Sunteți pe pagina 1din 48

Tema de proiect:

Redresor automat pentru incarcarea acumlatoarelor de 12V/10A.


Indrumator: Conf.lucr.dr.ing.Iulian Lucian

Student:Balo Antal
Cuprins.
Introducere
1. Generalitati despre baterile de acumlatoare
1.1,Pile electrice
5,1.Potentialul de electrod
5,2.Caracteristicile ale pilelor eletrice
5,3.Pile electrice primare
5,4.Pile reversibile
2,Acumlatoare electrice cu plumb
6,1.Principuil de functionare
6,2.Constructia specifica
6,3.Parametrii de baza
6,3,1.Tensiunea electromotoare
6,3,2.Tensiunea de la borne
6,3,3.Capacitatea de debitare
6,3,4.Rezistenta termica
6,5,5.Energia acumlatorului
6,3,6.Randamentul
6,3,7.Autodescarcareaacumlatorului
6,3,8.Durata de serviciu
3. Studiul redresoarelor pentru incarcarea acumlatoarelor
2.1 Redresoare destinate incarcarii baterilor de acumlatoare
2.2.Structura si clasificarea redresoarelor
2.3.Redresoare pentru incarcarea acumlatoarelor
2.4 Redresoare cu incarcare automata
4, Solutia adoptata
4,4.Consideratii teoretice.
4,1. Solutia de principiu a unui incarcator, cerintele impuse.
4,2.Modul de functionare
4,3.Functionarea traductoarelor de curent si de tensiune
4,6.Dispozitive suplimentare pentru incarcarea acumlatoatrelor.
5,Proiectarea redresorului
?????
Proiectarea transformatorului de retea.
7.1Disipatia termica
Rezistenta termica
Propagarea caldurii
Capacitatea calorica
Variatia puterii maxime de disipatie
Temperatura ambianta maxima
Determinarea regimului termic
Dimensionarea radiatorului
Montarea tiristoarelor pe radiator
Calculul transformatorului
Calculul radiatorului
6. Instructiuni de protectie
7.Deviz
INTRODUCERE
Energia si in special energia electrica,reprezinta in zilele noastre vectorul cel mai semnificativ al pocesului in
toate domenile de activitate .Deaca sursele chimice de curent si respectiv Acumulatoarele electrice nu au o pondere
mare in totalulconsumului de energie,electrodul participa insa efectiv la punereav in valoare a celor mai noi realizarii
ale tehnicii moderne.
Domeniul lr de utilizare s-a estins extrem de mult si au devenit din copilarie pana la protezele auditive si
stimulatoarele cardiace ale senectutii.
Transportul terestru ,naval sau aerian,pana la cele mai sofisticate rachete cosmice este dependenta de aceste
surse de energie .cu autonomie totola sau partiala,telecomunicatiile ,cu sau fara fir circuitele de comanda din
automatizarii,aparatura portabila (intrumetele de masura, radioreceptoarele, calculatoare, casetofoanele
minitelevizoare,etc) solicita surse de curent din ce in ce mai fiabile si la costuri tot mai reduse.
n prezent se observ c dezvoltare industrial avanseaz n toate domeniile activitaii umane. Ea se
realizeaz n special prin automatizare robotizare, cibernetizare si mecanizare. n electrotehnica progresele realizate
n tehnologia de fabricaie a semiconductoarelor , dar i a microelectronicii, au permis realizarea de convertoare
inteligente,pentru obinerea unui control optim al puterii transferate. Controlul optim al puterii este o problema
actual cu implicaii majore n domeniul automatizarii. El a devenit posibil abia dup apariia elementelor
semiconductoare de putere , intuct acestea au permis controlul puterii prin comutaia periodic a circuitelor
electrice. Princomutaia periodic, controlul puterii se realizeaz cu un randament ridicat deoarecepierderile sunt
foarte mici faa de cazul n care controlul puterii s-ar realiza cu precdere prin elemente disipative(rezistene ,etc.).
Problema controlului puterii este eseniala pentru marile sisteme energetice.Pn la apariia
semiconductoarelor de putere, controlul puterii se realiza, de regula,cu ajutorul reostatelor electrice. Controlul puterii
prin intermediul reostatelor electrice are loc la un randament scazut, cauza pierderilor mari de energie. Dupa
apariia elementelor semiconductoare de putere a devenit posibil controlul puterii cu randament ridicat, prin
folosirea convertoarelor electrice.n particular n sistemele electrice de curent continuu, controlul transferului de
putere din reea lareceptoare se face cu ajutorul variatoarelor de curent continuu sau choppere.Acetia permit
conversia parametrilor energetici n concordana cu cerinele consumatorilor, conversie care se realizeaza cu un
randament ridicat si un coninut de armonici superioare ct mai scazut. Variatoarele de curent continu permit
controlul puterii electrice a sursei de alimentare i a ncalzirii, procese electrochimice, alimentrireglabile n curent
continu, sudur electric, acionri cu motoare electrice de curentcontinu, etc.
Sursele primare clasice, care, istoric privite, sunt cele mai vechi, au fost supuse unui proces de ntindere si
diversificare ca sa poata face faa miniaturizarilor impuse de electronica. Din punct de vedere economic sursele
primare nu reprezint ns o soluie optim. Faptul c materiile prime se utilizeaz ntr-un singur ciclu funcional,
reduce mult eficiena global, mrete costurile specifice i limiteaz domeniilede utilizare.
Sursele chimice secundare,acumulatoarele electrice, au devenit obiectul unei laborioase cercetri, urmndu-
se, alturi de miniaturizarea si etanarea acestora, creterea numarului de cicluri functionale. Costurile specifice sunt
cu att mai reduse cu ct numarul de cicluri de funcionare este mai ridicat. Miniaturizarea acumulatoarelor
electrice,realizarea lor in construcie etan i diversificarea lor n raport cu exigenele tehnicii, au constituit direcii
noi de cercetare. S-au nregistrat realizari remarcabile pe linia acumulatoarelor devenite clasice:acumulatorul alcalin
n cuplurile Ni-Cd, Ni-Fe si Ag-Zn.
n prezent i n viitorul apropiat acumulatorul acid cu plumb deine primatul n fabricaia mondiala att din
punct de vedere al volumului de fabricaie (peste 90%), al costurilor specifice, al rezervei de materii prime si
posibilitai de reciclare a acestora, al extensiei domeniului de utilizare ct i al duratei de functionare ntr-o gama
larga de solicitri.
Incarcarea acumlatoarelor se face din reteaua de curent alternativ ,prin intermediulredresoareelor,in cazul in
care functioneazaintamponcureteaua decurent alternativ,precumsi in cazul in care avcumlatoarele sunt destinate
alimentari sistemelorelecrice,indeplinite de reteauade curent alternativ.
Structura redresoarelor pentru incarcarea acumlatoarelor elecrice este dependenta de natura si de parametrii
acumlatoarelor, de procedeul de incarcare si de gradulde automatizre.pentru incarcarea acumlatoarelor elecrice de
capacitatemica se utilizeaza, de obicei,redresoare monofazate necomandate.Pentru incarcarea acumlatoare lor de
mare capacitate, cum sunt de pilda, cele din centralelesi statii electrice se utilizeazaredresoare trifazate punte
comandata sau semicomandata,redresoare care fac obiectul proiectului de fata.
1. INCARCAREA BATERILOR DE ACUMLATORI
1.1. Domenii de utilizare ale acumlatoarelor
Pentru utilizarile ale acumlatoarelor electrice s-au impus anumite domenii ,cu un specific functional foarte
bine determinat.In raoprt cu acest specific constructia acumlatoruli in toate partile componente ,ca si in ansamblu are
caracteristicile bine definite.
Astfel intalnim:
-Acumlatoare pentru demaraj;iluminat si pentru aprindera motoarelor cu aprindere interna,denumite in literature
de specialitate acumlatoare S.L.I.(Starting-Liighting-Ignition).
In fabricatia interna ca si in cea mondiala au pondere cea mai mare.Ele alimenteaza demarorul motoarelor cu aredere
interna si sunt solicitate cu curenti de ordinul sutelor sau chiar miilor de amperi,pentru o durata ce variaza intre 3 si 5
minute.Ca sa poata debita curenti atat de mari se impune:
-placi electrodsubtire (0.8-1.3 mm)si avand un numar mare la fiecare polaritate(5-15 bucati).
-distante intre electrozii de semn contraii cat mai mici(cel mult 1mm).
-o stare de permanenta incarcare care se realizeaza prin functionarea I in tampon cu sursa de incarcare.
-o greutate redusa, mai ales pentru demarajul motoarelor de avion.
In utilizare lor nu se utilizeaza cicluri complete de incarcare descarcare,de marajul angajand maxim 2% din
capacitatea acumlatoatrelor,si acest lucru se realizeaza la temperaturi positive.
Capacitatea acestor acumlatoare sunt relativ mici(20-150Ah) .
-Acumlatoare de traciune,utilizate ca surse automone pentru alimntarea motoarelor de current continu destinate
tractiunii electrice ,mla electrocare, electrostivuitoare,trenuri pentru exploatarii miniere.
Volumul de fabricatie este mai mic decat cel inregistrat la avumlatoarele de demaraj,atat in fabricatia interna cat si in
cea internationala, dar sufficient ca sa ridice problema de eficienta tehnica economica .
Durata de viata fiind de ordinul 500-2500 de cicluri se impune constructii adecvate.
-mono cellule(rareori celule de3-4 elemente) inserate in baterii cu tensiunii adecvate(12,24,36 sau 48 V)
-placi electrod de grosimi mari (3-10mm)in constuctie robusta,
-membrane separatoare mai groasesase asigure rezerva de electrolit necesara unor decarcarii profunde.
-Acumlatoare destinare unor utilizari stationare, sunt din punct de vedere isroric cele mai vechi in fabricatia
industriala si au domeniul cel mai larg de capacitati 27- 12000Ah.
Exploatarea static, in incaperiseparete ,au o constructie mai robusta, pentru a putea acoperii odurata de exploatare de
15-30 de ani.In general,ele constituie unitatii de rezerva care lucreaza la tensiunea retelei(220-380V) si intervin in
cazul intreruperilor de current pentru aimentarea unori consumatorii de foc continuu cum sunt centralele
telefonice,iluminatul de siguranta in salile chirugicale , circuitele de comanda si de manevra din centralele elecrice
sau dinpunctele de transformare,centralede calcul cu deozite imortante de date in memeoriib,sisteme de comanda si
de racier in centralele elecrice.
In raport cu importanta acestor utilaizarii se impun solutoii care sa confere o fiabilitate corespunzatoare:
-placi electrod robuste si rezistente chimice si mecanice pentru toata perioada de utilizare ,
-aliaje rezistente la coroziune,
-o mare rezerva de electrolit,
- vase container din material rezistente la imbatrinire,
-in medii cu pericol de explozie se folosesc constructii inchise cu dopuri anti flagrante.
-Mini si microacumlatoare pentru aparatura portabila,in constructie etansa,inlocuiesc mai efficient si cu
fiabilitae marita elelmemtele primare.Acest tip de acumlator,cu costuri initiale mult superioare celor ale surselor
primare devin compettiv prin numarul mare de cicluri funtionale(200-2000) .
-Acumlatoare destinate electromobilului.Din randul acumlatoarelor convventionale nu au putut fii selectate
tipuri care sa poata asigurab vitezele obisnuite si un parcurs mediu intre doua incarcarii satisfacatoar.
2.STUDIUL REDRESOARELOR PENTRU INCARAREA
ACUMLATOARELOR ELETRICE
2.1.Prezentare generala
Acumulatoarele electrice permit nmagazinarea energiei electrice de la surse i restituirea energiei primite
receptoarelor electrice cu funcionare independent de reeaua electric, respectiv receptoarelor electrice cu
alimentare din reeaua electric, n cazul suprancarcarii reelei sau dispariiei tensiunii de alimentare.
Receptoarele electrice de mica putere cu funcionare independent de reteaua electri-c sunt alimentate de
la pile sau acumulatoare electrice de mic capacitate. Acumulatoarele electrice de mare capacitate se folosesc n
sistemul electric al mijloacelor de transport cu funcionare independenta de reteaua electric. n sistemul electric al
automobilelor, cu puine excepii (motociclete), acumulatorul funcioneaza n tampon cu generatorul de energie
electric (alternator). Acumulatorul asigur pornirea motorului cu combustie intern ,dup care, acumulatorul este
ncarcat de alternator, ct timp puterea receptoarelor este mai mic dect puterea alternatorului. Dac puterea
receptoarelor depete puterea alternatorului, sur-plusul de putere este preluat de acumulator.
Acumulatoarele electrice sunt utilizate, n regim de surs i tampon i n sistemul de producere i distribuie
a energiei electrice. Astfel se folosesc acumulatoare electrice n centra-le i staii electrice, pentru iluminatul de
sigurana, pentru alimentarea consumatorilor de energie electric a cror oprire, n caz de avarie, nu este admisibil,
precum i pentru alimenta-rea elementelor de semnalizare, control si comand. Utilizarea acumulatoarelor electrice
pentru iluminatul de siguran, soluie practicat iniial n centralele electrice, a fost extins i n alte locuri:
cinematografe, teatre, sli de conferin, sali de operaii.
ncarcrea acumulatoarelor se face din reeaua de curent alternativ, prin intermediul redresoarelor, n cazul
n care funcioneaza n tampon cu reeaua de curent alternativ, precum i n cazul n care acumulatoarele sunt
destinate alimentarii sistemelor electrice independente de reeaua de curent alternativ.Dac n sistemele electrice
independente de reeaua de curent alternativ, acumulatorul funcioneaza n tampon cu un generator de energie
electrica acumula-torul se ncarca de la generator, n intervale de timp, n care puterea solicitata de consumatori este
mai mare dect puterea generatorului. Dac generatorul este de curent continuu, ncarca-rea acumulatorului se face
de la alternator prin intermediul unui element (dioda), care nu per-mite trecerea curentului n sens invers (de la
acumulator spre generator). n cazul n care ge-neratorul este de curent alternativ, ncrcarea acumulatorului se face
de la alternator, prin in-termediul unui redresor.
Exist deosebiri, nu numai n privina surselor de ncrcare ci i a procedeelor de n-crcare a
acumulatoarelor. Astfel, dup durata procesului de ncrcare a acumulatoarelor acesta poate fi:
normal
rapid
n cazul ncarcrii normale, curentul de ncrcare are valoarea de (0.08-0.02)Cn , unde Cn este capacitatea
nominal a acumulatorului n Ah, iar n cazul unei ncrcri rapide valoarea curentului de ncrcare este de 5-10 ori
mai mare dect valoarea corespunzatoare ncarcrii normale. Timpul de ncrcare este de ordinul 8-12h la ncrcarea
normal i de circa 1/2h la ncrcarea rapid.
Dup modul de variaie a curentului i tensiunii n timpul ncrcrii, se deosebesc urmtoarele procedee de
incrcare:
ncrcare cu tensiune constant
ncrcare cu curent constant
ncrcare mixt
Figura 1.1: Referitoare la procedeele de ncrcare a acumulatoarelor
n cazul ncrcrii cu tensiune constant (figura 1.1.a), tensiunea sursei de ncrcare se menine la tensiune
constant , prin reglare automat; curentul de ncrcare scade odat cu ncrcarea acumulatorului, ca urmare a
creterii tensiunii acumulatorului. Limitarea valorii curentului, la nceputul procesului de ncrcare se face prin
nserierea unei rezistene. Durata ncrcrii este de 8-12h. Principalul avantaj al acestui mod de ncrcare l constitue
curentul mic, la sfritul procesului de ncrcare si deci nu se impune o supraveghere deosebita a
acumulatorului.Avnd degajri reduse de gaze, nu exist pericol de deterioare a acumulatoru-lui chiar dac timpul de
ncrcare depete timpul normal de ncrcare determinat de atingerea tensiunii de sfrit de ncrcare. Procedeul de
ncrcare cu tensiune constant este preferat n atelierele de reparaii autovehicule, pentru ncrcarea bateriilor de
acumulatoare n cursul nopii.
ncrcarea cu curent constant (figura 1.1.b),de valoare mai mare dect curentul de ncrcare, prezint
avantajul reducerii duratei ncrcrii. n schimb, n faza final a ncrcrii, apare pericolul deteriorrii
acumulatorului. Pentru evitarea acestui pericol se ntrerupe ncrca-rea, cnd tensiunea pe element are valoarea
cuprins ntre 2.3-2.4V. n felul acesta, ncrcarea este parial, cantitatea de electricitate primit de acumulator fiind
de ordinul a (0.4-0.6)Cn. ncrcarea partial permite utilizarea intens a bateriilor de acumulatoare, n aplicaii n
care se impun 2-3 cicluri ncrcare/descrcare pe zi (electrocare, locomotive de min etc.).
O variant a ncrcrii cu curent constant, care permite ncrcarea complet a acumu-latoarelor, o constitue
ncrcarea cu curent constant n trepte.n acest caz, se ncepe ncrcarea cu un curent constant mare i se menine
t
u
s
i
i
i
u
s
t t
u
s
acest curent pn cnd tensiunea pe element atinge valoarea 2.3-2.4V.Se reduce curentul la jumtate si se continu
ncrcarea pn ce tensiunea atinge din nou valoarea corespunztoare degajrii de gaze (2.3-2.4V). Se reduce din nou
valoarea curentului la o treime din curentul treptei a doua i se continu ncrcarea, pn la n-crcarea complet a
acumulatorului.
La bateriile de acumulatoare mici i mijlocii se aplic procedeul de ncrcare cu curent constant n dou
trepte: prima treapt cu curentul maxim de ncrcare admisibil; a doua treapt, cu un curent redus la (0.05-0.11)Cn.
Rezultate mai bune se obin prin metoda ncrcrii cu curent constant cu pauze. Aceste procedee sunt asemntoare
cu procedeele de ncrcare cu curent constant, respectiv, cu curent constant n trepte, cu deosebirea c ncrcarea se
ntrerupe i se reia dup o pauz de 1-2h, cu aceeai valoare a curentului sau cu curentul corespunztor treptei
urmtoare.ncrcarea cu curent constant cu pauze, respectiv cu curent constant n trepte, cu pauze, se aplic: la
punerea n funciune a bateriilor staionare noi sau dup reparaii capitale, la tratamente de nlturare a strilor
anormale ale bateriilor de acu-mulatoare.
ncrcarea mixt (figura 1.1.c) const dintr-o ncrcare cu curent constant, de valoare mai mare dect
curentul normal de ncrcare, pn cnd tensiunea pe element atinge valoarea corespunztoare degajrii de gaze (2.3-
2.4V).n continuare ncrcarea se face la tensiune constant, curentul de ncrcare micorndu-se odat cu creterea
valorii tensiunii acumulato-rului spre tensiunea de sfrit de ncrcare (2.65V/element).Aceast metod se aplic, pe
scar larg, la ncrcarea parial, rapid, a bateriilor de acumulatoare destinate autovehiculelor.
Procedeele de ncrcare prezentate mai sus, respectiv combinaii ale acestor procedee de baz, se aplic la
diferite tipuri de ncrcri care se pot ivi n exploatarea acumulatoarelor: ncrcarea de punere n funciune,
ncrcarea de serviciu, ncrcarea de egalizare, ncrcarea permanent n rezerv i ncrcarea permanent de
pstrare.
ncrcarea de punere n funciune se face de ctre utilizatorii acumulatoarelor, deoa-rece livrrile de
acumulatoare cu electrolit, n stare de funcionare, sunt foarte rare. Pentru punerea n funciune a acumulatoarelor cu
plumb, se procedeaz la umplerea acumulatorului cu acid sulfuric diluat la densitatea prescris i la ncrcarea
potrivit cu instruciunile ntreprin-derii constructoare. ncrcarea de punere n funciune este o ncrcare cu curent
constant cu pauze, cu controlul riguros al valorii curentului de ncrcare prescris i a duratei pauzelor. La terminarea
ncrcrii, tensiunile elementelor acumulatorului,sub curentul de ncarcare prescris, nu trebuie s difere ntre ele cu
mai mult de 0.1V. De asemenea, electrolitul trebue s aib aceeai densitate i aceeai nivel n toate elementele
acumulatorului.
ncrcrile de serviciu sunt ncrcri curente n exploatarea acumulatoarelor, care se execut dup
descrcarea acumulatoarelor, ele pot fi complete sau pariale. ncrcrile de serviciu complete sunt ncrcri normale,
executate, de regul, cu curent constant, durata ncrcrii fiind de cca 12h. Aceste ncrcri au avantajul c asigur o
omogenizare a strii plcilor. Cnd timpul disponibil nu permite executarea unei ncrcri complete, se execut o
ncrcare parial. ncrcrile pariale sunt ncrcri rapide, executate de regul dup procedeul ncrcrilor mixte:
curent constant de valoare 2I
nom
(valoarea nominal Inom este dat n catalog) pn cnd tensiunea atinge valoarea
corespunztoare degajrii de gaze ; n continuare se menine constant tensiunea sursei de ncrcare.
ncrcrile de egalizare se aplic acumulatoarelor cu ncrcri de serviciu pariale, acumulatoarelor cu
funciune n tampon, acumulatoarelor utilizate puin sau celor care au suferit descrcri puternice. Ele se execut
periodic, dup prescripiile fabricii. Sunt ncrcri complete, cu curent constant (0.1-0.2I
nom
) sau cu tensiune
constant. ncrcrile de egalizare sunt controlate cu atenie , prin msurarea tensiunii, densitii electrolitului i a
temperaturii pe ct posibil, la toate elementele. Bateriile de acumulatoare cu 2-3 ncrcri rapide n timpul zilei i o
ncrcare complet n timpul nopii, sunt supuse ncrcrii de egalizare de dou ori pe lun. Bateriile care n
exploatare sunt supuse doar la ncrcri pariale, li se execut ncrcarea de egalizare, de dou ori pe sptmm.
ncarcarea pemanent n rezerv se aplic bateriilor staionare, n scopul evitarii autodescrcrii.ncrcarea
se realizeaz cu ajutorul unui redresor de mic putere, cu tensiunea constant (2,15 V/element).n caz de avarie,
bateria este aclanat automat. Dup nlturarea avariei,bateria rmne n tampon cu sursa de energie principal i este
ncrcat. La sfritul ncrcrii, bateria trece din nou n rezerv.n timpul ncrcrii permanente n rezerv, valoarea
curentului nu trebuie s coboare sub 0,03/36*C
nom
(STAS 445-75), pentru ca bateria s se gseasc, n permanen, la
capacitatea nominal complet. Periodic la trei luni sau dup fiecare descrcare sub 0,5*C
nom
bateria trebuie ncrcat
1,22 1,20 d[g/cm
3
]
complet.ncrcarea complet a bateriei este precedat de o descrcare pn la 1,93 V/element, cu un curent egal cu
I
nom
. Scopul acestei descrcri este reactivarea materiei active.
Gradul de ncrcare
1,8
2
2,2
2,4
2,6
2,8
0 10 20 30 40 60 70 80 90 100
e[V]
1,12
1,14
1,16
1,18
1,2
1,22
0
40
80
120
160
200
e
g
Fig. 1.2:Caracteristicile de ncrcare ale elementelor acumulatoarelor de plumb
ncrcarea permanent de pstrare se aplic bateriilor scoase din utilizare pe o perioada lung (de ex. 1 an). Bateriile
pot fi meninute n stare ncrcat prin ncrcare permanant cu tensiune constant de 2,15-2,18 V/element i un
curent de 0,002-0,003I
nom.
Gradul de ncrcare al acumulatoarelor poate fi controlat prin msurarea tensiunii
electromotoare e, a densitii electrolitului sau a cantitii de gaze degajate n unitatea de timp q.
3.REDRESOARE DESTINATE INCARCARII BATERIILOR DE
ACUMULATOARE
3.1.Structura si clasificare redresoarelor
Redresoarele permit transferarea curentului alternativ in curenr continuu.Ele au numeroase aplicatii
determinate de faptul ca energeia electrica se obtine ,cu precadere ,sub forma de current alternativ,iar utilizarea
energiei elecrice se face atat in current alternativ cat si in vcurent continuu.Ponderea folosirii energie elecrice sub
forma de current continuu fiind in prezent de peste 25% .
Principalele elemente ale redresorului rezulta din schema de structura data in figura urmatoare:

1,18
1,16
[g/cm
3
]

g[cm
3
/h]
Fig.3.1.Functia si structura redresoerelor
Functia de structura din figura 3.1.b.redresoerale utilizate in practica pot avea o structura mai simpla sau mai
complexa.Astfel se utilizeaza redresoare necomandate care constau doar din elemente de reglare ,protectie si
supravechere.
In functie de comanda a elementelor decomutatie dinstructura redresorului deosebim:
-redresoare nenomandate(cu diode),
-redresoere comandate(cu tiristoare sau tranzistoare in regeim de comutatie).
Redresoerele pot fii cu sau fara transformatoare. Cele fara transformator se caracterizeza prin
simplitate,gabarit mic si prt de cost scazut.Desi prezinta aceste avantaje ,redresoerelefara transfomator sunt utilizate
pe scara redusa.
Introducerea transformatorului in circuitul engetic al redresorului permite rezolvare a urmatoarelor
probleme:tansformarea tensiunii sursei,astfel incat sa fie in concordanta cu tensiunea receptorului;transformarea
numarului de faze (marirea numarului de faze) in scopul neteziriitensiuni si a curentului redresat,obtinerea
puntului de nul pentru circuitului de redresare in conexiune stea ;izolarea retelei de curent alternetiv de retaua de
curent continuu;imbunatatirea formei curentului primar, realizarea redresoarelor cu scheme de redresoere complexe.
Schemele de redresoare complexa prezinta urmatoarele avantaje:
-micsoreaza pulsatia tensiunii redresate ,
-imbunatatesc gradul de utilizare a ventilelor.
Redresoarele pot fi impartite in doua mari clase:
1,Redresoare cu un singur tact ,denumit si redresoare monoalternate sau reresoare cu conexiunea stea.
2,Redresoare cu doua tacte sau redresoare punte
Redresoarele cu un singur tact se caracterizeaza prin aceea ca fiecare faza a sursei de energie este parcursa
de curent ,numai odata ,in decursul unei perioade.
La redresoarele punte fiecare faza asursei de energie este parcursa de current ,in ambele semialternante.
La redresoarele de mare putere se utilizeaza grupe de ventile legate in serei si in paralel.
3.2. Redresoare pentru incarcarea acumulatoarelor
n figura de mai jos sunt prezentate pentru un element a unui acumulator de plumb, variaia tensiunii
electromotoare, a densitii acumulatorului i a cantitii de gaze degajate n unitate de timp,la ncrcarea
acumulatorului.
Structura redresoarelor pentru ncrcarea acumulatoarelor electrice este dependent de natura i parametrii
acumulatoarelor,de procedeul de ncrcare i de gradul de automatizare.Pentru ncrcarea acumulatoarelor electrice
de capacitate mic se utilizeaz,de obicei, redresoare monofazate necomandate.
Schema electric a unui redresor monofazat n punte, cu diode semiconductoare, pentru ncrcare cu
tensiune constant a acumulatoarelor pentru autovehicule este reprezentat n figura 3.2
Figura 3.2.Schema unui redresor monofazat n punte, necomanda
Redresoarele necomandate au o construcie simpl, dar prezint urmtoarele dezavantaje:
-curent mare la nceputul procesului de ncrcare,
-durat mare de ncrcare (10-12h),
-consum sporit de energie ,
-dispozitivul de incarcare devine greu si voluminous.
Reglarea tensiunii de alimentare a puntii redresoare se poate realiza prinmai multe metode:
a.Modificarea in trepte a tensiunii secundarului transformatorului de alimentare.
Fig.3.3.Redresor care are o tensiune variabila in secundar.
Dispozitivul este simplu de exploatat .Presupune realizarea unui trnsformator cu mai multe prize in secundar.
b.Reglerea tensiunii cu ajutorul unei scheme cu tranzistoare .Ea necesita tranzistoare de putere ,ceea ce scumpeste
dizpozitivul .
c.Reglarea tensiunii cu ajutorul tiristorului.
Exista o variateta de scheme bazate pa acelasi principiu ,care au o seama de avantaje,dar si un dezavantaj de
baza :comanda dificila a tiristorului.
Figura 3.4. Schema bloc a redresorului monofazat comandat ce utilizeaza numai un tiristor, in cadrul unei scheme
simple de comanda.
In figura 3.5. avem o schema de incarcare fara punte redresoare cu un simplu tiristor ce realizeza monoalternanta si
reglarea tensiunii.
In figurile urmatoare se prezinta doua scheme de dizpozitive de incarcare a acumlatoarelor cu comanda
prin tiristor ,ceva mai elaborate.
In figura 3.6..se utilizeaza un transformator coboritor de tensiune 220V/42V cu putere de 250VA.Tiristorul D5
functioneaza pe baza principiului realizarii fazei pe poarta ,iar tranzistorul T1 si T2 realizeaza reactia de la iesirea
schemei si comanda momentului deschiderii tiristorului.
Fig.3.6.Redresor cu un transformator coborator de tensiune.
Micsorarea curentului de incarcare pana la 100-200 mA se obtine cu ajutorul rezistorului variabil.Avantajul
svhemei consta in faptul ca este universala.
In figura 3.7. avem o schema ce seamana cu schemele de reglare a intensitatii luminoase a becurilor din
locuintele noastre .
Functionarea schemei este reletiv simpla .In alternanta pozitiva C2 se incarca prin R3,D!, R!,R2, cu o
tensiune pozitiva la bornele lui R4,iar in alternanta negetiva se incarca la aceeasi tensiune dar cu o polaritate inversa
(desemn contrar),pe traseulR2,R1,D2,R5.
In momentul in care tensiunea la bornele lui C2 atinge pragul de aprindereal becului cu neon HL1, acesta se
aprinde.
Condensatorul se va descarca radid prin bec si prin electrodul de comanda al tiracului VS1,care se va deschide .La
sfarsitul semiperioadei ,triacul se bloceaza.
Procesul descries se repeat la fiecare semiperioada a retelei.
Factorii principali care duc la distrugera bateriilor de acumlaror, in speciala celor care intra in echiparea
autovechiculelor sunt:
-balanta energetica deficitara ,fara incarcare exteriora suplimentara,
-supra solicitarea in timpulpornirilor de motoare reci in special iarna.
Aceste deficiente se inlatura aproape total prin:
-incarcarea suplimentara a bateriei, utilizind unredresor alimentetde la retea,
-reglarea corecta a regulatorului de curent de pe automobil,
-utilizrea unui redresor lega in paralel pe bornele acumlatoruluipentru pornire motoarelor reci pe timp de iarna.
Se dau cateva solutii constructive de incarcare de acumlatoare.In figura 3.8. se prezinta un redresor simplu fara
decuplarea curentului de incarcare a acumlatorului si fara posibilitatii de citire si reglare a curentului de incarcare.
Utilizarea acestui tip de incarcator este recomandat pentru incarcari de scurta durata cu urmarirea permanenta a
comportarii elecrolitului din celulele acumlatorului.
Transformatorului va fi de 250VA si 2x12V in secundar pentru variatia constructive pentru autoturismesi de
mimimum500VA si 2x24Vinsecundarul pentru autocamioane cu instalatia electrica de 24V.Diodele redreoare D2-
D2 vafi de tipul DSO NOS sau echivalentul pentru autoturisme.
Fig.3.9.Redresoare pentru protejarea bateriilor la suprasolicitarii de curent.
Aceste redresoarese utilizeaza cu precadere in timp de iarna la pornire motoarelor reci ,pentru protejare
bateriilor la supra solicitarie la current.Redresorulse lega in parallel cu bateria ,se lasa sa se incarca bateria 10-20 de
minute ,dupa care se porneste motorul la cheie.Dupa pornire motorului la 2-5 minute se opreste redresorul si se
scot cablurile de legatura si cordonul din priza.
Redresoarele destinate a funciona n tampon cu bateriile de acumulatoare de mare capacitate, cum sunt de
pild cele din centrale i staii electrice, se realizeaz cu bucle de reglare a curentului i tensiunii. Astfel de
redresoare cu schema bloc prezentat n figura 1.4 se construiesc la Electrotehnica Bucureti, pentru valori nominale
ale tensiunii de ieire de 24V , 110V sau 220V. Un redresor cu schema bloc din figura 1.4 alimenteaz consumatorii
de curent continuu conectai la linia L i menine n stare ncrcat bateria de acumulatoare B. Bateria de
acumulatoare asigur alimentarea principalilor consumatori n caz de dispariie atensiunii n reeaua de curent
alternativ, i acoper surplusul de energie electric n cazul suprasarcinilor.Redresorul poate funciona n urmtoarele
regimuri:
automat, n care menine tensiunea constant, corespunztoare valorii de 2,15
V/element;
ncrcare rapid, n care caz tensiunea este meninut la valoarea corespunztoare
valorii de 2,25 V/element, cu un timp de ncrcare care poate fi reglat ntre 0-12h;
manual, n care caz valoarea tensiunii de ieire poate fi modificat ntre limitele
corespunztoare modificrii de tensiune pe element: ntre 1,75-2,7 V/element
La funcionarea n regim de ncrcare rapid dup trecerea intervalului de ncrcare stabilit iniial,
redresorul trece n mod automat din regimul de ncrcare rapid n regimul automat. n oricare regim valoarea limit
a curentului debitat de redresor poate fi reglat ntre 0,9-1,1 I
n
, valoarea limit a curentilui debitat de baterie este de
0,25I
n
.

