Sunteți pe pagina 1din 38

COLEGIUL ECONOMIC A. D.

XENOPOL

Proiect de specialitate Studiul pietei si comercializarea ofertei la S.C. V-GERO S.R.L.

Profesor coordonator: Elev: .

-2010Act constitutiv
AL SOCIETATII CU RASPUNDERE LIMITATA S.C. " V-GERO" S.R.L. Subsemnatii: D-nul CUCUTA CRISTIAN , cetatean roman, necasatorit, fiul lui Ion si Marinela, nascut la data de 08.06.1988 in Bucuresti, domiciliat in Bucuresti , str Sos. Garii Catelu , nr. 3 , bl. Y 13, scara 4 , apartament 67, sector 3 , CI seria RD nr. 324216 eliberat de sectia 23, cod numeric personal 1880608207023 , in calitate de asociat . D-nul DOGARU VALENTIN, cetatean roman, necasatorit, domiciliat in Bucuresti , str. FloareaAlbastra nr. 15, sector 3, nascut la data de 09.06.1988 in Bucuresti sector 3, fiul lui Adrian si al Silviei, posesorul CI seria RD nr 345291, eliberat de sectia 9 , cod numeric personal 1880609354054, in calitate de asociat au convenit sa incheie prezentul Act constitutiv, pentru constituirea unei societati cu raspundere limitata, in conformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990, ale tuturor prevederilor legale in vigoare aplicabile societatilor comerciale, precum si ale prevederilor prezentului Act constitutiv. FORMA, DENUMIREA, SEDIUL, DURATA, OBIECTUL DE ACTIVITATE 1. FORMA JURIDICA A SOCIETATII 1. Societatea este persoana juridica romana constituita in forma societatii cu raspundere limitata. 2. In cazul in care adunarea generala va hotari transformarea formei juridice a societatii, aceasta transformare va determina in mod obligatoriu modificarea pct. 1.1 de mai sus, precum si indeplinirea formalitatilor de autorizare, publicitate, inmatriculare si inregistrare, impuse de lege pentru infiintarea societatii. 2. DENUMIREA SOCIETATII 1. Denumirea societatii este "V-GERO" S.R.L., in conformitate cu dovada privind disponibilitatea firmei nr. 24513 eliberat de Ministerul Justitiei Bucuresti. 2. In toate actele, publicatiile, facturile si orice alte documente emanand de la societate, denumirea societatii va fi urmata de initialele S.R.L., sediul, numarul de inmatriculare in Registrul Comertului si codul fiscal. 3. SEDIUL SOCIETATII Sediul societatii este in Bucuresti , str. Ciubaru Ion, nr 15-17 , sector 3.

4. DURATA SOCIETATII 1. Durata de functionare a societatii este nelimitata, cu incepere de la data inmatricularii in Registrul Comertului. 2. Durata de functionare a societatii poate fi prelungita in conditiile legii, pe baza hotararii adunarii generale a asociatilor. 5. OBIECTUL DE ACTIVITATE 1. Conform nomenclatorului privind clasificarea activitatilor din economia nationala - CAEN, obiectul de activitate al societatii este: Domeniul principal de activitate: crearea de modele de vestimentatie si articole de croitorie sport; Activitatea principala: Cod CAEN 175 : crearea de modele de vestimentatie. 2. Societatea nu va putea desfasura in subsidiar si alte activitati . 3. Aceste activitati se vor realiza impreuna sau separat, in oricare dintre domeniile aratate, societatea urmand a desfasura toate acele activitati conexe necesare realizarii obiectului de activitate propus, in conformitate cu reglementarile legale existente.

6. CAPITALUL SOCIAL 1. Asociatii au hotarat ca societatea sa aiba un capital social in valoare de 2 000 000 lei, varsat integral la data constituirii societatii. 2. Capitalul social este divizat in 4 parti sociale egale si indivizibile, fiecare avand o valoare nominala de minimum 200 000 lei, subscrise si integral varsate de toti asociatii la data constituirii societatii. 3. Capitalul social al societatii este asigurat de asociati prin aporturi in numerar sau/si, dupa caz, in natura. 7. APORTURILE ASOCIATILOR 1 DOGARU Valentin subscrie 2 parti sociale, in valoare totala de 100 000 lei, reprezentand 50 % din capitalul social; CUCUTA Cristian subscrie 2 parti sociale, in valoare totala de 100 000 lei, reprezentand 50 % din capitalul social; Asociatii initiali si ulteriori sunt obligati sa depuna integral aporturile subscrise, la data si in limitele unei asemenea subscriptii, in conformitate cu cerintele legii.

8. RASPUNDEREA ASOCIATILOR 1. Asociatii raspund numai in limitele partilor sociale, obligatiile societatii fiind garantate cu patrimoniul ei social. 2. Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii, obligatiile societatii fiind garantate cu capitalul ei social. 9. ADUNAREA GENERALA A ASOCIATILOR 1. Organul suprem de conducere a societatii este Adunarea generala a asociatilor, care va fi constituita si va functiona in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, si ale prezentului Act constitutiv. 2. Adunarea generala a asociatilor se convoaca, la sediul social al societatii, cel putin o data 10. LICHIDAREA SOCIETATII 1. Lichidarea societatii se face de catre unul sau mai multi lichidatori, numiti de Adunarea generala. Acestia vor putea fi persoane fizice sau juridice. 30.2. Din momentul intrarii in functiune a lichidatorilor, mandatul administratorilor inceteaza, acestia nemaiputand intreprinde noi operatiuni in numele societatii. 3. Lichidatorii au aceeasi raspundere ca si administratorii. 4. Lichidatorii isi indeplinesc mandatul sub controlul Adunarii generale.

CLAUZE FINALE 1. Prevederile prezentului Act constitutiv se completeaza cu orice alte dispozitii legale aplicabile societatilor comerciale. 2. Prezentul Act constitutiv intra in vigoare dupa inmatricularea sa in Registrul Comertului. 3. Prezentul Act constitutiv s-a incheiat in Bucuresti, astazi, 20.05.2006 , data autentificarii, in 2(doua) exemplare originale, redactate si dactilografiate de catre Florea Maria , din care s-au eliberat partilor 2 exemplare autentificate.

ASOCIATI, CUCUTA Cristian /. . . . . . . /. . . . . . . /. . . . . . . DOGARU Valentin /. . . . . . . /. . . . . . . /. . . . . . .

