Gabriela Pana Dindelegan

DE

TEsrE

LIMBA ROMANA

_

~

Morfo logie Sintaxa Fonetica Ortografie Lexie Stilistica Teste recapitulative Editia a III-a

::n HUMANITAS
::LJ EDUCATIONi\L

Nota asupra editiei
Descrierea

erp

a Bibliotecii

Natlonale

PANA. DINDELEGAN, GABRIELA Teste de Iimba romanli : admiterea in facultate / Gabriela Pana Dindelegan. - Bucuresti : Humanitas, 2007 Bibliogr. ISBN 978-973-50-1876-4

81 i .135.1(075.35)(079.1)

Redactare Maeheta Paginate Coperta
HUMANITAS

CATALIN STRAT FLORIAN SApUNARESCU DOMNICA ROTARU CADISAN S.A.) SEBASTIAN BOB DINU DUMBRAVICIAN

Aceasta noua editie a Teste/or s-a nascut din neeesitatea didactica de a le "pune de acord" en DOOM2, luerare normativa academics aparuta in 2005 si introdusa in practiea scolara (programe, examene, concursuri)ilfcepand eu anul scolar 2006-2007. In consecinta, modificarile propuss'dcnoua editie nu sunt numeroase, intervenind mai ales in eazul testelor eu cerinte de foneti.e~·(aecentuare, silabatie) si de ortografie. Celelalte teste au rarnas, in mare masura, nemodificaje; exceptie fae cele eu cerinte lexicale privind neologismele (pronuntia si grafica acestora), precum si cele destinate morfologiei referitoare la inveiitafiilde.variante" morfolo gice]iB6ie: Modificarile surit absoliifriece'sare'c':Lurmatc' a' doua caracteristiei ale DOOM-ufci±2:"(a)introduce un mare numar deneologisme, reglementand grafia si pronuntia atat a'neologismelor nou introduse, cat si a celor eomunecu editia anterioara; (b) recomanda, in raport eu editia anterioara, un inventar mult modifieat de variante literare libere. Noua editie a testelor nu rezolva si cealalta cerinta, a punerii de aeord eu GALR, sigla pentru noua gramatica academica (Editura Academiei, 2005). Luand in ccnsideratie faptul ca descrierile si interpretarile din GALR nu au patruns inca in practica scolara (exceptie fac programele si manualele clasei a XII-a, care, incepand cu aceasta toamna, au pre1uat anu« mite aspecte din GALR), consideram ca punerea de acord cu noua gramatica nu era inca potrivita pentru nivelul scolar, Ba, dimpotriva, ar fi fost ehiar daunatoare, atata vreme cat clasele gimnaziale, cele in care se preda gramatica limbii romane, nu au adoptat programe si manuale care sa foloseasca noua editie a gramaticii. Cat priveste chestiunile deja intrate In prograrnele si manualele clasci a XII-a, cIe au "aeoperire" in testele existente, mai precis, in cele destinate stilisticii functionale (stiluri $i registre functionale, tipuri de vorbiri). Ca atare, pe masura ce programele si manualele vor prelua si adapta, pentru necesitati scolare, noua editie a gramatieii academice, mai ales pentru clasele in .care se preda gramatica limbii rornane, 0 noua editie (revizuita) a Teste/or (a IV-a) va fi absolut necesara. Ea va facilita intelegerea si preluarea corecta a solutiilor si a spiritului din GALR. Ramane insa In sarcina viitorului realizarea acestei editii,

Piata Presei Libere I, sector 1, 013701, Bucuresti Telefon: (021) 316 17 18 Fax: (021) 3161721
e-mail: educ@humanitas.ro, www.hed.ro

© HUMANITAS,

2007

ISBN 978-973-50-1876-4

Argument
" Cartea cuprinde 25 de teste a cate 10 puncte fiecare, teste concepute tern a f i c din domeniile: morfologie (substantiv ~i adjectiv;articol; pronurne si adjectiv pronominal; verb; parti de vorbire neflexibile), siritaxa (sintaxapropozitiei; sintaxa frazei; sintaxa normativa), fonetica ~i ortografie; lexic; stilistica, la care se adauga 8 teste recapitulative(patru, pentru_recapitularea gramaticii: teste~~} ~17 _~iJ?~tru.'.r.~,~a]:li1:tll_a!~'1_~ rI?~_e,_cl!ch~stiuni din toete domeniile: testele 22-25). 'Niciuna dintre culegerile 'de teste care circula in prezent nu este atat.de cuprinzatoare si de diversiticata tematic, . " Cu exceptia testelorrecapitulative, fiecare test este destinatunui singur capitol/ domeniu al limb ii, anuntat in titlu, pe care, prin cele 10 subpuncte, Hinvestigheaza sub diverse aspecte, cu intentia cuprinderii a cat mai numeroase chestiuni ce pot aparea la un concurs de admitere. De exemplu, in teste Ie de lexic (19 ~i 20), s-au urmarit, separat, forrnarea cuvintelor, relatiile semantice dintre cuvinte: polisemie, sinonimie, antonimie, omonimiesi registre lexicale: arhaisme, regionalisme, neologismetvezi, pentru testul 19, subirnpartirea mceletrei subpuncte: A,B, C). Sau, in testul de stilistica (21),s-au urmarit, separat, aspectele de stilistica functionala (punctele 1-5), registre stili stice (6), tipurile de vorbire (7-8), aspectele de stilistica literara (9~10). ' <i>, Ca tip 0 log ie, testelepropuse in aceasta carte sunt extrem de variate. S-a trecut de la testele de tip clasie, care eereau analiza completa a unui text, la teste cu cerinte mult mai diversificate.si .mai nuantate: de selectie numai a anumitor .fapte, de alegere dintre mai multe solutii, de obicei, solutii usor- de confundat, de modificare a unui text intr-un anume punct al luisi intr-o anumita directie, de argumentare a unor solutii, de comparare a unor situatii apr?piatqi, totusi, neidentice, desurprinderea ambiguitatilor, de rezolvare a unor chestiuniteoretice etc.S-a trecut de la 0 formulare a cerintelor in maniera.clasica la formulari mai moderne.inepierzandu-se din vedere nici formularile tip grila, cu observatia ca, pentru a se evitarezolvarile intamplatoare, oricand posibile in testele-grila, s-a adaugat si cerinta suplimentaraa exemplificarii solutiei alese san, mai interesant, a gasirii unui exemplu potrivit pentru solutia taiatii (vezi, de exemplu, testu114). -Diversificarea tern a tic ii si tip 0 log i e ii a urmarit ca aceste teste sa fie utile pentru pregatirea concursului de admiterede 'la to ate facultatile in care se dau probe de limba romana, indiferent de tipul de examen pecare facultatea 11propune. A urmarit, de asemenea, scoaterea candidatului din rutina cu care scoala l-a obisnuit, obligandu-I'sa faca fata unor cerinte cat mai diversificate sisase adapteze rapid unor situatii de testare cat mai diferite. ~In conceperea fiecarui test, scopul a fost, pe Hinga verificarea si fixarea cunostintelor de baza, si Invatarea propriu-zisa: completarea de cunostinte, In vederea atingerii obiectivului de completare de cunostinte, testele aduc spre rezolvare, pe langii chestiunile de baza, si chestiuni de maxima dificultate sau de mare subtilitate, precum ~i situatiile in care, in mod

mult diversificate fata de cele anterioare. variante. 5. constituind "capcanele" gramaticii si ale limbii romane in general. 1 testele lucrate). Construiti propozitii in care fiecare adjectiv din text sa apara la cazul genitiv. adoptand solutiile de tip scolarrvezi. De aceea. opt substantive in urmarit cuprinderea a cat mai multe tipuri de exercitii ~i de cerinte. chestiuni analizate anterior. rezolvari care raman in exc1usivitate in sarcina candidatului. patru substantive in >I> Am convingerea ca. subiecte. Indicati ce urmari deriva din fiecare interpretare. 3. indifesubiect. in modexpres.12. Dar ele pot fi utilzate cu succes si pentru pregatirea examenului de bacalaureat la clasele h. de concurenta dintr-un anumit ail. unsprezece substantive in cazul nominativ. aprofundarea cunostintelor ~i completarea acestora. Introducerea unei asemenea ierarhii a avut drept scop punerea can1. 11. a predicatuluii Adjectivele din textul I sunt: a.20. 21. incat md-intreb in sine-mi: sare. subiectele ~i rezolvarile din aceasta carte pot fi un a. lnseamna avertizarea lui asupra diverselorxcapcane" si. in orice moment al pregatirii. adica sa masoare SUBSTANTIY. iar. h.17. in nominativ si in geninominal. h. 2. in cepriveste partea de gramatica. AD. candidatii gresesc. *' REZOLVARILE sunt insotite de COMENTARII. c. asupra "capcanelor"~i a chestiunilor dificile. cartea. nici mane. in nominativ si in acuzativ. sub alta forma. a i A.interpretarea sintactica a diatezei reflexive. substantivul riindul i~i pastreaza autonomia). pentru domeniile mai tar cuprinse in cartile de teste (vezi. S-a evitat rezolvarea testelor recapitulative. c. sa propuna un model de rezolvare) pentru toate domeniile: morfologie. d.ARI complete. sustinute cu argumente in lucrari anterioare. cu cerinte bile (in aceasta ultima situatie. Seda textul: . Substantivele in nominativ au functia sintactica: a. de exemplu. Este motivul pentru care. A. cazul nominativ. prin COMENTARII. a celor cu grad mai mic de dificultate si a teste lor care reiau. stilistica). 4 ore (pentru testele Au cine-i zeul cdrui plecdm a noastre inemi?" (Eminescu) 8. in cateva cazuri. a verbeIor dublu tranzitive. In textul I. a. obligarea lor sa se concentreze si un timp mal indelunincorecte: gat. altele. filologice sau pentru pregatirea elevilor care participa la olimpiadele de limb a romana. stilistica.25). Indicati alte patru clase decat cele existente in text care se pot substantiviza. to ate..7. se subliniaza ambiguitatile si se proPe cdnd pdmdntul. lumea toatd pun solutii duble de analiza. unele teste se pot folosi si pentrupregatirea examenului dati cate un exemplu pentru fiecare. niciieri. nici totdeuna. deprinderea lui cu cerinte care depasesc nivelul mediu de pregatire. solutii in cazurile de dificultate. se atrage atentia Nu era 'azi. In con3. candidatul dobandeste nivelul necesar de cunostinte spre a face fata exigentelor B. ele variaza ca dificultate si ca grad de condenPe-atunci erai Tu singur. ale carui cerinte au devenit din ce in ce mai complexe in ultimii ani. 3 ore (pentru testele 2. Prin COMENTARII. a articolului demonstra= ] tiv.21). 4. 16. de capacitate. sintaxaIexic. analizand grupul in ambele bun indrumar pentru profesor. ile opinii. Alegeti. Din enunturile care urmeaza. 13. candidatului sa se autoevalueze. toate in nominativ. exista. Parcurgerea testelor ~i confruntarea propriilor rezolvari cu REZOLVARILE propuse de autor inseamna obligarea candidatului sa ia contact cu acestecerinte speciale sau cu grad ridicat de dificultate. candidatilor la examenul de admitere In facultate. h. rent de tipul de examen sau de gradul de emotivitate al fiecarui candidat. <I> Cartea propune REZOLV. >1i Desi unele teste includ si subiecte de marc dificultatc ~i subtilitate.10. a complementului indirect. 18. prin toate cerinh. grupul din rtindul se afla la limita dintre locutiuni si grupurile analizaditiile noilor programe ~i manuale de limba romans. Nici sdmburul luminii de viata ddtdtor. In text apar: a.icerul. Dad • Testele se adreseaza. *' Desi toate testele cuprind cate 10 puncte. se incadreaza in limitele programelor de limba romans in vigoare ~i reflecta solutitivul riindul. REZOLV ARILE sunt insotite de evaluare (se propune un barem de corectarepentru toate Testul nr. In primul rand. Indicati alte patru grupuri neanalizabile (locutiuni) in care se include substantele ei. 9 . nimic nemuritor. Erau din rdndul celor ce n-au fost niciodatd. continand 250 de cazul nominativ. tiv)·1 ! B. exemplificati-le ~i stabiliti carei clase morfologice ii apartine ile adoptate de manuale. selectati-le ~i stabiliti clasele morfologice de la care provin.19. permitandu-se. taindu-le pe cele didatilor in situatii diferite de lucru.Pe cdnd nu era moarte. 14.22). odata parcurse ~irezolvate corect aceste 25 de teste. a dativului posesiv. mi-amincalcat proprifiecare Iocutiune. iar. ele necesita untimp diferit de lucru: 2 ore(ln cazultestelor 1.24. Indicati daea exista in textul de laI substantive obtinute prin conversiune.al carer scop a fost. vdzduhul. dintre propunerile de mai jos. urmarind sa ofere solutii (in fond.9. in consecinta. astfel. 4. pentru testul19. pentru testele 1-11. alegeti solutia corecta. taind-o pe cea incorecta.JECTIV exact. deexemplu. a cata parte din punctaj este capabil sa rezolvecu puL teri proprii. de subiect. unele de oricdrui examen de admitere. sapte substantive in cazul nominativ. de nume predicativ. se justifica diversele Cdci unul erau tolit~$i toate erau una. ~i 0 REZOLVARE selectiva. prin COME:NTARII. seria de raspunsuri corecte. indiferent de facultate.I ( I f I ~ I i curent. incIusiv ale celor de liceu. 15. f 8 I I.6.23.

2. [ . ..nu-i 0 femeie de inteles.noaptea.Daci se simte un invins in proprii ochi. i-am scos Mdriucdi un soarec din san". a. h. explicati in ce situatie se schimba natura morfologica a cuvantului-suport: a. Alegeti. [ . . este complement circumstantial de scop.Da pace bdietului.E absolut nevoie de medic. solutia corecta. pentru grupul de dinainte de era. Identificati articole1e hotarate propriu-zise pentru cazurile genitiv si dativ. . analizati-l sintactic. . pentru substantivul minciunii. cdci numai medicul poate avea 0 solutie vindicative.Fratii lui. acolo unde este posibil. pentru grupul prepozitional impotriva minciunii.. S. c.seauzea rdsundnd glasul unui pdrduas]. A. . h.vexemplificandu-l fiecare. . .. Maiorescu).] agerul si recele Buicliu cu sentimentalul Gane. Testul nr. impuse de noile conditii gramaticale). prdviilindu-se . atribut substantival prepozitional. melancolicul Theodor Rosetti cu (pe atunci) humoristicul Jacob Negruzzi. B. Pastrand sensul neschimbat. Skelitti cu frantuzitul M Corne. Identificati articolele hotarate si indicati. . care nu pusesem niciodatd pret pe adevdr" (Mateiu Caragiale) 8. B.:" (T. solutia corecta: a.. indicati rolul special al articolului hotarat proclitic: a.} cdmpul cu florile si mdndrele 'dealuri. isi ascunde esecul in [ata prie- tenilor cei mai apropiati.Se da textul: Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energice nentru apararea mediului ambiant a fost redescoperirea. care ades imi zicea in bdtaie de joe . complement indirect.Problemelecele mai greu de rezolvat sunt cele de viitor. unde.. atribut substantival genitival. Incercuiti formele gresite si rescrieti. 10 .J popularul Slavici cu rafinatul Naum.Din partea tatei. ludndu-sedupagurile cere ralel"(JonCreanga) . Indicati cu ce valori morfologiceapare in text forma a. .. selectati din textul II adjectivele in cazul genitiv. Alegeti. A. h. Dati alte trei exemple in care prepozitia pe sa apara cu functia de la A.. 7. care este cuvantul-suport (cuvantul la care se ataseaza). cumruiticd-hdiccum se pot invnijb! oameniidin-nimica L}.Printr-o ironie a destinului. este in cazul genitiv. [ .Nepdsarea din ultimile sdptdmdni a "dragei" sale familii este dezastroasd. la 0 clacd de dezghiocat pdpusoi. in urmatoarele enunturi. numai in acest caz. h.J amarul critic Panu cu bldndul Lambrior.Oare Grigore a lui Petre Lucdi de la noi din sat pe la ce scoli a invdtat [ . A.si fncepuse a fnnopta cdnd ani ajuns intr-o infunddturd de munti. .. h.. inaltul visdtor Eminescu cu nemilosul observator Caragiale. cum sa suporte ochii aspritsi dojenitori aijratelui si ai sorei lui? .El numai are putere sa spere la vro inoire. astfel incat cele trei grupuri prepozilionale sa indeplineascacealalta functie sintactica (veti face rnodificari minime in text.. viata lui a fost un continu/esec. proaspeti imbogdtiti. . distingand articolele enclitice de cele proclitice. verificati. complement direct. [ ... si pdrpiilind niste put tineri la frigare.} cd-i feciorullui Stefan a Petrei. Analizati articolele din urmatoarele texte: a. [ . ca mdtusa Anghilita lui mas Chtriac".:]. reformulati textul II. "mi s-a pdrut ca md aflu in sdnul lui Se da fraza: . complement de agent.$i a doua zi. . h. analizati determinantul . solutia corecta: a. "in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului". "cutrieram dumbrdvile /ii luncile frumoase. 10. construiti cate 0 propozitie cu fie care si analizati sintactic si morfologic partea de propozitie introdusa." (idem). . nu au nici 0 de intelegere pentru el.] . complement circumstantial de timp. inchisul estetic Burghele cu viirtosul glumet Creangii. C. taind-o pe cealalta: a. gospodar de la noi din sat".i izbindu-se de cele stand fara voinia sa. " . C. complement indirect. solutia corecta: a. pentru grupul prepozitional pe adeviir din textul Ill. Alegeii.. pentru grupul de cdtre generatie.Datorita rusinei si a groazei de a fi compdtimit.] N. cdci coperarea cu familia este ca si inexistentd. apdream acum ca demn luptdtor impotriva minciunii tocmai eu. C. enunturile cu forma corecta: -1n ciuda efortului asidu... cheamdpe mdtusaMdriuca lui mos Andrei la noisi-i zice cu dragd inimd: -cDoamne. pentru grupul subliniat.. de dupti cari-mi zdmbeau zorile in zburdalnica vdrstd a tinereteil" (Jon Creangd). [.] horatianul OlldnescuAscanio cu liricul ofiter Serbdnescu.Zbuciumul fintei aceasta desruidiijduiui md impresioneazd. 6. este in cazul dativ. Alegeti. taman in ziua de Ldsatul-sdcului de postul Sdn-Petrului.. Gasiti alte patru omonime morfologiceale acesteia..] pe la prdnzul eel mic. . . uadl sunt greseli. solutia corecta: a. cdci amintirea a multor nereusite fl sperie. a. Stabiliti. Alegeti doua prepozitii si trei locutiuni prepozitionale care cer acelasi caz cu eel din 8 A. "Cele mai disparate spirite s-au putut intdlni si s-au putut insufleti in acest contact: veselul voltairian Pogor cu sistematicul politic Carp. 2 ARTICOL 1. atribut substantival prepozitional.se multdmise c-un sdrutat din partea frumoasei crasmdrite" (idem). tdcutul Tasu cu vorbaretul Ianov. [. 3. atribut substantival prepozitional. h. marti.. Ari'ita~care adjectiv din text apare el insusi ca regent. . B. Alegeti. facand mama un cuptior zdravdn de alivenci si pldcinte cu poalele-n brdu. h. . mai ales de cdtre tdndra generatie. D. . .tr 11 . 9. pentru fiecare. este atribut substantival prepozWonal. solutia corecta: a. complement circumstantial de loc. pe . h. c. h. si altii si altii.'acestuia. a mijloacelor de transport de dinainte de era automobilului..

t 8. c. .. 2. alegand unul considerate incorecte: a. [. "care se zice ca face avant si vreme rea". indicati In ce consta aceasta diferenta. "Cele rale sa se spele.j nepot de sora luiPfindila". . .In partea de jos a list-boxului".gratie ajutorului privat si a sprijinului/si sprljinulul de fa stat.in propriii-i/proprii-i ochi.Utilizarea mouse-ului in Windows".plecarea in strdindtate a prietenei mele celei mai bune/cea mat bunii. Alegeti constructia corecta. Un Enescu nu apare in fiecare an.unde se pomenea scoli ca a lui Balos din Moldova?". .Lui dascdlul Vasile a Vasilcdi ii pldteam numai cdte un sorocovdt pe luna". zise mama. A$ cumpdra un Luchian. EI este nepotullui Tudor Vianu.proprietarul hotelului si restaurantelor /si al restaurantelor/si ale restaurantelor. "fa lasd-md. din urmatoarele constructii. cd a si venit maine-le" (Paul Goma).profesot".. c. Indicati. . de nerecunoscut. ar fl fdcut Saint-Just-ul de Slobozia" (RLib. d. "e una din cele care seoate mahmurul din om"..cu cdrtile cekad-voasir:a'(Jon Creangd). . 10. k. fmpotriva.in exemplu pentru fiecarc.se afla cdlare pe eel mai strasnic cal . "observatiile exigentului.sa-Ii deie toate darurilesale cele bogate". am gdsit un Bucuresti ostil. . e.parte formacele. "am ajuns intr-un tfirziu. dativ.fn cazul agriculturii si al altor I a altor ramuri ale economiei.. d. . B. 9. d. impotrivacelor cinci studenti· e. j. . clasa a doualdoua.plecarea celei mai bune prietene a melela mea/ale mele. . . care dintre utilizarile lui a sunt diferite de norma literara actuala. "de-ti era mai mare dragul sa-l privesti".vreu sii-ti fae si eu un bine In viata mea". g. pentru exemplele anterioare. Berechet. vreu sd-mi fac bdietul popo".} face 0 hodorogeala' (Ion Creanga)..Paate cd acesta-i vestitul Ochild. Analizati.. La intoarcere.•. cu lesie tulbure". . acuzativ: a. _ C. "a sculat mai tot satul in picioare".Asa a fl.Iar stropsitul de Ion {.. 7. b.$i numai asa se putea linisti biata mama de raul nostru".Jnocentul de mine credea ca . .componenta lui GN din structura unei propozitii" (DSL).. .]. a. ale formei lui. "caei de zbantuitul ista al dumitale nimica nu scapd". taind-o pe cea incorecta (taindu-le pe cele incorecte): . "inaintea lui t din cuvdntul the".. 4. f. are sa inceapd a-i mirosi a catrintd". .j.. mdi fica'..pleearea celor mici si a celor mari/si ai celor mari/si celor mari. bldndului noslcu. mirdndu-ne de cele intdmplate". afara celei de articol. "Caei era acum a scdpare de ddnsul. ~. 12 (h6t~iil. . Indicati alte valori gramaticale. A. c. n-a ji asa. Indicati cazul substantivului subliniat dintre ra~punsuri si taindu-le pe cele y. . . e.Dar fost-a scris pdrintelui Duhu sa nu aseulte in totul sfaturile euviosului starit". b. I. A. exernplificati fiecare cu alt tip de pronume si faceti analiza completa a genitivelor. .asa era numele nurorei lui jupiin Strut'. .centru de primire alai pensiilor. . Indicati cinci functii sintactice ale genitivului prepozitional. "uneori nu apuc sa sfdrsesc 0 frazd..studenti. 3 de dativ ale 13 . impotriva a cinci studenti. PRONUME ~I ADJECTIV PRONOMINAL 1.din pricina pacatoasel de istorii. ". "un prostalau de scriitor". amdndoi a ces ti fiii lfii.lsuplimci:ttarl~depli~e~te articolul saunehotarat) in cuvintelor sublimate. . bine.clasa a intdia I intiii /Yntdia. b. 5 . "de pdrdiau roatele si sdrea eolbul in naItul ceriului". .telor". . totusi. h. In exemplele anterioare. fonnelor neaccentuate pe Testul nr. . .plecarea celor mai tineri dintre profesori.Dtideam atentie fiecdrei aparitii ale dlstinsului profesor I a distinsului profesor. g. . giupaneasa. . Comparati din punct de vedere gramatical constructiile subliniate: . partilede propozitie dinstructura carora face. Indicati ce .In ajunul Sfdntului Vasile" (Ion Creangd). . . . " f.. genitiv. .• i.din prieina pacatoasel istorii . . f.Necet. Dati cate un Indicati cu ce valori gramaticale apare forma a in urmatoarele constructii: "ell zbur dalnica vilf stu a tineretei": ' .pleearea celor mai tineri profesori . .. . "A1cafuiti urr enunt potrivitt~re-sa includa Ull gr11P'ol116foncu cetetfaceti analiza gramaticala a acestui gmp.cu prietenul meu Chiriac a lui Golan".se face a 0 cduta de au". Plescan. b. .. "a namild de om mdnca brazdele de pe urma a 24 de pluguri": "Cand s-e face mai mdrisor.dinpultctlpunctul de vedere al istoricului. b. ceIe bune sa s-adune" (Ion Creangd). drept sa va spun". m.. .Dumnezeu". "ea in eazul fonturilor si al altor trdsdturi ale Wordului". Indicati si exemplificati valorile specifice pronumelor personale si reflexive.Bine. noaptea".si.Page Down este opusullui Page Up". c.. . analizati morfologic aceste cuvinfe: a.$i noi pe cdldurile cele. Aratati cu cc valori gramaticale apare forma cele in urmatoarele constructii: a. . "eu cu Zaharia {.Apoi bine cd stiu a cui esti. . . 6. . .acinci dintr~.pentru hatdrul cdlugdrilor si ~ c~lugari. "selectar~a lui known" (Word). .amdndoi fiii/fii nostri.se afla cdlare pe un cal de cei mai strasnlcl". .jnca n-am vdzut asa femeie sapliinga de toate cele".toti geamgiii/geamgii din bloc.s-o fndosesc de mamavre:o doud zile inpod prin cele putini hdrbuite".Nalca . .din punctlpunctul de vedere istorie.ne ungeam. cum s-e fi chemdnd' (Ion Creangd).

aceiasi ochi.fetei acesteia. d. . f. acestei Jete . Indicati ~i cxemplificati cinci valori morfologice distincte pe care forma ce le are in limba romana. negri ea murele ~i scdnteietori ea fulgerul" (Creangd) h. Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei va. . .Ne doare capul. alta si mal si s-a inceput din capdt. dau enunturile: "Crezandu-te cd esti mai mult decdt esti. vai de aeela care scrie ca sd-si dovedeascd lui aceasta!" (Iorga) e. PRONUME 1. construiti (c. b. aceiasi delicatete.aretip) enunluri in care acestegenitive sa indeplineasca functia de atribut pronominal genitival.Mii intreb ciirui elev i-am dat cartea .. b . cd nu-i adevdrat ceeaee spuneti. g. acolo unde este posibil). Nu-i.3. Indicati care pronume se pot adjectiviza. Dorea sa md gdseascd ~i sd-mi spunii neeazurile lui. ~i sa mori e greu. dar si de ee nu intelegi deloe. . g. b." (Iorga) d. dasctile. I-au sosit copiii din strdindtate. Incorectii nostrii arbitrii s-au ldsat mituiti de cdtiva membrii din eonducerea clubului. Parerea Ioanei este ca ne-am edueat gresit proprii copii. a. RECAPITULATIV: Testul nr. dacd n-are fiinta pe lume" (Creangd) i.in eartea ei. $i-a impus multe re~tri~iii dilimentare. sterge-ti tabla si ldsati clasa in ordine! g." (Creangti) . prezenta a multor spdrturi. cdnd e omul sdndtos" (Creangd) h. Zi-i un cdntec de fa noil f. ale ale dau constructiile: cartea lui . "cu ochii mari. 4. Nu-i inuilneam decdt 0 data pe luna. B.Dacd le-i duce.cartea lui Ion. Ciirui elev i-am dat cartea? . sdrindu-si din minti. mai pasd de eei din jur. Dati cate un exemplu pentru fiecare tip de adjectiv pronominal. f.1:l):}es.Fetele de la ghilit roo. acolo unde este posibil) ale luisi din urmatoarele constructii: . dupa identitatea de functie sintactica. h. A intdrziat ~i astdzi.Rdzi de ce intelegi prea bine. c. Se a. g.Dar si asta-i 0 avere. i. a. descoptir intruna din laturi. j. 9.. 3.} 'numa-si daughiont una alteia" (Creangii) c. gdngurind si uitiindu-md in oehii-i cu drag" (Creangii) e. locercum. desi nu au functie de parte de propozitie. Ioane.. . b. Alegeti patru prepozitii care se construiesc cudativul. 1mi convine situatia -lmi impun numeroase restrictii. Stabiliti (cu cate un exemplu pentru fiecare) care sunt valorile gramaticale formei 0. Cartea da-tu-mi-s-a numai ieri si 0 voi inapoia-o sdpuimdna viitoare. Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~j sintactice. 4. iei asuprd-ti grija mormdntului" (Iorga) c. cartea aceluia . in cartea sa . I.:" (Creangd) e.$i. d. . 7. Indicati functiile sintactice ale dativului neprepozitional (dati pentru fiecare cate doua exemple.. nu vei inainta niciodatd spre eeea ce-ti inchipui cd esti" (Iorga) b. b. Gratie celor ce ne-au ajutat direct.Ne-am pierdut averea.carte a acelui elev . au acelasi rol de marca a diatezei reflexive)." (Iorga) Extrageti pronumele si aranjati-le pe coloane: A. care le-am observat si la mamaei! 10. acolo unde este eazul. Alegetitipurile de pronume cu flexiunepentrugenitiv.in cartea-i . dar cd proprii-i fii sunt atent educaii. d. I-a venit 0 scrisoare din strdindtate. utilizandu-l la forma de dativ feminin singular. Indicati care pronume nu se pot adjectiviza. 6. acolo unde este posibil) ale formei i din urmatoarele constructii: a. Dati cate un exemplu pentru fiecare pronume de la a. AeeiQ$i staturd. dupa tipul de pronume. .Ne pare bine . analizati sintactic si morfologic fiecare aparitie. asezand intr-o coloana pronumelc care indeplinesc aceeasi functie (vor alcatui 0 singura coloana fonnele care. asezand in aceeasi coloana pronume de acelasi fel. mat ales. 8. analizati sintactic si morfologic fiecare situatie. . Copii. 2. Uitdndu-md intr-ansa. f. isi rupea ciubotele. ADJECTIY. patru prepozitii care se construiesc cu genitivul si doua locutiuni prepozitionale care se construiesc cu acuzativul. "Ca sa scapi de gdndul mortului. 15 14 . Ne intrebdm cum este mai bine . $i-a trim is nevasta la cumpdrdturi. .. "Cutare se mira cd in codrii dumitale sunt mal multe vreascuri si frunze dec/it fn livada lui.4 SUBSTANTIV. e. greselile. am reusit sa rezistdm. Stabiliti valorile gramaticale (morfologice ~i sintactice.jnsa veselia nu s-a inchiet numai cu atata.fetei mele frumoase. apoi rescrieti enunturile sub forma corecta: a. Vi-o repet a nu stiu cdta oard cd vi se pare.. exprimate prin substantiv si prin pronume. "dar mi-i de-a mirarea de unde ai sa-l iei. "uneori. Se a. a. ti le dau degeabo" (Creangd) 5. dar si a celor multi din umbra. b. d. c. c. 5.\~imd alintam fa sdnu-i. Astdzi. acestei Jete Jrumoase a mele . e.cartea elevului aceluia..Dau cartea ciirui elev are nevoie de ea. SJaturile profesoarei insdsi nu mai au nici 0 valoare in ochii nostri. utilizandu-l Ia cazul dativ. alcatuiti cu ele propozitii si analizati sintactic si morfologic partile de propozitie pe care le introduc. sterge-ti picioarele in fata usii! h.

diferite de cclc din text. astfel incat fiecare pronume sa indeplineasca alta functie sintactica. ai sa sti . ca sa fiu linistit. se crede deja cd poluarea a depdsit limita admisa. Prin ce se deosebeste uzul din text al verbului a crede de uzul sin tactic din limba literara actuala? b. b. 0 femeie pliingiind este un speetacol trist. altfel spus. . 9. El a ajuns la 0 mai bund intelegere a situatiei. l. e. extrageti-le si analizati-le morfologic si sintactic. Stabiliti cu ce trasaturi sintactice apare a ajunge in urmatoarele enunturi: a. nominativ.ai sa stii.Carte a ... Harap-Alb. pastrandu-si valoarea morfologica din text. am dreptate! b.(vreau) sdse stiie. Indicati. El si-a erezut totdeauna copilul. Alegeti pronumele ~i adjectivele pronominale din text care apar laalt caz decat la nominativ si acuzativ.~-Hei. acolo unde este cazul. Construiti un exemplu in care ce. astfel incat fiecare adjectiv sa apara la alt caz.copulativ personal intranzitiv. . taindu-l pe eel incorect.(n-)am ee stii.dumnealui este interesantd. respectand conditia ca in prima sa aiba functia de atribut. Stabiliti cu ce valori apare in text forma ii. nu-l mai dai jos din masindl Alegeti solutia corecta dintre urrnatoarele serii de trasaturi: . Mai rabdd Harap-Alb ce rabdd. unul inexistent in text. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista. in oras. ] Cdnd vet ajunge si tu odatd mare si tare. b. Cuncasteti 0 unitate frazeologica (0 expresie verbals) continand pe a crede cu acelasi regim ca ~i eel din text (sau. Harap-Alb. Un bdtrdn suferind md impresioneazd totdeauna=.Stii (ceva?) .predicativ personal intranzitiv si reflexiv. (n-)am cesti . pdnd cdnd totul ii ajunge de nesuportat. . sa apara la celalalt caz. in structura caruia intra alt auxiliar decat ccle din text. indicati-le si aratati in ce consta ambiguitatea. (Incearcd) sa sti .. zice Spdnulcu viclknia lui obici~uifq. h. . taind-o pe cea incorecta: vei sti . (vreau) sasefjtie . Ajungdnd ce si-a dorit. dand pentru fiecare cate un exernplu. cd nu-si crede ochilor si urechilor. i. EI se erede Dumnezeul romdnilon c. d.(De-)ai stii. de complement. si de bine. Stabiliti zece functii sintactice diferite (necircumstantiale pronumelui relativ.predicativ personal intranzitiv. pentru ca stii acum ce e necazul. Stiu-tu-l-ai (asa de hain?) -: Stiutu-l-ai (asa de (De-)ai fit! . Analizati sintactic aparitiile¢'in text ale verbelor. f. "Dar pdnd atunci. indicati fiecare functie si cazul fiecarui pronume.[. 4. .Dragul meu prieten.i. sub aspect morfologic. ii cduta sa judeci luerurile de-a fir a par si vei crede celor asupriti si necdjiti. si sfintei Duminecipentru buna gdzduire si ajutorul fdgdduit. A.a ajunge si a ft. a. 17 VERB Testul Dr. Dragul meu prieten a dispdrut. 6. 7. neddnd nicio atentie pdrerii celorlalti.0 femeie pldnsii este aici 0 aparitie obisnuitd. Stabiliti deosebirea gramaticala dintre: plecarea nebunei mele de prietellii . nestiind . Printre cuvintele subliniate. $tl (ceva?) . Comparati din punctul de vedere al diatezei urmatoarele enunturi in care apare a crede si faceti analiza predicatelor continand acest verb: a. Alegeti raspunsul corect. cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. . revin la intrebarea de ieri. Cine se grdbeste ajunge la timp oriunde este nevoie de el.vei stii. Alegeti si analizati morfologic fonnele de vii tor din text.copulativ impersonal intranzitiv. Exemplificati un tip de vii tor inexistent in text.. analizati-le sin tactic si morfologico B.. Dumnealui imi cere des pdrerea. . e. Comparati. faceti analiza completa a celor doua forme.(Incearcd) sa stii. Alegeti forma corecta. 3. . . A ajuns 0 mare durere sa ai nevoie de administratiel g. El s-a ajuns acum.. mai rabdd. . ti-am scris si ieri. acuzativ. Dar pan a atunci. 1.iJ. d. nu mai vreau sa aud de tine! h. si de rdu. verbul a rdbda din constructiile: a. " (Ion Creangii). Harap-Alb. si circumstantial e) ale c.. Forma ce apare la cazul: a. care pastreaza constructia cu acelasi caz)? 7.predicativ personal tranzitiv. cdci cu rdbdarea ii frigi pielea. mai rabdd." (Creangd) A. 5. analizand fiecare situatie marcata grafic. j. 5 Se da textul: . Construiti doua propozitii in care sa apara doua omonime pronominale ale formei i din text. Seo. a uitat de cei care l-au ajutat. dragele mele vere. 1mi ajunge sa-l stiu sdndtos. a. b. A. hain?). trd Inca nu stiti ce-ipe fume. . Construiti cinci propozitii care sa contina cate un pronume posesiv. EI m-a ajuns in dreptul Cismigiului. 6. C. ..plecarea prietenei mele nebune.. multdmeste lui Dumnezeu. Indicati si alt omonim morfologic. Indicati si exemplificati. B. Crede-ma. pentru fiecare.nestind. 8. 10. B. ~~·lpoti) fitt "'-WQji) stii. 16 .Femei suferinde sunt multe in tara asta. c. iar ina doua.d-voas. Mi-a ajuns. b.predicativ impersonal intranzitiv. Construiti cinci propozitii care sa contina cate un adjectiv posesiv. nemaiavdnd ce zice. a.Dragul meu. . E atdt de surprins. deosebirile gramaticale dintre forme. cincifunctii sintactice (atunci cand este posibil). k. " (ultima este constructia din text). El ajunge la facultate.textul: . 2. exista ambiguitati morfologice (adica sunt unele care admit dubla interpretare morfologica)? Daca exista.

degrabd . b. Nu meritd (sa faci efort) . din punct de vedere grarnatical. Beie edt 0 vrea! . a.. ar umplea . in enunturi diferite.sa aibe. c. cinci exemple de locutiuni adverbiale si cinei exemple de locutiuni conjunctionale.insemneaza: va transpare .va zace. fiigiiduit: a. in textul de la 1. predicatele continand pe a avea. indrumd . 7.se chinuieste. 10. indi(eventual. -Ionj~i pregateste copilul de plecare. separat pentru A si B. dar cdnd este sa dai pasto pamt.de fel. analizati-le. a. n-are ce se intdmpla. d. Ne-am sdturat de fagaduit. iar dacd-i in urmd. B. Se da textul: . b. va tace . a. pentru fiecare situatie.a compdrea. N-avea sdmaiapuce.numai de cat.Ion poate pleca. b.de cat.. dactii inainte.intr-una. verbele a fi si a riimiine. se chinuie .va transpdrea. b.decdt . fdtul meu. Analizati.Scrie-ti exercitiilel b. inseamnd . 10. in urmatoarele enunturi. Aibti parte numai de necazuri! B. Nu s-a achitat de cele fdgdduite. fntruna . EI n-are sa reuseascdsinour. . Md rog.StudentuIIonescu este harnic si inteligent.·. fiind fdgdduite.ar umpIe. creeazd . va zdcea . valoarea gramaticala cu care apare a avea: a. cheltuieste . a red.or. Deie Domnul! .Studentul Ionescu este preferatul profesorilor .0 data.Ia.8. dainuieste . d. Analizati formele de viitor din text. c. A. Ajutoarele. Daii~§.alt feZ. Trebuie ca Ion e bolnav.creazd. Faceti analiza sintactica a locutiunilor adverbiale. pentru cele conjunctionale. dar nu sunt sigur. 18 deloc .va tdcea. El n-are ce se face. trebuia sa te gdndesti de 0 mie de ori. Ion se stie nevinovat . iar. Zicd cine-a zice si cum a vre sii zicd.primavara.se vor compldcea. ..fndrumeazii. rdmdne cum este ea. de n-a venit. buie 0 carte. 8. Poate cdIon c. numaidecdt .cheltuie. acum mai vii de-acasii. acolo unde este cazul. Explicati gramatical omofonele din grupurile: Scrieti exercitiilel . comparatia gramaticala a fonnelor cati.infati$aza.dezagregheazd. Comparati. e.. odatd . dezagrega .sa puna capdt. Aratati. a. cacndva~ c. si determinantii pe care ii are verbul a avea. b. a. c. Realizati. aZtfel . te silest! sd~l ajungi. indicati care este diferenta gramaticala dintre forme. g.j. 9. c inainte de a fi fdgddui: asta. Selectati si comparati din punct de vedere gramatical predicateledin constructiile: Studentul Ionescu este preferat si fncurajat de profesori .creind. gramaticaIdife- 6. B.ddinuie.. b. alegeti-le si indicati valoarea lor semantica.te unexemplupotrlvit rentele de grafie. Sunt linistitd.Se c. A. ne speriasem . b. asazd . VERB ~I PARTI DE VORBIRE NEFLEXIBILE 1. B.Nu se sa puie capdt . indicati ce tip de relatie sin tactic a stabileste fiecare.Se cunoaste subliniate. Lui Ion fi tre- Testul nr. Ion i~ipregateste un ceai subliniate: bine pe sine insusi . dar e destul de greu de indeplinit. c. Se dau perechile de omofone: numai . a. pentru fiecare.Ion poate sa pZece. .siexplicati -v- . 19 . indicati si valoarea lor gramaticala. Asa e lumea asta si.. 6 deja cine este stie de cdtre toti care este data examenului. Analizati predicatele din care aces tea fac parte. se vor complace . Stabiliti omonime gramaticale si omofone ale acesteia. pleacd. Ion nu se cunoaste prea fdptasul. Alegeti exemple potrivite pentru perechea: ori .aseazd. am vrea sa oferim si Iucruri mai sigure. . crednd . 5. urmatoarele aparitii ale formei ' 3.Dea Domnull. 2. taind ce este incorect: sa aibd . specificand.creiazd . Analizati. meritd (sd faci efort).. trebuiau aduse la timp.>. Extrageti (din textul de la 1) cuvintele n~f1exibile si grupati-le dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare cuvant selectat. Alegeti forma corecta. Daca in text exista locutiuni adverbiale.. ia~. Indicati cu ce valori gramaticale apar. a compare . Dati. EZ are de terminat 0 carte. f.ne speriaseram.iacolo unde estc posibil. si calitatea sintactica a determinantilor gentilor): A. Care este valoarea din text a fonnei ia? b. b. ce functie de parte de propozitie indeplineste fiecare.. Exista in text forme obtinute prin conversiune de la verb? Daca exista. e. 4. ti-am fdgdduit eu. fnfati$eaza . stai si-l astepti. ce tip de relatie exprima. Trebule sa plecdm. dand cate un exemplu potrivit pentru fiecare. dejel-.de loc. 9. Comparati gramatical formele a.de grabd. .Bea edt 0 vrea!. Extrageti si analizati toate verbele care apar la alte moduri predicative decat la indicativ.. nu poti s-o fntorci in ruptul capului. Peate sa fi plecat. Vorba ceea: «Zi-i Iume si te mdntuielx" (Creangd) a. de-ai face ce-ai face.nu mai. [ . pentru instrumentele sintactice. pentllifiecare situatie.dndva.Ion poate pleacd. De fagdduit. EI are doud case.

7 VERB ~I PARTI DE VORBlRE NEFLEXIBILE Se da textul: . Alegeti solutia corecta. actualizate in alte situatii decat cele prczente in text~1 1. complement direct.1 de cuprindea pdmdntul in brate. indicati si exemplificati trei valori circum] corecta. pentru fiecare. Alegeti din text verbele la moduri predicative (exceptand indicativul) ~i analizati-le] 3. la stele. exceptand pe cele de prezent. extrageti-le.-pen tru a. pentru acest complement. a. Exista in textinterjectii? Daca existajindicati-le si stabiliti statutullor sintactic."l C. . Istoria inseamnd adevdrul intdmplat.i Stabiliti daca reprezinta 0 singura parte de propozitie sau doua. Indicati care sunt subiectele si ce fel de subiect are fiecare propozitie. grupandu-le in doua clase: cu functie sintactica si fara functie sintactica: Pentru cele din prima categorie." 1.unda la urmatoarele cerinte. In cazul unui de conjunctional. c. . A l_K.. zise Harap-Alb. indicati si functia. nu eeea ce am vrea sa sefi intdmplat. a. dacd vrei. pentru substantivul recunoasterea. D. . pentru fiecare mod nepersonal existent in text. s-a produs vreo modificare privinta substanti8. justificati. subiect. Si dacd se intdmpla sd nu nimereascdi paserile eu sdgeata.i 2. dacd n-oi ft si eu pe acolo. t'. 2. COMPLEMENTE ~lui'N .~ ' t imaginat ~l f.Hai si tu cu noi.. indicati-le. Precizati valorile gramatieale pe care le are in text forma si.c adevdrat indicand . fani de mine rdu are: sd-li cadd.. . ment direct. 10." c. sd ti-1spun. A. a. si ~. 9. alegeti. Alegetidin text verbele la moduri nepersonale 9i analizati-le.! SINTAXA PROPOZITIEI: NECIRCUMSTANTIALE Pleeand delacfiteva. la soare [ . care este functia sintactica a cuvantului ceea ee. 2. analizati-le si aratati~ cum se manifesta trasatura impersonalitatii. sintactic.. partea de vorbire careia ii apartine si ce tip de relatie exprima. complement circumstantial. Cu ce valori gramaticale apare in text forma de?j 4. exista in text? Analizati-Ie. b.. Alegeti. justificati solutia. '1 de parte de propozitie de cele fara functie de parte de propozitie. J Ochild atunci se ie si el dupd Harap-Alb si pornese tuscinci inainte.. ~ i 5. int: fiecare situatie.. distingand reflexivele in dativ eu functiel .]. 4.!... Urmariti grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in acuzativ.. Comparati constructia de la I cu : CIt...Iorga.~ t in 20 21 . PREDICAT. Analizati grupul alcatuit din verb si forma atona de pronume reflexiv in dativ. complement direct. Caracterizati aparitiile din text ale lui a fl. solutia b. cate cinci] functii sintactice diferite de cele din text. Care sunt valorile din text ale formei a? b. cd doar n-avem a te duee de. . b. In afara celor de la 9. . deajungeaj eu mana fa lund. si indicati daca.. exista in text si alte parti de vorbire neflexibile? Daca exista. Si mail mergdnd ei 0 bucatd.raspunse atunci Ochlla. . Harap-Alb. [. 8 SUBIECT. Care sunt in text valorile sintactice ale verbului a ajunge?! meiat pe aeeste drepturi. Fata impdratului nu se capdtd asa de lesne cum crezi tu.! . Stabiliti alte valori morfologice ~i~ sintaetice ale aeestuia. complement indirect. asa se lungea de grozav. . alegeti-le. d. solutia adoptata. B. Substantivul istorie are functia de: a. c. b. b.j. .. Indicati §i exemplificati alta valoare dedit cele din text. Cu ee valori morfologice si sintaetice apare in text forma a avea? . mana ea pe un orb. Selectati ultimul complement din text. . taindu-le pe cele incorectc. Ce forme de indicativ.] Stabiliti ealitatea sintactica a reflexivului. Modificand ultima parte a textului: . 3. Exista in text adverbe? Daca exista. Stabiliti functia sintactica a verbelor din text aflate la moduri nepersonale. taindu-le pe eele incorecte: a. sa se r~~p. h.cugetari" Testul rrr. nu eeea ce am vrea sa trdim cu adevdrat". Indicati ~i exemplificati. Din gardull Oancei ti-a da-o imparatul.~ 7. 3.t 1Stona 0 reprezin t a ta t ce s-a In tamp Iau. care este functia sintactica a cuvantului subliniat. a. (Ion Creangd)j 1.>: • . subiect. Exista in text verbe impersonale? Daca exista.zambihd pe subrizustete. . solutia corecta: a. urmariti.Testul nr . Cu ce valori gramaticale apare in text forma tot? vului recunoasterea. nume predicativ.A refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale e a a sili sd-si facd un alt viitor fnteb. stabilind. I 4. ele tot nu scdpau de 'ddnsul] .! I ~storiese cheamd eeea ee s-a intdmplat eu adevdrai. compleexemplificati si caracterizati fieeare aparitie.. -Daroare fie acesta cum mama'dracului l-a'j'i:lficlf::cherrland? " . si nu eel . Si alta data. 6.Jstorie se cheamd eeea ee s-a intamp at cu adevdrat. in aceasta noua forma..Riizi tu rdzi. Comparati constructia de la II cu: A i se refuza unei natii recunoasterea drepturilor sale .} dar unde te dud. Si-apoi chititi cd numai in arc se inchia tot: mestesugul si puterea omului aceluia? Ti-ai gdsit] Avea un mestesug mai drdcosi si 0 putere mai sus decdt fiji poate draeul inchipui: cdnd voiaasa se ldtea de tare. stantiale diferite de eea din text si trei valori necircumstantiale. a. Indicati si exernplificati alte trei valori ale omonimului morfologic a. numai iaca ee vede alta bdzddganie si mai si: 0 pocitanie de) om umbla cu arculdupd vdnat paseri.ZiJhnume. .

