dacii (dintre care trei sa fie circumstantiale si trei necircumstantiale ). b. Exista in text. b. imi cdzuse ca de toate fericirile am sa am parte in viatd. "(. acolo unde este posibil. nu insd de mirare. Exista in text atribute pronominale? Daca exista. ce-a rdmas?" (Mateiu Caragiale) 43 rv. a. le. Se da textul: "Cum insd. Exista in text locutiuni? Daca exista. a.predicatele incluzand in structura lor pe afl. selectati-le si analizati-le. indicand si diferentele de re gramaticala cu care apare a fl.. dacd elevul ar fi exclus din calcul de coejicient. numai de· dragoste nu. asta covdrsea orice mdsun si nu puteam sa i-o iert. dar ce md costa s-o fac.propozitii subiective ~i predicative? Dad exista. Analizati sintactic si morfologic partile de propozitie in care se include a (indiferent de valoarea gramaticala a acestuia). b. \/L Se da textul:"Ca se molipsise si ddnsul de frigurile de a clddi. nunea une. b. Alegeti solutia corecta.Dacd s-acrezut cumva cd s-a mai fnfaptuit in veacul. Exista completive directe ~i indirecte in text? Daca exista. Analizati sintactic si morfologic constructiile. b.iar. Selectati si analizati elementele derelatie care introduc aceste circumstantiale comparati cele doua aparitii ale formei cum. icoane c. 5. 3. 5. a cu alta valoare a: unei forme omonime din text. Exista in text propozitii circumstantiale? Daca exista. a. Selectati si analizati elementele de relatie care introduc primele doua subordol n*~krt ' b. Cd inainte s-o ji cunoscut.n~ sa 2. extrageti-Ie si analizati-le. . indicati-le. exista 0 subiectiva. era sdngeros pentru mine. oricdt de zguduitoare ar ji imprejurarile. in text exista 0 subiectiva si 0 predicativa. Alegeti solutia corecta: a. mentionati. dar de la nenorocitul. 3. Seda textul: . . Tdndrul ar fi exclus imediat din grupul de prieteni dacd ar proceda altfel. are!. pentrufiecare. judecai si atunci reee. nici! predicativa. rescrieti-le si calificati-le. v. a.vedere gramatical constructiile subliniate din toarele enunturi: a. b. Exista subordonate care admit dubla interpret are? Indicati asemenea situatii si explicati -le. natura lui 6. Analizati. acesta atdt de bogat si care a domnit atunci cdnd: tumultuoasa inflorire a barocului era in toi. indicati prin ce mijloc se realizeaza raportul de subordonare. 4. Daca descoperiti in text atribute de alt fel dedit cele de tip substantival si adjectival. a. 1. b. c.. Si mi-am adus aminte cd pundnd mama odatd sd-mi ghi· ceased norocul. fraza are opt propozitii. Comparati natura morfologica a cuvintelor de la punctul 5. in text. a. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate. ~. pentru fiecare atie. mi-a fost chiar ciuda: nu mi-as ji inchipuit ea un calic ca ddnsul dumitale am ajuns nebun?" (Mateiu Caragiale) .b. 2. a. lips ita cum era de pazd si de crestere. Extrageti si calificati propozitiile circurnstantiale din prima. stabiliti carer parti de vorbire le apartin si analizati-le ca parti de propozitie. indicand.tiu. caracterizati aceasta propozitie dupa scopul comunicarii. Exista in text propozitii completive directe si indirecte? Daca exista.j. rn. 5. c.~t~di'i1 .Nll stiu ce trecere di fi 'avdnd s! In'ce lilme #n-c/rncdtu~i de pu#n dorzn. cdndstiu ca dupd dorintal ea nu md asteptam. dar ca sd-si batdi: asa hal joe de obrazul meu.si a doua fraza. c. dar nicio predicativa. Analizati morfologic pronumele cu forma atona din text. 5.] . indicati-le si analizati-le. 4. extrageti-le ~i calificati-le. Exfrageti principala (sau principalele) din prima fraza. nu-mi pierd sarita. in text nu exista nici subiectiva. Extrageti din text adjectivele in cazul acuzativ si analizati-le sintactic si morfologic. taindu-le pe cele incorecte: a. Exista propozitii subjective si predicative in acest text? Daca exista. b. Ar fi exclus safadi el una ca asta. Selectati si caracterizati ultimele doua predicate din text. a..

I. Alegeti solutia corecta. In text exista 0 subordonata care admite 0 dubla interpretare. f. ce relatii sintactice stabileste. 5. extrageti-le si calificati-le. nu s-a intdmplat niciodatd ca bnrbaria sa fnvfngn In mod durabil tia. Selectati si calificati ultima propozitie din fraza. stabiliti. indicati care este aceasta propozitie $i cum se explica dubla interpretare. a. Analizati sintactic ~i morfologic ultimele doua predicate din fraza. 4. Indicati ce tip de propozitie introduce in text relativul cum. ~.completiva directa. El a rdmas. 2. h. Indicati cu ce valori gramaticale apare in text formasi: explicati acolo este cazul. b. Analizati sintactic si morfologic cele doua aparitii ale formei ceo b.Poate ni se va recunoaste (unii chiar ne-o vor imputa) cd. Exists in text verbe hi moduri nepersonale? Dad exista. Analizati cele doua aparitii din text ale formei mi. Exista in fraza propozitii subiective. Extrageti si calificati ultima propozitie a textului. taind pe cele incorecte: a. Ioana a rdmas unde ai ldsat-o. Extrageti ultima propozitie principals si caracterizati-o dupa scopul vUJ. pe vremea cdnd imi treceam ultimul examen liceal. copulativ personal.X.llU. a. Exista in text propozitii subiective. indicati raporturile in care intra ~i calitatea morfologica a '<01. 3. 2. predicative $i completive indirecte? Dad exista. h. .urmeaza 0 predicativa. Analizati ultima propozitie a textului. y. diferite de ce exista in text.lascoald. predicative ~i completive directe? Dad selectati-le.l.'U. 3. 4. alegeti se potnveste fiecarei aparitii a verbului a rdmiine din urmatoarele enunturi: a. a. copulativ impersonal. Exis~a in . predicativ ~. Analizati cuvintele subliniate.v"'. este modala de masura. 2. Selectati si analizati predicatul continand pe aft. indicati cu ce valoare apare a fi in acest predicat. selectati-Ie ficati-le. indicand $1 relatiile in care intra.tex.LH<OllUJlUI.:' regent. 2. dupa verbul regent ne incerciim>urmeaza 0 propozitie . Alegeti solutia corecta. atunci cand este posibil. cd fiinta in care fntrupasem visul de iubire al tineretii mele pentru mine pierdutd. la un rol asa de modest." (Gib Mihdescu) 1. Nu-mi rdmdne decdt sa renuni fa hotdrdre. y. sunt trei predicate nominale. Pentru mine.l-l'" 4. Maiorescu) 1. ' '/Ui. iar In lupta acestor douii elemente nu fncape indoiald al cui va fi (T Maiorescu) X.nfrico$at cia nu pot prinde un singur fir conducdtor in aceastd harababurd de gdnduri si de revelatii. " (T. In text exists propozitii subjective. a. md infigeam si mai addnc in amintirea femeii frumoase ce-mi fusese dat sa vdd doar in spatiul strdmt al unei fractii infime de timp. b.1. Selectati cuvintele din text care apar la cazurile genitiv si dativ si analizati-le sintactic si morfologico '\fTC Se da fraza: . Selectati si analizati toate atributele. taindu-le pe cele incorecte: a. c. cu exceptia celor substantivale. faceti ~i analiza lui sintactica. '. e. selectati-le si analizati-le. rdmdne un lucru de neinteles cd te-ai putut purta astfel. Se da fraza: . in text sunt cate nominale. b. Alegeti solutia corecta: a. Exista in text propozitii circumstantiale? 3. Utilizfind urmatoarele caracteristici sintactice ale verbului: a. a. Analizati sintactic $1morfologic fragmentele subliniate $i marc ate prin aldine. 5. Se da fraza: . Se da fraza: "Ceea ce ne sustine curajul in mijlocu/ acestei confuzii a timpului increderea neclintita cd dacd s-a intdmplat vreodatd ca civilizatia sa invingd baria. Eleva a rdmas cum 0 stiam. g. Rdmdne sa ne mai vedem 0 data pentru ultimele detalii. 3. Exista in text predicate nominale? Daca exista. 4. 44 si . Comentati ambiguitatea unui predicat cu aceasta forma. ~. incdt nu ni se va lua drept lipsd de modestie dacd ne incercdm in paginile urmdtoare sa dam un exemplu despre modul cum ne inchipuim cd ar trebui sa se facd adunare de material din experienta sufleteascd a fiecdruia.prin cele zise mai sus am redus cercetiirile psihologice. h.t propozitii s~biective si predicative? Dad exista. 5. .. '.~. 3. este un singur predicat nommaja 5. Daca exista in text propozitii atributive..lllIJi:Ll 4. UITlleaza 0 completive indirecta. cdte ne par astdzi posibile. propozitia intrcdusa prin relativul elite este predicativa. a. completive directe ~i indirecte? Daca exista. y. Dad! exista. Ioana a rdmas repetentd. Extrageti propozitia principala din text. mi-am zis ca nu-mi mai rdmdnea decdt s-o dau (Mateiu Caragiale) L Extrageti propozitia principala (sau 'propozitiile principale) din fraza. iar. 't. a. 2. d. Indicati ~i exemplificati sase tipuri de subordonate (trei necircumstantiale si trei circumstantiale) introduse prin cum. 8. b. extrageti-le si analizati-le. a. selectati-le ~i analizati-le. pentru fiecare tip. Selectati subiectele fiecarei propozitii si indicati tipul de subiect.. selectati-le $i analiza" ti-le sintactic si morfologico 45 1. b. a. 5.Acum. natura morfologica a lui cum. pred~cativ impers~nal. selectati-le si VU. este atributiva. Analizati sintactic si morfologic grupul subliniat.

functional. finca vrea cu tot dinadinsu sa devind espert contabil.ori cdnd. Testul Dr. microbio logie. ORTOEPIE. fl. grafia si pronuntia fiind concordante. In perechile de forme: socri .de sigur. rescrieti apoi. . copii. jertfire. dati 0 explicatie a inclu.din afard. dar acum nu venii el.nefLtru. profesor . incercuiti. C. perechile de omografe. invatd asidu. trei litcre ~i doua sunete. inutil.de -0 parte. nestiintd. in speranta de coptare la una dintre ele. perpetuu. dar nu stim sd protejdm acesti codrii. dincoace. In cuvintele unchi. Alegeti cate un enunt potrivit pentru fiecare forma ~1 explicati gramatical diferenta de scriere: altddatd . subintitula. c. precizand cate vocale si cate consoane. deopotrivd. cinci Iitere ~i patru sunete. E. arctic. acelasi numar de sunete. D. au avut meserii bune. ~. mixt. unde este cazul. apendice . . apar: a.il~ti. Alegeti cate un enunt potnvrt pent~ fiecare cuvant. iar.v. lingvisticd. apar: a. cu un salar mai mic.maritim. mobild. taindu-l pe eel incorect. patru litere ~i cincisunete. director. examen. apar: a. Taiati variantele accentuale incorecte: avfl. iar voi. cea nearticulata si cea articulata. urmariti relatia dintre lit ere si sunete si alegeti . Asezati-le in coloane diferite (e posibil ca une1e 47 . deoparte .ticipa .spli. d!f. desigur .pe semne.domina: niutru . Nici 0 greutate nu-l poate oprii. inspre. oricdnd . asimptotd. si silabatia (adica despartirea in silabe) diferita: august.ripa . 2.cter . cuvintele in care ati descoperit greseli. 'dOmina.butelie. pastrand ordinea din text: G.$. biogeografie. haind.arc fac parte. b. pentru urmatoarele forme. b. transcriere. excursie. trei litere si trei suneterb. h. audientd. cinci litere si cinci sunete. in formularile care urmeaza.rie . JIrav . nu insd si membrii eei mai radicali. indicati. aspri . amdndoi. 9. anQ_st.bine inteles.cinciHtere ~i cincislltl-ete. deplin . greselile. De-ai stii adevdrul. mai are 0 ideie: sa espedieze din timp la toate bdncile Bucurestene cdte 0 ofertd.. Incercuiti greselile de scriere. In formele taxi. au: a. RELATIADINTRE ~I LITERE 1. Pentru cele care se mc1ud in structura unei patti de propozitie sel~~tati aceste parti de propozitie ~i aratati felul lor.furie. b. alege-ti melodia preferatd.into~ic'a· subgrbie . apar: a. b. Stab. savantldc. G. careva care va..raspunsul corect. indicand accentuarea diferita si. 4. chiar dacd la fnceput va funtiona ca loctitor. veseld. m4fie . 7. n-ai maifii atdt de vesel. Apoi indicati cate sunete exista in fiecare forma. In urmatoarele enunturi. alegeti cuvintele care contin diftongi sipe cele cu hiat. butilie .avarie. vdrstnic. maritim . unghi. dupa c1asa morfo. desi. carfl. grafia si pronuntia nefiind in concordanta.rie . biosferd. patru litere si patru sunete. rescrieti enuntul in forma corecta: a. Bdiete.socrii. Ma tem de asprii mel socrii. In plus. Cele doua forme. uneori pima fa estenuare. cinci litere si trei sunete. ginga!j -ginga. altceva. vreodatd . f. deaceia. 1n maxim sase Zuni. incontinuu . alcool. monstruos. acolo unde este cazul. dfLminica" duminicd <duminicii.despot.ndi~-: splendId.. ered cd e bine sa-l stii. dinafara . intr-insul. ORTOGRAFIE. Toti codrii nostrii sunt frumosi. sculptor.parttcfpa. companie. inundatie. ger. acolo unde este cazul.xhem. taindu-le pe cele incorecte: A.b.caracter.inspector.spot . Jlin-o la petrecerea noastrd si zii un cdntec de la noif i. Cdtiva membrii de sindicat au renuntat la protest.in continuu.asprii. In cuvintele cer. asiduu. b.vreo data. 3.suburbie. Asezati-le in coloane: a. este un elev afectos si plin de bund-cuvintd. va termina scoala. un nurnar diferit de sunete.profesor. portdrapel. pesemne .alta data. cinci litere ~i trei sunete. Q_strov~ ostraY. sauna. la vremea lor. colonie. omonim.fl. d. find caseri la caseria centrald afabricei de peldrie.B.firfl.e dau perechile de omofone. bineinteles . S. Fi-r-ar sa fie de obraznic! j.de plin. asculta-ti-ol 5. logioa din. desi tinerii sunt inebuniti dupd acesti ochelari fumurii. ignora. Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte: aerisi. in forma corecta. inspector . transoceanic. iar iepoca este prielnicd pentru a-si gdsi un servici continu si un salar bun. A rdmas aceiasi Jemeie pe care 0 stii demult. patru litere ~ipatru sunete.ii:t6xica . somptuos. g. beneficii. functie.JJ.in scris. niaJIe. patru litere si treisunte. lllcu~inteleceara:-geana:apar:·ai cinci litere si patru sunete. Fumurii ochelari din moda actuald nu md incdntd. inscris . 8. b.nost. J1i. dupa ~um se includ sau nu in structura unei parti de propozrne. B. Urmarind relatia dintre sunete si litere. comedie. Din lista cuvintelor corect rescrise (vezi exercitiul anterior). pa-. Selectati cuvintele din fraza care nu indeplinesc singure (sau nu indeplinesc de1oc) rolul de parte de propozitie. cQ_nfer conJir (abreviat r. solutiile corecte. mozaic.B. e. derii lor in structura unei parti de propozitie.. In cuvintele ghem.apendice. alcolici. c. Pdrintii lui sunt..aripd. c. 18 FONETICA. 6. Fdcui mari eJorturi si venii si eu odatd la timp. 46 SUNETE c.

Apartin toate aceste cuvinte familiei lexicale a lui frate. vital. cate un sinonim din fondul vechi al limbii.extractie. Cdci eu sunt vis.grafia . b. c. a taie si a robi pe turci. VOl' pune ndlucirea in locul realitdtii si caricatura in loeul fiintei adeviirate. asazd . fratricid.aseazd. inobila . B. iar. saua <seaua. singurdtate. cuvintele subliniate. ea nu vafi niciodatd in stare sa stdrpeascd cu desavar~irefrazagoalii$i acea iluzie desartd din viata publica a poporului nostru: se vor gdsi totdeauna oameni cari.greseald. cuvantul spital. ~i omonimic). b. Analizati.erarhie. Deci oastea Duciii-vodii. apoi. c. insald .pare aft misiunea principald a criticei romane. estaz . ro~u(incontextul: creion io~u). Deci la Iasi n-au avut Cll cine merge si au luat in gios de s-au dus la Domnesti. toamnii. Selectati neologismele din text. in raiaoa turceascd.ezuit. semantic a.} Viindiiveste in r~ra Le$asc~ precum eraiul Sobetchii si cu nemtii au bdtut pe turci la Be~iu.. subaspect~l rclatiilor semantice (polisemie. 10 Alegeti forma corecta. d. caciula. ochi. iezuit . Exista in text arhaisme? Daca exista. escapadd . antonimie: iar. fiind mai aproape de easa Ducai-vodii. plin. bine. fumegos. 49 . fiind suptiratd de la Svetii Gheorghie pdnd la Svetii Nicolai.excard. (Neculee) lndicati care cuvinte. etapele procesului. tiiniir. Lupta in contra luine. epopeea . masind. sinonimie.polisemantic. indoiald. grupati aceste arhaisme dupa domeriiile caror~ le apartin: lexic. tu esti mort. ierbivor . a. selectati-le si grupati-le in functie de domeniullingvistic pe care il vizeaza (lexic. etapele procesului de formare. Alegeti. Si pe acel slat au purces si au iesitii pe Giiuz. (a) iubi. cand este cazul.de iluzia eiiformelecd:fitrt~']Jot'tin~~-laculiondulitisolid. Se da urmatorul text: "lara Miron logofdtul si eu Buhus hatmanul si cu Costantin postelnicul Ciobanul. b. fonetica. tarziu (in contextul: intr-un tiirziu). estractie . Selectati cuvintele create prin mijloace interne de formare. a. expresie. catc un sinonim neologic. Se da urmatorul text::: . 1. ideea . inruditi semantic. d. au si inceput a ~~ slobodzi poghiazuri in Podolia. Exista in text cuvinte monosemantice? 48 6. Si ochiul tau ma-ngheata". suferinui. n-au priimit acel. pentru fiecare termen al familiei. scdnteea . brumar "noiembrie". Analizati. doua cuvinte polisemantice.extaz. urmarind sensurile actualizate in poeziesi relatia cu alte sensuri actualizate in alte contexte.sfat sa treacd de fa Brasov in Tara Munteneascd. spital. carii incotro au putut. 4. (a) citi.. . explicand. sintaxa. indicati. pre la casdle lor.excapadd. Explicati care este: . taind-o pe cea incorecta: iederd . elementele componente si.Pijrii.ideia. 19 Sedau urmatoarele cuvinte: azi. Stabiliti familia lexical a a cuvintelor: frate. Se dau urmatoarele versuri eminesciene: "Strain la vorbii si la port. 2.innainta. pentru fiecare. .grafiia. din punc~ul de~vedere al cititorului actual. ierarhie . Lucesti fiira de via/a. [ . arhaice. ingenunchea .relatia dintre viu si viabil. din textul de la punctul A.. intristare. indicati sinonim sau parafraza) sensul din text. copil. escard . nod._.relatia dintre viu si via/a. i. (a) aminti. sintaxa.scdntea . indicati ce tip de sens se actualizeaza in poezie. pentru cinci cuvinte (inclusiv expresii) din text apartinand fondului vechi allimbii. asezandu-le in coloane diferite dupa procedeul utilizat.. Alegeti din fiecare vers al strofei a doua cate un cuvant si stabiliti-i antonimul. . cain/a.epopeia. Alegeti.idea . pe baza unor contexte indicati inca unu-doua sensuri inrudite." (Maiorescu) a. frazeologie (nu este obligatoriu sa gasiti arhaisme pentru fiecare domeniu). drept (in contextul drum drept). exploatdnd aparentele usoare.Intr-o asemenea situatietrebuiesane ferim mat ales de un pericol: de jr. dzicdndu: [ .. picior.erbivor. 3.). pentru ficcarc dintre urmatoarele cuvinte: nod. 5.scdnteia. Testul LEXIe 1 Dr. Si au riimasii numai doao steaguri de lipcani si putinei siimeni. fonetica etc. unde este cazul.inseald. niciodatii. derivative si. morfologie.]. forme gramaticale si constructii sunt. sub aspectul relatiei monosemantic .aza goala. morfologie. Indicati. atasazd . dar care nu apartin familiei lor lexicale. cand este cazul. ochi.1 litei-(j}lti:W:'Cti$i fnj5vtitica. procedeul de formare. s-au si rdsipit. inainta . c. iubire.relatia dintre frate ~ifratern.fngenunchia.cuvinte sa apara in ambele colcane) si indicati care este hiatul si/sau diftongul pe care fiecare cuvant il contine (sau le contine).ederd. Indicat pentru cinci dintre neologismele extrase.innobila. '$i acest-pericol est~tot asa de ma~e /. grafiea . modul de fonnare. fraternitate.ataseazd.epopea . plin. vitalitate. gresald . vivace. lnvaluit (in con-textul : lucru lnvaluit fn mister). respectiv a lui Raspundeti prin: "da"l"nu".

pentru afl asigurat cd i se dddea far tronul. pe cea cu neologisme. au . de complimenturi si supuneri. legitit«. inalt. tot cu pdldria aia ca roata carului. 3. . laptop. mare. despdrtiti in cdpitdnii. Si i-am scos-o. coltun .7. laser. Explicati in ce sens este adevarata propozitia: . doping. Formati familia lexicala a urmatoarelor cuvinte: (a) cunoaste. dulce. mai. caftanul. las. si tot vdpsitd ca 0 brezaie! Si tot cu obicei prost.porumbel". 0 sumd de bani".Numai arhaismele de la punctul ! sunt reale arhaisme..porumb". (a) naste. disident. Din urmatoareleserii de cuvinte: a. haznq .joimir . balie . ii asezd lui si boierilor sdi. (de) iznoavd "din nou". cdnd colo. lecitind. 4.xiorap". pentru ilustrarea fiecarui sens. aprozii. " (Eugen Barbu. mos .Iocul unde se pdstra un tezaur. simenii si scutelnicii pedestri.}. ctapele piocesului. c. cute . caimacam. popusoi . indicati." 8. " 51 . relatiile semantice proprii fiecaruia (polisemia.t« cap mergeau. [.sau". (a) dopa.pun(tul~. lupu! Si 50 tot cu demiul de i l-am intors io. dealer. folositi un context relevant.J Jete cine intra! Vorbesti de lup si.} indaui dupe acestia. solar (din familia lui soare)? Raspundeti prin: "da"/"nu". . cu vdtasii. bldstdmdciune "ticalo§le". dUpa ceremonial. lavoar. Alegeti. comis. indicati cate un sinonim actual pentru cuvintele subliniate. daca e cazul.. ca de auzit. () grdmddire amestecatd de slugi boieresti. iar fa sfdrsitul tutulor cetelor. (a) crunta "a pdta de sdnge". mouse. ciubotd. Se dau urmatoarele serii de cuvinte: a. grupandu-le dupa criteriile stabilite la punctul 6 (arhaisme lexicale.fomarit. dorsal. in urma lor veneau rosiorii si verzisorii cdldri. doctrind. caracterizati-l ca registru stilistic: .. alegeti trei sufixe si doua prefixe si formati cu fiecare cate patru cuvintederivate. (a) dizolva. sintactice etc. sa te pupe-n bot!" (G. apoi gloata boierilor mazili si a boiernasilot. A. dizeur. ooJ Ssaprinde iardsi soare. de negutdtori si de sdteni. document. b. dorobantii cu garbace si vdndtorii de plai si de Oft cu lungi siine!e.mercenar". aratati tehnica de. Din componenta cuvintelor inc1use in familiile de 1a a. fa-mi si fa-mi. drept. Exaniinand sub aspect lexical urmatorul text. b. Din sdnul vecinicului ieri Sa te privesc de-aproape. Am cobordt cu-al meu senin Unsoare de s-ar stinge-n eel' Si m-am ndscut din ape. a. leasing.azi ce moare. Mihnea. morfologice.informator". povidld . nu in zece. " (Odobescu. puternic. capuchehaie. dozimetru.gresie". Trdieste. input. ispravnic. dad! e cazul. aratati daca neologismele din aceste Iiste provin din aceeasi lirnba.tzatal. dragoste (din familia lui drag). Extrageti arhaismele din text..formare. dominant. cd e glas de femeie! Da' cine-o fi. ghiaur. {pghr'. bortd.). Aratati care serii de cuvinte sunt omogene ca registru lexical ~i stilistic. semnul demnitdtii si al investirii. incisiv. izvod. d-o stiu? [' . componentele structurii interne si. computer. caftan.jicnicer. leal. Odata alese seriile (sau aleasa seria). plin de 0 pohtd de via/a pecare ceilalti aveau s-o simtd si inca cum . docil.oare". apdrare".[' . Se dau urmatoarele dona strofe eminesciene: " Ca in cdmara ta sa vin. Princepe1e) a. harbuz . aratati in ce consta omogenitatea lexicala a fiecareia. (a) trili. c. insotit de patru viteji ferentari cu ldncile poleite-n vdrf si la mdnere. se afld inbarierele Bucurescilor. fonetice. hatman. giuruintd ... pentru fiecare procedeu.unchi". fiitarie "falamicie ". leetorat.[zcat". Extrageti arhaismele. ce acum ii era mal mult de ajutor ca WI prieten cu sfaturile. relatiile sinonimice. doctor.dud". hulub . c.. in sase zile. ceaus. Fac parte din familia lexicala cuvintele: cognoscibil (din familia lui cunoastey. dacd vent si-asta. limbd . a sd-mi cam iautalpa!jita! Da 'cine dracu-o ji ragu!jUa asta.. mai . alegeti seria continand in exclusivitate arhaisme. 9. . b. 2. 20 :LEXIe 2 1. b.. iar. .ndtdlitati(dlnfamilia lui na$te). si omonimia). soare. am mai auzit-olAcu. componentele din structura nouIui cuvant si etapele procesului derivativ. inalt. din ultima fraza a textului.fagaduialii'. Dupe ddnsii veneau /efegiiicu haine galbene. Odata recunoscute procedeele si afixele derivative. doleantd. pentru cuvintele: adiinc. Indicati procedeul de fonnare a fiecarui termen al familiei. sdndtos. curechi "varzii'. basnd. iar. impreund cu boierii sdi fa lnaltul Padisah.]. (a) doza. dolcissimo.[. fiecare cu steagul ei. [. Folosind un dictionar care indica ~i etimonul cuvintelor (DEX-ul sau MDN-ul). domeniu. Nimic nu-l bucurase mai mult dupd aceea. . lava. legal. in cazul derivarii. cd ce m-a nebunit de cap.Dupd sfatul Dudescului. lin tirim . larva.pepene". . cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lexicului. madam Deled e!jarfa [. giupdneasd. pentru fiecare sufix. purtdnd mintene rosii si verzi. 10. lecticd. armdseii si lipcanii lor. asezandu-le pe categorii dupa procedeul de formare. incoerent.. layout. lasciv. cate trei formatii din limba rornana cu aceleasi caracteristici. (a se) gdlcevi. vddand. sii-am fdcut esarfd. fasung. [. lateral. lebdrvurst. dogmatic. leucemia. letal.} Padisahul. B. c. ea altfel mai scdpam de Ne~ buna? Tot cu esarfa. relatiile antonimice. ca sa deschidd drumul. Urmariti. dizgratie. legendii. argumentati raspunsul.nu sicel« de. pe cea cu regionalisme. domestic. de ordseni.magiun". agg aret "paza.. si urmat de boierii de tainti. omdt.. incrop "apa calddt. Se da urmatorul text: . colb. C.isprijinit de paici.Niki pe dracu! Nu e Niki. lavabil. beizadea. Mihnea-Voda eel Rau) a. Ada~1e$teanu) Testul nr. monarhul ii ceru Marelui Vizir sd-i imbrace caftanul de investire si sa meargd astfeliu. legato (termen muzical).iscoada. incizie. agud . a se haini "a trdda". (a)incita.albie". drag. brdncii "mana".. lecturd.} nici intoarcerea ce fu ca un vis plin de veselie si vorbe. tot CU hantile-alea d-o stiu. aferim. b. docent. Jq. Se da 'urmatorul fragment: . poncho. nici surgiucui de pe cap.

salutar. eliminand greselile: a. lobby/lobyllobi. care este pronuntia 6. joblgiob. cher~)l~brandy /ceri-brendi/$eri~brendi. Aratati. coral. conjuncturd . parapon. (astidios. uneori.i a ne pregdtim. . 'Y. separati in doua clase: <X. Sfdrsim cu limite le cu care am inceput.a. moftangiu. 5.i. dragd. 8. specificand daca este un procedeu sau. f.imigra. intdmpldtor. de zi. pentru patru cuvinte din lista data. a. Alegeti grafia recomandata in DOOM2 pentru urmatoarele neologisme:aisbergl iceberg. Folosind un dictionar care indica si etimonul cuvintelor (de exemplu. Identificati greselile lexicale din urmatoarele enunturi.recuza. copyrig7iilcopiraii. specios. stripteaselstreap-teaselstrip-tis. (a) aliena. funambulesc. un vas de sdnge). literar .conjecture. stenahorie. Cum explicati iesirea din uz a acestui strat lexical? Cu ce nou strat lexical fi inlocuit? Gasiti. 52 corecta. nacafa. h.irupe. In." . apropia . Extrageti neologismele din text. a mustra. a despdduri. dalie. Putem doar spera le identificdm. a puterii nesperate cu 0 incredibilii subrezenie. Pentru neologismele de la d. b. evghenicos. spleen. incdpdtdnat. a nelimitatului. vestit. concura. induntrul lor. ipingea. b. emigra . inalienabil. filotimie. basca. p. kitsch/kici/chici. c. de noapte. El a fdcut 0 demenui senild de batranete. a. Examinati relatiile antonimice. ingerinta.u"u""(~t in text. Pentru cuvintele subliniate. indicati accentul si silabatia (adica modul cum se despart in silabe). La Bruxelles s-a desfdturat "summitul" la vdrf al sefilor de stat si de guvern. familiar . Indicati cuvintele polisemantice. Mi-am dedicat ultimii ani scrierii autobiografiei propriei vieti. Ideutificati cuvintele create prin mijloace interne de nnbogatire u lui. observati din ce limbi provin aceste cuvinte. ". dar analizabile in interiorullimbii ~~ezaii-Ie pe coloane in functie de mijlocul utilizat. slugdrnicie. knockoutlknock-outlknoc-aut. indicati procedeul de formare. colabora . printr-un sinonim (po ate fi si b. Dati cate un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte (si constructii) din fondul vechi allimbii: adevdrat.confient. carui registru stilistic ii apartine fragmentul. autlout.adjuvant. nu se mai foloseste autonom. refuza. balonzaidlbalonseidlbalonseide. snack-bar/snacbarlsnecbar. hatdr. numerar . Caragiale. 10. paronim . refractor . bridge/brigi. d. boned. soitar. disidentldizident. alisveris.or. unei idei). cuvdntare. h. e. Identificati cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lui. outsider/out-sider lautsaider. Construiti enunturi potrivite pentru fiecare cuvant din urmatoarele perechi de paronime: adjutant . temporar . facsimil. a se ddrui (unui scop. mangafa. indicati. de nuntd. dar astazi din uzullimbii (unele complet. incunabul. camping/chemping. indelebil.corobora. dimpotriva. cate un sinonim 5'YJ romanic. mersilmerci. politichie. Indicati. dizeur/diseur. meterhanea. mujluz. e a-i adduga 0 luciditate de fiecare clipii si un fiecare clipd.temporal. unul accidental. inclusiv pe cele imprumutate. jogging/ gioghing. confident . continua. neputintd. obstinatie. sensurile acestora si tipul de sens uv. tescherea etc.. cele din text. quasar/cuasar. arierate. dar. puzzle! pazdl. cu un imposibil care se dovedeste.Determinatiile inndscute ale fiecdruia sunt materia constantd a miscdrii etice. bluejeanslblue-jeanslbluginslbluginc. a unui mereu oferit si mereu neatins.refractor. kiwi/kivi/kiui. enerva . Se da urmatoarea lista de cuvinte prezente in textele lui LL. de nebiruit. petrolier . solicitudine. lider/ leader. cot. A.gera. ori . Alegeti un cuvant din lista data care. avant. contracta. dealer /dildr.petro lifer.familial: gira . calcul. vindicativ. cariere.inerva. la timp. c. pe care il gasim incain locutiuni. tn~elatorie. cod. copt. buf. alibi. d. care. construiti pentru fiecare un enunt potrivit: aleatoriu. halima.· crenvunjti/crenvu$tilcrenvi-lil cremvu$ti. transcriind fonetic. dare ("bir"). ojsaidlojJ-side.apropria. astazi. Urmariti relatiile sinonimice realizate cu alte cuvinte din limba. UV'JLV 7. Restul e neprogramabil. problema pe care fiecare 0 are de rezo Ivat. insemna. speze.patronim. contra. (a) spolia. pe baza lexicului. stand-byl stend-by. pentru 0 s oricdnd plauzibild. Sigurd e doar alternanta zilnicd a cu redresarea. poetic. fandaxie. ahtiat. cazul celor obtinute prin derivare. altele partial): clironomie. abitir.numeral.literal. Avand ca punct de plecare un fragment din Andrei Plesu. Indicati cate doua cuvinte (altele decat cele din text) formate cu fiecare derivativ identificat la C. estropia. tacrir. a astupa (un canal. merchez. meremet. ca limite C. semdna. rescrieti enunturile. manifesta. sensul urmatoareior neoiogisme. bypassl by-pass/baipas. curent. alienat. Analizati relatiile semantice ale substantivelor si ale verbelor din text: (x. dar si altele din afara Fiecare sens va fi specificat printr-un sinonirn ~i prin utilizarea cuvantului context suficient de clar. realizabil. a posteriori. helbet. c. reflecta. in miraculos. Construiti enunturi potrivite pentru urmatoarele omonime. indicati doua asemenealocutiuni nand ~i semnificatia acestora. raspundeti la urmatoarele cerinte: a. p. argumentati calitatea lor de cuvinte omonime (totale sau partiale): acorda. 9. 0 parafraza). apocrif. far a rezolva in limitele conditiei umane. business/biznis/bisnis. 53 . sufixele si fixele neologice. firitisi (hiritisi). based. erupe . chewing-gum/ ciun-gum!C{unga. sufixele si prefixele din fondul vechi allimbii. avatar. schecilsketch. stressl stres. c. Minima moralia: .