PLAN DE AFACERI S.C. V-GERO S.R.L. PREZENTAREA GENERAL A SOCIETII: 1. NUMELE SOCIETII: Numele legal al societii este S.C. V-GERO S.R.L. 2. FORMA JURIDIC A SOCIETII: Societatea este constituit ca societate cu rspundere limitat i este nmatriculat la Registrul Comerului Bucureti sub numrul j09/376/2007 pe baza Hotrrii de Guvern numrul 601/2007. 3. DATE DESPRE SOCIETATE: Adresa: Bucureti, str. Ciubaru Ion nr. 15-17 sect. 3. Tel/Fax: 021/255.23.24; 0742.098.321 Banca: Banca Comercial Romn Nr. cont: 9113.1-3115.1/ROL Cod Fiscal: R3945698 4. NATURA CAPITALULUI: Capitalul social la constituirea societii este la nivelul de 200.000 RON i este mpartit n 4 pri sociale. 5. OBIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETII: Societatea va desfura urmtoarele activiti: - creerea de modele de vestimentaie i articole sport; 6. ASOCIAI FIRMEI: Nume i prenume CUCUTA CRISTIAN DOGARU VALENTIN Data naterii 08.06.1988 09.06.1988 Adresa Telefon Stare civil N N Sos.Grii Celu nr. 255.44.55 3 Str.Floarea256.77.87 Albastra, nr. 12

REZUMATUL PLANULUI: Prezentul plan de afaceri se refer la constituirea unei societi comerciale care s aib ca obiect de activitate creerea de modele de vestimentaie i articole sport. Capitalul social la constituirea societii este la nivelul de 200.000 RON n numerar i este subscris i vrsat de persoane fizice i juridice romne. Pe termen scurt, planul de afaceri propune penetrarea pieei locale cu o ofert destinat att persoanelor fizice ct i persoaneor juridice, formarea clientelei i promovarea produselor oferite la pre optim. Pe termen lung, firma i propune s opereze pe piaa asigurrilor i ctigarea a 25% din piaa local prin promovarea constant a imaginii firmei n contextul unei rentabiliti optime i a unei strategii flexibile. n derularea afacerii firma deine urmtoarele puncte tari: - experiena n domeniul activitilor - capacitate de promovare a imaginii - potenial i oportunitate de promovare a segmentului de pia - sincronizarea cu piaa i cu cerinele acesteia

Firma i recunoate urmtoarele puncte slabe: - nivelul de dezvoltare al pieei este deocamdat destul de redus - prezena pe pia a concurenei foarte puternice. ANALIZA DE PIA: Dup cum se tie piaa ocup locul central n mecanismul de funcionare al unei economii moderne, de aici rezult c modul de funcionare al pieei i prghiile specifice definesc n mare msur gradul de modernizare, raionalitatea i eficiena societilor existente pe pia. Piaa pe care se vor desface produsele societii V-GERO este format din toate persoanele fizice i juridice existente n raza Bucuretiului (n perioada de lansare a firmei, iar apoi cu extindere i n raza celorlalte mari orae). Conform studiilor ntreprinse piaa pe care va activa ntreprinderea este o pia n cretere, caracterizat printr-o cerere puternic la astfel de produse. Cumprtorii vor de toate varstele pentru ca firma produce articole vestimentare adresate tuturor categoriilor de varsta. Mrimea pieei este estimat la nivelul aproximativ de 230.00 cumparatori pe an. Pentru anii urmtori se previzioneaz o evoluie a pieei care poate fi observat pe graficul urmtor:
600000 400000 200000 0 1 2 3 4 5 Ani Nr: Clienti

Se estimeaz de asemenea c circa 55% dintre cumpratori vor reveni i chiar vor spori cumprrurile fcute ori aduce noi clieni prin reclam. Rezult deci pentru societate un numr de aproximativ 700 poteniali clieni noi anual, nelund n calcul celelalte persoane mai vechi care ar putea deveni interesate de produsele firmei noastre. Unul din factorii principali determinani ai evoluiei pieei articolelor vestimentare sport este reprezentat de capacitatea populaiei de a efectua cumpraturi, n condiiile economiei de piaa romne. Deoarece cu ct economiile populaiei sunt mai ridicate, cu att populaia este interesat s-i mbogeasc, mbunteasc si nnoiasc garderoba cu articlole vestimentare sport. Populaia, avnd economii, are posibilitatea de a achiziiona produsele noastre. Evoluia pieei articolelor vestimentare dup 1990 manifest o meninere a tendinelor exprimate pn atunci si exixtenta lor pn n 1994, cnd mbuntirea condiiilor de trai au dus la creterea acesteia, si totodat intrarea pe piaa noastr a firmelor de renume de peste hotare influennd i volumul articolelor vestimentare sport. Motivele pentru care populaia va fi determinat s ncheie cumpere articole vetimentare sport Ageva sunt produsele de calitate europeana dar la preuri romneti,producia prestat cu promptitudine i profesionalism, gradul de satisfacere al nevoilor este foarte mare deoarece ofer o gam foarte mare de articole.

STRATEGIA DE MARKETING: Pentru maximizarea succesului afacerii, societatea V-GERO va adopta strategia de lider prin cost.Algnd aceast strategie, firma i propune s ofere produse la cel mai mic cost din cadrul activitii de asigurri dar la cea mai mare calitate. Firma va avea un scop competitiv larg, servind multe segmente de pia. Un asigurator de pre sczut trebuie s gseasc i s exploateze toate sursele de avantaj n cost. Dac firma va putea realiza i susine costul general de lider atunci ea va fi un performer peste media din asigurri i va impune preurile la nivelul articolelor vestimentare sport. Dat fiind faptul c firma activeaz ntr-un sector caracterizat printr-o tendin de dezvoltare, s-a evideniat posibilitatea de cretere dimensional. Astfel firma ntrezrete o dezvoltare continu care vine n corelaie cu obiectivele generale ale societiio i anume: - atragerea si sadisfacerea pieei prin cel mai bun raport calitate-pre. - introducerea produselor existente pe piee noi sau crearea de produse noi prin substituirea celor existente i - vnzarea lor pe pieele cucerite. Monitoriznd dinamica cererii de articole vestimentare sport pe piaa romneasc, Ageva i consolideaz permanent calitatea forei de vnzri, dezvoltate pe urmtoarele canale de distribuie: - reeaua teritorial Ageva; - structura de desfacere spre vnzare, format din angrositi, mari magazine de vzare, si cumprtori. PRODUSELE motorV-gero la lansare: Pantofi sport V-geroSprint - talp speciala pentru alargri (varianta si cu carampoane) - interior confortabil - aerisiri speciale - diferite culori - in toate mrimile att gama feminin ct i masculina. Tricouri V-Gero Colecia Romania - disponibile in doua culori: galben sau alb - prezint numarul i numele diferitor juctori de fotbal ai naionalei - tehnologia aerisirii corpului - material natural. - toate mrimile pentru gama masculin. Trening-uri V-gero Colecia Romania - disponible in 3 culori: galben ,negru si rou; - material natural; - tehnologia aerisirii corpului; - toate mrimile att ga,a masculin ct i feminin. Tricouri V-gero Summer - in diferite culori ; - att pentru gama feminin ct i masculin - materiale naturale. Bluze Colectia Royal - doar pentru gama feminin; - doar n culori albe, aurii, roz si negru (n diferite combinaii); - diferite mrimi; - material natural. ORGANIGRAMA SOCIETATII COMERCIALEV-GERO S.R.L.

