1Caracteristica si clasificarea ambalajului.

Ambalajul se definete ca un mijloc (sau ansamblu de mijloace) destinat s cuprind sau s nveleasc un produs sau un ansamblu de produse, pentru a le asigura protecia temporar din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, n scopul meninerii calitii i integritii acestora n stare de livrare, n decursul manipulrii, transportului, depozitrii i desfacerii pn la consumator sau pn la expirarea termenului de garanie. Ambalajele pot fi confecionate dintr-o mare diversitate de materiale ca: scnduri, placaj, panel, plci fibrolemnoase, mpletituri, carton, hrtie, textile, sticl, materiale plastice etc. Caracteristica esenial a unui material complex de ambalare este impermeabilitatea sa la vapori de ap i la diferite gaze. Alte proprieti importante sunt transparena, sudabilitatea, rezistena mecanic, protecia mpotriva luminii, rezistena la aciunea produselor agresive, rezistena la temperaturi ridicate, etaneitate. Materialele pentru ambalarea alimentelor pot fi clasificate n dou grupe principale, n funcie de perioada de timp de cnd sunt utilizate: - materiale clasice de ambalare - materiale moderne de ambalare 2Codificarea marfurilor.

Abordarea n scopuri practice a multimii marfurilor, n continua diversificare, a determinat intensificarea preocuparilor pentru elaborarea unor sisteme de clasificare, potrivit cerintelor specifice ale unui domeniu sau altul de activitate. Pe masura dezvoltarii industriei si comertului, cresterii nivelului si importantei schimburilor internationale, introducerii pe scara larga a informaticii n practica economica, aceste sisteme de clasificare au fost ncontinuu perfectionate, n directia unei mai bune corelari cu structura productiei si a comertului, cu cerintele statice, vamale si de alta natura. Codul este o combinatie de elemente simbolice prin care se reprezinta o informatie. Aceste elemente pot fi litere (cod alfabetic), cifre (cod numeric) sau litere si cifre (cod alfanumeric). Codificarea reprezinta, prin urmare, operatia de transpunere n cod a elementelor definitorii ale unor obiecte, servicii, fenomene etc. Principalul obiectiv al codificarii, care determina si functia sa de baza, este identificarea marfurilor.

n conditiile proliferarii unei mari diversitati de clasificari ale produselor, a devenit necesara gasirea unor solutii de uniformizare a lor pe plan mondial, obiectiv atins prin elaborarea sistemelor Codul universal al produselor (Universal Product Code - UPC) si Codul european al articolelor (European Article Numbering - EAN). Ambele sisteme utilizeaza codificare cu bare. CODIFICAREA CU BARE Codul de bare este o modalitate de reprezentare grafica a caracterelor numerice sau alfanumerice, prin alternarea unor bare de culoare nchisa cu spatii albe de dimensiuni diferite. 3Diviziunea muncii in procesul de dirijare a activitatii depozitelor.Structura si functiile personalului depozitelor de marfuri. Diviziunea muncii = mprire, n cadrul unei ntreprinderi, a procesului de creare a unui produs n mai multe operaii pariale, fiecare operaie fiind efectuat de un muncitor sau de un grup de muncitori anume specializai. Mrimea unitilor comerciale este un factor de difereniere a nivelului productivitii muncii pe uniti. Astfel, unitile mari au mult mai multe posibiliti de a organiza n mod raional munca, de a introduce i aplica progresul tehnic sau de a promova diviziunea muncii. De asemenea, atracia comercial a acestor uniti mari va duce la creterea volumului vnzrilor i, implicit, la o productivitate a muncii mai mare. 4Dotarea magazinelor cu utilaje comerciale. Echipamentul comercial este format din mobilier si utilaje comerciale. Echipamentul serveste la desfasurarea celor mai multe din activitatile din magazin, usurarea muncii lucratorilor, folosirea optima a suprafetei de vnzare, etalarea unei cantitati ct mai mari de marfuri. Utilaje de prezentare si desfacere a marfurilor: - utilaje de baza ale salii de vnzare: case de marcat, mijloace de transport; - utilaje specifice sectorului nealimentar: aparate pentru ncercat si verificat articolele electrocasnice, baterii, becuri, aparate de masura, standuri de ncercari, pupitre pentru auditii muzicale, masini pentru calcat, refrisat, fasonat, festonat, cusut si brodat articole de confectii, tesaturi, perdele, covoare, mochete, lenjerie de pat etc; - utilaje specifice sectorului alimentar: vitrine frigorifice, masini pentru taiat, cntarit, ambalat, marcat.

Casele de marcat sunt echipamente de baza ale salii de vnzare, prin intermediul lor realizndu-se ncasarea contravalorii marfurilor. Elaborarea planului de dirijare a muncii in depozite. Operaiile ce se execut n depozite sunt: primirea produselor: descrcare, manipulare, recepie cantitativ i tehnic, depoziterea: pstrarea i conservarea, comisionarea (formarea noilor loturi comandate): necesit fracionarea, ambalarea i etichetarea mrfurilor, expediia: ncrcare, transport, gestiunea documentelor utilizate. Echipamentele folosite n depozit sunt: pentru stivuire - palei, recipiente, rafturi, containere; pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalaii de aerisire; pentru manipulare - maini de ridicat, manipulatoare; pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc. Munca n depozit trebuie mecanizat i chiar informatizat. Mecanizarea este necesar pentru c se ridic i se manipuleaz cantiti mari de produse. Acest lucru nu depinde numai de dotarea depozitului, ci de ntreg sistemul logistic (modul cum productorul trimite mrfurile, modul cum clienii doresc mrfurile). Folosirea de palei i de containere uureaz mecanizarea muncii. Informatizarea este necesar pentru evidena produselor, regsirea lor, optimizarea stocurilor i a transportului. n depozite este important s se respecte normele de protecie a muncii. Specificul muncii, nivelul mai sczut de calificare al muncitorilor face ca un procent mare de accidente s aib loc n depozite.