4.REDRESOARE DE INCARCARE AUTOMATA
Majoritatea dispozitivelor de incarcare din comert au o schema care se reduce la asocierea unui
transformator si a unui redressor , avind uneori si cateva rezistente.
La conceperea schemei s-a pornit de la urmatoarele indicatii:
-curentul de sarcuna trebuie sa fie limitat la o valoare data,atunci caund bateria este complet descarcat,pentru a
se evita deteriorarea elementelor acestuia,
-incarcarea trebuie sa se efectueze la un current constat,limitat la valoarea mentionata anterior, candbateria este
complat golita.Acest current trebuie sa creasca uniform,pana cand tensiunea de la bornele bateriei atinge o valoare
data.
In plus ,s-a dorit ca montajul sa fie protejatfata de toate erorile posibile in ceea ce priveste
conexiunile.Astfel,bateria poate sa suporte fara a fi pereclitata:
-scurtcircuitul permanent la iesirile sale,
-conectarea in sens gresita bornelor sale,
-sarcina prelungita cand este total descarcata.

4.1Constructia de principiua unui incarcator, cerinte impuse
In principiu dispozitivele de incarcare pot fi reletiv simple ,intucat forma de tensiune furnizata ca si
coeficientul de ondulatie nu sint importante.Inconstructia unui astfel de incarcator se pot distinge in general trei
blocuri;transmormatorul coborator de tensiune ,sistemul de redresare a tensiunii de iesire .
Atunci cand se proieteaza ,constructia sau alegeun incarcator trebuie cunoscute urmatoarele caracteristicii
:tensiunea de alimentare de la reteua electrica ,tensiunea bateriei de incarcat,(6,V;12Vsau24V),curentrul maxim de
incarcare ce va trebui asigurat de incarcator(in princiriu mai mic de 10A, eventual cu posibilitatii de reglare).
Un incarcator ideal trebuie sa asigure:
-protectia la conectarea inversa a poliilor bateriei;
-protectia in cazul unui scurtcircuit la iesire;
-furnizata unui current care sa corespunda stadiului de incarcare a bateriei.
Incarcarea acumlatoarelor impuse o sursa de constructie speciala care sa permita debitarea unor curenti si tensiunii
cu parametrii bine stabilitii.
Sursa aleasa si prezentata in continuare are urmatoarele facilitatii.
-protectie la conectarea inversa a bateriei,
-adaptarea permanenta a curentului la gradul de incarcare a bateriei,
-limitarea automata a curentului maxim de incarcare,
-oprirea automata la incheierea incarcarii,
-functionarea in impulsuri (contribuie la prelungirea duratei de viata a bateriei).
Tensiunae pulsatorie furnizata de blocul redresor, este aplicata bateriei ,de incarcate prin intermediul unui tiristor cu
rol de comutare static.
Amorsarea tiristorului este controlata simultan de catre un circuit care masoara tensiunae la bornele acumlatorului
si un alt circuit care sesizeaza valoarea curentului de incarcare.
Reglarea se face prin deschiderea intermitenta a tiristorului,comandat cu patru tranzistoare.
Comutatia statica reduce substantial pierderile de energie prin disipatie termica,inevitabil in cazul redresoarelor
simple,cu elementele de limitre pasive (rezistente de putere,becuri).
4.2.Modul de functionare
Tensiunea furnizata de un redresor de putere adecvata,nefiltrata (transformator plus punte redresoare )s-a stability
mai mare decit tensiunea la bornele unui acumlator de 12 V complet incarcat(cca 14,4V).Diferenta de la 20 V la
14,4V fiind necesara pentru a compensa caderile de tensiune pe tiristorul in conductie si pe R12.
Dupa ce s-a conectat acumlatorul ce urmeaza a fi incarcat,tensuinea dela bornele acumlatorului produce prin
divizorulR7-R3, ca si prin R4 devenind sufficient pentru deschiderea tranzistorului T1.
In acest caz a fost prevazut butonul de pornire,prin apasarea caruia T1 intra in conductie,T4 la fel si tiristorulse
amortizeaza.
Apasarea butonului pornire trebuie sa dureze cateva zecii de secunde cat timp tensiunea bateriei creste la pragul
necesar automentinerii incarcarii.
4.3.Functionarea traductoarelor de curent si de tensiune pentru controlul amortizarii

Curentul de incarcare produse la bornele rezistentei R12 o cadere de tensiune mediata de condenzatorul
C1.Cand acesta depaseste o valoare prestabilita ,tranzistorul T2 se deschide si il bloceaza pe T1 impiedicad
amorsarea tiristorului,stabilizandu-se astfel o limita maxima a curentului de incarcare reglabila din potentiometrul
P1.
Tensiunea la bornele bateriei este sesizata de T3.Atunci cand aceast tensiune depaseste valoarea fixata prin
P2,tranzistorul T3 se deshide si il blocheaza pe T1 impiedicand amorsarea tiristorului.
Dioda electro luminiscenta LED1 serveste ca indicaror visual a curentului mediu de incarcare.
Montajul are o limitare:nu a fost conceput decat pentru baterile de 12V si aceasta din mai multe motive
:baterile de 6V sunt din ce in ce mai rare.
4.4.Consideratii teoretice
Constatam ca trebuie realizata unmontaj care sa poata functiona ca un generator de curent constant pentru faza
initiala a incarcarii,apoi ca un generator de tensiune constanta,cand bateria este complet incarcata.
Trecerea de la un mod la celalalt trebuie sa fie progresiva, automata si bidirectionala.
S-a apelat la un sistem utilizand tiristorul.Aceasta componenta prezinta avantaje importante,dar are si un
inconvenient:fiind comandat prin poarta cu ajutorul unui current foarte slab,spatial anod-catod este adus in stare de
conductie.Dar odata amorsat cu ajutorul portii,nu se mai poate dezamorsa.Singura solutie consta in anularea
curentului anod-catod sau a tensiunii anod-catod.Conditia este usor de realizat cu current alternativ intrucat acesta
trece prin zero de o suta de ori intr-o secunda(in cazul retelei avind f=50Hz)dar mult mai dificil este de a gasi o
solutie in current continuu.
Schema contine un transformator ce furnizeaza 18V, care sunt redresati dar nefiltrati si de un circuit de
incarcare este maxim ,iar cand tiristorul este amorsat, curentul de incarcat este nul.Circuitul de masura a curentului
controleazaamorsarea tiristorului limitind curentul la valoarea maxima dorita,iar circuitul de masura a tensiunii are
rolul de a interzice aceste amorsarii cand tensiunea de la bornele bateriei atinge valoarea corespunzatoare incarcarii
complete.
Tiristorul se va dezamorsa tot de o suta de ori pe secunda.Aceasta va determina o reglare foarte precisa a
curentului mediu care circula prin baterie in timpul incarcarii.Ceea ce conteaza insa este curentul mediu care
traverseaza bateria si nu valoarea instantanee a acetuia.
Tranzistorul T4 este folosit pentru amplificare curentului de comanda a tiristorului.Un curent de 2mA in baza
lui T4 este sufficient pentru a declansa orice tiristor.Functionarea montajului, cand bateria este conectata in sensul
corect,un current de iesire al dispozitivului de incarcare traverseaza jonctiunea baza-emitor a lui T1,precum si R5, in
stare de conductie.
Curentul care parcurge R1 este suficient pentru a mentine T4 in stare de conductie si a amorsa
tiristorul,producand o anumita cadere de tensiune si pe R12.
Circuitul de masura a tensiunii nu va dezamorsa tiristorul ,dar va impiedica amorsarea sa.
Tensiunae de la bornele bateriei este masurata cu ajutorul lui T3, cand acesta depaseste valoarea fixata prin
reglajul P2,T3 intra in conductie si bloceaza T1 ceea ce impiedica amorsarea tiristorului .LED-ul L1 indica prezenta
tensiunii retelei ,in timp ce L2 da o indicatie vizuala asuypra valorii medii a curentului de incarcare.Rolul butonului
de pornire Peste de-a permite demararea dispozitivului de incarcare pentru baterile complet descarcate.Cand
tensiunea la bornele acestea este de 4V,curentul care parcurge R3,R5 nu este sufficient de mare pentru a mentine T1
un stare de conductie,la apasarea butonului P se amorseaza tiristorul.Tensiunea la bornele baterie creste foarte
repede,ceea ce permite eliberarea butonului dupa cateva zeci de secunde.Potentiometrul P1 serveste la reglarea
curentului maxim de incarcare.

