P. 1
Teste de Limba Romana

Teste de Limba Romana

|Views: 3,170|Likes:
Published by Veronica Matei

More info:

Published by: Veronica Matei on Mar 25, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/12/2013

pdf

text

original

Gabriela Pana Dindelegan

TEsrE

DE

_ ~

LIMBA ROMANA

Morfo logie

Sintaxa
Fonetica
Ortografie
Lexie
Stilistica
Teste recapitulative

Editia a III-a

::nHUMANITAS

::LJEDUCATIONi\L

Descrierea erp a Bibliotecii Natlonale

PANA. DINDELEGAN, GABRIELA
Teste de Iimba romanli : admiterea in facultate /
Gabriela Pana Dindelegan. - Bucuresti : Humanitas, 2007
Bibliogr.

ISBN 978-973-50-1876-4

81i.135.1(075.35)(079.1)

Redactare CATALIN STRAT
Maeheta FLORIAN SApUNARESCU
Paginate DOMNICA ROTARU CADISANS.A.)
SEBASTIAN BOB
Coperta DINU DUMBRAVICIAN

HUMANITAS
Piata Presei Libere I, sector 1, 013701, Bucuresti
Telefon: (021) 316 17 18 Fax: (021) 3161721
e-mail: educ@humanitas.ro, www.hed.ro

© HUMANITAS, 2007 ISBN 978-973-50-1876-4

Nota asupra editiei

Aceasta noua editie a Teste/or s-a nascut din neeesitatea didactica de a le "pune de acord"
en DOOM2

, luerare normativa academics aparuta in 2005 si introdusa in practiea scolara
(programe, examene, concursuri)ilfcepand eu anul scolar 2006-2007.
In consecinta, modificarile propuss'dcnoua editie nu sunt numeroase, intervenind mai ales
in eazul testelor eu cerinte defoneti.e~·(aecentuare, silabatie) si de ortografie. Celelalte teste
aurarnas, in mare masura, nemodificaje; exceptie fae cele eu cerinte lexicale privind neolo-
gismele (pronuntia si grafica acestora), precum si cele destinate morfologiei referitoare la
inveiitafiilde.variante" morfologice]iB6ie: Modificarile surit absoliifriece'sare'c':Lurmatc' a'
doua caracteristiei ale DOOM-ufci±2:"(a)introduce un mare numar deneologisme, regle-
mentand grafia si pronuntia atat a'neologismelor nou introduse, cat si a celor eomunecu
editia anterioara; (b) recomanda, in raport eu editia anterioara, un inventar mult modifieat
de variante literare libere.
Noua editie a testelor nu rezolva si cealalta cerinta, a punerii de aeord eu GALR, sigla pen-
tru noua gramatica academica (Editura Academiei, 2005). Luand in ccnsideratie faptul ca
descrierile si interpretarile din GALR nu au patruns inca in practica scolara (exceptie fac
programele si manualele clasei a XII-a, care, incepand cu aceasta toamna, au pre1uat anu«
mite aspecte din GALR), consideram ca punerea de acord cu noua gramatica nu era inca
potrivita pentru nivelul scolar, Ba, dimpotriva, ar fi fost ehiar daunatoare, atata vreme cat
clasele gimnaziale, cele in care se preda gramatica limbii romane, nu au adoptat programe
si manuale care sa foloseasca noua editie a gramaticii. Cat priveste chestiunile deja intrate
In prograrnele si manualele clasci a XII-a, cIe au "aeoperire" in testele existente, mai pre-
cis, in cele destinate stilisticii functionale (stiluri $iregistre functionale, tipuri de vorbiri).
Ca atare, pe masura ce programele si manualele vor prelua si adapta, pentru necesitati
scolare, noua editie a gramatieii academice, mai ales pentru clasele in .care se preda gra-
matica limbii rornane, 0 noua editie (revizuita) a Teste/or (a IV-a) va fi absolut necesara. Ea
va facilita intelegerea si preluarea corecta a solutiilor si a spiritului din GALR. Ramane insa
In sarcina viitorului realizarea acestei editii,