Se dau urmatoarele patru fragmente de text: a. situate la nivelul plicilor de flexie.}.Prin corp solid intelegem in aceastd carte un metal sau un semiconductor in stare cristalind (cristal). Dacd doresti cu adevdrat.d. Fe baza analizei si a compararii lingvistice la toate nivelurile (lexic. o. Cum se nurneste tipul de greseala ilustrat in exemplele anterioare? Testul nr. fonetica. iar nu in vidul unei scheme apriorice. " (0.in acceptiunea lor tradittonala . 3. functiile lor sintactice. sintaxa) a urmatoarelor doua fragmente.. producerea acestui efect nefiind impiedicata. Iac-o aguns iel la lacu cu lapti acru. ea si-ar depasi atributiile] . Ultima banda complet ocupatii se numeste banda de valentd.·legalitatea mandatului.si punerea in libertate a inculpatului. totusi. . deoarece ea nu examineaza. s-o pus acolo pi panda. Caligrafiati edt mai frumos textul pe care fl aveti fn temd! j.. clase al cdror caz exprimd direct relatiile si functiile lor sintactice din propozitie. '. a. de exemplu. va teoriei propuse. mdrime care pentru diferitele tipuri de solide este cuprinsd intr-un interval de valori extraordinar de mare. s-au adus fit doud contraargumente impotri.]. de nuantare. Conducdtorii continua sa men/ina pe mai departe starea de sdrdcie. intr-un teritoriu ferit de utopie si solemnitate. e. totul poate sa jie posibil si realizabil.Ssmnul. banda.ul este 0 categorie gramaticald specified flexiunii numelui si adjectivului. unde cazul e impus formal. Exantemul este mai Nne exprimat in zonele de traumatizare maxima a tegumentelor: Etiologie: scarlatina. n 'imn 'cd vorbd.nu sunt decdt un numc priptt dat U/lUI CI. Multe mi s-au fntdmplat in viata din fntdmplare si din hazard. prin fenomenul de acord. 0.revofutie. in aceasta afacere. libertate. p. S-a legiferat legea case lor nationalizate. de simtul realitdtii. mesterul le-a asamblat impreuna eu mare greutate ' . Pe langa argumentele favorabile. morfologie. Iacd vedi can iesd om balaur afard. Bdrlea) b. din aceste ndglllellle. Cum 0 aguns la lacu cu lapti acru. un teritoriu in care aspiratia eticd e discutatii circumstantial. dispozitia de pun ere in libertate ar cddea sub incidenta efectului suspensiv de executare a recursului declarat de procuror. si can i-o tdpat odat-om palos in grumaz.. Indicati c. i-o sdrit capu di tri-patru posti di la trupu lui. la 0 data anterioarii expirdrii mandatului de arestare. . urmariti diferenta de sens dintre cele doua utilizari. Existd deosebiri esentiale fntre continutul cazului la substantiv. Cazul se manifesto printr-un sistem de opozitii]. deosebirea dintre cele doua utilizari ale cuvintelor: caz. S-atunci 0 luat trupu si /-0 spinticat in dou $-0 scos acia douzd $1 patru di gdrgduni si i-a lua si i-o pus intr-a batisti si cin i-a strrdns odatd. Cdnoisdt balauru afard si can s-o repezdt odatd. . . Aceastastenograma scrisd in grabd are multe omisiuni si absente. cd ele nu existd ca valori cristaline ce trebuiesc exercitate pur si simplu. Cromatica acestor culori este prea violenta. altfel spus. fit continutul la adjectiv. a spune." (DSL) b. ci doar ca niste calitdti posibile ale constiintei ce trebuiesc actualizate prin justa practicare a unor "principii neutre" . semn. Dincolo de deosebirile privind lexicul de specialitate (sau tenninologiile). cristal. situatie frecvent intdlnita in practica. . "Si s-o luat si s-o dus iel inainti. Dupd ce copilul a demontat piesele televizorului. Dupa. respingdnd cererea de prelungire.. Ceea ce urmdrim in realitate este situarea dezbaterii morale. este numai una trecdtoare si pasagerd. Una dintre caracteristicile importante ale solidelor este conductivitatea electricii.J!llll/1 tnca nedetermtnate etic. din rdgn 'etu lui. stabiliti in ce registru stilistic (sau in ce variants stilistica) este redactat fiecare: a. selectati cuvintele si sintagmele specifice fiecarui domeniu profesional.poate sa para 0 tentativd de relativizare a virtutilor. 55 .. 54 .' .A spune cd virtutile ." (Optica) Alcgcti. "Cand instanta.acesta rifmdnand valid si producdndu-siLegal efectele pdna hi expirarea duratei de maximum 30 ae' zile. S-atunc 0 vinit fata la ddnsu.. un procent de 15% este prea mic. " (Andrei Plesu) 2. Se datoreste actiunii eritrotoxinei streptococice. Grozovici-Pastia este un exantem de intensitate particulard." (SP) d. caz. k. r. urrnariti trasaturile lingvistice comune pentru fragmentele de text de la punctul 2. 21 STILISTICA 1. h. de art. pronumele si numeralul) si adjeetivul Ie angajeazd in limitele unei propozitii si. m. . dispune. Ortogramele au multe greseli. este de observat cd instantanu poate sa dispund ca punerea in libertate sa se facd fa 0 data anterioar5 expirdrii duratei arestdrii prevdzute in mandai. f. B.}. (4) din Constitutie [. n. Categoria cazului apartine declindrii. implicit.In traditia gramaticii romdnesti si europene. deci.' Dacd. Intr-a asemenea ipotezd. uneori cu aspect echimotic. stabiliti. cuviutele ~i siulagmele apartlnand terminolcgiilor profesionale (numite si limbaje de specialitate) sau. " (DRP). iar urmdtoarea banda neocupatd sau partial ocupatd se numeste banda de conductie. Nu este 0 hotdrdre definitivd. 0 categorie de tip relational care exprimd relatiile sintactice pe care numele (substantivul. g. Nu de relativizare e vorba. l. Pentru termenii de specialitate care au un corespondent cu aceeasi forma in limba comuna. apdru: un"Ubertinism desfrdnat sidestrdbdlat. pronume si numeral. Procesul din nou s-a rejudecat. Semnul nu dispare la vitropresiune. fond lexical vechi. oinstanta ar dispune ca punerea in libertate sa se efectueze imediat. p. 23 al. fond neologic (neologism propriuzis si calc lingvistic). Numeroase experiente aratd cd spectrul energetic al electronilor in COJPulsolid este format din benzi de energie permisd si benzi de energie interzisd. i. s. avdnd aspectul unor dungi liniare rosii-violacee. l-a fost fatald ultima hemoragie de sdnge. Stabiliti din ce zona a lexicului fac parte aceste cuvinte: a. cl de prudenia. pi Odolian 1-0 sdgetat moartea acasd-m pat.

rarea termenului fixat prin adresa mai sus mentionatd.. sa faci un sport mai u~or. mititica. nr .. b. odocumentare cotnpletd si sa ne com~l1iq[/-ti. sa umbli numai pe la parastase si sa pazesti nepotii. si pe ce main! a-nciiput! .. Demonstrati eu argumente lingvistice ca intregul fragment este redactat In vorbire directs. Cornentati din punctul de vedere al procedeelor stilistice urmatorul intocmit" de 1.da'de'sportnuduclips:l!.. Ml1L<l. siodatd md linistestel .· _j_ u ~i argumentati. Zanga mdmical Da' cdnd vaz cd md-ncing. ... J_A~a9~io :una am sport'destuHAHele n:{)l"'a:Vea'. 0 ingrijire cosmetica? De ce nu incerci sa te intretii. y ~ ~ ··~o--·.. "'. gdlbejiui si. Dumneata esti femeie cu cap... " 6......cuanh~n1ul r~v~nin~. 4. toate mdsurile pentru colectareasi expedierea acestei taxe. stai jos.ctvt~hmai sport ca asta? _(-. Adamesteanui a. adicd la data de . lucru care i s-a mai intdmplat de atdtea ori ales avdnd servlclu La vagoanele eu Lauu» i. cu chiu cu vai. nul Tot ce-ai adus dumneata. Raport cdtre seful miscdrii. Dar. Ei.. . n-a contenit . piii te amdrdsti d-o nebund .. semantica. Fireste cd petrecerea n-a mai mers inainte . iau douii. si al meu.. manevrdnd fn stare de betie.. 20 martie 2000 Presedinte al Asociatiei.$i pdrui nu i s-a stins glasul. » si pe urmd prietenele: «Cum a fost ea crescutd... de mult eream la biserica Capra.dupd ce-o insald cu care-i iese-nainte! ....) _ Nu. madam Delca! Adica de ce crezi dumneata ca e mai bine sa te irnbraci ca 0 cioara in negru. afost intre doud tampoane si omordt. ce zi ingrozitoarel Si cum am observat mai de mult: ziua incepe prost. nu pori s-o mai redresezi._ [oo. te asezi? Stai si te linisteste! Si nu mal pune toate fa inimdl Sa le fi pus io p-ale mele ...A!ja e unile zile! 0 iei CLl stdngu de dimineaui! $i dracii dstia de bdrbati..... cd «fa necaz spune omul multe»..FR. «Cocoano Acrivito!» .. ... pe baza trasaturilor comune (lexie. Examinati cum se reflecta in plan lingvistic statutul sociocultural al celor personaje din urmatorul dialog: . Si mal da-te dracu cu aiurelile talef'Ca nu vezi cum ardti. madam Delca.. . Cdtre Primdria Municipiului Bucuresti... fd-i aia! Si de ce-i faci. tocmai pentru ca la batranete esti mai urfit. 'jlecarei asociatii. 57 a. 0 s-o bage-n pdmdnt pdgdnul!» . Precizati in cc stil allimbii se incadreaza urmatoarele doua texte si enumerati ticularitatile lingvistice pe baza carora sustineti aceasta incadrare: vdzut le-ai auzit . 1n caz-contrarne vedem in imposibilitatea de a da curs cererii Dvs. s-a stiut indaui in toatd mahalaua cd «biata Acrivita lui Hagi Cdnutd a ajuns de-o bate arvanitul .Nr .i\. .toate cdte le am -. [ .lipsestel La omumeu. Pentru a face posibild punerea in aplicare a acestei mdsuri. fonetica.. sosind trenul de marfa 203. . si programul lui. partea sefului unei gdri": "in noaptea de . " (G. car b. aeelea nu-s argumente! Dumneata n-ai invocat decat prejudecati! Pre-ju-de-cati.la masd! Fa/a cu musafiriil ...) :}1 asa mai departe. Caragiale in articolul "C..J Da-rni voie sa te contrazic.. pentru ca la fel ca la 0 sora iti spun: regimul alimentar!" (G... filra ca nimeni macar sa-ti multumeasca? De ce preferi acest mod de viata? De ce.. Considerdnd cd sunt indeplinite toate conditiile de respingere a cererii de prelungire a arestdrii preventive. d-aia mai mult scoate coarne .. Tribunalul Municipiului Bucuresti in privinta cauzei inculpatului .~ . Comentati urmatorul fragment sub aspectul tipului de vorbire in care este redactat. .. Asociatia de locatari Strada . oricdte eforturi . va rugdtr: fil timpul eel mai scurt.... cu cosmeticile si cu distractiile tale! Mal da-te dracu'. si lasd hodorogu ala de ceas si du-te sus si ada baniil Ada banii cd-mi vine un lesin de la lingurea si vaz negru inaintea ochilor de foame .. prin care ne anuntati noile dispoziiii referitoare la majorarea taxei de salubrizare.tU u~ .<!u.d:· morfologie). 20 martie 2000 5. precum!jimodalitatile deplata. instanta de judecatd hotdrdste punerea in bertate a inculpatului la expirarea termenului de 30 de zile prevdzut in datul de ares tare. te rog. dar astdzi a depdsit mdsural A bulversat totul. sa nu fii imbracat cachet ~ un masaj. ca «si maruntatele din om se lui ... . s~ efectuati.. frdnarul Ioan Popescu avdnd serviciu de zi si fiindde beat. carui stil functional ii apartin toate aceste fragmente sa nu depaseasca 0 pagina).(ll£jle:conL bci11par sau)ista agentiilor CEC imputernicite cu drept de incasare)... inainie de expi.1aitrebuiestel Ca mai sport decat s-aduca lemnele '~i carbunii din fundu curtii. _ Chiar ca numa asta ne mai.. Sector ... de@rnagazic. ce te scoli. Adamesteanu) 7.Despre asta sa nu mai vorbim! Cat sunt eu de ingdduitoare.. numa piele pe os.:. Care sunt cele doua variante de vorbire directa actualizate in text? Prin ce argumente sustineti trecerea de la 0 varianta la alta? 8..... care mai de care: «Nene Ianuleo!». ~. totull Sci 56 .L.. Ca urmare a adresei Dvs... cd «are mana cinci degete si 17U se potriveste unul cu altul».ILl' uneot i» [ . la 0 suta douazeci de kilograme cat are.. ... Examina1. [oo. i-au impdcat. . din .. cum sci nu observi? Dar niciun cuvdnt n-a fost rostit la in/amplare! Numai intepaturiveninoase . vii facem cunoscut cd s-au lua. iau una d-asta.J Nu te supara pe mine.:icu atentie urmatorul fragment: . Au sdrit toti musafirii. care dormise la vagoanele incdrcate cu vinuri si pesemne a abuzat efractiune. _ Lasd. fireste. numa un sport Ii 1. din dosarul nr . aia. indicati care sunt marcile lingvistice ale "amestceului" de vorbiri (de stiluri) (comentariul sa nu depaseasca 0 pagina): .Ce zi stupidd.

Selectati ~i analizati formele verbale compuse din text (adica forme le in structura carora intra auxiliare). Urmariti modul de formare a cuvintelor: pldies. Si se auzi in depdrtare sundnd ploaia.. Haideti sa apucdm intr-acolo' si poate sa iesim in sat undeva. se' frdmdnta intr-o monstruoasd bucurie.. Indicati si exemplificati patru valori gramaticale (omonime gramaticale) 9. carasi cui 9. fiica mdlului primordial. melci de apd. vdzui deodata $i baltafoindformidabil sub luciu. in cazul primei categorii. rejlexe de argint vechi. ~ l-auziti glasul unui cucos. 22 RECAPITULATIV 1 . se fntinse 0 liniste mare . diferite dupa cum au functie de parte de propozitie si. 3. zise celdlalt pldies. altii mai mari:. de substitutie din diverse contexte. exemplificati-o printr-un enunt potrivit si explicati gramatical diferenta de grafie. Alegeti cate trei locutiuni prepozitionale care sa impuna acelasi caz cu eel pe care 11au substantivele cu functie de atribut de la punctul 2.prdpddi .ori. De pe la in/arcatori am prapadit drumul. calduld' 6. [. Sir pdnza de stropi ne invdlui brusc . de colorile si de desenurile cele mai surprinzdtoarei 7. pastrandu-se sensul. si totusi rdcoritoare. h. acolo vom 'iesi.. Alegeti raspunsul corect: a. iar. 58 59 . intr-o relatie de sinonimie partiala. inca trei valori morfologice (omonime morfologice) exemplificati-le. in curdnd sticli in! mdrgele oblice. nu indeplinesc rolul de parte de propozitie.A$a-i cd s-a diochet vremea? zise unul dintre pldiesi oftdnd. sunt formate prin procedee diferite. pesti formati deplin "mari cat palma. a. Erau mii de crustacee de toate marimile.suflete!» si orice poruncea dumneeiidumnealui rdspundea: [.. " (Ion Creangd) 1. ~l a apuca. Extrageti propozitiile necircumstantialesi aratati felul lor. neclasate fnca de naturalisti. sau vdntul. in ce tip de relatieapar perechile de sinonime gasite: a. Se da textul: . Alegeti pronumele si adjectivele pronominale din text si analizati-le sintactic si morfologico b. -Erau peyti care treceau fnyiraguri. Alegeti atributele substantivale si stabiliti care este tipul fiecarui atribut substantival sclectat.apoi rdmase curgtind asupra noastrd. lizate? (comentariul sa se incadreze in trei sferturi de pagina) .imbogatire a vocabularului. 2. . Venea impotriva noastrd ca un painjenis. Scoici deschise. sau un suvoi de apa. indicati si functia sintactica. pentru fiecare. Gasiti 0 secventa omofona a formei undeva.intr-o relatie de sinonimie totala. · 5. b. sa se obtina 0 subordonata subiectiva. Indicati cate un sinonim pentru cuvintele vreme ~i glas. Era bucuria vietii si a mortii si a transformdrii necon. care sa fie alte1e decat ale valoarea din text a acestei forme. indicati-le si analizati-le. sunt formate prin acelasi procedeu intern de .. in cazul derivarii. a. b.Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar «dragd-n sus! drag/i-n puiule si. astfel incat. b. a.iintr-o neagrd si inconstientd bucurie. Extrageti adverbele din text si asezati-le in doua coloane. Alegeti raspunsul corect si justificati-l. b. alW: avdndformd si punctul enorm in mica lor transparentd. A. Gasiti alte doua sensuri ale acestora si actualizati-le in cate un enunt. puzderie care evolua cu instinctul primejdiei. B. si a. ochene cu ochii cercuiti roy. a. Trestiile tresdrird framdntdndu-se. crap! bdtrdni cu solzii ruginii. C. " (M.} Si stand cinchit la marginea ostrovului. sub tremurul ploii cdldute. altii mai mari -.)" Caragiale) . Era ploaia. ~. fara numdr.l' 8. dimpotriva. pe baza posibilitatilor Testul Dr. Stabiliti. Construiti cu ele propozitii (in total sase propozitii) ~i analizati partile de propozitie introduse prin aceste locutiuni prepozitionale. Md mieram eu sd fi mdncat lupul iarna asta asa de in pripd. Reorganizati constructia care are ca regent verbul md mi(e)ram. undeva.. fugind de umbra monstruoasae costrdsilor ori de gurile de balaur ale stiucilor: in sfdrsit. ill cazul compunerii. b. a. Indicati cu ce valori morfologice apar in text formele i si a. a (cate trei locutiuni pentru fiecare caz). Sadoveanu) formei 0. Stabiliti. De-acum s-o ludm de-a chioara si unde ne-a fi scris. Ce mod de expunere este reprezentat in text? Care sunt procedeele stilistice 4. Toate lighioanele ei din addncuri suiau in zigza. Includeti pe fiecare intr-o serie de cuvinte obtinute identic. tenite. adica pastrand afixul derivativ.~gramadiride linioare abia vdzute=«. Ce alte parti de vorbire neflexibile apar in text? Selectati-le ~i grupati-le in functie de partea de vorbire careia iiapartin. Indicati (prin sinonime sau parafraze) sensurile din text ale verbelor a .In umbra care cdzuse deodatd peste strdlucirea zilei.fntreaga fauna. a. . Balta scaparii de bulbuci. guri spre acele de fulgere ale ploii. 10. Exista locutiuni adverbiale in text? Daca exista. ~i componentul final. b.. lipitori si serpi . lini aurii.

9. se. Construiti cate un enunt in care a riimiine sa apara cu fiecare dintre vV'. ~. c. tinea desteaptd si asmuta fara incetare. taindu-le pe cele incorecte: este adjectiv. pentru fiecare.ensu~ actualizat in text (folosind un sinonim sau 0 parafraza). dar . impotriva tutulor. Construiti doua enunturi in care forma rdu sa se foloseasca cu celelalte valori. Construiti un enunt in care a pare a sa aiba celalalt grup de caracteristici. Mdrsdvia nu se sfia de altfel sa si-o m arrurts aasrvt fdcdndu-si fala din isprdvi pentru cari legea ar fi trebuit sa prevada puscdria balamucul. a. valoarea morfologica a lui cum analizati-l... indicati.. 23 Se da textul: .. 0 fiara spurcatd capie. Alegeti din text doua cuvinte si stabiliti. Analizati ca mod de formare ultimcle doua substantive din prima fraza. selectati-le. b. a. tocmai pentru cd dreptul la propriul adevdr este mai important decat tirania vreunei dogme abstracte sau a unui adevdr implacabil.lo'. Extrageti din text atributele substantivale genitivale si analizati-le. selectati-le si faceti ·analiza lor completa. Exista neologisme in text? Dad exista. a. ci de calitatea sintactica a acestuia. Alegeti din text atributele adjectivale ~i analizati-le morfologico b. calitate car~ se pastreaza si daca verbul un modnepersonal). ~. a. procedeul de formare (nu e necesar sa intrati in detaliile de formare). pornitd pe vrajmasie. Exista in text propozitii. asmuta. y. Alegeti. " (Mateiu Caragiale) /\. Indicati si exemplificati trei functii sintactice ale gerunziului. a. Si asta. Alegeti. pdrdnd a sIuji soartei de rm. vdtdmdre. 2.v". . y. diferite de existente in text. Trei dintre verbele din text apar la acelasi mod nepcrsonal: la Analizati-le morfologico b. adica de de 'propozitie pe care 11 cere. Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a riimiine. ~dezalcatuire. selectati-le si calificati-le (includeti.. pentru grupurile subliniate si marcate grafic. copulativ impersonal: prcdicativ personal.Rdmdne de mirare cum nu insufla nicdieri scdrbd si teamd. a. c.. Extrageti propozitia principala din a doua fraza. b.subiective. ~. si caracterizarea dupa forma ~i scopul comunicarii). existenteniite"Xi. solutia core eta. rescrieti-le si calificati-le (nu e necesara caracterizarea dupa forma si scopul comunicarii). cum nu voia sa vadd cd In potaia aceea mdruntd ce se tara si se gudura rtinjind. balamuc ~i caracterizati atitudinea locutorului fata de personajul prezentat. ceea ce nu ne impiedicd sa avem relatii extrem de cordiale. 60 . a. comentati structura acesteia.. strdmbl" (RL) l'L 4. nu se cere si calificarea dupa scopul comunicarii si structura). cate doua sinonime (macar ~nlll dintre sinonime sa fie neologic. b. dar. a. ca parte de propozitie. Il predicativ impersonal este yorba de modul verbului. copulativ personal. Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a piirea. indicati-Ie si analizati-le "UJ. urmatoarea lista de cuvinte si de sintagme: scdrbd. . solutia corecta.''''~''''''' 1. 8. h. in acest caz. indicati procedeul de form are si etapele procesului de fonnare. 7. . 10. completive directe si indirecte? Daca exista. b. Daca exista adjective (sau locutiuni adjectivale) in cazul acuzativ. selectati-le si faceti analiza gramaticaIa complete. este substantiv. Extrageti si calificati ultimele doua propozitii din a doua fraza. teamd. pentru cuvantul riiu. Aratati...ranjea. unul tre seturile de caracteristicira. alegand unul seturile de caracteristici: a."l"'"'''' de dezalcdtuire si de nimicire. a. 3. 5. Alegeti din text trei cuvinte polisemantice: aratati. 3. a. fiarii spurcatd :. b. 8. B. Gasiti. Extrageti din text atributele substantivale prepozitionale si analizati-le. b. puscdrie.RECAPITULATIV 2 Testul nr. . . unul dintre cei mai entuziasti suporteri ai d-lui y. s.1 ment circumstantial de loco b. 4.. copulativ personal. in ciuda atitudinii polemice a multor articole din RL fata de institutia X redactorul-$ef al revistei este. in momentul de fatd. in relatia sinonimica puteti include si unitati frazeologice). pizmd. predicativ impersonal. vriijma$ie. RECAPITULATIV 3 Testul nr. b. (Atat la a. Indicati ~i exernplificati sase tipuri de subordonate introduse prin cum (trei cumstantiale sifrei necircumstantiale). nimicire. 2. se gudura. a. pentru fiecare.i· C'apie. Exista in text propozitii atributive si apozitive? Dad exista. I I ! I I 1. Dad exista adjective in cazul genitiv. acolo unde este posibil. Exista In text forme de genitiv? Daca exista. sub aspcctul conotatiilor stilistice. complement indirect. Indicati si exemphficatt alte sensuri ale fiecarui cuvant polisemantic selectat. complement direct.pe vatamare. pentrucinci cuvinte din text.·"•• grupuri de trasaturi. . Extrageti si calificati propozitiile subordonate din prima fraza.. 5. tara. L"ll'UC'~'" pe cele incorecte: a. este adverb.. 24 Se da urmatorul text: "Nu e elegant sa dau exemplul revistei la care scriu. potaie mdruntd. Examinati. caqi la b. pentru fiecare. diferite de tiPlll existent (sau de h". antommul potnvit situatiei date. pe rau. pentru fiecare caz. Alegeti din text alte patru cuvinte formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului. 61 si morfologico 6. vVJlH'-'''.

. exist a ~i alte cuvinte ~i forme care nu au rolu.Se impune sa recunoastem ca adevarul. Exista.. RECAPITULATIV4 /'i<" 1. 7. Explicati atat situatia de la a. M edicul n-a putut ajunge unde a fost nevoie de el. de parte de propozitie? Grupati-le dupa urmatoarele criterii: a. I. Adesea scdpdm din vedere ce nu ne vlace -r. "S-a recunoscut adevarul. Vdzdnd cat este de obosit. Caracterizati. El are nepldcutulobicei sii exagereze lucrurile -EI are obicei sa exa/Jereze: n. rol de parte de propozitie. indicati care doua sinonime (macar unul sa fie din fondul vechi al limbii.il simteam cii este destul de abatut.Testul nr. activita tea celorlalti a fost mult incdrcatd . c. directorul nu a vdzut toate consecintele . 5. nu au.yteptePvio!enra'vechi lor (Ji!£bateh" -: (Maiorescu) . b. nu au deloc rol de parte de propozitie. b. am fdcut-o pentru a preciza mai bine caracterul d-tale literar" (Maiorescu). Daca exista In text predicate norninale. pe baza lexicului.yi daca fntru aceasta am adus mat multe si mai fungi eitate j. Simteam ca este destul de abatut . b. Extrageti elementele cu rol de relatie la nivelul frazei. 10. polisemantismul acestui cuvant. prin: "da". in urmatoarele perechi de enunturi. lexical ~i gramatical. pentru fiecare situatie. aratati ce s-a intamplat. dupa tipul de relatie stabilit. tipul de propozitie in care apare un de. echivalentul semantic.Vdzdndu-l cdt este de obosit. c tati monosemantismul sau. Se procedeazd cum estemai bine . Indicati alte patru omonime morfologice ale formei a din text.. singure. Stabiliti alte cinci unitati frazeologice (expresii si locutiuni) incluzand substantivul fa/a. eei 2. Hotdrdndu-se sii procedeze astfel. am ldsat discutia pe a doua zi.Decizdndu-se sa renunte la personalul auxiliar.. a. argumen. directorul nu a vdzut toate consecintele.Hotdrdnd sa procedeze astfel. d. zitie" . incluzandu-se in cornponenta altor parti de propozitie. procedeul de formare. g. c. Ill. Decizdndu-se in biroul de conducere sa se renunte la personalul auxiliar.Decizdnd sa renunte la Dersonalul auxiliar. trebuie spus cu loata sinceritatea" (Maiorescu) . sintactic ~i lexical al fiecarei aparitii a acestei forme: a. dimpotriva. c. in acelasi timp. cu prefix ~i sufix) de la bazele:fa/a ~i drept.pentru a>. EI merge oriunde e nevoie . Stabiliti. sa rna 1. In afara celor stabilite la punctul 8. stabiliti in ce constau acestea: a. carui registru stilistic ii apartine textul. Pentru cazurile in care apar diferente. Im: trecea des prin minte riizhun . 3. c. dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare. dupa distinctia "cu functie de parte de propo. b. grupati-le: a.Nu-mi rdmdne altceva decd! sa renunt. h."invariabil". dar si pentrll alte aparitii din limba. k. Nu-mi rdmiine dedit sii renunt -r. opinia noastrd a fost total ignoratd.E indicat sa se meargd oriunde e nevoie. am ldsat discutia pe a doua zi . Al1ali'zati·'Suliaspectulrelatiilo[' semantTceuitlmul ~cfJe~ti~. 25 6."rara functie de parte de propozitie" (pentru elementele de relatie cu functie de parte de propozitie. Formati derivate parasintetice (adica obtinute."incerca sa-si staDdneasca navala gdndurilor si a inimei" (Galaction). a.. pot fi incluse in relatia sinonimica si grupuri de cuvinte). Medicul a incercat sa afle unde este nevoie de el.Proceddm cum este mai bine: f.Hotdrdndu-se in familie sa se procedeze astfel. cu aceasta forma. pentru fiecare. extrageti-le si analizati-le. siinu plec?" -EI seframantadaca sa pIece sau nu. stabiliti cate un sinonim pentru situatia din text. j. d. EI se frdmdntd zilnic:"Sa plec. B. t. indicati relatiile antonimice pe care le stabileste In text (dar ~i In afara textului). 9. dupa distinctia "variabil" . d. Selectati doua cuvinte apartinand fondului vechi allimbii (care sa nu fie instrumente gramaticale). indicand cornponentele familiei. I. pentru urrnatoarele enunturi. si-au asumat toate riscurile . "nu". Extrageti ~i analizati complementele circumstantiale. Urmariti aparitiile din text ale fonnei fa/a. "acum pentru intdia data ne incercdm sa introducem literele latine" (Maiorescu) . structura fiecarui component. diferente (ca tip de propozitie) intre constructiile subliniate? Raspundeti.Adesea ne scapd din vedere ce nu ne place. Extrageti neologismele din text. marazbun: o. precum ~i rolul morfologic. 8. oricdt de putin favorabil ne-ar ji. Pentru cuvintele marcate cu aldine. ii~~text: a. Mi s-a trecut cu vederea ceea ce am gresit . b. si-au asumat toate riscurile . etapele procesului de form are (acolo unde este cazul). indicati care este aceasta).rede. 4. Se spune la radio cum va fi vremea . trebuie svus cu toata sinceritatea: e. d. Alegeti din text un cuvant compus.Mi-au trecut cu vederea ceea ce am fffesit: i.J2adi dar in aceste rdnduri am amintit 0 IURta acum impacata din mica noas~ trij miscare litecard-n« esre.Spune la radio cum va fi vremea. 63 62 . p. . b. Stabiliti familia de cuvinte a adjectivului striimb. utilizati-Ie in enunturi potrivite si indicati. c. b.. cat si pe cea de la b. Imi trecea des prin minte gdndullii. oricdt de putin favorabil ne-ar fi.

extractor.Unde vom ajunge cu. indicand procedeul de mare a fiecarui tennen. coltos. bucdtat. b. bubos. dureros. 8. mdnuitor. Cum oboseste. l-am dat cartea profesorului. doctor. k. adaptor.atata nepdsare?" . intreaga serie este fermata prin mijloace interne de irnbogatire a II seria contine derivate neologice preluate ca atare din limb a de origine.$i unde nu ne trezim intr-a bund dimineatd plini ciucur de rdie cdpreascd la caprele Irinucdil" (Creangd). c. h. plutas. instructor. vizitator. elementele componente si. scolar. factor. Oribilul cotidian. luptdtoare. cdrutas. Mii intrebr. grditor. acar. vdnturdtoare "instrument de vdnturat". pdraias. 6. 9. Discutia continua. Stabiliti. Cum mdndnci de urdt si edt esti de neglijent! I. E periculos de manevrat acest dispozitiv.de-ata-fiirua-sDe. 7. tehnica ~i etapele procesului fonnare a cuvantului subliniat. Cum a ajuns acasd. b. k. f. b. fricos. postas. ceteras. sintactica si lexicala: a. g. aratati procedeul. cum si calitatea lui morfologica. fnvatiitoare. .t • •• d. Ne intrebdm adesea: . colector. cizmar. b. A scrie istoria e 0 datorie pentru omenire. il vedeam cum suferea de tare. In exemplul: . Cum trecuse prin experiente nefaste. strecurdtoare. Formati familia lexicala a cuvintelor iarbii. muncitoare. 65 . indiferent de durata ei. cititoare. modul cum triseazd. b. afix derivativ. Analizati sintactic si morfologic urrnatorul text: . 'portar. g. agricultor. semantica a afixului). luptdtor. neologisme inrudite semantic acestea. h. mai ales. debitor. cdinos. cersetot.Se pare ca functia. pentru cele doua cuvinte de la 5. cdrnos.. f. pentru urmatoarele enunturi. a. 'Y. pictor. plu-.Cum trebuie sa procedez?" 4. azi mi-e eel mai mare dusman. . 64 .. rozdtor. stdpdnitor. trecdtot. ascutitoare . d.Mihnea rdspunse pe scurt oi-i pare rdu unde nu se pot intelege (Odobescu) . chirias. de cum te e. Rdmdne aceeasi intrebare: unde sa mai cdutdmsprijin. h. Acest drum este ocolit. n-a mai dat nici 0 importantd obligatiilor curente.cum-zambesti. In cazul in care descoperiti serii eterogene.jnamora{i . dogar. Indicati. stropitoare "instrument de stropit".a. raspundeti prin: "da". c. atos.gar. fierar. instrument de ascutit ''. f. ID. d.j. volumas. apdrdtor. dragastos. domnitor. Ti-am dat cartea. 3. i. cand este cazul. Unde dai si unde crapdl. Md doare cum procedeazd si. copilas. aratati In ce consta eterogenitatea: a. N-a putut ajla cum s-a terminat procesul. struguras. tdietor.Potrivit unui intelept "YI{YI~:Z trecdnd In revistd vicisitudinile unei vieti centenare. c. articolas. lucrdtor. nu s-ar putea alege din ea mdcar 0 ora de fericirel" (Cioran) 5. in functie de situatie. geros. c. areas. Ion nu se decisese incd unde sd-si petreacd vacanta. ostas. preceptor. a. ldptar. fioros. deschizdtor. pietrar. injector. cum incepe sa greseascd. friinar. d. conductor. ciobdnas. inspector. daca este adevarata . provoacd un sindrom neil1loCllibilitatii personate" (RL). cingdtoare.Nu s-a putut ajla inca locul unde s-au ascuns infractorii. proiector. pdndar. in ce consta ambiguitatea urmatoarelor constructii: a. noapte. g. este eterogena ca mod de formare. fnvatator. rdzdtoare "aparat casnic ". Supdratd cum era. Un de pdna mai ieri mi-era prieten. Era uimitor cum reusea sd-i insele pe toti. i s-a si fdcut rdu.". spdnzurdtoare. Explicati semantic si/sau sintactic. e. cercetdtor. etapele cesului de formare. Indicati daca urmatoarele patru serii de cuvinte (formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului) sunt omogene sub toate aspectele (proced~eu de formare. I. trandafiras. "nu". i. e. acum totul ii pdrea fdrd importantd. pentru urmatoarele serii de cuvinte. pungas. artdgos. aviator. vdnzdtor. a. Cdutarea elevilor a rdmas fara rezultat. tipul de propozitie in care apare cum. Nu s-a putut ajlacum s-a terminat procesul. lemnar. Se gdndea cum sa procedeze mai bine. ndvdlitor. Intrebared este unde sa mai cdutdm sprijin. sculptor. i. Am luat cartea din raft. Selectati. dar care nu fac parte din familia lor lexicala. j. industrias.

asupra a ceea ce va urma). 4p.locutiune adverbiala.. Regentul acestor adjective trebuie sa fie in genitiv (ex. a mijloacelor . datatar. Miroase a paine caldd. 5xlp. pentru ideritificarea valorilor. (3 p. Se vor alege patru dintre urmatoarele valori: $ prepozitie modala. Solutie corecta: b.5p (cate Ip. de riind . 4xlp. a.5 p. a de s-a mdritat cu Ian al Saftei). TotaI3=lOp. am considerat grupul eelor ee ca analizabil.auxiliar al viitorului si al prezumtivului. greselii acesteia a noastre. A. 1 p. Solutia corecta: a.=2p. = 7...Vorbeste fara a gcmdi).B. a. imprejurul ~i locutiuni prepozitionale din inventarul: de-a lungul. din cauza . ) . Solutia corecta: c (in nominativ sunt adjectivele: nemuritor. exprimand progresia. b.=4p. D. a. Al Ce intdlnire neasteptatdh. numai dupd aceea. In cazul ill care forma pe care 0 introduce nu poate exprima flexionar cazul: pleearea a cinci elevi. « 4p. B. nici ieri. $ prepozitieneologica exprimand distributia (ex. cerut de prepozitia din.nume predicativ exprimat printr-unsubstantiv in cazul acuzativ. exprimat prin pronume demonstrativ de departare.=5p.=4p. ~ Substantivizarea unui pronume reflexiv(fnsine-mi). (campaniei) mai energice. calcd a papa'). in urma. Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energiee duse pentru apdrarea mediului ambiant a fast cd s-au redescoperit. nici totdeuna'ry.locutiune adjectivala (Tali erau oameni de riind). C. fata afrumoasa'). forme populare si regionale (ex.5p. introduce un complement circumstantial de mod (ex.locutiune adverbiala (Au fast discutate riind pe rtind). 25 p. 1 1. a III-a sg. Observatie: ~i intr-un caz. 2x2p. Solutie corecta: a. 4p. 2p. in cazul genitiv. $ In interpretarea ca locutiune prepozitionala. Testul nr. caiete a 5 lei bucata).N~"'e~~~~('nl~i mane.=/. 'inprimul rand . contra. pentru adjectivul a noastre ~i cate 0. devenita marca a infinitivului (ex. ill tn varianta de grup analizabil. .. iar in acuzativ este: a naastre). @ 4xlp. complement circumstantial de mod (al adjectivului).articol genitival pentru forma de feminin sg.= 4p.+4p. inaintea._. "a veni ea si vremea aceea ".5p. contra a tat ce s-a spus. pentrucelelalte) 4xO. 2p.locutiune adverbiala (in primul rtind sunt analizate predicatele si. dar e prea tdrziu "). 3.+ 3p. Total4=lOp. b. 8. TotaI2=lOp.5p. Tota16=8p. pentru exemple corecte) 4p. in fata. de jur imprejurul. a. 2x2p. . in ciuda. pentru fiecare prepozitie ~i locutiune prepozitionala) 5xO. COMENTARII 5. dedesubtul.=5p. toatd. 'a fost .5 p. in lacul etc. Solutie corecta: 4p. din ce 'in ce (mai energiee) .• Se vor alege prepozitii din inventarul: asupra. A. plecarea a cinci dintre ei.supin substantivizat (mersul pe josy. efectele unui lucru nemuritor etc) BAREME. iar celor este atribut pronominal genitival.. in susul. M-am intdlnit cu Maria. . A. (4p. mijloacele de transpart existente inainte de era automobilului. si in altul.' -auxiliar al-perfectului compus pentrn pers. analizaeste: din rdndul celor . (mediului) ambiant. forma populara (ex.5p. *prepozipe. !if articol demonstrativ pentru feminin sg. TotaI5=10p. !if pronume demonstrativ semiindependent.. analiza este: din rdndul . eu randul locutiune adverbiala (Fdceau pazd eu riindul).~ii~~C. B. b. 6'. 67 66 . pentru cele provenite din adverbe si cate 0. Substantivi~area a patru adverb~it~~p. singur. cerut de locutiunea prepozitionala. A.nume predicativ. pentru celelalte) B.=8p. II> interjectie (ex." redescaperirea . 2p: 2p. a. forma: regionala (ex. II> prepozitie pentru marcarea relatiei de genitiv. -riind pe rand . 2.adjectiv substantivizat ifrumosul din artdy.5p. subiectele si camplementele). "a fi venind el. 4p.numeral substantivizat (urmdrile doiului primit).+7xO. b. 4xO.5p. 4. mai ales de ciitre tanara generatie. = 4p. alcatuit din pronumele demonstrativ semiindependent eel (cu forma de plural genitiv) + pronumele relativ ee. $. in pofida. TotaI7=12p.interjectie substantivizata (ojurile naastre). 4p. Solutie corecta: a. (cate 0. Alte tipuri de conversiune: .