4.5.Obsevatii
S-a montat in afara circuitului imprimat,deoarece se incalzeste,iar degajarea de caldura a acestuia poate
determina chiar arderea epoxidului.
Cu ajutorul acestui montaj se pot incarca si bateriile de 6V,dar acestea nu beneficiaza de intreruperea
automata la sfarsitul incarcarii,deci nu se vor lasa conectate un timp prea indelungat.Luminozitatea LED-ului L2
variaza in functie de curentul de incarcare ;LED-ul va lumina foarte slabla sfarsitul incarcarii.In cazul bateriilor de
foarte mare capacitate (60A/h),LED-ul va ramane in permanenta aprins.Daca firele de iesire sunt in scurtcircuit,
siguranta fuzibila se topeste ,evitandu-se astfel eventualele pagube.
4.6.Dispozitive pentru incarcarea acumlatoarelor
Bateriilor de acumlatoare folosite in automobile li se impun conditii de functionare relativ dure in special
iarna intrucat desi la pornire (pentru un timp de5-10s),demarorul consuma un current de ordinul zecilor sutelor de
amperi (de aproximativ 10 oricurentul debitat normal ),tensiunea la bornelebateriei nu tebuie sa scada prea mult.
Tipul de acumlator ce raspunde acesui deziderat est5e cel acid,bateria de acumlator cu plumb fiind aztazi folosita
aproape in exlusivitate in sistemele de alimentare cu energie electrica a autovehiculelor.
In practica la automobile se intalnesc baterii de acumlator de 6V(din ce in ce mai rar ),de 12V (cazul cel
mai frecvent ),precum si de 24 V (pentru puteri instalate mari).
5.PILE ELECTRICE
Stratul dublu electric.
5.1.Potentialul de electrod.
Un metal introdus in apa sau in solutia sari sale,manifesta o tensiune de dizolvare P caracterizata prin
tendinta de a trimite ioni in apa sau in solutia care il inconjoara.Ionii pozitivii dupa parasirea metalului, incarca
lichidul cu sarcini positive ,in timp ce electrodul de metal ramane cu un surplus de electronii, incarcandu-se
negativ.Intre sarcina de semn contrar se exercita forte cuolumbiene F de atractie ,care formeaza ,de fiecare parte o
suprafata de contact metal-solutie ,un strat dublu-solutie ,un strat dublu electric,comparabil cu un condensator plan
de dimensiuni moleculare.
Fig.5.1.Formarea stratului dublu electric
Presiunea osmatica p se opune trecerii ionilor de pe metal in solutie.In consecinta ,tendintametalului dea
trimite ioni insolutie I se opun forte care datoresc stratului dublu electric si presiunii osmotice,dupa cum urmeaza:
a)Daca tensiunea de dizolvare
P

a metalului este egala cu presiunea osmotica


p

a ionilor deja dizolvatii,ceea ce


anuleaza practic efectul,atunci electrodul Mnu se va incarca electric,deoareca,daca metalul trimite un numar de ioni
in solutie,sub actiunea presiunii osmotice un numar egal de ioni din solutie trec inapoi pe metal si se anuleaza:
p P

b)Daca tensiunea de dizolvare este superioara presiunii osmotice initiale (P>p),atunci ioni de metal trec in
solutie,iar metalul se incarca negativ si solutia pozitiv.Datirita fortelor cuolumbiene si cresterii presiunii osmotice se
va stabilii un echilibru:
p S F P


+ /
La un momemt dat, trecera ionilor de metal in solutie se opreste.
c)Dca tensiunea de dizolvare a metalului este mai mica decat presiunea osmatica a ionilor formati (P>p),ca,de
exemplu ,in cazul unui electrod de cupru introdus intr-o solutie de sulfat de cupru,ionii din solutie se vor depune pe
electrod ionii negativi ,forminu-se astfel un strat dublu electric cu orientarea in sens invers fata de cazul anterior.
La echilibru se poate scrie relatia :

+ S F P /

p

Stratul dublu poate fi asimilat cu un condesator plan a carui capacitata este data de relatia:
C=

d
d
S
Daca introducem in solutie de electrolit un electrod electropozitiv,adicaun electrod dintr-un metal a carui
tensiune de dizolvare este mai mica decit presiunea osmatica,atunci pe elecrtrod se depun ioni din solutie
,incarcandu-l pozitiv.Potentialul de electrid va avea in acest caz forma:
P
p
ZF
RT
ln
Sau
C
ZF
RT
+ ln
0

De exemplu un electrod de cupru intr-o solutie de sulfatcupric, atunci:
Cu
Cu
Cu Cu
P
p
ZF
RT
ln
2
/

+

Sau
] ln[
2
/
2
+

+
Cu
ZF
RT
Cu Cu

Prin [Zn
2+
]si [Cu
2+
]se intelege concentratile ,a ionilor de zinc si respective ,a ionilor de cupru in solutie
corespunzatoare.

5.2.Caracteristici ale pilelor electrice
Factorii fizico-chimici din reactile de acidoreducere sunt esentiali.Pentru realizarea debitarii optime estev
insa necesara sa se tina seama si de alti factori,proprii unei pile galvanice ,care influenteaza procesul de producere a
curentului electric.
Cantitatea de electricitate furnizata exprima capacitatea de debitare a pilei electrice si se poate scrie sub
forma :
C=

t
0
I(t)dt
Unde I=I(t)este intensitatea curentului debitat de pila in intervalul de timp de la zero la t.Timpul t se stabileste in
functie de diferenta de potential de la borne.
Diferenta de potential U(t)de la bornele pilei la momentul t se scrie sub forma :

U(t)=E(t)-I(t)r(t)
Unde E(t)este t.e.m.a pilei,r(t)rezistenta interna a pilei la momentul t ,exprimata prin relatia :
r(t)=r
c
(t)+r
p
(t)
Rezistenta de concentrare r
c
se datoreaza polarizatii de concentratie.Ea mareste rezistenta interna.Rezistenta de
polarizare r
p
apare in urma polarizarii care se opune t.e.m. a pilei.Rezistenta interna creste cu cresterea rezistentei de
polarizare r
p
=r
p
(I).
Densitatea de curent ,i joaca un rol important la descarcarea pilei galvanice :
O densitate mare de curent provoaca o crestere a polarizarii electrodului,care ,la limita se poate duce la pasivizarea
acestuia,pasivizare in timpul caruia inceteaza oxidarea metalului si are loc o degejare de O
2
la electrod.La pilele care
necesita densitatii mari de current la descarcare,se urmareste constituirea unui eleltrozi cu suprafete active mari care
se pot realiza prin dublarea sau chiar trplarea electrozilorb intr-un anumit volum.Aceasta implica riscl unor
scurtcircuitari, care micsoreaza capacitatea de debitare a pilei.
Energia de debitare exprima prin relatia :
W=

t
0
U(t)I(t)dt
Capacitaea specifica C
s
reprezinta raportul dintre capacitatea de debitare C si masa totala m a generatorului.
C
s
= C / m si W
s
= W / m
W
s
fiind energia specifica a generatorului.
Determinarea rezistentei interne
Rezistenta unei pile electrice se poate determina comparind celula galvanica cu un circuit echivalent de
genul celui din figura,unde C este capacitatea stratului dublu electruc ce apare la electrozii pilei,r
p
rezistenta introdusa
in circiutdatorita polarizarii electrozilor,iar R
0
rezistenta ohmica a celulei :este supratensiunea care apare datorita
polarizarii electrozilor.
Expresia impedantei este:
Z=
0
R
+R
p
[
1
]
1

,
_

RpC
t
exp 1
Capacitatea de debitare a pilei electrice se poate exprima in general prin relatia :
C=
dt
R
t I r t R t I t E
t
e
p c

+
0
)] , ( ) ( )[ ( ) (
Unde R
e
= constant este rezistenta circuitului exterior.
5.3.Pile electrice primare
Pile Leclanch

Pilele primare se caracterizeaza prin faptul ca dupa epuizarea substantei active nu mai pot functiona fara
inlociurea acestuia.O pila ireversibila este pila Volta,cu Lantul electrochimic:
(-)Zn|H
2
SO
4
Ag(+)
In timpul functionarii pilei,de pe electrod trec ioni de zinc in solutie iar pe electrod de argint se neutralizeaza ionii de
hydrogen.T.e.m. a acestor pile scade rapid in timpul functionarii,din cauza polarizarii puternice care apare la
electrodul de argint.La interuperea circiutului de debitare ,polarizarea dispare treptat,iart.e.m. revine incet la valoarea
initiala.Introducerea unei substante oxidante in jurul electrodului pozitiv duce la o polarizare mai rapida.George
Leclanch a inventat (1867)pila care-I poarta numele,folosind lantul electrochimic:
(-)Zn/NH
4
Cl/MnO
2
(+)
T.e.m. a pilei Leclanch este de 1,5 V,iar capacitatea de debitarev depinde de constructia pilei.
Fig.5.2.Caracteristicile electrice ale pilei Leclanch uscate.
Pila Grenet
Este formata dintr-un electrod de zinc si un electrid de carbune introdusi intr-un vas de sticla.Electrodul
care se utilizeaza este formata dintr-o solutie apoasa de acid sulfuric amestecata cu biocromat de potasiu,cu rol de
depolarizant.Lantul electro chimic are urmatoarele componente:
(-)Zn| H
2
SO
4
+K
2
Cr
2
O
7
| C(+)
Pila Grenet se caracterizeaza prin debitarea unor curenti de intensitatii mari.T.e.m.este de 2 V.Pila Grenet sa fie
utilizata in special pentru descarcarea de scurta durata la curenti intensi.
Fig.5.3.Caracteristica de descarcare U=U(t) a pilei Grenet.

5.4.Pile reversibile
Pile reversibile se deosebesc de pilele primare prin aceea ca ,atunci cand li se aplica o t.e.m. de sens
opus,procesele care au la electrozi se inverseaza . Daca in timpul debitari curentului,ionii de metal trec in solutie,pila
debitand current electric ,la aplicarea unei t.e.m. in pila este introdus un current electric si datorita elecrololizei care
ia nastere,ionii din solutie se depun pe electrodul negativ.
Dintre pilele reversibile,mai important sunt pila Daniell-Jacobi,pile de concentratie, acumlatoare electrice,
etc.
Pila Daniell-Jacobi
Se compune dintr-un electrod de zinc scufundat intr-o solutei de sulfat de zinc si dintr-un electrod de cupru
introdus intr-o solutie de sulfat de cupru.
Lantul electrochimic:
(-)Zn |Zn SO
4
|Cu SO
4
| Cu (+)
Valoarea t.e.m. determinate experimental este E=1,093 V.
Fig.5.4.Caracteristicile de descarcare a pilei Daniell-Jacobi
Contributi romanesti in dezvoltarea pilelor electrice
Cercetarile in domeniul pilelor electrice intalnim inca de la inceputul secolului al XX-lea in preocuparile
unor mari fizicieni romani.Stefan Procopiu a studiat variatia t.e.m. a unor pile galvanice, prin agitarea mecanica a
unuia dintre electrozi.N.Vasilescu-Karpen a realizat un nou tip de pila cu particularitati desebite pe care a denumit
pila K[18].Academicianul Th.V.Ionescu a contribuit la dezvoltarea studiului proceselor producatoare de curent
electric in pile galvanice.

Pila K.
Pila K au fost construite si studiate indelung de N Vasilescu-Karpen.Sunt alcatuite din electrozi de metal
neatacabile chimic:platrina platinata neagra ,platina platinata cenusie,platina lucie,aur platinat.Electrolitul poate fi
apa distilata, acid sulfuric pur,in care se introduce la presiune foarte mici, o cantitate mica de oxigensau de
hidrugen.Este alcatuita dintr-un electrod de platina si aur.Lantul electrochimic este:
(+)Pt| H
2
O| Au(-) sau Pt| alcool metilic|apa | Pt.

6. ACUMULATOARE ELECTRICE CU PLUMB.
Teoria proceselor de electrod.
Acumulatoarele electrice sunt pile reversibile formate dintr-un grup de electrozi de specia intai si dintr-un
alt grup de eklectrozi de specia a doua.
Acumulatorul electric constitue o soluie practic i eficient pentru stocarea energiei electrice. Energia
electric, ntr-un proces tinific de conversie,este transformat n energie chimic, n timpul ncrcrii
acumulatorului, iar energia chimic este reconstituit n energie electric sub un randament de conversie ridicat n
timpul unei descrcri intermitente sau continui.
Cel mai vechi i cel mai rspndit acumulator electric, este acumulatorul cu electrolit acid i electrozi de
plumb.Acumlatorul cu plumb prezinta caracteistici superioare altor acumlatoare .T.e.m. are valori mai ridicate
(E=2,035 V),iar tensiunae de la borne in timpul descarcarii este constanta, pentru diferite valori ale intensitati
curentului electric. n fabricaiile curente, pentru utilizri specifice exist i alte tipuri de acumulatoare alcaline.
Denumirea provine de la electrolitul alcalin(o soluie apoas de hidroxid de potasiu i sodiu). Electrozii
acumulatoarelor alcaline sunt cuplurile: nichel-cadmiu, nichel-fier, nichel-zinc, argint-zinc i altele.
Pentru demarajul auto se folosesc aproape n exclusivitate acumulatoarele acide cu electrozi de
plumb.Utilizarea acumulatoarelor alcaline este nejustificat datorit costurilor foarte mari i faptului c materialele
active din componena lor sunt limitate, mai greu recuperabile i strict dirijate.
6.1. Principiul de funcionare
Sub forma lui cea mai simpl, un element de acumulator const dintr-o cuv n care sunt introdusi doi
electrozi tip plac, unul de polaritate pozitiv, numit anod,farmat din PbO
2
i altul de polaritate negativ, denumit
catod format din plumb spongios.Lichidul n care sunt imersai electrozii este o soluie apoas de acid sulfuric.ntre
electrozi se interpun, ca elemente de separare, nite membrane microporoase, care permit transferul de ioni, dar
mpiedic contactul direct (scurtcircuitul).
Lantul electrochimic se poate scrie sub forma :
(+)PbO
2
(C
cq
)H
2
SO
4
Pb(-)
La electrodul negativ procesele chimice sunt descries prin reactia :