AGA Adunarea Generala a Actionarilor

Birou plan aprovizionare Birou de resurse umane

Director General

Director productie

Director comercial

Director economic

Serv. Programare a productei

Serv. Proiectare prodse noi

Serviciu marketink

Serv. marketing

Serv. contabilitate

Serv. financiar

Serv. administ rativ

Sectia croitorie

Sectia finisare

Sectia calcare

CURRICULUM

VITAE

INFORMAII

PERSONALE

Nume Adres Telefon

Goian Cristian SOS. GRII CELU NR. 170 B AP. 67 SECT. 3 BUCURETI 0743.098.654 / 0784.567.098 Goian_cristian@yahoo.com

E-mail Naionalitate Data naterii

Romana 08.09.1974 1995-2006 S.C. Fotrus S.A. Birou resurse umane Manager resurse umane

EXPERIENA

PROFESIONAL

Perioada (de la pn la) Numele i adresa angajatorului Tipul activitii sau sectorului de activitate Funcia sau postul ocupat Principalele activiti i responsabiliti

stabilirea obiectivelor generale privind resursele umane ale firmei, pe baza strategiei i politicilor globale i pariale adoptate;

STUDII -

CURSURI DE

SPECIALITATE

APTITUDINI

I COMPETENE PERSONALE

Colegiul Economic A. D. Xenopol Bucuresti Academia de Studii Economice Facultatea de Management- Specializarea Managementul fimei

LIMBA MATERN LIMBI STRINE CUNOSCUTE


Abilitatea de a citi Abilitatea de a scrie Abilitatea de a vorbi

Romana Engleza / Germana Foarte bine/foarte bine Foarte bine/foartebine Foarte bine/foarte bine Foarte bune (experinta 11 ani)

APTITUDINI APTITUDINI APTITUDINI

I COMPETENE SOCIALE ORGANIZAORICE

Foarte bune (specializare Managementul firmei)

I COMPETENE TEHNICE

Cunostinte PC : MS dos, NC , Windows, MS Office (Word, Excel), Abdobe Photoshop, Internet

PERMIS(E)
CONDUCERE

DE

Categoria B si A Referinte disponibile la cerere

INFORMAII

SUPLIMENTARE

ANEXE

Capitolul II Studiul pietei si comercializare ofertei


Introducere in studiul pietei

Prin pia putem nelege n primul rnd, locul n care se desfoar actul vnzrii-cumprrii de produse sau servicii. n contextul economic i social actual, piaa va reprezenta mult mai mult. Piaa va fi n primul rnd constituit de ansamblul cerere i ofert ntr-o perioad de timp dat, att din punctul de vedere al potenialului de cerere al consumatorilor, ct i din punctul de vedere al volumului desfacerii, att pe ansamblul pieei ct i pe segmente . 1.Piaa privit ca volum i potenial

Principalele probleme care se ridic pe pia ar fi: -ce vindem pe pia? (poziionarea produsului); -cum vindem pe piaa respectiv?(studiul consumatorilor cu nevoile i motivaiile lor); -cum vindem noi pe pia? (canalele de distribuie utilizate, tipuri de vnzare) - cine ne impiedic s vindem? (studiul concurenei, studiul politicilor economice generale) - cum promovm vnzarea pe pia? (publicitate, reclame, comercializare, comunicaii). Toate aceste probleme vor fi specifice pe fiecare pia, segmente i inte n parte. Din punctul de vedere al coninutului bunurilor i serviciilor oferite, pieele vor fi de bunuri, de imobile, maini, utilaje (bunuri industriale), piee de capital (financiare), piaa forei de munc:

2.Tipuri de piee

Piaa int reprezint un grup de clieni (oameni sau organizaii spre care vnztorul va ncerca si ndrepte eforturile. Teoretic, o oportunitate de pia exist n orice loc i n orice moment de timp n care o persoan sau o organizaie are o nevoie sau dorin nesatisfcut. Piaa potenial, format din totalitatea cumprtorilor actuali i poteniali ai unui produs, care sunt interesai de produsul respectiv i au venitul necesar pentru a-l putea cumpra. Piaa disponibil, format din persoanele care au venitul necesar pentru a cumpra produsul, sunt interesate de cumprarea lui i au accesul asigurat la el pentru c produsul se vinde n zona lor de reedin. Piaa disponibil calificat, format din consumatorii care ndeplinesc condiiile anterioare i sunt calificai pentru a-l putea consuma/utiliza. Piaa penetrat, este format din totalitatea consumatorilor care au cumprat efectiv produsul. Compania trebuie s analizeze cele trei componente ale pieii: oamenii, puterea lor de cumprare i dorina lor de a o cheltui. Analiza oamenilor implic studiul distribuiei geografice, compoziiei demografice a populaiei. Analiza puterii de cumprare const din studiul direct asupra veniturilor i cheltuielilor

populaiei. n final, pentru determinarea "bucuriei de cheltuire" a banilor de ctre clieni, managementul trebuie s studieze comportamentul de cumprare lund n considerare factori sociali i psihologici.

Studiul pietei
Cuvantul piata este utilizat de catre oamenii de marketing in doua sensuri, respective, in sens restrans si in sens larg. In sens restrans se folosea adesea termenul de piata pentru a caracteriza, de o maniera sintetica, marimea, structura si tendintele evolutiei vanzarilor unui produs. In acceptiunea sa mai larga, cuvantul piata desemneaza ansamblul publicului susceptibil de a exercita o influenta asupra vanzarilor unui produs sau, mai general, asupra activitatilor unei organizatii. Acest public este compus din indivizi, intreprinderi sau institutii. Componentele care definesc piata sunt: Consumatorii, respectiv utilizatorii, constituie componenta cea mai importanta a pietei avand in vedere ca ei exercita in toate cazurile o influenta directa asupra vanzarilor unui produs. Natura si caracteristicile acestora sunt foarte variate in functie de sectorul de activitate. De exemplu, pentru produsele si serviciile de larg consum (alimentare, de locuit, de odihna, de transport) consumatorii, respective utilizatorii care se constituie in asa-zisi clienti finali, sunt formati din indivizi sau menaje (gospodarii familiale); pentru produsele si serviciile industriale (materii prime, semifabricate, echipamente industriale) clientii finali sunt intreprinderile sau organizatiile susceptibile de a le cumpara. Cumparatorii unui produs, in anumite cazuri, se confunda cu consumatorii. Este, de exemplu, cazul pentru tigarete. Dar in multe situatii cele doua categorii nu se regasesc cu exactitate.astfel, in cazul deodorantelor pentru barbatii, cumparatorii sunt adesea sotiile. Prescriptorii reprezinta acei componenti ai pietei care nu consuma si nici nu cumpara un produs sau serviciu ci doar dau sfaturi in legatura cu consumul, respective utilizarea acestuia. Astfel, arhitectii exercita influenta asupra societatilor de constructii cand se pune problema alegerii materialului si echipamentelor ce vor fi puse in opera. Uneori este vorba nu numai de sfaturi, ci si de prescriptii, imperative carora cumparatorul trebuie sa se conformeze. De exemplu, produsele farmaceutice vandute pe baza de reteta se prescriu de catre medici. Distribuitorii sunt cei care isi gasesc locul intre producatori si consumatori si cuprind: angrosisti, detailisti, negociatori. Ei nu sunt insa intermediari pasivi, ci exercita, in general, o mare influenta asupra consumatorilor, fie prin alegerea produselor pe care le vor vinde, fie prin prezentarea si promovarea acestor produse, fie prin rolul de sfatuitori pe care-l joaca adesea pe langa cumparatori (farmacisti, opticieni). Distribuitorii constituie deci, in special pentru intreprinderilep roducatoare de bunuri de larg consum, o componenta importanta a pietei. Producatorii concurenti influenteaza volumul vanzarilor, unei intreprinderi in special prin comportamentul lor in materie de politica de gama de produse oferite, de preturi practicate, de comunicatii si de distributie.

Studiul pietei implica deci, pentru o intreprindere culegerea si analiza informatiilor cu privire la concurenti sai directi si indirecti.

