Sunteți pe pagina 1din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte privind turismul romanesc pe litoral

INTRODUCERE Turismul reprezint astzi unul dintre fenomenele care domin lumea contemporan, unul dintre segmentele cele mai profitabile din economia mondial remarcabil prin dinamic, motivaii multiple i o mare divesitate a formelor de manifestare. Avnd n vedere dezvoltarea sa n ultimii ani att turismul intern ct i cel internaional dein o pondere important n economia mondial. Fiind o activitate in micare, turismul este purttorul unor schimbri i transformri de bunuri i valori individualae i nu n ultimul rnd de modele culturale. Modelarea acestora reprezint un fenomen dificil, iar pentru a obine beneficii maxime i a reduce dezavantajele societatea trebuie s adopte pachete distincte de msuri pe care s fundamenteze cercetarea tiinific de profil din perspectiva promovrii unui turism tiinific. Fiind numit i industria oamenilor turismul antreneaz prin amploarea i coninutul su un vast potenial natural,material si uman avnd implicaii profunde asupra dinamicii economiei si societii,asupra relatiilor internationale. Turismul, ca activitate economic poate cauza pagube mari ariilor protejate, n special dac nu sunt administrate adecvat, dar poate aduce i mari beneficii. Presiunile din partea turismului cresc rapid. Presiunile asupra locurilor turistice mai cunoscute cresc, astfel nct ariile naturale frumoase devin din ce in ce mai mult locuri pentru turismul de lunga durat, vizite de o zi i chiar sport. n ultimul timp se ncearc o controlare ct mai bun a resurselor turistice , pentru ca acestea sa fie ct mai bine conservate dar pentru acest lucru este necesar o amenajare turistic ct mai potrivit care s in cont att de avantajele materiale ale zonei turistice n cauz ct i de pstrarea n cele mai bune condiii ale resurselor turistice n cauz..

CAPITOLUL 1 TURISMUL N ROMNIA Varietatea si bogia atraciilor turistice, naturale dar si culturale si istorice aduce Romnia pe unul din primele locuri in Europa. Localizarea Romniei la intretierea mai multor

Pagina 1 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

drumuri europene faciliteaz accesul aici pe toate cle - cu avionul,masina,trenul sau vaporul. Natura a fost generoas cu poporul romn, dndu-i pe ntreg spaiul etnogenezei sale un peisaj cu trsturi estetice indiscutabile. Peisaj rezultat dintr-o armonioas mbinare a prilor constitutive, n care diversitatea coabiteaz strns cu ineditul i expresivitatea. Practic nu exist element al cadrului natural care ntr-o form sau alta, cu o pondere mai mare sau mai mic, s nu participe la alctuirea unei zestre atractive de excepie. Structura geologic, relieful, hidrografia, climatul, vegetatia sau fauna i aduc fiecare o contribuie notabil n acest sens. 1.1 FORME DE TURISM N ROMNIA O posibil clasificare a principalelor forme de turism practicate din Romnia poate fi : turismul balneoclimateric (de exemplu apele termominerale, sulfuroase, clorurate, sodice, calcice, oligominerale si sulfuroase oligominerale sunt prezente n staiunea Bile Herculane;n prezent, in imprejurimile statiunii Baile Herculane sunt cunoscute 16 izvoare cu apa termomineral, nirate de-a lungul Cernei pe o lungime de aproape 4 km;izvoarele de la Baile Herculane au radioactivitatea ridicata si sunt comparabile prin valoare cu cele de la Vichy si Mont Dore),turismul montan (predominant in Carpati),turismul urban (urban se refera la petrecerea timpului liber, a vacantelor in orase, pentru vizitarea acestora si pentru desfasurarea unor activitati diverse:Bucuresti,Brasov, Timisoara etc.), turism rural si ecoturism, turismul cultural (turismul cultural in Romnia este n general de natur religioas, practicat n cea mai mare masura de turistii straini, atrasi de frumusetea si de ncarcatura cultural-istorica a obiectivelor turistice :manastiri, biserici, muzee, etc.),turismul de afaceri (cu o dezvoltare crescnd n ultimii ani fr a se confunda cu turismul urban), turism de litoral (litoralul Mrii Negre), etc. De asemenea principalele repere turistice din Romnia sunt: capitala rii (Bucureti), litoralul Mrii Negre cu staiunile sale (Mamaia, Eforie Nord, Neptun etc.), Delta Dunrii, Munii Carpai, n special Valea Prahovei i Poiana Braov (zonele montane cele mai frecventate), Bucovina (situata in nordul Moldovei) cu vestitele mnstiri si biserici, ale cror picturi exterioare (datnd din sec.XVI) au fost declarate patrimoniu UNESCO, Maramure, sudul Transilvaniei, incluznd i inutul Haeg i zonele nconjurtoare (leagnul civilizaiei dacice) i Nordul Olteniei. Pe lng aceste zone turistice in Romnia sunt multe alte centre turistice, orae i staiuni. Ele includ oraele cu vestigii medievale: Iai (vechea capital a Moldovei), Cluj Napoca (cel mai important ora al Transilvaniei medievale), Timioara (ora multietnic i
Pagina 2 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

multicultural din Banat), Braov, Trgovite (capitala Munteniei, nainte de Bucureti), Sibiu, Sighioara ,Fluviul Dunrea la Porile de Fier, masivul Fgra (cu cel mai spectaculos relief alpin din Romnia) sau Parcul Naional Retezat din Carpaii Meridionali ncnt vizitatorul cu frumuseea lor . Locurile istorice i mediul lor natural sunt puncte de atracie pentru turitii strini, i nu numai, datorit legendelor populare locale (de ex. legenda lui Dracula). n activitatea turistic intern se practic o gam larg de forme i aranjamente turistice,determinate de modalitile de satisfacere a nevoii de turism, de condiiile de realizare a echilibrului ofert-cerere, de paticularitile organizrii cltoriei. n general, formele de turism pot fi definite prin aspectul concret pe care l imbrac combinarea serviciilor (transport,cazare,alimentaie,agrement) ce alctuiesc produsul turistic , precum i prin modalitatea de comercializare a acestuia.

1.2 DESTINAII TURISTICE N ROMNIA Pe lng litoralul Mrii Negre exist numeroase zone turistice care contribuie la redresarea turismului romnesc. Astfel, un exemplu de activitate turistic intens o reprezint zona Maramureului .n ultimii ani Maramureul a devenit o destintie important a turitilor strini datorit resurselor turistice naturale (Rezervaia natural Pietrosul Mare - e inclus in rndul Rezervaiilor Biosferei alturi de Delta Dunrii si Parcul Naional Retezat., rezervaia Cheile Ttarului, rezervaia natural Creasta Cocoului, Rezervaia Petera cu oase - rezervatie speologica, etc) ct i celor antropice: vestigii istorice ( ruinele cetaii Bogdan- Vod, cldirea Monetriei Baia Mare, etc.), edificii religioase (traseul bisericilor de lemn: Dudeti - Ieud Bogdan Vod - Brsana - Giuleti - Budeti - Fereti - Vadu Izei Rogaz, cea mai mare atracie turistic a Maramureului o reprezint bisericile din lemn, 8 dintre acestea fiind incluse in patrimoniul UNESCO: Biserica "Intrarea Maicii Domnului n Biseric" - 1720 din satul Brsana, Biserica "Sfntul Nicolae" - 1643 din satul Budeti, Biserica "Cuvioasa Paraschiva" 1770 din satul Deseti, Biserica "Naterea Maicii Domnului" - mijlocul sec.XVIII din satul Ieud, Biserica "Sfinii Arhangheli" - 1796 din satul Plopi, Biserica "Cuvioasa Paraschiva" 1604 din satul Poienile Izei, Biserica "Sfinii Arhangheli" - 1663 din satul Rogoz, Biserica "Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril" - 1767 din satul Surdesti), Cimitirul Vesel-Spna este unic n lume, coloritul crucilor i textele pline de umor eterniznd ipostazele eseniale ale vieii i evideniaz vigoarea spiritului romnesc care nu se teme de moarte. De altfel tot atracie
Pagina 3 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

turistic o reprezint Vestitele pori maramureene- sunt adevrate 'cri de vizit' ale sculpturii n lemn. Miestrit lucrate, ele au ca ornament elementul traditional pentru 'ara Maramureului': semnul soarelui, simbolul vieii. Cele mai frumoase astfel de pori se ntlnesc n satele: Sapnta, Vadul Izei, Desesti, Giulesti.Regiunea Maramure ete axata pe trei tipuri de turism si anume: turism de tratament si recuperare - bazat pe ape termale si existenta minelor de sare dezafectate. Apele din aceste locaii pot fi folosite n scopuri curative i de agrement. Minele de sare inchise si lacurile sarate de la Ocna Sugatag si Cojocna prezinta un potenial excelent de atragere a turitilor din regiune i din regiunile invecinate, turism montan - n special pentru sporturile de iarn i cele extreme. Munii Maramureului, Rodna i ibleului (staiunile Bora, Izvoarele, Mogoa), turism cultural - inclusiv turism rural, turism bazat pe evenimente i turism n centre istorice.Tradiiile populare bogate i diversificate, dezvoltarea artelor moderne i existena vechilor capodopere arhitecturale sunt toate poteniale atracii turistice. Un alt exemplu de destinaie turistic este Delta Dunrii ce ofer posibilitatea de a efectua o gam mai larg de activiti de relaxare i agrement dect n orice zon turistic fie montan fie litoral. Exemplificm : se poate face plaj , (la Sfntul Gheorghe i Sulina se pot face i bi in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot organiza expediii i excursii n pdurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot face plimbri cu barca cu vsle sau cu alupa pe canalele i lacurile din Delt , se pot petrece seri n slbaticie pe insule izolate la lumina focului de tabr , sau se pot practica sporturi nautice , i nu n ultimul rand se poate vna. Principalele forme de turism ce se pot desfura n Delta Dunrii sunt: sejururi pentru odihn i pentru practicarea sporturilor nautice i a pescuitului sportiv; turism specializat pentru ornitologi, botaniti si ihtiologi; cure heliomarine pe plajele de la Sulina, Sf. Gheorghe i Portia i foto vntoarea. Pe teritoriul Rezervaiei au fost stabilite mai multe zone turistice, delimitate n funcie de accesibilitatea n zon, resursele turistice, baza tehnico-material i cadrul natural nedegradat. Acestea sunt: Mila 23 - Mila 36; Matia - Bogdaproste; C.A. Rosetti; Gorgova - Uzlina; Rou - Puiu; Sulina - Sf. Gheorghe; Dranov - Razim; Sinoie; Chilia Pardina. Transportul n Delta Dunrii se poate efectua cu brci sau alupe, n funcie de distane i de preferinele turitilor. Specialitile culinare tradiionale sunt, evident, preparatele din pete proaspt dar meniul este ntregit de carne de pui, vcu, vnat, icre, legume, fructe, lactate. Printre alte destinaii turistice preferate de turiti se mai numra i Carpatii Meridionali. Sunt cei mai nali i mai masivi din ntregul lan al Carpailor romneti. Datorit trsturilor
Pagina 4 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

