P. 1
elth cds auxiliar

elth cds auxiliar

|Views: 1,871|Likes:
Published by Sofia Dobromir

More info:

Published by: Sofia Dobromir on Mar 26, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/30/2013

pdf

text

original

Sections

  • 1.1. CE ESTE ENERGIA?
  • 1.3. CONSERVAREA ENERGIEI –primul principiu al termodinamicii
  • 1.4. MĂSURAREA ENERGIEI –unităţi de măsură pentru energie
  • 1.5. PUTEREA – măsurarea puterii , unităţi de măsură pentru putere
  • 1.6. DIVERSE FORME DE ENERGIE
  • LUCRAREA DE VERIFICARE NR.1
  • 2.1. INTRODUCERE
  • 2.2. MATERIALE METALICE
  • 2.4.MATERIALE SEMICONDUCTOARE
  • 2.5. MATERIALE ELECTROIZOLANTE
  • 2.6. Materiale magnetice
  • LUCRAREA DE VERIFICARE NR.2
  • Bibliografie
  • 3.1. Rezistoare
  • 3.2. Condensatoare
  • 3.3. Bobine
  • LUCRAREA DE VERIFICARE NR.3
  • 4.2. Dioda redresoare
  • 4.3. Dioda Zener
  • 4.5. Tranzistorul bipolar
  • LUCRAREA DE VERIFICARE NR.4
  • Bibliografie
  • 5.1. Introducere
  • 5.4. Redresor dublă alternanţă cu punte redresoare
  • 5.5. Filtre de netezire
  • LUCRAREA DE VERIFICARE NR.5
  • 6.3. Cablaje imprimate
  • 6.6. Recomandări pentru plantarea componentelor electronice
  • Lucrare practică: Proiectarea şi realizarea divizorului de tensiune
  • Lucrare practică: Proiectarea şi realizarea divizorului de curent
  • Obiectivele unităţii de învăţare 163
  • 7.2. Componente ale instalaţiei de transport a energiei electrice
  • 7.3. Componente ale instalaţiei de distribuţie a energiei electrice
  • 7.4. Conectarea consumatorilor la reţeaua de distribuţie
  • LUCRAREA DE VERIFICARE NR.7
  • BIBLIOGRAFIE
  • 8.1. Surse electrice de iluminat
  • 8.2. Corpuri de iluminat
  • 8.4. Tablouri electrice
  • LUCRAREA DE VERIFICARE NR.8
  • LUCRAREA DE VERIFICARE NR.9
  • LUCRAREA DE VERIFICARE NR.10

Program postuniversitar de conversie profesională pentru cadrele didactice din mediul rural

Specializarea EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ Forma de învăţământ ID - semestrul I

ENERGIE, ELECTROTEHNICĂ ELECTRONICĂ

Adriana BERZUNŢEANU

Mariana ROBE

2005

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural

EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ
Energie, electrotehnică electronică

Adriana BERZUNŢEANU Mariana ROBE

2005

© 2005

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Proiectul pentru Învăţământul Rural Nici o parte a acestei lucrări nu poate fi reprodusă fără acordul scris al Ministerului Educaţiei şi Cercetării

Cuprins

CUPRINS

Capitol
Cuprins Introducere UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1 SURSE DE ENERGIE, MODALITĂŢI DE PRODUCERE A ENERGIEI Obiectivele unităţii de învăţare 1.1. 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 1.6. Ce este energia? Transformarea energiei Conservarea energiei – primul principiu al termodinamicii Măsurarea energiei; unităţi de măsură pentru energie Puterea , măsurarea puterii, unităţi de măsură pentru putere Diverse forme de energie: Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. 1 Bibliografia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 2 MATERIALE ELECTRONICE ŞI ELECTROTEHNICE Obiectivele unităţii de învăţare 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. Introducere Materiale metalice Materiale semiconductoare Materiale electroizolante Materiale magnetice Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. 2 Bibliografia

Pagina
i v

1 2 2 3 3 4 5 11 12 13

14 15 17 40 45 62 67 69 70

Proiectul pentru Învăţământul Rural

i

5 Bibliografia 133 134 135 138 141 142 147 148 149 122 129 131 132 100 101 104 107 107 111 71 72 82 91 95 97 99 ii Proiectul pentru Învăţământul Rural .4.2.5. 3 Bibliografia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 4 COMPONENTE ACTIVE DE CIRCUIT Obiectivele unităţii de învăţare 4. 5. 4. Rezistoare Condensatoare Bobine Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. 4.1. CONDENSATOARE.3. 4 Bibliografia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 5 REDRESOARE Obiectivele unităţii de învăţare 5. 5. Introducere Redresor monoalternanţă Redresor dublă alternanţă cu transformator cu priză mediană Redresor dublă alternanţă cu punte redresoare Filtre de netezire Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. 3. fototranzisorul.5.3. 4. 5.4.LED-ul.3.2. BOBINE Obiectivele unităţii de învăţare 3.1.6.Cuprins UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 3 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT: REZISTOARE. 3. fotodioda. 5. Joncţiunea pn Dioda redresoare Dioda Zener Dioda Varicap Tranzistorul bipolar Dispozitive optoelectronice fotorezistenţa.2.fotoelementul. Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.1. 4. 4.

3. 6. 8.2. scurtcircuit Componente ale instalaţiei de transport a energiei electrice Componente ale instalaţiei de distribuţie a energiei electrice Conectarea consumatorilor la reţeaua de distribuţie Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.1.3.Cuprins UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 6 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A CABLAJELOR IMPRIMATE Obiectivele unităţii de învăţare 6. 7. 7. 6.5. 7 Bibliografia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 8 COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI DE ILUMINAT INTERIOR Obiectivele unităţii de învăţare 8.2. 8 Bibliografia Proiectul pentru Învăţământul Rural 150 151 151 153 154 157 159 160 160 161 162 163 164 165 169 172 174 175 177 178 180 184 187 195 195 198 199 202 iii .7.5.4. instalaţia electrică. 6. 6.1. efectul termic al curentului electric . Introducere Lipirea Cablaje imprimate Executarea lipirii cu ciocanul de lipit Dezlipirea componentelor Recomandări pentru plantarea componentelor electronice Realizarea circuitelor imprimate cu componente pasive Lucrare practică Proiectarea şi realizarea divizorului de tensiune Lucrare practică Proiectarea şi realizarea divizorului de curent Bibliografie UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 7 COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE Obiectivele unităţii de învăţare 7.3. 6. 8.6.4.1. Surse electrice de iluminat Corpuri de iluminat Aparate electrice Tablouri electrice Conductoare. 7. 6.4. tuburi de protecţie. aparat electric. Noţiuni de bază: receptor. 8.2. 8. accesorii Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.

Aparate de măsură digitale 10.4.Cuprins UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 9 SCHEMA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ A LOCUINŢEI Obiectivele unităţii de învăţare 9. 9 Bibliografia UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.1.6. Osciloscopul Lucrarea de verificare nr. Aparate de măsură analogice 10. Măsurarea mărimilor electrice 10. 10 Bibliografia 215 216 218 225 226 227 235 243 244 203 204 213 214 iv Proiectul pentru Învăţământul Rural . Elemente de proiectare a instalaţiilor electrice interioare Lucrarea de verificare nr. Multimetre 10.3.2.5.1. erori de măsurare 10.10 APARATE DE MĂSURĂ Obiectivele unităţii de învăţare 10. Noţiuni de bază: proces de măsurare.

care integrează competenţe specifice.Introducere INTRODUCERE Stimate cititorule. preocupată de propria carieră şi care ştie să exploateze fiecare oportunitate. lucrări de laborator şi de instruire practică corelate cu conţinuturile teoretice. 3. Ele sunt definite pe obiect de studiu. fidelă structurii cursului de Educaţie la Distanţă. Electronică. MODUL ÎN CARE ESTE CONCEPUT MODULUL Apreciem că este necesar şi sperăm. Am încercat de aseme nea ca prin lucrările de laborator şi lucrările practice să aplicăm un principiu de actualitate în învăţământ – learning by doing. Competenţe specifice = ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare şi care permit identificarea şi rezolvarea de probleme în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu. Te felicit pentru că aceasta înseamnă că eşti o persoană deosebită. 2. Unitatea de învăţare = element structural al modulului. • Vei fi capabil să foloseşti componente ale unei instalaţii de iluminat. este unitară din punct de vedere tematic şi se finalizează prin evaluare. care evaluează nivelul de formare a competenţelor vizate de unitatea de învăţare. • Vei fi capabil să fololoseşti aparate de măsură pentru mărimi electrice. Electrotehnică. OBIECTIVELE MODULULUI După studiul modulului vei fi capabil : • Să explici noţiuni teoretice şi practice legate de fenomenele electrice şi magnetice din domeniile energetică. ca cititorul nostru să înţeleagă sensul fiecărui cuvânt pe care îl va întâlni în cele ce urmează. • Vei descoperi noi valenţe ale educaţiei la distanţă. electronică. parte integrantă a cursului de Educaţie tehnologică. Structura modulului. • Să susţii o discuţie despre fenomenele electromagnetice şi aplicaţiile acestora folosind un vocabular adecvat. 1. Bine ai venit la studiul modulului Energetică. cu termeni tehnici de specialitate. Lucrările de laborator şi de instruire practică asigură con firmarea şi aplicarea adevărurilor ştiinţifice pe de o parte şi dobândirea competenţei de „a şti să faci „ pe de altă parte. • Vei fi capabil să foloseşti componente electronice pentru realizarea unor circuite simple. electrotehnică. De aceea considerăm că este binevenită explicarea sensului unor noţiuni de pedagogie contemporană (de altfel pe parcursul modulului vei întâlni adesea un „dicţionar” cu explicarea sensului unor noţiuni învăţate în anii de şcoală ). Proiectul pentru Învăţământul Rural v . Modul – este o unitate didactică alcătuită din elemente de teorie. este construită pe 10 unităţi de învăţare cu 10 lucrări de verificare.

MODUL ÎN CARE ESTE CONCEPUTĂ EVALUAREA Evaluarea este activitatea de colectare . prin proiecte. Convertirea punctajului în notă este sistemul de notare cu care lucrează Serviciul Naţional de Examinare şi Evaluare. pentru evaluarea acestora . În cazul Unităţii de învăţare Nr 6 „Tehnologia de realizare a cablajelor”. Evaluarea se adresează cursanţilor . cu participarea directă a dumneavoastră.certificare – certifică nivelul de pregătire a cursanţilor.aplicaţiile rezolvate precum şi testele de autoevaluare. Acestea vor înlocui testele de atoevaluare. tutorele va consemna „Realizat” sau va bifa realizarea corectă a operaţiei respective. vi Proiectul pentru Învăţământul Rural . restul de 40% fiind acordat de tutore. considerăm că pentru atoevaluare şi evaluare sunt necesare efectuări de lucrări practice. Răspunsurile şi comentariile testelor de evaluare se găsesc la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare. furnizează date despre performanţe. Pentru o învăţare activă. care vă ajută în clarificarea şi consolidarea conceptelor şi fenomenelor prezentate.Introducere Prezentarea. Am apreciat că obţinerea punctajului maxim la rezolvarea unei lucrări de verificare constituie 6% din punctajul total necesar absolvirii modulului -10 lucrări de verificare realizate cu punctaj maxim reprezintă 60% din punctajul necesar absolvirii modulului. proiecte. Prin înţelegere cu tutorele veţi stabili şi lucrarea de verificare. lucrări de laborator. îndeplinesc funcţia motivaţională a evaluării stimulând autocunoaşterea şi autoaprecierea cursanţilor şi sporind motivaţia pentru învăţare Evaluarea obiectivelor atinse de cursanţi este criterială . în coloana „Evaluare” din fişele tehnologice. fiecare unitate de învăţare conţine mai multe sarcini de lucru/aplicaţii. referatele lucrărilor de laborator). glosare de termeni tehnici. Varietatea instrumentelor de evaluare ( rezolvări de probleme. a. pe baza unor instrumente şi metode de evaluare elaborate de acesta. organizare şi interpretare a datelor obţinute prin intermediul instrumentelor de evaluare în scopul emiterii unei judecăţi de valoare asupra rezultatelor măsurării. Evaluarea are în vedere atingerea de către cursant a obiectivelor unităţilor de învăţare .punctajele obţinute de cursant prin rezolvarea sarcinilor de lucru (itemilor) din fiecare lucrare de verificare. a obiectivelor unităţii de învăţare vă direcţionează studiul spre dezvoltarea competenţelor specifice vizate. permite îndeplinirea funcţiilor evaluării: -diagnoza – stabilirea punctelor tari şi a punctelor slabe ale cursanţilor sprijinind deciziile de referitoare la activităţile de ratrapaj. încă de la începutul unităţii de învăţare. Deoarece obiectivele modulului vizează şi dobândirea de deprinderi practice de lucru cu componente electrice şi electronice şi folosirea aparatelor de măsură. -prognoză – stabileşte zonele de performanţă viitoare ale cursanţilor -reglarea învăţării – ajută tutorele la realizarea consilierii privind învăţarea . Un caz aparte este Unitatea de învăţare numărul 9 ”Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei” Testele de autoevaluare au fost înlocuite cu un mini proiect pentru care există atât schemele cât şi exemplele de calcul corespunzătoare. . referatele lucrărilor de laborator) şi a itemilor. se poate face la date fixe (stabilite de tutore) prin probe scrise (lucrările de verificare prevăzute la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare. b.

Pentru localizarea imediată a sarcinilor de lucru/aplicaţii. atoevaluarea şi evaluarea se face prin lucrări de laborator şi întocmire de referate .media. Pe prima pagină a lucrării se vor înscrie următoarele informaţii: modulul Energie. Pentru comentariile tutorelui. la modul de funcţionare şi folosire a aparatelor de măsură. click TEHNOLOGIE. Electronică. click Secţiunea conţinut educaţional multi.portal. recomandăm folosirea CD-urilor cu lecţii referitoare la componentele unei instalaţii electrice de iluminat şi modul de realizare a acesteia. lăsaţi o margine de circa 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. Lucrările de verificare vor fi trimise tutorelui.tor virtual) elaborate de firma SIVECO. lucrarea de verificare numărul. Pentru învăţare eficientă este esenţială asigurarea cu elemente vizuale. Pentru obţinerea acestora accesaţi site-ul astfel: www. În cazul Unităţii de învăţare nr. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile la întrebări.ro în varianta „Imagini” sau varianta ”Web” e. click Lista pachetelor de lecţii AEL. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină Proiectul pentru Învăţământul Rural vii . a testelor de autoevaluare sunt utilizate desene simbolice (aceleaşi pe tot parcursul modulului). Deşi cursul conţine foarte multe imagini. a lucrărilor de laborator. d. 10 „ Aparate de măsură” obiectivele fiind identificarea aparatelor de măsură să măsurarea parametrilor componentelor electronice şi electrice care alcătuiesc circuitele de alimentare cu energie electrică. Instrucţiuni de elaborare a lucrărilor de verificare: Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. click Centrul de excelenţă SIVECO.ro. vi le retrimite cu comentarii şi recomandă dacă este cazul. care. De asemenea se poate folosi motorul de căutare pe internet www. după ce le analizează şi notează.google.edu. Spaţiul liber din partea stângă vă permite să vă faceţi propriile adnotări /comentarii referitoare la conţinutul studiat . pe care le vei recunoaşte după parcurgerea primei unităţi de învăţare . Electrotehnică. Dacă este posibil utilizaţi un procesor de texte. adresa.Introducere c. numele şi prenumele cursantului. ( labora.

1983 5. Fetiţa . Editura Economică. Eugenia Isaac. Editura ştiinţifică şi enciclopedică Bucureşti. Constantin Miroiu. Constantin Neguş Manual pentru instalaţii şi echipamante clasa a XI a Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. Comşa şa.”Manual pentu pregătire de bază. Manual de Măsurări elctrice şi electronice. Manual de Tehnologia lucrarilor electrotehnice. Dispozitive şi circuite electronice. 1982. 7. 1984.Mariana Robe . Dan Dascălu ş. Componente şi circuite electronice –Sinteze pentru examenul naţional de bacalaureat. Bucureşti 1982.a. Dinulescu. Niculae Mirea . 1992 2. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale .1981 12. Mariana Robe ş.coordonator. P. Preuniversitaria. Bucureşti 1993. Editura Didactică şi pedagogică. 10. 1985. clasa XI. Monica Ionescu Vaida. E Pietrăreanu. Editura Didactică şi pedagogică.a.Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. 1994 13. 11. 1983. “Manual de studiul materialelor” Editura didactică şi pedagogică. Manual de componente şi circuite electronice Editura didactică şi Pedagogică. Agenda electricianului. Editura Economică Preuniversitaria. 2000 6. 8. Dănilă. Lucrări practice de componente şi circuite electronice. ş a Electrotehnica de la A la Z. D. Editura didactică şi Pedagogică. 9. viii Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2000 Notă: la sfârşitul fiecărei unităţi de învăţare sunt indicate reperele bibliografice specifice tematicei abordate. Instalaţii şi echipamente electrice Editura Didactică şi pedagogică.Introducere Bibliografie minimală a modulului 1. 3. Emil Micu. Traian Canescu. 4. Editura tehnică. Th. Bucureşti. domeniul electric”.1986. Ileana Fetiţa şi Al.

6. unităţi de măsură pentru putere Diverse forme de energie Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.vei fi capabil să acţionezi în scopul economisirii energiei.5. 1. 1.1 SURSE DE ENERGIE. 1.vei şti cum se pot acumula diversele forme de energie.după parcurgerea acestui capitol.3. 1.1.vei putea explica modul de transport al energiei. 1. unităţi de măsură pentru energie Puterea .2. . Ce este energia? Transformarea energiei Conservarea energiei – primul principiu al termodinamicii Măsurarea energiei. . .vei putea argumenta alegerea diferitelor surse de producere a energiei electrice. Proiectul pentru Învăţământul Rural 1 .vei fi capabil să explici modul de producere a diferitelor forme de energie.4. vei fi capabil să demonstrezi că ai înţeles ce este energia şi care sunt proprietăţile ei . 1 Bibliografia Pagina 1 2 2 3 3 4 5 11 12 13 OBIECTIVE: . măsurarea puterii.Energie UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. MODALITĂŢI DE PRODUCERE A ENERGIEI Capitol Obiective 1. .

este transformată prin combustie. ştiinţific. Trăind în secolul XXI. Energia chimică înmagazinată în bateria lanternei de buzunar se transformă în energie electrică atunci când se acţionează întrerupătorul şi închide circuitul de alimentare a becului. CANTITATEA DE ENERGIE POATE FI MAI MARE SAU MAI MICĂ Energia poate exista sub diferite aspecte şi se poate simţi în funcţie de situaţie. În exemplele de mai sus. sub formă de energie mecanică. în sfârşit. economic. o parte din această energie este recuperată în turbine. CE ESTE ENERGIA? Stimate Cititorule. Din toate timpurile.1. starea sistemului fizic este determinată de masă şi de viteza de deplasare a autovehicolului. sau energie nucleară în uraniu). de sarcina bateriei. Transformările sunt utilizate în viaţa de zi cu zi.Energie 1. respectiv prin reacţie nucleară în căldură. DICŢIONAR Sensul etimologic al cuvântului ENERGIE – în limba greacă înseamnă Forţa în acţiune. Astăzi. Într-o centrală termoelectrică. ENERGIEI. energia mecanică se transformă în energie electrică în alternatoare. h yique de l’énergie. De exemplu un automobil are o energie cu atât mai mare cu cât se deplasează cu o viteză mai mare. apoi. TRANSFORMAREA ENERGIEI ENERGIA SE TRANSFORMĂ Într-un bec. 1. de deformarea resortului. Energia unei baterii care alimentează un consumator este mai mare decât a unei baterii la care nu este conectat un consumator. energia stocată în carburant (energia chimică în cărbuni şi petrol. 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural . în politica de mediu. Un resort care este comprimat are o energie mai mare decât a aceluiaşi resort destins. Pentru fiecare dintre ele se observă că energia unui sistem fizic depinde de starea in care se află la un moment dat. energia electrică se transformă în energie luminoasă dar şi în energie calorică.2. După cum observăm. Aceste forme de energie se transformă. tehnologia permite obţinerea unor cantităţi mari de energie. Această energie este însă inferioară energiei unui camion care se deplasează cu aceeaşi viteză. fără ca aceste transformări să genereze pierderi. Energia este esenţială omului şi reprezintă o miză majoră în domeniul politic. cu siguranţă eşti tributar în viaţa personală şi în cea socială. omul a avut nevoie de energie pentru a se hrăni şi pentru a se mişca. energia electrică se transformă în energie luminoasă. energia are forme diverse.

studiul schimbului de căldură a condus la introducerea caloriei ca unitate de măsură. energia se conservă. CONSERVAREA ENERGIEI –primul principiu al termodinamicii O caracteristică remarcabilă a energiei este că ea se conservă întotdeauna. jurnaliştii.4. indiferent de forma pe care o are. Vom vedea că. În perioada în care căldura nu era recunoscută ca o formă de energie.3. aceasta se face fără distrugere sau creare de energie. economişti spun că centralele “produc” energie. Proiectul pentru Învăţământul Rural 3 . Există deci o echivalenţă între cele două forme de energie. energia se măsoară în joule ( J ). diversele forme nu sunt echivalente deoarece nu toate formele conservabile sunt realizabile. de masă m şi viteză v este: mv 2 E= 2 Dacă masa se exprimă în kilograme şi viteza în metri/secundă. Energia calorică este degajată în mediul înconjurător prin vaporii de apă care sunt evacuaţi prin turnurile de răcire. MĂSURAREA ENERGIEI –unităţi de măsură pentru energie Proprietatea energiei de a se conserva ne permite s-o măsurăm cu ajutorul unei singure unităţi de măsură. o centrală care are un randament de 33%. aceeaşi cantitate de energie este câştigată de un alt obiect cu care este în legătură. Astfel. oamenii politici. În realitate energia chimică sau nucleară se transformă în energie electrică şi calorică. nimic nu se creează. 18 jouli. Experienţa arată că transformările de energie mecanică în calorică şi invers se fac întotdeauna în acelaşi raport adică 1 calorie pentru 4. Această conversie este caracterizată de un “randament”. deşi energia se conservă întotdeauna. Primul principiu al termodinamicii: Nimic nu se pierde. bilanţul este întotdeauna echilibrat. se face întotdeauna cu acelaşi raport. Caloria este cantitatea de căldură furnizată unui gram de apă pentru aşi creşte temperatura cu un grad Celsius Experienţa a arătat că transformarea energiei mecanice în căldură cât şi invers. consumă pentru a trimite în reţea 33 de unităţi de energie electrică 100 de unităţi de energie nucleară şi degajă 67 de unităţi de energie calorică. Energia numită cinetică. unitate din sistemul internaţional de unităţi. cu alte cuvinte dacă energia îşi schimbă forma. asociată unui corp aflat în mişcare.Energie 1. Dacă un obiect a pierdut energie. Printr-un abuz de limbaj. Unele centrale folosesc această energie calorică pentru încălzirea locuinţelor şi a serelor. 1. dacă se transferă dintr-un sistem în altul sau îşi schimbă natura.

5. 1 KWh este cantitatea de energie necesară unui aparat cu o putere de 1000W în timp de o oră Astfel. este mare sau este mică? Desigur este foarte mică pentru uzul curent În practică se foloseşte Kilowat ora – KWh.000 J.000J.600. ocantitate de energie calorică de 1. Ce puteţi spune despre unitatea de măsură a energiei.5kWh şi radiază evident în acelaşi timp. unităţi de măsură pentru putere Schimburile de energie sunt caracterizate nu numai de cantitatea de energie transferată sau transformată dar şi de durata procesului.Energie 1. Unitatea de măsură pentru putere este Watt deci 1joul/secundă.400. APLICAŢII Să determinăm cantitatea de energie electrică pe care o consumă un radiator electric în timp de 1 oră. PUTEREA – măsurarea puterii . Un radiator electric care are o putere de 1500 W consumă în fiecare secundă o cantitate de energie de 1500 J. Puterea este cantitatea de energie produsă în unitatea de timp.5 kWh .1KWh =3600s x 1000 J =3. Consumul de energie într-o oră va fi:1500J x 3600 secunde = 5. 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Radiatorul electric consumă deci într-o oră de funcţionare 1.

4 becuri de câte 100W. în radiaţia luminoasă. un monitor 120W. DIVERSE FORME DE ENERGIE Energia se manifestă în mişcare.6. Energia cinetică Este energia asociată mişcării unui obiect. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 11. sau în fisiunea unui atom. Am văzut deja că ea este Proiectul pentru Învăţământul Rural 5 . într-un sistem electric. într-o reacţie chimică. 1. într-o degajare de căldură.Dacă apreciezi utilitatea verificării consumului de energie electrică înregistrat de contorul din locuinţă.Energie TEST DE AUTOEVALUARE 1. calculează cantitatea de energie consumată în 24 de ore de un frigider – 2000W. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.

Deplasarea acestora într-un circuit este însoţită mai mult sau mai puţin de transfer de energie. o maşină cu abur. devine foarte importantă pentru planete. cabina ar cădea cu o viteză accelerată şi energia sa potenţială s-ar transforma în energie cinetică. Pentru o diferenţă de 100m altitudine diferenţe de energie potenţială este de 981 J. pământul şi luna se atrag. este mai mare la suprafaţa unui lac al unui baraj decât energia sa de la piciorul barajului. Energia electrică se poate transforma în energie calorică într-un rezistor electric. Astfel soarele. Pentru nivelul nostru de percepere. o energie potenţială electrică este asociată forţelor electrice care apar între sarcini electrice. Energia radioactivă O radiaţie transportă energie când se propagă în vid. sau un reactor de avion dar ceastă transformare este numai parţială. Un radiator ne transmite căldura sa prin intermediul mediului. sub formă de lumină vizibilă şi de radiaţie infraroşie. Această energie este exploatată în centralele hidroelectrice unde căderea apei acţionează paletele turbinei care antrenează într-o mişcare de rotaţie alternatorul. a particulelor. Ea se poate transfera din aproape în aproape fără să se transforme într-o altă formă de energie. Dacă s-ar tăia cablurile cabinei şi ar fi neutralizate frânele de siguranţă. greutatea nu este altceva decât forţa de gravitaţie exercitată de pământ asupra obiectelor din vecinătatea lui. Energia elastică Este energia asociată deformării obiectelor elastice cum ar fi de exemplu deformarea unui resort sau compresia unui gaz. Energia gravitaţională se mai numeşte şi energie potenţială deoarece este percepută de noi numai dacă este convertită în altă formă de energie. Soarele ne transmite o putere de 1KW pe metru pătrat. De asemenea . Energia calorică Căldura se traduce la scara atomică. prin mişcarea dezordonată mai mult sau mai puţin rapidă. căldura constituie forma de energie pusă în joc pentru ca temperatura unui corp să varieze sau pentru ca un material să-şi schimbe starea : topirea gheţii. Energia electrică Particulele încărcate cu sarcini electrice exercită unele asupra altora forţe electrice. La fel cum energia potenţială a gravitaţiei a fost asociată forţei de atracţie gravitaţională .Energie proporţională cu masa “m” şi cu pătratul vitezei de deplasare a corpului cu condiţia ca acest obiect să aibă o viteză de deplasare mai mică decât a luminii . prin efect Joule sau în energie mecanică pentru acţionarea unui motor. Energia electrică se transformă în în căldură apoi 6 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ea se poate transforma de asemenea în energie mecanică. energia unei mase de apă de 1Kg.(radiator). Energia potenţială în câmp gravitaţional a unei cabine de ascensor este mai mare la etajul zece decât la parter pentru că este mai departe de centrul pământului. Acestei forţe îi corespunde o energie de gravitaţie cu atât mai mare. cu cât corpurile sunt mai îndepărtate unele de altele. Energia gravitaţională Două corpuri masive se atrag datorită forţei gravitaţionale care este neglijabilă pentru obiecte mici dar. adică mai mică de 300 000 Km/s. evaporarea apei.

Nucleul care este de 100000 de ori mai mic decât atomul. o fracţiune din căldura de combustie este transformată în energie electrică.Energie această căldură este evacuată în principal sub formă de energie radiativă luminoasă şi infraroşie. Infraroşu – domeniul spectral în care radiaţiile electromagnetice au lungimea de undă cuprinsă între 0. O parte din căldura produsă . se poate converti o parte din energia luminoasă care provine de la soare în energie electrică prin intermediul fotocelulelor solare. O reacţie nucleară care transformă legăturile din nucleu este însoţită de o degajare de căldură. În practică. se foloseşte o altă reacţie nucleară: fisiunea nucleară . este recuperată sub formă de energie electrică. Invers. O lampă cu gaz. alegerea unui anumit fel de energie depinde de scopul urmărit Proiectul pentru Învăţământul Rural 7 .este transformată în energie electrică. Legăturile dintre neutronii şi protonii din nucleu constituie sursa de energie nucleară. de cele mai multe ori în energie calorică. O reacţie chimică este însoţită de o transformare a energiei chimice în altă formă de energie. este constituit din particule elementare – protoni şi neutroni.unde electromagnetice cu lungimea de undă cuprinsă între 1m şi 1 mm. Energia chimică Energia chimică este asociată cu legăturile dintre atomii moleculelor. care sunt foarte puternic legaţi între ei. Energia nucleară Energia nucleară este localizată în centrul atomilor.fisiunea nucleelor de uraniu care se transformă fiecare în alte două nuclee de două ori mai mici.8 micrometri – (lumina roşie) şi 1 mm. imaginilor sau informaţiei Microunde. Este un mecanism care are loc şi în soare : fuziunea nucleelor de hidrogen în nuclee de heliu se produce cu degajare de căldură care este apoi radiată. o parte din energia chimică eliberată prin reacţiile din interiorul său. În centralele nucleare.Într-o centrală termică cu cărbuni. în nucleu. Într-un acumulator sau o pilă electrică. produce o cantitate de energie calorică egală cu d diferenţa dintre energia chimică a gazului şi oxigenul consumat şi cea a produselor de combustie (vapori de apă şi bioxid de carbon). Undele radio transportă de asemenea energie desigur foarte slabă dar suficientă pentru transportul sunetului.

7kWh? Aparatele electrocasnice consumă zilnic între 0. 180 de milioane de kWh. 8 Proiectul pentru Învăţământul Rural . radiativă şi chimică. O centrală electronucleară de 1000MW consumă o cantitate de 27de tone de uraniu îmbogăţit pe an în timp ce o centrală termică de aceeaşi putere. De fapt se cunosc destul de puţine metode de extragere a energiei nucleare înmagazinate în materie. Iată de ce se manipulează cantităţi foarte mici de combustibil nuclear pentru producerea electricităţii.1kWh ? Pentru a produce evaporarea a 1l de apă la 1000 C sunt necesari0.70 C.1 kWh 2592 Deci sursa de energie eficientă pentru a obţine 1kWh este căderea de apă. ŞTIAŢI CĂ ? ……… Pentru a topi 1kg de gheaţă sunt necesari 0. electrică.1 şi 5 kWh? Combustia unui kg de gaz furnizează în jur de 12 kWh? Un om furnizează energie biochimică provenind din digerarea alimentelor şi din aerul respirat. În soare. Puterea corespunzătoare este de 100W în repaus şi 500W în plină activitate fizică. Energia nucleară este forma de energie cea mai concentrată deoarece 1kg de uranium natural furnizează o cantitate de căldură e 100 000kWh într-o centrală electrică în timp ce 1kg de cărbune furnizează 8kWh. hidrocentralele sunt eficiente în acest caz. 1 kg de hidrogen produce prin reacţii nucleare de transformare în heliu. care se măsoară în kWh per kg de materie. Energia gravitaţională a căderii de apă sau energia mecanică? Vă amintiţi ce cantitate de energie furnizează 1kg de apa care cade de la o înălţime de 100m? 981J Vă amintiţi ? pentru a obţine 1kWh sunt necesari 3 600 000J Deci pentru a obţine 1kWh sunt necesare 3 600 000J/981kg adică 3. Omul le utilizează pentru a menţine temperatura de 36. Energia mecanică a unui automobil care cântăreşte 1t şi care se deplasează cu o viteză de 100km/oră este: 100000 2 m 2 1000kg ∗ 2 13 10 9 mv 3600 2 s 2 = 10 = J= J E= 2 2 2592 2592 ∗ 10 4 10 9 1kWh = 3600000J ⇒ Deci energia de J = 0. În categoria intermediară figurează energia calorică. consumă 1 500 000 de tone de petrol pe an.Energie APLICAŢII Alegeţi sursa de energie eficientă pentru obţinerea a 1 kWh.67t de apă care cade de la 100m.

sau cu combustie. tinde să devină spontan. În plus. Acest fenomen se numeşte disipaţie de căldură. Este uşor să produci căldură. Aceasta limitează de exemplu randamentul turbinelor cu aburi din centralele electrice. pornind de la o cantitate de energie “nobilă” de exemplu. Nevoia noastră de energie electrică variază în timp: ea creşte rapid seara. Datorită pierderilor scăzute de căldură. Proiectul pentru Învăţământul Rural 9 . Natura ne dă dreptul de a transforma numai o parte din căldura disponibilă. se folosesc barajele nu numai ca sursă de energie hidroelectrică dar şi ca rezervoare de energie. sau cu celulele solare . acumulatoarele sunt costisitoare şi grele. în general toate motoarele care eliberează energie mecanică pornind de la energie calorică. apa este pompată în lacul de acumulare prin folosirea energiei nucleare iar în orele de vârf.. s-a transformat în energie calorică în bobinajul care s-a încălzit prin efect Joule sau prin frecarea în lagăre . această apă acţionează turbinele. al motoarele maşinilor şi avioanelor. Alte forme de energie sunt din contră. Dar în ambele cazuri este imposibilă evitarea transformării unei părţi din această energie în căldură. Dacă se dispune de o cantitate oarecare de căldură.1 kWh per kg ceea ce este principala piedică în dezvoltarea automobilelor electrice. sau chimică cu ajutorul unui aparat cu ciclu de funcţionare închis. căldura corespunde mişcării dezordonate a moleculelor.numai o parte din această energie calorică se transformă în energie electrică sau mecanică. Dar transformarea inversă nu este posibilă. iar centralele nucleare nu suportă aceste schimbări bruşte şi importante. Dar descărcarea acumulatorilor furnizează mai puţină energie decât cea care a fost înmagazinată. transformă energia mecanică în energie electrică Alternatorul nu recuperează toată energia mecanică pe care a furnizat-o arborele motorului deoarece o parte din aceasta. Printre diversele forme de energie. pentru a încălzi apa. din ce în ce mai dezordonat. care să revină periodic la starea iniţială. deoarece nu înmagazinează decât 0. imposibil de eliminat. se începe prin a se produce energie calorică prin reacţii nucleare sau chimice . În scopul exploatării energiei nucleare sau chimice într-o centrală electrică sau într-un automobil. în schimburile electromecanice. electrică. este de a transforma energia mecanică în energie electrică şi invers. Dacă arborele unui motor antrenează arborele unui alternator. deoarece reacţiile electrochimice sunt însoţite de degajare de căldură. ordonate la scară microscopică dar au tendinţa de a se transforma în căldură. În orele de consum redus. STOCAREA ENERGIEI Energia nu se poate stoca în cantităţi apreciabile şi nici în forme variate Stocarea şi recuperarea implică transformări şi pierderi. aceasta nu poate fi transformată în totalitate în energie mecanică . în cuptoare sau cazane electrice.Energie DEGRADAREA ENERGIEI Experienţa arată că un sistem fizic dat. primul transformă energia electrică în energie mecanică iar alternatorul. Situaţia mai favorabilă. Energia electrică poate fi înmagazinată în acumulatori sub formă de energie chimică.

energia chimică acumulată în vegetale folosite la ardere – lemn. energia geotermală. în special hidrocarburi. Ţinând cont de evoluţia consumului de energie şi de speranţa de a găsi şi de a putea folosi alte surse de energie. Utilizarea apelor termale ca sursă de energie. pentru alimentarea termelor.Energie TRANSPORTUL ENERGIEI Transportul cărbunelui. depinde de temperatura acestora. petrol. sunt folosite pentru producerea energiei electrice prin transformarea energiei mecanice. hidraulică. Energia solară Energia solară este cea mai naturală. Energiile regenerabile sunt cele care ne parvin direct sau indirect de la soare şi care ne permit permanent regenerarea lor: energia solară. pentru încălzirea unei locuinţe este necesară o sursă de 450 până la 750 C iar pentru producerea energiei electrice . cărbuni. rezervele naturale de energie se pot estima pentru petrol la câteva zeci de ani. 10 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Apa provenită din precipitaţii se infiltrează şi se încălzeşte în contact cu aceste zone Aceste ape sunt aruncate în aer pe cale naturală sub forma gheizerelor. gaze naturale şi derivate combustibile ale acestora supuse unor cicluri de utilizare deschise şi a căror epuizare trebuie acceptată. REZERVELE DE ENERGIE Energia este stocată în prezent în natură în combustibili fosili. energia maree. De exemplu. Temperatura lor variază în funcţie de adâncime. alcool. cea mai disponibilă şi cea mai curată. o sută de ani pentru gazele naturale şi uraniu şi câteva secole pentru cărbune. Energia lor este folosită încă din antichitate pentru încălzire.lor terestre. Energia geotermală Scoarţa terestră este caldă şi temperatura sa creşte cu 3. cea mai abundentă. al petrolului şi al gazelor naturale. Pierderile de energie prin transformarea în căldură pe liniile de înaltă tensiune şi prin transformatoare sunt apreciate la 8%. este unul din factorii primordiali ai dezvoltării industriei. Energia eoliană Vântul este o sursă de energie generată de efectele termice produse de diferenţele de presiune – efectul de reîncălzire şi de răcire a scoarţei terestre.30 C la fiecare 100m adâncime. Rotaţia paletelor expuse vântului antrenează în mişcare de rotaţie un generator care produce energie electrică. Zonele din subsol în care se găsesc apele termale se numesc zone acvifere. Centralele eoliene sau aerogeneratoarele. pentru încălzirea unui bazin piscicol este necesară o sursă de apă cu temperatura de 200 până la 300 C. o temperatură de 1000 până la 1500 C. energia eoliană. Energia electrică este singura formă de energie care poate fi transformată aproape în totalitate şi transportată la mare distanţă în mare cantitate cu costuri relativ scăzute.

un sistem de conversie a energiei solare în energie electrică şi un sistem de stocare a energiei electrice pentru perioadele neînsorite. electronii de valenţă ai siliciului sunt eliberaţi din zona de valenţă şi trec în zona de conducţie. RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Pentru rezolvare trebuie să revezi formulele de calcul şi definiţiile şi aplicaţiile de la pagina 4 din unitatea de învăţare “Surse de energie modalităţi de producere a energiei” Rezolvare. produce curent electric. Siliciul este elementul care se găseşte din abundenţă in scoarţa terestră în nisip sau cuarţ. Un generator electric solar este alcătuit dintr-un sistem de captare a energiei solare.Energie Radiaţiile solare sunt rezultatul reacţiilor de fuziune nucleară care au loc la suprafaţa soarelui în urma cărora hidrogenul se transformă în heliu. Puterea degajată în urma acestui process este de 66 milioane de Watt/m2! Din fericire pentru noi. descoperitorul radio. Puterea totală a frigiderului. este prezentată o clădire pe care sunt montate celule solare care asigură încălzirea apei menajere.activităţi) în 1838. Consumul total de energie în 24 de ore va fi: 24h**3600secunde*2520J = 60480 J*3600=60480J*3600secunde Aminteşte-ţi că 1kWh = 1000J*3600s. este un element stabil din punct de vedere chimic şi este lipsit de toxicitate.Conversia energiei solare în energie electrică se poate face direct. pe un material. Prin intermediul particulelor de lumină – fotonii. În figură. când radiaţia solară incidentă. de exemplu siliciu. această se pierde pe drumul său de 150 milioane de km către Terra şi numai 1kW/m2 este recuperabilă la suprafeţe pământului. a celor patru becuri de100Wşi a monitorului care poate consuma 120W este de 2000+400+120=2520W Aceasta înseamnă că energia consumată într-o secundă este de 2520 J. Deci în 24 de ore se vor consuma 60. Conversia energiei solare în energie electrică(conversie fotovoltaică) a fost descoperită de fizicianul Antoine Becquerel (fiul lui Alexandre Becquerel. 48kWh Proiectul pentru Învăţământul Rural 11 .

climă. Pentru comentariile tutorelui. electrică obţinută pe baza transformărilor din energie calorică. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea şi însuşirea conceptelor din unitatea de învăţare 1. electronică). al cărei conţinut este prezentat mai jos. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. explorare internet.1) numele cursantului şi adresa. a energiei nucleare asupra ecosistemului. lăsaţi o margine de 5cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. să vă limitaţi la 5 pagini format A4. electrotehnică. Pe prima pagină a lucrării se vor scrie următoarele informaţii : titlul acestui modul (Energie. 60 PUNCTE Vă veţi documenta suplimentar folosind reviste de specialitate. Vă recomand pentru răspuns.Energie LUCRĂRI DE CONTROL TRANSMISE TUTORELUI LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 40 PUNCTE b) O comparaţie între influenţa surselor de energie regenerabilă şi a celor de energie chimică. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile şi dacă este posibil. şi necesitatea şi posibilităţile de folosire a surselor de energie regenerabilă. Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. numărul lucrării de verificare ( Nr.Realizaţi un referat despre energii regenerabile în care să prezentaţi: a) corelarea dintre zonele de relief. bibliografia indicată pentru acest capitol.1 Instrucţiuni Lucrarea de verificare . 12 Proiectul pentru Învăţământul Rural . realizaţi o redactare computerizată. 1. Rezolvarea cu succes a acestei lucrări vă poate ajuta să obţineţi 6 % din punctajul necesar absolvirii modulului.

a XII-a Editura didactică şi pedagogică.clas a X-a. Teodor Niţu. Marc Uleriu şi alţii. Victor Mercea .15/2004. Nr. Marc Uleriu revista Descoperă. 1994.39. 6.16/2004 pag. Investigaţii în energiei. Ilena Piţurescu. pag. 7.Lucian Groşanu. pag.1982.32-33 4.Energie Bibliografie 1.Gheorghe Văsaru.10 . 18. Nr. Editura Dacia. 32. pag 3. Bucureşti 2002. a XI-a. Mircioiu.8 5. Liliana Lakatoş. revista Descoperă. 1996. nr. Crişan domeniul 2. Revista Ştiinţa pentru toţi. Surse regenerabile de energie –energia solară Editura Elisavaros. pag. pag. Manual de măsurări electrice şi electronice. Eugen Lakatoş. Carmen Gheaţă.73. Politici energetice ale României OECD.15 Proiectul pentru Învăţământul Rural 13 .2004. 70. Eugenia Isaac. 3.

3. 2. 2. 2 MATERIALE ELECTRONICE ŞI ELECTROTEHNICE Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 2. 2 Bibliografia Pagina 14 15 17 21 40 45 62 67 69 70 OBIECTIVE: . proprietăţile tehnologice şi domeniile de utilizare .vei folosi materiale electronice şi electrotehnice potrivit unui scop dat.5.vei putea să alegi materialele în funcţie de domeniul de utilizare .4. 2. 14 Proiectul pentru Învăţământul Rural .2.vei fi capabil să recunoşti materialele folosite în electronică şi electrotehnică după proprietăţile fizice.vei putea să faci conexiuni între proprietăţile fizice şi chimice ale materialelor. Introducere Materiale metalice Materiale conductoare Materiale semiconductoare Materiale electroizolante Materiale magnetice Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.Materiale eletronice şi electrotehnice UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. vei fi capabil să identifici materialele folosite în electronică şi electrotehnică .1.după parcurgerea acestui capitol. 2. . 2.6.

în baza ecuaţiei care descrie natura cuantică a particulelor. în urma unor cercetări. Erwin Schrondinger. versiunea sa cu privire la structura atomului: un nucleu foarte mic şi un înveliş de electroni care gravitează în jurul său – modelul planetar al lui Rutherford. substanţele sunt diferite între ele. emit radiaţii numai când sar de pe o orbită pe alta sau de pe un nivel energetic pa altul. sunt înglobate într-o sferă cu sarcini electrice pozitive . un alt filosof grec a fost de acord cu ceea ce a spus. In 1913 Bohr a produs un model al atomului în care electronii aflaţi pe orbite staţionare. Leucippus şi a emis ideea că atomii sunt diferiţi între ei ca mărime şi formă şi de aceea.1. pe care le-a numit niveluri orbitale unde e foarte probabil să existe electroni. În 1897 Sir Joseph John Thomson a dezvoltat un model al atomului în care un număr de electroni încărcaţi cu sarcini electrice negative. a abandonat ideea existenţei unor orbite precise pe care se găsesc electronii şi le-a înlocuit cu zone din jurul nucleului. INTRODUCERE Filosoful grec Leucippus din Grecia Antică a fost prima persoană care a crezut că materia este alcătuită din atomi. Acesta este modelul atomic folosit în zilele noastre. Rutherford a anunţat in 1915. Cuvântul atom înseamnă în limba greacă indivizibil. Proiectul pentru Învăţământul Rural 15 . cele două tipuri de sarcini electrice neutralizându-se una pe cealaltă.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. Democritus.

Au luciu. Cu ajutorul tabelului periodic al elementelor este posibilă determinarea proprietăţile electrice . Printre acestea se află borul. O perioadă este o linie orizontală a tabelului. siliciul –Si. în cifre arabe. au conductibilitatea electrică intermediară . Arseniul – As. carbonul. ele reacţionează adesea cu acizii. situată între cea a metalelor şi cea a nemetalelor sau izolanţilor. Ele nu pot fi prelucrate. Toate aceste elemente. germaniul –Ge. Ele constituie deci majoritatea elementelor tabelului periodic. Să privim cu atenţie tabelul periodic al elementelor. Numărul perioadei corespunde numărului de straturi electronice pe care le posedă elementele din acea perioadă. teluriu –Te. Un element este de fapt un atom. 16 Proiectul pentru Învăţământul Rural . poloniu –Po. Metaloizii În partea dreaptă a tabelului se află de fiecare parte a unei linii în scară nemetalele.C. o conductibilitate termică slabă. nu pot fi trase în fire sau foi subţiri. Metalele Toate elementele care nu sunt nici metaloide nici izolanţi sunt metale.6 • 10-19 Coulombi. nemetale şi metale. nu au luciu. cu excepţia mercurului. pot fi prelucrabile. numite adesea semiconductoare. Metalele sunt bune conducătoare din punct de vedere electric şi termic. El este alcătuit din şapte perioade numerotate în ordine crescătoare. Nemetalele (Izolanţi) Toate elementele care se găsesc la dreapta metaloidelor sa semiconductoarelor au o conductibilitate electrică foarte slabă. sunt solide la temperatura ambiantă. Electron = o particulă elementară încărcată cu o sarcină electrică negativă de 1. Fiecare element este un constituent al materiei. bismut – Bi.B. elementele se clasifică în metaloizi.Din acest punct de vedere. De remarcat că toate. Mai mult.Materiale eletronice şi electrotehnice DICŢIONAR Atom = cea mai mică particulă a unui element chimic care mai păstrează însuşirile chimice ale acestuia. al mediului înconjurător. începând din partea de sus.

Dispoziţia atomilor în reţeaua cristalină nu este aceeaşi pentru toate metalele. La cupru şi aluminiu atomii se găsesc în centrul feţelor şi în centrul cubului care se obţine prin unirea centrelor atomilor. 99. Ţinând cont de diametrul. de masa şi de dispoziţia atomilor care compun diferite metale. atomii sunt situaţi în colţurile şi în centrul cubului care se obţine dacă unim cu o linie punctată centrele fiecărui atom.9% pentru nichel. MATERIALE METALICE Materialele metalice sunt cele mai folosite la realizarea obiectelor.99%pentru cupru şi 99.998%pentru aluminiu. Acesta este cazul ideal. Se pot atinge purităţi în proporţie de 99. particulele constituente sunt atomii. Proiectul pentru Învăţământul Rural 17 .2. Definiţii Metal pur = este metalul care nu conţine impurităţi cu alte cuvinte.Materiale eletronice şi electrotehnice Legenda Metale Nemetale Izolatoare 2. se poate explica de ce densitatea diferitelor dintre metale nu este aceeaşi. Aliaj = este un amestec omogen de mai multe metale obţinut la temperatura de topire Cazul metalelor pure Starea solidă este în general reprezentată prin particule ordonate în aşa fel încât formează o reţea cristalină. În cazul fierului de exemplu. Adesea se folosesc însă aliajele lor. Ei au mase şi dimensiuni diferite. În cazul metalelor. Atomii diferitelor metale pure nu au aceleaşi caracteristici. cuprinde în procent de 100% o singură specie de metal.

Materiale eletronice şi electrotehnice Modelul atomului lui Schrodinger ne permite să înţelegem conductivitatea metalelor. Rezistivitatea se notează cu ρ şi este dependentă de natura materialului. + + + + + Electronii se deplasează în metal cu o viteză de câţiva milimetri pe minut dar toţi se pun in mişcare aproape instantaneu. electronii de conducţie au o mişcare dezordonată. + + Dacă conductorul se află într-un câmp electric determinat de o sursă de tensiune electrică electronii se vor deplasa către borna pozitivă a generatorului. Conductivitatea electrică este proprietatea materialelor de a conduce curentul electric şi este egală cu inversul rezistivităţii electrice. cu lungimea de 1m şi aria secţiunii transversale prin conductor. de 1 mm2. ei se deplasează în toate sensurile ca în figura alăturată. ρ . Se 1 notează cu γ = .Aceştia pot trece de la un atom la altul. Rezistenţa electrică este o proprietate a conductorului care depinde de dimensiunile acestuia (secţiunea transversală S şi lungime l ) şi de natura materialului din care este construit (rezistivitate). R =ρ l ⇒ S ρ=R mm 2 S [Ω ] l m Materiale bune conductoare de curent electric. cuprinsă între 10-2 şi 10 Ω . care se pot desprinde uşor din sfera de atracţie a nucleului fără un aport de energie 18 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Dacă un conductor metalic nu a fost supus unui câmp electric . aceşti electroni se numesc electroni liberi sau de conducţie. au rezistivitatea cea mm 2 mai mică. Rezistenţa electrică este proprietatea materialelor de a se opune trecerii curentului electric Rezistivitatea unui material este o mărime electrică egală cu rezistenţa electrică pe care o opune la trecerea curentului electric un conductor din acel material. Materialele bune conductoare m sunt metalele şi aliajele lor. Conductibilitatea lor este determinată de faptul că au cel mult trei electroni pe stratul de valenţă. În metal. fiecare atom are electroni mai slab legaţi de nucleu decât alţii .

formând curentul electric. Sub influenţa unui câmp exterior.8*107 Ω−6 2 0. reprezintă creşterea relativă a rezistivităţii pentru creşterea temperaturii cu un grad Celsius sau un Kelvin.01724 Ωmm2 /m.01724 ∗ 10 Ωm 1724 m-1 Proiectul pentru Învăţământul Rural 19 . b).La temperatura de 200C.01724Ωmm 2 m 1011 -1 -1 1m = = Ω m = 5.Materiale eletronice şi electrotehnice din exterior. Astfel se explică încălzirea metalelor străbătute de curent electric. electronii cedează o parte din energia lor cinetică. Valoarea acestuia este întotdeauna mai mare decât zero pentru metale. În deplasarea lor. energie care se transformă în căldură. aceşti electroni devin electroni de conducţie. b) γ = 1 1 ρ = 1 0. Rezistivitatea se manifestă prin numărul de ciocniri ale electronilor de conducţie cu atomii reţelei cristaline a metalului.01724Ω*10-3 m*10-3 m /m =0. Exprimă rezistivitatea cuprului în Ωm. α. Rezolvare a) ρ = 0. se defineşte ρ 2 − ρ1 coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura α= . Creşterea temperaturii unui conductor metalice conduce la creşterea agitaţiei termice. Ca urmare a ciocnirilor dintre electroni şi atomii metalului. Cu cât numărul de ciocniri este mai mare.01724*10-6 Ωm. electronii se ciocnesc de atomii metalului.coeficientul de temperatură.Calculează conductivitatea cuprului. reprezintă creşterea relativă a rezistivităţii în ρ1 intervalul de temperatură θ2 −θ1 . ρ1 (θ 2 − θ 1 ) unde ρ 2 .rezistivitatea cuprului este de ρ = 0. Unitatea de măsură pentru coeficientul de 1 variaţie a rezistivităţii cu temperatură este 0 sau 0C-1 C APLICAŢII 1. deci a numărului de ciocniri şi deci a creşterii rezistivităţii electrice. descriind un drum complicat şi deplasându-se cu viteză relativ mică. a). Dacă se consideră că la temperatura θ1 rezistivitatea materialului este ρ1 iar la temperatura θ2 rezistivitatea materialului este ρ2.ρ1 reprezintă creşterea rezistivităţii în intervalul de ρ 2 − ρ1 temperatură θ2 −θ1 . cu atât viteza de deplasare a electronilor este mai mică.

suprafaţa secţiunii transversale de 1mm 2 . electronii de valenţă devin electroni de conducţie Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.027 Ωmm 2 m 10 9 −1 1m = = Ω m 0.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. c) Rezistivitatea electrică se măsoară în Ωm.01724 10-6 Ωm.Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera (A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera (F) dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a)Rezistivitatea electrică depinde de natura materialului. Calculează conductivitatea aluminiului. 2. b)Rezistenţa electrică a unui conductor electric nu depinde de suprafaţa conductorului şi de rezistivitate.7*107 Ω-1 m Conductivitatea cuprului este mai mare decât a aluminiului.Calculează rezistenţa electrică a unui conductor confecţionat din cupru. ştiind că rezistivitatea lui la temperatura de 200 C este de 0.027 ∗ 10 − 6 Ωm 2 27 =3. Rezistivitatea cuprului este de 0. e)Sub influenţa unui câmp electric exterior.027Ωmm2/m şi comparaţi conductivităţile cuprului şi aluminiului. Rezolvare: γ= 1 ρ = 1 0. cu lungimea de 1000 m. TEST DE AUTOEVALUARE 1. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 67 20 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ωmm2/m d)Rezistivitatea electrică depinde de temperatura mediului ambiant.