Continutul studiilor de piata Atitudinea marketing de caracterizeaza prin grija constanta pentru cunoasterea pietei si adaptarea continua continua la cerintele acesteia. De aceea analiza cantativa si calitativa a ofertei si a cererii, prezente si viitoare, aunui bun sau serviciu(ceea ce reprezinta un studio de piata) este cheia de bolta a oricarui demers de maketing. Ea raspunde nevoilor de informatii, care apar de fiecare data cand trebuie sa fie luata o decizie comerciala insotita de risc si cand trebuie sa fie controlate rezultatele acesteia. Continutul propriu-zis al unui studiu de piata variaza in functie de problema de marketing ce trebuie rezovata. O lansare de produs nou, de exsemplu, necesita informatii mai diverse si mai numeroase decat cele pentru alegerea unui canal de distributie, elaborarea unei strategii de comunicatie, fixarea unui pret de vanzare sau controlul eficacitatii unei campanii publicitare. Daca luam exemplul intreprinderii care doreste sa se implanteze pe o piata si care hotaraste sa intreprinda un studiu de piata complet, atunci acesta din urma va cuprinde: studiul consumatorilor, studiul concurentei, studiul distributiei, studiul mediului. Studiul consumatorilor. Acesta trebuie sa obtina raspunsuri la urmatoarele intrebari: cine sunt consumatorii, Ce cumpara consumatorii, Cine intervine in decizia de cumparare,cand si unde cumpara consumatorii, etc. Studiul concurentei. Acesta presupune analiza principalelor politici ale intreprinderilor concurente. Studiul politicilor generale si al politicilor financiare va permite sa se cunoasca orientarile firmelor si sa se prevada reactiile acestora. In acest sens vor trebui examinate: personalitatea conducatorilor, politica de diversificare a firmelor, ponderea la export, politica de cercetare si dezvoltare aparenta lor la grupuri si legaturile financiare cu alte intreprinderi, situatia lor financiara. Studiul politicilor de productie trebuie sa evidentieze: capacitatea de productie, programele de investitii si de cercetare, necesaul de materii prime. Analiza politicilor comerciale permite cunoasterea optiunilor facute de concurenti in materie de: pret si conditii de vanzare, distributie (circuite utilizate), produs (performante si marci), publicitate (buget, medii publicitate si mesaje selectionate), promovarea vanzarilor si relatii publice, serviciu dupa vanzare. Rezultatul unei asemenea analize asupra concurentilor va permite sa se cunoasca evolutia partilor de piata, gradul de satisfacere a consumatorilor, notorietatea concurentilor. Studiul distributiei. Acetsa trebuie sa conduca la cunoasterea importantei diferitelor circuite de distributie si a evolutiei lor. Totodata vor fi puse in evidenta avantajele si inconvenientele fiecarui circuit analizat. In sfarsit studiul distributiei se va axa pe cunoasterea marjelor practicate, pe metodele de vanzare folosite si pe gama de servicii oferite.

Studiul mediului. La baza evolutiei permanente a mediului se afla numerosi factori exteriori pietei, care reprezinta tot atatea ocazii favorabile, dar si amenintari carora intreprinderea trebuie sa le faca fata. Dintre acesti factori cei mai importanti provin din domeniile: demografic, politic, economic, cultural, tehnologic. Desi numarul lor mare face imposibila o studiere exhaustiva, totusi pornind de la particular la general, se pot analiza principalele influente exercitate asupra pietei.

Comercializarea ofertei
Particularitatile activitatii de comercializare - Prezentarea magazinului 1.Amplasarea magazinului. Punctul de vnzare se poate defini ca fiind locul de vnzare permanent n care ptrunde clientul si unde el si efectueaz cumprturile. Magazinul nostru este un sistem constructiv, proiectat pentr a etala, a depozita si a vinde mrfuri consumatorilor finali, respectiv clientelei noastre. Noi am luat in considerare faptul ca c reusita comercial a magazinului v-a depinde de: amplasamentul su; alegerea sortimentului de mrfuri si servicii oferite spre vnzare; ambianta si organizare (amenajarea) interioar. Magazinul este un adevarat vanzator unde progresele inregistrate in prezentarea marfurilor ca si aspectul modern al acestuia preiau unele atribute in munca vanzatorului. 2.Design-ul magazinului Design-ul magazinului se refer la stilul acestuia pus n valoare de ctre caracteristicile fizice ale cldirii n care functioneaz magazinul nostru. Atributele magazinului care contribuie conjugat la crearea stilului particular sunt: pentru design-ul exterior - fatada, firma, vitrina, accesul n magazin;
pentru design-ul interior - peretii interiori, pardoseala, iluminarea.

Configuratia de baza a fatadei este in linie dreapt, realizat paralel cu axul strzii dar este in acelasi timp atractiva si relaxanta de aceea am ales culoarea alb . Vitrina, este important pentru a convinge clientul s intre n magazin prima oar de aceea culoarea geamului este roz transparent . Accesul n magazin este proiectat astfel nct s i ncurajeze clienti s intre n interiorul su. In cadrul magazinului se regasesc 3 fluxuri comerciale: - Fluxul cumparatorilor - Fluxul marfurilor - Fluxul vanzatorilor si angajatilor Sala de vanzare-reprezinta cea mai mare suprafata unde marfurile sunt expuse spre vanzare.Tot aici exista si locul de munca al vanzatorilor si spatial destinat circulatiei cumparatorilor. Fluxul clienilor n sala de vnzare

Fluxul clienilor este conturat de modul cum este amplasat mobilierul comercial (rafturile, gondolele, mesele etc.) . Mobilierul s-a amplasat lng perei sau n centrul slii de vnzare i delimiteaza culoarele pentru circulaie. Fluxul trebuie s fie continuu, nct s conduc clienii pe toate culoarele.

Echipamentul de prezentare i vnzare a mrfurilor ndeplinete un rol important n activitatea magazinului, contribuind la folosirea optim a suprafeei de vnzare, la etalarea unei cantiti ct mai mari de mrfuri i la crearea condiiilor favorabile de munc pentru vnztori. Magazinul este inzestrat cu urmatoarele mobiliere si utilaje necesare sortimentului de marfa: ciocolata si produse din ciocolata : palei, recipiente, rafturi, containere; pentru conservare - frigidere, camere frigorifice, instalaii de aerisire; pentru manipulare - maini de ridicat, manipulatoare; pentru transport - electrocar, motostivuitor, etc. Mobilierul este usor,multifunctional si principal lui functie este de a prezenta marfurile cat mai bine posibil.Acesta s-a amplasat lng perei sau n centrul slii de vnzare i delimiteaza culoarele pentru circulaie Etalarea mrfurilor n magazine Adevarata arta a vanzarii nu se limiteaza numai la obtinerea de comenzi, ea implicand in acelasi timp si comunicarea cu clientii reali si potentiali. Etalarea mrfurilor, privita ca un ansamblu de procedee si reguli de prezentare a marfurilor reprezint o component de baz a tehnologiei comerciale. Etalarea,ca element fundamental al promovarii marfii, printr-o prezentare deosebit de bine conceputa, actioneaza in mai multe sensuri: Pune n valoare articolul realiznd o legtur ntre massmedia i locul de vnzare a articolului Poate modifica dorina de cumprare a unui client Furnizeaz anumite informaii inedite despre utilizarea produsului. Scopul etalrii: atenionarea clientului atragerea i oprirea clientului naterea cererii de impuls materializarea impulsului Sunt respectate urmtoarele principii : Produsele sunt dezirabile : Aceasta presupune ca preul, prezentarea i condiionarea produsului s rspund motivaiilor pentru care clienii se adreseaz magazinului. Produsele sunt liber oferite : Scopul de a lupta contra obstacolelor care pot s ascund produsele, de a transfera stocurile de