reliefului, ei mai sunt numii Alpii Transilvaniei i se intind de la Valea Prahovei, n est, pn la culoarul Timi-Cerna, n vest. Lungimea totala a acestora este de circa 300 km, iar limea oscileaz ntre 22/-5 km. Fa de celelalte dou ramuri ale Carpailor romneti, care au o orientare general nord-sud, Carpaii Meridionali sunt orientai pe direcia est-vest. Aici se pot practica mai multe tipuri de turism cum ar fi: turismul de afaceri (turismul de afaceri privete n sens larg, cltoriile oameniilor pentru scopuri legate de munca lor. Acest tip de turism nu constituie o prioritate in aceasta zon. Hotelurile din aceasta zona au un grad de confort sczut, majoritatea fiind ncadrate la o stea sau dou. Acestea ar putea sa ofere condiii mai bune pentru turismul de afaceri n special prin creterea nivelului de confort, prin crearea de sli de conferine, organizarea de evenimente), turismul cultural (potenialul turistic cultural-istoric cuprinde importante monumente istorice, vestigii arheologice, muzee, elemente de etnografie i folclor, ntre cele mai importante sunt: vestigiile cetilor, fortificaiilor i construciilor religioase dacice de la Grditea de Munte, Costeti, Blidaru, Piatra Roie etc. din Munii ureanu, vechi de peste 2060 ani,vestigiile capitalei Daciei - Sarmizegetusa Ulpia Traiana din Depresiunea Hateg,ruine ale castrelor si bilor romane de la Clan, Tibiscum, Bile Herculane, Lainici i Bumbeti -Jiu etc.).De altfel se mai practic turismul urban, turismul ruaral si ecoturism, turismul montan (cel mai predominant n aceaast zon putndu-se practica diverse sporturi de iarn: schiul pe prtii amenajate si neamenajate, alpinismul etc.),turismul balneoclimateric. In Carpatii Meridionali exist un numar relativ mare de Parcuri nationale si rezervatii naturale: Parcul National Retezat inclus pe lista Natiunilor Unite de parcuri si rezervatii naturale omoloage; alte zone protejate de interes national n Muntii Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Gradistea de Munte - Cioclovina (Munii ureanu), Domogled - Valea Cernei; rezervatii naturale: floristice si peisagistice n Muntii Cozia, Bucegi, Domogled - Muntii Mehedini, Piatra Craiului etc.; rezervatii speologice: pesterile Closani (Muntii Mehedinti), Muierilor (Munii Parng), ura Mare i Tecuri (Muntii ureanu) etc; rezervaii forestiere: Pdurea de castan de la Tismana (Muntii Vlcan) etc. Aceste parcuri ofera peisaje variate i atractive ce permit practicarea turismului de odihn. Toate aceste zone turistice contribuie la atragerea unui numr ct mai mare de turiti n Romnia,dar litoralul se afl printre primele locaii turistice mai ales n materie de numr de locuri de cazare . CAPITOLUL 2 LITORALUL ROMNESC- RESURSE TURISTICE

Pagina 5 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Romnia dispune de un mare potenial turistic pus n valoare mai mult sau mai puin n funcie de posibilitile de amenajare turistic ale diferitelor zone. Astfel i litoralul romnesc ofer destule resurse turistice dar nu toate sunt valorificate corespunztor. 2.1 POTENIALUL TURISTIC NATURAL AL LITORALULUI ROMNESC Litoralul romnesc al Mrii Negre se ntinde pe o lungime de 245 km (din care 82 km sunt n judeul Constana), ntre Capul Midia la nord i Vama Veche la sud. Plaja, cu o lime de circa 150 - 200 m, are nisip fin n cea mai mare parte i o pant lin, uor accesibil. Marea Neagr prezint o serie de caracteristici care o deosebesc de alte mri i i mresc funcia turistic: prin salinitatea redus a apelor sale favorizeaz practicarea spoturilor nautice i a scufundrilor subacvatice; n sezonul estival, nu prezint cureni de mare intensitate si valurile nu ating nlimi mari; este lipsit, practic, de maree si staiunile ofer turitilor plaje uscate, n mod permanent; rmul coboar lin, fr adncimi brute i nu prezint stncrii i pietri care,n cazul altor riviere, stnjenesc accesul la mare;la baza falezei, valurile au format o plaj acoperit cu nisipuri fine,curate,adnci i moi,oferind condiii excelente pentru helioterapie; fauna mrii este lipsita de elemete periculoase,permind astfel,fr resticii, bile de mare; aerul marin este caracterizat printr-o mare puritate,aerosolii naturali provenind din sfrmarea valurilor i care plutesc n aer,conin microelemente care intr n compoziia apei de mare,iar inhalarea acestora ajut la mineralizarea organismului.

Relieful Relieful litoralului romnesc este determinat de interaciunea dintre Podiul Dobrogei i Marea Neagr - de-a lungul coastei, trecerea ntre podi i platforma mrii se face lin, pe o pant uoar, cu numeroase plaje. n plus, dat fiind ca Marea Neagr este lipsit de cureni puternici de litoral, de plante sau de peti periculoi, iar mareea este ca i inexistent (10 - 20 cm), litoralul romnesc este locul ideal pentru bi de mare i sporturi nautice. Clima

Pagina 6 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Clima este temperat cu o medie de temperatur de 24C n lunile iunie-august .Acest climat marin linitit i plcut confer n plus litoralului romnesc caliti remarcabile. Hidrografia Apa Mrii Negre are o salinitate mai redus i fara maree. ntreaga zon dispune de plaje ntinse i insorite aproximativ 9-12 ore/zi, nisipuri cu calitati deosebite, lacuri cu ape dulci sau srate i nmoluri terapeutice, izvoare minerale i pe alocuri faleze nalte. Litoralul romnesc dispune de diverse resurse balneare (ape minerale i mineralizate, nmoluri terapeutice), oferite de lacurile aezate de-a lungul litoralului: Techirghiol, Tatlageac, Neptun, Belona, Siutghiol, Corbu, Sinoe, Nvodari, Tasul. Flora si fauna Dei nu prezint o faun si flor foarte variate, trebuie menionat c n Marea Neagr exist o specie de rechin, total inofensiv pentru oameni i care nu se apropie niciodat de rm. Plajele de pe litoral au o lime generoas - 150 - 200 m, i sunt armonios mbinate cu poriuni verzi alctuite att din arbori autohtoni, ct i din palmieri i plante exotice precum i poriuni cu gazon si flori. Ariile naturale protejate conserv diverse specii floristice, faunistice, formaiuni geologice vechi, multe avnd caracter de unicat.Printre acestea se numr: Petera Gura Dobrogei (Trguor) , Pdurea Canaraua Fetii (Baneasa), Pdurea Comorova (Mangalia) .. Pdurea Hagieni n apropiere de Mangalia, la 12 km vest de rmul mrii. Ocup cca 400 ha i este o pdure de tip submediteranean. Petera de la Limanu important rezervaie speologic;nu este inclus in circuitul turistic. Reciful jurasic de la Topalu ntre Cernavoda si Hrova, pe malul Dunrii, la 3 km de comuna Topalu. Ocup o suprafa de 8 ha i cuprinde un complex de calcare de vrst jurasic, corali, resturi de viermi, spongieni calcaroi, etc Punctul fosilifer Cernavod n sudul Vii Carasu, lang Cernavod. Ocup o suprafa de 3 ha i cuprinde o bogata fauna fosil (72 specii). A fost declarat monument al naturii. Petera La Adam (Trguor) cuprinde o fauna bogata de fosile din era cuaternara (39 specii). Masivul geologic Cheia (Trguor) pe malul stng al Vii Casimcea, n dreptul satului Cheia. Rezervaia ocup o suprafa de 285 ha i adpostete 565 specii rare de flor. Rezervaia Fntania Murfatlar lang podgoria Murfatlar, pe partea stanga a oselei Constana-Ostrov. Rezervaia este ocrotit de lege i adpostete specii rare, precum: usturoiul,
Pagina 7 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, migdalul pitic, bujorul de step. n aceast zon triete broasca estoas dobrogeana. Canaralele din portul Hrova pe malul Dunrii, lng ruinele vechiului castru roman Carsium. Ocup o suprafa de 5 ha i a fost declarat monument al naturii. Cuprinde diverse specii de corali, spongieri, etc. Lacul Techirghiol are proprieti curative, fiind bogat n cloruri de sodiu i de magneziu, iodur de sodiu i namol sapropelic, indicat n afeciunile reumatice cronice, ortopedice, tulburri endocrine, boli de piele. Ci de acces pe litoral: 1. 1) 2) 3) 4) E E 87 Drumul Rutier 60 Tulcea sunt Urziceni Constana (cu Naional Clrai 4 osele derivaie care ajung Feteti Slobozia pentru Ostrov Brila si la Constana: Constana Constana Galai) Constana Drumul Naional: Bucureti