Pentru urmatoarea varianta de formulare: Se poate spune ca om in adevdr bun e numai acela care. Mi-e greu de rezolvat acest test. Daca exista. n-a fdcut-o. imi rdmdne de rezolvat acest test. 4.)ndieatUipuldepronume sintactica in care se afla.. 4. si analiza sintactica. 2. este predicat nominal. "(. tipul de subiect si prin ce altuia. 22 23 2. VTL . aeolo unde este po sibil. are functia de subiect. c. Selectati si analizati predieatele din text. Daca exista. alegeti infinitivele din text si indicati functia lor sintactica. fiecare-si zice cd esti in stare sa-l indeplinesti si ~. Exista 'in text verbe la moduri nepersonale? ti-le. care este subiectul. Alegeti. 2. Aratati ce modificari morfosintactice sufera textul in urmatoarea varianta de for3. este alul tau. ficarile sunt marcate eu aldinc): a. este nume predicativ.z tt. desi ar fi putut face mult rdu. . ~i situatia 3. 4.. su~t aeeea~i parte de propozitie . Indicati ~i exemplificati alte functii sintactice ale pronumelui reladtiv d:bcat) cele existente in text (nu va vor interesa functiile circumstantiale si cea e atn ut . selectati-le si analiza- . 4.6rrna deprolll!). o faptd rea insa. 3. Alegeti formele neaccentuate de pronume si indicati statutullor sintactic. e mai Nne decdt ate crede mai mic: cresc fn . Ce modificari sintactiee sufera textul in urmatoarea varianta de formulare: A te Jnvatc'itor de oameni inseamrui acela care e gata oridtnd sa te fnvete si are orlcand supune cuiva care nu e altcineva dedit fiinta ta .11¢.:. "Om in adevdr bun e numai acela care ar fi putut 1. b. indicati-le si analiza.A Ie crede mai mare e totdeauna mai bine decdt a tecrede mai mic: mdresti in acelast timp data ria si idealul tau. este complement direct. trei functii nccircumstantiale ale acestui mod verbal. ti-le.t~indu-l pe ~el incor~ct: a.. c. Alegeti. tipul de subiect. Exista in text eomplemente necircumstantiale? v~p fi rdu # n-a fast. 2. e. 3..In ceruri nu se poate tine nicio socoteaIii de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul 1. Analizati sintactic si morfologic forma verbala subliniata. Explicati solutia aleasa. 3. . rdspdndeste" 1.A te supune cuiva care nu e decdt fiinta ta fnal. In textse: rcpeta aeeea~if. predicat verbal. analizati sintaetic si morfologie cuvantul subliniat. Ce mcdificari sintactice sufera textul in urmatoarele variante de formulare (modi. Contragetipartea-de-text subliniata. pentru fiecare propozitie. selectati-le si analizati-le. Alegeti subiectele din text. Alegeti. sunt patti difcrite de propozine. st a. fa. E tare dificil de rezolvat acest test. Am terminat de rezolvat acest test.. Alegeti subieetele si indicati. pentru fiecare propozitie. 3. taind pe celelalte: subiect. 4. solutia corecta. admite ambele interpretari. Selectati si analizati predicatele nominale din text.: a.. . a. pentru primul predicat. ~. 2.indicand forma rezultata din contragere. extrageti-le si analizati-le. Faceti ~i analiza morfologica a acestor subiecte. Indicati care sunt subieetele si tipurile de subiect pentru fiecare propozitie. 1. 1. f.rrr. nu mi se pare a fi a umilinta.ingur. a. . .. . Stabiliti. indicand. Indicati si exemplificati diferite de cea din text. este 2.. Exista in text nume predicative? Dad exista.eel ineo:-eet. despre ce sa te invete" l\i. E imposibil de rezolvat de fntreaga clasd acest test~ d. Cu ce valoare speciala apare subiectul ultimei propozitii. Grupati constructiile dupa solutia de interpretare sintactica a cuvantulu~ subliniat: 0:. attitia se gdndesc ca pop obosi si ar fi pdcat sa n-o mdntui. cu ce verb intra in relatie." 2.J~~at:'t e omul care nu mdntuie niciodatd de invdtat" acelasi timp datoria si idea lul tau.'. Alegeti formele neaccentuate de pronume si faceti analiza lor morfologica. b. 4." 1. raspunsul coreet. taindu-l p. mula. Alegeti pronumele din text ~i faceti analiza lor morfologica ~i sintactica.fZ~if!.e:. tati si ce modificari sintactice a suferit textul. . Selectati si analizati acel nume prcdicativ care nu face parte din structura unui predicat. ~ sunt mdrite in acelasi timp datoria si ide. precum nu se tine seamd florii de mirosul ei sau soarelui de lumina pe care 0 este exprimat. pentru cuvantul invdtdtor. raspunsul corect.~'. 3. Comparati urmatoarele constructii: a. 4. pentru forrnele subliniate. b. Exista in text nume predicative? Daca exista.. are functia de complement direct. rx<- "Ciind faci un luau bun. Construiti un enunt 111 care sa se aetualizeze cealalta functie.tata. b. iar.e.care e gataoricdnd sa te invete si are oricand despre C. h. Analizati acele complemente necircurnstantiale din text exprimate altfel decat prin pronume. pentru fiecare. ara. . Ma pregdtesc de rezolvat acest test.." 1..

prcocupd fa ce te gdndesti. Imi revine 0 obligtuie. Nu stiu pe cine sa md supdr. unul este verbal. ambele sunt predicate nominale. aceeasi functie sintactica. mai bine sa nu fie. e. gelos pe altii. "Ii~avu parte sd se preure¥js:(]it~(Creanga). a incdleca pel b. f.in mai ciresele sunti J . "Ori mi-or da feciorii dupd moarte de pomand. are functia de complement direct. Pe cine nu lasi sa moard nu te lasd sa trdiesti. Daca raspunsul de la a. imi pe mine. mai Nne sd-mi dau eu cu mana mea. Alegeti predicate le si stabiliti tipul de predicat din urmatoarele fragmente (indicati. "nu". A 1 I i 4. complement cir-] cumstantial de loc.. in cadrul fiecarei] pundeti prin: "da". celalalt. . j. indicati ~i exemplificati alte trei necircurnstantiale dedit cea existenta (sau cele existente) in text. St decdt n-a fl cum se cade. "Mi s-a iruicrit 2. "" 1. h.. "Cand auzeam noi de masd. complement direct. Nu stiu ciiruia dintre elevi ii va reveni bursa. Intervine 0 schimbare. In p~erech!ley const~. acolo unde este posibil. perechi: a. cum ti-i cdutdtural" (idem). imi convine situaiia. f. d. Elbagd de seamd tot ee e in jurul lui si le tine minte pe toate.. 1mi prieste aerul de munte. si cazul numelui predicativ): a. functie sintactica diferita. l-au trim is profesor. "pe cat~ra rlejrumO'asii. b. Odatd invdtaui tabla inmultirii. g. Elevul este apreciat si ldudat de profesori. PARTI DE PROPOZqIE Alegeti raspunsurile corecte.in preziua concursului. mititical" (idem). b. Prdjitura e coaptd cu ceasul In mana . cuvintele subliniate indeplinesc functia de: a. b.. c. determinantii subliniati indeplinesc. b..indau. ii cdsuneazd pe colegi. cad pusese piele bund. i.cticaa determinah111'9tY. Md preocupd situatia. Analizati pronumele reflexiv din text si indicati care cste regentul acestuia. isi supdrd parintii-l sufletul de ddnsal".. Testul nr." 1. "Si era un ger uscat prin luna lui noiemvrie . h.Prdjitura e preaj de arsa st Jara gust. am constatat cd sportiva nu e pregdtitd. se infurie 1 In constructiile: Imi trebuie 0 carte. Nici prin cap nu-mi trece giindul dsta." (idem). taindu-le pe cele incorecte. pentru fiecare pereche de enunturi. substantivele subliniate indeplinesc functia de: a. 9 BL 1. tdbdram pe\ scapd din vedere esentialul. determinantul ~ rezultatul. ori ba. d. talpa la fund si erau cusute de tocmeald" (Jon Creangd) . se bizuie pe colegi. . b. b. Md doare capul. " . ):(:kl . Nu-mi stricd pe colegi.Jnvatat mai trebuie sd fie si ace I care facegramaticit" (idem). argumentati raspunsul. fti vine somn".j/i?lfZit 'era:~YdeaaPiiica. 2.a invinui pe prieteni. a da vina pe prieteni . se rdzbund pe colegi. M-a subliniat este: a. 4. Dati un sinonim sintactic al constructiei reflexive din text continand pe a putea. I-au angajatpaznic. I 3. predicatele nu supdra si sd se supere. supdrat pe colegi. calitatea predicatelor continand pe a fi: a. Indican functia sintactica a pronumelui relativ si relatiile pe care le stabileste la nivelul propozitiei.c . Elevul pe care de obicei pot eonta s-a imbolndvit. . Nu-mi inchipui deloc ce si cum va ajunge el peste vreo zeceani. complement indirect." (Jon Creangd). MJ. subiect. c.Burui sd-ti fie inima. " (idem). e greu de purtat. c. Ma amuzd ideea.Pantofii erau descusuti. nominal. . din punct de vcdere sintactic. "las' j putind odihnd. S-a aflat adevdrul. Ce ai fost! r~gata?. stripane" (Ion Creangd). . subiect. Argumentati raspunsul.~tii: Prdjitura a fost arsd din n~atentie . mizeazd pe ei. Md frdmdntd multe. Se intdmpld 0 nenorocire.Niciodatd un om cinstit nu se poate apdra cu atdta inversunare ca mincinosul care a fost prins.fdceau paralele acele. . In constructiile: 11•.. Si el hdrsti! 0 pagind. In constructiile: Elevii au fost anuntati ziua si ora examenului. A~ vrea sa stiu ce se va alege de el. 1. nu are functia de complement direct. greul a trecut. S-a musamalizat rezultatul anchetei. g. stabiliti. Este valabila solutia data pentru to ate exemplele? Ras!fa . Mil mira ddnsa" (idem). "tovara~ia nu nise pdrea dreaptd". substantivul subliniat: a. atrageti in comparatie si constructia: Md supiirii cum t~porti (urmariti posibili-] tatile.. b. complement direct. . Analizati predicatele din text. 0 are! profesoarii. Sportiva e pregdtitd cu mare atentie In vederea concursului . rdzbit foamea. In perechile de constructii: apasd butonul= apasd pe buton. . 2. In constructiile: l-au ales director.a incdleca !faua. se supdrd pe piirinti. 25 24 . . (Ciubotele) . In constructiile: conteazd pe colegi. "care si el se mira cum au ajuns profesor" (idem). Nu-mi merge afacerea. Md costa nepdsarea.. Comparati. invidios pe colegi. Md fntreb cine este rdspunzdtor de dezastru. k.b. Eleva a fost fntre-] batd solatia ecuatiei. . coapte. "Pe cine faci ciirpaciu? ". c. e. . complementj direct.si popia are multe ndcdfale. este afirmativ. Md copleseste durerea. imi ajunge un necaz.Nu supdra pe cine nu stie sa se supere" 3. nume predicativ.eje combinare ~i calitateasintEi. 1. are ciudd pe colegi.

.nume predicativ .nume predicativ . Trimit cdrti cui are nevoie. Dorinta oricui fnvcqa este sa reuseascd. e." d. Mdndnc oriciit .complement direct . substantiv. renunt la colaborare . e. Argumentati raspunsurile. pronume. B. c. e.in locul banilor a primit promisiuni.Trimit pe oricine vrea sa vind. d. d.complement de agent . Vine oricine . verb. 26 27 .Cea mai mare mdndrie a omului poate fi aceea cd el are dreptul de a se simti colaboratorul de fieee clipd al marilor puteri ascunse in el. complement direct . c.Achile s-ar fi pdzit rdu dacd st-ar fi ferecat in vederea tuturora cdlcdiul unde putea fi rdnit. incorecte: Despre acesti doi noi profesori nu ne-am informat inca. cuvintele subliniate au aceeasi calitate morfologica. Trimit pe oricine .in locul prietenului meu. rx. c. c.atribut." c. x.courpleiueut tie cauza ." A. subiect . c.complement indirect . h. pentru tine insuti" f.Dacd am adus ea exemplu si aceastd poezie.. Indicati functia sintactica a pronumelor si a adverbelor relative. Nu pot sa md pronunt asupra a eeea ee n-am vdzut. Pcntru elevii din ultima clasd. stabilind.EI procedeazd altfel decdt am sperat A:. Alegeti si exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte. "Mor~litatea serazimd perespectul de altii si pe respectul de sine.complement direct.Existd 0 consideratie de sine care se hrdneste numai din lauda altora. Din urmatoarele "cugetari" ale lui N.complement indirect . Ma gdndesc fa ce se va intdmpla. . g. c." e. b.g. stabiliti daca. verb. B. adjectiv. d.Mdnancd orice i se dd: . b. interjectie.A. vrr. d. adverb.atribut . atunci cand este cazul. Adjectivul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: Discutiile asupra examenului nu md intereseazd. In enunturile a-e. Dandu-se urmatcarele perechi de enunturi.atribut . numeral. b. dori sa fii mai atent. El este altfel decdt mi-am imaginat . a.nume predicativ . f. adverb.atribut. Povestea orieui .complement de timp. f. a.Nsam cumpdrat nimic altceva dedit fructe.a.. Iorga. analizati cuvintcle subliniate: l-am omagiat pe toti acei neinfricati eroi.complement de loc. taindu-le pe cele Pleearea a zece studenti ne-a dezamdgit. j. taindu-le pe cele incorecte: Adverbul indeplineste urmdtoarele functii sintactice: a.L-a caracterizat toatd viata grija pentru ceilalti.atribut. pronume. este anume pentru veselia ei zburdalnicd" (Maiorescu) . 2. Semnificatia ace s-a intdmplat e mai addncd. b.complement de limp . Nu-mi rdmdne dedit speranta . a. B. sintactice dintre componentele subliniate: d. d.Aurul unui singur adevdrat scriitor ajunge sa poleiascd 0 scoald intreagd: putini potJace deosebirea intre aurul de deasupra si eel dinduntru" g. Alegeti raspul1surile corecte. a.Si dacd a lipsit astdzi de la scoald. b.auibut.predicat . Cunose pe cine aintrat. selectati si analizati sintactic si morfologic atributele: '. altfel. subiect . c.Mi-ar trebui un altfel de colaborator.Vine oricine are nevoie. interjectie. Regentul unui complement apartine urmatoarelor partide vorbire. substantiv. . Alegeti ~i exemplificati seria (sau seriile) de raspunsuri corecte. b. b. am pregdtit deja bibliografia . nume predicativ . d.Miindnc oriciit mi se pune. d. Md intreb ce inseamnd aceastd totald uicere. Succesul a doi dintre cei mai buni prieteni ai nostri ne-a bueurat imens. nume predlcativ . Nimic din ce s-a spus nu e adevdrat. diferentele c. subiect . a. Am mare respect pentru profesorii de care am Jost ajutat.nume predicativ . Ni-am cumpdrat dedit Jruete . Regentul unui atribut apartine urmatoarelor parti de vorbire: a. subiect .atribut .Nu-mi rdmdne altceva dedit speranta. e. f. e. "Curajul tuturoranu sealcdtuieste totdeauna din eurajul fiestecdruia. Cornparati urrnatoarele enunturi. In constructiile: a. este pentru revederea materiei de examen . . Mdndncd orice .nume predicativ. g. Lucrez oriciind '--Luerez oriciind sunt solieitat. Ne-am intdlnit in locul dinainte stabilit .complement de loc . f. as proceda cu totul altfel . taindu-le pe cele incoreeterexemplificati vrrr. cOrect: fiecareraspuns . te pretuieste in adevdr numai acela pentru care existi intreg. indican cazul si functia sintactica a pronumelor relative. .i.Povestea orieui avea rabdare sa-l asculte. numeral. pentru fiecare pereche: A.predicat . au aceeasi functie sintactica.Multi te pretuiesc pentru cdte 0 faptd a ta. nume predicativ . adjectiv." b.

R. predica-. lucru care-si avea si neajunsurile lui si pe care noi. intr-un caz. doua subiective si doua predicative. B.predicativ .~xistao PtQPozitie atributiva . A.• legeti.. seria de caracterizari aleasa. pIl. fraza din textul al If-lea. Se da textul: . nu-i mai pdsa cd va ji hulit§i. . a. Mdrsdvia nu se sfia sa ~i-omarturiseasca ori de cdte ori avea prilejul. extrageti-Ie si analizati-Ie sintactic si morfologico SINTAXA FRAZE I (2): SEGMENTARE.. A solatia corecta. c. 10. 8. . Ultima propozitie este: a. p.Pe cat. c. Forma ce apare la cazul: a. 7. ' 9. indicati. Una dintre relatiile care se stabilesc intre propozitiile textului se exprima prin t<1pllnnri'j indicati ce tip de propozitie estc introdus astfel ~i extrageti "''"'''''''. adica predicate care.De dragul dumitale care mi-ai ardtat atdta prietenie. A. de predicat nominal? Daca exista. pentru fiecare fraza. indicand elementul de relatie. Se dau enunturile: a. exista: a. auxiliar . . h. o. am intrebuinta urmdtoarea formula din teo ria evolutionistd aplicatd la viata spirituald a poporului: pdtura psihologica a generatiei noastre de astdzi este pregatita pentru poezia liricd si novela poporand. Construiti sase fraze in care cum sa introduca alt tip de subordonata decat cea din text. . 6. PROPOZITH NECIRCUMSTANTIALE ' 1. si ceilalti din public vor urma. . Hotdrdndu-se in familie c8rbaiatul sa renunte la facultate." (Mateiu Caragiale) p. 10 B.. Alegeti raspunsul corect. taind-o pe cealalta. prin determinantii pe care ii primeste. Testul nr. b. 4.persecutatde vechiiiQyara:. toarele valori: a. b.. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principale) din text..sd nu maiJqcd. Explicati. personal predicativ tranzitiv. b. 11 NECIRCUM- 5. 0 interpretare de predicat verbal. 5. 3. taindu-Ie pe celelalte dona. Se da textul: "Cauza acestei disproportii trebuie sa jie mai addncd si. felul subordonatei pe care acesta 0 introduce. doua subiective si nicio predi-' cativa. PROPOZITH STANTIALE. sa admita. extrageti propozitia. 2. completiva directa. a. alegand solutia corecta dintre urmatoarele caracterizari posibile: a. Stabiliti ee moduri nepersonale exists in eele patru enunturi. analizati-le sintactie si morfologico Se dau enunturile: ~. 3. tata nu lua nicio hotardre fara s-o fntrebe si pe mama. nominativ.minte face mai mult decaf 0 sutd de mdrginiti.. sa fie la celalalt caz.~. patru propozitii subiective si nicio predicativa.. . c. 2. In ultima 28 . trebuie jie 'pregdtit" (Titu Maiorescu). b. b. il condamnam.predicativ . CIRCUMSTANTIALE Test"l nr. verbul a fi are.auxiliar. Alegeti solutia corecta. cop iii.ri de putin tulburatd. si pentru ca sa fie.predicativ . Extrageti propozitiile princip3. A... Construiti doua fraze in care verbul a fi sa indeplineasca celelalte serii de valori. introducand acelasi tip de propozitie. personal copulativ intranzitiv.:c.i. Indicati eu ce valori gramaticale apare a fi in enunturile de la I si stabiliti natura predicatului din care acesta face parte. trei si 0 predicativa. b. Analizati sintactic si morfologicpredicatele continandverbul indirecta. Dar ceea ce nu este astdzi trebuie sa fie maine. in ordinea de aparitie. existli 0 Pl"OPo~itie atributiva. dacd nu am fdcut-o inca. Extrageti si stabiliti felul propozitiilor necircumstantiale din aceste enunturi. Construiti un enunt in care ce.". nicjun~Eompromis. Exista in text predicate omonime. este de sigur ca un om cu. impersonal predicativ intranzitiv. c. predicativ .). predieativ . insd. . . dacd am fi chemati sa 0 exprimdm intr-o singurd frazd. exista: a.copulativ. Alegeti raspunsul taind cu 0 linie pe cele incorecte. Cum insd sperantele~e-aJlo:st spulberate. sd-mi calc hotdrdrea de a rdmdne «incognito» timpul cat voi ji silit sa zdbovesc aid si.predicativ . ca unii ce sunt deprinsi sa se ia dupd judecata altora. In text. de-acum jie ce-o ji! Decis.predicativ . .copulativ . In text. precum si termcnul regent. Comparati natura gramaticala a elementului cum (comparatia se refera la ealitatea lui morfologica si la eea sintactica). a fl.:.copulativ. am voit.. 1.. e numai fiindcd a lipsit prilejul." (Titu Maiorescu) 1.. Alegeti solutia core eta. .·.De teama ca linistca IX domnca in cuibul nostru sli nu ji fost ciltll. Dacaexista. din capul locului. C. taindu-Ie pe cele incorecte.' y.. dar nu este inca pregdtitd pentru lucrarea stiintificd [.completlva tiva. iar in altul (in altele). c. pe attit este de sigur cd indatd ce din mijlocul unui public este cdstigatd opinia acelora cu judecatd. acuzativ. Alegeti seria corecta. In text.lidin cele patru enunturi.. propozitie. taindu-le pe cele incorecte4. 0 subiectiva si 0 predicativa.. avand aceeasi forma. " (Mateiu Caragiale) 29 rr. doua subiective si 0 predicativa. nimeni nu s-a mai gdndu la viitorul lui. Extrageti propozitia principala (sau propozitiile principal e) din text.. Extrageti si stabiliti felul subordonatei introduse prin cum (vezi textul y).SINTAXA FRAZEI: SEGMENTARE. b.. Caracterizati sintactic verbul a piisa din fraza 0.

3. b. pentru fiecare. jara' sa fiu observat.isd mdretrag si sd-i las un ceas-doud singyri. nu vei inainta niciodaui spre eeea ce-{i inchipui cd esti. faceti cornparatia cu forma putin modificata: luasem obicei ea . indicati felullor. invdtate sa se roteascd deasupra a eeva inalt.Presupundnd cd era cu putintd sa aibd de vorbit eu Pantazi. Analizati sintactic ~i morfologic predicatele continand pe aft.c~t! functia sintactica a pronumelui relativ din text si explicati prezenta prepozitter spre. 8. 2. Apare in text fenomenul "dublarii unui complement necircumstantial"? Identificati situatia ~i aratati in ce consta.. (in care substantivul apare nearticulat).sintactic si morfologic verbele din text la moduri nepersonale. Exista in text verbe la moduri nepersonale? Daca exista. SINTAXAFRAZEI ~I A PROPOZITIEI L Se da fraza: "Crezand cd esti mai mult deciit esti.ideeat. Indicati si exemplificati cinci 'tipuri de subordonate introduse prin dacii (doua necircumstantiale si trei circumstantiale). Analizati si explicati in ce consta aceasta. Analizati morfologic si sintactic grupurile marc ate grafic prin aldine. luasem obieeiul ca. 6. selectati-le si indicati. fiecare. valoarea grarnaticala cu care apare a fi. de care se [ega din ee 'in ee rna! strdns. cum si calitatea morfologica a termenului regent. indicand. rescrieti textul in forma noua si aratati ce modificari sintactice s-au produs. In cazul celui de-al do ilea grup. . Analizati sintactic si morfologic primul verb care apare la un mod nepersonal. Selectati si indicati felul propozitiilor continand grupurile: de teama. b. Exista in text subordonate completive necircumstantiale? Daca exista. 3. contragerea sau expansiunea." (Marin Preda). Exista. in ciuda faptului. a. Se da textul: Constatdnd cd.Pdsdrile. l. Care cste statutul morfosintactic duce? al cuvantului decal? Ce tip de propozitie intro- 4. 10. 1. 31 . de dragul. 1. 9." (Mateiu II~. 3. sd-i convingd pe eei alesi sa aeeepte. b. functia lui sintactica si calitatea sintactica a determinantilor. Comparati sintactic cele doua aparitii ale verbului a putea din fraza y. acum.1. a. indicand ce mcdificari sintactice s-au produs. pentru 3. Analizati sintactic si morfologic aceste grupuri.. 2. 4.i temdndu-md cd i-as fi putut stdnjeni cu prezenta mea. cdci proieete not este aproape imposibll sa primim. in fiecare caz. pre- Testul nr. . Caracterizati gramaticalforma numai din fraza ~. relatiile fiecareia si calitatea morfologica a elementului regent. ~~~ . Noud nu ne rdmdne. propozitii circumstantiale? Daca exists. extrageti-le ~i calificati-Ie sintactic (faceti abstractie de calificarea dupa scopul comunicarii). Analizati sintactic si morfologic adjectivele din text. Analizati. Indi.12 4. 1ecizand ca. Se da fraza: Interesati sa gdseascd intelectuali atasati." (Marin Preda) 1. nu se obtinuserd incd rezultate eonvingatoare.indicati felullor. in aceste conditii. 7. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate grafic prin aldine (scrise cu un caracter de litera mai ingrosat). Analizati morfologic (iar.predi()ative~icompletiven€circumstantiale. In stare sa-i aduca beneficii rapide si sigure. Extrageti din text propozitiile subiective. b. predicative si completive necircumstantiale? Daca exista. Pentru componentele subliniate." (N. Exista. 30 Se da fraza: . care este termenul regent. dupa caz.incele trei frazc'rDaca exista. .jn ciuda faptului cd jandarmii in eurtea cuiva nu puteau inspdimdntatd de obicei fnasemenea de laudd.y. neputdnd fi eeva sd-si iruibuse plfnsuZ. dupd cajeanulJUJ. V 2. lOll" Se da fraza: . precum si termenul din regenta pe care il determina. sd-si indrepte jondurile spre alii cercetdtori. Roalizati oontragerea i1 doua tipuri difcrite rie snhordnnate. care sa fie diferite de tipul existent in 1. realizati. Exista in text 0 propozitie care admite dubla interpretare.. incercdnd sd-i aleagd dupd necesitdti si opinii si. Exista propozitii atributive. . in cele trei enunturi. indicati. I·V. relatiile pe care le stabilesc si calitatea morfblogica elementului regent. indicati propozitia din care face parte si explicati includereain. stabiliti care sunt consecintele pentru analiza sintactica a frazei. cd acel ceva nu mai era. aeum stdtea in tindd.Jjitragyti· din text propozitiile subiective. predicative ~i completive necircumstantiale. . extrageti-le si indicati tipul de subordonata. si lucruri ce-i priveau numai pe ddnsii :.. in timpul eel mai scurt. in enunturile de fa IT. a. a 2. selectati-le si analizati -le. a. b. indicati functia sintactica a acestora. in ciuda eforturilor de ctitiva ani. decdt sa reludm cercetdrile anterioare. subordonate subiective. acolo unde e posibil) si sintactic elementullor introductiv. Catrina imprejurdri. HE. guvernantii programau intdlniri intre patru ochi. Iorga). apoi. rescrieti textul in forma noua. apti sa ocupe posturi de condueere. dddeau tiircoale si croncdneau a pustiu din ciocurile lor negre. indicati felullor. a.aceasta propozitie. investitorul a renuntat sa ne mai finanteze proiectul. Extrageti din text propozitiile completive necircumstantiale.

Exista in text propozitii subiective ~i predicative? Dad exista. completive directa.md indispuneau. mdicutd. 33 . Extrageti si analizati complementele circumstantiate 4. . b. subiectiva.Ceea textul: ('V Se da textul: "Tot ce rdvnisem pdnd in ajun cu ardoare: putere. extrageti-le ~i aratati lor. dar prea multe ingrdmddit deodatd pe capul meu. aratati ce modificari sintactice s-au produs. Extrageti propozitiile principale din text si indicati. Exi~ta 'in fraza propozitii atriiritl~e? Daca exista.c. Extrageti si analizati sintactic si morfologic complementele text. Indicati prin ce mijloc se realizeaza subordonarea. Harap-Alb. b. 3. Identificati subiectele pentru fiecare propozitie.aratatiGareipartidevor~ir~ii apartine fiecare ~i analizati-l~sintactic. Se da textul: . Ce tip de raport sintactic se stabileste intre primele dOlta propozitii principale ale textului si care este mijlocullui de realizare? b. pluteau pe apa aceasta a lo~ in atdta senindtate incdt era cu neputintd sri nu-ti dai seama cd acest fel de a ji era de fapt bucuria si libertatea lor. indicati si natura morfologicaa tennenului regent 3. a. predicative. Exists in text propozitii subiective. . tipul de principals.. indicati ~i exernplificati alte doua tipuri de propozitii circumstantiale introduse prin acelasi element. zise Harap-Alb.Poate asa sa fie. nu numai cd. extrageti-le. S~~~ . forga) 1. . 13 SINTAXA NORMATIV A Rescrieti. (N. b. Exista in text propozitii subiective. b. Extrageti propozitia principala (~au propozitiile principale). Exista ih text 10cutiuIli. Lucrdrile elevilor cei mai buni vor ji publicate.'. 2.0 constatare ce se impune oricui lucreaza cu manuscrisele este nevoia de a-si asimila grafia respectivd a manuscrisului. indicati felul fiecareia ~i aratati relajiile in care intra. indicati felul subordonatei. " (Marin Preda) 1. l-am oferit cdteva cadouri acestei deosebit de apropiatd prietend a mea. Indicati care sunt subiectele fiecarei propozitii. c.. cum explicati prezenta lUI la inceputul frazei? 4. 32 ce il uimise insd pe Tugurlan si il fdcuse sri pdrdseascd gdndul de a-si mai bate joe de el era faptul cd ei. Transpuneti in vorbire indirecta prima replica (prima fraza) a dialogului. zise sfdnta Duminicd. insdsi voluptatea razounarii 0 gdseam fadd" . a. b. naivi cum erau. construiti alt tip de subordonata decat eel din text. 'in functie de situatie. b.ecele inc. nu-mi procurau nicio satisfactie. md iri-: tau. Avand in vedere calitatea morfologica a lui cdte. contragerea sau expansiunea.. Exista in text propozitii circumstantiale? Dad exista. 3..: 3. 2. 3.Ciite a dat Dumnezeu. distinctii. Aleg~tiTaspunsul corecttaindu-le R. ~1 din. selectati-le si indicati tennenul lor regent. 'restnl nr. 4.. Analizati sintactic si morfologic cuvintele marcate cu aldine. in forma corecta. Analizati sintactic substantivele aflate in nominativ. circumstantiale 3. 4. 4. Extrageti prima propozitie principals din fraza. tdmdierile imi pdreau ofense.. forga) 1. atributi~a. selecfilli"-Ie. extrageti propozitiile ~i aratati felullor. Extrageti propozitia circumstantiala (sau propozitiile circumstantiale) din aratati felul si elementul de relatie. ci-i dupd cum vre Domnul. Dupa cealegeti raspunsul. parale. :>L Se da textul: ..orecte:_... 2. Realizati.2. pentru fiecare. Utilizand elementul de relatie ca ~i cum. asa a trebuit sdse intdmple si n-ai cui biinui: pentru cd nu-i dupd cum gdndeste omul. 4.. E ca si cum ai opri un rdu fara sa ai 0 moard" (N." (Ion Creangd) 1.. 1.. a. extrageti-le si indicati. . completive directe si i~directe? Daca exista. Ce tip de acord aparc in prima propozitie principala? 2. Daca exista in fraza predlcaf~ nominale. selectati-le si aratati relatiile 'in care intra fiecare. Se da textul: . felul si relatiile sintactice pe care le stabileste.exista 0 propozitie: a. aratati tipul de subiect ~i valoarea speciala pe care 0 are in unele propozitii.text. Tezele studentilor acestia s-au rdtdcit. Exista in text propozitii subiecti~e ~iprcdicative? Daca exista.i~' . Rescrieti textul in noua forma ~i aratati ce modificari sintactice s-au produs. pentru fragmentele subliniate. predicative si completive directe? Daca exista. pentru fiecare. (Mateiu Caragiale) .Banul trebuie sri meargd: if strdngi. odatd dobdndite.'ZU~~l$xista. selectati -le si analizati-le sintactic morfologico . Utilizand un element de relatie specificat la 2. A stabili cronologia textelor inseamnd sri schitezi filiatia versiunilor care duce la determinarea vdrstelor fiecdrei poezii".". a. tipul de subiect si cu ce valoare apare. enunturile in care descoperiti greseli: a. Analizati sintactic si morfologic componentele marcate grafic prin aldine. In fraza . dar. il furi. 2.

k. f. h.. Conform intelegerilor anterioare $1 a calendarului stabilit.Dumneata nu vezi cum se-ncurcd lucrurile in politicd... Steaua este echipa In ale ciiror rezultate/in a ciiror rezultate/in ale ciirei rezultate am sperat multo c." (J. b.Atunci il intreba cd di ce-o vinii?" (TD) b. precum si sistemul lingvistic nu se poate surprinde decdt in sincronie. b. inuilnirea va avea loc duminicd. Sunt cozi imense la ghiseele de incasare ale pensiilor. in ce privesc timpii obtinuti. este acceptia data conceptului de "expresie verbals". Am de dat socoteald asupraa multor milioane/multor milioane/a multe milioane de lei. te-apucd groaza. j. . Se stie prea multe despre noi. Mi-au fost dat sa vdd prea multe in viatd. Important. o. Se iau mdsuri contra inflatiei. cdnd te gdndesti. j. Efectul medicamentelor acestora nu este inca vizibil. n. acolo unde este cazul. Ma doare ca niciodatd ochii. r. Nu li s-a oferit sprijin substantial tdrilor fost comuniste. Mi se trece cu vederea greselile. c. Criteriul de clasificare al substantivelor priveste terminatia de singular.In. n. e. i. p. Tipul structural de limbd. 'l Rescrieti gre~eli: b..[ . ]j]. s-a renuntat la proiect.. iti trimit aceste flori. a coruptiei $1 ai speculantilor: e. f. f. am fost trimisd eu." (J. e. Se intdlnesc reprezentanti ai peste 100 de state. de tot zisesi" (G. concurentii nostri au rdmas ultimii. pentru analiza constructiei. Alegeti constructia corecta. ce greseli privesc tipul de vorbire si folosirea elementelor de relatie in fraza. e. Caragiale) e. 1.teleg si eu atdta lucru. taind varianta incorecta (sau variantele incorecte): a. este terminarea liceului. q. care. Caragiale) d. Ca tineri proaspdt cdsdtoriii. 1. h.Averea lu 'femeia asta nu e curatd. dar imi place si pe Maria. i. Sunt nereguli in respectarea actelor normative si ale hotdrdrilor luate. Treizeci de milioane este 0 avere. -1plicarea hotdrdrii de curdnd adoptate inuimpind mari greutdti. Steaua este echipa a cdror initiative/ale cdrei initiative/a cdrei initiative le-am admirat. c. Grija pentru copii si bdtriini au atras multe asociatii umanitare. Zilnic apar sute de probleme grele de rezolvat. i. c.Ai si dumneata cheltuielile as tea. g. . . d. Adamesteanu) Indicati pentru fiecare enunt. g. corectand. prea e fdcutd usor" V'L Rescrieti enunturile. h. imi ajunge certurile din familia mea. mom/cr. . m. f.L. Intrebarea care am pus-o la profesorul care a venit de curdnd nu rn-a ldmurit deloc. In cazul substantivului $i a adjectivului. Mi-am propus evitarea oricdrei greseli datoratd emotiei si a neatentiei. Indicati in ce constau aceste a. p. Esential. pentru mine. c. Ne-am ridicat cu totii impotriva mdsurii considerate injuste. k. 34 vrr.} si ei atunci sa vorbesc acolo cd ce-i dd la [atd dupd nuntd?" (TD) 35 Corectati greselile pe care le descoperiti. Imi place de el. g. rescriind enunturile: a. nu mai vreau sa aud si altele. ei sunt in atentia intregii familii. Dat fiind proastele rezultate. Jocul de tenis si eel de baschet rdmdne pasiunea vie/if mele. Elevii a ciiror opinie/a ciirei opinie/ai ciirei opinie a con tat sunt puiin numerosi.d. Nu se meritd sa te superi pentru atdta lucru! In locu' la sefa. d. Rescrieti enunturile in forma corecta: a. Omul de l-ai vdzut e tare bolnav. b. q. Situatia cea: mai frecvent intdlniui este de abandon scalar Md uimesc dintii ei strdlucitori dealbi. . Ce-s cu caietele astea murdare? f. Fiecare dintre noi ne descurcdm asa cum putem. totul trebuie de refdcut. Nimic nu e bine. Cali elevi au lipsit nemotivati? Celor mai multor sinistrati li s-au dat ajutoare. Mi se iau in calcul toate abaterile. care nu pori pentru ca sa stii de azi pe maine. Din neglijentele anterioare decurg 0 sumedenie de neajunsuri. Cu prilejul Crdciunului si a zilei tale de nastere. S-a simtit bine cu ei si s-a incadrat usor noului colectiv.L. . b. d. g. folosirea relative1or: a. articolul hotdrdt participd la flexiune. Faptul apartine de trecut. . Apar greseli d~ acord in urmatorulset deenunturi? Rescrieti in forma wrectaenunturile in care descoperiti asemenea greseli: a. m. deci nu mai are mare importarud. o. de corectat. Dau mare atentie acestei prezente ale mele la sdrbdtorire. fiindcd nu mai merge cu sistema asta. enunturile corectand greselilede constructie. Inceputul celei de a doua zi a vizitei oficiale a fost dificil. rr. Depldngem disparitia dragii si sensibilei noastre profesoard. Una dintre problemele largi dezbdtute a fost integrarea legislativd. Copilul care i-am dat cartea a dispdrut cu ea. Niciunul dintre ei nu hotdrdsc singuri. d.

L Caragiale. .imperativ . depundtorii nu schiteazd decdt un zdmbet vag amar" (Rl. is-au umplut ochii de lacrdmi si inima de bucurie. d.verbal) Testul nr. B. b.. . Dati un exemplu in care sa apara cu cealalta valoare. Alegeti raspunsul corect. . 37 .. Pronumele ti este in text: a. . predicativa. nu-mi mcdpaSd-de el. adjectiv pronominal relativ. rescriind constructiile: A.Da fiecdruia ce i se cuvine. ori astdzi a fnceput-o iar cu cearta. a. d. la urmatoarele moduri: a.." b. j. cd limba si scrierea romdnd se va indrepta dupd d. S-au privatizat doudzeci intreprinderi.. ." B. Ultima propozitie este: a.indicativ .indicativ . te sus/in neconditionat. pronumele relative apar in cazul: a.. Cipariu sau Pumnul. personal. j.fraze": . Ca si co leg. nominativ. A avut si el 0 casd frumoasd.M-am rugat de el cd sa md amdne pdnd maine. si inclusiv prietenii sorei lui. e. aspecte de incalcare a normei lingvistice? Indicati in constau ele si corectati greselile. pe deo parte. " Considerdnd cd din cercetarea ce am fdcut-o aseard. forma ce apare eu valoarea de: a. In fraza. imperativ . a. Pled or rdmdi? --. b. Au hotdrdt ca sa plece impreund. "Cei ce cred. Nu mai m-a ldsat sa plec. A. verbele apar. cdnd a vdzut-o. deoarece ne-am mdrginit a duce la sectie pe provocator pdnd i va trece momentele de prima furie fiindcd pretindea cd pdrui la sosirea noastrd ambele chiriase impreund cu mama si mdtusa lor l-ar jii1sultat si ehiar l-ar ji lovit. f. c.Jmi spunea des eel ce frumoasd sunt si cd ce pdrinti cumsecade am!" h. . care descoperiti inconsecvente de organizare sintactica si rescrieti-Ie eliminand asemenea inconsecvente. c. adverb exc1amativ.indicativ. pronume relativ.. taindu-le pe cele ineorecte.] pe care. ceea ce n-am acceptat aeest lucru. dar am credut de cuviintd a nu mai continua nfCiun scandal. Eu. la 0 alta chestiune de aceeasi natura in strada Pacientii. cornpletiva directs. d. Taiati raspunsul incorect. indicati ce tip de constructie (sau de greseala sintactica) "uni. Alegeti raspunsul corect. asacu familia.indicativ... 5. subiectiva. indicativ .J. B.ib. A. c. Fratele meu. eram nervos. Alegeti seria de raspunsuri corecte.M osneagul.. a terminat cu note mari." (Iorga) 1. B.) g.:. cdnd magandesc la cele intdmplate. taindu-le pe celelalte doua. cu aceia nu avem de discutat" i. taindu-l pe eel incorect.~te" toate aceste exemple: a. 2. nu-i pasa de ea. 36 c. imperativ . cdnd am ji putut pentru ca sa facem proces-verbal de ultragiu adus guvernului si noud ca ag~nti ai fortei publice de cdtre sus-numitul propietar. 3... rna cuwinJe 0 mare tristete. care hoi n-am constatat fi:ind dus. . s-a indrdcit de ciudd. In fraza data.c. taindu-Ie cu 0 linie pe celelalte doua.:. . Asemdnarea dintre Ion si dintre sora lui este izbitoare. . I-a cuprins spaima. d.[.] sa vadd toti cd cine cu ce cinstesc pe mireasa" (TD) d. a. Ion cam s-a ldudat. .. c." f. Mlf glind('~r sn petrec vacanta la munts sail mara.Aflafi despre mine cad sunt siinatos.imperativ . 4. Desi totusi a fost bolnav. c. "Ma intreabd in fiecare zi unde plecdm?" i. A. Nu dau atentie la cearta intre copii. b. incdt de-abia a scdpat spre a veni sa reclame.indicativ .. {. iar tie ajunga-ti ce rdmdne. In frazele urmatoare. . cu eforturile fdcute. [. e. In fraza. Mai am povestit si altora ce ti s-a intdmplat. 14 GRAMATICA GENERALA 1 L Se df£fraza: .concediului fa munte si mare m-a costat destul. dar insd. h.} unbanc. cu alt sens decat eel din text).conjunctiv . B.. pas'trand ea regent aceeasi forma verbala (evident.prost in toatii regula. b. e. ." . si din faptul cd lumea n-o cunoaste.Credinciosul lmparatufui. b. EI este unul din cei mai mari specialisti ai nostri..[." Selectati enunturile in. Exista. Cine se poartd. 1mi cerea sa semnez.ceartacuparintii.. Alegeti raspunsul coreet. . Au venit toti. adjectiv pronominal interogativ. asta nu inseamnd cd ea n-a existat. 1nfamilie.. b.[. atunci cdnd il aud. b. Dati un exemplu de fraza in eare acelasi pronume sa apara la celalalt caz. reflexiv..A$ vrea alta rochie. A." (TD) e.Am decdt una cu defect. . D. acuzativ. Am crezut cd ne-am impdcat.t [nventariati greselile sintactice si indicati in ce consta dezorganizarea totala a acestei . c. c. Dati cate un exemplu de fraza in care sa apara celelalte doua tipuri de propozitii. existd un conflict dintre generatii.dupa.J pi urmd s-au fntales cd sa sa ie cdnds-or lua. cu familia sau un priaton.. Construiti alte patru enunturi In care ce sa fie folosit cu celelalte valori. D. in adevdr. Mai aveti dedit asta? / . Petrecerea. pronume interogativ. Faptul cd a intdrziat trenul. auzind aceste. iar pe de alta. e. a.indicativ.M-a intrebat cd vreau sa merg?" g. d. C. Proces. A fost bolnav. a reusit insii sa ia examenul. " (I. b. in ordinea din text. .

adverb de comparatie cu valoare conjunctionala. exist a doua propozitii subiective.Se da fraza: . c. in ce consta deosebirea grarnaticala dintre ele. Construiti. b. b. apar: a. fara insinudri si prepusuri. extrageti-le si. Forma mea apare in text la cazul: a. din a carol' dreaptd cumpdnire.garea multelor intrebdri ce mai sunt fa ordinea zilei pentru vorbirea si scrierea romdneascd de astdzi avem un camp mai liber al discutiunii si ne putem asterta la o ascultare mai linistitd a argumentelor pentru si contra. genitiv. Exista asemanari intre verbele: se vorbeste. In text. ~legeti raspunsul corect. In cele doua frazc: a. calificati-le si aratati relatiile pe care le stabilesc In text. giindea bine cdnd pretindea cd. Construiti alte doua enunturi in care dedit sa apara cu celelalte doua valori. faceti analiza completa. reflexiv. Maiorescu) GRAMATICA GENERALA 2 Se da textul: "Avea dreptate Goethe cdnd spunea cd cine pretinde a nu fi invdiat nimic de la inaintasi e un nebun pe propria-j socoteald.afara de complemente directe §i indirecte. acuzativ. Analizati formele si constructiile in care apare in text a fi si indicati. 5. se cuvine. In aceasta fraza. asupra cdreia ne credem datori sa atragem luarea-aminte a celor care iubesc limba romdnd si doresc dezvoltarea ei fireascd in juna noastrii literaturd: este intrebarea neologismelor. Intre acele intrebdri care astdzi sunt inca deschise pentru intemeierea vorbirii si scrierii romdnesti. In text. aratati in ce constau ele. pastrand clasa morfologicacsaapara . taindu-le pe cele incorectc. taindu-le pe cele incorecte.Dacd dar in aceste rdnduri de introducere am amintit 0 luptd acum impiicatii din mica noastrdmiscare literard. nu este pentru a redestepta violenta vechilor dezbateri. Exista in text verbe la moduri nepersonale? a. extrageti-le. Daca raspunsul este afinnativ. cealalta. Stabiliti: a. doua subiective si doua predicative. 6. 39 dacii sa introduca alte . 3. ambele pronume reflexive. va rezulta mai curdnd aflarea adevdrului. Extrageti toate adverbele din text. Maria Ta. Exista in tcxt trei cuvinte subliniate grafic. Alegeti raspunsul corect. exista 0 propozitie subiectiva. b. Alegeti raspunsul eoreet.jn. Dar dacd puterea traditiei este si se cuvine sa fie atdt de mare inseamnd cd nu mai avem nimic de fdcut si cd PE. Construiti alte doua fraze in care a fi sa apara. 4. nu trebuie sa rna mdntui de prostia mea si sa md faci a vedea mai limpede dedit mi-era ursit sa vdd' (Creangd) 6. noud nu ne rdmdne dedit sa le copiem? Dacd au fost vremuri care au cugetat astfel.Dacd ti-a fost la inimd. R Corrstruiti alte dotra-propceitiiincerc. 7. 10. b.LA 3 Se da fragmentul: . cu urmatoarele doua valori: a. 16 GRAMATICA GENERA. Alegeti raspunsul. Exista In text propozitii subiective.la ' celelaltedoua cazuri. lucrul se explicd prin [aptul cti au existat totdeauna oameni azvdrliti in panted de schimbarea lucrurilor si de noutate. Acestea sunt: a. in ce consta asemanarea acestora. forma deciit este: a. deoarece anticii au creat modelele. 2. esti un in cult si un barbar.si exemplificati-lcusituati~adin text. c. nu exista nicio propozitie subiectiva. cu una dintrecelelalte serii de valori. c. " (T. $1 sporovdiala fa e ridicold. Formula!i trei fraze in care pronumele relativ ceea ce sa introduca alte trei tipuri de subordonate dedit eel din text. B.Tara functie de parte de propozitie. in functie de situatie) in care verbele la moduri nepersonale sa apara cu alte functii sintactice dedit cele existente in text. grupandu-le dupa distinctia: cu functi~ de parte de propozitie . pentru a ne anita bucuria cd fntru dezle. Formulati cinci fraze in care conjunctia subordonatoare cinci tipuri de subordonatc dedit cele existente in text. mai exista ~ialt tip de. ambele pronume personale. se explicit? Daca raspunsul este afirmativ. in textul al II-lea. predicative si completive indirecte? In cazul unui raspuns afirmativ. b. b. A.complernentneoircumstantial. taindu-le pe cclclalte doua (se va face abstractie de aparitia altor tipuri de propozitii).analizati-le sintactic ~i morfologico b. A. copulativ ~i copulativ. dativ. intre aceste verbe. ametesti lumea ca un canar. Testul nr. 8. 8. 15 Testul nr. sa md iei de sotie. " (Tudor Vianu) 1. din contra. pe rand. B. Exista. 9. este mai ales una. 9.cazul celor cu functie de parte de propozitie. c. ci este. In. trei subiective si 0 predicativa. Alegeti raspunsul corect. una pronume personal. adverb de restrictie. a. c. In text apar doua forme de dativ. c. alte cinci enunturi (sau mai putine. predicativ si auxiliar.corect. taindu-le pe cele incorecte. b. 38 1. Exista in text cuvinte la eazurile genitiv ~i dativ? Daca raspunsul este afirmativ. Stabiliti careeste acesta. extrageti-le si analizati-le sintactic si morfologico 7. iar dacd vorbesti altfel decdt cum se vorbeste. Dacd nu folosesti ceea ce au cucerit veacurile inaintea ta. patru subjective si nicio prcdicativa. 10. care fluierd in colivia !J1i. . b. pentru fiecare. predicativ si copulativ. indicati-le si explicati-le. pentru fiecare situatie. taindu-le pe cele incorecte. adverb de cornparatie cu valoare prepozitionala. valorile lui gramaticale. ~i deosebiri de statut sintactic si de ccnstructie? Daca exista. taindu-le pe cele incorecte. A.Alegeti raspunsul corect. Verbul a fi apare.

b. Construiti doua fraze in care sa apara pronume relative aflate la alte doua cazuri deeth cele din text. c.m~lW sub care apare arta si rdmtine o problemd "demnc(deafiluata inconsiderZ{li." (A. Indicati ~i exemplificati alta valoare a aceleiasi forme. situatii din text). 6. grupati-le pe parti de vorbire ~i aratati care este deosebirea dintre aceste parti de vorbire (folositi. 3. selectatl-le sl indicati relatiile pe care le stabilesc. b. 2. selectati-le si analizati-le sintactic si morfologico 3. devina verbal). alegeti predicatele din care fac parte ~i analizati-Ie.L. Exista in text subiecte postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra In relatie)? Daca exista. 3." (N. Construiti un exemplu in care sa apara un ornonirn al unuia dintre predicate. Analizati sintactic si morfologic predicatele continand pe aft. Analizati sintactic ~i morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aldine. coordonatoare . In a doua fraza exista 0 atributiva de tip special. Exists in text subiecte postverbale extrageti-le si analizati-le. a.fntrebarea asupra neologismelor. 5. Comparati din punct de vedere gramatical urmatoarele constructii: " a. dezvoltarea limbii in literatura romdnd =limba romdnd. In fraza a doua.) existain text? (Indicati 4. cuvantul pentru apare in doua ipostaze gramaticaIe. tiva indirecta.'l 7. indicati felul propozitiei pe care 0 introduc si anali-. Exista in text propozitii 2. 1. indicati~ diferenta morfologica dintre ele si aratati care sunt consecintele sintactice. dezlegarea multelor intrebdri .e aceea de' a. ar fi exclus ca el sa se fi decis sd-si sacrifice deliberat socrul.. hzatl-le. dornici sa ocupe posturi de conducere.(in) dezvoltarea sa . Exista in text completive directe si indirecte? Daca exista. L a. b. extrageti-le analizati-le sintactic si morfologic. Extrageti din prima fraza trei atributive introduse prin clemente diferite de relatie. Exista in text verbe copulative? Daca exista. fntrebarea neologismelor .j. Exista in fragment pronllme$iadverbeI"e1ative?Qaca exista.subordonatoare. nu uitati sa mentionati si mijlocul de realizare a relatiei sintactice. 10. a. Se da textul: "Oricat d~firesc ni separe ea un artist sa se preocupe in primul rand de legile estetice generate.care sunt modificarile sintactice in terveni te. a cdror companie 0 cdutase intr-o perioadd cdnd acestia emu preocuptui sa gdseascd intelectuali atasati.1i 6. urmariti ca cele sase tipuri sa fie diferite de ceea ce exista in text. 5. 4. . selectati-le ~i analizati-le. Testul nr. 17 comple- GRAMATICA GENERALA 4 . indicati. 4. rescrieti propozitiile si indicati relatiile lor sintactice. apare: a.dezlegarea a multe intrebdri. " 0 9. 40 ~ii 1. b. indicati valoarea gramaticala a lui a fi din componenta acestora.~ IT. Extrageti din text conjunctiile. 0 completiva directa. c. 7. 5. 0 predicativa. stabiliti tipul de locutiune si ana-!. .' zati-Ie ca parti de propozitie.~ b.cu rol de relatie in fraza. lorga) ". Ce alt tip (sau ce alte tipuri) de propozitii subordonate numai felullor. Buzura) subiective si predicative? Daca exista. pentru fiecare. el sa. ~xis~a i11text Iocutiuni? Daca exista. in afara atributivelor. 0 constructie identica semantic. rr. Contrageti prima subordonata din fraza a doua.. Se da textul: . asezati-le in coloane diferite. Exists in fraza verbe la mod nepredicativ? Daca exista. Stabiliti cate 0 constructie sintactica sinonima cu grupurile: ne putem astepta. astfel incat calitatea predicatului sa fie diferita (daca in text este nominal. se(ltiitaconattiile careproyoqc/i··· cristalizarea stilului unor indivi. Indicati care este aceasta si in ce " consta natura ei speciala. pentru a face pldcere noilor conducdtori. In prima fraza. nu puuNn Iua in nume de rdu nici interesul cercetdtorului istoric p€!ntruvarietatea f~r. Extrageti cuvintelecare functioneaza cu rol de relatie la nivelul frazei. (adica asezate dupa verb)? Daca exista. va oferim un exemplu asemanator de sinonimie sintactica: Ne considerdm geniali = Considerdm ca suntem geniali). selectati-le. dar nu si eu acela de a nu ii fost patriot. om cu destule pdcate. b. pentru argumentare. dezvoltatd ln literaturii."· . a.2. ~Jegeti raspunsul corect. rara sa le rescrieti si sa le analizati. indicand. dar cu alta components sintactica (pentru a putea raspunde corect la aceasta cerinta. Extrageti din text alt tip de atribute decat cele substantivale si analizati-le si11taC-!~ tic si morfologico 'j 4. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate si marcate grafic prin aidine'M 8. d. Extragcti prima propozitie principaladin text si aratati calitatea morfolcgica a elementului introductiv. taindu-le pe cele incorecte. 3. 2. ne credem datori. (in) dezvoltarea gj_ .ii-al unor epoci sau popoare. Extrageti din prima fraza partile de propozitie introduse prin pentru si intru ~nalizati-le sintactic si morfologico .Pentru cd asemenea controverse nu erau niciodaui fntre patru ochi. pre cum si marcarea grafica a acestui mijloc. dupa distinctiile: a. Extrageti ~i calificati primeledoua subordonate din fraza. 41 . cu rol de relatie in propozitie .(in) dezvoltarea-j. Exemplificati sase tipuri de subordonate introduse prin dacii (trei circumstantiale] si trei necircumstantiale).