mrfuri n sala de vnzare, la ndemna i la vederea clientului. Produsele sunt lesnicios accesibile. Etalarea mrfurilor pe rafturi asigura senzaia de abunden i de varietate a ofertei. Mrfurile se rotesc pe rafturi pentru ca ele s fie decoperite de clieni. Produsele ieftine se expun printre cele scumpe i la toate este specificat preul. Etalarea mrfurilor n vitrina Vitrina reprezinta in miniature mijlocul cel mai efficient de intretinere continuu a dialogului dintre comerciant si client.Ea se organizeaza intr-un spatiu special amenajat pentru prezentarea naturala a marfurilor. Totodata,vitrina este sic el mai direct mod de informare a cumparatorilor despre sortimentele si calitatile marfurilor existente in magazin. Pentru a realiza o etalare esenial se pot combina diverse elemente pentru obinerea de efecte ct mai placute, cum ar fi: Culoarea : culorile calde vin n fa ; culorile reci se duc n spate Decorul prin modul de prezentare a produselor etalate, are un rol activ.Acest efect specific, obinut prin diferite combinaii pe o anumit tematic, creeaz ambiana necesar i dirijeaz privirea ctre articolele etalate. Spaiul - dispunerea produselor se face utilizndu-se diferite forme de linii : - linia vertical -subliniaz fora i soliditatea - linia orizontal - sinonim cu odihna, calmul - linia oblic - antreneaza micarea, viaa, mobilitatea - linia frnt - simbolul dinamismului - linia curb - simbolul eleganei, rafinamentului, noblete. Lumina - culorile,materialele utilizate sunt bine puse in evident de o lumina bine aleasa,care nu stanjenejte privirea celor interesanti.Toate inscriptiile din vitrina trebuie sa fie astfel illuminate incat sa se asigure citirea lor cu usurinta. Etalarea corespunde cu marfa in vitrine si realizarea urmatoarelor cerine: selecionarea cu grij a produselor ce urmeaz a fi expuse fiecare produs etalat s conin un punct de atracie etalarea s fie echilibrat, logic, cu mesaj publicitar uor perceptibil s formeze un punct de sprijin etalarea pe grupe de uniti, pe orizontal a produselor grele sau pe vertical Produsele cu ambalaje care au aspect publicitar pronunat se pot etala ambalate, produsele cu accesorii se etaleaz mpreun cu acesta perfecta stare de curenie Modaliti de realizare tehnic a etalrii mrfurilor utilizate Etalarea catalog se caracterizeaz prin mulimea articolelor prezentate. Etalarea tem const n realizarea unei vitrine plecand de la o idee.

Etalarea documentar are ca scop mai buna cunoatere a produselor. Etalarea reprezint particulariti deosebite, n funcie de grupa de mrfuri i de niveluri vitrinelor Decorul i elementele publicitare sunt destinate ntregii vitrine, avnd un caracter general.

Tehnici de comercializare
a. Vanzarea clasica cumparatorul nu are acces direct la marfa,contactul realizandu-se prin intermediul vanzatorului.Raioanele care practica aceasta forma de vanzare ca organizare sunt raioane inchise amplasate liniar, unde se poate comercializa orice grupa de marfuri. b. Vanzarea cu autoservire se practica in supermarketuri.Cumparatorul are acces direct la

marfa; din punct de vedere al organizarii raioanelor sau magazinelor cu autoservire , sunt raioane semideschise fiind organizata si dirijata circulatia si iesirea din raion a cumparatorilor.
c. Vanzare

cu alegere libera se practica pentru comercializarea marfurilor nealimentare,raioanele sunt deschise,marfa este expusa la vanzare pe rafturi,toneti,cumparatorul are acces direct la marfa si se adreseaza vanzatorului numai cand a luat decizia de a cumpara sau atunci cand are nelamuriri in legatura cu un anumit sortiment. sunt expuse monstre pentru fiecare produs , urmand ca atunci cand cumparatorul ia decizia de a cumpara un anumit produs, acesta este adus din deposit.

d. Vanzarea sub forma de expozitie este o variant cu alegere libera dar aici in magazine

e.

Vanzarea prin corespondenta sau ramburs postal comertul prin corespondenta se bazeaza pe comenzi prealabile si servirea populatiei la domiciliu.Prin aceasta forma de comercializare se realizeaza trecerea de la magazinele fara vanzatori ,fara magazine. autoservirea cu reducerea preturilor.Astfel, intr-un cadru simplu , fara personal de vanzare cu un sortiment redus detailisti reduc marjele(adaosurile comerciale), putand sa practice preturi sensibil inferioare concurentilor lor.

f. Vanzarea cu marje reduse este o forma de vanzare prin care anumiti detailisti combina

Publicitatea la locul de vanzare


Cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare,in cadrul unitatilor comerciale , pentru a atrage , a orienta si dirija interesul clientelei spre un anumit ghiseu , produs sau oferta , utilizand si mijloace auditive pentru a readuce in memoria cumparatorilor potentiali o marca , un produs , sau pentru a anunta o oferta promotionala. Utilizand o serie de tehnici distincte, publicitatea la locul de vanzare urmareste sa transforme motivatia de cumparare , sa insufleteasca si sa personalizeze , sa revitalizeze puncte de contact ale ofertantului cu consumatorul potential. 1. Promovarea prin marca. Pune pe primul plan informatia si argumentatia. Ea urmareste valorificarea reputatiei unei intreprinderi sau marci de renume. La locul de vanzare se va organiza un stand separat cu buna iluminare pentru a scoate in evidenta produsele respective, mobilier special si suporti de prezentare. Obligatoriu va fi prezentata emblema. Se mai amplaseaza un panou cu text explicativ asupra caracteristicilor produselor. 2.Promovarea prin ambalaj. Ambalajul modern nu are doar rol de protectie ci si de comunicare intre produs si client. Va informa cat mai complet clientul asupra produsului respectiv. Rolul reformativ va creste in comparatie cu publicitatea asupra produsului respectiv. Cu cat este mai estetic cu atat va atrage atentia si va favoriza luarea deciziei de cumparare a clientilor. Joaca rolul de vanzator mut in autoservire. 3.Promovarea prin etichetare. Eticheta constituie un element de informare si de mare randament estetic si comercial. Se caracterizeaza prin: forma dreptunghiulara, de obicei, text scurt, concis, inteligent redactat, scris corect si usor vizibil, material folosit: carton. 4.Promavare prin expozitii de marfuri in interiorul magazinului. Expozitiile sunt manifestari ocazionale ce au drept scop informarea publicului cumparator asupra progreselor realizate in domeniul bunurilor si serviciilor. Prezinta mai multe produse dintr-o grupa de marfuri inrudite. Sunt organizate intr-un loc distinct cu mobilier adecvat grupei si cu un

bogat sortiment de articole si cu material informativ interesant.Organizarea unei expozitii va tine cont de: sortimentul produselor,amplasarea de panouri informative, etichetarea fiecarui produs, etalarea se va face sugestiv, delimitarea spatiului necesar, realizarea unui cadru estetic.