2. Feroviar - Ruta Constana - Mangalia are urmatoarele gri i halte:Gara Constana - pentru Constana, Mamaia i Nvodari;Gara Agigea; Gara Eforie Nord, Gara Eforie Sud, Halta Tuzla, Gara Costineti (pentru zona Epava -nordul staiunii);Halta Costineti (pentru staiunea Costineti-), Halta Neptun (pentru Neptun, Olimp, Jupiter);Gara Mangalia (pentru Mangalia, Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun, Olimp, 2 Mai, Vama Veche). 3. Aerian - la 20 km de Constana se afl Aeroportul Internaional Mihail Koglniceanu, care face legtura atat cu aeroporturi naionale, dar i internaionale.Transportul local ntre Constana i celelalte localiti de pe litoral se poate face, pe lnga ruta CFR, i cu microbuze (cu plecare din 10 in 10 minute, care parcurg distana Constana - Mangalia n circa 45 de minute) sau cu autobuze i autocare private, cu plecare la fiecare 20 de minute. ntre Constana i Mamaia exist mai multe trasee: 40, 41, 101, 23 (linii ale companiei de transport n comun), 301, 302, 305 (maxi-taxi). n sudul litoralului, ntre Mangalia i Neptun - Olimp, i ntre 2 Mai, Limanu i Vama Veche, distana este parcurs de microbuze.

2.2 POTENIALUL TURISTIC ANTROPIC AL LITORALULUI ROMNESC rmul romnesc al Mrii Negre ofer condiii extrem de favorabile practicrii turismului estival. Numrul mare de staiuni care au aprut i s-au dezvoltat de-a lungul timpului, incepnd cu vechile bi Movila (Eforie Sud), continund cu Mamaia, inaugurat in 1906 i pn la staiunile aparute n ultimii 30 - 40 de ani (Neptun, Olimp, Jupiter, Venus, Cap
Pagina 8 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aurora, Saturn) confirma acestea.Obiectivul arheologic cel mai important al zonei este Cetatea Histria, aflat pe malul Lacului Sinoe. Colonie greceasc, vestitul ora a fost ridicat n urm cu peste 2.600 de ani, ns a fost scoasa la lumina ncepnd cu anul 1914, de ctre marele istoric i arheolog Vasile Prvan. Alte vestigii istorice se gsesc la Tomis (actualul ora Constana), cel mai important port la Marea Neagr. La Tomis i-a petrecut ultimii ani ai vieii marele poet latin Ovidiu, a crui statuie, creat de sculptorul Ettore Ferrari n 1887, mai poate fi admirat i astzi. Rmiele vechii civilizaii se ntlnesc n oraul de azi la tot pasul - mai pot fi vzute resturile zidului roman care nchideau cetatea Tomisului sau edificiul roman cu mozaic, cel mai preios complex arhitectural descoperit. Prin concepia artistic i dimensiunile sale, mozaicul de la Constana se numr printre primele de acest fel din lume. La sud se afla Callatis , Mangalia de astzi (Callatis nseamna n limba greac "cea mai frumoasa"). Obiectele descoperite dovedesc activitatea artistic care se desfura n aceast cetate. Aici se gsete cel mai vechi document latin din toat Europa de sud - est. La aproape 100 km vest de litoral se afl un complex arheologic de o nsemntate deosebit, fiind unul dintre cele mai valoroase monumente antice romane de pe teritoriul rii noastre. Este vorba de ruinele Monumentului triumfal Tropaem Traiani i vestigiile cetatii Tropaem Traiani, aflate in comuna Adamclisi din Dobrogea. Este un monument circular impresionant, construit pentru a comemora victoria mpratului Traian asupra dacilor. Ruinele sunt mrturii ale vieii nfloritoare de pe aceste meleaguri, iar scenele de pe metope sunt un adevrat izvor de informaii n piatr privind evenimentele petrecute pe teritoriul Daciei, viaa i infiarea strmosilor romanilor. Pe lng acestea, sunt de menionat i Muzeul Arheologic din Mangalia, Muzeul de Istorie din Constana, Moscheia din Constana i din Mangalia, Biserica Sf. Petru i Pavel din zona istoric a oraului Constana, Muzeul Folcloric etc.(anexa1) Obiective turistice de pe litoral Cazino Paris Constana -Construit in 1909, a fost inaugurat n august 1910; designul a fost realizat de architectul Daniel Renard (primul proiect a fost realizat in 1903; in 1905, architectul Petre Antonescu a facut un al 2 - lea proiect, ns primul proiect a fost selectat). Cazinoul a fost, decenii la rand, construcia reprezentativ a oraului , un adevrat simbol pentru Constana; totodat construcia a reprezentant singurul element al stilului "art nouveau" n Romnia.n perioada 1985-1987 cldirea a fost renovat, iar mobila a fost complet schimbat.

Pagina 9 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Muzeul de Istorie Naional i Arheologie din Constana a fost infiinat n anul 1878 ns nu a avut un sediu stabil dect ncepnd cu anul 1914. n 1977, cu ocazia aniversarii unui centenar de la revenirea Dobrogei la statul romn, muzeul a fost reamenajat n forma actual.Muzeul este gzduit ntr-o cldire monumentala ( fostul sediu al primriei din Constana ), construit ntre anii 1911-1921 de ctre arhitectul Vasile tefnescu. Muzeul de Istorie Naionala i Arheologie din Constana este a doa instituie de acest fel din Romnia (dup cea din Bucureti), avnd un patrimoniu impresionant i o bun reprezentare a istoriei Dobrogene din paleolitic i pn n prezent. Dintre exponatele celebre enumerm: arpele Glycon, divinitate a casei i familiei, sec. 2-3 d.H.,Fortuna cu Pontos, doi protectori ai oraului i portului, sec. 2-3 d.H.Gnditorul de la Hamangiasi i femeia sa - arta neolitica descoperit la Cernavoda, osala dedicat poetului Publius Ovidius Naso i un amplu lepidarium, n curtea muzeului.

Acvariul din Constana a fost inaugurat la 1 Mai 1958 i de atunci s-a remarcat printr-o activitate tiinific complex, dedicat nevoii umane de a se apropia de natur. Situat chiar n faa cazinoului din Constana, acvariul invit vizitatorii s fac o incursiune fascinant in minunata lume subacvatic. Aici se poate admira fauna acvatic formata din peti exotici i autohtoni, att de ap dulce ct i de ap sarat. Totodat la acvariul din Constana se pot vedea specii de nevertebrate de ap dulce.Se pot admira aici, specii de peti din lacurile de pe coasta Mrii Negre din Delta Dunrii, din Marea Neagr, din zonele tropicale i subtropicale. Aici se afl o important colecie de sturioni, cu toate speciile care populeaz Marea Neagr. Reprezentativi sunt petii mari ( 1.5 - 2 m) care triesc n captivitate de peste 15 ani. Tot la acvariul constanean se pot admira specii interesante de pe coasta Mrii Negre (vulpe de mare,

Pagina 10 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

pisica de mare, cluul de mare, petele dragon, pestele scorpion) precum i specii migratoare din Mediteran( hering/macrou...) Farul Genovez este situat pe faleza din Constana. A fost construit ntre anii 1858-1860, n amintirea negustorilor genovezi care au frecventat Pontus Euxin n secolul 13. Farul octogonal are o nlime de 8 metri iar n vrf are o cupol metalic.(anexa1) Moscheea Mahmud al II - lea-Moscheea Carol 1 din Constana este un monument de arhitectur construit in stil arabo - bizantin combinat cu elemente arhitecturale romneti. Monumentul a fost construit n anul 1910 de ctre arhitectul V. tefnescu. Moscheea a fost construita pe o veche Geamie datind din anul 1822.In moschee se afla cel mai mare covor oriental din Romnia , vechi de 200 de ani, avnd o suprafa de 144 mp i cntrind 500 de kg. Acest covor a aparinut sultanului Abdul Hamid. Turitii au posibilitatea de a urca n minaretul nalt de 47 m, de unde poate admira o superb panoram asupra zonei vechi a oraului. Moscheea a reprezentat un cadou fcut de regele Carol I ctre comunitatea musulman din Dobrogea i a fost inaugurat chiar n prezenta regelui. Ansamblurile i lcaurile de cult din judeul Constana se individualizeaz prin valoarea arhitectural, artistic i ca elemente spirituale pstrtoare ale tradiiilor religioase din aceast zon: catedrala ortodox Sfinii Apostoli Petru i Pavel, biserica ortodox Adormirea Maicii Domnului (una din cele mai vechi biserici din ora), biserica ortodox Sfinii Arhangheli Mihail si Gavril, mnstirea Sfnta Maria (n Techirghiol), mnstirea Derven, mnstirea Petera Sfntul Apostol Andrei ( considerat primul lca de cult din ar i poarta de patrundere a cretinismului in Romnia), Geamia Hunchiar, etc. Monumentele i siturile arheologice sunt n numr foarte mare, atestnd vechimea culturii i civilizatiei romanesti. Constana ruinele orasului antic Tomis, zidul de incinta, apeductele, galeriile subterane, bazilica, cripta pictat i amfiteatrul roman. Mangalia ruinele oraului antic grecesc Callatis, zidul de aprare, bazilica cretin, aezarea medieval timpurie. Cernavod aezarea neolitic a bronzului, cultura Cernavod, ruinele cetatii Axiopolis, cetatea daco-roman cu urme ale valului lui Traian i ruinele de cetate feudal. Hrova ruinele cetii Carsium, ruinele cetii prebizantine i ale cetii feudale. Basarabi complexul rupestru n calcar, biserica din cret. Albeti aezarea greac indigen, fortificaia elenistica, pietrele de sanctuar getic, aezarea romano-getic. Istria aezarea neolitic, ruinele cetii i aezarii civile greceti Histria, necropola tumulara greaca, asezarea rurala romana. Ostrov insula "Pacuiul lui Soare", aezarea i necropola Hallstadt, cetatea bizantin i feudal timpurie.
Pagina 11 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Capidava aezarea civil dacic, fortificaia roman, castrul roman, instalaiile portuare, castrul roman militar, ruinele unei ceti romano-bizantine.