Selectati si analizati elementele derelatie care introduc aceste circumstantiale comparati cele doua aparitii ale formei cum. in text. numai de· dragoste nu. a. Analizati. Cd inainte s-o ji cunoscut. Exista propozitii subjective si predicative in acest text? Daca exista. gresise. 2. nunea une. 5. a. oricdt de zguduitoare ar ji imprejurarile. rescrieti-le si calificati-le. Exista in text propozitii completive directe si indirecte? Daca exista. 5. " (Mateiu Caragiale) 1. Exista in text atribute pronominale? Daca exista. Exfrageti principala (sau principalele) din prima fraza. stabiliti carer parti de vorbire le apartin si analizati-le ca parti de propozitie. mi-a fost chiar ciuda: nu mi-as ji inchipuit ea un calic ca ddnsul dumitale am ajuns nebun?" (Mateiu Caragiale) . b. taindu-le pe cele incorecte: a. Analizati morfologic pronumele cu forma atona din text. Si mi-am adus aminte cd pundnd mama odatd sd-mi ghi· ceased norocul. Extrageti din text adjectivele in cazul acuzativ si analizati-le sintactic si morfologic. Extrageti ultima propozitie principala. Seda textul: . 3. dar nicio predicativa. si natura elementului regent. Analizati sintactic si morfologic partile de propozitie in care se include a (indiferent de valoarea gramaticala a acestuia). ce-a rdmas?" (Mateiu Caragiale) 43 rv. 1. Analizati sintactic si morfologic constructiile. icoane c.] . a. c. era sdngeros pentru mine. c.b.j. fraza are opt propozitii.Rezultatul s-ar ji putut corecta. ~.' . c. a. . indicati-le. nostr~ pdcdtos mi: Se cia.. Exista in text locutiuni? Daca exista. \/L Se da textul:"Ca se molipsise si ddnsul de frigurile de a clddi. aibd droturi asa mlddioase si tari" (Mateiu Caragiale) 1. 3. Comparati din punct de. asta covdrsea orice mdsun si nu puteam sa i-o iert. precum si marcarea grafica a acestui raport.tiu. rescrieti-le si calificati-Ie. Ar fi exclus safadi el una ca asta. Se da textul: "Cum insd. sddi si impodobi ce au bdntuit fa puternicii timpului sdu.indiferentde morfologica. selectati-le ~i aratati calitatea morfologica a regentului. are noua propozitii. 3. cdndstiu ca dupd dorintal ea nu md asteptam. Comparati natura morfologica a cuvintelor de la punctul 5. b. v. nici! predicativa. b. b. natura lui 6. nu-mi pierd sarita. in text exista 0 subiectiva si 0 predicativa. mentionati. indicati-le si analizati-le. dacd elevul ar fi exclus din calcul de coejicient. exista 0 subiectiva. nu insd de mirare. rn.~t~di'i1 .n~ sa 2. Analizati sintactic si morfologic cuvintele subliniate. in text nu exista nici subiectiva. le.Dacd s-acrezut cumva cd s-a mai fnfaptuit in veacul. are!. a. b. Indicati ~i exemplificati alte sase tipuri de subordonate dedit tipul existent in text introduse prin dacii (dintre care trei sa fie circumstantiale si trei necircumstantiale ).}. pentrufiecare. calificati-le ~i indicatirelatiile in care intra. selectati-le si analizati-le.. in ajunul logodnei. b. textul: . imi cdzuse ca de toate fericirile am sa am parte in viatd. b.vedere gramatical constructiile subliniate din toarele enunturi: a. analizati-le si sintactic. a cu alta valoare a: unei forme omonime din text. si care este valoarea lui gramaticala. extragetisapte propozitii. Exista completive directe ~i indirecte in text? Daca exista.Nll stiu ce trecere di fi 'avdnd s! In'ce lilme #n-c/rncdtu~i de pu#n dorzn. extrageti-Ie si analizati-le. indicand. Extrageti si calificati propozitiile circurnstantiale din prima. a. b. Alegeti solutia corecta: a. era adevdrat. dar ca sd-si batdi: asa hal joe de obrazul meu. a. Exista in text. cer. 2. 4. pentru fiecare atie. Exista in text propozitii circumstantiale? Daca exista. extrageti-le ~i calificati-le. 4. Tdndrul ar fi exclus imediat din grupul de prieteni dacd ar proceda altfel.predicatele incluzand in structura lor pe afl.. Daca descoperiti in text atribute de alt fel dedit cele de tip substantival si adjectival. a. Selectati si caracterizati ultimele doua predicate din text. judecai si atunci reee. b. 5. 4. dar ce md costa s-o fac. Exista In text propozitii circumstantiale? Daca exista. Alegeti solutia corecta. acesta atdt de bogat si care a domnit atunci cdnd: tumultuoasa inflorire a barocului era in toi. indicati prin ce mijloc se realizeaza raportul de subordonare. dar de la nenorocitul. . Selectati si analizati elementele de relatie care introduc primele doua subordol n*~krt ' b.propozitii subiective ~i predicative? Dad exista. Exista subordonate care admit dubla interpret are? Indicati asemenea situatii si explicati -le.iar.si a doua fraza. 5. Extrageti din text subiectele postverbale (adica asezate dupa verbul cu care intra in relatie) si analizati-le. caracterizati aceasta propozitie dupa scopul comunicarii. acolo unde este posibil.. se fntamp[{jl~~a altala 'caremarturis-~sc fa sa ti-o pun la incercare. indicand si diferentele de re gramaticala cu care apare a fl. "(. lips ita cum era de pazd si de crestere.

2. UITlleaza 0 completive indirecta. taindu-le pe cele incorecte: a. Exista in text propozitii subiective. Indicati cu ce valori gramaticale apare in text formasi: explicati acolo este cazul. cu exceptia celor substantivale. predicative ~i completive directe? Dad selectati-le. nu s-a intdmplat niciodatd ca bnrbaria sa fnvfngn In mod durabil tia. Dad! exista. a. mi-am zis ca nu-mi mai rdmdnea decdt s-o dau (Mateiu Caragiale) L Extrageti propozitia principala (sau 'propozitiile principale) din fraza. " (T. Selectati cuvintele din text care apar la cazurile genitiv si dativ si analizati-le sintactic si morfologico '\fTC Se da fraza: .lllIJi:Ll 4. cdte ne par astdzi posibile. Analizati sintactic ~i morfologic ultimele doua predicate din fraza.prin cele zise mai sus am redus cercetiirile psihologice. h. cd fiinta in care fntrupasem visul de iubire al tineretii mele pentru mine pierdutd. a. pe vremea cdnd imi treceam ultimul examen liceal. Analizati sintactic si morfologic grupul subliniat.Acum. Pentru mine. In text exista 0 subordonata care admite 0 dubla interpretare. este modala de masura. 5. Comentati ambiguitatea unui predicat cu aceasta forma. este un singur predicat nommaja 5. 3. Alegeti solutia corecta. 4. d. I. extrageti-le si calificati-le. in text sunt cate nominale. a. y. copulativ impersonal. 5. sunt trei predicate nominale. Exista in text propozitii circumstantiale? 3. faceti ~i analiza lui sintactica. extrageti-le si analizati-le. Daca exista in text propozitii atributive. e. Selectati subiectele fiecarei propozitii si indicati tipul de subiect.completiva directa. Extrageti propozitia principala din text.~. El a rdmas. propozitia intrcdusa prin relativul elite este predicativa. ~. Rdmdne sa ne mai vedem 0 data pentru ultimele detalii. selectati-le si analizati-le.l. b. md infigeam si mai addnc in amintirea femeii frumoase ce-mi fusese dat sa vdd doar in spatiul strdmt al unei fractii infime de timp.l-l'" 4. Analizati ultima propozitie a textului. Indicati ~i exemplificati sase tipuri de subordonate (trei necircumstantiale si trei circumstantiale) introduse prin cum.'U. rdmdne un lucru de neinteles cd te-ai putut purta astfel. ~. indicati cu ce valoare apare a fi in acest predicat. 5. h. Maiorescu) 1. 5. este atributiva. In text exists propozitii subjective. Se da fraza: .lascoald. . a.. Exists in text verbe hi moduri nepersonale? Dad exista. Analizati cuvintele subliniate.LH<OllUJlUI.nfrico$at cia nu pot prinde un singur fir conducdtor in aceastd harababurd de gdnduri si de revelatii. Alegeti solutia corecta: a. 2. completive directe ~i indirecte? Daca exista. indicati care este aceasta propozitie $i cum se explica dubla interpretare. Nu-mi rdmdne decdt sa renuni fa hotdrdre. a.Poate ni se va recunoaste (unii chiar ne-o vor imputa) cd.llU. Exista in fraza propozitii subiective. h. Selectati si analizati predicatul continand pe aft. indicati raporturile in care intra ~i calitatea morfologica a '<01. atunci cand este posibil. g. selectati-le si VU. iar In lupta acestor douii elemente nu fncape indoiald al cui va fi (T Maiorescu) X. selectati-le $i analiza" ti-le sintactic si morfologico 45 1. natura morfologica a lui cum. '. Analizati sintactic $1morfologic fragmentele subliniate $i marc ate prin aldine. 4. selectati-Ie ficati-le. Alegeti solutia corecta. predicativ ~. 44 si . 8. 3. a. 2. 't. y. ' '/Ui. diferite de ce exista in text. y. Indicati ce tip de propozitie introduce in text relativul cum. Exista in text predicate nominale? Daca exista. Exis~a in . b.v"'. ce relatii sintactice stabileste.1. 4. incdt nu ni se va lua drept lipsd de modestie dacd ne incercdm in paginile urmdtoare sa dam un exemplu despre modul cum ne inchipuim cd ar trebui sa se facd adunare de material din experienta sufleteascd a fiecdruia. b. Selectati si analizati toate atributele. dupa verbul regent ne incerciim>urmeaza 0 propozitie .:' regent.tex. copulativ personal. . Eleva a rdmas cum 0 stiam. iar. b. Analizati sintactic si morfologic cele doua aparitii ale formei ceo b. a. Utilizfind urmatoarele caracteristici sintactice ale verbului: a.urmeaza 0 predicativa. predicative $i completive indirecte? Dad exista. pentru fiecare tip. b.t propozitii s~biective si predicative? Dad exista. 3. c. la un rol asa de modest. alegeti se potnveste fiecarei aparitii a verbului a rdmiine din urmatoarele enunturi: a. Extrageti si calificati ultima propozitie a textului.. Selectati si calificati ultima propozitie din fraza. 2. selectati-le ~i analizati-le. indicand $1 relatiile in care intra. a. Extrageti ultima propozitie principals si caracterizati-o dupa scopul vUJ. Se da fraza: . stabiliti. Ioana a rdmas repetentd." (Gib Mihdescu) 1. taind pe cele incorecte: a. 2. Ioana a rdmas unde ai ldsat-o. a. f. pred~cativ impers~nal.X.. 3. Se da fraza: "Ceea ce ne sustine curajul in mijlocu/ acestei confuzii a timpului increderea neclintita cd dacd s-a intdmplat vreodatd ca civilizatia sa invingd baria. Analizati cele doua aparitii din text ale formei mi. '.

b. deaceia.. J1i. m4fie . ginga!j -ginga. B. c. asimptotd. pesemne . Despartiti in silabe urmatoarele cuvinte: aerisi. Bdiete. 8. greselile.. cinci litere si cinci sunete. b. patru litere si patru sunete. . veseld. jertfire. Cdtiva membrii de sindicat au renuntat la protest. apar: a. nu insd si membrii eei mai radicali. comedie. deplin . ~.pe semne.v. desigur .maritim.profesor. In cuvintele cer. inspector . Pentru cele care se mc1ud in structura unei patti de propozitie sel~~tati aceste parti de propozitie ~i aratati felul lor. Alegeti cate un enunt potrivit pentru fiecare forma ~1 explicati gramatical diferenta de scriere: altddatd . cu un salar mai mic. beneficii. b. 6. apar: a. in formularile care urmeaza. dupa c1asa morfo. grafia si pronuntia nefiind in concordanta. Urmarind relatia dintre sunete si litere. pastrand ordinea din text: G. companie. alegeti cuvintele care contin diftongi sipe cele cu hiat.aripd. In urmatoarele enunturi. ger. taindu-le pe cele incorecte: A. perpetuu. unde este cazul. dar acum nu venii el. ORTOEPIE.rie . functional. g. arctic. in speranta de coptare la una dintre ele.nost. iar voi. rescrieti enuntul in forma corecta: a.de -0 parte.firfl. dupa ~um se includ sau nu in structura unei parti de propozrne. sauna. desi tinerii sunt inebuniti dupd acesti ochelari fumurii.ori cdnd. haind. Ma tem de asprii mel socrii. biosferd. Selectati cuvintele din fraza care nu indeplinesc singure (sau nu indeplinesc de1oc) rolul de parte de propozitie.de sigur. anQ_st. acolo unde este cazul. incercuiti. omonim. uneori pima fa estenuare.domina: niutru . indicati. maritim . careva care va. cinci litere si trei sunete. audientd. apendice . intr-insul. patru litere si treisunte.ticipa . copii. iar iepoca este prielnicd pentru a-si gdsi un servici continu si un salar bun. deopotrivd. 18 FONETICA. 3. Toti codrii nostrii sunt frumosi. perechile de omografe.vreo data. director. este un elev afectos si plin de bund-cuvintd. mixt. Fi-r-ar sa fie de obraznic! j. d. Q_strov~ ostraY. finca vrea cu tot dinadinsu sa devind espert contabil. precizand cate vocale si cate consoane. alcool. portdrapel. rescrieti apoi. solutiile corecte.in continuu. nestiintd.rie . fl. cinci litere ~i trei sunete. Alegeti cate un enunt potnvrt pent~ fiecare cuvant. inscris .bine inteles. lingvisticd. chiar dacd la fnceput va funtiona ca loctitor.in scris. un nurnar diferit de sunete. Asezati-le in coloane diferite (e posibil ca une1e 47 . unghi.butelie. n-ai maifii atdt de vesel. somptuos. Jlin-o la petrecerea noastrd si zii un cdntec de la noif i. Stab. pentru urmatoarele forme. 7. invatd asidu. niaJIe. inspre. profesor . dfLminica" duminicd <duminicii. In formele taxi. apar: a. carfl. patru litere ~ipatru sunete. taindu-l pe eel incorect. ignora. functie. e. grafia si pronuntia fiind concordante. ORTOGRAFIE. vreodatd .b. savantldc. Asezati-le in coloane: a. Apoi indicati cate sunete exista in fiecare forma. amdndoi. JIrav . trei litere si trei suneterb. transoceanic.$. Din lista cuvintelor corect rescrise (vezi exercitiul anterior). 'dOmina. la vremea lor.ripa . cea nearticulata si cea articulata.il~ti. dincoace. colonie.ii:t6xica . dar nu stim sd protejdm acesti codrii. In cuvintele ghem. vdrstnic. examen. mai are 0 ideie: sa espedieze din timp la toate bdncile Bucurestene cdte 0 ofertd. acelasi numar de sunete. 9. altceva. E.parttcfpa. microbio logie.avarie. cQ_nfer conJir (abreviat r. 2. sculptor. h. d!f. incontinuu .din afard.caracter. si silabatia (adica despartirea in silabe) diferita: august.inspector. derii lor in structura unei parti de propozitie.socrii. A rdmas aceiasi Jemeie pe care 0 stii demult.despot.ndi~-: splendId. dati 0 explicatie a inclu.. In cuvintele unchi. alege-ti melodia preferatd. C. dinafara .arc fac parte. Pdrintii lui sunt.JJ. in forma corecta.furie. au: a.xhem. Cele doua forme.e dau perechile de omofone. apar: a. D. f. bineinteles . inutil. inundatie. alcolici. RELATIADINTRE ~I LITERE 1. iar. Incercuiti greselile de scriere. cinci Iitere ~i patru sunete. Nici 0 greutate nu-l poate oprii. monstruos.B.into~ic'a· subgrbie . asiduu. butilie .raspunsul corect. c. subintitula. mobild. b.asprii. c. 4. G.cinciHtere ~i cincislltl-ete. aspri . In plus. biogeografie. . deoparte ..fl. mozaic. Taiati variantele accentuale incorecte: avfl. Testul Dr. 46 SUNETE c. b.de plin. indicand accentuarea diferita si. De-ai stii adevdrul. pa-. ered cd e bine sa-l stii. au avut meserii bune. Fdcui mari eJorturi si venii si eu odatd la timp. excursie. patru litere ~i cincisunete. S. Fumurii ochelari din moda actuald nu md incdntd. transcriere.. In perechile de forme: socri .B.nefLtru. asculta-ti-ol 5. urmariti relatia dintre lit ere si sunete si alegeti .suburbie. trei litcre ~i doua sunete.apendice. acolo unde este cazul. b. desi. oricdnd . logioa din.spot .cter . lllcu~inteleceara:-geana:apar:·ai cinci litere si patru sunete. va termina scoala. find caseri la caseria centrald afabricei de peldrie.spli. cuvintele in care ati descoperit greseli.alta data. 1n maxim sase Zuni.

c. etapele procesului de formare. c. ideea . copil. indicati ce tip de sens se actualizeaza in poezie.epopeia.ezuit.grafia ..polisemantic. Analizati. pentru cinci cuvinte (inclusiv expresii) din text apartinand fondului vechi allimbii. pentru fiecare termen al familiei. expresie. 2. Stabiliti familia lexical a a cuvintelor: frate.1 litei-(j}lti:W:'Cti$i fnj5vtitica. Si ochiul tau ma-ngheata".inseald. tu esti mort. singurdtate. Exista in text arhaisme? Daca exista. urmarind sensurile actualizate in poeziesi relatia cu alte sensuri actualizate in alte contexte. plin. apoi. subaspect~l rclatiilor semantice (polisemie. VOl' pune ndlucirea in locul realitdtii si caricatura in loeul fiintei adeviirate. Explicati care este: . 1. derivative si. gresald . sinonimie. taind-o pe cea incorecta: iederd . fonetica. dar care nu apartin familiei lor lexicale. pe baza unor contexte indicati inca unu-doua sensuri inrudite.innainta. din textul de la punctul A. pentru ficcarc dintre urmatoarele cuvinte: nod. cuvantul spital. fonetica etc.relatia dintre viu si via/a. in raiaoa turceascd. brumar "noiembrie". 10 Alegeti forma corecta. morfologie. masind.excapadd. Se da urmatorul text: "lara Miron logofdtul si eu Buhus hatmanul si cu Costantin postelnicul Ciobanul.. procedeul de formare. cain/a.innobila. bine. c. Se da urmatorul text::: . indoiald. b. selectati-le si grupati-le in functie de domeniullingvistic pe care il vizeaza (lexic. . au si inceput a ~~ slobodzi poghiazuri in Podolia. respectiv a lui Raspundeti prin: "da"l"nu". asezandu-le in coloane diferite dupa procedeul utilizat. vivace. Alegeti.aseazd. (a) aminti. Deci la Iasi n-au avut Cll cine merge si au luat in gios de s-au dus la Domnesti.erarhie. ochi. plin. Selectati cuvintele create prin mijloace interne de formare. inainta .excard. Alegeti din fiecare vers al strofei a doua cate un cuvant si stabiliti-i antonimul. iar. doua cuvinte polisemantice. semantic a. a.scdntea . catc un sinonim neologic. ~i omonimic). inobila . ierarhie . sintaxa. forme gramaticale si constructii sunt. B. fraternitate. sub aspectul relatiei monosemantic . frazeologie (nu este obligatoriu sa gasiti arhaisme pentru fiecare domeniu).. i.epopea . Lucesti fiira de via/a. 4. Analizati. saua <seaua. spital.cuvinte sa apara in ambele colcane) si indicati care este hiatul si/sau diftongul pe care fiecare cuvant il contine (sau le contine). 49 . 5.. exploatdnd aparentele usoare. grafiea . s-au si rdsipit. Indicati. pentru fiecare. atasazd . Si pe acel slat au purces si au iesitii pe Giiuz. Lupta in contra luine. Indicat pentru cinci dintre neologismele extrase. vital. pre la casdle lor. etapele procesului. Se dau urmatoarele versuri eminesciene: "Strain la vorbii si la port. . Testul LEXIe 1 Dr. ierbivor . iezuit . d. cand este cazul. ro~u(incontextul: creion io~u). modul de fonnare. ea nu vafi niciodatd in stare sa stdrpeascd cu desavar~irefrazagoalii$i acea iluzie desartd din viata publica a poporului nostru: se vor gdsi totdeauna oameni cari.Pijrii. antonimie: iar. iubire. indicati. Alegeti. intristare. asazd . epopeea . caciula.). drept (in contextul drum drept). tarziu (in contextul: intr-un tiirziu). estractie . fiind mai aproape de easa Ducai-vodii. lnvaluit (in con-textul : lucru lnvaluit fn mister). (Neculee) lndicati care cuvinte. explicand._. n-au priimit acel. insald . 19 Sedau urmatoarele cuvinte: azi. b. Cdci eu sunt vis. a taie si a robi pe turci.relatia dintre frate ~ifratern. din punc~ul de~vedere al cititorului actual.scdnteia. fumegos. . [ . Si au riimasii numai doao steaguri de lipcani si putinei siimeni. ochi. morfologie.} Viindiiveste in r~ra Le$asc~ precum eraiul Sobetchii si cu nemtii au bdtut pe turci la Be~iu. grupati aceste arhaisme dupa domeriiile caror~ le apartin: lexic. niciodatii. Apartin toate aceste cuvinte familiei lexicale a lui frate. d.idea .grafiia. Exista in text cuvinte monosemantice? 48 6. cand este cazul.aza goala. unde este cazul. sintaxa. 3.. '$i acest-pericol est~tot asa de ma~e /.extaz.relatia dintre viu si viabil. dzicdndu: [ .sfat sa treacd de fa Brasov in Tara Munteneascd. cate un sinonim din fondul vechi al limbii.ideia.]." (Maiorescu) a. carii incotro au putut. escard . fratricid. Deci oastea Duciii-vodii.extractie. suferinui.pare aft misiunea principald a criticei romane. indicati sinonim sau parafraza) sensul din text. estaz . (a) citi. scdnteea . arhaice. ingenunchea . elementele componente si.erbivor.greseald. vitalitate.fngenunchia. a. inruditi semantic. (a) iubi. nod. tiiniir.Intr-o asemenea situatietrebuiesane ferim mat ales de un pericol: de jr. escapadd . b. Selectati neologismele din text.ataseazd. cuvintele subliniate.ederd.de iluzia eiiformelecd:fitrt~']Jot'tin~~-laculiondulitisolid. picior. fiind suptiratd de la Svetii Gheorghie pdnd la Svetii Nicolai. toamnii.

beizadea.ndtdlitati(dlnfamilia lui na$te). Jq. de negutdtori si de sdteni. Indicati procedeul de fonnare a fiecarui termen al familiei. pentru fiecare procedeu. inalt. [. dUpa ceremonial. Nimic nu-l bucurase mai mult dupd aceea. (a) crunta "a pdta de sdnge". daca e cazul. apdrare". doping. Mihnea-Voda eel Rau) a. dogmatic. mouse. Se dau urmatoarele serii de cuvinte: a.t« cap mergeau.tzatal. legato (termen muzical). doctor. cate trei formatii din limba rornana cu aceleasi caracteristici.azi ce moare. doleantd. Explicati in ce sens este adevarata propozitia: .. 4. domeniu. limbd . despdrtiti in cdpitdnii. legendii. de complimenturi si supuneri. balie . Am cobordt cu-al meu senin Unsoare de s-ar stinge-n eel' Si m-am ndscut din ape. argumentati raspunsul. Odata alese seriile (sau aleasa seria). morfologice. lava. fonetice. (a) dopa. armdseii si lipcanii lor. fa-mi si fa-mi. madam Deled e!jarfa [. dragoste (din familia lui drag).xiorap". C. pentru fiecare sufix. a sd-mi cam iautalpa!jita! Da 'cine dracu-o ji ragu!jUa asta.mercenar". d-o stiu? [' . dad! e cazul. (a) naste. am mai auzit-olAcu. aratati in ce consta omogenitatea lexicala a fiecareia.porumb". cu vdtasii. vddand. cd e glas de femeie! Da' cine-o fi. computer. curechi "varzii'. in sase zile. c. ce acum ii era mal mult de ajutor ca WI prieten cu sfaturile. nu in zece. dulce. disident. lecturd.. b. fiitarie "falamicie ". .oare". cdnd colo. caftan.nu sicel« de. Folosind un dictionar care indica ~i etimonul cuvintelor (DEX-ul sau MDN-ul). indicati. cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lexicului. componentele structurii interne si. iar. Din urmatoareleserii de cuvinte: a. colb.} nici intoarcerea ce fu ca un vis plin de veselie si vorbe. lupu! Si 50 tot cu demiul de i l-am intors io. b.Dupd sfatul Dudescului.. [. Mihnea. 2. comis. dominant. 3. folositi un context relevant.J Jete cine intra! Vorbesti de lup si. poncho. caracterizati-l ca registru stilistic: . de ordseni. b.formare..[.. b. alegeti trei sufixe si doua prefixe si formati cu fiecare cate patru cuvintederivate. B. drag.gresie". leucemia. iar fa sfdrsitul tutulor cetelor. lateral. in urma lor veneau rosiorii si verzisorii cdldri. lin tirim . leasing.. " 51 . plin de 0 pohtd de via/a pecare ceilalti aveau s-o simtd si inca cum . puternic. c. docent. grupandu-le dupa criteriile stabilite la punctul 6 (arhaisme lexicale." 8. dealer. dorsal. si urmat de boierii de tainti. soare. (a se) gdlcevi.pepene". Extrageti arhaismele. Odata recunoscute procedeele si afixele derivative. dizgratie. ceaus. larva.dud". semnul demnitdtii si al investirii. bldstdmdciune "ticalo§le". lebdrvurst. mai.7. Formati familia lexicala a urmatoarelor cuvinte: (a) cunoaste. relatiile semantice proprii fiecaruia (polisemia. ea altfel mai scdpam de Ne~ buna? Tot cu esarfa. ooJ Ssaprinde iardsi soare. dozimetru. 9. solar (din familia lui soare)? Raspundeti prin: "da"/"nu". leetorat. domestic. legal. Se da 'urmatorul fragment: . Aratati care serii de cuvinte sunt omogene ca registru lexical ~i stilistic. si omonimia). sintactice etc. basnd. iar. Trdieste. aprozii. ispravnic.[' . in cazul derivarii. input. omdt. docil. izvod. asezandu-le pe categorii dupa procedeul de formare.magiun". aratati tehnica de. brdncii "mana". pentru ilustrarea fiecarui sens. caftanul. apoi gloata boierilor mazili si a boiernasilot. giupdneasd. c.informator". ctapele piocesului. lasciv. Si i-am scos-o.[zcat". 10. cute . pentru afl asigurat cd i se dddea far tronul. sa te pupe-n bot!" (G.} Padisahul.. haznq . insotit de patru viteji ferentari cu ldncile poleite-n vdrf si la mdnere.). agud . se afld inbarierele Bucurescilor.unchi". . 20 :LEXIe 2 1. ii asezd lui si boierilor sdi. indicati cate un sinonim actual pentru cuvintele subliniate. cd ce m-a nebunit de cap. sii-am fdcut esarfd. dacd vent si-asta. Extrageti arhaismele din text. caimacam. Princepe1e) a. dorobantii cu garbace si vdndtorii de plai si de Oft cu lungi siine!e..sau". b. letal. tot CU hantile-alea d-o stiu. () grdmddire amestecatd de slugi boieresti. mai . lecticd. ca sa deschidd drumul. ca de auzit. Alegeti. aratati daca neologismele din aceste Iiste provin din aceeasi lirnba. (a) doza.. Din componenta cuvintelor inc1use in familiile de 1a a. si tot vdpsitd ca 0 brezaie! Si tot cu obicei prost. doctrind. simenii si scutelnicii pedestri. fasung. povidld . (a) trili. inalt.fagaduialii'.} indaui dupe acestia. (a)incita. Urmariti. lecitind. incoerent.porumbel".]. c. a se haini "a trdda". drept. (de) iznoavd "din nou". impreund cu boierii sdi fa lnaltul Padisah. laptop. Se da urmatorul text: . din ultima fraza a textului. Exaniinand sub aspect lexical urmatorul text.. layout. Fac parte din familia lexicala cuvintele: cognoscibil (din familia lui cunoastey. giuruintd . lavoar. aferim. dolcissimo.jicnicer. {pghr'. pe cea cu regionalisme. document. Ada~1e$teanu) Testul nr.}. . alegeti seria continand in exclusivitate arhaisme. relatiile antonimice. componentele din structura nouIui cuvant si etapele procesului derivativ.Numai arhaismele de la punctul ! sunt reale arhaisme. fiecare cu steagul ei. 0 sumd de bani". incisiv.pun(tul~. capuchehaie. A. . incizie. lavabil. pe cea cu neologisme. las.Niki pe dracu! Nu e Niki. bortd. ciubotd. popusoi . coltun . laser. agg aret "paza. dizeur. harbuz .fomarit.Iocul unde se pdstra un tezaur. au . relatiile sinonimice. hulub .. purtdnd mintene rosii si verzi. (a) dizolva.. incrop "apa calddt. tot cu pdldria aia ca roata carului. hatman. sdndtos. mos . monarhul ii ceru Marelui Vizir sd-i imbrace caftanul de investire si sa meargd astfeliu.albie". pentru cuvintele: adiinc. ghiaur. mare..isprijinit de paici. [. " (Odobescu. leal. Din sdnul vecinicului ieri Sa te privesc de-aproape. Se dau urmatoarele dona strofe eminesciene: " Ca in cdmara ta sa vin. Dupe ddnsii veneau /efegiiicu haine galbene. . .joimir .iscoada. a. nici surgiucui de pe cap. legitit«. " (Eugen Barbu.

boned. hatdr. 5. La Bruxelles s-a desfdturat "summitul" la vdrf al sefilor de stat si de guvern. avatar. a astupa (un canal. chewing-gum/ ciun-gum!C{unga. nu se mai foloseste autonom.numeral. Dati cate un sinonim neologic pentru urmatoarele cuvinte (si constructii) din fondul vechi allimbii: adevdrat. Sigurd e doar alternanta zilnicd a cu redresarea. avant.confient. Folosind un dictionar care indica si etimonul cuvintelor (de exemplu. salutar. nacafa. Urmariti relatiile sinonimice realizate cu alte cuvinte din limba. soitar. de noapte. (astidios. confident . far a rezolva in limitele conditiei umane. cod. (a) aliena. El a fdcut 0 demenui senild de batranete. Examinati relatiile antonimice. apropia . outsider/out-sider lautsaider. solicitudine. coral. specificand daca este un procedeu sau. 10. Indicati cuvintele polisemantice.familial: gira . Indicati. cele din text.i.· crenvunjti/crenvu$tilcrenvi-lil cremvu$ti. In. estropia. petrolier . incdpdtdnat. pe baza lexicului. care. inclusiv pe cele imprumutate. de nuntd. indelebil. a mustra. a posteriori. neputintd. d. bluejeanslblue-jeanslbluginslbluginc. temporar . buf. uneori. un vas de sdnge). dalie. . ahtiat.recuza.imigra. politichie. contra.Determinatiile inndscute ale fiecdruia sunt materia constantd a miscdrii etice. Identificati greselile lexicale din urmatoarele enunturi. dragd. stenahorie. Extrageti neologismele din text. Identificati cuvintele create prin mijloace interne de imbogatire a lui. a se ddrui (unui scop. Putem doar spera le identificdm.apropria. erupe . cu un imposibil care se dovedeste. Restul e neprogramabil. de zi. arierate. stand-byl stend-by. Construiti enunturi potrivite pentru fiecare cuvant din urmatoarele perechi de paronime: adjutant . carui registru stilistic ii apartine fragmentul. camping/chemping. pentru 0 s oricdnd plauzibild. Sfdrsim cu limite le cu care am inceput. vindicativ.literal. copt. obstinatie. cuvdntare. halima. problema pe care fiecare 0 are de rezo Ivat. reflecta. Pentru neologismele de la d. indicati procedeul de formare. schecilsketch. indicati doua asemenealocutiuni nand ~i semnificatia acestora. Avand ca punct de plecare un fragment din Andrei Plesu. insemna. dare ("bir").conjecture. based. e a-i adduga 0 luciditate de fiecare clipii si un fiecare clipd. fandaxie. cher~)l~brandy /ceri-brendi/$eri~brendi. alienat. helbet. (a) spolia. autlout. a. a puterii nesperate cu 0 incredibilii subrezenie.inerva. puzzle! pazdl.irupe. c. Cum explicati iesirea din uz a acestui strat lexical? Cu ce nou strat lexical fi inlocuit? Gasiti. c. a despdduri. parapon. lobby/lobyllobi.u"u""(~t in text.i a ne pregdtim. cariere. abitir. cate un sinonim 5'YJ romanic. manifesta. de nebiruit. Pentru cuvintele subliniate. rescrieti enunturile. inalienabil. sufixele si prefixele din fondul vechi allimbii. dar si altele din afara Fiecare sens va fi specificat printr-un sinonirn ~i prin utilizarea cuvantului context suficient de clar. Construiti enunturi potrivite pentru urmatoarele omonime.refractor. transcriind fonetic. business/biznis/bisnis. realizabil. a. separati in doua clase: <X. moftangiu. Se da urmatoarea lista de cuvinte prezente in textele lui LL. incunabul. e. ingerinta. indicati accentul si silabatia (adica modul cum se despart in silabe). concura. pe care il gasim incain locutiuni. conjuncturd . la timp. semdna. jogging/ gioghing.adjuvant. bypassl by-pass/baipas. specios. dealer /dildr. tn~elatorie. dar astazi din uzullimbii (unele complet. meremet. Minima moralia: . sensurile acestora si tipul de sens uv. ori . stripteaselstreap-teaselstrip-tis. literar . unul accidental. f. b. 'Y. c. 52 corecta. Ideutificati cuvintele create prin mijloace interne de nnbogatire u lui. enerva . refuza. care este pronuntia 6. Aratati. Analizati relatiile semantice ale substantivelor si ale verbelor din text: (x. speze. disidentldizident. a nelimitatului. bridge/brigi. mujluz. balonzaidlbalonseidlbalonseide. argumentati calitatea lor de cuvinte omonime (totale sau partiale): acorda.gera. tacrir. funambulesc. d. knockoutlknock-outlknoc-aut. colabora . quasar/cuasar. refractor . calcul. ipingea. intdmpldtor.temporal.corobora.patronim. poetic. numerar . p.petro lifer. lider/ leader. dimpotriva. cazul celor obtinute prin derivare.or. Indicati cate doua cuvinte (altele decat cele din text) formate cu fiecare derivativ identificat la C. tescherea etc. stressl stres. ca limite C. b. sufixele si fixele neologice. ". evghenicos. ojsaidlojJ-side. sensul urmatoareior neoiogisme. curent. facsimil. eliminand greselile: a. firitisi (hiritisi). vestit. induntrul lor. Alegeti grafia recomandata in DOOM2 pentru urmatoarele neologisme:aisbergl iceberg. c. UV'JLV 7. 8. in miraculos. apocrif. meterhanea. spleen. p. mangafa. filotimie. Caragiale. Alegeti un cuvant din lista data care. h. printr-un sinonim (po ate fi si b. indicati. Mi-am dedicat ultimii ani scrierii autobiografiei propriei vieti. paronim .. snack-bar/snacbarlsnecbar. contracta. altele partial): clironomie. familiar . 9. joblgiob. astazi. dizeur/diseur. pentru patru cuvinte din lista data. unei idei). copyrig7iilcopiraii." . kitsch/kici/chici. emigra . mersilmerci. A. dar.a. continua. h. kiwi/kivi/kiui. basca. raspundeti la urmatoarele cerinte: a. 0 parafraza). 53 . construiti pentru fiecare un enunt potrivit: aleatoriu. alibi. merchez. dar analizabile in interiorullimbii ~~ezaii-Ie pe coloane in functie de mijlocul utilizat. a unui mereu oferit si mereu neatins. cot. slugdrnicie. alisveris. observati din ce limbi provin aceste cuvinte.

de nuantare.d. Indicati c. va teoriei propuse. l. n. . un teritoriu in care aspiratia eticd e discutatii circumstantial. mdrime care pentru diferitele tipuri de solide este cuprinsd intr-un interval de valori extraordinar de mare. dispune.. i-o sdrit capu di tri-patru posti di la trupu lui.In traditia gramaticii romdnesti si europene. 3. Se datoreste actiunii eritrotoxinei streptococice.}. Intr-a asemenea ipotezd.' Dacd. fond neologic (neologism propriuzis si calc lingvistic). un procent de 15% este prea mic. Cum se nurneste tipul de greseala ilustrat in exemplele anterioare? Testul nr. Pentru termenii de specialitate care au un corespondent cu aceeasi forma in limba comuna. selectati cuvintele si sintagmele specifice fiecarui domeniu profesional. morfologie. . cl de prudenia. Dacd doresti cu adevdrat. Exantemul este mai Nne exprimat in zonele de traumatizare maxima a tegumentelor: Etiologie: scarlatina. Multe mi s-au fntdmplat in viata din fntdmplare si din hazard. Cazul se manifesto printr-un sistem de opozitii]. iar urmdtoarea banda neocupatd sau partial ocupatd se numeste banda de conductie. situatie frecvent intdlnita in practica.·legalitatea mandatului. avdnd aspectul unor dungi liniare rosii-violacee. Iacd vedi can iesd om balaur afard. o. p.si punerea in libertate a inculpatului. caz. s-o pus acolo pi panda. ea si-ar depasi atributiile] . Categoria cazului apartine declindrii. . Conducdtorii continua sa men/ina pe mai departe starea de sdrdcie. Una dintre caracteristicile importante ale solidelor este conductivitatea electricii. i. Caligrafiati edt mai frumos textul pe care fl aveti fn temd! j. " (DRP). fond lexical vechi. a spune. S-a legiferat legea case lor nationalizate. " (0. apdru: un"Ubertinism desfrdnat sidestrdbdlat. Existd deosebiri esentiale fntre continutul cazului la substantiv. " (Andrei Plesu) 2. cuviutele ~i siulagmele apartlnand terminolcgiilor profesionale (numite si limbaje de specialitate) sau. de exemplu. Nu este 0 hotdrdre definitivd.]. "Cand instanta. intr-un teritoriu ferit de utopie si solemnitate. Aceastastenograma scrisd in grabd are multe omisiuni si absente. '. Numeroase experiente aratd cd spectrul energetic al electronilor in COJPulsolid este format din benzi de energie permisd si benzi de energie interzisd. este de observat cd instantanu poate sa dispund ca punerea in libertate sa se facd fa 0 data anterioar5 expirdrii duratei arestdrii prevdzute in mandai. ci doar ca niste calitdti posibile ale constiintei ce trebuiesc actualizate prin justa practicare a unor "principii neutre" .. implicit. deoarece ea nu examineaza.Prin corp solid intelegem in aceastd carte un metal sau un semiconductor in stare cristalind (cristal). la 0 data anterioarii expirdrii mandatului de arestare. banda. Dincolo de deosebirile privind lexicul de specialitate (sau tenninologiile).. B. de simtul realitdtii. respingdnd cererea de prelungire. pronumele si numeralul) si adjeetivul Ie angajeazd in limitele unei propozitii si. Ortogramele au multe greseli. semn. Iac-o aguns iel la lacu cu lapti acru. totusi. stabiliti. Pe langa argumentele favorabile. g. clase al cdror caz exprimd direct relatiile si functiile lor sintactice din propozitie.acesta rifmdnand valid si producdndu-siLegal efectele pdna hi expirarea duratei de maximum 30 ae' zile." (SP) d. s. 21 STILISTICA 1. p. Stabiliti din ce zona a lexicului fac parte aceste cuvinte: a. totul poate sa jie posibil si realizabil.in acceptiunea lor tradittonala . f.' . din rdgn 'etu lui.}." (Optica) Alcgcti. Se dau urmatoarele patru fragmente de text: a. m. Cdnoisdt balauru afard si can s-o repezdt odatd. de art. urmariti diferenta de sens dintre cele doua utilizari. Bdrlea) b. n 'imn 'cd vorbd. situate la nivelul plicilor de flexie. Cum 0 aguns la lacu cu lapti acru.. k. s-au adus fit doud contraargumente impotri. Cromatica acestor culori este prea violenta. oinstanta ar dispune ca punerea in libertate sa se efectueze imediat. fit continutul la adjectiv. 54 . S-atunci 0 luat trupu si /-0 spinticat in dou $-0 scos acia douzd $1 patru di gdrgduni si i-a lua si i-o pus intr-a batisti si cin i-a strrdns odatd. Ceea ce urmdrim in realitate este situarea dezbaterii morale. 23 al. 55 . mesterul le-a asamblat impreuna eu mare greutate ' . din aceste ndglllellle.poate sa para 0 tentativd de relativizare a virtutilor. in aceasta afacere..J!llll/1 tnca nedetermtnate etic.Ssmnul. 0.. producerea acestui efect nefiind impiedicata.A spune cd virtutile . . Dupa. l-a fost fatald ultima hemoragie de sdnge. urrnariti trasaturile lingvistice comune pentru fragmentele de text de la punctul 2.nu sunt decdt un numc priptt dat U/lUI CI. unde cazul e impus formal. deosebirea dintre cele doua utilizari ale cuvintelor: caz. functiile lor sintactice. r. "Si s-o luat si s-o dus iel inainti. S-atunc 0 vinit fata la ddnsu. dispozitia de pun ere in libertate ar cddea sub incidenta efectului suspensiv de executare a recursului declarat de procuror. pi Odolian 1-0 sdgetat moartea acasd-m pat. Semnul nu dispare la vitropresiune. Ultima banda complet ocupatii se numeste banda de valentd. stabiliti in ce registru stilistic (sau in ce variants stilistica) este redactat fiecare: a.ul este 0 categorie gramaticald specified flexiunii numelui si adjectivului. uneori cu aspect echimotic. deci. a. cristal." (DSL) b. 0 categorie de tip relational care exprimd relatiile sintactice pe care numele (substantivul. prin fenomenul de acord. sintaxa) a urmatoarelor doua fragmente. (4) din Constitutie [. libertate. altfel spus. este numai una trecdtoare si pasagerd. si can i-o tdpat odat-om palos in grumaz. . Nu de relativizare e vorba. fonetica. pronume si numeral. Dupd ce copilul a demontat piesele televizorului. cd ele nu existd ca valori cristaline ce trebuiesc exercitate pur si simplu. Procesul din nou s-a rejudecat. . h. Grozovici-Pastia este un exantem de intensitate particulard.revofutie. Fe baza analizei si a compararii lingvistice la toate nivelurile (lexic. iar nu in vidul unei scheme apriorice. e.

. Cornentati din punctul de vedere al procedeelor stilistice urmatorul intocmit" de 1. odocumentare cotnpletd si sa ne com~l1iq[/-ti.. [ . sa umbli numai pe la parastase si sa pazesti nepotii.da'de'sportnuduclips:l!. _ Chiar ca numa asta ne mai.. care dormise la vagoanele incdrcate cu vinuri si pesemne a abuzat efractiune. ca «si maruntatele din om se lui .. cum sci nu observi? Dar niciun cuvdnt n-a fost rostit la in/amplare! Numai intepaturiveninoase . [oo. 'jlecarei asociatii. dar astdzi a depdsit mdsural A bulversat totul. si lasd hodorogu ala de ceas si du-te sus si ada baniil Ada banii cd-mi vine un lesin de la lingurea si vaz negru inaintea ochilor de foame ... va rugdtr: fil timpul eel mai scurt.. Examinati cum se reflecta in plan lingvistic statutul sociocultural al celor personaje din urmatorul dialog: . . lucru care i s-a mai intdmplat de atdtea ori ales avdnd servlclu La vagoanele eu Lauu» i.cuanh~n1ul r~v~nin~.. si al meu...FR.. precum!jimodalitatile deplata.... «Cocoano Acrivito!» . Si mal da-te dracu cu aiurelile talef'Ca nu vezi cum ardti.... si pe ce main! a-nciiput! . rarea termenului fixat prin adresa mai sus mentionatd. Zanga mdmical Da' cdnd vaz cd md-ncing.L. cu chiu cu vai.J Da-rni voie sa te contrazic. ce zi ingrozitoarel Si cum am observat mai de mult: ziua incepe prost... tocmai pentru ca la batranete esti mai urfit... totull Sci 56 ..toate cdte le am -. Tribunalul Municipiului Bucuresti in privinta cauzei inculpatului . mititica.. . i-au impdcat. iau una d-asta.J Nu te supara pe mine.1aitrebuiestel Ca mai sport decat s-aduca lemnele '~i carbunii din fundu curtii. Examina1.) :}1 asa mai departe.. » si pe urmd prietenele: «Cum a fost ea crescutd. gdlbejiui si. _ Lasd. s-a stiut indaui in toatd mahalaua cd «biata Acrivita lui Hagi Cdnutd a ajuns de-o bate arvanitul .d:· morfologie).:icu atentie urmatorul fragment: .<!u.. s~ efectuati. semantica..:. . Cdtre Primdria Municipiului Bucuresti.A!ja e unile zile! 0 iei CLl stdngu de dimineaui! $i dracii dstia de bdrbati. indicati care sunt marcile lingvistice ale "amestceului" de vorbiri (de stiluri) (comentariul sa nu depaseasca 0 pagina): . Precizati in cc stil allimbii se incadreaza urmatoarele doua texte si enumerati ticularitatile lingvistice pe baza carora sustineti aceasta incadrare: vdzut le-ai auzit .. Dumneata esti femeie cu cap...i\. iau douii.. 0 s-o bage-n pdmdnt pdgdnul!» .Ce zi stupidd.. Ca urmare a adresei Dvs. Raport cdtre seful miscdrii. nul Tot ce-ai adus dumneata. aia. Caragiale in articolul "C. numa piele pe os. partea sefului unei gdri": "in noaptea de ... numa un sport Ii 1.. stai jos. .. cd «fa necaz spune omul multe». cd «are mana cinci degete si 17U se potriveste unul cu altul». care mai de care: «Nene Ianuleo!»..Despre asta sa nu mai vorbim! Cat sunt eu de ingdduitoare. siodatd md linistestel ... " (G.. de mult eream la biserica Capra. cu cosmeticile si cu distractiile tale! Mal da-te dracu'...$i pdrui nu i s-a stins glasul. manevrdnd fn stare de betie. .. Ml1L<l. "'..(ll£jle:conL bci11par sau)ista agentiilor CEC imputernicite cu drept de incasare).... Asociatia de locatari Strada . Adamesteanu) 7.ctvt~hmai sport ca asta? _(-.dupd ce-o insald cu care-i iese-nainte! . Fireste cd petrecerea n-a mai mers inainte . . sa faci un sport mai u~or. nr . " 6. .· _j_ u ~i argumentati.... Adamesteanui a. vii facem cunoscut cd s-au lua. car b. Pentru a face posibild punerea in aplicare a acestei mdsuri. oricdte eforturi . aeelea nu-s argumente! Dumneata n-ai invocat decat prejudecati! Pre-ju-de-cati. . ce te scoli. inainie de expi. Comentati urmatorul fragment sub aspectul tipului de vorbire in care este redactat.Nr .. . la 0 suta douazeci de kilograme cat are. d-aia mai mult scoate coarne .. sosind trenul de marfa 203. y ~ ~ ··~o--·. piii te amdrdsti d-o nebund .ILl' uneot i» [ . frdnarul Ioan Popescu avdnd serviciu de zi si fiindde beat. nu pori s-o mai redresezi. fonetica... madam Delca! Adica de ce crezi dumneata ca e mai bine sa te irnbraci ca 0 cioara in negru. 4. te rog. J_A~a9~io :una am sport'destuHAHele n:{)l"'a:Vea'. afost intre doud tampoane si omordt. n-a contenit .. 1n caz-contrarne vedem in imposibilitatea de a da curs cererii Dvs.._ [oo. madam Delca..... .. si programul lui... prin care ne anuntati noile dispoziiii referitoare la majorarea taxei de salubrizare. Au sdrit toti musafirii. din . Sector ..) _ Nu. 0 ingrijire cosmetica? De ce nu incerci sa te intretii. 20 martie 2000 Presedinte al Asociatiei.. pentru ca la fel ca la 0 sora iti spun: regimul alimentar!" (G.lipsestel La omumeu.. pe baza trasaturilor comune (lexie. fireste.. instanta de judecatd hotdrdste punerea in bertate a inculpatului la expirarea termenului de 30 de zile prevdzut in datul de ares tare. sa nu fii imbracat cachet ~ un masaj. de@rnagazic. adicd la data de .. filra ca nimeni macar sa-ti multumeasca? De ce preferi acest mod de viata? De ce. toate mdsurile pentru colectareasi expedierea acestei taxe.tU u~ . Considerdnd cd sunt indeplinite toate conditiile de respingere a cererii de prelungire a arestdrii preventive. din dosarul nr ..~ . 57 a. te asezi? Stai si te linisteste! Si nu mal pune toate fa inimdl Sa le fi pus io p-ale mele .la masd! Fa/a cu musafiriil . b.. carui stil functional ii apartin toate aceste fragmente sa nu depaseasca 0 pagina). ~. Care sunt cele doua variante de vorbire directa actualizate in text? Prin ce argumente sustineti trecerea de la 0 varianta la alta? 8. 20 martie 2000 5. Ei.. Dar. Demonstrati eu argumente lingvistice ca intregul fragment este redactat In vorbire directs. fd-i aia! Si de ce-i faci.