CAPITOLUL III nregistrarea operativ-contabil la SC V-GERO SRL


Societatea S.C. Agero S.R.L. prezint n data de 01.05.2010 urmatoarea situaie patrimonial: BILAN INIIAL Aparatur birotic Programe informatice Licene Mijloace de transport Materii prime Materiale consumabile Obiecte de inventar Produse finite Mrfuri Ambalaje Clieni Debitori diversi Efecte comerciale de primit Casa Banca TOTAL ACTIV 2000 500 200 1200 1000 500 200 1500 1000 200 500 200 500 2000 25000 51800 Capital social Rezerve Profit reportat Efecte comerciale de pltit Creditori Amortizarea ap birotice Amortizarea prog info Amortizarea licenei Amortizarea mij. De transport Credite pe termen scurt Obligaii faa de furnizori Obligaii faa de furnizorii de imobilizri TOTAL PASIV 5000 2000 14400 500 500 1000 300 100 6000 7000 5000 10000 51800

n cursul lunii au loc urmtoarele operaii: 1. Se dau spre vanzare produse finite 1000 lei. 371=345 1000 2 Se adauga la marfuri un adaos comercial de 300 lei. 371= % 547 378 300 4428 24 3 Se vand aceste marfuri unor clienti la un prt de vanzare de 1300 lei TVA 19% 411= % 1547 707 1300 4427 247 1. Se descarca gestiunea cu marfurile vandute. % = 371 1547

2. 3. 4. 5.

9. lei.

607 1000 378 300 4428 247 Se incaseaza de la clienti prin banca. 5121=411 1547 Se dau spre consum materii prime 500 lei. 601=301 500 Se dau spre consum materiale consumabile de 200 lei. 602=302 200 Se intregstreaza consumul cu energie electrica confoem facturii 200 lei, TVA 19%. % = 401 238 605 200 4426 38 Se acorda un avans de trezonerie unui lucrator pentru deplasarea in interes de serviciu 800

542 =5311 800 10. La inroarcerea din delegatielucratorii justifica cheltuirea sumei de 300 de lei pe transport si 500 lei pe cazare. % = 542 800 624 300 625 500 11. Se incaseaza prin banca da la clienti 500 lei. 5121 = 411 500 12. Se depun la banca spre incasare un effect commercial 500 lei. 5121 = 413 500 13. Se incaseaza contravaluarea efectului commercial. 5121 = 5113 500 14. Se obtin produse finite la un cost de productie 800 lei. 345 = 711 800 15. Se vand produse finite unor clienti 100 lei, TVA 19%. 411 = % 1190 701 1000 4427 190 16. Se descarca gestiunea cu produsele finite obtinute la un cost de productie 600 lei 711 = 345 600 17. Se achita obligatiile fata de furnizori 3000 lei din contul bancar. 401 = 5121 3000 18. Se incaseaza de la clienti 1190 lei. 401 = 5121 1190 19. Se mareste captalul social din reserve 2000 lei. 106 = 1012 2000 20. Se acorde dividende din profitul a.p. 10 000 lei. 117 = 457 10 000 21. Se retine impozitul pe dividende 16 %. 457 = 446 1600 22. Se vireaza din banca impozitul pe dividende.

446 = 5121 1500 23. Se ridica din banca 8000 lei si se depun in casierie. 581 = 5121 8000 5311 = 581 8000 24. Se achita cu numerar dividendele nete. 457 = 5311 8400 25. Se incaseaza de la debitori cu numerar. 5311 = 461 200 26. Se ramburseaza rata la credit 100 lei din banca. 519 = 5121 1000 27. Se inregistreaza dobanda aferenta cheltuita bancar 700 lei care se achita din banca. 666 = 518 700 518 = 5121 700 28. Se obtin produse finite la un cost de productie 1000 lei. 345 = 711 1000 29. Se vand produse finite la un prt de vanzare 1800 lei unor clienti conform facturii ,TVA 19%. 411 = % 2142 701 1800 4427 342 30. Se incaseaza de la clienti prin banca. 5121 = 411 2142 31. Se descarca gestiunea cu produsele finite vandute la un cost de productie 1000 lei. 711 = 345 1000 32. Se inregistreaza amortizarea aparaturii birotice 200 lei si amortizarea mijloacelor de transport 300 lei. 6811 = % 500 2814 200 2813 300 33. Se inregstreaza amortizarea programelor informatice 100 lei si amortizarea licentei 100 lei. 6811 = % 200 2808 100 2805 100 34. Se scoate din evidenta licenta complet amortizata. 2805 = 205 200 35. Se inregstreaza venituri din lucrari executate clientilor conform facturii 1000, TVA 19%. 411 = % 1190 704 1000 4427 190 36. Se inregistreaza venituri din chiria unui spatiu 1500 TVA 19% conform facturii. 411 = % 1785 706 1500 4427 285 37. Se incaseaza de la clientii de mai sus prin banca. 5121 = 411 1785

38. Se obtin produse finite la un cost de productie de 500 lei. 345 = 711 500 39. Se incaseaza prin banca 300 lei reprezantand avans pentru vanzarea unor produse finite. 5121 = 419 300 40. Se vand clientilor de mai sus produse finite la un prt de vanzare 1000 lei, TVA 19%. 411 = % 1190 701 1000 4427 190 41. Se descarca gestiunea cu produsele finite vandute la un cost de productie 500 lei. 711 = 345 50 42. Se descarca avansul primit de la clienti, iar restul se incaseaza prin banca. % = 411 1190 419 300 5121 890 43. Se achita cu numerar 200 lei unui furnizor reprezentand avans pentru executarea unor lucrari. 409 = 5311 200 44. Furnizorul de mai sus executa lucrari de intretinere si reparatii 500 lei, TVA 19 %. % = 401 595 611 500 4426 95 45. Se deconteaza avansul primit de la furnizor, iar restul se achita prin banca. 401 = % 595 409 200 5121 395 46. Se vand produse finite la un prt de vanzare 700 lei unor clienti conform facturii, TVA 19 %. 411 = % 833 701 700 4427 133 47. Se descarca gestiunea cu produsele finite vandute la un cost de productie de 200 lei. 711 = 345 200 48. Se nregistreaza venituri din prestari de servicii conf. facturii clientilor 1500 lei, TVA 19 %. 411 = % 1785 704 1500 4427 285 49. Se intregistreaza cheltuielei cu salariile. 641 = 421 1000 50. Se inregistreza obligatiile angajatorului reprezentand CAS 19,5%,CASS 6,5%,FS 2%, CCM0,75%, plata concediilor medicale 0,75%, FA 0,75%.

6451 = 4311 1 195 6453 = 4313 65 6452 = 4371 20 6451 = 4311 2 3,5 635 = 447 7,5 6451 = 4311 3 7,5 51. Se retin pe stat de la salariati CAS 9,5%, CASS 6,5%, FS 1%, IS 16%, stiind declaratia de 350 lei. 421 = % 247 4312 95 4314 65 4372 10 444 77 SBI = SB ( CAS + CASS + FS + D ) = 100 ( 95 + 65 + 10 + 350 ) = 1000 520 = 480 i = 16% SBI = 16% * 480 = 77 52. Se stabileste restul de plata, se ridica de la banca si se depune in casierie. Rpl = 1000 247 = 753 581 = 5121 753 5311 = 581 753 53. Se achita cu numerar restul de plata. 421 = 5311 753 54. Se vireaza din banca obligatiile sociale si fiscale. % = 5121 545,5 4311 206 4313 65 4371 20 447 7,5 4312 95 4314 65 4372 10 444 77 55. Se regularizeaz conturile de TVA. TVAc > TVAd => TVA pl 4427 = % 1862 4426 133 4423 1729 56. Se inchid conturile de cheltuieli si venituri. 121 = % 5898.5 607 1000 601 500 602 200 605 200 624 300 625 500 666 700 6811 700

611 641 6451 6453 % = 121 9800 635 707 1300 701 4500 704 2500 706 1500 57. Se stabileste rezultatul exercitiului Rex = V Ch = 9800 5898,5 = 3901.5 (PROFIT)

500 1000 206 65 7,5

57. Se calculeaza si se intregistreaza impozitul pe profit. Ip = 16% * 3901,5 = 624,2 691 = 441 121 = 691 624,2 624,

II.