Elaborarea planului de dirijare a muncii in depozite. Operaiile ce se execut n depozite sunt: primirea produselor: descrcare, manipulare, recepie cantitativ i tehnic, depoziterea: pstrarea i conservarea, comisionarea (formarea noilor loturi comandate): necesit fracionarea, ambalarea i etichetarea mrfurilor, expediia: ncrcare, transport, gestiunea documentelor utilizate. Echipamentele folosite n depozit sunt: pentru stivuire - palei, recipiente, rafturi, containere; pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalaii de aerisire; pentru manipulare - maini de ridicat, manipulatoare; pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc.

Munca n depozit trebuie mecanizat i chiar informatizat. Mecanizarea este necesar pentru c se ridic i se manipuleaz cantiti mari de produse. Acest lucru nu depinde numai de dotarea depozitului, ci de ntreg sistemul logistic (modul cum productorul trimite mrfurile, modul cum clienii doresc mrfurile). Folosirea de palei i de containere uureaz mecanizarea muncii. Informatizarea este necesar pentru evidena produselor, regsirea lor, optimizarea stocurilor i a transportului. n depozite este important s se respecte normele de protecie a muncii. Specificul muncii, nivelul mai sczut de calificare al muncitorilor face ca un procent mare de accidente s aib loc n depozite.

Esenta si sarcinile logisticii in transport. -logistica distribuiei(distribuia fizic) : metodele i tehnicile care intervin n transportul produselor fabricantului la locurile de vnzare; . Un set de activiti logistice este legat de transport. Argumentul care justific acest fapt este rolul transportului n asigurarea utilitii de timp, o important component a misiunii logistice. n esen, transportul presupune derularea urmtoarelor activiti: alegerea celor mai adecvate modaliti de transport (rutier, feroviar, maritim, aerian, prin conducte); evaluarea i selecia ofertanilor de servicii de transport, la care apeleaz firma; consolidarea transporturilor; stabilirea rutelor de transport; programarea transporturilor.

Evolutia comertului cu ridicata-tendinte.Organizarea comertului la bursele de marfuri si licitatii. Comerul cu ridicata a cunoscut i va cunoate n continuare multiple transformri, aprnd astfel o serie de trsturi bine conturate cu privire la viitoarea sa evoluie. Respectivele tendine pot fi mprite n trei mari categorii: o prim grup cuprinde diferite aspecte prin care se ncearc consolidarea actualelor poziii de intermediar ale comerul cu ridicata; o a doua categorie are n vedere preocuprile pentru cutarea unor noi soluii cu privire la perfecionarea circulaiei mrfurilor cu ridicata i asigurarea unei fluiditi raionale a fluxului de produse de la productor ctre consumator; o a treia tendin se refer la crearea unor mari ntreprinderi de

comerul cu ridicata, capabile a prelua fluxul de mrfuri generat de amplele modificri ce vor interveni n economia mondial. n ceea ce privete prima categorie de aspecte, referitoare la evoluia comerul cu ridicata, ele se materializeaz ntr-o tendin de meninere a ciclului clasic al circuitelor lungi de distribuie, n cadrul crora intervin ca intermediari att comerul cu ridicata ct i comerul cu amnuntul, respectiv: Productor Comerciant cu ridicata - Comerciant cu amnuntul - Consumator. Referitor la cea de-a doua grup de tendine ce se contureaz n evoluia comerului cu ridicata n diferitele zone ale lumii, trebuie subliniat c fenomenele sunt mai complexe, fiind vorba de soluii care privesc att perfecionarea circulaiei mrfurilor, ct i o modernizare i o fluidizare a procesului de aprovizionare. Alte solutii interesante sunt legate de crearea unor mari societati comerciale care organizeaza fie magazine ce se ocupa cu vnzari de gros n lant, fie lanturi de unitati cu sucursale multiple, n cadrul carora comerciantul cu ridicata se uneste cu mici comercianti cu amanuntul independenti. Licitaia este o vnzare ctre cel care ofer preul cel mai mare, sau o cumprare de la cel care i ofer marfa la preul cel mai mic. In comerul internaional licitaiile sunt organizate fie direct de ctre firmele productoare, ori cele comerciale, fie de ctre institutii specializate in acest domeniu. In tarile in curs de dezvoltare, la organizarea licitatiilor participa, in multe cazuri, si bancile comerciale care finanteaza firmele cu activitate de comert exterior. Bursa de mrfuri este o instituie care organizeaz comerul de burs pe baz de standarde sau mostre de mrfuri, efectuat ntr-un local prestabilit acestui scop (sala bursei) i la o anumit dat i or, conform regulilor de burs. Bursa de mrfuri are dreptul s-i desfoare activitatea numai dup obinerea licenei n conformitate cu legislaia. Bursa de mrfuri este n drept s deschid filiale i alte subdiviziuni separate n conformitate cu legislaia. Indicatorii tehnico economici de functionare a depozitelor. Progresul tehnic n comer se evalueaz printr-o multitudine de indicatori datorit specificului larg de procese economice la care el se refer i formelor variate de manifestare a lui. Prin aceti indicatori se msoar nivelul calitativ al bazei