.. Se propun exemple ca: Guvernantii au pornit lupta contra coruptiei; in ciuda eforturilor depuse, notele au fost mici, care se analizeaza astfel: - contra coruptiei - atribut substantival prepozitional (determina substantivullupta), exprlmat prin substantiv ..•. - in ciuda eforturilor - complement circumstantial concesiv, exprimat prin substantiv ... ;
(cate Ip. pentru analiza corecta a fiecarei parti de propozitie)

C. Solutia corecta: c. 9. A. Solutia corecta: b. B. Constructii de tipul: conteazd pe tine; se bizuie pe tine; se supdrd pe tine; dd vina pe colegi; gelos pe reusita altora etc. 10. Se corecteaza urmatoarele forme: - asiduu, continuu; fiiiioi're,"(drldiit{rea)amulte' (Sauamiiztifea 'rLL,,,,,'n. • - propriii, aspri, surorii; - (datoritd) rusinii si groazei / din cauza rusinii, si agroazei; celor (mai apropiati); =fiintei acesteia dezndddjduite; - proaspdt imbogdtui, nicio intelegere: - eel mai greu, cooperarea; -ultimele, "dragii ". dezastruoasd; - absolutii, del pentru vindecare. (cate 1p. pentru fiecare randbine corectat + 1p. special pentru ultima 'greseala)

.; nu mal,vreo,

Total

"C:IIlC:.>lI-·'UVO,,1

C:ODlcntarii
1. A. Trebuie observate cele patru substantiveprovenite prin conversiune din (azi, mane, ieri, totdeuna). B. Pentru a da un raspuns corect, trebuie observate: - valoarea predicativa a lui din opt propozitii; - elipsa verbului a fi din propozitiile a II-a - a VII-a surile 1,2,3); - calitatea: de subiect multiplu din versul5; tului din propozitia interogativa a ultimului vers (Au cine-i zeul ... ?). 2. a. Substantivizarea celor patru adverbe, 0 conversiune neasteptata, de tip se obtine prin mijloace strict sintactice, adica tara niciun "semn" H"Al\JllGI1, ~umai prin asezarea adverbelor intr-o pozitie tipic substantivala: Cea de b. In cazul numeralului, nu se vor aduce drept exemple nici numeralele care, trasaturile lor gramaticale, se comporta ca substantive (este cazul 11111""p·r<> fractionar), nici numeralele cu "valoare substantivala" (este cazul n1l1cY1p·r<> care apar Tara regent substantival; ex. cinci dintre elevi). 3. Explicatie: Comportamentul intermediar al grupului, ceea ce permite alegerea doua solutii, se sustine prin cateva trasaturi morfosintactice: 68

substantivului (din rdndul / din rdndurile); - aparitia substantivului, cu acelasi sens, ~i in pozitia de subiect (Riindul oamenilor sdraci se ingroasd). 4. "Capcana" priveste recunoasterea corecta a cazului acuzativ pentru adjectivul posesiv, mai ales ca, prin asezarea inaintea regentului substantival, acesta prirneste articolul posesiv. De observat ca adjectivul posesiv poate aveaaceea~iforma, indiferent de cazul regentului, si, implicit, de cazul posesivului ; vezi: S-au pierdut caietele acestea ale noastre (nominativ); coperta caietelor acestora ale noastre (genitiv); Paginile apartin caietelor acestora ale noastre (dativ); Mii gdndescla caietele acestea ale noastre (acuzativ); Dragile noastre fete, md adresez voud ... (vocativ). 5. A. B. C. Explicatia este aceeasi: Indiferent de sensul determinantului si de constructia lui, dad regentul este un substantiv, functia determinantului este de atribut; or, in cazul nostru, toate regentele sunt substantive: campaniei, redescoperirea, mijloacelor. D. Noile cerinte impun cateva modificari ale formei enuntului.t- regentul din substantiv devine adjectiv, adjectiv participial §i verb (vezi: duse, s-au redescoperit, ."'existente);'-'locutiuriea prepu'zitionaTa detitnailite-ae;ia{omia: inainte de . 7. b. Exceptand ipostazade auxiliar (alperfectului indicativ, al viitorului, al prezumtivului) si de maroa a infinitivului, cand face parte din componenta acestor forme gramaticale, in celelalte situatii, se poate analiza sintactic: !>' In cali tate prepozitionala, se include in structura unor parti de propozitie, fiind elementullor introductiv (vezi complementele de mod: a paine, a papa; atributul substantival prepozitional, ca parte de propozitie "complexa": a cinci mii de lei; atributele substantivale genitivale a .., elevi, a cinci. In ultimele exemple, desi prepozitia a impune acuzativul,intreaga constructie: a + substantiv, a + numeral este echivalenta cuun genitiv). $ In calitate de articol demonstrativ, se include, de asemenea, in structura unei parti de propozitie (vezi atributul adjectival: a frumoasdi. I>' In calitate de pronume semiindependent, functioneaza, singur, ca parte de propozitie (cu Maria, a de s-a mdritat, unde a este 0 apozitie pronominala neacordata). 8, C. Expllcatle: aceeasi ca pentru 5. A. B. c., adica regentul este un substantiv (luptator), calitatea substantivala fiind probata de vecinatatea adjectivului demn. 9. A. Calitatea de complement indirect poate fi demonstrata prin: - aparitia lui pe in conditiile unui complement nonpersonal; - regentul a pune pret este 0 grupare analizabila (vezi a pune mare pret) , unde pozitia de complement direct este deja ocupata, B. Vezi ~i testul nr. 9, punctul I. 1, unde apar si alteexemple de complemente indirecte introduse prin prepozitia pe. 10. Din motive lexicale, e recomandabila schimbarea prepozitiei datoritd prin din cauza, deoarece, corect utilizata, datoritd presupune cauza unui efect pozitiv, favorabil. Dad, totusi, se pastreaza datoritd, este gresita folosirea articolului genitival inaintea celui de al do ilea substantiv, .caci datoritd se construieste cu dativul, care exclude prezenta articolului genitival; daca se inlocuieste cu din cauza, 69

prezenta articolului genitival inaintea celui de al doilea substantiv este obliga. torie, caci aceasta locutiune prepozitionala se construieste cu genitivul.

3. a.

Articole hotarate propriu-zise enc1itice: tatei, bdietului, (a) Petrei, cu~ viosului, Sfdntului Vasile, Ldsatul-sdcului, Lucdi:
(>

Sdn-Petrului, Mdriucdi, nurorei, (a) Vasilcdi, ptirintelui,
(cate O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic)
$

Testul rrr, 2
1. a. b. <2 Articole hotarate propriu-zise enclitice: ziua, Ldsatul-sdcului, postul, Sdn-Petrului, mama, poalele-nbrtiu, prdnzul, mdtusa, oamenii, gurile, glasul, vointa. In afara de recuncastere, analiza presupune ~i indicarea cazului si a tipului de substantiv la care se ataseaza (deexemplu, genitivul unui substantiv propriu compus: San Petru lui sau acuzativul unui substantiv comun compus: poalele-n brau);
(care O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic) 13xO,5p.=6,5p.

l2xO,5=6p.

Articole hotarate propriu-zise proclitice: lui Stefan, lui mos Chiriac, lui Dumnezeu, lui jupiin Strul, lui dascdlul Vasile.
5xlp.=5p. lp.

(cate 1p. pentru fiecare artico! hotarat proclitic)

~Marcareaubla: si enclitica. si proclitica, in acelasi timp:(a) lui Petre Luoai. @ In pro-<;Jiza,articolul hotarat dobandeste un rol special: devine o maroa-a numelor proprii masculine de persoana, deci a subclasei de substantive apartinand genului personal.
(lp. pentru indicarea rolului)

Articol hotarat propriu-zis proclitic: lui mos Andrei. Trebuie .indicatecDnditiilein.caEearelocprocliza:Jacazulgenitival11nui,.~~.".:._ substantiv masculin nume de persoana exprimand rudenia, deci apartinand genului personal; @> Articole demonstrative: (prdnzul) eel mic, (gurile) eele rdle; <2 Articole nehotarate: niste pui, intr-o infunddturd, unui pdrduas. In cazul lui un cuptior; se admit doua solutii: fie articol nehotarat, fie, avand in vedere sensul contextual cantitativ, numeral cardinal.
't

lp. 4xO,5p.=2p. 4xlp.=4p.

..
lp. 2xO,5p.=lp.

,> ,.b·.,flJAI1icok .hQUirateenclitice; mQuse"u.lu.i,£llis.t7bnx.ului,./o.niurilnr, ... _. .
Wordului; Articole hotarate ~roclitice: (opusul) lui Page Up, (inaintea) lui t, (selectarea) lui known, (componenta) lui GN; (> In cazul unor substantive neologice, neadaptate deloc la sistemullimbii romane, ~i al unor substantive care nu cunosc flexiune (substantivizari accident ale, abrevieri), procliza articolului este singurul mijloc de marc are a distinctiei de caz.
@

3xO,5p=1,Sp. Total l= l Op.

2. a. b. <2 Pentru articolele hotarate propriu-zise: dum bra vile, luncile, cdmpul, fiorile, zorile, tineretei, se indica drept suport subs tan" tivul cu care articolul fuzioneaza;
(cite O,25p. pentru fiecare articol hotarat propriu-zis)
<2 Pentru articolul hotarat genitival: vdrstd a tineretei, se indica prezenta a doua substantive-suport: regentul, cu care se acorda in gen si numar, si genitivul, pe care 11 introduce, legandu-l de regent; cu niciunul nu fuzioneaza; * In cazul antepunerii adjectivelor calificative: mdndrele, zburdalnica.frumoasei, are lac schimbarea decuvant-suport, adica preluarea articolului de catre adjectiv, cu care si fuzioneaza; din punct de vedere semantic, insa, articolul se raporteaza .la substantiv, avand rolul de individualizare a acestuia. c. Ii' In cazul numelor proprll de persoana, artlcolul t~i pierde iulul de individualizare. Folosite la norninativ-acuzativ, nu este posibila articularea de cat in conditiile unor adjective calificative antepuse, care preiau, formal, articolul, acesta fuzionand cu adjectivul. Cuvantul-suport devine deci adjectivul: veselul Pogor, sistematicul Carp. melancolicul TK, humoristicul LN, frantuzitul M. C. etc.

2p. TotaI3=21p. TotaI4=lOp.

4. Raspunsuri corecte: a. - ~ ; b. - a; c. - a; d. - a; e. - 'Y; f. - 'Y.
6xO,2Sp=1,5p.

lxO,5p.=O,5p.

5. a. b. Articolele hotarate prcpriu-zise si cele nehotarate (din a) sau cele demonstrative (din b) indeplinesc un rol suplimentar de substantivizare, adica de trecere, prin conversiune, in clasa substantivului a unor cuvinte apartinand adjectivului ~i adverbului: - substantivizarea unor adverbe: un bine, un tdrziu, mdine-le; . - substantivizarea unor adjective: dragul, zbdntuitul, naltul, raul, stropsitul, un prostdldu, inocentul; cele rdle, cele bune
(pentru indicarea rolului) 2p.

3x Ip.=3p.

Analiza morfologica ~i sintactica: un bine (acuzativ - complement direct); dragul, stropsitul, inocentul, mdine-le (nominative - subiect); zbdntuitul, naltul, raul, un tiirziu (acuzative cerute de regimul unor prepozitii); un prostdldu (nominativ - acuzativ).
(cate Ip. pentru recunoasterea substantivului si analiza corecta)
C.

12xlp.=12p

(cate O,25p. pentru fiecare articol)

20xO,25p:=5p. Total2=IOp.

Articolul nehotarat si eel hotarat (un Enescu, un Luchian, SaintJust-ul, un Bucurestiy au rolul de atragere a unor nume proprii de persoana (a antroponimelor) ~i a unui nume propriu de loc (a toponimicului) in clasa substantivelor comune.
$

4x Ip.=4p. TotaI5=18p.

71

6. piiciitoasei istorii: ~ (din pricina ...) istorii - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv in genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din prieina; @ pdcdtoasei - atribut adjectival, exprimat printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen.inumar si caz cu substantivul istorii; preia articolul hotarat al substantivului, pentru ca 11preceda; piieiitoasei de istorii: $ (din pricina) pdcdtoasei - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune din adjectiv, in cazul genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din pricina; ~ de istorii - atribut substantival prepozitional (determina substantivul paeatoasei), exprimat printr-un substantiv propriu-zis, in cazul acuzativ, cerut de prepozitie; pe eel mal stra~nic cal: ~" - ~., .•._••0_ .• -" •.~.. - pe '.:. cal-'curnplemerit indireCt, 'exprimatprintr~un'substaiItiv III in cazul acuzativ, cerut de prepozitia pe, nearticulat; • eel mai strasnic - atribut adjectival, exprimat.printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen, numar ~i caz cu substantivul cal, gradul superlativ relativ; pe un cal de eei mai strasnici: * pe un cal - complement indirect, exprimat printr-un substantiv in acuzativ (cerut de prepopozitie), articulat cu articolul nehotarat proclitic un; »de cei mai stra,ynici - atributsubstantival prepozitional, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv (ea marca de conversiune apare articolul demonstrativ), i cazul acuzativ, cerut de prepozitia de; I I eelor mai tineri profesori: @ profesori - atribut substantival genitival (detennina subtantivul i plecarea), exprimat printr-un substantiv in cazul genitiv, masculin, plural, nearticulat; * celor mai tineri - atribut adjectival, exprimat printr-un adjecI tiv calificativ, se acorda in gen, nurnar si caz cu substantivul proI j fesori, gradul superlativ relativ; celor mai tineri dintre profesori: * celor mai tineri - atribut substantival genitival, exprimat !. printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv, ~ I masculin, plural, cazul genitiv; «dintre profesori - atribut substantival prepozitional (determina substantivul eelor mai tineri), exprimat printr-un substantiv in acuzativ, cerut de prepozitia dintre.

7. A. a. artico1 genitival; face parte din atributul substantival genitival

a tineretei;
b. articol genitival; face parte din atributul substantival genitival

a cdlugdritelor;
c. pronume semiindependent (tine locul substantivu1ui ,ycoa!aj; face parte din atributu1 pronominal prepozitional ca a (echiva1ent ea aeeea); d. articol genitival; face parte din numele predicativ In genitiv (esti) a cui; e. prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a cauta); f. prepozitie, devenita maroa a infinitivului; constructie arhaica, In care infinitivullung conserva valoarea verbals (era a scdparey; g. auxiliar al perfectului compus, pentru pers. a III-a singular (a scuIat); h. auxi1iar a1 viitorului pentru pets. a III-a singular, forma regionala obtinutadin auxiliarul va (aft, n-aft); t prepozitiepentru marcarea -uneirelatii-de genitivutilizatapeu'. tru numerale1e cardinale, care nu cunosc distinctii de caz; face parte din atributul substantival prepozitional de pe urma a 24, unde relatia de genitiv este ceruta de -locutiunea prepozitionala; j. - auxiliar al viitorului regional (s-a face); - prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a-i mirosi); - prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a catrtntdy; k.articol genitival, introduce un genitiv (a lui Goian); face parte dintr-un atribut substantival genitival; l. prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a vant); m. auxiliar: al prezumtivului, pentru pers. a III-a sg. (s-a ft chemdndi.
(cate 1p. pentru fiecare valoare) lsxlp.=15p.

*

!
I

I
!
i

B. b. d. k. a (In loc de at): al cdlugdritelor; a! cui, al lui Goian - particularitate regionala, constand in uti1izarea invariabila a articolului posesiv; h. j. m. aft, n-a fi, s-a face, s-a fi chemdnd (in loc de va fi, nu va fi, se vaface, se va fi chemdndy - particularitate regionala, constand in caderea lui 11- lapers. a III -a sg. din forma auxiliarului va.
(cate Ip, pentru fiecare situatie) 6xlp.=6p. TotaI7=21p.

8. A. a. articol demonstrativ; b. pronume demonstrativ de departare; c. articol demonstrativ, marc a a substantivizarii ticipial (cele intdmplatey;

adjectivului par-

72

73

postul Sdn-Petrului. exprimat prin pronume personal de pers. le .d. Jp. fiind singurul mijloc de marcare a. (din) punet (devedere istorie).r~_a pronumelui negativ nimica . din structura super1ativului relativ. component obligatoriu al numeralului ordinal a doua.cele {st6iict)'-adreCtivdemoiisirafrv~'cIe'dep~rfare. cele bogate .in.z .~§lp()p_ula. in b.pronume personal de pers. enc1iza articolului hotarat la numele proprii masculine de persoana. pentru a. fie proclitica (lui known) a articolului.posibilitate dubla deinterpretarer= decele-'--. rect (determina vcrbul sa pIanga).substantiv (conversiune accidentala: Lipseste din text" lui"). proc1iza articolului hotarat. constituind norma Iiterara actuala pentru numele proprii masculine de persoana. a lui Petre Lucdi. c..piirintelui Duhu. Cartea i-am dat-o lui de 0 saptamana). f) 2p. e.complement indirect (determina verbul mirdndu-ney . posibilitate dubla de interpretare: fie ca regent.atribute adjectivale (determina substantivele: caldurile. de cele lntiimplate . $ De observat fenomenul de variatie libera intre proc1iza ~i encliza articolului hotarat la genitiv-dativul numelor masculine de persoana insotite de nume proprii: lui dasciilul Vasile . forma atona 9. b. g. g.subiect. f. fie ca determinant. cazul dativ. forma regionala. (eelei mat bune prietene) a mele.le ..atribut pronominal prepozitional (determina pronumele una). marcarea dubla. . putini.compkmentindi .eele . masculin. lp. Iui. II! De remarcat preluarea de catre adjectivul calificativ antepus a articolului hotarat enclitic: euviosului starit. (in eazul agriculturii si) al altor (ramuri). cele . plural. ce . TotallO=16p. 15xlp. cazul acuzativ. (prietenei 74 75 . (fiecdrei aparittiia distinsului (profesor).adeictica 4. cazul acuzativ. Zp. ····d. ultimele doua forme.pronume personal de pers. lui. 2x2p. cartile) C. enclitic a (Lucai) si proclitica (lui Petre Lucai)a articolului hotar-at pentru aceeasi clasa a numelor proprii masculine de persoana. . deci a clasei substantivelor desemnand nume de persoana.·.atribut adjectival (determina pronumele toate). exprimat prin pronume personal de pers.=15p. (toti) geamgiii. forma regionala. sing. c. plural. si 1a nume1e comune masculine de rudenie. a III-a. 6xlp. c. situatie in care este adj ectiv pronominal. functioneaza ca maroa a genului personal. (clasa) intai I intiiia. forma atona. exprimat prin pronume relativ invariabil. 10.a. $ De observat diferenta de rol a proclizei articolului intre a ~i b: in a. . fapt arhaic conservat in forma fixa a unui nume de sarbatoare religioasa.complement direct (reluat prin forma atona de pronume personal Ie). 2.a din structura substantivului inc1us in locutiunea prepozitionala (din partea). lui t).. De observat atasarea fie enclitics (mouse-ului). a III-a.: lui GN.falsele articole": . adjectivpronominal demonstrativ.. . 2x2p. pentru a observa: in a. b. ce . 3p.(clasa) a doua. in variatie libera. (amdndoi) fiii. B. cazul nominativ.complement indirect (anticipa complementul studentilori.complement direct (reia complementul antepus ce). (amdndoi acesti) fli. f. in c. postpus substantivului. antepus substantivului. extinsa. se taie numai prima varianta. g.f(lI:r. a. in locul actualului nurorii.a. din cele . forma accentuata (ex. Total 8=32p. (pleearea eelor mid $i) a eelor mari. sing. (proprietarul hotelului si) al restaurantelor. cazul dativ. (cate 1p.particul. (in) propriii-i (oehi).. adjectiv pronominal demonstrativ. Carlile ce le com and sun! moderne. in functie de gradul de adaptare a substantivu1ui recent la sistemul limbii romane. aiei. Tota19=8p. e. Observatiei In exemplul: clasa a intiiiallntiiilintiiia. . mele) celei mai bune.=6p. a III-a. a. mdtusa lui mos Andrei. .atribut adjectival (determina substantivul darurile).······' . Total general=170p. ~. h. cartea lui). e. De observat . exprimat prin pronume relativ invariabil. (din) punetul(de vedere al istorieului). situatie in care este pronume demonstrativ. *Atentie la trei situatii distincte: a. De remarcat "falsele articole": . feminin. C~Olncntarii 1. si nu pe cele mas- culine. masculin. in timp ce in b (ex. Vestile ce le vinstuderuilor sunt alarmante. .flexiuniipentru substantive care nu pot exprirna flexiunea cumijloacele curente. 8x2p. cazul genitiv (ex.(primire) a (pensiilor).=4p. are rolul unei marci flexionare. a III-a. b.=16p.eele (mai disparate spirite). b. IUi1 . 3. • De observat forma arhaica a genitiv-dativului nurorei. . DOOM2 acceptand. Sunt doua posibilitati de constructie: a. II! De observat neregularitatea privind forma articolului pentru genitivul substantivului tatei.=4p. (gratie ajutorului) si sprijinului.form~regionalfi. forma caracterizand substantivele feminine.

face parte din predicatul nominal impersonal -i de-a mirarea. forma arona. ... 'iridi'iect.sJ~nla.. dar specifice clasei tivului: in pozitia de subiect. este ambiguu ca valoare. articolul se ataseaza adjectivului. (1Hlo. pentru morfologie.=10p.. <® auxiliar al viitorului. situatie in care nu are functie de parte de propozitie. Valori speciale ale formei atone de pronume ref I e x i v in dativ: # "dativ posesiv" (ex.. respectiv a adverbului.o. pronume personal de pers. b. forma 'populara. I~i da seama de realitate).a III-a sg. de complement direct. forma atona. 4.ti. """_"'_"""~''-''-''''':':'''''. * pronume personal de pers. cazul dativ. b. # e. pentru pers. se repercuteazd asupra fieciiruia.pronume relativ (ex.·. a III-a sg. c.t:.-'-'.. I$.. precedand ~. *' In f.). este un "dativ posesiv" ("mintile lui"). b.i·. 11preia de la acesta. Ip. numaigrupul a + substantiv fiind echivalent cu un nitiv. "dativ neutru" (Da-i cu vorba. are insa valoare de "dativ posesiv". caracterizand <In. pentru analiza sintactica) lOx2p. prin asezarea formelor de adverb si de adjectiv in contexte pentru clasa adjectivului.nearticulata a regentului (in a). $i-a pierdut familia.. pentru analiza) 2.=4p.':::. . 3. b.c1Ll prima constructie. lp. a. nu ne-am pierdut sperantay..~h. a III-a sg. lp.. d. d. cazul este impus de prepozitia dintre. <® pronume personal de pers. . al carei reflex sintactic este calitatea de atribut pronominal indativ.n'i vul. prin atasarea articolului. dupa locutiune prepozitionala. <® in ambele aparitii. c. Aflata la I$. forma atona. dd-i cu gura!) (cate l p.adjectiv pronominal relativ (ex. h. ~t De observat (pentru c) preluarea articolului de catre adjectivele antepuse (exigentului. are insa valoare de "dativ posesiv" si functie de atribut pronominal in dativ. acuzativ. pentru valoare.~nU... @ complement indirect (ex . pers. predicat care cere 0 propozitie subiectiva.pronume interogativ (ex. Ce s-a fntiimplat?). a III-a sg. (cate l p.I I . (cate l p. a. se marcheaza analitic.. <® De observat diferenta dintre d si e. *'. se marcheaza eu ajutorul articolului adjectival in timp ce in e.adverb exclamativ si de intensitate (maroa lexicala pentru exprimarea unei valori superlative: Cefrumoasd fatd ai intdlnitl).. «. ~ complement circumstantial concesiv (ex. a.. . . in mod norinal. Luptdm impotriva ace lora care fura).A"~ . I-am stricat ceasul).. morfologic. in adoua. Conversiunea se manifesta atat morfologic... ca urmare a modului diferit de marcare relatiei de genitiv: in d. I > '.. $ verb copulativ de pers. 3 1.. Ce alte dovezi sa-Ii mai aduc?). Ip. care 11 UllUlI:'MI. forma atona. singura deosebire fiind ca "dativul posesiv" se grupeaza aici cu substantivul. identic a. I . cazul genitiv (cerut de locutiunea prepozitionala din cauza). a III-a pl.~ De remarcat calitatea. plural. if> la origine.""'''-. Mi-au venit copiii.... cere aeuzativul. compl.~." Incepe Fldmiinzild a cdrdbdni deodatd cdte-o haraba de pane sirdpede mi Ii le-a infulicat" (Ion Creangii).. complement direct. identic c..' "".adjectiv pronominal interogativ (ex. cu ajutorul prepozitiei a. f.LUI. Din cauza acelorasi. morfologic. <® "dativ obligatoriu" .. Testul nr.' . 5. $ morfologic. am pierdut oferta). prepozitie singura.~. I~i vede de sanatate). Toti ii stiu de fried. complement indirect (ceea ce inseamna ca verbul este la diateza activa pronominala).. fata de calitatea articulata a regentului caracterizand aparitia genitivului. '<' "dativ etic" (ex. fie cu valoare de "dativ neutru". singura deosebire privestevaloarea "reciproca" a reflexivului. Exemplu de analiza: din cauza acelorasi . pentru functie.complement circumstantial de cauza.}. tabloul din fata lor). de complement ~~'>"'r. face parte din predicatul nominal -i 0 avere..=20p. $ I$. cu timpul s-a constituit in locutiunea verbala a-si sari din minti.~ "dativ posesiv" (ex.. se ataseaza substantivului. _.intra in componenta unor verbe ~i a unor locutiuni verbale (ex. lp.' b.~":. g. Valori speciale ale formei atone de pronume per son a 1in dativ: . c. exprimat prin pronume demonstrativ de identitate. pentru fiecare valoare.r''l dativului ca determinant. *' complement circumstantial de loc (ex. bldnduluis. <® morfosintactic._'"""". . In pojida tuturor. lupta contra ei.I\l'. identic g. dativ. care. 5.Qh. .-"==·. l p. b. obtinuta prin fonetica sintactica (le vei duce ~ le-i ditce). cat sintactic. pentru exernplu. a III-a sg. pentru valoare.6.. Se bucurd de ce fapte vor urma). a. Erau numai ruine imprejurul acesteia). complement circumstantial cauzal (ex.. (cate lp. atribut pronominal prepozitional (ex. b.. . i. admitand 0 dubla interpretare: fie complement indirect (a zice cuiva). 76 77 . identic cu a. pentru exemplu) 5x2p. pentru exemplu) 2x2p. I~i aminteste de tinerete.. Tota12=10p. prezenta si rolul UH'''''''''U.pentru forma pdedtoasei. (cate lp. identic a. dativ. I$. ceea ce creeaza dificultati In recunoasterea cazului la substantiv. pentru exemplu) pronume reflexiv.. identic cu a. '"' J). Vestile ce mi-ai adus sunt alarmante).

Subiect cutare care Complement direct (crezdndu-jte (sd-si dovedeascd) aceasta (rdzi de) ce (intelegi) (de) ce (nu intelegi] Complement indirect (iei) asupra-p (vai) de acela (sa-)!ji (dovedeascd) lui 6. fad functie de parte de propozitie (aici.+lp. multor).. . -'-pronumele interogativ. Reflexive (crezdndu-)te (ce-)p (inchipui) (iei asupra-)p se (midi) (sa-)!ji dovedeascd 78 Relative (spre) ceea ce care (serie) (rdzi de)ce (intelegi) (rdzi de)ce (nu intelegi) Nehotarfife cutare 79 . . nostri arbitri. . (cdfiva) membri. Ip.Gratie cdrei intdmpldri te afli aici? (adjectiv pronominal interogativ) Atribut pronominal genitival'·' ceea. pentru fiecare greseala) 20x Ip. f. gerunziu. nuanteaza aici 0 intreaga propozitie. leaga doua atribute adjectivale. b.=16p. legand doua completive directe. (cate Ip. @ Profesoarei insesi rezultatele i se pdreau exacte. pe care.pronume demonstrativ: Citesc cartea acestuia / aceluia / celuilalt / aceluiasi.pronume persoanl de politete: Plecarea dumitale m-a emotionat.proii~melenegativ. *pronumele de intarire. ytergeti (tabla). pronumele relativ. a. (cate lp. . .=7p.• .e. (adjectiv pronominal negativ) . g. . (pronume personal) . i. (prezenta) a multe (sauprezenta d. dovedeascd) lui De politete dumitale Demonstrative (vai de) acela (sa-~'i dovedeascd) aceasta 15xlp. intr-insa. . 3xlp. a.Oricdrui individ trebuie sd-i pese de semenii lui. $ identic e. locutiunea are rolul de complement circumstantial de cauza/de timp. ~ adverb de mod de intarire. $ identic g. a. c.pronurne negativ: Nu rna intereseazd cartea nimiinui / niciunuia. * conjunctie coordonatoare copulativa.=16p. (adjectiv pronominal de intarire) .cet-ti fnchipui ca esti) (codrii) dumitale (livada) lui '< -caparte (ce-tti (inchipui) se (mira) relativ) 15xlp.pronumele personal de politete b. pentru analiza sintactica) 9x2p. f. dar si celor (multi). . 7xlp. (adjectiv pronominal posesiv) . pentru exemplu) 8x2p. (Gratie ). datu-mi-s-a. aduce 0 nuanta semantica pentru alt adverb: yi astazi). 7xlp. pentru morfologie. cu singura deosebire Cll. (cate lp.pronume posesiv: Am mostenit casa alor nostri. TotaI7=6p. intr-una. Total general=160 p. propriii copii. .=7p.=3p. (cate 1p. . b. h. . (adjectiv pronominal demonstrativ) . 0 voi tnapoia: j. ~ I-am trim is copilului 0 carte.pronume personal: Cartea lui / ei / lor imi este de ajutor. v-o.pronumele reflexiv.Si-a cumpdrat 0 noud masind.=20p.Niciunui coleg nu-i trebuie aceastd incurcdturd. 8.pronume interogativ: A cui tezd 0 consideri mai bund? -pronume relativ: Elevul despre ale ciirid lecturi ti-am vorbit a reusit primul.Datorez profesoarei mele recunostintd. (adjectiv pronominal relativ) .premune nehutatat: 1mi trebuie cartea unula / altula / fiecdruia / oriciiruia. .. (adjectiv pronominal nehotarat) .promirriele nehotarat. lp. specialpentru 9.Dumltale totul ti se pare dificil. aceeasi (staturd). h. 7. nicio. e. g. A. . i.Irimit carp acelorasi studenti. (profesoarei) insesi. (pronume de politete) $ 10. . ceea ce.Dau explicatii oricarui student mi le cere. cu deosebirea eli apare la nivelul frazei. pentru inventar. aceeasi delicatete. !II ambele aparitii ale lui ~i fac parte dintr-o locutiune adjectivala cu rol de atribut adjectival (are ca regent pronumele alta).pronumele demonstrativ. TotaI6=14p. pronumele personal. (pronume reflexiv) . propriii-i fii. . 3x Ip. Total8=31p. Personale (livada) lui (sd-s. .=18p.pronumele posesiv. pentru fiecare pronume corect asezat) B.=3p. (cate lp.=15p. pentru fiecare analiza corect facuta ~i lp.

_ dupa modelul urmator: S-a purtat conform asteptdrilor. ele nu functioneaza ca adjective.complement 'circumstantial de loc (asa-numitul "dativ locativ". a ceva. a III-a.nu are.. 9.··c. De retinut ca.. .locutiuni prepozitionale construite cu acuzativul: fata de. B.. inte. nu au flexiune pentru genitiv.:WJ1~i~ii. a. Ieri si-a cumpdrat doud cdrti. 5. orice. as fi mai pro..=4p. 0 POZ1tie sintactica de parte de propozitie.=4p. a.c()r. cdnd md gdndesc la viata-mi.esl?()n4~p.·.:. . in plus. 7.: asteptiirilor = . Se vor daexemple_pentm~sar. pentru exemplul: Dau explicatii oricdrui student mi le cere. 4 1.~ 6. De remarcat cele doua variante de constructie (ambele corecte): cea prepozitionala iprezenta a multe sparturi) ~i cea cazuala tprezenta multor sparturi). . 80 inaintea. integrate simultan.). realizabil numai In cazul substantivului.·. Suntem contra lor). in privinta alor tiii. .=20p. .. y • • ~~ . curol de nume predicativ al copula~ tivului esti. Trimit jieciiruia carti). a. 2p. 0 carte ca asta nu ma intereseazd .. $ De observat statutul relativelor. . . trimitere de ajutoare sinistratilor. pronumele negative nimeni. Ne-am intors fn vederea acestuia. adica pentru forme care exprima mai multi pose.. identic c. introducand subordonata. relative ~i interogative se poate adjectiviza. in to~a~i~tea lui. dar este imposibila la singular (cartea=alui tau). dedesubtul..complement circumstantial conditional (ex.complement circumstantial de mod. ~mtr~ nehotarate.prepozitii construite cu dativul: datoritd. se asterne drumuluiy. <% Trebuie remarcat si fenomenul sintactic de dublare a complementului indirect: i exprimat prin forma accentuata de pronume personal (lui) si anticipat prin forma neaccentuara de reflexiv (-~i): sa-~i dovedeascd lui. 0 stngura carte .~.t ~die9~iy~I~_. A luat-o la fugd.. grarea sintactica a grupului nominal oricdrui student atat in P 2' cat si in PI: 'in'. De exemplu... A. pozitie care impune substantivului student cazul dativ. potrivit. It Din context. Aici. ex. impreuna cu. ci se include ca element component in structura unei locutiuni verbale ~i a unui verb. iar in PI' cu rol de complement indirect. intra in structura subiectului .nume predicativ (ex. negative. singur. prepozitia spre fiind ceruta de regentul vei fnainta).. acuzativ. . cat ~i prin pronume.•.. Testul nr. .. . constituie singur 0 parte de propozitie: atribut adjectival. ~ d. de propozitie. ~i" nu pentru concurs) etc. . constructia cu genitivul este . De retinut ca nu intreg inventarul de pronume nehotarate.' ceea ce se integreaza atat in P2 (unde are numai rol de relatie. feminin.intelegi ceva -. f~i dau ghiont unilE . cu ajutorul prepozitiei a: contra a orice. Astfel. . 1 -in constructia: Rdzi / de ce intelegii/. Am intdlnit-o chiar ieri . ~i b. constituie singur 0 parte de propozitie: complement direct.atribut subtantival (sau pronominal) in dativ (ex. c.:•• 7 ·b.) dent). Am ajuns tnaintea acestora). reflexivul ocupa 0 pozitie sintactica proprie de complement indirect.c:c""·· ._:.complement circumstantial de scop (ex.0 b. _ prepozitii construite cu genitivul: asupra. Pentru posesiv. =: 81 . . in PI' are rol de complement indirect. si nu personal. impotriva. conform. cdnd md gtindesc la viaia-iy. pronumele relativ compus ceea ce. Cdnd is-au descoperit hotiile. pentru analiza) 2. plural..articol nehotarat.. proped~... . . TcitaI2=10p.. cazul dativ (cerut de prepozitia conform). indirect (se poate exprima atat prin substantiv. in cate doua sau chiar trei propozitii. articulat cu articolul hotarat enclitic -lor.-. exprimat pnntr-un substantiv.pronume personal de pcrs. relativul ce se include atat in P ._. desi pot aparea in constructn echivalente cu gemtivul (obtinute analitic.morfologic. dovada cea mai clara 0 eonstituie nerealizarea acordului. ex. .< nimic.poslblla numai la. dintre pronume.. locul dumitale.complement circumstantial de timp (ex. adjcc~' tivul oricdrui preia tot cazul dativ.iar.:· ·. _ . . are rol de relatie. c. a tot). a. 2x2p. forma atona.' verificabila prin posibilitatea dublarii: si-a impus siesi. 3.c~~.so~l (ca~tea alor ~e! / alor no~tri). Trimitstudentilor carp. a sters-o d:n tara .' forme de genitiv.. ... prepozitia de fiind ceruta de regentul verbal din PI)' I'll De observat ca reflexivul din constructia cu gerunziu (crezdndu-te) ocupa g pozitie sintactica de sine statatoare (vezi si 5.complement circumstantial de relatie (ex.-.numeral cardinal cu valoare adjectivala. p 2' se integreaza In pozitia de subiect.se va. b. Prin acord. avand functia de complement direct .( . genul feminin nr. Sa se observe.t . ce~e invariabile (ceva. rezulta di te (crezdndu-te) este reflexiv. am mari rezerve). plural. cat si in P3 si in PI (in P3. iar In P]> in pozitia de complement indh' rect. il). con/or". a. pentru exemplu. dar cu roluri diferite. tot). . lp. 2x2p. azi.complement lOx2p. pentru feminin singular nominativ. . numai reflexi~l. . desi pronume1e reflexiv si eel personal pot aparea si eu regent substantival (ex. ca manifestare a fenomenului sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta".1.. relativulsi interogativul cine nu au ~iS . gratie. si..t« 10. -in constructia: . introducanq" subordonata). De retinut cit. trimitere de ajutoare acestora). nu vei inainta niciodatdl/ spre ceea ce-ti inchipui2/ca e$ti3J. (lp. singular. Pot fi indicate si alte functii sintactice: . deosebirile privesc valoar~a specials ~e "acuzativ neutru" ~i situatia sintactica: nu ocupa. cat ~i 2 in PI (in P2.. rol de parte. 8. ... nu formeaza singur 0 parte de propozitie. c·.