Metalurgie = domeniu al ştiinţei şi tehnicii care se ocupă cu procesele de extracţie şi fabricare a tuturor elementelor metalice. Densitatea d. conductibilitate termică şi electrică. Luciul metalic se poate accentua prin lustruire sau poate dispărea datorită unor reacţii de oxidare. 0. Metalele sunt elemente chimice electropozitive. opacitate. care conţine 90% magneziu. ceea ce reprezintă un corp cu un volum de 1m3. Aliajul este un amestec omogen format prin topirea a două sau mai multe metale. 5% aluminiu. A descoperit de asemenea legea care îi poartă numele: Intensitatea curentului electric este direct proporţională cu tensiunea aplicată la capetele conductorului. Zăcământ = acumulare naturală de substanţe naturale utile. El a constatat că intensitatea curentului care străbate un fir conductor este proporţională cu suprafaţa secţiunii şi invers proporţională cu lungimea firului.3. iar energia luminoasă este transformată în căldură. a cărui masă este de 1 kg.5% zinc. folosit în aeronautică datorită densităţii sale mici. sulfuri.1. Electronegativitate = proprietatea elementelor de a accepta electroni şi de a forma ioni negativi.5% cupru. nemaiputându-se propaga. sulfaţi. DICŢIONAR Electropozitivitate = proprietatea elementelor de a ceda electroni şi de a forma ioni pozitivi. 4. Densitatea metalelor scade o dată cu Proiectul pentru Învăţământul Rural 21 . 2. scade însă cu creşterea volumului atomic.3. Metalografie = ramură a metalurgiei care studiază structura metalelor şi a aliajelor. cu excepţia mercurului. Opacitatea metalelor este o consecinţă a electronilor liberi ai metalelor: undele luminoase întâlnesc în drumul lor electroni liberi şi se amortizează.Materiale eletronice şi electrotehnice Fizicianul german Georg Simon Ohm s-a născut la Erlangen. Mineral = combinaţii chimice. Electron =2. MATERIALE CONDUCTOARE Materialele conductoare sunt metalele şi aliajele lor. fac excepţie metalele nobile şi aliajele inoxidabile. respectiv oxizi. Luciul metalic este proprietatea metalelor şi aliajelor de a reflecta razele de lumină care cad pe suprafaţa lor. care este lichid. Densitatea metalelor creşte în general cu masa atomică. carbonaţi silicaţi ai metalelor. Minereu = mineral + roci. este masa pe care o are unitatea de volum a corpului. metalele sunt solide. Bavaria la 16 marie 1787. maleabilitate şi ductilitate). caracterizate printr-un ansamblu de proprietăţi fizice şi chimice bine definite (luciu metalic. Proprietăţile fizice ale metalelor Starea de agregare: La temperatură obişnuită. prin care se deosebesc de alte substanţe (nemetale sau alte combinaţii). Aliaj uşor. Metalele se găsesc în natură sub formă de minerale. 2.

Materiale eletronice şi electrotehnice creşterea temperaturii ceea ce a ajutat la determinarea coeficientului de dilatare. Exemple de astfel de metale: fier. sau pot fi respinse în zona de intensitate minimă a forţelor câmpului magnetic– metalele se numesc diamagnetice. este larg răspândit gradul Celsius [0C]. de telecomunicaţii ). Mărimea care caracterizează conductibilitatea electrică se numeşte conductivitate electrică. După această proprietate. Aliajele au o conductivitate diferită de cea a metalelor componente. cobalt. Dilatarea termică = modificarea dimensiunii metalelor şi aliajelor sub acţiunea căldurii. Argintul este metalul cu conductivitatea electrică cea mai mare. plumbul. aurul. Un caz particular de paramagnetism este feromagnetismul. Mărimea care caracterizează conductibilitatea termică se numeşte conductivitate termică. Temperatura la care are loc topirea metalului se numeşte punct de topire. care este de trei ori mai mare decât cel de dilatare liniară. Se notează cu β=3α. când temperatura creşte cu unitatea de temperatură. introduse într-un câmp magnetic. staniul. Metalele cu cea mai bună conductivitate termică sunt: argintul. Conductibilitatea termică este proprietatea metalelor de a fi bune conducătoare de căldură.γ. nichel. metalele se pot grupa în metale grele şi metale uşoare. Aliajele au o conductivitate termică diferită de cea a metalelor componente Magnetismul – metalele se pot comporta în două moduri când sunt introduse în câmp magnetic neuniform: ele pot fi atrase spre regiunea de intensitate maximă a forţelor câmpului magnetic – metalele sunt paramagnetice. Se notează cu α şi se 1 exprimă în 0 . Bismutul. C Dilatarea de volum este caracterizată de coeficientul de dilatare în volum. Variaţia coeficientului de dilatare este un factor de care se ţine seama în practică (de exemplu la montarea şinelor de cale ferată. care arată cu cât creşte în lungime unitatea de lungime dintr-un corp. la montarea liniilor de transport a energiei electrice. cuprul şi argintul sunt metale diamagnetice. Fuzibilitatea este proprietatea metalelor de a trece din starea solidă în starea lichidă (de a se topi) sub influenţa căldurii. cuprul. dar ca unitate tolerată. Există metale greu fuzibile şi metale uşor fuzibile. Unitatea de măsură pentru temperatură este Kelvinul [k]. pot dezvolta ele însele un astfel de câmp. chiar după îndepărtarea câmpului magnetic exterior. Conductibilitatea electrică este proprietatea metalelor de a conduce curentul electric. Dilatarea liniară este caracterizată de coeficientul de dilatare liniară. Acesta se caracterizează prin faptul că unele metale paramagnetice. 22 Proiectul pentru Învăţământul Rural . la montarea blindajelor pe roţile vagoanelor de cale ferată. λ. Această proprietate este folosită la realizarea diferitelor componente electrice: siguranţe fuzibile sau filamente pentru becuri.

Elasticitatea este proprietatea metalelor şi aliajelor de a-şi schimba forma sub acţiunea unei forţe exterioare şi de a reveni la forma iniţială după încetarea acţiunii forţei exterioare. Rezistenţa la oboseală este proprietatea materialelor de a rezista la solicitări repetate. La scăderea temperaturii. cea mai cunoscută fiind metoda Brinell. răsucire. şi aria secţiunii piesei. măsurată în newtoni. Duritatea se poate determina prin mai multe metode.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. perpendiculară pe forţă. metalele pot fi grupate în metale fragile (care se sparg la şocuri mici) şi metale tenace (care rezistă la şocuri puternice). Bară deformată plastic c) după deformare Plasticitatea metalelor creşte o dată cu creşterea temperaturii. Proprietăţile mecanice ale metalelor şi ale aliajelor Proprietăţile mecanice ale metalelor şi aliajelor reflectă modul în care se comportă acestea sub acţiunea unor forţe exterioare. Rezistenţa mecanică este proprietatea metalelor şi aliajelor de a se opune acţiunii forţelor exterioare care tind să le deformeze. forfecare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 23 . dar se rupe dacă asupra ei acţionează o forţă de aceeaşi valoare de un număr de ori succesiv. Rezilienţa este mult influenţată de temperatură. F a) înainte de deformare b) în timpul deformării Figura 2. Rezilienţa este proprietatea metalelor şi aliajelor de a rezista la şocuri. Aceasta constă în apă.1. Bară deformată elastic Plasticitatea este proprietatea materialelor de a se deforma sub acţiunea unei forţe şi de a nu mai reveni la forma iniţială după încetarea acţiunii ei. măsurată în mm2. Rezistenţa specifică la întindere sau compresiune reprezintă raportul dintre forţa exterioară F. Deformarea unei bare metalice sub acţiunea forţei de încovoiere: F a) înainte de deformare b) în timpul deformării c) după deformare Figura 1.3. o piesă poate să reziste la acţiunea unei forţe care acţionează o singură dată şi lent. rezilienţa poate să scadă foarte mult. încovoiere. Duritatea este proprietatea metalelor şi aliajelor de a se opune pătrunderii în masa lor a altor corpuri solide care tind să le deformeze suprafaţa. compresiune.sarea unei bile de oţel pe suprafaţa metalului a cărui duritate se determină timp de 15 secunde. Din acest punct de vedere. Forţele exterioare pot determina solicitări simple: întindere.

Procesul tehnologic prin care se obţin foi se numeşte laminare. Maleabilitatea este proprietatea metalelor şi aliajelor de a fi trase în foi subţiri. cu atât golurile formelor de turnare sunt umplute mai bine. pe suprafaţa metalului rămâne o calotă sferică ce se poate se măsura cu ajutorul unei lupe gradate. de a lua forma vasului în care a fost turnat şi de a păstra forma respectivă după răcire fără ca aceasta să prezinte fisuri. Sudabilitatea este proprietatea metalelor si aliajelor de a permite îmbinarea lor prin încălzire cu sau fără adaos de metal. la cald sau la rece. urmat de argint. Duritatea metalelor şi aliaje lor scade o dată cu creşterea temperaturii. F Figura 3 2. Ea se calculează în funcţie de diametrul bilei. Proprietatea de turnare a unui metal sau aliaj constă în capacitatea sa de a fi turnat în forme. fără ca forma astfel obţinută să prezinte fisuri. găurire.Materiale eletronice şi electrotehnice După îndepărtarea bilei.2. frezare. Această proprietate are la bază proprietăţi fizice ale metalelor şi aliajelor fuzibilitatea şi fluiditatea. de diametrul amprentei şi de mărimea forţei care apasă asupra bilei. rabotare etc.3.) 24 Proiectul pentru Învăţământul Rural . plumb şi staniu. urmat de argint şi de cupru. Procesul tehnologic prin care se obţin fire se numeşte trefilare. Aurul este cel mai ductil metal. Prelucrabilitatea este proprietatea metalelor şi aliajelor de a permite prelucrarea prin aşchiere (strunjire. Cifra de duritate se notează cu HB şi poate fi luată din tabele special întocmite. Proprietăţile tehnologice ale metalelor Proprietăţile tehnologice ale metalelor stabilesc modul în care acestea pot fi prelucrate prin diverse procedee tehnologice. prin lovire sau presare. Forjabilitatea este proprietatea metalelor şi aliajelor de a se deforma plastic. Ductilitatea este proprietatea metalelor si aliajelor de a fi trase în fire foarte subţiri. Cu cât fluiditatea unui material este mai mare. Cel mai maleabil metal este aurul.

proprietăţile tehnologice. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 73. Trasaţi o săgeată între proprietăţile fizice sau/şi mecanice şi cele tehnologice pe care le influenţează. iar în coloana din dreapta. În coloana din stânga sunt enumerate proprietăţi fizice şi mecanice ale metalelor.Materiale eletronice şi electrotehnice TEST DE AUTOEVALUARE 3. Proiectul pentru Învăţământul Rural 25 . trefilare? 5. Luciu metalic Opacitatea Plasticitatea Densitatea Fuzibilitatea Fluiditatea Dilatarea Duritatea Elasticitatea Rezistenţa mecanică Conductibilitatea termică Sudabilitatea Maleabilitatea Forjabilitatea Turnarea Ductibilitatea Prelucrabilitatea Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. 6. laminare.Pe ce proprietate mecanică a metalelor se bazează prelucrările prin forjare.Ce fel de deformare suferă materialul în urma trefilării? Dar în urma laminării? 4.Denumeşte proprietatea metalelor potrivit căreia acestea se opun pătrunderii în masa lor a unor corpuri solide care tind să le deformeze.

pirită Cenuşiu-albăstruie D = 7. maleabil şi Este ductil. mecanică mică şi alungire mare la întindere. limonit. 26 Proiectul pentru Învăţământul Rural . acoperă cu o peliculă de oxid apă. sudabil. este distrus în contact cu care îi provoacă reacţionează cu metalele tehnice obişnuite. 60 . Cuprul moale.533 0C Proprietăţi chimice Proprietăţi mecanice Proprietăţi tehnologice Aliaje Utilizări ρ = 0. conductoare alimentare cu energie având o puritate de electrică şi cabluri de transport al 99. calcozina. maşini electrice. la rândul său. cu rezistivitatea electrică. mantale de electrotehnică se protecţie a cablurilor electrice. Este ductil. în umedă. Cuprul tare (dur) are o rezistenţă Aluminiul nu rezistă la vibraţii mecanică mare şi o mecanice.027 Ωmm2/m (la 20 0C) Fe Magnetit.99. silumin. 105 Ωmm2/m (la 20 0C) În aer umed rugineşte. Pierderile de putere. Oţelul Armături pentru În industria Linii electrice de condensatoare. Materiale conductoare de înaltă conductivitate electrică Din grupa materialelor de înaltă conductivitate electrică fac parte metalele care sunt folosite la realizarea conductoare.01724 Ωmm2/m (la 20 0C) Al Feldspat. diluaţi.3 V).90% energiei electrice.1 Simbol Stare naturală Proprietăţi fizice Culoare Densitate Temperatura de topire Rezistivitate electrică Cu Calcopirită. maleabil.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. Al-Mn. maleabil şi Ductil. contact cu care capătă său electrochimic foarte Reacţionează cu acizii negativ (-1.8 Kg/dm3 θ = 1. cuprit. respectiv pute. La cald. tindere. iar aceasta.1 Tabelul nr. prelucrabil prin aşchiere. hidrogen.3.rea electrică transformată în căldură este proporţională cu rezistenţa conductorului electric. clor. oboseală şi elasticitate cu rezistenţa ridicată. telecomunicaţii utilizează exclusiv înfăşurări de transformator şi Linii electrice de cuprul electrolitic. a liniilor de transport al energiei electrice şi a contactelor electrice. Nu reacţionează cu Cuprul este atacat de de aluminiu. Din această grupă fac parte cu. În atmosferă uscată se Se dizolvă în acid trecând în oxid de fier şi sulfuric şi acid azotic.prul. halogenii şi sulful. siderit.lor de bobinaj. datorită potenţialului temperatura obişnuită. fragilitate. hematit.9 Kg/dm3 θ = 1083 0C ρ = 0. Depind de tratamentul termic. ale căror proprietăţi sunt prezentate în tabelul nr.3. 70 Kg/ dm3 θ = 658 0C ρ = 0. criolit Alb-argintiu D = 2. Fonta Alamă şi bronz Al-Mn-Si. Rezistenţa mecanică alungire mică la în Are rezistenţă mică la bună. aluminiul boala hidrogenului. corindon. forjabil Duraluminiu. sudabil. malachit Roşiatic D = 8. bauxită. aluminiul şi fierul. în atmosferă oxigenul uscat la sulf.

Manganul măreşte rezistenţa la coroziune şi îmbunătăţeşte caracteristicile mecanice. element ce îmbunătăţeşte caracteristicile mecanice. bronzul cu beriliu prezintă o rezistenţă mai mare la temperaturi ridicate. crom. Aliajele cuprului ALAMA Compoziţie: cupru (50 – 60%) + zinc + alte substanţe. datorită căruia aliajul are o mare elasticitate.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. urmat de o cifră care indică conţinutul de aluminiu. argint. acest aliaj are o rezistenţă deosebită la coroziune. de asemenea. cadmiu. Tratat termic. Când conţine şi nichel. Fosforul măreşte capacitatea de turnare.4. Utilizare: realizarea de membrane. Totodată. BRONZUL Bronz obişnuit = aliaj al cuprului cu staniu Bronz special = aliaj al cuprului cu alte metale: aluminiu. Proprietăţi chimice: rezistenţa mare la coroziune. bucşe. fără a scădea în mod semnificativ conductivitatea electrică. dar scade conductibilitatea electrică. arcuri. Bronzul obişnuit conţine 14% staniu. până la temperatura de 250 0C bronzul cu beriliu se comportă bine. Siliciul măreşte rezistenta la coroziune şi menţine curate suprafeţele pieselor din alamă turnată. a 27 Proiectul pentru Învăţământul Rural . rezistenţa la uzură şi elasticitate dublă faţă de cea a bronzului cupru-beriliu. rezistenţa deosebită la uzură mecanică şi coroziune însă îi scade conductivitatea electrică. Zincul măreşte rezistenţa mecanică şi plasticitatea aliajului.5% beriliu. Simbolul bronzului obişnuit este Bz urmat de cifra care indică conţinutul de staniu (Bz 10 înseamnă bronz cu 10% staniu). Proprietăţi tehnologice: alama este ductilă. Utilizare: pentru realizarea arcurilor conductoare de curent electric. Simbolul utilizat este BzAl. dar în procent mai mare de 1. Proprietăţi mecanice: duritate şi elasticitate foarte bune. bronzul cupru-beriliu-nichel este feromagnetic. Staniul măreşte rezistenţa la coroziune în apa de mare.5% micşorează rezistenţa la coroziune. beriliu. mangan. Utilizare: pentru realizarea pieselor supuse uzurii mecanice (bucşe. Influenţa unor metale asupra proprietăţilor alamelor: Aluminiul măreşte rezistenţa la coroziune. spre deosebire de bronzul obişnuit. zirconiu.3. Bronzul cu aluminiu conţine până la 10% aluminiu şi. astfel. plumb. Proprietăţi chimice: sunt rezistente la coroziune. maleabilă. are de două ori mai mare rezistenţa de rupere la tracţiune. lagăre ) Bronzul cu beriliu are în componenţa sa între 2 şi 2. duritatea şi rezistenţa la tracţiune. Fierul îmbunătăţeşte proprietăţile mecanice. forjabilă la cald şi la rece. Plumbul favorizează prelucrarea metalului prin aşchiere. având o mare rezistenta la oboseală. dar înrăutăţeşte sudabilitatea aliajului. acest aliaj dobândeşte proprietăţi asemănătoare oţelurilor de arcuri.

Bronzul cu argint conţine argint până la 0.7% magneziu. 0. Acest aliaj prezintă o duritate mare care se păstrează până la temperatura de 300 0C. 0. Bronzul cu zirconiu conţine între 0. Există o largă varietate de aliaje de turnare şi aliaje laminabile ale aluminiului.5. 28 Proiectul pentru Învăţământul Rural . a portperiilor. aluminiu. aluminiu-magneziu. restul aluminiu. cuţitelor de întreruptoare. Este un aliaj rezistent la vibraţii puternice şi îşi păstrează caracteristicile până la temperatura de 290 0C. însă o rezistenţă slabă la coroziune. aluminiu-nichel.1%. Bronzul cu cadmiu are un conţinut de cadmiu de 0. Acest aliaj îşi păstrează proprietăţile mecanice până la temperatura de 400 0C. Utilizare: realizarea conductoarelor.5% siliciu. Siluminiul are rezistenţă la coroziune superioară aluminiului.).3. Aliajul duraluminiu Compoziţie: 4% cupru.Materiale eletronice şi electrotehnice contactelor de prize. permiţând o turnare de calitate a pieselor. Aliajele de aluminiu înlocuiesc cuprul. maşini destinate funcţionării în mediul tropical etc. Utilizare: pentru conductoarele liniilor aeriene.5% mangan. se realizează aliaje cu rezistenţa mecanică ridicată şi conductivitate electrică suficient de mare. a electrozilor pentru sudură şi a contactelor întreruptoarelor. ceea ce îi conferă o rezistenţă de rupere la tracţiune aproximativ de două ori mai mare decât cea a cuprului tare. motiv pentru care aliajul se acoperă cu un strat protector de aluminiu pur. Utilizare: pentru produse laminate şi turnate. Aliajul aluminiu-magneziu-siliciu este cunoscut sub denumirea comercială: aldrei. are fluiditate mare. şasiuri sau diverse piese cu forme complicate şi pereţi subţiri.5% crom.25% fier. aluminiuberiliu.3 si 1. Utilizare: pentru realizarea lamelelor de colector ale maşinilor electrice cu regimuri grele de funcţionare (maşini de tracţiune. 0. alduro. almelc Compoziţie: 0. Silumin Compoziţie: 13. Aliajele aluminiului În scopul măririi rezistenţei mecanice a aluminiului. iar conductivitatea electrică ajunge până la 80% din cea a cuprului. Bronzul cu mangan este un aliaj ale cărui proprietăţi se menţin şi la temperaturi ridicate. aluminiucupru. 0. Utilizare: pentru fabricarea inelelor de contact la maşinile electrice.1 şi 0. 2. El este utilizat pentru turnarea de carcase.2% zirconiu.5% magneziu şi 95% aluminiu.mangan. a liniilor electrice aeriene. a pieselor de ceasornicărie etc.9%. Bronzul cu crom are în componenţa sa între 0.6% siliciu. Acest aliaj are caracteristici mecanice superioare aluminiului. restul aluminiu. Se cunosc astfel o serie de aliaje ca: aluminiu-siciliu. în tehnica nucleară etc. care este un element deficitar. fără să prezinte o scădere semnificativă a conductivităţii electrice. a liniilor de troleibuz. la realizarea conductoarelor liniilor electrice aeriene de înaltă tensiune şi a cablurilor de înaltă şi joasă tensiune. pentru realizarea electrozilor de sudură.

Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face răspunsurile şi comentariile de la pagina 67 consultând Malachit Bauxita Hematit Proiectul pentru Învăţământul Rural 29 .Materiale eletronice şi electrotehnice Acest aliaj este caracterizat prin rezistenţă mecanică mare la tracţiune. 11. Selectează metalele şi aliajele folosite la realizarea conductoarelor electrice. Enumeră avantajele şi dezavantajele folosirii fierului în aliaje. 10. Aliajul aluminiu-mangan este utilizat prin realizarea prin turnare a coliviilor rotoarelor în scurtcircuit ale motoarelor electrice asincron TEST DE AUTOEVALUARE 7. 12. ceea ce îl face utilizabil la realizarea liniilor electrice aeriene.Defineşte aliajul şi precizează pe ce proprietăţi fizice ale metalelor se bazează obţinerea lui. 8. Enumeră metalele care măresc rezistenţa mecanică a alamei şi a bronzului.Enumeră metalele care măresc rezistenţa la coroziune a aliajelor 9. Selectează metalele şi aliajele folosite la realizarea componentelor pentru maşini electrice Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.

De aceea se mai numesc şi metale nobile. 30 Proiectul pentru Învăţământul Rural . nichel. Proprietăţi fizice Culoare Densitate Rezistivitatea Galben strălucitor D = 19.Argint dur nichel. conductoare pentru contactele electrice la curenţi de înaltă frecven aparatele de precizie. Este atacat de apa regală şi de apa de clor. ţă. Metale preţioase: aur. 32 Kg/dm 0. wolfram. conectoarelor. ruteniu.45 Kg/dm3 0. Are o afinitate chimic. 5 Kg/dm3 0. rezistenţă mecanică mică Ductil. maleabil Are duritate mică Proprietăţi mecanice Proprietăţi tehnologice Aliaje Maleabil. platină. argint.Materiale eletronice şi electrotehnice 2.3.016Ωmm2 /m θ = 961 0C Alb-argintiu d = 21. platină Se consideră că în clasa metalelor preţioase sunt incluse acele metale care nu se oxidează în aer şi care prezintă o mare rezistenţă la acţiunea acizilor. rhodiu. iridiu. datorită stabilităţii chimice Utilizări Aur-argint-cupru. fuzibile pentru siguranţe. Metale nobile: aur. 2. rezistenţe pentru cuptoare electrice în industria chimică. sub forma unui aliaj pe bază de platină. aurplatină. Proprietăţile fizice. ductil Ductil. Aceste metale se mai numesc şi platinice.6. galene argentifere Pt Nisipurile aurifere conţin platină. pentru că se găsesc în scoarţa terestră în stare nativă. Moale (duritate mică) Are reactivitate scăzută şi Este cel mai stabil din nu este atacat de oxigenul punct de vedere din aer. Datorită faptului că acţionează foarte greu cu acizii şi au potenţiale de oxidare foarte scăzute. Din platină se execută electrozi pentru termocupluri. Armături de condensa Aliajele sunt folosite la toare. aur-cobalt.022 Ωmm2 /m 3 alb d = 10. aur. se găsesc în stare nativă în scoarţa pământului. rutiniu. argint. fire de suspensie la acoperirea pentru aparate de măsură. mare pentru sulf. paladiu.098 Ωmm2 /m θ = 1770 0C Temperatura de θ = 1063 0C topire Proprietăţi chimice E puţin reactiv din punct de vedere chi mic. asniu. 2 Simbol Stare naturală Au Aur nativ sau telururi (combinaţii cu alte elemente) Ag Argentita. Tabelul nr. chimice şi tehnologice ale metalelor nobile sunt prezentate în tabelul nr. Moale. maleabil Cu iridiu.

Materiale eletronice şi electrotehnice 2.13 Kg/dm3 θ = 419 0C ρ = 0. 3 Simbol Stare naturală Proprietăţi fizice Culoare Densitate Temperatur a de topire Rezistivitat e electrică Sn Pb Zn Minerale–blenda Calamina.3. sulfuric. densă chimice şi rezistentă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 31 .pentru lipituri.confecţionarea fuzibilelor siguranţelor. zincit Mineral – pirita de Minereu . Moale. Tabelul nr. în stare pură sau aliat. Proprietăţi rezistenţă mecanică mecanice scăzută Ductil şi maleabil. Moale. .7. la vibraţii Ductil şi maleabil. Proprietăţi tehnologice . . .30 Kg/dm3 θ = 232 0C Cenuşiu strălucitor D = 11. Metale uşor fuzibile Sunt metalele care au temperatura de topire foarte scăzută. În aer se acoperă cu un strat de oxid protector împotriva coroziunii Alb-argintiu D = 7.21 Ωmm2/m (la 20 0C) Plumbul nu este atacat de acidul clorhidric.mantale de protecţie contra pătrunderii umezelii sârmelor de fier. . zincul. plumbul.ecrane de protecţie contra razelor X . Din această categorie fac parte staniul.acoperirea tablelor de oţel în scopul protejării împotriva coroziunii. care protejează metalul de oxidare ulterioară. 3. prezentate în tabelul nr. Maleabil. Rezistenţă scăzută Prezintă fragilitate la la rupere şi la tracţiune şi temperatura obişnuită.fabricarea acumulatoarelor electrice cu plăci de plumb. . Se acoperă cu un strat de oxid protector. şi la cabluri electrice. formând o peliculă Proprietăţi foarte subţire.3 Kg/dm3 θ = 327 0C ρ = 0.realizarea unor aliaje de lipit.fabricarea celulelor electrice.12 Ωmm2/m (la 20 0C) Staniul în aer se oxidează lent şi numai la suprafaţă.06 Ωmm2/ m (la 20 0C) Zincul nu este atacat deloc de apă. Utilizări . nu este atacat de apă. flexibil. fosforic. ρ = 0. dar se dizolvă uşor în acid azotic diluat şi în acid acetic diluat.zincarea tablelor şi .galena staniu Alb-argintiu D = 7.

3 în funcţie de temperatura de topire. alamele sunt mai uşor prelucrabile prin aşchiere? Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Materiale eletronice şi electrotehnice TEST DE AUTOEVALUARE 13. 16. Care este cel mai uşor fuzibil? 14. 15.Ordonează metalele din tabelul nr. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 74 Casiterit Galena Blenda 32 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Precizeză proprietatea tehnologică folosită la realizarea foiţelor de staniol. Datorită cărei proprietăţi mecanice a plumbului. Încearcă să explici folosirea staniului la realizarea fuzibilelor de siguranţe.

Figura 2 Cablu de aluminiu corodat datorită acţiunii apei Comparaţi proprietăţile chimice ale cuprului şi aluminiului şi arătaţi care sunt avantajele utilizării conductoarelor de cupru faţă de cele realizate din aluminiu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 33 . cabluri de telecomunicaţii. conductoare de nichelină. transformatoare. Enumeraţi proprietăţile fizice ale metalelor şi aliajelor şi folosiţi-le pentru identificarea tipurilor de conductoare pe care le aveţi la dispoziţie Precizaţi şi definiţi proprietatea tehnologică pe care se bazează realizarea conductoarelor electrice. Comparaţi-le din punct de vedere al proprietăţilor mecanice şi explicaţi cum influenţează acestea domeniul de utilizare . cablu de alimentare GSM pentru automobil Figura 1 Modul de lucru. Observaţi cablajele imprimate. a. bobine radio.Ce metal este folosit la realizarea lor? Precizaţi şi definiţi proprietatea tehnologică a metalelor care este folosită la realizarea cablajelor imprimate.Materiale eletronice şi electrotehnice APLICAŢII LUCRĂRI DE LABORATOR IDENTIFICAREA MATERIALELOR CONDUCTOARELOR ELECTRICE Obiective: -identificarea metalelor utilizate la realizarea conductoarelor electrice -compararea materialelor din care se realizează conductoarele electrice. relee. Materiale necesare: conductoare electrice confecţionate din cupru şi aluminiu pentru consumatori casnici. Observaţi şi analizaţi tipurile de conductoare din imagine. cabluri pentru instalaţii electric b. pentru instalaţii de iluminat. cabluri Tv. cablaje imprimate simplu şi dublu placate.

mator ) conectori multifilari.Explicaţi de ce materialele utilizate la realizarea contactelor electrice trebuie să aibă duritate mare şi elasticitate ridicată. Enumeraţi proprietăţile mecanice pe care trebuie să le îndeplinească materialele pentru contacte electrice. 6. de întrerupător. Contactor contacte de transformator Modul de lucru Observaţi imaginile de mai sus.Enumeraţi metalele şi aliajele care sunt folosite la realizarea contactelor electrice .Enumeraţi proprietăţile chimice pe care trebuie să le aibă materialele pentru contacte electrice 3. Contactul electric/conectorul Materialul 34 Proiectul pentru Învăţământul Rural . ele reprezintă contacte electrice din diferite aparate electrice. Răspundeţi la următoarele întrebări. Explicaţi de ce materialele pentru contacte electrice trebuie să fie rezistente la coroziune. Identificaţi materialele din care sunt confecţionate având în vedere proprietăţile fizice ale acestora. 1.Materiale eletronice şi electrotehnice STUDIUL MATERIALELOR CARE SE FOLOSESC LA RELIZAREA CONTACTELOR ŞI A CONECTORILOR Obiectivele: Studiul din punct de vedere constructiv al contactelor şi a conectorilor. ( de relee. 2. de transfor. 5. conectori pentru calculator . 4. Cum influenţează materialele pentru contacte preţul de cost al aparatelor electrice şi electronice? Realizaţi referatul lucrării care va cuprinde pecizarea materialelor studiate conform tabelului de mai jos şi răspunsurile la întrebări. contacte de demaror Figura2. etc. de priză. Materiale necesare:contacte electrice.

Materiale eletronice şi electrotehnice REFERAT Proiectul pentru Învăţământul Rural 35 .

reacţionează cu vaporii din apă. niobiu. Maleabil.electrozi pentru sudură. component în aliaje magnetice. .6 Kg/dm3 θ = 2 990 0C 0.anod în tuburile electronice de emisie.molibdenit Ta Mineral . care sunt prezentate în tabelul nr. Prin încălzire se combină cu oxigenul.tantalit Alb-argintiu D = 19.2 Kg/dm3 θ = 2 630 0C 0. electrozi de sudură. molibden.3. Este dur.elemente de încălzire la cuptoarele electrice. 36 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 125 Ωmm2/m (la 20 0C) Tantalul se oxidează la temperaturi de peste 600 0 C. 052 Ωmm2/m (la 20 0C) Se oxidează la temperaturi peste 6000C.25 Kg/dm3 θ = 3 380 0C 0. Încălzit. rezistenţe pentru cuptoare electrice de topire şi tratamente termice.rezistenţe pentru cuptoare electrice. 4. casant şi greu prelucrabil. ductil Oţeluri speciale Aliaje magnetice lămpi cu incandescenţă.termocupluri. pentru suportul filamentelor.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. Proprietăţi chimice Proprietăţi mecanice Proprietăţi tehnologice Aliaje Dur şi casant. contacte electrice. tantal. Tabelul nr. reacţionează cu vaporii de apă. Simbol Stare naturală Proprietăţi fizice Culoare Densitate Temperatura de topire Rezistivitate electrică W Minereuri – wolframita Mo Mineral . . component în aliaje magnetice Alb-argintiu D = 10.electrozi în tuburile electronice. sulful. halogenii. .anod pentru condensatoare . . . cu halogenii. element de aliere în oţelurile speciale.contacte electrice. se combină cu oxigenul din aer.8. sulful. Reacţionează foarte încet cu acizii minerali foarte concentraţi.filamentele lămpilor cu incandescenţă. 4. Metale greu fuzibile Sunt metalele care au temperatura de topire foarte ridicată. 055 Ωmm2/m (la 20 0C) Nu se oxidează la temperatură obişnuită. Rezistenţă mecanică mare Maleabil Utilizări . Alb-argintiu D = 16. Din această categorie fac parte: wolfram. . Foarte maleabil prin tehnologii complicate Oţeluri speciale Aliaje magnetice .

soclului şi balonului de sticlă. a conductoarelor electrice pentru linii electrice exterioare şi interioare. Posibilitatea de a fi tras în fire foarte subţiri – ductile. Citiţi cu atenţie proprietăţile impuse în prima coloană. tehnologice ale metalelor. de plastic. Notaţi proprietăţile pe care le are în cea de a doua coloană. bateriile de curent continuu. suporţilor de filament. căutaţi în tabelele din curs şi notaţi materialul pe care îl consideraţi potrivit. Filamentul unui bec cu incandescenţă încălzit Simbol Un filament pentru lampă incandescentă Proprietăţi impuse Conductibilitate electrică bună Temperatură de topire foarte ridicată mai mare de 30000 C pentru că trebuie să suporte o temperatură atât de mare încât să poată emite o “lumină albă”. Cunoştinţe necesare: Proprietăţi fizice. -Alegerea materialelor cele mai potrivite pentru acestea aşa încât să fie asigurate cât mai bine posibil condiţiile impuse .Materiale eletronice şi electrotehnice APLICAŢII LUCRARE DE LABORATOR Obiective: -Identificarea materialelor din care sunt alcătuite becurile cu incandescenţă. Observaţi becurile pe care le aveţi la dispoziţie. a lamelelor de contact pentru baterie. conductoare electrice. materialelor electroizolante (sticla) Exerciţii de rezolvat: 1. Metalul / aliajul Proiectul pentru Învăţământul Rural 37 . recipienţi de sticlă. electrice. aliajelor.Alegeţi materialele optime pentru realizarea filamentului.

de asemenea este necesară o variaţie cât mai mică a rezistivităţii electrice cu temperatura: α = 10-4…10-6 C-1 pentru ca valoarea rezistenţei electrice să fie cât mai constantă.Materiale eletronice şi electrotehnice Suporţi pentru filamentul becurilor cu incandescenţă Proprietăţi impuse Conductibilitate electrică bună Temperatură de topire foarte ridicată mai mare de 30000 C pentru că trebuie să suporte o temperatură foarte mare la care se încălzeşte filamentul cu care vine în contact. Aliaje pentru conductoare de înaltă rezistivitate Aceste aliaje sunt utilizate pentru realizarea rezistoarelor de precizie. Tipul de sticlă Metalul/ metalele/aliajele 2. Posibilitatea de a fi tras în fire foarte subţiri Metalul /aliajul Lamelele de contact ale unei baterii Proprietăţi impuse Conductibilitate electrică bună Elasticitate pentru obţinerea unui bun contact cu conductoarele Rezistenţă la coroziune Metalul / aliajul Linii aeriene de înaltă tensiune Proprietăţi impuse Conductibilitate electrică bună Masă mică Rezistenţa la coroziune Baloane pentru becuri Proprietăţi impuse Să suporte temperaturi ridicate Să fie transparentă la radiaţii ultraviolete Să aibă un coeficient de dilatare cât mai apropiat de cel al metalului cu care se îmbină.3. a rezistoarelor-etalon. 38 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Pentru rezistoarele enumerate este necesară o rezistivitate ridicată pentru a se obţine rezistenţe electrice mari într-un volum mic. a rezistoarelor pentru încălzire electrică şi a rezistoarelor pentru pornire şi reglare a turaţiei motoarelor electrice.9. Aceste rezistoare trebuie să suporte temperatura de funcţionare fără ca la răcire să-şi modifice proprietăţile mecanice.

Aceste fire pot fi bobinate spiră lângă spiră pe un suport izolator dacă tensiunea între două spire nu depăşeşte 1V. de unde şi denumirea de constantan). 25 – 35% nichel. ♦ Aliaje pe bază de metale preţioase: Aur-crom. 2. maleabilă. 105 0C-1. argint-mangan-staniu. 3% nichel sau aluminiu.63% cupru. La temperatura de 9000 C se oxidează. Nichelina se utilizează pentru reostate de pornire şi reglare a turaţiei motoarelor. dar costul lor este mai ridicat. Aliaje de înaltă rezistivitate.10. În vid. 12% mangan.Materiale eletronice şi electrotehnice 2. Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor mecanice şi tehnologice se supune unui tratament termic de îmbătrânire prin recoacere la 100-1400 C.4 Ωmm2/m. Rezistivitatea ρ = 0. Coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura: α = 10-6 0C-1 (rezistivitatea variază extrem de puţin cu temperatura.3. argint-nichel. Rezistivitate: ρ = 0. ♦ Nichelină Compoziţie: 62 .3.5 Ωmm2/m. 40% nichel. Aliaje pentru rezistoare-etalon şi de precizie ♦ Manganină Compoziţie: 85% cupru. Proiectul pentru Învăţământul Rural 39 . Coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura: α = 14 .43 Ωmm2/m Coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura α = 10-5C-1 Proprietăţi tehnologice: ductilă. Aceste aliaje au rezistivitate mare şi coeficient de variaţie a rezistivităţii cu temperatură mică.Aliaje pentru rezistoare de pornire şi reglare ♦ Constantan Compoziţie: 60% cupru. se decapează şi apoi se păstrează timp îndelungat la temperatura camerei. acoperindu-se cu o peliculă flexibilă de oxid izolator din punct de vedere electric. 2 – 3% mangan.11. Rezistivitate: ρ = 0.

Materiale electronice şi electrotehnice Ştiţi care sunt materialele folosite la realizarea componentelor electronice care se găsesc în alcătuirea calculatoarelor. Se dizolvă în amestec de HCl şi H2NO3.33 Kg/dm3 970 0C Stabil. Proiectul pentru Învăţământul Rural . Tabelul nr. există o bandă energetică interzisă. caz în care semiconductorul conduce curent electric. este atacat de puţini acizi şi baze. fosfor.33 Kg/dm3 1400 0C Nu este atacat de HCl şi H2SO4. din punctul de vedere al conductivităţii electrice. germaniu. Nu este atacat de apă. Pentru ca electronii să treacă din banda de valenţă în banda de conducţie. seleniu.46 Kg/dm3 170 0C Nu reacţionează cu apa. între banda energetică de valenţă şi cea de conducţie.MATERIALE SEMICONDUCTOARE. bor. În tabelul nr. Se combină cu hidrogenul şi oxigenul. devenind electroni liberi. luminoasă. pentru a putea trece în banda de conducţie. La creşterea temperaturii. Depinde de temperatură. sulfuri. Din această categorie fac parte oxizi de metale. stibiu. 4. 40 Depinde de tempera tura şi de gradul de impurificare cu fosfor. Este dur şi casant. Proprietăţi mecanice Este dur. precum şi elemente chimice din categoria semimetalelor: bor. arseniu. datorită agitaţiei termice. Si Silicaţi (Cuarţ) Ge Minereu-germanita Se În unele sulfuri Proprietăţi chimice Depinde de temperatura şi de Conductibilitate gradul de impu rificare electrică cu fosfor. electrică. 5 sunt prezentate proprietăţile câtorva semiconductoare folosite în industria electrotehnică: siliciul. Alb argintiu 5. siliciu. La aceste materiale. Conductivitatea materialelor semiconductoare apare numai dacă electronii din zona de valenţă primesc energie suplimentară care poate fi termică. aparatelor audio video? Puteţi enumera câteva din aceste materiale? 2. seleniuri. 5 Simbol Stare naturală Proprietăţi fizice Culoare Densitate Temperatura de topire Cenuşiu albastră 2. Este atacat de Na2SO4 şi K2SO4 şi de amestecul de HF şi H2NO3. teluriu. Materialele semiconductoare sunt materiale care. este nevoie de energie suplimentară. Reacţionează uşor cu clorul şi fluorul. unii electroni dobândesc energii suplimentare şi trec în banda de conducţie. ocupă o poziţie intermediară între materialele conductoare şi materialele electroizolante. aluminiu. germaniul şi seleniul.4. Materiale semiconductoare sunt materialele care au rezistivitatea cuprinsă între 10 şi 1012 Ωm. bor.

deci un curent electric format din electroni şi goluri. electronul lasă în urmă un alt loc liber. Numărul de electroni este egal cu numărul de goluri. În figura de mai jos sunt reprezentate în plan o porţiune dintr-un cristal de germaniu pur (a) şi modul în care se formează purtători de sarcină electrică în cristalul de germaniu pur (b) sub acţiunea câmpului electric (a) Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge (b) Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge Ge La temperatura camerei.că foarte scăzută ca şi proprietăţile lor mecanice. DICŢIONAR Legătura covalentă = legătură chimică realizată prin punerea în comun a aceluiaşi număr de electroni de către fiecare dintre cei doi atomi participanţi la legătură. deplasându-se pe orbite care cuprind nucleele ambilor atomi. unii electroni capătă energie termică suficientă ca să părăsească zona de valenţă şi vor trece în zona de conducţie. adică intră în componenţa învelişurilor lor electronice. fiecare atom fiind înconjurat de alţi patru atomi. Sub influenţa unui câmp electric exterior de intensitate E.1. 41 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Nu se găseşte în stare nativă. un ion pozitiv. ci în combinaţie cu oxigenul. În semiconductor apar sarcini electrice negative – electronii şi sarcini electrice pozitive – goluri. electronul se va deplasa în sens contrar câmpului electric ocupând locul lăsat liber de un alt electron de valenţă care a părăsit legătura de covalenţă. un alt gol. Apare astfel o deplasare de purtători de sarcină electrică. un gol. Fiecare electron de valenţă devenit electron liber lasă în urma lui o legătură de covalenţă nesatisfăcută. de care este legat prin leg[turi de covalenţă. respectiv.4. Această structură cristalină explică conductibilitatea electri. 2. scoarţa pământului fiind alcătuită din silice şi silicaţi.Materiale electronice şi electrotehnice După oxigen. datorită agitaţiei termice. siliciul este cel mai răspândit element din natură. atomii ocupând unii faţă de alţii poziţii fixe. Conductibilitatea electrică a materialelor semiconductoare pure Structura cristalină a germaniului şi a siliciului sunt cele ale unui nemetal. sub formă de silicaţi. Acest tip de conductibilitate se numeşte conductibilitate intrinsecă. La rândul său. Legătura covalentă este o legătură rigidă. uşurinţa cu care se sfărâmă. Electronii devin comuni ambilor atomi.

Al cincilea electron al fosforului este atras numai de nucleul propriu. Din cauza agitaţiei termice.Materiale electronice şi electrotehnice Conductibilitatea intrinsecă este caracteristică semiconductoarelor pure la care numărul de electroni este egal cu numărul de goluri. lăsând în urmă un gol. în concentraţii foarte mici . 2. galiu. datorită agitaţiei termice.3. Deoarece numărul de electroni este mai mare decât numărul de goluri. Se observă că. Conductibilitatea obţinută astfel se numeşte conductibilitate extrinsecă şi. în funcţie de tipul substanţei folosite pentru dopare. Semiconductoare de tip „n“ În figura de mai jos este prezentată doparea germaniului cu fosfor.4. G G G G P G G G G 2. bor. Electronii sunt purtători majoritari. Un astfel de semiconductor se numeşte semiconductor extrinsec. apar şi perechi de electron – gol ca la semiconductoarele pure. Se observă că. în semiconductor apar şi perechi de electron – gol. din cei cinci electroni ai fosforului. iar atomul de aluminiu devine ion negativ.2. Simultan. Aceasta se realizează printr-un proces de impurificare care impune folosirea unei tehnologii speciale. din cauza agitaţiei termice toţi atomii impurităţilor pierd al cincilea electron care devine electron de conducţie. Conductibilitatea unui astfel de semiconductor se numeşte conductibilitate Ge Ge Ge Ge Al Ge Ge Ge Ge 42 Proiectul pentru Învăţământul Rural .4. curentul electric este asigurat atât de electroni. Se observă că în acest tip de semiconductor numărul de goluri este mai mare decât numărul de electroni. Acestuia îi este necesară o cantitate mică de energie pentru a deveni electron liber.4.Săgeata indică sensul câmpului electric aplicat. La semiconductoare. iar golurile sunt purtători minoritari. iridiu. Semiconductorul în care numărul de goluri este mai mare decât numărul de electroni se numeşte semiconductor extrinsec tip „p“. deci sunt satisfăcute numai trei legături de covalenţă. 2. numărul de electroni este egal cu numărul de goluri. La temperatură obişnuită.4. patru dintre ei vor participa la legăturile de covalenţă ale atomilor de germaniu vecini. La semiconductoarele pure. cât şi de goluri. ca element pentavalent. conductibilitatea se numeşte de tip „n“ (dacă substanţa folosită este pentavalentă) şi de tip „p“ dacă substanţa de dopare este trivalentă). În figura de mai jos se presupune că germaniul este dopat cu aluminiu care are trei electroni de valenţă. un electron dintr-o altă legătură de covalenţă se poate desprinde şi poate să completeze legătura nesatisfăcută. Conductibilitatea electrică a materialelor semiconductoare impurificate Pentru creşterea conductibilităţii electrice. numărul de electroni de conducţie este diferit de numărul de goluri. semiconductorul se numeşte tip „n“. La temperatură obişnuită. semiconductoarele se dotează sau se dopează cu substanţe trivalente sau pentavalente. Semiconductoare de tip „P” Aceste semiconductoare se obţin prin doparea semiconductoarelor pure cu elemente trivalente: aluminiu. O astfel de conductibilitate se numeşte conductibilitate extrinsecă de tip „n“. într-un semiconductor impurificat.

din punct de vedere electric. Substanţele impurificatoare trivalente se numesc acceptoare. cele de cupru. Sunt utilizate la realizarea termistoarelor folosite la măsurarea temperaturilor. temperaturi de topire înalte. Metale caniobiul. după ce au primit o radiaţie de excitaţie. plumb. la limitarea curentului electric la pornirea motoarelor. Într-un semiconductor extrinsec tip „p“ golurile sunt purtători majoritari. wolframul. Aceste materiale sunt folosite la iluminatul fluorescent. molibdenul formează carburi cu proprietăţi asemănătoare metalelor: Au luciu metalic. mercur. Sulfurile sunt săruri ale acidului sulfhidric (H2S). bismut. carburile.5. majoritatea oxizilor sunt substanţe solide. Carburile sunt compuşi ai carbonului cu metale şi semimetale. în industria electronică şi electrotehnică sunt folosite şi combinaţii semiconductoare cum sunt sulfurile. sulfura de stibiu este roşu-orange. la realizarea ecranelor pentru osciloscoape şi televizoare.4. Rezistivitatea lor se micşorează o dată cu creşterea temperaturii. devenind mai bune conducătoare de electricitate. Carbura de siliciu este utilizată la realizarea varistoarelor folosite la protecţia liniilor electrice împotriva supratensiunilor. cobalt şi nichel sunt negre. seleniurile. Compuşi semiconductori Pe lângă elementele semiconductoare. proprietăţile semiconductoarelor. Cu siliciul şi borul se obţin carburi covalente care sunt dure. tantalul. duritate mare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 43 . adică au proprietatea de a emite lumină o anumită perioadă de timp. Sulfurile sunt substanţe fluorescente. Majoritatea sulfurilor metalelor grele sunt intens şi caracteristic colorate: sulfurile de cadmiu şi arseniu sunt galbene. 2. oxizii. Oxizii sunt compuşi ai oxigenului cu alte elemente.Materiale electronice şi electrotehnice extrinsecă de tip „p“. greufuzibile şi au. La temperatură obişnuită. iar electronii sunt purtători minoritari.

d) Conductibilitatea siliciului şi a germaniului nu depinde de gradul de impurificare cu elemente trivalente sau pentavalente. e) Siliciul şi germaniul sunt elemente care reacţionează uşor din punct de vedere chimic. c) Siliciul şi germaniul sunt metale. b) Semiconductorul extrinsec tip „n“ se obţine prin dopare cu substanţe pentavalente. d) Conductibilitatea siliciului şi a germaniului depinde de temperatură. numărul de electroni liberi faţă de numărul de goluri este: a) mai mare? b) mai mic? c) egal? 19. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. În semiconductorul extrinsec tip p numărul de goluri faţă de numărul de electroni este: a) mai mare? b) mai mic? c) egal? 20. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 74 44 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Semiconductorul extrinsec tip „p“ se obţine prin dopare cu substanţe trivalente.Materiale electronice şi electrotehnice TEST DE AUTOEVALUARE Alege varianta de răspuns corectă: Curentul electric în semiconductori este datorat: electronilor? golurilor? electronilor şi golurilor? În semiconductorul intrinsec. a) b) c) 18. 17.

Acţiunea unui camp electric asupra unui dielectric nu determină apariţia unor electroni de conducţie şi doar o modificare a densităţii electonilor care determină o polarizare a dielectricului. La materialele electroizolante pe bază de celuloză porozitatea poate atinge valori până la 50%. cuprinsă între 108 şi 1017 Ω*cm. precum şi de porozitatea materialului. Materialele dielectrice sunt cele care îşi pierd mai repede proprietăţile (îmbătrânesc) în comparaţie cu materialele conductoare şi magnetice.nivelul electronic superior.Materiale electronice şi electrotehnice Ştiţi de ce nu trebuie să atingeţi conductoarele electrice parcurse de curent electric ? Puteţi explica de ce conductoarele parcurse de curent electric nu trebuie să se atingă între ele? Enumeraţi materiale care nu permit trecerea curentului electric. ca dielectric în condensatoarele electrice. Dielectricul este o substanţă care conduce slab curentul electric. această proprietate a dielectricilor este determinată de faptul că electronii sunt foarte puternic legaţi în atomi. transformatoare electrice.5. linii electrice de transport. Porozitatea p este raportul dintre volumul porilor Vp si volumul total Vt al unei mostre de metal: p (%)= Vp/Vt 100. Proprietăţile fizico-chimice ale materialelor electroizolante Higroscopicitatea este proprietatea dielectricului de a absorbi umiditatea din mediul ambiant. MATERIALE ELECTROIZOLANTE Materialele electroizolante. se exprimă în Kg\dm3. Conductibilitatea termică reprezintă proprietatea materialului de a conduce căldura şi se apreciază prin conductivitatea termică. şi a elementelor conductoare faţă de pământ.5. 2. Ea depinde de compoziţia chimică şi structurală. plin de electronicorespunzător limitei superioare a unei benzi premise este despărţit de nivelurile inferioare printr-o bandă interzisă pe care electronii în condiţii obişnuite.ele determină de fapt durata de serviciu a echipamentelor şi instalaţiilor în care sunt utilizate (maşini şi aparate electrice. nu reuşesc să o depăşească. Se măsoară waţt pe metru şi grad de temperatură. Proiectul pentru Învăţământul Rural 45 . iar pe de altă parte. 2. numite şi dielectrice. Materialele dielectrice servesc. proprietăţile dielectricilor sunt determinate de distribuţia electronilor pe nivelurile energetice. Conform teoriei cuantice. iar câmpul electric nu reuşeşte să-I smulgă din interiorul lor. distribuţie şi utilizare a energiei electrice). sunt caracterizate de o rezistivitate electrică deosebit de mare.1. la izolarea electrică între elementele conductoare de curent electric. numeric egală cu căldura care trece în unitatea de timp prin unitatea de suprafaţă considerată. Densitatea D = masă\volum. care se găsesc la potenţiale electrice diferite. Conform teoriei clasice. pe de o parte. pentru diferenţa de temperatură de un grad.

adică în timpul funcţionării permite trecerea curentului electric. 2. A. Punctul de aprindere sau punctul de inflamabilitate reprezintă temperatura cea mai joasă la care un material emite o cantitate suficientă de vapori. sau se poate aprinde singur. Valoarea sa este dată de relaţia: 46 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Rezistenţa de volum şi rezistenţa de suprafaţă sunt proprietăţi legate de fenomenul de conducţie electrică. Amestecul combustibil se poate aprinde cu ajutorul unei flăcări. gaze. F. adică de pierderea proprietăţii de izolant. C. Stabilitatea chimică reprezintă rezistenţa materialelor faţă de acizi. iar câmpul electric corespunzător se numeşte câmp de străpungere sau rigiditate dielectrică. εr unde ε0 este permitivitatea vidului. 120.2. Solubilitatea este proprietatea materialelor electroizolante de a se putea dizolva într-o substanţă lichidă.Proprietăţile electrice ale materialelor electroizolante Proprietăţile electrice sunt determinate de cele două feno. apă. numită solvent. este o proprietate a materialului care depinde de natura lui. caz în care se determină punctul de aprindere. 180 şi peste 180 0C. materialele electroizolante se încadrează în următoarele şapte clase de izolaţie: Y. sub influenţa câmpului electric. Stabilitatea termică este proprietatea materialelor electroizolante de a rezista timp îndelungat la o anumită temperatură maximă admisibilă. H. cât şi prin suprafaţa lui. 135. care poate da cu aerul înconjurător un amestec combustibil. Mărimea care caracterizează fiecare dielectric se numeşte constantă dielectrică sau permitivitate absolută şi se notează cu ε . şi anume: fenomenul de conducţie şi fenomenul de polarizare. 130. caz în care se determină punctul de inflamabilitate. adică după concentraţia soluţiei saturate (%).5. E. B. În funcţie de temperatura maximă admisibilă de utilizare. Există o anumită valoare a câmpului electric aplicat pentru care rezistenţa de izolaţie a dielectricului scade brusc foarte mult. săruri solubile.mene care au loc în dielectric. ε0 =8. Acest curent se numeşte curent de scurgere şi circulă atât prin masa dielectricului.Materiale electronice şi electrotehnice Conductivitatea termică la materialele dielectrice este mai mică decât la conductoare. Se ştie că orice electroizolant real nu este un izolant perfect. Rigiditatea dielectrică este o proprietate a materialului legată de fenomenul de străpungere. cu condiţia să-şi păstreze caracteristicile de bază garantate. 105. cărora le corespund următoarele temperaturi maxime admisibile de utilizare: 90. Permitivitatea absolută este dată de relaţia ε =ε0 . pierzându-şi proprietatea de izolant. Constanta dielectrică sau permitivitatea dielectrică caracterizează capacitatea de izolare. Tensiunea la care are loc acest fenomen se numeşte tensiune de străpungere. Stabilitatea la temperaturi scăzute este proprietatea materialelor electroizolante de a-şi menţine principalele caracteristici electrice şi mecanice în condiţiile temperaturilor scăzute (de ordinul – 60 0C – 70 0 C). Solubilitatea se apreciază după cantitatea maximă de substanţă care poate fi dizolvată în solventul dat. baze.85*10-12 F/m εr este permitivitatea relativă a dielectricului.