tehnico-materiale a comerului i se pot face comparaii cu nivelul atins n rile dezvoltate din punct de vedere economic. Indicatorii sunt grupai n tehnici i economici, fr o separare net a coninutului lor, fiecare categorie implicnd-o pe cealalt, ca rezultat al legturii directe dintre progresul tehnic economic i activitatea economic. Indicatorii tehnici sunt obinui prin raportarea componentelor progresului tehnic la factorii de producie sau la activitatea economic. Evident c nivelul tehnicii utilizate se refer la tehnica nou (modern) i nu la o simpl sporire cantitativ a utilajelor (de exemplu pentru aparatele de cas tehnica nou nseamn sporirea numrului de aparate cu afiaj electronic fa de cele cu afiaj mecanic). Se delimiteaz astfel urmtoarele tipuri de indicatori: tehnica utilizat, desemnat prin numrul de instalaii, utilaje, aparate, maini etc. existente n raport cu necesarul pentru vehicularea cantitii de mrfuri din perioada de referin; gradul de mecanizare a operaiunilor, calculat ca raport ntre cantitatea de mrfuri vehiculat mecanizat i cantitatea total de mrfuri vehiculat n perioada respectiv; gradul de nzestrare tehnic a muncii, ca raport ntre valoarea mijloacelor tehnice utilizate i numrul de persoane; rata difuzrii tehnologiilor moderne, desemnat prin raportul dintre numrul unitilor sau volumul activitii acestora, n care se folosesc metode, procedee sau forme moderne de desfurare a operaiunilor tehnice fa de totalul unitilor sau activitilor. Indicatorii economici evideniaz efectul economic obinut prin utilizarea tehnicii noi. Efectele sunt diverse, referindu-se la circulaia mrfurilor i la rezultatul calitativ al activitii comerciale. Se calculeaz astfel: productivitatea general a factorilor tehnici, ca raport ntre volumul valoric al activitii economice i suma capitalului fix utilizat; productivitatea unui mijloc fix, n aceeai determinare, lundu-se n calcul ns efectul exclusiv al utilajului respectiv; consumul specific de capital fix pe unitate valoric de activitate economic (de exemplu, capitalul fix la un milion de lei vnzri); costul marginal al folosirii unui utilaj nou, ca raport ntre valoarea acestuia (amortizare plus cheltuieli de exploatare) i sporul de vnzare (sau alt activitate) obinut; rentabilitatea n raport cu capitalul fix utilizat, exprimat prin profitul obinut la un milion de lei capital fix. De asemenea, pentru expresivitate se poate raporta sporul de profit la valoarea investiiilor pentru progresul tehnic sau la sporul de capital fix. Organizarea expedierii marfurilor pe cale ferata. Transportul marfurilor pe calea ferata presupune, mai intai, primirea acestora de catre statiile respective, necesitand un ansamblu de operatii si documente:

-intocmirea de catre predatorul marfii a documentului de transport (scrisoare de transport, scrisoare de trasura sau fracht); -examinarea starii ambalajului; -predarea primirea marfurilor pentru transport si a scrisorii de trasura; -marcarea si etichetarea coletelor; -stabilirea greutatii marfurilor; -depozitarea marfurilor in magazii, pe chei sau pe trenuri; -alegerea vagoanelor introduse la incarcare; -sigilarea si predarea acestora personalului de tren; Marfurile se expediaza in ordinea sosirii, afara de cazul in care anumite expeditii se bucura de prioritate. Unele marfuri sunt excluse de la transport sau sunt primite in anumite conditii. Scrisoarea de transport este principalul document in raporturile dintre calea ferata si beneficiarii transportului de marfuri. Aceasta constituie documentul doveditor al contractului de transport fiind, in acelasi timp, un document de transport si un document contabil. Specificul transportului feroviar impune ca angajarea vagoanelor, pe toat durata transportului s se fac de ctre exportator, sau reprezentantul su, indiferent de condiia de livrare i de modul de suportare a cheltuielilor de transport. Expedierea mrfii pe calea ferat se poate organiza cu vagoane complete, cu vagoane olective (de grupaj), cu vagoane de coletrie i de mesagerie . n practica operaiunilor de export import sunt folosite prioritar primele dou modaliti Organizarea lukrarilor de asigurare a securitatii depozitelor. Depozitul este un loc, o suprafat n aer liber, o cldire sau un ansamblu de cldiri n care se aduc, se pstreaz si din care se livreaz mari cantitTi de mrfuri sau de materiale de diferite naturi. De regul, depozitele destinate pstrrii unor mrfuri speciale sunt situate n spatii izolate, departe de marile aglomerri urbane, iar cele destinate mrfurilor obisnuite sunt dispuse de cele mai multe ori la marginea oraselor, n incinta sau n apropierea firmelor care le detin. Amenintrile majore cu care este confruntat un depozit sunt, n ordinea probabilittii de aparitie, furtul, vandalismul si incendiul, n principal din cauza naturii mrfurilor depozitate, dar si din cauza siturii lui n spatii izolate, la distante mari de alte obiective. n conditiile existentei acestor amenintri, o analiz de risc este absolut necesar, acesta fiind primul pas spre prevenirea producerii pagubelor. Cnd se vorbeste despre un depozit, apare, pe bun dreptate, imaginea unor facilitti imense. Cele mai multe depozite sunt structuri masive. Dar nu numai

dimensiunea unui depozit este un obstacol formidabil n conceperea si realizarea protectiei sale fizice, ci si faptul c sute (dac nu mii) de angajati sunt n continu miscare, adesea 24 de ore din 24, ocupati cu descrcarea, sortarea, depozitarea, scoaterea si ncrcarea mrfurilor. Si aceasta numai la interior. n exterior, camioane de toate dimensiunile, venind din toate prtile, descarc si ncarc mrfuri. n securitatea logistic, chiar si folosirea controlat a cheilor tradiTionale poate avea un rol important. Pot fi programate si tururi de gard, prevzute cu sistem de control al patrulrii7 astfel nct ariile mai sensibile s fie vizualizate cu regularitate. Iluminatul de avarie are, de asemenea un rol important n folosirea corespunztoare a sistemelor de protecTie fizic. Organizarea operatiilor cu ambalajul in comert. Ambalarea reprezint operaia de obinere a primului nveli aflat n contact direct cu produsul Tot n conformitate cu STAS 5845/1-1986,ambalarea este definit ca fiind operaie, procedeu sau metod, prin care se asigur cu ajutorul ambalajului, protecia temporar a produsului, n decursul manipulrii, transportului, depozitrii, vnzrii, contribuind i la nlesnirea acestora pn la consumare sau pn la expirarea termenului de garanie. Preambalarea este operatia de ambalare a unui produs individual, in absenta cumparatorului, iar cantitatea de produs introdusa in ambalaj este prestabilita si nu poate fi shimbata decat prin deschiderea sau modificarea ambalajului. Organizarea si dirijarea proceselor operative in depozite. Procesele operative ce se desfasoara n orice depozit sunt: primirea marfurilor, pastrarea lor si livarea acestora. Primirea marfurilor: La primirea marfurilor se efectuaza receptia calitativa si cantitativa n termen de 6 ore pentru produsele usor alterabile si 5 zile pentru celealte) a acestora ( asupra ntregului lot sau prin sondaj) si cele constate se confrunta cu documentele de nsotire. Daca beneficiarul constata ca cele nscrise nu corespund cu realitatea, se ntrerupe verificare, se nstiinteaza furnizorul, care este obligat sa trimita un delegat n termen de 24 de ore daca este din aceeasi localitate sau n 5 zile daca este situat n alta localitate, care sa participe la receptia marfurilor si ntocmirea unui PROCES VERBAL DE CONSTATARE. Pastrarea marfurilor:

Este un proces operativ ce se desfasoara n depozitele comertului cu ridicata si cuprinde o gama variata de operatiuni, dintre care cele mai importante sunt stabilirea suprafetelor necesare pastrarea diferitelor marfuri si a tehnicii de asezare a lor tinnd cont de forma de ambalare ( vrac, ambalate n cutii, saci pachete etc.) crearea si mentinerea conditiilor normale de pastrare privind temperatura, umiditatea relativa a aerului, lumina, cu respectarea normelor igienico- sanitare. controlul permanent al calitatii marfurilor pastrate.