2.3 STAIUNI TURISTICE PE LITORAL Staiunea Mamaia este cea mai renumit staiune de pe litoralul romnesc. Situat la N de Constana ntre Marea Neagr i Lacul Siutghiol este staiunea de pe litoral cu cea mai mare capacitate de cazare, aproximativ 31 000 de locuri. Staiunea Mamaia a fost inaugurat n 1906 i a devenit n scurt timp cea mai importanta destinatie turistica pentru turitii din Romnia. Mamaia este unic prin limea foarte mare a plajei (peste 100 m)i lungimea de peste 8 km n ultimii ani n statiunea Mamaia s-au facut investiii majore n renovarea i dotarea unitatilor hoteliere i in infrastructura staiunii. Staiunea Mamaia a fost imbogaita cu un mare numr de fntani arteziene, palmieri, locuri de promenad, locuri de joac pentru copii, terenuri sportive, locuri de distracie... Una dintre principalele atracii ale staiunii este parcul acvatic AquaMagic .n anul 2004 a fost inaugurat Telegondola - o instalaie de transport pe cablu, care permite traversarea aeriana a statiunii oferind o panoram superb asupra staiunii Mamaia, Mrii Negre i Lacului Sutghiol. Acest proiect este unic n Romnia i unul din putinele proiecte de acest fel din lume. Traseul Telegondolei ncepe n dreptul parcului acvatic Aqua Magic, se deplaseaz deasupra hotelurilor ( la o nlime maxim de 50 m) i se termin dup cazinoul din Mamaia.n ultimii ani Mamaia a devenit staiunea cu cel mai nalt standard turistic din Romania. Turitii sosii n staiune se pot caza att n hoteluri de 1 stea ct i n uniti de cazare luxoase cotate cu 5 stele. Eforie Nord a fost nfiinat n 1894, cnd Eforia Spitalelor Civile din Bucureti a construit aici un sanatoriu balneoclimateric. Eforie Nord este a doua statiune ca mrime i este situat la 14 km de Constana. n partea de sud-vest se afl lacul Techirghiol cunoscut pentru propietatile curative ale namolului astfel c turismul recreativ se mbin cu cel balnear. Staiunea are o larg deschidere spre mare i o falez de peste 30 m nlime. Plaja de peste 3 km lungime are si portiuni ce ating 100 m in latime. Un aer de prospetime este dat de cele peste 30 ha de spaii mpdurite din staiune. Hotelurile, vilele, casele de odihna pot primi pana la 19000 de turiti . Baza de tratament funcioneaz pe tot timpul anului spaiile de cazare fiind nclzite n perioada sezonului rece. n bazele de tratament din Eforie Nord se trateaz afeciuni reumatismale inflamatorii i degenerative, bolile sistemului nervos periferic, tulburri de circulaie, afeciuni dermatologice, obezitate, afeciuni respiratorii, sterilitate, rahitism,
Pagina 12 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

neurastenie. Tot aici se fac tratamente de ntreinere i nfrumuseare folosind produse renumite cum ar fi: Gerovital, Pell Amar, Boicil... Din anul 2003 funcioneaz n cadrul Complexului Europa, un modern centru de sntate i ntreinere " Dr. Ana Aslan". O infrastructur diversificat, bazele de agrement ( terenuri de sport, piscine cu accesorii pentru activitati nautice, etc. ) i farmecul ambientului local sunt garania petrecerii unui concediu agreabil pe litoralul Mrii Negre. Eforie Sud este o staiune estival integrat oraului Eforie (9.461 locuitori la 1 iulie 1991), aflat n extremitatea sud-estic a Romniei, n Judeul Constana, pe fia de litoral cuprins ntre Marea Neagr i Lacul Techirghiol, 6-20 m peste nivelul mrii, la 5 km distan de cu Eforie strat Nord de i zapada la 19 km medie distan in de ianuarie Constana. este de 0C), Clima marin cu veri fierbini (temperatura medie n luna iulie depete 22C), i ierni blnde, subtire (temperatura precipitaii sczute (cca 400 mm anual). Vara, nebulozitatea fiind minim, soarele strlucete 10-12 ore pe zi. Factorii de cur natural sunt clima marina excitanta, apa marii care este clorat, sulfatat, sodic, magnesian, hipotonic (mineralizare medie: 15,5 gr). rmul Mrii Negre beneficiaz de plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru aerohelioterapie i talasoterapie, n vreme ce pe malul Lacului Techirghiol funcioneaz o baz de tratament n aer liber unde se pot face impachetari cu namol rece, provenit din lac, si bai in lac. Staiunea Eforie Sud este indicat att pentru petrecerea vacanei ct i pentru tratamentul unor afeciuni cum ar fi dureri reumatismale, anumite forme de dermatoza, hipotiroidie, limfatism, anemie secundar, rahitism, decalcifiere, slbiciune fizica, stari de dupa fracturi ale oaselor membrelor inferioare, hipoovarism pubertal etc. Aici exist un sanatoriu pentru copii cu afeciuni reumatologice, cu regim permanent, care trateaz ndeosebi slbiciunea fizic i rahitismul. n 1992, statiunea i-a recptat vechiul nume - Carmen Sylva. Staiunea Eforie Sud este situat ntre lacul Techirghiol i Marea Neagr. Acest lucru face posibil att cura heliomarina ct i cea cu nmol.Plaja este n lungime 2.5 Km, cu limi variind intre 50-150 m.Baile cu namol sunt recomandate in afectiuni reumatologice ale sistemului osos,dermatologice. Statiunea Eforie Sud dispune de numeroase unitati de cazare si recreere. Costineti este o staiune balneoclimateric estival situata la 31 km sud de Constana, n apropierea satelor Costineti i Schitu, pe rmul Mrii Negre, 10 m deasupra nivelului mrii. Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22C) si ierni blnde (temperatura medie in ianuarie este in jur de 0C).Vara soarele straluceste 10-12 ore pe zi. Factorii de cur natural sunt clima marin excitanta, aerosolii puternic salinizati, radiaia solar i apa mrii care este clorata, sulfatata, sodica, magnesiana, hipertonica (mineralizare:
Pagina 13 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

15,5 gr). Plaje intinse cu nisip fin, ideale pentru helioterapie si talasoterapie. Staiunea este recomandat att pentru petrecerea vacantei- hoteluri, vile, campinguri, restaurante, baruri, cluburi de noapte, cinematografe etc.ct i pentru persoanele suferinde. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative, n stare latent stari de slbiciune, anemie secundar, rahitism, decalcifiere, hipertiroidie, dermatoze (psoriazis) etc. Staiunea gzduiete un modern complex de vacan pentru tineret, i o tabara studenteasca international, ceia i se datoreaza renumele statiunii. .Staiune estival mondena (aparuta in deceniul al 7-lea) aflat n extremitatea sud-estica a Romniei, pe rmul Marii Negre, la 5-20 m deasupra nivelului marii, intr-o zona relativ verde (paduri cu specii de arbori meridionali), Staiunea Neptun se gsete la 6 km nord de oraul Mangalia (caruia ii apartine din punct de vedere administrativ) i la 38 km sud de Municipiul Constana (resedinta Judetului Constana). Clima marin excitanta cu veri foarte fierbinti (temperatura medie in luna iulie depete 22C), cnd soarele strluceste 10-12 ore pe zi, si ierni blande cu ninsori slabe (temperatura medie in luna ianuarie este de 0C). Temperatura medie anuala este de 11,2C. Precipitaii reduse (sub 400 mm anual). Factorii de cura naturali sunt clima marina bogat n aerosoli salini si radiatia solara, apa marii clorata, sulfatata, sodica, magneziana, hipotonic (grad de mineralizare 15.5 gr), izvoarele de ape sulfuroase mezotermale (22-27C), i nmolul sapropelic extras din Lacul Techirghiol si adus aici. Plajele intinse, presrate cu nisip fin, sunt propice pentru aerohelioterapie, talasoterapie si impachetari cu nmol rece. Staiunea este att un loc de petrecere a vacantei cat si un loc de tratament pentru cei bolnavi. Aici se pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsal i lombara), boli reumatismale inflamatorii (stari dureroase de dupa un reumatism articular acut sau anumite infectii, spondiloza reumatoida, poliartrita reumatoida cu inflamari moderate), boli diartritice (tendinita, tendomiozita, tendoperiostozita, periartrita scapulohumerala), stari postraumatismale (dupa operatii efectuate pe muschi, articulatii si oase, dup scrantiri, luxatii si fracturi), boli ale sistemului nervos periferic (paralizie si pareza, polineuropatie dupa o perioada acuta, sechele ale poliomelitei), boli ginecologice (insuficien ovariana, cervicita cronica, metrosalpingita cronica), dereglari endocrine (hipotiroidie benigna, mixedema), boli dermatologice (psoriazis, ihtioza incipienta, eczema cronic, urticare cronic, prurit etc.), tulburri respiratorii i de alt natur. Posibiliti variate de petrecere a timpului liber oferite de teatrul de var, cinematograf, terenurile de sport (tenis, volei, baschet, minigolf), bazine, sporturi nautice (yole, schi nautic, hidrobiciclete, surfing), parc de distracii pentru copii, baruri si cluburi de noapte, restaurante etc.Punct de plecare pentru a vizita diferite zone de interes turistic (turul litoralului romnesc,
Pagina 14 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