Argument

" Cartea cuprinde 25 de teste a cate 10 puncte fiecare, teste concepute tern a fic din
domeniile: morfologie (substantiv ~i adjectiv;articol; pronurne si adjectiv pronominal;
verb; parti de vorbire neflexibile), siritaxa (sintaxapropozitiei; sintaxa frazei; sintaxa nor-
mativa), fonetica ~iortografie; lexic; stilistica, la care seadauga 8 teste recapitulative(patru,
pentru_recapitularea gramaticii: teste~~} ~17 _~iJ?~tru.'.r.~,~a]:li1:tll_a!~'1_~

rI?~_e,_cl!ch~stiuni din
toete domeniile: testele 22-25). 'Niciuna dintre culegerile 'de teste care circula in prezent nu
este
atat.de cuprinzatoare si de diversiticata tematic, .
" Cu exceptia testelorrecapitulative, fiecare test este destinatunui singur capitol/ domeniu
al limbii, anuntat in titlu, pe care, prin cele 10 subpuncte, Hinvestigheaza sub diverse
aspecte, cu intentia cuprinderii a cat mai numeroase chestiuni ce pot aparea la un concurs
de admitere. De exemplu, in testeIe de lexic (19 ~i 20), s-au urmarit, separat, forrnarea
cuvintelor, relatiile semantice dintre cuvinte: polisemie, sinonimie, antonimie, omonimiesi
registre lexicale: arhaisme, regionalisme, neologismetvezi, pentru testul 19, subirnpartirea
mceletrei subpuncte: A,B, C). Sau, in testul de stilistica (21),s-au urmarit, separat,
aspectele de stilistica functionala (punctele 1-5), registre stilistice (6), tipurile de vorbire
(7-8), aspectele de stilistica literara (9~10).

'

< i> , Ca tip 0log ie, testelepropuse in aceasta carte sunt extrem de variate. S-a trecut de
la testele de tip clasie, care eereau analiza completa a unui text, la teste cu cerinte mult mai
diversificate.si .mai nuantate: de selectie numai a anumitor .fapte, de alegere dintre mai
multe solutii, de obicei, solutii usor- de confundat, de modificare a unui text intr-un anume
punct al luisi intr-o anumita directie, de argumentare a unor solutii, de comparare a unor
situatii apr?piatqi, totusi, neidentice, desurprinderea ambiguitatilor, de rezolvare a unor
chestiuniteoretice etc.S-a trecut de la 0 formulare a cerintelor in maniera.clasica la for-
mulari mai moderne.inepierzandu-se din vedere nici formularile tip grila, cu observatia ca,
pentru aseevitarezolvarile intamplatoare, oricand posibile in testele-grila, s-a adaugat si
cerinta suplimentaraa exemplificarii solutiei alese san, mai interesant, a gasirii unui exem-
plu potrivit pentru solutia taiatii (vezi, de exemplu, testu114).
-Diversificarea tern a tic ii si tip 0 log i eiia urmarit ca aceste teste sa fie utile pen-
tru pregatirea concursului de admiterede 'la toate facultatile in care se dau probe de limba
romana, indiferent de tipul de examen pecare facultatea 11propune. A urmarit, de asemenea,
scoaterea candidatului din rutina cu care scoala l-a obisnuit, obligandu-I'sa faca fata unor
cerinte cat mai diversificate sisase adapteze rapid unor situatii de testare cat mai diferite.
~Inconceperea fiecarui test, scopul a fost, pe Hingaverificarea si fixarea cunostintelor de
baza, si Invatarea propriu-zisa: completarea de cunostinte, In vederea atingerii obiectivului
de completare de cunostinte, testele aduc spre rezolvare, pe langii chestiunile de baza, si
chestiuni de maxima dificultate sau de mare subtilitate, precum ~isituatiile in care, in mod

(

II~

I

f

I

i

curent, candidatii gresesc, constituind "capcanele" gramaticii si ale limbii romane in gene-
ral. Parcurgerea testelor ~iconfruntarea propriilor rezolvari cu REZOLVARILE propuse de
autor inseamna obligarea candidatului sa ia contact cu acestecerinte speciale sau cu grad
ridicat de dificultate, lnseamna avertizarea lui asupra diverselorxcapcane" si, in consecinta,
deprinderea lui cu cerinte care depasesc nivelul mediu de pregatire,