Marfurile se aseaza la locurile de pastrare n stive, stelaje, gramezi, pe grupe, subgrupe , sortimente, fiecarei grupe sau articol asigurndu-i-se locul de depozitare care corespunde cel mai bine proprietatilor fizico- chimice. Livrarea marfurilor din depozite: Livrarea partizilor de marfuri se face n ordinea cerintelor beneficiarilor, n baza unui grafic, avndu-se n vedere folosirea rationala a mijloacelor de transport, utilizarea corespunzatoare a fortei de munca din depozite si a bazei tehnicomateriale a acestora. Organizarea si tehnologia expedierii marfurilor din depozite. n unele depozite comerciale anticipat expedierii mrfurilor au loc procese de sortare a mrfurilor, completare, porionare, inclusiv unele prestri de servicii materiale ce pregtesc consumul. Procesele de sortare pot fi ndeplinite manual sau cu ajutorul utilajelor. Acestea pot fi individuale (pentru un cumprtor) sau complexe (pentru mai muli cumprtori). Procesele de prestri servicii materiale: etichetarea produselor, pregtirea pentru vnzarea prin autoservire, protecia unor produse, etc. Etapa final a proceselor tehnologice n depozite o constituie expedierea (livrarea) mrfurilor ctre comerul cu amnuntul. Operaiunile de expediere a mrfurilor: perfectarea actelor de nsoire a mrfurilor (ntocmirea factirulor de expediie i a celor fiscale); plasarea produselor n zona de completare a comenzelor; completarea comenzelor i amenajarea pe palei; plasarea (transportarea) paleilor n zona de ncrcare; ncrcarea transportului pentru expedierea mrfurilor. ntocmirea comenzilor ctre detailiti se desfoar n sala de mostre.

Indicii economici care caracterizeaz un depozit: 1. Cifra de afaceri (volumul vnzrilor cu ridicata) care exprim realizarea mrfurilor de la depozit total, inclisiv pe grupe de mrfuri; 2. Suprafaa de depozitare (m.p sau m.c.) 3. Eficacitatea utilizrii spaiului de depozit (Suprafaa de depozitare : suprafaa total a depozitului). Organizarea si tehnologia operatiilor de intrare a incarcaturilor in deposit. Etapa iniial a tehnologiilor depozitare o constituie recepia mrfurilor. Structura i numrul operaiunilor de primire a mrfurilor depinde de locul amplasrii depozitului, tipul ncrcturii, tipul transportului, etc. Marfa poate fi livrat la deposit cu ajutorul vagoanelor sau containerelor pe cale ferat, precum i cu transportul auto. Operaiunile primare de primire a mrfurilor n depozite: -verificarea plombei i deschiderea vagonului (containului, camionului); -studierea vizual a ncrcturii (ambalajul, felul ncrcturii); -descrcarea vagonului sau camionului cu aezarea mrfurilor pe palei sau descrcarea paleilor i amenajarea acestora pe platforma de primire; -recepia primar conform cantitii (verificarea corespunderii numrului de locuri cu actele de nsoire); -transportarea lotului de marf n zona de primire calitativ: -primirea calitativ a mrfurilor din partea merceologilor. Recepia mrfurilor n depozite este anticipat de etapa de pregtire a locurilor pentru depozitarea noului lot de marf. Un pas important verificarea termenelor de valabilitate a mrfurilor Recepia mrfurilor se mparte n 2 etape: cantitativ i calitativ. Recepia cantitativ presupune: deschiderea ambalajului de transport i numrarea locurilor, verificarea greutii i verificarea corespunderii cifrelor cu actele de nsoire a mrfurilor (factura de expediie, foaia de trasur, etc). Recepia calitativ a mrfurilor presupune: deschiderea ambalajului i verificarea calitii mrfurilor de ctre merceologi, studierea certificatelor de calitate eliberate de ctre productor/furnizor, certificatele igienice, de conformitate, etc. Organizarea si tehnologia vinzarilor marfurilor cu amanuntul.Forme moderne de vinzare si expunere a marfurilor. Procesul de vnzare care se desfoar ntr-o unitate comercial cu amnuntul se compune ntr-o serie de pai, sau etape, n care vnztorul mai nti abordeaz cumprtorul, apoi identific nevoile acestuia, dup care prezint caracteristicile,