2. si totusi rdcoritoare. sunt formate prin procedee diferite. neclasate fnca de naturalisti. Alegeti raspunsul corect: a. pastrandu-se sensul. Scoici deschise. diferite dupa cum au functie de parte de propozitie si. Erau mii de crustacee de toate marimile. crap! bdtrdni cu solzii ruginii. ochene cu ochii cercuiti roy. b. exemplificati-o printr-un enunt potrivit si explicati gramatical diferenta de grafie. altii mai mari:. Stabiliti. guri spre acele de fulgere ale ploii. undeva. Venea impotriva noastrd ca un painjenis. iar.prdpddi . in ce tip de relatieapar perechile de sinonime gasite: a. 58 59 . ill cazul compunerii. pentru fiecare. calduld' 6. in curdnd sticli in! mdrgele oblice. Indicati cu ce valori morfologice apar in text formele i si a. Era bucuria vietii si a mortii si a transformdrii necon. ~ l-auziti glasul unui cucos. h.. Construiti cu ele propozitii (in total sase propozitii) ~i analizati partile de propozitie introduse prin aceste locutiuni prepozitionale. Stabiliti.intr-o relatie de sinonimie totala. Toate lighioanele ei din addncuri suiau in zigza. sub tremurul ploii cdldute. Gasiti 0 secventa omofona a formei undeva. " (M. Alegeti raspunsul corect si justificati-l.. sau vdntul. pesti formati deplin "mari cat palma. Ce alte parti de vorbire neflexibile apar in text? Selectati-le ~i grupati-le in functie de partea de vorbire careia iiapartin. tenite. sunt formate prin acelasi procedeu intern de .A$a-i cd s-a diochet vremea? zise unul dintre pldiesi oftdnd. inca trei valori morfologice (omonime morfologice) exemplificati-le. Exista locutiuni adverbiale in text? Daca exista. Alegeti atributele substantivale si stabiliti care este tipul fiecarui atribut substantival sclectat. zise celdlalt pldies. ~i componentul final. vdzui deodata $i baltafoindformidabil sub luciu. a. rejlexe de argint vechi.Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar «dragd-n sus! drag/i-n puiule si. in cazul derivarii. adica pastrand afixul derivativ.imbogatire a vocabularului. si a. Era ploaia. de colorile si de desenurile cele mai surprinzdtoarei 7. carasi cui 9.. a (cate trei locutiuni pentru fiecare caz). b. -Erau peyti care treceau fnyiraguri. intr-o relatie de sinonimie partiala. Urmariti modul de formare a cuvintelor: pldies. dimpotriva. lipitori si serpi .} Si stand cinchit la marginea ostrovului. . Alegeti cate trei locutiuni prepozitionale care sa impuna acelasi caz cu eel pe care 11au substantivele cu functie de atribut de la punctul 2. Includeti pe fiecare intr-o serie de cuvinte obtinute identic. b. pe baza posibilitatilor Testul Dr. A. b. b. ~. melci de apd. B. Balta scaparii de bulbuci.l' 8. Si se auzi in depdrtare sundnd ploaia.)" Caragiale) . [. " (Ion Creangd) 1. Gasiti alte doua sensuri ale acestora si actualizati-le in cate un enunt. Ce mod de expunere este reprezentat in text? Care sunt procedeele stilistice 4... De-acum s-o ludm de-a chioara si unde ne-a fi scris. a. De pe la in/arcatori am prapadit drumul. puzderie care evolua cu instinctul primejdiei. Indicati si exemplificati patru valori gramaticale (omonime gramaticale) 9. acolo vom 'iesi.ori. se' frdmdnta intr-o monstruoasd bucurie. Reorganizati constructia care are ca regent verbul md mi(e)ram. Extrageti propozitiile necircumstantialesi aratati felul lor. fiica mdlului primordial. Selectati ~i analizati formele verbale compuse din text (adica forme le in structura carora intra auxiliare). indicati-le si analizati-le. astfel incat. Alegeti pronumele si adjectivele pronominale din text si analizati-le sintactic si morfologico b. lizate? (comentariul sa se incadreze in trei sferturi de pagina) . 3. care sa fie alte1e decat ale valoarea din text a acestei forme. Trestiile tresdrird framdntdndu-se. ~l a apuca. Extrageti adverbele din text si asezati-le in doua coloane. nu indeplinesc rolul de parte de propozitie.. lini aurii.. Md mieram eu sd fi mdncat lupul iarna asta asa de in pripd. a. Indicati (prin sinonime sau parafraze) sensurile din text ale verbelor a . in cazul primei categorii. a. indicati si functia sintactica. a. Se da textul: . Haideti sa apucdm intr-acolo' si poate sa iesim in sat undeva. de substitutie din diverse contexte. sa se obtina 0 subordonata subiectiva. fara numdr. 10.apoi rdmase curgtind asupra noastrd. altii mai mari -. a. 22 RECAPITULATIV 1 . Sadoveanu) formei 0. alW: avdndformd si punctul enorm in mica lor transparentd.suflete!» si orice poruncea dumneeiidumnealui rdspundea: [.fntreaga fauna. fugind de umbra monstruoasae costrdsilor ori de gurile de balaur ale stiucilor: in sfdrsit. Sir pdnza de stropi ne invdlui brusc . · 5. C.~gramadiride linioare abia vdzute=«.In umbra care cdzuse deodatd peste strdlucirea zilei. se fntinse 0 liniste mare . b.iintr-o neagrd si inconstientd bucurie. . sau un suvoi de apa. Indicati cate un sinonim pentru cuvintele vreme ~i glas.

Exista neologisme in text? Dad exista. Alegeti. L"ll'UC'~'" pe cele incorecte: a. fiarii spurcatd :. Exista in text propozitii. valoarea morfologica a lui cum analizati-l. a. a. completive directe si indirecte? Daca exista. indicati procedeul de form are si etapele procesului de fonnare. pentru fiecare. Indicati si exemplificati trei functii sintactice ale gerunziului. pentru grupurile subliniate si marcate grafic. 2. Construiti cate un enunt in care a riimiine sa apara cu fiecare dintre vV'. 0 fiara spurcatd capie. in relatia sinonimica puteti include si unitati frazeologice).lo'. Il predicativ impersonal este yorba de modul verbului. 5.. . unul tre seturile de caracteristicira. b. Extrageti si calificati propozitiile subordonate din prima fraza. Examinati. predicativ impersonal. solutia core eta. 7. Trei dintre verbele din text apar la acelasi mod nepcrsonal: la Analizati-le morfologico b. Alegeti din text alte patru cuvinte formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului. . diferite de existente in text.subiective. adica de de 'propozitie pe care 11 cere. " (Mateiu Caragiale) /\. Alegeti din text doua cuvinte si stabiliti. taindu-le pe cele incorecte: este adjectiv. vriijma$ie. dar. a.1 ment circumstantial de loco b.Rdmdne de mirare cum nu insufla nicdieri scdrbd si teamd. copulativ impersonal: prcdicativ personal. Alegeti din text trei cuvinte polisemantice: aratati. pizmd. 2. h. a. Extrageti din text atributele substantivale genitivale si analizati-le. tocmai pentru cd dreptul la propriul adevdr este mai important decat tirania vreunei dogme abstracte sau a unui adevdr implacabil. b.. Aratati. selectati-le si faceti ·analiza lor completa. a. potaie mdruntd. 5. pdrdnd a sIuji soartei de rm. a. selectati-le si faceti analiza gramaticaIa complete. 9. rescrieti-le si calificati-le (nu e necesara caracterizarea dupa forma si scopul comunicarii). (Atat la a. nu se cere si calificarea dupa scopul comunicarii si structura). dar . Construiti doua enunturi in care forma rdu sa se foloseasca cu celelalte valori. Construiti un enunt in care a pare a sa aiba celalalt grup de caracteristici. pentrucinci cuvinte din text. Si asta. b. I I ! I I 1.. . Extrageti si calificati ultimele doua propozitii din a doua fraza. urmatoarea lista de cuvinte si de sintagme: scdrbd. indicati-Ie si analizati-le "UJ. ~. 24 Se da urmatorul text: "Nu e elegant sa dau exemplul revistei la care scriu. caqi la b. nimicire.ranjea. 23 Se da textul: . Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a riimiine. este adverb.. 10. 3. existenteniite"Xi. 61 si morfologico 6. asmuta. 8. selectati-le si calificati-le (includeti.. ca parte de propozitie. a. . strdmbl" (RL) l'L 4. ~. b. antommul potnvit situatiei date.. copulativ personal. Dad exista adjective in cazul genitiv. . puscdrie. unul dintre cei mai entuziasti suporteri ai d-lui y.RECAPITULATIV 2 Testul nr. pentru fiecare caz. a. pornitd pe vrajmasie. s. solutia corecta. diferite de tiPlll existent (sau de h". ci de calitatea sintactica a acestuia. 3. 60 . c.i· C'apie. acolo unde este posibil.. B. b. ~. Daca exista adjective (sau locutiuni adjectivale) in cazul acuzativ. alegand unul seturile de caracteristici: a.v". . Alegeti. copulativ personal. si caracterizarea dupa forma ~i scopul comunicarii). Exista In text forme de genitiv? Daca exista. Caracterizati sintactic situatia din text a verbului a piirea.. y. Alegeti din text atributele adjectivale ~i analizati-le morfologico b. in momentul de fatd. Exista in text propozitii atributive si apozitive? Dad exista.. procedeul de formare (nu e necesar sa intrati in detaliile de formare). Analizati ca mod de formare ultimcle doua substantive din prima fraza. Extrageti din text atributele substantivale prepozitionale si analizati-le. balamuc ~i caracterizati atitudinea locutorului fata de personajul prezentat. RECAPITULATIV 3 Testul nr. 8.ensu~ actualizat in text (folosind un sinonim sau 0 parafraza).. Extrageti propozitia principala din a doua fraza. se. Gasiti. pentru fiecare. vVJlH'-'''. Mdrsdvia nu se sfia de altfel sa si-o m arrurts aasrvt fdcdndu-si fala din isprdvi pentru cari legea ar fi trebuit sa prevada puscdria balamucul. cate doua sinonime (macar ~nlll dintre sinonime sa fie neologic. calitate car~ se pastreaza si daca verbul un modnepersonal). Indicati ~i exernplificati sase tipuri de subordonate introduse prin cum (trei cumstantiale sifrei necircumstantiale). este substantiv. teamd."l"'"'''' de dezalcdtuire si de nimicire.. a. a. in ciuda atitudinii polemice a multor articole din RL fata de institutia X redactorul-$ef al revistei este. y.·"•• grupuri de trasaturi. complement direct. complement indirect. impotriva tutulor. ~dezalcatuire. vdtdmdre. indicati. comentati structura acesteia. tara. cum nu voia sa vadd cd In potaia aceea mdruntd ce se tara si se gudura rtinjind.''''~''''''' 1.pe vatamare. selectati-le. in acest caz. 4. se gudura. pentru fiecare.. tinea desteaptd si asmuta fara incetare. pentru cuvantul riiu. b. Indicati si exemphficatt alte sensuri ale fiecarui cuvant polisemantic selectat. ceea ce nu ne impiedicd sa avem relatii extrem de cordiale. a. c. sub aspcctul conotatiilor stilistice. pe rau. b.

Spune la radio cum va fi vremea.Vdzdndu-l cdt este de obosit. "S-a recunoscut adevarul. Stabiliti. cu aceasta forma. a. diferente (ca tip de propozitie) intre constructiile subliniate? Raspundeti. trebuie spus cu loata sinceritatea" (Maiorescu) . lexical ~i gramatical. 63 62 . Formati derivate parasintetice (adica obtinute. precum ~i rolul morfologic. Simteam ca este destul de abatut .Hotdrdnd sa procedeze astfel. procedeul de formare. c. trebuie svus cu toata sinceritatea: e. Stabiliti alte cinci unitati frazeologice (expresii si locutiuni) incluzand substantivul fa/a. Medicul a incercat sa afle unde este nevoie de el.E indicat sa se meargd oriunde e nevoie. Adesea scdpdm din vedere ce nu ne vlace -r. incluzandu-se in cornponenta altor parti de propozitie. "nu". dupa distinctia "variabil" . Exista. b. indicati care este aceasta). d. Imi trecea des prin minte gdndullii. EI se frdmdntd zilnic:"Sa plec. Urmariti aparitiile din text ale fonnei fa/a. am ldsat discutia pe a doua zi. Pentru cazurile in care apar diferente. grupati-le: a.yteptePvio!enra'vechi lor (Ji!£bateh" -: (Maiorescu) . d. B. 4. stabiliti in ce constau acestea: a.J2adi dar in aceste rdnduri am amintit 0 IURta acum impacata din mica noas~ trij miscare litecard-n« esre. dar si pentrll alte aparitii din limba. j. I. "acum pentru intdia data ne incercdm sa introducem literele latine" (Maiorescu) . c. d. pe baza lexicului.. directorul nu a vdzut toate consecintele.pentru a>. Alegeti din text un cuvant compus.Decizdndu-se sa renunte la personalul auxiliar. carui registru stilistic ii apartine textul. 9. dupa tipul de relatie stabilit. 7."invariabil". nu au.Se impune sa recunoastem ca adevarul.yi daca fntru aceasta am adus mat multe si mai fungi eitate j. activita tea celorlalti a fost mult incdrcatd . rol de parte de propozitie. Extrageti ~i analizati complementele circumstantiale. etapele procesului de form are (acolo unde este cazul). Stabiliti familia de cuvinte a adjectivului striimb.Nu-mi rdmdne altceva decd! sa renunt. marazbun: o. In afara celor stabilite la punctul 8. in urmatoarele perechi de enunturi.."incerca sa-si staDdneasca navala gdndurilor si a inimei" (Galaction). directorul nu a vdzut toate consecintele . extrageti-le si analizati-le. pentru fiecare situatie.Testul nr. oricdt de putin favorabil ne-ar ji. Ill.Hotdrdndu-se in familie sa se procedeze astfel. Mi s-a trecut cu vederea ceea ce am gresit . 5. argumen. stabiliti cate un sinonim pentru situatia din text. c. 8. p. b. d. b.. Caracterizati. g. si-au asumat toate riscurile . in acelasi timp. dimpotriva. . Se procedeazd cum estemai bine . b. opinia noastrd a fost total ignoratd. singure. am ldsat discutia pe a doua zi . polisemantismul acestui cuvant. Indicati alte patru omonime morfologice ale formei a din text. 3.. c. RECAPITULATIV4 /'i<" 1. cat si pe cea de la b. exist a ~i alte cuvinte ~i forme care nu au rolu. Decizdndu-se in biroul de conducere sa se renunte la personalul auxiliar. dupa partea de vorbire careia ii apartine fiecare.Decizdnd sa renunte la Dersonalul auxiliar. Extrageti elementele cu rol de relatie la nivelul frazei. Explicati atat situatia de la a. pot fi incluse in relatia sinonimica si grupuri de cuvinte). pentru fiecare.Adesea ne scapd din vedere ce nu ne place. 10.. Im: trecea des prin minte riizhun .il simteam cii este destul de abatut. Selectati doua cuvinte apartinand fondului vechi allimbii (care sa nu fie instrumente gramaticale). c tati monosemantismul sau. Hotdrdndu-se sii procedeze astfel. t. Nu-mi rdmiine dedit sii renunt -r. M edicul n-a putut ajunge unde a fost nevoie de el. a. h. b."rara functie de parte de propozitie" (pentru elementele de relatie cu functie de parte de propozitie. I. Extrageti neologismele din text. b. ii~~text: a. echivalentul semantic. sintactic ~i lexical al fiecarei aparitii a acestei forme: a. b. de parte de propozitie? Grupati-le dupa urmatoarele criterii: a. EI merge oriunde e nevoie . utilizati-Ie in enunturi potrivite si indicati. Vdzdnd cat este de obosit. prin: "da". indicati relatiile antonimice pe care le stabileste In text (dar ~i In afara textului). Daca exista In text predicate norninale. structura fiecarui component. pentru urrnatoarele enunturi. El are nepldcutulobicei sii exagereze lucrurile -EI are obicei sa exa/Jereze: n. c. oricdt de putin favorabil ne-ar fi. siinu plec?" -EI seframantadaca sa pIece sau nu. sa rna 1.Mi-au trecut cu vederea ceea ce am fffesit: i. k. Pentru cuvintele marcate cu aldine. eei 2. Al1ali'zati·'Suliaspectulrelatiilo[' semantTceuitlmul ~cfJe~ti~. indicand cornponentele familiei. tipul de propozitie in care apare un de.rede. am fdcut-o pentru a preciza mai bine caracterul d-tale literar" (Maiorescu). zitie" . si-au asumat toate riscurile . indicati care doua sinonime (macar unul sa fie din fondul vechi al limbii. 25 6.Proceddm cum este mai bine: f.. Se spune la radio cum va fi vremea . nu au deloc rol de parte de propozitie. dupa distinctia "cu functie de parte de propo. cu prefix ~i sufix) de la bazele:fa/a ~i drept. aratati ce s-a intamplat.

coltos. In exemplul: .a. Acest drum este ocolit.Nu s-a putut ajla inca locul unde s-au ascuns infractorii. intreaga serie este fermata prin mijloace interne de irnbogatire a II seria contine derivate neologice preluate ca atare din limb a de origine. i. pietrar. pentru urmatoarele enunturi. pentru cele doua cuvinte de la 5. pdndar. semantica a afixului). bubos. acum totul ii pdrea fdrd importantd. c. neologisme inrudite semantic acestea. Selectati. extractor. E periculos de manevrat acest dispozitiv. 9.$i unde nu ne trezim intr-a bund dimineatd plini ciucur de rdie cdpreascd la caprele Irinucdil" (Creangd). muncitoare. N-a putut ajla cum s-a terminat procesul. nu s-ar putea alege din ea mdcar 0 ora de fericirel" (Cioran) 5. 'portar. friinar. n-a mai dat nici 0 importantd obligatiilor curente. cum si calitatea lui morfologica. etapele cesului de formare. domnitor. noapte. spdnzurdtoare.j. rozdtor. Indicati. instrument de ascutit ''. Explicati semantic si/sau sintactic. Stabiliti. atos.jnamora{i . inspector. mai ales. deschizdtor. f. adaptor. b. .t • •• d. ID. . Analizati sintactic si morfologic urrnatorul text: . 7. stdpdnitor. g. "nu". d.Potrivit unui intelept "YI{YI~:Z trecdnd In revistd vicisitudinile unei vieti centenare. cum incepe sa greseascd. tehnica ~i etapele procesului fonnare a cuvantului subliniat. de cum te e. c. cititoare. apdrdtor. strecurdtoare. Supdratd cum era. Oribilul cotidian. cdinos. in ce consta ambiguitatea urmatoarelor constructii: a. fnvatator. il vedeam cum suferea de tare. injector. instructor. Cdutarea elevilor a rdmas fara rezultat. dogar. ascutitoare . Se gdndea cum sa procedeze mai bine. aratati procedeul. vdnzdtor.Se pare ca functia. c. a. j. chirias. proiector.. cingdtoare.Cum trebuie sa procedez?" 4. c.gar. i. pdraias. scolar. industrias. azi mi-e eel mai mare dusman. d. 6. factor. 'Y. Md doare cum procedeazd si. cersetot. d. b. l-am dat cartea profesorului. b.Mihnea rdspunse pe scurt oi-i pare rdu unde nu se pot intelege (Odobescu) . afix derivativ. vizitator. ceteras. Unde dai si unde crapdl. Indicati daca urmatoarele patru serii de cuvinte (formate prin mijloace interne de imbogatire a vocabularului) sunt omogene sub toate aspectele (proced~eu de formare. areas. dar care nu fac parte din familia lor lexicala. agricultor. tdietor. plutas. postas. fnvatiitoare. cercetdtor. Mii intrebr.. aratati In ce consta eterogenitatea: a. a. raspundeti prin: "da". colector. plu-. Formati familia lexicala a cuvintelor iarbii. copilas. daca este adevarata . cdrutas. pictor. Cum oboseste. 64 . modul cum triseazd. h. fierar. vdnturdtoare "instrument de vdnturat". I. dragastos. i s-a si fdcut rdu. cizmar. Am luat cartea din raft. in functie de situatie. Cum mdndnci de urdt si edt esti de neglijent! I. cand este cazul. 8. fioros. k. este eterogena ca mod de formare. g. tipul de propozitie in care apare cum. Ti-am dat cartea. geros. Discutia continua. trandafiras. elementele componente si. ldptar. luptdtor. grditor. h. e. Ion nu se decisese incd unde sd-si petreacd vacanta. sculptor. k.atata nepdsare?" . h. Era uimitor cum reusea sd-i insele pe toti. aviator. 3. articolas. conductor. ciobdnas. luptdtoare. mdnuitor. Ne intrebdm adesea: . fricos. ostas. Cum trecuse prin experiente nefaste. indicand procedeul de mare a fiecarui tennen. sintactica si lexicala: a. dureros. A scrie istoria e 0 datorie pentru omenire. debitor. trecdtot. stropitoare "instrument de stropit". f. rdzdtoare "aparat casnic ". e. indiferent de durata ei. cdrnos. g. provoacd un sindrom neil1loCllibilitatii personate" (RL). preceptor. volumas. struguras. lemnar. f. pentru urmatoarele serii de cuvinte. Rdmdne aceeasi intrebare: unde sa mai cdutdmsprijin. Un de pdna mai ieri mi-era prieten. pungas. b.de-ata-fiirua-sDe. i. Intrebared este unde sa mai cdutdm sprijin. Cum a ajuns acasd. a. acar.cum-zambesti. bucdtat. ndvdlitor. b. Nu s-a putut ajlacum s-a terminat procesul. lucrdtor.". artdgos.Unde vom ajunge cu. In cazul in care descoperiti serii eterogene. doctor. 65 .

asupra a ceea ce va urma). 2p.adjectiv substantivizat ifrumosul din artdy. A. cerut de locutiunea prepozitionala. a. greselii acesteia a noastre. 4p. a.=5p. 5xlp. (4p.N~"'e~~~~('nl~i mane. (campaniei) mai energice. 4xlp. contra a tat ce s-a spus. $. 2p: 2p. Solutie corecta: a. pentru ideritificarea valorilor.=/. Tota16=8p. « 4p. iar celor este atribut pronominal genitival. imprejurul ~i locutiuni prepozitionale din inventarul: de-a lungul. D. in pofida..+7xO. a mijloacelor . b. in susul..• Se vor alege prepozitii din inventarul: asupra. singur. Al Ce intdlnire neasteptatdh. Miroase a paine caldd. 6'. subiectele si camplementele). toatd. "a veni ea si vremea aceea ". 4. calcd a papa'). caiete a 5 lei bucata). Solutia corecta: c (in nominativ sunt adjectivele: nemuritor. Testul nr. b.5 p. 4p. si in altul. (cate 0. forma: regionala (ex. dedesubtul. devenita marca a infinitivului (ex. $ prepozitieneologica exprimand distributia (ex._.numeral substantivizat (urmdrile doiului primit).interjectie substantivizata (ojurile naastre). 2x2p.Vorbeste fara a gcmdi). Substantivi~area a patru adverb~it~~p. eu randul locutiune adverbiala (Fdceau pazd eu riindul). in lacul etc.~ii~~C. analizaeste: din rdndul celor . a. Alte tipuri de conversiune: . 2. Se vor alege patru dintre urmatoarele valori: $ prepozitie modala.5p. pentru adjectivul a noastre ~i cate 0. 2p. mai ales de ciitre tanara generatie.5p.' -auxiliar al-perfectului compus pentrn pers. b.. 4xO. complement circumstantial de mod (al adjectivului). A. in fata. 1 p. COMENTARII 5.5p. TotaI5=10p. -riind pe rand .=5p.B.5 p. 3. = 4p. 67 66 .locutiune adverbiala (Au fast discutate riind pe rtind). ) . M-am intdlnit cu Maria. Regentul acestor adjective trebuie sa fie in genitiv (ex. pentru cele provenite din adverbe si cate 0. ~ Substantivizarea unui pronume reflexiv(fnsine-mi). *prepozipe.=4p. 8. din cauza . TotaI7=12p. In cazul ill care forma pe care 0 introduce nu poate exprima flexionar cazul: pleearea a cinci elevi. !if pronume demonstrativ semiindependent. C. de riind . Total4=lOp.+ 3p. B. mijloacele de transpart existente inainte de era automobilului. plecarea a cinci dintre ei. in cazul genitiv." redescaperirea . alcatuit din pronumele demonstrativ semiindependent eel (cu forma de plural genitiv) + pronumele relativ ee.locutiune adverbiala. . exprimand progresia.auxiliar al viitorului si al prezumtivului. de jur imprejurul. 4p. a..articol genitival pentru forma de feminin sg. datatar. Observatie: ~i intr-un caz. exprimat prin pronume demonstrativ de departare. TotaI3=lOp. a. pentru exemple corecte) 4p. a III-a sg. b. A. 'inprimul rand . iar in acuzativ este: a naastre). !if articol demonstrativ pentru feminin sg. cerut de prepozitia din. numai dupd aceea.locutiune adjectivala (Tali erau oameni de riind).5p. nici ieri. dar e prea tdrziu ").5p (cate Ip. = 7.=8p.+4p. TotaI2=lOp. 1 1. 2x2p. . Solutie corecta: 4p.nume predicativ exprimat printr-unsubstantiv in cazul acuzativ.=2p. efectele unui lucru nemuritor etc) BAREME. a de s-a mdritat cu Ian al Saftei). Solutie corecta: a. pentru celelalte) B. contra. @ 4xlp. Solutie corecta: b. in ciuda.5p. pentrucelelalte) 4xO. fata afrumoasa'). forma populara (ex. (3 p. pentru fiecare prepozitie ~i locutiune prepozitionala) 5xO. forme populare si regionale (ex. inaintea. Una dintre consecintele campaniei din ce in ce mai energiee duse pentru apdrarea mediului ambiant a fast cd s-au redescoperit. (mediului) ambiant. II> prepozitie pentru marcarea relatiei de genitiv. 25 p. am considerat grupul eelor ee ca analizabil. "a fi venind el. 'a fost .supin substantivizat (mersul pe josy.=4p. $ In interpretarea ca locutiune prepozitionala.5p.= 4p. in urma. nici totdeuna'ry. introduce un complement circumstantial de mod (ex. din ce 'in ce (mai energiee) . ill tn varianta de grup analizabil.nume predicativ.. Solutia corecta: a.. II> interjectie (ex. .locutiune adverbiala (in primul rtind sunt analizate predicatele si. B. analiza este: din rdndul . A. 4p.

.. Se propun exemple ca: Guvernantii au pornit lupta contra coruptiei; in ciuda eforturilor depuse, notele au fost mici, care se analizeaza astfel: - contra coruptiei - atribut substantival prepozitional (determina substantivullupta), exprlmat prin substantiv ..•. - in ciuda eforturilor - complement circumstantial concesiv, exprimat prin substantiv ... ;
(cate Ip. pentru analiza corecta a fiecarei parti de propozitie)

C. Solutia corecta: c. 9. A. Solutia corecta: b. B. Constructii de tipul: conteazd pe tine; se bizuie pe tine; se supdrd pe tine; dd vina pe colegi; gelos pe reusita altora etc. 10. Se corecteaza urmatoarele forme: - asiduu, continuu; fiiiioi're,"(drldiit{rea)amulte' (Sauamiiztifea 'rLL,,,,,'n. • - propriii, aspri, surorii; - (datoritd) rusinii si groazei / din cauza rusinii, si agroazei; celor (mai apropiati); =fiintei acesteia dezndddjduite; - proaspdt imbogdtui, nicio intelegere: - eel mai greu, cooperarea; -ultimele, "dragii ". dezastruoasd; - absolutii, del pentru vindecare. (cate 1p. pentru fiecare randbine corectat + 1p. special pentru ultima 'greseala)

.; nu mal,vreo,

Total

"C:IIlC:.>lI-·'UVO,,1

C:ODlcntarii
1. A. Trebuie observate cele patru substantiveprovenite prin conversiune din (azi, mane, ieri, totdeuna). B. Pentru a da un raspuns corect, trebuie observate: - valoarea predicativa a lui din opt propozitii; - elipsa verbului a fi din propozitiile a II-a - a VII-a surile 1,2,3); - calitatea: de subiect multiplu din versul5; tului din propozitia interogativa a ultimului vers (Au cine-i zeul ... ?). 2. a. Substantivizarea celor patru adverbe, 0 conversiune neasteptata, de tip se obtine prin mijloace strict sintactice, adica tara niciun "semn" H"Al\JllGI1, ~umai prin asezarea adverbelor intr-o pozitie tipic substantivala: Cea de b. In cazul numeralului, nu se vor aduce drept exemple nici numeralele care, trasaturile lor gramaticale, se comporta ca substantive (este cazul 11111""p·r<> fractionar), nici numeralele cu "valoare substantivala" (este cazul n1l1cY1p·r<> care apar Tara regent substantival; ex. cinci dintre elevi). 3. Explicatie: Comportamentul intermediar al grupului, ceea ce permite alegerea doua solutii, se sustine prin cateva trasaturi morfosintactice: 68

substantivului (din rdndul / din rdndurile); - aparitia substantivului, cu acelasi sens, ~i in pozitia de subiect (Riindul oamenilor sdraci se ingroasd). 4. "Capcana" priveste recunoasterea corecta a cazului acuzativ pentru adjectivul posesiv, mai ales ca, prin asezarea inaintea regentului substantival, acesta prirneste articolul posesiv. De observat ca adjectivul posesiv poate aveaaceea~iforma, indiferent de cazul regentului, si, implicit, de cazul posesivului ; vezi: S-au pierdut caietele acestea ale noastre (nominativ); coperta caietelor acestora ale noastre (genitiv); Paginile apartin caietelor acestora ale noastre (dativ); Mii gdndescla caietele acestea ale noastre (acuzativ); Dragile noastre fete, md adresez voud ... (vocativ). 5. A. B. C. Explicatia este aceeasi: Indiferent de sensul determinantului si de constructia lui, dad regentul este un substantiv, functia determinantului este de atribut; or, in cazul nostru, toate regentele sunt substantive: campaniei, redescoperirea, mijloacelor. D. Noile cerinte impun cateva modificari ale formei enuntului.t- regentul din substantiv devine adjectiv, adjectiv participial §i verb (vezi: duse, s-au redescoperit, ."'existente);'-'locutiuriea prepu'zitionaTa detitnailite-ae;ia{omia: inainte de . 7. b. Exceptand ipostazade auxiliar (alperfectului indicativ, al viitorului, al prezumtivului) si de maroa a infinitivului, cand face parte din componenta acestor forme gramaticale, in celelalte situatii, se poate analiza sintactic: !>' In cali tate prepozitionala, se include in structura unor parti de propozitie, fiind elementullor introductiv (vezi complementele de mod: a paine, a papa; atributul substantival prepozitional, ca parte de propozitie "complexa": a cinci mii de lei; atributele substantivale genitivale a .., elevi, a cinci. In ultimele exemple, desi prepozitia a impune acuzativul,intreaga constructie: a + substantiv, a + numeral este echivalenta cuun genitiv). $ In calitate de articol demonstrativ, se include, de asemenea, in structura unei parti de propozitie (vezi atributul adjectival: a frumoasdi. I>' In calitate de pronume semiindependent, functioneaza, singur, ca parte de propozitie (cu Maria, a de s-a mdritat, unde a este 0 apozitie pronominala neacordata). 8, C. Expllcatle: aceeasi ca pentru 5. A. B. c., adica regentul este un substantiv (luptator), calitatea substantivala fiind probata de vecinatatea adjectivului demn. 9. A. Calitatea de complement indirect poate fi demonstrata prin: - aparitia lui pe in conditiile unui complement nonpersonal; - regentul a pune pret este 0 grupare analizabila (vezi a pune mare pret) , unde pozitia de complement direct este deja ocupata, B. Vezi ~i testul nr. 9, punctul I. 1, unde apar si alteexemple de complemente indirecte introduse prin prepozitia pe. 10. Din motive lexicale, e recomandabila schimbarea prepozitiei datoritd prin din cauza, deoarece, corect utilizata, datoritd presupune cauza unui efect pozitiv, favorabil. Dad, totusi, se pastreaza datoritd, este gresita folosirea articolului genitival inaintea celui de al do ilea substantiv, .caci datoritd se construieste cu dativul, care exclude prezenta articolului genitival; daca se inlocuieste cu din cauza, 69

prezenta articolului genitival inaintea celui de al doilea substantiv este obliga. torie, caci aceasta locutiune prepozitionala se construieste cu genitivul.

3. a.

Articole hotarate propriu-zise enc1itice: tatei, bdietului, (a) Petrei, cu~ viosului, Sfdntului Vasile, Ldsatul-sdcului, Lucdi:
(>

Sdn-Petrului, Mdriucdi, nurorei, (a) Vasilcdi, ptirintelui,
(cate O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic)
$

Testul rrr, 2
1. a. b. <2 Articole hotarate propriu-zise enclitice: ziua, Ldsatul-sdcului, postul, Sdn-Petrului, mama, poalele-nbrtiu, prdnzul, mdtusa, oamenii, gurile, glasul, vointa. In afara de recuncastere, analiza presupune ~i indicarea cazului si a tipului de substantiv la care se ataseaza (deexemplu, genitivul unui substantiv propriu compus: San Petru lui sau acuzativul unui substantiv comun compus: poalele-n brau);
(care O,5p. pentru fiecare articol hotarat enclitic) 13xO,5p.=6,5p.

l2xO,5=6p.

Articole hotarate propriu-zise proclitice: lui Stefan, lui mos Chiriac, lui Dumnezeu, lui jupiin Strul, lui dascdlul Vasile.
5xlp.=5p. lp.

(cate 1p. pentru fiecare artico! hotarat proclitic)

~Marcareaubla: si enclitica. si proclitica, in acelasi timp:(a) lui Petre Luoai. @ In pro-<;Jiza,articolul hotarat dobandeste un rol special: devine o maroa-a numelor proprii masculine de persoana, deci a subclasei de substantive apartinand genului personal.
(lp. pentru indicarea rolului)

Articol hotarat propriu-zis proclitic: lui mos Andrei. Trebuie .indicatecDnditiilein.caEearelocprocliza:Jacazulgenitival11nui,.~~.".:._ substantiv masculin nume de persoana exprimand rudenia, deci apartinand genului personal; @> Articole demonstrative: (prdnzul) eel mic, (gurile) eele rdle; <2 Articole nehotarate: niste pui, intr-o infunddturd, unui pdrduas. In cazul lui un cuptior; se admit doua solutii: fie articol nehotarat, fie, avand in vedere sensul contextual cantitativ, numeral cardinal.
't

lp. 4xO,5p.=2p. 4xlp.=4p.

..
lp. 2xO,5p.=lp.

,> ,.b·.,flJAI1icok .hQUirateenclitice; mQuse"u.lu.i,£llis.t7bnx.ului,./o.niurilnr, ... _. .
Wordului; Articole hotarate ~roclitice: (opusul) lui Page Up, (inaintea) lui t, (selectarea) lui known, (componenta) lui GN; (> In cazul unor substantive neologice, neadaptate deloc la sistemullimbii romane, ~i al unor substantive care nu cunosc flexiune (substantivizari accident ale, abrevieri), procliza articolului este singurul mijloc de marc are a distinctiei de caz.
@

3xO,5p=1,Sp. Total l= l Op.

2. a. b. <2 Pentru articolele hotarate propriu-zise: dum bra vile, luncile, cdmpul, fiorile, zorile, tineretei, se indica drept suport subs tan" tivul cu care articolul fuzioneaza;
(cite O,25p. pentru fiecare articol hotarat propriu-zis)
<2 Pentru articolul hotarat genitival: vdrstd a tineretei, se indica prezenta a doua substantive-suport: regentul, cu care se acorda in gen si numar, si genitivul, pe care 11 introduce, legandu-l de regent; cu niciunul nu fuzioneaza; * In cazul antepunerii adjectivelor calificative: mdndrele, zburdalnica.frumoasei, are lac schimbarea decuvant-suport, adica preluarea articolului de catre adjectiv, cu care si fuzioneaza; din punct de vedere semantic, insa, articolul se raporteaza .la substantiv, avand rolul de individualizare a acestuia. c. Ii' In cazul numelor proprll de persoana, artlcolul t~i pierde iulul de individualizare. Folosite la norninativ-acuzativ, nu este posibila articularea de cat in conditiile unor adjective calificative antepuse, care preiau, formal, articolul, acesta fuzionand cu adjectivul. Cuvantul-suport devine deci adjectivul: veselul Pogor, sistematicul Carp. melancolicul TK, humoristicul LN, frantuzitul M. C. etc.

2p. TotaI3=21p. TotaI4=lOp.

4. Raspunsuri corecte: a. - ~ ; b. - a; c. - a; d. - a; e. - 'Y; f. - 'Y.
6xO,2Sp=1,5p.

lxO,5p.=O,5p.

5. a. b. Articolele hotarate prcpriu-zise si cele nehotarate (din a) sau cele demonstrative (din b) indeplinesc un rol suplimentar de substantivizare, adica de trecere, prin conversiune, in clasa substantivului a unor cuvinte apartinand adjectivului ~i adverbului: - substantivizarea unor adverbe: un bine, un tdrziu, mdine-le; . - substantivizarea unor adjective: dragul, zbdntuitul, naltul, raul, stropsitul, un prostdldu, inocentul; cele rdle, cele bune
(pentru indicarea rolului) 2p.

3x Ip.=3p.

Analiza morfologica ~i sintactica: un bine (acuzativ - complement direct); dragul, stropsitul, inocentul, mdine-le (nominative - subiect); zbdntuitul, naltul, raul, un tiirziu (acuzative cerute de regimul unor prepozitii); un prostdldu (nominativ - acuzativ).
(cate Ip. pentru recunoasterea substantivului si analiza corecta)
C.

12xlp.=12p

(cate O,25p. pentru fiecare articol)

20xO,25p:=5p. Total2=IOp.

Articolul nehotarat si eel hotarat (un Enescu, un Luchian, SaintJust-ul, un Bucurestiy au rolul de atragere a unor nume proprii de persoana (a antroponimelor) ~i a unui nume propriu de loc (a toponimicului) in clasa substantivelor comune.
$

4x Ip.=4p. TotaI5=18p.

71

6. piiciitoasei istorii: ~ (din pricina ...) istorii - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv in genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din prieina; @ pdcdtoasei - atribut adjectival, exprimat printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen.inumar si caz cu substantivul istorii; preia articolul hotarat al substantivului, pentru ca 11preceda; piieiitoasei de istorii: $ (din pricina) pdcdtoasei - complement circumstantial de cauza, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune din adjectiv, in cazul genitiv, cerut de locutiunea prepozitionala din pricina; ~ de istorii - atribut substantival prepozitional (determina substantivul paeatoasei), exprimat printr-un substantiv propriu-zis, in cazul acuzativ, cerut de prepozitie; pe eel mal stra~nic cal: ~" - ~., .•._••0_ .• -" •.~.. - pe '.:. cal-'curnplemerit indireCt, 'exprimatprintr~un'substaiItiv III in cazul acuzativ, cerut de prepozitia pe, nearticulat; • eel mai strasnic - atribut adjectival, exprimat.printr-un adjectiv calificativ, se acorda in gen, numar ~i caz cu substantivul cal, gradul superlativ relativ; pe un cal de eei mai strasnici: * pe un cal - complement indirect, exprimat printr-un substantiv in acuzativ (cerut de prepopozitie), articulat cu articolul nehotarat proclitic un; »de cei mai stra,ynici - atributsubstantival prepozitional, exprimat printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv (ea marca de conversiune apare articolul demonstrativ), i cazul acuzativ, cerut de prepozitia de; I I eelor mai tineri profesori: @ profesori - atribut substantival genitival (detennina subtantivul i plecarea), exprimat printr-un substantiv in cazul genitiv, masculin, plural, nearticulat; * celor mai tineri - atribut adjectival, exprimat printr-un adjecI tiv calificativ, se acorda in gen, nurnar si caz cu substantivul proI j fesori, gradul superlativ relativ; celor mai tineri dintre profesori: * celor mai tineri - atribut substantival genitival, exprimat !. printr-un substantiv, provenit prin conversiune dintr-un adjectiv, ~ I masculin, plural, cazul genitiv; «dintre profesori - atribut substantival prepozitional (determina substantivul eelor mai tineri), exprimat printr-un substantiv in acuzativ, cerut de prepozitia dintre.

7. A. a. artico1 genitival; face parte din atributul substantival genitival

a tineretei;
b. articol genitival; face parte din atributul substantival genitival

a cdlugdritelor;
c. pronume semiindependent (tine locul substantivu1ui ,ycoa!aj; face parte din atributu1 pronominal prepozitional ca a (echiva1ent ea aeeea); d. articol genitival; face parte din numele predicativ In genitiv (esti) a cui; e. prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a cauta); f. prepozitie, devenita maroa a infinitivului; constructie arhaica, In care infinitivullung conserva valoarea verbals (era a scdparey; g. auxiliar al perfectului compus, pentru pers. a III-a singular (a scuIat); h. auxi1iar a1 viitorului pentru pets. a III-a singular, forma regionala obtinutadin auxiliarul va (aft, n-aft); t prepozitiepentru marcarea -uneirelatii-de genitivutilizatapeu'. tru numerale1e cardinale, care nu cunosc distinctii de caz; face parte din atributul substantival prepozitional de pe urma a 24, unde relatia de genitiv este ceruta de -locutiunea prepozitionala; j. - auxiliar al viitorului regional (s-a face); - prepozitie, devenita maroa a infinitivului (a-i mirosi); - prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a catrtntdy; k.articol genitival, introduce un genitiv (a lui Goian); face parte dintr-un atribut substantival genitival; l. prepozitie, cere cazul acuzativ, introduce un complement de mod (a vant); m. auxiliar: al prezumtivului, pentru pers. a III-a sg. (s-a ft chemdndi.
(cate 1p. pentru fiecare valoare) lsxlp.=15p.

*

!
I

I
!
i

B. b. d. k. a (In loc de at): al cdlugdritelor; a! cui, al lui Goian - particularitate regionala, constand in uti1izarea invariabila a articolului posesiv; h. j. m. aft, n-a fi, s-a face, s-a fi chemdnd (in loc de va fi, nu va fi, se vaface, se va fi chemdndy - particularitate regionala, constand in caderea lui 11- lapers. a III -a sg. din forma auxiliarului va.
(cate Ip, pentru fiecare situatie) 6xlp.=6p. TotaI7=21p.

8. A. a. articol demonstrativ; b. pronume demonstrativ de departare; c. articol demonstrativ, marc a a substantivizarii ticipial (cele intdmplatey;

adjectivului par-

72

73

functioneaza ca maroa a genului personal. (din) punetul(de vedere al istorieului). proc1iza articolului hotarat. cazul acuzativ. (eelei mat bune prietene) a mele.(clasa) a doua. (clasa) intai I intiiia. deci a clasei substantivelor desemnand nume de persoana. enclitic a (Lucai) si proclitica (lui Petre Lucai)a articolului hotar-at pentru aceeasi clasa a numelor proprii masculine de persoana. 6xlp. b. TotallO=16p. ce . a.piirintelui Duhu. pentru a. antepus substantivului. forma atona 9. (prietenei 74 75 . 2x2p.atribut pronominal prepozitional (determina pronumele una).substantiv (conversiune accidentala: Lipseste din text" lui"). de cele lntiimplate . mele) celei mai bune. si 1a nume1e comune masculine de rudenie. cazul genitiv (ex. fapt arhaic conservat in forma fixa a unui nume de sarbatoare religioasa.atribut adjectival (determina pronumele toate). c. Observatiei In exemplul: clasa a intiiiallntiiilintiiia. in b. cartea lui). rect (determina vcrbul sa pIanga). a. Sunt doua posibilitati de constructie: a. exprimat prin pronume personal de pers. extinsa. adjectiv pronominal demonstrativ. enc1iza articolului hotarat la numele proprii masculine de persoana. cazul dativ. .compkmentindi . exprimat prin pronume relativ invariabil. fie ca determinant. $ De observat diferenta de rol a proclizei articolului intre a ~i b: in a. Zp. cazul nominativ. 3. fiind singurul mijloc de marcare a. component obligatoriu al numeralului ordinal a doua.a. ultimele doua forme. IUi1 .cele {st6iict)'-adreCtivdemoiisirafrv~'cIe'dep~rfare. cele bogate .atribute adjectivale (determina substantivele: caldurile. 2. .=4p. (cate 1p. a III-a. in functie de gradul de adaptare a substantivu1ui recent la sistemul limbii romane.flexiuniipentru substantive care nu pot exprirna flexiunea cumijloacele curente.a. *Atentie la trei situatii distincte: a.r~_a pronumelui negativ nimica . Jp.=6p. (pleearea eelor mid $i) a eelor mari. (amdndoi) fiii. ce .=16p.f(lI:r. posibilitate dubla de interpretare: fie ca regent.complement direct (reluat prin forma atona de pronume personal Ie). 8x2p. 15xlp. postul Sdn-Petrului. • De observat forma arhaica a genitiv-dativului nurorei.. are rolul unei marci flexionare. in timp ce in b (ex. (fiecdrei aparittiia distinsului (profesor).posibilitate dubla deinterpretarer= decele-'--.. b. situatie in care este pronume demonstrativ.particul.(primire) a (pensiilor). a lui Petre Lucdi. forma atona. g.eele .d. (toti) geamgiii. exprimat prin pronume personal de pers. b. . e. g.complement indirect (anticipa complementul studentilori.eele (mai disparate spirite). (proprietarul hotelului si) al restaurantelor. cartile) C. f) 2p. h.z . e. $ De observat fenomenul de variatie libera intre proc1iza ~i encliza articolului hotarat la genitiv-dativul numelor masculine de persoana insotite de nume proprii: lui dasciilul Vasile . adjectivpronominal demonstrativ. forma caracterizand substantivele feminine. II! De observat neregularitatea privind forma articolului pentru genitivul substantivului tatei. (din) punet (devedere istorie). c. . marcarea dubla. DOOM2 acceptand. constituind norma Iiterara actuala pentru numele proprii masculine de persoana. 2x2p.complement direct (reia complementul antepus ce). masculin. g. plural. a III-a. forma accentuata (ex.: lui GN. .. 10. lui t). ~. Iui.pronume personal de pers. .form~regionalfi.~§lp()p_ula.······' . (in eazul agriculturii si) al altor (ramuri). e. De observat . in locul actualului nurorii.in. putini. se taie numai prima varianta. si nu pe cele mas- culine. .atribut adjectival (determina substantivul darurile). a III-a. sing. De remarcat "falsele articole": . 3p.adeictica 4. (amdndoi acesti) fli. Tota19=8p.·.. forma regionala. b. a III-a. (in) propriii-i (oehi). Total 8=32p.=15p.. pentru a observa: in a. in c.falsele articole": . Vestile ce le vinstuderuilor sunt alarmante. II! De remarcat preluarea de catre adjectivul calificativ antepus a articolului hotarat enclitic: euviosului starit. Cartea i-am dat-o lui de 0 saptamana).le . le .subiect. cele .complement indirect (determina verbul mirdndu-ney . lp. f. forma regionala. . c. exprimat prin pronume relativ invariabil. (gratie ajutorului) si sprijinului. lui. f. din cele . situatie in care este adj ectiv pronominal.a din structura substantivului inc1us in locutiunea prepozitionala (din partea). masculin. C~Olncntarii 1. fie proclitica (lui known) a articolului.=4p.pronume personal de pers. din structura super1ativului relativ. feminin. cazul dativ. mdtusa lui mos Andrei. Carlile ce le com and sun! moderne. ····d. Total general=170p. aiei. sing. postpus substantivului. cazul acuzativ. plural. De observat atasarea fie enclitics (mouse-ului). B. in variatie libera.

I-am stricat ceasul). 'iridi'iect. <® De observat diferenta dintre d si e. al carei reflex sintactic este calitatea de atribut pronominal indativ. <® pronume personal de pers.complement circumstantial de cauza.. prezenta si rolul UH'''''''''U. *' In f. in adoua.=4p. dupa locutiune prepozitionala. .. lp.' b.-'-'.=20p.o. ~t De observat (pentru c) preluarea articolului de catre adjectivele antepuse (exigentului.). singura deosebire fiind ca "dativul posesiv" se grupeaza aici cu substantivul. h.t:. Se bucurd de ce fapte vor urma).. face parte din predicatul nominal impersonal -i de-a mirarea. Testul nr. 76 77 .. *'.... cere aeuzativul. in mod norinal. numaigrupul a + substantiv fiind echivalent cu un nitiv.. Valori speciale ale formei atone de pronume ref I e x i v in dativ: # "dativ posesiv" (ex._'"""". pentru valoare. b.. <® morfosintactic. pronume personal de pers. Exemplu de analiza: din cauza acelorasi . b. care. caracterizand <In. . a III-a pl. Toti ii stiu de fried. forma atona.=10p. # e. pentru exemplu) pronume reflexiv. I~i da seama de realitate). (cate lp. ~ complement circumstantial concesiv (ex. a III-a sg. exprimat prin pronume demonstrativ de identitate. if> la origine.a III-a sg. identic a. 5. situatie in care nu are functie de parte de propozitie. a.. . identic cu a. 3 1.}. lp. (cate l p. $ morfologic. I . _.~ "dativ posesiv" (ex. '"' J). c.ti.~. a III-a sg. pentru analiza sintactica) lOx2p. lp. se ataseaza substantivului. ca urmare a modului diferit de marcare relatiei de genitiv: in d. dd-i cu gura!) (cate l p. . identic a.. morfologic. I$. forma 'populara. b. are insa valoare de "dativ posesiv". complement direct.-"==·.pronume relativ (ex. de complement ~~'>"'r. In pojida tuturor. atribut pronominal prepozitional (ex. Mi-au venit copiii. Din cauza acelorasi.' "".. <® "dativ obligatoriu" ." Incepe Fldmiinzild a cdrdbdni deodatd cdte-o haraba de pane sirdpede mi Ii le-a infulicat" (Ion Creangii). <® auxiliar al viitorului. Ce s-a fntiimplat?).~h.. cazul genitiv (cerut de locutiunea prepozitionala din cauza). . a. Ip.Qh.I I . admitand 0 dubla interpretare: fie complement indirect (a zice cuiva). I~i aminteste de tinerete. <® in ambele aparitii. Ce alte dovezi sa-Ii mai aduc?).sJ~nla. singura deosebire privestevaloarea "reciproca" a reflexivului. l p. ceea ce creeaza dificultati In recunoasterea cazului la substantiv. *' complement circumstantial de loc (ex.. Ip.A"~ ..' . . tabloul din fata lor). de complement direct.nearticulata a regentului (in a). b. 5. predicat care cere 0 propozitie subiectiva. prin asezarea formelor de adverb si de adjectiv in contexte pentru clasa adjectivului. Tota12=10p. c. @ complement indirect (ex . acuzativ. i.pentru forma pdedtoasei. I > '. prepozitie singura.·. dar specifice clasei tivului: in pozitia de subiect. Vestile ce mi-ai adus sunt alarmante). face parte din predicatul nominal -i 0 avere.""'''-.i·.. «.adverb exclamativ si de intensitate (maroa lexicala pentru exprimarea unei valori superlative: Cefrumoasd fatd ai intdlnitl)... pentru exemplu) 2x2p. precedand ~.~ De remarcat calitatea. 3. pentru exernplu. forma arona. identic c. 4. dativ. are insa valoare de "dativ posesiv" si functie de atribut pronominal in dativ. lupta contra ei. Aflata la I$. I~i vede de sanatate).. (cate lp. .pronume interogativ (ex.adjectiv pronominal interogativ (ex.adjectiv pronominal relativ (ex. b. se repercuteazd asupra fieciiruia. Valori speciale ale formei atone de pronume per son a 1in dativ: . am pierdut oferta).. pentru fiecare valoare. (1Hlo. b. cu ajutorul prepozitiei a.... a III-a sg.. f. este ambiguu ca valoare. "dativ neutru" (Da-i cu vorba... complement indirect (ceea ce inseamna ca verbul este la diateza activa pronominala).. pentru valoare. morfologic.intra in componenta unor verbe ~i a unor locutiuni verbale (ex. cazul este impus de prepozitia dintre.r''l dativului ca determinant. fie cu valoare de "dativ neutru". pers. este un "dativ posesiv" ("mintile lui")..n'i vul.. (cate l p. d. complement circumstantial cauzal (ex. $ I$. Luptdm impotriva ace lora care fura). se marcheaza analitic. forma atona.~":. prin atasarea articolului. pentru pers. Conversiunea se manifesta atat morfologic. respectiv a adverbului...c1Ll prima constructie. dativ. $ verb copulativ de pers. identic cu a. compl. articolul se ataseaza adjectivului. a. pentru analiza) 2.':::. obtinuta prin fonetica sintactica (le vei duce ~ le-i ditce). '<' "dativ etic" (ex.. a III-a sg.I\l'. d. cat sintactic. c. . identic g. nu ne-am pierdut sperantay.LUI.6. fata de calitatea articulata a regentului caracterizand aparitia genitivului. pentru exemplu) 5x2p. plural.. $i-a pierdut familia. cazul dativ. 11preia de la acesta.~. se marcheaza eu ajutorul articolului adjectival in timp ce in e. pentru functie. """_"'_"""~''-''-''''':':'''''. care 11 UllUlI:'MI. bldnduluis. * pronume personal de pers. a. pentru morfologie. I$. cu timpul s-a constituit in locutiunea verbala a-si sari din minti.. forma atona. g. Erau numai ruine imprejurul acesteia).~nU.