numar ~I caz cu substantivul elev. complement indirect. direct.. I. a. valoare de "datlv posesrv .pronume personal. se acorda in gen. (cartea) lui . numar ~i caz cu substantlvul elevului. deoseblrea provme din"philtra postpusa: e. posesiv. Poate 0 fi venit chiar ieri. intra in structura fonnei verbale compuse. Vti pleacd bdiatul .adjectiv pronominal posesi~. care. 01 ce frumoasd te-ai fdcut! . sing.auxiliar al prezumtivului. dativ. ZX2p. a.Din text lipseste un.0" din text .pronume reflexiv. pentru exemplu) 8x2p. deci rara autonomie morfosintactica.ectI:val.=4p. cazul acuzativ. forma atona.adjectiv pronominal demonstrativ. 4. identic 4. 2x2p. functia de complement direct. Vii impuneti numeroase restrictii alimentare . genitiv singular feminin. forma atona. compl. atnbut adjectival(identic exemplul anterior. Nu vii dati seama de situatie . pentru valoare. imi (convine) . a II-a plural cazul acuzativ. functia de complement direct.=4p. compl.=4p .pronume personal. a III-a singular ~i plural. (cartea) lui Ion artlcol hotarat proclitic pentru genitiv. pers.=6p. (lp. indirect.pronume personal. f. fetei acesteia . imi (impun) . pentru exemplu)' 9x2p. h. 3x2p. (cartea elevului) aceluia . Ne (doare) . dar nu stiu sigur. forma arona. sing. atnbut adjectival. deosebirile privesc valoarea acestui dativ (aici.pronume personal. atnbut adjectival. indirect. numar si caz cu substantivul elev. identic exemplul antenor. se acorda in gen. pers.=18p. forma atona. a predicatului). acuzativ. masculin sing.pronume reflexiv. I. b. genitiv.Bucovina) . poate constitui. vii" . Vii pierdeti timpu! cu nimicuri . dar nu pot fi sigur . compl. b. Ne (intrebiim)pronume reflexiv. Lipseste un .pronume personal. d.morfologic. pers. intra In structura fonnei verbalecompuse.nal.adjectiv pronominal demon~trativ? se acorda in gen. c. dativ singular.. pers. ~tribut adje?tival. forma regionala pentru pers. acesteifete . pe:s. lp. dativ.adjectiv prono~nal demo~str~tiv.pronumereflexiv. pers. numar ~i caz cu substa~tivul elev. 2x2p. atribut adjectival. Ciirui (elev i-am dat eartea?) . h. Vii trimitem ajutoare . (in cartea) sa .morfologic. folosit pentru a se desemna pe el insusi). forma neaccentuata. semnul substantivizarii 11constituie articu1area si asezarea In pozitia de subject.·(acestei fete frumoase) a mele . atribut pronominal genitival. identic 4.ord~ in gen ~i caz cu substantivul feminin acuzativ). atnbut adJ. dativ. c. pentru valoare si analiza morfosintactica.. Poate 0 fi venind chiar astdzi.. 3x2p. (lp. identic 4. atnbut pronommal in dativ. deosebirea ?e forma provine din topica posesivului fata de regent. I plural. Vii intalnesc zilnic prin Cismigiu . nu apare dedit ideea rdzbundrii. (in cartea) ei .un fragmentdetext estc.auxiliar al perfectului compus. cazu1 dativ.auxiliar al viitorului. pers. forma atona. deosebirea este de valoare si de situatie sintactica (aici. in gandu-vii mdrsav. 2x2p. Ne (pare bine) . i. pentru pers. Ip. deci rara autonomie morfosintactica. e. g. a II~-a. f. indirect d. pers.in genitiv.=4p. a II-a plural cazul dativ. nu formeaza singur parte de propozitie. se acorda in gen. (Dau cartea) ciirui (elev are nevoie de ~a) . I. functia de complement indirect. 3x2p=6p.substantiv. intra in componenta formei verbale compuse.adjectiv ~ronomlnal relativ. I pl. intrand In componenta locutiunii verba1e si. un "dativ posesiv") si functia sintactica a dativului (aici. (Mii intreb) ciirui (elev i-am dat cartea) -: adjecti. compI. numar ~i caz cu substantivulfete. 5. atnbut adjectival.A. c si d. f.identic cu exemplul antenor. atribut adjectival. singura. pers. (cartea) aceluia .=6p. (cartea) acelui (elev). vind si maine .interjectle. ca valoare si ca functie. .identic 3. se ac. desi subiect. direct. (in eartea-) i . a II-a plural cazul dativ. iinplicit. autopirnica (adica. forma atona. se acorda in gen si caz cu regentulfete.pronume personal. de atribut pronominal In dativ). forma atona. identic 4. 0 sd. sta in cazul dativ. 83 . pc care 11urmeaza imediat.adjectiy pronominal interogativ. b.pronume personal. g. a. pers.pronume pers~nal. atribut pronominal genitival. . invariabil.identic cu exemplul anterior. (fetei) mele . deci rara autonomic morfosintactica. h. Vii considerati cei mai destepti din clasd .=16p. I pl. deci dativ.adjectiv p~onomi. forma de masculin singular. compl. pers. nu are autonomie sintactica. restul. forma neaccentuata. deosebirea de forma este urmarea postpunerii adjectivului demonstrativ) g. forma atona. i.morfologic. atribut pronominal genitival..v pr?nom~nal relativ. provenit prin conversiune accidentala.e. "i s-o pdrut ": "ei s-o pregdtit" (TD .a ll-a plural cazul acuzativ. 0 propozitie neanalizabila.pronume demonstrativ de departare. intra in structura atributului substantival genitival lui Ion. se acorda in gen. a III-a singular. c. neintegrata sintactic.

modul gerunziu.=9p. atribut adjectivaL I.. @ lui . Functii circumstantiale: * complement circumstantial de loc iScoala lJ1 care am invdtat nu mai existdt. (un bdtrdn). se a~orda l~ g~n si cazcu substantivul nebunei (feminin. iar. genitiv. predicativ (tiumai moduteste 'n'epersonal si nepredicativ). cazul vocativ. intranzitiv.< mele . @ complement circumstantial de scop (Treburile pentru care at venit sunt urgente). fern. Dragu! (meu prieten a dispdrut) .adjectiv pronominal posesrv. TotaI8=lOp. I. * complement de agent (Elevul de care ai fost ajutat este fratele meu). difera cazul si functia (genitiv. preia articolul substantivului. genitiv. valoare de "dativ posesiv". j. (jemei) suferinde . '" mele .verb conj .. o complement circumstantial de mod (Modu! 'in care procedezi este umilitor). Date fiind omonimia 1 sg.pronume personal. sing. Ip. e. valoare de "dativ posesiv". pentru fiecare ambiguitate) 6. atnbut adjectival. pe~s. se acorda cu substantivul. se ~corda in gen si caz cu substantivul vere. numar si caz cu substantivul. plecarea nebunei mele de priet~nii . atribut substantival genitiva~.adjectiv calificativ antepus. ca atribut verbal. rara functie sintactica.Iecturi e-al ~ atribut pronominal genitival (Elevul ale cdruilecturi le-ai apreciat este fratele meu). Solutie: a. Dragu! (meu prieten.' modul gerunziu.in ?en.=2p.pronume reflexiv.adjectiv calificativ antepus. sing.pronume personal. ~ complement circumstantial de cauza (Am si uitat vorbele din cauza ciirora suferi). ~m ~dje~tlv. predicativ (numai modul este nepersonal ~i nepredicativ). cazul nominativ. a. l. provenit din gerunziu. personal. genitiv). se acorda in gen. masc. atnbut adjectival. provenit din participiu. . acuzatrv. pentru recunoastere. ~ nebune . Functii necircumstantiale: ill subiect (Elevul care a reusit primul esteJratele meu).+lp.adjectiv pronominal posesrv.identic exemplul anterior. genitiv. Ambiguitati morfologice: c. @ nebunei .ei impun) ~i neexprimarea subiectului. B. atnbut substantival genitival (determine su?stantlvul plecarea!. forma atona. atribut pronominal genitival).substantiv. sin tactic. masc. A. @ prietenei .acuzativ (ce. ca atribut pronominal genitival. pe~s. 85 . 8. Dumnea!ui (imi cere) . ca atribut adjectival.=9p. 11I. . atribut substantival prepozitional (are ca regent substantivul nebunei) b. revin) . atribut adjectival. Dragul (meu. atribut verbal. atribut adjectival. . pers. . . a. * complement circumstantial de timp (Ziua in care I-am cunoscut a fost de neuitat).=4p. sintactic. B. a III-a:. pronumele imi po ate fi interpretat atat ca reflexiv (este solutia propusa in rezolvare). Intrebdrile ce Ie-aiformulat sunt interesante. sintactic. Ip. . ca atribut adjectival (cate 2p. unde demonstrativul poate fi interpretat atat ca adjectiv acordat postpus. k. I.datlv. cazul vocativ. " <:'I l-am apreciat mult . se acorda in gen. . = 3 pl. d. i. plecarea prietenei mele nebune.substantiv ingenitiv (determma substantivul plecarea). @ de prietenii . avand ca regent un substantiv eel insusi in genitiv). 84 l. 2x2p. cat si ca pronume demonstrativ in genitiv. (cartea) dumnealui . pers. Total 7= 18p. se. iar. I. articulat cu articolul h~tarat enclitic -I.substantiv provemt pnn converslUne.adjectiv. .. k.acorda. . 7. plural.. iar. atribut adjectival.adjectiv.verb conj. singul~r. suferind . fern. A A ~ A • 3x3p. atribut pronominal in dativ. . atnbut adjectival.personal.adjectiv calificativ. pentru analiza) 2x2p.pronume personal. (Ip. (0femeie) pliinsii. functia sintactica rarnane aceeasi. preia articolul substantivului. atnbut adjectival.Ne(-am pierdut averea) . <:'I I-~u venit pdrintii . ~ complement direct (Elevul pe care fl ajuti este fratele meu). (eu impun . s~ ac?rda m gen ~l caz cu substantivul prietenei.substantiv. (0 femeie) pliingiind . atribut pronommal m.~t de prepozitia de). sintactic. cat ~i ca personal. subiect. b. pers.:a. nominativ. intranzitiv. numar si caz cu substantivul. Gerunziul suferind (din un bdtrdn suferind) are 0 forma neconcludenta. d~tiv. dativ. '. forma atona. cat ~i ca gerunziu acordat. .pronume de politete. nearticulat. pers. f?rrna atona. v A • 3x3p.'l complement indirect (Elevul despre care ti-am vorbit este fratele meu). C. sing. . provenit prin conversiune din adjectiv.=4p. numar si caz cu substantivul prieten.. se acorda in gen.. 'irui.~ . mterpretabila atat ca gerunziu neacordat... iar.. gemtrv.acelasi tip de ambiguitate in exemplele: fetei acesteia _ elevului aceluia. numar ~l caz cu substantivul prietenei. a III-a. mele= adjectiv pronominal posesiv. complement direct. atribut verbal. I pI. vocativ. a III -a sg. atnbut pronornina l genitival. ti-am scris) .

in exemplul: Dau cartea cdrui elev are nevoie de ea. nominativ. in afard de (pentru acuzativ).verb copulativ. sg.a. Plecarea alor mei m-a nemultumit. . in loc de. 3.arii 1.participiuadjectivizat (comportement specific participiului). cat despre.verbpredicativ.din.011sl1 uctie aparc In pozitia unui I. pozitie care lmp~ne cazul dativ substantivului elev. pers.t. 10. A. * De observat. personal.auxiliarul vei si inchider~a grqplllui vocalic). (ajutorul) fagaduit . pers. (ce) zice . . Un omonim gramatical: inuilnesti zilnic . apare un adjectiv pronominal relativ propriu-zis.Pentru gerunziu: 1. iar regentul. conj.. vei crede :_ verb predicativ. Asa se explica aparitia unui subiect in dativ. Elevul gratie ciiruia am reusit. forma atona nu si prin substantiv (este valoarea de "dativ posesiv" a dativului aton al pronumelui personal sireflexiv).complement de relatie. poate indepli~i num. nemalavitnd . forma atona. care stau in nominativ.=4p. acuzativ.. face parte din constructia infinitival a relativa ce ztce). 2.pronume personal. personal. la mare.=3p..=lOp. fenornen care antreneaza si 0 modificare a raporturilor sintactice: subordonatul devine regent. x 87 . caci provine din transpunerea in vorbire indirecta a unei propozitii interogative. g. tranzitiv. Intreaga 1.. complement direct. In text apar: i8 ii (cduta) . ~at si in regenta.tip de vii tor alcatuit cu auxiliarul a avea + conjunctivul. 3. Exista specii de atribut pronominal realizabile numai prin pronume. Calitdtile lucrdrii mele sun! extraordinare. acuzativ.complement sociativ. 3. modul indicativ. timpul viitor.complement instrumental etc. 5 5x2p. a III-a. Si alte functii pot fi aduse in discutie: @ Ca functii necircumstantiale. 3x2p. personal. complement direct (Aud tunfmd). genitiv. intranzitiv (in contexi). Distinctia alb este obligatoriu contextuala (calitatea de numeral cardinal apare numai in opozitie cu alte numerale sau in contexte adjectivale de tipul: singur. 4. unde ocupa pozitia de complement indirect.. pers. ajuta~ma sa ies din tmpas. b. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). Nu se vor analiza d-voastrd ~i ce. 5..: . pers. 86 1. subiect (Se aude tuniind). a).Le trim it alor mel ajutoare.. avand functia de subiect pe langa verbul predicativ -i (variants scurta a lui este "existii'). complement instrumental. personal (numai modul este nepredicativ si nepersonal). 2.aIII-a. s-a construit un mare hotel. Elevul cu care am facut excursia . . Pe lfmgii ai mei. dativ. Ma gandesc ee-l vor alege).. subordonat. incorporeaza si adverbul mai).'/I ii (frigi pielea) . Trimit lucrarea profesoarei mele. atribut verbal (Ma impresioneaza un copil pliingiind). modul infinitivprezent (Tara marca a. de exemplu: Am reusit grasie alor mel .r. apare un adjectiv pronominal relativ-interogativ. 10.. care subliniaza valoarea cantitativa). . Prin acord. nume predicativ si element predicativ suplimenLd1 (Mil gdndesc ce va ajunge. Testul nr. modul gerunziu.'/I De observat ca in exemplul: Ma intreb cdrui elev . cu privire la.)..verb predicativ.·Diferenta dintre cele doua constructii este rezuItatul fenomenului de inversiune sintacticd. a II-a sg.Gdndulla ai mei ma tulburd. - Lucrarea mea este bine apreciatd. 2xl. conj.=IOp.. valoare de "dativ posesiv". 2p. vezi. pers. . dativul apare ~i la adjectivul relativ cdrui.verb predicativ. 6. forma negativa (cu prefixul ne-. subiect. B. complementcircumstantial de loc etc. conj. integrarea grupului nominal cdrui elev atat in subordonata.eroase alte functii sintactice. ii cauta.pronurne personal. timpul viitor. unde ocupa pozitia de subiect. Totall:=14p.)omphnnent direct (determina gerunziul nemaiavand). I. atribut adjectival. modulindicativ. tranzitiv. dativ.5p.dativ. 2. inapoia (pentru genitiv). .9. tranzitiv. 2p. . modul indicativ. vei ajunge . Se potalege si alte prepozitii si Iocutiuni prepozitionale: multumitd (pentru dativ). . Este nominativul. intranzitiv. pers. n 2x2p.l-am intdlnit pe ai mei pe stradd. conj. A. timpul viitor.=6p. 3 2p. a. complement direct. Construit cu prepozitii ~i locutiuni prepozitionale.=6p.. a III-a pl. complement instrumental (A reusit in viata faciind eforturi). Draga mea sora.acuzativ. 7. <~o[nicn. a II-a (in b). . atribut pronominal prepozitional. Deosebirile privescmodul si persoana: indicativ prezent. conj. in timp ce in exemplul: Dau cartea ciirui elev . am sa ajung . deasupra.forma regionala (obtinuta prin caderea lui v.auxiliar al viitorului (vczi 1. Total general=200p. 0 wid pe colega mea extrem de supiiratii. b. dar imperativ. a II-a sg. c. a II-a. $ Ca functii circumstantiale. complement circumstantial de timp (sau de cauza).. contra. . ~i alte tipuri decomplemente circumstantiale (Elevul in privinta cdruia aveam indoieli . a III-a. 8. a III-a (in a). complement indirect. atribut pronominal in dativ. a II-a sg. pers. atribut pronominal genitival. 5x2p. Ai mei au plecat. forma arona de acuzativ. neregulat. a III-a.

. (ce) e . a III-a. 4. intranzitiv (in context. 5. (De-lat sti. conj. introdus prin prepozitia de. exprimat printr-un pronume relativ invariabil. dativ.infinitiv lungsubstantivizat. modul indicativ. exprimatprin verb predicativ. exprimat prin verb impersonal (in context. atribut adjectival (vezi ~i 3. sintactic. facand parte dintr-o locutiune verbala: locutiunea in ansamblu. Vezi locutiunea verbala: a nu-si crede ochilor si urechilor. element predicativ suplimentar (llconsider prea tacut). diateza activa pronominala.. complement indirect (Este gata de a renuntay. si tot a reu~it). substantive masculine. smtactic. fagaduit . a III-a sg . nu ne-a pta cut deloc).forma de participiu intra in structura gerunziului pasiv (unde fi este auxiliar al pasivului). ai sa stii. cazul acuzativ (cerut de prepozitia pentru). rabdarea . * crede . $ a crezut . A. vei sti. complement de relatie (De arsa. timpul prezent. complement de timp (lnainte de a pleca. Stii teevar). intranzi~iva. diateza activa pronominala. _ ® erede . a III-a sg. B. dar ne placea). cri refl:xiv obligatoriu.participiu adjectivizat. complementconcesiv ilf (Neavand 0 sdndtate bund.doua participii substantivizate (marc a de substantivizare 0 constituie articolul demonstrativ). a III-a. (poti) sti. e.a) 5x4p. * In text. d. 8. tranzitiv. substantiv feminin. modul imperativ. timpul perfectul compus. 9x2=18p. cele fiigaduite . b.2p. complement de cauza (De arsd ce era. predicativ. c. si-a schimbat regimul in tranzitiv. celor (cate . personal. a.forma de supin. a.predicatverbal. era ami. (n-)am ce sti. intra in structura . se acorda in gen. pers. 2.formei verbale compuse de infinitiv perfect (unde fi apare ca auxiliar al perfectului infinitiv). A. sintactic. sg. complement de mod (A intrat fdra afacezgomot).ii·taifjtiind. gazduire . copulativ personal intranzitiv. complement indirect (sau de cauza). copulativ impersonal intranzitiv. atribut verbal tDorinta de a reusi este imensdy. fiira autonomie lexico-grarnaticala. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ ce. pers. $tiutu-l-ai '(afjade hain?). a). 88 89 . . Pentru participiu.. 81! se crede . Doua aparitii ale luifagiiduit: iii de fagaduit . pentru exemplu) Pentru infinitiv: 1. f.=lOp. numar si caz cu regentul ajutorul (cazul acuzativ). are rolul unui complement indirect.conj. cazul nominativ B.forma de supin. cu se devenit mardi a acestei diateze). de jagaduit . face parte din complementul circumstantial de timp fnainte de a fi jagaduit. h. este un complement indirect (determine verbul intranzitiv ne-am sdturatv. 4. d. predicativ personal intranzitiv si reflexiv.(vreau) sa se fjtie. e. a. cazul acuzativ(cerut de prepozitia cu). b. . 3. a. 2p . este predicativa. diateza activa.uprip~i neciijip .forma de participiu s-a substantivizat (are ca maroa de substantivizare articolul demonstratrv). I. complemente indirecte. nume predicativ (Miincarea este prea arsii). d. cousuuiudu-se cu acuzativui (a crede pe cineva). Total 5=22p. predicativ impersonal intranzitiv. predicativ personal intranzitiv. 4p.predicat verbal. c.predicat verbal. predicat verbal. . subiect (Nu se poate spune cum e mai bine). 3. g. predicativ impersonal intranzitiv. personal. 7. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ multiplu mare si tare. sin tactic. a II-a sg.verb copulativ. predicativ personal intranzitiv. functii comune cu ale adjectivului: 1. lp. a III-a sg. predicativ personal tranzitiv. vei ajunge (mare si tare) -verb copulativ (vezi 1. complement instrumental. se construieste cu 0 subiectiva). pentru functie.predicat verbal. 2. deosebirea consta in forma de mod si de persoana: indicativ prezent. nu-si crede ochilor ~i urechilor . tranzitiv. c. b. b. identic a. 4.5. plural. deci intranzitiv (constructie arhaica).. fiind jagiiduite . diateza pas iva (varianta reflexiv-pasiva. este un complement circumstantial de relatie.pent~~n. introdus prin locutiunea prepozitionala inainte de. sintactic. e. (£ In limba literara actuala. unde este pasiv). 5. a fi jagaduit .ne. diateza activa. pers. sg. pers.=20p. a). (cate lp. a. a crede apare construit cu dativul. vezi alte patru functii sintactice. 6. pentrndiateza.forma de participiu. a III-a. substantiv feminin.}Xl9rfqsin~lictic. conj. articulat cu articolul hotarat enclitic -a. personala. anuntd-mdl}.infinitiv lung substantivizat. predicativ personal intranzitiv.verbul a crede este lipsit de autonomie lexicala ~i gramaticala. {incearcii)sa stii.<Lli~ll. nearticulat. exprimat prin verb predicativ. indicativ. 5x2p. formeaza un complement circumstantial de cauza.

a IV-a. a9aza..complement circumstantial conditional.nume predicativ. de-ai $ti). aici.predicat verbal. personal. veste forma negativa si natura determinantului (vezi 9.. diateza activa. functioneaza ca auxiliarlsemiauxiliar).. 91 a 7x2p. formeaza.complement circumstantial opozitional. . Se construieste cu un complement direct . deci cu functia de complement indirect: ti trimit 0 scrisoare. a compdrea. apare ca auxiliar al viitoru. $' de recunoasterea participiului din componenta unei forme verbale inversate ($tiutu-I-ai).0 weal. A). n-au fost incluse nici fonnele rdbdarea si gdzduire. realizat printr-o constructic infinitivala relativa (CtI' s« fac(f). semnificd". Total general=l Ssp. insemneazd! "a pune un semn. forma negativa. pers..complement circumstantial de exceptie. predicativ. are (de terminat) . cheltuieste /cheltuie. se include in structura looutiunii). exprimat prin locutiune verbala (a avea. b. ddinuie. deosebirea de a. a. de loc. . . tranzitiv. f. personal. dar din motive diferite lipsa de autonomie morfosintactica a lui avea. .. c priveste statutul tranzitiv al verbului.forma de participiu. se vor compldcea.). C~onlc:ntarU 1. cu valoare de imperativ. pers. inlocuit. decarece infinitivele lungi sunt substantivizate (vezi 8.identic a. regim oscilant (tranzitiv si intranzitiv). . a III-a sg. .~J?~ceq~Cfl. cu un complement direct. b se limiteaza la constructia cu un complement indirect (Ia intelegereay.=12p Total 8=22p.modala") si natura determinantului (vezi 9. (sau pl.. intra in structura formei verbale compuse de perfect c?mpus.complement circumstantial de relatie.morfologie. . (lp. a. rara valoare posesiva. g . modul indicativ. fiind si semnul asocierii cu . Se construieste cu un complement direct. va tdcea. poate fi adusa si forma fi de dativ. a. g. Scrierea cor e c t a depinde: '" de recunoasterea infmitivului din structura fonnelor verbale compuse (vei sti. ne speriaserdm. c. inseamnd' "reprezinfa. B. Se constmieste cu un subiect realizat pmtr-o constructie infinitivala relativaIce se fntdn:pla).element predicativ suplimentar. A. 1» A. a III-a sg. b. . Bea edt .=14p. B). fnfatigeaza. a lua notite" vs. . . exprimat prin verbul a reusi. singur. exprimat prin verbul a apuca. diateza activa. construit.!y~1J!ll. lp. imperativ = 3 sg. 2. exprimat prin verb predicativ. . sintactic. lipsit de autonomie lexico-gramaticala. n-are(ce s~fnt4mplaJ . asocierea cu indicativul prezent. lips it de autonomie lexico-gramatical a. c.complement circumstantial de mod. lipsit de autonomie Iexico-gramaticala. se construieste cu un subiect personal si un compl. vei crede). ar umple. conj.element predicativ suplimentar. 5.Q(! lipsavirgulei indica asezarea aceluiasi substantiv. a II-a. care sunt lipsite de autonomie morfologica. predicat verbal. b. . f.modul indicativ. . 90 . neregulat. Ca omonim morfosintactic. prezent. Constructia intranzitiva a lui crede (crede + dativul) este un fapt sintactic arhaic. sa puna capdt. din componenta constructiei infinitivale relative en-am ce olti) sau din constructia cu verbul a putea (pot! olti).predicat verbal. 24p.predicat verbal. prin propozitii introduse prin relativ. n-are sii reuseascd . va transpdrea. realizat printr-un supin (de terminat). {imp .imperativukir. indrumd.Celetrei exemple au in comun. pers.lui). iutreo pozitie de subiect si.' e. va zdcea.virgula a substantivului compus Harap-Alb indica prezenta cazului vocativ. deoarece participiile s-au \ substantivizat. n-av~a s~ apuce . de 0 constructie tranzitiva. fie exprimand timpul "cand nu mai avea ce zice". implicit. ' ' e. B). a. ca forma de perfect compus. d. 10. $ In ce priveste functia sintactica a gerunziului din text. d. diateza activa..predicat verbal. (nu) meritd (sa faci efort).n-are(ce sefacej-: predicat verbal' ' diferenta fata de.. indicativ. diateza activa. b pria ~.diferentaatade cprif veste natura impersonala si intraiizitiva' verbului. to Se pot adauga ~i alte functii ale gerunziului: . b. crednd. diferenta priveste valoarea verbului (aici. 7x2p:=14p. de remarcat ambiguitatea semantica: posibilitatea de a-l interpreta fie exprimand cauza "pentru ca nu mai avea ce zice". Se construieste cu un complement direct. alcatuieste predicatul verbal. I.Qonj. forma negativa.complement circumstantial de scop. pers. predicativ. conj.realizat substantival (case). a III-a. Total 9=28p. sg. indicativ prezent (forma rabda). '" Se pot aduce ~i alte functii pentru infinitiv: . b.(am) fiigiiduit . Dea Domnull. aiei. aibii parte . '" N-au fost incluse infinitive le din structura fonnelor verbale compuse (vei ajunge. deosebirea fata de a. 9. personal. 3. deci imposibilitatea acestuia de a primi determinanti proprii. c. valoare .. 4. timpul viitor (avea. in limba actuala. sa aibd. se chinuieste / se chinuie. . punctuatia este singurul element distinctiv: separarea prin. tranzitiv. a. c. fara autonomie lexicogramaticala. ~ de recunoasterea conjunctivului variabil din componenta formelor verbale compuse (ai sa $tii) sau din constructia cu regente verbale. deosebirea priveste exprimarea subiectului si a pozitiei de complement de loc. d. B. identic a. ~re (doud case) . locutiuneaeste la modul conjunctiv prezent (lipseste marca sa).' . a III-a sg. creeazd. . sintaxa) 6x2p. Data fiind omonimia 2 sg. realizate.. 0 forma de viitor in trecut (avea. dezagregd. fi cduta. to N-au fost incluse forme le (celor) asupriti si necdjiti.

de cunoasterea faptului ca inventarul de variante literarf libere este mult diferit in DOOM2 fata de DOOMl (de exemplu. din co:uponenta formelor yerbale compuse.' . personal. formeaza predicat verbal. diateza activa.. 3. modul conjunctiv. diateza activa. sa dai . Alegerea constructiei / formei corecte depinde: <Il> de recunoasterea infinitive lor din structura formelor verb ale compuse (viitor: se vor compldcea. a III-a. pentru sintaxa) 9x2p. pers. de cele de sup in (din d si e1). conj. predicat verbal.) ZItIa de complement direct: personal (in a).verb predicativ. . a II-a sg. pastrandu-se intacta forma sufixelor: -dnd. cheltuieste/cheltuiei ~. predicat verbal. 7. .. c. .este copulativ.. din components gerunziului si a prezentului. fie cu eel de forma inclusa in structura modurilor ~i a timpurilor compuse (m ~a. sunt posibile douai mterpretan: e'. aici.. tendinta avand drept rezultat constructii reflexive neacceptate de norma sintactica literara.. a II-a sg. si b se reduce numai la tipul de pronume care ocupa po. A.• • .verb predicativ. pentru morfologie. se intdmpld. 9. si ca tipuri d~ denvare (cu sufixul abstract -re) .jI de recunoasterea formelor populare de conjunctiv deie. prin semnul grafic [I] tchinuieste/chinuie. DOOM2 diferentiaza prin flexiune cele doua omonime: insemneaza' vs. fnfiiti$eazay respecta componenta morfologica a cuvantului. se com-i. a III-a.=lSp. a III-a. pers..identic verbul anterior. fie ca formant al locutiunii (g). personal. modul conditional-optativ. va zdcea. ~:_Re~i. timpul viitor (forma regionala. timpul prezent.'. in structura caruia nu apare sufixul -eazd. maroa a diatezei reflexive. '* este Impersonal. Sa se di. . conj. Astfel. <'" es~e~ copulativ. ocupa. cu functia de atribut adjectival pe' langa un pronume. . B.~'i' h. ai face .. obliga.verb predicativ. . timpul prezent.. ~ormea~~. !® de recunoasterea "principiului morfologic" din ortografia romaneasca. b. a zdcea. a IV-a. . pers. formand. predicate verbals.toriu: sensul "a parveni" se actualizeaza numai in prezent" reflexivului. creeazd. se cuvine.j. forum -~i ~ste unj. a tdcea.. singur. timpul prezent.zItle smtactica distincta ~I.. Form~ ~~i " fac. personal. zi . cea propusa in rezolvare. b~ ?eosebirea dintre a. It!.. predicat verbal.. O. predicatul verbal. conj. porta obhgatonu ca adjectiv. conj. care. aeeasta lucrare normativa.verbe cu morfologie identica. rnal-IIlUll-J.i:" accepta vanane uoera pemru pers. " o y?... IiU tdcea ~i conditional: ar umple).e... zicd . predicat verbal. tranzitive. predicativ. timpul prezent.. s~a. fie ca auxiliar (e. se scriu crednd. este reflexi:. (cate 1. dar sescrie asazd.5p. persona le. ' 10. $ Sa se retina natura de auxiliar (unii lingvisti il considers semiauxiliar deci ell pierdere partiala a autonomiei lexico-gramaticale) a lui avea din f. ~~o. @ Sa se distinga utilizarea personala si tranzitiva din e de cea impersonala si intranzitiva din d. devenit. f~tay: atuncifagiiduitese comporta adjectival.In lingvistica romaneasca . este. iar. cu valoare de imperativ. exceptand prezenta marcii de conjunctiv sa ~i valoarea. in cazullui a insemna. inseamruii].. in romana... diateza activa. modul conjunctiv piez€nt(lipse~te marca sit). data fimd valoarea de "dativ posesiv" ("copilul.. Jil. pers. a zice .verb predicativ. creeazd. personal.a-ptall:O"L. deoarece.•. e2). tranzitiv (folosit absolut). te mdntuie . 6 1. $ de cuncasterea tendintei actuale de extindere a constructiei reflexive si la alte impersonale: se meritd. predicative. numai modul este nepersonal. I I I ! 8. a III-a sg..- ~ g.hilor:sai''). construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa ai neva':'. "" de cunoasterea corecta a clasei' de conjug~re careia ii apartine verbul potrivit normei literare actuale (conj.a II-a sg. modul conjunctiv. n~ face p~rte. pers.rmafiigiiduit a fost discutata si la verb (vezi 3.. tela. aici. construindu-se cu 0 propozitie predicativa.intorci .). intranzitiv (fiind reflexiv obligatoriu. pers. cele din.e ~ar::e .:~ 1. neacceptate de normele literare actuale. sau ).este personalii~'ri . $ de re~cunoa~terea vanantelor literare libere acceptate de DOOM2 si marcate. <i Testul nr. a II-a sg. DOOM2 nu mai .diferentele fata de 1. modul conjunctiv. pers. singur. dar conjugarea a III-a: a umple). primind un nume predicativ realizat prin substantiv (a.. i. c". a). repetate in cadrul unei tautologii. giizduire . s. nedeterminata. a privesc modul si timpul verbului: modul indicativ.de la auxiliar). beie §i a formei iotacizate sa puie.stinga folosirile predicative ale lui ave a (a.. intranzitiv (in context). se construieste cu un complement indirectj Jar pozitia de subiect ramane nelexicalizata.verb predicativ.b. a III-a. potrivit caruia grafia unor cuvinte tcrednd. ajuns 0 durere). sa ajungi .. diateza activa. conj. conj. ai face. modul imperativ (forma neregulata). fnfaMeazii. pers. 93 92 . . a II-a sg. obtinuta prin caderea lui v. tranzitiv. devenind un componeni obilgatoriu al acek. are rolul de atribut pronominal in dativ.. se stie etc. 1 ~l 11 pI. neregulat. respectiv.este impersonal. . daca forma cele este interpretata ca: pronume demonstrativ de departare (similar aparitiilor din: cele care . la origine.$ Tre?uie deosebite formele de participiu. dar reflexiv (in b).5p. diateza activa.''. se pare. intranzitiv (in context). tranzitiv (in context). diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv te devenit maroa a acestei diateze). pai~' tJCJP~ul. sa zicd . predicat verbal. ~dmJta~d un subiect perso~na (Ion ajungdndy. a predicatului.verb predicativ.predicat verbal. personal. lll~orporat intr-o locutiune verbala. personal. Pentru e.din~~ctur~ v~rbului si. a III-a. <!. a ill-a sg. a II-a: a complacea. a.. WlllHl "Vi"'''''' fiind ne speriaserdm. d) de cele Tara a~t~nomle. a II-a sg. f01~ele de infinitiv lung sunt discutate si ca tipuri de conversiune.. -eazd. d. modul imperativ. I. == b. diateza activa. fie cu statutul de participiu independent (I? c). construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa-l stiu sanatos). nu este de imperativ. 'lY rabdare. 1). cu pronume in acuzativ). . ie ..dativ posesiv" ("urfX:hilQ{$i oC. dupa modelul: se cade. . va transpdrea. I I ! I. conj.. a transpiir~a.

formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ asa.adverb relativ de timp. pers. Ell Instrumente sintactice: _ Ia nivelul propozltiek apar prepozltli. a. impersonal (se construieste cu subiectiva).=13p. s-(o intorci) . 95 .cdnd.. TotaI3=14p. in urmd . Ia ce-o vrea $i plece mai repedel). nu. personal. exprimat printr-un adverb relativ de mod. b.identic. feminin (ex. in ruptul capului. de (acasd) .forma de imperativ a verbului a lua. introduce 0 modala. (ex. @ Conjunctii: si. sa. cum. ia (in text) . pentru fie care conjunctie coordonatoare) Bx l p=Sp..Ia nivelul frazei: apar conjunctii coordonatoare. intranzitiv. df'(41i face) crmjunctie subordonatoare nespecializata. acasd. Elevul ia 0 carte de pe masdy. . Adverbe ~ilocutiuni adverbiale: acum.vezi supra. care exprima raporturi de coordonare intre propozitii.-. l l x l p== l lp. 2p. a III-a sg. a II-a. 6x3p.de acasd . singur. complement circumstantial de timp.=l8p.c:. formeaza._ copulativpersonal=intranzitiv: faritieaza"urrpredkaF nominal incomplet (se construieste cu propozitie predicativa). . a. ceruta de regentul tranzitiv nu poti. in urmd. .. pers. . relatia de coordonare se stabileste intre 0 subiectiva si 0 medals).trei conjunctii coordonatoare copulative. cdnd. conjunctii subordonatoare. . si. pe care 0 leaga de regentul intranzitivte silesti. sa.vezi supra. sg.prepozitie. b.forma de conjunctiva verbului a lua. introduce 0 completive directa. = cum .cum ~ complement circumstantial de mod.' @ Pronume relativ invariabil: ce.predicativ. S-. ~i. introduce 0 completiva directs. . cum . (2p. b.. 4.acum . stabileste 0 relatie de coordonare la nivelul frazei. (elite 1p.complement circumstantial de timp. legand propozitii de acelasi fel. dacd. leaga doua propozitii principale. ceruta de regentul tranzitiv ai face.identic constructia anterioara. a III-a sg. plural. sg. intranzitiv. stabileste 0 relatie de subordonare la nivelul frazei.=4p. lp. 2x2p. inainte. (ex. introduce 0 concesiva.. Totall=22p. . 2p.=4p. 2p.conjunctie coordonatoare adversativa. dativ + auxiliar al perfectului compus (ex. . Total 4=29p. ~i (inainte) . conj. pers.' Interjectii ~i locutiuni interjectionale: ia. si. 2p. personal.i (in urmd) .interjectie. singur. (asa) e . peste. care exprima 0 relatie de subordonare. introduce 0 subordonata completiva indirecta. asa. Ea [pronuntat iaJ ne-a adus numai necazuri). 14p. Yaihane . dacd .=6p. modul indicativ. ce .copulativ. pers.forma de pronume personal persoana a III-a. introduce un complement indirect.$i. sau plural (ex. iar. pentru fiecare conjunctie subordonatcare) 7x2p . acuzativ + auxiliar al perfectului compus (ex.•.conjunctie coordonatoare copulativa. lp.' introduce 0 completiva directa. si. <8.=6p.conjunctie subordonatoare nespecializata.inainte. fiecare leaga propozitii principale. grupate cu prepozitii) indeplinesc 0 functie de parte de propozitie: . predicatul verbal. pentru analiza sintactica) . a. 2x2p. 3x2p.introduce un complement circumstantial de loc. . predicat verbal.conjunctie coordonatoare adversativa. (cum) ·este . . a III-a sg. # @ Numai pronumele relativ ~iunele adverbe (eventual. facand parte din doua predicate nominale diferite. dar . dar. exprimat printr-un adverb de mod.. cum. 6xlp.daca.doua conjunctii subordonatoare nespecializate. iar . iii . (cate 2p. . I-a intdlnit pe copii). intr:millcapd propozitii subordonate... de.. 3.doua complemente circurnstantiale de loc. Ia tot ce Ii se cuvinel). pronume si adverbe relative. care exprima rapQI1\. este (sa dai) . a Il-asg. . sa(-l ajungi) . l-a trim is 0 scrisoare). ceruta de impersonalul este. 3x2p. 13xlp. . dacd.pronume relativ invariabil. . pers. intranzitiv.complement circumstantial de loc. sa. sa (zicd) . timpul viitor (forma regionala). personal. personal.forma de pronume personal de nominativ-acuzativ. @ omofone: . formeaza.doua nume predicative. ceruta de regentul tranzitiv a vre). @ omonime lexico-gramaticale: . _ asa.a vre ~ verb predicativ. introduce 0 subordonata subiectiva. leaga propozitii principale.predicativ. mai. si . leaga doua propozitii subordonate care au acelasi element regent (cu totul exceptional. pentru fiecare valoare. predicatul verbal. _ ce .adverb relativ de mod. .=6p. 2.lri·:desuP<')f!:lonare. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ cum. intranzitiv. introduc cate 0 conditionala.complement direct (al verbului tranzitiv ai face din subordonata). peste (pdcat) . sa {dai) . cdnd ..forma de pronume personal persoana a III-a.copulativ. introduce 0 temporala. @ Prepozitii: de. a III-a. md rag.forma de indicativ prezent a verbului a lua.prepozitie. tranzitiv.