Pb+SO
4
2-
PbSO
4
+2e
-
iar la electrodul pozitiv prin reactia :
PbO
2
+SO
4
2-
+4H
+
+2e
-
PbSO
4
+2H
2
O
se produce procesul global.
La un element n stare ncrcat,masa activ a catozilor este bioxidul de plumb (PbO
2
), iar la anozi ea are o
structur spongioas pe plumb.Electrolitul pentru acumulatorul ncrcat are densitatea cuprins ntre 1,27 g/cm
3
i
1,29 g/cm
3
. Se subliniaz c n procesul de ncrcare-descrcare electrolitul ia parte activ. n stare descrcat
densitatea electrolitului este cuprins ntre 1,15 g/cm
3
i 1,26 g/cm
3
, n funcie de profunzimea descrcrii. Prin
ncrcare sulfatul de plumb din plcile pozitive se transform n acid sulfuric i bioxid de plumb, iar plcile negative
n plumb spongios i acid sulfuric (teoria dublei sulfatri):
2PbSO
4
+2H
2
OPbO
2
+Pb+2H
2
SO
4
Dou molecule de ap din electrolitul diluat, prin desulfatarea electrozilor, refac dou molecule de acid
sulfuric i procesul continu pn la completa dispariie a sulfatului de plumb din electrozi (la ncrcare). Acidul
sulfuric rezultat se dizolv n electrolit mrindu-i concentraia.
Pe msur ce se ncarc acumulatorul, ten siunea la borne poate crete. La o ncrcare complet tensiunra la
borne poate ajunge la 2,65-2,75 V/element, respectiv 16-16,5 V la o baterie de 12V. O ncrcare prelungit peste
2,35 V/element, respectiv 14,1 V/baterie angajeaz un proces secundar de electroliz a apei i se degaj n atmosfr n
molecule de O
2
i 2n molecule de H
2
. n acest fel, prin pierderea unei cantiti de ap electrolitul se concentreaz i
mai mult. Acest proces nedorit se corecteaz prin limitarea tensiunii de ncrcare la 2,35V i prin completarea
nivelului de electrolit cu ap distilat sau demineralizat de cte ori este nevoie.
n procesul de descrcare, cnd se restituie energia electric stocat n acumulator att placa anod ct i
placa catod se sulfateaz progresiv, parial sau total, n funcie de profunzimea descrcrii. La descrcare
mecanismul de reacie este invers:
PbO
2
+Pb+2H
2
SO
4
2PbSO
4
+2H
2
O
Sulfatul de plumb care se formeaz acoper superficial sau profund electrozii, iar apa care se formeaz
mrete diluia electrolitului i face s creasc rezistena intern. Mrindu-se rezistena intern scade tensiunea la
borne pn la valoarea de oprire, cu att mai intens cu ct curentul de descrcare este mai ridicat.
n ansamblu, mecanismul dublei sulfatri se prezint astfel:
PbO
2
+2H
2
SO
4
2PbSO
4
+2H
2
O
Este evident c apa joac un rol activ n exploatarea acumulatorului i rezult de aici importana unei
ntreineri corecte, cu completarea periodic a apei pierdute la ncrcri prelungite sau suprancrcri.
n procesul de ncrcare, respectiv de decrcare, are loc un transfer de ioni. Aceti ioni trec trec ntr-un sens
sau altul prin membrana separatoare dintre electozi. Membrana separatoare are rolulde a izola electronii electrozii (s
mpiedice scurtcircuitele), dar trebuie s fie suficient de poroas pentru ca ionii s o poat strbate cu uurin. ns
porii acestor membrane se impune s fie att de mici nct s nu poate fi strbtui de masa activ a electrozilor sau
de paricule metalice coloidale.
Cu toate acestea,membranele separatoare trebuie s aib o rezisten mecanic suficient de mare ca s
suporte operaiile tehnologice i presiunea intern de exploatare. n stare ncrcat plcile electrod au volumul cel
mai mic, n timpul descrcrii ns transformat n sulfat de plumb, i mresc volumul de 1,5 -1,8 ori. Supratensiunea
provocat de creterea volumului o suport membranele separatoare. Degradarea lor d natere scurtcircuitelor,
respectiv la scoaterea din finciune a ntregului acumulator.
6.2. Construcia specific
a.Elementul acumulator.
Unitatea de baz a unui acumulator este celula sau elementul.El se compune, n prinvipiu, din dou plci electrod.
Un numr de n plci pozitive (n fiind mai mare sau egal cu 1 i mai mic sau egal de 15), se leag n paralel prin
intermediul unei puni de plumb, constituind grupul catodic al elementului; un numr de n+1 plci negative legate n
paralel tot prin sudur, de o punte de plumb, constitue grupul anodic. Cele dou grupuri de plci se ntreptrund
astfel ca fiecare plac pozitiv s fie cuprins ntre dou plci negative, iar pentru prevenirea contactului direct ntre
plcile de semn contrar se interpune un separator microporos. Numrul membranelor separatoare pe element va fi de
minim 2n (dac ansamblul de grupuri are joc n celul se poate aduga pentru mpnare i cte un separator de
margine, care nu are practic un rol funcional).
Ansamblul de grupuri i separatoare se introduce ntr-un vas-container, cu rezistena mecanic la vibraii,
zdruncinri i impact, cu o bun rezisten chimic la aciunea coroziv a electrolitului pe baz de acid sulfuric, n
limitele de variaie termic cuprinse ntre 40 i +50 grade C. Acest vas-cuv, n construciile curente este din:
ebonit, polipropilen-copolimer, ABS, polistiren, PVC-plastifiat .n fabricaiile moderne este preferat
polipropilena-copolimer pentru o superioar rezisten mecanic i chimic, pentru c permite termoetanarea i
pentru faptul c poate fi asociat unor variante constructive mai economice.
La introducerea electrolitului se are n vedere ca grupul de plci electrod s fie complet acoperit. Nivelul
electrolitului se ridic cu 10-20 mm peste marginea superioar a separatorilor. Un capac din aseai material cu vasul
cuv, realizeaz nchiderea. Etanarea vas-cuv se face n mai multe variante:
la ebonit, prin adezivi de etanare de natur bitumioas, din rini epoxilice sau poliuteranice
la polipropilen-copolimer prin sudur termic, fr adaos auxiliar de material
la polistiren, ABS sau PVC etanarea se face prin lipire cu o soluie adeziv realizat din materialul
de baz i un solvent corespunztor acestuia
Prin capaculde nchidere trec polii born, iar etanarea capac-pol se realizeaz n mod diferit: prin sudur,
de o buc de plumb ncorporat n capac, prin intermediul unor garnituri elastice d profil adecvat sau prin
termosudur. n figura 1.7 s-a prezentat schematic un element cu reperele sale componente. n capac se nurubeaz
un dop care are urmtoarele funcii:
permite evacuarea gazelor, reinnd particulele de electrolit
permite controlul nivelului de electrolit i prelevri n vederea msurrii densitii
permite completri de nivel sau nlocuirea electrolitului n caz de nevoie
Pentru acumulatoarele fr ntreinere dopurile, de construdie special, faciliteaz recombinarea:

2H
2
O+O
2
=2H
2
O
iar apa rezultat se ntoarce n element restabilind nivelul.
b.Bateria modul.
Acumulatoarele electrice pentru demarajul motoarelor termice sunt uniti de 6, 12 sau 24V. Unitile de 6 i 12V
sunt n construcie monobloc de 3 sau 6 elemente montate ntr-o cuv compartimental. Fiecare compartiment
reprezint un element. Fiecare element are aceai numr de plci electrod, cu capacitate sensibil egal. Prin
nserierea acestor elemente se obine la bornele terminale o tensiune de 3x2=6V, sau 6x2=12V.
Exist i alte variante de nseriere, cu compartimentri n dou iruri paralele, cu bornele pe partea frontal
a bateriei. Bateriile cu mas mai mare de 25 kg sunt prevzute cu mnere pentru siguran n transport i n
manevrrile impuse de ntreinere. Pentru realizarea unor tensiuni mai mari de 12V se folosesc, n general, module de
12V nseriate.
6.3. Parametrii de baz
Aa cum am artat anterior unitatea acumulatorului electric este elementul. Parametrii caracteristici ai
elementului stau la baza parametrilor fincionali ai bateriei.
6.3.1.Tensiunea electromotoare.
Unitatea de msur este voltul, iar tensiunea unui element aci cu plumb este dat de diferena dintre potenialulu
grupului de plci pozitive i cea a grupului de plci negative.
Daca se tine seama de activitatiile componentilor care participa la procesul curentului electric, rezulta relatia
generala :
E=E
0
-
i i
i a
ZF
RT

ln
E valoarea standard a t.e.m. pentru a
i
=1;z este valenta ,
i
este coeficientul a carui valoare pentru produsele initiale
este
i
= -1,iar pentru produsele finale
i
=1;
i
sunt coeficienti stoechimici din ecuatia F=96500 C,T este temperatura
exprimata in scara Kelvin ,iar R constanta gazelor perfecte.
Pentru acumlatorul cu plumb relatia de mai sus are forma:
E=E
0
+
O H
SO H
a
a
ZF
RtT
2
4 2
ln

Tensiunea unui element acid cu electrozi de plumb depinde de potenialul grupului de plci pozitive (care crete cu
starea de ncrcare respectiv cu densitatea electrolitului) i de potenialul grupului de plci negative (care scade cu
starea de ncrcare):
U=E
+
-E
-
O formul empiric ne d valoarea potenialelor electrod n funcie de densitatea electrolitului (a crui
valoare depinde de starea de ncrcare):
E
+
=1,2+0,8d
E
-
=0,36-0,2d
de unde:
U=0,84+d
Pentru starea complet ncrcat cnd d=1,28 g/cm
3
rezult:
U=0,84+1,28=2,12V
Valori caracteristici ale tensiunii electrice la acumulatoare sunt considerate:
Tensiunea nominal (U
n
)- reprezint tensiunea specific a sistemului i are valoarea
de 2,0V. Ea se consider a fi o valoare medie ntre starea complet ncrcat a elementului i starea
descrcat, dac descrcarea se face n regim de 20h.
Tensiunea n circuit deschis (tensiunea n gol)- se noteaz cu U
0
i reprezint
valoarea tensiunii la borne. n stare ncrcat a elementului, la 2-3h dup oprirea ncrcrii, pentru
electrolitulcu densitate normal are valoarea de 2,10-2,15V/element, respectiv 12,6-12,9V pe bateria cu
6 elemente.
Tensiunea de sarcin- se noteaz cu U
s
, are valori care depind de mrimea
curentului de sarcin i de nivelul de descrcare a acumulatorului. Valoarea tensiunii n sarcin este mai
mic dect U
0
i mai mare sau egal cu tensiunea la care se oprete descrcarea, respectiv tensiunea
final (U
f
). Tensiunea final variaz ntre 1,0-1,8 V-element, n funcie de mrimea curentului de
descrcare. Pentru variaia tensiunii n sarcin vezi figura 1.8:
0
0,1
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,7
0,8
0,9
1
1,1
1,2
1,3
1,4
1,5
1,6
1,7
1,8
1,9
2
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20
t[h]
U[V]
tensiunea final
5h 10h 15h 20h
Figura 6.1: Curbele de variaie a tensiunii cu regimul de descrcare
Tensiunea de ncrcare-nu este o tensiune cpecific acumulatorului, ea depinde de
sursa i metoda de ncrcare. n ncrcrile rapide curenii fiind mai mari, tensiunea poate atinge repede
2,75 V/element, provocnd pierderi importante de ap din cauza unui proces secundar de electroliz,
asociat ncrcrii, cnd tensiunea depete 2,35 V/element. Pentru variaia tensiunii de ncrcare vezi
figura 1.9. Se remarc faptul c la ncrcarea n regim de 3h (curba a) punctul critic c, de ncepere a
procesului de electroliz, se atinge dup 1,85h, cnd stadiul de ncrcare al bateriei este de 56%, la
ncrcarea n regim de 10h punctul critic c se atinge dup 7,25h, cnd stadiul de ncrcare al bateriei
este de 68%. n practic nu se lucreaz cu elemente, ci cu baterii de elemente. O baterie se realizeaz
prin conectarea mai multor elemente (n serie, n paralel sau mixt).
Figura 6.2:Curbele de variaie a tensiunii de ncrcare:
a-n regim de 3h
b-n regim de 10h
6.3.2.Tensiunea de la borne.
Tensiunea de la bornele acumlatorului depinde de mai multi factori impotanti si variaza cu timpul,crescator
la incarcarea si descarcator la descarcarea acumlatorului.
Tensiunea de incarcare U
i
se poate exprima prin relatia:
Ui=E+E
p
+r
ci
I
i

Iar tensiunea de descarcare U
d
prin relatia :
U
d
=E+E
p
-r
c
I
d
.
Unde I
i
si I
d
sunt intensitatile curentului de incarcare si respective de descarcare ,iar r
ci
si r
d
rezistentele interioare
produse de polarizatia de concentratie.
Valoarea medie a tensiunii de la borne se poate determina prin relatia :
U=

t
dt t U
T
0
) (
1
sau U=
n
U
n
i
i
1
Tensiunea de la borne in timpul descarcarii variaza dupa funtia U=U(t).Variatia tensiunii de lucru poate fi
exprimata prin caracterstica tensiune-curentU=U(I).Marimea rezistentei interiore poate fi calculata conform relatie:
1,7
1,8
1,9
2
2,1
2,2
2,3
2,4
2,5
2,6
2,7
2,8
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
U[V]
t[h]
tensiunea critic
b
a
c c
r=
] [
1 2
1 2

I I
U U
6.3.3.Capacitatea de debitare.
Capacitatea de debitare caracterizeaza acumlatorul din punct de vedere al cantitati de elecricitate pe care o
poate acumla si debita apoi la descarcare.Functionand reversibil, Acumulatoarele electrice se caracterizeaza prin
capacitatea de incarcare.
C
i
=

t
0
I
i
(t)dt
si prin capacitaea de debitare a curentului electric;
C=

t
0
I(t)dt
unde I
i
si I sunt intensitatile curentilor de incarcare si respective de descarcare.
Capacitatea de debitare depinde de factori care determina functionarea acumlatorului in special de supra fata
activa a electrozilor si de densitatea curentului de descarcare.
La descarcarea acumlatorului prin curenti de intensitati mici procesul de difuzie se poate desfasura intens si
cu usurinta ,pana in profunzimea elecrozilor de plumb,fapt care asigura un schimb de substante aproape completa
intre electrolit si placile de plumb,prelungind durata de descarcare.
Aceasta are ca efect cresterea capacitati de debitare a acumlatorului.
Descarcarea cu intensitati mari de current electric duce la cresterea polarizarii electozilor,ceea ce limiteaza
procesul de difuzie si duce transformarea partiala a masei active.Din aceasta cauza apare osulfatare accentuata a
suprafatei elecrozilor si drept urmare,a descrestere rapida a tensiunii la borne.In consetinta capacitatea de debitare a
acumlatorului se micsoreaza.
Capacitatea nominal-se msoar n amper-ore (Ah) i reprezint cantitatea de electricitate pe care o poate
debita un element complet ncrcat n regim de 20h pn la tensiunea limit de 1,75V, la temperatura de 25 grade C.
Capacitatea nominal scade cu temperatura comform figurii 1.10, i de aceea demarajul la temperaturi joase este mai
dificil. Capacitatea nominal, n regim de 20h se noteaz cu C
20
. Asociat acestei capaciti se definete curentul
nominal, care reprezint a douzecea parte din valoarea capacitii nominale, respectiv:
I
n
=0,05C
20
[A]
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
110
120
0 1 2 3 4 5 6
In[A]
C[%]
25C
10C
0C
-10C
-20C
Figura 6.3:Curba de variaie a capacitii cu temperatura
Capacitatea disponibil-este capacitatea debitat (C
d
) de un element n regimuri de descrcare mai severe dect
cel nominal. Se msoar tot n amper-ore i reprezint o fraciune din capacitatea nominal:
C[%]=C
d
[Ah] / C
n
[Ah]x100
0
20
40
60
80
100
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
C[%]
t [h]
Figura 6.4:Curba de variaie a capacitii cu regimul de descrcare
n diagrama din figura 6.2 este ilustrat variaia capacitii disponibile n funciede regimul de descrcare:
Un element care are capacitatea de 70 Ah n regim de 20h are numai 65% din capacitatea nominal,
respectiv 46 Ah. Rezult c elementul respectiv descrcat cu 23 A, dup 2h ajunge la tensiunea final de oprire. La
conectarea elementelor n serie, capacitatea bateriei are valoarea capacitii modulului complet.La conectarea n
paralel, capacitatea se amplific cu numrul elementelor legate n paralel.
6.3.4.Rezistena electric.
Prin rezisten intern a unui acumulator se nelege rezistena electric pe care o opune acest acumulator la trecerea
curentului electric.Rezistena intern a acumulatoarelor de plumb este relativ mic, de ordinul zecilor de miliohmi.
Ea depinde de:
specificul constructiv: numrulde electrozi, membrane separatoare,electrolit, piese
accesorii i modul lor de asamblare ntr-o baterie
regimul funcional:intensitatea curenilor de sarcin, modul de exploatare (continuu
sau intermitent)
starea de ncrcare:complet ncrcat, parial descrcat, total descrcat.
Dintre toate acumulatoarele acide cu plumb, acumulatoarele pentru demaraj au un specific constructiv de natur s
asigure cea mai mic rezisten intern:plci subiri i numeroase membrane separatoare de grosime mic, cu legturi
de nseriere scurte i cu densitate mai ridicat a electrolitului.
Componenta de polarizare a rezistenei interne, prin faptul c regimul de funcionare este intermitent, nu ia
valori semnificative, dect n cazul unor repetate ncercri de pornire nereuite, cu o durat de acionare prelungit.
Rezistena intern crete cu starea de descrcare datorit plcilor electrod parial sulfatate i densitii
reduse a electrolitului. De aceea prin funcionare n paralel cu sursa de ncrcare, acumulatorul trebuie s fie
permanent ncrcat.
n funcie de specificul constructiv, rezistena unui element de acumulator destinat demarajului, avnd o
capacitate de 1 Ah, este cuprins ntre 0,1-0,15 .Elementul cu o capacitate C
n
va avea o rezisten intern cuprins n
domeniul:
0,1/C
n
-0,15 C
n
.
Avnd n vedere c rezistena intern a acumulatorului este mic, se nelege c un scurtcircuit la nivelul
bornelor angajeaz cureni de intensitate mare, n cele mai multe cazuri, provoac degradarea lui.Rezistena intern a
unei baterii rezultat din nserierea a n elemente este:
R
ib
=n r
ie
[]
unde r
ie
este rezistena intern a unui element
Rezistena unei baterii provenit din conexiuni mixte va fi:
R
i0
= r
ie
/ p
*
n []
n care p este numrul elementelor legate n paralel, iar n este numrul de astfel de uniti, legate n serie.
6.3.5.Energia acumulatorului.
Energia electric debitat de acumulator se determin fcnd produsul dintre tensiunea de descrcare i capacitatea
dat:
W=UC
sau, dac se ine cont de relaia:
W=