avantajele i beneficiile produsului, soluioneaz eventualele obiecii ale clientului i n final incheie vnzarea. A - ATENIE : aceast etap este foarte important deoarece reprezint oportunitatea iniial pentru vnztor de a face impresie bun, pentru a ctiga i a reine un contact viu cu clientul potenial. I - INTERES :strnirea interesului cumprtorului se realizeaz prin ntrebrile utilizate de ctre vnztor pentru a identifica nevoile acestuia i pentru a obine cea mai bun idee despre procesul care este cutat. D - DORIN : stimularea dorinelor i a preferinelor precum i formularea unor propuneri concrete se face prin prezentarea produsului. n aceast prezentare este necesar s se aduc n prim plan caracteristicile,avantajele i beneficiile produsului, vnztorul cutnd s-l conving pe client c acesta rspunde n mod explicit nevoilor sale concrete. A - ACIUNE : vnztorul va ncerca s gseasc momentul potrivit pentru a obine aciunea cumprtorului, respectiv achiziionarea produsului. S - SATISFACIE : Un vnztor bun trebuie s ntreasc convingerea cumprtorului c alegerea produsului a fost optim, iar decizia luat a fost neleapt i eficient. In practica, vnzarea marfurilor ia multiple forme care vor conditiona, la rndul lor, particularitatile tehnologiei comerciale specifice fiecarui punct de vnzare. Asa de exemplu, n primul caz (supermagazinul) se va insista mai mult pe organizarea linearului de vnzare si pe efectele expunerii de masa a marfurilor, iar n al doilea caz (magazinul clasic) pe calitatea si personalizarea contactului dintre vnzator si client. - forme de vnzare care presupun deplasarea cumparatorului (vnzarea n magazin, vnzarea - forme de vnzare care presupun deplasarea / orientarea / luarea initiativei din partea vnzatorului (vnzarea la domiciliu, vnzarea prin corespondenta, televnzarea, etc); vnzarile de contact, bazate pe contactul personal ntre vnzator si clientul sau (vnzarea clasica prin vnzator) ; - vnzarile impersonale, caracterizate prin absenta totala sau partiala a contactului personal ntre vnzator si client (vnzarea prin corespondenta, autoservirea moderna,etc); Organizarea transportarii marfuriilor cu alte tipuri de transport. TRANSPORTUL INTERNAIONAL MARITIM FORME - nave de linie - liners

- nave pentru curse neregulate tramp TEHNICI - n vrac - marf ambalat (saci etc.) - cu containere - roll-on roll-off (ro ro) - pe vase specializate (ex. petroliere) - pe nave mixte (echipate i pentru vrac i pentru roro) n funcie de condiia de livrare, vasul poate fi angajat de ctre exportator sau de ctre importator. Cel care angajeaz vasul i ncarc marfa de exemplu exportatorul se numete expeditor sau ncrctor. Transportul terestru transportul rutier, feroviar, precum i pe cel pe cale fluvial Transportul aerian Avantaje rapiditatea: orice destinaie este accesibil ntr-un interval de timp care poate fi de ordinul orelor, dar nu depete 1-2 zile; ca atare, pentru unele mrfuri , cum sunt produsele perisabile, este calea prioritar sau unic securitate a, att prin faptul c durata mai redus a transportului limiteaz riscurile ( furt, avarii) , ct i prin msurile de siguran i control specifice mbarcrii pe nava aerian este nevoie de mai puine cheltuieli cu ambalajul, iar costurile cu asigurarea sunt mai reduse transportul aerian este regulat i fiabil, iar zonele geografice deservite sunt foarte numeroase. Dezavantaje nivelul ridicat al costului de transport, care trebuie s se refere nu numai la tariful afiat , ci i la costul combustibilului , primele de securitate, costul manipulrii si depozitrii, taxelor de aeroport . capacitatea de transport mai limitat de transport faptul c anumite produse nu pot face obiectul acestui tip de transport. costul ridicat face acest mod de transport adecvat pentru livrrile urgente sau pentru mrfurile de valoare ridicat. Politica de sortiment in comert. Preocuprile comerciantilor se ndreapt spre formarea unui sortiment optim care s le permit atingerea obiectivelor si satisfacerea cerintelor pietei. Asortimentul este o colectie de produse selectate de ctre comerciant din cadrul sortimentelor existente pe piat, acoperirea integral a acestora la nivelul unui singur punct de vanzare fiind imposibil. Sortimentul- reprezint totalitatea produselor apartinnd aceluiasi sort (de acelasi fel, gen, categorie)

- Asortiment- ansamblu de produse de aceeasi categorie, dar de diferite forme, calitti. Alegerea mrfii reprezint o modalitate de reflectare si cuantificare a diferitelor familii de produse oferite de magazin consumatorului. Aprecierea diversittii bunurilor puse n vnzare presupune cunoasterea sortimentului de mrfuri. subdiviziuni ale sortimentului, dup cum urmeaz: 1. Familia de produse: Totalitatea claselor de produse care pot s satisfac o nevoie fundamental, n conditii rezonabile de eficacitate. 2. Clasa de produse: Un grup de produse din cadrul familiei de produse, care au o anumit legtur functional. O denumire echivalent este cea de categorie de produse. 3. Linia de produse: Un grup de produse din cadrul clasei de produse, care sunt strns nrudite fiindc ndeplinesc o functie similar, se vnd ctre aceleasi grupuri de clienti, se comercializeaz prin intermediul acelorasi canale sau se ncadreaz ntre limite date de pret. O linie de produse poate fi compus din mrci diferite, dintr-o singur familie de mrci sau dintr-o marc individual aplicat asupra unor extensii de linie. 4. Tipul de produse: Un grup de articole din cadrul liniei de produse, care au toate aceeasi form, din mai multe forme posibile ale produsului. Gama sortimental a unui magazin prezint 4 dimensiuni: amplitudine, lrgime, profunzime si coerent. Amplitudinea sortimentului reprezint numrul familiilor de produse din sortiment si corespunde diferitelor functii pe care le satisface sortimentul respectiv. Lrgimea gamei reprezint numrul de linii de produse si corespunde numrului de nevoi satisfcute de categoriile de produse comercializate n cadrul magazinului. Profunzimea indic numrul de referinte care se pot oferi n cadrul unei familii de produse. Pentru fiecare categorie de produse dat, profunzimea reprezint diferitele categorii de culori, materiale, dimensiuni, mrci... Principii de organizarea a muncii in depozite. Depozitul este o cldire, o construcie sau o suprafa special amenajat cu instalaii necesare efecturii operaiilor legate de manipularea i pstrarea materialelor sau a produselor finite. Existena depozitelor permite asigurarea continuitii procesului de producie n seciile de baz precum i satisfacerea operativ a cererii. Organizarea rationala a proceselor operative ce au loc n depozite impune respectarea urmatoarelor cerinte: determinarea exacta a cantitatii de marfuri primite si livrate executarea fiecarei operatiuni in timp ct mai scurt si ntr-un spatiu cat mai restrns