excursii n Delta Dunrii, excursii la ruinele vechii ceti Histria, secolul VII i.e.n., podgoriile Murfatlar, monumentul Tropaeum Trajani de la Adamclisi etc.). De asemenea, se organizeaz excursii pe litoralul bulgresc al Mrii Negre (Balcic, Albena, Nisipurile de Aur, Varna).parc dendrologic (cedrii, chiparosi, pini, stejari, tei, mesteceni etc.). Statiunea Jupiter-este o staiune estivala aflat n extremitatea sud-estica a Romniei, pe rmul Mrii Negre, la 5 km nord de orasul Mangalia (Judetul Constanta), caruia ii este integrat din punct de vedere administrativ. Statiune relativ noua (a fost inaugurata in iulie 1968), aceasta dispune de numeroase hoteluri moderne, de restaurante, baruri si cluburi de noapte, camping, cinematograf, terenuri de tenis si minigolf, bazine de inot, popicarie etc. n lunile de var cerul rmne n mare parte senin, iar soarele straluceste n medie 10-12 ore pe zi. Temperatura medie anual este de 11C (temperatura medie n luna iulie depete 22C, iar cea medie din luna ianuarie este de 0C). Volumul precipitatiilor este redus (n jur de 400 mm anual). Factorii de cur natural sunt apa marii care este clorata, sulfatata, sodica, magneziana, biotonica (gradul de mineralizare este de 15,5 g), i clima marin bogat n aerosoli salini i radiaia solara. Plajele intinse cu nisip fin permit helioterapia si talasoterapia. Soarele si marea fac ca statiunea Jupiter sa fie un loc de vacan preferat i un loc pentru tratamentul diferitelor afectiuni (hipotiroidie, limfatism, anemie secundara, decalcifiere, anumite dermatoze si boli reumatismale). Posibiliti multiple de distracie, practicare a sporturilor nautice, excursii n interiorul rii i n strintate etc. Staiunea Venus este situat ntre Saturn i Cap Aurora si are o capacitate de cazare de peste 10000 de locuri n hoteluri de 1-5 stele . Hotelurile au un stil arhitectural original si ocup n totalitate o acolad larg a golfului Aurora pe care l inchid n partea sudic.Staiunea dispune de baze de tratament ( bazine cu apa mezotermala sulfuroasa, bai de namol, sali de masaj ), terenuri de sport, lacul Razlem pentru practicarea canotajului. Staiunea Venus ofer turitilor si un cadru perfect pentru petrecerea vacantelor de vara in spatii de cazare comfortabile, cu dotari moderne. Statiunea Venus este aflata in extremitatea sud-estica a Romniei (Judetul Constanta), pe tarmul Marii Negre, la 3-20 m deasupra nivelului marii, la 3 km distanta de orasul Mangalia, caruia ii este integrat din punct de vedere administrativ, si la 41km sud de Municipiul Constanta (resedinta Judetului Constanta). Clima marina cu veri fierbinti (temperatura medie in iulie depaseste 22C), cand 25-28 de zile dintr-o luna sunt zile insorite (soarele straluceste 10-12 ore pe zi), si cu ierni blande, cu ninsori rare (temperatura medie in ianuarie este de 0C). Temperatura medie anuala este de 11,2C, iar volumul anual al precipitatiilor este de 400 mm. Vara , briza este prezenta in tot cursul zilei. Factorii de cura naturala sunt clima marina excitanta, bogata in aerosoli salini si radiatie solara, cu efect
Pagina 15 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

stimulator asupra organismului uman, apa de mare clorata, sulfatata, sodica, magneziana si hipotonica (grad de mineralizare: 15,5 gr). Aici se pot trata boli reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara), stari posttraumatismale (dupa entorse, luxatii si fracturi), anemie secundara, slabiciune, decalcifiere, rahitism, boli ale pielii (psoriazis), dereglari endocrine (hipotiroidie si mixedema), boli ginecologice (hipoovarianism pubertal , sterilitate ovariana). Statiunea dispune de o plaja naturala larga ( care se intinde pe o lungime de 1,2 km intre statiunile Venus si Saturn, si are o latime de 200m). Plaja are un nisip fin si acolo izvorasc ape minerale sulfuroase hipotermale, captate si utilizate pentru dusuri amenajate intr-un spatiu anume. Venus este o statiune relativ noua (1972), eleganta si primitoare, care se remarca prin varietatea si frumusetea arhitecturii hotelurilor si vilelor sale, cat si prin gradul de confort al acestora. Hotelurile de aici au in majoritate cinci etaje si poarta nume feminine (Anca, Brandusa, Corina, Dana, Felicia, Irina, Raluca, Rodica, Sanda, Silvia etc.). Alte patru hoteluri ("Vulturul", "Cocorul", "Pajura", "Egreta" ) impun prin inaltimea lor. Statiunea dispune de un camping, mai multe restaurante, magazine de dulciuri, cafenele, baruri si cluburi de noapte, un cinematograf in aer liber, terenuri de volei, handbal si minigolf, discoteci, un parc de distractii etc. In partea de sud a statiunii exista un pavilion special amenajat pentru cei care urmeaza impachetari cu namol sapropelic si fac bai sulfuroase; tot in partea de sud a statiunii se afla si o importanta crescatorie de cai de rasa. Posibilitatile de petrecere a timpului liber sunt numeroase: practicarea sporturilor nautice (yahting, windsurfing,, hidrobiciclete), excursii pentru vizitarea statiunilor de pe litoralul romanesc al Marii Negre, excursii cu vaporul pe Marea Neagra sau pe Canalul Dunare-Marea Neagr, excursii in Delta Dunrii, la vechea cetate a Histriei (secolul VII i.e.n.), la statiunea viticola Murfatlar, la statiunile de pe litoralul bulgaresc al Marii Negre, partide de calarie etc. Saturn este staiunea aflat n imediata vecinatate a oraului Mangalia. Pe langa posibilitile de agrement staiunea dispune de 21 de izvoare termale sulfuroase recomanate n tratarea bolilor digestive i reumatice. Statiunea are un climat bland cu precipitatii izolate tot timpul anului ( media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si 25 grade C in perioada verii, in timp ce iarna rareori temperatura scade sub 0 grade C ). Hotelurile cu o capacitate de peste 13000 de locuri de cazare ofera turistilor in sezonul estival o panorama superba asupra marii. Restaurante, baruri, terenuri de sport, teatru doar o parte din oferta de agrement a statiunii. Din Saturn se pot face traseele turistice vor in vechiul Calatis dar si in regiunile mai apropiate ale podisului dobrogean unde sunt intalnite frecvent fenomenele carstice.

Pagina 16 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Mangalia -vechea cetate antic "Calatis" , orasul cel mai sudic de pe litoralul Romanesc al Marii Negre( la 45 Km de Constanta ) este o statiune care se bucura de un interes major din partea turistilor venii din intreaga lume, armonizand perfect elementele arhitecturale traditionale cu constructile realizate dupa o arhitectura noua , moderna si confortabila.Clima in statiune este blanda cu precipitatii izolate tot timpul anului ( media anuala a temperaturilor este intre 11.5 si 25 grade C in perioada verii si ). Mangalia ofera turistilor sai posibilitatea efectuarii unor cure cu namolul sapropelic din lacul Techirghiol, apa marii i apele mezotermale sulfuroase unice in Europa. Constana este un ora efervescent, ce imbina istoria milenara cu modernismul. Grecii, bizantinii si turcii i-au pus amprenta asupra istoriei acestui oras.. Ramasitele vechii civilizatii se intalnesc in orasul de azi la tot pasul. La Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii marele poet

latin Ovidiu ce a consemnat in

operele sale ("Tristele" si "Ponticele") pretioase

informatii despre viata si obiceiurile getilor bastinasi. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile zidului roman care inchidea la nord vest cetatea Tomisului si ruinele portilor de vest si

nord, prin care se facea

iesirea din cetate. Edificiul roman cu mozaic, cel mai

pretios complex arhitectural descoperit, dateaza din secolele III-IV; pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase si inalte este formata din bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice si florale. Prin conceptia artistica si dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara printre primele de acest fel din lume. Se pare ca edificiul, avand la nivelul mijlociu si subsol magazii pentru marfuri si o piateta, servea negotului, fiind in acelasi timp loc de desfacere a marfurilor si de depozitare a lor. Alte numeroase vestigii ale cetatii Tomis se

Pagina 17 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

gasesc in, printre ele figurand piese deosebite precum: statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii Negre; statuia, tot de marmura a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica).(anexa2) Localitatea 2 Mai, acum civa ani doar o simpl comuna, a devenit in ultimul timp un loc foarte cautat de turisti, in ciuda conditiilor modeste din zona. Cazarea se face in mare parte in casele satenilor, dar exista si un camping bine utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile specializate in turism in care gradul de confort este mai ridicat. Statiunea se gaseste la doar 5 km de Mangalia. Plaja de la 2 Mai nu este amenajata in mod special si nici foarte lata, insa foarte placuta. Intrarea in mare este lina, iar fundul nisipos pe toata lungimea plajei.2 Mai se caracterizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri calduroase (media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 - 1 C).Pentru acum in a ajunge statiune in se statiune, gaseste sunt in mai multe lungul variante: drumului. Pe sosea: Pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua drumul spre Bulgaria. Satul transformat Pe calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti-Constanta-Mangalia, dupa care se continua pe sosea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche. Localitatea Limanu este o zon necunoscuta marii majoritati a turistilor. Aflata la circa 4 km de 2 Mai, pe malul lacului Mangalia, este un loc foarte linistit si discret, cu posibilitati de cazare in vile si casele localnicilor, la cele mai mici preturi de pe litoral. Chiar daca localitatea Limanu nu dispune de plaja, distanta mica (4 km) pana la plaja din 2 Mai poate fi usor parcursa cu numeroasele microbuze care circula vara foarte des sau chiar pe jos. Oraul Nvodari este situat in sud-estul Romniei, n apropierea oraului Constana, cel mai mare port maritim al tarii si al patrulea ca marime din Europa. In imediata vecinatate a orasului se afla Midia, un alt port la Marea Neagra. De asemenea, Navodari este destinatia finala a Canalului Poarta Alba - Midia Navodari, care reprezinta o parte a Canalului Dunare Marea Neagra, cu o lungime de 64.2 km. Canalul leaga Cernavoda de Agigea - Constanta si permite accesul navelor fluviale si maritime cu un deplasament de pana la 5.000 tdw.Regiunea dispune de o retea de drumuri bine dezvoltata care asigura o legatura optima cu celelalte judete si regiuni ale tarii si cu statele invecinate. La Navodari se poate ajunge din vest pe relatia E60DN3-Constanta sau din sud pe relatia E87-DJ226-Constanta. Vama Veche este localitate de frontier, situata la cativa kilometri sud de 2 Mai si Mangalia, si care a devenit in ultimele sezoane de vara un loc foarte cautat datorita atmosferei de nonconformism. Cazarea se face in mare parte in casele satenilor, dar exista si un camping bine utilat pe plaja. In ultima vreme au aparut si vile specializate in turism in care gradul de
Pagina 18 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

