Sunteți pe pagina 1din 10

Epistola catre Coloseni

Mareste imaginea. Epistola catre Coloseni Autorul si autenticitatea Epistola catre Coloseni se aseamana cuEpistola catre Efeseni si este scrisa tot de Sf. Pavel. In sprijinul autenticitatii sunt aduse urmatoarele argumente ce se desprind din analiza continutului Epistolei : Apostolul isi scrie de doua ori numele, atat in introducere (1,1) cat si in incheiere; limba, stilul si doctrina (universalitatea mantuirii prin Hristos, rolul credintei si al botezului in transformarea omului) sunt pauline. De asemenea, Epistola este recunoscuta drept canonica printr-o serie de marturii ale parintiilor bisericesti, precum: Clement Romanul, Sfantul Ignatie, Clement Alexandrinul si Tertulian care folosesc unele

expresii din ea si o considera ca apartinand Sfantului Pavel. Textul ei se afla in traducerile vechi ale Sfintei Scripturi (latina si siriaca), in Fragmentul Muratori si in lista cartilor canonice ale Sf. Parinti: Atanasie cel Mare, Chiril al Ierusalimului si Grigorie de Nazianz. Timpul si locul - Epistola a fost scrisa de Apostol la Roma, spre sfarsitul primei sale captivitati, in primavara anului 63. O data cu aceasta epistola au fost expediate si epistolele catre Efeseni si catre Filimon. Destinatarii epistolei sunt crestinii din Colose (1,1), oras renumit datorita pozitiei sale strategice ce i-a permis ca in antichitate sa cunosca o deosebita inflorire economica si culturala, dar care, in timpul domniei lui Nero, a fost lovit de un cutremur puternic care l-a daramat aproape complet. Fiind rezidit, foarte curand a redevenit un oras infloritor impreuna cu Laodiceea si Ierapole, alte doua orase importante din Asia Mica. Populatia orasului (in mare parte politeista) era de origine frigiana si vorbea limba greaca a dialectului comun. Credinta lor imbratisa, ca si aceea a Efesenilor, mai toate zeitatile imperiului. Un cult deosebit se aducea zeitei Cybella, pe care mitologia o socotea sotia lui Saturn si mama lui Jupiter, Neptun si Platon. Intre locuitorii orasului, pe langa pagani se aflau si numerosi iudei.

In privinta raspandirii crestinismului si infiintarii Bisericii din Colose s-au ivit discutii, interpretandu-se gresit unele texte din Epistola catre Coloseni. Astfel, unii exegeti considera ca Sf. Pavel n-ar fi fost personal la Colose, iar crestinismul ar fi fost predicat acolo de Epafras, unul din ucenicii si colaboratorii Apostolului (cf. Coloseni 2, 1). Aceasta conceptie s-a dovedit a fi gresita, deoarece Sfantul Apostol Pavelpersonal a raspandit aici religia crestina, in calatoria a doua misionara fiind desavarsita in vremea sederii sale la Efes, de unde a cutreierat provincia Asia (54-57 d.Hr.) La Colose a convertit pe Epafras, Filimon si pe multi altii, care au continuat lucrarea misionara inceputa de el. Deci, Epistola catre Coloseni se adreseaza tuturor crestinilor din orasul Colose, precum si celor din orasul Laodiceea (4, 16) si din imprejurimi. Motivele si scopul Sf. Apostol Pavel scrie Epistola cu scopul de a combate erezia iudeo - gnostica ce ameninta Bisericile din cele trei orase apropiate (Colose, Laodiceea si Ierapole), aratand rolul Domnului Hristos in mantuirea lumii, de a-i intarii in credinta, dandu-le si anumite sfaturi morale. Cuprinsul

Epistola cuprinde 4 capitole si se imparte in trei parti: Partea I doctrinara (cap 1) este precedata de un prolog (1,1-12) contine numele autorului si ai adresantilor si asigurarea Apostolului ca se roaga lui Dumnezeu pentru credinta colosenilor.. Partea a II-a polemica (cap 2) unde se combat ereziile iudeo-gnostice Partea a treia morala (cap 3-4) - se dau o serie de invataturi morale pentru noua viata crestina. Importanta Este o epistola hristologica ce arata raportul lui Hristos cu Dumnezeu Tatal, cu lumea si Biserica si se combat speculatiile filosofiei gnostice. Invataturi dogmatice: Dumnezeirea Domnului Hristos, eternitatea Sa si cap al Bisericii (1,15-20); prin Jertfa Sa s-a impacat cerul cu pamantul si s-a refacut unitatea lumii (1, 20-23); prin Botez ne curatim de pacate si devenim oameni noi(2,12); prin crestinism s-a desfiintat Legea si ritualul iudaic, precum si sarbatorile ei (2,16). Invataturi morale: indepartarea de erezii si filosofia pagana(2,8); prin crestinism s-a redat demnitatea,

libertatea si egalitatea tuturor oamenilor (3,11) datoriile sotilor,copiilor si parintilor in familia crestina (3, 18-21); folosirea timpului cu intelepciune si modul de a vorbi al crestinului (4,5-6)