folosirea mijloacelor mecanice moderne pentru manipularea produselor, pentru a se reduce la mminimum efortul fizic al lucratorilor procesele operative sa se efctueze n stricta lor succesiune pentru a asigura trecerea rapida de la o operatiune la alta si cresterea productivitatii muncii asigurarea conditiilor optime a pastrarii marfurilor n vederea evitarii degradarii acestora pregatirea prealabila a loturilor de marfuri n vederea ncarcarii lor n autovehiculule de transport. Principalele obiective ale activitii depozitelor sunt: pstrarea n condiii optime a materialelor i produselor finite; reducerea cheltuielilor de depozitare, manipulare, transport; folosirea deplin a spaiilor de depozitare; asigurarea unei evidene a situaiei stocurilor de materii prime, materiale, produse finite, etc. Problemele calitatii si competitivitatii ambalajelor. Ambalajele sunt considerate astazi un element de strategie a intreprinderii in comercializarea produselor sale, drept pentru care, scopul conducerii in procesul de ambalare este acela de a dirija activitatea in sensul obtinerii unor ambalaje cat mai corespunzatoare pentru fiecare din produsele ce se intentioneaza a se comercializa. Concomitent cu diversificarea gamei sortimentale a produselor i ridicarea calitii acestora, ambalajul de prezentare i desfacere ctig n importan devenind ghidul principal de orientare i decizie a partenerilor de contract n alegerea calitii i competitivitii produselor. Realitatea comercial arat c numai n condiiile n care ntre calitatea produsului i calitatea recomandat de ambalaj exist concordan, produsul respectiv are succes pe pia ntrunind aprecierea unanim a consumatorilor. Ambalajele produselor alimentare care circul n statele UE trebuie s satisfac cerine referitoare la gradul de satisfacere a cerinelor consumatorilor privind calitatea, sigurana, comoditatea i costul ei i n funcie de efectul lor asupra mediului. Regulamentul comertului cu amanuntul si protectia consumatorului. n activitatea lor ntreprinderile se cluzesc de legislaia Republicii Moldova. Lucrtorii ntreprinderii snt obligai s cunoasc i s respecte cu strictee Regulile de baz. n fiece ntreprindere se respect necondiionat cerinele regimului de lucru stabilit i cele ce in de profilul ei comerical.Relaiile reciproce dintre

ntreprinderile, care desfoar activiti productive i de comer n alimentaia public, i colectivele eservite de acestea din ntreprinderi industriale,instituii i organizaii snt specificate prin contracte, care prevd recuperarea cheltuielilor pentru obinerea i comercializarea produciei Regimul de lucru al ntreprinderii este stabilit de proprietarul sau conductorul ei,de comun acord cu organele autoadministrrii locale. Regimul de lucru pentru ntreprinderile limentaiei publice, care practic activiti de producie i comer la ntreprinderi industriale, instituii i organizaii, se stabilete de comun acord cu administraialor. Problematica proteciei consumatorilor privete ndeosebi aspecte referitoare la sistemul de relaii creat n cadrul pieei, generat de confruntarea consumului cu obiectul su, respectiv cu produsul oferit de productor, la care se adaug cadrul de desfurare a relaiilor ofertant consummator. Conceptul de protecie a consumatorilor are n vedere un ansamblu de dispoziii privind iniiativa public sau privat, destinat a asigura i a ameliora continuu respectarea intereselor consumatorilor. Consumatorul, n calitatea sa de purttor al cererii de mrfuri, joac un rol important n mecanismul de pia, constituind, n acelai timp, elementul de referin al tuturor aciunilor ntreprinse att de productor, ct i de comerciant. Rolul comertului cu ridicata in distributia marfurilor. In conceptul de distributie a marfurilor, comertul cu ridicata include toate activitatile implicate in vanzarea de bunuri sau servicii catre cei care le cumpara pentru a le revinde sau pentru a le folosi in scopuri comerciale. Comertul cu ridicata reprezinta un stadiu al circulatiei marfurilor, in cadrul caruia au loc operatiuni de vanzare-cumparare a marfurilor in scopul revanzarii ulterioare. In consecinta, continutul activitatii de comert cu ridicata consta in achizitionarea de marfuri in partizi mari si desfacerea acestora in partizi mici, dar asortate, catre comertul cu amanuntul si, in unele cazuri, catre unitati care cumpara diferitele produse in vederea prelucrarii lor ulterioare. Stadiu al circulatiei marfurilor, comertul cu ridicata presupune achizitionarea de marfuri n partizi mari si desfacerea acestora n partizi mai mici catre comerciantii cu amanuntul sau n anumite cazuri direct consumatorilor. Din definitie se releva locul pe care l ocupa n prezent comertul cu ridicata n distributia marfurilor, adica ntre producatori si comerciantii cu amanuntul, rareori, pentru anumite produse, ntre producatori si consumatori. Functiile comertului cu ridicata se refera la: cumpararea si concentrarea unor fonduri de marfuri in vederea aprovizionarii comertului cu amanuntul; stocarea unor cantitati mari de marfuri in vederea asigurarii unei esalonari normale a fluxului de produse; transformarea sortimentului industrial in sortiment comercial; revanzarea marfurilor in cantitati mici catre comerciantii cu amanuntul; cercetarea permanenta a pietei.