comfort este mai ridicat. Plaja este relativ buna si, ca si la Costinesti, un reper care da o nota originala il reprezinta o epava aflata la cateva sute de metri de mal. Statiunea se caractrizeaza printr-un climat temperat continental, cu o nuanta maritima, cu veri calduroase (media termica a lunii iulie 22,4 C) si ierni blinde (in ianuarie temperatura medie 0 1 C).n Vama Veche se poate ajunge - pe sosea: pe DN 39 (E 87), de la Mangalia se continua drumul spre Bulgaria. Satul transformat acum si in statiune se gaseste in lungul drumului- pe calea ferata: Gara Mangalia, pe linia ferata Bucuresti - Constanta - Mangalia, dupa care se continua pe osea cu microbuze care circula pe directia 2 Mai - Vama Veche. CAPITOLUL 3.PERSPECTIVELE DEZVOLTRII LITORALULUI ROMNESC Evoluia activitii turistice pe litoralul romnesc a nregistrat de-a lungul anilor suiuri i coboruri.Incepand cu anul 1990 cererea turistica pentru produsul turistic litoral s-a caracterizat printr-o reducere permanent,att pe plan intern ct i pe plan extern. 3.1 LITORALUL ROMNESC ACTUAL Una din problemele litoralului actual este starea de poluare a acestuia.Astfel calitatea apelor marine este influenat de dou principale categorii de surse de poluare: Dunrea i celelalte ruri care se vars n colul nord-vestic al bazinului pontic.Prin volumul mare de ap transportat anual,precum i prin suprafaa extins a bazinului hidrografic din care se constituie,aceste ruri au o contribuie major n privinta aportului de poluani n Marea Neagr. activitile locale-surse de poluare cu importan local,provenind n special din jumtatea sudic a zonei (Nvodari-Vama Veche),puternic urbanizat,care exercit puternice influene poluante asupra mediului marin (descrcri de ape uzate menajere i industriale,activiti portuare,turism,etc.),care se suprapun celor provenite din arealul nordvestic. Se constat la noi n ar o agravare general a fenomenelor de eroziune litoral cauzat, in special de factori ca: lucrrile hidritehnice de amenajare a rurilor i n special indiguirea canalului Sulina au provocat micorarea aportului de aluviuni n seciunea de vrsare n mare,dezechilibrnd bilanul sedimentar al litoralului aferent;

Pagina 19 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

constuciile i lucrrile costiere (ex.portul de la Agigea),prin modificarea conturului malului i intervenind n regimul local al valurilor i curenilor din zona litoral,au interceptat i fluxul aluvionar morfologic preexistent. exploatrile de nisip de pe plaj pentru utilizri n industrie i n construcii efectuarea unor lucrri de consolidare local, n afara unei concepii unitare de consolidare a ntregului litoral,a contribuit la erodarea plajelor situate n aval Astfel n ultimii ani s-a tot ncercat modernizarea litoralului romnesc prin rezolvarea parial a acestor probleme legate de poluarea apei si eroziunea litoralului dar o schimbare major nu se vede nc. Dei unele uniti au beneficiat de investiii de modernizare i ridicare a nivelului de confort,la altele ns , gradul de uzur s-a accentuat,iar calitatea serviciilor s-a deteriorat,ducnd la declasarea acestora; de asemenea s-a investit n construirea de capaciti da cazare noi.

Tabel 1 Litoralul romnesc actual o mini-analiz SWOT Punctele forte -caracteristicile plajei Mrii Negre i anume: nisipul fin n cea mai mare parte i o pant lin, uor accesibil. - modernizare unor staiuni cum ar fi Costineti care anul acesta a cunoscut o promovare intens , Mamaia, Jupiter etc. - creterea unitilor de cazare pe litoral; - luarea unor msuri necesare de primire a turitilor: curarea plajelor (mai ales n staiunile Mamaia, Costineti ), angajarea de oameni care se ocup cu pstrarea ordinii pe plajelaje; - o mai bun diversificare a ofertelor. Oportuniti -promovarea unor noi forme de turism (cum ar fi echitaia, naturismul) -promovarea intens a turismului de croaziera - posibilitile multiple de petrecere a timpului Ameninri - apariia unui concurent important care ofer servicii de mai bun calitate la preuri destul de buna-Bulgaria; - imaginea Romniei a avut de suferit deci Puncte slabe - slaba promovare a staiunilor, a resurselor antropice i naturale de care dispune litoralul romnesc; - neglijarea fenomenului de eroziune litoral - diferena mare ntre calitatea serviciilor i preul pltit de turiti pentru un sejur la mare. - angajarea de personal necalificat pe litoral n bazele de agrement care duce astfel la o proast calitate a serviciilor;

Pagina 20 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

liber: dezvoltarea unor noi baze de agement. - aderarea Romniei la UE ofer acesteia posibilitatea de a face cunoscut oferta romneasc de litoral in Europa;

i turismul de litoral din cauza gripei aviare acest lucru ducnd la scderea numrului de turiti fa de anii precedenti.

Toate aceste fenomene care afecteaza litoralul romnesc duc i la scderea numrului de turiti care astfel se ndreapt spre alte destinetii mai atractive din punct de vedre calitativ si cantitativ.Astfel anul acesta se observ o cerere tot mai mare pentru litoralul bulgresc,un concurent important pentru Romnia pe piata turistica.. Nu sunt doar cteva sute de turiti care trec de Vama Veche i dupa o or de mers ajung la Balcic. Este vorba de zeci de mii de oameni care, plictisii de eterna ofert scump si proast de la marea romneasc, au gsit o soluie de concediu mai ieftin i mai corect. Evident, din operaiunea "descoperirea Bulgariei" catig n primul rnd turistul; la fel de evident, perdantul este turismul romnesc. Ieirea spre mare, inta fiecrui turist, a devenit in multe locuri un risc la sntate. Nisip cu capcane, in care turistul se poate taia in fiare, si sticle sparte, plaje necuratate si neamenajate compun un tablou dezolant, care ii nemultumeste pe putinii curajosi care aleg vacanta pe litoralul romnesc.. Bulgaria, o ar despre care s-a crezut c este mai puin avansat dec Romnia a ajuns acum sa fie dat ca exemplu. Astfel se observ c respectul pentru banul platit se msoara n servicii decente,c o camer curat la mare costa la jumtate fa de Romnia.. Prin trecerea graniei se intr intr-o ara mai european decat Romnia. Zecile de mii de turiti care fug de litoralul de acas constat c bulgarii tiu sa faca din turism o afacere prospera, o lecie pe care Romnia ar trebui s o nvee . n ceea ce privete turismul intern, pentru perioada 1 mai - 31 iunie 2006, marii touroperatori specializai pe litoral au nregistrat scderi cuprinse intre 10 si 25%, spun oficialii Asociaiei Naionale a Agentiilor de Turism. Printre motive pot fi enumerate, n afara calitii serviciilor, panica generata de mediatizarea gripei aviare, inundatiile si scandalul concesionarii plajelor.De aceea un segment important de turiti a preferat Bulgaria, n special n perioada Srbatorilor de Pate si de 1 Mai, cnd au fost circa 8.000 de turisti romani pe litoralul Marii Negre din tara vecina, dar solicitarile continua si touroperatorii specializai din ANAT estimeaza cel putin 50.000 de turisti romani in Bulgaria pentru tot anul. Bulgaria a atras n special din segmentul turistilor romani care optau pentru hoteluri de categorie superioara de pe litoralul romanesc, adica cele de trei si patru stele, dar si dintre cei care mergeau in nordul Greciei, in zona ParaliaKaterini.