Constanta dielectrică la aceste materiale este 1. la realizarea pernelor de azot din transformatoarele cu ulei. Un alt gaz electronegativ este freonul. mai greu decât aerul şi cu rigiditate dielectrică de 2. hidrocarburile aromate utilizate ca solvenţi în compoziţia lacurilor electroizolante. ca atare. azotul. se folosesc la camerele de stingere a arcurilor electrice din întrerupătoare. Majoritatea dielectricilor lichizi sunt inflamabili.2 ori mai mare decât a aerului. hidrogenul. Este utilizat la umplerea baloanelor lămpilor cu incandescenţă. Dielectricii nu se utilizează la tensiuni care să determine străpungerea lor. la temperatură şi presiune obişnuite. Dielectricii gazoşi şi lichizi străpunşi îşi refac proprietăţile după ce câmpul electric dispare. criptonul şi gazele electronegative. Cel mai utilizat gaz electronegativ în aparatura de înaltă tensiune este hexafluorura de sulf. kV/mm sau V/m în sistemul internaţional. Rigiditatea dielectrică a aerului în câmp uniform. ca dielectric la condensatoarele de înaltă tensiune. Hidrogenul. Din această categorie fac parte uleiurile minerale. De aceea este folosit ca mediu de răcire în locul aerului la maşinile electrice rotative. 6. 47 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Unitatea de măsură d pentru rigiditatea dielectricului este kV/cm. argonul. uleiurile sintetice. dar nu are acţiuni corozive asupra uleiurilor şi a materialelor electroizolante. se oxidează în timp şi au acţiune corozivă asupra materialelor conductoare şi electroizolante solide cu care vin în contact. unde d este grosimea dielectricului. Gazele electronegative.4. Materiale electroizolante gazoase Din această categorie fac parte aerul. frecările în maşinile electrice sunt de două ori mai mici şi. neonul. Aerul. Se numesc aşa datorită afinităţii lor deosebite de electroni liberi cu care vin în contact. dar are o acţiune corozivă asupra unor metale şi uleiuri industriale. Este prezent în toate instalaţiile electrice. Azotul. Materiale electroizolante lichide Materialele electroizolante lichide au avantajul că ocupă toate spaţiile libere şi după străpungere se regenerează instantaneu. Este un material neinflamabil. Uleiurile minerale sunt prezentate în tabelul nr. Densitatea lui fiind redusă. De aceea. Este folosit de asemenea sub presiune la umplerea cablurilor de înaltă tensiune. Se formează astfel ioni negativi cu mobilitate redusă datorită masei mari pe care o dobândesc. Este cel mai uşor gaz.5. este de 32 kV/cm. Este lipsit de toxicitate.Materiale electronice şi electrotehnice Estr = . iar rezistivitatea de volum este de ordinul 1015 Ωcm. Sub acţiunea arcului electric se descompune în gaze toxice – compuşi ai sulfului.5. U str 2. în timp ce dielectricii solizi se distrug la aplicarea unui câmp electric de străpungere.3. 2. puterea acestora creşte faţă de maşinile cu răcire cu aer. Are aproximativ aceleaşi caracteristici ca aerul. folosit ca izolant şi ca element de răcire la frigidere. pentru a împiedica oxidarea acestuia.

6 Ulei de transformator Permitivitatea relativă Rigiditatea dielectrică Rezistivitatea Punctul de inflamabilitate Temperatura maximă de exploatare Utilizări 2.2 – 2.135 0C 90 0C Izolant şi lichid de ră cire la transformatoare Impregnarea hârtiei de izolaţie a cablurilor Ulei de cablu 2. Uleiurile vegetale de in sau de tung sunt folosite la fabricarea lacurilor electroizolante.17 – 2.4 125 – 150 kV/cm >1012 Ωcm 125….31 125 – 150 kV/cm >1012 Ωcm 150 – 170 0C Uleiul de condensator se utilizează pentru impregnarea hârtiei folosite ca dielectric pentru condensatoare.Materiale electronice şi electrotehnice Tabelul nr. Uleiurile sintetice siliconice sunt compuşi organici ai siliciuluirezistenţi la temperaturi ridicate şi au o bună stabilitate chimică 48 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Proiectul pentru Învăţământul Rural 49 . dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Punctul de aprindere sau punctul de inflamabilitate. Enumeraţi proprietăţile fizice ale materialelor electroizolante Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Explică de ce conductoarele electrice parcurse de curent electric nu trebuie să se atingă între ele şi nici nu trebuie atinse de utilizatori . 23. Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F.Materiale electronice şi electrotehnice TEST DE AUTOEVALUARE 21. 24. 22. care poate da cu aerul înconjurător un amestec combustibil. b) Higroscopicitatea este proprietatea dielectricului de a absorbi umiditatea din mediul ambiant. reprezintă temperatura cea mai joasă la care un material emite o cantitate suficientă de vapori. Formulaţi definiţia rigidităţii dielectrice 25. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 67. Enumeraţi proprietăţile electrice ale materialelor electroizolante. c) Dielectricii solizi îşi refac proprietăţile de isolator după încetarea acţiunii câmpului electric de străpungere.

colofoniul şi copalul. Temperatura de înmuiere este mai mică decât temperatura de topire. 7. legile electrolizei (1833-1834). Fizicain şi chimist englez. răşinile pot fi termoplaste sau termorigide. Din punct de vedere al comportării la temperatura de topire. a introdus noţiunea de constantă dielectrică (permitivitate electrică). bitumurile. Numărul de substanţe organice este cu mult mai mare decât al celor anorganice datorită proprietăţilor atomilor de carbon de a se putea lega între ei prin legături simple.5. devine rigidă. materialele plastice. ale căror proprietăţi sunt prezenta te în tabelul nr. Răşina termoplastă este cea care se înmoaie când este supusă încălzirii şi poate fi prelucrată prin diverse procedee. Din această categorie de substanţe fac parte răşinile. Răşini Răşinile sunt substanţe macromoleculare naturale sau obţinute pe cale sintetică.În 1837. dar după răcire se întăreşte ireversibil. compundurile. A experimentat conservarea sarcinii electrice şi a pus în evidenţă rotirea planului de polarizare a luminii în câmp magnetic. devenind din nou prelucrabilă. Răşini naturale Răşinile naturale sunt şelacul. 2. A descoperit paramagnetismul şi diamagnetismul. numită temperatură de înmuiere. Răşinile au proprietatea de a se înmuia la o anumită temperatură. duble sau triple. iar după răcire poate fi retopită.Materiale electronice şi electrotehnice Michael Faraday (1791-1867). lacurile electroizolante.5. Compuşii carbonului sunt substanţe organice. putând fi prelucrată. a descoperit fenomenul de inducţie electromagnetică. Materiale electroizolante solide Materialele electroizolante solide sunt în cea mai mare parte compuşi ai carbonului. Răşina termorigidă este cea care se înmoaie prin încălzire. 50 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Se dizolvă în alcool. Răşini sintetice de polimerizare Polimerizarea este o reacţie de combinare a unui număr foarte mare de molecule cu masă moleculară relativ mică. 8. termoplastă. minerale. nehigroscopică. este folosită la impregnarea hârtiei de izolaţie a cablurilor de înaltă tensiune. Aceste tipuri de reacţii sunt: polimerizarea. poliadiţia. acid acetic.Materiale electronice şi electrotehnice Tabelul nr. care sunt prezentate în tabelul nr. din care rezultă o substanţă cu masă moleculară relativ mare. Temperatura 50-60 0C de înmuiere Temperatura 75-80 0C de topire Rigiditatea 30 kV/mm dielectrică termorigidă Rezistivitatea 1015-1016 Ω cm de volum Proprietăţi Se dizolvă în alcool. Este folosit ca material decapant pentru lipirea cuprului. Tabelul nr. termoplast. 1. 7 Şelac Stare naturală Produs fiziologic al unor insecte din zona tropicală Substanţa se curăţă de impurităţi şi se topeşte. nehigroscopică. obţiimpregnare şi ca liant la nută prin dizolvarea fabricarea materialelor colofoniului în uleiuri plastice. nehigroscopic. Fabricarea lacurilor de „Masa galbenă“. Prepararea lacurilor şi a compundurilor. prelucrabilă ca şi metalele. După răcire se transformă în solzi subţiri. chimice acid acetic Utilizări Colofoniu (sacâz) Răşina unor conifere Copal (chihlimbar) Provine din descompunerea arborilor răşinoşi 50-70 0C 120-155 0C 10-15 kV/mm termorigidă 1015-1016 Ω cm 95-200 0C 350-380 0C termorigidă 1017-1019 Ωcm Nehigroscopice Lacuri care dau pelicule foarte dure şi care servesc la acoperirea obiectelor de artă. Albă-opalescentă.8 Polistirenul Proprietăţi fizice Polietilena Policlorura de vinil Albă-gălbuie.05 kg/dm3 0. inflamabilă. 1. Din categoria răşinilor sintetice de polimerizare fac parte polistirenul. polietilena şi policlorura de vinil. inflamabil.38 kg/dm3 1011-1016 Ωcm Densitate Rezistivitate 1014-1017 Ωcm de volum Transparent.92 kg/dm3 1015-1016 Ωcm Proiectul pentru Învăţământul Rural 51 . policondensarea. uleiuri minerale. Răşini sintetice Răşinile sintetice se obţin prin diferite tipuri de reacţii chimice care grupează moleculele mici sub influenţa temperaturii şi a presiunii.

poliamidele.Materiale electronice şi electrotehnice Permitivitate 2. 2-2. Din această categorie fac parte: bachelitele. Izolator pentru conductoare electrice. Este întrebuinţată ca material anticorosiv. Dielectric pentru condensatoare. Componente izolatoare pentru contactoare electrice confecţionate din bachelită 52 Proiectul pentru Învăţământul Rural . electro şi termoizolant.2-2. alcooli etc. poliesterii. aminoplastele. Bachelitele solubile în alcool sunt folosite la fabricarea materialelor electroizolante stratificate şi la impregnarea înfăşurărilor maşinilor electrice. Bachelitele au proprietăţi electrice slabe. a cablu rilor telefonice. la modificările de temperatură. Dielectric pentru conden satoare cu stiroflex.4 relativă Rigiditate 50-70 kV/mm dielectrică Carcase de bobine. dependente de temperatură şi sunt higroscopice.3 20-50 kV/mm Izolarea cablurilor submarine. Utilizări Socluri pentru tuburi electronice.rezistă la tempearturi ridicate 250o C Răşini sintetice de policondensare Reacţia de policondensare este o reacţie de combinare a mai multor molecule rezultând o moleculă mare. 4-7 50-75 kV/mm Izolarea cablurilor şi a conductoarelor ŞTIAŢI CĂ… teflonul este numele industrial al unei răşini rezultate în urma polimerizării? Este de culoare albă-cenuşie. rezistentă la acţiunea agenţilor chimici. Sunt utilizate la confecţionarea pieselor izolatoare pentru contactori. precum şi produse secundare ca apă. şi a celor din mediu agresiv.

la realizarea ţesăturilor. la fabricarea lacurilor de impregnare şi a lacurilor de emailare a conductoarelor. Push buton cu elemente Piese de strângere a cablurilor electroizolante Acestea sunt folosite la realizarea unor piese industriale. perlonul. Răşinile poliuretanice au caracteristici mecanice şi electrice bune. Sunt folosite la realizarea dielectricilor de condensator şi la fabricarea lacurilor de emailare. stabilitate termică bună. Foliile sunt nehigroscopice. sunt folosite la fabricarea lacurilor de emailare. de lipire. hostafan. sticlă.Materiale electronice şi electrotehnice Poliamidele: din această categorie fac parte nailonul. Sunt folosite la umplerea manşoanelor care acoperă joncţiunile cablurilor. iar firele. de impregnare.electroizolante. fire. Răşinile epoxidice au caracteristici electrice foarte bune. Cabluri electrice cu izolaţie din poliuretan Proiectul pentru Învăţământul Rural 53 . la confecţionarea unor piese. capronul (relon). în urma căreia se obţin compuşi macromoleculari. Sunt folosite sub formă de foi. Reacţia este favorizată de prezenţa unor catalizatori şi se produce fără eliminare de molecule de produse secundare. De asemenea. materiale plastice. precum şi la încapsularea pieselor. nu sunt inflamabile şi rezistă la acţiunea agenţilor chimici. Poliesterii sunt răşini sintetice. transformatoarelor. prezintă proprietăţi adezive pe metale ceramică. au rezistenţă mare la întindere şi la rupere. termoplaste care pot fi trase în fire – terylen sau foi – mylar. Răşini sintetice de poliadiţie Reacţia de poliadiţie este o reacţie în trepte între două substanţe chimice. Din această categorie fac parte răşinile epoxidice şi poliuretanice.

asemănător celui de suflare a sticlei. Materialul plastic are următoarea structură: Material plastic Liant = răşină pură Umplutură organică: Rumeguş sau fibre textile sau hârtie Plastifianţi. care măresc aderenţa mecanică a lacurilor. unele putând să fie şi lacuri de impregnare şi lacuri de acoperire. Presare la cald Lacurile de emailare sunt folosite la izolarea conductoarelor. creând posibilitatea umplerii formelor complicate ale matriţelor. Tăierea marginilor Materiale stratificate Materialele plastice stratificate sunt mase plastice care au 54 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Răcirea De reţinut faptul că nu există o demarcaţie strictă între aceste lacuri. Tehnologia presării depinde de natura liantului.Materiale electronice şi electrotehnice Materiale plastice presate Deoarece răşinile sintetice au un preţ de cost ridicat. Aceste lacuri trebuie să prezinte un grad de aderenţă pe conductor şi să fie elastic pentru a nu se fisura în timpul efectuări bobinajelor. Lacurile de lipire sunt folosite la fabricarea produselor de mică. grosimii finale deoarece acestea conţin pulberi fine de substanţe organice. şi măresc plasticitatea. dar înrăutăţesc proprietăţile dielectrice ale acestuia. s-au realizat materiale plastice pe bază de răşini sintetice. Un alt procedeu este cel al suflării.Plastifianţii micşorează fragilitatea. Trebuie să fie nehigroscopice şi să suporte acţiunea lacurilor de impregnare. iar coloranţii dau culoare materialului plastic. În numărului de foi corespunzător general. Un alt procedeu de realizare a maselor plastice este procedeul prin injectare. Unele se usucă al cald – cele care au la bază o răşină termorigidă. azbest Plastifianţi. măresc fluiditatea. Tehnologia fabricării lor constă în parcurgerea a două etape: prepararea materialului şi tehnologia presării. altele se usucă la rece – cele care au solvenţi volatili. Lacurile de acoperire servesc la formarea unor pelicule care acoperă Suprapunerea unele părţi ale maşinilor sau aparatelor electrice care sunt deja izolate. coloranţi Material plastic Răşina utilizată ca liant constituie elementul de legătură a masei plastice şi determină proprietatea materialului plastic de a fi termoplast sau termorigid. unde se răceşte brusc. mică. coloranţi Liant = răşină pură Umplutură anorganică: cuarţ. la care este nevoie de lipirea fulgilor de mică între ei sau pe un suport. Produsele din mase plastice se obţin în general prin presare la prese Impregnarea materialului fibros speciale. prin care materialul încălzit în afara Tăierea la matriţei de presare este introdus sub presiune cu ajutorul unei maşini de dimensiuni corespunzătoare injecţie în matriţa rece. acoperirea se face cu lacuri electroizolante pigmentate.

Rigiditatea dielectrică depinde de calitatea ei. şi anume o sticlă fără incluziuni de aer are rigiditatea dielectrică cuprinsă între 30 şi 45 kV/mm. iar ca umplutură. coeficient de Proiectul pentru Învăţământul Rural 55 . au cost mai ridicat. Cea mai ridicată temperatură de topire corespunde sticlei de cuarţ pur. Sticlotextolitul este alcătuit din pânză de sticlă. care conţine oxid de plumb. se prelucrează mai greu. Sticlotextolitul are proprietăţi superioare în ceea ce priveşte higroscopicitatea.Materiale electronice şi electrotehnice ca liant. sticla este un material cu formă proprie. Rezistenţa mecanică este mult mai mare ceea ce face ca preţul să fie mai mare. Este utilizată la realizarea izolatoarelor pentru liniile electrice de înaltă tensiune şi pentru linii de telecomunicaţii. higoscopicitate foarte redusă. Sticla are multiple utilizări în electrotehnică. este rezistentă la acţiunea agenţilor chimici şi este foarte rezistentă la variaţii bruşte de temperatură. Densitatea variază în funcţie de componenţă între 2 şi 8. iar ca liant – bachelita. stabilitatea termică. şi lacuri siliconice. Temperatura de topire nu este definită. frezare. Rezistivitatea de volum este cuprinsă între 108 şi 1017 Ωcm. ştanţare. mica. răşini epopoxidice sau alte tipuri. materiale fibroase organice sau anorganice sub formă de ţesătură. Există pertinax A folosit la fabricarea pieselor care funcţionează în ulei. ceramica. casantă. găurire.răşini organice termorigide sau lacuri. Sticla pentru izolatoare. cea mai mare fiind a sticlei de cristal. marmura. Este transparentă. Prezintă următoarele avantaje faţă de materialele solide organice: au stabilitate termică mai bună. şi pertinax B. Textolitul se deosebeşte de pertinax prin materialul de umplutură care este ţesătură impregnată. Pertinaxul se poate prelucra mecanic – tăiere. termoplastă.1 Kg/dm3. bachelitice. Materiale electroizolante anorganice solide Din această categorie fac parte: sticla. fragilitate mare. ca material de umplutură. au o bună stabilitate chimică. Cele mai cunoscute mase plastice stratificate sunt pertinaxul. textolitul şi sticlotextolitul. folosit pentru piese care lucrează în aer. proprietăţile necesare fiind impuse de domeniul de utilizare. Sticla Sticla este un amestec de bioxid de siliciu (cuarţ) şi silicaţi ai diferitelor metale. cu rezistenţă mecanică şi duritate mare. Are proprietăţi termice foarte bune: rezistentă la temperaturi ridicate. nehigroscopică. Sticla pentru lămpi electrice şi tuburi electronice. piese izolatoare. Utilizările materialelor plastice stratificate: confecţionare de plăci de borne pentru maşini electrice.Procesul tehnologic de fabricare se desfăşoară în următoarele etape: Pertinaxul sau izoplacul este format din umplutură organică – hîrtie. La temperatura camerei. Prezintă însă dezavantajul unor proprietăţi electrice mai slabe. nu se oxidează. nu se carbonizează. Are proprietăţi electroizolante foarte bune. fiind cuprinsă între 400 şi 1600 0 C. ca liant.

Sticla pentru emailare sau emailul este un tip de sticlă cu punct de topire foarte scăzut. De asemenea. tăiate în prisme. prezintă proprietatea de piezoelectricitate. Sticla pentru fibre. 56 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cuarţul. impregnată. poate fi folosită la condensatoare.Dacă o forţă suficient de mare se aplică pe feţe. Alternativ. Din fibre scurte de sticlă se fabrică hârtia de sticlă care. turmalina sau sarea seignette. Trebuie să fie transparentă pentru radiaţiile ultraviolete.. ŞTIAŢI CĂ. respectiv o presiune acustică. dacă în sticla obişnuită se adaugă oxid de aluminiu sau de bor se obţine o sticlă rezistentă la variaţii bruşte de temperatură – sticla de Jena. a generatoa-relor de tact deoarece prcizia şi stabilitatea frecvenţei de oscilaţiile sunt foarte mari. Piezo în limba greacă înseamnă presiune. de exemplu. apar sarcini electrice. o diferenţă de poten ţial care apare în exteriorul cristalului. va avea loc o deformare. în cristal se crează o deformare mecanică . Modul de fabricare şi aplicare a emailurilor este următorul: masa de sticlă topită se toarnă în vână subţire în apă rece. a unui rezistor bobinat. când cristalului i se aplică un câmp electric pe feţele paralele. Aceasta va modifica orientarea dipolilor electrici şi crează situaţia în care sarcina electrică totală nu este complet neutralizată Aceasta se manifestă ca o tensiune .Materiale electronice şi electrotehnice dilatare cât mai apropiat de cel al metalului din care se execută soclul. iar sticla astfel obţinută se macină în pulbere foarte fină şi se aplică pe suprafaţa de protejat. folosită la acoperirea cu un strat subţire izolant a diferitelor piese pentru protejare împotriva coroziunii. adica la aplicarea unui câmp electric îşi modifică proprietăţile mecanice iar la aplicarea unor forţe mecanice pe feţele cuarţului. Fibrele de sticlă se folosesc pentru transmiterea informaţiei în telecomunicaţii.. Apoi se topeşte la temperaturi de 700 – 800 0C şi după răcire costituie stratul de email. Un exemplu este vocală într-o + microfonul piezoelectric care transformă presiunea _ tensiune electrică. trebuie să fie rezistentă la acţiunea vaporilor metalici dar şi la temperatura degajată de electrozii din interiorul balonului de sticlă. Aceasta serveşte la fabricarea fibrelor de sticlă din care se confecţionează ţesăturile de sticlă folosite la fabricarea sticlotextolitului.. Cuarţul este foarte folosit în electronică la realizarea ceasurilor.fele cristalului.

Modul de lucru Pregătiţi trei eprubete în care puneţi: -câteva bucăţi de polistiren. maşini se dizolvă în apa din atmosferă şi apoi cade sub formă de ceaţă.. 2. NO2 N2O.formează în atmosferă acidul sulfuric.materiale plastice la realizarea izolaţiei cablurilor.influenţa factorilor de mediu asupra elementelor componente ale instalaţiilor electrice. şi a materialelor plastice la acţiunea agenţilor externi. Poluarea care poate fi naturală sau creată de oameni are la origine ploile acide Multe produse chimice rejectate în natură de uzine. rejectaţ de industrie se datoresc arderii carburanţilor necesari transportului sau utilizării îngrăşămintelor chimice. utilizările sticlei. Oxidul de azot NO. provine aproape în exclusivitate în urma arderii ambalajelor de PVC – sticle de material plastic. ŞTIAŢI CĂ. eprubete. Care este concluzia? Materialele plastice sunt rezistente la acţiunea nocivă a mediului înconjurător? Este bine ca materialele plastice să fie folosite ca materiale pentru izolaţia cablurilor electrice? Proiectul pentru Învăţământul Rural 57 . rouă su ploaie. Bioxidul de sulf SO2 produs de arderea cărbunelui sau a petrolului care conţine urme de pucioasă . eşantioane de izolaţie din PVC pentru cabluri .realizarea izolatoarelor pentru liniile electrice aeriene utilizările materialelor electroizolante . Turnaţi în fiecare tub 5 cm3 de acid clorhidric. acid clorhidric. Cunoştinţe necesare proprietăţile chimice ale sticlei şi materialelor plastice. o bucată de policlorură de vinil. saci. Studiul rezistenţei la coroziune chimică a sticlei. o bucată de polietilenă. din resturile menajere. Materiale necesare: izolatori de sticlă. Observaţi că nu apare nici o schimbare.. Acidul clorhidric HCl.Materiale electronice şi electrotehnice APLICAŢII LUCRARE DE LABORATOR STUDIUL PROPRIETĂŢILOR CHIMICE ALE MATERIALELOR ELECTROIZOLANTE Obiective.

Materiale electronice şi electrotehnice 3. a conurilor izolante ale colectorului. micafoliul.1017 Ωcm 500 0C 200 – 2500 kV/cm Dielectric pentru condensatoare Flogopit 2. Micafoliul se poate 58 Proiectul pentru Învăţământul Rural . cu suport pe o singură faţă. 4.6-2. Micabanda se poate realiza cu grosimi mici de încălzire.Acidul clorhidric a atacat sticla din care sunt confecţionate eprubetele? Tinând seama de cele observate puteţi trage singuri concluzia despre proprietăţile pe care trebuie să le aibă sticla pentru suporţi izolatori ai liniilor electrice aeriene. Micanita de formare este o micanită tare care se modelează la cald.8 kg/dm3 5. foiţe foarte mici de mică – 0. Micanita flexibilă se utilizează la izolarea diferitelor părţi ale maşinilor electrice. Ele se produc în mai multe sortimente: Micanita de colector serveşte la confecţionarea lamele-lor izolante care se aşează între lamelele de cupru ale colecto rului.5cm2 şi ca liant. constituit din hârtie specială.7-3. se foloseşte şelacul. Micabanda este o varietate de mică flexibilă. se utilizează la izolarea bobinelor polare şi a bobinelor rotorice ale maşinilor care funcţionează în mediu umed. micabanda...1015 Ωcm 800 0C 2000 kV/cm Izolaţie între lamelele colectorului maşinilor electrice.6 1013 . Sunt produse alcătuite din foiţe de mică Lipite între ele cu un lac de lipit. Produse pe bază de mică Produsele pe bază de mică: sunt micanitele. hârtia de mică. Micanitele. Mineralele de mică folosite în electrotehnică sunt muscovitul şi flogopitul. Se utilizează la confecţionarea cilindrilor de collector ai maşinilor electrice de current continuu. dar procentul de liant este mai mare.2 kg/dm3 6. au aceeaşi compoziţie cu micanita de colector. Se foloseşte la executarea izolaţiei bobinajelor prin operaţia de înfăşurare şi presare pe porţiunea dreaptă a bobinei. Micafoliu este o variantă a micanitei de formare. de asemenea. micalexul. Se realizează din foiţe de muscovit sau flogopit de dimen-siuni mici de 5 cm2. menţinându-şi forma după răcire. la confecţionarea carcaselor pentru bobine şi a izolaţiei de crestătura de la maşinile de înaltă tensiune. Micanitele de garnituri sunt folosite la confecţionarea de garniturilor ştanţate. care se livrează sub formă de role. care intră în crestătura miezului magnetic. termomicanita.Turnaţi câteva picături de HCl pe un izolator de sticlă şi observaţi dacă sticla este atacată Mica Mica este cel mai important material electroizolant mineral care se găseşte în scoarţa pământului.7 1015 . Tabelul 9 Densitate Permitivitate relativă Rezistivitate de volum Temperatura maximă de lucru Rigiditate dielectrică Utilizări Muscovit 2.

Materiale electronice şi electrotehnice

supune la eforturi mari de întindere, putându-se înfăşura strâns în momentul modelării. Micalexul se fabrică din pulbere de mică presată cu sticlă uşor fuzibilă prin presare la cald. Materialul este nehigros- copic, are proprietăţi mecanice electrice şi termice foarte bune. Seutilizează sub formă de plăci, bare care se pot freza, strunji, găuri, şlefui şi turna. Micanita refractară sau termomicanita se utilizează la executarea izolaţiei aparatelor de încălzit şi ca suport pentru reostate. Hârtia de mică se confecţionează din deşeuri de mică. Se obţin foi subţiri asemănătoare unei hârtii transparente, care se pot lipi între ele la cald cu şelac. Acestea au proprietăţi superioare micanitelor, se execută într-un singur strat de mică, având hârtie specială aplicată pe ambele părţi. În afară de micabandă, pe suport de hârtie se mai execută micabandă pe suport de mătase. Se utilizează la izolarea barelor bobinelor rotorice şi statorice ale maşinilor de înaltă tensiune sau de înaltă clasă de precizie.În figură sunt prezentate piese izolatoare confecţionate din mică.

Garnituri

radiator pentru tranzistor de putere

Fire şi ţesături textile Firele de bumbac sau mătase sunt utilizate la izolarea conductoarelor de bobinaj . Ele trebuie să fie cât mai subţiri şi rezistente la tracţiune. Pentru imbunătăţirea proprietăţilor electrice respectiva rigidităţii dielectrice, ele se impregnează cu cu lacuri uleioase ţesături galbene,sau cu bitum – ţesături negre Cristale lichide Starea de cristal lichid este definită ca o stare a materiei în care moleculele sunt ordonate , sunt orientate, dar au o mişcare asemănătoare cu a lichidelor. Cristalele lichide sunt formate din molecule ale unor subsrtanţe organice, din categoria compuşilor sintetizaţi pe cale chimică cum sunt trans-stilben, tolan , azobenzen. Un cristal lichid curge şi poate lua forma vasului în care este pus , dar moleculele sunt aranjate ca într-o reţea cristalină ceea ce îi conferă proprietăţi utile când trece lumina prin el. Sub influenţa câmpului electric extern (reprezentat în figură prin săgeata roşie) se modifică aranjamentul moleculelor ceea ce duce la modificarea proprietăţilor optice ale acestuia. Funcţionarea cristalului lichid se bazează pe reflexia sau transmisia luminii.

Proiectul pentru Învăţământul Rural

59

Materiale electronice şi electrotehnice

TEST DE AUTOEVALUARE

26.Grupează materialele electroizolante despre care ai învăţat, în tabelul de mai jos:
Materiale pentru dielectrici de condensatoare Materiale pentru cablaje imprimate Materiale pentru aliaje de lipit

Materiale pentru izolaţie de cabluri

Materiale pentru conectori

27.Completaţi tabelul de mai jos cu proprietăţile pe care trebuie să le aibă sticla în funcţie de domeniul de utilizare.
Sticla pentru izolatoare Sticla pentru lămpi şi tuburi electronice

28.Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F, dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Răşina termoplastă este cea care se înmoaie când este supusă încălzirii şi poate fi prelucrată prin diverse procedee, iar după răcire poate fi retopită, devenind din nou prelucrabilă. b) Răşina termorigidă este cea care se înmoaie prin încălzire, putând fi prelucrată, dar după răcire se întăreşte ireversibil, devine rigidă. c) Mica este higroscopică. 29.Ordonaţi materialele electroizolante din tabelele7,8,şi 9 în funcţie de rigiditatea dielectrică.
a) Rigid.diel. Material

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 67.

60

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Materiale electronice şi electrotehnice

Circuit imprimat pe care a fost montat un cuarţ

Proiectul pentru Învăţământul Rural

61

Materiale electronice şi electrotehnice

2.6. Materiale magnetice Magnetul este un corp care are proprietatea de a atrage metale feroase, există în natură dar se fabrică şi artificial de obicei din oţeluri dure (care conţin cobalt). Proprietăţile magneţilor: Fiecare magnet are un pol nord şi un pol sud, situaţi la extremităţi. Dacă se pun doi magneţi în apropiere, se poate observa că polii identici se resping iar cei diferiţi se atrag. Dacă se secţionează o bară magnetică se vor obţine doi magneţi fiecare având un pol nord şi un pol sud. Dacă aceştia se pun cap la cap, se obţine un nou magnet unic care are un singur pol nord şi un singur pol sud. Polii unui magnet sunt inseparabili.
N N S S S N N S

Magnetismul temporar. O bară de oţel moale în stare naturală nu atrage pilitura de fier. Dacă bara de oţel moale se află într-un câmp magnetic puternic, atunci pilitura de fier va fi atrasă . La încetarea acţiunii câmpului magnetic, bara nu va mai atrage pilitura de fier - bara de oţel moale devine nemagnetică deci se poate spune că magnetismul ei nu este remanent.

Magnetism remanent. O bară de oţel dur călit aflată în vecinătatea unui magnet permanent sau a unui câmp magnetic va deveni magnetică, şi va conserva magnetismul după ce nu se va mai afla în vecinătatea magnetului permanent sau a câmpului magnetic Acesta este magnetismul remanent. Materialele diamagnetice: materiale care sunt atrase de un magnet sau sunt atrase în zona în care intensitatea forţelor de câmp magnetic este foarte intensă ;ele sunt obţinute din fier, fonte, oţel, nichel, cobalt, vanadium. Materialele paramagnetice sunt materiale care nu sunt atrase de un magnet sau sunt respinse în zona în care intensitatea forţelor câmpului magnetic este foarte slabă; ele sunt obţinute din aluminiu, plumb, cupru, alamă. Câmp magnetic este spaţiul în care un magnet este activ şi este definit de liniile de câmp care pornesc de la polul nord spre polul sud al magnetului permanent.

62

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Materiale electronice şi electrotehnice

Linii de câmp Câmp magnetic

Câmpul magnetic este o formă de existenţă a materiei şi este caracterizat de o mărime numită intensitate notată H şi o mărime numită inducţie magnetică - B care depinde de natura mediului în care se manifestă câmpul magnetic. Curba de magnetizare – ciclul histerezis. Dacă o bară confecţionată din material magnetic se află în interiorul unei bobine parcursă de curent electric, ea se magnetizează pe măsură ce intensitatea câmpului magnetic creşte inducţia magnetică ajungând până la valoarea S. Curba OAS se numeşte curba de primă magnetiza- re. Dacă intensitatea câmpului magnetic începe să scadă inducţia este conservată numai în parte, bara este magnetizată . Pentru H=0 rămâne o inducţie remanentă +BR. Pentru a anula această inducţie este necesară inversarea câmpului magnetic până la valoarea –HC numită câmp magnetic coercitiv. Dacă intensitatea câmpului magnetic scade până la valoarea –HS egală cu +HS dar de semn opus, inducţia B în bară are valoarea din S’ egală cu cea din S. Micşorând intensitatea câmpului magnetic din nou până la zero, se obţine inducţia –B R. Se observă că valoarea inducţiei magnetice se modifică în urma valorii intensităţii câmpului magnetic, (histerezis înseamnă rămâne în urmă). Suprafaţa marcată pe grafic se numeşte ciclu histerezis şi este proporţională cu energia consumată pentru modificarea stării de magnetizare a materialului (energia necesară învingerii forţelor de freca- re care apar în timpul orientării magneţilor moleculari ai materialului).

Proiectul pentru Învăţământul Rural

63

paramagnetice. platina. fierul electrolitic. iar pentru eliminarea efectelor dăunătoare ale acestor prelucrări. tratamente termice. Se disting mai multe tipuri de fier: fierul tehnic pur. Caracteristicile magnetice ale materialelor magnetic moi sunt influenţate de: compoziţia chimică. Fierul tehnic pur are puritatea de 99. germaniul. carbonul. Ele au permeabilitatea magnetică relativă supraunitară. materialele magnetic moi se supun unor tratamente termice. 50-99. cuprul. Materialele feromagnetice sunt cunoscute sub denumirea de materiale magnetice. relee. care se pot magnetiza cu uşurinţă. aliaje magnetostrictive şi materiale magnetice speciale. gadoliniul şi aliajele. Ele au permeabilitatea magnetică relativă subunitară. ştanţare. aliaje fier-nichel. Ele au permeabilitatea magnetică relativă mult mai mare decât unitatea. siliciul etc. aliaje fier-siliciu.Materiale electronice şi electrotehnice Clasificarea materialelor electrotehnice din punct de vedere magnetic În funcţie de valoarea permeabilităţii magnetice relative μr. cromul. seleniul. fiind cel mai ieftin material feromagnetic. feromagnetice. dar îşi menţin proprietăţile magnetice timp îndelungat. oţelul. aurul. fonta. 90 %. în circuitele magnetice. se deosebesc : -materiale magnetic moi. foarte apropiată de unitate. fier moale. Materialele magnetic moi se utilizează în construcţii de maşini şi aparate electrice. radiul. aluminiul. Materiale magnetic moi Cele mai utilizate materiale magnetic moi sunt: fierul. Este uşor de produs pe cale industrială. Între 815 şi 1050 °C şi 260 şi 430 64 Proiectul pentru Învăţământul Rural . găurire. ferite moi. manganul. foarte apropiată de unitate. materialele se clasifică în materiale: diamagnetice. presare) înrăutăţesc proprietăţile magnetice. aliaje termocompensatoare. Materiale paramagnetice sunt: oxigenul. fierul carbonil. După modul în care materialele feromagnetice (magnetice) se comportă în câmp magnetic. Prelucrările mecanice (tăiere. fiind cunoscut şi sub denumirea de fier magnetic. pelicule feromagnetice. folosit în special în curent continuu. -materiale magnetic dure (tari) care se magnetizează greu. sub diferite forme şi dimensiuni. argintul. potasiul etc. Materialele magnetic dure se utilizează în special în construcţia micromaşinilor electrice şi în aparatura electrică specială. cobaltul. transformatoare electrice. metode de elaborare. nichelul. electromagneţi. aliaje fier-cobalt. FIERUL constituie baza celor mai multor materiale magnetice. Materiale diamagnetice sunt: hidrogenul. zincul. Materiale feromagnetice sunt: fierul. solicitări mecanice etc. dar se şi demagnetizează uşor. plumbul. aliaje fier-siliciu-aluminiu.

Oţelurile se utilizează în circuite magnetice supuse la solicitări mecanice mari. OŢELUL se elaborează din fontă prin reducerea procentului de carbon. fiind folosită la realizarea tolelor circuitelor magnetice ale maşinilor electrice. Este utilizat la fabricarea aliajelor alni şi alnico sinterizate.5 mm. Caracteristicile mecanice şi magnetice ale fontei sunt net inferioare celor ale oţelului. reduce pierderile prin curenţi turbionari. fiind cel mai ieftin aliaj magnetic moale. deoarece astfel se realizează piese de dimensiuni mult mai mici. Fierul carbonil este un material cu puritate mare şi prezintă avantajul faţă de fierul electrolitic. Fierul carbonil este utilizat la miezurile bobinelor din aparatura de radiofrecvenţă. Fierul electrolitic este obţinut prin electroliză şi are un grad ridicat de puritate. Tabla silicioasă laminată la cald are grosimi de 0. datorită purităţii lor ridicate.Materiale electronice şi electrotehnice °C materialul este fragil şi în aceste domenii critice solicitările trebuie evitate. Creşterea procentului de siliciu peste 5% duce la creştere durităţii aliajului. aparatelor de măsurat. având procentul cel mai ridicat de carbon. Aliaje fier-siliciu laminate la cald Tabla silicioasă are o mare utilizare în industria electrotehnică.35. 0. Izolarea se poate realiza prin oxizii ce se află pe ambele feţe ale tolei. Prin alierea fierului cu siliciul creşte rezistivitatea electrică a aliajului.5-4. Aliaje fier-siliciu Aliajele fier-siliciu sunt materialele cele mai utilizate în domeniul electrotehnic. oţel aliat cu siliciu în procent de 0. Această tablă este. 0. deoarece au proprietăţi magnetice bune şi cu cost redus.3. Fierul tehnic pur se foloseşte la realizarea miezurilor masive ale circuitelor magnetice care funcţionează în curent continuu. deci construcţii cu consum mic de material. dar care nu sunt solicitate mecanic în mod deosebit. la frecvenţă industrială sub formă de table (tole) subţiri realizate din tablă silicioasă laminată la cald sau la rece. Fontele se utilizează în circuite magnetice de curent continuu. Având proprietăţi magnetice net superioare faţă de fontă. oţelul se utilizează şi la piesele străbătute de flux magnetic. de fapt. Tolele se izolează pe una sau pe ambele feţe. în special unde se cere elasticitate mare.5%. Aliajele fier-siliciu se utilizează în construcţia circuitelor magnetice care funcţionează în curent alternativ. APLICAŢII ALE MATERIALELOR MAGNETICE Tole pentru transformator Miezuri cilindrice pentru bobine Proiectul pentru Învăţământul Rural 65 . Siliciul are proprietatea de a reduce rezistenţa mecanică a aliajului (devine fragil ceea ce împiedică prelucrarea atât la cald cât şi la rece) dar. transformatoarelor. FONTA este un aliaj de fier cu carbon. izolaţie satisfăcătoare pentru miezurile magnetice mici. de a avea proprietăţi magnetice superioare fierului tehnic pur.

Miezurile toroidale se folosesc în echipamentele de reglare a temperaturii. Prezintă avantajul că liniile de câmp magnetic sunt concentrate aproape în întregime în miezul toroidal ceea ce elimină cuplajele magnetice cu alte bobine. afişaje. aparate de recepţie Tv. a modemurilor. calculatoare. SMT = Surface Mounted Technology tehnologia montării pe suprafaţă. a echipamentelor de control a comunicaţiilor. radio. Miezurile liniare sunt folosite la realizarea bobinelor pentru monitoare. în regulatoarele automate de tensiune.Materiale electronice şi electrotehnice Miezuri magnetice plate Magneţi permanenţi Miezuri toroidale Microfon Transformator cu miez din tole de tablă silicioasă SMD Tole pentru transformator sunt folosite pentru realizarea miezurilor transformatoarelor din sursele de tensiune aparate de recepţie TV. SMD – sunt miezuri magnetice de mare performanţă şi dimensiuni foarte mici. echipamente medicale. 66 Proiectul pentru Învăţământul Rural . SMA = Surface Mounted Assembley . etc.. a vitezei.procesul tehnologic de realizare a plăcilor de circuit imprimat echipate cu astfel de componente . sunt folosite la realizarea încărcătoarelor de baterie.dispozitive care se montează pe suprafaţă. amplificatoare audio. DICŢIONAR SMD = Surface Mounted Devices .

9. bronz cu cadmiu.Duritatea 6.Metale şi aliaje folosite la realizarea componentelor maşinilor electrice: cupru.Deformaţie plastică în ambele cazuri. bronz cu beriliu. Proprietăţile pe care se bazează obţinerea lui sunt fuzibilitatea şi fluiditatea. 1. Se foloseşte staniu la realizarea siguranţelor fuzibile deoarece temperatura de topire fiind joasă. 13. bronz cu argint. beriliu.Proprietatea de plasticitate. cadmiu 10. e)A . 14. 5. materiale semiconductoare. 3.Materiale electronice şi electrotehnice RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Pentru rezolvare trebuie să revezi capitolele de materiale bune conducătoare de electricitate. Staniul. aluminiu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 67 .a) A. energia calorică degajată de un curent electric mare. Aliajul este un amestec omogen din mai multe metale obţinut prin topire. fier 11. fier. mangan. aluminiul. Luciu metalic Sudabilitatea Opacitatea Maleabilitatea Plasticitatea Forjabilitatea Densitatea Turnarea Fuzibilitatea Ductilitatea Fluiditatea Prelucrabilitatea Dilatarea Duritatea Elasticitatea Rezistenţa mecanică Conductibilitatea termică 7. c) A. plumb. Siguranţele fuzibile au rolul de a întrerupe cât mai repede circuitul electric parcurs de un curent care depăşeşte valoarea nominală Energia electrică se transformă în energie calorică prin efect Joule şi este cu atât mai mare cu cât intensitatea curentului este mai mare. 01724*10-6 Ω m* =17. bronz cu zirconiu. materiale electroizolante .R= ρ l 1000 m = 0. îl va topi foarte repede. Ordinea este :staniu. aluminiu – magneziu – siliciu. zinc. Aluminiu. d) A. O altă proprietate a staniului folosită la realiza rea siguranţelor fuzibile este ductilitatea foarte bună care.Metale şi aliaje folosite la realizarea conductoarelor electrice: cupru.2Ω S 1 * 10 − 6 m 2 2. Staniul este cel mai uşor fuzibil. zinc. 8. 4. b) F. permite realizarea de fire foarte subţiri .

Materiale pentru dielectrici de condensatoare Polistiren Ceramică Sticla Mica Hârtie Ulei. c 18.diel. Intensitatea curentului este cea care determină energia electrică. b) A. b)A. rezistenţa de suprafaţă. Higroscopicitatea. kV/cm kV/cm 2002000 2500 kV/cm kV/cm Mate Colofo şelac polietil Polisti PVC Musco Flo rial LUCRĂRI DE CONTROL TRANSMISE TUTORELUI gopit niu ena ren vit 20-50 kV/cm 50-70 kV/cm 5075 kV/cm termor igid Co pal . Maleabilitatea 16. este moale.Materiale electronice şi electrotehnice 15. f) F. rigiditatea dielectrică. a)A. a 20. Rigid 10 –15 30 . constanta dielectrică. porozitatea. c) F. c) F. -transparentă pentru radiaţiile ultraviolete 28. Răspunsurile corecte sunt: 17. -rezistentă la acţiunea vaporilor metalici -rezistentă la temperatura degajată de electrozii din interiorul balonului de sticlă. Sticla pentru izolatoare -higoscopicitate foarte redusă. c)F. 25. 21. densitatea. Rigiditatea dielectrică reprezintă proprietatea dielectricilor de a-şi pierde proprietatea de izolator sub acţiunea câmpului electric. punctul de inflamabilitate. Conductoarele electrice nu trebuie să se atingă între ele Pentru a nu se conecta astfel la acelaşi potenţial deci pentru a nu se scurtcircuita Ele nu trebuie să fie atinse de utilizatori pentru ca intensitatea curentului electric să nu se scurgă prin rezistenţa corpului lor. c 19. 23. d) A. a) A. e) F. 24. -rezistentă la acţiunea agenţilor chimici -rezistentă la variaţii bruşte de temperatură. 26. b) A. Sticla pentru lămpi şi tuburi electronice -rezistentă la temperaturi ridicate.Rezistenţa de volum. 29. Plumbul are o duritate foarte mică. -coeficient de dilatare cât mai apropiat de cel al metalului din care se execută soclul. a) A. Aceasta se transformă în energie calorică 22. 68 Proiectul pentru Învăţământul Rural . solubilitatea. aer Materiale pentru izolaţie de cabluri Textolit PVC Sticlotextolit Poliuretan Pertinax Polietilena Materiale textile Materiale pentru cablaje imprimate Materiale pentru conectori Bachelita Materiale Pentru aliaje de lipit Sacâz 27. conductivitatea termică. stabilitatea termică.

-Greu -Coroziv -Preţ de cost scăzut 10 PUNCTE 5.Metale şi aliaje. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea şi însuşirea conceptelor din unitatea de învăţare 2. electrice şi mecanice. al cărei conţinut este prezentat mai jos.c şi în c. Calculaţi suprafaţa unor conductoare electrice realizate din aluminiu. Argumentaţi folosirea siliciului la realizarea dispozitivelor semiconductoare. 2.a -Uşor -Foarte uşor -Se acoperă cu oxid protector . 15 PUNCTE 2. pentru alimentarea cu energie electrică a motoarelor de troleibuz. slabe în c. lăsaţi o margine de 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri.Proprietăţi electrice -Proprietăţi electrice bune şi în c. realizaţi o redactare computerizată.Comparaţi datele existente în tabelul realizat la punctul 1 despre conductoarele din aluminiu. Argumentaţi de ce alegeţi un anumit tip de dielectric pentru realizarea condensatoarelor. pentru transportul energiei electrice. Pentru comentariile tutorelui.c şi în c.2) numele cursantului şi adresa. 15 PUNCTE 7. 1. cupru şi fier care sunt echivalente (au rezistenţa electrică de 10 Ω şi lungimea de 100 m) şi treceţi valorile într-un tabel. 15 PUNCTE 3.Materiale magnetice Fiecare capitol va cuprinde termeni referitori la proprietăţile fizice.Materiale electroizolante 4. Pe prima pagină a lucrării se vor scrie următoarele informaţii : titlul acestui modul (Materiale electronice şi electrotehnice). Rezolvarea cu succes a acestei lucrări vă poate ajuta să obţineţi 6 % din punctajul necesar absolvirii modulului.a.2 Instrucţiuni Lucrarea de verificare . numărul lucrării de verificare ( Nr. Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii.Materiale electronice şi electrotehnice L U C R A R E A D E V E R IF IC A R E N R . 15 PUNCTE 4. Calculaţi masa fiecăruia dintre conductoare şi treceţi rezultatele în tabelul realizat la punctul1. 15 PUNCTE Proiectul pentru Învăţământul Rural 69 .Se acoperă cu oxid protector -Preţ de cost ridicat -Preţ de cost scăzut -Proprietăţi bune în c.Materiale semiconductoare 3.Realizaţi un glosar de termeni structurat pe următoarele capitole: 1.c . Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile şi dacă este posibil. ( Pentru rezolvarea acestei teme veţi consulta şi conţinutul unităţii de învăţare Componente active de circuit). cupru şi fier şi numiţi metalul corespunzător calităţilor indicate pe scara de mai jos: .a bune şi în c. Argumentaţi de ce alegeţi un anumit tip de metal pentru realizarea diferitelor conductoare electrice: pentru bobine de releu.15 PUNCTE 6.

Mariana Robe . Bănăţeanu. Gh.1982 5. 3 – 111. Pag. “A.C…Electronica în imagini”. 50-65. ”Manual pentru pregătire de bază. 4. 258 – 280. Editura Economică. 2000. Pag 31-34. Editura Didactică şi Pedagogică. Gh. M Zapan. Editura Tehnică.. 1992. Ovidiu Hătărăscu “Metalele în epoca actuală. 428 432. 92-135 70 Proiectul pentru Învăţământul Rural . V.T. 76. 3. 359. Bucureşti 1999 6.Materiale electronice şi electrotehnice Bibliografie 1. Editura Albatros. Albert. N. Constantin Miroiu. Drăgulănescu. “Chimie generală”. F. M. Pag. Doina Moraru. Preuniversitaria.B. Fetiţa . Pag.Mărculeţiu. 129-135. Burlacu. domeniul electric”. 1990.coordonator. “Manual de studiul materialelor” Editura didactică şi pedagogică. Ileana Fetiţa şi Al. Editura Enciclopedică. 2. Emil Vinţeler 2 Dicţionar de de fizică teoretică2.

vei putea să precizezi parametrii nominali pentru rezistoare. 3 Bibliografia Pagina 71 72 82 91 95 97 99 OBIECTIVE: Într-un circuit electric există: .3 ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT REZISTOARE.vei fi capabil să calculezi rezistenţe şi capacităţi echivalente pentru scheme cu rezistoare. bobine după marcaj . condensatoare.2.sursă de energie electrică Unul sau mai mulţi consumatori care alcătuiesc grupa de elemente de circuit pasive: rezistoare. 3. BOBINE Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 3.vei şti să realizezi scheme cu rezistoare şi condensatoare legate în serie. 3. care sunt cunoscute ca elemente de circuit active După studiul acestei unităţi de învăţare: . Condensatoare. condensatoare legate în serie. marcaj. CONDENSATOARE.elemente electronice care au rolul de a amplifica.vei şti să recunoşti elementele de circuit pasive: rezistoare. bobine. bobine . dirija sau bloca fluxul de energie.3. selectând elementele din cataloage . Bobine UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. paralel şi mixt. Rezistoare Condensatoare Bobine Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. condensatoare.Elemente pasive de circuit Rezistoare. condensatoare.1. după aspect fizic. paralel şi mixt Proiectul pentru Învăţământul Rural 71 . simbol .