S se deschida T pentru toate conturile: D 214 AP. BIROTICA SID RD TSD 2000 0 2000 RC 0 TSC 0 SFD 2000 D 205 BREVETE LICENTE C SID 200 200 C D 208 PROGRAME INFO SID RD TSD 500 0 RC 0 0 500 C

500 TSC SFD

D 213 MIJ DE TRANSPORT C SID 1200

RD

RC 200 TSC 200 //

RD

RC

TSD 200

TSD 1200

TSC 0 SFD 1200

D 301 MATERII PRIME SID 1000 RD 0 500 RC 500 TSC 500 SFD 500

D 302 MAT CONSUMABILE C SID RD TSD 500 0 500 200 RC 200

TSD 1000

TSC 200 SFD 300

D 303 OB DE INVENTAR C SID 200 RD 0 RC 0 TSC 0

TSD 200

SFD 200 D SID 381 AMBALAJE 200 RC 0 TSC 0 SFD 200 C

D 345 PRODUSE FINITE C SID 1500 1000 800 600 1000 1000 500 500 200 RD 2300 RC 3300 TSD 3800 TSC 3300 SFD 500 D SID 371 MARFURI 1000 100 547 1547 RC 1547 TSC 1547 SFD 1000 C C

RD 0 TSD 200

RD 1547 TSD 2547

D 413 EF. DE PRIMIT C SID 500 500 RD 0 RC 500

D 5311 CASA SID 2000 800 8000 8400 200 200 753 753

RD TSD 500 TSC 500 //

8953

RC 10153

TSD 10953 TSC 10153 SFD 800

D 5121 BANCA C SID 25000 3000 1547 1600 5000 8000 500 1000 1190 700 2142 395 1785 753 300 545,5 890 RD 13354 RC 15993,5 TSD 17195 TSC 9805 SFD 22360,5 D 461 DEBITORI DIVERSI C SID 200 200 RD TSD 0 200 // D 519 CREDITE TER SCURT C 1000 RD 1000 TSD 1000 SFC 6000 D 2814 AMORTIZ IMOB CORP C SIC 1000 200 SIC 7000 RC 0 TSC 7000 RC 200 TSC 200

D 411 CLIENTI C SID 5000 1547 1547 5000 1190 1190 2142 2124 1190 1785 1785 1190 1190 833 1785 RD 11662 RC 12854 TSD 16662 TSC 12854 SFD 3808 D 403 EFECTE DE PLATIT C SIC 500 RD 0 RC 0 TSC 500 // D 462 CREDITORI DIVERSI C SIC 500 RD TSD 0 0 RC 0 TSC 500

TSD 0

SFC 500 D 2808AMORTIZ IMOB NEC C SIC 300 100

RD TSD

0 0

RC

200

RD TSD

0 0

RC 100 TSC 400

TSC 1200

SFC 1200 D 2805 AMORTIZ LICENTE C 200 200 SIC 100 100 RC 100 TSC 200 //

SFC 40 D 2813 AMORTIZ MIJ TRANS C SIC 6000 300 RC 300 TSC 6300

RD

RD

TSD 200

TSD 0 SFC 6300

D 401 FURNIZORI C 3000 SIC 5000 595 238 595 RD 3595 RC 833 TSD 3595 TSC 5833 SFC 2238

D 404 FURNIZORI IMOB C SIC 10000 RD TSD 0 0 RC 0 TSC 10000

SFC 10000

D 1012 CAPITAL VARSAT C SIC 5000 2000 RD TSD SFC 0 0 7000 RC 2000 TSC 7000

106 REZERVE 2000 SIC 2000 RD 2000 RC 0 TSC 2000 //

TSD 2000

117 REZ REPORTAT C 10000 SIC 14400

D 378 ADAOS COMERCIAL C 300 300

RD 10000 TSD 10000 SFC 4400

RC 0 TSC 14400

RD 300 TSD 300 //

RC 300 TSC 300

D 4428 TVA IN ASTEPTARE C 247 247 RD 247 RC 247 TSD 247 // TSC 247

D 707 VENITURI MARFURI C 1300 1300 RD 1300 RC 1300 TSD 1300 TSC 1300 //

D 4427 TVA COLECTATA C 247 190 342 1862 190 285 190 133 285 RD 1862 RC 1862 TSD 1842 // TSC 1842

607 CH MARFURI 1000 1000 RC 1000 TSC 1000 //

RD 1000 TSD 1000

D 601 CH MATERII PRIME C 500 RD 500 TSD 500 // 500 RC 500 TSC 500

D 602 CH MAT CONSUM C 200 RD 200 TSD 200 200 RC 200 TSC 200 //

D 605 CH ENERGIE SI APA C 200 RD 200 200 RC 200 TSC 200 //

D 4426 TVA DEDUCTIBIL C 38 95 RD 133 TSD 133 // 133 RC 133 TSC 133

TSD 200

D 542 AVANS TREZORERIE C 800 RD 800 TSD 800 // D 625 CH DEPLASARI 500 RD 500 TSD 500 // D711VARIATIA STOCURILOR C 600 800 1000 1000 500 500 200 500 RC 500 TSC 500 C 800 RC 800 TSC 800

D 624 CH TRANSPORT 300 RD 300 TSD 300 300 RC 300 TSC 300 //

D 5113 EFECTE INCASAT C 500 RD 500 TSD 500 500 RC 500 TSC 500 // D 701 VENITURI P.FINITE C 1000 4500 1800 1000 700

RD 2300 TSD 2300 //

RC 2300 TSC 2300

RD 4500 TSD 4500 //

RC 4500 TSC 4500

D 581 VIRAMENTE INTERNE C 8000 8000 753 753 RD 8753 TSD 8753 // RC 8753 TSC 8753

D 457 DIVIDENDE DE PLATA C 1600 10000 8400 RD 10000 TSD 10000 // RC 10000 TSC 10000

D 446 ALTE IMPOZITE 1600 RD 1600 TSD 1600 // 1600 RC 1600 TSC 1600

D 666 CH DOBANZI 700 RD 700 700 RC 700 TSC 1600 //

TSD 1600

518 DOBANZI 700 700 RC 700 TSC 700 //

D 6811 CH AMORTIZ IMOB C 500 200 700 RD 700 TSD 700 RC 700 TSC 700 //

RD 700 TSD 700

D 704 VENITURI LUCRARI C 1000

D 706 VENITURI CHIRII C

2500 RD 2500 TSD 2500 //

1500 RC 2500 TSC 2500

1500 RD 1500 TSD 1500 //

1500 RC 1500 TSC 1500

D 419 CLIENTI CREDITORI C 300 RD 300 TSD 300 // D 611 CH INTRETINERE 500 RD 500 TSD 500 // 500 RC 500 TSC 500 C 300 RC 300 TSC 300