t
dt t I t U
0
) ( ) (
n timpul funcionrii acumulatorului, la descrcare printr-o rezisten constant, variaz att tensiunea la
borne, ct i intensitatea curentului. n acest caz P=P(t).
C
n
=220 Ah (tip PAS). Aria cuprins ntre curba P=P(t) i axele de coordonate este numeric egal cu energia debitat
de acumulator.
Densitatea de capacitate c
c
este dat de raportul dintre capacitatea de debitare i masa acumulatorului:
c
c
=
m
C
=
m
I(t)
0

t
dt
[Ah / kg]
Energia specificat este dat de raportul:
w
s
=
m
W
=
m
U(t)I(t)
0

t
dt
[Wh / kg]
Creterea capacitii specifice i a energiei specifice debitate se pot obine prin mrirea masei active a
acumulatorului, prin micorarea distanei dinter electroyi, ca i prin reducerea grosimii acestuia.
O alt caracteristic o reprezint puterea specific p
s
, care este dat de raportul dintre puterea
acumulatorului i masa sa:
p
s
=
m
P
=
m
U(t)I(t)dt
[W/kg]
mrime important pentru acumulatoarele utilizate n regimuri grele de exploatare.
Pentru a realiza acumulatoare cu puteri specifice maxime se caut s se utilizeze electrozi subiri, de
grosime aproape naglijabil i foarte apropiai ntre ei. n acest modcapacitatea depinde ntr-o msur mai mic de
intensitatea de descrcare.
6.3.6.Randamentul funcional.
Randamemtulreprezinta gradul de utilizare a cantitati de electricitate acumlate (incarcate).
Acumulatorul de demaraj are un randament funcional bun. El poate fi exprimat n dou moduri:
Raportul dintre cantitatea de electricitate disponibil n stare ncrcat i cantitatea de electricitate consumat
pentru ncrcarea acumulatorului.
Acest raport are valori cuprinse ntre 0,8 i 0,9 respectiv ntre 80% i 90%. Valorile mari sunt pentru elemente noi i
valorile mici pentru cele cu vechime funcional mai ndelungat. Inversul acestui raport ne d valoarea factorului de
ncrcare. Un acumulator cu randamentul de 83% are un factor de ncrcare 12 ceea ce nseamn c pentru o
ncrcare bun, la capacitatea nominal de 100 Ah, se consum 120 Ah.
Randamentul depinde de gradul de utilizare a cantitii de electricitate acumulate (ncrcate) i se exprim prin
raportul dintre capacitate debitat i capacitatea ncrcat:

w
=
% 100
(t) I
I(t)
t
0
i
t
0

dt
dt
Randamentul energetic este raportul dintre energia disponibil a unui acumulator, n stare ncrcat, n regim
nominal de descrcare i energia consumat la ncrcare. Randamentul energetic are valori cuprinse ntre ntre 65%
i 75%, din cauza pirderilor energetice pe retistena intern. Valoarea medie a tensiunii de ncrcare este sensibil mai
mare dect media tensiunii la descrcare, n regim nominal. Se consum cu aproximativ 30% mai mult energie
dect poate restitui acumulatorul, imediat dup ncrcare.Randamentul energetic se poate exprima prin raportul:

w
=
% 100
(t) (t)I U
U(t)I(t)
t
0
i i
t
0

dt
dt
Randamentul energetic este mai mic dect randamentul de curent i depinde n mai mare msur de regimul
de ncrcare-descrcare, care influeneay[ puternic tensiunea de la borne.
6.3.7. Autodescrcarea acumulatoarelor.
Din punct de vedere economic este foarte important ca un acumulator s-i poate pstra capacitatea, n timpul
perioadelor de conservare, ct mai constant.
Acumulatoarele de demaraj, de construcie clasic, au o pierdere medie zilnic, ntr-o perioad de 30 de zile
de conservare, de 0,6 -1%. Dup o lun de conservare inactiv se pierde 18-30% din capacitate i de aceea se impun
ncrcri repetate la o depozitare prelungit, cu aceast periodicitate.
Acumulatorul modern, cu ntreinere redus sau fr ntreinere, are o autodescrcare mult mai mic i
ncrcarea periodic de conservare se impune dup 3 luni, respectiv 6 luni, autodescrcarea lor fiind de 3 ori,
respectiv 6 ori mai mic.
Coeficientul de autodescrcare se determin cu ajutorul relaiei:
C
n
= % 100
NC
C - C
n
n
C
n
fiind capacitatea nominal pe care o are acumulatorul la utilizare-imediat dup terminarea ncrcrii- la
intensitatea nominal, iar C fiind capacitata msurat dup N zile de nefolosin.
n tabelul 1 s-au nscris valorile autodescrcrii pentru acumulatoarele clasice i cele moderne la
temperaturi diferite:
Temperatura [C]
Acumulator clasic Acumulator fr ntreinere
10 35 6
20 50 9
30 80 14
40 100 25
Tabelul1:Autodescrcarea, la diferite temperaturi, dup trei luni de
depozitare n stare complet ncrcat.
6.3.8. Durata de serviciu.
Durata de serviciu sau durata de functionare sau durata de viata a acumlatorului cu plumb se caracterizeaza
prin numarul de cicluri incarcare-descarcare,pana cand capacitatea se reduce la o anumita valoare limita .
n exploatarea curent se folosesc baterii modul de 6, 12 sau 24V. Durata de via a unei astfel de baterii
este limitat de durata celui mai slab element. ntr-o fabricaie omogen elementele au aproximativ aceai durat de
via.Durata limita minima la Acumulatoarele pentru pornire este de 70% din capacitatea nominala.
Statistic s-a constatat c bateriile de fabricaia curent dureaz 2-6 ani, n funcie de intensitatea solicitrilor
i modul de ntreinere i exploatare.
Un autovehicul cu porniri rare, care ruleaz pe osele asfaltate pe distan lung (transport internaional sau
interurban), solicit mai puin acumulatorul dect autovehiculele cu multe porniri, cu parcurs mediu limitat i
drumuri accidentale (autobasculante sau autocamioane de antier, tractoare). Acumulatoarele cu care se echipeaz
acestea din urm, fiind mai solicitate, dureaz mai puin
Cauzele micsorarii duratei de serviciu a Acumulatoarele sunt atribuite proceselor de coroziune a
gratarelor ,deformarea acestora in timpul functionarii,sulfatarii ireversibile a electrozilor de plumb, precum si
scaderea masei active a electrodului pozitiv.
Durata de serviciu a acumlatoarelor depinde si de temperatura mediului ambient la care are loc exploatarea
lor.S-a constatat ca durata de serviciu a cumlatoarelor de pe autevehicule este mai mare in cazul functionarila
temperaturi cuprinse intre 35 si 50C in timp ce la temperaturi cuprinse intre 19 si 32 C(acesta durata se reduce
mult).
Masa activa a electrodului isi pierde foarte rapid capacitatea ,in special la descarcari prin curenti de
intensitati mari datorita pasivizarii electrodului si cotractiei plumbului spogios.
7. PROIECTAREA TRANSFORMATORULUI DE RETEA
DATE INITIALE
Date de plecare la calculul transformatorului de retea pentru un alimentator sunt in general urmatoarele:
-tensiunea efectiva din primar :E,de obicei 220V,
-cresterea procentuala posibila a tensiunii retelei :100E
1
/E
1
(de obicei 510%),
-tensiunea efectiva in fiecare infasurare secundara (daca sunt mai multe ):E
2i
(I-1,2,)
in V.
-curentul efectiv maxim in fiecare infasurare secundara:I
2i
in A (la tensiunea E
2imax
),
-rezistenta totala a transformatorului:r
2i
pentru fiecare infasurare secundara .
7.1.Proiectarea transformatorului
a)Se determina puterea aparenta maxima necesara in fiecare ci rcuit secundar (incluzind si pierderile in infasurari
prin folosirea tensiunii effective in gol).
P
2i
=

,
_


+
1
1
1
E
E
E
2i
I
2i
(I=1,2,.) [VA]
si puterea aparenta totala din secundar
P
1
=

n
i 1
P
2i
Pentru un redresor bialternanta cu punct de nul puterea P
2i
se aduna de doua ori.
b)Se determina curentul efectiv total din primarul transformatorului
I
1
=(1,4;.1,8)

n
i 1
I
1i
[A]
unde I
1i
reprezinta curentul primar consumat datorita infasurarii secundare de ordinul I, iar factorul din fata sumei
include cresterea datorata curentului de magnetizare al transformatorului sipierderile de putere in miezul
ferromagnetic, crestere valabila pentru cazul utilizarii unei inductii B=0,81,2T (valoarea mai mare pentru
B=1,2T).
Desi folosirea unei inductiiB mai mare este indicata in literature de specialitate pentru transformatoare de
putere redusa(in scopul reducerii cantitatii de conductor de bobinaj utilaizat),se observa din relatia de mai sus un
efect negativ al inductiei mari.
Pentru infasurarii secundare ce furnizeaza curentul alternativ unor sarcini rezistive sau unui redresor in
punte,calculul curentului I
1i
,se face cu ajutorul raportului de transformare al transformatorului pentru aceea
infasurare.
I
1i
=
i
i
n
I
2
unde

n
i
=
i
E
E
2
1
Pentru infasurari secundare se alimenteaza alte tipuri de redresoare,curentul din primar se calculeaza cu una
din relatiile:
-pentru redresor monoalternanta
I
1i
=
2
0
2
2
1
i r i
i
I I
n

-pentru redresor bialternanta cu punct de nul (se calculeaza curentul din primar datorat ambelor secundare)
I
1i
=
i
i
I
n
2
2
c)Se calculeaza puterea aparenta maxima din secundarul transformatorului:
P
1
=
] [ 1
1 1
1
1
VA I E
E
E

,
_


+
d)se calculeaza puterea medie a transformatorului:
P= ] [
2
2 1
VA
P P +
e)Se determina sectiunea miezului (coloanei pe care se afla plasate bobinajele conform):
S
Fe
=(1,41,9)
P
[cm
2
]
Unde valori;e mai reduse ale coeficientului se adapteaza pentru puterea P mai mici (de ordinul cativa watt ).
f)Se determina dimensiunea modulara pentru tole de tip E+I cu relatia:
a=(3,74,4)
Fe
S [mm]
S
Fe
se masoara in [cm
2
],asigurandu-se astfelun raport optim intre laturile sectiunii miezului (un cost mai redus al
transformatorului).
Dimensiunea d trebuie normalizata.
g)Se determina latimea pachetului de tole:
b

a
S
Fe
2
100
[min]
consideridu-se factorul de umplere a miezului apropiat de 1.
In cazul unui produs de serie merita sea se solicite datele carcaselor de plastic injectate la intreprinderi de
profil spre a se gasii eventual o carcasa potrivita pentru transformatorul ce se proiecteaza.
h)Se determina numarul de spire pe volt (necesar pentru a se obtine o tensiune de 1 V a o anumita inductie
maxima B)
N
v
= (cu Bin [T]si S
Fe
in [cm
2
]),
Unde B este maxima admisa (subvaloarea de saturatie a tole;or folosite).In mod obisnuit B=0,8.!,2 T,
recomandandu-se valoarea superioara pentru puteri mai mici si tole subtiri (0,35 mm).Totusi trebuie tinut cont ca o
inductie de valoarea mare conduce la ocrestere importanta a curentului de magnetizare si deci a curentului total din
primar.
i)Se determina numarul de spire al infasurarilor din primar si din secundare:
N
1
=N
V
E
1
N
2i
=N
v
E
2i

In relatia de mai sus nu s-amai inclus un factor de 1,051,1 cum apare in indrumatoarele de calcul,deoarece
se utilizeza tensiunile in gol ale secundarului(nu mai trebuie tinut cont de caderea de tensiune pe bobinaj).
j)Se determina grosimea in fereastra a fiecarui infasurari in urma unei distribuiri aproximative a latimii ferestrei
proportional cu amperspirele N
i
I
i
ale fiecarei infasurari.Astfel grosimea bobinajului infasurari de ordinul ise
calculeaza cu relatia:
g
1
=(a+g
c
)
i i
S N I N
I N
2 2 1 1
1 1

+
i
g
2 =
(a-
c
g
)
i i
i i
I N I N
I N
2 2 1 1
2 2

+
[mm]
cu grosimea g
c
a peretelui coloanei carcasei pe care se va executa bobinajul in mm.
k)Se determina lungimea spirei medii a fiecarei infasurar,considerand ca prima infasurare ce se bonoineaza pe
carcasa este cea primeaza
l
1med

2(2a+b+4c)+g
1
[mm]
l
21med

l
1med
+(g
1
+g
21
),
l
22med

l
21med
+(g
21
+g
22
).
La realizarea transformatorului se va respecta ordinul de bobinaj a infasurarilor care a fost presupus aici la calcul.
Desi in mod obisnit infasurarile secundare pentru un redresor cu punct de nul se bobineaza cu aceeasi tip de
cindudtor, este posibil(si mai corect) in principiu sa se calculeze diametrul necesar pentru fiecare din ele astfel incat
sa rezulte aceasi rezistente r
2
.De aceea,lungimea spirei medii se calculeaza separate pentru fiecare secundar din cele
doua.
l)Se determina lungimile totale ale conductorelor de bobinaj:
l
1
=N
1
l
1med
10
-3
[mm]
l
2i
=N
2i
l
2i
10
-3
[mm]
m)Se repartizeaza rezistenta totala a transformatorului pe infasurarile primare si secundare.
Acesta repartizata ar trebui facuta astfelincat sa se obtina o incalzire mai uniforma a acestora(densitatea de
curent uniforma).In cazul cand din secundarul transformatorului se alimenteaza un singur redresor,conditia de mai
sus se poate prinde intr-o relatie simpla.Pentru redresor monoalternanta.