Rezistoare Rezistoarele sunt elemente de circuit cu rolull de limitare a valorii curentului electric. Valorea rezistenţei unui conductor depinde de: materialul din care este construit rezistorul. Denumire dată de cunoscutul fizician german Ohm Georg Simon care.1. Condensatoare. Bobine 3. pe cale experimentală. Legea lui Ohm: Într-un circuit electric format dintr-o rezistor de rezistenţă R alimentat cu o tensiune U se va stabili circulaţia unui curent I = U/R R – rezistenţa rezistorului. iar rezistenţa este mărimea fizică caracteristică lui. Mărimea fizică specifică este rezistenţa electrică. măsurată în volţi –V Observaţie: rezistorul este obiectul în sine. ρ. Fiecare material conductor are o rezistivitate proprie ρ ( definită ca rezistenţa unui conductor din materialul respectiv de lungime şi secţiune egale cu unitatea). măsurat în amperi – A U – tensiunea electrică aplicată la capetele rezistorului. Constructiv.rezistivitatea exprimată în Ω mm2 /m 1 Ω mm2 /m=10-6 Ω m dimensiunile conductorului l. rezistoarele sunt executate din materiale conductoare.lungimea conductorului exprimată în metri m s – secţiunea transversală conductorului exprimată mm2 R= ρ l/ s 72 Proiectul pentru Învăţământul Rural . măsurată în ohm – Ω I – curentul prin rezistor.Elemente pasive de circuit Rezistoare. a descoperit legea care îi poartă numele.

Legarea rezistoarelor în serie se obţine legând rezistoarele unul dupa celălalt astfel încât toate rezistoarele sunt parcurse de acelaşi curent.1. R electrice după semnul de Legarea rezistoarelor în circuit Într-un circuit electric pot fi conectate unul sau mai multe rezistoare care pot fi legate între ele şi la sursă în mod diferit: 1.017 Ω mm2/m =1. Această înlocuire nu trebuie să schimbe valorile iniţiale ale intensităţii curentului electric şi nici pe cele ale tensiunii electrice.3) este un circuit alcătuit din două rezistoare în serie în scopul de a obţine o tensiune mai mică decât tensiunea U a sistemului UCD < U AB UCD = U x R2 / (R1 + R2) Proiectul pentru Învăţământul Rural 73 .7 x 10-8 /o.Elemente pasive de circuit Rezistoare. rezistenţa echivalentă este Re = R1+R2+R3 Divizorul de tensiune ( fig. secţiunea ( aria ) conductorului rotund s = пd2/4 = 3.7 x 10-8 Ωm.785 x10 -6 m2 Rezultă R= ρ l/ s= 1.14 x 10 –6 /4 = 0.165 x 10 -2 Ω = 0. A R1 R2 R3 B A Re B Fig.1 pentru cupru ρ = 0.216 Ω Simbolul rezistorului Rezistoarele pot fi identificate în schemele mai jos. 3. Rezolvare: Din tabelul de la unitatea de învăţare nr.2. Pentru legarea în serie.785 x10 -6 = 2. Condensatoare. Bobine APLICAŢII Calculaţi rezistenţa electrică a unui condensator din cupru de lungime 1m şi secţiune rotundă cu diametru de 1mm. Legarea în serie a rezistoarelor Cele trei rezistoare pot fi înlocuite cu un rezistor fictiv de rezistenţă Re (rezistenţa echivalentă ).

Legarea rezistoarelor în paralel.2. Bobine C U1 R1 U U2 R2 D A B Fig. tensiunea sursei se va repartiza în mod egal pe cele două rezistoare. Divizorul de current 74 Proiectul pentru Învăţământul Rural R3 . În acest caz toate rezistoarele au aceeaşi tensiune la borne. Condensatoare. Legarea în paralel a rezistoarelor Divizorul de curent ( fig. 3.4. I2 < I). Rezultă: Valoarea rezistenţei echivalente pentru legarea în paralel pentru rezistoarele din figura 3.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Divizorul de tensiune Dacă rezistenţele sunt egale R1=R2.3 se calculează cu ajutorul următoarei formule: 1/ Re = 1/R1+1/R2+1/R3 A R1 R2 B A Re B Fig.3. 3.4) este un circuit din două rezistoare legate în paralel cu scopul de a obţine pe una din laturi un curent mai mic decât cel principal I (I1 < I. I1 I I2 R1 R2 Fig.3. 3.

4) Rezolvare: Rezistenţa echivalentă a celor două rezistoare montate în paralel este Re = R1 x R2 / (R1 + R2) Tensiunea la borne. Calculaţi rezistenţa echivalentă a 4 rezistoare montate în serie. atunci I1= I2. Dacă R1= R2.5. calculată cu ajutorul legii lui Ohm. Legarea mixtă a rezistoarelor Proiectul pentru Învăţământul Rural 75 .45 K Ω 2.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Bobine APLICAŢII 1. Condensatoare. R3 = 200 K Ω. Calculaţi curenţii I1 şi I2 din laturile unui divizor de curent ( Fig. 3. Legarea mixtă a rezistoarelor În acest caz există în circuit cel puţin 3 rezistoare din care două în paralel. este U= I x Re Curentul prin latura 1 este I1 = U / R1 = I x Re / R1 Înlocuind Re se obţine I1 = I x R2 / (R1 + R2) Curentul prin latura 2 este I2 = U / R2 = I x Re / R2 Rezultă I2 = I x R1 / (R1 + R2) Se observă că cei doi curenţi I1 şi I2 reprezintă fiecare doar o fracţiune din curentul principal. A R1 R3 R1 B A R12 R3 B A Re B Fig. 3. cunoscând valorile: R1 = 100 K Ω. R4 = 1 KΩ Rezolvare: R4 = 1 K Ω = 1000 K Ω Re = R1 + R2 + R3 + R4 = 100 + 150 + 200 + 1000 = 1450 W = 1. R2 = 150 K Ω.

Rezistoarele sunt elemente de circuit cu rolul de limitare a tensiunii electrice.3. R2 = 3 Ω şi R3 = 20 Ω 5. R2 = 3 Ω şi R3 = 10 Ω 76 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Care este valoarea intensităţii curentului prin circuitul din figura 3. Rezultă rezistenţa echivalentă pentru întreg sistemul Re: Re= R12+R3 Înlocuind valoarea lui R12 se obţine: Re= R1 x R2 / (R2+ R1) + R3 TEST DE AUTOEVALUARE Citeşte afirmaţiile de mai jos ( 1. Rezistoarele legate în serie sunt străbătute de acelaşi curent. 3. 4. 3. 2.5). Condensatoare.3 ) şi notează în dreptul lor litera A. Bobine APLICAŢII Calculaţi rezistenţa echivalentă a unui grup de trei rezistoare R1. R3. Valoarea rezistenţei electrice a unui conductor nu depinde de materialul din care este confecţionat.1. Rezolvare: Se observă că rezistenţele R1 şi R2 sunt legate în paralel şi pot fi înlocuite cu o rezistenţă echivalentă 1 / R12 = 1 / R1 + 1 / R2 1 / R12= (R2+ R1) / R1 x R2 R12= R1 x R2 / (R2+ R1) Circuitul cu 3 rezistoare se poate înlocui cu un circuit cu 2 rezistoare format din: rezistorul cu rezistenţa echivalentă R12 şi rezistorul cu rezistenţă R3. legate mixt ( fig.Elemente pasive de circuit Rezistoare. în cazul în care la borne se aplică tensiunea UAB = 100 V? Se cunosc: R1 =2 Ω .2. R2. Care este valoarea rezistenţei echivalente pentru circuitul din figura 3. Se observă că R12 şi R3 sunt legate în serie. daca apreciezi că afirmaţia este falsă: 1. Se cunosc: R1 =2 Ω . dacă afirmaţia este corectă şi litera F.

fără ca acesta să se încălzească peste limitele admise. În cazul rezistoarelor parametrii nominali sunt: Rezistenţa nominală – Rn – reprezintă valoarea rezistenţei pentru care este construit rezistorul ( masurată la temperatura mediului ambiant de 20o C ). Clasificarea rezistoarelor Rezistoarele au largă utilizare în practică. Toleranţa se exprimă în procente.Unitatea de măsură este w.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Dacă una din caracteristici nu este respectată obiectul se poate distruge. Pentru a putea acoperi aria largă de utilizare este creată o gamă variată de rezistoare. Tensiunea nominală Un. Cunoaşterea parametrilor nominali ai obiectului este importantă pentru a putea evalua posibilităţile de folosire a acestuia.volt. executat şi urmează să fie întrebuinţat.ohm. Unitatea de măsură este V.watt. În urma procesului tehnologic de obţinere a rezistoarelor nu toate pot avea valoarea rezistenţei egală cu cea nominală. Sunt admise valori în plus sau în minus. atât în domeniul electronicii şi automatizării ( domeniul curenţilor slabi ) cât şi în domeniul electrotehnicii (domeniul curenţilor tari ). Condensatoare. Puterea nominală – Pn– reprezintă puterea disipată de rezistor.reprezintă tensiunea maximă la care poate fi utilizat rezistorul fără ca izolaţia acestuia să fie deteriorată. Proiectul pentru Învăţământul Rural 77 . Unitatea de măsură este Ω . Toleranţa admisă pentru rezistenţa nominală. Bobine Parametrii nominali ai rezistoarelor Prin parametrii nominali se înţeleg acele mărimi caracteristice pentru care un obiect a fost proiectat. Coeficientul de variaţie al rezistenţei cu temperatura α – este o caracteristică a materialului din care este confecţiont rezistorul. dacă nu depăşesc anumite limite.

mangan. Fig. Pot fi realizate atât ca rezistoare ceramic). Rezistoare reglabile liniar .Elemente pasive de circuit Rezistoare. fire de sticlă sau material funcţionării. 1Termistoare .Valoarea rezistenţei poate creşte/ descreşte în salturiîn timpul funcţionării în cazul modificării unor parametrii exteriori. 3.rezistenţa acestora scade când temperatura creşte. Varistoare . Acestea se numesc potenţiometre şi au Rezistoare chimice ( Fig. Se folosesc materiale cu bobinate cât şi ca rezistoare chimice. liniar ( fără salturi ) în timpul funcţionării.cadmiu sau nichel. Bobine REZISTOARE UTILIZATE ÎN DOMENIUL CURENŢILOR SLABI Din punct de vedere al materialului şi a Din punct de vedere al posibilităţii de tehnologiei de execuţie se cunosc: reglare a valorii rezistenţei în timpul funcţionării se cunosc: Rezistoare bobinate – sunt realizate din Rezistoare fixe – La care valoarea material conductor înfăşurat pe un suport rezistenţei este constantă pe tot timpul izolant ( din sticlă. Condensatoare.se obţin prin două borne fixe şi o bornă formată dintr-un depunerea prin electroliză a unui strat de cursor care alunecă pe suprafaţa grafit pe un suport ceramic. rezistorului.A.La care nichel. siliciu.A) . 2.fier. Rezistoare variabile neliniar . Pot fi rectilinii sau circulare ( cu ax de rotire Fig. aluminiu. email sau glazură de porţelan.rezistenţa acestora scade când creşte tensiunea la borne. crom. Se construiesc din oxizi de crom. Pentru valoarea rezistenţei poate creşte/ descreşte utilizarea în mediu umed se acoperă cu lac. rezistivitate mare: aliaje pe bază de fier. Rezistoare chimice 78 Proiectul pentru Învăţământul Rural .7).

1 %.25. G. 3. Marcarea după codul de litere şi cifre Acest cod este constituit din trei sau patru caractere. Literele înlocuiesc virgulele zecimale. K= 10%. Pentru marcarea lor se foloseşte un cod al culorilor şi un cod de litere şi cifre.6. Pentru marcarea toleranţei ( exprimată în procente) se foloseşte următorul cod de litere: B = 0. C= 0. T. G= 2%. F= 1%.1012 ( terra). Rezistoarele chimice au dimensiuni foarte mici.106 ( mega). D= 5. M= 20 %.6). Rezistor 47 K Ω + 10% a.kilo) a patra bandă ( argintiu ) corespunde toleranţei + 10% Rezistorul are valoarea 47 x 1K = 47 K Ω + 10% b.103 ( kilo). Marcarea după codul culorilor Rezistoarele sunt marcate la unul din capetele lor cu patru benzi colorate (Fig.109 (giga). Marcarea rezistoarelor prin codul culorilor Culoare Prima bandă A doua bandă Prima cifră A doua cifră semnificativă semnificativă Argintiu Auriu 0 Negru 1 1 Maro 2 2 Rosu 3 3 Portocaliu 4 4 Galben 5 5 Verde 6 6 Albastru 7 7 Violet 8 8 Gri 9 9 Alb Nici o culoare A treia bandă Coeficient de multiplicare 102 10-1 1 10 102 103 104 105 106 107 108 109 A patra bandă Toleranţa +10% +5% +1% +2% +20% Fig. Condensatoare. Ele reprezintă: K.Elemente pasive de circuit Rezistoare.3. J= 5%. Proiectul pentru Învăţământul Rural 79 . N= 30% . în acest caz: prima bandă ( galben ) corespunde cifrei 4 a doua bandă ( violet ) corespunde cifrei 7 a treia bandă ( portocaliu ) corespunde coeficientului de multiplicare 103 (K . Bobine Marcarea rezistoarelor. M.Prima bandă reprezintă codul culorii pentru prima cifră semnificativă.

Acestea se numesc reostate şi pot fi: 1.7. Pot fi realizate ca rezistoare bobinate . Rezistoare fixe – La care valoarea rezistenţei este constantă pe tot timpul funcţionării. A. ulei ) sunt confecţionate din spirale de crom nichel şi introduse în tub din oţel inoxidabil 80 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Condensatoare. Pot fi şi din bandă de crom nichel sau constantan. reostat cu lichid – format dino cuvă cu soluţie de sodă cu apă în care două palete se pot scufunda sau ieşi din soluţie. C. 2. 3. reostat cu cursor– are două borne fixe şi o bornă formată dintr-un cursor care alunecă pe suprafaţa rezistorului.Reostat cu ploturi Fig. Potenţiometru circular O categorie aparte o reprezintă rezistoarele de încălzire: pentru cuptoare sunt confecţionate din sârmă sau bandă fixată direct pe pereţii cuptoarelor. Rezistoare reglabile cu variaţia liniară a rezistenţei – La care valoarea rezistenţei poate creşte/ descreşte liniar ( fără salturi ) în timpul funcţionării.Elemente pasive de circuit Rezistoare. crom-nichel. pentru încălzirea lichidelor ( apă.Rezistoare reglabile cu variaţia în trepte (în mici salturi) a valorii rezistenţei . Valoarea maximă a rezistenţei se obţine când paletele sunt introduse complet în soluţie . B. Rezistoare din fontă – Sunt obţinute prin turnare în forme ondulate Rezistoare din tablă – Sunt executate din tabla de oţel cu siliciu acoperită prin galvanizare. Bobine REZISTOARE UTILIZATE ÎN DOMENIUL CURENŢILOR TARI Din punct de vedere al materialului şi Din punct de vedere al modificării tehnologiei de execuţie se cunosc: valorii rezistenţei în timpul funcţionării se cunosc: Rezistoare bobinate – Sunt executate din sârmă din oţel galvanizat. nichelină bobinată pe suporţi ceramici sau liber ondulată fără suporţi. constantan.

Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 95 Proiectul pentru Învăţământul Rural 81 . Condensatoare. Explicaţi cum se poate regla valoarea rezistenţei la bornele B1B2 ale potenţiometrului circular din fig. 9. 7. Bobine TEST DE AUTOEVALUARE 6. Precizaţi tipurile de reostate.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Galben. 3. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Albastru. 8. Precizaţi care sunt parametrii nominali ai rezistoarelor. Explicaţi modul de obţinere al rezistoarelor chimice. Ce valoare are rezistorul de mai jos? Verde. Maro 10.7.

Mărimea fizică specifică a condensatoarelor este capacitatea electrică C. Prin aplicarea unei tensiuni la bornele condensatorului pe armăturile acestuia apar sarcini electrice egale şi de semn contrar . Descărcarea constă în neutralizarea sarcinii printr-un circuit exterior la care se leagă condensatorul. Prin definiţie reprezintă raportul dintre sarcina electrică Q cu care se încarcă armăturile condensatorului şi tensiunea U care se aplică pe armături.2. Bobine 3. Condensatoare Condensatoarele sunt elemente de circuit formate din două armături (plăci din material conductor ) separate printr-un dielectric ( material izolant ).are loc încărcarea condensatorului. Condensatoare. Capacitatea electrică C=Q /U C – capacitatea măsurată în Farad – F Q – sarcina electrică măsurată în Coulomb – C U – tensiunea electrică măsurată în volţi .V În funcţie de mărimile constructive ale condensatorului valoarea capacităţii este: C= ε A/D= ε 0 ε r A/d ε – permitivitatea absolută a dielectricului masurată în F/m ( farad / metru) ε 0 – permitivitatea vidului = 1/4π x 9 x 109 F/m ε r – permitivitatea relativă a dielectricului masurată în F/m A – suprafaţa armăturii măsurată în m2 D – distanţa dintre armături măsurată în m 82 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Elemente pasive de circuit Rezistoare.

8. Toate situaţiile pot fi reduse la modul de legare în serie. Condensatoare. 3. într-un circuit pot exista mai multe condensatoare. Legarea condensatoarelor în circuit În practică. calculată cu formula 1/Ce = 1/C1 + 1/C2 sau Ce = C1x C2 / (C1 + C2) Proiectul pentru Învăţământul Rural 83 . paralel şi mixt. Legarea în serie În cazul legării în serie cele două condensatoare se încarcă cu sarcini electrice egale. Legarea în serie a condensatoarelor A C1 C3 B A Ce B Fig. Bobine Simbolul condensatorului Condensatoarele pot fi identificate în schemele electrice după semnul de mai jos. Ele pot fi înlocuite fictiv cu un singur condensator care are capacitatea echivalentă – Ce.Elemente pasive de circuit Rezistoare.

sau picofarazilor(1p F=10-12 F). 3. C2 = 4 μ F Rezolvare: 3μ F= 3x10-6 F. Capacitatea echivalentă este: Ce = C1 + C2 + C APLICAŢII 1. Observaţie: Un coulomb este o valoare mare pentru sarcini.9. 4μ F=4 x 10-6 F.Elemente pasive de circuit Rezistoare.8 μ F 2. 4 μ F = 4 x 10-6F q1 = U x C1 = 103 x 3 x 10-6 = 3 x 10-3 C = 3000 μ C q2 = U x C2 = 103 x 4 x 10-6 = 4 x 10-3 C = 4000 μ C Sarcina condensatorului echivalent este qe = U x Ce = 103 x 7 x 10-6 = 7 x 10-3 C = 7000 μ C Din rezultat observăm că: qe = q1 + q2. dar fiecare se încarcă cu altă sarcină. Valorile capacităţilor sunt: C1 = 3 μ F. Ce = C1 + C2 = 3x10-6 + 4 x 10-6 = 7 x 10-6 F=7 μ F 3. Calculaţi capacitatea echivalentă a două condensatoare legate în serie ştiind că: C1 = 1μ F si C2 = 4 μ F Rezolvare: 1μ F=10-6 F. Ce = C1 x C2 /( C1 + C2) = 10-6 x 4 10-6 / (10-6 + 4 10-6) = 0. Calculaţi capacitatea echivalentă a două condensatoare legate în paralel. Legarea în paralel a condensatoarelor În cazul legării în paralel a condensatoarelor tensiunea la bornele lor este aceeaşi. Condensatoare. 4μ F=4 x 10-6 F.8x 10-6 F=0. Bobine Legarea în paralel a condensatoarelor C1 A C2 C3 B A Ce B Fig. nanofarazilor (nF=10-9 F). Cu ce sarcină se încarcă fiecare condansator dacă la borne se aplică o tensiunea electrică U = 1 KV? Rezolvare: 1KV = 1000 V = 103V 3 μ F = 3 x 10-6F. În practică valorile condensatoarelor sunt de ordinul microfarazilor(1μ F=10-6 F). Rezultă că sarcinile q1 si q2 sunt direct proporţionale cu capacităţile. 84 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Legarea mixtă a condensatoarelor În figura 3. Rezistenţa de izolaţie Riz.Capacitetea se calculează după următoarea formulă: Ct = Ct0[ 1+Kt(t-t0)] Ct – capacitatea la temperatura t Cto – capacitatea la temperatura mediului ambiant t0 Kt – coeficientul de temperatură a capacităţii t – temperatura de lucru t – temperatura ambiantă Tensiunea nominală Un reprezintă tensiunea care se poate aplica la bornele condensatorului la temperatura maximă de funcţionare.10 este exemplificat cazul legării mixte a condensatoarelor: C3 în serie cu două condensatoare în paralel ( C1 şi C2).10.F. Tensiunea de încercare Ui – valoarea tensiunii care se poate aplica timp de 1 min. Aplicând succesiv relaţiile pentru condensatoarele în paralel şi apoi pentru condensatoarele în serie se obţine formula capacităţii echivalente Ce= C3( C2+ C1)/( C1+C2+C3) Parametrii nominali ai condensatoarelor: Capacitatea nominală C a unui condensator reprezintă valoarea capacităţii pentru care condensatorul a fost construit – unitatea sa de măsurată este Farad. Marcarea condensatoarelor se face folosind: . Bobine Legarea mixtă a condensatoarelor: C1 A C3 C2 B A A C13 C2 B B Ce Fig3. Condensatoare.codul culorilor .codul de litere şi cifre Proiectul pentru Învăţământul Rural 85 .Elemente pasive de circuit Rezistoare. Coeficientul de temperatură al capacităţii – Kt reprezintă variaţia capacităţii electrice a condensatorului cu temperatura. Constanta dielectrică sau permitivitatea reprezintă raportul dintre capacităţile condensatorului în două situaţii: cu dielectricul prevăzut în construcţie şi cu dielectricul aer (sau vid). la bornele condensatorului fără ca dielectricul să se distrugă (să nu se producă străpungeri).

Bobine MARCAREA CONDENSATOARELOR PRIN CODUL CULORILOR MARCAREA CULORILOR Culoare Negru Maro Roşu Portocaliu Galben Verde Albastru Violet Cenuşiu Alb Auriu Argintiu CONDENSATOARELOR Coeficient de multiplicare 100 101 102 103 104 105 106 107 0. Condensatoare.1 pF 1.32 μ F CODUL DE MARCARE P 10 1n5 3 μ 32 86 Proiectul pentru Învăţământul Rural .01 PRIN CODUL Cifra semnificativă 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 - Tensiune de lucru (V) 250 500 2000 1500 2000 2500 3000 5000 7000 - Exemple pentru marcarea condensatoarelor după codul de litere şi cifre VALOAREA CAPACITĂŢII 0.Elemente pasive de circuit Rezistoare.1 0.5 nF 3.

uleiuri minerale sau sintetice. Condensatoare.11).frecvenţe înalte (peste 1 KHz) Din punct de vedere al posibilităţii de reglare a valorii capacităţii în timpul funcţionării se cunosc: Condensatoare: .(Fig.cu mică. răşină epoxidică) .semireglabile (ajustabile)(capacitatea se poate regla fin timpul funcţionării printrun) Din punct de vedere al materialului şi tehnologia de execuţie pentru carcasă se cunosc: Condensatoare: .variabile (capacitatea se poate regla în timpul funcţionării) . tantal) în urma căreia se formează un oxid izolant care este dielectricul (Fig. .variabile cu aer.Se obţin prin rularea foliilor de aluminiu între care se găsesc mai multe straturi de hârtie ( Fig.au la bază reacţia chimică dintre un electrolit ( acid boric) şi un metal (aluminiu.sunt realizate din pachete mobile de lamele numite rotor care se introduc.Elemente pasive de circuit Rezistoare.3.în carcasă de material plastic (polistiren. între lamelele fixe (stator ). prin rotire.în carcasă metalică ( tub de aluminiu.se realizează din mai multe plăci din alamă argintată sau aluminiu.au dielectricul din plăcuţe ceramice iar armăturile se obţin prin argintarea celor două feţe ale plăcuţelor organic Condensatoare .fixe(capacitatea este constantă pe tot timpul funcţionării) .curent continuu .semireglabile cu aernumite şi trimeri. distanţate între ele prin suporţi ceramici . Bobine Clasificarea condensatorelor Condensatoarele se fabrică într-o gamă foarte variată şi se clasifică după mai multe criterii.3.ceramice Clasificarea condensatoarelor în funcţie de natura dielectricului Gazos Solid anorganic Condensatoare .13) .cu hârtie impregnată în ceară. pot fi cu armături cilindrice sau cu armături plane Condensatoare .alcătuite din folii metalice foarte subţiri între care se fixează plăci de mică .3.12) Electrolitic Proiectul pentru Învăţământul Rural 87 . carcasă din tablă de oţel ) . Din punct de vedere al regimului de lucru se cunosc: Condensatoare pentru: .pe pelicule din material plasticfolosesc ca dielectric pelicule subţiri din materiale plastice şi au rezistenţă de izolaţie ridicată Condensatoare electrolitice.ceramice.curent alternativ la frecvenţa reţelei (50 Hz) .fixe cu aer.

în automatică.3. în instalaţiile de alimentare ale motoarelor electrice de putere mare.11. Condensator variabil cu aer 88 Proiectul pentru Învăţământul Rural .13. în măsurări electrice. Condensatoare cu dielectric din hârtie Fig. în tehnica fotografierii.3.3. Bobine Domenii de utilizare: Condensatoarele sunt folosite în: domeniul electronicii ( al curenţilor slabi ): în radiotehnică şi televiziune pentru realizarea schemelor de oscilatoare.12. Condensatoare electrolitice Fig. domeniul electrotehnicii (al curenţilor tari): în instalaţiile de transport şi distribuţie. Condensatoare. Fig. în telefonie şi telegrafie pentru separarea circuitelor de curent continuu şi alternativ.Elemente pasive de circuit Rezistoare.

13. Rezultatele observaţiilor se vor trece în tabel. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 95 APLICAŢII Lucrare de laborator Tema: Rezistoare. 12. Bobine TEST DE AUTOEVALUARE Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A. Aparate şi materiale necesare: rezistoare / condensatoare de diferite valori. Capacitatea electrică depinde de: dimensiunile condensatorului şi natura dielectricului. Condensatoare. Folosind codul culorilor şi codul literelor şi cifrelor se identifică tipul şi parametrii rezistoarelor / condensatoarelor. Realizarea referatului şi notarea observaţiilor din timpul efectuării identificării şi măsurării. Valorile capacităţilor sunt de ordinul KF. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Obiective : Identificarea rezistoarelor şi a condensatoarelor după simbol şi marcare. ohmetrul. Proiectul pentru Învăţământul Rural 89 .Elemente pasive de circuit Rezistoare. Capacitatea electrică este mărimea specifică a condensatoarelor şi este direct proporţională cu sarcina Q de pe armături şi invers proporţională cu tensiunea la bornele condensatorului. 3. capacimetrul 3. condensatoare 1. 2. Precizaţi tipurile de condensatoare după natura dielectricului. 14. Se măsoară valorile rezistenţelor / capacităţilor cu ajutorul ohmetrului / capacimetrului şi se trec în tabel.ordinul de mărime al rezistenţei / capacităţii . 2. În timpul lucrării se va observa: . daca apreciezi că afirmaţia este falsă: 11. Desfăşurarea lucrării Secvenţele de lucru 1. dacă afirmaţia este corectă şi litera F.diferenţa dintre valorile inscripţionate şi cele măsurate.

elemente Tipul circuit elementului Parametrii identificaţi Valoarea măsurată pentru rezistenţă Valoarea măsurată pentru capacitate 90 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Condensatoare. Bobine REFERAT Nr.Elemente pasive de circuit Rezistoare.

H. Dacă printr-o bobină circulă un curent electric . Mărimea fizică specifică bobinelor este inductivitatea ( inductanţa ) L măsurată în henry . Factorul de calitate ..μ ( măsurată în H/m henry/metru) . Condensatoare. în jurul acesteia se formează un câmp magnetic de flux.dimensiunile conductorului: – lungimea conductorului.i.Ф. Valoarea inductivităţii este proporţională cu fluxul magnetic şi invers proporţională cu valoarea intensităţii curentului electric L=Ф/i L – inductivitatea măsurată în henry -H Ф. Parametrii nominali ai bobinelor: Tensiunea nominală . Reactanţa inductivă.R a bobinei (în cazul în care bobina funcţionează în curent continuu).Un este tensiunea pentru care se dimensionează izolaţia bobinei Tensiunea de serviciu . Valorile tensiunilor nominale şi de serviciu sunt standardizate. Rezistenţa .materialul din care este confecţionat miezul acesteia. Bobine 3.XL a bobinei (în cazul în care lucrează în curent alternativ ). Proiectul pentru Învăţământul Rural 91 . Inductivitatea proprie a unei bobine depinde de : .Q este raportul dintre reactanţa inductivă (mărime evidenţiată când bobina funcţionează în curent alternativ ) şi rezistenţa ei. Bobine Bobinele sunt elemente de circuit realizate prin înfăşurarea unui conductor astfel încât să formeze una sau mai multe spire. fiecare material având permeabilitatea magnetică proprie .fluxul magnetic măsurat în weber i – intensitatea curentului măsurată în amperi A.3.l ( măsurată în metri-m) – secţiunea transversală a conductoruluil s ( măsurată în milimetri pătraţi mm2) – numărul de spire N (mărime adimensională) Relaţia de dependenţă a inductivităţii faţă de mărimile constructive ale bobinei este dată de următoarea formulă: L = μN2 s / l Simbolul bobinei În schemele electrice bobinele pot fi identificate după semnul de mai jos.Elemente pasive de circuit Rezistoare.Us este tensiunea la care bobina lucrează un timp nelimitat.

Clasificarea bobinelor În funcţie de domeniile de utilizare bobinele pot fi: Bobine pentru înaltă frecvenţă ( radiofrecvenţa ).Elemente pasive de circuit Rezistoare. După forma lor bobinele pot fi: Cilindrice Paralelipipedice Toroidale 92 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În funcţie de domeniul de utilizare poate fi din cupru argintat izolat cu email sau mătase pentru frecvenţe foarte înalte. Ultimul strat este din izolaţie Se utilizează: . Sunt construite cu sau fără carcasă din conductori de cupru. materiale plastice. bandă izolatoare. Bobine de inducţie utilizate la aparatele electromedicale şi în cazul aprinderii motoarelor cu ardere internă. 3. Pot fi cu sau fără carcasă. 2. Miezul magnetic se realizează din materiale magnetodielectrice sau din ferite. miez din oţel special (ferită).bobine repartizate ( spirele sunt aşezate în crestăturile miezului magnetic ) folosite în construcţia maşinilor electrice. Carcasa este realizată din material electroizolant: carton electroizolant. maşinilor şi aparatelor electrice . 1. sau cupru cu secţiuni rotunde şi aluminiu în secţiune pătrată sau dreptunghiulară pentru celelalte domenii de utilizare. materiale ceramice. Bobinele montate în interiorul unui aparat sau al unei maşini electrice pot fi fără carcasă. Bobine Elementele constructive ale bobinei Bobina se realizează prin înfăşurarea unui conductor pe un miez magnetic şi este protejată de o carcasă. Bobine de joasă frecvenţă utilizate în construcţia aparatelor electrice şi a transformatoarelor. Are rolul de a întări câmpul magnetic produs de înfăşurare atunci când aceasta este parcursă de un curent electric. Sunt bobine concentrate. Condensatoare. ţesătura din sticlă lăcuită sau nelăcuită. Bobinajul se poate realiza într-un strat sau mai multe straturi izolate între ele cu hârtie pelur. pertinax. Se întâlnesc în domeniul radiocomunicaţiilor. Bobine de audiofrecvenţă utilizate pentru cuplaje între etajele amplificatoarelor. Înfăşurarea ( bobinajul ) este din material conductor.bobine concentrate (conductorul este înfăşurat direct pe miez) folosite în construcţia transformatoarelor.

Valoarea inductivităţii este proporţională ------------------------.14 Tipuri de bobine: a.Elemente pasive de circuit Rezistoare. bobina fără miez.L măsurată în ---------------------. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 95 a b c d Fig. Indicaţi principalele elemente constructive ale bobinelor precizând tipul de material utilizat în construcţia lor. Mărimea fizică specifică bobinelor este ------------------------------------------. bobina radio. astfel încât frazele să exprime un adevăr: 15. bobină cu miez Proiectul pentru Învăţământul Rural 93 . d. 16.3. bobina concentrată. Bobine TEST DE AUTOEVALUARE Completează spaţiile libere. c. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.şi invers proporţională cu ------------------------------------------17. Desenaţi simbolul bobinei 18. Condensatoare. b.

Condensatoare.flux magnetic U – tensiunea la produs bornele I – intensitatea condensatorului curentului electric C= εA/D= ε0 er A/d L = μ N2 s / l Relaţia de dependenţă faţă de elementele constructive Elemente constructive specifice Conductor Armături metalice Dielectric Conductor înfăşurat pe miez magnetic 94 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Bobine COMPARAŢIE ÎNTRE ELEMENTELE PASIVE DE CIRCUIT Criteriul de comparaţie Mărime fizică specifică / unitate de măsură Rolul în circuit Rezistor Rezistenţă – R Ohm Limitarea valorii intensităţii curentului electric R=I/U I – intensitatea curentului din circuit U – tensiunea la bornele rezistorului R= ρ l/ s Condensator Capacitatea C Farad .Elemente pasive de circuit Rezistoare.F Înmagazinarea sarcinii electrice Bobina Inductanţa –L Henry – H Producere de câmp electromagnetic Relaţia de definiţie C=Q/U L=Ф/i Q – sarcina electrică Ф .

7.2 Ω Re = 1. Întrebarea 8 Prin deplasarea cursorului( în cazul fig. toleranţa admisă pentru rezistenţa nominală puterea nominală.A Întrebarea 13 .A Întrebarea 12 . Bobine RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Întrebarea 1: F Întrebarea 2:F Întrebarea 3: A Întrebarea 4 Re = R1 + R2 + R3 = 2+ 3 + 20 = 25 Ω I = U / R = 100 / 25 = 4 A Întrebarea 5 Se cunosc: R1 =2 Ω . Întrebarea 7 Rezistoarele chimice se obţin prin depunerea prin electroliză a unei pelicule de carbon pe un suport izolant.F Proiectul pentru Învăţământul Rural 95 . 1% Întrebarea 10 Reostate reglabile cu variaţia liniară a rezistenţei: reostat cucursor. Întrebarea 11 . tensiunea nominală.2Ω Întrebarea 6 Rezistenţă nominală Rn. în sensul invers al acelor de ceasornic) în circuit este introdusă o lungime de rezistor din ce în ce mai mare.2 + 10 = 11. coeficientul de variaţie a rezistenţei cu temperatura. reostat cu lichid. Condensatoare. Reostate reglabile cu variaţia rezistenţei în trepte – reostat cu ploturi. R2 = 3 Ω şi R3 = 10 Ω R12 = R1 x R2 / (R1 + R2) = 2 x 3 / (2 + 3) = 6 / 5 = 1. rezultă şi creşterea rezistenţei deoarece R = ρl / s Întrebarea 9 560 K Ω. 3. Dacă lungimea l creşte.Elemente pasive de circuit Rezistoare.

Întrebarea 17 Întrebarea 18 Bobinele sunt alcătuite din: înfăşurare ( material conductor ). miez magnetic (ferite). Condensatoare. Întrebarea 15 Mărimea fizică specifică bobinelor inductanţa ) L măsurată în henry H. condensatoare cu dielectric solid organic (mică) şi solid anorganic (hârtie).Elemente pasive de circuit Rezistoare. este inductivitatea ( Întrebarea 16 Valoarea inductivităţii este proporţională cu fluxul magnetic şi invers proporţională cu valoarea intensităţii curentului electric. carcasă( material izolator ). Bobine Întrebarea 14 Condensatoare cu dielectric gazos. 96 Proiectul pentru Învăţământul Rural . condensatoare electrolitice.

lăsaţi o margine de circa 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. Bobine LUCRAREA DE VERIFICARE NR. 3. Identificaţi parametrii nominali ai rezistorului după modul de inscripţionare pentru cazul în care benzile au următoarele culori de la stânga la dreapta: a) roşu. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea unităţii de învăţare nr. condensatoare. Proiectul pentru Învăţământul Rural 97 . b) violet. portocaliu. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. roşu.3. Pentru comentariile tutorelui. argintiu. c) negru. Tema : ELEMENTE PASIVE DE CIRCUIT: REZISTOARE. d) albastru. Electrotehnică. numele şi prenumele cursantului. maro. Reprezentaţi schema a trei condensatoare legate mixt. portocaliu. roşu.3 Această lucrare are o pondere de 6% din nota finală de absolvire a modulului. verde. maro.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Desenaţi simbolul pentru: bobină. lucrarea de verificare numărul. CONDENSATOARE. Enumeraţi cel puţin trei parametrii nominali pentru fiecare element de circuit pasiv. 1. Indicaţi rolul fiecărui element pasiv într-un circuit electric. rezistor. al cărei conţinut este prezentat mai jos. Precizaţi mărimile fizice specifice şi relaţiile lor de definiţie pentru elementele pasive de circuit: rezistoare. Dacă este posibil utilizaţi un procesor de texte. Condensatoare. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile la întrebări. Electronică. bobine. 5. 4. roşu. galben. maro. Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. auriu. condensator. 7. Pe prima pagină a lucrării se vor înscrie următoarele informaţii: modulul Energie. Exemplificaţi tipurile de condensatoare în funcţie de dielectric. adresa. 6. BOBINE INSTRUCŢIUNI Lucrarea de verificare. 2.

Precizaţi rolul miezului magnetic din construcţia unei bobine. Volt V e. 13. Capacitatea electrică Unitate de măsură a. Ce sunt variatoarele ? 12. 20% b. Calculaţi valoarea curentului electric care străbate un rezistor de rezistenţă electrică R = 10 KΩ atunci când la borne sale se aplică o tensiune de 220 V. Farad F c. 100 G 11. Reprezentaţi schema electrică a unui grup de rezistoare legate în paralel. 15. 17. Henry H b. Bobine 8. 10. R 10 c. Condensatoare. 9. Precizează care sunt parametrii rezistoarelor care au inscripţionat: a. Watt W 16. Care este valoarea capacităţii unui condensator dacă are inscripţionat: a. Inductanţa 3. 2K 7. 33n2 c. 3 μ 32 14. Explicaţi cum se poate modifica valoarea rezistenţei într-un circuit electric în care se înseriază un potenţiometru.Care sunt elementele constructive semnificative ale unui condensator? 98 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Ohm Ω d. Indicaţi care sunt domeniile de utilizare pentru bobine. Tensiunea electrică 4. Rezistenţa electrică 2. Stabiliţi corespondenţa dintre coloana A a mărimilor fizice şi coloana B a unităţilor de măsură.Elemente pasive de circuit Rezistoare. p 10 b. Denumirea mărimii fizice 1.

Manual de Electrotehnică. 1983. Popescu. Tugulea. Editura Didactică şi pedagogică. Sabina Hilohi.Elemente pasive de circuit Rezistoare. Instalaţii şi echipamente electrice Editura Didactică şi pedagogică. Mihai Vasiliu Emanoil Cocoş. Manual de Tehnologia lucrărilor electrotehnice. Popescu. Robe Mariana. 3. Bobine BIBLIOGRAFIE 1.a. Dinulescu. 2. Angela Popescu. Manual de pregătire pentru domeniul electric . A. Editura Didactică şi pedagogică 1992. Editura ştiinţifică şi enciclopedică . Editura Didactică şi pedagogică 1996. C. 1985. Frătiloiu. ş. Manual de Instalaţii şi echipamente electrice pentru clasa IX. Electrotehnica de la A la Z.Bucureşti. Editura Economică Preuniversitaria. 4. anul I şcoala profesională. Condensatoare.a. Popa Vasilica ş. P.2000. Proiectul pentru Învăţământul Rural 99 . Gh.1981.X. 5. 6. M. Monica Meteescu. Emil Micu.

6. fotodioda .vei putea să demonstrezi că ai înţeles cum funcţionează anumite componente electronice .fotorezistenţa.vei fi capabil să explici modul de funcţionare a unor componente electronice . 4 Bibliografia Pagina 100 101 104 107 107 111 122 129 131 132 OBIECTIVE: .4 COMPONENTE ACTIVE DE CIRCUIT Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 4.5. 4. 4. Joncţiunea pn Dioda redresoare Dioda Zener Dioda Varicap Tranzistorul bipolar Dispozitive optoelectronice . 4.după parcurgerea acestui capitol.Elemente active de circuit UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4. fotoelementul. LED-ul Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. vei fi capabil să recunoşti componente active de circuit .1. fototranzisorul.3.4.2. 4.vei şti care sunt domeniile de utilizare a unor componente electronice 100 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Acesta nu va mai permite difuzia în continuare a purtătorilor majoritari. în zona n. atomii substanţei depuse (fosfor sau arseniu) pătrund în cristal prin difuzie şi se crează astfel o zonă n.Elemente active de circuit 4. În practică . În zona alăturată purtătorii majoritari întâlnesc purtători de sarcină de semn opus cu care se recombină neutralizându-se. JONCŢIUNEA PN Formarea joncţiunii pn. se crează o zonă de trecere puternic sărăcită în sarcini electrice libere. prin zona de trecere apare un curent de difuzie format din golurile din zona p şi electronii din zona n. pentru realizarea unei joncţiuni pn se foloseşte un monocristal dopat p la suprafaţa căruia se depune un strat foarte fin dintr-o substanţă pentavalentă. Zona de tranziţie În condiţii de echilibru termic. Prin încălzirea cristalului la o temperatură cuprinsă între temperatura de topire a substanţei depuse şi cea a monocristalului .golurile din zona p şi electronii din zona n. o sarcină electrică negativă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 101 . au tendinţa de a trece din zona în care se găsesc în concentraţie mare. De o parte şi de alta a zonei de separaţie. Aceasta are o lăţime de 10-6m.1. Joncţiunea are aspectul unui condensator al cărui dielectric ar fi zona de trecere iar zonele p şi n. de exemplu. armăturile. numită zonă de trecere. Apare astfel un câmp electric cu semnul de la zona n spre zona p. Datorită deplasării purtătorilor majoritari . în zona în care concentraţia lor este mai mică. purtătorii majoritari . În jurul zonei de trecere. rămâne o sarcină electrică pozitivă iar în zona p. fosfor sau arseniu.

Prin joncţiunea pn polarizată direct.6-0. Dacă joncţiunea pn este polarizată invers.4V pentru un monocristal de germaniu şi 0. În figură este prezentată imaginea unei diode.Elemente active de circuit Joncţiunea pn polarizată direct. Dacă extremităţile unei joncţiuni se conectează la o sursă de curent continuu. zona de trecere se micşorează şi apare un curent de difuzie care este pus în evidenţă de ampermetru . Pe fiecare din cele două zone este fixat prin contact ohmic. Dioda semiconductoare este un dispozitiv electronic alcătuit dintr-o joncţiune pn. La aplicarea tensiunii de polarizare directă se înregistrează un curent numai dacă tensiunea aplicată are o anumită valoare: 0. cu polul pozitiv aplicat pe zona p – anod şi polul negativ aplicat pe zona n . iar curentul invers care apare are valori foarte mici. trece un curent care are sensul dinspre regiunea p înspre regiunea n. Dacă acest câmp este mai mare decât câmpul de barieră. Joncţiunea pn prezintă o rezistenţă electrică foarte mică în polarizare directă şi o rezistenţă electrică foarte mare în polarizare inversă. Joncţiunea pn este structura de bază a componentelor electonice active: diode tranzistoare. figura2) . simbolul şi marcarea terminalelor. se spune că joncţiunea este polarizată direct. Dacă se realizează un montaj simplu de alimentare a unei diode.2-0. lăţimea zonei de trecere creşte foarte mult. Sursa de tensiune aplicată determină un câmp electric de sens contrar câmpului de barieră.7V pentru un monocristal de siliciu. Joncţiunea pn polarizată invers. circuite integrate. se constată că se obţine o curbă de variaţie a intensităţii curentului prin circuit ca cea din figura 3 102 Proiectul pentru Învăţământul Rural . de la o sursă de tensiune variabilă şi se măsoară cu un multimetru digital sau analogic intensitatea curentului prin diodă pentru mai multe valori ale tensiunii de alimentare (figura1.catod. câte un terminal – anod (+) şi catod (-).

sunt preferate dispozitivele realizate din siliciu. Dioda conduce curentul electric într-un singur sens. apar curenţi inverşi de valoare foarte mică (figura 4). Acest curent este foarte mic. de ordinul μA ( 106 A ) la germaniu şi de ordinul nA ( 10-9 A) la siliciu şi. Pentru o mică zonă a caracteristicii notată cu c.4 V pentru o diodă cu germaniu sau 0. Un ohmmetru. Aceşti curenţi. (porţiunea b pe grafic).1 –1A. se pot obţine curenţi mari de 0. se poate spune că intensitatea curentului are o variaţie liniară sau cvasiliniară. numită şi tensiune de deschidere sau tensiune de prag. se spune că dioda semiconductoare are o rezistenţă electrică foarte mică în polarizare directă.2 –0. curentul creşte foarte rapid cu tensiunea şi exceptând zona notată pe grafic cu a. curentul în circuit creşte foarte mult şi poate duce la distrugerea joncţiunii (zona notată cu d pe grafic). curenţii sunt mici. datoraţi agitaţiei termice se numesc curenţi reziduali. Proiectul pentru Învăţământul Rural 103 .6-9. Peste această valoare. indică o valoare de fracţiuni sau unităţi de ohm. La o creştere a tensiunii peste o anumită valoare numită tensiune de străpungere. Un ohmmetru conectat la bornele unei diode semiconductoare. care afectează buna funcţionare a echipamentelor electronice. aparatul de măsură nu indică nici o valoare până când tensiunea la bornele diodei nu atinge o valoare de 0. Dacă se inversează polaritatea tensiunii de alimentare. polarizează invers o diodă şi indică o valoare a rezistenţei acesteia de ordinul 106 Ω. constituie o sursă de energie pentru electronii din zona de valenţă pentru a crea un curent electric. conectat la bornele unei diode.7V pentru o diodă cu siliciu –U0 pe grafic. Pentru tensiuni mai mici decât tensiunea de străpungere. Deoarece pentru valori relativ mici ale tensiunii la bornele diodei –mai mici de 1V. de ordinul 10-6 A. se dublează la fiecare creştere a temperaturii cu 7. se poate aprecia că valoarea curentului nu depinde de tensiunea aplicată ci de temperatura mediului ambiant care. .50 C la siliciu.Elemente active de circuit Figura1 Figura2 lA a US c isat U0 d Figura 3 b uA La aplicarea tensiunii de polarizare directă. prin sursa de alimentare proprie. Datorită valorilor lor.50 C la germaniu şi cu 6.

furnizând impulsuri de curent de anumită formă.2. cu efecte distructive asupra joncţiunii. Nerespectarea datelor de catalog poate duce la distrugerea diodelor redresoare. valoare sau durată. Parametrii diodelor redresoare Parametrii diodelor redresoare sunt strâns legaţi de performanţele şi condiţiile impuse de schemele de redresare.Elemente active de circuit Tipuri de diode Diodele semiconductoare se realizează într-o varietate de forme constructive de la o suprafaţă a joncţiunii de câteva miimi de mm până la diodele de putere care au o suprafaţă a joncţiunii de sute de mm2. depăşirea tensiunii inverse. De aceea construcţia diodelor redresoare este extrem de variată. prin efect Joule. Exista intervale de timp în care diodele se află în conducţie. curentul invers.şi 104 Proiectul pentru Învăţământul Rural . le face să poată îndeplini funcţia de redresare. tensiunea directă. tensiunile inverse de polarizare atingând anumite valori maxime care nu trebuie sa depăşească tensiunea de străpungere (regiunea d). încălzirea diodei. Performanţele unei diode redresoare sunt date de două mărimi ale căror valori limită nu trebuie să fie depăşite în timpul funcţionării: -Intensitatea maximă a curentului direct – Imax . circuitele electrice numite “redresoare” transformă energia electrică de curent alternativ în energie electrică de curent continuu. de asemenea. Cantitatea de căldură acumulată. implică intrarea în regiunea d a caracteristicii. precum şi alţi parametri utili în proiectare sau exploatare. diodele pot fi de mai multe tipuri: diode redresoare diode cu contact punctiform diode stabilizatoare diode varicap doiode tunel 4. supraîncălzeşte joncţiunea care se distruge. provoacă. curentul mediu redresat. Există. Dioda redresoare Comportarea diferită a diodelor semiconductoare cu joncţiuni în funcţie de polarizare. tensiuni inverse de valori mai mari decât diodele cu germaniu Forma cristalului de siliciu (sau germaniu) în care se realizează joncţiunea PN. depind de curenţii redresaţi şi tensiunile inverse pe care dioda semiconductoare trebuie să le suporte. temperatura ambiantă de funcţionare. De aceea în cataloage se precizează o serie de parametrii (respectiv valorile limita absolute ale acestora) cum sunt: tensiunile inverse de vârf. soluţiile adoptate pentru electrozii de acces la joncţiune. În funcţie de utilizările pe care le au . depăşind valoarea care poate fi evacuată pe diverse căi. forma şi dimensiunile capsulei în care se introduce structura pentru a fi protejată de agenţi externi şi pentru a asigura evacuarea spre exterior a căldurii care se degajă în joncţiune. intervale de timp în care diodele se află în stare de blocare (regiunea c). Pe baza acesteia. Diodele redresoare cu siliciu asigură în general. De exemplu. . Depăşirea curentului mediu redresat. prin apariţia unor curenţi inverşi de valori foarte mari.

diode. poate încălzi joncţiunea. puterea disipată va fi: Pd = Ud*Id în care Id şi Ud sunt respectiv curentul direct şi tensiunea directă prin joncţiune. Examinează circuitul din figura de mai jos. APLICAŢII 1.3V I= = = =0. pentru a evita intrarea în zona d a caracteristicii.023A=23mA R 100 100Ω 3. a) Componente pasive: rezistor b)Componente active: sursa de tensiune.a)Examinează circuitul din figură. ceea ce poate afecta funcţionarea echipamentului. notează componentele grupându-le în componente pasive şi active. datorită curentului de difuzie . b) Se va aprinde becul conectat în serie cu dioda care este polarizată direct. dioda 2. Rezolvare: a) Componente pasive: comutator..7V.. În timpul conducţiei. Rezolvare 1. identifică şi grupează componentele în componente pasive şi componente active şi notează-le pe figură. deci tensiunea de deschidere este de 0. De aceea se folosesc diferite sisteme de răcire – montarea diodelor pe radiatoare iar în cazul temperaturilor foarte mari – se utilizează răcire forţată cu aer sau cu apă. becuri Componente active: sursă. 2. poate duce la creşterea curenţilor direct şi invers. Calculează valoarea intensităţii curentului electric prin circuit ştiind că dioda este 1N4001 este o diodă redresoare cu siliciu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 105 . Temperatura rezultată prin transformarea energiei electrice în energie calorică. Valoarea intensităţii curentului se calculează aplicând legea lui Ohm pe un circuit închis: E = UD + RI E −UD 3 − 0.7 2. b) Care dintre cele două becuri se va aprinde la închiderea comutatorului? Explică de ce.Elemente active de circuit -tensiunea inversă maximă –Uinv max Dioda se alege aşa încât tensiunea maximă din circuitul în care funcţionează să nu depăşească tensiunea Uinv max pentru care a fost construită. joncţiunea se încălzeşte.

Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 138 106 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Polarizare directă înseamnă conectarea anodului la polul pozitiv şi a catodului la polul negativ al sursei de alimentare. ştiind că dioda 1N 4001 este cu siliciu iar curentul în circuit este de 60mA 9V R Rezolvare E= UD + R*I R= E −UD 9 − 0. c) Tensiunea de deschidere a diodei cu siliciu este de 0.06 TEST DE AUTOEVALUARE 1. Enumeră şi explică parametrii care definesc performanţele diodei redresoare. Dimensionează rezistenţa din circuitul de mai jos.Precizează motivul pentru care este necesară folosirea sistemelor de răcire a diodelor .Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F. 4. dacă E= 10V şi R= 1000Ω. b) Polarizare inversă înseamnă conectarea catodului la polul pozitiv şi a anodului la polul negativ al sursei de alimentare.4 V şi a diodei cu germaniu de 0.Elemente active de circuit 4. e) Caracteristica unei diode este reprezentarea grafică a variaţiei curentului electric în funcţie de variaţia tensiunii aplicată la borne. d) Rezistenţa diodei în polarizare directă este mare şi în polarizare inversă este mică. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.7 = =138Ω I 0.7V.Figuraţi şi calculaţi curenţii din circuitele de mai jos. 3.

