ACTIVITI

1. EU-L PUZZLE Este un exerciiu - mozaic prin care copiii se vor reconstitui ca identitate prin diferite forme i culori, completnd pe elementele puzzle: caliti, defecte, abiliti, interese (pasiuni), ultimele reuite i ceea ce doresc s schimbe la ei.

Concepte- cheie: - caliti - defecte - abiliti - interese, pasiuni - reuite Materiale necesare: hrtie colorat, foarfece, lipici, cartonae albe (coli A4), creioane colorate Durata: 40 min. Scenariul activitii: Se vor crea grupuri de cte cinci persoane care vor primi cte un scule cu resurse personale din diferite hrtii colorate (cu mrimi, forme variate), i foarfece. Fiecare membru al grupului i va construi EUL-PUZZLE. Acest Eu poate lua diferite forme n funcie de identitatea sa. Pe fiecare element puzzle, participantul are ca sarcin s scrie calitile i defectele, abilitile (ce tiu eu s fac cel mai bine), pasiunile, ce vor s schimbe la ei i ultimele reuite. Eul-Puzzle va fi lipit pe un carton (coala A4), va fi prezentat n grupul mare i analizat. La sfritul activitii vor fi afiate construciile pentru o cunoatere n grup. Analiza exerciiului: 1) n funcie de ce anume le-ai ales: senzaii, emoii, gnduri, dorine? 2) Cnd ai scris calitile, defectele, abilitile, reuitele i ceea ce dorii s schimbai la voi, alegerea culorii a avut relevan pentru exprimarea acestora? 3) Cum v simii acum cnd v vedei identitatea realizat din elemente puzzle? Suntei multumii de Eul-Puzzle reconstituit? 4) V este uor sau dificil s v punei n valoare n faa celorlali membrii ai grupului mare, devenind contieni de sine, de propriile posibiliti i limite? Indiferent de forma pe care a luat-o EU-L PUZZLE este important s devenim ceea ce suntem cu adevrat, i pentru asta s contientizm ntregul nostru - ceea ce nseamn acceptarea responsabilitii pentru alegerile fcute, autocunoaterea, autoacceptarea i nu n ultimul rnd, motivaia pentru schimbare.

Dat fiind faptul c stima de sine nu ne este dat pentru totdeauna, este mai mult sau mai puin stabil, ea are nevoie s fie stimulat mereu cu sentimentul de a fi apreciai, aa cum suntem i cu sentimentul c suntem competeni . 2. SFORILE CARE M IN

Obiective: Este un exerciiu - suport pentru a identifica, clarifica elementele inhibitoare n a lua iniiativa, n a aciona. Acestea vor fi scoase la suprafa prin tehnica legrii cu sfoar, ce va fi tiat de ctre fiecare participant n momentul gsirii de ctre acesta a resurselor ce-l ajut n depirea limitelor, asumarea riscurilor i n dezvoltarea propriilor competene. "Confruntarea cu realitatea", cu ceea ce facem n mod concret, va determina nvarea modurilor de a deveni responsabili, factori cheie n dobndirea unei identiti de succes. Concepte-cheie: - risc Scenariul

constrngeri competene limite resurse responsabilitate activitii:

Se lucreaz pe grupuri de cte cinci, unde fiecare va fi protagonist. Unul din grup va avea ca sarcin s-i lege pe acetia cu sfori de jur - mprejurul corpului, avnd rol de element "constrngtor". n timp ce i leag, va ntreba: Ce te Cum te simi pe msur ce Ce i vine Ce ai putea s faci pentru - Cum te ajui pentru a te simi n largul tu? leag te strng s a rupe ? sforile? faci? sforile?

Pe rnd, membrii grupului vor rspunde la aceste ntrebari pentru a-i identifica blocajele, elementele inhibitoare. Ca soluie, vor primi foarfece, element ajuttor n a tia sforile odat cu resursele gsite - fore pentru a elimina inhibiiile i temerile. "Constrngtorul" nu va fi n timpul desfurrii nici judector, nici "ghid moral". Concluziile acestui exerciiu vor fi: fiecare se simte blocat n ceva i nu acioneaz. Important este s identificm aceste elemente care in de ncrederea n noi, de autoexplorare a temerilor i

anxietilor proprii, a strategiilor de trecere de la un comportament autoprogramat pe eec la comportament autodeterminat pe succes. Fiecare participant este capabil s ia decizii, s-i modifice stilul comportamental i s aib alternative de comportament. Contientizarea comportamentului are ca rezultat dobndirea identitii. Pentru a schimba ceea ce simim, mai nti modificm comportamentul. 3. UA