prepozitie + substantiv.adverb relativ de mod. Numai astdzi am inidrziat . * Sunt amdrdtd.adverb de timp.adverb de negatie. 6.Se intereseazd numai de cilt timp mai am nevoie.adverb de restrictie.conjunctie coordonatoare disjunctiva.adjectiv pronominal nehotarat + substantiv.adverb interogativ de (cate 2p. deloc . de loc . s-a pomenit cufamilia pe dap. a doua intensifica negatia. A.=lOp.De cat timp lipseste? Odata obiceiul petitului era puternie. rezultatele nu l-au multumit . este preferat.Mdcar 0 data as vrea sd-l mai vdd.complement circumstantial de timp.. pentru fiecare exemplu. exprimate prin verbele a prefera ~i a fneuraja la diateza pasiva.adverb de negatie. a. " altfel . nu mai . resultatul a fost altul oonjunctie neolo(!id. alt fel . pentru fiecare conjunctie) 2x3p. deci indeplineste functia de atribut pronominal in dativ.stabileste un raport de subordonare. nu poti sa revii .Este de fel din Ardeal.adverb de timp. '" De butui seam a cd gresise . .stabileste un raport de subordonare. in ruptul eapului. ci sd-mi si vorbeascd . ciind va . Fii supus.prepozitia intru + pronume nehotarat. maine . Locutiuni adverbiale: # tt vedeam plecdnd din ciind in ciind . scrie-ti .prepozitie + adjectiv interogativ. ~tfthill'1~tf': un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale. pentru explicatia fiecarui omonim) lOx2p. TotaI7=12p.Ion nu mai merge la serviciu. in enuntul al doilea. in al doilea enunt substantiv precedat de articol nehotarat. fiind 0 locutiune specializata pentru circurnstantiala temporala.milasecevdscrls: Vorbea intruna -lntr-una din zile. 8. valorile sunt urmatoarele: numai . leaga doua complemente circumstantiale de timp. 2x3p. 0 data . prima are valoare locativa ~i indeplineste functia de complement circumstantial de loc.adverb conditional/de mod.=6p. ·Odata ee ai abandonat. ceruta de ciindva . al doilea predicat esteeliptic de auxiliarul pasiv. 96 Grafia diferita se explica prin respectarea "principiului sintactic" din ?rtografia romaneasca. component al locutiunii conjunctionale odatii ce.forma de imperativ singular + pronume reflexiv in cazul dativ.adverb de mod. lp.stabileste un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale. TotaI6=20p. odata . intruna .complement circumstantial de loc. a: in urmd. Vine ori azi. graf~c. altfel. 5x2p.auiiai sa. 2x3p. Total 5=40p.= 6p.forma de imperativ plural. aici.Este de loc din nordul Bucovinei: ·Vino degrabiir~Degrabiifnare.r dori alt fel de selectie decdt eel actual. Vezi 4. defel . Ip. 7. numai de cilt .adverb de restrictie + prepozitie + adjectiv relativ-interogativ. $ Cu toate ca muncise fara odihnd. ca in exemplul: Scrie-ti zilnic in jurnal ce gande~ti!) b. intr-una . * Mi-a povestit fntreaga pdtanie de-a fir a par . decdt . fiind 0 locutiune specializata pentru propozitia concesiva.eum .A~ dori alt fel de mdncare. pentru fiecare exemplu.adverb de restrictie. (cate lp.stabileste un raport de coordonare copulativa intre doua propozitii completive directe. introduce verbul copulativ rdmdne.stabileste un raport desubordonare. 0 predicativa. scrieti .predicat verbaL (lp. numai ciirezultatula fostsub asteptdri . numaideciit ~ adverb de timp (are si nuanta modala). Candva era tdndr si puternic . are valoare posesiva. potrivit caruia un cuvant se deosebeste. * Mergea de-a busilea .numeral adverbial. Locutiuni conjunctlonale: $ Dorea nu numai sa md vadd. (este) lncurajat -r-: doua predicate verbale distincte. Nu s-a odihnit deloc . pentru analiza) 5x2p. (in exemplul dat. "* S-a pregdtit destul de mult. '" Nu vrea sd fie deranjat in timp ce-si pregdteste examenul. fiind 0 locutiune specializata pentru circumstantiala cauzala (lp.=20p. 01. c. pentru exemplele date.:.complement circumstantial de mod. 97 i . or. pentru fiecare exemplu) ! ~ I II ! l ~ I ! i I I ~. d~ ~ Ymbin_:rreib:ra omofona de cuvinte (deci cu 0 pronuntie l identica).Cdnd va trimite artieolul cerut? o. de ciit . Toti guvernantii au fiicut promisiuni de crestere a niveluluide trai. pentru cit nu s-au tinut de promisiuni . iar. de grabd-: prepozitie + substantiv.prepozitie + substantiv. iar. forma atona.complement circumstantial de mod. pentru fiecare pronume si adverb relativ) timp + auxiliar al viitorului. este posibila insa si functia de complement indirect. degrabii . de fel. pentru tipul de relatie). neavand rol de parte de propozitie. N-a venit dedit Ion . sg. '" Se uitau de jur imprejur . Nu md sperii defel . (cate lp.=lOp. nu ai sanse de promovare. Cuvantul ~t grupul omofon de cuvinte au valori gramaticale total diferite. (cate 3p. El este altfel decdt mi-am imaginat . Pentru evocare aleg 0 datafericita din copildrie. 5. Sa te fntorcinumaidecat! .=6p.adverb de negatie + adverb de continuitate.adverb de mod..

in consecinta. poate (pleacd) .diateza activa pronominala. Total general=273p. are ca determinant nu un complement direct. pierzandu-si valoarea pronorninala. personal. a III-a sg. care. diferita de a imperativelor curente. pierzandu-si valoarea pronominala. 5x4p. intranzitiv. pe langa functia de instrument sintactic la nivelul frazei. constructia cu un conjunctiv perfect si contextul general accentuand sensul de probabilitate. in dativ. 2X5p. d. se construieste cu 0 propozitie subiectiva. e. 1. in text. ci intr-una de element prcdicativ suplimentar. a vre). 0 propozitie principal a. 2X5p. functii care. b. alcatuit din verbul copulativ este sinumele predicativ preferatul.fiind prezente impreuna in toate 'aparitiile. a. fapt care favorizeaza confuzia celor doua forme verbale. li zice prostul clasei.predicat verbal. Total 9=32p. 0 propozitie principala. deoarece substantivullume nu apare in pozitia de complement direct.diateza reflexiv-pasiva. pentru a nu fi confundat cu imperativuI. '&Atentie la conjunctivul rara sa. b. <I' Sa se observe antepozitia formei atone de pronume in cazul imperativului te mantuie.=10p. $ Sa se observe tautologia: de-ai face ce-ai face. ca structura.=10p. iar reflexivul. 2x5p.=12p. impersonal (se construieste cu 0 subiectiva) si: unipersonal. Are ca determinant complementul direct pleca. verbul zi ca intranzitiv. figura constand in repetarea unui cuvant in pozitii sintactice diferite (in cazul nostru. forma atona) ocupapozitia. ~ Sa se observe valoarea speciala a persoanei a II-a singulur. caci are alta silabatie (doua silabe). doua functii gramaticale. poate (sa) . 3.si substantivul ia. c. in context. A.adverb predicativ de mod de probabilitate. trebuie ~ identic primul exemplu. '&N-am selectat sirelativul cine. exprimat prin verb predicativ..diateza activa pronominala. a IV-a. ci 0 propozitie completiva directa. a devenit maroa a acestei diateze ~i intra in structura formei verbale. implicit. ci una cu valoare "generala". care. Se stie (de cdtre toti) . B. se manifesta coocurent. de determinant. 10. poate (sa pIece) . tranzitiv. conj. in textul dat. intr-o propozitie concesiva si intr-o completiva directa). caracterizata prin postpunere (spala-te). indicativ. alcatuit din verbul copulativ este si numele predicativ multiplu harnic si inteligent. (19iJ pregiiteste (copi/ul) . * Am considerat. iar pronumele reflexiv (aici.predicat nominal. poate (cil) . 2p. constituind un omograf.predicat nominal. indicativ prezent. Diferentele privesc diateza verbului ~i naturagramaticala vului 98 a reflexi- 2p. exprimat prin verb predicativ. este harnic !ji inteligent . deci alta pronuntie. de complement indirect. prezent. deosebirea priveste sensul si constructia: sensul nu mai este modal. '. 9. Sunt acceptate ambele interpretari. N-am inregistrat ca ornonim. trebuie (sii) . 0 are si pe aceea de maroa morfologica a conjunctivului. formeaza un predicat verbal si. este un complement circumstantial de mod (pe langa verbul pleaca). se construieste cu 0 subordonata subiectiva. (ist) pregatefte (un ceai) . trebuie (cii) . Natura adverbiala se sustine mai ales semantic. lara functie predicativa. Atentie la omonirnia formei regionale de viitor cu forma de infinitiv (n zice.) .1 . b. nu este o persoana a adresarii. (Ion se) stie (nevinovat) . 3x4p. simultan. este cazul lui sa. c. c. formeaza. sg. realizat prin infinitiv (rara marca prepozitionala a).predicat verbal. forma atona. pers. in acuzativ ~i dublu exprimat) ocupa pozitia de complement direct. Total lO=30p. a. ca in constructii de tipul: li zice Ion. iar. iar reflexivul (care poate fi dublat) ocupa pozitia de complement direct. si nu un omofon.=IOp. a. ca in cazul verbuluicorespunzator. cu valoare de "datlv posesiv") indeplineste functia de atribut pronominal in dativ.. singur. a. se acorda in gen si numar cu subiectul (masculin. iar reflexivul. deoarece acesta este variabil dupa caz (cine . a II-a. in cazul nominativ. Se cunoaste (deja cine .diateza activa pronominala. Total 8= lOp. poate (pleca) . a aceleiasi conjunctii de subordonare (set) si posibilitatea de a aparea si in varianta reflexiv-impersonala (se poate sa fi plecat). numele predicativ este exprimat prin doua adjective calificative coordonate copulativ. motiv suplimentar de confundare in text . exceptand tipul . Argumente pentru natura verbala: selectia. iar pronumele reflexiv (aici. conj.este preferatul .). b.=20p.adverb predicativ de mod de probabilitate.cui). in dativ.se afla la limita dintre valoarea verbala (cu un subiect subinteles si 0 completiva directa) si cea adverbiala (construit cu 0 subiectiva). mpcrativului cu indicativuI. (Ion se) cunoaste (pe sine) =diateza activa pronominala. carenu i'iiifi'esfeunirrfinitiv.. 4. se construieste cu un subiect postpus (0 carte)~i un complement indirect. a devenit marca acestei diateze. iar pronumele reflexiv (aici.' .ci un conjunctiv. 99 .diateza reflexiv-pasiva (apare ~i semnul evident al acestei diateze: complementul de agent).adverb de mod de probabilitate.identic exemplul anterior. a. exprimat printr-un participiu substantivizat in cazul nominativ. ~ Nu trebuie pierdut din vedere ca unele dintre elementele invariabile selectate indeplinesc. b.

pers. 2. forma atona de acuzativ. diateza activa. (ciite 3p. in mod curent. predicat verbal. ajungea.verb personal. pers. predicat verbal.verb personal. predicat verbal. pasiv. ® Forme de imperfect: umbla. predicativ. diateza activa.. conj. pers. 'J 2x2p.atat In propozitie. a IV-a.. se intdmpla. '_'. impersonal (In text. singular. conj. predicat verbal. diateza activa. a III-a. sa IlU nimereascii . predicativ. fie cu valoare conjunctionala (invafa mai bine dedit fnvaf eu). Total1=34p. . predicativ. difera insa 101 .c. forma neregulata. modul indicativ.'. predicativ. Unele dintre cuvintele apartinand perechilor de omofone pot avea mai lexico-gramaticale. intranzitiv (in context).+.. a IV-a. timpul viitor (realizat cu auxiliarul a avea + conjunctivul). pers. tranzitiv. <?> de cat . obtinut prin caderea lui v-. singular. aceasta confuzie atrage si 0 grava greseala de segment are. cu forma atona de dativ.. conj.verb (facepaite dintr-o expresie verbala). are sd cadii (rdu) . 3. a fi chemiind . pozitia subiectului ramane neexprimata). predicativ. pers. predicativ. conj.verb personal.verb predicativ. tranzitiv. conj.tii riurmii intre prb]Jozili'isaurntre nivelul frazei sau al textului. modul indicativ. diateza activa. singular. 7 1. au fost discutate si analizate numai situatiile actualizate exemplele date. nu in zile).=20p.~ ~.verb personal. Din clasa adverbelor. utilizat in vorbire indirecta. precum si cele utilizari adverbiale. se intiimpla .ti-)ai gasit. n-oi fi. forma regionala (realizata cu auxiliarula. forma arhaica (alcatuita din auxiliarul a avea + infinitiv). modul imperativ.-8p. predicativ.. I. predicat verbal. ". conj._. 7.. n-avem a duce. nu se capdtd. ' '. intranzitiv..verb personal. n-avem a duce= verbpersonal. diateza activa. modul indicativ.prepozitie + numeral (Am terminat de invdtat intr-una. se lungea. tranzitiv. cu un predicat nominal cu nume predicativ multiplu. timpul imperfect. . 8. se inchia. a III-a. timpul imperfect.prepozitie + adverb relativ-interogativ (sau adjectiv tiv) (in vorbire indirecta: Se intereseaza de cat cdstig. pentru fiecare forma de imperfect) 10x2p. a lI-a singular.:. pers."~' . tranzitiv.]. fie cu utilizare prepozitionala (lnvata mai dedit mine). modul prezumtiv. J. . forma negativa..cu vorbirea directa). conj. a III-a. 4x2p. conj. ada .verb personal... timpul prezent. Grupurile: te duci._.verb impersonal.. In afara acestor exemple. conj. timpul viitor. a predicatului. predicativ. avea . a III-a singular. pers. predicat verbal. 0 functie de parte de propozitie. voia. de an<l. a II-a. gure. conj. $ Conjunctia ori poate aparea ~i singura. a III-a. singular. a Ill-a. De observat ambiguitatea reflexivului. neregulat. timpul perfect simplu. predicat verbal.. rdspunse. predicat verbal. avea. 9. modul indicativ. ' . a III-a. tranzitiv (folosit absolut). deci lara functie sintactica). Forme de perfect simplu: zise. personal. timpul imperfect. se inchia.'. implicit. a II-a. diateza activa. cele de negatie si cele de continuitatenu indeplinesc. tranzitiv (folosit absolut). devenit maroa a acesteidiateze). Cateva modele de analiza: umbla . timpul prezent. in alternants . are valoare de "dativ etic". I plural.verb personal (in text. diateza activa.. $ Forma de perfect compus: (. modul conjunctiv. subiectul este inexistent).. voia . a III-a singular. Testul nr. pers.'_. predicat verbal. diateza activa.+ infinitiv). ca formant al acestora. [. predicat verbal. ~". i % Conjllhctia6tsta. diateza activa. Se intereseazd de timp pierd).. b. a III-a singular. a HI-a singular. predicativ. grafic. predicativ. pers. modul indicativ. mai pot aparea: * dedit . apare. a lII-a singular. a Ill-a singular. se ie. singular. . modul indicativ. Modele. conj. se ldtea. cu cea de atribut pronominal In dativ. sa spun . zi . ".. @ intr-una . predicat verbal. 0. predicat verbal. intranzitiv. Sa nu se confunde cele doua predicate pasive. pers. b.J. a II-a. nedublata (Vine!on ori poate aparea . Sa nu se confunde utilizarea verbala cu cea adverbiala. reflexivul intra in structura verbului si. '". A. predicativ. al doilea fiind eliptic de "U"H~a~l.verb personal. In toate constructiile. neregulat. '~._. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv se. pers. pentru recunoasterea iii analiza fiecarei forme) "" •. modul indicativ. conj. in care se include cu functii diferite: ca maroa a diatezei reflexive sau ca maroa a reflexiv-pasivului. intranzitiv.=12p. pers.verb personal. timpul imperfect.. care variaza intre statutul de component al unor forme verbale.n fraza. cat ~i.. se lungea. prezent. Momentul ciind va pleca se etc. a III-a. timpul viitor.. Model de analiza: zise . predicat verbal. dupa semnele punctuatie [. (ciite 2p.$i Forme de viitor: are sa cadd (rdu). <?> ciind va ~ adverb relativ-interogativ sau relativ propriu-zis + auxiliar viitorului (Nu stiu cand va pleca.adverb de comparatie.blle$hi tela. 1. B. diateza reflexiva (pronumele reflexiv fi-. modul conjunctiv. se ldtea. se intdmpla. tranzitiv. predicativ. ada.. 5. nu scdpau. I. cea predicativa ~i cea nepredicativa. . tranzitiv (in context. diateza activa. 100 4x3p. modul indicativ... a IV-a. ~i eel de component cu functie tactica de sine statatcare: fie cu functia de complement (directsau indirect).'. tranzitiv. pers. modul indicativ. timpul perfectul compus. cuprindea.=4p. 10.liza. pierzandu-se 0 propozitie.tI I 4.

auxiliar al viitorului arhaic. Pentru gerunziu: . are sa cadd (rdu) .=4p.=8p. dar nu e sigur. . complement circumstantial de timp. Total 6=60p. predicativ. dupii viinat .=8p. pentru morfologie. este nepersonal si nepredicativ). cu valoare de "dativ etic" (vezi ~i 1). fiind obligatoriu pentm sensu] contextual al verbului (in: te duci. -'-numepredicativ(Dorin!a noastrd este de a giisi intelegerey. diateza reflexiva (cu marca reflexiva trecuta inaintea regentului putea). a fi chemiind . .complement direct (Terminii de rezolvat fnaintea tuturor).adverb de mod. a II-a. are sa cadii (rdu). . . (ti-)ai gdsit .verb personal. a IV-a. conj. intranzitiv. 5x4p. . tranzitiv (folosit absolut). b. (cate 2p. avea (un mestesug) ~ verb de sinestatator. pentru analiza sintactica) 7x2p. predicat verbal. complement circumstantial de scop. 2x2p. . reflexivul. '" Alte valori morfologice ale luifi: .se intiimpla pozitia subiectului apare 0 subordonata subiectiva conjunctionala. modul infinitiv. . 2p. (a-lsi inchipui. 7. varianta reflexivpasiva (in: se capata). seie. tot (mestesugul} . predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ). n-ai cum sa-l ocolestiy: d. nu are functie de parte de propozitie.conditiona~ infinitiv (Peate sa fi venit. in 3x2p. conj.complement indirect (Este aptd de a-si reluastudiile). a. as mat sta. . predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ). fara autonomie morfosintactica.copulativ personal (Cartea imi este utilii). 2x2p.~.=4p. predicat verbal.=20p. ~ Alte valori sintactice ale lui a fi: . trebuia sa te gdndestiy. care.verb personal. A$ fi venit dacd stiam. .complement de relatie (De stat.ic:a. personal.~20p.doua verbe lipsite de pozitia slntactica a subiectulul. prezent (lipsit de marca a. 3x2p. .rumCli modul. giindeste-te bineJ).auxiliar al perfectului compus. de conj.complement oiroumstautiul instrumental: Si-a [/ljJll(itu~it lulind medicamente. complement circumstantial de mod. (n-)oi fi .preg. I.verb personal. pentru functie.element predicativ suplimentar: 0 simt chinuindu-se. 103 . Tara autonomie morfosintactica. Inainte de a fi refuzat postul. Tara autonomie morfosintactica. 6.rolul reflexivului: . '» In primul grup. intranzitiv.auxiliar al viitorului. modul gerunziu. fiind precedat de regentul putea). se ldtea. 2x2p.auxiliar al perfectului conjunctiv. dar mi-e urtit pe fntuneric). pentru supin: . a IV-a. atribut adjectival. predicat verbal.=4p. intranzitiv.complement circumstantial de timp (Piina a te decide. . fura functie de parte de propozitie: b. .verb pmonal.nume predicativ (Suferinta lui este de neimaginatv. . reflexivul are statut obligatoriu.complement direct: Simt adiind 0 boare de vdnt. ci a devenit marca a diatezei reflexive. complement direct.=6p. Tara autonomie morfosintactica. tranzitiv.auxiliar al prezumtivului.copulativ impersonal (Este uti! sa cunosti acest nou program). .tjY{r. ziimbind . desi nu intra in structura verbului.st tot a reusit. modul gerunziu(face parte din constructia gerunziala absoluta Si mai mergdnd ei 0 bucataj. 2p. . (a-si) inchipui ~ verb personal. (2p. (ele) tot (nu scapau) . .. n-avem a duce . se lungea. c. con} a III-a. lp. are forma de infinitiv.=20p. . pentru statutul fiecarei forme de reflexiv In acuzativ) 4. 2x4p.complement circumstantial concesiv: Neinva!iind mai nimic. . de con].=16p. A. 8.maroa a diatezei reflexive.predicativ impersonal (Cdnd este sa se intdmple necazul. a fi chemdnd . corelativ al propozitiei concesive. 5x4p.ajungea (la stele) . De observat ca se grupeaza nu cu infinitivul.verb autonom. * In al doilea grup.adjectiv pronominal nehotarat. diateza activa.auxiliar al pasivului iSolutia este aplicatd in tratamentul cancerului). Grupurile: ti-ai gdsit. se inchia. . ci cu regentuI poate (ca particularitate de constructie a acestui regent).maroa a diatezei pasive. a IV-a. predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ). 2p. a.subiect (Nu-mi este usor de spus asemenea cuvinte). pentruexemplu) 4x4p.complement indirect (Se pregdteste de plecat in strdindtatey.=6p Total 7=29p. 5x4p. se intdmplay. aici. Alta valoare: pronume nehotarat (Crede tot ceea ce i se spune).=14p.complement circumstantial de mod (A in tra t fara a face nici eel mat mic zgOlnot). deci intra in structura verbului.lJlergiind . (cate 2p. cu sens activ. predicativ. . conj. respectiv a predicatului. intranzitiv. . 4x2p. mcdul supin. diateza activa.atribut verbal: 0 femeie suferind este 0 imagine tristd. Pentru infinitiv: -subiect (Nu se poate spune edt a suferit). nu are rol sintactic autonom.

nu " si . si nu smtactic. verbul apare fie la diateza reflexiva. ~ifi) + gerunziuI. predicate verbale. a. are rol stilistic. (da~g/ ~. " articol demonstrativ. de mod." . de timp.c. 3. . -. in structuracaruia se include infinitivul. ® valoare conditionala (De-at veni mdcar 0 data. Hai si tu eu noi). asa de grozav .compl. eire. varianta obtinuta prin caderea lui v-..leaga parti de propozitii si propozitii de acelasi fel. dacd. De deosebit intre calitatea sintactica a verbelor (verbe personale si predicative) si calitatea de moduri nepersonale si nepredieative. (lp.stabilesc relatii de subordonan!'in Trai~. oare. de mod (eu regent subinteles).i narativ"· " intra in componenta ~nei locutidni adjectivale (alta bdzddganie Iii mai Iii). Total general=270p.compl. eire. 5. i~i pastreaza aeeste earaeteristici de constructie si daca apare la un mod nepersonal (infinitiv. Total 9=34p. 2p. . ~i nu conjunctivul. eire. alcatuita din doua auxiliare (a. de ajungea eu mana la luna'). asigurand. numai in arc se inchia tot mestesugul ~i puterea omului). la Creanga. cu. CU. adica un verb care admite un subieet personal si care nu se construieste eu un nume predicativ. de mod.. lp. '/ " eirc. din. D. nu. e cunoscut sub numele de _. @ prepozitie cu valoare modala (miroase a paine calddy.stabilesc relatii de subordonare In propozitie.compI. eirc. asa de tare . pentru exemplu) . generatoare de mari confuzii. numai. dacd. asa se lungea de grozav. de mod. la.!> (1. TotallO=27p. (semladverbe) diu (are sd-ti caddt .=22p .a. . . de. cd. in constructia ti-ai gdsit. 5p. a. altfel spus. ca in limba actuala. cdnd . nu ocupa 0 pozitie de sine statatoare. atunci . @ artieol genitival (carte a profesorului). de. circ. niciunul nu este la diateza activa pronominala. De aeeea. un fapt de natura terminologies.leaga fraze si fragmente ale textului. pentru fieeare noua valoare. ~ & conector textual. scdpau de ddnsul. pentru eel de conjunctie) mal sus . 2. <:If conjunctii coordonatoare: dar. 0 pocitanie de om (primele introduc complemente. b. eire. cum (l-a fi chemind) . " conjunctie subordonatoare consecutiva (asa se ldtea de tare. b. forma compusa. de.+2p. (1p. supin sau gerunziu). fie propozitii de acelasi fel (Ochila se ie dupd Harap-Alb ~i pornese tuscinci fnainte). sa. cu. * valoare concesiva (De piatrd de-ar fi fost. de loc.compI. Astfel. obtinut prin caderea lui v. 2p. pentru fieeare adverb eu functie sintactica) 9xlp. Cu Cunetie sintaetica Fiirii Cunetie sintactica unde(te dud) . inainte . 'ill n-avem a te duce . forma populara si regionala (rochia a noua). sa. mama dracului locutiune interjectionala. iaca . stabilind legatura intre fraze. 2p. De observat ca niciuna dintre fonnele atone de reflexiv din text nu au independenta sintactica sau.auxiliar al prezumtivului. '3' adverb de mod de intarire (daca n-oi fi §i eu acolo. dupd. = 1. (lp.eompI.pierdere" a unui predieat.II prepozitie: n-avem a te duce de mana. (2p. irifr6ducanCl'pfopozltii subordonate. obtinut prin caderea Iui v. tnselati. la. " valoare finala (Vino de-mi cumpdrd medicamentelel). reflexivul. de timp. '. legand fie parti de propozrtie de acelasi feI (ex. tot.=9p. pentru statutul de prepozitie. sg. si. cd.prepozitie devenita maroa a infinitivului. .# prepozltii si prepozitli compuse: fara de. Mai speciala este forma de prezumtiv prezent. 9. apoi "narativ".B. si.compl.+2p.a III:a. numai. pe sub.. maio atunci . ® De observat viitorul arhaic (n-avem a duce). in. si tot nu putea rdmdne indiferent).riarativ". si. dupd. mai. decdt. fie la diateza reflexiv-pasiva.. . ca.doua interjectii integrate sintaetie. eu valoare de "dativ etic". la. & prepozitie din components unei prepozitii eompuse (jara de) si a unei locutiuni adverbiale eu valoare superlativa (asa de lesne). eire. hai. intr-un text de factura populara. de. dar.din auxiliarul va.compl. si do ar. pentru fieeare semiadverb) (2p.compl. de loe. eire. de loc. introducand parti secundare de propozitie. de cuprindea pdmdntul in brate.compI. (pe) acolo . dar care poate genera mari confuzii. # eonj~~ctie coordonatoare copulativa. in.(din auxiliarul viito~l~i va). pe. neintegrata sintactic: b.+2p. n-. . $ Atentie la omonimia formei regionale de viitor si a celei de infinitiv (a da). pentru fieeare forma diferita) lOp. 11 x2p. de.compl. inaintarea naratiei. '3' a fi chemdnd . un verb personal si predieativ. de timp. 2p.. 105 104 .~lJ0iliar regional al viitorului pentrupers. ai vedea cd te-ai 10. prin posibilitatea dej. eire.element predieativ suplimentar. (pentru rolul in marearea relatiilor) $ conjunctll subordonatoare: dacd.4. cu. $ conectori textuali: si . ultima introduce un atribut).

4x4p. ". (cate 5p. Pentru deciit intervine ~i fenomenul de ambiguitate.6. . cum. complement indirect. introduce subardonata atributiva. De observat ~i ambiguitatea unor semiadverbe: mai. numai). interjectie. 8 I.. forma atona.de intarire (~i). se include in P 2' unde indeplineste functia de subiect. ambe1e semiadverbe de cornparatie: ca poate functiona ~i prepozitional. . introducand subordonata P3. In. cazul dativ.1.subiectul predicatului impersonal nu se pare este realizat prin partea de propozitie "complexa" a fi 0 umilintd.pronume relativ. ehiar si predicat (in uncle utilizari). I. 7. element predicativ suplimentar etc. (fntemeiat) pe drepturi . 2. Pentru P3 .•• pasiva.. cu rol de nume predicativ (al copulativului e). Solutie: b. tat apare si ca semiadverb de continuitate. dedit poate functiona atat prepozitional. vezi testu12. 3. pentru gerunziu: complement indirect.pronume reflexiv.de restrictie (daar.=lSp. 4p. a II-a cu valoare "geneiala". pentru fiecare subiect din Pj) 2p. in cazullui a. ca orice reflexiv complement direct.solutia b. Al doilea "ceea ce". Total I=28p. a relatiei de genitiv. un subiect de pers. 4..subiect exprimat prin pronumele relativ care. cazul nominativ. c. prepozitie neologica asociata cu un numeral. . dar ~i cu rol corelativ. 8. sunt posibile si alte valori: auxiliar al perfectului compus. cazul acuzativ.. Testul Dr. . pe Hl. cazul dativ. d. alcatuita din copulativulla infinitiv afi si nurnele predicativ umilintd. complement de scop. b. Pentru P2 .. apare ca morfem de gradare..subiect inclus (am vrea).pronume nehotarat compus. te . care se afla la diateza activa pronominala). In P 2 . Pentru fiecare mod nepersonal. pentru marc area relatiei concesive. 4p. $ De remarcat grupul adverbelor relative: unde.=16p. element predicativ suplimentar.-.A te supune cuival/ care nu e dedit fiinta ta inaltata21 nu mi se pare a fi a umilintd! I. 9. a. trecand la diateza reflexiv- fuI7). singular.=4p. Pentru P 4 .. iar in P 4' ca parte de propozitie.infinitiv. a sili . si anume: . .de negatie (nu). In PI -i!. pronume demonstrativ semiindependent. la nivelul propozitiei. cand impune direct cazul acuzativ teste mai bun decdt mine). atunci cand impune direct cazul acuzativ (este neascultdtor ca tine). TotalII=16p. Pentru P1 . cuiva . pastrand acelasi statut de element inclus in doua propozitii: in P 3' numai cu rol de relatie. 2. presupune identitate de referent cu subiectul.. Valorile din text si numarul de valori cerut suplimentar nu epuizeaza lista extrem de bogata a omonimiilor morfologice si lexico-gramaticale caracterizand aceste forme (de exemplu.sili). U. a II-a sg.. Solutie: complement direct.. de exemplu.> apar doua subiecte exprimate. pers.ngarolul de parte de propozitie. in anumite conditii gramaticale. cat si conjunctional. care . nu ceea ce am vrea31 sa sefi intamplati/. recunoasterea devine subiect (ca urmare a schirnbarii statutului regentului. cu rol de subiect (al predicatului e a . prezenta acestuia este sugerata de aparitia reflexivului te (a te supune).subiectul constructiei infinitivale a fi a umilintd este realizat prin verbulla infinitiv a supune.icand introduce 0 propozitie cornparativa (situatia din text). adjectival). . prepozitie pentru marcarea analitica. mi . care si-a schimbat diateza. Solutie: b. 2p. la nivelul frazei.pronume personal. ~. atribut adjectiva1. 107 106 .. fie ca accepta aceasta pozitie. ~ Atentia la statutul lui ca si al lui deciit. 0:. I. 4p. si-a schimbat functia sintactica din subiectin complement direct (traim ceea ce). ~ apare si un subiect neexprimat al infinitivului a supune.participiu (se comporta.. pentru infinitiv atributverbal. data fiind omonimia cu semiadverbul de restrictie (n-a venit decdt el). . d. De observat ca trasatura "impersonalitatii" poate avea manifestari sintactice diferite: fie di verbul nu admite deloc pozitia sintactica de subiect (vezi I-a fi chemdnd cumva). 3X2p.de interogatie (aare) etc. Solutie: subiect." co . inexistent Ia celelaIte adverbe cu functie sintactica.infinitiv.subiect exprimat. De exemplu. 3x5p. un subiect al verbului predicat si un subiect al infinitivului. complement conditional.lstarie se cheamdl/ ceea ce s-a intdmplat cu adevarar/. care. il au ~i pe acela de relatie.=6p 2p. . ca orice participiu. complement de exceptio. 4p. . ciind.subiect exprimat prin pronumele relativ compus ceea ce. 1. complement opozitional. dar ~i ca semiadverb de continuitate sau de repetitie. pentru supin: atribut verbal. complement indirect. care. forma atonal complement direct (al infinitivului a supune. a refuza .+2p. intemeiat . 4. pers.. (cu valoare "generala").punc- 3. 2. singular. {~De observat valorile semantice diferite ale adverbelor: . sunt posibile ~i alte functii sintactice.subiectul se realizeaza ca propozitie subiectiva (subiectiva P 2). dar 0 realizeaza ca propozitie subiectiva conjunctionala sau ca mod nepersonal. dar a carui asezare nu este in P 4' ci in P3' unde are si rol de relatie. forma regionala.

sg. modul conditional. si anume: * (a se) fine . forma atona. gradul comparativ de superioritate. neregulat. eazul nominativ. exprimat prin substantiv.verb personal. ~ n-a fost (rdu) . exprimat prin substantiv. masculin. In P 2: subiectul este inclus (mdresti). 4.complement direct al regentului tranzitiv ar ji putut. 1.. (nu. contextual. sing. genul neutru. a III-a. a Ill-asg.subiect al infinitivului impersonal. perfect. (2p.complexa". Total IV=40p. intranzitiv. e) dedit fiinta .acuzativ. sg. de pers. articulat cu articolul nehotarat proclitie o. sg. nominativ. it apar si doua subiecte neexprimate ale infinitivelor a (te) crede. 4p. <x. alcatuit din: . tranzitiv. morfologie) 4p. deductibil di~ subiectul infinitivului care Ii urmeaza. a. subiect multiplu (vezi si realizarea acordului).numele predicativ rdu (vezi V. alta data s~~inteles: ~ subiectul verbului predicat este subinteles. fie ca este interpretat ca pasiv (0 constructie pasiva devine. exprimat printr-un pronume nehotarat compus. subiecte de pers. (a) face .. e mai bine . impersonal. care este la diateza activa pronorninala) . pers.= 12p. a IV~a. 1). grupul datoria si idea lui devine. m. se exprima printr-un substantiv (provemt pnn co~verslU~e din adverb). a IV-a.nume predicati v pe langa verbu~ c~pulativ la infinitivji. feminin. predicativ. se acorda in gen ~l numar cu subiectul (masculin. pentru fiecare modificare) 2x4p. precum nu se tine seamii florii de mirosul ei sau soarelui de lumina3/ pe care 0 riispa.copulativul ji. cu valoare "generala". (2p. pers. b.!n ceruri nu se poate tine nicio socoteald' I de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul altuitr/. nearticulat.exprimat prin adjectiy:_calificativ. fata de primul copu~ lativ (e).a grupul sunt mdrite este interpretat ca predicat nominal.la~l re~~nt: putea. precedat de adverbul de restrictie decaf rara functie de parte de propozitie. morfologie. forma arona. ~ datoria si idealul se transforma din complement direct multiplu In subiect multiplu. complement direct (al infinitivului. cazul acuzatrv. it mai bine .subiect. de pers.complement direct (are ca regent i~fini~ivul tranzi~iv face_). sintaxa) 2x4p. TotaLHl". nominativ. VI. 2p. a III-a. a IT-a (cu valoare "generala"). (a fi) rdu . pers.. _ e . exprimat prin substantiv in nominativ..=8p '.verb copulativ. 3x4p. forma negative. $ e om . lipsit de mar~a a (fiindca regentul este a putea).. Om in adevdr bun e numai acelal/ care ar ji putut ji rau21 $i n-a jost3/. exprimat prin infinitiv. Modificari: ill se introduce un nume predicativ (nu e altcineva). unul al predicatului propozitiei Yar celalalt al infinitivului. . a II-a. lipsit de marca a. nominativ. pers. comun. nu are autonomie sintactica. avand ace. alcatuit din: it e . . $ unpredicat tranzitiv este inlocuit cu unul intranzitiv. <$> 108 109 . 5x4p. intranzitiv. dar eu alte caracteristici sintactiee: personal ~l tranzitrv. ~e~lt de verbul impersonal nu se poate. este alcatui~a di~: .t a te crede mai mic! I: mdresti In acelasi timp datoria si idealul tiiu2/. 2p. feminin. 5p. nominativ.subiect(cerut de verbul impersonal se poate). morfologie.pronume reflexiv. la a carer "subintelegere" trimite prezenta reflexivului complement direct te (vezi supra. (cate 4p. apare exprimat numai verbul copulativ. personal. realizat ca parte de propozitie". 4p.se (pare) . 2x5p. . 4.o data expril~at. In p 2' apar doua subiecte ide. 1.=20p. . (a ji) 0 umilinta-« nume predicativ al eopulativului la infinitiv.predicat verbal. exprimat prin substantiv. modul indicativ. $ subiectul infinitivului este exprimat prin substantivul oamenii. data fiind particularitatea de constructie a lui putea. 3. (a) te (crede) .v~fl&hIl gupatru ~orme flexionare. ill ar fi putut . complement de exceptie. 3. in oricare interpretare. caci are ca regent pe a putea. 1. gradul pozitiv. rv A te crede maimare e totdeauna ma/binede?:a.p. 3. _ om .predicat nominal cu nume1e predicativ subinteles. devenind maroa a diatezei reflexive.pronume reflexiv.ntice.=16p. 4p. (a se) spune . conj.).=10p. prezent. a II-a (cu valoare "generala").complement direct. conj. neregulat. 2p. difera numai timpul si forma: perfect compus. a II-a sg. inaceste noi conditii.. 4. diateza activa. a III-a sg. w socoteald .. riiu . sg.. 5p.nume predieativ. la infinitiv prezent. ifl. exprimat prin adverb de mod. sintaxa.predicat nominal impersonal. ~ grupul decdtfiinta devine. comun. a+j3=8p. . sg.. conj.nume predicativ.. In P apar doua subiecte exprimate.nume predicativ. 2).. Total V=37p. (2p.. realizat prin infinitivul a crede. sg. fi riiu . intranzitiva). 5p. 2. analiza sintactica) V. 2. exprimat prin infinitiv Tara marca a.=8p. lit l.53. 4x4p. exprimat prin verbul ~ p'utea. cazul acuzativ.nde:jte4/.predicat nominal. singular. nearticulat. It un predioat tranziti v este inloouit de unul lntranzhlv. In PI: Oil apare un subiect exprimat: este subiectul predicatului. artieulat eu articolul hotarfit enclitic -a. copulativ.