Niciunui coleg nu-i trebuie aceastd incurcdturd. intr-una. legand doua completive directe. 0 voi tnapoia: j.Dumltale totul ti se pare dificil. $ identic e. f.=15p. (cdfiva) membri.+lp.pronumele demonstrativ. i. 7xlp. TotaI6=14p. pronumele relativ. Personale (livada) lui (sd-s. pentru fiecare analiza corect facuta ~i lp.cet-ti fnchipui ca esti) (codrii) dumitale (livada) lui '< -caparte (ce-tti (inchipui) se (mira) relativ) 15xlp. ~ adverb de mod de intarire.=3p. (adjectiv pronominal negativ) . pentru exemplu) 8x2p. b. @ Profesoarei insesi rezultatele i se pdreau exacte. ytergeti (tabla). fad functie de parte de propozitie (aici. (adjectiv pronominal de intarire) .Gratie cdrei intdmpldri te afli aici? (adjectiv pronominal interogativ) Atribut pronominal genitival'·' ceea. (cate lp. Subiect cutare care Complement direct (crezdndu-jte (sd-si dovedeascd) aceasta (rdzi de) ce (intelegi) (de) ce (nu intelegi] Complement indirect (iei) asupra-p (vai) de acela (sa-)!ji (dovedeascd) lui 6. intr-insa. datu-mi-s-a. (pronume reflexiv) . a. (adjectiv pronominal demonstrativ) . pentru analiza sintactica) 9x2p. pe care.pronume interogativ: A cui tezd 0 consideri mai bund? -pronume relativ: Elevul despre ale ciirid lecturi ti-am vorbit a reusit primul.=16p. 3x Ip. TotaI7=6p. cu singura deosebire Cll. Total general=160 p. Total8=31p.=7p. dar si celor (multi). nostri arbitri.Dau explicatii oricarui student mi le cere.=20p.pronumele personal de politete b. .=18p. Reflexive (crezdndu-)te (ce-)p (inchipui) (iei asupra-)p se (midi) (sa-)!ji dovedeascd 78 Relative (spre) ceea ce care (serie) (rdzi de)ce (intelegi) (rdzi de)ce (nu intelegi) Nehotarfife cutare 79 . (adjectiv pronominal relativ) . . (cate lp. g. lp.pronumele reflexiv. . h.pronume persoanl de politete: Plecarea dumitale m-a emotionat.• . *pronumele de intarire. aceeasi (staturd). multor). propriii-i fii. b. * conjunctie coordonatoare copulativa. a. A. pronumele personal. pentru fiecare greseala) 20x Ip. 8.pronume personal: Cartea lui / ei / lor imi este de ajutor. aceeasi delicatete. a. ceea ce.. . cu deosebirea eli apare la nivelul frazei..=3p. f. 3xlp. h.premune nehutatat: 1mi trebuie cartea unula / altula / fiecdruia / oriciiruia. c. g. (adjectiv pronominal posesiv) . nicio. (profesoarei) insesi.e. 7. leaga doua atribute adjectivale.pronume demonstrativ: Citesc cartea acestuia / aceluia / celuilalt / aceluiasi. i.=7p. .Si-a cumpdrat 0 noud masind.pronurne negativ: Nu rna intereseazd cartea nimiinui / niciunuia.pronume posesiv: Am mostenit casa alor nostri. (cate lp. . specialpentru 9. -'-pronumele interogativ. . (cate Ip. (pronume de politete) $ 10. (adjectiv pronominal nehotarat) . .=16p. (cate 1p. v-o. . locutiunea are rolul de complement circumstantial de cauza/de timp. . pentru inventar. Ip. (pronume personal) . aduce 0 nuanta semantica pentru alt adverb: yi astazi). nuanteaza aici 0 intreaga propozitie.Oricdrui individ trebuie sd-i pese de semenii lui. dovedeascd) lui De politete dumitale Demonstrative (vai de) acela (sa-~'i dovedeascd) aceasta 15xlp. propriii copii.pronumele posesiv. e. gerunziu. $ identic g. . 7xlp.Datorez profesoarei mele recunostintd. . . (prezenta) a multe (sauprezenta d. . !II ambele aparitii ale lui ~i fac parte dintr-o locutiune adjectivala cu rol de atribut adjectival (are ca regent pronumele alta).Irimit carp acelorasi studenti. pentru fiecare pronume corect asezat) B. . .proii~melenegativ.promirriele nehotarat. (Gratie ). ~ I-am trim is copilului 0 carte. pentru morfologie.

·. a.morfologic.locutiuni prepozitionale construite cu acuzativul: fata de.. a. locul dumitale.complement circumstantial de timp (ex.pronume personal de pcrs. relative ~i interogative se poate adjectiviza. 2x2p. iar In P]> in pozitia de complement indh' rect. integrate simultan. 4 1. negative. feminin. 0 carte ca asta nu ma intereseazd . pronumele relativ compus ceea ce.·. 80 inaintea.=4p. . singular. potrivit.) dent)._. . 8. pentru analiza) 2.esl?()n4~p.prepozitii construite cu dativul: datoritd.. desi pot aparea in constructn echivalente cu gemtivul (obtinute analitic.. introducanq" subordonata). articulat cu articolul hotarat enclitic -lor. A luat-o la fugd.. desi pronume1e reflexiv si eel personal pot aparea si eu regent substantival (ex.intelegi ceva -. . conform. constructia cu genitivul este . con/or".:WJ1~i~ii. constituie singur 0 parte de propozitie: complement direct. (lp..so~l (ca~tea alor ~e! / alor no~tri).complement 'circumstantial de loc (asa-numitul "dativ locativ". Prin acord. rezulta di te (crezdndu-te) este reflexiv. . pozitie care impune substantivului student cazul dativ. nu vei inainta niciodatdl/ spre ceea ce-ti inchipui2/ca e$ti3J. ~ d. dedesubtul. cdnd md gtindesc la viaia-iy. It Din context. . B. numai reflexi~l. Ieri si-a cumpdrat doud cdrti. ~i b. gratie. ele nu functioneaza ca adjective. c. . De remarcat cele doua variante de constructie (ambele corecte): cea prepozitionala iprezenta a multe sparturi) ~i cea cazuala tprezenta multor sparturi). De retinut ca. are rol de relatie. forma atona. =: 81 . cazul dativ (cerut de prepozitia conform).poslblla numai la. .. nu formeaza singur 0 parte de propozitie. .:. genul feminin nr.~. si nu personal.( . constituie singur 0 parte de propozitie: atribut adjectival. inte. . adjcc~' tivul oricdrui preia tot cazul dativ. Testul nr. _ prepozitii construite cu genitivul: asupra. Pot fi indicate si alte functii sintactice: . ~i" nu pentru concurs) etc. a sters-o d:n tara .iar. 9. Se vor daexemple_pentm~sar. impotriva.' verificabila prin posibilitatea dublarii: si-a impus siesi. De retinut cit. dintre pronume.. deosebirile privesc valoar~a specials ~e "acuzativ neutru" ~i situatia sintactica: nu ocupa. <% Trebuie remarcat si fenomenul sintactic de dublare a complementului indirect: i exprimat prin forma accentuata de pronume personal (lui) si anticipat prin forma neaccentuara de reflexiv (-~i): sa-~i dovedeascd lui. pentru exemplul: Dau explicatii oricdrui student mi le cere.1..•. 1 -in constructia: Rdzi / de ce intelegii/..complement circumstantial de mod. cdnd md gdndesc la viata-mi. indirect (se poate exprima atat prin substantiv. in cate doua sau chiar trei propozitii. 0 stngura carte . _ .. a. y • • ~~ .. -in constructia: .. . rol de parte. ce~e invariabile (ceva.complement lOx2p. De exemplu.. trimitere de ajutoare sinistratilor. ~mtr~ nehotarate. p 2' se integreaza In pozitia de subiect.c()r. proped~. azi. Pentru posesiv. . ex. 0 POZ1tie sintactica de parte de propozitie. trimitere de ajutoare acestora).. plural. Suntem contra lor).. .. cat ~i 2 in PI (in P2. c·.< nimic..nu are. 5.' ceea ce se integreaza atat in P2 (unde are numai rol de relatie..c~~. b. a.. il). Astfel. TcitaI2=10p. pronumele negative nimeni. a tot). impreuna cu. Ne-am intors fn vederea acestuia.=4p. a III-a. realizabil numai In cazul substantivului. c..atribut subtantival (sau pronominal) in dativ (ex. De retinut ca nu intreg inventarul de pronume nehotarate..-._ dupa modelul urmator: S-a purtat conform asteptdrilor. $ De observat statutul relativelor. avand functia de complement direct . cat si in P3 si in PI (in P3. introducand subordonata.:•• 7 ·b. de propozitie. identic c.c:c""·· . plural. ...). in plus.articol nehotarat. . singur. orice. .. prepozitia de fiind ceruta de regentul verbal din PI)' I'll De observat ca reflexivul din constructia cu gerunziu (crezdndu-te) ocupa g pozitie sintactica de sine statatoare (vezi si 5. iar in PI' cu rol de complement indirect.. .t . pentru feminin singular nominativ. as fi mai pro. dovada cea mai clara 0 eonstituie nerealizarea acordului. am mari rezerve). . reflexivul ocupa 0 pozitie sintactica proprie de complement indirect..~ 6. 7. cu ajutorul prepozitiei a: contra a orice. intra in structura subiectului . Am intdlnit-o chiar ieri . exprimat pnntr-un substantiv.: asteptiirilor = . ci se include ca element component in structura unei locutiuni verbale ~i a unui verb. a. acuzativ. se asterne drumuluiy.complement circumstantial de relatie (ex. a ceva. ca manifestare a fenomenului sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta". adica pentru forme care exprima mai multi pose. relativulsi interogativul cine nu au ~iS . Trimit jieciiruia carti). . dar cu roluri diferite.complement circumstantial conditional (ex.se va. Trimitstudentilor carp.t« 10. lp. 2p.··c. f~i dau ghiont unilE ..0 b.t ~die9~iy~I~_. in to~a~i~tea lui. cat ~i prin pronume. . Am ajuns tnaintea acestora). . ._:.nume predicativ (ex. tot).' forme de genitiv. si.:· ·. in privinta alor tiii.=20p. Sa se observe. ex. relativul ce se include atat in P . dar este imposibila la singular (cartea=alui tau). Cdnd is-au descoperit hotiile. in PI' are rol de complement indirect. pentru exemplu.complement circumstantial de scop (ex.-. grarea sintactica a grupului nominal oricdrui student atat in P 2' cat si in PI: 'in'. A. prepozitia spre fiind ceruta de regentul vei fnainta). .numeral cardinal cu valoare adjectivala. Aici.. 2x2p. curol de nume predicativ al copula~ tivului esti. 3. nu au flexiune pentru genitiv.

a.pronumereflexiv. d.=4p. cazu1 dativ. deosebirea de forma este urmarea postpunerii adjectivului demonstrativ) g. c. Ne (intrebiim)pronume reflexiv. forma de masculin singular. dativ singular.pronume personal. 0 propozitie neanalizabila. a. indirect. pers.a ll-a plural cazul acuzativ. deci rara autonomie morfosintactica..un fragmentdetext estc. ~tribut adje?tival. genitiv singular feminin. (lp. compl. indirect d. masculin sing. direct. sing.auxiliar al perfectului compus. se acorda in gen si caz cu regentulfete. numar ~i caz cu substantlvul elevului. atnbut adJ. h.. a II~-a. identic 4. identic 4. pentru valoare. acesteifete . (cartea) lui Ion artlcol hotarat proclitic pentru genitiv.auxiliar al viitorului. sing. identic 4. vind si maine . identic exemplul antenor. dativ.pronume personal. atnbut adjectival. se acorda in gen. nu are autonomie sintactica. pers. iinplicit. I. forma atona. imi (impun) . a III-a singular ~i plural. ca valoare si ca functie.pronume personal.ord~ in gen ~i caz cu substantivul feminin acuzativ).. atnbut pronommal in dativ. forma atona. (in cartea) ei .v pr?nom~nal relativ.Bucovina) . 2x2p. pentru pers. (lp. lp. desi subiect. intra in componenta formei verbale compuse. forma atona. dativ. b. atnbut adjectival(identic exemplul anterior. 3x2p=6p. cazul acuzativ.identic 3. pers. Ciirui (elev i-am dat eartea?) . se ac. (cartea elevului) aceluia . nu apare dedit ideea rdzbundrii. numar ~i caz cu substantivulfete. nu formeaza singur parte de propozitie. a II-a plural cazul dativ. e. dar nu stiu sigur. pentru valoare si analiza morfosintactica.pronume personal.pronume personal.in genitiv. forma neaccentuata.=4p . pe:s.morfologic. autopirnica (adica. (in eartea-) i . pers. deoseblrea provme din"philtra postpusa: e. pc care 11urmeaza imediat.=4p. g.Din text lipseste un. numar si caz cu substantivul elev. 2x2p. f. deosebirile privesc valoarea acestui dativ (aici. forma atona. . fetei acesteia . Ne (pare bine) . intra In structura fonnei verbalecompuse. c. atribut pronominal genitival.pronume reflexiv. functia de complement indirect.adjectiv prono~nal demo~str~tiv.e. intrand In componenta locutiunii verba1e si. I. invariabil.A..adjectiv ~ronomlnal relativ. atribut pronominal genitival. Poate 0 fi venit chiar ieri. numar ~I caz cu substantivul elev. Vii trimitem ajutoare . h. Ne (doare) . atnbut adjectival. forma regionala pentru pers.=4p. i. I pl. genitiv.adjectiv pronominal demon~trativ? se acorda in gen. atribut adjectival.adjectiv pronominal demonstrativ. atribut pronominal genitival. functia de complement direct. compl.morfologic. I. compI. b.=6p. pers. singura.identic cu exemplul anterior.morfologic. deci dativ.interjectle.adjectiv p~onomi.ectI:val. i. ZX2p. se acorda in gen. 3x2p. forma atona. a predicatului). provenit prin conversiune accidentala. g. Vti pleacd bdiatul . a II-a plural cazul acuzativ. 0 sd. indirect. 01 ce frumoasd te-ai fdcut! . de atribut pronominal In dativ). "i s-o pdrut ": "ei s-o pregdtit" (TD . intra in structura atributului substantival genitival lui Ion. functia de complement direct. Lipseste un . restul. sta in cazul dativ. identic 4. vii" .pronume personal. Vii pierdeti timpu! cu nimicuri . pentru exemplu) 8x2p.0" din text . deosebirea ?e forma provine din topica posesivului fata de regent. (fetei) mele .auxiliar al prezumtivului.adjectiy pronominal interogativ. Vii intalnesc zilnic prin Cismigiu . in gandu-vii mdrsav. direct. 4. se acorda in gen. (Dau cartea) ciirui (elev are nevoie de ~a) . Nu vii dati seama de situatie .pronume reflexiv. dar nu pot fi sigur . pers.pronume personal.·(acestei fete frumoase) a mele . posesiv.substantiv.adjectiv pronominal posesi~. atribut adjectival.=16p. forma neaccentuata.=6p. 5. I pl. f. (cartea) acelui (elev). 3x2p. deci rara autonomie morfosintactica. pers. Poate 0 fi venind chiar astdzi. 2x2p. poate constitui. . imi (convine) . dativ. un "dativ posesiv") si functia sintactica a dativului (aici. forma atona. pentru exemplu)' 9x2p. deci rara autonomic morfosintactica. b. h. se acorda in gen. (in cartea) sa . 83 .pronume demonstrativ de departare. f.=18p. I plural.pronume pers~nal. compl. Vii impuneti numeroase restrictii alimentare .identic cu exemplul antenor. Vii considerati cei mai destepti din clasd .nal. semnul substantivizarii 11constituie articu1area si asezarea In pozitia de subject. valoare de "datlv posesrv . intra in structura fonnei verbale compuse. folosit pentru a se desemna pe el insusi). acuzativ. a. c. forma atona. pers. numar ~i caz cu substa~tivul elev. deosebirea este de valoare si de situatie sintactica (aici. (cartea) lui . pers. forma arona. Ip. compl. care. (Mii intreb) ciirui (elev i-am dat cartea) -: adjecti. complement indirect. (cartea) aceluia . a III-a singular. pers. atnbut adjectival. a II-a plural cazul dativ. neintegrata sintactic. c si d..

difera cazul si functia (genitiv. atnbut adjectival. @ prietenei . . (Ip. I. i. 2x2p. ca atribut adjectival. ca atribut verbal.:a. Dragu! (meu prieten a dispdrut) .adjectiv. iar. . se acorda in gen. intranzitiv. pentru analiza) 2x2p. mterpretabila atat ca gerunziu neacordat. cazul vocativ. Dragu! (meu prieten. cat ~i ca personal. (0femeie) pliinsii.~ . se a~orda l~ g~n si cazcu substantivul nebunei (feminin. subiect. sintactic. fern.=9p. singul~r.acuzativ (ce. genitiv.identic exemplul anterior. .verb conj . Gerunziul suferind (din un bdtrdn suferind) are 0 forma neconcludenta. atnbut adjectival. . d~tiv. sing. numar si caz cu substantivul. numar ~l caz cu substantivul prietenei. C. preia articolul substantivului. (eu impun . atribut verbal. . l. A A ~ A • 3x3p. 'irui.ei impun) ~i neexprimarea subiectului. plecarea nebunei mele de priet~nii . atnbut substantival genitival (determine su?stantlvul plecarea!. forma atona.pronume reflexiv. cazul nominativ.personal. . forma atona. masc. articulat cu articolul h~tarat enclitic -I. @ lui . B.acelasi tip de ambiguitate in exemplele: fetei acesteia _ elevului aceluia. cazul vocativ. cat si ca pronume demonstrativ in genitiv. Date fiind omonimia 1 sg. nearticulat. pe~s. se acorda cu substantivul. j.. * complement de agent (Elevul de care ai fost ajutat este fratele meu). pronumele imi po ate fi interpretat atat ca reflexiv (este solutia propusa in rezolvare). . Intrebdrile ce Ie-aiformulat sunt interesante.. TotaI8=lOp. pentru fiecare ambiguitate) 6. 7. a III -a sg. Ip. a III-a. complement direct. '. fern.substantiv ingenitiv (determma substantivul plecarea).. intranzitiv. genitiv. avand ca regent un substantiv eel insusi in genitiv). atnbut pronornina l genitival. (jemei) suferinde . sin tactic.+lp. Ip. sintactic. . * complement circumstantial de timp (Ziua in care I-am cunoscut a fost de neuitat). Functii necircumstantiale: ill subiect (Elevul care a reusit primul esteJratele meu). atribut adjectival.Iecturi e-al ~ atribut pronominal genitival (Elevul ale cdruilecturi le-ai apreciat este fratele meu).Ne(-am pierdut averea) . functia sintactica rarnane aceeasi.in ?en. Ambiguitati morfologice: c. . provenit din participiu. I pI. se acorda in gen. numar si caz cu substantivul prieten. Total 7= 18p. Dumnea!ui (imi cere) . provenit prin conversiune din adjectiv. ca atribut adjectival (cate 2p. I. 85 . .adjectiv calificativ antepus.adjectiv calificativ antepus... @ nebunei .pronume personal.. k. genitiv. atnbut adjectival. '" mele . cat ~i ca gerunziu acordat. Solutie: a.datlv. k. plecarea prietenei mele nebune. e.' modul gerunziu. sing. valoare de "dativ posesiv".adjectiv.adjectiv pronominal posesrv. sing.adjectiv calificativ. rara functie sintactica. pe~s. a. atribut pronominal genitival). pers. sintactic. predicativ (tiumai moduteste 'n'epersonal si nepredicativ). predicativ (numai modul este nepersonal ~i nepredicativ).substantiv provemt pnn converslUne. ~ nebune . atribut verbal. . (un bdtrdn).verb conj. (0 femeie) pliingiind . vocativ. ~ complement direct (Elevul pe care fl ajuti este fratele meu). suferind . 11I. atribut adjectivaL I. d. se ~corda in gen si caz cu substantivul vere.substantiv. modul gerunziu. pers. nominativ. = 3 pl.. atribut adjectival. acuzatrv.< mele .=4p. atribut substantival prepozitional (are ca regent substantivul nebunei) b. mele= adjectiv pronominal posesiv. se acorda in gen.. iar.=2p. masc. pers. ~ complement circumstantial de cauza (Am si uitat vorbele din cauza ciirora suferi). atnbut adjectival. 8. genitiv).=9p. . B. ca atribut pronominal genitival. a III-a:. atribut pronommal m.acorda. " <:'I l-am apreciat mult . Functii circumstantiale: * complement circumstantial de loc iScoala lJ1 care am invdtat nu mai existdt.=4p. I.pronume de politete. unde demonstrativul poate fi interpretat atat ca adjectiv acordat postpus. provenit din gerunziu. iar.pronume personal. pentru recunoastere. A. revin) .adjectiv pronominal posesrv. v A • 3x3p. atribut substantival genitiva~.'l complement indirect (Elevul despre care ti-am vorbit este fratele meu). @ de prietenii . atribut pronominal in dativ. personal. gemtrv. se. plural. f?rrna atona. o complement circumstantial de mod (Modu! 'in care procedezi este umilitor). dativ.substantiv. s~ ac?rda m gen ~l caz cu substantivul prietenei. ~m ~dje~tlv. <:'I I-~u venit pdrintii . ti-am scris) . @ complement circumstantial de scop (Treburile pentru care at venit sunt urgente). 84 l.~t de prepozitia de). preia articolul substantivului. (cartea) dumnealui . valoare de "dativ posesiv". b.. Dragul (meu. numar si caz cu substantivul. iar. pers. a.pronume personal. atribut adjectival.

Trimit lucrarea profesoarei mele. Testul nr. complement direct.. 0 wid pe colega mea extrem de supiiratii.: .5p.forma regionala (obtinuta prin caderea lui v.Le trim it alor mel ajutoare. Distinctia alb este obligatoriu contextuala (calitatea de numeral cardinal apare numai in opozitie cu alte numerale sau in contexte adjectivale de tipul: singur. 86 1.. vei crede :_ verb predicativ. acuzativ. 2xl.)omphnnent direct (determina gerunziul nemaiavand). personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). incorporeaza si adverbul mai). Si alte functii pot fi aduse in discutie: @ Ca functii necircumstantiale.complement de relatie. Deosebirile privescmodul si persoana: indicativ prezent. forma atona nu si prin substantiv (este valoarea de "dativ posesiv" a dativului aton al pronumelui personal sireflexiv). a II-a sg.'/I ii (frigi pielea) . modul indicativ. atribut pronominal in dativ. poate indepli~i num. 4.complement sociativ. Plecarea alor mei m-a nemultumit. a III-a. 3 2p.acuzativ. nemalavitnd . Se potalege si alte prepozitii si Iocutiuni prepozitionale: multumitd (pentru dativ). Prin acord. apare un adjectiv pronominal relativ propriu-zis. forma arona de acuzativ. . 5 5x2p. in exemplul: Dau cartea cdrui elev are nevoie de ea. complement instrumental (A reusit in viata faciind eforturi). tranzitiv. (ce) zice . de exemplu: Am reusit grasie alor mel . la mare. intranzitiv. n 2x2p. care stau in nominativ.verb predicativ. pers. ii cauta. Ai mei au plecat.. pers.=6p. complement indirect. .aIII-a. atribut verbal (Ma impresioneaza un copil pliingiind). complement instrumental. dativ. Intreaga 1. I. Asa se explica aparitia unui subiect in dativ. .complement instrumental etc. unde ocupa pozitia de subiect. face parte din constructia infinitival a relativa ce ztce).. a). forma atona.. Elevul gratie ciiruia am reusit. complement direct.auxiliar al viitorului (vczi 1. personal. inapoia (pentru genitiv). . am sa ajung . dativ.=4p. ..=IOp.verb predicativ. b. apare un adjectiv pronominal relativ-interogativ. pozitie care lmp~ne cazul dativ substantivului elev. contra. a II-a sg. personal.=6p. 10.verb copulativ. conj. care subliniaza valoarea cantitativa). conj.din. pers. modul infinitivprezent (Tara marca a. pers.011sl1 uctie aparc In pozitia unui I.a. g. a II-a. c. a II-a sg. Ma gandesc ee-l vor alege). vei ajunge . a III-a (in a).arii 1. vezi. 3x2p.t. a. Elevul cu care am facut excursia . 2. 2. $ Ca functii circumstantiale. b. cu privire la. B. modulindicativ. timpul viitor. 2p. tranzitiv. forma negativa (cu prefixul ne-. .). Construit cu prepozitii ~i locutiuni prepozitionale.Pentru gerunziu: 1. <~o[nicn. genitiv. Un omonim gramatical: inuilnesti zilnic . 8. atribut pronominal prepozitional. neregulat.Gdndulla ai mei ma tulburd. 2. cat despre. * De observat. dativul apare ~i la adjectivul relativ cdrui. Totall:=14p.. Este nominativul. a II-a (in b). a III-a. a III-a pl.·Diferenta dintre cele doua constructii este rezuItatul fenomenului de inversiune sintacticd. personal. unde ocupa pozitia de complement indirect. 7. A. 3. A.. ~i alte tipuri decomplemente circumstantiale (Elevul in privinta cdruia aveam indoieli . Calitdtile lucrdrii mele sun! extraordinare. s-a construit un mare hotel. complement direct (Aud tunfmd). atribut adjectival. nominativ. caci provine din transpunerea in vorbire indirecta a unei propozitii interogative. Exista specii de atribut pronominal realizabile numai prin pronume. acuzativ. deasupra.'/I De observat ca in exemplul: Ma intreb cdrui elev . . modul gerunziu. x 87 . complement circumstantial de timp (sau de cauza).. timpul viitor.auxiliarul vei si inchider~a grqplllui vocalic). intranzitiv (in contexi). pers. ajuta~ma sa ies din tmpas. in loc de. fenornen care antreneaza si 0 modificare a raporturilor sintactice: subordonatul devine regent. timpul viitor.. 5x2p. 5.=lOp. avand functia de subiect pe langa verbul predicativ -i (variants scurta a lui este "existii'). integrarea grupului nominal cdrui elev atat in subordonata. subiect. In text apar: i8 ii (cduta) . 3. in timp ce in exemplul: Dau cartea ciirui elev .dativ. subordonat. 6. (ajutorul) fagaduit .tip de vii tor alcatuit cu auxiliarul a avea + conjunctivul. dar imperativ.verbpredicativ. Pe lfmgii ai mei.pronume personal.. modul indicativ. sg. - Lucrarea mea este bine apreciatd. atribut pronominal genitival. valoare de "dativ posesiv". 2p. pers.pronurne personal. ~at si in regenta. iar regentul. . nume predicativ si element predicativ suplimenLd1 (Mil gdndesc ce va ajunge. .participiuadjectivizat (comportement specific participiului). conj.. personal (numai modul este nepredicativ si nepersonal). Draga mea sora.9. 10. Total general=200p. complementcircumstantial de loc etc.l-am intdlnit pe ai mei pe stradd. tranzitiv. . in afard de (pentru acuzativ).r. pers. Nu se vor analiza d-voastrd ~i ce. conj.eroase alte functii sintactice. subiect (Se aude tuniind).=3p.. a III-a. 3. conj.

(n-)am ce sti. Vezi locutiunea verbala: a nu-si crede ochilor si urechilor. c. tranzitiv. (De-lat sti. 9x2=18p. $ a crezut . nu ne-a pta cut deloc). a II-a sg. 2p . . 3. I. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ ce. element predicativ suplimentar (llconsider prea tacut). complement de cauza (De arsd ce era. tranzitiv. sintactic. intra in structura .=lOp. intranzi~iva.forma de participiu. identic a. * In text. b. 7. copulativ impersonal intranzitiv. pentrndiateza. articulat cu articolul hotarat enclitic -a. b.uprip~i neciijip . d.pent~~n. si-a schimbat regimul in tranzitiv. predicativ. diateza activa pronominala. a III-a. predicativ impersonal intranzitiv. d.conj. deci intranzitiv (constructie arhaica). (£ In limba literara actuala. predicativ personal intranzitiv. predicativ personal intranzitiv si reflexiv. a. facand parte dintr-o locutiune verbala: locutiunea in ansamblu. exprimatprin verb predicativ.ii·taifjtiind.forma de supin.verb copulativ. indicativ.. complement indirect (sau de cauza).predicat verbal. cri refl:xiv obligatoriu. numar si caz cu regentul ajutorul (cazul acuzativ). fiira autonomie lexico-grarnaticala. 5. {incearcii)sa stii. gazduire . atribut verbal tDorinta de a reusi este imensdy. deosebirea consta in forma de mod si de persoana: indicativ prezent.}Xl9rfqsin~lictic. este predicativa. sintactic.<Lli~ll. substantiv feminin. personal. b. Total 5=22p. predicativ personal intranzitiv.ne. face parte din complementul circumstantial de timp fnainte de a fi jagaduit. .forma de participiu s-a substantivizat (are ca maroa de substantivizare articolul demonstratrv). * crede .doua participii substantivizate (marc a de substantivizare 0 constituie articolul demonstrativ).. predicativ personal intranzitiv. exprimat prin verb impersonal (in context. timpul prezent. pentru exemplu) Pentru infinitiv: 1.infinitiv lung substantivizat. 6. pers.verbul a crede este lipsit de autonomie lexicala ~i gramaticala. smtactic. A. vei sti. de jagaduit . lp. e. predicativ impersonal intranzitiv. plural. a. pers. dar ne placea). A. fiind jagiiduite . cazul acuzativ (cerut de prepozitia pentru). conj. pers. c. a fi jagaduit . 4. conj. are rolul unui complement indirect.predicatverbal. b. se acorda in gen. a. a). 2. 3. 88 89 . a. sintactic.formei verbale compuse de infinitiv perfect (unde fi apare ca auxiliar al perfectului infinitiv). atribut adjectival (vezi ~i 3. complement de timp (lnainte de a pleca. f. predicat verbal. a. (poti) sti. (cate lp. 5.participiu adjectivizat. personala. 5x2p. e. modul indicativ. ai sa stii. se construieste cu 0 subiectiva). 81! se crede . predicativ personal tranzitiv. Doua aparitii ale luifagiiduit: iii de fagaduit . este un complement indirect (determine verbul intranzitiv ne-am sdturatv. functii comune cu ale adjectivului: 1. intranzitiv (in context. modul imperativ.forma de supin. diateza activa. substantive masculine. 2. 4. . 4p. c.(vreau) sa se fjtie. a III-a. substantiv feminin. cazul nominativ B. nume predicativ (Miincarea este prea arsii). pers. cu se devenit mardi a acestei diateze). a III-a.5. a III-a sg . subiect (Nu se poate spune cum e mai bine). 8. exprimat prin verb predicativ. a III-a sg.predicat verbal. formeaza un complement circumstantial de cauza. cousuuiudu-se cu acuzativui (a crede pe cineva). _ ® erede . 4. celor (cate . complemente indirecte. vei ajunge (mare si tare) -verb copulativ (vezi 1. sin tactic.a) 5x4p. d.. diateza activa. g. unde este pasiv). e. fagaduit . a III-a sg. sg. (ce) e . introdus prin locutiunea prepozitionala inainte de.. personal. a). vezi alte patru functii sintactice. B. rabdarea .2p. complementconcesiv ilf (Neavand 0 sdndtate bund. dativ. complement instrumental. copulativ personal intranzitiv. este un complement circumstantial de relatie. diateza activa pronominala. Stii teevar). formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ multiplu mare si tare. si tot a reu~it). timpul perfectul compus. $tiutu-l-ai '(afjade hain?). h. complement indirect (Este gata de a renuntay. complement de relatie (De arsa. cazul acuzativ(cerut de prepozitia cu). pentru functie.forma de participiu intra in structura gerunziului pasiv (unde fi este auxiliar al pasivului). era ami. anuntd-mdl}. cele fiigaduite . diateza pas iva (varianta reflexiv-pasiva. nu-si crede ochilor ~i urechilor .=20p. exprimat printr-un pronume relativ invariabil. complement de mod (A intrat fdra afacezgomot). nearticulat. introdus prin prepozitia de. Pentru participiu. sg. a crede apare construit cu dativul.infinitiv lungsubstantivizat.predicat verbal.

ca forma de perfect compus. diateza activa. sintactic. locutiuneaeste la modul conjunctiv prezent (lipseste marca sa). .' . b se limiteaza la constructia cu un complement indirect (Ia intelegereay.. inlocuit. iutreo pozitie de subiect si. . c. a. timpul viitor (avea. diateza activa. forma negativa.predicat verbal. c. dezagregd. 3.virgula a substantivului compus Harap-Alb indica prezenta cazului vocativ. d. a. 24p. deci imposibilitatea acestuia de a primi determinanti proprii. diateza activa. a. cu un complement direct.predicat verbal..' e.complement circumstantial de mod.(am) fiigiiduit . realizat printr-un supin (de terminat). n-are sii reuseascd . realizat printr-o constructic infinitivala relativa (CtI' s« fac(f).element predicativ suplimentar. a. poate fi adusa si forma fi de dativ. cheltuieste /cheltuie.Celetrei exemple au in comun. personal. c priveste statutul tranzitiv al verbului. exprimat prin verb predicativ. a III-a sg. to Se pot adauga ~i alte functii ale gerunziului: . crednd.. va transpdrea. $ In ce priveste functia sintactica a gerunziului din text. pers. indrumd. lipsit de autonomie lexico-gramaticala. are (de terminat) . apare ca auxiliar al viitoru. construit. lips it de autonomie lexico-gramatical a. aibii parte . A). predicativ.identic a. sa aibd. din componenta constructiei infinitivale relative en-am ce olti) sau din constructia cu verbul a putea (pot! olti). . insemneazd! "a pune un semn. valoare . 7x2p:=14p. ar umple. prezent. Dea Domnull.morfologie. b pria ~. cu valoare de imperativ. $' de recunoasterea participiului din componenta unei forme verbale inversate ($tiutu-I-ai). predicat verbal. ddinuie. B.predicat verbal.imperativukir. conj. pers. neregulat. se vor compldcea.. . sa puna capdt. . . b. a compdrea. Total general=l Ssp. B).lui). a9aza. pers. 10.=12p Total 8=22p. asocierea cu indicativul prezent. to N-au fost incluse forme le (celor) asupriti si necdjiti. ' ' e. B). a II-a. (lp. b. b. g . b. realizate. 4. 91 a 7x2p. ~ de recunoasterea conjunctivului variabil din componenta formelor verbale compuse (ai sa $tii) sau din constructia cu regente verbale.forma de participiu. exprimat prin verbul a apuca. {imp . a. ~re (doud case) . regim oscilant (tranzitiv si intranzitiv). predicativ. deci cu functia de complement indirect: ti trimit 0 scrisoare. se construieste cu un subiect personal si un compl. punctuatia este singurul element distinctiv: separarea prin.n-are(ce sefacej-: predicat verbal' ' diferenta fata de. modul indicativ.complement circumstantial conditional. . pers.nume predicativ.. sg. d.diferentaatade cprif veste natura impersonala si intraiizitiva' verbului. indicativ. rara valoare posesiva. imperativ = 3 sg. fnfatigeaza. c.complement circumstantial opozitional. semnificd". Scrierea cor e c t a depinde: '" de recunoasterea infmitivului din structura fonnelor verbale compuse (vei sti. Total 9=28p. personal. n-au fost incluse nici fonnele rdbdarea si gdzduire. inseamnd' "reprezinfa. conj. (nu) meritd (sa faci efort). a lua notite" vs.. se chinuieste / se chinuie. lp.. deosebirea priveste exprimarea subiectului si a pozitiei de complement de loc. formeaza.~J?~ceq~Cfl. implicit. personal. (sau pl. .realizat substantival (case). fie exprimand timpul "cand nu mai avea ce zice".). forma negativa. prin propozitii introduse prin relativ. sintaxa) 6x2p. d. . a III-a sg. Se construieste cu un complement direct. exprimat prin locutiune verbala (a avea. Constructia intranzitiva a lui crede (crede + dativul) este un fapt sintactic arhaic. a IV-a. de-ai $ti). . se include in structura looutiunii).. singur.predicat verbal. functioneaza ca auxiliarlsemiauxiliar). ne speriaserdm. dar din motive diferite lipsa de autonomie morfosintactica a lui avea. de remarcat ambiguitatea semantica: posibilitatea de a-l interpreta fie exprimand cauza "pentru ca nu mai avea ce zice". 1» A. C~onlc:ntarU 1.!y~1J!ll..Qonj. de loc. deosebirea fata de a. aiei. n-are(ce s~fnt4mplaJ .element predicativ suplimentar. fara autonomie lexicogramaticala. Se constmieste cu un subiect realizat pmtr-o constructie infinitivala relativaIce se fntdn:pla). deosebirea de a.=14p. deoarece participiile s-au \ substantivizat. '" N-au fost incluse infinitive le din structura fonnelor verbale compuse (vei ajunge. exprimat prin verbul a reusi. care sunt lipsite de autonomie morfologica. . indicativ prezent (forma rabda). n-av~a s~ apuce . in limba actuala. creeazd. A. Ca omonim morfosintactic. B. veste forma negativa si natura determinantului (vezi 9. 5. lipsit de autonomie Iexico-gramaticala. . alcatuieste predicatul verbal. 0 forma de viitor in trecut (avea. 90 . identic a.. 9.complement circumstantial de scop. I. de 0 constructie tranzitiva. diateza activa.modul indicativ. f. decarece infinitivele lungi sunt substantivizate (vezi 8.Q(! lipsavirgulei indica asezarea aceluiasi substantiv.complement circumstantial de exceptie.complement circumstantial de relatie. . c. intra in structura formei verbale compuse de perfect c?mpus. vei crede). '" Se pot aduce ~i alte functii pentru infinitiv: . Se construieste cu un complement direct. diferenta priveste valoarea verbului (aici. va zdcea. a III-a.0 weal. fi cduta. Bea edt . va tdcea. . f. Se construieste cu un complement direct . Data fiind omonimia 2 sg. a III-a sg. fiind si semnul asocierii cu . g. tranzitiv.modala") si natura determinantului (vezi 9. . tranzitiv. 2. b. aici.

la origine. neacceptate de normele literare actuale.~'i' h.este personalii~'ri . 'lY rabdare. -eazd. predicatul verbal.. Pentru e. pers.. 9. d) de cele Tara a~t~nomle.) ZItIa de complement direct: personal (in a).. daca forma cele este interpretata ca: pronume demonstrativ de departare (similar aparitiilor din: cele care .. ~:_Re~i. zicd .e ~ar::e . va transpdrea. repetate in cadrul unei tautologii.rmafiigiiduit a fost discutata si la verb (vezi 3. ~~o. $ de cuncasterea tendintei actuale de extindere a constructiei reflexive si la alte impersonale: se meritd. cheltuieste/cheltuiei ~. tranzitiv (in context). cu pronume in acuzativ). in romana. I. <i Testul nr. diateza activa.- ~ g.verb predicativ. predicative. diateza activa. a III-a.• • . predicativ. a II-a: a complacea.' . . timpul prezent. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv te devenit maroa a acestei diateze). f01~ele de infinitiv lung sunt discutate si ca tipuri de conversiune. va zdcea.b. numai modul este nepersonal. personal.. fnfaMeazii. predicat verbal. in cazullui a insemna. timpul prezent. a III-a. si b se reduce numai la tipul de pronume care ocupa po. fie cu statutul de participiu independent (I? c). pentru morfologie. singur. a privesc modul si timpul verbului: modul indicativ. conj. c. b~ ?eosebirea dintre a. care. . personal. 3. '* este Impersonal.. giizduire . <'" es~e~ copulativ. I I ! I.predicat verbal.=lSp. timpul prezent. tendinta avand drept rezultat constructii reflexive neacceptate de norma sintactica literara. modul conjunctiv piez€nt(lipse~te marca sit). tela. ajuns 0 durere). a zice . a transpiir~a. a).. 1). obliga.•. fie ca formant al locutiunii (g). . diateza activa. sunt posibile douai mterpretan: e'.. conj. se pare. fie cu eel de forma inclusa in structura modurilor ~i a timpurilor compuse (m ~a. Alegerea constructiei / formei corecte depinde: <Il> de recunoasterea infinitive lor din structura formelor verb ale compuse (viitor: se vor compldcea. de cunoasterea faptului ca inventarul de variante literarf libere este mult diferit in DOOM2 fata de DOOMl (de exemplu. . exceptand prezenta marcii de conjunctiv sa ~i valoarea...zItle smtactica distincta ~I.. @ Sa se distinga utilizarea personala si tranzitiva din e de cea impersonala si intranzitiva din d.toriu: sensul "a parveni" se actualizeaza numai in prezent" reflexivului.'. conj.este copulativ. DOOM2 diferentiaza prin flexiune cele doua omonime: insemneaza' vs. a II-a sg. tranzitiv (folosit absolut). formeaza predicat verbal. conj. se intdmpld. It!. predicat verbal. timpul prezent. modul conjunctiv. 93 92 . iar. ai face .dativ posesiv" ("urfX:hilQ{$i oC. a II-a sg. porta obhgatonu ca adjectiv.a II-a sg.verb predicativ. a zdcea. personal. se stie etc. a III-a. pers. fie ca auxiliar (e. in structura caruia nu apare sufixul -eazd. intranzitiv (in context). cu valoare de imperativ. creeazd. sa dai . <!. !® de recunoasterea "principiului morfologic" din ortografia romaneasca.i:" accepta vanane uoera pemru pers. ~dmJta~d un subiect perso~na (Ion ajungdndy. Astfel. creeazd..verb predicativ. dar conjugarea a III-a: a umple). diateza activa. se construieste cu un complement indirectj Jar pozitia de subiect ramane nelexicalizata. . " o y?.''. tranzitiv.diferentele fata de 1. sa zicd . deoarece.$ Tre?uie deosebite formele de participiu..stinga folosirile predicative ale lui ave a (a. I I I ! 8. din co:uponenta formelor yerbale compuse.jI de recunoasterea formelor populare de conjunctiv deie. zi . . diateza activa. intranzitiv (fiind reflexiv obligatoriu. construindu-se cu 0 propozitie predicativa. dupa modelul: se cade. predicat verbal. pers. formand. cele din. Sa se di. ocupa. Form~ ~~i " fac. a tdcea. i. c".).In lingvistica romaneasca . inseamruii]. . 1 ~l 11 pI... Jil. DOOM2 nu mai . data fimd valoarea de "dativ posesiv" ("copilul. a predicatului. devenind un componeni obilgatoriu al acek. predicat verbal.hilor:sai''). ai face. este. te mdntuie . a III-a.. n~ face p~rte. din components gerunziului si a prezentului..j. dar reflexiv (in b).. neregulat. maroa a diatezei reflexive. a II-a sg. se com-i. se scriu crednd. s~a. personal. cea propusa in rezolvare. modul conditional-optativ.. ' 10.din~~ctur~ v~rbului si. B. a ill-a sg.:~ 1. . a.verb predicativ.este impersonal.. WlllHl "Vi"'''''' fiind ne speriaserdm. construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa ai neva':'. fnfiiti$eazay respecta componenta morfologica a cuvantului.verbe cu morfologie identica. pers. modul conjunctiv. ie . == b. $ de re~cunoa~terea vanantelor literare libere acceptate de DOOM2 si marcate.5p. . $ Sa se retina natura de auxiliar (unii lingvisti il considers semiauxiliar deci ell pierdere partiala a autonomiei lexico-gramaticale) a lui avea din f. se cuvine. construmdu-se cu 0 subiectiva conjunctionala (sa-l stiu sanatos). (cate 1. pers. d. are rolul de atribut pronominal in dativ. respectiv.. pai~' tJCJP~ul. este reflexi:. a II-a sg. b. si ca tipuri d~ denvare (cu sufixul abstract -re) . obtinuta prin caderea lui v.e. A. beie §i a formei iotacizate sa puie. primind un nume predicativ realizat prin substantiv (a. a II-a sg. a III-a. persona le. O. conj.5p. modul imperativ (forma neregulata). s. modul conjunctiv.. IiU tdcea ~i conditional: ar umple). potrivit caruia grafia unor cuvinte tcrednd.verb predicativ. aici. rnal-IIlUll-J. sa ajungi . personal.. aici. timpul viitor (forma regionala. pers. pers. conj. ~ormea~~. pentru sintaxa) 9x2p. f~tay: atuncifagiiduitese comporta adjectival. pers. e2). diateza activa. dar sescrie asazd. . pastrandu-se intacta forma sufixelor: -dnd.a-ptall:O"L. 6 1. tranzitive. predicat verbal. 7. singur. prin semnul grafic [I] tchinuieste/chinuie. .... intranzitiv (in context).verb predicativ. personal.intorci ... conj. a III-a sg. predicate verbals. sau )..identic verbul anterior. nedeterminata. cu functia de atribut adjectival pe' langa un pronume. nu este de imperativ. lll~orporat intr-o locutiune verbala. de cele de sup in (din d si e1). devenit. "" de cunoasterea corecta a clasei' de conjug~re careia ii apartine verbul potrivit normei literare actuale (conj. aeeasta lucrare normativa. a IV-a.de la auxiliar). forum -~i ~ste unj... modul imperativ.

acuzativ + auxiliar al perfectului compus (ex. _ ce . Ia ce-o vrea $i plece mai repedel). 2p. pentru fiecare valoare. conj. grupate cu prepozitii) indeplinesc 0 functie de parte de propozitie: . . l-a trim is 0 scrisoare). intranzitiv. introduce 0 subordonata subiectiva.cdnd. = cum .vezi supra. . leaga doua propozitii principale.adverb relativ de mod. facand parte din doua predicate nominale diferite. predicat verbal. sau plural (ex. dativ + auxiliar al perfectului compus (ex. si. 2x2p. Ell Instrumente sintactice: _ Ia nivelul propozltiek apar prepozltli. sa. acasd. dar. <8. iar.trei conjunctii coordonatoare copulative. cum . iar .=4p. 2p. tranzitiv. singur. conjunctii subordonatoare.=13p.complement circumstantial de loc. pentru analiza sintactica) . sa.Ia nivelul frazei: apar conjunctii coordonatoare. in urmd . (cum) ·este . cum. predicatul verbal. Adverbe ~ilocutiuni adverbiale: acum.forma de conjunctiva verbului a lua.introduce un complement circumstantial de loc. dacd . modul indicativ. a II-a.interjectie. lp.prepozitie.$i..forma de pronume personal de nominativ-acuzativ. a III-a sg. b. a. formeaza. plural. intranzitiv. introduce 0 temporala. nu. 3. pronume si adverbe relative. introduce 0 subordonata completiva indirecta. a. sa. complement circumstantial de timp. introduce 0 modala. 3x2p.de acasd . impersonal (se construieste cu subiectiva).. inainte.forma de pronume personal persoana a III-a.lri·:desuP<')f!:lonare.a vre ~ verb predicativ. (cate 2p. .copulativ. Yaihane .. 13xlp.identic constructia anterioara. ce . 95 . personal. lp. TotaI3=14p.doua complemente circurnstantiale de loc..inainte.forma de indicativ prezent a verbului a lua. # @ Numai pronumele relativ ~iunele adverbe (eventual.copulativ. 2p. sa (zicd) . introduce 0 concesiva. de (acasd) . a. (elite 1p. 6xlp. si.. pe care 0 leaga de regentul intranzitivte silesti. dar . .. dacd. stabileste 0 relatie de subordonare la nivelul frazei. pers. este (sa dai) . care exprima raporturi de coordonare intre propozitii. cum._ copulativpersonal=intranzitiv: faritieaza"urrpredkaF nominal incomplet (se construieste cu propozitie predicativa).pronume relativ invariabil. timpul viitor (forma regionala). peste..adverb relativ de timp. a III-a. 2x2p. df'(41i face) crmjunctie subordonatoare nespecializata. legand propozitii de acelasi fel. ia (in text) . de.forma de pronume personal persoana a III-a. (ex. fiecare leaga propozitii principale. 2. . in urmd. b. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ asa. relatia de coordonare se stabileste intre 0 subiectiva si 0 medals). intr:millcapd propozitii subordonate.=l8p. Totall=22p. @ Conjunctii: si. (2p.. .predicativ.cum ~ complement circumstantial de mod.forma de imperativ a verbului a lua. pers. I-a intdlnit pe copii). leaga propozitii principale. ~i (inainte) . peste (pdcat) .' introduce 0 completiva directa. feminin (ex. formeaza predicat nominal impreuna cu numele predicativ cum. S-. stabileste 0 relatie de coordonare la nivelul frazei.-. (asa) e . si.acum . mai. care exprima rapQI1\. (ex. ~i. . pers. @ omonime lexico-gramaticale: .' Interjectii ~i locutiuni interjectionale: ia.conjunctie coordonatoare adversativa. introduce un complement indirect.conjunctie coordonatoare copulativa. . l l x l p== l lp. exprimat printr-un adverb relativ de mod.complement direct (al verbului tranzitiv ai face din subordonata).predicativ.identic. intranzitiv. formeaza..c:. asa. 3x2p.complement circumstantial de timp.daca. . 14p. Ia tot ce Ii se cuvinel). dacd.. s-(o intorci) . care exprima 0 relatie de subordonare.conjunctie coordonatoare adversativa. personal. 6x3p. . Total 4=29p.=6p.' @ Pronume relativ invariabil: ce. personal. Ea [pronuntat iaJ ne-a adus numai necazuri). leaga doua propozitii subordonate care au acelasi element regent (cu totul exceptional.=4p.prepozitie. iii . .•. a III-a sg. cdnd. @ Prepozitii: de.conjunctie subordonatoare nespecializata.=6p.doua nume predicative. a III-a sg. introduc cate 0 conditionala. intranzitiv. a Il-asg.vezi supra. sg. b. _ asa. pers. pentru fie care conjunctie coordonatoare) Bx l p=Sp. pentru fiecare conjunctie subordonatcare) 7x2p . . si . introduce 0 completiva directs. .=6p. ceruta de regentul tranzitiv ai face. ceruta de regentul tranzitiv a vre). Elevul ia 0 carte de pe masdy. cdnd . introduce 0 completive directa. exprimat printr-un adverb de mod. . sa(-l ajungi) . sa {dai) . pers. @ omofone: . sg. ceruta de impersonalul este.doua conjunctii subordonatoare nespecializate. ceruta de regentul tranzitiv nu poti. singur. 4. predicatul verbal. 2p. . in ruptul capului.i (in urmd) . md rag. personal.