1

0,4 r
T
si r
2
-

0,6 r
T
pentru redresor in punte

1

0,38 r
T
si r
2

0,62 r
T
si pentru un redresor cu punct de nul

1

0,3 r
T
si r
2

0,7 r
T

Se calculeaza apoi rezistenta :
r
c
=n
2

1
Pentru cazul cand transformatorul alimenteaza mai multe redresoare sau sarcini, o astfel de conditie este greu de
dedus si se recomanda sa se stabileasca direct rezistenta primarului r
1
din conditia ca densitatea de current prin
conductoare din primar sa fie de 3 A/mm
2
.
r
1

1
1
8 , 18 I
l
(I in[m] si I
1
in [A]).Apoi pentru fiecare infasurare in parte se va determina r
2
cu relatia:

r
2i
=
i
Ti
n
r
r
2
1

m)Se determina diametrul condensatoarelor de bobinaj din conditia de realizare a rezistentelor impuse anterior:

d
1
=0,15
1
1
r
l
;d
2
=0,15
i
i
r
l
2
2
[mm]
o)Se citesc curenti efectiv admisi (in ipoteza unei densitati de curent de 3 A/mm
2
)prin conductoarele de bobinaj
dincupru cu diametrele (fara izolatie) apropiate de cele de mai sus, inscopul verificarii depasirii acestora de catre
curentii calculati I
1
si I
2i
.Diametrele normalizate ale conductoarelor de cupru sunt cele recomandate de STAS 11143-
78.In ceea ce priveste densitatea de current admisa prin conductoare,indicatile din literature de specialitate sunt mult
prea diferite (24,5A).Valoarea medie cel mai mult nu depaseste t
amax
+50C.
Daca rezistenta r
1
a fost determinate si numau I
1
este sensibil mai mare decat curentul citit in tabel pentru
diametrul apropiat de d este necesar sa se revina la punctual m,pentru a se reduce rezistenta r
1
, ceea ce duce la
cresterea diametrului d
1
.
Daca rezintenta r
1
a fost determinate din relatia de mai sus si numai I
2i
este sensibil mai mare decat curentul
citit in tabel pentru daimetrul d
2i
,se poate face o redistribuire a rezistentelei r
T
la punctual m astfel incat sa se scada
r
2i
si sa se mareasca r
1
(r
1
).Se reia apoi calculul diametrelor si verificarea.
Daca I
2i
sau atat I
1
cat si I
2i
sunt sensibil mai mari decat curenti din tabel , corespunzatori diametrelor d
1
si d
2i
,
este necesar sa se reia calculul de ordinul i,cu o valoare mai mare pentru cadera relativa de tensiunea
i
.
Daca I
2i
sau atat I
1
cat si I
2i
sunt sensibil mai mici decat curenti din tabel corespunzatori diametrelor d
1
si d
2i
(bobinaj neeconomic),se poate relua calculul stabilizatorului de tensiune (daca exista) si calculul redresoarelor de
ordinul i, cu o valoare mai mare pentru
i
.
Dupa ce s-a obtinut un rezultat corespunzator,se normalizeaza diametrele conductoarelor din primar si din
secundar la valorile cele mai apropiate din tabel.
p)Se verifica daca bobinajele incap in ferestra transformatorului.Verificarea bazata pe stabilizarea numarului de
straturi este greoaie .In practica s-a verificat in marea majoritate a cazurilor ca boninajele incap in ferestrele
transforamatoarelor daca un coeficient de umplere a ferestrei,definit ca mai jos,nu depaseste o valoare:
F
u
=
Af
d N d N
i i
2
2 2
2
1 1
+
0,38 0,41
In care A
f
[mm
2
]este aria ferestrei transformatorului si pentru tole normalizate A
f
=3a
2
.
Valoarea superioara a factorului F
u
se admite pentru un bobinaj ingrijit.Daca factorul de umplere F
u
rezulta
mai mic decat 0,30(ramane mult spatiu nefolosit in fereastra),se poate relua calculul transformatorului de la punctual
e sau f micsorindu-se fie sectiunea miezului fie dimensiunea d a tolelor,fie amandoua (daca exusta reserve la factorii
adaptati in relatiile acestora).
Daca factorul F
u
rezulta cuprins intre 0,300,35 ferastra nefiind complet ocupata,cum s-a intamplat la
scrierea relatiilor de mai sus ,se va relua calculul de la punctul k,stabilindu-se grosimea bobinajelor cu relatiile:
g
1
= a
Af
d N
4 , 0
2
1 1
; g
2
=a
Af
d N
i i
4 , 0
2
2 2
;
unde numarul fractiilor este deja calculata cu ocazia determinarii factorului de umplere F
u
.
Daca factorul de umplere F
u
rezulta mai mare decat 0,41, bobinajul nu incape in fereastra si S
Fe
, a sau
B(daca exista rezerva la B pana la 1,2T).
Pentru protejarea transformatorului in cazul unui scurtcircuit la sarcina este indicat sa se intercaleze la iesirea
fiecarui redresor cate o siguranta fuzibila dimensionata la un current cu 20%30%mai mare decat curentul I
ro.
Pentru
evitarea aprinderii transformatorului in cazul unei strapungeri intre spirele primarului sau in cazul unui scurtcircuit
in redresor este indicat sa se prevada si in primar o siguranta fuzibila, dimensionata la un curent cu 30 50% mai
mare decat I
1
.
In mod obisnuit se stabileste in cazul proietului si greutatea transformatorului ceea ce insa nu se reprezinta
aici.
8.DISIPATIA TERMICA.

In interiorul dispozitivelor semiconductoare de putere (tranzistoare ,diode,etc.)Se dezvolta in timpul
functionarii,prin efectul Joule ,cantitati insemnate de caldura .Daca nu se iau masuri eficiente de evacuare intr-un
ritm corespunzator a acestei energii in mediul ambiant,temperatura jonctiunilor poate creste peste limitele admise
ducand la distrugerea componentelor respective (strapungeri,jonctiunea prin avalnsa termica).
Rezistenta termica.
Incalea fluxului de energie care se scurge de la jonctiunea spre mediul ambiant se interpun anumite
obstacole pe care le vom numi rezistente termice.Efectul lor este de a frana ,de a incetinii,respective de a micsora
fluxul de energie termica,intocmai cum o rezistenta electrica se interpune la trecerea curentului,provocat de o
diferenta de potential.In cazul nostru,cauza fluxului de caldura o constituie diferenta de temperatura dintre jonctiunea
si aerul ambient, t=t
j
-t
a
pe care am puteao numi,prin analogie tensiune termica.
Curentul termic ar fi masura cantitati de caldura transferate in unitatea de timp de la jonctiunea la
ambient,adica tocmai puterea disipata,P
d
.
Putem enunta legea lui Ohm termica:
Rezistenta termica (R
th
)=
) (
) (
d
P termic curentul
t termica tensiunea



Rezistenta termica se exprima in C/W.

Rezistenta termica jonctiune-ambiant
O prima rezistenta, notata R
thj-c
(rezistenta termica jonctiune-capsula),este cea care limiteaza transferul de
caldura intre jonctuinea si capsula tranzistorului.Ea este determinate prin constructie si deci nu avem cum sa o
influentam.Valoarea ei este data in cataloage.Ajuns la capsula ,fluxul termic se ramifica.O parte , mult mai mica ,o ia
pe calea relativ ingustaa rezistentei termice dintre capsula si aerul ambient este singura cale de disipatie termica
,rezistenta echivalenta jonctiunea-ambiant fiind in acest caz:
R
thj-a
=R
thj-c
+R
thc-a
Cealalta parte a fluxlui termic ajuns la capsula se indreapta spre radiator,prinrezistenta termica R
thc-r
(capsula-
radiator).Infine ,de la radiator energia calorica este disipata in aerulambiant prin rezistenta R
thr-a
(radiator-ambiant).
Calculam rezistenta echivalenta a circuitului termic jonctiunea-ambiant:
R
thj-a
=R
thj-c
+R
thc-a
//(R
thc-r
+R
thr-a
)


R
thj-a
=R
thj-c
+
a thr r thc a thc
a thr r thc a thc
R R R
R R R


+ +
+ ) (
Propagarea caldurii.
Conductia este principala cale de a pripaga o caldura prin substante solide si intre corpurile solide aflate in
contacat direct .Aceasta este cazul contctului capsula-jonctiune.(se stie ca spatial intermediar este umplut cu vaselina
siliconica ),precum si al contactului capsula-radiator,pentru a ne mai vorbind de propagarea calduriprin masa
radiatorului.
Cantitativ,transportul de caldura princonductie in unitatea de timp este direct proportionala cu aria suprafetei
strabatute de curentul termic si de derivata temperaturii dupa normala la aceasta suprafata.Factorul de
proportionalitate se numeste coefficient de conductie si de natura corpului.El se noteaza de obicei cu si se exprima
in W/Cm.
Concluzii:
exploatarea la maxim a suprafetelor disponibile de contact pentru a se asigura un contact cat mai imtim cu
radiatorul,iar suprafetele de contact trebuie sa fie cat mai netede;pentru ainlaturarea stratului de aer
datorat;imperfectiunile suprafetelor de contact se recimanda inainte de montare,ungerea acestora cu un strat fin de
vaselina siliconica;
cand izolarea termica se impune,utilizarea unor medietori de contact avand grosimea cat mai mica si
conductivitatea termica mare
confectionarea radiatorului din metale conductivitate termica mare,cumsunt cuprul si aluminiul;
asigurarea unei grosimi suficiente de mare a radiatorului,in specialin zona centrala sau in vecinatatea locului de
prindere a cuprului;
plasarea cat mai central pe radiator, sau daca sunt mai multe tranzistoare ,plasarea lor cat mai uniforma;
asigurarea unei temperaturi de lucru cat mai coborite a radiatorului.
Convectia,cale specifica de propagare a caldurii prin fluide,este intalnita si in cazul nostru datorita
curentilor de aer care scaldaradiatorul si capsula.
Schimbul de caldura prin convectie in unitatea de timp este direct proportionala cu aria suprafetei intere
fluide si corpul solid in cauza si cu diferenta de temperatura dintre peretele corpului si fluid.
Concluzii:
utilizarea unor radiatoare cu suprafatatotala cat mai mare;foarteavantajoase sunt metodele cu aripioarecare
permite suprafata mare la volumul redus.
pozitionarea radiatoarelor astfel incat sa fie posibila circulatia maxima a curentilor de aer pe intreaga suprafata(cu
aripioarele in pozitie verticala);
plasarea radiatorului la exteriorul aparatelor;
atunci cand se impune utilizarea unor ventilatoare electrice pentru racirea fortata;
plasarea radiatorului cat mai departe de celelalte surse importante de caldura din incinta aparatului sau din
exterior;
utilizarea unor radiatoare cu suprafete cat mai netede si nici un caz vopsite pentru a nu frana curentii de aer.
Radiatia,o cale omniprezenta de propagare a calduri, se face simtita cu cat temperatura de lucru a capsulei
si a radiatorului este mai mare.Energua radianta emisa sau absorbita de un corp in unitatea de timp este direct
proportionala cu aria suprafetei emitatoare sau receptoaqre si cu puterea a patra a temperaturii absolute a suprafetei.
La emisia si receptia energiei radiante o importanta deosebita are culoarea suprafetei.un corp negru-mat
absoarbe practic toate radiatilecare cad pe el,deci are o rezistenta termica scazuta la radiatii,pe cand un corp alb-
stralucitor reflecta cea mai mare parte din radiatiile incidente.
Din punct de vedere al preluari energiei radiante de cpsula,este fara discutie preferabil ca radiatorul sa fie
negru mat.
Atunci cand radiatorul este plast in interiorul aparatului,negru-mat ofera si avantajul preluarii unei bune parti din
energia radianta de la alte piese calde dinapropiere ,pe care,deasemenae, avem interesul sa le racim(vomtine cont la
acaseta la dimensionarea radiatorulu,luandin calcule regimul termic a temperaturi ambiante mai ridicata).
Pentru radiatoarele de dimensiuni mai mari , diferenta alb-negru se face tot mai putin simtita.
Radiatoarele din aluminiu se innegresc prin metode elecrochimice iar daca vrem sa le pastram albe , se
cufunda intr-o solutie diluata de hidroxid de sodium pentru matuire.
Capacitatea calorica