Pagina 21 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Cererea pentru litoralul romnesc a nceput sa creasc in special dupa 15 iunie. Ca in mai toti anii, hotelurile se aglomereaz n vrf de sezon. Un rol important in aceasta stare de fapt l joac afluxul de turisti care merg in vacanta cu bilete subventionate. Cum oricum pltesc puin, acestia aleg sa vina in virf de sezon. In iulie si august, gradul de ocupare mediu va depasi 90%, lucru care se intmpla n fiecare an. De altfel, operatorii consider c la capetele de sezon i n luna iunie gradul de ocupare crete doar datorit turismului de weekend si a evenimentelor organizate de firme sau corporatii. Referitor la calitatea serviciilor se poate spune ca este satisfacatoare. O comparaie ntre Bulgaria i Romnia ar scoate n eviden i mai mult faptul ca bulgarii au luat in serios problema litoralului. Ei i-ai marit numarul structurilor de cazare i au creat oferte foarte competitive . Astfel se poate observa ca structurile de primire turistic cu funciuni de cazare din Romnia au cunoscut n perioada 2002-2004 un trend ascendant,n anul 2002 nregistrndu-se un numr total de 3338 de uniti, iar n anul 2004, un numr de 3900 de uniti reprezentnd o cretere de 11,34..Se constata c turismul de litoral este situat pe primul loc i deine o pondere de 22,70% n anul 2002, descrete la nivelul de 22,21% n anul 2003, pentru ca n anul 2004 s ajung la procentul de 21.64%. n corelaie cu numrul structurilor de primire turistic voi prezenta numrul de locuri deinut de acestea. Conform Anuarului Statistic al Romniei, n anul 2002 la un numr de 3338 structuri de primire turistic cu funciuni de cazare au fost nregistrate 272.596 locuri de cazare pentru ca n anul 2004 s se ajung la numrul de 3900 uniti nivelul de 275.941 locuri de cazare, reprezentnd o cretere de 1,23% fa de anul 2002. Fig. Nr.1
Structura numrului de locuri de cazare turistic pe forme de turism n anul 2004
Alte forme de turism 31.01%

Turismul de litoral 42.38% Turismul montan 11.79%

Turismul de litoral Turismul montan Turismul balnear Alte forme de turism

Turismul balnear 14.82%

Pagina 22 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Turismul de litoral a avut o evoluie crescnd pornind de la un numr de 116.419 locuri n anul 2002 ,n anul 2004 ajungnd la 116.935 locuri, ceea ce reprezint o cretere de 0,35% fa de anul de baz. Creterile nu au fost semnificative n anii 2003 (0,1%) i 2004 (0,35%) fa de anul 2002 acest lucru datorndu-se unui proces investiional sczut, dar s-au concretizat totui in apariia numeroas a pensiunilor turistice, care au un nivel de pre sczut i un grad de comfort ridicat comparativ cu oferta hotelurilor. Capacitatea maxim n funciune a avut o evoluie oscilant n perioada 2002-2004. n anul 2002 a fost inregistrat o capacitate total maxim n funciune de 50.752 mii locuri-zile din care turismul de litoral deine 10.390 mii locuri zile (21,00%), . Anul 2003, aduce creterea cu 1,74% a capacitii totale maxime in funciune, atingnd valoarea de 51.632 mii locuri-zile, din care turismul de litoral deine 10.516 mii (20,37) .

Fig.2

STRUCTURA

INDICATORILOR

UTILIZAI

ANALIZA

ECHIPAMENTELOR DE CAZARE PE DE PE LITORALUL ROMNESC Forma de turism Structuri de primire turistic cu funciuni Capacitatea existent Capacitatea n funciune

Turismul de litoral

de cazare 2002 2003 2004 2002 2003 2004 2002 2003 2004 22,70 22,21 21,64 42,70 42,58 42,38 20,47 20,36 19,23

n anul 2004, capacitatea total maxim n funciune a crescut cu 4,57% fa de anul 2003, ajungnd la 53.989 mii locuri-zile, dar a sczut capacitatea maxim n funciune a turismului de litoral cu 1,26% fa de anul 2003, nregistrnd valoarea de 10.383 mii locurizile. n anul 2004, capacitatea total maxim n funciune a crescut cu 4,57% fa de anul 2003, ajungnd la 53.989 mii locuri-zile, dar a sczut capacitatea maxim n funciune a turismului de litoral cu 1,26% fa de anul 2003, nregistrnd valoarea de 10.383 mii locuri-zile. Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare din Bulgaria au cunoscut o evoluie impresionant n perioada 2002-2004, pornind de la un numr de 914 unitai n anul 2002, ajung n anul 2004 la un numr de 1306 unitai reprezentnd o cretere de 42,89 puncte procentuale,punctual forte al activitii de turism desfurate n Bulgaria reprezintandu-l turismul de litoral, recunoscut i apreciat pe plan internaional datorit bazei tehnico-materiale

Pagina 23 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

moderne, a serviciilor de calitate i a tarifelor sczute. Structurile de primire cu funciuni de cazare atingeau n anul 2002 numrul de 287 unitai, a crescut n anul 2003 la nivelul de 388 unitti pentru ca n anul 2004 s fie nregistrate 561 de unitti ceea ce nseamn o cretere cu 95,47% fa de anul considerat de baz 2002. FIG.3 STRUCTURA INDICATORILOR UTILIZAI N ANALIZA

ECHIPAMENTELOR DE CAZARE DE PE LITORALUL BULGARIEI

Forma de turism

Structuri de primire turistic cu funciuni de cazare (%) 2002 2003 2004 31,40 36,64 42,9

Capacitatea existent (%)

Capacitatea n funciune

Turismul de litoral

(%) 2002 2003 2004 2002 2003 2004 41,83 54,77 59,50 30,49 36,36 42,46

Fa de anul 2003 Bulgaria n 2004 i-a mrit considerabil numarul de locuri de cazare n timp ce Romnia mai mult a cunoscut doar o uoara cretere.

3.1 POSIBILITI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ROMNESC DE LITORAL Pentru redresarea turismului romnesc trebuiesc luate nite msuri de atragere a potenialilor turiti .Acest lucru este posibil dac se ia n considerare c litoralul ofer posibiliti de promovare a unor noi forme de turism. Astfel n componena ofertei de agrement a staiunilor de litoral sunt incluse agrementul terestru de interior i n aer liber i agrementul acvatic, n care este cuprins agrementul de plaj si cel nautic.Agrementul terestru din staiunile de litoral are doua componente si anume :agrementul de interior i agrementul n aer liber.Agrementul de interior este reprezentat prin discoteci, sli de jocuri distractive i de noroc,baruri de noapte.Cu unele excepii,baza material este in general buna,benficiind de modernizari sau construcii recente i dotari de buna calitate.Amenajrile destinate agrementului n aer liber,realizate in anii construirii staiunilor,poarta amprenta perioadei in care au fost date in folosinta.Realizate cu investiii minime i fr dotri necesare funcionrii eficiente,terenurile de sport si minigolf au avut o slaba solicitare, nu au fost ntreinute n mod

Pagina 24 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

corespunzator i ca urmare au suferit degradri permanente.De asemenea se poate aprecia c oferta de agrement pe plaj si acvatic este srac si dispune de instalaii i echipamente depaite,nefuncionale,aflate intr-o avansat stare de degradare. Pentru ca turismul de litoral romnesc s ajung la fel de cerut de turisti ca i litoralul rilor mai dezvoltate din punct de vedere economic trebuiesc luate nite msuri.Astfel aceste msuri vizeaz urmtoarele aspecte: dotarea porturilor cu nave costiere (pentru turul litoralului) i ambarcaiuni de agrement (cu motor sau cu pnze); crearea unor cluburi nautice, n cadrul crora sa se nfiineze coli de navigaie (yachting,wind-surfing,schi nautic) i pentru plonjari subacvatice Diversificarea n oferta turistica a litoralului romnesc al Mrii Negre trebuie s includ atat atracia unor grupuri int, ct i prelungirea sezonului. Un alt aspect referitor la litoralul romnesc il reprezinta i dotarea plajelor conform standardelor internaionale.Astfel se impune asigurarea unor condiii minime de funcionare respectiv: asigurarea calitii corespunztoare a nisipului; curirea sptmnal a plajelor (n acest sens se impune dotarea staiunilor cu utilaje specializate n curirea plajelor) i eliminarea corpurilor submerse la deschiderea sezonului; elaborarea unei strategii de concesionare a plajelor,n vederea unei bune gospodriri a lor; asigurarea serviciului de tip salvamar i a punctelor de prim-ajutor in toate sectoarele de plaja pentru realizarea unor intervenii operative i afiarea unui sistem de semnalizare a condiiilor atmosferice i a cazurilor de urgen. divesificarea amenajrilor de agrement pe plaj pentru ca ponderea ofertei sa nu fie acaparat de cura heliomarin . Turismul de litoral al Mrii Negre se poate dezvolta dac se ia n considerare c litoralul ofer posibiliti de promovare a unor noi forme de turism. De exemplu echitaia , ca form a agrementelor hipice a cunoscut,n ultimii ani,pe plan internaional, o cerere tot mai mare.Numai n Germania,ar tradiional emitent de turiti pentru Romnia,sunt nregistrai cca.15 milioane de simpatizani,cotizani la diverse cluburi hipice i peste 9 milioane de persoane care practic echitaia i care cheltuiesc o sum important de bani n acest scop.Avnd n vedere aceast nou form a cererii,ct i avantajele economice care rezult din satisfacerea acesteia,rile posesoare de cai de ras
Pagina 25 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

(Ungaria,Polonia,Bulgaria, etc)i-au diversificat oferta prin promovarea n turismul internaional a unor programe legate de practicarea clriei. Herghelia Mangalia, amplasat n apropierea staiunii Venus,dispune de un valoros potenial cabalin,compus dn cca.500 de cai din rasa arab.Beneficiind de o zon cu microclimat asemntor rii de origine,caii pstreaz caracteristicile rasei,fiind recunoscui de WAFO(Organizaia Mondial de Cretere a Calului Arab).Ca baza materiala specifica, herghelia dispune de o pista cu obstacole si tribune si, mai recent, de un hipodrom cu piste si galop,avnd o tribun cu o capacitate de 1000 locuri care urmeaz s fie reamenjat.Existena acestei bogate resurse ofera posibilitatea de diversificare a ofertei turistice,realiznd n acelai timp o valorificare superioara a acestor resurse.n acest sens se pot propune : 1. Diversificarea ofertei de agrement prin promovarea unor aciuni turistice : plimbri matinale pe malul marii la rasaritul soarelui,in zone de plaje neamenajate; plimbri de agrement cu trsura prin staiuni.Herghelia dispune de docare cu capacitatea de 6-8 locuri,care pot fi puse la dispoziia solicitanilor. Facilitarea participrii turitilor strini la cursele de trap i galop organizate pe hipodromul Mangalia. 2. Lansarea unor aranjamente turistice noi, cu includerea n costul pachetului de serviciii a unuia din urmtoarele programe: Clria ca metod de tratament al unr afeciuni psihice; Turul Dobrogei clare,cu durata de 3-5 zile,care sa cuprinda vizitarea ruinelor cetatii Histria,monumentul de la Adamclisi,muzeul arheologic de la Mangalia etc. Pentru aceast ofert este necesar amenajarea unor forme de cazare uoare (cteva csue )i a unor adposturi pentru cai. coal de echitaie pentru toate vrstele.Construirea unui astfel de stabiliment,care nu necesita investitii mari,este justificata avand in vedere ncasrile suplimentare ce pot fi realizate prin lansarea acestui aranjament i prin posibilitatea prelungirii sezonului turistic. 3. Lansarea pe piaa extern a unei oferte de sejur cu echitaie la herghelia Mangalia, care s se adreseze amatorilor nceptori sau avansai.Conducerea hergheliei poate asigura nvarea clriei pnetru cei neiniiai,ntr-o perioada de 10-12 zile,existnd n prezent condiii pentru defurarea n bune condiii a acestei aciuni. Pentru satisfacerea acestui hobby este necesar construirea ntr-o prim etap a unor cldiri uoare (bungalow-uri) n apropierea hergheliei.Ulterior, dup ptrunderea acestei oferte pe piaa turistic internaional, se poate trece la constuirea unei baze de cazare cu confort
Pagina 26 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