Obiective: Reprezint un exerciiu unde subiectul se afl n faa unei ui imaginare ntredeschise. Are ca scop contientizarea strategiilor pe care fiecare le foloseste n anumite situaii de via, confuze, limitative, frustrante sau dimpotriv, strategii active, directe i independente. Prin aceast tehnic este posibil contientizarea propriilor strategii rezolutive concomitent cu descrierea imaginii de sine n situaii ce implic decizie, primind din partea grupului sprijin efectiv. Concepte - cheie: ncredere n sine oportunitate iniiativ/ blocaj independen/ dependen anxietate - strategii rezolutive Materiale necesare:

flipchart, foi de hrtie pentru copiator, model-imagine de u ntredeschis desenat pe o foaie de flipchart Durata: 40 min. Scenariul activitii:

Fiecare membru al grupului va primi un desen cu o u ntredeschis. Formatorul o poate expune pe flipchart i pentru ntregul grup. Participanii se proiecteaz n mod imaginar n faa acestei ui care va nsemna ceva pentru fiecare. 1) V aflai n faa unei ui ntredeschise. Ce poate reprezenta ea? Cum v simii n faa uii? 2) Ce credei c se afl dincolo de u? Vizualizai! 3) Ce v vine s facei? 4) Spunei i acionai ca i cum v aflai n faa uii! Pe rnd, fiecare i va contientiza propria strategie rezolutiv mpreun cu descrierea emoiilor, imaginii de sine, ncrederii n sine, blocajelor/ iniiativelor, dependenei/independenei, anxietii, atitudinii generate de situaie. Prin aceast provocare n imaginar, membrii grupului vor descopri

propriile oportuniti, strategii de rezolvare a unei situaii, modalitatea de a se experimenta pe sine, descoperind resurse i devenind mai ncreztor n sine.

5. PLICUL cu fapte bune Obiective:

valorizarea faptelor pro-sociale cresterea stimei de sine, evidentierea calitatilor personale

Elevii sunt indemnati sa se gandeasca la un lucru bun pe care l-au facut in ultima vreme. Dupa un scurt timp fiecare va prezenta clasei, pe rand, fapta buna. Chiar daca vor exista mai multe fapte bune la un copil, el va trebui sa prezinte doar o singura fapta, cea care i se pare lui mai importanta. La clasele mici, dupa aceasta etapa li se poate cere elevilor sa realizeze un desen in care vor reprezenta fapta buna pe care a povestit-o. Elevii vor primi de la profesor coli A4, si vor folosi creioane colorate. Apoi, fiecare elev va primi cate un plic in care sa isi puna desenul. Plicul e bine sa fie personalizat si va reprezenta "plicul cu fapte bune al elevului X". Elevii vor fi indemnati ca de acum inainte, pentru fiecare fapta buna sa realizeze un desen care se va pastra in plicul fiecaruia. La elevii mai mari se poate exclude desenul dar li se poate cere sa scrie o compunere cu fapta cea buna. Elevilor li sa va spune ca trebuie sa aiba grija de plicurile lor fiindca ele sunt niste documente importante, si li se va cere ocazional sa prezinte faptele bune, sau cate fapte bune au reusit sa realizeze intr-un anumit interval de timp. Sugestii pentru profesori:

indemnati fiecare copil sa scrie cate o fapta buna, chiar daca e vorba despre un lucru marunt, care pentru unii par neimportante. Accentuati ca nu trebuie sa fie lucruri/fapte deosebite astfel ca fiecare elev sa aiba ceva de impartasit anuntati elevii ca vor putea sa prezinte desenele la sfarsitul orei - vor fi mai motivati sa lucreze. cereti-le ca periodic sa isi completeze plicul cu fapte bune; daca observati comportamente laudabile, sugerati dumneavoastra respectivului sa puna si aceasta fapta in plic. la sfarsit de semestru cereti elevilor sa prezinte plicul. Laudati-i pe cei care au completat plicul, eventual se poate acorda si o diploma celui care a realizat cele mai multe fapte bune.

preluare din Jocul de-a viata

Ceea ce am facut Obiective:

identificarea unor situatii pozitive, de succes personal comunicarea de informatii despre sine

Exercitiul de fata cere elevilor sa se gandeasca atat la "succesele mari" cat si la "micile reusite". Fiecare elev va primi fisa si va completa cele 6 casute ale acesteia:

Daca sunt elevi care nu gasesc ce sa scrie in vreo rubrica, incercatisa-i faceti sa se gandeasca de ce le e asa de greu sau de ce nu considera ca se pot si mandri de ceva sau de ce nu fac complimente altora. Discutia poate ajunge la diferenta intre mandria realista (stima de sine) si orgoliu (in special la elevii mari), la importanta (re)cunoasterii meritelor personale si punerii in evidenta a calitatilor. Se poate realiza o discutie si pe subgrupuri in care fiecare fiecare elev din grup va prezenta colegilor ce a scris, unul dintre ei va face o sinteza a informatiilor prezentate si un purtator de cuvant (de preferat altul decat cel care a facut sinteza) va prezenta clasei discutiile din grup. Discutia finala se va face cu intreaga clasa. Sugestii pentru profesor:

incurajati elevii sa vorbeasca despre succesele lor; in viata, vom fi pusi de multe ori in situatia "de a ne vinde" (atunci cand mergem la un interviu de exemplu) si de aceea e important sa ne cunoastem punctele tari si calitatile pe care ne putem baza. antrenati in discutie toti elevii, fiindca in fiecare clasa exista elevi mai vorbareti, care domina discutia, dar este important sa le oferim si celor mai tacuti sansa de a vorbi.

n perioada 3-6 iunie i 9-11 iunie 2003, o parte din beneficiarii Proiectului Informare i Consiliere privind Cariera (aproximativ 120 consilieri din reeaua MEC, MMSS, MTS) au fost pregtii la Sinaia, n vederea aplicrii BTPAC grupurilor-int cu care lucreaz. De asemenea, cei formai au primit pachetul cu bateria de teste (manualul testului, probele creion-hrtie, probele n variant electronic CD-ROM) care va fi instalat n centrele de consiliere nfiinate prin proiectul ICC. Acetia vor avea sarcina de a organiza sesiuni de formare pn la 1 iulie 2003 pentru toi absolvenii modulului de masterat n politici publice cu specializare n consilierea carierei, dar i pentru consilierii colari din reeaua cabinetelor de asisten psihopedagogic n perioada vacanei de var. n final, vor susine un examen online de certificarea competenelor cu specialitii psihologi, autorii bateriei. Crearea bateriei de teste psihologice cognitive de aptitudini cognitive (BTPAC) este oportunitatea oferit de Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, prin Proiectul Informare i Consiliere privind Cariera (care se finalizeaz n septembrie 2003) echipei de psihologi profesioniti de la Facultatea de Psihologie, Universitatea Babe-Bolyai, Cluj-Napoca i Cognitrom, coordonat de prof. univ. dr. Mircea Miclea. De ce BTPAC? Pentru c: este expresia unei noi generaii de teste, n care instrumentele de msurare i modelrile teoretico-experimentale sunt sincrone (Manualul testului, pag. xv); reprezint prima baterie de teste psihologice cognitive validat i etalonat n conformitate cu standardele tiinifice, folosit pentru consilierea i orientarea profesional (consiliere i orientare vocaional) i pentru evaluarea performanelor cognitive individuale prin raportare la o norm de populaie (Manualul testului, pag. 12); cuprinde 23 de teste care evalueaz 8 aptitudini cognitive: abilitatea general de nvare, aptitudinea verbal, aptitudinea numeric, aptitudinea spaial, aptitudinea de percepie a formei, abiliti funcionreti, rapiditatea n reacii, capacitatea decizional; are 2 variante de administrare: pe de o parte creion-hrtie i soft (on / offline), iar pe de alt parte varianta scurt (8 teste, 70/80 minute) i varianta lung (toate testele, una sau mai multe edine); n urma aplicrii, se obine profilul aptitudinal al individului, care se suprapune profilului aptitudinal al ocupaiei (fiecare ocupaie are un anumit profil aptitudinal, exprimat pe 5 niveluri: 1- foarte slab, 2- slab, 3- mediu, 4- bun, 5- foarte bun). Precizri importante n utilizarea BTPAC pentru orientare profesional i consiliere vocaional: 1. aptitudinile nu constituie singurul factor implicat n alegerea carierei; 2. succesul / performana ntr-o ocupaie sunt influenate de o gam larg de aptitudini, nu numai de o singur aptitudine; 3. profilul aptitudinal al ocupaiilor a fost preluat din profilele ocupaionale elaborate de MMSS n cadrul Proiectului Informare i Consiliere privind Cariera; 4. utilizarea BTPAC trebuie s fie centrat pe client; 5. alegerea carierei este influenat de: informaii despre carier, caracteristici personale i relaii semnificative. What is the contact information: Marcela Marcinski Calineci marcelamarcinschi@home.ro Back