Epistolele din detenie: Efeseni, Coloseni, Filimon i Filipeni

[CUPRINS] [NAPOI] [NAINTE] Cele patru epistole ale lui Pavel (ctre efeseni, coloseni, Filimon i filipeni) sunt denumite mpreun Epistolele din detenie, pentru c acestea au fost scrise n timpul primei detenii a lui Pavel n Roma. Se presupune c Pavel a ajuns la Roma n primvara anului 61. Dup Faptele apostolilor 28:30 Pavel a rmas doi ani ntregi ntr-o cas pe care o luase cu chirie. Aceasta ne duce pn n primvara anului 63. Probabil c el a fost eliberat naintea incendierii Romei din anul 64. Cnd scria filipenilor, el socotea c n curnd va fi eliberat (Filipeni 1:19-26). Aceast speran o exprim i n Filimon 1:22. Epistolele ctre efeseni, ctre coloseni i ctre Filimon au fost expediate odat mpreun cu acelai sol (Efeseni 6:21,22; Coloseni 4:7-9; Filimon 12:23,24). Probabil c cele trei epistole au fost scrie n anul 62, iar Epistola ctre filipeni n urmtorul an. Epistola ctre efeseni

n biserica din Efes, apostolul Pavel a putut s lucreze n timpul celei de-a treia cltorii misionare cu mult binecuvntare un timp ndelungat, n comparaie cu alte biserici (Faptele apostolilor 19:1-20,31). Relaia lui fa de credincioii din Efes era una intim i sincer, aa dup cum ne-o arat i cuvntarea de rmas-bun n Milet adresat prezbiterilor bisericii din Efes (Faptele apostolilor 20:17-38). Att Efeseni, ct i Coloseni subliniaz adevrul despre Biseric ca Trup, al crei Cap este Cristos. Pavel vorbise deja despre aceasta la Romani 12 i 1 Corinteni 12. n Efeseni i Coloseni, ns Pavel explic mai pe larg aceste adevruri. Nicieri nu gsim o revelaie mai nalt ca aici n Epistola ctre efeseni, care l arat pe credincios strmutat mpreun cu Cristos n locurile cereti i i ndeamn pe credincioi la o trire n concordan cu chemarea cereasc. Epistola ctre efeseni se compune din dou pri a cte trei capitole: 1. Poziia credinciosului n Cristos (cap.1-3). 2. Comportarea credinciosului n lume (cap.4-6). S-a spus adesea despre coninutul epistolei ctre efeseni c se poate rezuma n trei cuvinte: a edea, a umbla i a lupta. Descrierea poziiei credinciosului lmurete faptul c el este strmutat s ad mpreun cu Cristos n locurile cereti (2:6). Responsabilitatea lui este acum s triasc un mod de via care s corespund cu chemarea cu care a fost chemat (4:1). Umblarea credinciosului mai este i o lupt mpotriva lui Satan i otirea lui, n mijlocul cruia se afl el n

continuu; i este ndemnat s se mpotriveasc uneltirilor neltoare ale lui Satan (6:11). 1. Poziia credinciosului n Cristos (cap.1-3) Dup cuvntul de salut (1:1,2) Pavel precizeaz c credinciosul este n posesia tuturor binecuvntrilor spirituale (1:3-14). De asemenea, recunoatem aici lucrarea celor trei persoane ale dumnezeirii: credincioii sunt alei de Tatl (1:3-6), rscumprai de Fiul (1:2-12) i pecetluii prin Duhul Sfnt (1:13, 14). Epistola ctre efeseni mai conine dou rugciuni mari ale lui Pavel pentru credincioi. n prima (1:15-23) el se roag pentru ei, ca tot ce au primit din partea lui Dumnezeu, s cunoasc i s priceap tot mai deplin i mai mult. La sfritul rugciunii sale vorbete despre biseric ca Trup al lui Cristos (1:23). Pe urm Pavel descrie mntuirea prin har (2:1-10) prin referirea la ce am fost n trecut (2:1-3), ce suntem n prezent (2:4-6) i ce vom fi n viitor (2:7-10). Urmeaz continuarea gndului despre unitatea evreilor i a naiunilor n Cristos (2:11-22), la care arat starea Neamurilor fr Cristos (2:11-12). Apoi apostolul vorbete despre acel Trup compus din evrei i Neamuri (2:13-18), pe care l denumete i cldire (2:19-22), n care nsui Domnul Isus Cristos este piatra unghiular. Prima parte a capitolului 3 descoper taina lui Dumnezeu (3:1-12). Pavel a fost chemat ca slujitor n aceast er al harului lui Dumnezeu (3:1-7). El a propovduit ceea ce mai nainte nu a fost nc descoperit n ntregime, c Neamurile sunt mpreun motenitoare cu noi, alctuiesc un singur trup cu noi i iau parte cu noi la aceeai