intr-una .predicat verbaL (lp.eum . pentru cit nu s-au tinut de promisiuni .adverb de restrictie. a doua intensifica negatia. deci indeplineste functia de atribut pronominal in dativ. pentru fiecare exemplu. a: in urmd. 5.r dori alt fel de selectie decdt eel actual.milasecevdscrls: Vorbea intruna -lntr-una din zile. 5x2p.stabileste un raport de subordonare. 0 data . iar.stabileste un raport de coordonare copulativa intre doua propozitii completive directe. Numai astdzi am inidrziat . al doilea predicat esteeliptic de auxiliarul pasiv. 7. (cate lp. potrivit caruia un cuvant se deosebeste.conjunctie coordonatoare disjunctiva.forma de imperativ plural. 2x3p.adverb de restrictie + prepozitie + adjectiv relativ-interogativ. 6. pentru fiecare exemplu) ! ~ I II ! l ~ I ! i I I ~. "* S-a pregdtit destul de mult. este posibila insa si functia de complement indirect. Candva era tdndr si puternic . leaga doua complemente circumstantiale de timp. component al locutiunii conjunctionale odatii ce. intruna . valorile sunt urmatoarele: numai . rezultatele nu l-au multumit .. fiind 0 locutiune specializata pentru circurnstantiala temporala. iar. s-a pomenit cufamilia pe dap. * Sunt amdrdtd.auiiai sa.=20p. Vine ori azi. '" Nu vrea sd fie deranjat in timp ce-si pregdteste examenul. '" De butui seam a cd gresise . aici. pentru analiza) 5x2p. * Mi-a povestit fntreaga pdtanie de-a fir a par . de fel.prepozitia intru + pronume nehotarat.prepozitie + adjectiv interogativ. lp.Este de loc din nordul Bucovinei: ·Vino degrabiir~Degrabiifnare. numai ciirezultatula fostsub asteptdri . de loc .=lOp. c. $ Cu toate ca muncise fara odihnd. Sa te fntorcinumaidecat! . in ruptul eapului. are valoare posesiva. numai de cilt . (este) lncurajat -r-: doua predicate verbale distincte.stabileste un raport de subordonare. scrie-ti . defel .prepozitie + substantiv. graf~c. sg.Mdcar 0 data as vrea sd-l mai vdd. N-a venit dedit Ion . este preferat. * Mergea de-a busilea . de ciit . introduce verbul copulativ rdmdne.complement circumstantial de loc. a. TotaI7=12p.numeral adverbial. ciind va . 97 i . deloc . (cate 3p. Cuvantul ~t grupul omofon de cuvinte au valori gramaticale total diferite. forma atona. Vezi 4.complement circumstantial de mod. degrabii . nu poti sa revii .adverb de negatie + adverb de continuitate. ·Odata ee ai abandonat. numaideciit ~ adverb de timp (are si nuanta modala).stabileste un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale. " altfel . Pentru evocare aleg 0 datafericita din copildrie. TotaI6=20p.=6p. pentru explicatia fiecarui omonim) lOx2p. Toti guvernantii au fiicut promisiuni de crestere a niveluluide trai. Fii supus. decdt . exprimate prin verbele a prefera ~i a fneuraja la diateza pasiva. d~ ~ Ymbin_:rreib:ra omofona de cuvinte (deci cu 0 pronuntie l identica).adverb de mod. in al doilea enunt substantiv precedat de articol nehotarat.adverb conditional/de mod. ~tfthill'1~tf': un raport de coordonare adversativa intre doua propozitii principale. fiind 0 locutiune specializata pentru circumstantiala cauzala (lp. nu ai sanse de promovare. de grabd-: prepozitie + substantiv.adverb de mod. 2x3p. Ip. in enuntul al doilea. pentru exemplele date. pentru fiecare conjunctie) 2x3p.De cat timp lipseste? Odata obiceiul petitului era puternie.Ion nu mai merge la serviciu. 96 Grafia diferita se explica prin respectarea "principiului sintactic" din ?rtografia romaneasca.adverb de negatie. resultatul a fost altul oonjunctie neolo(!id.adverb de timp. maine .complement circumstantial de timp. Nu md sperii defel . Nu s-a odihnit deloc .prepozitie + substantiv. .=6p. Locutiuni conjunctlonale: $ Dorea nu numai sa md vadd. (in exemplul dat.=lOp.adverb de timp.adverb relativ de mod. or. El este altfel decdt mi-am imaginat . Locutiuni adverbiale: # tt vedeam plecdnd din ciind in ciind . ceruta de ciindva . 01. prima are valoare locativa ~i indeplineste functia de complement circumstantial de loc.:.stabileste un raport desubordonare.Cdnd va trimite artieolul cerut? o. altfel.adverb de restrictie. fiind 0 locutiune specializata pentru propozitia concesiva. nu mai . (cate lp. Total 5=40p. odata .Se intereseazd numai de cilt timp mai am nevoie. alt fel . ci sd-mi si vorbeascd .adjectiv pronominal nehotarat + substantiv. neavand rol de parte de propozitie. scrieti .forma de imperativ singular + pronume reflexiv in cazul dativ. pentru fiecare pronume si adverb relativ) timp + auxiliar al viitorului. pentru fiecare exemplu.complement circumstantial de mod. '" Se uitau de jur imprejur . 8.A~ dori alt fel de mdncare.adverb interogativ de (cate 2p. A.Este de fel din Ardeal. 0 predicativa.adverb de negatie. ca in exemplul: Scrie-ti zilnic in jurnal ce gande~ti!) b.= 6p.. pentru tipul de relatie).

se construieste cu un subiect postpus (0 carte)~i un complement indirect.adverb predicativ de mod de probabilitate. a II-a. poate (pleca) .predicat nominal. exprimat prin verb predicativ. 1. Sunt acceptate ambele interpretari.=10p.diateza activa pronominala. <I' Sa se observe antepozitia formei atone de pronume in cazul imperativului te mantuie.diateza reflexiv-pasiva (apare ~i semnul evident al acestei diateze: complementul de agent). e. exprimat printr-un participiu substantivizat in cazul nominativ.si substantivul ia. forma atona) ocupapozitia.se afla la limita dintre valoarea verbala (cu un subiect subinteles si 0 completiva directa) si cea adverbiala (construit cu 0 subiectiva). a. ~ Sa se observe valoarea speciala a persoanei a II-a singulur. conj. fapt care favorizeaza confuzia celor doua forme verbale.ci un conjunctiv. in acuzativ ~i dublu exprimat) ocupa pozitia de complement direct. iar pronumele reflexiv (aici. intranzitiv. lara functie predicativa. caracterizata prin postpunere (spala-te). Diferentele privesc diateza verbului ~i naturagramaticala vului 98 a reflexi- 2p. 2X5p. a III-a sg. Atentie la omonirnia formei regionale de viitor cu forma de infinitiv (n zice. in consecinta. sg. Argumente pentru natura verbala: selectia. b. li zice prostul clasei. a vre). (Ion se) stie (nevinovat) . conj. in dativ. 0 propozitie principal a. poate (sa pIece) . figura constand in repetarea unui cuvant in pozitii sintactice diferite (in cazul nostru. de determinant.diateza reflexiv-pasiva. intr-o propozitie concesiva si intr-o completiva directa). realizat prin infinitiv (rara marca prepozitionala a). c. c. nu este o persoana a adresarii. 2X5p. formeaza. este un complement circumstantial de mod (pe langa verbul pleaca). 3. trebuie (sii) . deoarece acesta este variabil dupa caz (cine . iar pronumele reflexiv (aici. Total 8= lOp. care. iar reflexivul. diferita de a imperativelor curente. pierzandu-si valoarea pronominala. Total lO=30p.=20p. Se stie (de cdtre toti) . personal. alcatuit din verbul copulativ este sinumele predicativ preferatul.=IOp. Are ca determinant complementul direct pleca. alcatuit din verbul copulativ este si numele predicativ multiplu harnic si inteligent. in context. se construieste cu 0 subordonata subiectiva.predicat verbal. este harnic !ji inteligent . se construieste cu 0 propozitie subiectiva. 99 .=10p. a devenit marca acestei diateze. forma atona.). ~ Nu trebuie pierdut din vedere ca unele dintre elementele invariabile selectate indeplinesc. are ca determinant nu un complement direct. poate (pleacd) . pers. implicit. 2p. deosebirea priveste sensul si constructia: sensul nu mai este modal. doua functii gramaticale. '&Atentie la conjunctivul rara sa. 3x4p. d. Total 9=32p. (19iJ pregiiteste (copi/ul) . ca structura. impersonal (se construieste cu 0 subiectiva) si: unipersonal.identic exemplul anterior. b. si nu un omofon. iar reflexivul (care poate fi dublat) ocupa pozitia de complement direct. Total general=273p.diateza activa pronominala. B. 2x5p.. motiv suplimentar de confundare in text . a. de complement indirect.fiind prezente impreuna in toate 'aparitiile. 4.=12p. constituind un omograf. poate (cil) . in textul dat. este cazul lui sa.predicat verbal. ci 0 propozitie completiva directa. (Ion se) cunoaste (pe sine) =diateza activa pronominala. verbul zi ca intranzitiv. pe langa functia de instrument sintactic la nivelul frazei. in dativ. in cazul nominativ. formeaza un predicat verbal si. trebuie (cii) . (ist) pregatefte (un ceai) .1 .. exprimat prin verb predicativ. poate (sa) . b. deoarece substantivullume nu apare in pozitia de complement direct. ci una cu valoare "generala".este preferatul . functii care. care. a devenit maroa a acestei diateze ~i intra in structura formei verbale.predicat nominal. cu valoare de "datlv posesiv") indeplineste functia de atribut pronominal in dativ.' . $ Sa se observe tautologia: de-ai face ce-ai face. iar pronumele reflexiv (aici. 9. a. se acorda in gen si numar cu subiectul (masculin. N-am inregistrat ca ornonim. a.adverb de mod de probabilitate. c. constructia cu un conjunctiv perfect si contextul general accentuand sensul de probabilitate. 0 propozitie principala. deci alta pronuntie. * Am considerat. '&N-am selectat sirelativul cine. b. simultan. indicativ prezent. iar reflexivul. ca in constructii de tipul: li zice Ion. indicativ. a aceleiasi conjunctii de subordonare (set) si posibilitatea de a aparea si in varianta reflexiv-impersonala (se poate sa fi plecat). '.. pentru a nu fi confundat cu imperativuI. 10.adverb predicativ de mod de probabilitate. Natura adverbiala se sustine mai ales semantic. pierzandu-si valoarea pronorninala. tranzitiv. singur. ci intr-una de element prcdicativ suplimentar. caci are alta silabatie (doua silabe). exceptand tipul . a.) . in text. 0 are si pe aceea de maroa morfologica a conjunctivului. a IV-a. carenu i'iiifi'esfeunirrfinitiv. prezent. iar. se manifesta coocurent. b. Se cunoaste (deja cine .cui).diateza activa pronominala. 5x4p. A. mpcrativului cu indicativuI. numele predicativ este exprimat prin doua adjective calificative coordonate copulativ. trebuie ~ identic primul exemplu. ca in cazul verbuluicorespunzator.

impersonal (In text.verb personal. ajungea. nedublata (Vine!on ori poate aparea . forma regionala (realizata cu auxiliarula. Momentul ciind va pleca se etc. a III-a singular. ® Forme de imperfect: umbla. predicativ. predicativ.prepozitie + adverb relativ-interogativ (sau adjectiv tiv) (in vorbire indirecta: Se intereseaza de cat cdstig. Modele.. predicat verbal. conj. voia.. cu un predicat nominal cu nume predicativ multiplu. 10. 100 4x3p. aceasta confuzie atrage si 0 grava greseala de segment are. conj. Sa nu se confunde utilizarea verbala cu cea adverbiala. modul conjunctiv. a III-a. singular. pasiv.=20p. timpul imperfect.verb personal. diateza activa._.. forma neregulata. ". cat ~i. a III-a. 4x2p. are valoare de "dativ etic". predicat verbal.. a II-a. timpul viitor. 0 functie de parte de propozitie. are sd cadii (rdu) . <?> de cat . pers. a Ill-a singular.verb personal. a III-a. predicat verbal. tranzitiv. pentru recunoasterea iii analiza fiecarei forme) "" •.+ infinitiv). voia . intranzitiv. ada . ". i % Conjllhctia6tsta. predicat verbal. in alternants . zi . A. fie cu valoare conjunctionala (invafa mai bine dedit fnvaf eu). modul conjunctiv. difera insa 101 . predicativ. predicativ. modul indicativ. conj.verb personal (in text. a fi chemiind . 9.atat In propozitie. cu forma atona de dativ.. singular. 7 1. a lII-a singular.blle$hi tela. diateza activa.verb personal. ada. <?> ciind va ~ adverb relativ-interogativ sau relativ propriu-zis + auxiliar viitorului (Nu stiu cand va pleca. devenit maroa a acesteidiateze). predicat verbal. tranzitiv. tranzitiv. se lungea. '". care variaza intre statutul de component al unor forme verbale. pers. a II-a. deci lara functie sintactica). Unele dintre cuvintele apartinand perechilor de omofone pot avea mai lexico-gramaticale. obtinut prin caderea lui v-. diateza activa. Model de analiza: zise . modul indicativ. forma negativa. In toate constructiile. tranzitiv. modul indicativ. predicativ. intranzitiv. pers... singular. a III-a. Din clasa adverbelor. cele de negatie si cele de continuitatenu indeplinesc.n fraza. forma arhaica (alcatuita din auxiliarul a avea + infinitiv). sa IlU nimereascii .verb (facepaite dintr-o expresie verbala). I plural. Sa nu se confunde cele doua predicate pasive. timpul prezent. ~".verb personal.]. diateza activa. pentru fiecare forma de imperfect) 10x2p. timpul imperfect.'.=4p. cu cea de atribut pronominal In dativ. timpul perfect simplu. diateza activa. timpul viitor. timpul imperfect. se inchia. predicat verbal. diateza activa. modul imperativ. predicat verbal. a IV-a. grafic."~' .'. timpul imperfect. a lI-a singular. pierzandu-se 0 propozitie.. pers. se intdmpla. se ie. Testul nr. conj. $ Forma de perfect compus: (.+. ~i eel de component cu functie tactica de sine statatcare: fie cu functia de complement (directsau indirect). prezent.tI I 4. ._.liza.. utilizat in vorbire indirecta. b.. a IV-a. se intdmpla. J. predicat verbal. nu in zile). timpul perfectul compus. cea predicativa ~i cea nepredicativa. tranzitiv (folosit absolut).. a III-a singular.c.prepozitie + numeral (Am terminat de invdtat intr-una. timpul viitor (realizat cu auxiliarul a avea + conjunctivul). predicativ. Forme de perfect simplu: zise. 7. se inchia.ti-)ai gasit. Cateva modele de analiza: umbla ..=12p. [. diateza activa. se ldtea. ' ... pers. I. se ldtea. personal. timpul prezent. forma atona de acuzativ. diateza activa. 'J 2x2p. I. $ Conjunctia ori poate aparea ~i singura. conj. b. modul indicativ. se intiimpla . a IV-a.. au fost discutate si analizate numai situatiile actualizate exemplele date.J. predicativ. neregulat. in care se include cu functii diferite: ca maroa a diatezei reflexive sau ca maroa a reflexiv-pasivului. rdspunse. conj. n-oi fi. dupa semnele punctuatie [. 2. pozitia subiectului ramane neexprimata). De observat ambiguitatea reflexivului. conj. in mod curent. pers. modul indicativ. modul indicativ. (ciite 3p. al doilea fiind eliptic de "U"H~a~l. tranzitiv (in context. predicat verbal. modul indicativ..verb predicativ.verb personal. . predicat verbal. modul prezumtiv.verb personal. modul indicativ.. predicativ. pers. 8. 1. avea ..verb personal. conj. Se intereseazd de timp pierd). conj. 3.. mai pot aparea: * dedit . precum si cele utilizari adverbiale. predicativ. diateza activa.-8p.'. intranzitiv. sa spun . a predicatului. a Ill-a. neregulat. a III-a. Grupurile: te duci. diateza reflexiva (pronumele reflexiv fi-. nu se capdtd. predicativ. (ciite 2p. . conj. reflexivul intra in structura verbului si. In afara acestor exemple. Total1=34p.verb impersonal. pers. . pers. diateza reflexiva (cu pronumele reflexiv se. conj. ca formant al acestora. implicit. n-avem a duce. a III-a. pers. ' '.. tranzitiv. tranzitiv (folosit absolut). '~. a HI-a singular. a II-a. 5. . B.. cuprindea. diateza activa..adverb de comparatie. gure. de an<l. tranzitiv. conj. predicativ. singular. a III-a singular. pers. singular.~ ~. intranzitiv (in context). se lungea. n-avem a duce= verbpersonal.'_. predicat verbal. fie cu utilizare prepozitionala (lnvata mai dedit mine). predicat verbal. predicat verbal. subiectul este inexistent). 0. nu scdpau.cu vorbirea directa). @ intr-una . '_'._. predicativ. pers.:. pers. apare.$i Forme de viitor: are sa cadd (rdu). avea.tii riurmii intre prb]Jozili'isaurntre nivelul frazei sau al textului. modul indicativ.

verb pmonal. lp. '» In primul grup. dupii viinat . reflexivul are statut obligatoriu. predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ). se ldtea. (cate 2p.ic:a. . a. conj. Total 6=60p. intranzitiv. varianta reflexivpasiva (in: se capata). 3x2p. ci cu regentuI poate (ca particularitate de constructie a acestui regent). . I.rolul reflexivului: .atribut verbal: 0 femeie suferind este 0 imagine tristd.complement circumstantial de mod (A in tra t fara a face nici eel mat mic zgOlnot).verb personal. a fi chemdnd . cu valoare de "dativ etic" (vezi ~i 1). a IV-a.auxiliar al perfectului compus.=4p. complement circumstantial de timp.copulativ impersonal (Este uti! sa cunosti acest nou program).element predicativ suplimentar: 0 simt chinuindu-se. diateza activa.maroa a diatezei pasive. * In al doilea grup.rumCli modul. diateza reflexiva (cu marca reflexiva trecuta inaintea regentului putea). dar nu e sigur. intranzitiv. 4x2p. intranzitiv.=4p.maroa a diatezei reflexive. Tara autonomie morfosintactica. fiind precedat de regentul putea). pentru analiza sintactica) 7x2p. . .copulativ personal (Cartea imi este utilii). .adjectiv pronominal nehotarat. trebuia sa te gdndestiy.verb autonom. predicat verbal. .se intiimpla pozitia subiectului apare 0 subordonata subiectiva conjunctionala. . . 2x2p.=20p.complement oiroumstautiul instrumental: Si-a [/ljJll(itu~it lulind medicamente.subiect (Nu-mi este usor de spus asemenea cuvinte). fiind obligatoriu pentm sensu] contextual al verbului (in: te duci. are sa cadd (rdu) . pentru functie. . . pentru statutul fiecarei forme de reflexiv In acuzativ) 4. . a fi chemiind .lJlergiind . corelativ al propozitiei concesive. a.complement circumstantial de timp (Piina a te decide. (a-lsi inchipui. (cate 2p.complement de relatie (De stat. 103 .auxiliar al viitorului arhaic.st tot a reusit. deci intra in structura verbului. 5x4p. . giindeste-te bineJ). desi nu intra in structura verbului. n-avem a duce .adverb de mod. (ele) tot (nu scapau) .complement direct: Simt adiind 0 boare de vdnt. mcdul supin. modul gerunziu. .=14p. c. nu are functie de parte de propozitie. aici. respectiv a predicatului. (ti-)ai gdsit . complement circumstantial de scop. 7. tranzitiv (folosit absolut). pentru supin: . se intdmplay.doua verbe lipsite de pozitia slntactica a subiectulul. are sa cadii (rdu).. diateza activa. . Pentru infinitiv: -subiect (Nu se poate spune edt a suferit). (a-si) inchipui ~ verb personal.auxiliar al viitorului. 2p.preg. conj. n-ai cum sa-l ocolestiy: d. predicativ. 5x4p. este nepersonal si nepredicativ). 2x2p. con} a III-a. . . ~ Alte valori sintactice ale lui a fi: . 2x2p.=8p. fura functie de parte de propozitie: b. modul gerunziu(face parte din constructia gerunziala absoluta Si mai mergdnd ei 0 bucataj.=6p. Alta valoare: pronume nehotarat (Crede tot ceea ce i se spune). '" Alte valori morfologice ale luifi: . de conj.predicativ impersonal (Cdnd este sa se intdmple necazul. 6. . 2x4p.=4p.complement indirect (Este aptd de a-si reluastudiile). (2p. Tara autonomie morfosintactica. pentruexemplu) 4x4p.nume predicativ (Suferinta lui este de neimaginatv. atribut adjectival.auxiliar al perfectului conjunctiv.complement circumstantial concesiv: Neinva!iind mai nimic. cu sens activ.complement indirect (Se pregdteste de plecat in strdindtatey.=20p. dar mi-e urtit pe fntuneric).conditiona~ infinitiv (Peate sa fi venit. . in 3x2p. tot (mestesugul} .verb personal.=8p.~.complement direct (Terminii de rezolvat fnaintea tuturor). Inainte de a fi refuzat postul. de con]. prezent (lipsit de marca a. avea (un mestesug) ~ verb de sinestatator. ziimbind . A$ fi venit dacd stiam. personal. . intranzitiv. se lungea. care. . predicat verbal. se inchia. as mat sta. predicat verbal.=16p. 5x4p. -'-numepredicativ(Dorin!a noastrd este de a giisi intelegerey. modul infinitiv. seie. are forma de infinitiv. complement circumstantial de mod. fara autonomie morfosintactica. Tara autonomie morfosintactica. 2p. nu are rol sintactic autonom. ci a devenit marca a diatezei reflexive.ajungea (la stele) . . predicativ. predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ). 2p. (n-)oi fi .verb personal. A. b.=6p Total 7=29p. reflexivul. conj. pentru morfologie. a IV-a.auxiliar al prezumtivului. a IV-a. tranzitiv. Grupurile: ti-ai gdsit. a II-a. De observat ca se grupeaza nu cu infinitivul.auxiliar al pasivului iSolutia este aplicatd in tratamentul cancerului). Pentru gerunziu: .tjY{r. complement direct. predicativ (modul este nepersonal si nepredicativ). 8.~20p.

si.~lJ0iliar regional al viitorului pentrupers. un fapt de natura terminologies. " valoare finala (Vino de-mi cumpdrd medicamentelel). eire.+2p. b. pentru fieeare forma diferita) lOp.eompI.. tot. n-. 2p. nu. sa. hai. (da~g/ ~. ~ifi) + gerunziuI. 5p. introducand parti secundare de propozitie. ® De observat viitorul arhaic (n-avem a duce). " articol demonstrativ. & prepozitie din components unei prepozitii eompuse (jara de) si a unei locutiuni adverbiale eu valoare superlativa (asa de lesne). varianta obtinuta prin caderea lui v-.II prepozitie: n-avem a te duce de mana. D. apoi "narativ". de mod. pentru fieeare semiadverb) (2p. si nu smtactic. sa.+2p. de timp. CU. pentru statutul de prepozitie. 11 x2p. eire. alcatuita din doua auxiliare (a. '3' adverb de mod de intarire (daca n-oi fi §i eu acolo.a. $ conectori textuali: si .leaga parti de propozitii si propozitii de acelasi fel.4. . nu ocupa 0 pozitie de sine statatoare. lp. eu valoare de "dativ etic". (pentru rolul in marearea relatiilor) $ conjunctll subordonatoare: dacd. ai vedea cd te-ai 10. iaca .. TotallO=27p.!> (1. (pe) acolo .din auxiliarul va.compl. numai. cd. in structuracaruia se include infinitivul. $ Atentie la omonimia formei regionale de viitor si a celei de infinitiv (a da). ® valoare conditionala (De-at veni mdcar 0 data. .. de cuprindea pdmdntul in brate. atunci .leaga fraze si fragmente ale textului.=9p.compl. Hai si tu eu noi). de loc. . prin posibilitatea dej. in constructia ti-ai gdsit. irifr6ducanCl'pfopozltii subordonate. cu.c. de. in.compI. pentru exemplu) . eire. de.compl. asa de tare . (2p. 2p.pierdere" a unui predieat.i narativ"· " intra in componenta ~nei locutidni adjectivale (alta bdzddganie Iii mai Iii). eire. eirc. la Creanga. inaintarea naratiei. 105 104 . dacd. Mai speciala este forma de prezumtiv prezent. eire. neintegrata sintactic: b. . mama dracului locutiune interjectionala. de timp." . si. -. maio atunci . stabilind legatura intre fraze. . forma compusa. altfel spus.stabilesc relatii de subordonare In propozitie. cum (l-a fi chemind) . la. @ prepozitie cu valoare modala (miroase a paine calddy. niciunul nu este la diateza activa pronominala.+2p. de mod (eu regent subinteles). Total 9=34p. numai. inainte .# prepozltii si prepozitli compuse: fara de. adica un verb care admite un subieet personal si care nu se construieste eu un nume predicativ. predicate verbale. 0 pocitanie de om (primele introduc complemente. <:If conjunctii coordonatoare: dar.auxiliar al prezumtivului. decdt. (lp. circ. De observat ca niciuna dintre fonnele atone de reflexiv din text nu au independenta sintactica sau. intr-un text de factura populara. Total general=270p. . De deosebit intre calitatea sintactica a verbelor (verbe personale si predicative) si calitatea de moduri nepersonale si nepredieative. De aeeea. b.compI. si. 'ill n-avem a te duce . de loc. (semladverbe) diu (are sd-ti caddt . i~i pastreaza aeeste earaeteristici de constructie si daca apare la un mod nepersonal (infinitiv. pentru fieeare noua valoare.. 2p. pe.compl.element predieativ suplimentar. e cunoscut sub numele de _. de ajungea eu mana la luna'). verbul apare fie la diateza reflexiva.doua interjectii integrate sintaetie.stabilesc relatii de subordonan!'in Trai~. mai. a. sg. forma populara si regionala (rochia a noua). * valoare concesiva (De piatrd de-ar fi fost. supin sau gerunziu). generatoare de mari confuzii. si tot nu putea rdmdne indiferent). a. dar. cu. cu. dacd. de. # eonj~~ctie coordonatoare copulativa. '. scdpau de ddnsul. Cu Cunetie sintaetica Fiirii Cunetie sintactica unde(te dud) . 2p. (lp. = 1. nu " si . @ artieol genitival (carte a profesorului). reflexivul.compI. de loe. de. asa se lungea de grozav.riarativ". cd. cdnd . . 3. 5. 9. oare. dupd. din. in. un verb personal si predieativ.(din auxiliarul viito~l~i va). eire. tnselati. ultima introduce un atribut). (1p. dar care poate genera mari confuzii. de mod. eire. la. obtinut prin caderea lui v.B. asigurand. ca. la. fie la diateza reflexiv-pasiva. ~i nu conjunctivul. pentru eel de conjunctie) mal sus . '/ " eirc. pentru fieeare adverb eu functie sintactica) 9xlp.. si do ar. dupd. de timp. obtinut prin caderea Iui v. numai in arc se inchia tot mestesugul ~i puterea omului). fie propozitii de acelasi fel (Ochila se ie dupd Harap-Alb ~i pornese tuscinci fnainte).=22p .compl.a III:a. ~ & conector textual. Astfel. ca in limba actuala. legand fie parti de propozrtie de acelasi feI (ex. asa de grozav . '3' a fi chemdnd . 2. are rol stilistic.compl. de. pe sub. " conjunctie subordonatoare consecutiva (asa se ldtea de tare.prepozitie devenita maroa a infinitivului. de mod.

Pentru fiecare mod nepersonal. trecand la diateza reflexiv- fuI7). Pentru P1 . $ De remarcat grupul adverbelor relative: unde. cazul dativ.solutia b. complement de exceptio. element predicativ suplimentar.ngarolul de parte de propozitie. Testul Dr.pronume personal. iar in P 4' ca parte de propozitie.. Al doilea "ceea ce". pentru supin: atribut verbal. se include in P 2' unde indeplineste functia de subiect. sunt posibile si alte valori: auxiliar al perfectului compus. recunoasterea devine subiect (ca urmare a schirnbarii statutului regentului. Solutie: b. tat apare si ca semiadverb de continuitate. care si-a schimbat diateza. 4p. introduce subardonata atributiva. 2p. .. 4p.subiectul predicatului impersonal nu se pare este realizat prin partea de propozitie "complexa" a fi 0 umilintd. a sili . a. 0:.=6p 2p. atunci cand impune direct cazul acuzativ (este neascultdtor ca tine). . care . cu rol de subiect (al predicatului e a .infinitiv. si-a schimbat functia sintactica din subiectin complement direct (traim ceea ce). ciind...subiect exprimat prin pronumele relativ compus ceea ce. In P 2 . forma atonal complement direct (al infinitivului a supune. Solutie: subiect. un subiect de pers. 2. care se afla la diateza activa pronominala).1. il au ~i pe acela de relatie. 4p. sunt posibile ~i alte functii sintactice. ca orice reflexiv complement direct. data fiind omonimia cu semiadverbul de restrictie (n-a venit decdt el).pronume relativ. cazul acuzativ. dar ~i ca semiadverb de continuitate sau de repetitie. a II-a sg. 3x5p. atribut adjectiva1. ca orice participiu. I.de restrictie (daar.=4p. pe Hl. Pentru P2 . Valorile din text si numarul de valori cerut suplimentar nu epuizeaza lista extrem de bogata a omonimiilor morfologice si lexico-gramaticale caracterizand aceste forme (de exemplu.infinitiv... in anumite conditii gramaticale. pers. pentru fiecare subiect din Pj) 2p.6. b. pentru infinitiv atributverbal. forma regionala. pentru gerunziu: complement indirect. Solutie: b. 2. De exemplu. complement opozitional.. si anume: . care..de intarire (~i). cat si conjunctional. .participiu (se comporta. .-. in cazullui a. 107 106 . . presupune identitate de referent cu subiectul. pronume demonstrativ semiindependent.de negatie (nu). De observat ca trasatura "impersonalitatii" poate avea manifestari sintactice diferite: fie di verbul nu admite deloc pozitia sintactica de subiect (vezi I-a fi chemdnd cumva). complement conditional. {~De observat valorile semantice diferite ale adverbelor: . d..subiectul constructiei infinitivale a fi a umilintd este realizat prin verbulla infinitiv a supune.A te supune cuival/ care nu e dedit fiinta ta inaltata21 nu mi se pare a fi a umilintd! I.=lSp. vezi testu12. dar ~i cu rol corelativ. inexistent Ia celelaIte adverbe cu functie sintactica.. singular. Pentru deciit intervine ~i fenomenul de ambiguitate. complement indirect. 1. cand impune direct cazul acuzativ teste mai bun decdt mine). cum.+2p. TotalII=16p. 4. interjectie. ~ apare si un subiect neexprimat al infinitivului a supune. ehiar si predicat (in uncle utilizari). dar a carui asezare nu este in P 4' ci in P3' unde are si rol de relatie. U. a II-a cu valoare "geneiala". In. la nivelul frazei. apare ca morfem de gradare. prepozitie pentru marcarea analitica. . (fntemeiat) pe drepturi . de exemplu.subiectul se realizeaza ca propozitie subiectiva (subiectiva P 2). (cu valoare "generala").. 4x4p. pers. numai). singular. element predicativ suplimentar etc.> apar doua subiecte exprimate.subiect inclus (am vrea). ~ Atentia la statutul lui ca si al lui deciit.punc- 3.pronume nehotarat compus.de interogatie (aare) etc. d. cuiva . pentru marc area relatiei concesive. In PI -i!. ".icand introduce 0 propozitie cornparativa (situatia din text). nu ceea ce am vrea31 sa sefi intamplati/.lstarie se cheamdl/ ceea ce s-a intdmplat cu adevarar/. intemeiat . la nivelul propozitiei.•• pasiva. te .subiect exprimat prin pronumele relativ care. 3X2p. 8. cu rol de nume predicativ (al copulativului e).subiect exprimat. prepozitie neologica asociata cu un numeral. 2. pastrand acelasi statut de element inclus in doua propozitii: in P 3' numai cu rol de relatie.pronume reflexiv. cazul nominativ. . ~.. fie ca accepta aceasta pozitie. care. De observat ~i ambiguitatea unor semiadverbe: mai.sili). Total I=28p. 9. complement de scop. alcatuita din copulativulla infinitiv afi si nurnele predicativ umilintd. a refuza . mi . introducand subordonata P3. . 4. I. c. 7. Pentru P 4 . un subiect al verbului predicat si un subiect al infinitivului. 3.=16p. a relatiei de genitiv. forma atona. Solutie: complement direct.. ambe1e semiadverbe de cornparatie: ca poate functiona ~i prepozitional. Pentru P3 . dedit poate functiona atat prepozitional. cazul dativ. adjectival)." co . . 8 I. 4p. prezenta acestuia este sugerata de aparitia reflexivului te (a te supune). dar 0 realizeaza ca propozitie subiectiva conjunctionala sau ca mod nepersonal. complement indirect. (cate 5p.

m. . exprimat printr-un pronume nehotarat compus... 5p. si anume: * (a se) fine . a III-a.v~fl&hIl gupatru ~orme flexionare. genul neutru. e mai bine .!n ceruri nu se poate tine nicio socoteald' I de ceea ce sunt datori a-si da oamenii unul altuitr/. complement de exceptie. subiecte de pers. alcatuit din: . 4p. $ e om .nume predieativ. pers.verb personal. nearticulat. $ subiectul infinitivului este exprimat prin substantivul oamenii. alta data s~~inteles: ~ subiectul verbului predicat este subinteles. forma negative. nominativ. _ om . It un predioat tranziti v este inloouit de unul lntranzhlv. 2. contextual. exprimat prin substantiv. sg. pers.numele predicativ rdu (vezi V. ~ datoria si idealul se transforma din complement direct multiplu In subiect multiplu. <$> 108 109 . (nu. a IV~a. a IV-a. VI. grupul datoria si idea lui devine.=10p.pronume reflexiv.copulativul ji. 2p. 4. singular. morfologie. feminin. . fi riiu . comun. 3.= 12p. exprimat prin substantiv. eazul nominativ. sing. In P 2: subiectul este inclus (mdresti). forma arona. se exprima printr-un substantiv (provemt pnn co~verslU~e din adverb).verb copulativ.. 1. lipsit de mar~a a (fiindca regentul este a putea). In p 2' apar doua subiecte ide. 4p.. de pers. ~ grupul decdtfiinta devine. conj. devenind maroa a diatezei reflexive. it mai bine . la a carer "subintelegere" trimite prezenta reflexivului complement direct te (vezi supra.predicat nominal impersonal. 3. modul indicativ. it apar si doua subiecte neexprimate ale infinitivelor a (te) crede. nearticulat.la~l re~~nt: putea. realizat prin infinitivul a crede. Om in adevdr bun e numai acelal/ care ar ji putut ji rau21 $i n-a jost3/.predicat nominal cu nume1e predicativ subinteles. tranzitiv. alcatuit din: it e . b. a II-a. _ e . personal. dar eu alte caracteristici sintactiee: personal ~l tranzitrv. morfologie) 4p. a IT-a (cu valoare "generala"). predicativ. care este la diateza activa pronorninala) . ill ar fi putut .. (a fi) rdu . 2). sg. sg. ifl. copulativ. (2p. precum nu se tine seamii florii de mirosul ei sau soarelui de lumina3/ pe care 0 riispa. inaceste noi conditii. Total IV=40p. sintaxa. 5x4p.. 4p. in oricare interpretare. exprimat prin infinitiv.=8p. 5p.exprimat prin adjectiy:_calificativ. neregulat. nu are autonomie sintactica. subiect multiplu (vezi si realizarea acordului)..o data expril~at. realizat ca parte de propozitie". artieulat eu articolul hotarfit enclitic -a. neregulat.complement direct. de pers. rv A te crede maimare e totdeauna ma/binede?:a. unul al predicatului propozitiei Yar celalalt al infinitivului. a. (2p. gradul comparativ de superioritate. w socoteald . prezent.nume predicativ. TotaLHl". fie ca este interpretat ca pasiv (0 constructie pasiva devine.nume predicati v pe langa verbu~ c~pulativ la infinitivji. exprimat prin verbul ~ p'utea. exprimat prin infinitiv Tara marca a. 3. avand ace..subiect(cerut de verbul impersonal se poate). . 2. data fiind particularitatea de constructie a lui putea.. a III-a sg. 1). .). ~e~lt de verbul impersonal nu se poate.subiect. exprimat prin substantiv in nominativ. difera numai timpul si forma: perfect compus.complexa". articulat cu articolul nehotarat proclitie o.nume predicativ. 1. 4x4p.predicat verbal. sg.nde:jte4/. diateza activa. deductibil di~ subiectul infinitivului care Ii urmeaza. perfect. cu valoare "generala". lit l. Modificari: ill se introduce un nume predicativ (nu e altcineva). forma atona. analiza sintactica) V. fata de primul copu~ lativ (e). 5p. (a se) spune . exprimat prin adverb de mod. (a ji) 0 umilinta-« nume predicativ al eopulativului la infinitiv. este alcatui~a di~: . 2p. .=16p. a III-a.. apare exprimat numai verbul copulativ. 4.a grupul sunt mdrite este interpretat ca predicat nominal.53. 2x5p.complement direct al regentului tranzitiv ar ji putut. riiu . a II-a (cu valoare "generala"). nominativ. pers. cazul acuzatrv. $ unpredicat tranzitiv este inlocuit cu unul intranzitiv. nominativ.subiect al infinitivului impersonal. 2p. sintaxa) 2x4p.pronume reflexiv. lipsit de marca a..p. sg. intranzitiva). (a) face . intranzitiv. sg.se (pare) . Total V=37p.acuzativ. In PI: Oil apare un subiect exprimat: este subiectul predicatului. gradul pozitiv. a II-a sg. (a) te (crede) . conj. nominativ. ~ n-a fost (rdu) . intranzitiv. caci are ca regent pe a putea. masculin. modul conditional. a Ill-asg. 1. e) dedit fiinta . 4. la infinitiv prezent. exprimat prin substantiv. se acorda in gen ~l numar cu subiectul (masculin.. comun.=20p. (cate 4p.ntice.complement direct (are ca regent i~fini~ivul tranzi~iv face_). feminin. In P apar doua subiecte exprimate. morfologie. impersonal. a+j3=8p. complement direct (al infinitivului. (2p. 3x4p. conj. cazul acuzativ. <x.predicat nominal. pentru fiecare modificare) 2x4p. precedat de adverbul de restrictie decaf rara functie de parte de propozitie.t a te crede mai mic! I: mdresti In acelasi timp datoria si idealul tiiu2/.=8p '. pers.

dispar trei propozitii subordonate. i~i pierde. pers. # complement indirect: Ion este demn de numit in aceastd functie. de mirosul.=4p. 4.=24p. * un atnbut verbal (avand). exprimate prin substantive in dativ. reiacomplementul antepus pe care.=l6p. deci exceptia dela regula de constructie a complementului direct. b.identic cu prima aparitie. pierde valoarea pronorninala. _ cazul. prezenta prepozitiei de.acuzativ. lOp. . face parte din structura locutiunii verbale si.subiect indus de pers. caci locutiunea verbala a line seamd. al do ilea.Solutia: b.sunt eliminate componente recuperabile semantic (vezi copulativul e) si se introduc sinonime si~tactice \conjuncti:u! este inlocuit eu infinitivul).doua complemente indirecte. (lOp.complement indirect (determina adjectivul datori). * nume predicativ: Suferinta este de nesuportat. cazul dativ.complement direct (determina verbul tran~ltIV nu mantuiey. fiecare-si zice2j cd esti in stare'/ sa-~ indeplinesti si singur'/.solutie b. con]. ca maid a reflexivului (cu valore impersonala). fiind !nlocu~te ~u partt de propozitie echivalente. ~ (nu) se (tine seamd) . a III-a sg.=15p. cazul acuzativ. vm.. (cate 4p. . complement indirect Calinfinitivului. I. . forma atona. capacitatea de a avea subiect. . 6x4p. Total VIII=45p •. 2. exprimat prin verb personal. se explica prin integrarea acestui pronume relativ ~i in P l' predicatul din P 1 fiind eel care selecteazaaceasta prepozitie (se tine seamd deceva).~p 2x2p.dispar elementelc de relatie specifice frazei (pronumele relativ care si conjunctia subordonatoare sa'). diateza activa pronominala. 2x2p. . 1Op. impreuna cu 111 . pers. 110 5p. pentru fiecare subiect) . elementpredicativ suplimentar (Mri gdndesc ee-l vor numi). neutru. 4. In p2 _ subiect exprimat prinpronumele nehotarat atdtia. nearticulat. exprimat prin locutiune adjectivala.. a predicatului. Cdnd faci un lucru bun! I. 2. Solutie: a. primul este neutru. exprimate prin substantive in acuzativ (caz cerut de prepozitia de). In P 4' subiectul este subinteles. (a-)~i (da oamenii) . 3x5p. 1. complement . sg. In text. * 4x4p. .+2p. apare cu functiile: subiect (care) si complement indirect (despre ce). 3x4p. Total VII=50p. devenind maroa a diatezeireflexive (cu valoare impersonala). (esti) III stare .este complement direct in P 2 (are ca regent infinitivul ada). neregulat. @ numepredicativ (Mri gdndesc ce va ajunge mai tdrziu). Exemplu pentru solutia a: Elevul este inviua: sa gdndeas. 2x5p. aldoilea.florii. inseamnd acela gata oricdnd a te fnviita si avand oricand st despre ce sa te invete. ada . singular. . d. de lumina .. care este la diateza activa pronorninala). articulate cu articolul hotarat enclitic.direct. @ 0 (rdspdndeste) .lnvil/iltvr de oament inseamna acela// care e gata oricdndi/ sa te fnvete3j si are oricdnd'/ si despre ce sa te fnvete5j I. soarelui . prezent. sens activo 3.~16p. (cate 2p. . 2p. Solupa 6 SoIutia 'Y a. conj. IX. 8x2p.=lOp.douacomplemente indirecte. ! VII. in constructie irnpersonala. pentru explicarea modificarilor) lOp. 2. fiind intranzitiva. Total VI=54p. . 3.~p. . de invdtat . predicativ (numai modul este nepersonal si nepredicativ).c~. 4x4p.. articulate cu articol hotarat enclitic. feminin. modul infinitiv. .. primul este feminin. In p5 _ subiect realizat ca propozitie subiectiva (vczi subiectiva 7 sa n-o mdntui).In P3' subiectul este inexistent.subiect exprimat prin pronu1Tlele nehotarat fiecare.=l2p .pronume personal. a II-a (cu valoare . forma atona. astfel in cat inforrnatiasemantica global~ rarnane 11eschiinbata. tranzitiv. la 0 faptd rea insd. si anume: * un atnb~t adjectival (g~ta): <t> un complement indirect (a fnviita).~16p. nominativ. atdtia se gdndesc' / ca poti obosii/ si ar fi pricat7j sa n-o mdntui8/. ~• In P . "generaHi").nume predicativ. pentru fiecare subiect) ?l (nu) se (poate) -pronume reflexiv. P se transforma din propozitie de sine statatoare intr-o consiructie infinitivald relativd (vezi infinitivul lips~t de ma~e~ ": fnvata)' urmarea sintacticaeste pierderea unei propozitn ~l transformarea ei intr-o parte de propozitie "eomplexa": un complement direct. exprimat prin su~st~ntiv co~un. tranzitiv (folosit absolut). implicit. pentrunoua forma. (ar fi) piicat . fee 5p. formeaza. a III-a. Explicatie: ~ pe care -este complement direct in P4.: singular. 4.' ~. modul sup in. * de ceea ce . exprimat prin verb predicativ. $ subiect: E periculos de folosit acest aparat.pronume reflexiv. Solutia 0. a III-a pl. 3. feminin.. nominativ. masculin.nume predicativ.=20p. e inviitat 4p. 1. forma atona. 2.+ 1Op. Alte functii sintactice: *' complement direct (Ma gdndesc ce sa citesc). sg. personal (numai mo~ul este nepredicativ si nepersonal). 1• I'n P l P3' P4' P6' P8 . pers.