_ cazul.direct.acuzativ.+ 1Op. In text. prezenta prepozitiei de. fiind intranzitiva. 2x2p. 2. Cdnd faci un lucru bun! I. 3x4p. tranzitiv (folosit absolut). Alte functii sintactice: *' complement direct (Ma gdndesc ce sa citesc). . de mirosul. pentru explicarea modificarilor) lOp. masculin. ca maid a reflexivului (cu valore impersonala). pentrunoua forma. care este la diateza activa pronorninala). exprimat prin verb predicativ. . In p5 _ subiect realizat ca propozitie subiectiva (vczi subiectiva 7 sa n-o mdntui). * 4x4p. (cate 4p. lOp. e inviitat 4p. pers.lnvil/iltvr de oament inseamna acela// care e gata oricdndi/ sa te fnvete3j si are oricdnd'/ si despre ce sa te fnvete5j I. a III-a. impreuna cu 111 . i~i pierde. P se transforma din propozitie de sine statatoare intr-o consiructie infinitivald relativd (vezi infinitivul lips~t de ma~e~ ": fnvata)' urmarea sintacticaeste pierderea unei propozitn ~l transformarea ei intr-o parte de propozitie "eomplexa": un complement direct. ada .=lOp.Solutia: b.: singular. 3. se explica prin integrarea acestui pronume relativ ~i in P l' predicatul din P 1 fiind eel care selecteazaaceasta prepozitie (se tine seamd deceva). fiecare-si zice2j cd esti in stare'/ sa-~ indeplinesti si singur'/. modul sup in. d. pierde valoarea pronorninala. feminin. 1Op.+2p. forma atona..=l6p. In P 4' subiectul este subinteles. * un atnbut verbal (avand). Total VI=54p. a III-a pl. ! VII. a III-a sg. complement indirect Calinfinitivului. pers. Explicatie: ~ pe care -este complement direct in P4. Solutia 0. apare cu functiile: subiect (care) si complement indirect (despre ce). 2. capacitatea de a avea subiect. exprimat prin locutiune adjectivala.=24p. fiind !nlocu~te ~u partt de propozitie echivalente. aldoilea.doua complemente indirecte. exprimat prin verb personal. 4. 3x5p. . neutru. sg. caci locutiunea verbala a line seamd. b. pers. . nominativ. exprimate prin substantive in acuzativ (caz cerut de prepozitia de). 2x5p. reiacomplementul antepus pe care.. a II-a (cu valoare .pronume personal.=20p. cazul dativ. face parte din structura locutiunii verbale si. 110 5p.este complement direct in P 2 (are ca regent infinitivul ada). conj. exprimat prin su~st~ntiv co~un.subiect indus de pers. IX. Solutie: a. 3. # complement indirect: Ion este demn de numit in aceastd functie. astfel in cat inforrnatiasemantica global~ rarnane 11eschiinbata. "generaHi"). ~• In P . forma atona. (lOp.. (cate 2p.' ~. cazul acuzativ.In P3' subiectul este inexistent. elementpredicativ suplimentar (Mri gdndesc ee-l vor numi).complement indirect (determina adjectivul datori).=4p.identic cu prima aparitie.dispar elementelc de relatie specifice frazei (pronumele relativ care si conjunctia subordonatoare sa').. 1. vm. I. diateza activa pronominala. sg. al do ilea.nume predicativ. de invdtat . .~p. inseamnd acela gata oricdnd a te fnviita si avand oricand st despre ce sa te invete.solutie b. articulate cu articolul hotarat enclitic. deci exceptia dela regula de constructie a complementului direct. implicit. 6x4p. predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ). exprimate prin substantive in dativ. con].. * nume predicativ: Suferinta este de nesuportat. . primul este feminin. (a-)~i (da oamenii) . fee 5p. primul este neutru. tranzitiv. .c~.~p 2x2p. feminin. modul infinitiv. 2. 2p. 1.dispar trei propozitii subordonate. singular. formeaza. nominativ. pentru fiecare subiect) ?l (nu) se (poate) -pronume reflexiv. forma atona. Exemplu pentru solutia a: Elevul este inviua: sa gdndeas. $ subiect: E periculos de folosit acest aparat. 1• I'n P l P3' P4' P6' P8 . la 0 faptd rea insd. .subiect exprimat prin pronu1Tlele nehotarat fiecare.complement direct (determina verbul tran~ltIV nu mantuiey. Total VII=50p. pentru fiecare subiect) .nume predicativ..~16p. 2.sunt eliminate componente recuperabile semantic (vezi copulativul e) si se introduc sinonime si~tactice \conjuncti:u! este inlocuit eu infinitivul). 4x4p. 4. 8x2p. @ numepredicativ (Mri gdndesc ce va ajunge mai tdrziu). (ar fi) piicat . . . nearticulat. atdtia se gdndesc' / ca poti obosii/ si ar fi pricat7j sa n-o mdntui8/. * de ceea ce . a predicatului. articulate cu articol hotarat enclitic. Total VIII=45p •.~16p. sens activo 3.pronume reflexiv. ~ (nu) se (tine seamd) . soarelui . devenind maroa a diatezeireflexive (cu valoare impersonala).=l2p . neregulat. In p2 _ subiect exprimat prinpronumele nehotarat atdtia. (esti) III stare .douacomplemente indirecte. personal (numai mo~ul este nepredicativ si nepersonal). Solupa 6 SoIutia 'Y a.florii. @ 0 (rdspdndeste) . complement .=15p. de lumina . prezent. si anume: * un atnb~t adjectival (g~ta): <t> un complement indirect (a fnviita). . 4. in constructie irnpersonala.

vezisi testu19 (punctul I. 2. In absents acestuia. -si . in cazul din text. pers.n. (md) supiirii . diateza activa (pronumele se uu este legat sintactic de a putea. 1. a III-a sg. pers. b. pentru gruparea cu putea. care. tranzitiv. personal. fata de regenta. ~i functiede parte de propozitie. de altfel. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). 3. complement direct. a. pers. Atentie lasituatia proriirmelui relativ care se include in doua propozitii.predicat verbal. a III-a sg. modul indicativ. (poti) obosi . de aceea. a III-a sg. {~Prezenta predicatului nominal impersonal (sau a expresiei verbale impersonale. 4. cazul acuzativ. diateza reflexiva. Este motivul pentru care n-am interpretat infinitivul a supune ca subiect allui piirea.vezi mai sus -I. intra In componenta verbului ~i a predicatului. cu ~ rol de relatie in regenta. Pentru solutie. cazul dativ. X.pronume relativ. . Xb=41p. III. impersonal (se construieste cu propozitia subiectiva cum te portis. reprezenta este tranzitiv. care este feminin. * Luand articularea drept criteriu de distingere a subiectului de numele predicativ. intranzitiv. dar cu rol de parte de propozitie in subordonata. 3. a III-a sg. II. Sp. predicativ. a III-a sg. diateza activa. verb aflat la diateza activa pronominala.=15p. Pentru interpretarea sintactica a constructiei cu pdrea. altfel spus. 6p. el apartine infinitivului urmator: nu poate a se apdra ~i "trece" inaintea lui putea. verb predicativ. . a III-a. 1. <a. nu supdra .. modul infinitiv prezent. ci ca subiect al subiectului postpus acestuia. pers.. -I . a III-a pl.. cere prezenta unei constructii cu trei termeni. C 2X5p. cum demonstreaza dublarea substantivului antepus prin forma atona o. ( . determinantul precedat de restrictivuldecdt nu mai are functia de complement de exceptie. IV. modul indicativ. 2.. intranzitiv. Total general=420p. 3. nu poate . cu exceptia genu1ui. 112 5p. pe cine . ca nume predicativ si. au constructie total diferita: spre deosebire de copulativul fnsemna.apdra) . conj. spre deosebire de cea personala "EI nu se poate obosi"). forma negativa. 4. verb predicativ. propozitia care urmeaza a fost calificata ca subiectiva. forma atona. Atentie si la verbele sinonime fnsemna ~i reprezenta. ca particularitate de constructie a luiputea).. exprimat prin verb personal. ceea ce explica selectia prepozitiei pe. a II-a. expresia verbals impersonala ar fi pdcat (cate 4p. diateza pasiva. un de este pasiv). Total Xa. acuzativ. ~iatalucrn X. fiind subiectul acestei propozitii. cazul acuzativ. a IV-a. complement indirect al verbului zice.pronume reflexiv. cu numele predicativ realizat prin adverb (mai biney. De retinut ca statutul de nume predicativ se pastreaza si in conditiile in care verbul copulativ apare la un mod nepredicativ (vezi afi 0 umilinta'). introducand 0 propozitie completiva directa. afost prins . 3. h.predicat verbal. se explica prin aparitia in pozitia subiectului a unui infinitiv (a crede). complement indirect: Sunt gata de a obosi pentru ideea noastrd. care cere prezenta unui determinant al verbului in raport cu care se stabileste "excePtia" sau. Verbul a crede este semantic autonom (vezi. • Nusepoate obosi din (In'~iti~~.. conj.j-. vezi X. care este la diateza activa pronominala). forma atona.. "exceptia" se stabileste in raport cu numele predicativ.OlllCn ' . desi sinonime. forma atona. este complement direct. hotaratoare a fost calitatea lui impersonala (mi se pare).pronume personal. pentru fiecare utilizare) 3x5p. nume predicativ: Interesul lui e de a nu se obosi prea tare. perfectul compus.. (a) se (.. care este nearticulat. predicativ. ---. am interpretat substantivul istorie.a impersonala a enuntului.. verb predicatrv.verbul copulativ ar fi.pronume reflexiv.predicat verbal. Nu supdra! I pe cine nu ~tie21sa se supere'/. pers. si sinonimia cu "a crede ca esti mai mare"). Numai intr-o constructie personala subiectullui pdrea preceda verbul (El imi pare nerecunoscdtor I a fi nerecunoscdtory. $ Atentie la cele doua constructii cu verbe copulative apropiate semantic: se cheamd (in 1) si inseamnd (in 3). pentru fiecare nume predicativ) 3.r.predicat verbal. cum mai este numita).predicat verbal. sa se supere . ceea ce explica interpretarea lui ca verb de sine statator con113 .. care obliga fie la constructia cu 0 subiectiva (Mi se parea sa fie 0 umilintdi. fie la constructia cu un echivalent infinitival CMi se pdrea a fi 0 umilinta'}. 1). De observat caracteristica de constructie a complementului de exceptie. complement direct (al infinitivului apdra. 4. pers. complement direct. Sinonim sintactic: nu paate sa se apere. diateza activa.verb predicativ. tranzrtrv (primeste completiva directa).pronume reflexiv.. (n-)o . a. I. se (gdndesc) . conj. masculin.=10p. ¢. se include sintactic atat In P 2' cat ~i in PI: in subordonata are functie de relatie. personal. Ii lipseste marca a (avand ca regent pe a putea). tranzitiv (devenit intranzitiv in context. forma atona. si-a pierdut valoarea pronominala si a devenit maroa a diatezei reflexive. sublect: 4. tranzitiv (primeste complementul direct ma'). prezent. (cate Sp.. a. exprimat prin verb personal. atunci cand amandoua se exprima prin substantiv. .

2. V. 2. determinantul supinului nu poate fi decat complement direct. d.rni-e greu ca ell sa rezolv". cu obiectul direct neexprimat. se merge. ar ji uti! (sa). "ma pregdtesc sa rezolv ell"). pentru solutie. In aceeasi serie.· se integreaza sintacfic ·In ambele propozitii (in regents ~iIn subordonata). f.« dificil sa se rezolve / sa jie rezolvat"). se deosebeste de I. deci cu statut de parte de propozitie "complexa".. a md supdra ceva). vezi supra VI (statutullui ceea ce). @ Prezenta adjectivului negativ nicio (nicio socoteald) este semnul de autonomie gramaticala pentru substantivul socoteald si are drept consecinp interpretarea grupului a nu se fine nicio socotealti ca grup analizabil. e nevoie. 115 114 . capacitatea de a accepta pozitia de subiect (vezi: se vine. 4. "modalitatea". $ De retinut ca verbele si locutiunile verbale intranzitive I~i pierd. * laudd pe mine). fie substantivul) nu admite substitutia cu 0 forma neaccentuata de pronume in acuzativ ~i nici dublarea cu aceasta (sunt imposibile constructii ca: *fi conteazd pe colegi. $ Dad regentul supinului este impersonal. neremarcata si neinterpretata corect. iar supinul nu primeste un complement de agent. grup constroit cu 0 propozitie subiectiva. «< in varianta analizabila. explicatia este mai speciala. a se supdra pe cineva. toate acceptabile. facand abstractie de prezenta relativului. in plus. 3. Tara nieio referire la persoana. Argumentare: $ Constructia cu pe (fie precedand pronumele.. 4. Testul nr. si nu din adjeo. variatie care. dupa un infinitiv impersonal (a nu se tine) urmeaza subiectul socoteald. de asemenea. Sintactic.V. pentru urmatoarele considerente: . atunci interpretarea supinului este arnbigua. * (3p. semn ca i~i pastreaza autonornia sintactica. ca grup locutional. Dar. exprimand. accentuata de pronume asezata in pozitia de obiect direct sa nu poata aparea tara prezenta formei atone (sunt imposibile constructii ca: apdrd pe mine.3. regentul supinului este un verb personal. atunci interpretarea supinului nu poate fi decat pasiva. supinul repeta acelasi subiect personal aI regentului. avandin vedere ca in aceeasi pozitie sintactica apare forma bine.pronume: nu poate (a ·se) 'apara devine nu se poate apdra. propozitienumaiin subordonata. *0 tdbdram pe ddnsai. Exercitiul atrage atentia asupra variatiei de constructie a verbului asupdra (a supdra pe cineva. ca subiect al supinului pasiv. este semnul clar ca forma accentuata nu ocupa pozitia unui obiect direct. 4. supinul reia ca subiect aceasta persoana.. relativul are rol de parte de . IV. cand sunt utilizate impersonal. un sens activ (vezi b. 3p. . Pentru constructia regentului putea + infinitivul. ar ji important (sii) etc. Interpretarea are in vedere numai calitatea verbului (verb la infinitiv). atutlcidinq se ~x'prilllIpFinforrn~ atonede . Dintre cele trei solutii. cat si unul pasiv (vezi e. In mod curent. unde Am terminat de rezolvat ~i Ma pregdtesc de rezolvat sunt echivalente cu "am terminat sa rezolv eu". si in acest caz. pronumele relativ se include in doua propozitii. grupul apartine seriei de expresii verbale impersonale. un de constructia E tare dificil de rezolvat poate insemna si . Pentru functia sintactica a relativului. Potrivit acestei interpretari. VIII. si nu ca locutiune verbala. avand in vedere ca.tennjnapJii acestuia.. 1. a. formal. unde. am preferat solutia nelocutionala. 1. ~i nu bun (face mult bine). preiade.substantivul pdcat accepta determinanti adjectivali Carji mare pacat). precum si dublarea cu 0 forma neaccentuata (vezi: lasd-md. cu predicat nominal impersonal. 9 I. @ Daca regentul este impersonal. acceptand atat un sens activ. h. considerate. VI. Raspuns h. lasti-md pe mine). unde pe mine are sensul de "asupra mea ". Alegerea unuia dintre raspunsuri depinde de sensul supinului sub aspectul diatezei. '$ In cazul constructiei las "pe mine. Este stiut insa ca norma romaneasca de constructie cere ca forma. avand deci un sens activ (vezi a. constructia las' pe mine este deci 0 structura tranzitiva absoluta. si nu ca verb copulativ ~inume predicativ. in cazul de fata. este posibila constructia verbului cu un pronume neaccentuat in acuzativ. ca si acestea. . "fmi rdmdne ca eu sa rezolv"). struit cu un element predicativ suplimentar (mai mare.« dificil sa rezolvdm ". Constructia ar ji pdcat este susceptibila de mai multe interpretari: '$ ca grup analizabil sau. se tine seama). e intuneric. pentru argumentare) 6p. 4. 4. 1.semantic. In consecinta. Am considerat ca riiu provine prin conversiune din adverb. ca apartinand nivelului propozitiei. Prin unnare. atrage grave greseli de analiza In ce priveste calificarea determinantilor. si anume: $ Dad. in consecinta. dar. respectiv mai mic). 4. * fi se bizuie pe colegi. In schimb supinul primeste un complement de agent (vezi c). dar exista 0 forma atona de pronume care trimite la persoana. putea nu numai ca se construieste Tara marca a a infinitivului. unde Mi-e greu de rezolvat ~i imi rdmdne de rezolvat sunt echivalente cu . numai in aceste conditii sintactice. b. in absents celei atone. derivand din constructia: lasd totul pe mine. In timp ce in I. VI. determinantul supinului accepts ambele interpretari: complement directsi subiect. dupa modelul constructiilor: e toamrui. dimpotriva. De retinut statutul constructiilor "relative infinitivale". adica atitudinea / aprecierea vorbitorului fata de cele enuntate. ar ji rdu (sa). Vezi si un exercitiu special in testul 9. iar ceea ce urmeaza nu poate avea decat 0 unica solutie de analiza. tiv. ci pe cea de obiect indirect prepozitional. e /rig. aparitia formei accentuate.vezi si supra. sedoarme si. fie ca avand structura ar fi copulativ + nume predicativ. ~i . dupa modelul expresiilor verbale impersonale: ar ji bine (sa). forma relativului fiind ceruta de functia indeplinita In regenta. in cazul de fata. determinantul supinului accepts 0 unica interpretare: de complement direct. VII. -'l Dad regentul supinului este impersonal si nu se face deloc rcferirea la per" soana. avand.ifie ca avand structura ar fi predicativ + subiect.

complement direct (regent: verbul tranzitiv nu lasiv. pronume relativ. IV. g. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a).=4p. 1. adjectivul dreaptd. se cade . nu se pdrea dreaptd . Ip. in mai.=3p. 6p. Total II=45p.+2p.nga verbul n-am vdzut). substantivulprofesor. lp. cazul acuzativ (cerut de prepozitia din). 116 3xlp. (este) ldudat . au ajuns profesor . i-au trim is pe Ion profesor.predicat nominal Zx l p.=4p. nu fie . subiect (pe langa expresia verbals are nevoiey. cum. e greu . participiile adjectivizate exprima calitati momentane ale norninalului subiect. adjective calificative.predicat verbal. 6p. oaga ae seama . Constructia permite introducerea altui substantiv in acuzativ pe care forma neaccentuata 11 dubleaza: l-au ales pe Ion profesor. n-a fi . e.=4p.predicat verbal (adverbul de negatie preia valoarea verbului neexprimat). b.ierau cusute de tocmeald". am constatat cd sportiva nu e pregdtitd. Total III=14p. e. (numele predicativ este exprimat prin adverb relativ).predicat verbal. 117 . pdrintii si-i supdrd. era -'-predicat verbal.predicat nominal. desi constructiile pasiva si cu participiu pasiv determina pierderea unei valente de acuzativ si deci pierderea posibilitatii de constructie cu un complement direct. . i. pentru argumentare) 5x2p. mai bine predicat nominal. cu ceasul in mana. 3.predicat nominal (numele predicativ. Argumentare: Desi sinonime. verbul i~i pastreaza cea de a doua valenta de acuzativ.=2p. a. *ii se suptird pe parinti). b. sta in cazul nominativ). ca si complementul de scop in vederea concursului "trimit" la existenta unui agent neexprimat si.predicat verbal. stau in cazul 2xI p.predicat verbal.predicat verbal. Total I=24p. reluat prin forma atona ii (regent: va reveni). numai una dintre constructii admite dublarea prin forma neaccentuata de pronume In acuzativ (sunt posibile constructiile: butonui il apasd.predicat verbal. k. sa. subiect (pe panga verbul se va alege). 6p. (cate l p. implicit. lp. a. auxiliarnl pasiv subinteles. b. este apreciat.predicat nominal . de tocmeald.t l p. complement direct (pe la. (lp. subiect (pe langa predicatul nominal este rdspunzdtory. complement indirect. 6xlp.I I 2. f. nominativ).+lp. al do ilea are 2p. sd fie burui . . pentru recunoastere. i.predicate verb ale.predicat nominal (numele predicativ. In exemplele date. 2. adjectivul participial invdtat. pentru analiza.predicat verbal. Sportiva e pregdtitd GU mare atentie in vederea can cursu lui. 4xlp. d. complement indirect (regent: te gdndestii. adverb re1ativ). I p.predicat verbal. se mira . c. sa dau . subiect (pe langa verbul a intrat).predicat nominal incomplet. a. 2. complement de agent (pe langa predicatul pasiv am fost ajutat).predicat verbal.preuicai veroai. la interpretarea pasiva. subiect (pe langa verbul se va intdmplay. Raspuns: da.=10p. Raspuns b. e . c.=22p.predicat nominal (numele predicativ. cazul genitiv. 4. trebuie . h. III. 't In constructiile: Prdjitura e prea arsd si fard gust. cazul acuzativ (cernt de prepozitia la). Raspuns b. mai bine . sd se preuteascd .+lp. complement indirect (regent: verbulintranzitiv sa md supdr). subiect (pe langa verbul s-a spus).=2p: g. pe prieteni ii invinuieste. ba . n. hdrsti .prenicat veroai. era frumoasd. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a). complement indirect (pe langa verbul intranzitiv la infinitiv conta).+ Ip. 1. j. Prdjitura e coaptd cu ceasul in mana. e. ce. h.predicat verbal (interjectional). are . lOp. Raspuns b. Pantofii erau descusuti. era darnicd . sta in cazul nominativ). Argumentare: Forma neaccentuatade pronume nu dubleaza substantivul marcat grafic. ciresele sunt coapte. Raspuns a. nume predicativ (pe langa verbul copulativ inseamnas.=3p.predicat verbal. 1. subiect (pe langa verbul invataj. d. .=6p. pentru caz) II x2p. semn ell substantivul marcat grafic se afla in afara fenomenului dublarii ~i deci nuindeplineste functia de complement direct. subiect (pe langa verbul s-a intdmplaty.predicat nominal (numele predicativ. . -i cum . cu atentie. g. Regentul este un verb din clasa celor "dublu tranzitive". Raspuns b. darnicd.r=Bp. adjectivul calificativ bund. fine mirue 3xlp.predicate nominale (numele predicativefrumoasa. Argumentare: -$ In constructiile: Prdjitura afost arsd din neatentie. 4p. Ip. nurne predicative (pe langa verbul copulativ va ajunge.. semn semantic ~i sintactic al functiei de nurne predicativ a acestor participii. j. f.determinantii: din neatentie. care pot fi coordonate cu alte calitati (vezi: arsd :jifara gust). t. or da . dar sunt neacceptate constructiile: *il apasd pe buton. 2xlp.face .predicat verbal. cazul dativ. 2xlp. ceea ce explica aparitia ca determinant a unui complement direct. c. cazul acuzativ (construit cu prepozitia pe). sd fie invdtat . d. sta in cazul nominativ). sta in cazul nominativ).. n-avu parte .

puteri . nearticulat. cat si inregenta. (eel) diniiuntru . a. pe .. vezi h. sing. ambele sunt introduse prin prepozitia fntre. un pronume.. se acorda in gen si caz cu regentulfapta (feminin.. exprimat prin substantiv comun.$ eea mai mare (mdndrie) . singular.atribut substantival prepozitional. dativ) ~i de la regula de construcpe a complementului direct (construit prepozitional. acuzativj. un pronume compus. un atribut pronominal prepozitional. conj. Total IV=43p. $ 0 2x2p.atribut substantival genitival. b. pentru roluI sintactic. masculin. cu forma de plural. al doilea. 2x2p.adjectiv pronominal nehotarat. introduce atributul substantival genitival a . e. plural..atribut pronominal in dativ.. genitiv).=l6p 8x~p. numar ~i caz cu substantivul eroi (masculin. acuzativ(cenit de prepoiitiade). ambele au gradul pozitiv..caiu!) . se acorda in persoana. lp. cu alta prepozitie decat pe). primul avand ca regent un substantiv. VI. acuzativ. iar al doilea. precedat de articolul genitival a. forma arhaica de masculin singular. ~ (mdndrie) a omului .doua atribute prepozitionale.atribute pronominale prepozitionale. exprimat prmpronume reflexiv. a . plural. genitiv). . se acorda in gen. exprimat prin pronume nehotarat.=4p. (cate lp. exprimat prin substantiv. exprimate prin adjective care se acorda In gen. * ciite 2x2p.atribute pronominale genitivale.=4p. vezi a. cu alte functii sintactice functii care reclama alt caz decat eel din subordonata (in a: este atribut pronominal genitival. numar si caz cu regentul pronominal (pers. exprimat prin adjectiv pronominal posesiv.doua atribute adjectivale. diateza activa pronominala. singular. este complement direct. preia articolul hotarat al substantivului. exprimat prin verb tranzitiv (in pozitia obiectului direct apare reflexivul).prepozitie simpla.'J:sr:~~~!~~p_~~I~. lp. V. eroi.=21p. @ (colaboratoru!) de . a III-a.atribut pronominal prepozitional.atribut pronominal genitival.. Total V=54p. cazul dativ. substantivul este defectiv de plural. personal si predicativ (numai modul. care 11preceda. modul infinitiv. timpul prezent.atribut substantival genitival. genitiv. (1p. pers. se acorda in gen. primul. aparand deci la acuzativ (caz cerutde aceasta prepozitie).. apar exceptii de la regula de constructie a subiectului (subiectul in genitiv. al doilea. 119 118 . masculin.exprimat a prin substantiv comun. atribut adjectival.$(deosebirea) intre aurul si eel . '* (aurul) de deasupra. de singular masculin. pentru sintaxa) 2x2p. $ (lauda) altora . exprimat prin adjectiv pronominal de intarire. ambele sunt exprimate prin adverbe de loco g.). acuzativ). primul. singular. numar si caz eu regentul (feminin.=16p.atribut adjectival. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui. precedat de marca infinitivului a si de prepozitia de. exprimat prin substantiv. se acorda in gen. $ (colaboratorul) al . lfiasculih.atribut verbal. clipii . sg.genitiv. ambele sunt exprimate prin pronume nehotarate in .. (0 scoald) intreagii . (in vederea) tuturora .prepozitie. a II-a. numar si caz cu regentul mdndrie (feminin.).g. plural. (refpectu!) de sine . cere cazul acuzativ. femirrin. morfologie) b. -# marilor (puteri) ascunse .Argumentare: In exemplele a . cazul genitiv. tribut substantival geiiitival.. ~orninati~).=4p. introduce complementul direct pe . pentru morfologie. $ (dreptul) de a . ~i anume: includerea pronumelui relativ atat in subordonata. in b. plural.:. in c. exprimat printr-un pronUil1e nehotarat. un atribut substantival prepozitional..=4p. A. @ (unui) singur adeviirat (scriitor) . pers. pers.e (faptd) a ta .este nepersonal si nepredicativ). 8x2p. d. forma atona. primul este un adjectiv calificativ antepus. gen. primul. numar ~i caz cu regentul scriitor (masculin. f> (pentru tine) tnsuti . singular). genitiv. se acorda in gen. articulat cu articolul nehotarat proclitic unui.atribut pronominal genitival. singular. 3x2p. Explicatia acestor exceptii o constituie una dintre manifestarile fenomenului de "impletire a subordonatei cu regenta". cazul acuzativ (cerut de prepozitia de). simti . valoare de "dativ posesiv". exprimat prin adjectiv calificativ. acuzativ). articolul substantivului este preluat de adjectivul marilor. c. (lp. exprimate prin adjective.. se exprima prin adjectiv pronominal nehotarat. (respectul) de altii. precedat de articolul genitival al (cu forma de masculin.. a III-a. un adjectiv participial. feminin. * ~i-(ar fiferecat cal. * fieee (clipd) .. lp. exprimat prin adjectiv propriu-zis.isintaxa. acuzativ (cerut de prepozitia de).. cazul acuzativ). forma accentuata. singular. numar si caz cu regentul (feminin.doua atribute adverbiale. numar si caz cu regentul (feminin. Ip.atribut adjectival. singular. cu rolul de subiect sau de complement direct.atribut adjectival. acuzativ). precedat de articolul genitival a (cu forma de feminin sing. acuzativ).doua atribute adjectivale. morfologic. cu forma semiindependenta eel. (curaju!) tuturora. plural. * (auru!) unui seriitor ..atribut adjectival.=6p. se acorda in gen si caz cu substantivulfapta (feminin. ~ (consideraiie) de sine . (curaju!) fiesteciiruia . f. (faptd) . pentru argumentare) 7x3p.tiv relativ. a. eroi. iar pronumele este un demonstrativ de departare. se acorda in gen. sg. este complement indirect prepozitional etc. morfologic. toti . 2x2p." ill doilea. a IV-a. cu forma de feminin singular. iar al do ilea.atribut adjectival. exprimat prin pronume reflexiv. masculin. cazul genitiv.. pentru caz.=4p.atribut adjectival. a II-a. exprimat prin numeral distributiv cu valoare adjectivala..

Citeste zilnic. if" Sa se observe diferenta dintre cele doua aparitii ale verbului a fi: copulativ. eire. '!'1 Prezenta adjectivului multe (multe ruicdfale) este semn de autonomie sintactica pentru substantivul ndcdfale. B. a.=8p. 2p.pronume nehotarat cu valoare relativa. (lp. Raspuns: c (exemple: Este important sd fii atent. altfel.atribut pronominal prepozitional (determina substantivul grija). pentru recunoasterea seriei). c. g.. recunoastere. d. = 3 pl.=6p.subiect.nehotarat . 2p. pers. caiet al elevului. circumstantial conditional. complement indirect . . 120 2x2p.. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui.complement circumstantial conditional. pronume nehotarat . fiecare dintre noi. de aceea. Bravo lor!. Total VIII=16p. exprimand existenta (sa nufie). comp!. construit cu 0 propozitie predicativa (n-a fi cum se cade). atribut adjectiva!.compl. dd vina pe prieteni).zece . Raspunsuri: a. Este bolnavd de micii. d.comp!. (este) altfel .complement circumstantial de cauza. n. In constructiile in care nu are functia de complement direct. precedat de articolul genitival ai (acordat in gen ~i numar cu regentul prieteni).compI. se acorda In caz I ! I .adjectiv pronominal posesiv. eire. plecarea impreunii.. singular. c. A. locuieste deasupra). subiect .=6p. atribut. ai. pronume nehotarat de cantitate . cazul genitiv. pentru veselia . a.. se acorda In gen ~i caz cu substantivul regent (masculin.=24p. (ne-am intdlnit) in loeul. in loeul (banilor) . eei mai buni . solutie preluata ~i de gramatica scolara. altfel de (coZaborator) .i.substantiv.+4xlp. dar predicativ. 2.prepozitie. 2p. pentru elevii . $ In constructia cum au ajuns profesor.nostri . constructie derivand din: e greu depurtat popia. introduce complementul indirect despre . e.subiect (in prima subordonata). Raspunsuri: a. 2x2p. 3X2p. se acorda in gen. rnorfologie.pronume nehotarat cu valoare relativa. acesti . introduce un comp!. Raspuns:c (exemple: FilmuZ este nou. Solutia propusa arespectat punctul de vedere din gramatica traditionala. a. eire. dintre . b. comun. departe de casii.I1U. comp!. numar. de mod de masura."3.=8p. comp!. examenului . 2. Q cartenouii.pronume nehotarat de cantitate (. b.subiect (in prima subordonata). numar si caz cu regentul profesori (masculin. exernplu) 5x2p. 2x2p. se acorda in gen. formeaza impreuna cu prepozitia impotriva un atribut substantival prepozitional (determina substantivul discutiilei e. acuzativ). pentru revederea . d. anume: un predicat nominal e de purtat.. . de mod de masura . uti/a societiitii.putea vorbeascd. plural. Argumente: . Total VI=48p. genul neutru. introduce un atribut substantival prepozitional. i ! I cu substantivul eroi (acuzativ). COUlcnta:W'ii I. '4 Adverbul mai bine admite copulativul. .adverb nehotarat de timp cu valoare relativa. 3x2p. constand in omonimia auxiliarului de perfect compus: 3 sg. IX. Am. a.=4p.complement indirect. despre .locutiune prepozitionala."". este fie indirect (se supdrd pe piirinti. 2p. De oPOS. pentru ceilalti . eire.nu admite dublarea prin forma atona de pronume in acuzativ. cu dublu obiect direct.complement circumstantial de loc. adverb nehotarat de cantitate .=4p." Sa Total general=280p.=6p. _ @ In afara interpretarii ca predicat nominal a grupului e greu. niciuna dintre solutiile a. fie circumstantial de loc (apasd pe buton).locutiune prepozitionala. gradul superlativ relativ. I. cu numele predicativ realizat prin adverb. In gramatica structurala insa. ceea ce atrage neincluderea lui in componenta predicatului.prepozitie. cere cazul acuzativ. direct . atribut adjectival d. de timp.cuvantul subliniat nu este afectat de pasivizare.prepozitie. cu numele predicativ realizat prin sup in.adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere. complement direct . 121 4x2p. fost atent. (procedeazd) altfel ~ complement circumstantial de mod.si caz cu substantivulprieteni (masculin. asupra . pentru exernplu. 2x2p.pronume nehotarat cu valoare relativa. introduce un comp!. (renunt) . c nu este valabila. cere cazul acuzativ.=10p. .atribut adjectival. determina numeralul doi).tif.=6p.nume predicativ. VIII. b. in locul (prietenului) . VII. profesori. doi din clasii. exista lingvisti care adopta alta interpretare. de exceptie. c. pronume nehotarat .comp!.+4xlp:=6p. eire. eire. 4x2p. apare un arhaism morfologic. f. complement direct .=4p.complement circumstantial de scop. c. subiect . (cite 2p. sintaxa) 6x4p.adjectiv calificativ. e. Consideram acceptabile ambele solutii. 3x2p. c. acuzativ). atribut adjectiva!. de exceptie. (lp. eire. acuzativ). aproximativ zece Zuni. b. Ip. de timp .U valoare relativa. .adverb nehotarat de cantitate cu valoare relativa. f. ~i un determinant modal al supinului (greu).=4p. pronume. exprimat printr-o locutiune adjectivala.subiect. nu se poate coordona cu celalalt complement.adjt!. B. 4. introduce un atribut substantival prepozitional (dintre prieteni. cere cazul genitiv.numeral cardinal cu valoare adjectivala.- X. Substantivul subliniat indeplineste functia de element predicativ suplimentar.c1.iyaJ. Pesemne cd n-a. e. plural. opozitional. formeaza predicat nomina!.in constructia activa. adverb nehotarat de timp .