-Puterea disipată maximă Pdmax este valoarea limită a puterii care poate fi disipată pe diodă . -Curentul de stabilizare maxim IZmax este limita superioară a curentului de stabilizare peste care funcţionarea în regim permanent a diodei nu mai este garantată. Creşterea curentului invers ajunge la valoarea IZmax fără ca tensiunea la bornele diodei să mai înregistreze creşteri spectaculoase. (fie din cauza Proiectul pentru Învăţământul Rural ΔIz iinv 107 . în care curentul şi puterea disipată sunt menţinute la valori pe care joncţiunea diodei le poate suporta fără să se străpungă. curentul invers creşte atingând valoarea IZmin.Se observă pe caracteristica din figura 5b..diodele Zener permit stabilizarea tensiunii cu circuite simple. rz este valoarea ΔU/ΔI într-un punct specificat pe caracteristică.Elemente active de circuit 4. că la aplicarea unor tensiuni inverse. Utilizări . -Curentul de stabilizare minim IZmin este limita inferioară a curentului de stabilizare sub care se consideră că dioda nu satisface funcţia de stabilizare. orice variaţie de curent din circuit. La o anumită tensiune inversă numită tensiune Zener. în regim permanent la temperatura de 250 C. Prin montarea diodei Zener în paralel cu consumatorul. Parametrii diodei Zener -Tensiunea nominală de stabilizare UZT este tensiunea aplicată în sens invers la bornele diodei care rămâne practice constantă pentru o gamă de curenţi debitaţi. care determină apariţia unui câmp electric de intensitate foarte mare ce se exercită asupra electronilor de valenţă. -Curentul de stabilizare IZ este curentul invers continuu corespunzător unui punct pe caracteristica de funcţionare. -Rezistenţa diferenţială. Iz + uinv Uz (Ustr) ΔUz 0 DZ Uz - a Figura 5 b Funcţionarea diodei Zener are la bază fenomenul de apariţie a perechilor de electron –gol. Dioda Zener Dioda Zener este o diodă semiconductoare care în regim de conducţie inversă are o regiune în care variaţia curentului prin circuitul exterior nu depinde de variaţia tensiunii inverse aplicate la borne.3. Dioda Zener lucrează de fapt intr-un regim de străpungere controlată. fie din cauza variaţiei tensiunii de alimentare. Simbolul şi caracteristica diodei Zener sunt prezentate în figura 5. economice şi eficace. curentul prin diodă este foarte mic. la aplicarea unei tensiuni inverse mari.

fie a tensiunii de alimentare) va fi preluată de diodă.Elemente active de circuit variaţiei rezistenţei de sarcină. R1 = 10K. R2 =5. care reprezintă mărimea de ieşire din montaj.7V În montajul din figura c. capacitatea de 108 Proiectul pentru Învăţământul Rural . La aplicarea unei tensiuni inverse variabile. voltmetrul va indica valoarea tensiunii la bornele diodei Zener. Pe capsula diodei este marcat catodul.2 si 50 W. APLICAŢII 1. stabilizatoare de tensiune UZ = 5. lăţimea zonei de trecere creşte( figura7a.Să comparăm rezultatele măsurărilor din circuitele de mai jos în care E= 9V. rămâne astfel constantă.4. R I E + DZ - Uz RS 1 Figura 6 Diodele Zener se executa pentru tensiuni intre 4 si 200 V. in diverse clase de toleranţă. voltmetrul va indica valoarea tensiunii la bornele diodei redresoare în conducţie: 0.b) şi ca urmare.6V 4. Dioda Varicap Dioda varicap este o diodă a cărei capacitate a joncţiunii se modifică odată cu variaţia tensiunii inverse aplicată la borne. cu puteri disipate intre 0. Tensiunea la bornele diodei.6K R1 E V R2 a b R1 E F107 R1 E V PL5V6 V c În montajul din figura a voltmetrul va indica valoarea tensiunii R2 *E la bornele rezistorului U = R2 * I = R1 + R 2 În montajul din figura b.

Cmax –valoarea capacităţii la tensiunea de semnal minimă. Capacitatea maximă. Capacitatea diodelor varicap este de ordinul picofarazilor şi se construiesc din siliciu deoarece rezistenţa internă este foarte mare şi practic. (dacă facem o comparaţie între capacitatea joncţiunii şi capacitatea unui condensator cu un dielectric de grosime d – respectiv distanţa dintre cele două armături şi capacitatea de barieră a diodei.Elemente active de circuit barieră a diodei se micşorează. Zona de trecere n p n Zona de trecere p ----A ++ ++ ----b ++ ++ Figura 7 (–) Cdiodă pF 50 40 30 20 10 uinv(v) -20 -10 0 A K (+) b Figura 8 Posibilitatea de a varia capacitatea intr-un circuit prin variaţia tensiunii de la o sursă de polarizare este utilă în aplicaţii ca de exemplu în circuite de schimbare a frecvenţei .figura 8. Parametrii diodei varicap sunt: Capacitatea nominală – capacitatea măsurată între terminale la tensiunea nominală de semanl. Variaţia capacităţii diodelor varicap poate fi între câţiva pF până la 100pF iar nivelul semnalului poate fi de până la 25W .selectoarele de canale din receptoarele de televiziune. dioda este echivalentă cu un condensator cu rezistenţă de pierderi foarte mică. Acest lucru se observă pe caracteristica C = f(Uinv ) . aceasta scade când distanţa creşte. Cmin – valoarea capacităţii la tensiunea de semnal maximă: Factorul de calitate nominal – raportul dintre reactanţa diodei varicap şi rezistenţa ei de pierderi măsurate la tensiunea de semnal. Capacitatea minimă. a Proiectul pentru Învăţământul Rural 109 .

Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F. 6. b)Explică modul de variaţie a frecvenţei de oscilaţie a circuitului Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Montajul din figura de mai jos este un circuit oscilant a cărui frecvenţă de oscilaţie este determinată de valoarea inductanţei şi a capacităţilor din circuit. c) Dioda varicap este folosită la redresarea tensiunii alternative.Elemente active de circuit TEST DE AUTOEVALUARE 5. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Dioda Zener funcţionează în polarizare inversă. C E L D P a)Identifică tipul componentelor. b) Dioda Zener este utilizată la stabilizarea tensiunii. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 129 110 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Componente active 4. Să ne amintim de la studiul diodei semiconductoare că. Tranzistorul este o componentă activă de circuit alcătuită dintr-un monocristal semiconductor în care s-au creat două joncţiuni pn. Structura internă şi funcţionarea tranzistorului bipolar În figura de mai jos este prezentată structura internă a tranzistorului bipolar. Vom polariza cele două joncţiuni ale tranzistorului bipolar ca in figură. Pe fiecare din cele trei zone ale monocristalului există câte un terminal fixat prin contact ohmic – emitor. Cele două joncţiuni sunt formate între emitor şi bază – joncţiunea emitor bază şi între bază şi colector. P E RE EE n P C B EC RC Figura 2 Proiectul pentru Învăţământul Rural 111 .5.joncţiunea colector bază. P E B Figura 1 n P C Se observă că dimensiunile zonei bazei sunt mai mici decât ale emitorului şi ale colectorului din raţiuni pe care le vom preciza mai târziu. bază şi colector. Tranzistorul bipolar Una din aplicaţiile cele mai importante ale joncţiunii pn este tranzistorul bipolar. DICŢIONAR Tranzistor bipolar = transistor cu joncţiuni la care conducţia electrică este asigurată atât de electroni cât şi de goluri. prin joncţiune poate circula un curent dacă aceasta este polarizată direct.

Dacă baza ar fi foarte groasă. Ipe IE – + + + αIE IC – IN Curent de goluri Figura 3 IE IB ICB0 Fiind polarizată direct. Cei care ajung în colector reprezintă o fracţiune. Acestea ajung în zona bazei . să acceptăm o construcţie ca în figura de mai jos. unde devin purtători minoritari în exces. notat cu IPE .95. Nu toţi purtătorii de sarcină emişi de emitor ajung în colector. Se observă că emitorul emite electroni iar colectorul îi colectează. şi în colector să ajungă cât mai mulţi purtători de sarcină. Pentru a diminua cât mai mult efectul de recombinare. Coeficientul α. baza se construieşte de dimensiuni foarte mici şi se dopează cu un număr foarte mic de impurităţi. toate golurile provenite din emitor s-ar recombina. După cum observi.0. Acest curent este notat ICBO .. Dacă baza este foarte subţire.998 emito 112 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Componente active Pentru a înţelege mai uşor modul de funcţionare a tranzistorului . Un număr de goluri se recombină cu purtătorii majoritari ai bazei.Golurile minoritare din bază sunt diferite de golurile emise de emitor. α. joncţiunea bază emitor va fi străbătută de un curent de difuzie format din purtători majoritari – goluri. Se observă ca baza are rol de a controla intensitatea curentului de colector. Se poate spune că există un curent între colector şi bază. subunitară dar foarte apropiat de 1. când emitorul nu injectează goluri în bază. înainte de a ajunge în colector. reprezintă raportul dintre componenta curentului de colector datorată emitorului şi curentul de emitor şi se numeşte factor de amplificare în curent din emitor în colector. joncţiunea colectorului este polarizată invers şi este străbătută de curentul dat de purtătorii majoritari ai emitorului dar şi de purtători minoritari care apar datorită agitaţiei termice: golurile minoritare din bază şi electronii minoritari din colector. α = 0. Tot pentru a nu încărca desenul nu am figurat sursele de polarizare a celor două joncţiuni. recombinarea are loc într-un proces redus şi cei mai mulţi purtători de sarcină emişi de emitor ajung în colector fiind atraşi de polul negativ al sursei de polarizare a colectorului. curent cauzat de agitaţia termică. Înlocuirea electronilor care s-au recombinat se face printr-un transport de electroni de la sursa de polarizare a bazei. tip n.

de ordinul zecilor de ohmi. faptul că numărul de purtători care ajung în colector reprezintă o fracţiune din numărul de purtători emişi de emitor. este foarte mare. IC = IPC + ICBO unde IPC este curentul de purtători majoritari emişi de emitor mai puţin curentul de recombinare .Cei trei curenţi. este mai mic decât curentul de emitor de care este dependent. în timp ce rezistenţa echivalentă a joncţiunii bază colector. IE. de unde şi denumirea de tranzistor.Ir + ICBO Se observă în figura 3 că baza tranzistorului este un nod în care curenţii intră şi ies.Componente active Ecuaţiile fundamentale ale tranzistorului. prin fenomenul de difuzie. Deci IPC = IPE . şi curentul rezidual ICBO .Ir . Curentul de emitor este format din purtătorii majoritari emişi de emitor şi purtătorii minoritari care străbat joncţiunea emitor bază: IE = IPE + In Curentul de bază este format din electronii din emitor care trec în bază In curentul de recombinare şi curentul rezidual bază colector: IB = In+ Ir -ICBO Curentul de colector este format din purtătorii majoritari emişi de emitor şi care nu s-au recombinat în bază. rezistenţa echivalentă a joncţiunii bază emitor este foarte mică.Ir + ICBO = IPE + In IB+IC = IE Aceasta este prima ecuaţie fundamentală a tranzistorului care arată că acesta se comportă ca un nod de reţea şi că îşi conservă sarcina electrică. datorită modului de polarizare. A doua ecuaţie pune în evidenţă componenţa curentului de colector. Să demonstrăm că intensitatea curentului de emitor este egală cu suma curenţilor de bază şi de colector. IB+IC = In+ Ir -ICBO + IPE . curentul de colector este mărime de „intrare” iar curentul de colector este mărime de „ieşire”. putem face următoarele observaţii: baza tranzistorului este conectată la masă joncţiunea bază emitor este polarizată direct iar joncţiunea bază colector este polarizată invers. Proiectul pentru Învăţământul Rural 113 . IB şi IC se pot exprima în funcţie de componentele fiecăruia. polarizată invers. IC = IPE . Trecerea purtătorilor de sarcină din zona emitorului printr-o rezistenţă foarte mică. Această proprietate a tranzistorului de a prezenta o rezistenţă mică la intrare şi o rezistenţă foarte mare la ieşire se numeşte rezistenţă de transfer – TRANsfer reSISTOR. în bază şi transferarea lor în colector printr-o rezistenţă foarte mare. se numeşte efect de tranzistor. IC =α IE + ICBO Pentru montajul studiat. Să examinăm cu atenţie imaginea din figura 3.

una fiind comună în oricare dintre montaje.Emitor comun-EC. tranzistorul poate fi conectat în trei moduri: cu baza la masă Baza comună -BC. Tranzistorul se comportă ca un cuadripol cu trei borne. În tabelul 1. şi pentru intrare şi pentru ieşire.Componente active Tipuri de tranzistoare. Cele mai folosite montaje sunt BC şi EC. sunt prezentate tipurile de conexiuni şi mărimile de intrare şi de ieşire corespunzătoare fiecărui tip de montaj. notaţii UCB E C IC p B n p C UBE IB B B UCE IE E a) Tranzistor pnp UCB E C IC UCE n p B n C UBE IB B E IE b)Tranzistor npn Figura 4 Având trei borne. sau cu colectorul la masă -Colector comun CC. cu emitorul la masă . 114 Proiectul pentru Învăţământul Rural . simbol.

valoarea curentului rezidual colectoremitor este mult mai mare.1 Conexiunea Schema electrică Mărimi de intrare Mărimi de ieşire Bază comună Intrare Ieşire IE UBE IC UCE Emitor comun Ieşire Intrare IB UBE IC UCE Ieşire Colector comun Intrare IB UBC IE UCE IB +ICEO Pentru conexiunea EC. Pentru α = 0. În funcţie de modul de polarizare a celor două joncţiuni. ceea ce ne permite să aproximăm I C≈IE şi IC = β IB . există patru moduri de funcţionare a tranzistorului.Componente active Tabelul nr.98. Valorile coeficientului α depind de tipul tranzistorului şi de tehnologia de fabricaţie. IC =α IE + ICBO = α (IB + IC) + ICBO α 1 IC ( 1-α) =α IB +ICBO deci IC = IB + ICBO 1−α 1−α 1 α Cu notaţia β = şi ICEO = ICBO 1−α 1−α Se obţine valoarea curentului de colector pentru conexiunea EC: IC = β β este factorul de amplificare în curent în conexiunea EC iar ICEO este curentul rezidual colector emitor. Factorul β poate avea valori cuprinse între 20 şi 500. aceşti curenţi se pot neglija. Legătura dintre regimurile de 115 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În calculele de proiectare a circuitelor electronice cu tranzistoare. dar în comparaţie cu cel de colector care este de ordinul miliamperilor. βmin = 49 Se observă că în conexiunea EC. curentul rezidual este de 102 -103 ori mai mic. Curentul rezidual ICBO are valori de ordinul nA iar ICEO de ordinul zecilor de nA. curentul de colector care este curent de ieşire din tranzistor trebuie să fie exprimat în funcţie de curentul de bază care este în acest caz curent de intrare.

Componente active funcţionare.60.8) V (pnp) Utilizări Amplifi catoare Regim de blocare Inversă inversă IC = βIB +ICE0 (EC) IC =αIE + ICBO (BC) I C = I B = IE UCE = EC (EC) Regim de saturaţie direct directă IC < βIB (EC) IC < αIE (BC) UBE = 0.2 Regim de funcţionare Regim activ normal Polarizarea JBE directă Polarizarea JBC inversă Curenţi Tensiuni de poalrizare UBE = 0.60.8) V (pnp) UCE = 0V Regim activ invers inversă directă Circuite numerice în regim de comu taţie Circuite numerice în regim de comu taţie Foarte rar pentru co mutator de semnal mic 116 Proiectul pentru Învăţământul Rural .60.8V (npn) UBE = -( 0.60. Tabelul nr.8V (npn) UBE = -( 0. modul de polarizare a joncţiunilor şi valorile curenţilor şi ale tensiunilor sunt prezentate în tabelul2.

dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) În regim activ normal JBE este polarizată direct şi JBC este polarizată invers. b) În regim de saturaţie ambele joncţiuni ale tranzistorului sunt polarizate invers.Explică de ce în colector ajunge un număr mai mic de purtători de sarcină decât au fost generaţi de emitor. se numeşte efect de tranzistor 12. c) Trecerea purtătorilor de sarcină din zona emitorului printr-o rezistenţă foarte mare. în bază şi transferarea lor în colector printr-o rezistenţă foarte mică.Defineşte efectul de tranzistor.Cum interpretezi rolul bazei de controlor al curentului de colector? 10. 8. Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F.Scrie formula de recurenţă dintre α şi β. Explică existenţa curentului rezidual ICBO Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. 9. 13.Componente active TEST DE AUTOEVALUARE 7.Defineşte tranzistorul. 11. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 129 Proiectul pentru Învăţământul Rural 117 . prin fenomenul de difuzie. şi defineşte aceste mărimi.

Tensiunea colector emitor maxim admisibilă este valoarea cea mai mare admisă a tensiunii de colector pe care o poate suporta tranzistorul. . Tjmax. fără ca joncţiunea colector emitor să se străpungă. are în vedere o temperatură maximă care depinde de natura materialului: pentru siliciu este de 175200o C iar pentru germaniu de 85o C. o parte din putere este radiată în mediul ambiant. Puterea disipată maximă este puterea care apare datorită trecerii curentului electric prin cele două joncţiuni ale tranzistorului. 118 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Cei mai importanţi parametri a tranzistoarelor sunt: -Curentul de colector maxim admisibil. Pde ≈ PdC dar are valori mult mai mici decât în regim activ normal. se pot admite temperaturi mai ridicate. În aceste condiţii. este necesară cunoaşterea valorilor maxime admisibile ale unor parametri a căror depăşire poate duce la distrugerea sa. Valorile acestor parametri sunt date în cataloagele de componente semiconductoare şi depind de tipul şi de tehnologia de fabricaţie folosită de producător.Puterea disipată maximă -Temperatura joncţiunilor Curentul de colector maxim admisibil reprezintă valoarea maximă pe care o poate atinge curentul de colector fără a se distruge. Pdt = PdC + PdE =UCB IC +UEB IE În regim activ normal. Puterea disipată maximă este determinată de condiţia ca temperatura pe care o determină să fie mai mică decât temperatura maximă admisă a joncţiunii. I C≈IE iar UCB >> UBE deci Pdt = PdC = UCB IC În regim de saturaţie. Tranzistoarele cu siliciu pot fi stocate la temperaturi de până la 200oc iar cele cu germaniu până la 100OC. În absenţa funcţionării.Componente active Parametrii principali care limitează funcţionarea tranzistoarelor Pentru ca tranzistorul să funcţioneze în condiţii normale. Este indicat în cataloage. este recomandat de producător şi stabilit în funcţie de particularităţile constructive ale fiecărei şarje de tranzistoare. -Tensiunea colector emitor maximă admisibilă. Temperatura maximă a joncţiunilor.

montaj cu polarizare a bazei cu sursă de curent constant. şi masă iar RB.c-colector. Proiectul pentru Învăţământul Rural 119 . IB ).7V IC = β IB +ICEO I E = I B + IC Şi în acest montaj. Ecuaţiile din care se pot calcula valorile rezistenţelor sunt următoarele: RC IC +UCE + RE IE = EC RB IB +UBE + RE IE =EC UBE = 0. pentru stabilizarea curentului de colector cu temperatura. Rezistenţa de colector este rezistenţă de sarcină pentru tranzistor. este prezentat un montaj în care s-a conectat o rezistenţă în emitor. RC se calculează aplicând legea lui Ohm pe circuitul format din EC.7 IC = β IB +ICEO IE = I B + IC E − U CE E − U BE RC = C . RB IB +UBE =EC UBE = 0.Componente active Figura5. şi pe de altă parte.b-bază) Rolul elementelor de circuit într-un montaj cu tranzistoare şi m IB RB IC RC UCE UBE IE RE RB2 IE RE +E IB RB RC UCE +E ID RB1 RC +E IC UCE a) b) Figura 6. ea trebuie să îndeplinească două condiţii :să fie cât mai mare pentru ca semnalul obţinut la ieşirea din montaj să fie cât mai mare. curentul de bază este asigurat de rezistenţa RB. se calculează pe ochiul format din EC joncţiunea bază emitor şi masă RC IC +UCE = EC . RB = C IC IB Rezistenţa de bază asigură polarizarea joncţiunii bază emitor de la sursa de alimentare Acest mod de polarizare a bazei se numeşte polarizare cu sursă de curent constant (curentul constant de bază. În figura 6b. trebuie să fie cât mai mică pentru a nu impune o sursă de alimentare prea mare. în conexiune emitor comun. joncţiunea colector emitor. Marcarea terminalelor tranzistoarelor pentru diferite tipuri de capsule (e-emitor. c) În figura 6 sunt prezentate trei montaje electronice cu tranzistoare npn.

Este un montaj de polarizare a bazei cu sursă de tensiune constantă – tensiunea constantă este tensiunea la bornele rezistenţei R B2. Relaţiile de calcul care permit determinarea valorilor elementelor de circuit sunt următoarele: RC IC +UCE + RE IE = EC RB1 ID +UBE + RE IE =EC RB2 ( ID .IB ) + RB1 ID =EC UBE = 0.Componente active În figura 6c.7V IC = β IB +ICEO I E = I B + IC ID = 10 IB Vedere cu terminalele spre utilizator Colectorul este capsula de metal Marcarea tranzistoarelor 120 Proiectul pentru Învăţământul Rural . rezistenţa din emitor asigură stabilizarea curentului de colector cu temperatura iar rezistoarele RB1 şi RB2 alcătuiesc un divizor de tensiune pentru polarizarea joncţiunii bază emitor.

Alegeţi răspunsurile corecte pentru definiţia factorilor α şi β . α este: a) factor de amplificare in curent b) factor de amplificare in curent în conexiunea BC c) factor de amplificare în curent in conexiunea EC a) b) c) a) b) c) β este: factor de amplificare in curent factor de amplificare in curent în conexiunea BC factor de amplificare în curent in conexiunea EC Rolul emitorului este de emitere de purtători de sarcina negativi emitere de purtători de sarcina pozitivi emitere de purtători de sarcina Rolul bazei este: a) de a permite recombinarea purtătorilor de sarcină b) de a opri recombinarea purtătorilor de sacrcină c) de a controla intensitatea curentului de colector a) b) c) Rolul colectorului este : de a mări intensitatea curentului de colector de a colecta purtătorii de sarcină emişi de emitor de a emite purtători de sarcina Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 129 Proiectul pentru Învăţământul Rural 121 .Componente active TEST DE AUTOEVALUARE 14. Incercuiţi răspunsul corect Ecuaţiile fundamentale ale tranzistorului sunt: a) IC = IE + IB b)IE = IC + I B a) IC = αIB + ICBO b) IC = αIE + ICBO b) IC = βIB + ICEO a) IC = βIB + ICBO 15.

Materialul semiconductor din care se realizează fotorezistenţa.pragul fotoelectric. in jur de 1M Ω. reprezentând lungimea de undă maximă până la care dispozitivul mai reacţionează. -inerţia fotorezistenţei. Fotorezistenţa se utilizează cel mai adesea ca detectoare de radiaţii în gama de frecvenţe vizibil-infraroşu îndepărtat. . reprezentând timpul după care rezistenţa elementului se stabilizează la noua valoare. Sensibilitatea integrală corespunde unui flux policromatic (şi este definită în acelaşi mod). Se menţionează faptul că în general. a cărui rezistenţă se modifică sub influenţa unui flux luminos incident. 122 Proiectul pentru Învăţământul Rural .depinde de dimensiunile geometrice d. rezistenţa este foarte mare . d ω l Simbol Performantele fotorezistenţelor se apreciază prin intermediul următoarelor mărimi: -Valoarea rezistenţei electrice la întuneric . are forma unui strat subţire sau a unei plăcuţe din material semiconductor pre prevăzute la capete cu contacte ohmice reprezentând terminalele .6. -sensibilitatea spectrală sau sensibilitatea integrală.aşa cum se arată în figura de mai jos. Fotorezistenţa Fotorezistenţa este un rezistor realizat dintr-un material semiconductor omogen.rezistenţa scade până la câteva sute de Ω. Când asupra joncţiunii se exercită un flux luminos. S λ = G/ θ . atunci când fluxul luminos variază prin salt. reprezintă raportul dintre conductanţa fotorezistenţei şi fluxul luminos incident. conductanţa fotorezistenţei este proporţională cu fluxul luminos.Elemente active de circuit 4. ω şi l şi de concentraţia de impurităţi În întuneric. Protecţia fotorezistenţei se asigură prin acoperirea cu lac sau prin încapsularea în material plastic aşa cum se vede în imaginea de sus. Dispozitive optoelectronice Generalităţi Dispozitivele optoelectronice sunt dispozitive semiconductoare care realizează transformarea energiei electrice în energie luminoasă din domeniul spectrului vizibil sau infraroşu. hν .

iar când este luminată de la un LED de exemplu .unea de ieşire creşte.Fotorezistenţa se poate folosi ca un sesizor de lumină şi comutator în acelaşi timp. Proiectul pentru Învăţământul Rural 123 . valoarea ei scade până la 100Ω.Elemente active de circuit APLICAŢII 1. Conform legii lui Ohm. valoarea ei este de 10kΩ. tensiunea de ieşire creşte liniar cu scăderea rezistenţei fotorezistenţei.deci scade şi tensiunea la bornele sale. E=5V E=5V ieşire ieşire Când fotorezistenţa nu primeşte lumină. Cum se va modifica tensiunea de ieşire când dioda este sub incidenţa unui fascicol luminos? a b Pentru montajul din figura a . E = UF + UR. tensi. Ca urmare. 2. tensiunea de ieşire scade liniar cu scăderea rezistenţei electrice a fotorezistenţei. UF (U F este tensiunea la bornele fotorezistenţei) scade pentru că rezistenţa electrică a fotorezistenţei scade când este sub incidenţa fascicolului lumi-nos. Să comparăm modul de variaţie a tensiunii de la ieşirea montajelor din figura de mai jos. Pentru montajul din figura b.

este mult mai mic decât numărul purtătorilor majoritari. procesul de absorbţie are loc în preajma suprafeţei. nu sunt în măsură să antreneze variaţii ale curenţilor datoraţi purtătorilor majoritari. aceştia fiind practic independenţi de fluxul luminos. Coeficientul de absorbţie al radiaţiei fiind foarte mare. prin care fluxul luminos are acces la suprafaţa semiconductorului. Aceşti purtători se răspândesc prin difuziune şi în profunzimea plăcuţei semiconductoare. adică eliberarea purtătorilor de sarcină în interiorul unui semiconductor sub acţiunea luminii.Elemente active de circuit Uieş Uieş Nivel lumină Nivel lumină Fotodioda Fotodioda este un dispozitiv optoelectronic constituit dintr-o jonctiune pn fotosensibilă. care apar prin efectul fotoelectric intern. Deoarece în cazul polarizării în sens direct. respectiv ale curenţilor de difuzie. Numărul de părtători liberi. 124 Proiectul pentru Învăţământul Rural . curentul printro diodă este dat de curentii de difuzie. sau un contact metal-semiconductor fotosensibil. curenţii de difuzie sunt anulaţi. iar la fotodiodă curenţii de difuzie nu depind de fluxul luminos. Pastila semiconductoare in care s-a realizat joncţiunea. aceasta trebuie polarizată în sens invers. Fluxul luminos incident bombardează întreaga suprafaţă a joncţiunii polarizată invers. dar este mai mare sau mult mai mare în funcţie de intensitatea fluxului luminos incident decât numărul purtătorilor minoritari. În acest caz. ceea ce conduce la apariţia unui număr mare de purtători liberi la suprafaţa de incidenţă cu fluxul luminos. Purtătorii care apar prin efect fotoelectric şi care sunt de acelaşi tip cu purtătorii majoritari. se generează perechi electron-gol. Φ=hν p Ln n L lLp R E În urma procesului de absorbţie a energiei fotonilor care bombardează joncţiunea. se montează în interiorul unei capsule prevăzută cu o fereastră transparentă. Fotodioda funcţionează pe baza efectului fotoelectric intern. datorită absorbţiei radiaţiei. în ambele tipuri de semiconductoare ale joncţiunii.

ceea ce face ca volumul regiunii de trecere să fie neglijabil faţă de volumul din semiconductor delimitat de lungimile de difuzie.Elemente active de circuit În afară de purtătorii de sarcină determinaţi de efectul fotoelectric intern. Φ este intensitatea fluxului luminos. în volumul delimitat de lungimile de difuzie (Lp. pe cale termică sau prin efect fotoelectric intern. numărul purtătorilor generaţi în regiunea de trecere prin efect fotoelectric este neglijabil faţă de numărul purtătorilor generaţi în volumele delimitate de Lp şi Ln. Deoarece lungimile de difuzie nu depind de tensiunea de polarizare. Ln). generat prin efect fotoelectric. o distanţă egală cu lungimea de difuzie (Lp pentru golurile minoritare din semiconductorul n şi Ln pentru electronii minoritari din semiconductorul p). este ca ei să ajungă în această regiune. rezultă că nici numărul de purtători minoritari generaţi în volumele respective nu depind de această tensiune. Deoarece curentul prin fotodiodă nu depinde de tensiunea de polarizare (inversă) aplicată la borne (intre anod si catod). Simbolul fotodiodei este redat in figură. adică să traverseze regiunea de trecere. rezultă că fotodioda se comportă ca un generator de curent. Ln). prin fotodiodă circulă un curent foarte mic curentul de saturaţie . prin diodă mai circulă doar curenţii datoraţi purtătorilor minoritari din cele două semiconductoare (electronii din semiconductorul p şi golurile din semiconductorul n). purtători care determină curentul de saturaţie isat (cunoscut) şi de concentraţia de purtători minoritari generaţi în aceleaşi volum prin efect fotoelectric. al cărui curent depinde de fluxul luminos incident. în medie. A C Curentul prin diodă. În absenţa unui flux luminos. câmpul electric existent (intern si cel datorat tensiunii de polarizare externe) îi accelerează spre semiconductorul opus. Fotodioda se utilizează ca detector de radiaţie. Deoarece într-un semiconductor purtătorii minoritari parcurg. se deduce că la regiunea de trecere ajung doar purtătorii minoritari generaţi. depinde de intensitatea fluxului luminos şi de sensibilitatea spectrală a diodei: iφ = Sp* Φ unde Sp este sensibilitatea spectrală a diodei iar. curentul prin fotodiodă depinde doar de concentraţia de purtători minoritari generaţi pe cale termică în volumele delimitate de Lp şi Ln. Ca atare. Prin efect fotoelectric se mai generează purtătorii liberi şi în regiunea de trecere. Rezultă că. după care dispar prin recombinare. având însă o sensibilitate mult mai mare decât o fotorezistenţă.numit curent de întuneric. dimensiuni reduse şi durată mare de viaţă. Acesta are valori de 1012 μA pentru fotodiodele cu germaniu şi 1-2 μA pentru cele cu siliciu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 125 . în care dacă pătrund. purtători care participă de asemenea la conducţia curentului electric. Grosimea regiunii de trecere este însă mult mai mică decât lungimile de difuzie (Lp. Condiţia ca aceşti purtători să participe la conducţia curentului electric. în condiţii de polarizare inversă.

Electrodul bază se foloseşte când este necesară stabilizarea curentului de colector cu temperatura. Deoarece curentul de colector este comandat de fascicolul luminos incident. fototranzistorul se realizează fără electrodul bază care asigură comanda curentului de colector pe cale electrică. +E R Uieş Fotoelementul Fotodioda poate fi folosită ca celulă fotovoltaică sau convertor electric dacă lucrează fără polarizare inversă din exterior. Fotoelementul debitează puteri de ordinul zecilor de miliwatt. Simbolul: + _ Fototranzistorul Fototranzistorul este u tranzistor la care curentul de colector este determinat de un fascicol luminos incident pe una din cele trei structuri semiconductoare.Elemente active de circuit APLICAŢIE Care ar putea fi valoarea rezistenţei R dacă tensiunea de alimentare E este de 9V? Să ne amintim că un divizor de tensiune poate diviza tensiunea de intrare cu 2. dacă cele două rezistenţe sunt egale.. R = 900kΩ. să ne amintim că intensitatea curentului de întuneric este foarte mică -1 μA pentru dioda cu siliciu iar rezistenţa foarte mare. sub acţiunea luminii. 126 Proiectul pentru Învăţământul Rural . trebuie ca şi R să fie mare. apare un curent electric proporţional cu intensitatea fascicolului luminos care poate fi pus în evidenţă de un consumator. Φ p n n A R Fotoelementul transformă direct energia luminoasă în energie electrică constituind o sursă de energie. Pentru ca divizorul de tensiune să lucreze. pentru E = 9V.

cu SiC lumina emisă este galbenă. (Nu trebuie să uităm însă că în perioada actuală afişajele cu cristale lichide sunt folosite pe scară largă). R E IF Proiectul pentru Învăţământul Rural UF 127 .Pentru a fi uşor observabile.Joncţiunile realizate cu GaAs emit radiaţii electromagnetice în domeniul infraroşu.2 V pentru diodele care emit în infraroşu până la 3V pentru cele care emit lumina verde. şi prin ea circulă întotdeauna curentul rezidual colector emitor ICE0 = ICB0 /( 1-α).gol însoţit de emisie de energie în exterior. -Tensiunea de deschidere a joncţiunii UF poate varia între 1. În funcţie de tipul structurii şi de impurităţile folosite se poate obţine o radiaţie luminoasă care să aibă o anumită lungime de undă. cu GaP lumina este verde. Circuite de alimentare a diodei electroluminiscente: Valoarea rezistenţei de polarizare a diodei electroluminiscente se calculează din relaţia E= UF + RIF pentru o anumită tensiune de alimentare impusă şi parametrii de catalog ai diodei electoluminiscente folosite în circuitul respectiv. LED-ul este un dispozitiv semiconductor realizat dintr-o joncţiune pn polarizată direct care funcţionează pe baza efectului fotoelectric extern – în zona de trecere a joncţiunii are loc un proces de recombinare electron. GaAlAs. se plasează într-o capsulă prevăzută cu o fereastră în care este montată o lentilă care focalizează fluxul luminos asupra regiunii sensibile la lumină. GaAsP. unele structuri se montează sub o lentilă convergentă care măresc imaginea. Deoarece baza fototranzistorului lucrează în gol. Parametrii electrici ai diodelor electroluminiscente : -Curentul direct maxim IF are valori de ordinul zecilor de mA. Cuantele de energie corespund radiaţiilor electromagnetice din spectrul vizibil dacă semiconductorul de bază este GaAs. Fototranzistoarele se folosesc în montaje în care trebuie sesizată prezenţa sau absenţa luminii. O aplicaţie foarte importantă a acestor diode este realizarea indicatoarelor numerice cu 7 segmente folosite la afişajului aparatelor numerice. deci o anumită coloraţie.diodele electroluminiscente sunt utilizate foarte mult în circuitele de semnalizare.Elemente active de circuit Un avantaj al fototranzistorului este acela că sensibilitatea la lumină este mult mai mare decât la fotodiodă. -Tensiunea inversă UR poate avea valoarea maximă de Simbol: A C Terminalul mai lung este anodul. Joncţiunea este realizată dintr-un material semiconductor compus:GaAs. Diodele care formează cele şapte segmente de afişare au catodul comun iar dimensiunile cifrelor pot varia între 3 şi 60mm. Structura semiconductoare de fototranzistor. Dioda electroluminiscentă – LED Light Emitting Diode Dioda electoluminiscentă.

c) Fotorezistenţa prezintă o rezistenţă mare când este luminată şi o rezistenţă mică în absenţa luminii.6V iar IF =20mA. 18. LED-uri Circuit cu fotorezistenţe 128 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 129. Calculează valoarea rezistenţei de polarizare a unui LED alimentat la o tensiune 5V ştiind că tensiunea UF=1. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Fotodioda funcţionează în polarizare inversă. b) Fotorezistenţa are o rezistenţă electrică variabilă cu intensitatea fascicolului luminos incident. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Elemente active de circuit TEST DE AUTOEVALUARE 16.Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F. Precizează când este necesară conectarea electrodului bază la fototranzistor. d) Dioda electroluminiscentă funcţionează în polarizare inversă e) Funcţionarea diodei electroluminiscente se bazează pe efectul fotoelectric extern 17.

diminuează re combinarea. E= R*I+ UD I= Proiectul pentru Învăţământul Rural 129 .c.anodul este conectat la polul pozitiv al sursei de alimentare iar catodul. 8. 2.3mA 1000 1000 În celelalte două montaje curenţii sunt nuli deoarece diodele sunt polarizate invers şi circuitele nu se închid prin rezistenţa teoretic infinită a diodelor polarizate invers. tensiunea de polarizare a diodei varicap se modifică şi ca urmare . a) Bobină. care este unul din elementele circuitului oscilant de a cărui valoare depinde frecvenţa de oscilaţie . 3. 7. condensator. bază şi colector.Tranzistorul este o componentă activă de circuit alcătuită dintrun monocristal semiconductor în care s-au creat două joncţiuni pn. I E − U D 10 − 0. diodă varicap. sursă de alimentare c.şi -tensiunea inversă maximă –Uinv max 4. -Intensitatea maximă a curentului direct – Imax . b)A c)F. e)A.7 = =9.a) A. procentul de dopare precum şi dimensiunea bazei. b)A.Numărul de purtători de sarcină care ajung în colectorul tranzistorului este mai mic decât cel emis de emitor din cauza procesului de recombinare care are loc în bază. d) F. potenţiometru. la un potenţial pozitiv variabil prin cursorul potenţiometrului P. Pe fiecare din cele trei zone există fixat prin contact ohmic câte un terminal: emitor. Folosirea sistemelor de răcire a diodelor este necesară pentru evacuarea căldurii acumulate din cauza transformării prin efect Joule a energiei electrice determinată de creşterea curentului prin diodă sau a tensiunii inverse care produce curenţi de valori foarte mari. 5. b)Dioda varicap este polarizată invers . 1.Procesul de recombinare care are loc în baza tranzistorului micşorează numărul de purtători de sarcină care ar trebui să ajungă în colector dar. trebuie să revezi capitolul “Componente active de circuit”. 9. mult mai îngustă decât a colectorului. capacitatea diodei varicap.la variaţia poziţiei cursorului potenţiometrului.Elemente active de circuit RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Pentru rezolvare. c)F 6.a) A.

în bază. b) F.6V 18. 13. c. prin fenomenul de difuzie . Curentul ICBO este format din purtători minoritari care apar datorită agitaţiei termice: golurile minoritare din bază şi electronii minoritari din colector. Când este necesară stabilizarea punctului static cu temperatura. 14. se numeşte efect de tranzistor.a) A. b. şi transferarea lor în colector printr-o rezistenţă foarte mare . β = α LUCRĂRI DE CONTROL TRANSMISE TUTORELUI 130 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Trecerea purtătorilor de sarcină din zona emitorului printr-o rezistenţă foarte mică. Varianta corectă: b 15. e) A 17. c. c. c) F. 5V − 1. 16. d) F. a.02 A 12. c) A. 11. 1−α -α este factorul de amplificare în curent conexiunea bază comună. b) A.a) A.Elemente active de circuit 10. -β este factorul de amplificare în curent în conexiunea emitor comun. R = = 170 Ω 0.

R Iz E + DZ 1 Uz RS E (V) 10V Emin (V) 8V 7V 6V US ( V) 5V IS (mA) 50mA R (Ω. iar rezistenţa de polarizare R = 100Ω. a unui LED verde este de 2.8V. Pe prima pagină a lucrării se vor scrie următoarele informaţii : titlul acestui modul (Materiale electronice şi electrotehnice). Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii.5V .1 V şi a unui LED albastru este de 4. al cărei conţinut este prezentat mai jos. W) Puterea DZ 10 PUNCTE 2. 1. Pentru comentariile tutorelui. Rezolvarea cu succes a acestei lucrări vă poate ajuta să obţineţi 6 % din punctajul necesar absolvirii modulului. pentru ca tensiunea la bornele rezistenţei de sarcină RS şi curentul prin aceasta să se păstreze constante. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile şi dacă este posibil. vă solicită activităţi care necesită cunoaşterea şi însuşirea conceptelor din unitatea de învăţare 4.Elemente active de circuit L U C R A R E A D E V E R IF IC A R E N R .4) numele cursantului şi adresa. precizaţi în tabel starea Led-urilor şi argumentaţi răspunsul. valoarea tensiunii de alimentare a circuitelor este E= 3V.Ştiind că tensiune de prag a unui LED roşu este de 1. numărul lucrării de verificare ( Nr. Consemnaţi datele în tabel. lăsaţi o margine de 5cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri.Calculaţi valoarea şi puterea rezistenţei R în funcţie de variaţia tensiunii de alimentare E.4 Instrucţiuni Lucrarea de verificare . realizaţi o redactare computerizată. Proiectul pentru Învăţământul Rural 131 . Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină.

33 –37. 2002. Pag. Pag 30 .98. 155. 46. Rodica Irina Rabeja.62. 33 – 65 5. 217-229. 28. Dănilă. 4. Dispozitive şi circuite electronice. Realizează o comparaţie între un potenţiometru şi o fotorezistenţă din punct de vedere constructiv.57. 58. Carmen Gheaţă. N.61. Th. 7-24. Bucureşti 1982. Eugen Lakatoş. Editura didactică şi Pedagogică. Ileana Venera Piţurescu. Dan Dascălu ş. 69-73.76. pag. Dispozitive şi circuite electronice. Analizează montajul electronic din figură .Elemente active de circuit UD R E UF E R IF LED Stins Aprins Roşu IF Verde Albastru 30 PUNCTE 3. V. Boiciu. Dănilă. Pag. 3. Liliana Lakatoş. Bucureşti 1982. Editura didactică şi Pedagogică. 2. 57-59. 81. Th. Manual de componente şi circuite electronice Editura didactică şi Pedagogică.a. editura tehnică. al modului de variaţie al rezistenţei electrice şi al utilizării lor. Surse regenearbile de energie. Pag. 1.Reus.explică modul de funcţionare. 1987. 109-119 . Monica Ionescu Vaida. Editura Elisavaros. +E D1 RC D2 R1 R2 50 PUNCTE Bibliografie.55. Bucureşti 1993. 10 PUNCTE 4.158. 57. Diode şi tranzistoare. 132 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

5 Bibliografie Pagina 133 134 135 138 141 142 147 148 149 OBIECTIVE: . . Proiectul pentru Învăţământul Rural 133 .5 REDRESOARE Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 5. .2.vei fi capabil să explici rolul componentelor electronice în circuite de alimentare cu energie electrică.5.după parcurgerea acestui capitol.1. 5. .vei putea să dimensionezi elementele de circuit din montajele de redresare a tensiunii alternative. vei fi capabil să recunoşti componente electronice în circuitele de alimentare.4. 5.3. s . 5.vei fi capabil să explici modul de funcţionare a unui redresor.Redresoare UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 5.vei fi capabil să argumentezi alegerea unor soluţii tehnice pentru realizarea circuitelor de alimentare cu tensiune continuă. Introducere Redresor monoalternanţă Redresor dublă alternanţă cu transformator cu priză mediană Redresor dublă alternanţă cu punte redresoare Filtre de netezire Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.

necesită alimentarea cu tensiuni continue de valoare variabilă între ordinul volţilor (aparatura cu tranzistoare) şi sute sau mii de volţi (instalaţii industriale. diode redresoare semiconductoare. care furnizează o tensiune fixă la ieşire redresoare comandate. care permit conducţia curentului numai într-un sens. elementele redresoare. Introducere În foarte multe aplicaţii este necesară alimentarea instalaţiilor şi aparatelor electronice în curent continuu. În funcţie de posibilitatea de a furniza sau nu o tensiune reglabilă. ignitroane. durata de funcţionare fără întreţinere îndelungată. este necesară montarea unui filtru de netezire în paralel cu sarcina. care furnizează o tensiune reglabilă la ieşire. tiristoare.. de 220 V/50 Hz prin intermediul unui transformator monofazat. prin intermediul unui transformator. redresoarele se împart în: -redresoare necomandate. Din punct de vedere al numărului de alternanţe care sunt redresate. În funcţie de numărul de faze ale transformatorului de alimentare.Redresoare 5. Blocul redresor (R) conţine în structura sa. prin procesul de redresare.redresează o singură alternanţă a tensiunii alternative de alimentare -redresoare dublă alternantă. Redresoare monofazate Redresoarele monofazate se conectează la reţeaua de alimentare . Domeniul larg de tensiuni de alimentare. redresoare cu vapori de mercur. gabaritul instalaţiilor redus. Clasificarea redresoarelor: în funcţie de natura sarcinii: -redresoare cu sarcina rezistivă (R ) -redresoare cu sarcină inductivă(RL) -redresoare cu sarcină capacitivă (RC). numit transformator de reţea. tiratroane. 134 Proiectul pentru Învăţământul Rural .a. Pentru a reduce pulsaţiile tensiunii redresate aşa încât tensiunea furnizata consumatorului. Aceste sarcini necesită alimentarea cu o tensiune continuă de valoare fixă sau reglabilă. cost scăzut. să fie cât mai apropiată de cea continuă.1. ele se pot clasifica în: -redresoare monofazate monoalternanţă. face necesară conectarea redresorului la reţeaua de alimentare de c. redresoarele se pot clasifica în: -redresoare monofazate. Aceşti consumatori. folosite la puteri mai mari de 1 kW. Aceasta se realizează cu ajutorul circuitelor redresoare. folosite până la puteri de 1 kW -redresoare polifazate. aparatura specială). . Deoarece sursa de alimentare cu energie electrică este în majoritatea cazurilor reţeaua alternativă trifazată de distribuţie (alimentare) este necesară transformarea energiei electromagnetice de curent alternativ în energie electromagnetică de curent continuu. Faţă de celelalte tipuri de elemente redresoare. redresoarele cu diode semiconductoare prezintă o serie de avantaje: căderea de tensiune directă mică. care redresează ambele alternanţe. Ca elemente redresoare se utilizează: diodele cu vid si gaz.

aceasta începe să conducă. la bornele rezistenţei de sarcină Us. care reproduce ca formă. interesează valorile efective ale curenţilor şi tensiunilor pentru dimensionarea componentelor necesare realizării unei surse de Proiectul pentru Învăţământul Rural 135 . Redresoare monofazate monoalternanţă Figura1. IS.2. în cazul unei diode cu siliciu este de 0. şi curentul prin sarcină. Curentul prin consumator atinge o valoare maximă ISM = IDM Se observă că la bornele consumatorului există tensiune numai în alternanţa pozitivă a semnalului aplicat la intrare. În figură sunt reprezentate formele de undă ale semnalelor la bornele înfăşurării secundare – U(t) . Se observă că dioda şi consumatorul alcătuiesc un divizor de tensiune şi valoarea tensiunii la bornele consumatorului este mai mică decât tensiunea maximă măsurată la bornele secundarului cu UA ( căderea de tensiune la bornele diodei).Redresoare 5. În practică. Tensiunea la bornele sarcinii va fi egală cu tensiunea la bornele înfăşurării secundare mai puţin tensiunea de conducţie directă a diodei care. Când tensiunea la bornele înfăşurării secundare u(t) depăşeşte tensiunea de deschidere a diodei D.7V. tensiunea de la bornele secundarului.

I 2 U ef 2 U ef = iar IO = SM = π π RD + RS π RS UO = U SM π = 2 π U ef . Tensiunea din secundarul transformatorului este sinusoidală. Redresorul monofazat se conectează la reţeaua alternativă.valoarea efectiva a tensiunii din secundar. 2 2 U ef PU = U0 I0 = 2 π RS Deoarece prin rezistenţa de sarcină circulă curent numai în alternanţa pozitivă. puterea absorbită de la reţea este 1 U ef Pa = 2 RD + RS 2 136 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Curentul maxim prin diodă. IDM = 2U ef U m ax ISM = = . monoalternanţă considerând că puterea utilă este puterea absorbită de sarcină. IDM = ISM (curentul maxim prin sarcină). Cu aceste valori putem calcula randamentul redresorului monofazat. de 220 V/50 Hz prin intermediul unui transformator monofazat.amplitudinea. u(t)= Umaxsin ω t= 2 Uefsin ω t Umax. Semnalele de această formă au o valoare medie de forma A/ π unde A este amplitudinea pulsului sinusoidal. Ca urmare curentul şi tensiunea la bornele consumatorului sunt nule. Se spune că tensiunea şi curentul prin sarcină sunt pulsatorii . dioda este blocată şi sarcina este deconectată de la secundarul transformatorului. Această valoare prezintă interes pentru alegerea diodei redresoare al cărei curent maxim pe care îl poate suporta trebuie să fie mai mare decât curentul prin consumator. IDM = ISM = 2U ef RS . De aceea îţi propun să calculăm valorile curentului şi tensiunii redresate în funcţie de valorile şi de variaţiile în timp ale tensiunii de la reţea. deoarece dioda are o rezistenţă practic Rd + RS Rd + R S neglijabilă.Redresoare alimentare. Variaţia în timp a tensiunii la bornele consumatorului va fi : RS us =RS IS = U max sin ωt RS + RD Tensiunea maximă la bornele sarcinii va fi: RS USM = 2U ef = RS IMD RS + RD În alternanţa negativă a tensiunii u( t). iar Uef.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 137 .) iar U0 este componenta de curent continuu. se introduce un coeficient numit factor de ondulaţie care este definit astfel: U γ = 1 unde. factorul de ondulaţie trebuie să fie zero. Tensiunea inversă maxim admisibilă a diodei trebuie să fie mai mare decât tensiunea inversă maximă care se aplică în alternanţa negativă. U1 este amplitudinea componentei tensiunii de frecvenţă U0 fundamentală ( în cazul alimentării de la o tensiune alternativă de la reţea.dresate de cea a tensiunii continue. aceasta este frecvenţa de 50Hz. valorile efective şi maxime sunt ale tensiunii la bornele înfăşurării secundare Ca urmare.Redresoare PU RS 4 = 2 ≈40% Pa π R S + R D Reţineţi: în toate calculele. randamentul η = Cunoaşterea valorii puterii absorbite este foarte necesară pentru dimensionarea transformatorului Pentru alegerea diodei redresoare este necesară cunoaşterea tensiunii inverse maximă care se aplică pe diodă în alternanţa negativă. Pentru a aprecia cât de apropiată este forma tensiunii re. U SMAX π γ= 2 = = 1.57 U SMAX 2 π În cazul unui redresor ideal. variaţia tensiunii la borne. Aşa cum se observă pe grafic.le consumatorului nu este continuă în timp ci pulsatorie.

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.Calculează valoarea medie a curentului şi a tensiunii redresate de un redresor monoalternanţă care primeşte din secundarul transformatorului o tensiune Uef = 10V şi care alimentează un consumator cu rezistenţa de 100Ω.Redresoare TEST DE AUTOEVALUARE 1.3. ştiind că la bornele secundarului se măsoară cu un voltmetru digital U= 12V. transformator cu priză mediană în secundar şi montajul in punte. Ştiind că valoarea frecvenţei tensiunii de alimentare a unui redresor monoalternanţă este de 50Hz. determină valoarea frecvenţei tensiunii pulsatorii de la bornele consumatorului. iar consumatorul are u rezistenţă de 1kΩ. 3. Calculează valoarea maximă a curentului prin consumator furnizat de un redresor monoalternanţă. iar în polarizare inversă. o rezistenţă mică. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a) În cazul redresorului monoalternanţă dioda conduce numai în alternanţa în care este polarizată direct b) În polarizare directă dioda prezintă o rezistenţă mare. Redresoarele monofazate dublă alternanţă se utilizează în două variante: montajul cu transformator cu priză mediană şi cu punte redresoare 5. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 147 Redresoare monofazate dublă alternanţă Pentru îmbunătăţirea factorului de ondulaţie şi a randamentului se folosesc redresoare dublă alternanţă. Analizăm circuitul în cazul când diodele sunt considerate ideale (rezistenţa lor internă este nulă) şi se neglijează rezistenţa internă a transformatorului( rezistenţa proprie a 138 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 4. 2. Redresor cu transformator cu priză mediană în secundar schema este prezentată în figura de mai jos.Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F.

s-a marcat începutul înfăşurărilor secundare cu (*. se observă că într-o perioadă T. Priza mediană din secundar asigură obţinerea a două tensiuni cu amplitudini egale dar defazate cu 1800. prin rezistenta de sarcină curentul circulă în acelaşi sens. celor două diode li se aplică o tensiune de polarizare directă sau inversă. În alternanţa pozitivă dioda D1 este polarizată direct. conectată între punctul median al transformatorului şi punctul comun al catozilor diodelor redresoare.)Sensul tensiunii induse în înfăşurarea secundară este dinspre începutul înfăşurării spre sfârşitul acesteia. (rezistenţa sa este nulă. care este polarizată invers. de aceea este reprezentată în circuitul echivalent ca un contact închis şi dioda D2 . apar două impulsuri ale tensiunii redresate astfel că valoarea medie este: Proiectul pentru Învăţământul Rural 139 . este reprezentată ca un contact deschis) iar în alternanţa negativă dioda D2 este polarizată direct.Redresoare înfăşurării). Observă că pe schema electrică. Cele două tensiuni au o variaţie sinusoidală în timp şi au valoarea de forma: u1(t)= Umaxsin ω t si u2(t)= -Umaxsin ω t. Prin rezistenţa de sarcină Rs. In ambele alternante. deci polaritatea căderii de tensiune la bornele sarcinii nu se schimbă. Dacă examinezi graficul în care sunt prezentate formele de undă ale semnalelor.

în timpul alternanţelor pozitive. consum mai mare de cupru şi în plus. Pa= (U 2 ef ∗ I 2 ef ) = Rs Randamentul redresorului dubla alternanta este: 2 8 U 2ef π 2 RS η= PU = PA U 2 2 ef = 8 π = 81% RS Redresorul dublă alternanţă cu transformator cu priză mediană are randament dublu faţă de redresorul monoalternanţă. Valoarea maximă a acestei tensiuni este 2U2max şi este luată în consideraţie la alegerea diodelor redresoare adică: U1 max . când conduce dioda D1.Redresoare U0= 2 U s max π =2 U 2 max π . Valoarea curentului redresat este: Puterea de curent continuu absorbită de sarcină este: I 0= 2 U s max . Uinv max ≈ 2U2max ≤ U1M . Rs Rs π π Puterea absorbita de la sursa de curent alternativ este: 2 U 2ef . dioda D2 este polarizată invers cu o tensiune dată de suma us+u2. U2 max ≤ 140 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 2 Deşi randamentul acestui redresor este dublu faţă de al redresorului monoalternanţă. πR s Puterea utilă consumată de rezistenţa de sarcină este: 2 2 4 U s max 8 U 2 ef P0= 2 = 2 . utilizarea unui transformator cu priză mediană aduce dezavantaje de ordin economic: gabarit ridicat al montajului. Dacă analizăm schema. De aceea s-a realizat schema de redresare dublă alternanţă cu punte de diode conectată în secundarul transformatorului ca cel din figura 3. realizarea unui astfel de transformator este mai laborioasă.