n raport cu comertul cu amanuntul, rolul comertului cu ridicata este dat, de asemenea, de o serie de avantaje.n primul rnd, comerciantii cu ridicata ofera informatii detailistilor, privind oferta de produse si servicii. Grosistii, care se aprovizioneaza n cantitati mari fractioneaza cantitatile de marfuri pe care le livreaza comerciantilor cu amanuntul n cantitatile exacte pe care acestia le pot stoca sau le pot vinde ntr-o anumita unitate de timp. Aceasta nseamna ca firmele cu ridicata ofera detailistilor produse n cantitati mai mici si la preturi mai joase, dect daca s-ar aproviziona direct de la producatori. Rolul transportului in comert si caracteristica tipurilor de transport. Transporturile reprezint un domeniu important al activitii economico-sociale pentru c prin intermediul lor se efectueaz deplasarea n spaiu a bunurilor i oamenilor n scopul satisfacerii necesitilor materiale i spirituale ale societii omeneti. Dezvoltarea, diversificarea i modernizarea transporturilor au fost determinate de extinderea i intensificarea produciei i a circulaiei mrfurilor, de adncirea diviziunii internaionale a muncii. Avnd n vedere necesitatea realizrii legturilor dintre producie i consum, transporturile sunt acelea care deplaseaz bunurile obinute n celelate ramuri ale produciei materiale din locul n care au fost produse la cel n care urmeaz a fi consumate n cadrul pieei interne i internaionale. Obiectul activitii de transport l constituie deplasarea n spaiu a cltorilor i mrfurilor. ns nu toate deplasrile n spaiu constituie obiectul activitii de transport supuse contractului de transport. Astfel, transportul informaional, transportul de lichide i gaze prin conducte i alte activiti asemntoare nu pot forma obiectul contractului de transport. Aceste activiti se realizeaz prin instalaii proprii i nu necesit operaiunile specifice pe care le presupune activitatea de transport, cum ar fi: preluarea de ctre transportator a mrfurilor, obligaia de paz i preluare a lor la destinaie. Considerat sub aspectul coninutului su economic, activitatea de transport constituie mijlocul prin care se nlesnete schimbul de bunuri i deplasarea oamenilor, spre deosebire de deplasarea gndirii (transportul corespondenei, faxul, transmisiunile telefonice), transport ce este supus altor reguli. De asemenea, rmne n afara sferei noastre de preocupare transportul potal care, dei se realizeaz pe baza unor raporturi juridice ntre transportator i unitatea de pot, nu se integreaz n contractul de transport. Mai mult, nici expeditorul, nici destinatarul nu au legturi juridice cu unitatea de transport ce realizeaz activitatea de coresponden. Astfel, activitatea de transport poate fi definit ca aciunile prin care se organizeaz i se realizeaz deplasarea cltorilor i mrfurilor n spaiu i timp.

Structura si functiile personalului. Agentii economici utilizeaza pentru desfasurarea activitatii comerciale un important potential de forta de munca denumit resursele umane ale comertului. Conceptul nu trebuie privit insa simplist, reducand munca doar la conditia de factor de productie, depersonalizat. In procesul de munca el este, in sens juridic, persoana fizica, avand drepturi si obligatii si isi desfasoara activitatea intr-un cadru social care ii permite sa-s i manifeste personalitatea. Personalul din comer se grupeaz dup natura muncii prestate n dou categorii: operativ i tehnico-administrativ. Personalul operativ este ocupat direct n activiti tehnice din magazine i depozite: efi de uniti, magazineri, vnztori, casieri, buctari, osptari etc. Aceste funcii dein ponderea cea mai mare n totalul personalului comercial. Personalul tehnico-administrativ efectueaz operaiunile ce revin aparatului de conducere, administrare i deservire a societii comerciale (servicii, birouri, laboratoare etc.). El este format din economiti, ingineri, juriti, merceologi, funcionari, personal de servire etc., al cror numr, atribuii i dependene ierarhice se stabilete prin organigrama fiecrei societi comerciale. Tehnologia amplasarii si pastrarii marfurilor in deposite. Mrfurile, recepionate conform cantitii i calitii sunt plasate n spaiu de depozitare. Spaiu de depozitare este condiionat de: numrul i suprafaa raioanelor de vnzare; specificul mrfurilor n funcie de frecvena i structura aprovizionrilor. Organizarea interioar a depozitului trebuie s respecte o serie de reguli: a) meninerea ordinei i siguranei de pstrare a mrfurilor; b) identificarea cu uurin a fiecrui articol; c) accesul facil la fiecare articol fr a deplasa alte produse; d) preluarea mrfurilor din depozit dup principiul primul intrat, primul ieit; e) respectarea normelor tehnice i sanitare de pstrare a diferitor produse. Important este faptul de a ntri dup fiecare produs, un grup de produse un loc permanent de depozitare. Stocarea n depozit se face n funcie de viteza de circulaie a produselor depozitate. Produsele depozitate pentru un timp scurt sunt stocate n apropierea culoarului principal de circulaie, cele care sunt stocate pentru mult timp sunt aezate n zonele mai ndeprtate. Tipurile de stocare a mrfurilor

 Stocarea n vrac sau fr ambalaj este specific produselor granulate, lichidelor i gazelor lichefiate, Stocarea n ncrcturi unitare este specific produselor care se pot constitui n grupuri din punctul de vedere al formei, ngrmdirii, greutii i condiiilor de ambalaj Stocarea n ncrcturi diverse se refer la acea parte a produselor care se prezint sub form de articole sau piese constitutive ale acestora (confecii, articole electrocasnice, articole mecanice etc.), foarte variate ca dimensiuni i greutate, de aceea necesitnd mijloace specifice de depozitare. Forma de depozitare a acestora o constituie magazinajul, adic pstrarea mrfurilor n rafturi i rastele, de dimensiuni i nlimi variabile, pentru a suporta paletele folosite la transportul mrfurilor n interiorul depozitelor. Tehnologia serviciilor suplimentare procesului commercial de baza. Serviciile comerciale cuprind o gama variata de operatiuni, cu posibilitati de realizare si continuturi diferite. De aceea apare necesara folosirea unor grupari si clasificari, care sa analizeze toata gama de servicii disponibile, precum si modalitatea de integrare n activitatea unui agent economic.Serviciile comerciale pot fi grupate n cinci categorii principale n functie de natura serviciilor, de locul ocupat n procesul de vnzare, de originea serviciilor, de functiile ndeplinite si de sistemul de integrare. Recepia mrfurilor - preluare de la furnizori; - dezambalarea; - verificarea documentelor nsoitoare, - identificarea mrfurilor; -controlul cantitativ (numrare, cntrire) i calitativ (integral sau prin sondaj); Depozitarea mrfurilor - aezare n rafturi, pe palete, n stive; -conservare (pstrare) - manipulare i transport; Pregtirea mrfurilor pentru vnzare -sortare; -porionare; -prelucrare; -cntrire; -preambalare i ambalare; -marcarea preului; -tergere de praf; -montare i alte operaii care asigur utilitatea produsului

- transportul mrfurilor n sala de vnzare;