ridicat, cu o capacitate de 100-200 locuri ntr-un stil arhitectonic adecvat, chiar n incinta hergheliei. Baza de cazare va fi completat cu o baz de alimentaie public corespunzatoare.Oferta de acest gen, pe lng faptul c se adreseaz unor segmente de clientel cu venituri ridicate,poate contribui la prelungirea sezonului turistic de litoral,practicarea clriei nefiind condiionata de starea vremii.Folosind baza hipica existenta,se pot organiza si licitatii internationale de cai,dupa exemplul practicilor intalnite in alte tari vecine(Polonia,Ungaria). Creerea, ndeosebi dup 1960, a cererii pentru naturism n Europa a determinat ntreprinederea unor masuri de ncurajare a acestei frme de turism in toate rile cu oferta de litoral.Abandonarea termenului vechi de nudism,disciplina personala si colectiva impusa naturistilor, controlul Federatiei Internationale a Turismului ,au constituit argumente majore in favoarea dezvoltarii sale.Deoarece o problema importanta o constituie plasarea centrelor de naturism (acestea trebuiesc plasate in locuri izolate,ferite de privirile curioilor) se poate avea in vedere construirea unui sat pentru naturisti destinat turismului international in zona din apropierea lacului Tatlgeac.Dotrile aferente pot si construcii uoare (csue, bungalowuri),terenuri pentru caravaninig,care nu necesit investiii costisitoare.Oferta se va adesa cu predilecie turitilor germani,mari amatori de naturism. O form specific de turism l constituie turismul de croazier care ar putea fi organizat pe trasee diferite,cum ar fi: Mangalia-Constana-Odessa; Mangalia-Constanta-Istanbul; Mangalia-Agigea-capitalele rilor dunrene; Mangalia-Constanta-Delta Dunarii. Creterea atractivitii staiunilor este una din direciile importante de modernizare a acestora,n principal prin: reamenajarea i realizarea de noi fntni arteziene i oglinzi de ap in staiuni; reamenajarea gradinii japoneze din statiunea Venus; crearea de parcuri si gradini,extinederea si reamenajarea spatiilor verzi cu plantatii peisagistice specifice statiunilor de litoral si realizarea de amenajati florale; amenajarea unor bazine in mare cu nnisiparea artificial,unde accesul in apa este foarte dificil si poate cauza accidente; nlocuirea unor specii de arbori (plopi) care constituie surse de poluare a statiunilor prin puful generat in perioadele de varf de sezon estival;
Pagina 27 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Crearea de canale colectoare pentru evitarea inundatiilor,in principal pentru protejarea structurilor de primire situate la o cota mai mica decat nivelul strazilor. Unul din punctele slabe ale turismului romnesc l constituie lipsa unor strategii de marketing si management,care ar putea fi rezolvat prin: - reconsiderarea relaiilor cu toate firmele strine pentru extinederea cifrei de afaceri; - alctuirea unui plan special de contractri,negocieri i aciuni de promovare pentru unitatile din statiunile de litoral; - formarea unui colectiv de coordonare a modernizrii litoralului; - sporirea exigenei Corpului de Control al Ministerului Turismului pentru asigurarea concordanei ntre nivelul de clasificare a unitilor,nivelul de dotare al acestora i calitatea serviciilor prestate n aceste unitai; - adoptarea unor masuri de sanctionare a personalului responsabil,care se face vinovat de degradarea unitatilor avute in locatie sau inchiriere si pentru recuperarea daunelor; - reconsiderarea politicii de stabilire a preturilor si tarifelor practicate pe litoral in diverse perioade de functionare pentru eliminarea discordantei intre acestea si calitatea serviciiloe prestate; - reluarea schimbului cu ri dezvoltate din punct de vedere turistic,prin trimiterea de manageri n rile respective pe o perioad de cel putin 3 luni; - adoptarea de msuri urgente de protejare a calitii resurselor de nmol ale lacului Techirghiol i demararea unui program concret de consevare; - analiza cazurilor de distrugere a patrimoniului prin acordarea statutului de locatie de gestiune si adopatarea unor masuri corespunzatoare de recuperare a daunelor; - realizarea de ctre unitile prestatoare de servicii,n colaborare cu firme strine, a unor cluburi pentru copii (baby sitter) i tineri pentru agrement; - demararea,in colaboarare cu firmele tou-operatoare partenere,in principalele orase emitente de turisti din Europa, a unor actiuni pentru promovarea statiunilor de litoral,prin specificul culinar, degustari de vinuri,elemente de etnografie si folclor,expozitii artizanale etc. - instituirea unui sistem eficient de protectie a turistilor impotriva agresiunilor savarsite in statiuni; -printr-o strategie de marketing si promovare eficient s se urmreasca: crearea pe pieele importante generatoare de turism,a imaginii Romniei ca ar de destinaie turistic ,care ofer o gam larg de resurse natural,facilitai i experiene turistice de tradiie;
Pagina 28 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

diferenierea Romniei,din punct de vedere al atraciilor, facilitilor i serviciilor turistice,de concurenii ei ,mai ales de staiunile de litoral din Bulgaria; extinderea si diversificarea turismului din piee occidenatale in termenul mediu si lung,odata cu mentinerea activitatilor turistice din aceste surse,desfasurate pe perioada termenului scurt; refacerea creterii fluxurilor turistice din rile est-europene. - concentrarea activitilor de marketing i promovare asupra unor prioriti cum ar fi staiunile Mamaia i Neptun; - abordarea, ca principale strategii de promovare a staiunilor litorale, a unor forme ca de exemplu: excursii de familiarizare pentru agenii de vnzare; asisten acordat tour-operatorilor pentru producerea de pliante si brouri cu staiunile de litoral si asigurarea alocrii de spaii n acestea, pentru tour-operatorii strini; difuzarea de imagini din staiunile de litoral prin reclame i postere cuprinse n ziare i reviste de larg audien ; nfiinarea unor centre de informare turistic in principalele statiuni, in scopul distribuirii informaiilor referitoare la celelalte staiuni de pe rmul Mrii Negre.

CONCLUZII Oferta turistic a litoralului romnesc n perioada actual este nesatifctoare, iar cea existent este slab folosit,n comparaie cu posibilitile i cu nivelul rilor vecine care au condiii asemntoare,geografice i naturale.De fapt turitii strini nu au suficiente informatii despre Romania,deci nici despre litoralul romnesc.n general s-a creat o imagine negativ a Romniei peste hotare mai ales cea legat de raportul dintre preul cerut de operatorii de turism romni si serviciile pe care le ofera, pre care nu este unitar.Un alt factor negative este si lipsa ofertei de agrement de pe litoral care este inca redusa. O diferen major ntre Romnia i alte ri cum ar fi Bulgaria este durata sezonului estival.Astfel, dac pe litoralul bulgresc sezonul ncepe din luna aprilie i se termin n luna octombrie,pe litoralul romnesc sezonul nu ine dect trei luni.De aici rezult i o diferen din punctul de vedere al numrului de turiti.

Pagina 29 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Turismul litoralului romnesc trebuie sa se integreze n procesul general de dezvoltare a zonei sub aspecte multiple:social, ecologic,urbanistic,tehnico-edilitar etc.Aceasta impune o serie de msuri cu anumite prioriti pe termen mediu i lung privind in principal: - dezvoltarea i modernizarea structurii turistice i a infrastructurii generale (rutier,feroviar, fluvio-maritim,aerian)i care s nlesneasc accessibilitatea i fluidizarea fluxurilor turistice interne i internationale ctre litoral; - amplificarea ofertei turistice,prin extinderea i stimularea acelor forme ce provvesc turismul de afaceri,congrese,reuniuni i trguri,expoziii interne i internaionale ,care s duc i la prelungirea sezonului turistic n tot cursul anului; -diversificarea activitilor turistice, a ridicrii gradului de confort al hotelurilor i al serviciilor turistice i a altor servicii conexe,dezvoltarea activitilor de agreement i a comerului n general; -deoarece activitatea de turism, are implicaii importante in pstrarea calitii mediului i polurii acestuia, se impun msuri complexe i severe care s duc la meninerea echilibrelor ecologice, a calitii potenialului turistic, aspectului peisagistic n cadrul unei concepii tiintifice de amenajare si dotare n strns concordan cu condiiile naturale att de diversificate ale zonei. Deoarece potenialul turistic al Romniei nu se compar nici cu cel din Bulgaria,nici cu cel din Ungaria deoarece se stie ca resurse turistice sunt destule in Romania, exist anse mari ca atunci cand Romnia i va termina strategia de promovare a turismului sa depeasc aceste ri n materie de numar de turisti.

ANEXE Anexa nr.1

Pagina 30 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Anexa nr.2

Pagina 31 din 32

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

HARTA JUDETULUI CONSTANTA

Pagina 32 din 32