Redresoare 5. A2(t).67 2U SMAX 3 π Un avantaj deosebit pe care îl prezintă redresorul dublă alternanţă cu punte redresoare este gabaritul redus dat fiind că puntea redresoare există sub formă integrată.A4(t). η au aceleaşi expresii şi valori. se constată că acestea sunt polarizate cu o tensiune inversă egală cu suma us+u2 care are valoarea maxima Uinv max ≅ U2 max. la bornele sarcinii apar doua alternante ale tensiunii redresate. blocate în alternanţa în care conduc D1 si D2 . Proiectul pentru Învăţământul Rural 141 . U0. ca urmare. factorul de ondulaţie este 4U SMAX 2 3π γ= = =0 . În alternanţa negativă conduc diodele D3 şi D4 astfel că is(t)= iA3. P0. us(t)= RsiA3. mărimile I0. Reprezentarea grafică a semnalelor este aceeaşi ca la redresorul cu transformator cu priză mediană Într-o perioadă T.A4 (t). conduc diodele D1 si D2. aşa încât curentul prin sarcina va fi is(t)= iA1 (t)= iA2(t)= iA1. În cazul redresoare lor dublă alternanţă. U2 max ≤ U1M. Dacă se urmăreşte ( în figura 3b) circuitul diodelor D3 şi D4. A2(t) iar tensiunea pe sarcină us(t)= Rsis(t)= RsiA1. Pa. Redresor dublă alternanţă cu punte redresoare Figura 3 În alternanţa pozitivă a tensiunii din secundar. ca şi în cazul redresorului dublă alternanţă cu transformator cu priza mediană.4.

conectat în paralel cu rezistenţa de sarcină (acest circuit poate fi considerat şi ca un redresor cu sarcina RC). corespunzător frecvenţei semnalelor transmise. de la intrare spre ieşire. Filtrele de netezire pot fi cu intrare pe capacitate sau cu intrare pe inductanţă. Filtru cu intrare pe capacitate Proprietăţile filtrului cu intrare pe capacitate vor fi prezenta. este necesară utilizarea unor cuadripoli numiţi filtre de netezire U t Figura 4 DICŢIONAR Cuadripol = un circuit electric care are două borne de intrare şi două borne de ieşire. Filtre de netezire Pentru ca tensiunea de la bornele consumatorului să aibă o formă cât mai apropiată de forma tensiunii continue a cărei reprezentare grafică se află în figura 4. Filtru (pasiv) = circuit electronic format din condensatoare. când filtrul este format numai din capacitatea de intrare.Redresoare 5. Figura 5 142 Proiectul pentru Învăţământul Rural . în funcţie de structura lor şi de valorile parametrilor acestor componente realizează transferul energiei electrice . în mod selectiv. bobine şi/sau rezistoare care.5.te în cazul cel mai simplu. Filtrul de netezire se conectează în paralel cu rezistenţa de sarcină.

rezistenţe de 200Ω şi de 2. condensatorul se descarcă prin rezistenţa de sarcină. -Vizualizarea semnalelor la bornele uni consumator în cazul alimentării de la o sursă de tensiune redresată. Materiale necesare: redresor monoalternanţă . b) Măsuraţi cu un voltmetru valoarea tensiunii la bornele secundarului U2 . Pe graficul din figura 5. cu atât durata de descărcare este mai mare. La apariţia unei noi alternanţe pozitive. UR. -Măsurarea valorilor tensiunii redresate fără şi cu filtru capacitiv Cunoştinţe necesare: modul de funcţionare a redresoarelor mono şi dublă alternanţă. redresor dublă alternanţă. alimentaţi redresorul la tensiunea de la reţeaua de 220V şi vizualizaţi pe osciloscop semnalul la bornele secundarului şi apoi la bornele consumatorului.rul C2 > C 1 APLICAŢII LUCRARE DE LABORATOR Obiective. Proiectul pentru Învăţământul Rural 143 . Cu cât capacitatea sa este mai mare cu atât descărcarea se va face mai lent iar tensiunea la bornele consumatorului va avea o formă mai apropiat de forma tensiunii continue. .Redresoare În alternanţa pozitivă. Durata intervalului de timp în care se descarcă condensatorul depinde de capacitatea pe care o are: cu cât capacitatea este mai mare. Condensatorul are tendinţa de a se opune variaţiilor de tensiune menţinând astfel relativ constantă tensiunea la bornele sarcinii. C2 Redresor C1 V Osciloscop 1.şi apoi la bornele consumatorului. condensatorul se încarcă instantaneu prin rezistenţa înfăşurării secundare şi prin diodă care fiind polarizată direct. Redresor monoalternanţă a) Conectaţi rezistenţa de 200 Ω la bornele redresorului. prezintă o rezistenţă internă foarte mică.2k Ω . cordoane de legătură. multimetru analogic/ digital. În alternanţa negativă. condensatoare electrolitice de 50μF şi μF. Modul de lucru: Se va realiza montajul din figura de mai jos în care se vor monta pe rând un redresor monoalternanţă şi un redresor dublă alternanaţă. condensa torul se încarcă din nou la valoarea maximă a tensiunii din secundar. osciloscop. Valoarea tensiunii cu care se încarcă condensatorul este valoarea maximă a tensiunii din secundar. s-au trasat variaţiile tensiunii redresate şi ale tensiunii în cazul conectării unui condensator în paralel cu consumato.

vizualizaţi formele de undă la bornele consumatorului măsuraţi UC1 şi UC2 Comparaţi cele două semnale vizualizate între ele.Redresoare c) Conectaţi pe rând. R=200Ω Tipul redresorului U2 Redresor monoalternanţă Redresor dublă alternanţă UR UC1 UC2 3. diagramele de semnal observate pentru fiecare montaj realizat şi răspunsurile la întrebări.2kΩ Tipul redresorului U2 UR UC1 UC2 Redresor monoalternanţă Redresor dublă alternanţă Răspundeţi la următoarele întrebări 1. Repetaţi operaţiile de la punctul 1 şi 2. condensatoarele C1 şi C2 vizualizaţi formele de undă la bornele consumatorului şi măsuraţi UC1 şi UC2 Comparaţi cele două semnale vizualizate între ele. alimentaţi redresorul la tensiunea de la reţeaua de 220V şi vizualizaţi pe osciloscop semnalul la bornele secundarului şi apoi la bornele consumatorului. 2. Decuplaţi alimentarea şi realizaţi un montaj cu un redresor dublă alternanţă. Argumentaţi folosirea condensatoarelor electrolitice ca filtre de netezire a pulsaţiilor. condensatoarele C1 (50 μF )şi C2 (100μF). Întocmiţi referatul lucrării care va cuprinde tabelele cu măsurările efectuate. conectând de data aceasta rezistenţa de 2. pulsaţiile: a) cresc? b) scad? c) rămân aceleaşi îşi modifică frecvenţa? 2. Notaţi valorile măsurate în tabelul de mai jos. UR. c) Conectaţi pe rând. a) Conectaţi consumatorul la bornele redresorului. b) Măsuraţi cu un voltmetru valoarea tensiunii la bornele secundarului U 2 .Prin mărirea rezistenţei de sarcină.2 KΩ şi refaceţi tabelul R=2.şi apoi la bornele consumatorului. 144 Proiectul pentru Învăţământul Rural .

Redresoare REFERAT Proiectul pentru Învăţământul Rural 145 .

conform tabelului de mai jos. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 147 146 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Tip de redresor Caracteristica Redresor monoalternanţă Valoarea randamentului Redresor dublă alternanţă Valoarea randamentului Redresor monoalternanţă Valoarea factorului de ondulaţie Redresor dublă alternanţă Valoarea factorului de ondulaţie Redresor monoalternanţă Valoarea frecvenţei semnalului pulsatoriu la bornele consumatorului Valoarea frecvenţei semnalului pulsatoriu la bornele consumatorului Număr de diode Redresor dublă alternanţă Redresor monoalternanţă Redresor dublă alternanţă Număr de diode Rezolvarea o vei realiza în spaţiile libere din tabel.Realizează o comparaţie între cele trei tipuri de redresoare studiate.Redresoare TEST DE AUTOEVALUARE 5.

50Hz 4.57 Valoarea frecvenţei semnalului pulsatoriu la bornele consumatorului 50Hz Valoarea frecvenţei semnalului pulsatoriu la bornele consumatorului :100Hz RDA RMA RDA Număr de diode mic –1 Număr de diode mare –2 sau 4 Proiectul pentru Învăţământul Rural 147 .9 mA 5. a)A.8 Valoarea factorului de ondulaţie 0.41 Valoarea randamentului 0. 3. b)F.9 mA. Tip de redresor RMA RDA RMA RDA RMA Caracteristica Valoarea randamentului 0. 16.49V. 4. 2.Redresoare RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Pentru rezolvare trebuie să revezi capitolele de redresoare 1.67 Valoarea factorului de ondulaţie 1. 44.

Redresoare LUCRĂRI DE CONTROL TRANSMISE TUTORELUI LUCRAREA DE VERIFICARE NR. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. Pe prima pagină a lucrării se vor scrie următoarele informaţii : titlul acestui modul (Redresoare). realizaţi o redactare computerizată.5 Instrucţiuni Lucrarea de verificare . Rezolvarea cu succes a acestei lucrări vă poate ajuta să obţineţi 6% din punctajul necesar absolvirii modulului Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile şi dacă este posibil.5) numele cursantului şi adresa.Precizaţi mărimile de ale căror valori care trebuie să se ţină seama la proiectarea şi alegerea componentelor unui redresor 60 PUNCTE 148 Proiectul pentru Învăţământul Rural . lăsaţi o margine de 5cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea şi însuşirea conceptelor din unitatea de învăţare 5 Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii.Enumeraţi avantajele folosirii unui redresor dublă alternanţă comparativ cu un redresor monoalternanţă. Pentru comentariile tutorelui. 1. numărul lucrării de verificare ( Nr. 40 PUNCTE 2. al cărei conţinut este prezentat mai jos.

120. Dan Dascălu . Editura didactică şi pedagogică Pag. 18. 3-21 3.22 4. 1994 Pag. 114. Th. Componente şi circuite electronice – Sinteze pentru examenul naţional de bacalaureat. Constantin Miroiu. Lucrări practice de componente şi circuite electronice. 1982. Editura didactică şi pedagogică.a. Pag.ş.Redresoare Bibliografie 1. Defecte electronice. Pag. 2000 – Pag. Editura tehnică. Mariana Robe ş. George Loveday. Rodica Irina Rebeja Diode şi tranzistoare. 36.43. editura Teora. 330-339 2.1983. Editura didactică şi pedagogică. 6. Pag. 42. Dispozitive şi circuite electronice.64 Proiectul pentru Învăţământul Rural 149 . 1987. Editura Economică Preuniversitaria. 1993. Dănilă.a. Manual de Componente şi dispozitive electronice. 55.44 5. Monica Ionescu Vaida.

6. 6. .vei şti să aplici reguli de protecţie a muncii la realizarea circuitelor electrice şi electronice. 6.5. 150 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Tehnologia cablajelor imprimate UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.vei fi capabil să realizezi circuite imprimate.3.4. . 6.6 TEHNOLOGIA DE REALIZARE A CABLAJELOR IMPRIMATE Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 6. 6.6.7. Introducere Lipirea Cablaje imprimate Executarea lipirii cu ciocanul de lipit Dezlipirea componentelor Recomandări pentru plantarea componentelor electronice Realizarea circuitelor imprimate cu componente pasive Proiectarea şi realizarea divizorului de tensiune Proiectarea şi realizarea divizorului de curent Bibliografie Pagina 150 151 151 153 154 157 160 160 161 162 OBIECTIVE: .vei putea să demonstrezi că ai înţeles cum se realizează cablajele imprimate. 6.2.după parcurgerea acestei unităţi de învăţare. .1. vei fi capabil să realizezi circuite foarte simple cu componente electronice pe cablaje imprimate.

la cald. La rândul lor subansamblurile.Lipirea este operaţia de îmbinare a două sau mai multe piese metalice între ele. Figura1. sunt conectate între ele prin alte elemente de legătură: conductoare lipite sau înfăşurate foarte strâns. conectoare sau mufe. cu ajutorul unui material de adaos. Introducere Precizia şi calitatea funcţionării echipamentelor electronice sunt influenţate de schema electronică şi de calitatea materialelor şi a componentelor utilizate. reglate cu şurub. Lipirea componentelor trebuie să asigure o Proiectul pentru Învăţământul Rural 151 . prin intermediul unor conductoare discrete (montaje convenţionale).2. În imaginea de mai jos este prezentat un circuit imprimat 6. Cablarea unui circuit electric constă în realizarea legăturilor electrice între părţile sale componente (piese şi subansambluri etc ).1.Tehnologia cablajelor imprimate Tehnologia de realizare a cablajelor imprimate 6. ale blocurilor de alimentare şi ale elementelor semnalizatoare. în stare topită numit aliaj de lipit. sau prin lipirea componentelor pe cablaj (circuite) imprimate. Funcţiile echipamentelor electronice sunt realizate prin montajele electronice asamblate într-o construcţie de tip modular. conţinute pe un cadru sertar sau şasiu. Elaborarea constructivă a echipamentelor electronice constă în plasarea în spaţiu a blocurilor de comandă şi de comutare. Subansamblu electronic Subansamblurile se realizează prin lipirea directă a terminalelor componentelor direct între ele.

Lipitura propriu-zisa se face intr-un timp scurt (1-2 sec). care. cu decapanţi. suprafaţa lipiturii are culoarea gri mat. cu ciocane electrice de lipit (având puteri cuprinse între15 si 20 W). colofoniul creează o peliculă protectoare care. industrială). lipitura este “rece” şi are rezistenţă electrică ridicată. cu mâna sau alt mod). vârful său din cupru. 152 Proiectul pentru Învăţământul Rural . email. în acest caz. cât şi o rezistenţă electrică extrem de mică (practic nulă). aderă instantaneu la suprafaţă şi. asigură o bună cositorire a pieselor. O lipitură buna are puţin cositor. Când suprafaţa pieselor a ajuns la temperatura de topire. sau un mic con ( daca s-a lipit un conductor la o suprafaţă mai mare). se fixează mecanic (se ţin cu o pensetă. până ce aliajul se solidifică. fie in soluţie de alcool. topindu-se. pentru ca temperatura ridicata a lipiturii sa nu se transmită componentelor. Dacă se pune mult aliaj. Colofoniul aderă cu uşurinţă pe suprafeţele ce urmează a fi lipite deoarece se înmoaie între 50 si 80o C şi devine lichid la 125o C. suprafaţa pieselor ce urmează a fi lipite se curăţă ( cu un cuţit sau cu hârtie abrazivă fină) de izolaţie. Înainte de executarea unei lipituri. se adăugă puţin fludor.5 mm fiind prevăzut cu unul sau mai multe canale interioare umplute cu decapant. Suprafeţele cositorite se suprapun câţiva mm. Ciocanul de lipit trebuie să fie bine încălzit.El se foloseşte fie în stare naturală (solidă). de cositor şi plumb. se pun în contact cu vârful ciocanului de lipit care în prealabil a fost cositorit. pană când suprafeţele devin strălucitoare. care “îmbracă” piesele puse în contact. Aliajul de lipit este o compoziţie în anumite procente. oxizi sau alte impurităţi. nu topeşte bine aliajul de lipit (care se înmoaie numai. în băi speciale de lipire (în producţia de mare serie. datorită forţelor de tensiune superficială “îmbracă” zona. Pentru a se mări operativitatea executării lipiturilor. care duce la defectarea circuitului prin întrerupere. Suprafeţele curăţate se protejează împotriva oxidării sau coroziunii. El se prezintă sub forma unui conductor de aliaj de lipit cu diametrul de 1 . Se îndepărtează rapid vârful ciocanului de lipit şi se ţine lipitura nemişcată câteva secunde. trebuie să aibă o culoare vişinie închisă şi să fie cositorit. iar un vârf supraîncălzit se oxidează şi nu poate fi utilizat cositorul neaderând pe suprafaţa sa. strălucitoare. Pe suprafeţele încălzite pe care se află. Lipirea se poate face manual. acesta se va răci foarte greu. suprafaţa sa exterioară având o culoare argintie. Decapantul cel mai utilizat este colofoniul (sacâzul). având o structura amorfă şi o culoare gri mată).Tehnologia cablajelor imprimate rigiditate mecanică corespunzătoare. cu punct de topire scăzut (cca 200o C). sau automat. iar mişcare involuntară a pieselor duce la solidificarea imediată prin cristalizare a aliajului. Un vârf insuficient încălzit. care are o bună fluiditate la temperatura de topire şi o bună aderenţă la suprafeţele de lipit curate. se utilizează fludorul. formând un corp geometric de forma unei picături alungite (dacă s-au lipit două conductoare).

Fig. pornind de la schema electrică. se face corodare în băi cu soluţii acide (cel mai des se utilizează clorura ferică). pastilele metalice din jurul găurilor trebuie să aibă un diametru de circa 2 mm sau mai mare decât cel al orificiului.6 mm iar cele parcurse de curenţi mari trebuie să fie mai late (circa 1mm pentru fiecare amper). duble sau multistrat. imprimarea făcându-se prin procedee fotografice ( la serii mari ) sau serigrafice : viitoarele conductoare sunt acum acoperite cu un lac sau o vopsea rezistentă la acizi ( fig . Cablaje imprimate Un cablaj cuprinde un sistem de conductoare plate aşezate în unul. care în câteva minute atacă şi înlătură cuprul ne protejat. După uscare . După realizarea desenului. Cablaje imprimat Pentru realizarea unui cablaj imprimat.Tehnologia cablajelor imprimate 6. există cablaje imprimate simple (mono) . traseele conductoarelor trebuie să aibă o lăţime de minimum 0. 2 ). fixate (lipite) pe un suport izolant rigid sau flexibil. având pasul normalizat la 2. Figura 3. În figura de mai jos sunt date elementele adezive de cablaj. se evită utilizarea traseelor paralele lungi.2 Elemente adezive de cablaj.5 mm.3. pentru o aderare suficientă a aliajului de lipit. ţinând seama de următoarele recomandări: amplasarea componentelor trebuie să fie cât mai judicioasă . După numărul de plane în care se află conductoarele. se face întâi desenul acestuia . între trasee se lasă un spaţiu de circa 0. ce dau naştere la capacităţi parazite . se face transpunerea lui pe suprafaţa foliei de cupru . două sau mai multe plane paralele.5 – 1 mm. axele lor fiind paralele cu marginile plăcii cablajului . poziţiile găurilor se aşează în nodurile unei reţele de coordonate (rastru) . conexiunile dintre componente trebuie sa fie cât mai scurte . Proiectul pentru Învăţământul Rural 153 .

Tehnologia cablajelor imprimate

Placa se spală bine pentru înlăturarea agentului corodant şi a produşilor de corodare, apoi se înlătură cerneala protectoare prin spălarea cu un diluant potrivit şi se execută diverse prelucrări mecanice: găuriri , tăieri , decupări etc. Pentru evitarea oxidării suprafeţei conductorului de cupru , cablajul se acoperă cu lacuri de protecţie care servesc şi ca fondanţi pentru lipire. în continuare se introduc componentele, se taie scurt terminalele ( în prealabil ele au fost îndoite pentru a ajunge in dreptul orificiilor ) , iar în final se lipesc cu aliaj de lipit terminalele de placat . Lipirea trebuie sa se facă rapid şi precis , deoarece lipituri repetate sau îndelungate, datorita solicitării termice a liantului, duc la exfolierea placatului şi distrugerea cablajului imprimat.

Fig.4. Etapele principale ale tehnologiei de fabricaţie a unui cablaj imprimat simplu placat.

6.4. Executarea lipirii cu ciocane sau pistoale de lipit. Reguli generale: • Niciodată nu atingeţi vârful ciocanului de lipit. Este foarte fierbinte (aproximativ 400°C) şi vă puteţi produce o arsură. Lucraţi intr-un loc bine aerisit.

154

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Tehnologia cablajelor imprimate

• Fumul care se emană din topirea fludorului este foarte iritant. Evitaţi să-l inspiraţi şi pentru aceasta nu ţineţi capul deasupra lipiturii. • Spălaţi-vă pe mâini după ce folosiţi fludorul.(fludorul conţine plumb care este un metal toxic). Pregătirea ciocanului de lipit: • Puneţi ciocanul de lipit pe suport şi introduceţi-l în priză. Va dura câteva minute până când el va ajunge la temperatura de lucru de circa 400°C. • Umeziţi buretele existent lângă suportul ciocanului de lipit. • Verificaţi dacă ciocanul de lipit este gata, încercând să topiţi puţin fludor cu vârful. • Curăţaţi vârful ciocanului, ştergându-l pe buretele umezit. • Topiţi puţin fludor pe vârful ciocanului, ca şi cum aţi dori să-l cositoriţi. Acesta ajută la lipire. Efectuarea lipiturii: • Atingeţi cu fludor locul unde vreţi sa faceţi lipitura (asiguraţi-vă ca atingeţi atât circuitul cât si terminalul componentei). • Nu atingeţi cu vârful ciocanului, cordonul de alimentare al acestuia. Ciocanul de lipit va topi imediat tubul de plastic izolator şi există riscul producerii unui scurt circuit. • Întotdeauna puneţi ciocanul de lipit pe suportul lui când nu-l folosiţi.
LIPITURĂ BUNĂ FORMĂ DE VULCAN

LIPITURĂ RECE

Lipitură strălucitoare

Lipitură mată

Este foarte tentant să începeţi să lipiţi componentele direct dar e mult mai bine întâi să le identificaţi. Lipiţi toate componentele pe o hârtie cu scotch. 1.Identificaţi fiecare componentă şi scrieţi sub ea numele si/sau valoarea. 2.Adăugaţi codul(R1, R2,C1, etc), dacă este necesar. (In multe scheme veţi găsi componentele astfel numerotate si va trebui sa folosiţi lista de piese a schemei pentru a găsi corespondenţa dintre cod şi valoarea piesei). 3.Dacă rezistorul sau condensatorul este marcat in codul culorilor îi veţi citi valoarea folosind acest cod şi aplicând regulile cunoscute. Modul de lipire si plantarea componentelor este dat în tabelul de mai jos. Dacă nu există o altă indicaţie, plantaţi componentele în ordinea dată în tabel. 155

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Tehnologia cablajelor imprimate

Nr. Crt. 1

Denumire Soclu pentru circuite integrate Rezistoare Condensatoar e de valoare mică (de obicei mai mici de 1µF) Condensatoar e electrolitice (1µF si mai mari)

Imagine

Observaţii La conectare respectaţi marcajul (cheia de poziţionare) soclului. Nu lipiţi soclul cu circuitul integrat montat pe el. Nu sunt necesare precauţii speciale. Aceste condensatoare pot fii plantate oricum în găurile destinate lor. Fiţi atenţi la condensatoarele cu polistiren, deoarece pot fi uşor distruşi de căldură. Se verifică cum este polarizat condensatorul (marcat cu – sau + la unul din capete) şi se conectează corect. Se conectează ţinând cont de marcaj. Conectarea diodelor cu germaniu (ca de ex. OA91) se realizează cu atenţie deoarece se distrug uşor la căldură. Se conectează ţinând cont de semnificaţia terminalelor lTerminalul scurt este cato dul (k) iar cel lung este ano dul (a). Dacă se priveşte în capsula in dreptul catodului se vede o mică suprafaţă plată(flat). Se plantează in funcţie de semnificaţia terminalelor (baza, colector emitor). Sunt sensibile la supraîncălzirea terminalelor. Cablul monofilar este izolat de aceea nu apare pericolul scurtcircuitelor.

2

3

4

5

Diode

6

LEDuri

7

Tranzistoare bipolare Cablul mono filar se foloseş te între diferite puncte ale aceluiaşi circuit imprimat Cablul multifilar se conectează între circuitul imprimat şi alte părţi din afara acestuia (comuta

8

10

Este preferabil celui unifilar deoarece nu se rupe când este îndoit de mai multe ori.

156

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Tehnologia cablajelor imprimate

toare, relee, difuzoare etc.) Circuite integrate(IC) Se conectează ţinând cont de cheia de poziţionare. Când se introduce circuitul în soclu, fiecare terminal trebuie să fie în orificiul corespunzător din soclu.

11

6.5. Dezlipirea componentelor electronice: Uneori componentele trebuie dezlipite pentru a putea fi înlocuite. Sunt două moduri de dezlipire a componentelor:

1.Cu o pompa de dezlipit (aspiratoare de cositor) se procedează astfel: Se împinge în jos pistonul pompei până se blochează. Se aduce în dreptul sudurii atât capătul pompei, cât si vârful ciocanului de lipit. Se aşteaptă câteva secunde până se topeşte cositorul. Se apasă butonul pompei astfel încât să se elibereze pistonul si să aspire cositorul topit. Dacă este necesar, se repetă operaţiunea. Din când in când se goleşte pompa de dezlipit, prin deşurubarea vârfului acesteia. 2.Cu banda multifilară de cupru se procedeaza astfel : - Se aduce capătul benzii şi vârful ciocanului de lipit, la locul lipiturii. Pe măsură ce cositorul se topeşte, cea mai mare parte trece din lipitura în bandă.Se îndepărtează mai întâi banda multifilară şi apoi ciocanul de lipit. Se taie bucata din banda incărcată cu cositor. Dupa ce se îndepărtează cea mai mare parte a cositorului, se scoate terminalul componentei.

Bandă multifilară de cupru

Proiectul pentru Învăţământul Rural

157

Tehnologia cablajelor imprimate

Scule şi dispozitive necesare realizării circuitelor imprimate

Letcon

Trusa electronistului

Crocodil izolat

Testere

Sursă de alimentare reglabilă

Aparate de măsură

Multimetru digital Multimetru analogic

158

Proiectul pentru Învăţământul Rural

D. Tăiaţi terminalele. 4. Plantaţi rezistoarele conform listei de piese. Controlaţi dacă există picături de fludor care ar putea face scurtcircuite.Tehnologia cablajelor imprimate APLICAŢII 6. O sudură bună străluceşte. S. Axul potenţiometrului se scurtează atât cât este necesar. Trusa electronistul ui (Letcon cleşte patent. cleşte oblic) 5. fără să-l atingă pentru a evita solicitări termice. 2. Direcţia de montare a condensatoarelor ceramice sau cu polyester nu are importanţă 7. Recomandări pentru plantarea componentelor electronice Nr. Crt. 1. Încălziţi punctul de sudură şi alimentaţi-l cu fludor. Conectarea inversă poate produce scurtcircuit. Montaţi-le pe placa de circuit imprimat aşa încât să poată fi citită valoarea dacă sunt marcate în clar. ele au terminalul mai scurt conectat la (-). Condensatoarele electrolitice sunt polarizate. 3.6. Proiectul pentru Învăţământul Rural 159 . Plantarea rezistoarelor Preformaţi terminalele. 6.V. Montaţi piesele pe partea opusă a circuitului imprimat Ele se montează paralel cu placa de circuit imprimat şi cât mai aproape de aceasta.

5.Tehnologia cablajelor imprimate 6. 8. Selectarea componentelor electronice. 9. de nent tensiune Trasarea desenului Cuva de c. 6. precizând tipurile de componente utilizate. Rezistoare Conductori de legătură 160 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Materiale Evaluare Rezistoare Calc milimetric Plăcuţa placată cu cupru. Realizarea desenului cablajului imprimat Trusa pe foaia de calc în electronisturaport 1/1. 2. conform specificaţiilor schemei electronice. 7.materială tehnologice SDV-uri AMC-uri Citirea schemei electronice.c. Clorură ferică Apă curată Dizolvant Cablaj imprimat. Ohmmelui Transpunerea tru Creion moale desenului pe plăcuţa Sursa Marker perma placată cu cupru. pe placat Maşina de Corodarea plăcuţei găurit Spălarea plăcuţei Îndepărtarea vopselei Găurire Identificarea poziţiei componentelor pe cablajul imprimat conform documentaţiei tehnice.Realizarea circuitelor cu componente pasive pe cablaje imprimate Lucrare practică: Schema electrică R1 1kΩ R2 1kΩ U2= ? Proiectarea şi realizarea divizorului de tensiune Schema cablajului imprimat + + + + U1 IN - IE IN - IE Nr crt 1. 3. 4. 10. Operaţii (faze) Baza tehnico .7.

Tehnologia cablajelor imprimate

Lucrare practică: Schema electrică

Proiectarea şi realizarea divizorului de curent Schema cablajului imprimat
I1 R1=1kΩ R2=1kΩ I2

+

A

A
A

I

A

A

A

Baza tehnico - materială SDV-uri AMC-uri Materiale Evaluare

Nr crt 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Operaţii (faze) tehnologice Citirea schemei electronice, precizând tipurile de componente utilizate. Selectarea componentelor elec tronice, conform specificaţiilor schemei electronice. Realizarea desenului cablajului imprimat pe foaia de calc la scara 1/1. Transpunerea desenului pe plăcuţa placată cu cupru. Trasarea desenului pe placat Corodarea plăcuţei Spălarea plăcuţei Îndepărtarea vopselei Găurire

Rezistoare Calc milimetric Creion moale Marker permane nt Cuva Plăcuţa placată cu cupru.

Clorură ferică Apă curată Dizolvant Multime tru Sursa de alimenta re Amper metru

Maşina de găurit

10. Identificarea poziţiei

componentelor pe cablajul imprimat conform documentaţiei tehnice. 11. Executarea preformării terminalelor componentelor, conform cerinţelor tehnologice de plantare manuală.

Pensetă Cleşti

Cablaj imprimat; Rezistoare Conductori de legătură Cablaj imprimat; Rezistoare Conductori de legătură Cablaj imprimat; Rezistoare Conductori de legătură Cablaj imprimat Rezistoare Conductori de legătură Fludor Montaj Montaj Montaj

12. Montarea componentelor în găuri

Pensetă cleşti Pensetă cleşti Dispozitiv de lipit

13. Efectuarea lipiturilor

14. Verificarea montajului prin
inspecţie vizuală

15. Conectarea la sursa de

alimentare 16. Măsurarea intensităţii curenţilor I, I1, I2

Proiectul pentru Învăţământul Rural

161

Tehnologia cablajelor imprimate

Bibliografie 1. I. Ristea, Gh. Constantinescu, A.Vasile, N.Tetcu, Manualul muncitorului electronist, Editura tehnică Bucureşti, 1980, Pag. 367 – 369. 2. Nicolae Drăgulănescu, Constantin Miroiu, Doina Moraru Electronica în imagini, Editura Tehnică, 1990. Pag. Pag. 106- 126, 138 – 142.

162

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 7
COMPONENTE ALE INSTALAŢIILOR DE TRANSPORT ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE

Capitol
Obiectivele unităţii de învăţare 7.1. 7.2. 7.3. 7.4. Noţiuni de bază: receptor, instalaţia electrică, aparat electric, efectul termic al curentului electric , scurtcircuit Componente ale instalaţiei de transport a energiei electrice Componente ale instalaţiei de distribuţie a energiei electrice Conectarea consumatorilor la reţeaua de distribuţie Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr. 7 Bibliografia

Pagina
163 164 165 169 172 174 175 177

OBIECTIVE: Stimate cititorule, Lucrezi la calculator, sau citeşti cursul la lumina unei veioze. Ştii că în acest timp eşti conectat la sistemul energetic naţional? Studiul acestei unităţii de învăţare îţi va permite înţelegerea modului de transferare a energiei electrice de la centralele electrice la consumatori . Curiozitatea, atenţia şi răbdarea îţi vor fi pe deplin răsplătite: - vei fi capabil să explici particularităţile sistemului energetic - vei reuşi să identifici oricare din componentele instalaţiei de transport şi distribuţie după rolul său funcţional - în orice discuţie, referitoare la contextul de mai sus, îţi vei putea exprima ideile cu ajutorul unor termeni tehnici adecvaţi .

Proiectul pentru Învăţământul Rural

163

Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice

7.1. Noţiuni de bază: receptor, instalaţia electrică, aparat electric, efectul termic al curentului electric , scurtcircuit Încă din prima unitate de învăţare ai făcut cunoştinţă cu energia electrică, cu transformarea altor forme de energie în energie electrică. Te-ai întrebat, de ce avem nevoie de energie electrică?

APLICAŢII

Enumeră toate ” minunile” a căror funcţionare au la bază energia electrică, pe care le ai în locuinţă sau pe care ţi le-ai dori.

Eşti de acord că fără energie electrică, lumea care ne înconjoară ar arăta mult mai diferit şi că am fi mai neajutoraţi ? Revenind la prima întrebare, producem energie electrică pentru a o retransforma în energie mecanică, termică, chimică sau în lumină. Dispozitivele care transformă energia electrică în altă formă de energie, în scop util, se numesc receptoare electrice. Sunt cunoscute două categorii mari de receptore: Receptoare de iluminat – care transformă energia electrică în energie luminoasă ( exemple: becul, tubul fluorescent). Receptoare de forţă - care transformă energia electrică în alte formă de energie: mecanică (exemple: motoare electrice, electromagneţi), termică ( exemple: cuptoare electrice ,aparate de sudură ) sau chimică ( exemplu băi de electroliză ). Totalitatea receptoarelor de energie electrică racordate la un punct de alimentare (staţie de distribuţie, post de transformare, tablou de distribuţie) reprezintă un consumator. Prin Instalaţia electrică se înţelege totalitatea conductoarelor şi echipamentelor electrice care au o funcţie determinată în producerea, transportul, distribuţia sau utilizarea energiei electrice.

Din punct de vedere al nivelului de tensiune instalaţiile electrice pot fi de: joasă tensiune (< 1kv ) medie tensiune (1kv- 35kv) înaltă tensiune ( > 1kv ) 164
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice

După tipul receptorului se identifică : - Instalaţii electrice de forţă pentru alimentarea consumatorilor de putere: motoare ale maşinilor unelte, ascensoare, cuptoare electrice, aparate de sudat, etc. - Instalaţii de iluminat pentru alimentarea corpurilor de iluminat In cazul iluminatului interior deosebim: -Instalaţiile pentru iluminat normal, care asigură desfăşurarea activităţilor normale în clădire -Instalaţii pentru iluminatul de siguranţă, care asigură lumina în cazul defectării instalaţiei pentru iluminat normal. Iluminatul de siguranţă este specific clădirilor administrative, sălilor de spectacol, de cinema, teatrelor, etc Prin aparat electric se înţelege un dispozitiv sau ansamblu de dispozitive electrice şi mecanice, destinat comenzii, protecţiei, reglării şi controlului automat sau neautomat al funcţionării obiectelor şi instalaţiilor electrice sau neelectrice. Efectul termic al curentului electric ( efect Joule ): fenomen de încălzire a unui conductor parcurs de curent electric. La trecerea unui curent, I, printr-un conductor de rezistenţă, R, într-un interval de timp, t, acesta degajă cantitatea de căldură Q, măsurată în Joule Legea Joule Q= RI2t

Prin scurtcircuit se înţelege atingerea accidentală a două conductoare aflate sub tensiune. În acest caz se creează o nouă „cale” de trecere a curentului electric, mult mai scurtă. Prin cest circuit scurt va circula un curent mult mai mare. Datorită efectului termic conductoarele se încălzesc atât de mult încât, nu numai că se deteriorează instalaţia electrică, dar pot provoca si incendii. 7.2. Componente ale instalaţiei de transport a energiei electrice

Fig.7.1 Exemplu unei reţele de transport şi distribuţie
Proiectul pentru Învăţământul Rural

165

planificare. între anii 1954-1958. aplicarea unei politici de perspectivă ( prognoză. deservind teritorii foarte întinse. ŞTIAŢI CĂ…. termotehnice. electrice sau de altă natură (exemplu. Sistemul energetic reprezintă ansamblul instalaţiilor şi echipamentelor mecanice. care asigură alimentarea cu energie electrică a unui anumit teritoriu.nucleare). Există astfel o reţea cu un circuit închis care conectează consumatorii energiei electrice la centrale electrice . Sistemul energetic prezintă următoarele particularităţi: instalaţiile sunt interconectate la scară naţională sau internaţională. care funcţionau independent? Sistemul Dobrogea este interconectat în 1960 printr-o linie energetică cu o parte subterană. asigurarea alimentării cu energie electrică fără întreruperi. energia produsă trebuie să fie egală cu cea consumată – stocarea ei fiind posibilă în cantităţi infime. proiectare. Exploatarea sistemului energetic este coordonată de dispeceratul energetic naţional. Aceasta implică transferul şi utilizarea ei simultan cu producerea. construcţie) extinsă pe o perioadă de studiu de 20-30 ani . pentru traversarea Dunării? 166 Proiectul pentru Învăţământul Rural . prin interconectarea a 7 sisteme energetice regionale.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice În literatura de specialitate transportul energiei electrice este considerat: transfer al energiei electrice de la centrale electrice la consumator. Sistemul energetic naţional unic s-a realizat în ţara noastră. Energia electrică nu poate fi înmagazinată decât în cantităţi infime.

Transferarea energiei electrice se face prin reţele electrice de linii de înaltă şi medie tensiune. Rol preluat de staţiile de transformare Staţiile de transformare ( Fig.7. spre consumator. Transferarea energiei electrice. Explică de ce alimentarea cu energie electrică trebuie să fie neîntreruptă. în condiţiile unor pierderi energetice minime. 3. are alimentarea cu energie electrică printrun sistem energetic? 2.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice TEST DE AUTOEVALUARE 1. are o tensiune de 6KV-24KV.2 )au în componenţa lor: transformatoare ridicătoare sau coborâtoare de tensiune. cu cât distanţa este mai mare.6KV ) în cazul consumatorilor mari. cum ar fi combinatele şi tensiuni joase ( 380V. presupui că. trebuie să se facă la o tensiune cu atăt mai ridicată. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 174. Pe acest “traseu” valoarea tensiunii reţelelor de linii electrice trebuie ridicată şi coborâtă. Motivează de ce energia electrică consumată trebuie să fie egală cu cea produsă.220V) în cazul clădirilor admnistrative. În schimb utilizarea energiei electrice ( transformarea ei în alte forme de energie ) se face la tensiuni medii ( 36KV. Proiectul pentru Învăţământul Rural 167 . Instalaţia de transport a energiei electrice Energia electrică produsă în centrale electrice prin transformarea din alte forme de energie. locuinţe. aflat de regulă la distanţă apreciabilă. Ce avantaje. Transformatoarele sunt dispozitive care funcţionează pe baza fenomenelor electromagnetice şi pot modifica valorile tensiunilor electrice.

7.conectării . Staţie de transformare Valorile standardizate ale tensiunilor de transport ale energiei electrice sunt :110KV. pe o anumită distanţă. În staţia de transformare ridicătoare de tensiune S. energia electrică este transportată.protecţiei la scurtcircuit şi supraîncărcarea liniilor electrice Fig.750 KV. liniile de transport sunt continuate de cele de distribuţie. Prin linia de transport.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice echipamente şi aparate electrice pentru asigurarea: . pe traseul cărora există staţii ridicătoare de tensiune. valoarea tensiunii dată de centrală. unde se vor conecta şi alte centrale electrice şi valoarea tensiunii se va ridica funcţie de distanţă.2. L3 Schema se poate continua cu n linii de transport. este ridicată la 110 KV.220 KV. În Figura 7.R. S. În final.5 KV. Această reţea de linii electrice de transport de înaltă tensiune şi staţii ridicătoare de tensiune alcătuiesc la modul generic instalaţia de transport a energiei electrice . 168 Proiectul pentru Învăţământul Rural . până la o altă staţia de transformare ridicătoare.comutării .1.2. 6.L1.400 KV.R.3 este exemplificată o reţea de linii electrice de transport sau linii de înaltă tensiune care preia energia de la două centrale electrice pentru a o transporta. În această staţie se realizează : Conexiunile liniilor de transport L1 ( care vin de la centrala 1 ) şi liniilor de transport L2 ( care vin de la centrala 2 ) Ridicarea tensiunii de transport a energiei electrice. la 220KV Conexiunea următoarei linii de transport.

Schema unei reţele de linii electrice de transport TEST DE AUTOEVALUARE 4.3. Precizează ce condiţie este necesară pentru ca transportul energiei electrice să se facă cu pierderi minime de energie. Indică componentele staţiilor de transformare precizând rolul fiecăreia. 5.3.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice linie de transport SR2 L3 220Kv distributie 220Kv 220Kv SR1 Centrala Electrica 6kV 110Kv linie de transport L1 110Kv linie de transport 110Kv 110Kv L2 Centrala electrica 2 Ln Fig. 7. 6. Enumeră elementele componente ale instalaţiei de transport a energie electrică. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 174.7. Componente ale instalaţiei de distribuţie a energiei electrice Sistemul de distribuţie al energiei electrice se află în prelungirea reţelelor de linii energetice de transport şi are drept scop: transferul energiei până la consumator – pe linii de distribuţie de medie tensiune coborârea tensiunii cerute de consumator cu ajutorul staţiilor electrice coborâtoare de tensiune-pentru tensiuni medii de 35 KV coborârea tensiunii cerute de consumator cu ajutorul posturilor de transformare coborâtoare de tensiune. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă.pentru tensiuni joase < 1 Proiectul pentru Învăţământul Rural 169 .

linii electrice subterane. Acestea sunt piese speciale construite din materiale izolatoare. sunt constituite din cabluri neizolate.7.) 6Kv 110Kv Linie transport SC1 35Kv linie de distributie de tensiune medie L2 L2 C1 Medie tensiune 35Kv SC2 C2 PT1 C3 Joasa tensiune Fig.A.. L.4 este prezentată schema unei reţele de linii de distribuţie prin care se asigură alimentarea cu energie electrică pentru: 1.7. consumatorii de medie tensiune C1şi C2 prin staţia coborâtoare de tensiune SC2 2.E. 7. Izolatoare Fig. Fig. Fig.4. L. Schema unei reţele de linii electrice de distribuţie Liniile electrice de transport şi distribuţie sunt parte a sistemului energetic.7.5. Fixarea conductoarelor pe consolele de pe stâlpi se face prin intermediul unor izolatoare ( Fig. Liniile de tipul celor îngropate se întâlnesc în localităţi mari. Liniile electrice aeriene. 7.5. Fixare cablurilor pe stâlpi cu ajutorul izolatoarelor 170 Proiectul pentru Învăţământul Rural . suspendate pe stâlpi.S.A. L. consumatorul C3.6.E. formate din cabluri susţinute de stâlpi. 7. în general ceramică. de joasă tensiune prin postul de transformare PT1( Fig. 7.6). Iar cele de distribuţie de medie şi joasă tensiune pot să fie şi îngropate în canale speciale.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice În figura 7.E. Liniile de transport sunt linii aeriene.

S. 7. L. se folosesc în general la distribuţia energiei electrice în localităţile mari sau pe raza complexelor industriale mari.) la medie şi joasă tensiune.C şi cu manta din plumb. În cazul liniilor electrice subterane sunt folosite cabluri confecţionate din cupru sau aluminiu cu izolaţie din P.8. cupru. 7.7. oţel-cupru.V.7.E. Fig.8.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice Fig. Liniile electrice subterane. Post de transformare montat pe stâlp Stâlpii sunt din oţel la înaltă tensiune şi din beton ( Fig. Cablurile sunt din oţel-aluminiu ( aproape în exclusivitate). aluminiu.35kv) înaltă tensiune ( >1kv ) Proiectul pentru Învăţământul Rural 171 . Stâlp din beton Din punct de vedere al tensiunii sunt linii electrice de: joasă tensiune (< 1kv ) medie tensiune (1kv. bronz.

Cu ocazia primei călătorii vă rog să fiţi atent/ atentă şi să observaţi liniile electrice. Veţi constata că într-adevăr formează o adevărată reţea care împânzeşte teritoriul ţării.7. legăturile electrice sunt introduse într-o cutie metalică numită cofret. Fig. Locuinţa dumneavoastră ce fel de branşament are ? Legătura dintre branşament şi tabloul electric se realizează prin cablu Tabloul electric de distribuţie distribuie energia pe circuite. ). Conectarea consumatorilor la reţeaua de distribuţie Consumatorii electrici sunt conectaţi la reţeaua de distribuţie. 7. Locul unde se realizează legătura electrică dintre reţeaua publică de distribuţie şi abonat (consumator) poartă denumirea de branşament electric( Fig.9. Branşament electric aerian În concluzie: Energia electrică produsă în centralele sistemul energetic naţional.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice APLICAŢII 1. Faceţi o plimbare până la intrarea în localitate şi observaţi postul de transformare la care este conectată reţeaua de distribuţie . 7. Identificaţi tipul lor . prin branşament distribuită pe circuit de lumină sau de priză. 2.9.4. de la centrala electrică la 172 Proiectul pentru Învăţământul Rural . electrice este preluată de instalaţiile de transport. apoi la consumator şi în final. Pentru a fi protejate. Acesta este “traseul” energiei electrice calculatorul sau veioza dumneavoastră. Branşamentul poate fi aerian sau subteran. transferată prin prin cele de distribuţie.

dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: 10.A sunt fixate pe stâlpi prin intermediul izolatoarelor. Identifică pe schema din figura 7. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. L. Proiectul pentru Învăţământul Rural 173 . Indicaţi materialele din care sunt executate liniile electrice de transport de înaltă tensiune 9. Conductoarele L.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice TEST DE AUTOEVALUARE 7. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face consultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 174. sunt folosite în general la transportul energiei electrice. 12. Ce este branşamentul electric ? Citeşte afirmaţiile de mai jos (10.4 elementele componente ale reţelei de linii de distribuţie 8. Liniile electrice aeriene sunt constituite din conductoare izolate din oţel şi aluminiu.12) şi notează în dreptul lor: litera A) dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F.S. 11.11.E.E.

Întrebarea 11 A Întrebarea 12 F Fals deoarece conductoarele liniilor de transport sunt linii aeriene.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Întrebarea 1.protecţiei la scurtcircuit şi supraîncărcarea linii electrice Întrebarea 6 linii electrice de înaltă tensiune numite şi linii de transport. Există excepţii doar pe porţiuni mici.conectării . Întrebarea 10 F Fals deoarece liniile aeriene sunt neizolate. Înmagazinarea energiei electrice este posibilă doar în cantităţi foarte mici.comutării . Întreruperea alimentării cu energie electrică a consumatorilor poate atrage pierderi de vieţi omeneşti (spitale) sau pierderi materiale importante (combinate industriale). Întrebarea 4. 174 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Întrebarea 5 -transformatoare ridicătoare sau coborâtoare de tensiune cu rol în modificarea valorii tensiunii electrice -echipamente şi aparate electrice pentru asigurarea: . Întrebarea 2. Transportul energiei electrice se poate face cu pierderi minime de energie doar la tensiuni înalte. mai bine mai multe centrale mici conectate între ele. Decât o centrală mare pentru alimentarea cu energie electrică a întregului teritoriu. Utilizarea raţională a resurselor energetice de pe teritoriul respectiv. staţiile ridicătoare de tensiune. Întrebarea 7 -linii electrice de distribuţie -staţii coborâtoare de tensiune pentru alimentarea consumatorilor de medie tensiune -posturi de transformare pentru consumatorii de joasă tensiune Întrebarea 8 Cabluri din oţel şi aluminiu. Reducerea gradului de poluare a teritoriului. Întrebarea 3. Întrebarea 9 Branşamentul electric este locul unde se realizează legătura electrică dintre reţeaua publică de distribuţie şi abonat (consumator). acolo unde traseul trebuie să treacă peste un râu mare sau un fluviu.

Alegeţi dintre enunţurile de mai jos varianta corectă şi încercuiţi-o: 1. cu atât tensiunea liniei de transport este mai mică b) Sistemul energetic permite utilizarea raţională a resurselor energetice Proiectul pentru Învăţământul Rural 175 . faţă de energia consumată: a) mai mare b) mai mică c) într-un anumit raport d) egala 15 PUNCTE 2. Electrotehnică. dacă afirmaţia este corectă şi litera F. Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice LUCRAREA DE VERIFICARE NR. Pe prima pagină a lucrării se vor înscrie următoarele informaţii: modulul Energie. Dacă este posibil utilizaţi un procesor de texte. lăsaţi o margine de circa 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri.7 Această lucrare are o pondere de 6 % din nota finală de absolvire a modulului. Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. Tema : COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI DE TRASPORT ŞI DISTRIBUŢIE A ENERGIEI ELECTRICE INSTRUCŢIUNI Lucrarea de verificare. Consumatorii de medie tensiune sunt alimentaţi de la a) liniile de înaltă tensiune b) staţiile de transformare coborâtoare de tensiune c) posturi de transformare d) staţiile de transformare ridicătoare de tensiune 15 PUNCTE 3. lucrarea de verificare numărul. Într-un sistem energetic energia produsă trebuie să fie. al cărei conţinut este prezentat mai jos. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea unităţii de învăţare nr. daca apreciezi că afirmaţia este falsă: a) Cu cât distanţa de la centrala electrică la consumator este mai mare. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină.7. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile la întrebări. Electronică. numele şi prenumele cursantului. adresa. Pentru comentariile tutorelui.

30 PUNCTE Total: 100 PUNCTE 176 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 15 PUNCTE 5.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice c) Legătura electrică dintre reţeaua publică de distribuţie şi consumator poartă denumirea de branşament electric 10 PUNCTE 4.desenează schemă de transport şi distribuţie din care să rezulte elementele componente ale instalaţiilor de transport şi distribuţie. 15 PUNCTE 6.alege o formă de energie primară şi descrie modul de transformare în energie electrică. Concepe şi desenează o schemă din care să rezulte traseul energiei electrice de la centrala electrică la locuinţa proprie urmărind etapele: . Precizaţi tipul de linii electrice folosite la distribuţia energiei electrice în localităţile mari. . Indicaţi tipul staţiilor de transformare dintr-o reţea de linii de înaltă tensiune.

Instalaţii şi echipamente electrice Editura Didactică şi pedagogică. 159 – 168. 217. 1984.Agenda electricianului.a. anul I şcoala profesională. 214. 1985.Editura ştiinţifică şi enciclopedică .Emil Micu. Manual de Tehnologia lucrarilor electrotehnice. 1983. 419. Pag. 2.Componente ale instalaţiei de transport şi distribuţie a energiei electrice BIBLIOGRAFIE 1. 7. Manual de pregătire pentru domeniul electric .1981. 96 – 105. Pag. Popa Vasilica ş. 159 – 168. Editura tehnică.Bucureşti. 235. 413. 12. Dinulescu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 177 . 4. Constantin Neguş Manual pentru instalaţii şi echipamante clasa a XI a Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. Pag.P.Traian Canescu. 3. Monica Meteescu. Comşa şa. Angela Popescu. Bucureşti. 6. Pag.Editura didactică şi pedagogică Bucureşti.1986. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale . Editura Didactică şi pedagogică. 11.sa Electrotehnica de la A la Z. 1982.D.2000.Robe Mariana. 5. Editura Economică Preuniversitaria. 375. Pag. E Pietrăreanu. 234.Niculae Mirea .