Tipuri si forme de intreprinderi de comert angro.(cu ridicata) Comerciantii cu ridicata clasici sunt firme independente care detin dreptul de proprietate asupra marfurilor. Ei se mpart, la rndul lor, n trei categorii: A.1.. Comerciantii care ofera servicii complete. Acestia sunt intermediari care asigura cea mai larga gama de activitati ce dau continutul functiei comertului cu ridicata. Ei asigura clientilor lor disponibilitatea produselor, sortimente corespunzatoare, asistenta financiara, sfaturi tehnice si service. Acest tip de comercianti cu ridicata furnizeaza numeroase servicii de marketing n interesul clientilor. Categoria comerciantilor cu ridicata care ofera servicii complete se structureaza, la rndul sau, n patru tipuri de angrosisti: a) Comerciantii de tip "cash & carry" sunt mijlocitori ai caror clienti - de obicei mici detailisti sau mici firme industriale - vor plati cu bani gheata si vor asigura transportul marfurilor. Acest tip de comercianti se ocupa de regula de o linie redusa de produse, cu un randament ridicat, de exemplu produse de bacanie, materiale de constructii etc. b) Comerciantii camionagii, "truck jobber", sunt mijlocitori care comercializeaza un sortiment redus de produse pe care le transporta direct la sediul clientilor. Acesti angrosisti sunt deseori mici operatori care dispun de propriile lor camioane. Cu toate ca acest tip de comercianti realizeaza functii de vnzare, promovare si transport ei sunt inclusi n categoria angrosistilor care ofera servicii limitate deoarece nu acorda credite. c) Agentii de expeditie , cunoscuti si sub numele de "desk jobbers", sunt intermediari care negociaza cu furnizorii si cumpara marfurile, dar niciodata nu manipuleaza fizic produsele. Ei trimit producatorilor ordine ale detailistilor, cumparatorilor industriali sau ale altor angrosisti si apoi aranjeaza ca marfurile comandate sa ajunga direct de la producator catre clienti. d) Comerciantii cu ridicata care lucreaza pe baza de comenzi trimise prin posta folosesc cataloage n locul fortelor de vnzare pentru a vinde produsele detailistilor, producatorilor sau cumparatorilor institutionali. A.2.. Comerciantii cu ridicata care ofera servicii limitate. Acestia sunt specializati pe cteva activitati si ofera doar unele servicii de marketing. Activitatile ramase sunt realizate de producatori, de clienti ori de alti mijlocitori din cadrul distributiei. Cu toate ca sunt putini la numar, ei sunt importanti n distributia unor produse

precum specialitati culinare, articole perisabile, materiale de constructii si combustibili. A.3.. Comercianti care aprovizioneaza rafturile detailistilor,sunt agenti cu ridicata specializati care detin propriile lor rafturi sau alte spatii n supermagazine si drugstore. Ei aprovizioneaza rafturile comerciantilor cu amanuntul cu marfuri nealimentare pe care acestia evita sa le aiba n stoc datorita riscului ridicat al vnzarii lor. Unificarea si standardizarea ambalajului. Standardizarea ambalajelor Standardizarea reprezint activitatea de elaborare i implementare a unor documente de referin (standarde), coninnd soluii ale problemelor tehnice, comerciale, referitoare la procese i rezultatele acestora, avnd un caracter repetitiv n relaiile dintre partenerii economici.Standardizarea n domeniul ambalajelor constituie un mijloc de raionalizare prin simplificare a produciei de ambalaje. Pe aceast cale se reduce numrul tipurilor constructive i se coreleaz dimensiunile ambalajelor cu dimensiunile paleilor de transport manipulare. Tot prin standardizare se ajunge la unificarea metodelor de verificare a ambalajelor la diferite solicitri (mecanice, fizice, chimice) n timpul transportului, manipulrii i depozitrii. Una dintre metodele de standardizate a ambalajelor o reprezint tipizarea. Prin tipizare se elimin tipurile, mrimile, dimensiunile i capacitile acelor ambalaje care nu au o justificare economic suficient. Tipurile de ambalaje rmase n fabricaie se grupeaz astfel nct s serveasc aceluiai scop i s fie similare din punct de vedere constructiv, dar difer ntre ele ca mrime. Tipizarea este ntlnit mai ales la ambalajele de transport, unde se poate ajunge pn la aanumitele ambalaje de uz general lzi de carton, lzi navete din material plastic, butoaie de lemn, cutii i bidoane metalice sau din materiale plastice, lzi de lemn, etc. Standardele procesului de ambalare urmresc folosirea optim i economisirea resurselor materiale, energetice i umane implicate n operaia de ambalare, precum i orientarea ambalrii spre acele metode care asigur pstrarea calitii alimentului Unitatile de incarcatura ca element al logisticii.

Unitatile logistice (unitatile de incarcatura) - obiectele create cu scopul transportarii si dis-tribuirii, iar paletele (loturile) reprezinta exemplul lor particular. Intrebuintarea etichetelor logistice permite utilizatorilor de a identifica

unitatile de incarcatura in asa fel incit ei sa poata sa supravegheze dinamica acestora pe toata veriga de transportare. Unica cerinta obligatorie este ca fiecare unitate logistica sa se identifice printr-un numar unical de serie. O unitate de ncrctur poate fi o pies, un ambalaj, un pachet, o palet sau un container. Oricare dintre acestea devin uniti de ncrctur eficiente numai dac permit manipularea, depozitarea i transportul n condiii de total siguran i la indicatorii tehnicoeconomici cerui.Unitatea de ncrctur trebuie astfel realizat nct s fie corelat ca dimensiuni cu gabaritul interior al mijloacelor de manipulare i transport folosite, precum i cu dimensiunile mobilierului i a altor spaii de depozitare existente pe fluxul de transport intern. Din punct de vedere logistic, drumul pe care l parcurg bunurile materiale, de la locul de unde se produc pn la locul de utilizare sau desfacere, comporta doua categorii de activiti strns legate una de alta, i anume : a) transportul si manipulrile succesive, prin care se realizeaz ncrcarea, descrcarea si b) depozitarea. Unitatea de ncrctura se poate defini ca ,,un tot coerent, constituit din gruparea, in limitele unor anumite dimensiuni si greuti a mrfurilor ambalate sau neambalate, care pstreaz un caracter de permanenta pe tot timpul operaiilor de manipulare, transport si depozitare, de la locul de formare pn la locul de utilizare". ambalat