D 409 FURNIZORI DEBIT C 200 RD 200 TSD 200 200 RC 200 TSC 200 // C

641 CH SALARII 1000 RC 1000 TSC 1000 //

1000 RD 1000 TSD 1000

D 421 SALARII PERSONAL C 247 753 1000 RD 1000 TSD 1000 // RC 1000 TSC 1000

D 195 3,5 7,5

6451 CH CAS U 195 3,5 7,5 RC 206 TSC 206 //

RD 206 TSD 206

4311 CAS/FA 195 3,5 7,5 195 3,5 7,5

RD 206 TSD 206 //

RC 206 TSC 206

D 6453 CH. CASS/ UNIT 65 65 RD 65 TSD 65 // RC 65 TSC 65

4313 CASS 65 65 RC 65 TSC 65 //

RD 65 TSD 65

D 6452 CH. FOND SOMAJ C 20 RD 20 TSD 20 // D 635 CH.CAMERA MUNCA C 7,5 RD 7,5 TSD 7,5 7,5 RC 7,5 TSC 7,5 // 20 RC 20 TSC 20

D 4371 CONTRIBUTIA FS C 20 RD 20 TSD 20 20 RC 20 TSC 20 // D 447 CAMERA MUNCA 7,5 RD 7,5 TSD 7,5 // 7,5 RC 7,5 TSC 7,5 C

D 4312 CAS/ PERSONAL C 95 95

D 4314 CASS PERSONAL C 65 65

RD 95 TSD 95 //

RC 95 TSC 95

RD 65 TSD 65

RC 65 TSC 65 //

D 4372 FOND SOMAJ/ PERS C 10 RD 10 TSD 10 10 RC 10 TSC 10 //

D 444 IMPOZIT SALARII 77 RD 77 TSD 77 // 77 RC 77 TSC 77

D 4423 TVA DE PLATA 1729 RD TSD 0 0 RC 1729 TSC 1729

D 121 PROFIT / PIERDERE 5898,5 624,2 9800 RD 6522,7 TSD 6522,7 SFC 3277,3 D 441 IMPOZIT PROFIT 624,2 RD 0 RC 624,2 TSC 624,2 C RC 9800 TSC 9800

SFC 1729 D 691 CH IMPOZIT PROFIT C 624,2 RD 624,2 TSD 624,2 // 624,2 RC 624,2 TSC 624,2

TSD 0 SFC 624,5

Balana de verificare
nr. crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 simbol cont 214 208 205 213 301 302 303 345 371 381 5311 5121 411 461 413 403 519 462 2814 2808 2805 2813 401 404 1012 106 117 378 4428 707 4427 607 601 602 605 4426 542 624 625 5113 711 701 denumire cont ap birotica prog info brevete licente mij transport materii prime mat consumab ob inventar prod finite marfuri ambalaje casa lei banca lei clienti debitori diversi ef de primit ef platit cred t scurt creditori amort ic amort inec amort licente amort mij trans furnizori fz imob cap social rezerve rez reportat ad comercial tva a venituri marfuri tva c ch mf ch mat prime ch mat.consum ch energie tva d avans trez ch transport ch deplasari ef incasat variatia stoc v.prod finite total sold initial debitor 2000 500 200 12000 1000 500 200 1500 1000 200 2000 25000 5000 200 500 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 creditor 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 500 7000 500 1000 300 100 6000 5000 10000 5000 2000 14400 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 totalrulaje debitor 0 0 0 0 0 0 0 2300 1547 0 8953 13354 11662 0 0 0 1000 0 0 0 200 0 3595 0 0 2000 10000 300 247 1300 1862 1000 500 200 200 133 800 300 500 500 2300 4500 creditor 0 0 200 0 500 200 0 3300 1547 0 10153 15993, 5 12854 200 500 0 0 0 200 100 100 300 833 0 2000 0 0 300 247 1300 1862 1000 500 200 200 133 800 300 500 500 2300 4500 totalsume debitor 2000 500 200 12000 1000 500 200 3800 2547 200 10953 38354 16662 200 500 0 1000 0 0 0 200 0 3595 0 0 2000 10000 300 247 1300 1862 1000 500 200 200 133 800 300 500 500 2300 4500 creditor 0 0 200 0 500 200 0 3300 1547 0 10153 15993, 5 12854 200 500 500 7000 500 1200 400 200 6300 5833 10000 7000 2000 14400 300 247 1300 1862 1000 500 200 200 133 800 300 500 500 2300 4500 Total sold final debitor 2000 500 0 12000 500 300 200 500 1000 200 800 22361 3808 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 credito r 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 500 6000 500 1200 400 0 6300 2238 10000 7000 0 4400 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71

457 446 581 666 518 6811 704 706 419 409 611 641 421 6451 4311 6453 4313 6452 4371 635 447 4312 4314 4372 444 4423 121 691 441

dividende plata alte impoz viramente inter ch dobanzi dobanzi ch amort i v lucrari v chirii clienti creditori furnizori debitori ch intretinere ch salarii pers salarii cas u cas ch cass cass ch fsomaj fsomaj ch CCM CCM cas p cass p fsomaj p imp salarii tva pl profit/pierdere ch imp profit imp profit TOTAL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 51800

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 51800

10000 1600 8753 700 700 700 2500 1500 300 200 500 1000 1000 206 206 65 65 20 20 7,50 7,50 95 65 10 77 0 6622,7 624,20 0 106696

10000 1600 8753 700 700 700 2500 1500 300 200 500 1000 1000 206 206 65 65 20 20 7,50 7,50 95 65 10 77 1729 9800 624,20 624,20 106696

10000 1600 8753 700 700 700 2500 1500 300 200 500 1000 1000 206 206 65 65 20 20 7,50 7,50 95 65 10 77 0 6522,7 624,20 0 158497

10000 1600 8753 700 700 700 2500 1500 300 200 500 1000 1000 206 206 65 65 20 20 7,50 7,50 95 65 10 77 1729 9800 624,20 624,20 158497

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 44169

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1729 3277,3 0 624,20 44169

Concluzie: Cu totii stim ca de cand Romania a apucat pe drumul economiei de piata exista o lege invocata de toata lumea de la cei mai educati pana la cei mai putini educati: legea cererii si ofertei. Cerere mare si oferta mica, rezulta preturi mari. Marea majoritate a celor ce fac afaceri simt aceasta lege instinctual, tac si fac si ne povestesc apoi in cele mai bune cazuri cum au procedat prin reviste de specialitate, toata stima pentru ei. Spiritul antreprenorial nu lipseste in Romania chiar de loc si tocmai de aceea am ales sa vorbesc in lucrarea mea de specialitate despre studiul pietei si comercializarea ofertei, deoarece odata cunoscute nu numai ca termen ci si ca aplicati pot garanta o parte din succesul cautat.

Bibliografie:

Manual Marketing clasa a 12-a Editura Niculescu 2002; Manual Studiul calitatii produselor si serviciilor clasa a 11-a; Manual Contabilitate clasa 12-a Editura All Educational 2001;

Epuran, M. Bbait, V; - Bazele Contabilitii, Timioara, Editura Mirton, 1999; Epuran, M. Bbait, V; - Contabilitatea financiar n noul sistem contabil, Timioara, Editura de Vest, 1996

Feleag, N. Ionacu, I; - Contabilitate financiar, Volumul III, Bucureti, Editura Economic, 1993;

Feleag, N. Ionacu, I; - Tratat de contabilitate financiar, Volumul II, Bucureti, Editura Economic, 1998;

Munteanu, V. Contabilitatea financiar a ntreprinderii, Volumul II, Bucureti, Editura Economic, 1998;