4. simbol . microclimatul luminos depinde de natura surselor de iluminat. Atunci când vorbim de lumina artificială.vei fi capabil să explici funcţionarea surselor de iluminat electrice . tuburi de protecţie. Intuieşti. Obiectivele unităţii de învăţare Surse electrice de iluminat Corpuri de iluminat Aparate electrice Tablouri electrice Conductoare. 8. 8.2. 8. referitoare la contextul de mai sus. 8 Bibliografia Pagina 178 180 184 187 195 195 198 199 202 OBIECTIVE: Stimate cititorule. 178 Proiectul pentru Învăţământul Rural . referitoare la lumea înconjurătoare. Ştiai că omul primeşte până la 90% din volumul total de informaţie. Îţi propun să aruncăm şi noi. de natura activităţii desfăşurate. responsabilitatea ce revine celor ce proiectează. trebuie să se afle într-un microclimat luminos adecvat. aspectul fizic. de aşezarea lor în câmpul vizual. Curiozitatea. 8.1.în orice dicuţie.vei reuşi să identifici oricare din componentele electrice ale instalaţiei de iluminat după: rolul funcţional. pe cale vizuală? Pentru ca ochiul să poată transmite această cantitate enormă de informaţie creierului. de existenţa/ neexistenţa unor suprafeţe reflectante şi bineînţeles.3. accesorii Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare Lucrarea de verificare nr.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. îţi vei putea exprima ideile folosind termeni tehnici adecvaţi. atenţia şi răbdarea îţi vor fi pe deplin răsplătite pentru că: . o privire asupra lor. execută instalaţiile de iluminat şi componentele aferente acesteia.8 COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI DE ILUMINAT INTERIOR Capitol 8. Studiul acestei unităţi de învăţare îţi va îmbogăţi cunoştinţele despre modul de convertire a energiei electrice în energie luminoasă şi despre instalaţiile de iluminat.5. acum.

pe circuitele de alimentare ale receptoarelor.maşini de spălat. întrerupătoare -cu rol de protecţie a instalaţiei electrice la scurtcircuit şi supraîncărcări: siguranţe fuzibile -Tabloul electric de distribuţie. etc. radiaţiile vizibile ocupă domeniul 0.76 micrometii.Corpuri de iluminat – care au rolul de a proteja sursele de iluminat electric: lampa cu incandescenţă / bec. care are rolul de a distribui energia electrică primită de la reţeaua de alimentare.45 micrometrii. scoabe). -Conductoare. Aceasta este instalaţia electrică care “distribuie” energia electrică în interiorul locuinţelor noastre.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Componente ale instalaţiei de iluminat interior Instalaţia de iluminat interior alimentează cu energie electrică atât corpurile de iluminat cât şi prizele la care se pot conecta receptorii casnici: frigidere.38 micrometrii. tuburi fluorescente.38 micrometrii senzaţia este de culoarea violet. Proiectul pentru Învăţământul Rural 179 . In spectrul radiaţiilor electromagnetice . pentru 0.Aparate electrice : -cu rol de conectare a receptoarelor la sursa de energie electrică : prize şi fişe. pentru 0.. Pentru a îşi îndeplini rolul funcţional în componenţa instalaţiilor de iluminat şi prize trebuie să existe : . În literatura de specialitate mai întâlnim şi denumirea de instalaţie de iluminat şi prize. numit şi domeniul vizibil Poziţia acestuia este între domeniul radiaţiilor ultraviolete şi domeniul radiaţiilor infraroşii. Aceste două domenii împreună cu domeniul vizibil formează domeniul optic. fierul de călcat.de albastru. . Ce este lumina ? Radiaţiile care impresionează retina ochiului omenesc sunt radiaţii luminoase numite şi radiaţii vizibile.de roşu. Omul are senzaţia unei culori atunci când pe retină ajung radiaţii de o singură lungime de undă.0.76micrometrii. tuburi de protecţie si accesorii: doze şi elemente de prindere (dibluri . Exemplu: pentru 0. întrucât ochiul uman poate „vedea” şi în domeniile ultraviolet sau infraroşu cu ajutorul unor aparate optice speciale.

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior

TEST DE AUTOEVALUARE

În frazele de mai jos completează spaţiile libere astfel încât ele să exprime un adevăr: 1. Lumina reprezintă radiaţiile care au proprietatea de a impresiona retina ochiului . 2. Domeniul vizbil cuprinde radiaţii electromagnetice între micrometrii şi micrometrii

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198.

Scurt istoric al iluminatului artificial Descoperirea unei surse de lumină artificială a fost pentru om o necesitate dar şi o provocare. Focul, opaiţul, lumânările, au fost primele surse de lumină artificială.

În 1798, elveţianul Ami Argand făcea lumină cu lampa cu petrol. Câţiva ani mai târziu, în 1798, scoţianul William Mudor foloseşte pentru iluminat arderea unui gaz iluminator. Prima lampă electrică– un arc electric produs între două bastonaşe de carbon alimentate la polii unei baterii a fost descoperită de Humptrey Davy, în 1862. Inventatorul becului electric, omniprezent astăzi, a fost Thomas Edison 8.1. Surse electrice de iluminat Conversia energiei electrice în lumină se poate realiza pe două căi : aducerea unui corp în stare de incandescenţă – stare în care emite radiaţii electromagnetice vizibile prin obţinerea unui „fulger” controlat, în miniatură – o descărcare electrică în gaze: ionizarea gazelor aflate într- un spaţiu dintre două piese cărora li se aplică o tensiune electrică de o anumită valoare 180
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior

Lampa cu incadescenţă. Funcţionarea acestui tip de lampă are la bază efectul termic al curentului electric, dar şi faptul că, un corp adus la starea de incandescenţă emite radiaţii luminoase . Îţi propun să descoperim împreună din ce este alcătuită o lampă cu incandescenţă. Ce material poate fi adus la starea de incandescenţă, cu ajutorul curentului electric ? Evident, un material bun conducător de curent electric şi cu o temperatură de topire ridicată.

APLICAŢII

Analizează materialele utilizate în electrotehnică prezentate la unitatea de învăţare numărul 2 şi alege un material conductor, greu fuzibil cu temperatura de topire peste 3000 o c. Din acest material este construită “inima “ lămpii – filamentul( Fig.8.1) Pentru asigurarea funcţionării, filamentul din wolfram, trebuie să fie: a. Alimentat cu un curent electric - pentru aceasta în construcţia lămpii sunt electrozii la capătul cărora sunt contactele electrice. Pentru izolarea electrozilor soclu este umplut cu un material izolator. Prin înfiletarea soclului în dulia de pe corpul de iluminat se face legătura electrică cu instalaţia de iluminat. Mai există un alt tip de soclu numit soclu baionetă – vezi Fig. 8.2 becul din dreapta

Figura 8.1 Lampa cu incandescenţă / bec b. Susţinut - acest rol este preluat de cârlige. c. Protejat de mediul înconjurător- prin intermediul globului de sticlă. Sticla din care se confecţioneaza globul trebuie să aibă un coeficient de dilatare mare, să fie transparentă la radiaţiile ultraviolete şi să reziste la temperaturi înalte.
Proiectul pentru Învăţământul Rural

181

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior

Astfel se construieşte lampa cu incandescenţă, care după cum observi, nu este altceva decât binecunoscutul bec. La trecerea curentului electric prin filament, acesta se încălzeşte prin efectul termic al curentului, ajunge la incandescenţă şi emite lumina. Faptul că în timpul funcţionării, filamentul atinge o temperatură de până la 2700 oC, creează un mare neajuns: evaporarea wolframului şi depunerea lui pe globul de sticlă, înnegrindu-l. Pentru a creşte durata de viaţă a lămpii, soluţiile sunt: introducerea în glob ( după ce în prealabil a fost vidat) a unui amestec de gaze inerte: argon şi azot. Evaporarea wolframului este încetinită, dar nu oprită complet.Durata de viaţă a crescut la 1000 de ore de funcţionare. Lumina lămpii este uşor galbenă. Pentru obţinerea unei lumini mai albe, mai apropiată de lumina naturală, se va mări temperatura filamentului însă va creşte şi consumul de de energie, iar durata de viaţă scade.

Fig 8.2 – Lămpi cu incandescenţă / becuri introducerea în glob şi a unei cantităţi mici de halogen– iod sau brom. În acest caz globul este mai mic, din cuarţ iar presiunea gazului inert creşte. De cele mai multe ori producătorii au preferat construcţia tubulară a lămpii cu cuarţ. Avantajele lămpii cu halogen faţă de lampa clasică sunt semnificative: durata de viaţă se dubleaza. eficacitate luminoasă crescută -30 lm/w- şi constantă pe toată durata de viaţă ( balonul nu se mai înnegreşte). redare excelentă a culorii. dimensiuni reduse cu aproximativ 40 o/o. Lămpile cu halogen sunt utilizate la: farurile de automobile, balize, aeroporturi, proiectoare, iluminatul local (al unui anumit loc de muncă), iluminatul public pe străzi, terenuri de sport Iluminatul artificial a depăşit stadiul tehnic, de necesitate, devenind în ultimii ani o adevărată artă. Ca să ţină pasul cu cerinţele arhitecţilor şi a decoratorilor, firmele producătoare se întrec în realizarea unei game cât mai variate de surse de iluminat (Fig. 8.2). La tensiunea de 220 V standardele prevăd pentru lămpile cu incandescenţă puteri nominale :25W, 40W, 60W, 75W, 100W, 150W, 200W, 300W, 500W, 1000W.

182

Proiectul pentru Învăţământul Rural

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior

TEST DE AUTOEVALUARE

3. Explică principiul de funcţionare al surselor de iluminat cu incandescenţă . 4. Ce soluţii sunt folosite pentru creşterea duratei de viaţă al lămpilor cu incandescenţă?

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198.

Lampa fluorescentă de joasă presiune / tubul fluorescent - face parte din grupa lămpilor cu descărcări în gaze sau vapori metalici. Cele cu presiune ridicată cu vapori de sodiu sau mercur se folosesc la iluminatul exterior. Construită în 1935 lampa fluorescentă de joasă presiune este confecţionată din tuburi de sticlă prevăzute la capete cu electrozi – Fig.8.3 După evacuarea aerului din interiorul tubului se introduc câteva miligrame de mercur şi un gaz inert – argon sau neon. La un impuls de tensiune în interiorul tubului, între cei doi electrozi se produce o descărcare electrică. Atomii de mercur loviţi de electroni, vor emite radiaţii ultraviolete (invizibile). Substanţa luminoforă de pe pereţii tubului le converteşte în radiaţii luminoase.

Fig.8.3. Secţiune parţială printr-un tub fluorescent ilustrând mecanismul descărcării

Proiectul pentru Învăţământul Rural

183

Componenete ale instalaţiei de iluminat interior

Pentru o funcţionare stabilă tubul fluorescent se conectează la reţea prin intermediul unui starter S, bobină (balast) L, şi condesatorul C. Vezi Fig. 8.7 . Bec economic Proiectanţii din domeniul iluminării sunt preocupaţi pentru găsirea unor soluţii noi de surse de iluminat cu o calitate superioară a luminii dar şi cu avantajul consumului eficient de energie electrică însoţit de o durată mare de viaţă. Prin folosirea unor sisteme electronice ( redresor oscilator) compacte starterul, balastul şi condensatorul sunt înlocuite obţinându-se ceea ce întâlnim deja în magazinele de specialitate sub de numirea de bec economic. Acesta este un tub fluorescent al cărui sistem electronic permite: -a. economii semnificative ale consumului de energie. Comparativ cu lămpile clasice cu incandescenţă sau cu halogen, becurile clasice de 120w pot fi înlocuite cu succes de becurile economice de 15w în aceleaşi condiţii de lumină -b. creştera duratei de viaţă. Becul economic de 11w are o durată de viaţă de 10.000 ore comparativ cu becul clasic de 60w, cu o durată de viaţă de 1000 ore. -c. înlocuirea comodă a becului clasic printr-un fasung care se înşurubează.

TEST DE AUTOEVALUARE

5. Explică funcţionarea tubului fluorescent

6. Ce este becul economic ?

Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198. 8.2. Corpuri de iluminat Lămpile electrice ca surse de lumină emit un flux luminos practic uniform în toate direcţiile. În practică se impune dirijarea fluxului luminos către corpurile care trebuie observate, sau în unele cazuri protejarea ochiului de o lumină prea intensă, sau modificarea caracteristicii de culoare. În plus, lămpile necesită o anumită fixare care să permită şi alimentarea cu 184
Proiectul pentru Învăţământul Rural

Legarea la sursa de alimentare se face prin circuite. Proiectul pentru Învăţământul Rural 185 . Lustrele. candelabrele sunt corpuri suspendate de tavan care în plus trebuie să asigure garanţia susţinerii greutăţii. Fig.Fig. etanşe. conductorul de nul – linie punctată. lămpile electrice sunt montate în corpuri de iluminat Acestea sunt aparate cu rol în: dirijarea convenabilă a fluxului luminos susţinerea surselor şi protejarea lor de lovituri conectarea surselor la circuitul de alimentare şi izolarea electrică a acestora faţă de mediu protejarea sursei în medii cu condiţii grele de lucru ( umiditate. Schema electrică de conectare a unei lustre cu 5 becuri este ilustrată în Fig. Alegerea şi amplasarea corpurilor de iluminat într-un anumit spaţiu.5 . mai ales într-o locuinţă. Pentru aceasta. Sistemul optic poate fi din sticlă opacă. Variate ca formă şi loc de amplasare corpurile de iluminat pentru lampa cu incandescenţă/bec sunt: Plafonierele . Aşa se face că varietatea corpurilor de iluminat este nelimitată şi de cele mai multe ori privindu-le uităm de rolul lor . Corpurile de iluminat pentru lămpile cu incandescenţă / becuri sunt dotate cu dulii pentru asigurarea alimentării cu energie electrică. temperaturi ridicate).Componenete ale instalaţiei de iluminat interior energie electrică. placă sau diverse forme. Conectarea / deconectarea se realizează prin intermediul întrerupătorului I ( simplu în cazul unui singur circuit. Aplicele – sunt fixate pe perete şi în general susţin becuri de 25-60w. striată. Veioza. Sistemul de fixare poate fi metalic ( cu becuri până la 200 w). 8. lampadarul sunt corpuri de iluminat portabile prevăzute cu un cordon de alimentare. Prin tija de susţinere se montează trei conductoare electrice care permit aprinderea fie a tuturor becurilor.4. dublu în cazul a două circuite-Fig8.8. fie a numai o parte din ele. praf. A.În acest caz trebuie folosite corpuri de iluminat cu o construcţie specială. I-întrerupător simplu Alimentare monofafazată: conductorul de fază – linie plină. din porţelan sau aminoplast ( cu becuri până la 60 w ). colorată cu glob.4 Schema electrică de conectare a unui corp cu lampă cu incandescenţă/ bec. Sistemele cu spoturi permit fixarea atât pe plafon fals. cât şi pe suporturi verticale. U-tensiunea electrică de alimentare.5).8. este o problemă care trebuie privită şi sub aspect estetic .corpuri de iluminat fixate direct pe tavan.

bobină /balast. APLICAŢII Identifică pentru fiecare încăpere din locuinţa proprie tipul surselor şi puterea şi completează coloanele 1. Corpurile de iluminat pentru tuburile fluorescente trebuie să conţină starter S.2. I-întrerupător dublu B. I – întrerupător 186 Proiectul pentru Învăţământul Rural . bobină (balastului) L. 8.starter.5. 8.3 din tabelul de la sfărşitul unităţii de învăţare 8. Schema electrică de conectare la reţea a unei lustre cu 5 becuri L-lustra. Acest tabel te va ajuta la elaborarea proiectului de la unitatea de învăţare numărul 9 (lucrarea de verificare numărul 9).Schema electrică de conectare la reţea a unui corp de iluminat cu tub fluorescent : T. S. Fig.6) . şi condesator C.tub. ( Fig.6 .Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Fig. Pot fi dotate cu: ecrane translucide sau cu reflectoare pentru a masca privirea directă a tubului Fig 8.7. 8. B.

Aparate electrice 8. 8.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Fig. maşină de spălat.7 -Stânga şi dreapta. mobil ( televizor. Priza este partea fixă. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198. Pentru ce sunt montate reflectoarele şi ecranele la corpurile de iluminat pentru tuburile fluorescente? Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Constructiv fişa este formată dintr-un corp izolant care conţine una sau mai multa tije conductoare ( ştifturi). constă dintr-un suport izolant cu borne pentru legarea conductoarelor instalaţiei fixe ( cea montată în perete sub tencuială) şi un număr de teci (bucşe ) în care intră ştifturile fişei. temporară. Care sunt funcţiile unui corp de iluminat ? 8. Prize şi fişe Priza este parte componenta a unui aparat de conectare ( priza cu fişă) prin care se realizează legarea. Forma şi dimensiunele ştifturilor 187 Proiectul pentru Învăţământul Rural .1. 9. iar fişa partea mobilă conectată la un receptor. din material izolant. Fişa este partea mobilă a aparatului de conectare “priză cu fişă”. de obicei. Capacul prizei. fier de călcat. Enumeră corpurile de iluminat pentru lampa cu incandescenţă. STAS 3184. etc) Execuţia prizelor şi a fişelor este standardizată ( pentru a se asigura intreschimbabilitea).3. mijloc. Priza.3. la reţea a unui receptor.reflectoare TEST DE AUTOEVALUARE 7. nu lasă libere decât găurile pentru introducerea ştifturilor fişei. 8.ecrane translucide.

-16A.a. Tip ST – simbolizează montajul prizei sub tencuială. 250 V –este tensiunea nominală.8. Ghearele (poziţia 5)servesc la fixarea prizei în doză. Pentru instalaţiile de iluminat şi prize din locuinţe se folosesc cele de 250V şi 10 Asau 16A. Secţiune parţială printr-o priză bipolară tip ST -250Vca. Construcţia prizei şi fişei nu permite introducerea până la atingerea tecii. Conductoarele instalaţiei fixe (poziţia 6) sunt legate la bornele de conectare. Elementele constructive ale prizei sunt : soclu (poziţia 1) din material izolant (masă plastică sau ceramică) susţine si izoleaza intre ele căile de curent ( parţile din aparat prin care circulă curentul electric). Capacul prizei (poziţia 4) are rolul de a izola şi a proteja împotiva atigerilor zona cu contacte electrice. În figura 8. 16 A – reprezintă curentul pe care îl poate suporta priza la tensiunea de utilizare de 220 V c. în care se introduc pentru realizarea contactului electric.-16A Carecteristicele tehnice ale prizelor şi fişelor sunt tensiunea şi curentul nominal.9 este prezentată o priza bipolară tip ST -250Vca. iar adâcimea tecii este suficientă pentru a nu atinge ştiftul aflat sub tensiune. Atenţie ! Montarea / demontarea prizelor se face numai în lipsa tensiunii! Fig. Acestea sunt bornele de conectare (poziţia 3) la instalaţia fixă şi tecile de contact (poziţia 2) în care vor intra ştifturile fişei. Această priză este destinată instalaţiilor electrice din locuinţe şi clădiri administrative. 188 Proiectul pentru Învăţământul Rural .9 .Componenete ale instalaţiei de iluminat interior corespund formei şi dimensiunilor bucşelor din priză. Acesta este prevăzut cu orificii pentru introducera fişei.a unui singur ştift.

250 vc.9. 16 A care definesc priza din figura 8. Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198. fără a întrerupe tensiunea .destinate instalaţiilor electrice din halele industriale Proiectul pentru Învăţământul Rural 189 . Variante constructive ale prizelor.prize pentru uz casnic .destinate instalaţiilor electrice din locuinţe sau clădiri administrative .Componenete ale instalaţiei de iluminat interior TEST DE AUTOEVALUARE 10.a. Explică cu ajutorul figurii 8. 14. Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. 13. din locaşul ei din perete . Soluţionaţi itemul de mai jos prin încercuirea variantei corecte Priza este un aparat care asigură: a) protecţia instalaţiei de iluminat şi prize b) conectarea receptorilor la sursa de energie electrică c) comutarea circuitelor electrice 11. După domeniul de utilizare prizele se pot grupa în două categorii mari : . Precizează care sunt materiale pe care un proiectant le poate alege pentru soclul prizei.9 cum se realizează contactul electric dintre receptorul conectat la fişă şi reţeaua de alimentare cu energie electrică 12. Explicaţi ce se poate întâmplă dacă se demontează priza. Explică simbolurile ST.prize industriale .

8. Pentru protecţia copiilor există o gamă nouă de prize dotate cu un sistem de protecţie. Ele pot fi montate sub tencuială sau aparent pe perete.10 Priză simplă cu contacte de protecţie Fig.8. Contactele prizei sunt accesibile doar dacă fişa este introdusă în ambele orificii simultan. Exemple .Priză dublă cu contacte de protecţie Fig.fără contact de protecţie sunt cele montate de obicei în camrele de locuit (dormitoare. La rândul lor prizele de uz casnic sunt : a. .8.cu contact de protecţie sunt cele montate în bucătării sau pe holurile de lângă baie. Aceste prize pot fi simple sau duble.12 este o ultimă noutate ca formă.Priză cu întrerupător Priza cu întrerupător din figura8. care asigură legarea la pământ în caz de scurtcircuit la carcasă a unor receptori ca frigiderul sau maşina de spălat .Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Doar primele fac obiectul acestui curs.prize cu contact sau fără contact de protecţie. 190 Proiectul pentru Învăţământul Rural . sufragerii). cu o forţă de apăsare mai mare şi identică pe ambele ştifturi .12 . Caracteristic pentru acestea sunt contactele de protecţie suplimentare. şi ca funcţionalitate.11 . O astfel de priză este indicată pentru conectarea aceluiaşi receptor de repetate ori pe parcursul unei zile astfel evitându-se smulgerea prizei din perete. Fig.

2.8. Pentru realizarea rolului funcţional.11). Pe un circut se vor conecta în pararel 3 becuri. sau se pot conecta doi sau mai mulţi receptori la aceeaşi priză fixă din perete. cel de alimentare a unui bec) se foloseşte întrerupătorul simplu (Fig.3.5 ). conductoarele care sunt montate în perete ) şi un contact mobil acţionat prin apăsarea tastei. iar pe celălat 2 becuri. pentru stabilirea sau întreruperea curentului electric din circuitul considerat. între sursa de alimentare şi corpul de iluminat. În cazul conectării/ deconectării a două circuite se foloseşte întrerupătorul dublu (Fig. fie toate 5. În concluzie: în construcţia instalaţiei de iluminat şi prize întâlnim prize simple sau duble cu sau fără contact de protecţie montate ingropat sub tencuială sau aparent pe perete . Proiectul pentru Învăţământul Rural 191 . întrerupătorul este prevăzut cu contact fix ( la care se vor lega conductoarele de alimentare ale circuitului. Există variante mai noi care au montate un led pentru a putea fi localizate în îintuneric.11). APLICAŢII Identifică pentru fiecare încăpere din locuinţa proprie tipul prizelor şi completează coloana 4 din tabelul de la sfârşitul unităţii de învăţare 8. Întrerupătoarele se montează obligatoriu pe conductorul de fază. Întrerupătoare Rolul funcţional al acestor aparate electrice este acela de a asigura închiderea ( conectarea ) şi deschiderea ( deconectarea ) circuitelor electrice. Pentru conectarea la reţea a lustrei cu 5 becuri se realizează o schemă cu două circuite( Fig.4 de conectare a unui singur circuit.8. astfel se pot conecta/ deconecta în ordine aleatoare fie 3 becuri.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Cu ajutorul prelungitoarelor se pot conecta receptori care se află la distanţă faţă de priza fixă din perete. Acest tabel te va ajuta la elaborarea proiectului de la unitatea de învăţare numărul 9 (lucrarea de verificare numărul 9).8. Execuţia întrerupătoarelor este standardizată. Pentru conectarea/ deconectarea unui singur circuit (vezi figura 8. fie 2 becuri. 8.

Întrerupător cu ceas .8.pentru conectarea/ deconectarea unui circuit dintrun număr oarecare de locuri Fig.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Fig.13. concomitentă sau separată.11. 8. dintr-un singur loc comutator cruce .8. separată.12. a două circuite diferite. dintr-un singur loc comutator serie . dublu cu taste mici Pentru instalaţiile de iluminat interiorul clădirilor administrative sau al clădirilor cu mai multe etaje. dublu cu led.pentru conectarea/ deconectarea. programabil 192 Proiectul pentru Învăţământul Rural . a două circuite diferite. Variator Fig. se utilizează: comutator de scară . Întrerupătoare de la stânga la dreapta: simplu cu led.pentru conectarea/ deconectarea.

12). variatoarele sunt astăzi tot mai mult utilizate în locuinţe. Proiectul pentru Învăţământul Rural 193 . Verificarea corectitudinii rezolvării o poţi face cosultând răspunsurile şi comentariile de la pagina 198. culori şi textură a suprafeţelor ( lucioasă/ mată ). Pentru aceasta proiectanţii au creeat o gamă variată de forme. tastele întrerupătoarelor şi comutatoarelor nu trebuie să rămână la un design tehnic. 8. programabile( Fig. 8. Concepute iniţial pentru reglajul luminilor în televiziune sau la spectacolele de teatru. întrerupătoare cu ceas.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior TEST DE AUTOEVALUARE 15. Precizează rolul întrerupătoarelor în înstalaţia de iluminat . Prin modificarea tensiunii sau curentului de alimentare a sursei de iluminat electrice se realizează creşterea/ descreşterea progresivă a nivelului de iluminare . Care sunt variantele întrerupătoarelor ? constructive ale 17. ci trebuie să poată fi integrate din punct de vedere estetic într-o schemă a decorului ales pentru locuinţă. Variante noi de întrerupătoare: variatoare de tensiune( Fig. De ce s-au montat leduri pe întrerupătoare? Rezolvarea o vei realiza în spaţiul liber din casetă. Ca parte vizibilă a instalaţiei electrice ramele. 16.13).

8. cuprul argintat. Aparatele de protecţie asigură întreruperea automată a instalaţiei electrice atunci când valoarea curentului depăşeşte limita admisă. La rândul său patronul este montat pe un soclu de material ceramic prin intermediul unui capac filetat. Materialale pentru confecţionarea fuzibilelor trebuie să aibă următoarele calităţi: temperatură de topire joasă. conductoarele se încălzesc. să fie inoxidabile. pot provoca incendii. Cele mai folosite materiale sunt: argintul.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior APLICAŢII Identifică pentru fiecare încăpere din locuinţa proprie tipul întrerupatoarelor şi completează coloana 5 din tabelul de la sfârşitul unităţii de învăţare 8. În practică nu există un material care să îndeplinească. tipL. Fig. Acesta este tubul din material ceramic umplut cu nisip care. valoarea curentului poate creşte foarte mult. cu posibilitea legării coductoarelor la bornele de pe soclu: în faţă. simultan toate calităţile. cuprul.F.14. rezistivitate electrică mică.tip LS. protejeză şi permite alimentarea fuzibilului. Siguranţe fuzibile Atunci când într-o instalaţie electrică se produce un scurtcircuit . Acesta este dimensionat în aşa fel încât la o anumită valoare a curentului să se topească şi să întrerupă instantaneu alimentarea cu energie electrică a circuitului pe care este montată ( “siguranţa s-a ars”). În astfel de cazuri este necesară verificarea instalaţiei. se pot topi. 8. susţine. localizarea şi remedierea defectului iar pentru realimentarea instalaţiei se schimbă patronul fuzibil (Fig.14). Acest tabel te va ajuta la elaborarea proiectului de la unitatea de învăţare numărul 9 (lucrarea de verificare numărul 9). Patron fuzibil 194 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Siguranţa fuzibilă este un aparat de protecţie prevăzut cu un “ fir fuzibil”. să fie la un preţ de cost redus.3. Datorită efectului termic al curentului electric. Din punct de vedere constructiv sigranţele pentru instalaţii interiore sunt de tip mignion. inerţie termică mică.3. sau în spate .8. zincul.

Siguranţa automată. Pot fi conductoare monofilare ( un singur fir ) sau multifilare ( cu mai multe fire) .V.4. Tuburile de protecţie se utilizează pentru a proteja conductoarele faţă de condiţiile rele de mediu ( praf. umezeală) sau faţă de deteriorările produse de lovituri. Instalaţiile din clădirile admnistrative.C. închise în cutii de tablă.8. intensităţile nominale 6A. montate în nişe practicate în pereţi 8.V. Dimensunile conductoarelor sunt standardizate.5. Conductoare. În cazul instalaţiilor de iluminat au în componenţă: Contorul electric – aparat care înregistrează energia consumată Siguranţe – aparate de protecţie a circuitelor Elemente de conectare Variantele mai vechi. Tablouri electrice Tablourile electrice sunt părţi componente ale instalaţiilor electrice. se realizează prin simpla apăsare a unui buton. Fig.V.V. până la cotor.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Caracteristicile tehnice ale siguranţelor fuzibile pentru instalaţiile interioare: tensiunea nominală 250V.8.C. Variantele noi sunt echipate cu siguranţe automate montate în carcasă din P.C.15. 8. întrerupe alimentarea circuitului pe care este montată prin deschiderea unui contact.Fig.15 . 25A. 20A. după remedierea defectului. pe care îl poate suporta conductorul fără ca încălzirea să depăşească limita admisibilă. industriale sunt alimentate prin tablouri pe stelaj metalic. tuburi de protecţie şi accesorii Conductoare În instalaţiile de iluminat interioare sunt folosite conductoare din aluminiu sau din cupru izolate cu material plastic – P. şi contorul sunt proprietatea Companiei de electricitate teritorială. Ima . 10A. instalaţia de după contor (circuitele) aparţine proprietarului locuinţei . Pentru instalaţiile electrice interioare până la 50 V se Proiectul pentru Învăţământul Rural 195 . Reconectarea circuitului. existente încă în unele locuinţe. au rol în distribuirea energiei electrice pe circuitele de alimentare ale receptoarelor. sunt tablouri pe suport de marmură cu mască din material plastic – P.16A.Cablu cu trei conductoare multifilare în izolaţiie de P. Pentru fiecare secţiune sunt indicate valorile maxime ale intensităţii curentului. Reţeaua electrică. prevăzută cu un dispozitiv electromagnetic.C.

16. Accesoriile pentru instalaţiile electrice folosite în execuţie au rol în: fixarea tuburilor de protecţie pe elementele de construcţie: dibluri. coturi fixarea aparatelor ( întrerupătoare. Semne convenţionale pentru prize şi întrerupătoare 196 Proiectul pentru Învăţământul Rural . scoabe realizarea legăturilor între tuburile de protecţie: manşoane de legătură.8.16 sunt prezentate semnele convenţionale folosite pentru prize şi întrerupătoare.V.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior folosesc tuburile cu izolaţie din policlorură de vinil -P. realizarea legăturilor electrice: conectori. Acestea sunt construite din tablă.C. cleme de legătură În figura 8. Denumire aparat Priza simpla fara contact de protectie Priza dubla fara contact de protectie Priza simpla cu contact de protectie Priza dubla cu contact de protectie Intrerupator simplu Intrerupator dublu 2 2 Semn conventional Fig. Dimensunile tuburilor de protecţie sunt standardizate. material plastic . prize) pe elementele de construcţie: doze. papuci de cablu.

Crt. 0 exemplu Denumire încăpere 1 Sufragerie Tipul Numărul/ surselor Puterea de iluminat surselor 2 Incandescent 3 5/ 60w Numărul Numărul prizelor / întrerupă tip toarelor/ tip 4 5 2/duble fără 1/ dublu contact protecţie Proiectul pentru Învăţământul Rural 197 .Componenete ale instalaţiei de iluminat interior Acest tabel te va ajuta la elaborarea proiectului de la unitatea de învăţare numărul 9 (lucrarea de verificare numărul 9). Nr.

bobină). duble pentru întreruperea a două circuite. tecile 1 sunt sub tensiune electrică. se poate realiza prin încetinirea evaporării wolframului ( prin introducerea în globul de sticlă fie a gazelor inerte –argon. accesoriile care asigurau funcţionarea stabilă ( starter condesator. Întrebarea 19 Producerea unui scurtcircuit atrage după sine. candelabre. pănă la starea de incandescenţă şi emite radiaţii electromagnetice. Întrebarea 16 Simple pentru întreruperea unui circuit. Întrebarea 18 Siguranţele fuzibile sunt aparate de protecţie. creşterea mare a curentului electric. susţinerea sursei electrice de iluminat. Prin introducerea ştifturilor de la fişă în tecile 2 se realizează contactul electric dintre ele şi prin aceasta conectarea la reţea a receptorului.fie a unui halogen-iod. care ciocnesc atomii de mercur. aplice. fie ceramică.azot. Întrebarea 13 S. cu un consum mare.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior RĂSPUNSURI ŞI COMENTARII LA ÎNTREBĂRILE DIN TESTELE DE EVALUARE Întrebarea 1 Electromagnetice Întrebarea 2 0. lustre. au fost înlocuite cu componente electronice ( redresor oscilator ). veioză. Întrebarea 15 Întrerupătoarele au rolul de a conecta/ deconecta circuitele electrice. Tot aici sunt montate siguranţele şi contorul care înregistrează consumul de energie. lampadar. alimentarea cu energie electrică a sursei. Întrebarea 6 Becul economic este un tub fluorescent. Întrebarea 10 Răspunsul corect este varianta b. Firul fuzibil al siguranţei se încălzeşte (efectul Joule) şi se topeşte. Întrebarea 14 Este posibilă electrocutarea operatorului. Întrebarea 11 Receptorul este legat la fişă.78 micrometrii Întrebarea 3 Filamentul din wolfram se încălzeşte. a lămpilor cu incandescenţă. prin efect Joule. lumină. Întrebarea 17 Pentru a fi depistate în întuneric. Radiaţiile produse de mercur sunt transformate în radiaţii vizibile de substanţă luminoforă de pe tub. prin atingerea părţilor conductoare aflate sub tensiune. Se produce o descărcare electrică – un fulger – şi electrozii emit electroni. Priza este conectată la instalaţia electrică prin bornele de racord2 şi astfel. curent nominal 16A. Întrebarea 8 Plafoniere. Economia de energie se obţine datorită faptului că. Întrebarea 4 Creşterea duratei de viaţă. tensiune nominală 250V. 198 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Întrebarea 20 Tabloul electric asigură distribuirea energiei electrice primite de la reţeaua de alimentare şi transmisă prin circuite la receptori. spoturi. care asigură protecţia la scurtcircuit şi supraîncărcare a circuitului pe care se montează.38 micrometrii şi 0.care au un consum mic.brom). Întrebarea 7 Corpurile de iluminat au următoarele funcţii: dirijarea fluxului luminos.fie masă plastică. Întrebarea 5 Se aplică un impuls de tensiune electrică electrozilor din tub. Întrebarea 9 Pentru a nu privi direct a tubul şi dirijarea fluxului luminos. etanşarea sursei –când este cazul.T –motaj sub tencuială. Întrebarea 12 Soclul prizei este din material izolant.

Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii. Precizează ce rol are substanţa luminoforă de pe tubul fluorescent. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea unităţii de învăţare nr. Becul economic este un --------------------------------------.realizându-se astfel un consum -----------5 PUNCTE 6. 5 PUNCTE 2. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. Tema : COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI DE ILUMINAT INTERIOR INSTRUCŢIUNI Lucrarea de verificare. 5 PUNCTE 4. Completează spaţiile libere.a cărui aprindere este asigurată de un ------------------------------. Corpul de iluminat asigură: ------------------------------fluxului luminos al sursei. Explică de ce este necesară introducerea halogenilor sau a gazelor inerte în bec. Pentru comentariile tutorelui. ------------------------------. Motivează construirea filamentului din wolfram la lampa cu incandescenţă. astfel încât frazele să exprime un adevăr. numele şi prenumele cursantului. Electronică. 5 PUNCTE 3. alimentarea cu--------------------------------------5 PUNCTE Proiectul pentru Învăţământul Rural 199 . 5 PUNCTE 5.pe pereţi ( sau suporţi). Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile la întrebări. al cărei conţinut este prezentat mai jos. Electrotehnică. adresa. Pe prima pagină a lucrării se vor înscrie următoarele informaţii: modulul Energie. Dacă este posibil utilizaţi un procesor de texte. Defineşte în două cuvinte lumina. 1.8 Această lucrare are o pondere de 6% din nota finală de absolvire a modulului.8. lucrarea de verificare numărul.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior LUCRAREA DE VERIFICARE NR. lăsaţi o margine de circa 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri.

Explică cum se realizează protecţia la scurtcircuit a unui circuit electric. Precizaţi rolul tabloului electric. reglarea nivelului de iluminare c. comutarea curentului între circuite 6 PUNCTE 12. Prin ce se deosebeşte siguranţa automată de siguranţa fuzibilă ? 6 PUNCTE 14. Variatorul asigură: a. aparat de protecţie 3. Completează coloana cu denumirea aparatului în tabelul cu semne convenţionale de mai jos 5 PUNCTE Denumire aparat Semn conventional 2 2 8. protecţia circuitului la scurtcircuit d. Rolul aparatului în instalaţie a.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior 7. Explică rolul contactului de protecţie al fişelor şi prizelor 6 PUNCTE 10. Stabileşte corespondenţa între coloana A şi B B. 5 PUNCTE 9. 6 PUNCTE 13. conectarea fişei la priză b. priză şi fişă 200 Proiectul pentru Învăţământul Rural . siguranţă c. Enumeră variantele constructive ale prizelor pentru uz casnic. aparat care înregistrează consumul de energie electrică 2. aparat de conectare d. întrerupător b. Denumire aparat 1. aparat de comutare 6 PUNCTE 11. 6 PUNCTE A.

Specificaţi rolul tuburilor de protecţie. 6 PUNCTE 16. 6 PUNCTE 18. Explicaţi de ce este obligatorie conectarea maşinii de spălat la o priză cu contact de protecţie.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior 15. Indicaţi tipurile de conductoare utilizate în instalaţiile de iluminat interioare. 6 PUNCTE 17. 6 PUNCTE Total 100 puncte Proiectul pentru Învăţământul Rural 201 . Enumeraţi accesoriile pentru instalaţiile electrice de iluminat interior.

pagina:331-361 3. Manual de Instalaţii şi echipamente electrice pentru clasa IX. pagina:222226. E Pietrăreanu. Bucureşti.a. Manual de Tehnologia lucrarilor electrotehnice.1986. Emil Micu.136-153 6. 1985. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale . 1982. Sabina Hilohi. Editura Didactică şi pedagogică.80 7.Agenda electricianului. 43-67 5.Componenete ale instalaţiei de iluminat interior BIBLIOGRAFIE 1. anul I şcoala profesională. Popa Vasilica ş.127186 4. pagina:188-210. pagina: pagina:123. 1984. Robe Mariana. Constantin Neguş Manual pentru instalaţii şi echipamante clasa a XI a Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. Editura Economică Preuniversitaria.2000. Niculae Mirea . Traian Canescu. Bucureşti. Editura tehnică. D. M. Manual de pregătire pentru domeniul electric. Editura Didactică şi pedagogică.369 2. pagina:9-51. Popescu. Comşa şa. Pagina 190-214 202 Proiectul pentru Învăţământul Rural .302.Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. 1983.sa Electrotehnica de la A la Z. 79. Monica Meteescu. Angela Popescu. pagina:22-28.301.Editura ştiinţifică şi enciclopedică.X.

Proiectul pentru Învăţământul Rural 203 . .Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 9 SCHEMA DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ A LOCUINŢEI Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 9. prin instalaţiile de transport şi distribuţie.vei şti să selectezi. referitoare la contextul de mai sus. . Călătoria pe „drumul” parcurs de noi şi energia electrică de la centrale. 9 Bibliografia Pagina 203 204 213 214 OBIECTIVE: Stimate cititorule. s-a încheiat la intrarea în locuinţa dumneavoastră. circuitele de prize şi iluminat. în conformitate cu condiţiile impuse de normative.vei fi capabil să argumentezi soluţiile tehnice adoptate pentru fiecare etapă din proiectarea instalaţiei de iluminat şi prize.1.vei putea dimensiona. iţi vei putea exprima ideile clar cu ajutorul unor termeni tehnici de specialitate adecvaţi. din cataloagele şi standardele de produse elementele de circuit necesare în instalaţii. . .vei şti să elaborezi schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei proprii. Elemente de proiectare a instalaţiilor electrice interioare Lucrarea de verificare nr.în orice discuţie. Cum „împărţim” energia electrică astfel încât fiecare „minune „ = receptor să funcţioneze? După studiul acestei unităţi de învăţare: .

modul de amplasare a surselor . bibliotecă .Asigurarea calităţii şi cantităţii luminii artificiale. hol -şcoli: Săli de clasă.Asigurarea alimentării cu energie electrică a surselor de iluminat. pe tot timpul exploatării. Calculul fotometric al instalaţiei de iluminat şi prize În cadrul acestei etape proiectanţii trebuie să asigure confortul vizual în fiecare încăpere plecând de la datele iniţiale de proiectare : Destinaţia încăperii – ce activităţi se desfăşoară în încăpere.sala de sport. bucătărie .Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei 9. Calculul electric al instalaţiei de iluminat şi prize Alimentarea corpurilor de iluminat şi a prizelor se face.1. Calculul de dimensionare pentru circuite şi alegerea aparatelor de conectare şi de protecţie se face respectând prevederile Normativului I7 privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumatori. pentru fiecare încăpere: tipul surselor – cu incandescenţă sau cu fluorescenţă. Caracteristicile de mediu ( umiditate. în deplină siguranţă. B.hoteluri: cameră de dormit. 3. Consideraţiunile prezentate conduc la soluţia de proiectare unei singure instalaţii. instalaţia de iluminat şi prize cu un demers de proiectare în două etape principale: calculul fotometric al instalaţiei de iluminat şi prize şi calculul electric al instalaţiei. băncilor cu înălţimea 80 cm . . Elemente de proiectare a instalaţiilor electrice interioare Instalaţia care asigură alimentarea cu energie electrică a tuturor receptoarelor din locuinţă este instalaţia de iluminat şi prize Proiectarea şi execuţia instalaţiilor de iluminat trebuie să rezolve trei probleme importante: 1. pe tot timpul exploatării.exemplu în sala de clasă se consideră “plan util” planul pupitrelor. cu tensiuni până la 1000V. În finalul acestei etape de proiectare sunt precizate. puterea şi numărul surselor de iluminat. pericol de explozie în cazul clădirilor industriale. prin circuite monofazate legate la tabloul de distribuţie. pe hol înălţime 0 cm. Dimensionarea are în vedere realizarea protecţiei la scurtcircuit şi supraîncărcare(cu condiţia păstrării încălzirii conductoarelor în limitele admise). praf). în locuinţe. holuri. Suprafaţa geamurilor şi a uşilor. A. Dimensiunile încăperii.locuinţe: cameră de zi dormitor. în deplină siguranţă.Asigurarea alimentării cu energie electrică a prizelor şi prin aceasta a tuturor receptorilor casnici. Înălţimea “ planului util”. 2. Dintre prevederile Normativului I-7 menţionăm: 204 Proiectul pentru Învăţământul Rural . etc ). Standardele precizează nivelurile de iluminare ( flux luminos pe unitatea de suprafaţă) în funcţie de destinaţia clădirilor şi încăperilor (de exemplu sunt valori diferite pentru: . bucătărie.

Întocmirea planului de amplasare a surselor de iluminat şi aparatelor Cunoscând rezultatele calculului fotometric şi prevederile normativului I7 pe planul de arhitectură se amplasează în fiecare încăpere corpurile de iluminat şi prizele.) este prevăzută o priză cu contact de protecţie. fierul de călcat vor fi obligatoriu cu contact de protecţie. simbol x. se observă: 1. 2. încărcarea maximă pe un circuit de lumină este de 12 corpuri de iluminat însumând o putere maximă de 1kw. prizele pentru frigider.8m faţă de ţevile de apă sau gaze. corpurile de iluminat. într-un tub de protecţie se introduc numai conductoare care aparţin unui singur circuit.1m faţă de o pardoseală izolantă. Proiectul pentru Învăţământul Rural 205 . Pentru exemplul considerat. se stabileşte locul tabloului de distribuţie (de obicei la intrarea în locuinţă). conform normativului I-7 priza pentru maşina de spălat este amplasă pe hol şi are contact de protecţie 4.5m faţă de o pardoseală bună conducătoare de electricitate ( ciment). cu transformator îngropat în perete. 2. Calculul electric al instalaţiei de iluminat comportă următoarele etape : B1. cuptor cu microunde etc. nu se montează prize în băi – cu excepţia prizelor. Condiţii de montare a circuitelor . pentru receptoarele din bucătărie ( frigider. prizele fără contact de protecţie se montează la 0. de 24v. Pentru conectarea / deconectarea circuitelor sunt prevăzute întrerupătoare 3. proiectantul a preferat folosirea în fiecare încăpere a surselor cu incandescenţă.aplicate în cazul locuinţe lor: corpurile de iluminat şi prizele se alimentează pe circuite separate. pentru maşina de bărbierit. prizele şi întrerupătoarele. maşina de spălat. În Fig. şi de 1.5m şi la o distanţă minimă de 0. încărcarea maximă pe un circuit de priză este de 12 prize însumând o putere maximă de 2 KW ( pentru tensiunea de 220V).Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei 1.1 este redat planul arhitectural al unei locuinţe( garsonieră) pe care au fost amplasate: tabloul de distribuţie TE. 9. Condiţii de dimensionare a circuitelor .aplicate în cazul locuinţe lor: întrerupătoarele se montează la o înălţime de 1.

Desenează. Foloseşte datele din tabelul completat în momentul studierii unităţii de învăţare numărul 8. Traseele conductoarelor trebuie să fie orizontale sau verticale. în cazul montării sub tencuială. pe pagina liberă. 206 Proiectul pentru Învăţământul Rural . c) Reprezentarea schemei de alimentare cu energie electrică a locuinţei Pe planul de amplasare al surselor electrice se trasează circuitele folosind linie întreruptă. planul de amplasare al surselor electrice de iluminat şi al aparatelor electrice din locuinţa proprie.Parcurge etapele B1şi B2 de la calculul electric al instalaţiei de iluminat şi prize. APLICAŢII Elaborează unui micro proiect cu tema „Alimentarea cu energie electrică a locuinţei mele” 1. Traseele oblice sunt admise numai pe plafoane şi dacă nu există alte soluţii. în cazul montajului aparent. sau linie continuă. baie) pentru alimentarea prizei din bucătărie şi a prizei din hol ce deserveşte baia. Acest plan face parte din lucrarea de verificare numărul 9. În cazul analizat s-au stabilit următoarele: Circuitul 1 (lumină)– pentru alimentarea tuturor surselor electrice de iluminat Circuitul 2 (prize sufragerie) pentru alimentarea celor două prize din această încăpere Circuitul 3 (prize bucătărie.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei B2. Reprezentarea schemei de alimentare cu energie electrică a locuinţei a) Stabilirea grupelor de corpuri de iluminat care se leagă pe acelaşi circuit b) Stabilirea grupelor de prize care se leagă pe acelaşi circuit Se va urmări să nu se depăşească maximul puterii instalate pe fiecare circuit.

Fig.1 Planul de amplasare a surselor electrice de iluminat şi aparatelor electrice (în cazul unei garsoniere) Proiectul pentru Învăţământul Rural 207 .Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei 800W Sufragerie 3x100W 800W 1000W 1x60W 1x60W Bucatarie 1x60W 1x60W Baie Hol 1000W T. 9.E.

Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei a. Dimensionarea circuitelor se face în funcţie de curentul nominal al circuitului a . Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei proprii. 800W Sufragerie 3x100W 800W 1000W 1x60W 1x60W Bucatarie 1x60W 1x60W Baie Hol 1000W T.E.1 IN=Pi / Ucosφ 208 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Planul de amplasare al surselor şi aparatelor.curentul nominal al circuitului In 9.2 Schema electrică de alimentare garsoniere cu energie electrică a unei B3. b.9. Fig.

Bucureşti. 1986 din care sau extras următoarele tabele: Tabela 2.2 I F > IN c .2 Pentru alegerea siguranţelor fuzibile.8 d . cosφ factorul de putere al circuitului (pentru circuitele cu lămpi cu incandescenţă cosφ = 1) .Conductorul se alege din catalog astfel încât curentul maxim admis de conductor. să îndeplinească condiţia 9. 25A. 16A.scris la început – aluminiu.5 2.conductă pentru instalaţii fixe. Ima. A.V. 10A.5 Conductoare pentru instalaţii electrice fixe Simbolizare: F. 9.F pentru tensiunea de 250v. Tabela 2.După stabilirea secţiunii conductorului se alege tubul de protecţie în funcţie de secţiunea conductorului şi numărul de conductoare din tub.Siguranţa fuzibilă care protejează circuitul la scurtcircuit se va alege din condiţia ca valoarea curentului nominal al siguranţei să fie mai mare decăt curentul nominal al circuitului.20A. Agenda electricianului. curentul nominal al siguranţei: 6A.3 Ima > IF / 0.1.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei Unde Pi este puterea instalată pe circuit. conductoarelor şi a tuburilor de protecţie s-au folosit date din materialul bibliografic E. b .C Încărcarea maximă admisă Ima pentru conductoarele de cupru şi aluminiu este conform tabelului de mai jos sc –secţiunea transversală a conductorului sc Numărul de conductoare montate în tubul de protecţie mm2 1 1. Editura tehnică. Pietrăreanu.3.41 Siguranţe fuzibile de joasă tensiune Soclu cu legături faţă simbol L. APLICAŢII Exemplu de calcul pentru figura 9. Y izolaţie de P. U = 220V tensiunea de fază a reţelei.5 cupru 2 14 17 24 aluminiu 2 18 3 12 14 20 4 11 13 18 3 16 4 15 Proiectul pentru Învăţământul Rural 209 .

3 iar pentru tubul de protecţie se va alege IPY 16 Circuitul de priză – prize pentru bucătărie şi pentru baie Conform prevederilor normativului I – 7 s-au prevăzut prize cu contact de protecţie. 210 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Alegerea tubului de protecţie.5 Simbolizarea tuburilor de protecţie: I – izolante.5 A Din catalogul de conductoare cea mai mică secţiune de conductor care îndeplineşte condiţia este conductorul din cupru cu secţiunea de 1mm 2 Într-adevăr pentru această secţiune conductorul are Ima =14 A. L – lăcuite Se consideră circuitul 1 .09 A Se alege siguranţa fuzibilă cu I F = 10 A care îndeplineşte condiţia 9.1. 14 A > 7. rezultă alegerea siguranţei fuzibile cu IF=6A c.5-6/1-7/1 18 1/25-3/6-4/2.5A d. P – de protecţie.2 Deoarece în priză se pot introduce ocazional. în mm2 13 1/6-2/1. Y – din PVC.5 mm2 îndeplineşte condiţia 9.8 = 6/ 0.5.5-5/2.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei Extras din tabela 2.5-7/1. Aceasta verifică relaţia 9.5-3/1.45A. Pentru 2 conductoare cu secţiunea de 1 mm2 se alege tubul IPY 13 Circuitul de priză – pentru prize sufragerie Pentru circuitul de priză se ia în considerare puterea maximă de încărcare chiar daca aceasta poate fi ocazională IN=2000 / 220 x1 = 9.5-4/1 16 1/16-2/6-3/2.5-5/1. Alegerea siguranţei fuzibile Cea mai mică siguranţă din catalog este de 6A.5-4/1. Alegerea conductorului condiţia 9. E – etanşe.3 . S-a ales tubul IPY 16 deoarece numărul conductoarelor din tub pentru acest circuit este 3. IF/ 0.cel ce alimentează sursele electrice de iluminat a.5-6/1. curentul nominal al circuitului IN=540 / 220 x1 = 2.2 6A > 2.45 A b.1-Tuburi şi ţevi de protecţie a conductoarelor izolate Mărimea nominală a Număr de conductoare FY protejate / tubului secţiunea conductorului. Calculul curentului nominal al circuitului puterea instalată Pi = 3x100+60+60+60+60 = 540 W.8 = 7. simultan mai multe receptoare care pot depăşi 2000kw normativele prevăd prize 16 A Conductorul FY de cupru cu secţiunea de 2.

pentru conductorul de fază iar pentru conductorul de nul s-a trasat linia întreruptă. APLICAŢII Realizează schema electrică a tabloului de distribuţie pentru locuinţa proprie. Conductoarele reţelei de alimentare din tabloul de distribuţie sunt reprezentate cu linia plină groasă.9. orizontală cu un capăt la fază şi cu celălalt la simbolul receptorului. Această schemă face parte din lucrarea de verificare numărul 9.3 Schema electrică a tabloului de distribuţie În figura 9.5FY-1PY16 2000W Prize sufragerie 2X2. Întocmirea schemei electrice a tabloului electric de distribuţie LF25/6A C1 LF25/10A C2 LF25/16A C3 Prize bucatarie . verticală. verticală .5FY-IPY-13 2000W Lumina 2X1FY-IPY-13 540W Pi=4540W Fig.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei B4. Exemplu. Proiectul pentru Învăţământul Rural 211 . Circuitul se reprezintă cu linie subţire.3 s-a trasat schema electrică a tabloului de distribuţie pentru garsoniera ale cărei planuri şi scheme au fost analizate anterior. baie 2X2.circuitul 1 de lumină cu siguranţe de 6A şi puterea instalată totală a surselor electrice de iluminat de pe circuit 540 W.

alcătuirea schemei de alimentare generală cu energie electrică a locuinţei şi dimensionarea circuitelor de alimentare astfel încât să se asigure condiţiile de siguranţă în exploatare. 2. alegerea tipului numărului şi puterii surselor de iluminat astfel încât să se asigure confortul vizual optim. 212 Proiectul pentru Învăţământul Rural . În concluzie: Proiectarea instalaţiei de iluminat şi prize are în vedere: 1.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei Schema electrică a tabloului de distribuţie din locuinţa proprie.

lăsaţi o margine de circa 5 cm şi aceeaşi distanţă între răspunsuri. 10 PUNCTE 2. 10 PUNCTE 4. al cărei conţinut este prezentat mai jos. Tema : Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei INSTRUCŢIUNI Lucrarea de verificare. Pentru securitatea lucrării vă recomand să scrieţi numele cursantului pe fiecare pagină. Răspunsurile la întrebări vor fi transmise prin poştă tutorelui pentru corectare şi eventuale comentarii.9. Dimensionarea circuitelor. Electronică. Planul de amplasare a surselor de iluminat şi aparatelor electrice.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei LUCRAREA DE VERIFICARE NR. vă solicită unele activităţi care necesită cunoaşterea unităţilor de învăţare nr.9 LUCRAREA DE VERIFICARE NR. lucrarea de verificare numărul. Vă recomand să scrieţi clar răspunsurile la întrebări. 20 PUNCTE 5. Pe prima pagină a lucrării se vor înscrie următoarele informaţii: modulul Energie. 9 Această lucrare are o pondere de 6% din nota finală de absolvire a modulului. Întocmirea schemei de alimentare cu energie electrică a locuinţei. 10 PUNCTE 3. Stabilirea grupurilor de corpuri de iluminat care se leagă pe acelaşi circuit. numele şi prenumele cursantului.8 şi nr. Întocmirea schemei electrice a tabloului de distribuţie 20 PUNCTE TOTAL 100 puncte Proiectul pentru Învăţământul Rural 213 . Stabilirea grupurilor de prize care se leagă pe acelaşi circuit. adresa. 30 PUNCTE 6. Elaborează unui micro proiect cu tema „Alimentarea cu energie electrică a locuinţei mele” urmărind etapele: 1. Electrotehnică. Pentru comentariile tutorelui. Dacă este posibil utilizaţi un procesor de texte.

Editura ştiinţifică şi enciclopedică .127.Niculae Mirea .Emil Micu.186 4.48 214 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 123. Agenda electricianului. Pag. ş.Schema de alimentare cu energie electrică a locuinţei BIBLIOGRAFIE 1. Pag. Editura tehnică. Bucureşti. 3.1986 Pag. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale .388 3. 1985. 2. Constantin Neguş Manual pentru instalaţii şi echipamente clasa a XI a Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. Pag.D.Bucureşti. 367.a Electrotehnica de la A la Z. 398. Comşa şa. E Pietrăreanu.Editura didactică şi pedagogică Bucureşti. 1983. 1982.

3. mărimea măsurată .vei fi capabil să identifici aparatele de măsură analogice şi digitale în funcţie de principiul de funcţionare. Te-ai gândit vreodată câte decizii iei în fiecare zi? În orice domeniu activitatea zilnică este influenţată de decizii bazate pe informaţii cantitative. testare. Multimetre 10. diagnosticare. 10 Bibliografia Pagina 215 216 218 225 226 227 235 243 244 OBIECTIVE: Stimate cititorule.6.5.Aparate de măsură UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. Osciloscopul Lucrarea de verificare nr. Măsurarea mărimilor electrice 10. Aparate de măsură analogice 10.vei fi capabil să măsori: intensitatea curentului electric.vei putea să explici principiul de funcţionare al osciloscopului . erori de măsurare 10.4. parametrii componentelor electronice şi electrice care alcătuiesc circuitele de alimentare cu energie electrică Proiectul pentru Învăţământul Rural 215 .10 APARATE DE MĂSURĂ Capitol Obiectivele unităţii de învăţare 10. tensiunea electrică. Noţiuni de bază: proces de măsurare.1. Aparate de măsură digitale 10.2. Sursa acestei informaţii este măsurarea inclusă în acţiuni ca: observare. control etc. După studiul atent al acestei unităţi de învăţare: .

mărimi optice etc. timp. Unitatea de măsură se alege convenţional. sistem adoptat de toate ţările. Este obligatorie nominalizarea unităţii de măsură.cu simbolul kg. Rezultatul măsurării se exprimă printr-o valoare numerică. 216 Proiectul pentru Învăţământul Rural . pe lângă definirea unităţilor de măsură este necesară şi realizarea materială a lor. erori de măsurare Mărimi fizice În procesul de cercetare şi cunoaştere a naturii oamenii de ştiinţă au definit noţiuni cu ajutorul cărora să poată caracteriza obiectele sau fenomenele.cu simbolul A.cu simbolul s. pentru intensitatea luminoasă. Candelă. pentru lungimi. pentru intensitatea curentului electric. Amper.cu simbolul cd. Secundă . Prin mărime se înţelege o proprietate a obiectelor sau fenomenelor care poate fi deosebită calitativ şi determinată cantitativ. În domeniul fizicii întâlnim mărimi mecanice.Aparate de măsură 10. Proces de măsurare Mărimile fizice de aceeaşi natură se deosebesc între ele numai cantitativ şi ca urmare ele pot fi comparate. Fiecărui domeniu îi sunt caracteristice propriile mărimi.1. viteză. Acestea reproduc unităţile de măsură cu mare precizie. pentru timp. Kilogram. mărimi electrice. Totalitatea unităţilor de măsură defineşte Sistemul Internaţional al Unităţilor de Măsură cu simbol SI. În acest scop se folosesc etaloanele.cu simbolul mol. Kelvin . Noţiuni de bază: proces de măsurare.cu simbolul K. De exemplu pentru fenomenul de mişcare au fost definite următoarele noţiuni: spaţiu. Măsurarea este procesul prin care sunt evaluate cantitativ mărimile fizice de acelaşi fel. Exemplu: tensiunea electrică măsurată la bornele unei prize este de 220 V. Prefixe pentru multiplii unităţilor Prefixe pentru submultipll unităţilor de măsură de măsură Denumire Simbol Multiplicatorii Denumire Simbol Multiplicatorii prefix unităţii prefix unităţii Tera T 1012 Deci d 10-1 Giga G 109 Centi c 102 Mega M 106 Mili m 10-3 3 μ Kilo K 10 Micro 10-6 Hecto H 102 Nano n 10-9 Deca Da 10 Pico p 10-12 Pentru a executa măsurările. Unităţile fundamentale sunt: Metru – cu simbolul m. În fizică există unităţi de măsură fundamentale care se definesc de sine stătător şi unităţi de măsură derivate definite pe baza legilor fizicii în funcţie de alte mărimi. A măsura o mărime fizică înseamnă a o compara cu o altă mărime de aceeaşi natură denumită unitate de măsură. pentru cantitatea de substanţă. pentru masă. pentru temperatura termodinamică. Mol . Multiplii şi submultiplii unităţilor de măsură din SI sunt factori zecimali a căror denumire se formează cu ajutorul prefixelor prezentate în tabelul de mai jos.

Acestea sunt: metode directe ( prin care se măsoară direct mărimea de măsurat ) şi metode indirecte (valoarea mărimii de măsurat este determinată prin calcul. Pentru a măsura este necesară cunoaşterea metodelor de măsurare. are efecte diferite asupra unei mărimi măsurate mai mari ( 222V) . mai sunt necesare şi alte mijloace de măsurare mai complexe: aparate de măsură. instalaţii de măsură. în loc de Xo = 4V Eroarea absolută va fi: Δ x = Xm – Xo = 3 – 4 = -1V Eroarea relativă va fi: Xr = Δ x / Xo= 1 / 4= 0. de un volt. Erori de măsurare Oricât de corect s-ar efectua măsurarea şi oricât de performante ar fi mijloacele şi metodele acesteia măsurarea nu poate fi exactă. în procesul de măsurare.9 % 2. Intervine întotdeauna o eroare.Xr: este definită prin formula de mai jos Xr = Δ x / Xo = ( Xm – Xo ) / Xo Eroare relativă se exprimă în procente dă imaginea gradului de exacticitate al măsurării APLICAŢII 1. faţă de o mărime Proiectul pentru Învăţământul Rural 217 .Δ x: este definită prin formula de mai jos Δ x = Xm – Xo Xo – valoarea de referinţă Xm – valoarea măsurată Eroarea absolută se exprimă în aceeaşi unitate de măsură ca şi mărimea de măsurat şi poate avea valori pozitive dacă Xm este mai mare ca Xo sau valori negative în caz contrar. La bornele unui rezistor se măsoară Xm = 3 V. Eroarea absolută . Aceasta este valoarea către care tinde orice mărime de măsurat. La bornele unui aparat electric se măsoară Xm = 222 V. 009 = 0. în loc de Xo = 220V Eroarea absolută va fi: Δ x = Xm – Xo = 222 – 220 = 2V Eroarea relativă va fi: Xr = Δ x / Xo= 2 / 220 = 0. Valoarea adevărată ( reală sau exactă ) a unei mărimi reprezintă acea valoare care ar rezulta dintr-o măsurare în care nu intervine nici o eroare.Aparate de măsură Pe lângă etaloane. 25 = 25 % Observaţie: aceeaşi eroare absolută de măsurare. în funcţie de alte mărimi ce se măsoară direct). Eroarea relativă. nu dă nici o informaţie asupra gradului de exacticitate al măsurării. Deoarece valoarea adevărată nu poate fi cunoscută în practică se utilizează valoarea de referinţă Xo obţinută prin măsurarea mărimii cu mijloacele şi metodele cele mai performante.

de atenţia şi îndemânarea lui sau de starea organelor sale de percepţie 2. 1. 4. În calculul erorii relative se ia valoarea absolută a lui Δ x. Cele mai importante sunt : 1. Aparate de măsură analogice Aparatele electrice de măsură sunt dispozitive tehnice cu ajutorul cărora se pot efectua măsurări prin intermediul unei mărimi electrice. Schema generală a unui aparat de măsură ( Fig 10. Sensibilitatea este caracteristică aparatelor analogice şi reprezintă cea mai mică valoare a mărimii de măsurat ce poate fi percepută de aparat . . 5. Tipuri de erori Erorile care intervin în măsurare pot fi: 1. 2. După cauza care le produce: Erori obiective – sunt date de influenţele mediului asupra măsurării sau de imperfecţiunea aparatelor şi metodelor de măsurare Erori subiective – depind de experimentator.2. 2.1. De exemplu dacă este prea mică să o amplifice şi în acest caz dispozitivul va fi constituit dintr-un amplificator. cât şi mărimi neelectrice. În cazul aparatelor electrice analogice valorile indicilor sunt: 0.Aparate de măsură măsurată mai mică (3V). 0.5. Rezoluţia este cea mai mică diferenţă dintre indicaţiile unui aparat pe care experimentatorul o poate percepe.dispozitive intermediare cu rolul de a modifica mărimea de măsurare în aşa fel încât să poată fi prelucrată de instrumentul de măsură. iar dacă valoarea de măsurare este prea mare atunci dispozitivul intermediar va fi un atenuator.traductor – dispozitiv care transformă mărimea de măsurare într-o mărime electrică. 10. Din punct de vedere al caracterului lor: Erori sistematice – pot avea atât cauze obiective cât şi cauze subiective Erori aleatoare ( întâmplătoare ) – sunt date de influenţele imprevizibile ale mediului ( vibraţii.apar datorită manevrelor greşite sau necunoaşterii metodelor de măsurare de către experimentator Caracteristicile metrologice ale aparatelor de măsură sunt criterii de calitate ale acestora. Aceasta se exprimă prin indicii de exacticitate care sunt standardizaţi. 3.2. Intervalul de măsurare ( domeniul de măsurare ) reprezintă acel interval de valori în care aparatul poate lucra şi furniza informaţia de măsurare.05 .5. creşteri bruşte de temperatură ) Greşeli . 0.1) se compune din: . 0. 218 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Clasa de exacticitate a aparatului reprezintă acea calitate a aparatului de a da rezultate cât mai apropiate de valoarea adevărată a mărimii de măsurare. Cu ajutorul aparatelor electrice de măsură se pot măsura atât mărimi electrice.5.

Aparate de măsură analogice sunt aparate la care indicaţia se poate modifica continuu pe întreg domeniul de măsurare. Pentru stabilirea valorii măsurate operatorul citeşte diviziunile şi subdiviziunile indicate pe scala gradată.1. Schema funcţională a aparatelor electrice de măsură Dacă aparatul face parte dintr-o instalaţie complexă de reglare şi măsurare va transmite informaţia unui alt etaj al instalaţiei care va acţiona în sensul dorit în reglare. fie sub forma unei înregistrări.Instrumentul de măsurat preia mărimea de măsurare “tradusă” şi adaptată şi o transformă într-o mărime cu ajutorul căreia se determină valoarea mărimii de măsurare fie sub forma unei indicaţii. În acest caz. După modul de afişare al rezultatului măsurării După modul de afişare al rezultatului măsurării Aparate analogice Aparate digitale Rezultatul măsurării se poate Valoarea mărimii de măsurat este şti citind valoarea arătată de un afişată sub forma unui număr ac indicator care se deplasează în faţa unei scale gradate. Indicare Marime de masurat Traductor Dispozitive intermediare Instrument de masurat Inregistrare Actionare Fig. Principiul de funcţionare al aparatelor analogice constă în transformarea unei părţi din energia electromagnetică a mărimii de Proiectul pentru Învăţământul Rural 219 . aparatul se reduce doar la instrumentul de măsurare. Observaţie: La măsurarea mărimii electrice. Clasificarea aparatelor electrice de măsură: 1. instrumentul poate fi considerat el însuşi un aparat de măsurare. 10. După mărimea de măsurare Mărimea măsurată Energia electrică Puterea electrică Intensitatea curentului electric Tensiunea electrică Rezistenţa electrică Unitatea de măsură Denumirea /simbol aparatului de măsură Kilowattoră / kwh Contor de energie electrică Watt / w wattmetru Amper / A ampermetru Volt / V Ohm / Ώ voltmetru ohmmetru 2.Aparate de măsură .

dacă acesta se găseşte în raza de acţiune a unui câmp magnetic variabil.Aparate de măsură măsurat în energie mecanică care produce deplasarea unui ac indicator în faţa scalei gradate. În construcţia căruia intră componente electronice Feromagnetic Electrodinamic Aparat de inducţie Electronic 220 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Acest aparat este o aplicaţie a fenomenului de inducţie electromagnetică. De exemplu contorul de inducţie pentru măsurarea consumului de energie electrică. numite forţe electrodinamice. Denumire aparat analogic Magnetoelectric de măsură Principiu de funcţionare Deplasarea acului indicator se face pe baza forţelor electromagnetice care apar la interacţiunea dintre un câmp magnetic a un magnet permanent şi câmpul electromagnetic produs de curentul de măsurat care alimentează o bobină mobilă Deplasarea acului indicator are la bază forţa de atracţie / de respingere a câmpului magnetic asupra materialelor feromagnetice. Pot fi: aparate feromagnetice de atracţie aparate feromagnetice de respingere Acul indicator se deplasează în urma acţiunii unor forţe care acţionează între conductoarele parcurse de curent. Clasificarea aparatelor de măsură analogice în funcţie de principiul de funcţionare este dată de tabelul următor. Fenomen ce produce deplasarea unui conductor străbătut de curent. La aceste aparate conductoarele sunt realizate sub forma a două bobine ( una fixă şi alta mobilă alimentate cu curentul de măsurat).

Indiferent de principiul de funcţionare.c şi în c. Elementele necesare transformării energiei electromagnetice în energie mecanică (elemente active) sunt amplasate atât pe partea fixă cât şi pe partea mobilă.c voltmetru de -ohmmetru serie şi curent continuu şi paralel în curent alternativ .5-2. Elementele active pot fi: bobine. electromagneţi etc. Proprietăţi Aparat Aparat magnetoelectric feromagnetic Clasa de Foarte bună Slabă exacticitate 0. iar referirile următoare le privesc pe cele mai întâlnite în practică: magnetoelectric. şi în c. Aparatele de măsură analogice au o parte mobilă care să asigure deplasarea acului indicator şi o parte fixă necesară susţinerii părţii mobile. feromagnetic.oo5-o.a. electrodinamic.conectat la un redresor se poate utiliza şi în curent alternativ ca ampermetru şi voltmetru -multimetre Aparat electrodinamic Foarte bună O. Nu rezistă prea bine la Este robust. În următorul tabel sunt indicate câteva dintre proprietăţile acestor aparate.1Mare Poate măsura de la miliamperi Uniformă doar când este utilizat că wattmetru Funcţionează şi în c. şocuri electrice şi rezistent la şocuri mecanice electrice şi mecanice Consum Foarte mic Mare propriu <1W 2–8W Utilizări -ampermetru şi -ampermetru şi voltmetru de c. magneţi permanenţi.a Nu rezistă la încărcări electrice mari Foarte mare 3 -10W -ampermetru şi voltmetru de curent continuu şi în curent alternativ wattmetre de curent continuu şi curent alternativ Elementele constructive ale aparatelor de măsură analogice. Aici le-am prezentat pe cele mai reprezentative. instrumentele electrice analogice au în componenţa lor: Proiectul pentru Învăţământul Rural 221 .Aparate de măsură Gama de aparate analogice este mai extinsă.1 O.(diviziunile Neuniformă măsurare de pe scală sunt egal (diviziunile de pe distanţate) scală sunt inegal distanţate) Particularităţi Funcţionează numai în Funcţionează şi în curent continuu c.5 Sensibilitatea Foarte mare Mică Poate măsura de la Poate măsura de nanoamperi nA la zeci de miliamperi Scală de Uniformă.c.

clasa de exacticitate . Scala gradată este o succesiune de repere trasate pe cadranul aparatului corespunzător unui şir de valori ale mărimii de măsurat.simbolul poziţiei normale de funcţionare ( verticală.unitatea de măsură indicată de obicei prin simbol .tipul aparatului .marca producătorului În tabelele de mai jos sunt precizate simbolurile înscrise pe cadranele aparatelor de măsură analogice. Pe cadranele aparatelor de măsurat mai sunt trecute: . Dispozitivul de citire . înclinată.Aparate de măsură 1. Tipul aparatului Magnetoelectric Simbol Tipul aparatului Feromagnetic Simbol Magnetoelectric cu redresor Logometru magnetoelectric Electrodinamic Ferodinamic 222 Proiectul pentru Învăţământul Rural . de curent continuu sau curent alternativ ) . Scala poate fi uniformă ( dacă diviziunile de pe scală sunt egal distanţate între ele) sau neuniformă (dacă diviziunile de pe scală sunt inegal distanţate între ele) . Acele indicatoare se execută din duraluminiu sau din sticlă de diferite forme.este compus din ac indicator şi scală gradată.

instrumentele sunt prevăzute cu amortizoare pneumatice sau electromagnetice. 10. Acestor mişcări ale acului îngreunează citirea corectă a valorilor indicate pe scală. 4. 3. la îmbinări este Proiectul pentru Învăţământul Rural 223 . atingerilor. a influenţelor câmpurilor electrice şi magnetice. Construită din mase plastice sau tablă. Această construcţie permite corectarea poziţiei acului indicator (atunci când aparatul nu este alimentat) faţă de gradaţia 0 de pe scală prin acţionarea butonului 1. Simbol Valoarea tensiunii de incercare Simbol Semnificatie 500V Curent continuu 2 2kV (cifra din stea indica kilovolti daca este diferita de 0 Curent alternativ Curent continuu si alternativ 0 fara incercare dielectrica Curent alternativ trifazat 2.Aparate de măsură În funcţie de destinaţia sau principiul de funcţionare. etc. Pentru amortizarea acestor oscilaţii.Sistemul mobil al aparatului ( 10. Amortizorul – Din cauza fluctuaţiilor.2 are un capăt prins pe ax şi celălalt capăt fixat pe o pârghie. Carcasa aparatului de măsură are rolul de a-l proteja împotriva pătrunderii prafului. piese magnetice.4 pe care este fixat acul indicator – 5 cu contragreutăţile . care poate fi deplasată prin rotire unui buton crestat -1.).2 ) este alcătuit dintr-un ax . mai sunt inscripţionate şi alte date care să permită identificarea corectă a aparatului de măsurat. 3 5 1 6 4 Fig.6 sale.3.2. Analiza sistemului mobil fără aceste elemente este pur metodologică. ale valorilor mărimilor electrice acul indicator oscilează în jurul poziţiei de echilibru. Resortul spiral. accesibil din exterior. Sistemul mobil al aparatelor de măsură analogice Menţionăm că pe sistemul mobil sunt fixate şi elemente active (bobine. de altfel mici.

Prin rotirea axului arcul spiral va determina un cuplu rezistent proporţional cu deformaţia arcului. În urma acestei interacţiuni apare un cuplu activ care pune în mişcare bobina mobilă împreună cu întregul sistem mobil. Fig.Aparate de măsură prevăzută cu garnituri de etanşare. 10. Schema de principiu a aparatului magnetoelectric Aparatul magnetoelectric ( Fig. Acul indicator se opreşte în dreptul diviziunii pentru care valoarea cuplului activ este egală cu valoarea cuplului rezistent (Ca = Cr) rezultă 224 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Aparatul magnetoelectric este un aparat analogic a cărui funcţionare se face pe baza forţelor electromagnetice care apar la interacţiunea dintre un câmp magnetic al unui magnet permanent şi câmpul electromagnetic produs de curentul de măsurat care alimentează o bobină mobilă.3. deci cu deviaţia – α a acului indicator Cr = Kr x α ( Kr – constantă de proporţionalitate). Din interacţiunea celor două câmpuri magnetice ( al magnetului şi al bobinei) va rezulta un cuplu de forţe ( numit cuplu activ – Ca ) care va determina rotirea sistemului mobil şi implicit deplasarea acului în faţa scalei gradate. Această bobină este plasată pe un sistem mobil similar celui din figura 10. Arcul spiral are un capăt fixat pe carcasă şi altul fixat pe axul sistemului mobil. În faţa scalei gradate este prevăzută cu un vizor larg de sticlă..2 .10. Acest cuplu activ este proporţional cu valoarea curentului de măsurat Ca = Ka x I ( Ka – constantă de proporţionalitate). Atunci când bobina este alimentată cu I ( curentul de măsurat ) va produce un câmp electromagnetic proporţional cu valoarea curentului.3 ) se compune din: magnet permanent ( polii N S ) care produce un câmp magnetic şi bobina mobilă care este alimentată cu un curent de măsurat.

10. De exemplu: la momentul t2 mărimea A2 este aproximată cu treapta a3. Astfel se realizează discretizarea în nivel sau cuantificarea.Aparate de măsură deplasarea acului este proporţională cu intensitatea curentului de măsurare (α = K x I ) ( K – constantă de proporţionalitate). iar la momentul t4 mărimea A4 este aproximată cu treapta a5. Fig. Funcţia x = f ( t ) este reprezentată prin linia continuă ( roşie ). Aparate de măsură digitale Aceste aparate denumite şi numerice dau direct.4.3. Discretizarea în trepte a unei mărimi cu variaţie continuă în timp Discretizarea mărimii x se face prin înlocuirea ei cu o mărime variabilă în trepte. Proiectul pentru Învăţământul Rural 225 . În figura 10. O măsurare numerică constă de fapt în aproximaţia unei funcţii continue (mărimea de măsurat ) printr-o mulţime discretă de valori.4 este ilustrată discretizarea în trepte a unei mărimi x cu variaţie continuă în timp. valoarea mărimii măsurate.5. 10.. Deşi sunt de o mare diversitate aparatele de măsură digitale sunt alcătuite dintr-o serie de blocuri funcţionale comune conectate între ele după o schemă bloc asemenea celei din figura 10. Aproximaţia este cu atât mai bună cu cât treapta de variaţie este mai mică. prin cifre.

Aparate de măsură Bloc de comanda Marime de masurat Circuit de intrare Convertor AD Numarator Decodificator Dispozitiv de afisaj Bloc de alimentare Fig. Blocul de alimentare asigură alimentarea cu energie electrică a sistemului. tensiunea electrică. rezistenţa rezistoarelor de 226 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Numărătorul asigură numărarea impulsurilor în sistemul de numeraţie binar. 10. Convertorul analog digital ( AD) transformă semnalul electric continuu într-o serie de impulsuri electrice ( discreditează mărimea şi o codifică ). 7. 6.6 sunt prezentate două aparate digitale. 2. Schema bloc a aparatelor digitale de măsură Rolul fiecărui bloc din schemă este: 1. Blocul de comandă asigură comanda automată a întregului sistem. cel din dreapta este destinat utilizării în medii cu pericol de explozie. Decodificatorul transformă rezultatul în sistem zecimal. Dacă semnalul este prea mic îl amplifică. Dispozitivul de afişare preia numărul transmis de decodor şi îl afişează. iar dacă este prea mare îl atenuează.6. 10. În figura 10.5. Fig. 5.4. 4. 3. Circuitul de intrare asigură prelucrarea mărimii de măsurare astfel încât să poată fi transmisă următorului bloc. cele mai multe ori apare necesitatea măsurării mai multor mărimi. Aparate de măsură digitale 10. Dacă mărimea nu este electrică circuitul de intrare o transformă în semnal electric cu ajutorul traductoarelor. De exemplu pentru a stabili un defect într-o instalaţie electrică de încălzire trebuie măsurate: intensitatea curentului. Multimetre În procesul de măsurare al mărimilor specifice energiei.

Aparate de măsură încălzire. electronice. Multimetrele sunt aparate de măsură complexe. Măsurarea mărimilor electrice În acest capitol sunt prezentate aparatele şi metodele de măsurare pentru intensitatea curentului electric. Fig. 10. borne de acces. Există multimetre care permit memorarea valorilor măsurate şi alegerea automată a domeniului de măsurare.7.5. 10. Multimetru digital selectat pentru măsurarea tensiunii electrice Pentru operaţia de măsurare multimetrul digital este prevăzut cu un ecran de afişaj. Aşa se explică apariţia şi utilizarea pe scară mare a multimetrelor. digitale. Din punct de vedere al numărului mărimilor electrice pe care le poate măsura există multimetre cu două mărimi (voltampermetre) cu trei mărimi (avometru) şi cu mai multe mărimi. având pentru fiecare mărime mai multe domenii de măsurare. Multimetrele numerice sunt cele mai utilizate atât de profesionişti cât şi de “marele public” . Ar fi greu ca un electrician să aibă cu el ampermetru. un comutator pentru selectarea mărimii de măsurare şi a domeniului de măsurare. voltmetru şi ohmmetru cu domenii de măsurare cât mai largi. care permit măsurarea mai multor mărimi electrice. tensiunea electrică şi rezistenţa electrică Proiectul pentru Învăţământul Rural 227 . Din punct de vedere al principiului de funcţionare există multimetre analogice. două sonde şi cordoanele aferente acestora.

8.b. I =) U ~ a I =) U ~ ra Transformator de curent A R ~ I ( R ( U A R b Sunt de masura c I ( =) U ~ A R d Fig. În cazul ampermetrelor. aplicând legea lui Ohm pentru circuit fără ampermetru şi pentru circuit cu ampermetru. O condiţie importantă pe care trebuie să o îndeplinească orice aparat de măsură.).8.a.8. 10. ampermetrul se conectează în serie cu sursa şi rezistenţa ( 10. feromagnetice. Conectarea ampermetrelor în circuit Pentru a fi parcurs de curentul de măsurat.Im) / I x 100 = (U/R – U / (R+ra) ) / U/R = ra / R + ra x 100 % Pentru ca eroarea să fie cât mai mică trebuie ca rezistenţa ampermetrului să fie foarte mică. Aceasta conduce la modificarea intensităţii curentului din circuit. electrodinamice. electrodinamice.8. 228 Proiectul pentru Învăţământul Rural .8. Oricât de complicate ar fi circuitele în care se măsoară intensitatea curentului. acestea pot fi reduse la o schemă echivalentă care conţine sursa de tensiune şi un rezistor de rezistenţă R ( Fig10. 10.1. este aceea de a nu modifica parametrii circuitului atunci când este conectat la circuitul respectiv. 10.5.Aparate de măsură 10. iar pentru curent alternativ se folosesc ampermetre: feromagnetice. Într-adevăr.a -cazul fig. Măsurarea intensităţii curentului electric Aparatul cu care se măsoară intensitatea curentului electric este ampermetrul. se observă că în circuitul de măsurare apare o rezistenţă suplimentară cea a ampermetrului – ra.cazul fig. se obţine: .) . În cazul aparatelor analogice în curentul continuu se folosesc ampermetre magnetoelectrice.b I=U/R Im = U /( R + ra) I – este curentul real prin rezistenţă (A) Im – este curentul măsurat (A) U – tensiunea la borne (V) ra –rezistenţa proprie ampermetrului Se calculează eroarea relativă în procente : Xr % = (I .

în curentul alternativ : transformatorul de curent (fig. Rezistenţa shuntului se calculează cu ajutorul formulei de mai jos: Rs = ra / (n – 1) ra – rezistenţa interioară a ampermetrului valoare indicată pe cadranul aparatului se n = I / Ia factorul de amplificare I – valoarea maximă a noului domeniu de măsurare IA – curentul nominal al aparatului APLICAŢII Să se calculeze valoarea schuntului care trebuie montat la un ampermetru cu IA = 1 mA.Aparate de măsură Atenţie ! Conectarea greşită în paralel a ampermetrelor conduce la arderea bobinei şi se consideră greşeală gravă în tehnica măsurărilor.în curentul continuu schuntul (fig. Măsurarea tensiunii electrice Aparatul cu care se măsoară tensiunea electrică este voltmetrul. La conectarea în circuite de curent continuu se va ţine seama de polarităţile bornelor (+. montate fie în interiorul ampermetrului. iar pentru curent alternativ se folosesc voltmetre: feromagnetice. Pentru a mări domeniul de măsurare al ampermetrelor . bară sau placă din aliaje cu un coeficient de dilatare neglijabil. 0 – 5 A. feromagnetice.8. 0 – 100 mA. n = I / Ia = 10 / 1 = 10 rs = ra / (n – 1) = 75 / (10 – 1) = 8.c) Schuntul este un rezistor care se conectează în paralel cu rezistenţa ampermetrului. electrodinamice Proiectul pentru Învăţământul Rural 229 .2. Intensitatea curentului electric se mai poate măsura cu: multimetre analoage electronice. -). fie în cutie separată.d) . 10.5.8. 10. rA = 75 Ω. electrodinamice.33 Ω Transformatorul de curent este un dispozitiv electromagnetic cu ajutorul căruia se poate reduce valoarea intensităţii curentului electric . ajungând până la zeci de mii de amperi. Astfel de exemplu la măsurarea intensităţilor unor curenţi alternativi care depăşesc 50 A. Extinderea domeniului de măsurare a ampermetrului Ampermetrele sunt construite să măsoare pe anumite domenii de valori. se folosesc ampermetre de 5 A sau 1 A împreună cu un transformator de curent. În cazul aparatelor analogice în curentul continuu se folosesc voltmetre magnetoelectrice. Poate fi construit din sârmă. Exemplu: 0 – 1 A. digitale sau cu ajutorul osciloscopului. pentru a putea măsura un curent de 10 mA. se folosesc: . 10.

U – tensiunea maximă a noului domeniu măsurată în V ( volţi ) .9. 10. Pentru ca la conectarea unui voltmetru în circuit parametrii acestuia să se modifice cât mai puţin trebuie ca rezistenţa proprie a voltmetrului rv să fie mult mai mare decât rezistenţa la bornele căreia se conectează Atenţie! Conectarea greşită ( în serie ) a voltmetrului este urmată de o scădere importantă a curentului din circuit. .rezistenţa adiţională măsurată în Ω ( ohm) rv . 10.rezistenţa voltmetrului măsurată în Ω ( ohm) n – factorul de amplificare: n = U / Uv .Uv – tensiunea nominală a voltmetrului ( volţi ) Valorile rezistenţelor adiţionale sunt mari. ( =) U ~ R ( =) U ~ rv V b R ( =) U ~ R a A X x ( =) U ~ rv V Ra R a Transformator de masura de tensiune c V d Fig. 10. La conectarea în circuit de curent continuu se va ţine cont de polarităţile bornelor (+ . 230 Proiectul pentru Învăţământul Rural .9.).9. Extinderea domeniului de măsurare a voltmetrului se realizează în curent continuu cu rezistenţe adiţionale –Ra . Rezistenţa adiţională este un rezistor conectat în serie cu voltmetrul.9. Valoarea rezistenţei adiţionale se calculează cu ajutorul formulei de mai jos: Rad = ( n-1) x rv Rad .c ).b.d ) şi în curent alternativ cu transformatorul de tensiune ( fig.( fig.a tensiunea la bornele rezistorului R se măsoară cu voltmetrul conectat în paralel cu rezistorul asemenea celui din figura 10.Aparate de măsură Conectarea voltmetrelor în circuit Pentru a măsura tensiunea între două puncte voltmetrul se conectează în paralel cu porţiunea de circuit dintre cele două puncte. Conectarea voltmetrelor în circuit Pentru circuitul echivalent din figura 10.9.

Pentru măsurarea rezistenţelor relativ mari se folosesc ohmmetre serie. Pentru valorile constante ale tensiunii ( 10 V.etc ) scala ampermetrului poate fi etalonată direct în ohmi.3. ohmmetrul trebuie să conţină o sursă de alimentare cu tensiune constantă şi un miniampermetru gradat în ohmi. 10. Dacă se consideră tensiunea constantă din relaţia R = U / I rezultă că rezistenţa variază numai în funcţie de intensitatea curentului.10. Pentru a fi măsurate sunt utilizate: ohmmetre pentru măsurarea rezistenţelor mai mici de 106 Ω şi megaohmmetre pentru rezistenţe mai mari decât 106 Ω. Principiul de funcţionare al ohmmetrelor şi megaohmmetrelor are la bază Legea lui Ohm. 100 V. Aceasta poate fi măsurată cu un miliampermetru.5.Aparate de măsură 10. Ohmmetru serie: a) schema electrică. Ohmmetre După cum rezultă din principiul de funcţionare. iar pentru măsurarea rezistenţelor mai mici de 100 Ω se folosesc ohmmetre derivaţie Ohmmetrul serie Rx 500 50 5 0 K mA E R' R a b Fig. Măsurarea rezistenţelor electrice În practică valorile rezistenţelor electrice ale rezistorilor pot fi într-o gamă foarte largă de valori. b) scala gradată Proiectul pentru Învăţământul Rural 231 .

b.10. Aparate necesare: un multimetru digital. b) scala gradată Analizând schema din figura 10.11. Ohmmetrul derivaţie K 5 50 50 0 K1 mA Rx E R' R a 0 b Fig.10. măsurarea tensiunii electrice.a.5.) sunt gradate între reperele 0 şi oo. 1.11.b. Măsurarea mărimilor electrice cu multimetrul. măsurarea rezistenţei 2.5 – 16 V cc ) R’ – rezistenţă variabilă R – rezistenţă cu valoare fixă pentru limitarea curentului mA – miliampermetri de tip magnetoelectric Scalele ohmmetrelor ( Fig.a. măsurarea intensităţii curentului electric. C. se observă conectarea în derivaţie a elementelor componente: E – sursă de tensiune continuă ( baterie de 1.10. 10.10. APLICAŢII Lucrare de laborator Tema: Măsurarea mărimilor electrice cu multimetrul digital. Ohmmetru derivaţie: a) schema electrică. Desfăşurarea lucrării: A1.5 – 16 V cc ) R’ – rezistenţă variabilă R – rezistenţă cu valoare fixă pentru limitarea curentului mA – miliampermetri de tip magnetoelectric Scalele ohmmetrelor ( Fig. Obiective: A. măsurarea tensiunii electrice în curent continuu 232 Proiectul pentru Învăţământul Rural . 10.11.Aparate de măsură Analizând schema din figura 10. B.4. 3. o sursă variabilă de tensiune continuă şi o sursă variabilă de tensiune alternativă. rezistenţe de valori diferite. se observă conectarea în serie a elementelor componente: E – sursă de tensiune continuă ( baterie de 1.) sunt gradate între reperele oo şi 0.

b) selectarea cu ajutorul comutatorului a mărimii de măsurat V ( curent continuu ) dacă nu se cunoaşte cu aproximaţie valoarea mărimii de măsurare se alege pentru început un domeniu de măsurare mai mare. c) se conectează voltmetrul în paralel cu rezistorul astfel încât sonda de la borna com să fie spre borna de minus a sursei. Observaţie: se vor realiza trei montaje cu rezistoare diferite şi se vor efectua trei măsurări. Secvenţe de lucru: a) comutatorul se trece pe poziţia V. e) se citeşte valoarea tensiunii măsurate ( se ţine seama de poziţia virgulei).Aparate de măsură Cu ajutorul sursei de tensiune şi a rezistoarelor se realizează montajul din figura de mai jos = U ( ~) rv V b R Pentru măsurarea tensiunii se foloseşte multimetrul digital din figura 10. Măsurarea intensităţii curentului electric în curent continuu Cu ajutorul sursei de tensiune şi a rezistoarelor se relizează montajul din figura de mai jos I =) U ~ ra A R ( b Proiectul pentru Învăţământul Rural 233 . Pentru măsurarea tensiunii electrice în curent alternativ se realizează montajul folosind sursa de tensiune alternativă.7. d) se reduce domeniul de măsurare până când cifra cea mai semnificativă este diferită de 0. curent alternativ. A2. B. Secvenţele de lucru: a) fixarea cordonului de măsură la bornele: borna comună (com ) şi borna V. domeniul cel mai mare În continuare se urmăresc aceleaşi secvenţe ca şi la măsurarea în curent continuu.

Datele măsurătorilor vor fi valorificate prin realizarea unui referat. j) se citeşte valoarea intensităţii electrice măsurate ( se ţine seama de poziţia virgulei). h) se conectează ampermetrul în serie cu rezistorul astfel încât sonda de la borna com să fie spre borna de minus a sursei. Multimetru digital selectat pentru măsurarea intensităţii curentului electric Secvenţele de lucru: f) fixarea cordonului de măsură la bornele: borna comună ( com ) şi borna mA. Observaţie: se vor realiza trei montaje cu rezistoare diferite şi se vor efectua trei măsurări. Secvenţele de lucru sunt în ordinea prezentată mai sus cu următoarele observaţii: -la acest aparat borna ohm este comună cu borna volt. -nu se ating cu degetele vârfurile sondelor. 10. -se ating cât mai bine bornele rezistenţei.Aparate de măsură Fig. Pentru măsurarea rezistenţei se va selecta domeniul ohm.12. g) selectarea cu ajutorul comutatorului a mărimii de măsurat A ( curent continuu ) dacă nu se cunoaşte cu aproximaţie valoarea mărimii de măsurare se alege pentru început un domeniu de măsurare mai mare. -după măsurare comutaţi butonul de pornire /oprire pe poziţia oprit ( OFF) 234 Proiectul pentru Învăţământul Rural . i) se reduce domeniul de măsurare până când cifra cea mai semnificativă este diferită de 0.

De asemenea permite determinarea valorilor instantanee a curenţilor şi tensiunilor.tensiuni. până la sute de megaherţi .6. Proiectul pentru Învăţământul Rural 235 . caracterograful ( pentru vizualizarea caracteristicilor tranzistoarelor). a defazajelor dintre semnale. -Consum foarte mic de semnal util (semnal din circuitul de măsurare).posibilitatea amplificării sau atenuării semnalelor de studiat. este deviaţia pe verticală a spotului.Pe ecran se vizualizează semnalul generat de un multivibrator realizat cu amplificator operaţional. OSCILOSCOPUL Generalităţi Osciloscopul este un aparat care permite vizualizarea semnalelor electrice.Aparate de măsură 10. a. măsurată în cm iar U. a frecvenţei acestora. analizorul de spectru. Osciloscopul poate face parte şi din sisteme complexe de măsurare şi control cum sunt: vobuloscopul (aparat care permite vizualizarea caracteristicilor de frecvenţă ale amplificatoarelor).Pe ecranul analizorului de spectru se observă amplitudinea semnalului de frecvenţă fundamentală şi amplitudinea armonicelor Figura 10. -Sensibilitate foarte mare. respectiv.Pe ecranul osciloscopului se vizualizează un semnal generat de un multivibrator cu frecvenţa de 1000Hz –spotul verde şi un semnal sinusoidal cu amplitudinea de 230Vşi frecvenţa de 60Hz – spotul galben b. a curbelor ce reprezintă variaţia în timp a acestora. a curbei de magnetizare. este tensiunea aplicată plăcilor de deflexie pe verticală.13 Proprietăţi: -Impedanţa de intrare foarte mare –de ordinul MΩ. Sensibilitatea osciloscopului S este definită prin raportul S= D/U (cm/V) unde D. c. curenţi. -Posibilitatea studierii semnalelor de frecvenţă foarte mare.

Pentru ca pe ecran să apară o curbă A=f(B) este necesar ca tensiunea UY să fie proporţională cu mărimea A iar tensiunea UX să fie proporţională cu mărimea B. este necesar ca frecvenţa semnalului A să fie un multiplu al frecvenţei semnalului B: fA = n*fB unde n este un număr întreg. Deplasarea fascicolului de electroni este realizată de devierea acestuia în prezenţa unor câmpuri electrice create între două perechi de plăci de deflexie din interiorul tubului catodic la aplicarea unor tensiuni electrice: tensiunea UY pe plăcile de deflexie verticală şi tensiunea UX pe plăcile de deflexie pe orizontală. Acest lucru este posibil dat fiind proprietatea unui fascicol de electroni de a fi deviat sub acţiunea unui câmp electric sau magnetic şi pe proprietatea unui fascicol de electroni de a produce în punctul de impact iluminarea unui ecran tratat cu substanţe luminofore. focalizat şi accelerat în tubul catodic. şi bombardează ecranul. bombardează ecranul pe care descrie curbele luminoase corespunzătoare acestuia. 236 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Spotul se va deplasa pe ecran după direcţiile y şi x în ritmul de variaţie al mărimilor Aşi B.14 Elementele componente ale osciloscopului Tubul catodic este componenta de bază a osciloscopului deoarece în interiorul său se generează fascicolul de electroni care.Aparate de măsură Principiul de funcţionare Funcţionarea osciloscopului se bazează pe deplasarea pe ecranul său a unui punct luminos –spot.pe două direcţii. Tun electronic Figura 10. Dacă mărimile A şi B sunt periodice. deviat de câmpul electric de deflexie produs de semnalul electric de cercetat. În imaginea de mai jos este prezentat un tub catodic real. pentru a obţine o curbă. producând un punct luminos. DICŢIONAR Luminofor= material luminiscent Fascicolul de electroni este produs. orizontală x şi verticală y.

Cu cât acest electrod este la un potenţial mai negativ cu atât numărul electronilor care vor trece de el va fi mai mic.catodul termoemisiv este un cilindru metalic acoperit cu oxizi de bariu sau de stronţiu şi poate emite electroni când este încălzit de filament. Mai există un anod care prin tensiunea sa de Proiectul pentru Învăţământul Rural 237 .16 În imaginea de mai sus este prezentată alcătuirea unui tub catodic pentru osciloscop. Electrodul de comandă.16 Plăci Y Plăci X Tub catodic ecran Fascicol de electroni Circuit de încălzire a filamentului Amplificator Y Baza de timp Figura 10. Acest electrod este alimentat la un potenţial negativ faţă de catod. C. se reglează intensitatea fascicolului luminos.15 Tub catodic Părţile constituente ale tubului catodic sunt prezentate în schema 10. Tensiunea de alimentare a anodului de focalizare este reglabilă de către utilizator şi de valoarea ei depinde claritatea spotului. Reglând negativitatea potenţialului la care este conectat acest electrod. numit şi cilindru Wehnelt este un cilindru care înconjoară catodul şi care este prevăzut cu un orificiu prin care pot trece electronii. fascicolul este concentrat de o lentilă de focalizare spre centrul ecranului şi accelerat pentru a dobândi o energie foarte mare. Potenţiometrul prin care se reglează tensiunea de alimentare a electrodului este accesibil pentru utilizator.Aparate de măsură Figura 10. După trecerea prin electrodul de comandă.

se aplică tensiunea de vizualizat. zincului şi calciului se obţin ecrane de culori şi inerţii variabile. După ce au lovit ecranul . Dacă se aplică tensiune numai pe plăcile de deflexie pe verticală. poziţionate orizontal. 238 Proiectul pentru Învăţământul Rural . -Impedanţa de intrare trebuie să fie foarte mare pentru a împiedica modificarea formei semnalelor şi a nu consuma din semnalul util. Amplificatorul de deviaţie pe verticală are rolul de a transmite semnalul de vizualizat pe plăcile de deflexie pe verticală din tubul catodic El trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: -amplificarea trebuie să fie destul de mare pentru a permite studierea semnalelor de amplitudine mică. apare o dreaptă verticală. respectiv tensiunea de accelerare. iar pe plăcile de deflexie pe orizontală. primesc tensiuni continue reglabile. poziţionate vertical. fosforului. Dacă se aplică tensiune numai de la circuitul baza de timp. Pe ecranul osciloscopului apare o dreaptă verticală. Plăcile de deflexie electrostatică – de deflexie pe orizontală şi pe verticală. Dacă se folosesc compuşi ai cadmiului. Există şi un anod de accelerare alimentat la o tensiune de ordinul kiovolţilor necesară pentru a imprima o energie foarte mare fascicolului de electroni deoarece unul din parametrii de care depinde sensibilitatea osciloscopului este energia cu care aceştia bombardează ecranul. şi nu de orientarea lor în spaţiu. Circuitul de intrare se realizează sub forma capului de probă (sondă). Pe plăcile de deflexie pe verticală. se aplică tensiunea de la circuitul bază de timp. electronii sunt deviaţi în câmpul electrostatic dintre aceste plăci iar la ieşirea dintre plăci îşi continuă mişcarea după o direcţie tangentă la traiectoria pe care au avut-o între plăcile de deflexie pe verticală. Energia cinetică a electronilor care bombardează ecranul se transformă în energie luminoasă din care o parte este cuprinsă în spectrul vizibila ceastă proprietate se numeşte fluorescenţă şi dintre substanţele care au această proprietate amintim vilemitul sau ortosilicatul de zinc. -banda de frecvenţă a semnalelor amplificate să fie foarte mare. denumite aşa în funcţie de direcţia de deviaţie a spotului. De obicei circuitul de intrare se realizează sub forma unui cap de probă prin intermediul căruia semnalul se conectează la circuitul de intrare al osciloscopului şi are o rezistenţă de intrare de 1-10MΩ în paralel cu o capacitate de ordinul picofarazilor.Aparate de măsură alimentare reglabilă serveşte la corecţia de astigmatism adică de ovalizare a spotului la marginile ecranului. Când pe plăcile de deflexie nu se aplică nici un semnal fascicolul de electroni nu este deviat şi bombardează ecranul în centru. electronii sunt colectaţi de un electrod de ecranare depus pe suprafaţa părţii tronconice a tubului catodic. spotul va fi deviat numai pe orizontală şi pe ecran.

5. Dacă frecvenţa semnalului de studiat fy este egală cu cea a bazei de timp. Dacă frecvenţa fy este de n ori mai mare decât a bazei de timp. 2-buton pentru reglajul intensităţii fascicolului de electroni.Aparate de măsură Pentru a vizualiza semnalul aplicat pe plăcile de deflexie pe verticală. Valoarea maximă se Proiectul pentru Învăţământul Rural 239 . a unei tensiuni liniar variabile. fx pe ecran apare curba corespunzătoare a unei perioade de oscilaţie. deviaţia pe verticală fiind proporţională cu amplitudinea instantanee a acesteia. curba cuprinde n perioade pe ecran. iar valoarea maximă şi valoarea vârf la vârf se pot determina pe ecranul osciloscopului. pe plăcile de deflexie pe orizontală. valoarea efectivă şi valoarea vârf la vârf. Valoarea efectivă se poate măsura cu un voltmetru de c. imaginea de pe ecran nu este stabilă. 4 – comutator bază de timp.a. Prezentarea osciloscopului 1 2 3 4 5 6 1-ecran. este necesară aplicarea concomitent a unui semnal. Fascicolul de electroni deviază pe ecran după o variaţie în timp a tensiunii de cercetat.3buton pentru reglajul focalizării spotului . 6 – comutator pentru amplificatorul de intrare Măsurări cu osciloscopul Măsurarea tensiunilor Amplitudinea unei tensiuni alternative se poate evalua prin valoarea sa maximă Umax care se poate determina pe ecranul osciloscopului. În cazul în care raportul dintre frecvenţa fy şi fx nu este un număr întreg.

Măsurarea perioadei O tensiune alternativă este o mărime periodică adică îşi repetă valorile în aceeaşi ordine la sfârşitul unui interval de timp numit perioadă T. Determinarea tensiunii efective a unei tensiuni alternative Tensiune efectivă su eficace corespunde tensiunii continue care produce acelaşi efect termic. cu valoarea indicată de comutatorul amplificatorului de intrare pe verticală. Valoarea ei se poate determina astfel: U U Uef = max = vv 2 2 2 240 Proiectul pentru Învăţământul Rural .Aparate de măsură calculează înmulţind deplasarea maximă a spotului pe verticală în cm. Perioada se calculează înmulţind numărul de diviziuni pe care se desfăşoară semnalul cu numărul de secunde per diviziune indicate de comutatorul bazei de timp.deci se poate calcula după măsurarea perioadei semnalului. Măsurarea frecvenţei Frecvenţa f= 1/ T.

5 Hz.5 +3.5 ) 2. T ) şi 7 diviziuni pe verticală ( 3.Pe ecranul unui osciloscop se obţine curba din figură. calculaţi perioada şi frecvenţa semnalului.Aparate de măsură APLICAŢII 1. Proiectul pentru Învăţământul Rural 241 .x 2ms/div = 16ms Rezolvare: T = 8div. Identificaţi tipul de semnal şi precizaţi numărul de diviziuni pe care se desfăşoară pe orizontală şi pe verticală T Semnalul vizualizat pe ecran este sinusoidal.În cazul în care comutatorul bazei de timp (TIME / DIV) se află pe poziţia din figură.x 2ms/div = 16ms f = 1/T = 1/16x 10 –3 = 62. 2 1 2 3 4 5 6 7 8 TIME / DIV T Rezolvare: 8div. Se desfăşoară pe 8 diviziuni pe orizontală (perioada semnalului .

2 = 0. este în poziţia din figură.4 V 5x1=5ms 2) 2. 2 V/div 1 ms/div 2) 2 V/div 2 ms/div 3) 1 V/div 5 ms/div 4) 5 V/div 0.5 ms/div Oscilograma Tensiunea maximă Perioada 1) 2x0. valoarea vârf la vârf şi valoarea efectivă.4 div.x 0.Aparate de măsură 3. în cazul în care comutatorul VOLTS/ div.5=5ms 242 Proiectul pentru Învăţământul Rural . Div.5x2=5ms 3) 4x1=4V 10x2x5= 100ms 4) 1x5=5V 10x0. 1) 0. = 1. = Umax / 2 = 1.41= 1.5 0.5 Rezolvare: Umax = Nr.= 3.4 V Uef.7V = 3.5V/div. Calculaţi valoarea maximă a semnalului vizualizat pe ecran. 3.7V Uvv = 2Umax = 2 x 1. dacă poziţiile comutatoarelor sunt cele afişate. x Volt /div.5x2v=5 V 2.2 V 4) Comparaţi oscilogramele şi stabiliţi care din acestea sunt identice.7/ 1.4 3 2 1 max 0.

c)valoarea maximă.Aparate de măsură LU C R AR E A D E V E R IFIC AR E N R . are valoarea maximă:a) 12V. a. Valoarea medie a unei tensiuni alternative de valoare efective de 7V este: a) 0. tensiunii electrice.Cu un aparat de măsură de c. dacă apreciezi că afirmaţia este falsă: a)Osciloscopul se numeşte catodic pentru că fascicolul de electroni este emis de catod: b)Perioada este distanţa dintre două maxime consecutive ale semnalului. Se vor folosi aparate de măsură analogice.10 Această lucrare are o pondere de 6% din nota finală de absolvire a modulului. a parametrilor componentelor electronice şi electrice care alcătuiesc circuitele de alimentare cu energie electrică. c) 28V 15 PUNCTE 2. 30 PUNCTE 5. c)24V. Citeşte afirmaţiile de mai jos şi notează în dreptul lor litera A dacă apreciezi că afirmaţia este corectă şi litera F. Alegeţi răspunsul corect: A. O tensiune care are valoarea efectivă de 10V. b) 14V. b) valoarea efectivă.O tensiune cu frecvenţa de 200Hz are o perioadă de: a) 5ms. Tema : Măsurarea mărimilor electrice Se vor efectua lucrări de laborator pentru măsurarea intensităţii curentului electric.Calculează valoarea maximă a tensiunii alternative de la 10 PUNCTE reţea( Uef =220V).se măsoară: a) valoarea medie.05s. 4. Calculează valoarea efectivă a tensiunii unui semnal care se desfăşoară pe ecranul osciloscopului pe 8 diviziuni. b)0. b)14V. 10 PUNCTE B. 10 PUNCTE 3. digitale şi osciloscop. 15 PUNCTE C. c) 500μs 10 PUNCTE TOTAL 100 PUNCTE Proiectul pentru Învăţământul Rural 243 . După ce veţi folosi aparatele de măsură indicate răspundeţi la următoarele întrebări: 1. iar comutatorul de intrare pe verticală indică 50mV/diviziune.

2000. 1994. Angela Popescu.104 5. Pag. Pag.. Editura Didactică şi pedagogică. 17. 1985 . 34. Bucureşti. 4. Popa Vasilica ş.437. 70. 8-13.Edmond Nicolau. 327 – 347. 120 – 134 3. Manual de Măsurări electrice şi electronice. anul I şcoala profesională. Editura Didactică şi pedagogică. 6.Robe Mariana. editura didactică şi pedagogică. 64. 1981.Aparate de măsură BIBLIOGRAFIE 1. Bogoevici. 15-26. Pag. 5.28.58. Monica Meteescu.18. Editura Didactică şi pedagogică. 2.. 1980. Editura Economică Preuniversitaria.N. Pag. 150.a. 25.16-20.1980.175 244 Proiectul pentru Învăţământul Rural . clasa XI. 24. Electrotehnică şi măsurări electrice. Pag. Manual de pregătire pentru domeniul electric. 40 –47. 45. Mariana Beliş Măsurări electrice şi electronice. Pag. Editura ştiinţifică şi enciclopedică .279.280.a. Electrotehnica de la A la Z.Radu Dordea Măsurări electrice şi electronice.Eugenia Isaac.Emil Micu ş.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->