II.n. modul indicativ. cazul acuzativ.predicat verbal. a II-a.verbul copulativ ar fi.apdra) . care este la diateza activa pronominala).. . exprimat prin verb personal. de altfel. dar cu rol de parte de propozitie in subordonata. De observat caracteristica de constructie a complementului de exceptie. de aceea.=15p. ca nume predicativ si. ---. nu poate . am interpretat substantivul istorie. 3. (n-)o . 6p. expresia verbals impersonala ar fi pdcat (cate 4p.. predicativ. se include sintactic atat In P 2' cat ~i in PI: in subordonata are functie de relatie. intra In componenta verbului ~i a predicatului. exprimat prin verb personal. atunci cand amandoua se exprima prin substantiv. Sinonim sintactic: nu paate sa se apere.. vezi X. au constructie total diferita: spre deosebire de copulativul fnsemna. nume predicativ: Interesul lui e de a nu se obosi prea tare.OlllCn ' . (a) se (. este complement direct. fie la constructia cu un echivalent infinitival CMi se pdrea a fi 0 umilinta'}. a III-a sg. sublect: 4. conj. 4. sa se supere . .. Atentie lasituatia proriirmelui relativ care se include in doua propozitii. cum mai este numita)... forma atona. personal. Total general=420p. 112 5p. a III-a sg. perfectul compus.pronume reflexiv. Xb=41p. a. (poti) obosi . b. diateza activa (pronumele se uu este legat sintactic de a putea.r.. forma negativa. diateza reflexiva. diateza pasiva. a III-a pl.. ( .. -si . conj.pronume personal. • Nusepoate obosi din (In'~iti~~. Sp. ca particularitate de constructie a luiputea).. care cere prezenta unui determinant al verbului in raport cu care se stabileste "excePtia" sau. introducand 0 propozitie completiva directa. 1). acuzativ. modul indicativ.pronume reflexiv. Atentie si la verbele sinonime fnsemna ~i reprezenta. 1. complement indirect al verbului zice. ceea ce explica selectia prepozitiei pe. si sinonimia cu "a crede ca esti mai mare"). ceea ce explica interpretarea lui ca verb de sine statator con113 . X. se (gdndesc) . Numai intr-o constructie personala subiectullui pdrea preceda verbul (El imi pare nerecunoscdtor I a fi nerecunoscdtory. -I . propozitia care urmeaza a fost calificata ca subiectiva. cazul dativ. cere prezenta unei constructii cu trei termeni. personal (numai modul este nepredicativ ~i nepersonal). vezisi testu19 (punctul I.=10p.verb predicativ. a III-a sg. $ Atentie la cele doua constructii cu verbe copulative apropiate semantic: se cheamd (in 1) si inseamnd (in 3).predicat verbal. un de este pasiv).a impersonala a enuntului. 1. pe cine .. 3. a. pers. . ~iatalucrn X. care este feminin. * Luand articularea drept criteriu de distingere a subiectului de numele predicativ. 2. ¢.. tranzitiv (primeste complementul direct ma').pronume relativ. forma atona. a III-a sg. determinantul precedat de restrictivuldecdt nu mai are functia de complement de exceptie. masculin. diateza activa. 4. pers. personal. forma atona. desi sinonime. verb predicatrv. predicativ. pentru fiecare nume predicativ) 3. verb aflat la diateza activa pronominala. In absents acestuia. tranzitiv (devenit intranzitiv in context. a. a III-a sg. spre deosebire de cea personala "EI nu se poate obosi"). a III-a. care este nearticulat. pentru fiecare utilizare) 3x5p. cazul acuzativ. h. in cazul din text. "exceptia" se stabileste in raport cu numele predicativ.predicat verbal. complement direct. pers. 4. cu ~ rol de relatie in regenta. Este motivul pentru care n-am interpretat infinitivul a supune ca subiect allui piirea. tranzrtrv (primeste completiva directa). pentru gruparea cu putea. Pentru solutie. III. pers. modul infinitiv prezent.pronume reflexiv.. De retinut ca statutul de nume predicativ se pastreaza si in conditiile in care verbul copulativ apare la un mod nepredicativ (vezi afi 0 umilinta'). nu supdra . Ii lipseste marca a (avand ca regent pe a putea). fiind subiectul acestei propozitii. cu numele predicativ realizat prin adverb (mai biney. conj.j-. se explica prin aparitia in pozitia subiectului a unui infinitiv (a crede). a IV-a. <a. pers. afost prins . pers. ci ca subiect al subiectului postpus acestuia. (md) supiirii . C 2X5p. ~i functiede parte de propozitie. prezent. care. fata de regenta. el apartine infinitivului urmator: nu poate a se apdra ~i "trece" inaintea lui putea. intranzitiv. si-a pierdut valoarea pronominala si a devenit maroa a diatezei reflexive. forma atona. Total Xa. reprezenta este tranzitiv.predicat verbal. I. hotaratoare a fost calitatea lui impersonala (mi se pare). verb predicativ. complement direct (al infinitivului apdra. 3. Nu supdra! I pe cine nu ~tie21sa se supere'/. complement direct. altfel spus. (cate Sp. 2. Verbul a crede este semantic autonom (vezi. tranzitiv. cu exceptia genu1ui. diateza activa.vezi mai sus -I. IV. verb predicativ.predicat verbal. impersonal (se construieste cu propozitia subiectiva cum te portis. care obliga fie la constructia cu 0 subiectiva (Mi se parea sa fie 0 umilintdi. 3. cum demonstreaza dublarea substantivului antepus prin forma atona o. {~Prezenta predicatului nominal impersonal (sau a expresiei verbale impersonale. intranzitiv. complement indirect: Sunt gata de a obosi pentru ideea noastrd. Pentru interpretarea sintactica a constructiei cu pdrea.

pronume: nu poate (a ·se) 'apara devine nu se poate apdra. grup constroit cu 0 propozitie subiectiva.rni-e greu ca ell sa rezolv". iar supinul nu primeste un complement de agent. fie substantivul) nu admite substitutia cu 0 forma neaccentuata de pronume in acuzativ ~i nici dublarea cu aceasta (sunt imposibile constructii ca: *fi conteazd pe colegi. In aceeasi serie. in cazul de fata. dar exista 0 forma atona de pronume care trimite la persoana. atrage grave greseli de analiza In ce priveste calificarea determinantilor. dimpotriva. dupa modelul constructiilor: e toamrui. pentru urmatoarele considerente: . tiv. a. exprimand. 9 I. in consecinta. Raspuns h. unde Am terminat de rezolvat ~i Ma pregdtesc de rezolvat sunt echivalente cu "am terminat sa rezolv eu". 3p. vezi supra VI (statutullui ceea ce). @ Prezenta adjectivului negativ nicio (nicio socoteald) este semnul de autonomie gramaticala pentru substantivul socoteald si are drept consecinp interpretarea grupului a nu se fine nicio socotealti ca grup analizabil. si anume: $ Dad. e /rig. -'l Dad regentul supinului este impersonal si nu se face deloc rcferirea la per" soana. Sintactic. respectiv mai mic). 3. capacitatea de a accepta pozitia de subiect (vezi: se vine. b. si nu ca locutiune verbala. Dintre cele trei solutii. 115 114 . Testul nr. de asemenea. avandin vedere ca in aceeasi pozitie sintactica apare forma bine. semn ca i~i pastreaza autonornia sintactica. atutlcidinq se ~x'prilllIpFinforrn~ atonede . derivand din constructia: lasd totul pe mine. "modalitatea". ~i .substantivul pdcat accepta determinanti adjectivali Carji mare pacat). avand.« dificil sa se rezolve / sa jie rezolvat"). pentru solutie. am preferat solutia nelocutionala. ca apartinand nivelului propozitiei. preiade. grupul apartine seriei de expresii verbale impersonale. a se supdra pe cineva. relativul are rol de parte de . ar ji uti! (sa). aparitia formei accentuate. struit cu un element predicativ suplimentar (mai mare. atunci interpretarea supinului este arnbigua. Vezi si un exercitiu special in testul 9. in plus. e intuneric. 1. "ma pregdtesc sa rezolv ell"). *0 tdbdram pe ddnsai. si nu din adjeo. dupa modelul expresiilor verbale impersonale: ar ji bine (sa). Am considerat ca riiu provine prin conversiune din adverb. dar. atunci interpretarea supinului nu poate fi decat pasiva. unde pe mine are sensul de "asupra mea ". Este stiut insa ca norma romaneasca de constructie cere ca forma. iar ceea ce urmeaza nu poate avea decat 0 unica solutie de analiza. numai in aceste conditii sintactice. in cazul de fata. cand sunt utilizate impersonal.. determinantul supinului accepts ambele interpretari: complement directsi subiect. 2. toate acceptabile.ifie ca avand structura ar fi predicativ + subiect. f. acceptand atat un sens activ. Alegerea unuia dintre raspunsuri depinde de sensul supinului sub aspectul diatezei. adica atitudinea / aprecierea vorbitorului fata de cele enuntate. 4. cu obiectul direct neexprimat. propozitienumaiin subordonata.. un de constructia E tare dificil de rezolvat poate insemna si . precum si dublarea cu 0 forma neaccentuata (vezi: lasd-md. 4. In mod curent. avand deci un sens activ (vezi a. facand abstractie de prezenta relativului. IV. In schimb supinul primeste un complement de agent (vezi c). «< in varianta analizabila. variatie care. unde Mi-e greu de rezolvat ~i imi rdmdne de rezolvat sunt echivalente cu . ca grup locutional. considerate.vezi si supra. VI. * (3p. 4. h. supinul reia ca subiect aceasta persoana. * fi se bizuie pe colegi. se tine seama). De retinut statutul constructiilor "relative infinitivale". Constructia ar ji pdcat este susceptibila de mai multe interpretari: '$ ca grup analizabil sau. @ Daca regentul este impersonal. In timp ce in I. 4. VIII. explicatia este mai speciala. accentuata de pronume asezata in pozitia de obiect direct sa nu poata aparea tara prezenta formei atone (sunt imposibile constructii ca: apdrd pe mine. ~i nu bun (face mult bine). . 1. '$ In cazul constructiei las "pe mine.semantic. Potrivit acestei interpretari. ar ji important (sii) etc. $ Dad regentul supinului este impersonal. Argumentare: $ Constructia cu pe (fie precedand pronumele.3. 4. a md supdra ceva). ci pe cea de obiect indirect prepozitional. ca si acestea. putea nu numai ca se construieste Tara marca a a infinitivului. In consecinta. constructia las' pe mine este deci 0 structura tranzitiva absoluta. VI. cat si unul pasiv (vezi e. d. pentru argumentare) 6p. se merge.tennjnapJii acestuia. lasti-md pe mine). Prin unnare. Interpretarea are in vedere numai calitatea verbului (verb la infinitiv). .« dificil sa rezolvdm ". Dar.· se integreaza sintacfic ·In ambele propozitii (in regents ~iIn subordonata). este posibila constructia verbului cu un pronume neaccentuat in acuzativ. e nevoie. * laudd pe mine). supinul repeta acelasi subiect personal aI regentului. neremarcata si neinterpretata corect. si nu ca verb copulativ ~inume predicativ. fie ca avand structura ar fi copulativ + nume predicativ.. VII. "fmi rdmdne ca eu sa rezolv").V. se deosebeste de I. 1. Exercitiul atrage atentia asupra variatiei de constructie a verbului asupdra (a supdra pe cineva.. ca subiect al supinului pasiv. determinantul supinului accepts 0 unica interpretare: de complement direct. unde. determinantul supinului nu poate fi decat complement direct. regentul supinului este un verb personal. forma relativului fiind ceruta de functia indeplinita In regenta. si in acest caz. deci cu statut de parte de propozitie "complexa". $ De retinut ca verbele si locutiunile verbale intranzitive I~i pierd. in absents celei atone. V. Pentru functia sintactica a relativului. avand in vedere ca. pronumele relativ se include in doua propozitii. dupa un infinitiv impersonal (a nu se tine) urmeaza subiectul socoteald. formal. un sens activ (vezi b. Tara nieio referire la persoana. este semnul clar ca forma accentuata nu ocupa pozitia unui obiect direct. Pentru constructia regentului putea + infinitivul. cu predicat nominal impersonal. 2. sedoarme si. ar ji rdu (sa). 4.

subiect (pe langa verbul invataj. cazul acuzativ (cernt de prepozitia la).=4p. fine mirue 3xlp. e. mai bine . .=6p. 2xlp.predicat verbal. -i cum . 4p.I I 2. lOp.=2p: g. sd fie invdtat . IV. k. numai una dintre constructii admite dublarea prin forma neaccentuata de pronume In acuzativ (sunt posibile constructiile: butonui il apasd. nu fie . subiect (pe langa expresia verbals are nevoiey. desi constructiile pasiva si cu participiu pasiv determina pierderea unei valente de acuzativ si deci pierderea posibilitatii de constructie cu un complement direct. sta in cazul nominativ). Total III=14p.predicat nominal (numele predicativ. f. pentru caz) II x2p.predicat verbal. pentru analiza. b.predicat verbal. se mira . de tocmeald. complement indirect (pe langa verbul intranzitiv la infinitiv conta). pdrintii si-i supdrd. era frumoasd. i. pentru recunoastere. 1. subiect (pe langa predicatul nominal este rdspunzdtory. sa dau . ca si complementul de scop in vederea concursului "trimit" la existenta unui agent neexprimat si. 6xlp. Argumentare: -$ In constructiile: Prdjitura afost arsd din neatentie.prenicat veroai. c. era -'-predicat verbal.preuicai veroai. adverb re1ativ). darnicd. cazul acuzativ (cerut de prepozitia din).predicate nominale (numele predicativefrumoasa. complement indirect (regent: verbulintranzitiv sa md supdr). semn semantic ~i sintactic al functiei de nurne predicativ a acestor participii. am constatat cd sportiva nu e pregdtitd.. nume predicativ (pe langa verbul copulativ inseamnas. n-a fi . pe prieteni ii invinuieste. e.+2p. sta in cazul nominativ). nu se pdrea dreaptd . se cade . subiect (pe langa verbul s-a spus). 3. in mai.predicat verbal. .=4p. n-avu parte . dar sunt neacceptate constructiile: *il apasd pe buton.predicat nominal (numele predicativ. t. cazul dativ.predicat verbal.+ Ip.predicate verb ale. e. g.predicat verbal. subiect (pe panga verbul se va alege). e . 4. a.=22p. reluat prin forma atona ii (regent: va reveni). Total I=24p.+lp. 2. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a). or da . nominativ).face . cazul acuzativ (construit cu prepozitia pe). substantivulprofesor. c. g. la interpretarea pasiva. . d. cu ceasul in mana. 4xlp. ciresele sunt coapte. subiect (pe langa verbul a intrat). Raspuns b. hdrsti . cum.predicat nominal incomplet.r=Bp.+lp.predicat nominal. sta in cazul nominativ). complement de agent (pe langa predicatul pasiv am fost ajutat). era darnicd .=4p. Total II=45p.predicat nominal Zx l p.predicat nominal (numele predicativ. are . 't In constructiile: Prdjitura e prea arsd si fard gust. mai bine predicat nominal. cazul genitiv.=10p. trebuie . ba . h. lp. e greu . h. complement indirect (regent: te gdndestii.ierau cusute de tocmeald".predicat verbal (adverbul de negatie preia valoarea verbului neexprimat).predicat verbal. I p. d. al do ilea are 2p.predicat verbal. au ajuns profesor .=3p. a. adjective calificative. participiile adjectivizate exprima calitati momentane ale norninalului subiect. Argumentare: Forma neaccentuatade pronume nu dubleaza substantivul marcat grafic. oaga ae seama . subiect (pe langa verbul s-a intdmplaty. complement indirect. d.predicat nominal (numele predicativ. pentru argumentare) 5x2p. lp. sa. adjectivul dreaptd. Raspuns b. j. Regentul este un verb din clasa celor "dublu tranzitive". ceea ce explica aparitia ca determinant a unui complement direct. sd fie burui . 1. b. n. 1. semn ell substantivul marcat grafic se afla in afara fenomenului dublarii ~i deci nuindeplineste functia de complement direct. Ip.nga verbul n-am vdzut). 116 3xlp. f. Sportiva e pregdtitd GU mare atentie in vederea can cursu lui. pronume relativ. (cate l p. a. verbul i~i pastreaza cea de a doua valenta de acuzativ.predicat verbal. i-au trim is pe Ion profesor. 117 .predicat verbal (interjectional).determinantii: din neatentie. stau in cazul 2xI p. Constructia permite introducerea altui substantiv in acuzativ pe care forma neaccentuata 11 dubleaza: l-au ales pe Ion profesor. sta in cazul nominativ). adjectivul participial invdtat. adjectivul calificativ bund. complement direct (pe la. care pot fi coordonate cu alte calitati (vezi: arsd :jifara gust). ce.=2p. j.predicat verbal. c. 6p. (lp. Raspuns b. auxiliarnl pasiv subinteles. (este) ldudat . Raspuns b.predicat verbal. III. . b. cu atentie..predicat nominal . 2. Ip. Argumentare: Desi sinonime.=3p. 6p. sd se preuteascd . In exemplele date. cazul acuzativ (cerut de prepozitia a).t l p. Raspuns a. *ii se suptird pe parinti). Pantofii erau descusuti. (numele predicativ este exprimat prin adverb relativ). 2xlp. subiect (pe langa verbul se va intdmplay. Raspuns: da. i. este apreciat. 6p. nurne predicative (pe langa verbul copulativ va ajunge. Prdjitura e coaptd cu ceasul in mana. implicit. complement direct (regent: verbul tranzitiv nu lasiv.

se acorda in gen. iar al do ilea. numar ~i caz cu substantivul eroi (masculin. masculin. precedat de articolul genitival al (cu forma de masculin. exprimat prin adjectiv calificativ.atribut adjectival. personal si predicativ (numai modul. pe .atribut substantival prepozitional.). genitiv. articulat cu articolul nehotarat proclitic unui.adjectiv pronominal nehotarat. f> (pentru tine) tnsuti . vezi a..isintaxa. d. ~orninati~).$(deosebirea) intre aurul si eel . c. morfologic. acuzativ(cenit de prepoiitiade).. exprimat prin substantiv. introduce complementul direct pe . plural. a . numar si caz cu regentul (feminin. lp. pers. numar ~i caz cu regentul scriitor (masculin. apar exceptii de la regula de constructie a subiectului (subiectul in genitiv. exprimat prin adjectiv pronominal de intarire. puteri . f. introduce atributul substantival genitival a . este complement direct. Total V=54p.=4p..doua atribute prepozitionale...'J:sr:~~~!~~p_~~I~. se acorda in gen. cu forma semiindependenta eel. valoare de "dativ posesiv". plural.=4p. exprimat prin pronume nehotarat.atribut adjectival. exprimat prin adjectiv propriu-zis.=4p. pentru argumentare) 7x3p.atribut adjectival. . un pronume compus.prepozitie simpla.atribut pronominal genitival. in b. singular). a IV-a. un atribut pronominal prepozitional. forma accentuata.. cazul genitiv. (respectul) de altii. se acorda in persoana. genitiv. iar al doilea. cere cazul acuzativ. de singular masculin. vezi h. gen. dativ) ~i de la regula de construcpe a complementului direct (construit prepozitional. acuzativj. precedat de articolul genitival a (cu forma de feminin sing. modul infinitiv. lp.=21p. substantivul este defectiv de plural. Total IV=43p. '* (aurul) de deasupra. cu forma de feminin singular. ambele sunt exprimate prin adverbe de loco g. numar si caz eu regentul (feminin. acuzativ). exprimat prin adjectiv pronominal posesiv.$ eea mai mare (mdndrie) . * ciite 2x2p. masculin.. (0 scoald) intreagii . exprimate prin adjective care se acorda In gen. ambele sunt exprimate prin pronume nehotarate in . exprimat prin substantiv. 119 118 . * (auru!) unui seriitor . articolul substantivului este preluat de adjectivul marilor. cazul acuzativ). primul. un atribut substantival prepozitional.:.. genitiv). 3x2p. forma arhaica de masculin singular.atribut adjectival. in c. sg.atribute pronominale prepozitionale. aparand deci la acuzativ (caz cerutde aceasta prepozitie). feminin. este complement indirect prepozitional etc.atribut pronominal prepozitional.. cazul genitiv..doua atribute adverbiale.atribut adjectival. $ (colaboratorul) al . un pronume. se acorda in gen.atribut verbal. cu alte functii sintactice functii care reclama alt caz decat eel din subordonata (in a: este atribut pronominal genitival. -# marilor (puteri) ascunse . articulat cu articolul hotarat enclitic -lui.g. singular. VI.atribut substantival genitival. @ (colaboratoru!) de . se acorda in gen. exprimate prin adjective. pentru caz. (in vederea) tuturora . singular. $ 0 2x2p. masculin. clipii . toti . acuzativ). exprimat prmpronume reflexiv. $ (lauda) altora . a. ambele au gradul pozitiv.atribut pronominal genitival. Ip. acuzativ. genitiv). numar si caz cu regentul pronominal (pers. V. lp. al doilea.=4p. exprimat printr-un pronUil1e nehotarat. se acorda in gen...genitiv. plural. exprimat prin pronume reflexiv. eroi. (faptd) . care 11preceda.tiv relativ.exprimat a prin substantiv comun. (curaju!) fiesteciiruia . primul este un adjectiv calificativ antepus. ~ (consideraiie) de sine . cazul dativ. se acorda in gen si caz cu regentulfapta (feminin. singular. exprimat prin verb tranzitiv (in pozitia obiectului direct apare reflexivul). eroi. 2x2p. 2x2p. cu rolul de subiect sau de complement direct. * fieee (clipd) .. (1p. ~ (mdndrie) a omului .." ill doilea. forma atona. plural.. plural. numar si caz cu regentul (feminin.este nepersonal si nepredicativ). simti . * ~i-(ar fiferecat cal.atribut adjectival.. sg. sing. pers. precedat de articolul genitival a. numar si caz cu regentul mdndrie (feminin. lfiasculih.atribut substantival genitival. atribut adjectival. se acorda in gen si caz cu substantivulfapta (feminin. (cate lp.Argumentare: In exemplele a . pentru morfologie. acuzativ). Explicatia acestor exceptii o constituie una dintre manifestarile fenomenului de "impletire a subordonatei cu regenta". exprimat prin substantiv comun. a III-a. e. cazul acuzativ (cerut de prepozitia de). al doilea. un adjectiv participial. singular. (refpectu!) de sine . pentru roluI sintactic. ambele sunt introduse prin prepozitia fntre. precedat de marca infinitivului a si de prepozitia de. primul. ~i anume: includerea pronumelui relativ atat in subordonata. primul avand ca regent un substantiv. pentru sintaxa) 2x2p. cat si inregenta. singular. timpul prezent. femirrin. conj.doua atribute adjectivale. nearticulat. iar pronumele este un demonstrativ de departare. 8x2p.=16p.).=l6p 8x~p. primul. pers.=6p.prepozitie.doua atribute adjectivale. cu alta prepozitie decat pe). b. singular.atribut pronominal in dativ. a II-a. a. (eel) diniiuntru . a II-a. @ (unui) singur adeviirat (scriitor) .. exprimat prin numeral distributiv cu valoare adjectivala.atribute pronominale genitivale.caiu!) .. acuzativ (cerut de prepozitia de). (lp. (curaju!) tuturora. morfologic. acuzativ). A. diateza activa pronominala. tribut substantival geiiitival. se exprima prin adjectiv pronominal nehotarat. $ (dreptul) de a . preia articolul hotarat al substantivului. a III-a.=4p. cu forma de plural.e (faptd) a ta . morfologie) b.

formeaza impreuna cu prepozitia impotriva un atribut substantival prepozitional (determina substantivul discutiilei e.i. fie circumstantial de loc (apasd pe buton). numar si caz cu regentul profesori (masculin. n. c.compl.compI. IX. I. $ In constructia cum au ajuns profesor.tif. subiect . eei mai buni .pronume nehotarat cu valoare relativa.locutiune prepozitionala. cere cazul acuzativ. de aceea.prepozitie.. eire. 2p.complement circumstantial de cauza. 2p. complement indirect . .atribut adjectival.prepozitie.=4p. Pesemne cd n-a. in loeul (banilor) . B. 2x2p. i ! I cu substantivul eroi (acuzativ). de exceptie. pentru veselia . atribut. 4. 2x2p. a.nu admite dublarea prin forma atona de pronume in acuzativ. VII. profesori. Raspunsuri: a. acesti .=4p. Argumente: . (lp. In constructiile in care nu are functia de complement direct. Total VI=48p. nu se poate coordona cu celalalt complement.=6p.. (ne-am intdlnit) in loeul. eire. examenului . atribut adjectiva!. adverb nehotarat de timp . 2x2p. recunoastere. circumstantial conditional.pronume nehotarat de cantitate (. fost atent. cu numele predicativ realizat prin sup in. in locul (prietenului) .comp!.adjectiv pronominal posesiv.adverb nehotarat de cantitate cu valoare relativa. caiet al elevului.si caz cu substantivulprieteni (masculin.substantiv. b. atribut adjectiva!.=4p. De oPOS. Citeste zilnic. Raspuns:c (exemple: FilmuZ este nou. (cite 2p. (renunt) . Ip. exprimat printr-o locutiune adjectivala. c. 121 4x2p.locutiune prepozitionala.U valoare relativa. rnorfologie. altfel de (coZaborator) . pers. b. niciuna dintre solutiile a. In gramatica structurala insa.subiect (in prima subordonata). acuzativ). introduce un comp!.+4xlp. eire. Consideram acceptabile ambele solutii.complement circumstantial de scop. introduce un atribut substantival prepozitional. determina numeralul doi).adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere. 3x2p. d.adjectiv calificativ.=10p. singular. COUlcnta:W'ii I. comp!. Total VIII=16p.=8p. f.complement circumstantial conditional.. Q cartenouii. 3X2p. pentru revederea .I1U.iyaJ. cere cazul genitiv. gradul superlativ relativ. 2p. direct . c. pentru exernplu. eire. solutie preluata ~i de gramatica scolara. locuieste deasupra). c nu este valabila. exernplu) 5x2p." Sa Total general=280p. pronume nehotarat . pentru elevii . ~i un determinant modal al supinului (greu). Bravo lor!. constructie derivand din: e greu depurtat popia. comun. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui. asupra . se acorda in gen. Este bolnavd de micii. adverb nehotarat de cantitate . a. pronume. de timp . sintaxa) 6x4p. construit cu 0 propozitie predicativa (n-a fi cum se cade). . (lp. doi din clasii. a. anume: un predicat nominal e de purtat. A. subiect . cu dublu obiect direct. 2.putea vorbeascd. Am.c1. 120 2x2p. acuzativ). a.. d. ai. if" Sa se observe diferenta dintre cele doua aparitii ale verbului a fi: copulativ. pentru recunoasterea seriei).- X. introduce un comp!. altfel. Substantivul subliniat indeplineste functia de element predicativ suplimentar. complement direct .adjt!. d. b. Raspunsuri: a. 4x2p.+4xlp:=6p. exprimand existenta (sa nufie). se acorda in gen.nume predicativ. despre .pronume nehotarat cu valoare relativa."".complement circumstantial de loc. g. formeaza predicat nomina!. fiecare dintre noi.nostri . cere cazul acuzativ. Raspuns: c (exemple: Este important sd fii atent. complement direct . eire.adverb nehotarat de timp cu valoare relativa. dd vina pe prieteni). se acorda In caz I ! I . 3x2p. eire. .nehotarat . (procedeazd) altfel ~ complement circumstantial de mod. genul neutru. de mod de masura. c. de timp.prepozitie. plural.cuvantul subliniat nu este afectat de pasivizare.numeral cardinal cu valoare adjectivala.zece . precedat de articolul genitival ai (acordat in gen ~i numar cu regentul prieteni).complement indirect. numar. pronume nehotarat de cantitate . dar predicativ.subiect (in prima subordonata). introduce complementul indirect despre . plecarea impreunii. departe de casii. cu numele predicativ realizat prin adverb. eire. se acorda In gen ~i caz cu substantivul regent (masculin. e. este fie indirect (se supdrd pe piirinti. exista lingvisti care adopta alta interpretare.=4p. . b. .=6p. = 3 pl. (este) altfel . _ @ In afara interpretarii ca predicat nominal a grupului e greu. e. pentru ceilalti . e. cazul genitiv. c. plural. dintre . de exceptie. Solutia propusa arespectat punctul de vedere din gramatica traditionala.subiect. '!'1 Prezenta adjectivului multe (multe ruicdfale) este semn de autonomie sintactica pentru substantivul ndcdfale. constand in omonimia auxiliarului de perfect compus: 3 sg. B.comp!. '4 Adverbul mai bine admite copulativul. 2.=24p.in constructia activa.=8p.=6p. VIII. f. acuzativ).pronume nehotarat cu valoare relativa."3. comp!. comp!. atribut adjectival d.atribut pronominal prepozitional (determina substantivul grija). introduce un atribut substantival prepozitional (dintre prieteni. opozitional. ceea ce atrage neincluderea lui in componenta predicatului. uti/a societiitii. pronume nehotarat . 2p.subiect..=6p. apare un arhaism morfologic. aproximativ zece Zuni. de mod de masura .

Observatie: Orice aparitie a unei forme adjectivale in pozitii incompatibile cu clasa adjectivului atrage conversiunea acestuia in alta parte de vorbire (functiile indicate la a. 1.. este . dar intreaga constructie a + substantiv este echivalenta cu un genitiv. in primul exemplu. 2x5p. De observat diferenta de statut a grupului in locul: neanalizabil (decilocutiune prepozitionalaj. in consecinta. este 0 prepozitie care se grupeazj -.. care cere in mod necesar prezenta unei structuri temare: exceptia priveste subiectul. SimpIa prezenta a adverbului de re.. pe atdf este de sif:ur 2. 5p. g. 1. neregulat. neinfluentand cazul numelui predicativ. mi-e dar. modul indicativ. mi-e foame. devine atribut. incompatibile cu adverbul. se mira sunt verbe cu reflexiv obligatoriu. de aceea. in timp ce in 2. caz ccrut de functia pe care 0 indeplinesc fata de regenta.c.) sau nu se face deloc (se intdmpld. pe eel indirect etc.. e frig.:::"-. au ajutorul prepozitiei a (a ce... de» . a IV-a. 111 In seriile a. sigur . d ca fiind imposibile pentru adjectiv sunt semnul sintactic de substantivizare a acestuia). substantivul precedat de a sta in cazul acuzativ. se include atat in subordonata pe care 0 introduce. catsi in regenta. h. s-a musamalizaty. d.... dad inpozitia numelui predicativ apare un participiu (vezi: sa fie invdtat).. este ..=10p. c. nu-mi trece prin cap etc. rna 'doare capul= md. b.. relativul indeplinests . m. transformand adverbul in alta parte de vorbire. ~inu unul prepozitional. fine minte. Observatie: Orice aparitie a unei forme adverbiale in aceste pozitii sintactice ii schimba obligatoriu statutul Iexico-gramatical.. a + ceea ce) este echivalenta cu un genitiv (vezi.. data fiind nonidentitatea referentiala dintre agent si obiect (altcineva iti acorda statutul de preot). n-avu parte. De observat cele dona verbe pasive a aprecia. In text exista 0 singurapropozitie principala: fnsif .). fie cu 0 propozitie subiectiva (lmi convine ca . '" Complementul apare rar ca determinant al unui numeral (vezi A.cu adverbul cantitativcat·".. chiar daca substantivul este de origine verbala si pastreaza neschimbati unii determinanti de tip verbal (trimitere de ajutoare copiilor de ciitre organizafiilenonguvernamentale.imi trebuiau cdrti.·'de. aparitia intregii constructii dupa prepozitia asupra). md amuzd etc. In consecinta. e septembrie. primele doua tranzitive. mi-e (mai mare) dragul etc. intranzitiva. De observat caracteristica de constructie a unui complement de exceptie.pers. imi ajunge sa .. apar functiile subiect. Nu-mi stricd sa . De remarcat invariabilitatea relativelor ce si ceea ce. e dimineata. dar intreaga constructie (a + ce. ~ Orice determinant al unui substantiv. vor exprima cazul analitic.. de darnicd) nu se grupeaza cu adjectivul.:.'''.imi priesc onorurile. timpul prezent. locutiuni care formeaza predicat verbaL * Am considerat verbul sa se preuteascd ca avand reflexiv obligatoriu. mi-e sete... plecarea impreunii lafacultate). Ma doare cd . senzatii fizice sau psihice: e noapte. impersonal.imi convin conditiile. anume: in substantiv.. De observat cali tate a verbelor ~i a locutiunilor verbale din aceste constructii: se construiesc fie cu un subiect nonanimat postpus.. sigur. supin). deci va primi caz.. reflexivul intra in structura predicatului. b. g. ceea ce obliga la recunoasterea a doua predicate verbale. In seriile a. alcatuite din: este .. a ceea ce).). Observatie generald: De remarcat diferenta dintre 1 ~i 2: in 1. situatie in care complementul aproximeaza determinarea numerica (aproximativ zece copii. *' De observat locutiunile verbale bagii de seamd. . Observatie generald: Nu se va indica niciodatacazul nurnelui predicativ daca acesta este realizat prin adverb sau printr-o forma verbala nepersonala (infinitiv. f. Raspuns: b (doua subiective si nicio predicativa) 3.C:-". fenomene atmosferice. intranzitiv.strictie. interviney. . dor dintii etc. Ma costa cd . prin particularitatile lui de flexiune. a lduda. 10 .verb copulativ.. De observat valoarea predicativa a lui a fi din constructiile indicand timpul. in ultimele doua exemple. Calitatea de subiect se argumenteaza prin acord: imi trebuia 0 carte . prepozitie care impune pronumelui cu care se comb ina acuzativul. A. ceea ce determina interpretarea relativului ca obiect indirect.~:. unele sunt verbe reflexiv-pasive (s-a aflat.. iar forma de caz sau cea prepozitionala se explica prin functia pe care 0 ocupa fata de regenta.: . f. '. c.decat esteinsuficientapentruidentificarea acestui tip de complement. e ceatd.··afitt :. prin cea de acuzativ (ma mira. b. e nor. Data fiind aparitia numeralului zece ca determinant alsubstantivului numeralul. . cere exprimarea analitica a cazului (cu ajutorul prepozitiei a). Este si motivul pentru care acest a introduce un atribut genitival.:':'. IV.1. . e. Referirea la persoana se obtine prin forma atona de dativ (fmi convine. imi convine situatia . conj. complement direct ~i indirect. b.doua predicate nominale impersonale. B. * 122 123 . aproape zece copii). apar functiile de subiect si de complement direct. mi-e teamd. rol de parte de propozitie numai in subordonata pe care 0 introduce. 2. incompatibile cu adj ecti vul. de unde deriva imposibilitatea acestora de a cxprima floxionar genitivul. celui de al doilea lipsindu-i auxiliarul pasiv. Raspuns: b (completiva indirecta) 4.~j Se cade. imi prieste aerul. acesta se cornporta adjectival. de exemplu. complementul direct. g): numai pentru numeralele cu valoare adjectivala. d.~""C:.ultima. dar analizabil (in substantiv '~i prepozitie). functia de complement de agent este incompatibila cu adverbul. De remarcat natura reflexiva si intranzitiva a predicatului din subordonata. 'Iesrut nr. De retinut ca prepozitia de (de frumoasd.... etc. * In seria d. ~i nu ca direct (se supdrd pe cineva). 5p.

gradul pozitiv. 11l De observat relatiile sintactice dintre subiectivele frazei a doua: sa fie maine are ca regent verbul trebuie. viitor anterior). exprimat prin adverb de mod.. B. 9. care apare la mare distanta de restul propozitiei principale. fasitllatii diferite. =. cu patru forme flexionare. timpul prezent. intdi am fost la mare. Sa se observe topica libera a conjunctiei coordonatoare insd. (care 5p. gradul pozitiv.Ca auxiliar. 0 dificultate in recunoasterea propozitiei atributive. conditional si infinitiv perfect.Copulativ. (trebuie) sa fie pregdtu . timpul prezent. element de relatie . poate aparea atat in constructii personale. 3p:.. ~i . in a doua constructie.=20p. ~i deprinsi= numele predicat. sa fie mai addnca. a IV-a.:. a III-a pl.pregdtitii. a III-a sg. deci Tara element de relatie. I. Raspuns: seria a (predicativ . 9. construit cu osubiectiva sau cu subiecte realizate prin infinitiv ~i supin (este dificil sa reusesti. pozitie care poate constitui 0 "capcana" in segmentare si. Amandoua subiectivele sunt cerute de predicatele nominale impersonale 4x5p..predicativ . conj. termen regent: pronumele nehotarat unit. B. sensul este pasiv. 4. modul indicativ prezent. dar in aceastd vard. predicativ. prezenta agentului fiind sugerata de determinantul din mijlocul unui. a III-a sg.doua predicate nominale. fiind pasiv). (cate lOp. 6. a IV-a. 5. apoi am fost fa munte si. pers. constructia fiind echivalenta semantic cu "are deprinderea". personal. ce sun! deprinsi. cerand un nume predicativ sau 0 propozitie predicativa. lap. se acorda in gen si numar eu subiectul (feminin.predicat nominal. se manifests aici fenomenul sintactic de "impletire a subordonatei cu regenta".. asezata inaintea grupului ca unii. modul conjunctiv. Solutia b se explica prin natura regentului: un adjectiv participial (deprinsii. se acorda in gen ~i numar cu subiectul (masculin. B. pentru fiecare predicat) prin verbul a pregdti la diateza pasiva. semantic si sintactic. iar ceea ce nu este astazi are ca regenta propozitia sa fie maine . Constructiile pot fi variate. variabil. 6. 10.predicat verbal.pronumele relativ invariabil ce.predicat verbal. nu este pregatita . intranzitiv. nu poate primi nici propozitie predicativa. 125 4x5p. modul indicativ.=20p. exprimat prin adjectiv provenit din participiu. am fntrebuinta urmatoarea formula din teo ria evolutionista aplicata la viata spirituala a Doporului: In a doua fraza sunt totdoua principale: . este cii§tigata . prezumtiv prezent si perfect. In prima fraza sunt doua principale: . am lost mai fericitd decdt oricdnd. i:n-pifma"constructle. predicativ. realizat prin juxtapunere. in care exprima "existenta". nimeni nu are nicio vind.=20p. dacd n-a lost sa flu sanatoasii. A. pentru fiecare principala) sigur.• ~ In prima fraza: este. neregulat. 2. este dificil de reusity. 5.predicativ .. sau Dacd n-a venit.=20p. personal.numele predicativ.verb copulativ. (sunt) deprinsi exprima 0 cali tate. se marcheaza grafic prin doua puncte [:J. Structura a fi + participiu dinconstructiile: estecli§tigatii~isuntdeprin9i corespunde. Este yorba de relatia apozitiva care se stabileste intre doua propozitii apozitionalesi grupul nominal pe care 11reiau si 11 .'I·~I . exprimat 124 . nici completiva directs. de tipul: Cdnd este sa se inuimple . pentru recunoasterea si arializa fiecarui tip de predicat) 2xIOp..public. 8. cat si in forme verbale compuse cu afi (conjunctiv. diateza pasiva. iata doua variante de constructii: Seria b: -in vacantd. Raspun~1!lc~l-am ales este corect.si . sigur . conj. exprimat prin verbul a cdstiga. trebuie: (cate 5p.Toatd viata am lost ras[afata de pdrinti si am lost foarte fericitd pentru asta. A. cazul nominativ. plural).Ca predicativ. Raspuns: a (cazul nominativ) C. poate aparea atat in constructii pasive. (cate lOp. cat si in constructii impersonale. 2p. intranzitiv (fiind pasiv). este cd n-a invdtat sau Era sa cadd. Raspuns: a (patru propozitii subiective ~i nicio predicativa) 7. implicit. . poate aparea atfit in constructii personale.trebuie: . Solutiile de constructie pot fi diverse: .A. cat si in constructii impersonale.. .a III-a sg. Total general=150p. Ca participiu al unui verb predicativ si ca participiu intranzitiv. cand am lost acasd. sg. iar in a doua. 5p. II.).dar '" trebuie. . pentru exemplificarea fiecarei serii) lap. '" Tna doua fraza. care "incorporeaza" regentul: Cauza acestei disproportii . De observat ca raportul apozitiv.. personal. Total II=100p. Seria c: . expliciteaza: urmatoarea formuld. 3. 1. alcatuite din verbul copulativ este (in prima aparitie. ~ De observat "a~ezaiea" primei subiective din text.. la forma negativa) ~i numele predicativ exprimat prin adjectivul participial pregdtitd. la forma afirmativa. SUitt deprinsi .si . conj.auxiliar pasiv). Raspuns: a.Varianta a se explica prin sensul "a exista" (din primele trei aparitii ale lui afi) si prin valoarea pas iva a constructiei sa fie pregdtit. intranzitiv (in context... 8. Totai este .. Atentie la pozitia virgulei. 2xIOp. pers. 0 stare a subiectului. I=56p. pers. alcatuit din: sunt . cazul nominativ.

intra in structura predicatului verbal (va fi) persecutat. pentru ca nu admite deloc pozitia sintactica a subiectului (cei doi determinanti sunt unul in dativ. 1. diateza pasiva (cu pronumele reflexiv se. completiva directa. sa si-o marturiseasca . pentru ea nu admite combinarea cu obiectul direct sau cu 0 propozitie corespunzatoare acestuia).completiva indirecta (determina verbul intranzitiv nu se sfia). Propozltli clrcumstantiale: . pentru valoare si 3p. (cate Sp. am voil. intra in structura predicatului verbal. 6xSp.=8p.. In fraza a: De leama . lucru.=2Sp. impersonal (cere subiectiva). (cate 4p.. Solutia b. Testul nr.intranzitiv.participiu. eu valoare deaiixiliaral' pasivului. Sp. Marsavia . 2. y. cum si-apierdut valoarea modala si adverbiala. Catrina.. se subintelege un a fi. B.impersonal.nume predicativ (in predicativa. * In propozitiile subiectiva. . b=59p. cu patru forme flexionare.. un predicat verbal. 127 126 . modul gerunziu. decis . hotiiriindu-se . de-acumfie).=lSp. nu are ~i functiede parte de propozitie. Propozltli neclrcumstantiale: . pentru fiecare propozitie) 3xSp. (5p. pentru caracterizare. devenindo conjunctie subordonatoare.10.nu are incapregatirea". de 3..completiva indirecta (determina adjectivul participial din regenta decis). ce-o fi . * sa nu mai raca niciun compromis . a $1 fnceput ploaia. a.auxiliar pasiv. formeaza. pentru eli formeaza singur predicatul. variabil.. nu este pregdtitd exprima 0 calitate. conj. nu se slip. pentru fiecare propozitie) In cauzala (vezi a) ~i temporals (vezi ultima situatie dinb). neputdnd.. 2x5p.~:Ca b-aiaWls('{r"enun'tilii taculiale': ciiiilJibcfiva -ZcerUt~deveibul impersonal Iagerunzjn hotdriindu-sey.subiectiva: Nu s-a ajlat cum s-au scos banii din tara. in ultima fraza. . predicativa ~i in circumstantiala de mod cum este un adverb relativ de mod. de fiecare propozitie) 5. pentru analiza sintactica) SXSp. a IV-a. ... pentrumorfologia 6x5p. desi are rol de relatie..subiectiva (ceruta de verbul impersonal din regenta: fie). (cate Sp. ~ fie (ce-o fi) . 4xSp. completiva directacompletiva indirecta. 4. pentru argument are) lOp. '<1l (ce-)o fi . S. ambel e construqii"trimitand" la un agent subinteles. lata nu lua nicio hotardre . ~ circumstantiala temporals: Cum a ajuns acasa. In fraza y: in ciuda faptului . fnsa de-acum lie. S. devenit marca aeestei diateze). un predicat verbal.. In fraza 13: De dragul dumitale .verb predicativ.. gradul pozitiv.completiva indirecta: Ioana se intereseazd cum sa-si obtina proprietatea. intra in structura predicatului verbal. (5p. \[$ au fost spulberate . din capullocului.. y. se comporta ca un adjectiv propriu-zis.=30p. Cum .predicativa: Eleva a rdmas cum fUsese de mica. singur.=16p. Decis nu-f mai pasa. (cate Sp. In primele doua aparitii. Total 4 A. 2x4p. unde este reflexiv-pasiv).circumstantiala modala: El procedeazii cum nu mi-am ima[jnat vreariata. functia de complement circumstantial de cauza. <t< va fi hulit .circumstantiala cauza (are ca regents propozitia insd .. Argumentare: . Hotarandu-se In familie . B=3Sp. TotaII=154p. Total 3 a. in cea indirectasi in modala)... !Ii ca va fi hulit: il (cd va fi) persecutat de vechii· tovarasi . masculin..auxiliar pasiv. nominativ. a.=30p . a.. . pentru fiecare propozitie) <t< 4x4p. nimeni nu s-a mai gandit la viitorullui.6.=20p...=10p. avand sensul . formeaza.verb predicativ ~i impersonal. * (cate 2p.. 11. singur. functia de complement circumstantial de timp. singular.. este pregdtitd. ins12aimantata de obicel in asemenea imprejurari. in consecinta..completiva directa: Ziaristii urmdresc cu atentie ~ desfasoara discutiile. indeplinind in subordonata functiile: .verb predicativ (numai modul este nepredicativ). 11 I. sensul pasiv este sugerat d prezenta circumstantialei finale pentru ca sa fie si a verbului modal trebuie. ~. ultimul fiind realizat in text ca propozitie completiva indirecta).sperantele ne"au fast sDulberate . intranzitiv (in context. a. e .. doua propozitii completive indirecte (determina verbul intranzitiv din regenta nui-i) pasa). si sintaxa fiecarei forme) .predicativ. unde intra in componenta predicatului nominal cum fusese). . Sp.complement circumstantial de mod (in subiectiva. iar celalalt prepozitional: nu-i pdsa de ceva. h.. acum slatea in linda. A. .

este mtrodusa prin conjunctia specializata fiindca).=20p. pentru relatii) 4x5p. Avand in vedere tipul 129 . detennrna predicatul 128 (=oxnentaR~i:E I.b=14p. In fraza a exista: . In fraza y. introdusa prin conjunctia nespecializata sa).0 modala ( fiira s-o fntrebe pe mama.atributiva determinativa. In fraz~ ~~eXlst~: . de team a . introdusa prm conjunctia nespecializata sa').expnmat prin substantiv proven it prin conversiune dlT~~dJectIv.!! care-si ayea si nea. 2x5p. au ca regent substantivul lucru.0 cauzala (numai fiindca a liDs!t prile. as fi fost mai fngaduitoare. neputdnd . In fraza a.atributiva determinativa. ~efectiv de plural.propozitie atributiva explicativa.doua propozitii atributive determinative. singular: gemnv (ce~t de Iocutiunea prepozjtionala in ciuda).predicat verbal. a fdcut-o ca sa md protejeze. exista: . 1. In fraza ~. se introduce prin pronumele relativ ce (ce este subiect in subordonata atributiva). b. (lp. b=27p.0 completiva directa (sa-si fnabuse vlfmsul. 0 ·0 . apare 0 singura atributiva: " ca jandarmii fn curtea cuiva nu Duteau fi ceva de lauda . 2p. _ predicativa: Intrebarea frecvetud este daca vom reus!. exprimat prin verb tranzitiv Ia gerunziu.=IOp.I I 7. articulat cu articolul hotarat enchtl~ -a. determina gerunziul tranzitiv neputdnd. a.)+(5xlp. Se include in propozitia cauzala.. deterrnina verbul tranzrtiv am VOlt. exists: . exprimat prin pronume nehotarat invariabil. determina pronumele de politete dumitale. a. se introduce prin adverbul relativ cat (are rolul de complement de timp in atributiva. lp. tot n-as putea sa cedez. * cat vat fi sUit ... exprim~t prin substantiv feminin. (cate 2p. _ cauzala: Daca este asa de bolnav. introdusa prin pronumele relativ care. pentru analiza sintactica. are ca determinant 0 propozitie completiva directa. pentru morfologie) regentei. sa.~ntr()cd~sliprin. are ca regent substantivul linistea. se intro~uce prin loc. (4p. articulat cu articolul hotarat enclitic -lui. Total S a. numai . imperfect. pentru tipul de propozitie.=IOp. a. _ 0 completiva directs (sa-mi calc hotararea ~~ a rama~e «incognito}) timuul. exprimat prin substantiv.complement circumstantial d~ cau~a. alcatuita din' copulativulfi la infinitiv (ii lipseste marca a) + numele predicativ ceva.ca lini§tea . . este foarte important sa i se fixeze pozitia corecta. . nu exista propozitie circumstantiala. de dragul . pentru sintaxa pronumelui) (7x5p. are functia de subiect In atributiva. exprimat prin verb de conj.. copiii. de aceea.. In fraza y. 3x4p. are ca determinant complementul direct fi ceva.Eela~iy'c'!t§. are ca regent subs tantivul timpul. b. ~ ce domnea in cuibul nostru . . . @ In fraza y. Total general=275p. (cate 5p.unsurile lui / si pe care noi. cazul acuzativ (cerut de prepozitta de). sa nu fi (ost calusi de putin tulburata . trebuie sa renunte la ser_ concesiva: $i daca m-ai ruga in genunchi. _ A v • (4p.complement circumstantial de cauza. determina substantivul faptului.element predicativ suplimentar. .. la in- dicativ. Necircumstantiale: _ completiva directli: Si daca n-a venit. . a II-a. . . exista doua atributive: * care mi-ai aratat atata prietenie . cele doua atributive se afla in raport de coordonare copulativa. ~ In fraza B. b.(es1e "subieCtln atributiva) (respe'ctivjui care.ul. 4p. se introduce prin conjunctia compusa disociata ca . lp. introdusa prin conjunctia nespecializata sa). marc at prin conjunctia si. TotaIII=121p. determina' predicatul regentei.)=40p. forma negativa. ~ .=12p. se introduce prin conjunctia nespecializata ca.. aratfind ca "restrictia" priveste aceasta propozitie. intra~d in rel~tl~ cu verbul impers()nal e. lp.0 subiectiva (dacii nu am [acul-o inca. in ciuda Japtului . pentru exemplu) ~~ .complement circumstant~~l concesrv.conj~n~va nespecializata daca). . unde exprima durata). pentru fiecare atributiva. det~rmI~a predicatul intranzitiv voi fi silit. @ In fraza a.atributiva determinativa. pentru recunoasterea subordonatei. nu exista. 8. 10. Circumstantiale _ conditionala: Dad! m-as fi gandit la viata lui.atributiva determinativa. lp. int~oduseprin pn.mprneIY. articulat cu articolul hotarat enclitic -ul. fura functie de parte de propozitie. '~De remarcat ca insd este una dintre putinele conjunctii cu topica libera. nu puteau ..-cufunctia de complement direct in atributiva).· il condamnam . Total 6 a.. . nominativ.adverb de mod de restrictie. pentru relatii) 2X5p. pentru felul propozitiei. b. determina substantivul team a .0 completiva indirecta (sa zdbovesc ai~i. defectiv de plural. v 9. neutru. exista patru atributive: ~. parte de propozitie "complexli". cazul ac~~atlv (cerut de prepozitia de).ut~unea conjunctionala subordonatoare fdrd sa).

atasate radicalului adjectival trist.. unde substantivul este variabil ~i primeste determinanti tipic substantivali)..e ~a cele doua verbe pasive (a huli. aminti= doua etape de formare: @ compunere (din prepozitia a. frdttine. cu ajutorul sufixului -ar. 8. temporals (ca tipuri de circumstantiale). 10.=55p.. devenit conjunctional.derivat obtinut prin sufixare.". b.un radical substanti:vcal-(brYm. valoare pasiva. pentru explicarea corecta a fiecarui cuvant. fumegos . in context.. sugerata de prezenta dativului "beneficiar" (ne-au fost spulberate). Conversiune (sau schimbarea clasei lexico. cut. unde. . frdtesc. un proces concomitent cu eel al verbului predicat (" stdtea si nu putea sd-si indbuse pltinsul ").derivat obtinut prin sufzxare... frdteste.doua etape de formare: * derivare parasinteticd. . _. * decis. inclusiv a etapelor de formare) 11x5p. 0 fi. pentru exemplele date.~ial sufixului lexico-gramatical -a. ' @ In interiorul subiectivei ~i al completivei indirecte. a persecuta).~tenti.si al sufixului verbal-ui. infrati· re. in ciuda acestor japte prezentate anterior etc. entru 0 segmentare corecta...relatie pe care 11stabileste (de coordonare). cu valoare locativa + substantivul minte). . are ca rezultat verbul invdlui. si nu ca un tip de circumstantial. implicit. si. care "trimite" la un agent subinteles.·• inviiluit . infrdtit. primul se construieste cu 0 propozin. a. 5. Suut ~i alte posibilltatl pentru daca: atributiva.=22p. avand in vedere valoarea acestuia: exprima. frdtie.19 Derivate singurdtate brumar jumegos ciiinta suferintd Compuse niciodatd. atasate radicalului substantival val. nici + numeralul cardinal 0 + substantivul datii). 6. cu pronumele relativ subiect ceo $ Constructia au fost spulberate are. 'A~-~De'observat cele doua aparitii diferite ale lui a fi predicativ: fie. brumar . aici.doua etape de formare: $ derivare parasinteticd. avand In vedere ca 8ubstantivulfaptului l~i pastreaza autonomia grarnaticala (ca argument...substantiv (in contextul dat) obtinut prin conversiune dintr-un adverb.derivat obtinut prin sufixare.Lanii i-a scos din tard printr-un . . de altfel. vezi constructiile: in ciuda acestui fapt. atasat unui radical verbal (cai). cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand 0 insusire) -os.derivat obtinut prin sujixare. infrati. nerecunoa~terea pasivului ~l confundarea cu un predicat nominal cu nume predicativ rrluItiplu atrage 0 grava greseala de segmentare. si cum..proprietatea si-o obtine printr-un anumit mijloc ". (it Nu au fost luate in discutie si modurile nepersonale din structura formelor verbale compuse (s-a giindit. ci din cea a subordo_ natei. ~ De retinut diferenta de statut morfologic si. 130 131 .substantiv obtinut prin conversiune dintr-un infinitiv lung. atasat la. * Grupul in ciuda faptului. . ciiin{ii . 3. . '* sujixare (cu ajutorul sufixului lexico-gramatical -I.4. ~ compusele cu prefixoid confrate*. care nu face parte din structura principalei. poate fi acceptata. de aceea. iar al doilea. cu ajutorul sufixului abstract -intd. niciodatd . cii nu functioneaza ca locutiune conjunctionala. sa se observe asezarea substantivului miirlfiivia P dill fraza a. dificil de recunos. @ Atentie la tipul frecvent de greseala constand in confundarea felului intregii propozitii cu rolul sintactic al grupului aflat la inceputul ei. atasat unui radical verbal (suferi). va ji persecutat)...ajj"". cu ajutorul prefixului fn. Familia lexicala a cuvantului frate: '* derivatele frdtior. sufertnta . jrii.0 forma. regionala de vii tor. Am interpretat gerunziul din fraza 'Y ca element predicativ suplimentar. au fost spulberate. nu sepoate grupa dedit cu Principala.derivat obtinut prin sufixare. .. singuriitate . ~i functia de complement circumstantial instrumental (.gramaticale) tdrziu Mijloace mixte invdluit fntristare* aminti iubire" 11x2p. cu ajutorul prefixului fn. iubire . . ca orice participiu romanesc autonom (adica nefacand parte din structura formelor verbale compuse).ticii. completiva mdirecta ~l predicativa suplimentara (ca tipuri de necircumstantiale) si opozitionala. con(cate 5p. frdtietate. conjunctivul cu valoare imperative. cu ajutorul sufixului abstract -intd. . cu ajutorul sufixului abstract -(ii)tate. atasat unui radical verbal (jumega).. atasat grupului adverbial). intristare . infrdtitor.. = nr. (cate 2p. lipsite de autonomie morfologica. '* conversiune (adjectivizarea participiului). relatia semantics 'nefiind de tip subordonator. II. $ conversiune (substantivizarea infinitivului lung). va fi hulit. are ca rezultat verbul intrista. este ~i marcata functia lui sintactica (vezi reluarea prin forma atona de pronume 0). frati$or. pentru selectarea fiecarui cuvant si pentru includerea corecta) tlirziu . se comports adjectival.cuvant obtinut prin compunere (din adverbul de negatie . sintactic dintre cum adyerb relativ de mod. subiectiva. si ~ f!. anumit mijloc"). atasat la radicalul adjectival strain. lipsit de marca sa. Cazul nominativ se explica prin lipsa prepozitiei si prin posibilitatea inserarii unui copulativ tfiind decis).