reflexivul intra in structura predicatului. SimpIa prezenta a adverbului de re.1.: . incompatibile cu adverbul. mi-e foame. In consecinta. md amuzd etc. d... alcatuite din: este .. ceea ce determina interpretarea relativului ca obiect indirect. fenomene atmosferice. iar forma de caz sau cea prepozitionala se explica prin functia pe care 0 ocupa fata de regenta. e frig. 5p. In seriile a.. functia de complement de agent este incompatibila cu adverbul. mi-e sete.. pe eel indirect etc. complement direct ~i indirect. catsi in regenta. * In seria d.. prepozitie care impune pronumelui cu care se comb ina acuzativul. s-a musamalizaty. apar functiile de subiect si de complement direct. primele doua tranzitive. IV. g): numai pentru numeralele cu valoare adjectivala. Data fiind aparitia numeralului zece ca determinant alsubstantivului numeralul. e ceatd. Referirea la persoana se obtine prin forma atona de dativ (fmi convine.. Ma doare cd .~:..~j Se cade. De observat diferenta de statut a grupului in locul: neanalizabil (decilocutiune prepozitionalaj. ~ Orice determinant al unui substantiv. au ajutorul prepozitiei a (a ce. mi-e (mai mare) dragul etc. dor dintii etc. sigur. acesta se cornporta adjectival. care cere in mod necesar prezenta unei structuri temare: exceptia priveste subiectul. mi-e teamd. a + ceea ce) este echivalenta cu un genitiv (vezi. in timp ce in 2. *' De observat locutiunile verbale bagii de seamd. Calitatea de subiect se argumenteaza prin acord: imi trebuia 0 carte . b. '. este 0 prepozitie care se grupeazj -..) sau nu se face deloc (se intdmpld. f. dar analizabil (in substantiv '~i prepozitie). ceea ce obliga la recunoasterea a doua predicate verbale. aparitia intregii constructii dupa prepozitia asupra).). este . substantivul precedat de a sta in cazul acuzativ. B. ~i nu ca direct (se supdrd pe cineva). este . Observatie generald: Nu se va indica niciodatacazul nurnelui predicativ daca acesta este realizat prin adverb sau printr-o forma verbala nepersonala (infinitiv. celui de al doilea lipsindu-i auxiliarul pasiv. 'Iesrut nr.. sigur . Nu-mi stricd sa .. complementul direct. c. supin). Observatie: Orice aparitie a unei forme adverbiale in aceste pozitii sintactice ii schimba obligatoriu statutul Iexico-gramatical.imi priesc onorurile. chiar daca substantivul este de origine verbala si pastreaza neschimbati unii determinanti de tip verbal (trimitere de ajutoare copiilor de ciitre organizafiilenonguvernamentale. de unde deriva imposibilitatea acestora de a cxprima floxionar genitivul. d ca fiind imposibile pentru adjectiv sunt semnul sintactic de substantivizare a acestuia). ~inu unul prepozitional.C:-". in ultimele doua exemple. Raspuns: b (completiva indirecta) 4. De remarcat invariabilitatea relativelor ce si ceea ce. d.'''. h. de aceea. e dimineata. a lduda. modul indicativ. nu-mi trece prin cap etc. fie cu 0 propozitie subiectiva (lmi convine ca . De remarcat natura reflexiva si intranzitiva a predicatului din subordonata. vor exprima cazul analitic.··afitt :. unele sunt verbe reflexiv-pasive (s-a aflat. deci va primi caz. intranzitiv. f. * 122 123 .strictie. fine minte.. a ceea ce)..imi trebuiau cdrti. etc. anume: in substantiv.cu adverbul cantitativcat·". devine atribut. se include atat in subordonata pe care 0 introduce. de darnicd) nu se grupeaza cu adjectivul. m. De observat cele dona verbe pasive a aprecia. 1. 2x5p.verb copulativ. Observatie generald: De remarcat diferenta dintre 1 ~i 2: in 1. e nor. 111 In seriile a.. n-avu parte.imi convin conditiile. senzatii fizice sau psihice: e noapte. 5p. aproape zece copii)..doua predicate nominale impersonale. 2.. De retinut ca prepozitia de (de frumoasd. e. neregulat. 10 . in primul exemplu. conj.. Este si motivul pentru care acest a introduce un atribut genitival. a IV-a.. g. timpul prezent.=10p. intranzitiva.:. rna 'doare capul= md. g. De observat valoarea predicativa a lui a fi din constructiile indicand timpul. . prin cea de acuzativ (ma mira. '" Complementul apare rar ca determinant al unui numeral (vezi A.:::"-. mi-e dar. Observatie: Orice aparitie a unei forme adjectivale in pozitii incompatibile cu clasa adjectivului atrage conversiunea acestuia in alta parte de vorbire (functiile indicate la a. de exemplu. locutiuni care formeaza predicat verbaL * Am considerat verbul sa se preuteascd ca avand reflexiv obligatoriu. . pe atdf este de sif:ur 2.. c. dad inpozitia numelui predicativ apare un participiu (vezi: sa fie invdtat). In text exista 0 singurapropozitie principala: fnsif .pers. De observat cali tate a verbelor ~i a locutiunilor verbale din aceste constructii: se construiesc fie cu un subiect nonanimat postpus. rol de parte de propozitie numai in subordonata pe care 0 introduce. cere exprimarea analitica a cazului (cu ajutorul prepozitiei a).. in consecinta. apar functiile subiect. plecarea impreunii lafacultate). incompatibile cu adj ecti vul.c. Ma costa cd . imi ajunge sa . situatie in care complementul aproximeaza determinarea numerica (aproximativ zece copii. data fiind nonidentitatea referentiala dintre agent si obiect (altcineva iti acorda statutul de preot).decat esteinsuficientapentruidentificarea acestui tip de complement. imi convine situatia . b. imi prieste aerul.). b..·'de. . se mira sunt verbe cu reflexiv obligatoriu. b. dar intreaga constructie a + substantiv este echivalenta cu un genitiv.. neinfluentand cazul numelui predicativ. A. . interviney.~""C:. e septembrie. De observat caracteristica de constructie a unui complement de exceptie. caz ccrut de functia pe care 0 indeplinesc fata de regenta. impersonal.. de» .:':'.. Raspuns: b (doua subiective si nicio predicativa) 3... dar intreaga constructie (a + ce. 1. relativul indeplinests . prin particularitatile lui de flexiune... transformand adverbul in alta parte de vorbire.ultima.

la forma afirmativa.pregdtitii. Raspuns: a (patru propozitii subiective ~i nicio predicativa) 7. personal. 8. realizat prin juxtapunere. (cate lOp.. termen regent: pronumele nehotarat unit. 2. de tipul: Cdnd este sa se inuimple . 0 stare a subiectului. 2p. deci Tara element de relatie. in a doua constructie.auxiliar pasiv). a III-a sg. 125 4x5p. sensul este pasiv. ce sun! deprinsi. pers. pentru fiecare principala) sigur. =. A.Copulativ. i:n-pifma"constructle. 6. care apare la mare distanta de restul propozitiei principale. Raspuns: a. Raspuns: seria a (predicativ .predicat verbal. nu este pregatita . 9. . conj. . (care 5p. intranzitiv (in context. Sa se observe topica libera a conjunctiei coordonatoare insd. cazul nominativ. viitor anterior). (cate lOp.. am lost mai fericitd decdt oricdnd. 9..trebuie: . se acorda in gen ~i numar cu subiectul (masculin. sau Dacd n-a venit. implicit.pronumele relativ invariabil ce.a III-a sg.=20p.Toatd viata am lost ras[afata de pdrinti si am lost foarte fericitd pentru asta. ~i deprinsi= numele predicat. intdi am fost la mare. poate aparea atat in constructii pasive. 4. neregulat. SUitt deprinsi . nimeni nu are nicio vind.dar '" trebuie.. predicativ. Atentie la pozitia virgulei.=20p. Structura a fi + participiu dinconstructiile: estecli§tigatii~isuntdeprin9i corespunde. pentru recunoasterea si arializa fiecarui tip de predicat) 2xIOp. exprimat prin adjectiv provenit din participiu. Seria c: . prezenta agentului fiind sugerata de determinantul din mijlocul unui.predicativ . apoi am fost fa munte si. Solutiile de constructie pot fi diverse: . B. exprimat prin adverb de mod. pozitie care poate constitui 0 "capcana" in segmentare si.:. a IV-a. pentru exemplificarea fiecarei serii) lap. timpul prezent. conditional si infinitiv perfect. 5. iata doua variante de constructii: Seria b: -in vacantd. personal. Raspun~1!lc~l-am ales este corect. Total II=100p.predicat nominal. dacd n-a lost sa flu sanatoasii. a IV-a. sigur . Ca participiu al unui verb predicativ si ca participiu intranzitiv.=20p. element de relatie . timpul prezent. personal. lap. alcatuite din verbul copulativ este (in prima aparitie. trebuie: (cate 5p. predicativ. exprimat prin verbul a cdstiga.verb copulativ. pers. cat si in constructii impersonale. asezata inaintea grupului ca unii. A. pentru fiecare predicat) prin verbul a pregdti la diateza pasiva. (trebuie) sa fie pregdtu . exprimat 124 . Este yorba de relatia apozitiva care se stabileste intre doua propozitii apozitionalesi grupul nominal pe care 11reiau si 11 .si .. intranzitiv (fiind pasiv). expliciteaza: urmatoarea formuld. Raspuns: a (cazul nominativ) C. ~i . modul indicativ prezent. cazul nominativ. fasitllatii diferite.Varianta a se explica prin sensul "a exista" (din primele trei aparitii ale lui afi) si prin valoarea pas iva a constructiei sa fie pregdtit. sa fie mai addnca. 11l De observat relatiile sintactice dintre subiectivele frazei a doua: sa fie maine are ca regent verbul trebuie. cand am lost acasd. Total general=150p. gradul pozitiv. gradul pozitiv. De observat ca raportul apozitiv. este cd n-a invdtat sau Era sa cadd.predicativ ..numele predicativ.Ca predicativ. 8. 6.si . .predicat verbal. ~ De observat "a~ezaiea" primei subiective din text. '" Tna doua fraza. 5p.).doua predicate nominale. nici completiva directs.Ca auxiliar. variabil. semantic si sintactic. sg. construit cu osubiectiva sau cu subiecte realizate prin infinitiv ~i supin (este dificil sa reusesti.. cerand un nume predicativ sau 0 propozitie predicativa. prezumtiv prezent si perfect. B.public. cu patru forme flexionare.. diateza pasiva. 5. Amandoua subiectivele sunt cerute de predicatele nominale impersonale 4x5p.A. II. am fntrebuinta urmatoarea formula din teo ria evolutionista aplicata la viata spirituala a Doporului: In a doua fraza sunt totdoua principale: .'I·~I . modul indicativ.. 3. cat si in forme verbale compuse cu afi (conjunctiv. In prima fraza sunt doua principale: . iar in a doua. modul conjunctiv. Totai este . conj.• ~ In prima fraza: este. poate aparea atfit in constructii personale. care "incorporeaza" regentul: Cauza acestei disproportii . alcatuit din: sunt . dar in aceastd vard. a III-a pl. pers.=20p. I. 0 dificultate in recunoasterea propozitiei atributive. constructia fiind echivalenta semantic cu "are deprinderea".. se acorda in gen si numar eu subiectul (feminin. plural). Constructiile pot fi variate. fiind pasiv). a III-a sg. 3p:. nu poate primi nici propozitie predicativa. (sunt) deprinsi exprima 0 cali tate.. conj. este dificil de reusity. se manifests aici fenomenul sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta".. in care exprima "existenta". B. la forma negativa) ~i numele predicativ exprimat prin adjectivul participial pregdtitd. cat si in constructii impersonale. iar ceea ce nu este astazi are ca regenta propozitia sa fie maine . poate aparea atat in constructii personale. I=56p. 2xIOp. Solutia b se explica prin natura regentului: un adjectiv participial (deprinsii. se marcheaza grafic prin doua puncte [:J. 1. intranzitiv. 10. este cii§tigata .

subiectiva: Nu s-a ajlat cum s-au scos banii din tara. devenit marca aeestei diateze). predicativa ~i in circumstantiala de mod cum este un adverb relativ de mod. pentru fiecare propozitie) In cauzala (vezi a) ~i temporals (vezi ultima situatie dinb). a. B. 2x4p. 6xSp. a $1 fnceput ploaia. acum slatea in linda. pentru argument are) lOp. 127 126 .completiva indirecta: Ioana se intereseazd cum sa-si obtina proprietatea. * (cate 2p. de fiecare propozitie) 5.. se subintelege un a fi. pentru analiza sintactica) SXSp.~:Ca b-aiaWls('{r"enun'tilii taculiale': ciiiilJibcfiva -ZcerUt~deveibul impersonal Iagerunzjn hotdriindu-sey. nimeni nu s-a mai gandit la viitorullui. din capullocului. Total 4 A. . Cum . pentru valoare si 3p. B=3Sp.10. (cate Sp. intra in structura predicatului verbal. sensul pasiv este sugerat d prezenta circumstantialei finale pentru ca sa fie si a verbului modal trebuie. ~.completiva indirecta (determina verbul intranzitiv nu se sfia). . un predicat verbal.auxiliar pasiv. pentru caracterizare. * In propozitiile subiectiva. !Ii ca va fi hulit: il (cd va fi) persecutat de vechii· tovarasi . a IV-a. ~ circumstantiala temporals: Cum a ajuns acasa.circumstantiala modala: El procedeazii cum nu mi-am ima[jnat vreariata. pentrumorfologia 6x5p. nu se slip. formeaza. Marsavia . 1.. pentru ca nu admite deloc pozitia sintactica a subiectului (cei doi determinanti sunt unul in dativ.. . (5p. singur.. diateza pasiva (cu pronumele reflexiv se. desi are rol de relatie. Propozltli clrcumstantiale: . * sa nu mai raca niciun compromis .nume predicativ (in predicativa. pentru eli formeaza singur predicatul. gradul pozitiv.predicativ. functia de complement circumstantial de cauza. In fraza a: De leama . S...nu are incapregatirea". Sp.circumstantiala cauza (are ca regents propozitia insd .. y. impersonal (cere subiectiva). un predicat verbal. modul gerunziu. . (cate 4p. hotiiriindu-se . in cea indirectasi in modala)..sperantele ne"au fast sDulberate ..participiu. Hotarandu-se In familie . completiva directacompletiva indirecta.auxiliar pasiv. intra in structura predicatului verbal.. Testul nr. sa si-o marturiseasca . h. si sintaxa fiecarei forme) . b=59p. lucru.=8p.verb predicativ ~i impersonal.6.. cu patru forme flexionare. <t< va fi hulit .. de 3. a. Argumentare: . In fraza y: in ciuda faptului . Solutia b.=10p.=30p. singur..=lSp. variabil. Catrina. am voil. 4. 4xSp. ce-o fi . conj. Total 3 a. S.. pentru ea nu admite combinarea cu obiectul direct sau cu 0 propozitie corespunzatoare acestuia).. 2.verb predicativ (numai modul este nepredicativ). Propozltli neclrcumstantiale: .. decis .subiectiva (ceruta de verbul impersonal din regenta: fie). ambel e construqii"trimitand" la un agent subinteles. (cate Sp.=2Sp. Decis nu-f mai pasa. iar celalalt prepozitional: nu-i pdsa de ceva. eu valoare deaiixiliaral' pasivului... 11 I. completiva directa. unde intra in componenta predicatului nominal cum fusese). 2x5p. pentru fiecare propozitie) <t< 4x4p. in ultima fraza. ~ fie (ce-o fi) .verb predicativ. e .complement circumstantial de mod (in subiectiva. cum si-apierdut valoarea modala si adverbiala. a. este pregdtitd. neputdnd. Sp. se comporta ca un adjectiv propriu-zis. . In primele doua aparitii. ins12aimantata de obicel in asemenea imprejurari. In fraza 13: De dragul dumitale .predicativa: Eleva a rdmas cum fUsese de mica. nu este pregdtitd exprima 0 calitate. nu are ~i functiede parte de propozitie. y.=16p. functia de complement circumstantial de timp. a. formeaza. devenindo conjunctie subordonatoare.. ultimul fiind realizat in text ca propozitie completiva indirecta). intranzitiv (in context. fnsa de-acum lie. . masculin. 11. TotaII=154p. indeplinind in subordonata functiile: .=30p .. de-acumfie).. '<1l (ce-)o fi .completiva indirecta (determina adjectivul participial din regenta decis). lata nu lua nicio hotardre . \[$ au fost spulberate . (cate Sp. doua propozitii completive indirecte (determina verbul intranzitiv din regenta nui-i) pasa). in consecinta. A.. nominativ. singular.=20p.completiva directa: Ziaristii urmdresc cu atentie ~ desfasoara discutiile. avand sensul . pentru fiecare propozitie) 3xSp.intranzitiv.. intra in structura predicatului verbal (va fi) persecutat.. (5p.. unde este reflexiv-pasiv).impersonal.

determina substantivul faptului. tot n-as putea sa cedez.Eela~iy'c'!t§. sa. defectiv de plural.complement circumstantial de cauza. a II-a. determina gerunziul tranzitiv neputdnd. apare 0 singura atributiva: " ca jandarmii fn curtea cuiva nu Duteau fi ceva de lauda .propozitie atributiva explicativa. introdusa prin conjunctia nespecializata sa).complement circumstant~~l concesrv.)=40p. marc at prin conjunctia si. deterrnina verbul tranzrtiv am VOlt. au ca regent substantivul lucru.. . a.unsurile lui / si pe care noi. (cate 2p. articulat cu articolul hotarat enchtl~ -a. numai . lp.!! care-si ayea si nea.. int~oduseprin pn. singular: gemnv (ce~t de Iocutiunea prepozjtionala in ciuda). fura functie de parte de propozitie. 3x4p. forma negativa.0 cauzala (numai fiindca a liDs!t prile. nominativ. exprimat prin pronume nehotarat invariabil.(es1e "subieCtln atributiva) (respe'ctivjui care. (cate 5p. detennrna predicatul 128 (=oxnentaR~i:E I. copiii. In fraz~ ~~eXlst~: . cele doua atributive se afla in raport de coordonare copulativa. de team a .complement circumstantial d~ cau~a. este foarte important sa i se fixeze pozitia corecta. Total S a. pentru analiza sintactica.doua propozitii atributive determinative. ..adverb de mod de restrictie.atributiva determinativa. lp. exprimat prin verb de conj.conj~n~va nespecializata daca).· il condamnam . articulat cu articolul hotarat enclitic -lui.atributiva determinativa. se introduce prin pronumele relativ ce (ce este subiect in subordonata atributiva). lp. b. TotaIII=121p. este mtrodusa prin conjunctia specializata fiindca). v 9. Circumstantiale _ conditionala: Dad! m-as fi gandit la viata lui. _ cauzala: Daca este asa de bolnav. pentru relatii) 4x5p.0 subiectiva (dacii nu am [acul-o inca. ~ In fraza B. _ 0 completiva directs (sa-mi calc hotararea ~~ a rama~e «incognito}) timuul. '~De remarcat ca insd este una dintre putinele conjunctii cu topica libera. ~ . Necircumstantiale: _ completiva directli: Si daca n-a venit. Se include in propozitia cauzala. are ca determinant complementul direct fi ceva. . ~efectiv de plural. exprimat prin substantiv. . cazul acuzativ (cerut de prepozitta de). pentru exemplu) ~~ . _ A v • (4p. are ca determinant 0 propozitie completiva directa. lp. aratfind ca "restrictia" priveste aceasta propozitie. det~rmI~a predicatul intranzitiv voi fi silit. exista patru atributive: ~..expnmat prin substantiv proven it prin conversiune dlT~~dJectIv. (4p.b=14p. pentru tipul de propozitie.ul. pentru recunoasterea subordonatei. 0 ·0 . pentru relatii) 2X5p.=IOp. intra~d in rel~tl~ cu verbul impers()nal e. nu exista propozitie circumstantiala. 4p. @ In fraza y. se introduce prin conjunctia compusa disociata ca . Avand in vedere tipul 129 . la in- dicativ.element predicativ suplimentar. In fraza a exista: .. . Total 6 a. pentru sintaxa pronumelui) (7x5p. ... pentru fiecare atributiva.~ntr()cd~sliprin. 2p. b. are ca regent substantivul linistea.=IOp.I I 7. b=27p..=12p. . exista: . as fi fost mai fngaduitoare.. determina pronumele de politete dumitale. neputdnd . (lp. de dragul .ca lini§tea .ut~unea conjunctionala subordonatoare fdrd sa).=20p. b.atributiva determinativa. sa nu fi (ost calusi de putin tulburata . parte de propozitie "complexli". a. se introduce prin adverbul relativ cat (are rolul de complement de timp in atributiva. .predicat verbal. ~ ce domnea in cuibul nostru .0 modala ( fiira s-o fntrebe pe mama. . exists: . 10. de aceea. in ciuda Japtului . introdusa prin conjunctia nespecializata sa). a. articulat cu articolul hotarat enclitic -ul. b. se intro~uce prin loc. In fraza y.)+(5xlp. se introduce prin conjunctia nespecializata ca. are functia de subiect In atributiva. neutru. alcatuita din' copulativulfi la infinitiv (ii lipseste marca a) + numele predicativ ceva. @ In fraza a. a fdcut-o ca sa md protejeze. Total general=275p. 1. determina substantivul team a .0 completiva indirecta (sa zdbovesc ai~i. introdusa prm conjunctia nespecializata sa'). nu exista. unde exprima durata). exista doua atributive: * care mi-ai aratat atata prietenie .atributiva determinativa. trebuie sa renunte la ser_ concesiva: $i daca m-ai ruga in genunchi. determina' predicatul regentei. imperfect.mprneIY. * cat vat fi sUit . cazul ac~~atlv (cerut de prepozitia de). are ca regent subs tantivul timpul. 2x5p. pentru morfologie) regentei. In fraza y.0 completiva directa (sa-si fnabuse vlfmsul. nu puteau . In fraza ~. exprim~t prin substantiv feminin. _ predicativa: Intrebarea frecvetud este daca vom reus!.-cufunctia de complement direct in atributiva). . 8. introdusa prin pronumele relativ care. exprimat prin verb tranzitiv Ia gerunziu. In fraza a. pentru felul propozitiei.

de altfel. frdtie. 5. va ji persecutat). frdtietate. dificil de recunos. sa se observe asezarea substantivului miirlfiivia P dill fraza a. atasat unui radical verbal (jumega). cu ajutorul sufixului abstract -(ii)tate.derivat obtinut prin sufixare. cii nu functioneaza ca locutiune conjunctionala. pentru selectarea fiecarui cuvant si pentru includerea corecta) tlirziu . .e ~a cele doua verbe pasive (a huli. valoare pasiva.ajj"". devenit conjunctional. in context. ciiin{ii .cuvant obtinut prin compunere (din adverbul de negatie .derivat obtinut prin sufzxare.proprietatea si-o obtine printr-un anumit mijloc ".4.. si. brumar .. de aceea. infrdtit. sufertnta .gramaticale) tdrziu Mijloace mixte invdluit fntristare* aminti iubire" 11x2p.".. entru 0 segmentare corecta. cu ajutorul prefixului fn.. aici. iubire .ticii. 8..=22p. con(cate 5p.. . ~i functia de complement circumstantial instrumental (. nerecunoa~terea pasivului ~l confundarea cu un predicat nominal cu nume predicativ rrluItiplu atrage 0 grava greseala de segmentare. 10. a persecuta).. se comports adjectival. pentru explicarea corecta a fiecarui cuvant. unde substantivul este variabil ~i primeste determinanti tipic substantivali). iar al doilea. pentru exemplele date. atasat unui radical verbal (cai). sintactic dintre cum adyerb relativ de mod. primul se construieste cu 0 propozin. cu ajutorul sufixului -ar. * decis. frati$or. . anumit mijloc").Lanii i-a scos din tard printr-un . cu ajutorul sufixului abstract -intd. (it Nu au fost luate in discutie si modurile nepersonale din structura formelor verbale compuse (s-a giindit. . care nu face parte din structura principalei. jrii. intristare . atasate radicalului substantival val. 130 131 .. $ conversiune (substantivizarea infinitivului lung). sugerata de prezenta dativului "beneficiar" (ne-au fost spulberate). = nr.~tenti. este ~i marcata functia lui sintactica (vezi reluarea prin forma atona de pronume 0). avand in vedere valoarea acestuia: exprima.. b. avand In vedere ca 8ubstantivulfaptului l~i pastreaza autonomia grarnaticala (ca argument. nici + numeralul cardinal 0 + substantivul datii). si ~ f!. a. 3. atasate radicalului adjectival trist.derivat obtinut prin sufixare. @ Atentie la tipul frecvent de greseala constand in confundarea felului intregii propozitii cu rolul sintactic al grupului aflat la inceputul ei. frdtesc. subiectiva. frdttine.·• inviiluit . singuriitate . si cum.. . atasat la.doua etape de formare: * derivare parasinteticd.. va fi hulit. infrati· re. si nu ca un tip de circumstantial.. relatia semantics 'nefiind de tip subordonator. are ca rezultat verbul intrista. niciodatd . Cazul nominativ se explica prin lipsa prepozitiei si prin posibilitatea inserarii unui copulativ tfiind decis). atasat unui radical verbal (suferi). care "trimite" la un agent subinteles. ca orice participiu romanesc autonom (adica nefacand parte din structura formelor verbale compuse).~ial sufixului lexico-gramatical -a. 0 fi. . II. 'A~-~De'observat cele doua aparitii diferite ale lui a fi predicativ: fie. ~ compusele cu prefixoid confrate*. vezi constructiile: in ciuda acestui fapt. conjunctivul cu valoare imperative. are ca rezultat verbul invdlui.un radical substanti:vcal-(brYm. ~ De retinut diferenta de statut morfologic si.derivat obtinut prin sufixare. cu pronumele relativ subiect ceo $ Constructia au fost spulberate are.0 forma.derivat obtinut prin sujixare. 6. nu sepoate grupa dedit cu Principala. Familia lexicala a cuvantului frate: '* derivatele frdtior. atasat grupului adverbial).substantiv obtinut prin conversiune dintr-un infinitiv lung.relatie pe care 11stabileste (de coordonare).... _.substantiv (in contextul dat) obtinut prin conversiune dintr-un adverb. poate fi acceptata. cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand 0 insusire) -os. cut. '* conversiune (adjectivizarea participiului). ' @ In interiorul subiectivei ~i al completivei indirecte. '* sujixare (cu ajutorul sufixului lexico-gramatical -I. * Grupul in ciuda faptului. Suut ~i alte posibilltatl pentru daca: atributiva.=55p. fumegos . cu ajutorul sufixului abstract -intd. .19 Derivate singurdtate brumar jumegos ciiinta suferintd Compuse niciodatd. frdteste. ci din cea a subordo_ natei. in ciuda acestor japte prezentate anterior etc. . lipsite de autonomie morfologica. implicit. unde. inclusiv a etapelor de formare) 11x5p. Am interpretat gerunziul din fraza 'Y ca element predicativ suplimentar. (cate 2p. temporals (ca tipuri de circumstantiale).si al sufixului verbal-ui. lipsit de marca sa. atasat la radicalul adjectival strain. un proces concomitent cu eel al verbului predicat (" stdtea si nu putea sd-si indbuse pltinsul "). cu valoare locativa + substantivul minte). infrati. infrdtitor.doua etape de formare: $ derivare parasinteticd. aminti= doua etape de formare: @ compunere (din prepozitia a. cu ajutorul prefixului fn. au fost spulberate.. regionala de vii tor. completiva mdirecta ~l predicativa suplimentara (ca tipuri de necircumstantiale) si opozitionala. Conversiune (sau schimbarea clasei lexico. .

pentru explicarea fiecarei serii) 3x5p. nodul. de_!ristete. c4p.Parcurile de vdndtoare sunt strasnic pdzite ("teren special amenajat unde vanatul este crescut ~i ingrijit pentru vanatoare").antonim cunoscut. pentru fiecare serie) 3x5p. * niciodaui . actualizate in contexte ca: . pentru fie care nou sens si nou context si l p. a localnicilor. Oil> infrdtit . prin sentimentul . apropiat (de). personal. antonim obi . pur: $ 2p.. * iubire . -isor.j{ -n= . b.Norii (ceata) s-a(u) risipit ("a seridica.fnfra{i . ca neomogenitate'') . parasit. Centrul e plin de firme strdine (sensul "care apartine altei tari.dezvolta In text sensulpropriu "suprafata intinsa de teren amenajata pentru agrement". straniu.' '» infrdtitor . ocular. * viafa are acelasi statut cu viu. veselie. 3.VJ. @ Accesul persoanelor strdine este interzis (sensul "din exterior. Uel-:J r au-puuui. (care lp. lOp. * frdtesc. fraticri . nepdrdsit.1 si-a YlS1PItaverea ("a pierde ceva agonisit" .derivate direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixelor diminutivale -ior. .+4x2p. fraternitate. spital este monosemantic. (cate 5p. vivus. al unei institntii") . Dupd interventia politiei.cuvant obtinut prin conversiune (adjectivizarea participiului) de laverbul infrali. .primele.tie cu sufixul-tate. .derivat parasintetic de la cuvantul de baza.. fratricid nu sunt create in interiorullimbii romane. respectiv cu sufixul adverbial -este.Boabele s-au risipit in toatd camera. c. (care 2p. striiin in propria familie (sensul "singlir. vital. iar ultimul. U t. pentru contexte actualizand alte sensuri) 2p. Sensuri inrudite. Explicatie: $ fratern. lac) natal(ii).cono- substantivul parcul. ocheadii . aetualizate in contextele: @ Au fast adusi specialisti din tdri striiine (din locuri striiine) . din latina (viu < lat. . 2 p.ta. is' intristare :. -icd.. al doilea. pentru antonim) 8x3p.dezvolta in text un poetic "u 80 destrama prin dispersare. «> In text insa.=15p.t:J ru u. I» frdtior.antonirne neizolat. exprimand 0 "stare interioara devenita.neobisnuit.l. izolat") . nodozitate . La nuntd erau multe persoane strdine (sensul "necunoscut") .l'pU~'--'l\" 111 UP11U-L.urd. formatii neologice romanice ~i latino-romanice.(cu) bucurie. . denumind 0 "institutie medicala in care bolnavii sunt intemati".cuvant obtinut prin conversiune (substantivizarea infinitivului lung) de la verbul infriiti.antonim matern(ii). I» M-am apropiat de un strain si l-am fntrebat cat e ceasul. cerul luminandu-se"). se va indica antonimul sau seria antonimica). a antonimiei (pentru fiecare sens. pentru indicarea fiecarui membru al familiei) l5p. ci de la unul dintre tennenii familiei. creand 0 impresie de vag. ft Se discutau numai probleme strdin« de pt eocupdrlle mele (sensul "diferite. 2p.. ~.totdeauna. (cuisuferintd . (cate 2p. amandoua fiind mostenite. \. 2x2p. *vivitia « lat. frdtietate .antonime propriu. pentru sensul din text si 2p.J. 2p. Oil> frdtie. ueganva). $ viabil. iubit. dilatare in spatiu".=lOp. niciodatd.derivat direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixului pentru nume de rudenie -dne. vivus).:)C.conotatie negativa).primul. .Parcul de masini si utilaje al intreprinderii este invechit ("totalitatea vehiculelor unei intreprinderi si a instalatiilor mecanice") b. (firma) Iocalnicd.si al sufixului lexico-gramatical -i. $> In limbajul cure nt.neologisme gata formate in limbile din care au fostimprumutate.ccade spital".EI se risipeste in preamulte lucruri ("a se irosi" .nuit. A fast inlocuit cu un rinichi strain (sensul "care apartine altcuiva") . ¢ Analiza apei a evidentiat multe elemente striiine (sensul "care apare ca impuritate. striiin Analiza polisemiei. nodular. nu intra in relatii de omonimie. neconforrne cu un punct de reper") . @ Se simtea exilat. vitalitate nu sunt create In interiorullimbii romane. Cuvinte monosemantice: brumar "denumirea populara a lunii noiembrie". derivat direct de la cuvantul de baza cu sufixul abstract -ie.antonime omogen. 4. viatd < lat. plenar. ciudat".. plenitudine ~i compusii cu prefixoidul pleni-: plenipotentd.=4p. a sinonimiei (fiecare sens va fi indicat printr-un sinonim sau printr-o serie sinonimica). JrUl~ li:l~lo. de sUferin. altui loc decat eel in care te-ai nascut si locuiesti") . 4x 1p. actualizate In contexte ca: . oculist. ci preluate ca neologisme romanice sau latino-romanice. se actualize~za sensuli. plen. ~ verbnl a (w') risip! . Alte sensuri.In text. frdteste . pentru explicarea completa si corecta a fiecarui termen) l5p.antonime potrivit (cu).1!. ' d. I» Am simtit 0 mdnd striiina pe spate. 133 132 .antonime (tara.=15p.=4p. (cate 5p. I» frdtdne .de apasare. plenipotentiar. cu ajutorul prefixului fn. se actualizeaza un sens metaforic (realizat printr-o metafora implicita).. fiind yorba de exteriorul unei intreprinderi. specifica poeziei simboliste. calc dupa fro oeillade.. neologisme preluate ca atare din franceza.?J... de cruce. @ De mica a invdtat si 0 limbd striiinii (sensul "alta decat cea materna") . separat. . manifestantii s-au risipit ("a se imprastia"). . a. c. de difuz.derivat de la verbul infrdti. 6@11§ B.=24p. Raspuns: "nu". ci introduse ca neologisme romanice sau latino-romanice.. vivace. (cate lp. derivat de lajra. deci nu direct de la cuvantul de baza._fnveselire.antonim din interior. jraMor.derivate de la cuvantul de baza eu sufixul adjectival -esc.Alte sensuri. cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand calitatea) -tor. nodal.:. * infrdtire .

$ criticei . inteligenti.. 2p. pentru fieeare omonim ~ilp. stralucitoare") ~ antonime ~tearsa. forma. verbul. se realizeaza sensul "inzestrat cu viata. au rdmasii. arhaisme fonetice: iarii.encliza articolului hotarat la genitiv-dativul substantivelor masculine nume proprii de persoana. slab a. arhaisme lexicale: $ in contra. ""cariutilizare variabila (in text este vizibila variatia dupa numar) a 3p. a slobodzi. arhaisme frazeologice: a vent veste. ~ . actualizate in contextele: $ Portul armelor este interzis (sensul "faptul de a purta ceva").=4p. $. # ochi vii (sensul "vioi. 2x2p. riisipit. caricaturd.conjunctie subordonatoare utilizata pentru propozitii necircurnstantiale. $ cuvintele (a)starpi. stinsi. pronumelui relativ care sila nominativ-acuzativ. pre. @ In fata comisiei. gios. prezent in contextele: In port a fost un grav accident (sensul "complex tehnic amenajat pentru incarcarea si descarcarea navelor"). (oastea) s-au rdsipit . se actualizeaza sensul "felde a se purta". (cate Ip. pericol . 2p. steag "unitate militara". s-au l Ox lp==l Gp.=15p. Prea multd vorbii injurul acestui subiect! (sensul "discutie. a purcede.Un bdtrdn atdt de simplu. cu valoare nehotarata). au schimbat vorba (sensul . contra. ~ AIte sensuri. literaturd. doao. d. (cate 1p. portchei. ""Alpinistul a inghetat din cauzafrigului (sensul . ~ discutie vie (sensul "animata. a seferi .vii. politicd. vorbe rusesti (sensul "cuvant"). $ Vorba ceea (constructie stereotipa la Creanga.=13p . 2p.» muri prin inghet"). ij> Geamul a inghetat (sensul "a deveni opac. public.antonime a linisti. priimit. solid. portbagaj. inghetase de fried (sensul "a inlemni.conjunctie aflata la limita dintre subordonare ~i coordonare. 134 2p.Jnfinitivale relative". 13xlp. trudit ". a se gdsi . a III-a. indoprez. $ Picioarele i-au inghetat (sensul "a simti un efect fizic de amorteala (la 0 anumita parte a corpului) din cauza frigului". vie (sensul "vita" ~i"produsul vitei de vie: strugurii"). oaste. po(d)ghiaz. l Sxlp= l Bp. precum . 6x2p. actualizate in contextele: $ Nu stiu mai mult dedit doud. dainuieste inca") ~ antonim pierdutii. 1 sg. au inceput a . grai". ~ culoare vie (sensul "aprinsa.subiectul discutiei"). neinteresantii. prezent in contextele: ""EZ a mostenit 0 vie a pdrintilor (sensul "teren plantat cu vita de vie"). Cules de. supdrat "chinuit.in locul normei actuale -i (criticii}. eu desdvdrsire . criticd.. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic.antonim a se destin de. postelnic. contra .insdrcinare.inchipuire. @ Nu si-a tinut vorba (sensul "Iagaduiala. ca senzatie psihica") . $ limbd vie (sensul "In circulatie") ~ antonim moartii. un proverb). pentru exemplifiearea corecta) vie Analizapolisemiei.capabiltd). slobodzi. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic.utilizarea variabila si "articulata" a pronumelui care (In text. b. a sinonimiei.a evita. a se relaxa. plin de gheata") . pentrufiecare neologism) 6x3p=18p . interesanta") ~ antonime anostd. a omonimiei (nu intra in relatii antonimice): ~ In' text. insufletit" ~ antonim ([aM) moartii.de cdpetenie. a infiora" .vorbaAnaliza polisemiei ~i a sinonimiei (nu intra in relatii de antonimie ~i de omonimie): ~ In text.=4p.Alte sensuri ale verbului folosit intranzitiv: @ Apa fnghea!ii la temperaturi negative (sensul din fizica "a se tranforma in gheata") . in locul normei actuale de conj. ingheta Analiza polisemiei. ~ Omonim: substantivul vie . aparenid. ~ Omonime: ~ substantivul port ~ porturi. misiune. principal. (a) exploata.=15p. iluzie . siimen.primejdie. mente. pentru fieeare sinonim coreet indicat) 5x3p. Brdila este un vechi port fa Dundre (sensul "ora~ care are 0 astfel de amenajare"). dupd port" (sensul "mod. $ Nu sunt decdt vorbe. ndlucire sunt iesite din uzul actual al lexilp. crai. forma iotacizata de gerunziu. conversatie"). viind 4xlp. pericol. usoare . a omonimiei: ~ In text. lp. = 3pl. 3p. a II-a. cului unui text stiintific. prefixoidul port-) din formatii ca: portaltoi. in stare .=14p: . de (s-au dus) . dzicdnd. misiune . dupd vorbd. lip can. $ S-au intins la vorbd. ""verbul port.impotriva.In text. fata de actualul contra. clevetire"): port Analiza polisemiei.total5x3p. principal. raia. frazd. amdgire. folosit tranzitiv.+2p. @ durere vie (sensul "putemica. promisiune"). a calma (pe cineva). a sinonimiei ~ia antonimiei: . (cate 3p.aparitia constructiei . Svetii. carii . arhaisme lexicale: logofift. a sinonimiei. realitate. a antonimiei. c. portavion. portmantou.hatman. n-au. 7x2p. pentru a introduce 0 zicala.a exista. ageri") ~ antonime neexpresivi. 6. situatie. a.omonimia auxiliarului de perfect compus 3sg. iluzie. $ Toti trandafirii au inghe!at (sensul "a degera"). unei regiuni").cu desinenta de genitiv-dativ singular -e. s-apdstrat inca portul popufar(sensul "imbracaminte caracteristica unui popor.=12p. portdrapel. 3x2p. se actualizeaza sensul "limbii.=4p.(pentru utilizarile anterioare) antonim a se dezgheta. fel de a vorbi") $ La intrarea mea. fi> In regiune. 5. arhaisme morfologice: $ (pot) tinea> conj. arhaisme morfologice: (casa) Ducdi-vodd . desert.facile. arhaisme sintactice: n-au avut cine merge . actualizate in contextele:e traditie vie (sensul "care persista. 135 . C. fond. intensa") ~ antonim slab. realizeaza sensul "a umple de fiori. @ element de compunere savanta (altfel spus.=6p.antonim a se dezgheta. nimic adevdrat (sensul "barfealii.

adica intre fraze..IUUU~'' verb U tun::. 137 . 1-0 siigetat moartea). '* locutiuni si expresii (pe dracu.. Sunt omogene seriile b ~i c. Ele devin arhaisme numai din PU1i1f~l~_evedere aLl}ltltoru[ul actuat. arhaisme grafice (grafie Iatinista): Bucuresci. devemte norma In romana actuala. lexicale: ~ absenta totala a neologismelor. a. leghe.1ilf ~asta. las. Vor fi acceptate ambele solutii. $. iete. aparitia adverbelor de localizare si de asezare in timp prin trimitere la situatia de comunicare (ceea ce lingvistii numesc deictice: aeolo. 6p. b strange numai arhaisme. _ provin din italiana: leal. 2p..vapszta . * caderea articolului enclitic ~i preluarea functiei lui de catre vocala de legatura (laeu. surguci. c. . pi. exceptand relatia de omonimie: mort nu are si omonim. 6. pentru gruparea pe tipuri de arhais~~: 7. layout. ~. paic. tron "domme . inainti. 21 1.interjectia prezentativa iac.. unde prefixoidul con. a sa-mi tau talpa$zfa. reprez~ntand norma. 5p. v Argumente lexicale: f.l J. serie de regionalisme.. pohtd. legenda. v.S Incarcarea cu_v~ntulUlOb. legato. lp. . complimenturi . _ provin din franceza (pentru unele exista ~l cores~onde:1t in italiana sau latina): larva. 5p.. pdldria aia ea roata lOp. m-a neb unit de cap. <I> fonetisme afective (dublarea consoanei pentru exprimarea intensi tatii . perioadei moderne in care textul a fost scris.fardata"): ""forme populare ~ide limbaj famll. legitim. lava.tlnut prin conversiune cu 0 conotatie puternic ~afectrva (depre:~a~ tiva)(cine draeu oft si ragu!jita asta. lOp. v. . -:-provin din germana: lebdrvurst. ndlucire In categoria arhaismelor lexicale trebuie insotita de 0 anumita specificare: ele nu pot fi considerate ca fiind iesite din uzul general allimbii. (lp. pentru gruparea pe tipuri de arhaisme) ~ C:onlentarii 1. posti. . In lingvistica romaneasca. de . lateral. deoarece.' C. a. c.. lavabil. arhaisme gramaticale: (sfatul) Dudescului -:-: ncliza articolului e hotarat pentru genitiv-dativul numelor proprn de persoane masculine. caftan. Multe dintre arhaismele fonetice. laser. C. potrivit DEX-ulm ~l MDN-ulUl. pentru l Op. confrere. a.i-o strrdnsy. Am notat cu asterisc formele de infinitiv lung. deoareee exista un paralelism evident cu adjectivul vie. acia). l Op. 3p. Uv~Hl + verb. lavoar. lapti. unele chiar de tip metaforicpopular (i-o !Opal. 0 scos giirgiiuni.e s::mtv"c~utate" In mod special de autor si utilizate cu r~l Stllrstl?. "''''. Trasaturl sintactice: <Ii frecventa coordonariiprinsr (11 aparitii)." ". b. arhaisme fonetice: astfeliu. _ _ provin din engleza: laptop. _ provin din latina savanta: lecticd. confrdtie pentru a atrage atentia ca sunt calcuri dupa franceza (fr.. l~~arcandu-se cu functia de datare. ¢i' aparitia elementelor lexicale ale oralitatii . morfologice ~i sintactice mregistrate se con~ serva astazi in graiuri sau in limba populara. ci numai din vocabularul limbajului stiintific.. Testul nr. 8. 2. (cate lp. i-a lua) si alte fapte de fonetica sintactica (om balaur. atunci.pronume relativ invariabil pentru atnbutlve: demz~l de. Fo~el. adica de "a$ezare a naranunn intr-un anumit moment istoric. In schimb. VOLGa . vedi. "": a/ea. tri-patru posti.J. confreriei. $..z l-am in tors. raportarea s-a facut la norma actuala literard. simla . lecturd.:.VU"lJ. . lasciv. odatli). A. pentru fiecare arhaism.U ~v up pVl'UHl1 ~ vapstta ca 0 brezaie. Includereacuvintelor (a)'starpi. grumaz. 1£ com136 lOp. padisah.desinenta -uri pent~ ~lura~ulnveutrelor. Intr-un text din Neculce. leasing. di. . odat-om palos. fie ca tipuri de derivare (eu sufixul abstract -re). legal.. In locul formei delOtaclzate.5....S prezenta euvintelor populare siregionale. de$ert. . serie de arhaisme. 1-0 spinticat. 0 vinit. B. pentru exemplificare. 10. '* caderea consoanelor finale (can'. numai neologisn:e: . Am notat cu asterisc formele confrate. precum ~i a expresiilor populare. haniile-alea d-o $tiu). . 4p. arhaisme lexicale: Mare vizir.este prezent in numeroase alte formatii. sa te pupe-n bot). b. serie de neologisme.r---. fiind interpretate fie ca tipuri de conversiune. folosirea acestuia si cu valoare "narativa".lIUHILl VUIUl Ul\. cuvinte si sensuri popul~r~ (hantile. . In locul normei actuale -e.Nebuna. lp. Trasaturt fonetice: $ fonetisme regionale si populare (0 affims. utilizarea la Eugen Barbu nu reflecta no~a .VUI- - vUIHH . N-au fost analizate si relatiile semantice in care se angajeaza adjectivul mort. lp. exista doua opinii. capu./ iacii. !}1a~ ~capavm ~e. acasd-m pat). formele sunt norm ale. vorbesti de [up: cdnd colo. afarii. 9.. _ provine dinspaniola: poncho. . OrIgini diferite: .Neologismele din seria c au. uzullingvistic al perioadei in care textul ~ ~ost scr~s. . lOp. s-a lucrat numai prima familie lexicala si s-au discutat numai cinci din cele sase cuvinte propuse pentru analiza semantics). pentru care. Apartine registrului stilistic popular ~ifamiliar. lp. d. Structura lor este analizabila ~iIII interiorullimbii romane. lecitind.fo~a lO~aclzata pen~ru prezentul conjunctiv. earului) (Nu se va face un punctaj general. lectorat.Trasatur! lOp. B. trupu).4.

* utilizarea constructiei perifrastice pentru exprimarea aspectului (s-o pus pi panda). (a) relativiza. opozitie.In Iimbajul curent. Cuvinte si sintagme ale terminologiei juridice: instantd. executare a recursului. rezulta ca textul apartine registrului cult.in cazulca. inculpat.). ) sau a constructiei adversative prin ci (nu de . aliza. valoare.. si-a dobdndit libertatea de actiune. semiconductor.In limbajul curent. * Este un caz atipic. determinat. solemnitate. i~i restrange si i~i specializeaza sensul: in lingvistica. ~ folosirea pronumelui negativ cu valoare adjectivala inimnicii vorba).. Totall=85p. lOp.. conductivitate electried. realitate.discuta. de insistenta: a constructiei "relative scindate" (Ceea ce urmiirim este situarea ..vtransparenta siperfect incolora. ce indica ceva. Din analiza. este polisemantic. (a) . caz.. banda de energie. 3p. traditional.unde·dezvolta·sensul "imprejurare. a rdmdne valid. eritrotoxind. conduciivitate electricd etc.. stare cristalind.. utilizandu-se in contexte ca: ® Prin cdsdtorie. din rdgnetu lui).. flexiune. semnifica "un simptom al.I: reducerea subordonarii numai la raportul temporal. semn . 3p.. a cddea sub incidenta.. care traduce fropurement et simplement). b. 3p. etic. 0 aguns etc. unde dezvolta sensuI . just. pronume. apare cu sens specializat. prudenta. banda de energie.In limbajul curent.. banda de conductie. este polisemantic. . ci de . * "nota specifica. nume. situatie". calitate. chiar individ". 2. c. exantem.In terminologii. fie ca neologisme propriu-zise. (a) nuanta). . exceptand forma lexicala acceptiune. Trasaturi lexicale: @ abundenta neologismului savant. ff si-a luat libertatea sa .unei boli". vid. cu sensul "drept cetatenesc". mandat. ). s-o dus. Tdisaturi morfologice: ~ formepopulare ~iregionale de auxiliar (0 luat. tegument. numeral. moral. lOp. semn de circulatie. eject suspensiv.) ~ Comaparatie a utilizarilor: caz . nu). spectru energetic. solid. . semn de carte). lOp. libertate . scarlatina. utilizandu-se in contexte ca: . substantiv. Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei gramaticale: gramaticd. 'i!i Cele mai multe elemente apartinand terminologiilor fac parte din o. aspiratie.. (a) res" pinge cererea de prelungire. sehemd-apriotic. 3p. etiologie. Pastia. punere in libertate.. constiintd. este polisemantic. cu sensul "imbolnavire". implicit. 139 . forma neologica. desemnand abstractii din domeniul spiritului tacceptiune. 0 restrangere semantica..In limbajul juridic. Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei medicale: semn Grozovici138 lOp. (a) dispune. dezvoltand sensurile: ill sticla de 0 fabricatie speciala. ~i a formei gramaticale trebuiesc. cristal.. propozitie. electron. categorie gramatioald. banda de valentd.• ). Cuvinte si sintagme din domeniuljizicii optice: corp solid. vitropresiune. a spune deci cii . indica "unitatea dintre un sens si un complex senor" tDesinenta are calitate de semn lingvistic. ). tentativd. . dinexemplele date: functie sintacticd. savant. inlocuita azi cu varianta in -tie. recurs. ff prezenta unor constructii sintactice cu rol emfatic. a. 5p. expirarea mandatului. este polisemantic. are loc 0 specializare a utilizarii la dona sintagme: pune(re) in Iibertate. un teritoriu in care . teritoriu. ~ "obiect asezat intr-un loc sau intr-un anumit Iel pentru a indica ceva" (semn de hotar. banda de valentd. dezvoltand sensurile: $ "tot ce arata. cu reluari apozitionale menite sa asigure extinderea frazei (fntr-un teritoriu .. Trasatura generala. din care se fabrica Ientile si obiecte de lux (Aceasta lOp. marc at prin elementele de relatie din si cum. principiu. unitatea frazeologicapur!ji simplu. cali tate. adjeotiv.. priva(re) de libertate si..In limbajul gramatical. indiferent de nivel: respectarea normelor limbii literare actuale. ® S-au inregistrat doud cazuri de scarlatina. lOp. . cristalin. @ absenta cuvintelordesemnand obiecte concrete din viata cotidiana.. neutru. clasd. eveniment. indiferent de domeniu". stare cristalind. punere in libertate. sistem de opozitii. lOp. cristal= In limbajul curent. cu sensul "posibilitatea de a actiona dupa propria vointa sau dorinta". functie sintactied. dungi1ineare rosii-violacee. circumstanta. deci cu un sens care nu are nimic comun cu sensul curent. metal.a asigura continuitatea povestirii. cu subiecte coordonate la distants. lOp. a produce efecte. acord. plici de jlexie. '. fie ca unitati frazeologice calchiate (vezi. vezi si calcuri lingvistice: dezbate (dupa fro debattre. posibil. procuror. inlocuita prin forma nesufixata.·o!iI. ambele constituind arhaisme ale limbii cuIte. trasatura distinctiva. b. in rnedicina. * marc area excesiva a posesiei (de la trupu lui. legalitate. cu sensul "ingaduinta". (a) exista. (a) situa. declinare. d. (a) exercita.. streptococicta). Trasaturi sintactice: 't constructie sintactica ampla. precum si tennenii acestei categorii. lOp.fapt. (a) actu-. indicand 0 categorie gramaticala. eveniment". (a) practica. cu propozitil intercalate (A spune cii . Din analiza rezulta ca textul este popular ifi regional. in timp ce Jonemul. echimotic. semnalment" (EI are un semn sub ochiul stang). lOp. a (ssi) produce eJecte.romanic ~i latino-romanic. realizate prin infinitiv (a spune). 11> Au fost doua cazuri de om or. cu sensul "situa1ie. utopie. relatie sin tacticd. circumstantial. ® Sentinta i-a adus pierderea tuturor libertiitilor.

3p. in textul a. fie prin retinerea tuturor trasaturilor stiintifice sau tehnice ale obiectului sau ale fenomenului (vezi cristal). Adopta formule fixede inceput (de tipul: Ca urmare a adresei . terminologia fizicii. si nu cu sensuri conotative. numeral. ~ Apar structuri sintactice complicate (vezi pronumele relativ in genitiv din constructii atributive: clase al cdror caz exprimdy. cu relatii sintactice clare. La toate nivelurlle limbii. In raport cu structura ultimului enunt).) "ceata de soldati aflati sub aceeasi bandiera". sintagma banda de energie are sensul "grup de valori discrete pe care le poate lua energia electronilor de valenta (banda de valen/if) sau liberi (banda de conductie) intr-un cristal". Se incadreaza in stilul administrativ. . a permite. . lOp. Cu increderea/speranta ca veti da curs cererii mele. alterneaza cu fraza scurta. durata {calc dupa fro sau direct din it. atributie. sunt respectate normele limbii literare actuale. prin monosemantismul termenilor de specialitate. a expira. cat si gerunziul nesubordonat. {1j utilizarea cuvintelor cu sensul propriu..in cristalul apei).. a se manifesta. ipotezd. 0 categorie de tip relational care .. a.. . * claritate. imediat. experientd. . pronume. intensitate. aspectul ). lOp. . fiecare dintre acestea fiind polisemantic. extraordinar. precizie lexicala.un tipar de punere in pagina . obtinuta fie 140 3p.. Se oglindea.. nu apare aceasta formula) . lipseste formula vocativa de adresare. spatiu in forma de fasie" (banda rulantd. mai ales cu rol de identificare (fiind yorba de definitii. zona. interval.. multimea neologismelor. este un exantem de intensitate particulard aviind. caracterizat prin forme gramaticale ale adresarii (In textul 4. a. frecvent. care cer restrangerea treptata a "genului proxim"... a respinge. care. . tip. 1$ (glumet) "grup de prieteni" (Formam 0 banda pe cinste). vezi: categorie de tip relational care exprimii ... denotativ. . cat ~i lexicului general (vezi cuvinte ca: traditie.fie prin actualizarea unui sens totalmente nou.. anume: "forma a starii solide amateriei in care atomii.).I I J f vaza de cristal este frumoasdy. Total 3=45p. 4. ). precisa (vezi. formule fixe de incheiere (Cu toatd consideratia..). aici. efect. caracterizata fie prin restrangerea ~i specializarea sensului din limba comuna (vezi semn. a interzice (calc dupa fr. fenomen. Avdnd in vedere cd. ~ Sunt generale propozitiile si frazele nonafective. banda2 (banda . . prevdzut (calcdupa fr. . valoare. in textul de analizat. are valoare de . ... substantiv. 7p.. particular. tegumentelor). actiune. anterior.. Argumente lexicale: . este monosemantic in denotatie incorIn porandu-se particularitatile stiintifice ex~cte ale obiectului. 1$ "obiect. aspect.. a examina.In terminologia optica. specific. nu apare decat prima parte: va rag) si.. banda -In limbajul curent. ' In concluzie. a ocupa. instrument. partial. lOp. Total 2=65p. maximum. @ Sunt generale propozitiile enuntiative nonadresate. ~ seinantica proprie. formule fixe de cuprins (va rog sa binevoiti/a binevoi sa . tara legatura cu eel din limba comuna (vezi caz).. fiind inlocuita de 0 "adresare impersonala": Caire Primdria Muni141 .. Face exceptie pers. din textul b). {1j (inv. Cu deosebitd stimd. va asigur de . Argumente sintactice: $ Fraza amp la. manifestata prin utilizarea aproape generala a persoanei a III-a si a unor constructii impersonale (vezi: este de observat.unde apar atatgerunziul circumstantial (respingdnd cererea de prelungire).. mdrime care . uneori.introducerea constructiei apozitive. 5p. a situa. corespunde la doua omonime. Argumente morfcloglce: impersonalitatea constructiei. banda de circulatie. Este un tip de text "adresat". alcatuind reteaua cristalina". care apartin atat terminologiilor de specialitate (vezi2). lipsind totalmente cele de tip adresat (interogativele si imperativele). $ absenta totala a marcilor lexicale de afectivitate ~i de subiectivitate.. * "obiect fabricat din cristal" (si-a cumpdrat multe cristaluri de valoare).. fie prinrolul complet dezambiguizator al contextului (vezi: exantemul este mai bine exprimat in zonele. sttuatte. ionii sau moleculele sunt dispuseintr-o anumita ordine (simetrie) geo- metrica. Se incadreaza in stilul stiintific. se intarestesau se leaga'eeva"-(Era'acoP7fftt (:Udoud benzi de celuloid). $ Fraza ampla se obtine prin: . I plural din textul d (fntelegem). a apartine (calc dupa fr.bande) actualizeaza sensurile: t"l> "grup de raufacatori care actioneaza sub conducerea unui sef" (Au fost prinse doud bande de hoti de masiniy. structura primei fraze. ).. banda] (banda.subiect general". Considerdndcd . al carei rol este reluarea unui termen ~i continuarea detalierii lui in limitele aceluiasi enunt (vezi: 0 categorie gramaticald . clase al cdror caz . . 3. fata de cuvantul din limba comund.. banda de magnetofon). Particularitati: ~ Respecta 0 schema fixa de organizare si. cu subiect propriu (acesta rdmdndnd valabil si producandu-~ilegal efectele) ..il1serar~<:tsubor<:lon<ltelor atributive si a constructiilor echivalente cu acestea. ~ (sens figurat. in textul de analizat.-:.. a observa. .. epitet metaforic sau metafora propriu-zisa) sugereaza puritatea. .).benzi) actualizeaza sensurile: !!> "Ia~ie cu care seihIa$6ara.). limpezimea (glas de cristal.. esential. cuvintele apartinand terminologiilor se disting prin: 1$ monosemantism.angaja.introducerea gerunziului si a constructiei gerunziale absolute (vezi textul b. a. formal. libertate). ase efectua. lOp. 0'.

efractiune. d-ata mai mult . frecventa de utilizare a deicticelor: asa.. de fonetica sintactica.Desi in limbajul ambelor femei apar marci ale oralitatii.. a depiisi mdsura (calc dupa fr. eu 0 raportare imprecisa la regent (prup). Apar "pluralul politetii". multimea constructiilorexclamative: Ce zi stupidd. ce zi ingrozitoarel. ..trasaturi ~C?~UflR~.Aparl. .de gradul de instructie al celui care redacteaza ce. Goarne. provenind din existenta unor relatii anterioare. lexicul unui personajeste incarcat de neologisme (vezi: stupid. enunturi incomplete.qtateqyrz). a II-a. . efort.Ar:e. elemente Iexicale populare. explicabile in cazul unei conversatii. stiingu. asa cum reiese din urmatoarele trasaturi lingvistice: "' .~i nu . fonetismul regional eream. populare si familiare (vezi expresii ca: 0 iei cu stdngu...llilPsz~tlOnallucru care. Total 5=20p.).~~stereotipie a constructiei si a expresiei lexicale (expres. dii. a bulversa.!a-i aial. spe~" _.a Il-a la ver~ ~i la pronume (adresei Dvs..ea§Y~). stare de ~eti~). in timp ce vorbirea celuilalt personaj feminin abunda de fonetisme populare. instanui de judecatd. fiind incarcat de elemente lexicale orale. fr~za anacolutica. pune(re) in aplicare. a da 'curs cereriis. ceea ce are ca rezultat a~9cirreaco:nica: afost .re~_ea. fragmentare. 142 143 . . specific graiurilor sudice iau doud. 5..re~acta:t ~e 'un autor cu foarte putina instructie.. semantisme ca: md incing "ma supar". .. asa cum reiese din formularile unuia din" tre personaje: esti femeie cu cap. familiar.in~t.- .. te amdrdsti d-o nebuna .'. avand deci 0 intindere limitata. sa efectuati.cel d~ per~.n~ndat de ar~stare): * Nu mai are trasatunl~u~ul text "a?resat : m locul umu autor personal.a III-a.. apare un autor Iillpersonal.. este altul decat al gerunziului anterior: manevrdnd f17. * Apar ~ielemente comune cu ale stilului stiintific: -preze~ta ~eologismului (corect sau incorect folosit.Sp. lOp. uti1izar~a excesiva a constructiei atributive (doua atribuhv~ introduee. . . ~i "pluralul oficlar.a. lllcorectaagerunzmlUl (cinci aparitii intr-o singura fraza: doua cu valoareatributiva si celelalte trei cuvaloare circumstantiala: tempor~la·$icauzaHl. va rugiim.). constructia populara exprimand progresia de ce-i fad. eel de pers.arestare preventivii.mreahtate. sub acest aspect. interogatii retorice: cum sa nu observi?)."".Este un text concentrat ca lilfvmiatie.c~. in timp ce lexicul celuilalt este totalmente lipsit de neologisme. aparesemnul de comunicare emanand de:a-~o' autoritate (juridicaj. constructii putemic afective cu semnificatie defavorabila: dracii dstia de bdrbati.... rezultand din utilizarea gresita ~ gerunziului ~1 din constructia imprecisa a relativului: ~ utilizarea neologismului de catre un autor incult. constructia eufemistica eream la biserica Capra. ~ Semantic.. . lucrucare i s-a mal intamplat de. . expresie ~"""""··Qontinandpeo:cu-valoare neutra.: vd [acem cunoscut). marcile sunt de tip diferit: la unul dintre personaje. este asezat langa afost omorat. obtinute din '~nnatoa!ele par~cul~ritati de limbaj: * utilizarea abuziva si . ambele fiind ca~actenstlCe stilului admlU1strativ. (a) obliga. si dracii dstia de bdrbasi. Intenti« 'lui-Caragiale este crearea de efecte cornice. partic~laritate deplUzand . 15p. si lOp.regentului firesc.ciPiiduj'Bucure:jti.. a abuzat.~!lt~jHd~<::at_()~. pun ere in liber'ia!e~exfirare . spre deosebire de -.Desi subiectul discutiei este banal.. * Statutul sociocultural al celor doua personaje: . stare de betie (calc dupa fr. I (v~zi. a. .m vecmatatea . le-ai vdzut. La celalalt... de lunga durata (vezi referirea la @ 5p.prezenta gerunziului) b.llca:vafacem cunoscut.me· stilului juridico-administrativ (este.0.. afront.. lOp. apar jnsa fonnele gramaticale ale adresarii: pers. trebuie adaugate: interjectia populara pdi.. .."" inimd.a'. ceea ce conshtUla.. indiferent de statutul locutorilor (interjectia ei. anuntati. schimbarea modului si a persoanei: Si dracii dstia de bdrbati. sa comunicasi.. cu. @ Intre personaje exista oanumita familiaritate. alaturarea unui gerunziu cu slibiect propriu: . Total 4=20p.. da '.. va '/acemcunoscut. ~odatd. marcate grafic prin puncte de suspensie: oriedte eforturi. . a expune (pe cineva la). rogioucle.. ceea ce schimba comunicarea la pers. md linistestey. (dracii) a~tia.scoate.. unactr~d~ctatd~:tl. situatia obisnuita a acestor acte. side constructii neconforme cu nonnele literare (unite zile. s~riicie.~·prezenJa infinitivului.. utilizate de un locutor rara instructie (pe Iduga fdple1e uejd remarcatc: fbnetismc populure.e. ~.nu'punlda". "mimandd-se'.. «< utilizarea incorecta a p~~numelui relativ.Una dintre femei vorbeste respectandnormele literare de pronuntie ~i pe cele gramaticale (vezi: afronturile pe care le-ai vazut). to ate Intr-o singura fr~za). sau "dezacordul".Raportul" lui Caragiale "mimeaza" un act admnistrati~ de constatar. vezi forma regionala iotacizata vaz. le-af auzit . cererii Dvs).'sO'smdt~nul de marfa de un gerunziu al carui subiect neexprimat .. . "* Au grade diferite de instructie.. unele regionale.7. ~i anume: prezenta verbului hotdrdste (Instanta hotarii~te).iaia. om01:at. Zanga mdmicah. .~ termenulut. (iau una) d-asta). manevrtind. . apar marci de oralitate specifice conversatiei populare. * Arata 0 anumita .. ~-':-' • < •• -~.prin rclativ ~l11UlllelUase constructil echivalente cu ? propo~itie atributiva. apar elemente de oralitateregasibile in orice conversatie pe 0 tema familiara. a binevoi. 0 particularitate a stilului administrativ (vezi neologismele: serviciu. $ . a redresa.(lnstanta).litma~~arel~·deo§ebiri:~· Apai-t"ermenHde _c~a~~tate~peclficl tennmologlei juri dice (vezi: prelungire a arestam. Amandoua sunt femei.

te a$ezi?) C~ledo~a personaje se "a~aza" pe trepte sociale diferite.. revenirea la dialog: .~i. dumneata. apoi. I A~~r a.!i este de~tinat ~. Mai da-te dracu) .st~hshca.dverbe~epro-fraza. fie pentru 0 "cerere" politicoasa (Da-mi voie nu te supara). du-te (s!fS): ada. trimitand la emitator: Dd-mi (voie). mai intrerupe de cateva ori pasajele in vorbire directa. n-ai invocat... preferi.'. madam Deled.de poIitete) si. " Marcile Nu te supdra. Pasajele redactate in vorbire directa sunt anuntate lexical prin verbe de declaratie (in text. $ Apar ~l alte semne depunctuatie ale vorbirii directe: semnul intreba~ii. Ifl spun. • se schimba tipul de litera. sefoloseste ~onstru~ti~ imperativa: stai los sau cea interogativa cu valoare imperatrva: ce te scoli.'.c. iar. trecandu-se de la "drepte" la "cursive" si din noula "drepte".. lasa (hodorogu de ceas). I. . a?ica adverbe de negatie (ill" textul dat) ~tlhzate ca rasPllns la replica anterioara si care tin locul unui Intreg enunt: Nu. Argumente care sustin trecerea de la dialog la monologul interior si. avand in vedere raportul ierarhic dintre personaje. [ .. @ .. ..nume propriu: Niki) .atesmtactic: te rog. cu observatia ca.Din punct de vedere lexical. Au sdrit toti musafirii.~. sa te con. (cd-jmi (v~ne)" ~az. ne (lipseste). . 144 gramaticale ale vorbirii directe sunt: .. Apar propozitii interogative ~iimperative: Adicd de ce crezi dumneata .'ap?i{n1lMer6'aseo&e·lyfip'e~·"":.u"'''''. sa faci. . 5p. (5iure. te contrazic.. nu te supdra. fireste.allt~rioara(cu cosmeticile si cu distractiile taleh @ . stins gZasul.... De ce preferi .pentru marcarea propozitiilor interogative.« lipseste linia de dialog.m diversele lui variante: zti spun. de pers. persona. spune": Au siirit toti musafirii.i"~'"":""". 5p...Din punct de vedere graflc. ' 5p. si "ghilimeIe1e". este yorba despre acelasi destinatar. 3p. provenind din excesul de neologisme la care acest .. ardti... altele integratesintactic: Da-mi voie . cu functii si valori diferite. recurge intr-o conversatie banala.i0~umele. care ar fi fest imposibile in adresarea directa (fata in fata). nu due (li?sii). unele nemteg. altemeaza~F'cu . pentru marci) . in ambele eazuri. redactat in intregime in vorbire directa.c~·· pror:om~naled~ pers. din zona "dezagreabilului": Apar imprecatii (dii-te dracu. 20p. Total 7=60p.am(sport). galbejita $i numa piele pe as. a II-a sg. dumneata. care mai de care.apar dupa cuvintele de declaratie.e ver?ale ale adresarii In registrul politicos. trecandu-se de la registrul lexical neutru la un registru apreciativ.cu cereri imperioase>' (lasd.. Marcile grafice sunt doua semne de punctuatie specifice vorbirii directe: "doua punate'. in finaluf fragmcntului. folosite la pers.~igumente g. nu te supdra. reproducreplici din vorbirea directa. in text. Apar cuvinte cu apreciere negativa (aiurelile tale.. (l Op. du-te.care. :~:~artormul. . ' @ b... I sg. ~i semnul exclamarii. 8. 0 anu~e ~. respectiv. vorbiri care se intrerupsi se intrepatrund. "superiontatea marcandu-se lingvistic prin modul de adresare a celuilalt in ciuda relatiei de:famiIiaritate dintre ele .J si orice poruncea dumneei.. Fragmentul este alcatuit din mid pasaje redactate in tipuri diferite de vorbiri. "Superioritatea" asumata de acest personaj (eel c~ruia. de adresare madam Deled."formele'V6rba:le'~i:-. n-oi avea..:. (omu) meu. familiaritate marcata ~i la nivel lingvistic (cele doua personaje folosesc pers.'.crezl..~r~Vvozltate~ -ac~stUlase IDimfesta printr-o "inadecvare •..trazlc. hodorogu ala de ceasi ..J si pe urmd prietenele [. ?.sunesteculul" de vorbiri. Si mat da-ti dracu . pentru tipul de vorbire.. Dar. pentru propozitiile imperative.prezenta formulelor vocativede adresare: Nelle Ianuleol. nu incerci.Fireste cd petrecerea n-a a mai mers inainte . adverbul iar preia sensul yerbului de declaratie subinteles: Lui Air Ianulea i-a trecut repede necazul si iar.] Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar [ . voce care. propozitii imperative).j i-au impdcat. . fie pentru exprimarea imprecatiei (Mai da-te dracu) . ada banii.... nul Argumente lexicale: Apar v~~. s-a stiut indaui in toatd mahalaua [. io. verbul a sari dezvolta sensul de "il·. 5p.• Se reiau.J siasa mai departe. se schimba registrul.. Total 6=c30p. 5p.~* f s rative (si. exprima lexical actul .care.gJfamati~at. l Op. (distractiile] tale. Cucoano Acrivito l ..lile) tale. sa te intretii. (pe) mine. Apare m~dul imperativ: Da-mi (voie).'''''I:UU esti femeie cu cap).@ ~cela. nu vezi. ?. ada).~ae~e. cu valoare ironica. monologul interior intrerupe replicile dialogului.<Dln"p~~td~' .14~ ..:::". fie pentru 9*pnmarea unei cereri imperioase (du-te sus.-"". cum ardti.. care mai de care [ . dumnealui rdspundea. pe parcurs. n-a contenit: .:. reproducem pasajele care reprezinta vocea naratorului: Si pana nu i s. lasd.r.?eA ca~e.. .-.. . lOp.ra~ce:$ Apare semnul grafic al dialogului: linia de dialog. fragmente din replica .".. ai adus. Fragmentul. dd-tetdracu].spunem . la pronume si adjectiv posesiv. si anume: ~ Fragmentul se deschide si se inchide cu vocea naratorului. in stil indirect liber. contine doua variante ale acesteia: dialogul ~imonologul interior adresat. a II-a la verb. efectul general fiind al .::'.

JOp. epitete cromatice (cercuitt ros. puiule. inclusi tot intre ghilimele. ca intr-o lista terminologica. fiecare realizat cu mijloace stilistice diferite. m:tafo. ~ Vorbirea directa Iegata consta in pastrarea integrala a vorbirii directe (ceea ce se reproduce . urnza Cuinajostea - (lOp.vech ~ solzi ruginii ). ale carei semne sunt formulele vocative dragd.: c~~ " paratii (mari elit palma). bucur1a vlelu fl a mortii. Vorbirea indirecta llbera se distinge de cea directa prin absenta verbului de declaratie. lOp. fiica ~lIalu!Ul p~·m1O~dzal). a1 ploii si al baltii cu vietuitoarele ei. tropi o~.0x. care primeste valoarea unui verb de declaratie. . 1'1 l!I Subordonat procedeuluienum~r~m. . Pasajul cuprinde doua fragmente de descriere. 9. f "). lpt 'ton.. lini au~". "amestecului").Predominante sunt procedeele de tip jigurativ. cand sujlete.. care nu apartin vorbiriidirecte. m care procedeul stilistic predominant_ este al.ibiota Acrivita lui Hagi Canu{ii a ajuns de-o bate arvanitul. si anume: comparatii (ca un painjeni$). neagra bucurie.Amestecul de vorblrl este si mai subtil in ultimul alineat: dupa adverbul iar. metafore (metafora verbals si nominala sticli in mdrgele oblice. prin absenta conjunctiei de subordonare.~i mdruntaiele din om se tat ceartd uneori ". se rpz" . ~~ezate imediatdupasubstfnti\fUI specificat de narat9rcafiind . r . urmeaza reprodusa vorbirea directa. tacee si pesti: costrdsi. personificari (trlisiirira. cit .~m?5p. crus146 l Op. Aceste vocative au tnsa niste determinanti. Descrierea ploii:. ca . iar de cea direct legata.re (tre.. epitete user antitetice (elildura $1 totusi rdcoriioarey: $ Fragmentul sta sub semnul auditivu1ui (se au'zi in depdrtare suniind ploaiai si a1 vizualului (sclipitrii de hulbuci~piiJlzii de stropiy: Descrierea bli1tH:" Predominant este procedeul enumerdrii (se dezvolta 0 structura ampla de tip enumerativ. s~oici.. cil " are mana cinci degete si nu sepotriveste unul cu altul". Mod de expunere: descriere (de natura). poetic. carast.nd'') . 5p. "). pentru indicarea 25p._~ In final. ci vocii naratorului: dragd-n sus! dragd-n jos!. fiecareia IaCandU-l-se ~10 scurta descnere). frdmdntdndu-sey. refle:e de argmt. '['. la necaz spune omul multe". ap-are ~l procedeu. l Op. pentru tipul de vorbire. fiindca formulele de adresare erau cand puiule...eau ~n :j~ragu~" gJ~madlr~ de linioare. pentru marci. 147 . suflete. . metaforele nominale pdnzd de stropi.). stiuci.de ba~aur. !ini. metafora verbala sCiipliraj. s-ar putea ca ~i conjunctia de coordonare puiule fi suflete sa nu apartina vorbirii directe. in care. acele de fulgere ale ploii.. me l CI. c~api. . sunt enumerate speciile de vietuitoare.I I I • Apar ~i pasaje cu forme intermediare de vorbire: vorbirea dlrecta legata si. dar $i epitete metaforice ~urz .. TotaI8=50p. ~·:emifatorur replicii '(veil:$i jJe prietenele: -" crescutd . ceea ce face dificil de precizat 1imita dintre vorbiri.Jegarea" acesteia prin conjunctia de subordonare cit (vezi in text: cd . dar in . aSOClerl:o ron ice: monstruoasa bucurie.. Frag mentul sta sub semnul vizualului ~1 al dmamlculUl (este mtrodus prin "viizui deodatiibalta!o. constand in abundenta tropilor (a figurilor de stil). :. oc~ene. vorblrea indirectli Iibera. Grafic. TotallO=40p. 5p. se introduce 0 secventa de alta factura: una ~e~ltativ~. se marcheaza prin includerea intre ghilimele a replicii sau a fragmentului de replica apartinand altei voci decat a naratorului ~i prin doud puncte. intreaga fauna.incluzandu-se intre ghilimele). .

BucuGALR TD Word resti.0. SP = Carmen Ciofu. Antologie de prozd populard epicd. Editura-Academiei. 2005. Editura Nemira. = Cristian Crumslish. Bucuresti. Revista de drept penal.. Wordpentru Windows 95. RL = Romania literard. Obiceiuri ramdnesti de nuntd. Editura Stiintifica si Enciclopedica. Editura Univers Enciclopedic. Ioana Vintila-Radulescu). 1997. Bucuresti. Eugen Ciofu. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. = Angela Bidu.. RLib. Bucuresti. Bueuresti. Optica = Ioan-Iovit Popescu. Dictionar general de stiinte: Stiinte ale limbii. Optica. MDN = Florin Marcu.Vranceanu.2005. Cristina Calarasu. Editura All. Caragiale Mateiu Caragiale Emil Cioran Ion Creanga Mihai Eminescu Gala Galaction Paul Goma Nicolae Iorga Titu Maiorescu Ion NecuIce Alexandru Odobescu Andrei Plesu Marin Preda Mihail Sadoveanu TudorVianu 148 . Usor si rapid. II-a). 1966 . Barlea = Ovidiu Barlea. romdne (editiaa 1996. 2001. II Enuntul. Editura Stiintifica. 1982'-1989. = Cristina Lista scriitorilor utilizati pentru exemple Gabriela Adamesteanu Tudor Arghezi George Bacovia Eugen Barbu Lucian Blaga Augustin Buzura LL. RDP = Asocitia Romana deStiinte Penale. revazuta si ad1higita (coord. o. Edi. 1989. = Dictionarul DOOM2 ortografic. Emil I. . = Academia editia Rornana. Bucuresti 2005. ortoepic si morfologic al limbii romdne DSL a II-a. Saeculurn 1. Editura Academiei. 1 Cuvantul. = Romania liberd. Toader. Gabriela Pana Dindelegan. Antologie com entatd. 2000. Semne si simptome ill pediatrie. . Editura Universitatii din Bucuresti. Mihaela Mancas.Bucure~ti. Bucuresti. Bucuresti. Calarasu. 1982. republicat Dictionar de stiinte ale limbii.Lista de abrevieri DEX DOOMI = Dictionarul explicativ allimbii EncicIopedic". Gramaticd limbii romdne.traducere de Andreea Lurie. Marele dictionar de neologisme. Liliana IonescuRuxandoiu. 1999. Bucuresti. Editura "Univers = Dictionarul ortografic. tura pentru Literatura. Bucuresti. ortoepic si morfologic al limbii romdne (redactor responsabil: Mioara Avram). 1996.