< I> Cartea propune REZOLV.ARI complete, pentru testele 1-11, 21, ~i0 REZOLVARE selec-
tiva, pentru testul19, urmarind sa ofere solutii (in fond, sa propuna un model de rezolvare)
pentru toate domeniile: morfologie, sintaxaIexic, stilistica. S-a evitat rezolvarea testelor
recapitulative, a celor cu grad mai mic de dificultate si a testelor care reiau, sub alta forma,
chestiuni analizate anterior, rezolvari care raman in exc1usivitate in sarcina candidatului.
REZOLV ARILE sunt insotite de evaluare (se propune un barem de corectarepentru toate
testele lucrate), permitandu-se, astfel, candidatului sa se autoevalueze, adica sa masoare
exact, in orice moment al pregatirii, a cata parte din punctaj este capabil sa rezolvecu pu-
teri proprii.
*' REZOLVARILE sunt insotite de COMENTARII,al carer scop a fost, in modexpres,
aprofundarea cunostintelor ~icompletarea acestora. Prin COMENTARII, se atrage atentia
asupra "capcanelor"~i a chestiunilor dificile; prin COME:NTARII, se justifica diversele
solutii in cazurile de dificultate; prin COMENTARII, se subliniaza ambiguitatile si se pro-
pun solutii duble de analiza.
*' Desi toate testele cuprind cate 10 puncte, ele variaza ca dificultate si ca grad de conden-
sare. De aceea, ele necesita untimp diferit de lucru: 2 ore(ln cazultestelor 1, 3, 4, 5,10,
14, 15, 18,22); 3 ore (pentru testele 2,6,7,9, 11, 13, 16,23,24,25); 4 ore (pentru testele
8,12,17,19,20,21). Introducerea unei asemenea ierarhii a avut drept scop punerea can-
didatilor in situatii diferite de lucru, obligarea lor sa se concentreze siun timp mal indelun-
gat, iar, pentru domeniile mai tar cuprinse in cartile de teste (vezi, deexemplu, stilistica), a i
urmarit cuprinderea a cat mai multe tipuri de exercitii ~ide cerinte.

> I> Am convingerea ca, odata parcurse ~irezolvate corect aceste 25 de teste, continand 250 de
subiecte, candidatul dobandeste nivelul necesar de cunostinte spre a face fata exigentelor
oricdrui examen de admitere, indiferent de facultate, de concurenta dintr-un anumit ail, indife-
rent de tipul de examen sau de gradul de emotivitate al fiecarui candidat.
• Testele se adreseaza, Inprimul rand, candidatilor la examenul de admitere Infacultate.
Dar ele pot fi utilzate cu succes si pentru pregatirea examenului de bacalaureat la clasele
filologice sau pentru pregatirea elevilor care participa la olimpiadele de limba romana, iar,
in cepriveste partea de gramatica, unele teste se pot folosi si pentrupregatirea examenului
de capacitate, ale carui cerinte au devenit din ce in ce mai complexe in ultimii ani. In con-
ditiile noilor programe ~imanuale de limba romans, incIusiv ale celor de liceu, cu cerinte
mult diversificate fata de cele anterioare, subiectele ~irezolvarile din aceasta carte pot fi un
bun indrumar pentru profesor.

> 1i Desi unele teste includ si subiecte de marc dificultatc ~isubtilitate, cartea, prin toate cerin-
tele ei, se incadreaza in limitele programelor de limba romans in vigoare ~ireflecta soluti-
ile adoptate de manuale. Este motivul pentru care, in cateva cazuri, mi-amincalcat propri-
ile opinii, sustinute cu argumente in lucrari anterioare, adoptand solutiile de tip scolarrvezi,
de exemplu,interpretarea sintactica a diatezei reflexive, a dativului posesiv, a predicatuluii
nominal, a verbeIor dublu tranzitive, a complementului indirect, a articolului demonstra= ]
tiv)·1

!

f

I.

I

8

Testul nr. 1

SUBSTANTIY, AD.JECTIV

L

Seda textul: ,,Pe cdnd nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici sdmburul luminii de viata ddtdtor;
Nu era 'azi, nici mane, niciieri, nici totdeuna,
Cdci unul erau tolit~$i toate erau una;
Pe cdnd pdmdntul.icerul, vdzduhul, lumea toatd
Erau din rdndul celor ce n-au fost niciodatd,
Pe-atunci erai Tu singur; incat md-intreb in sine-mi:
Au cine-i zeul cdrui plecdm a noastre inemi?" (Eminescu)

1. Alegeti, dintre propunerile de mai jos, seria de raspunsuri corecte, taindu-le pe cele

incorecte:
A. In text apar: a. unsprezece substantive in cazul nominativ; h. opt substantive in
cazul nominativ; c. sapte substantive in cazul nominativ; d. patru substantive in
cazul nominativ.
B. Substantivele innominativ au functia sintactica: a. toate, de subiect; h. unele de
subiect, altele, de nume predicativ,
2. a. Indicati daea exista in textul de laI substantive obtinute prin conversiune. Dad
exista, selectati-le ~istabiliti clasele morfologice de la care provin.
h. Indicati alte patru clase decat cele existente in text care se pot substantiviza;
dati cate un exemplu pentru fiecare.
3. In textul I, grupul din rtindul se afla la limita dintre locutiuni si grupurile analiza-
bile (in aceasta ultima situatie, substantivul riindul i~i pastreaza autonomia).
a. Indicati ce urmari deriva din fiecare interpretare, analizand grupul in ambele

variante.