fgduin n Cristos Isus, prin Evanghelie (3:6) i ofer oamenilor prtia la aceast tain (3:8-12). Aceasta ne duce la cea de-a doua rugciune mare a lui Pavel din Epistola ctre efeseni (3:14-21), n care se roag ca credincioii s cunoasc dragostea lui Cristos, care ntrece orice cunotin (3:19). Rugciunea se ncheie cu o cntare de preamrire a atotputerniciei lui Dumnezeu, care ntrece cu mult toate ateptrile noastre (3:20,21). 2. Comportarea credinciosului n lume (cap.4-6) n lumina a tot ce a fcut Dumnezeu pentru noi, suntem chemai la o umblare care s corespund naltei noastr chemri. Expresia umblare este folosit pentru viaa credinciosului i pentru comportarea sa n lume. Aceast umblare trebuie s fie demn de poziia pe care o avem n Cristos (4:1-16). Ea trebuie s se deosebeasc de ceilali (4:17-32), i s fie o umblare n dragoste (5: 114) i nelepciune (5:15-6:9). Aceasta este posibil doar prin puterea Duhului Sfnt, cu care este umplut credinciosul (5:19,20), i n ascultare n domeniile practice ale vieii cotidiene (5:21-6:8). Umblarea cretin este totodat i o lupt (6:10-20). Credinciosul poate fi tare, ns nu prin el nsui, ci numai n Domnul, dac se mbrac cu toat armura lui Dumnezeu (6:10-17) i struie n rugciune (6:18-20). n salutrile de la sfritul epistolei (6:21-24) este amintit i Tihic, care a adus epistola. Epistola ctre coloseni

Aa cum epistola ctre romani i cea ctre galateni, care vorbesc ambele despre Evanghelie, se potrivesc una cu alta, tot aa se aseamn i Epistola ctre efeseni cu cea ctre coloseni, pentru c ambele vorbesc despre Biseric ca Trup al lui Cristos. Se poate spune c Epistola ctre efeseni subliniaz biserica ca Trup, al crui Cap este Cristos, pe cnd cea ctre coloseni l scoate n relief pe Cristos ca i Cap al Bisericii, care este Trupul Su. Ca i Epistola ctre galateni, Epistola ctre coloseni este sub forma unei dezbateri a unei dispute i a fost scris pentru combaterea ereziilor. Problema n acest caz a fost o nvtur fals, care mai trziu a fost cunoscut sub numele de gnosticism. Adepii acestei nvturi susineau c au ajuns la o cunotin mai nalt; dar, n realitate, ei contestau dumnezeirea absolut i pe Domnul Isus Cristos ca om. Credincioii din Colose sunt ndemnai s resping asemenea erezii i s se in strns de Cap (2:19), ceea ce nseamn s pstreze nvtura dreapt a lui Cristos. Ca i Epistola ctre efeseni, Epistola ctre coloseni este o mpletire a nvturii cu aplicaia practic. 1. Cristos, Capul i plintatea (cap.1 i 2) 2. Viaa omului nou n Cristos (cap.3 i 4). n introducere, dup salutri (1:1,2), Pavel mulumete lui Dumnezeu pentru coloseni, pe care ns nu-i cunoate personal (1:3-8), dar despre care a auzit prin fratele Epafra, n timp ce acesta l vizita la Roma. Rugciunea pentru acetia se aseamn cu rugciunile din Epistola ctre efeseni (1:9-14).

Aceast epistol se remarc n mod special prin prezentarea slavei lui Isus Cristos. Este descris Persoana Sa (1:15-19) i dovedit din nou dumnezeirea Lui absolut. Pe urm este descris minunata Sa lucrare (1:20-2:3); ceea ce a fost svrit o dat pentru totdeauna prin moartea Sa pe cruce, i ceea ce lucreaz astzi n fiecare credincios. Pavel trebuie s-i avertizeze mpotriva ereziilor (2:4-23) pentru ca ei s recunoasc faptul c Domnul Isus Cristos este singura plintate pentru ei (2:10). Ei trebuie s se fereasc de filozofie, legalitate i o ascez fals. Partea practic a epistolei apare n multe privine ca o rezumare a Epistolei ctre efeseni. Credinciosul trebuie s caute lucrurile de sus. Pentru aceasta trebuie nimicit pcatul (3:5) sau, cum se exprim Pavel, s dezbrace pe omul cel vechi (3:9) i s-l mbrace pe cel nou (3:10). Totul trebuie s fie fcut n Numele Domnului Isus (3:17). Aceste indicaii se adresau, ca i n Epistola ctre efeseni, diferitelor grupri dintre cretini. Epistola se sfrete cu amintirea unor prieteni, prin care se exprim prtia cretin marcat de dragostea dintre ei. Tihic este amintit ca acela care a adus scrisoarea (4:7), la fel i Onisim (4:9). Cu aceasta este fcut legtura cu Epistola ctre Filimon.