Prin capacitatea calorica se intelege cantitatea de caldura pe care trebuie sa o primeasca sau sa o cedeze un
corp dat pentru a-si modifica temperatura cu 1C.Numeric,capacitatea calorica,C,este egala cu produsul dintre masa
m a corpului si caldura specifica ca substanta din care este alcatuit.
C=mc
c-este constabta de material si e capacitaea calorica a unui kilogram din substanta care alcatuieste corpul
dat.Ansamblul tiristorradiator mediul ambiant formeaza un circuit termic complex cu rezistente si capacitatii
distribuite.
Constanta de timp este timpul recomandat de asteptare de la pornirea atunci cand se urmareste efectuarea
unor masuratori de precizie sau asupra lor. Se indica de obicei sa se astepte 15-30 de minute in cazul aparatelor care
contin radiatoare mari.
Pentru a putea prelua de la capsula tiristorului o cantitate mare de caldura, far a-si ridica apreciabil
temperatura ,radiatorul trebuie sa aiba o cantitate calorica mare.Acesta inseamna ori masa mare ,ori caldura specifica
mare ,ori amindoua in acelasi timp.Din metalele cu conductivitate termica mare doua sunt mai accesibile,anume
cuprul cu =390W/mC si aluminiul cu =220W/mC.
Pentru radiatoarele mici (S<50cm
2
),natura metalui nu are totusi o influenta prea mare asupra rezistentei
termice,putandu-se folosii cuprul aluminiul,alama ,otel etc.cu rezultate foarte putin diferite.
Variatia puteri maxime de disipatie.
Se stie jonctiunea cu germaniu se distrug la cca.120C,iar cele de siliciu la cca.220C.De aceea parametrul
de catalog t
jmax
este situat de obicei intre 75C si 100C pentru tranzistoarele cu germaniu respective intre 150C si
200C pentru cele cu siliciu pentru extrapolarea dependentei liniare exprimate de legea lui Ohm termica.
P
dmax
(t
c
)=
c thj
c j
R
t t

max

putem trasa astfel o dreapta de disipatie maxima pentru tranzistorul dat.
In cataloage nu este mentionat intotdeauna temperatura critica.Ea poate fi dedusa prin trasarea graficului de
variatie P
dmax
(t
a
)=f(t
a
)daca se cunosc marimile P
dmax,
P
jmax
si P
thj-a
;in caz contrarse poate lua t
cr
= cu valoarea temeraturii
ambiante pentru care s-a datin catalog P
dmax
.
Temperatura ambianta maxima.
Desi m reprezinta propriu-zis un parametru al dispozitivului semiconductor sau a aparatelor electrice in
ansamblu,temperatura mediului ambient ,t
a
are un rol determinant in ceea ce priveste ritmuldisipatie termice,
limitand,puterea maxima realaa tranzistorului.Cand proiectam un aparat, trebuie sa tinem cont neaparatde
domeniul ascontat de variatie a temperaturiiambiante mai prcis de valoarea maxima preconizata,t
max
la fiind cea care
dicteza limita inferioara garantata a puterii maxime de disipatie.
Temperatura ambianta maxima se alege in functie de destinatia aparatului,orientativ intre 30C si 40C
pentru aparatele care urmeaza sa functioneze in conditiiclimaticenormale,respective intre 40C si 50Cpentru
aparatele de uz industrial.
Temperatura ambianta nu se confunda intru totul cu temperatura din incapere.se stie ca ininteriorul
aparatelor ,cu toate masurile de autoventilatie,temperatura este deobicei cu cateva grade mai mare decat in incapere,
din cauza energie calorice disipete de toate componentele, in special de redresoare ,transformatoare,becuri,rezistoare
etc.De aici si recomandrea facuta anterior ,ca tranzistoarele de putere impreuna cu radiatoarele sa fie amplasate de
preferinta la exterior, pentru a beneficia de o temperatura ambianta mai scazuta ,deci pentru a li se putea exploata
mai bine disponibilitatile de disipatie termica.
Determinarea regimului termic
Circiutul termic jonctiunea-ambianta se reduce la rezistentele jonctiunea-capsula si capsula-ambiant aflate
in serie.
R
thj-a
=R
thj-c
+R
thc-a
Din datele de catalog rezulta:
R
thj-c
=(t
jmax
-t
c
)/P
dmax
(t
c
)=100C-25C/150W=0,5C/W
Prin urmare R
thj-a
=0,5C/W+20C/W=20,5C/W.
In ceea ce priveste puterea de disipatie maxima,neinttereseaza,fireste limita inferioara garantata , adica
aceea care corespunde temperaturii ambiante maxime,t
amax
(cazul cel mai nefavorabil) .Obtinem:
P
dmax
(t
amax
)=

a thj
a j
R
t t
max max
5 , 20
30 100
=3,4W

Pentru acelasi transistor ne-am procuratsau am confectionatun radiator bun, despre care stim ca are
rezistenta termica R
thr-a
=1C/W.Un aceste conditi ne intereseaza cum variaza puterea de disipatie maixima in functie
de temperatura ambianta.Concret,dorim sa determinam puterea de disipatie maxima pentru t
amax
=35C.
Nelipseste un singur element si anume rezistenta capsularadiator.Acesta depinde de izolatoare, (cu sau fara
pelicula intermediara de vaselina siliconica),de gradul de strangere in suruburi etc.
Vom considera cazul montari directe a capsuleipe radiator (fara rondela izolatoare),insa cu fetele de contact
unse in prealabil cu vaselina siliconica.Pentru o strangere buna in suruburi,putem conta pe o rezistenta R
thc-r
foarte
mica,sa zicem de 0,2C/W (0,11C/W).Oricum,pentru capsulele mai precise se vor consulta in prealabil fisele
tehnice complete ale tranzistorului,unde producatorul face referir si la acest parametru.
P
dmax
(35C)=
63 , 1
30 100
=40W
La t
max
=35C P
dmax
(35C)=(100-35)/0,5=130W
Disipatiea rezistentei R
thc-a
simplificat mult calculele ,dar e important din alt motiv, si anume pentru acest parametru
nu poate fi intotdeauna gasit in cataloage (depindev de tipul corpului de aria suprafetelor cu care e in contact direct
cu aerul ambient,de culoarea, de pozitia capsulei,etc).
Dimensionarea radiatoarelor.
Rezistenta termica a radiatorului R
r
depinde de:
natura metalului din care este confectionat,in special de conductibilitatea sa termica
grosimea radiatorului,d respective grosimea medie ,daca sectiunea nu este uniforma
suprafata totala a radiatorului,S
gradul de finisare a suprafetei
culoarea suprafetei
pozita radiatorului(R maxim pentru radiator orizontal,R minim pentru radiator vertical)
pozitia tranzistorului pe radiator
1)Pentru valori constante ale celorlalti factorii rezistenta R
r
scade pe masura ce creste grosimea materialului la
suprafete mari la cele mici grosimea nu conteza.
2)Chiar daca suprafata radiatorului creste foarte mult ,rezistenta termica ramane finita
3)Conditiade innegrire este maiimportanta decat pozitionarea verticala.
Montarea tiristoarelor pe radiator
Tiristoarele de putere se fixeaza pe radiator prin strangere in suruburi.Inainte de montarea atat tiristorul cat
si suprafata zonei de contact se ung cu un strat subtire de vaselina siliconica.In unele situatii se impun izolarea
electrica a capsulei tiristorului fata de radiator,atunci cand radiatorul este comun pentru mai multe tiristoare,cand este
montat direct pe carcasa.
8.CALCULUL TRANSFORMATORULUI
1,Determinarea puterii maxime transferata in sarcina de catre infasurarea secundara:
P
2
=U
2
I
2
=20* 10=200W
2,Aprecierea randamemtului de transfer (randamentul de transfer este inevitabil subunitar datorita pierderilor in
miez,in cupru in radiatie etc.).
Se poate aprecia un randament de calcul pentru materialele feromagnetice uzuale cu respectarea orientativa a
modului de calcul de cca.80%.
=P
2
/P
1
=0,8
3, Determinarea puterii absorbita in primar:
P
1
=1,25*P
2
=1,25*200=250W
4, Deducerea curentului maxum absorbita in primar:
I
1
=P
1
/U
1
=250/220=1,136 A
5,Aria sectiunii transversale reprezinta produsul dintre grosimea pachetului si latimea elementului centralal toleiE
si este exprimata in cm
2
.
S=
1
P =15,81 cm
2
6,Aflarea numarului de spire /volt minimum acceptabil.Pe baza datelor de catalog cu o constanta empiriala de
55.Formula este:
n
1
=55/S=3,5 spire /volt
Datorita pierderilor suplimentare subforma de caderi de tensiune pe condenzator de bobinaj mai ales la curenti
mari,numarulde spire /volt din infasurarea secundara poate fi majorata pana la 10% adica:
n
2
=1,1*n
1
=3.82 spire/volt
vom considera in calcule 4 spire/volt.
7,Determinarea numarului de spire N
1
si N
2
din primar,respective din secundar:

N
1
=n
1
*U
1
=770 spire
consideram 800 spire din considerente de siguranta in exploatarea pentru primar.
N
2
=n
2
*U
2
=76.4 spire
consideram 80 de spire.
8,Alegerea diametrelor minime pentru pentru conductoarele de bobinaj.Aceste diameter se determina in functie de
valorile maxime ale curentilor ce vor strabate infasurarile,factorul limitant contituindu-l densitatea de curent maxima
admisa pentru pierderile neneglijabile.
J=I/S
Pentru infasurarile cu racier mai accentuata se considera diametrul conductoarelor fara isolator cu o densitate de
current de J=2,5A/mm
2
,rezulta:
d
2
=

S 4
=
J
41
2
71 , 0 I =2,24mm
Pentru infasurarile interiopare ,cele din primar are un numar de spire mai mare ,care nu benefifiaza deracire eficienta,
luam;
d
1
=0,8
I
=0.85mm
d
1
,d
2
diametrele conductoarelor din primar respective din secundar.
9,Verificam daca infasurarile calculate incap in fereastra miezului pe care ureaza sa-l utilizam.Calculam aria totala
ocupata efectiv de sectiunile transversale ale conductoarelor din toate infasurarile.La sectiunea spirelor tinem cont
de diametrul conductorului incluzand si izolatorul.
S
iz
=0,8*d
2
iz
A
2
=80*2.3=184
A
1
=800*0,85=680
A
tot
=(A
1
+A
2
)*3=2592mm
2
=2,6cm
2
.
Tinem cont de spatile goale dintre spire ,de spatiile ocupate de carcasa ,de hartia izolatoareb dintre straturi.
10,Enumararea valorilor obtinute:
Sectiunea miez transformator; S=16 cm
2
Numar de spire din primar; N
1
=800 spire
Numar de spire din secundar; N
2
=80 spire
Diametrul conductoarelor infasurarilor; d
1
=0,85mm
d
2
=2.3mm.
Tensiunea primar; U
1
=220V
Tensiunea secundar; U
2
=20V
Curent admisibil secundar; I
2
=10A.
9.CALCULUL RADIATORULUI
Tipul tiristorului ales: T22NO5
Puterea maxima disipata:P
dmax
=30W
Temperatura capsulei:T
c
=25C
Temperatura ambianta:T
a
=40C
Rezistenta termica jonctiunea-capsula:R
thj-c
=1,1C/W
Rezistenta capsula-radiator: R
thj-r
=1/
i
S
c
[C/W]=0,3C/W
S
c
=suprafata de contact;
i
=coeficient de strangere (0,20.8) W/Cm
2
Rezistenta termica radiator-ambiant:R
thj-r
=1C/W pentru radiator.
Puterea disipata in cazul cel mai nefavorabil la temperatura ambianta t
amax
;
P
dmax
=
25 , 2
40 85
max

a thj
a j
R
t t
=20W
P
dmax
=P
c2
P
c1
=30W
P
c2
<P
c1
deci este necesar utilizarea radiatoarelor de racire.
La temperatura de 40C tiristorul nu poate disipa decat 20W, diferenta trebuie acoperita:
R
thj-a
=R
thj-c
+
a thr r thc a thc
a thr r thc a thc
R R R
R R R


+ +
+ ) (
R
thj-a
=1,1+
1 3 , 0 10
) 1 3 , 0 ( 10
+ +
+
=2.25C/W
R
thj-a
=(85-40)/30=1,5C/W
Din catalog R
thc-a
=10C/Wpentru capsula TO48.
Rezistenta termica a radiatorului:
R
thj-a
=
1 , 1 5 , 1 10
10 ) 1 , 1 5 , 1 (
) (
+



c thj a thj a thc
c thj a thj a thc
R R R
R R R
=0,41C/W
Expresia suprafete radiatorului:
Coeficientul convectie radiatie pentru radiator:orizontal-corp lustruit 1Cm
2
/W
-corp innegrit 0,5Cm
2
/W
vertical-corp lustruit 0,85Cm
2
/W
-corp innegrit 0,45Cm
2
/W
Expresia finala a suprafetei daca avem un radiator corp negru in pozitie verticala este:
S=

+
100 / 2101
81 , 0
33 41 , 0
45 , 0 * 650
161cm
2
Instruciuni de protecie i punere n funciune
nainte de punerea n funciune a redresoarelor pentru ncrcarea bateriilor de acumulatoare trebuiesc
urmate instruciunile de protecie i punere n funciune i anume:
Se verific dac redresorul este montat n ncperi aerisite fr ageni termici sau chimici, cu temperatura
mediului ambiant cuprins ntre 0-40C i umiditate relativ maxim de 80% la 30C
Se verific dac instalaia este complet (lmpi, indicatoare, relee, sigurane normale i ultrarapide, placi
electronice)
Se verific dac uruburile de fixare ale aparatelor sunt bine stnse
Se verific n special dac instrumentele de msur de pe panou sunt blocate sau avariate
Se verific dac nu exist fire scoase din redresor i borne cu papucii slbii
Se verific dac elementele grele ale instalaiei (transformatorul de for, bobina de filtraj) sunt corect fixate
Se leag partea metalic a instalaiei la centura de pmnt i se verific dac rezistena acestei legturi este n
conformitate cu normele n vigoare
Se verific dac cablurile de for cu care se leag redresorul la reea i pe partea de utilizare au seciuni adecvate
curenilor
Se verific calitatea reelei (puterea instalat) precum i capacitatea bateriei
Se pornete redresorul i se urmrete curentul de ieire
Curentul debitat de redresor depinde de gradulde ncrcare al bateriei de acumulator.n timpul probelor de punere n
funciune nu se recomand modificarea reglajelor la blocurile electronice. Prezentele msuri se urmresc n deosebi
la punerea n funciune a redresoarelor pentru lucrul n tampon cu bateriile de acumulator pentru alimentrile de
siguran.
BIBLIOGRAFIE
1. Cioc, I.; Vlad, I.; Calot, G.-Transfofmatorul electric.Construcie. Teorie.
Proiectare. Fabricare. Exploatare.
Editura Didactic i Pedagogic Bucureti;
2. Iulian, I.-Contribuii la studiul i proiectarea variatoarelor de c.c. cu aplicaii n
sistemele d acionare ale autovehiculelor.
Ministerul Educaiei Naionale, Universitatea Transilvania din Braov;
3. Tomua, O.; Ragoveanu, N.; Iliescu, P.-Acumulatoare pentru autovehicule. Editura
Tehnic Bucureti-1990;
4. Tomua, O.; Clondescu, Gh.-Acumulatoare electrice. ntreinere i reparare. Editura
Tehnic Bucureti-1977;
5. Matlac,I.;Iulian,L.;Marinescu,C.;Helerea,E.-Convertoare electronice. Elemente de
comutaie semiconductoare.;
6. Matlac,I.-Convertoare electroenergetice.
Editura Facla Timioara-1987;
7. Giugudean, M.-Proiectarea unor circuite electronice.
Editura Facla Timioara-1983;
8. Iosif, N.-Tiristoare i module de putere.
Editura Tehnic Bucureti-1984;
9. ***Hight capacitance low-loss electrolytics with low hf impedance.
TDA 1016-a.;
10. ***Indicator de norme de deviz pentru lucrri pentru automatizare.Instalaii.
Institutul central de cercetare, proiectare i directivare n construcii-1981;
11.D.Dasclau;L.Turic-Circuite electrice
Ed.Didactica si Pedagogica Bucuresti-1981
12.Almanah tehnium
13.V.Ciugarin-Acumlatoare acide
Ed.Militara Bucuresti-1967
14.W.Szabo-Bazele elecrotehnici Univ.Transilvania Brasov-1977
15.Colectia tehnium.

10C
- 1
0