h. Indicati alte patru grupuri neanalizabile (locutiuni) in care se include substan-
tivul riindul; exemplificati-le ~i stabiliti carei clase morfologice ii apartine
fiecare Iocutiune,
4. A. Din enunturile care urmeaza, alegeti solutia corecta, taind-o pe cea incorecta,
Adjectivele din textul I sunt: a. toate in nominativ; h. in nominativ si in geni-
tiv; c. in nominativ si in acuzativ.
B. Construiti propozitii in care fiecare adjectiv din text sa apara la cazul genitiv.

9

Se da textul: Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energice nentru
apararea mediului ambiant afost redescoperirea, mai ales de cdtre tdndra generatie,
a mijloacelor de transport de dinainte de era automobilului.

S. A. Alegeti, pentru grupul subliniat, solutia corecta: a. este atribut substantival
prepozWonal; h. este complement circumstantial de scop.
B. Alegeii, pentru grupul de cdtre generatie, solutia corecta, taind-o pe cealalta:
a. atribut substantival prepozitional; h. complement de agent.
C. Alegeti, pentru grupul de dinainte de era, solutia corecta: a. complement cir-
cumstantial de timp; h. atribut substantival prepozitional.
D. Pastrand sensul neschimbat, reformulati textul II, astfel incat cele trei grupuri
prepozilionale sa indeplineascacealalta functie sintactica (veti face rnodificari
minime in text, impuse de noile conditii gramaticale).
6. a. selectati din textul II adjectivele in cazul genitiv,
h. Ari'ita~care adjectiv din text apare el insusi ca regent; analizati determinantul

.'acestuia.
7. a. Indicati cu ce valori morfologiceapare in text forma a.
h. Gasiti alte patru omonime morfologiceale acesteia.vexemplificandu-l pe
fiecare; analizati-l sintactic, acolo unde este posibil.

Se da fraza: .Printr-o ironie a destinului, apdream acum ca demn luptdtor impotriva
minciunii tocmai eu, care nu pusesem niciodatd pret pe adevdr" (Mateiu Caragiale)

8. A. Alegeti, pentru substantivul minciunii, solutia corecta: a. este in cazul genitiv;
h. este in cazul dativ.
B. Alegeti doua prepozitii si trei locutiuni prepozitionale care cer acelasi caz cu
eel din 8 A; construiti cate 0 propozitie cu fiecare si analizati sintactic si mor-
fologic partea de propozitie introdusa.
C. Alegeti, pentru grupul prepozitional impotriva minciunii, solutia corecta: a.
complement indirect; h. atribut substantival genitival; c. atribut substantival
prepozitional.
9. A. Stabiliti, pentru grupul prepozitional pe adeviir din textul Ill, solutia corecta:
a. complement direct; h. complement indirect; c. complement circumstantial
de loc.

B. Dati alte trei exemple in care prepozitia pe sa apara cu functia de la A.
10. verificati, in urmatoarele enunturi, uadl sunt greseli, Incercuiti formele gresite si
rescrieti, numai in acest caz, enunturile cu forma corecta:

-1n ciuda efortului asidu, viata lui afost un continu/esec.
- El numai are putere sa spere la vro inoire, cdci amintirea a multor nereusite
fl

sperie.

- Daci se simte un invins in proprii ochi, cum sa suporte ochii aspritsi dojenitori
aijratelui si ai sorei lui?
- Datorita rusinei si a groazei de a
fi compdtimit, isi ascunde esecul in[ata prie-
tenilor cei mai apropiati.

10

- Zbuciumul fintei aceasta desruidiijduiui md impresioneazd.
- Fratii lui, proaspeti imbogdtiti, nu au nici 0 de intelegere pentru el.
- Problemelecele mai greu de rezolvat sunt cele de viitor; cdci coperarea cufami-
lia este ca si inexistentd.

.

.

- Nepdsarea din ultimile sdptdmdni a "dragei" sale familii este dezastroasd.
- E absolut nevoie de medic, cdci numai medicul poate avea
0 solutie vindicative.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->