Explicatie: $ fratern... a antonimiei (pentru fiecare sens.derivat direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixului pentru nume de rudenie -dne. (cuisuferintd . c4p. jraMor. U t. pentru fie care nou sens si nou context si l p.=lOp. 4x 1p.ta. nodozitate .?J. -isor. ~. cerul luminandu-se").neobisnuit. de sUferin. ft Se discutau numai probleme strdin« de pt eocupdrlle mele (sensul "diferite..Parcul de masini si utilaje al intreprinderii este invechit ("totalitatea vehiculelor unei intreprinderi si a instalatiilor mecanice") b. vivus). personal. c.Norii (ceata) s-a(u) risipit ("a seridica. * niciodaui . vitalitate nu sunt create In interiorullimbii romane. cu ajutorul sufixului adjectival (exprimand calitatea) -tor. dilatare in spatiu". parasit.antonime propriu. al unei institntii") .cuvant obtinut prin conversiune (adjectivizarea participiului) de laverbul infrali.de apasare. Sensuri inrudite. pentru contexte actualizand alte sensuri) 2p. nodal. separat.. JrUl~ li:l~lo. 2 p. actualizate In contexte ca: .Alte sensuri. de cruce. frdtietate . vivus.=15p. (cate lp. derivat de lajra. nodular. Oil> frdtie. ocular. ¢ Analiza apei a evidentiat multe elemente striiine (sensul "care apare ca impuritate. iar ultimul. @ De mica a invdtat si 0 limbd striiinii (sensul "alta decat cea materna") . \.Parcurile de vdndtoare sunt strasnic pdzite ("teren special amenajat unde vanatul este crescut ~i ingrijit pentru vanatoare").=4p.totdeauna. (cate 5p.EI se risipeste in preamulte lucruri ("a se irosi" . Oil> infrdtit . straniu.antonime (tara.l'pU~'--'l\" 111 UP11U-L. 2p. ocheadii .primul.neologisme gata formate in limbile din care au fostimprumutate. creand 0 impresie de vag. I» M-am apropiat de un strain si l-am fntrebat cat e ceasul. de difuz. striiin Analiza polisemiei. 2p.. . 2x2p. ci preluate ca neologisme romanice sau latino-romanice. pentru antonim) 8x3p. de_!ristete. manifestantii s-au risipit ("a se imprastia").antonime potrivit (cu). prin sentimentul .derivat parasintetic de la cuvantul de baza. nepdrdsit. . niciodatd.(cu) bucurie. viatd < lat.antonime omogen.:)C. I» frdtdne . fratricid nu sunt create in interiorullimbii romane.1 si-a YlS1PItaverea ("a pierde ceva agonisit" . b. se va indica antonimul sau seria antonimica). formatii neologice romanice ~i latino-romanice.cono- substantivul parcul. vivace. c.:. * iubire . . La nuntd erau multe persoane strdine (sensul "necunoscut") . respectiv cu sufixul adverbial -este.cuvant obtinut prin conversiune (substantivizarea infinitivului lung) de la verbul infriiti. fraternitate. al doilea. Dupd interventia politiei. Raspuns: "nu". a localnicilor. iubit.antonirne neizolat. neconforrne cu un punct de reper") . actualizate in contexte ca: . ueganva). 133 132 . ci introduse ca neologisme romanice sau latino-romanice. «> In text insa. nu intra in relatii de omonimie. @ Se simtea exilat.fnfra{i . ci de la unul dintre tennenii familiei. (care 2p.' '» infrdtitor ..j{ -n= . se actualize~za sensuli. denumind 0 "institutie medicala in care bolnavii sunt intemati". aetualizate in contextele: @ Au fast adusi specialisti din tdri striiine (din locuri striiine) . a. (cate 2p.Boabele s-au risipit in toatd camera. (care lp.dezvolta in text un poetic "u 80 destrama prin dispersare. Alte sensuri. pur: $ 2p..derivat de la verbul infrdti. $ viabil. vital. pentru fiecare serie) 3x5p. ' d.antonim matern(ii). .VJ. frdteste . ciudat".t:J ru u. * frdtesc. spital este monosemantic. amandoua fiind mostenite. (cate 5p.nuit. is' intristare :.primele. pentru explicarea fiecarei serii) 3x5p. pentru explicarea completa si corecta a fiecarui termen) l5p.ccade spital". plenar. fiind yorba de exteriorul unei intreprinderi. 4. . fraticri . derivat direct de la cuvantul de baza cu sufixul abstract -ie.si al sufixului lexico-gramatical -i. plenitudine ~i compusii cu prefixoidul pleni-: plenipotentd. cu ajutorul prefixului fn. * infrdtire . ca neomogenitate'') . I» Am simtit 0 mdnd striiina pe spate. oculist. calc dupa fro oeillade. neologisme preluate ca atare din franceza. @ Accesul persoanelor strdine este interzis (sensul "din exterior. din latina (viu < lat. $> In limbajul cure nt. exprimand 0 "stare interioara devenita. pentru indicarea fiecarui membru al familiei) l5p. plen.l.tie cu sufixul-tate. se actualizeaza un sens metaforic (realizat printr-o metafora implicita).+4x2p. pentru sensul din text si 2p.=15p.J. .derivate de la cuvantul de baza eu sufixul adjectival -esc.derivate direct de la cuvantul de baza cu ajutorul sufixelor diminutivale -ior. plenipotentiar.antonim din interior. a sinonimiei (fiecare sens va fi indicat printr-un sinonim sau printr-o serie sinonimica). Cuvinte monosemantice: brumar "denumirea populara a lunii noiembrie". 3.conotatie negativa). striiin in propria familie (sensul "singlir.urd. * viafa are acelasi statut cu viu. deci nu direct de la cuvantul de baza. lOp._fnveselire.In text. nodul. Centrul e plin de firme strdine (sensul "care apartine altei tari.. altui loc decat eel in care te-ai nascut si locuiesti") . *vivitia « lat..1!.. (firma) Iocalnicd. . Uel-:J r au-puuui.antonim cunoscut. izolat") . .=4p. ~ verbnl a (w') risip! . lac) natal(ii). -icd.dezvolta In text sensulpropriu "suprafata intinsa de teren amenajata pentru agrement". A fast inlocuit cu un rinichi strain (sensul "care apartine altcuiva") . apropiat (de). specifica poeziei simboliste.=24p. I» frdtior. antonim obi . 6@11§ B. veselie.

eu desdvdrsire . a se relaxa. solid. 6x2p. conversatie"). 134 2p. C. arhaisme morfologice: $ (pot) tinea> conj. fata de actualul contra. ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic. fond. ndlucire sunt iesite din uzul actual al lexilp. arhaisme frazeologice: a vent veste. cu valoare nehotarata). portbagaj.primejdie. prefixoidul port-) din formatii ca: portaltoi. cului unui text stiintific. s-apdstrat inca portul popufar(sensul "imbracaminte caracteristica unui popor.antonime a linisti. trudit ". ""verbul port.hatman. iluzie . 3p. forma. realizeaza sensul "a umple de fiori.Jnfinitivale relative". ij> Geamul a inghetat (sensul "a deveni opac. pentru exemplifiearea corecta) vie Analizapolisemiei.=15p.subiectul discutiei").insdrcinare..=4p. b. lp. @ Nu si-a tinut vorba (sensul "Iagaduiala. po(d)ghiaz. priimit.In text. dainuieste inca") ~ antonim pierdutii. a se gdsi . (oastea) s-au rdsipit . ~ .=4p. a sinonimiei.Alte sensuri ale verbului folosit intranzitiv: @ Apa fnghea!ii la temperaturi negative (sensul din fizica "a se tranforma in gheata") . (cate 1p. $ Nu sunt decdt vorbe. aparenid. slab a. $ Picioarele i-au inghetat (sensul "a simti un efect fizic de amorteala (la 0 anumita parte a corpului) din cauza frigului". $ cuvintele (a)starpi. stralucitoare") ~ antonime ~tearsa. amdgire.facile. usoare . pentru fieeare sinonim coreet indicat) 5x3p. principal. actualizate in contextele: $ Nu stiu mai mult dedit doud. a II-a. 13xlp. # ochi vii (sensul "vioi.antonim a se dezgheta. arhaisme sintactice: n-au avut cine merge . se actualizeaza sensul "felde a se purta". realitate.a evita. a slobodzi. 135 . crai. literaturd. misiune . clevetire"): port Analiza polisemiei. ""Alpinistul a inghetat din cauzafrigului (sensul . a sinonimiei ~ia antonimiei: . d. in locul normei actuale de conj. Svetii. pentrufiecare neologism) 6x3p=18p . dupd vorbd. neinteresantii.(pentru utilizarile anterioare) antonim a se dezgheta. ""cariutilizare variabila (in text este vizibila variatia dupa numar) a 3p. siimen. l Sxlp= l Bp. precum . $ Vorba ceea (constructie stereotipa la Creanga.cu desinenta de genitiv-dativ singular -e. forma iotacizata de gerunziu. Cules de. prezent in contextele: ""EZ a mostenit 0 vie a pdrintilor (sensul "teren plantat cu vita de vie").+2p. politicd. pentru a introduce 0 zicala. slobodzi. unei regiuni"). $ criticei . supdrat "chinuit. 2x2p. (cate 3p. caricaturd.a exista. $ limbd vie (sensul "In circulatie") ~ antonim moartii.vorbaAnaliza polisemiei ~i a sinonimiei (nu intra in relatii de antonimie ~i de omonimie): ~ In text. @ element de compunere savanta (altfel spus.aparitia constructiei . pericol . arhaisme lexicale: $ in contra. criticd. steag "unitate militara". in stare . public. pronumelui relativ care sila nominativ-acuzativ. doao. a III-a. mente. a infiora" . ~ AIte sensuri. (a) exploata. verbul. lip can. $. a. ~ discutie vie (sensul "animata. arhaisme lexicale: logofift. 2p.conjunctie aflata la limita dintre subordonare ~i coordonare. misiune. raia. principal. vorbe rusesti (sensul "cuvant"). ~ culoare vie (sensul "aprinsa. inghetase de fried (sensul "a inlemni. desert.impotriva. 2p. portavion. (cate Ip. fi> In regiune. a calma (pe cineva). stinsi. frazd. 2p.» muri prin inghet")..de cdpetenie.=15p.antonim a se destin de. $ Toti trandafirii au inghe!at (sensul "a degera"). ~ Alte sensuri ale cuvantului polisemantic. s-au l Ox lp==l Gp. postelnic. riisipit. pre. carii .=13p . 1 sg. nimic adevdrat (sensul "barfealii. portdrapel. folosit tranzitiv.utilizarea variabila si "articulata" a pronumelui care (In text. oaste. iluzie.=6p. a purcede. pericol. insufletit" ~ antonim ([aM) moartii. Brdila este un vechi port fa Dundre (sensul "ora~ care are 0 astfel de amenajare"). se actualizeaza sensul "limbii. c. portchei. au rdmasii. 6. a omonimiei: ~ In text.inchipuire. 7x2p. indoprez. portmantou. au schimbat vorba (sensul . Prea multd vorbii injurul acestui subiect! (sensul "discutie. ca senzatie psihica") .omonimia auxiliarului de perfect compus 3sg. intensa") ~ antonim slab.in locul normei actuale -i (criticii}. interesanta") ~ antonime anostd. 5. plin de gheata") . a antonimiei. ingheta Analiza polisemiei. un proverb). arhaisme morfologice: (casa) Ducdi-vodd .vii. a sinonimiei. inteligenti. de (s-au dus) . prezent in contextele: In port a fost un grav accident (sensul "complex tehnic amenajat pentru incarcarea si descarcarea navelor"). ~ Omonim: substantivul vie . grai". pentru fieeare omonim ~ilp. situatie. a omonimiei (nu intra in relatii antonimice): ~ In' text. @ In fata comisiei. n-au. vie (sensul "vita" ~i"produsul vitei de vie: strugurii"). dupd port" (sensul "mod. ageri") ~ antonime neexpresivi. contra . 3x2p.=4p.=14p: . viind 4xlp.total5x3p.Un bdtrdn atdt de simplu. ~ Omonime: ~ substantivul port ~ porturi. @ durere vie (sensul "putemica.conjunctie subordonatoare utilizata pentru propozitii necircurnstantiale. $ S-au intins la vorbd. au inceput a . se realizeaza sensul "inzestrat cu viata. a seferi .capabiltd). contra. promisiune").=12p. arhaisme fonetice: iarii.encliza articolului hotarat la genitiv-dativul substantivelor masculine nume proprii de persoana. actualizate in contextele:e traditie vie (sensul "care persista. dzicdnd. actualizate in contextele: $ Portul armelor este interzis (sensul "faptul de a purta ceva"). = 3pl. fel de a vorbi") $ La intrarea mea. gios.

'* locutiuni si expresii (pe dracu. arhaisme gramaticale: (sfatul) Dudescului -:-: ncliza articolului e hotarat pentru genitiv-dativul numelor proprn de persoane masculine. _ provin din franceza (pentru unele exista ~l cores~onde:1t in italiana sau latina): larva. deoarece. lavoar. 21 1. lp. grumaz. Vor fi acceptate ambele solutii. . Am notat cu asterisc formele confrate. Am notat cu asterisc formele de infinitiv lung.VUI- - vUIHH . potrivit DEX-ulm ~l MDN-ulUl. serie de regionalisme. 5p. acia). legenda. b. 2p. lexicale: ~ absenta totala a neologismelor. 0 vinit. paic. serie de neologisme. lecturd. afarii.r---. _ provin din latina savanta: lecticd. 3p. pdldria aia ea roata lOp.. * caderea articolului enclitic ~i preluarea functiei lui de catre vocala de legatura (laeu. lateral. numai neologisn:e: . . Ele devin arhaisme numai din PU1i1f~l~_evedere aLl}ltltoru[ul actuat. legal. -:-provin din germana: lebdrvurst. arhaisme fonetice: astfeliu. 1-0 siigetat moartea). Trasaturl sintactice: <Ii frecventa coordonariiprinsr (11 aparitii). confrere. odat-om palos. 6. posti../ iacii. N-au fost analizate si relatiile semantice in care se angajeaza adjectivul mort. lecitind.. A. earului) (Nu se va face un punctaj general. In locul normei actuale -e. (cate lp. $. laser. v Argumente lexicale: f. lp.z l-am in tors.tlnut prin conversiune cu 0 conotatie puternic ~afectrva (depre:~a~ tiva)(cine draeu oft si ragu!jita asta. In lingvistica romaneasca.lIUHILl VUIUl Ul\. 1£ com136 lOp. haniile-alea d-o $tiu). C.S Incarcarea cu_v~ntulUlOb. B.VU"lJ. perioadei moderne in care textul a fost scris.IUUU~'' verb U tun::. . surguci. v. pentru l Op. VOLGa .. ¢i' aparitia elementelor lexicale ale oralitatii .este prezent in numeroase alte formatii.:. OrIgini diferite: . layout. pentru gruparea pe tipuri de arhais~~: 7. atunci. lOp. 10. folosirea acestuia si cu valoare "narativa".interjectia prezentativa iac. l Op. lp. tri-patru posti. . "''''. leasing. Testul nr. lOp.vapszta . _ _ provin din engleza: laptop. Trasaturt fonetice: $ fonetisme regionale si populare (0 affims. fie ca tipuri de derivare (eu sufixul abstract -re).e s::mtv"c~utate" In mod special de autor si utilizate cu r~l Stllrstl?. tron "domme . formele sunt norm ale. .1ilf ~asta. pentru fiecare arhaism. lava. unele chiar de tip metaforicpopular (i-o !Opal. Structura lor este analizabila ~iIII interiorullimbii romane. a.fardata"): ""forme populare ~ide limbaj famll. "": a/ea. .fo~a lO~aclzata pen~ru prezentul conjunctiv. devemte norma In romana actuala. leghe. _ provin din italiana: leal. 4p.." ". ndlucire In categoria arhaismelor lexicale trebuie insotita de 0 anumita specificare: ele nu pot fi considerate ca fiind iesite din uzul general allimbii. caftan. aparitia adverbelor de localizare si de asezare in timp prin trimitere la situatia de comunicare (ceea ce lingvistii numesc deictice: aeolo. .. lapti. acasd-m pat). Apartine registrului stilistic popular ~ifamiliar. trupu). (lp. $.Nebuna. i-a lua) si alte fapte de fonetica sintactica (om balaur. 1-0 spinticat. d. de$ert. uzullingvistic al perioadei in care textul ~ ~ost scr~s.i-o strrdnsy. pentru gruparea pe tipuri de arhaisme) ~ C:onlentarii 1. s-a lucrat numai prima familie lexicala si s-au discutat numai cinci din cele sase cuvinte propuse pentru analiza semantics). adica intre fraze.l J. simla . 2. a sa-mi tau talpa$zfa. 9. l~~arcandu-se cu functia de datare. b strange numai arhaisme. a. di. deoareee exista un paralelism evident cu adjectivul vie.. inainti.Neologismele din seria c au. odatli). pentru care. fiind interpretate fie ca tipuri de conversiune. lectorat. exceptand relatia de omonimie: mort nu are si omonim.Trasatur! lOp. pentru exemplificare. de . serie de arhaisme. Uv~Hl + verb. legato. raportarea s-a facut la norma actuala literard. cuvinte si sensuri popul~r~ (hantile. padisah. v. precum ~i a expresiilor populare. 6p. unde prefixoidul con. _ provine dinspaniola: poncho. arhaisme lexicale: Mare vizir. morfologice ~i sintactice mregistrate se con~ serva astazi in graiuri sau in limba populara.. B. Multe dintre arhaismele fonetice. Sunt omogene seriile b ~i c. a. 137 . capu. lp. <I> fonetisme afective (dublarea consoanei pentru exprimarea intensi tatii .. reprez~ntand norma. confreriei. c. lasciv. pi. lavabil. utilizarea la Eugen Barbu nu reflecta no~a . adica de "a$ezare a naranunn intr-un anumit moment istoric. pohtd. iete.' C.. Intr-un text din Neculce. Fo~el. 8. !}1a~ ~capavm ~e. c. '* caderea consoanelor finale (can'.S prezenta euvintelor populare siregionale. ci numai din vocabularul limbajului stiintific. las.pronume relativ invariabil pentru atnbutlve: demz~l de.. complimenturi . sa te pupe-n bot). vorbesti de [up: cdnd colo. In locul formei delOtaclzate. confrdtie pentru a atrage atentia ca sunt calcuri dupa franceza (fr.. vedi. exista doua opinii. legitim. 0 scos giirgiiuni. m-a neb unit de cap.5.U ~v up pVl'UHl1 ~ vapstta ca 0 brezaie. 5p. b.. In schimb.desinenta -uri pent~ ~lura~ulnveutrelor. .. .4. Includereacuvintelor (a)'starpi. ~. . .J.. arhaisme grafice (grafie Iatinista): Bucuresci.

cu reluari apozitionale menite sa asigure extinderea frazei (fntr-un teritoriu . lOp. posibil. Cuvinte si sintagme ale terminologiei juridice: instantd. b. cu sensul "posibilitatea de a actiona dupa propria vointa sau dorinta". vitropresiune. indica "unitatea dintre un sens si un complex senor" tDesinenta are calitate de semn lingvistic. de insistenta: a constructiei "relative scindate" (Ceea ce urmiirim este situarea . ). (a) actu-. precum si tennenii acestei categorii. tegument. 3p. nume. tentativd. cu sensul "drept cetatenesc".• ). rezulta ca textul apartine registrului cult.In limbajul curent. libertate .I: reducerea subordonarii numai la raportul temporal. declinare. a (ssi) produce eJecte. ® S-au inregistrat doud cazuri de scarlatina. in timp ce Jonemul. ~ "obiect asezat intr-un loc sau intr-un anumit Iel pentru a indica ceva" (semn de hotar. calitate. (a) exercita. un teritoriu in care . lOp. stare cristalind. * utilizarea constructiei perifrastice pentru exprimarea aspectului (s-o pus pi panda).. dungi1ineare rosii-violacee. Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei medicale: semn Grozovici138 lOp. determinat.. numeral. ~ folosirea pronumelui negativ cu valoare adjectivala inimnicii vorba). vid. inlocuita azi cu varianta in -tie. metal. ff si-a luat libertatea sa . legalitate. Tdisaturi morfologice: ~ formepopulare ~iregionale de auxiliar (0 luat. solemnitate. a produce efecte. banda de energie. este polisemantic. desemnand abstractii din domeniul spiritului tacceptiune. 0 aguns etc.. unde dezvolta sensuI . (a) nuanta). expirarea mandatului. lOp. traditional. adjeotiv. deci cu un sens care nu are nimic comun cu sensul curent. a cddea sub incidenta. dezvoltand sensurile: ill sticla de 0 fabricatie speciala. . Trasaturi sintactice: 't constructie sintactica ampla. realizate prin infinitiv (a spune). .. a spune deci cii . semn de circulatie. 5p. indicand 0 categorie gramaticala. lOp. ff prezenta unor constructii sintactice cu rol emfatic. inlocuita prin forma nesufixata. ~i a formei gramaticale trebuiesc. cristal...vtransparenta siperfect incolora. indiferent de nivel: respectarea normelor limbii literare actuale.discuta. echimotic. circumstanta. i~i restrange si i~i specializeaza sensul: in lingvistica.a asigura continuitatea povestirii.. lOp. ambele constituind arhaisme ale limbii cuIte. (a) . semn de carte). etiologie. chiar individ".. punere in libertate. moral.. utilizandu-se in contexte ca: . cu subiecte coordonate la distants. in rnedicina. Din analiza. este polisemantic. are loc 0 specializare a utilizarii la dona sintagme: pune(re) in Iibertate.fapt. priva(re) de libertate si.In limbajul curent. nu). ® Sentinta i-a adus pierderea tuturor libertiitilor. scarlatina. aliza. Trasatura generala. '. conductivitate electried. sehemd-apriotic. spectru energetic.unei boli". semnalment" (EI are un semn sub ochiul stang). ) sau a constructiei adversative prin ci (nu de .In Iimbajul curent. (a) exista. 11> Au fost doua cazuri de om or. 'i!i Cele mai multe elemente apartinand terminologiilor fac parte din o. sistem de opozitii. si-a dobdndit libertatea de actiune. 3p. aspiratie. * "nota specifica. etic. executare a recursului. eject suspensiv.·o!iI. conduciivitate electricd etc.. cristalin. lOp. categorie gramatioald.unde·dezvolta·sensul "imprejurare. circumstantial.In limbajul juridic. Cuvinte si sintagme din domeniuljizicii optice: corp solid. utilizandu-se in contexte ca: ® Prin cdsdtorie. ci de . c.. vezi si calcuri lingvistice: dezbate (dupa fro debattre. valoare. forma neologica. eritrotoxind. exantem. opozitie. 139 . ce indica ceva. cali tate. @ absenta cuvintelordesemnand obiecte concrete din viata cotidiana. punere in libertate.in cazulca.. indiferent de domeniu".) ~ Comaparatie a utilizarilor: caz . principiu. semnifica "un simptom al.romanic ~i latino-romanic.. 0 restrangere semantica. pronume. relatie sin tacticd. banda de valentd. realitate. just. cu sensul "ingaduinta". dezvoltand sensurile: $ "tot ce arata. (a) res" pinge cererea de prelungire. exceptand forma lexicala acceptiune. neutru. substantiv. lOp. banda de valentd. din care se fabrica Ientile si obiecte de lux (Aceasta lOp. (a) practica. (a) situa. este polisemantic.In limbajul gramatical. solid. recurs. * Este un caz atipic. care traduce fropurement et simplement). 3p.. teritoriu. este polisemantic. semiconductor. Trasaturi lexicale: @ abundenta neologismului savant. a rdmdne valid. savant. unitatea frazeologicapur!ji simplu. trasatura distinctiva. constiintd.. semn . a. cristal= In limbajul curent. Din analiza rezulta ca textul este popular ifi regional. Totall=85p.. s-o dus.. apare cu sens specializat. . lOp. banda de energie. b. acord. din rdgnetu lui). eveniment. banda de conductie. d. 3p.In terminologii. mandat. ). cu sensul "situa1ie. eveniment". dinexemplele date: functie sintacticd. utopie. electron. (a) relativiza. propozitie. fie ca unitati frazeologice calchiate (vezi.). Cuvinte ~i sintagme ale terminologiei gramaticale: gramaticd. fie ca neologisme propriu-zise. . situatie". procuror. flexiune. implicit. inculpat. cu propozitil intercalate (A spune cii . marc at prin elementele de relatie din si cum. streptococicta). prudenta.. (a) dispune. 2. stare cristalind.. caz. Pastia.. plici de jlexie. clasd. cu sensul "imbolnavire". . functie sintactied. * marc area excesiva a posesiei (de la trupu lui.

). lOp. Argumente morfcloglce: impersonalitatea constructiei. 7p. .).benzi) actualizeaza sensurile: !!> "Ia~ie cu care seihIa$6ara. 5p. tara legatura cu eel din limba comuna (vezi caz)..introducerea constructiei apozitive. 1$ (glumet) "grup de prieteni" (Formam 0 banda pe cinste). .. sttuatte. tegumentelor). banda2 (banda . durata {calc dupa fro sau direct din it. formule fixe de cuprins (va rog sa binevoiti/a binevoi sa . caracterizat prin forme gramaticale ale adresarii (In textul 4. in textul a. aspect. prevdzut (calcdupa fr... obtinuta fie 140 3p. valoare. a respinge. * claritate.il1serar~<:tsubor<:lon<ltelor atributive si a constructiilor echivalente cu acestea. prin monosemantismul termenilor de specialitate. fenomen. cuvintele apartinand terminologiilor se disting prin: 1$ monosemantism. frecvent. 0 categorie de tip relational care . ~ seinantica proprie. mdrime care .. efect.un tipar de punere in pagina .. fiecare dintre acestea fiind polisemantic. La toate nivelurlle limbii. Se incadreaza in stilul administrativ... ~ Apar structuri sintactice complicate (vezi pronumele relativ in genitiv din constructii atributive: clase al cdror caz exprimdy. multimea neologismelor. Cu deosebitd stimd. sunt respectate normele limbii literare actuale. experientd.. care cer restrangerea treptata a "genului proxim".in cristalul apei). aspectul ). epitet metaforic sau metafora propriu-zisa) sugereaza puritatea.. a.I I J f vaza de cristal este frumoasdy. lOp.. caracterizata fie prin restrangerea ~i specializarea sensului din limba comuna (vezi semn. Adopta formule fixede inceput (de tipul: Ca urmare a adresei . .. lipsind totalmente cele de tip adresat (interogativele si imperativele).In terminologia optica. partial. Argumente sintactice: $ Fraza amp la. pronume. mai ales cu rol de identificare (fiind yorba de definitii. esential. banda -In limbajul curent. .angaja. 0'. banda de circulatie.. numeral.bande) actualizeaza sensurile: t"l> "grup de raufacatori care actioneaza sub conducerea unui sef" (Au fost prinse doud bande de hoti de masiniy. manifestata prin utilizarea aproape generala a persoanei a III-a si a unor constructii impersonale (vezi: este de observat. Se incadreaza in stilul stiintific. @ Sunt generale propozitiile enuntiative nonadresate. limpezimea (glas de cristal.) "ceata de soldati aflati sub aceeasi bandiera".. libertate). denotativ. . in textul de analizat. cu subiect propriu (acesta rdmdndnd valabil si producandu-~ilegal efectele) ... . Se oglindea. precizie lexicala. Este un tip de text "adresat". . Particularitati: ~ Respecta 0 schema fixa de organizare si. nu apare decat prima parte: va rag) si. . Total 3=45p. {1j utilizarea cuvintelor cu sensul propriu. specific. lOp.. fie prin retinerea tuturor trasaturilor stiintifice sau tehnice ale obiectului sau ale fenomenului (vezi cristal). In raport cu structura ultimului enunt).).. Considerdndcd . Argumente lexicale: . .-:. instrument. .. zona. anume: "forma a starii solide amateriei in care atomii. clase al cdror caz .. .. se intarestesau se leaga'eeva"-(Era'acoP7fftt (:Udoud benzi de celuloid). a interzice (calc dupa fr. . a ocupa. Face exceptie pers. 3. lOp. 3p. alcatuind reteaua cristalina". {1j (inv. din textul b). Total 2=65p. spatiu in forma de fasie" (banda rulantd.. va asigur de . a examina. si nu cu sensuri conotative. ionii sau moleculele sunt dispuseintr-o anumita ordine (simetrie) geo- metrica. lipseste formula vocativa de adresare. atributie.unde apar atatgerunziul circumstantial (respingdnd cererea de prelungire). sintagma banda de energie are sensul "grup de valori discrete pe care le poate lua energia electronilor de valenta (banda de valen/if) sau liberi (banda de conductie) intr-un cristal". fie prinrolul complet dezambiguizator al contextului (vezi: exantemul este mai bine exprimat in zonele. substantiv. imediat. formal.. 4. particular. anterior. terminologia fizicii. corespunde la doua omonime.. in textul de analizat. Cu increderea/speranta ca veti da curs cererii mele. * "obiect fabricat din cristal" (si-a cumpdrat multe cristaluri de valoare). cu relatii sintactice clare.introducerea gerunziului si a constructiei gerunziale absolute (vezi textul b. ). precisa (vezi. maximum. a permite.. a. are valoare de . formule fixe de incheiere (Cu toatd consideratia. ~ Sunt generale propozitiile si frazele nonafective. al carei rol este reluarea unui termen ~i continuarea detalierii lui in limitele aceluiasi enunt (vezi: 0 categorie gramaticald . I plural din textul d (fntelegem). extraordinar. ase efectua. ). banda de magnetofon). 1$ "obiect. a.). $ Fraza ampla se obtine prin: . actiune.. alterneaza cu fraza scurta. a se manifesta. . fiind inlocuita de 0 "adresare impersonala": Caire Primdria Muni141 . cat si gerunziul nesubordonat. uneori. a situa.. intensitate. $ absenta totala a marcilor lexicale de afectivitate ~i de subiectivitate. nu apare aceasta formula) . interval. este un exantem de intensitate particulard aviind. a observa.subiect general". care apartin atat terminologiilor de specialitate (vezi2). cat ~i lexicului general (vezi cuvinte ca: traditie. a apartine (calc dupa fr. care.fie prin actualizarea unui sens totalmente nou. a expira. banda] (banda. ipotezd... tip. ~ (sens figurat. Avdnd in vedere cd. vezi: categorie de tip relational care exprimii . fata de cuvantul din limba comund. aici. structura primei fraze. este monosemantic in denotatie incorIn porandu-se particularitatile stiintifice ex~cte ale obiectului.. ' In concluzie.

. stiingu.arestare preventivii. va rugiim. instanui de judecatd. lOp. a binevoi. s~riicie. . lOp. a expune (pe cineva la). . .Una dintre femei vorbeste respectandnormele literare de pronuntie ~i pe cele gramaticale (vezi: afronturile pe care le-ai vazut). a da 'curs cereriis. asa cum reiese din urmatoarele trasaturi lingvistice: "' . Zanga mdmicah.scoate. side constructii neconforme cu nonnele literare (unite zile.~·prezenJa infinitivului. semantisme ca: md incing "ma supar".a III-a.Este un text concentrat ca lilfvmiatie.0. avand deci 0 intindere limitata. a abuzat. unele regionale. stare de ~eti~). fonetismul regional eream.. a II-a. ~-':-' • < •• -~.~i nu . dii."" inimd. vezi forma regionala iotacizata vaz... "* Au grade diferite de instructie. populare si familiare (vezi expresii ca: 0 iei cu stdngu.!a-i aial..re~_ea.. I (v~zi.Ar:e.e.in~t. constructia populara exprimand progresia de ce-i fad. ~i "pluralul oficlar. specific graiurilor sudice iau doud.. si dracii dstia de bdrbasi. marcile sunt de tip diferit: la unul dintre personaje. . constructii putemic afective cu semnificatie defavorabila: dracii dstia de bdrbati.'sO'smdt~nul de marfa de un gerunziu al carui subiect neexprimat . provenind din existenta unor relatii anterioare. . ..qtateqyrz). ceea ce schimba comunicarea la pers. anuntati.. in timp ce lexicul celuilalt este totalmente lipsit de neologisme. @ Intre personaje exista oanumita familiaritate. «< utilizarea incorecta a p~~numelui relativ. sub acest aspect.regentului firesc. indiferent de statutul locutorilor (interjectia ei. de fonetica sintactica.~!lt~jHd~<::at_()~. ambele fiind ca~actenstlCe stilului admlU1strativ. utilizate de un locutor rara instructie (pe Iduga fdple1e uejd remarcatc: fbnetismc populure. 5. ~i anume: prezenta verbului hotdrdste (Instanta hotarii~te). .mreahtate. ceea ce conshtUla. .. sau "dezacordul".. ~odatd.~ termenulut. lexicul unui personajeste incarcat de neologisme (vezi: stupid. cererii Dvs). explicabile in cazul unei conversatii.Desi in limbajul ambelor femei apar marci ale oralitatii..- .a Il-a la ver~ ~i la pronume (adresei Dvs. a bulversa. Amandoua sunt femei. eel de pers. spre deosebire de -. pune(re) in aplicare.. 15p. trebuie adaugate: interjectia populara pdi. lucrucare i s-a mal intamplat de. lllcorectaagerunzmlUl (cinci aparitii intr-o singura fraza: doua cu valoareatributiva si celelalte trei cuvaloare circumstantiala: tempor~la·$icauzaHl. va '/acemcunoscut.iaia. $ ... situatia obisnuita a acestor acte. expresie ~"""""··Qontinandpeo:cu-valoare neutra..cel d~ per~..: vd [acem cunoscut). asa cum reiese din formularile unuia din" tre personaje: esti femeie cu cap."".. efractiune. ~ Semantic.. . fr~za anacolutica. apar elemente de oralitateregasibile in orice conversatie pe 0 tema familiara. * Apar ~ielemente comune cu ale stilului stiintific: -preze~ta ~eologismului (corect sau incorect folosit. . La celalalt.prezenta gerunziului) b. ~. schimbarea modului si a persoanei: Si dracii dstia de bdrbati.Desi subiectul discutiei este banal. to ate Intr-o singura fr~za). ce zi ingrozitoarel. Total 4=20p. le-af auzit . fragmentare.. multimea constructiilorexclamative: Ce zi stupidd. partic~laritate deplUzand . marcate grafic prin puncte de suspensie: oriedte eforturi. d-ata mai mult ..de gradul de instructie al celui care redacteaza ce. ceea ce are ca rezultat a~9cirreaco:nica: afost .litma~~arel~·deo§ebiri:~· Apai-t"ermenHde _c~a~~tate~peclficl tennmologlei juri dice (vezi: prelungire a arestam.). frecventa de utilizare a deicticelor: asa.. md linistestey. in timp ce vorbirea celuilalt personaj feminin abunda de fonetisme populare. apare un autor Iillpersonal.re~acta:t ~e 'un autor cu foarte putina instructie. sa comunicasi. te amdrdsti d-o nebuna . elemente Iexicale populare. cu.n~ndat de ar~stare): * Nu mai are trasatunl~u~ul text "a?resat : m locul umu autor personal.. . apar jnsa fonnele gramaticale ale adresarii: pers. * Arata 0 anumita .... constructia eufemistica eream la biserica Capra. aparesemnul de comunicare emanand de:a-~o' autoritate (juridicaj. da '.prin rclativ ~l11UlllelUase constructil echivalente cu ? propo~itie atributiva. 142 143 .a'.. de lunga durata (vezi referirea la @ 5p. pun ere in liber'ia!e~exfirare . este altul decat al gerunziului anterior: manevrdnd f17.Aparl. Apar "pluralul politetii".nu'punlda". Total 5=20p.. (dracii) a~tia. Goarne.c~. familiar.ciPiiduj'Bucure:jti.. interogatii retorice: cum sa nu observi?). uti1izar~a excesiva a constructiei atributive (doua atribuhv~ introduee.Sp. apar marci de oralitate specifice conversatiei populare. spe~" _. (a) obliga.llilPsz~tlOnallucru care. afront. le-ai vdzut. alaturarea unui gerunziu cu slibiect propriu: . . sa efectuati. a.m vecmatatea . a redresa.. stare de betie (calc dupa fr..trasaturi ~C?~UflR~. unactr~d~ctatd~:tl. rogioucle.ea§Y~). a depiisi mdsura (calc dupa fr. om01:at. .~~stereotipie a constructiei si a expresiei lexicale (expres. eu 0 raportare imprecisa la regent (prup). obtinute din '~nnatoa!ele par~cul~ritati de limbaj: * utilizarea abuziva si . fiind incarcat de elemente lexicale orale.. .me· stilului juridico-administrativ (este. (iau una) d-asta). rezultand din utilizarea gresita ~ gerunziului ~1 din constructia imprecisa a relativului: ~ utilizarea neologismului de catre un autor incult.). * Statutul sociocultural al celor doua personaje: . 0 particularitate a stilului administrativ (vezi neologismele: serviciu. este asezat langa afost omorat. efort.a. Intenti« 'lui-Caragiale este crearea de efecte cornice.. si lOp. enunturi incomplete.'.Raportul" lui Caragiale "mimeaza" un act admnistrati~ de constatar. ..llca:vafacem cunoscut. "mimandd-se'..(lnstanta).7. manevrtind.

familiaritate marcata ~i la nivel lingvistic (cele doua personaje folosesc pers. Total 7=60p.. propozitii imperative). reproducreplici din vorbirea directa. n-ai invocat. nu due (li?sii). stins gZasul. sa faci.m diversele lui variante: zti spun. trecandu-se de la registrul lexical neutru la un registru apreciativ.!i este de~tinat ~. se schimba registrul. Cucoano Acrivito l .. ' 5p.. pentru marci) . nul Argumente lexicale: Apar v~~.. .i0~umele. trecandu-se de la "drepte" la "cursive" si din noula "drepte".de poIitete) si.] Lui kir Ianulea i-a trecut repede necazul si iar [ . du-te.trazlc. ' @ b.. recurge intr-o conversatie banala.~ae~e. Fragmentul este alcatuit din mid pasaje redactate in tipuri diferite de vorbiri. nu te supdra..care. ada banii. te a$ezi?) C~ledo~a personaje se "a~aza" pe trepte sociale diferite.J si orice poruncea dumneei. @ .Din punct de vedere lexical. Apar propozitii interogative ~iimperative: Adicd de ce crezi dumneata ..u"'''''. la pronume si adjectiv posesiv..?eA ca~e. reproducem pasajele care reprezinta vocea naratorului: Si pana nu i s. Apar cuvinte cu apreciere negativa (aiurelile tale. care mai de care. pentru propozitiile imperative. $ Apar ~l alte semne depunctuatie ale vorbirii directe: semnul intreba~ii. .~igumente g. "superiontatea marcandu-se lingvistic prin modul de adresare a celuilalt in ciuda relatiei de:famiIiaritate dintre ele . ai adus.c~·· pror:om~naled~ pers. voce care. altele integratesintactic: Da-mi voie .. .. :~:~artormul. 5p.ra~ce:$ Apare semnul grafic al dialogului: linia de dialog. unele nemteg.. de adresare madam Deled.st~hshca. revenirea la dialog: . vorbiri care se intrerupsi se intrepatrund. . 5p. iar. 0 anu~e ~. mai intrerupe de cateva ori pasajele in vorbire directa.spunem . spune": Au siirit toti musafirii. trimitand la emitator: Dd-mi (voie). (cd-jmi (v~ne)" ~az.i"~'"":""".<Dln"p~~td~' .. in stil indirect liber. persona.. fireste. I sg. .e ver?ale ale adresarii In registrul politicos. fie pentru 0 "cerere" politicoasa (Da-mi voie nu te supara).. Total 6=c30p. dumneata.Fireste cd petrecerea n-a a mai mers inainte . este yorba despre acelasi destinatar. provenind din excesul de neologisme la care acest . apoi. cum ardti. cu valoare ironica. (distractiile] tale.-"". lasa (hodorogu de ceas). in finaluf fragmcntului. a II-a la verb. pe parcurs. redactat in intregime in vorbire directa. .J siasa mai departe.• Se reiau. sa te intretii. te contrazic. .. nu vezi.. n-a contenit: . madam Deled. fragmente din replica .:.'''''I:UU esti femeie cu cap).~i. ?. care mai de care [ . si "ghilimeIe1e". si anume: ~ Fragmentul se deschide si se inchide cu vocea naratorului. Fragmentul. du-te (s!fS): ada.... Au sdrit toti musafirii.am(sport). • se schimba tipul de litera. 144 gramaticale ale vorbirii directe sunt: ."formele'V6rba:le'~i:-.j i-au impdcat.pentru marcarea propozitiilor interogative.. dd-tetdracu]. sa te con.r..:. cu observatia ca. respectiv. a II-a sg.-.'. preferi. I A~~r a.c. l Op. contine doua variante ale acesteia: dialogul ~imonologul interior adresat. Mai da-te dracu) . sefoloseste ~onstru~ti~ imperativa: stai los sau cea interogativa cu valoare imperatrva: ce te scoli. [ . .atesmtactic: te rog.« lipseste linia de dialog. in text.. altemeaza~F'cu . 5p. verbul a sari dezvolta sensul de "il·. fie pentru exprimarea imprecatiei (Mai da-te dracu) . lasd.dverbe~epro-fraza..'.J si pe urmd prietenele [. Apare m~dul imperativ: Da-mi (voie).. (omu) meu. 20p. dumnealui rdspundea.sunesteculul" de vorbiri.care.. "Superioritatea" asumata de acest personaj (eel c~ruia. nu te supdra.crezl. I.::'. ~i semnul exclamarii..'ap?i{n1lMer6'aseo&e·lyfip'e~·"":. folosite la pers. dumneata.apar dupa cuvintele de declaratie. lOp.~* f s rative (si.allt~rioara(cu cosmeticile si cu distractiile taleh @ . " Marcile Nu te supdra.lile) tale. De ce preferi .prezenta formulelor vocativede adresare: Nelle Ianuleol.. ne (lipseste). in ambele eazuri. (5iure. Marcile grafice sunt doua semne de punctuatie specifice vorbirii directe: "doua punate'. de pers. Ifl spun. 8. nu incerci. s-a stiut indaui in toatd mahalaua [... fie pentru 9*pnmarea unei cereri imperioase (du-te sus.~r~Vvozltate~ -ac~stUlase IDimfesta printr-o "inadecvare •. ardti.'. ada)... a?ica adverbe de negatie (ill" textul dat) ~tlhzate ca rasPllns la replica anterioara si care tin locul unui Intreg enunt: Nu..@ ~cela. galbejita $i numa piele pe as. Pasajele redactate in vorbire directa sunt anuntate lexical prin verbe de declaratie (in text.14~ . (l Op. din zona "dezagreabilului": Apar imprecatii (dii-te dracu.. Dar.nume propriu: Niki) ... pentru tipul de vorbire. Si mat da-ti dracu . (pe) mine.". Argumente care sustin trecerea de la dialog la monologul interior si. ?.:::".. io. efectul general fiind al . cu functii si valori diferite. monologul interior intrerupe replicile dialogului. n-oi avea.gJfamati~at. hodorogu ala de ceasi .~. exprima lexical actul . 5p. care ar fi fest imposibile in adresarea directa (fata in fata). adverbul iar preia sensul yerbului de declaratie subinteles: Lui Air Ianulea i-a trecut repede necazul si iar.cu cereri imperioase>' (lasd. 3p.. avand in vedere raportul ierarhic dintre personaje.Din punct de vedere graflc.

se rpz" . Pasajul cuprinde doua fragmente de descriere. 9. !ini.. stiuci.. l Op. ... .incluzandu-se intre ghilimele). TotaI8=50p. "). in care. se marcheaza prin includerea intre ghilimele a replicii sau a fragmentului de replica apartinand altei voci decat a naratorului ~i prin doud puncte. ~·:emifatorur replicii '(veil:$i jJe prietenele: -" crescutd . carast. bucur1a vlelu fl a mortii.. pentru tipul de vorbire. Mod de expunere: descriere (de natura). metafore (metafora verbals si nominala sticli in mdrgele oblice. fiecare realizat cu mijloace stilistice diferite. ca intr-o lista terminologica.~i mdruntaiele din om se tat ceartd uneori ". pentru indicarea 25p. m care procedeul stilistic predominant_ este al. fiica ~lIalu!Ul p~·m1O~dzal). intreaga fauna. vorblrea indirectli Iibera.. prin absenta conjunctiei de subordonare. ci vocii naratorului: dragd-n sus! dragd-n jos!. refle:e de argmt.nd'') . . lpt 'ton. s-ar putea ca ~i conjunctia de coordonare puiule fi suflete sa nu apartina vorbirii directe. dar in . lOp. "amestecului").Jegarea" acesteia prin conjunctia de subordonare cit (vezi in text: cd . :. frdmdntdndu-sey. a1 ploii si al baltii cu vietuitoarele ei. fiecareia IaCandU-l-se ~10 scurta descnere).Predominante sunt procedeele de tip jigurativ. m:tafo.. TotallO=40p. cand sujlete. 5p. care nu apartin vorbiriidirecte.0x. personificari (trlisiirira. 5p. urmeaza reprodusa vorbirea directa. s~oici. fiindca formulele de adresare erau cand puiule. ap-are ~l procedeu. Descrierea ploii:. ceea ce face dificil de precizat 1imita dintre vorbiri. lini au~". ~~ezate imediatdupasubstfnti\fUI specificat de narat9rcafiind .vech ~ solzi ruginii ). metafora verbala sCiipliraj. ale carei semne sunt formulele vocative dragd. dar $i epitete metaforice ~urz . cit . neagra bucurie. . oc~ene. 147 . inclusi tot intre ghilimele. se introduce 0 secventa de alta factura: una ~e~ltativ~. la necaz spune omul multe". sunt enumerate speciile de vietuitoare. constand in abundenta tropilor (a figurilor de stil). aSOClerl:o ron ice: monstruoasa bucurie._~ In final.de ba~aur. iar de cea direct legata. cil " are mana cinci degete si nu sepotriveste unul cu altul". me l CI. Vorbirea indirecta llbera se distinge de cea directa prin absenta verbului de declaratie. Frag mentul sta sub semnul vizualului ~1 al dmamlculUl (este mtrodus prin "viizui deodatiibalta!o. epitete user antitetice (elildura $1 totusi rdcoriioarey: $ Fragmentul sta sub semnul auditivu1ui (se au'zi in depdrtare suniind ploaiai si a1 vizualului (sclipitrii de hulbuci~piiJlzii de stropiy: Descrierea bli1tH:" Predominant este procedeul enumerdrii (se dezvolta 0 structura ampla de tip enumerativ. suflete.ibiota Acrivita lui Hagi Canu{ii a ajuns de-o bate arvanitul. crus146 l Op.eau ~n :j~ragu~" gJ~madlr~ de linioare.I I I • Apar ~i pasaje cu forme intermediare de vorbire: vorbirea dlrecta legata si. '['. f "). tropi o~. acele de fulgere ale ploii.. epitete cromatice (cercuitt ros. puiule. urnza Cuinajostea - (lOp.). Grafic.re (tre. 1'1 l!I Subordonat procedeuluienum~r~m.~m?5p. r . pentru marci. JOp.. metaforele nominale pdnzd de stropi. Aceste vocative au tnsa niste determinanti. ~ Vorbirea directa Iegata consta in pastrarea integrala a vorbirii directe (ceea ce se reproduce . poetic. si anume: comparatii (ca un painjeni$). . c~api. ca . care primeste valoarea unui verb de declaratie.: c~~ " paratii (mari elit palma). tacee si pesti: costrdsi.Amestecul de vorblrl este si mai subtil in ultimul alineat: dupa adverbul iar.

Gabriela Pana Dindelegan. II-a). Editura All.0. Eugen Ciofu. Semne si simptome ill pediatrie. Antologie com entatd. = Dictionarul DOOM2 ortografic. . Revista de drept penal. II Enuntul. = Cristina Lista scriitorilor utilizati pentru exemple Gabriela Adamesteanu Tudor Arghezi George Bacovia Eugen Barbu Lucian Blaga Augustin Buzura LL. Barlea = Ovidiu Barlea. o. RL = Romania literard. Obiceiuri ramdnesti de nuntd. MDN = Florin Marcu. Editura Stiintifica ~i Enciclopedica. revazuta si ad1higita (coord. Optica. 1 Cuvantul. 2001. 1966 . ortoepic si morfologic al limbii romdne DSL a II-a. . Mihaela Mancas. SP = Carmen Ciofu. 1989. Bucuresti 2005. Antologie de prozd populard epicd. Ioana Vintila-Radulescu). ortoepic si morfologic al limbii romdne (redactor responsabil: Mioara Avram). Saeculurn 1. Editura Universitatii din Bucuresti. Liliana IonescuRuxandoiu. = Academia editia Rornana. Editura "Univers = Dictionarul ortografic. Editura-Academiei. Editura Univers Enciclopedic. 2000.traducere de Andreea Lurie. Usor si rapid. RDP = Asocitia Romana deStiinte Penale..Vranceanu. = Cristian Crumslish. Bucuresti. Calarasu. Wordpentru Windows 95. Marele dictionar de neologisme. Bueuresti. 1996. Editura Nemira. 1999. tura pentru Literatura. Bucuresti. Cristina Calarasu. Emil I.2005. Bucuresti. 1997. Dictionar general de stiinte: Stiinte ale limbii. RLib. Editura Stiintifica. = Romania liberd. Bucuresti. 1982'-1989. Gramaticd limbii romdne. BucuGALR TD Word resti. = Angela Bidu. Optica = Ioan-Iovit Popescu. romdne (editiaa 1996. Caragiale Mateiu Caragiale Emil Cioran Ion Creanga Mihai Eminescu Gala Galaction Paul Goma Nicolae Iorga Titu Maiorescu Ion NecuIce Alexandru Odobescu Andrei Plesu Marin Preda Mihail Sadoveanu TudorVianu 148 . Editura Stiintifica si Enciclopedica.Lista de abrevieri DEX DOOMI = Dictionarul explicativ allimbii EncicIopedic". Bucuresti. Edi. Editura Academiei. Bucuresti. Bucuresti.. 2005. republicat Dictionar de stiinte ale limbii.Bucure~ti. Toader. 1982.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful