Introducere

Pentru a analiza fenomenul partizan se impun doua constatari si anume: imposibilitatea ignorarii acestuia si caracterul sau european dominant. Partidele politice constituie conditia sine qua non a democratiei1. Viata politica nu mai poate fi conceputa in afara partidelor politice. In zilele noastre, se poate pretinde ca sistemul partidelor functioneaza mai bine decat in 1958 cand doar Partidul Comunist Francez era un partid bine organizat. Prin urmare putem spune ca, daca existenta partidelor constituie un fenomen aproape planetar, in Europa ele ocupa un loc privilegiat. Astfel daca ne raportam la democratiile occidentale, putem observa ca Statele Unite, Noua Zeelanda si Australia au de fapt doua partide, iar cu patru partide, Canada reprezinta o exceptie. Aceasta diversitate se explica prin istoria vechiului continent, bogata in conflicte si lupte a fractiunilor politice. Fiecare din aceste state detine o cultura complexa, un fel de memorie colectiva care pastreaza urmele confruntarilor din trecut. In Europa se gaseste terenul cel mai potrivit pentru studiul partidelor politice si totodata alegerea. Parlamentului European prin vot universal intareste si mai mult caracterul de laborator politic. Parlamentul European ales continua sa oglindeasca, in ciuda scrutinelor succesive, diversitatea intereselor nationale. Europartidele si Uniunea Europeana La mai bine de un deceniu de la recunoasterea europartidelor, prin Tratatul de la Maastricht, drept partide politice la nivel European, federatiile europene beneficiaza de un statut si de o finantare europeana fara precedent, si asta datorita aplicarii Tratatului de la Nisa2. Ele constituie o organizatie recticulara dar in acelasi timp de preocupa de de stabilirea de contacte intre elitele din aceeasi familie politica de pe tot cuprinsul Europei. Interesul studiului partidelor europene Abordarea fenomenului partinic european ne duce cu gandul la doua entitati: grupurile politice din Parlamentul european si federatiile europene de partide. In statelenatiune ale Europei Occidentale, partidele politice au jucat rolul fundamental de legatura intre electori si organele decizionale.
1 2

Seiler, Daniel, Louis, Partidele politice din Europa, Editura Institutul European, Iai,pg. 9-10 Kulahci, Erol, Natura si politica partidelor europene, Editura Institutul European, Iasi, 2006

a. Abordarea normativa Argumentarile indreptate spre dimenisiunea normativa incearca sa arate ca fenomenul partinic european si extraparlamentar contribuie sau ar putea contribui la legitimarea, democratizarea si cresterea reprezentativitatii Uniunii Europene3. Rolul partidelor politice la nivel European nu este indispensabil pentru legitimitate, democratie si reprezentarea supranationala. Exista doua tendinte: primul curent considera ca numai grupurile politice din Parlamentul European constituie baza unui sistem de partide europene care sa permita democratizarea si legitimarea UE iar cel de-al doilea estimeaza ca legitimitatea, reprezentare si democratia UE sunt intarite prin rolul europartidelor. b. Legitimitatea In primul rand se vorbeste despre rolul jucat de federatiile europene de partide in solutionarea deficitului de legitimitate al UE. Insa aceasta problema ridica totusi doua obstacole: evolutia raporturilor intre partidele politice si legitimitate si constrangerile ce apasa asupra fenomenului partinic european. Europartidele trebuie sa ofere politici socioeconomice specifice reprezentand alternative credibile si coerente cu traditiile ideologice ale familiilor politice. c. Democratia Federatiile europene de partide au de jucat un rol in solutionarea deficitului democratic al UE. In 1945 John Fitzmaurice sugereaza dezvoltarea unor noi structure partinice extraparlamentare pe langa Parlamentul European, astfel incat acestea sa fie adaptate la luptele politice europene si sa permita restructurarea sistemului de partide la nivel European. Teoretic principala functie a federatiilor europene de partide consta in promovarea si intensificarea legaturii dintre sistemele nationale si cel European, pentru a consolida democratia in institutiile europene. La randul sau, Christopher Lord sustine ca democratizarea si integrarea Uniunii Europene nu s-ar putea lipsi de rolul partidelor politice, care prezinta candidate, care dezbat cu ocazia referendumurilor si a chestiunilor de interes public. Democratia UE trece si prin formularea politicilor publice de catre europartide. Rolul direct al europartidelor in procesul politic european ramane o problema cruciala.

Kulahci, Erol, Natura si politica partidelor europene, Editura Institutul European, Iasi, 2006

d. Reprezentarea In aceasta problema sunt acuzate slabiciunile sistemelor de partide europene. In raport cu reprezentarea unii cercetatori au aratat explicit rolul potential al partidelor europene. Christopher Lord a considerat ca evolutia federatiilor europene de partide este in general importanta pentru dezvoltarea unei democratii representative europene.. Insa cea mai importanta chestiune in raportul federatiilor europene de partide cu problematica reprezentativitaii din UE este responsabilitatea. Partidul va fi responsabil fata de alegatori cu conditia ca: partidele sa se prezinte cu programe diferite, alegatorii sa voteze rational, coeziunea interna sau disciplina de partid sa fie suficiente pentru a permite aplicarea programelor politice. In concluzie putem spune ca federatiilor europene de partide le vine greu sa joace un rol decisiv pe planul legitimitatii, democratiei si reprezentarii din UE in vreme ce europartidele isi au contributia in dezvoltarea dimensiunilor cruciale si variate ale constructiei europene. Aparitia partidelor politice din Europa Tipologia partidelor politice se fondeaza pe unul din urmatoarele trei criterii: denumire, ideologie sau organizare4. Originea partidelor politice a fost abordata in mai multe moduri. Pentru inceput putem vorbi de Lapalombara si Weiner care au distins trei: o maniera institutionalista, o maniera de tip istoric si conflictual si o maniera de dezvoltare politica. Prima care apartine lui Duverger, pune accentul pe studierea lor organizatorica si leaga originea partidelor de dezvoltarea vietii parlamentare. Cea de-a doua plaseaza conceptul de criza la originea partidelor. Iar cea de-a treia explica aparitia partidelor prin conceptul raspandirii modernizarii Perspectiva lui Stein Rokkan insa combina pozitiile istorico-conflictuale ale dezvoltarii politice si functionaliste ceea ce ajuta la evitarea riscurilor pe care le poate produce aplicarea separate a acestor teorii.

Seiler, Daniel, Louis, Partidele politice din Europa, Editura Institutul European, Iai

Partidele politice la nivel European Ce nseamn un partid politic la nivel european? Tratatul de la Maastricht a recunoscut oficial existenta si contributia partidelor politice europene la constructia comunitara. In articolul 136 A al tratatului se preciza: partidele politice la nivel european sunt importante ca factori de integrare in cadrul Uniunii. Ele contribuie la formarea constiintei europene si la exprimarea vointei politice a cetatenilor.. Europa politica apare ca un ansamblu de grupuri parlamentare, partied politice si confederatii de partide5. Un partid politic la nivel european este o organizatie constituit pe baza unui program politic, ai crei membri sunt partide nationale si persoane fizice si care este reprezentat n mai multe state membre. Dup cum se mentioneaz n tratate, partidele politice la nivel european sunt importante ca factor de integrare n Uniune6. Acestea contribuie la formarea unei constiinte europene si la exprimarea vointei politice a cettenilor Uniunii. Cum este finantat un partid politic la nivel european? Din iulie 2004, partidele politice europene au avut posibilitatea de a primi fonduri anuale din partea Parlamentului European. Finantarea se face sub form de subventie de functionare. Aceasta poate acoperi 85% din cheltuielile partidului, n timp ce restul cheltuielilor trebuie s fie acoperite din resurse proprii, precum cotizatiile membrilor si donatiile. Ce se poate plti din subventii si ce nu? Subventiile pot fi folosite pentru a acoperi cheltuielile legate direct de obiectivele stabilite n programul partidului politic. Acestea pot fi: - reuniuni si conferinte, - publicatii, studii si publicitate, - cheltuieli administrative, de personal si de deplasare, - cheltuieli de campanie pentru alegerile europene. Subventiile nu pot fi folosite, printre altele, pentru a acoperi cheltuieli precum:
5 6

Nedelcu, Mioara, Constructia europeana, Editura Tipo Moldova, Iasi, 2008 http://www.europarl.europa.eu/parliament/expert/staticDisplay.do;jsessionid=2CE8C0B259B4D0841DB B5917462F73D9.node2?language=RO&id=43

- cheltuieli de campanie pentru referendumuri si alegeri (cu exceptia alegerilor europene). - finantarea direct sau indirect a partidelor nationale, a candidatilor la alegeri i a fundatiilor politice, att la nivel national, ct si european, - datorii sau cheltuieli privind datoriile.

Cine stabileste normele de finantare? Temeiul juridic este prevzut la articolul 191 din Tratatul de instituire a Comunittii Europene, iar normele de finantare sunt stabilite printr-un regulament adoptat de Consiliu si de Parlament. Acesta a fost revizuit pentru a mbuntti condiiile de finantare7. Normele de aplicare sunt adoptate de Biroul Parlamentului European. Familiile politice din Europa Conceptul de familie politica se refera la ansamblul de valori si traditii comune ale unor partide politice din diverse state care se recunosc reciproc si participa la o coordonare regionala si internationala a activitatii lor. Liberalismul Astazi in statele Europei occidentale ideile liberalismului classic au devenit o parte a traditiei politice, fiind asimilate, in cea mai mare parte a lor de toate celelalte orientari. Este familia politica cu cea mai indelungata istorie, care a exercitat o influenta esentiala asupra vietii politice a secolului al XIX lea8. n plan politic gndirea liberal se concentreaz asupra libertilor individuale pornete de la drepturile personale, iniiativa privat i limitarea puterii statului. Liberalismul respinge ideea "statului providenial" i acioneaz n vederea limitrii implicrii statale n favoarea crerii unui climat favorabil exercitrii drepturilor de ctre individ. Unul dintre principalii ideologi ai liberalismului, John Locke consider c "menirea legilor este aceea de a veghea nu la pluralitatea doctrinelor sau veracitatea opiniilor ci la sigurana i securitatea comunitii i ale bunurilor i integritii
7

http://www.europarl.europa.eu/parliament/expert/staticDisplay.do;jsessionid=2CE8C0B259B4D0841DBB 5917462F73D9.node2?language=RO&id=43 8 http://www.apd.ro/files/publicatii/familii_politice.pdf

personale a fiecrui cetean". individului; privata;

Valori fundamentale: - unicitatea si inviolabilitatea - libertatea individuala; - proprietatea privata si initiativa - separarea puterilor in stat; - toleranta si pluralismul; - limitarea puterii statului cu ajutorul legilor;

Conservatorismul Atunci cand nu este necesar sa schimbi nimic este necesar sa nu schimbi nimic(conceptia conservatoristilor). revolutiile burgheze. Dupa al II lea razboi mondial, participand la guvernare, conservatorii au acceptat compromisuri si au imprumutat din strategiile adversarilor lor9. In anii 80, sub influenta doctrinei liberale si a scaderii implicarii statului in economie, conservatorii au promovat o atitudine energetica in favoarea economiei de piata si, ajunsi la guvernare, au dezvoltat programe de privatizare si reducere a deficitelor bugetare. Valori fundamentale; - neincrederea in raport cu individual, cu ideea de progres;. decat legile; - traditia, moravurile sunt mai importante - pragmatismul in ceea ce priveste, apararea Democratia-crestina a facut cariera in Europa dupa cel de al II lea razboi mondial, incercand sa umple golul dintre liberalism si socialism.10 Originile doctrinei crestin-democratiei se gasesc in principiile propavaduite de catolicismul politic. Partidele crestin-democrate au aparut in tarile in care partidele liberale si socialiste puternice, care reusisera sa se impuna in viata politica, atacau biserica si catolicismul. Desi a aparut in lumea catolica, crestindemocratia a reusit sa se impuna si in tari cu populatii majoritar protestante, cum ar fi tarile scandinave, si chiar ortodoxe. Considerat n multe ri europene drept o form de neoconservatorism, cretindemocraia se intersecteaz cu conservatorismul n puncte fundamentale ale ideologiei,
9

Familia

conservatoare a avut la origine reactia antiliberala si respingerea schimbarilor produse de

intereselor considerate fundamentale; Crestindemocratia

http://www.apd.ro/files/publicatii/familii_politice.pdf

10

precum respectul fa de valorile tradiionale, credina i familia. fundamentale: de valorile traditionale; si cooperare sociala;

Valori - respectul fata - solidaritate, armonia

- economia sociala de piata; -respectarea principiului

subsidiaritatii (transferul deciziilor la nivelul comunitatilor locale si interventia institutiilor publice centrale doar in sprijinul autoritatilor locale si doar atunci cand acest lucru se impune); Social-democratia Astazi social-democratia reprezinta o imbinare, in teorie si actiune, a socialismului cu democratia, un compromis intre ideea echitatii sociale si a diferentelor individuale.11. In statele din nordul Europei se prefera denumirea de social-democratie, in sudul Europei cea de socialism iar in Marea Britanie de laburism. Socialismul a aparut in 1822 in Anglia, ajungand in numai cativa ani in Europa continentala. El s-a nascut pe fondul unei rupturi intre partide si electorat, partidele socialiste considerandu-se de la bun inceput organizatiile clasei muncitoare si propunandu-si lupta impotriva burgheziei si a institutiilor ei. Socialismul este asociat stangii. Catre sfarsitul secolului al XIX- lea in familia partidelor socialiste au inceput sa se contureze doua curente: electorala; partide revolutionare (comuniste) urmareau shimbarea totala a sistemului; concilierea ideii de libertate cu cea de egalitate; economia mixta, bazata pe coexistenta sectorului public si privat; justitia sociala si solidaritatea intre membrii unei comunitati; redistribuirea legitima a avutiei nationale catre toti cetatenii; Valori fundamentale: partidele reformiste (socialistii si social-democratii) care isi propuneau obiective in cadrul sistemului democratic existent si atingerea acestor obiective prin lupta

Ecologismul
11

http://www.apd.ro/files/publicatii/familii_politice.pdf

Ideea protectiei mediului i-a condus pe ecologisti spre promovarea politicilor active in favoarea categoriilor defavorizate cele mai afectate de procesele economice si sociale specifice industrializarii.. De aceea ecologistii au privilegiat justitia sociala, vizand in special politici pentru femei si minoritati rasiale, entice si sexuale. Partidele ecologiste corespund schimbarilor pe care societatea occidentala le-a cunoscut ca urmare a trecerii de la etapa industriala la cea postindustriala. Desi principala preocupare a ecologistilor o reprezinta protectia mediului, acestia si-au imbogatit permanent viziunea pe masura ce electoratul lor a devenit tot mai stabil. La sfarsitul anilor 80 partidele ecologiste au fost reprezentate in parlamentele majoritatii statelor Europei Occidentale . Regionalismul Regionalismul redescopera traditiile culturale, limba sau modul de viata specifice anumitor zone si insista pe protejarea acestora in contextual procesului de integrare europeana.12 Partidele regionale reflecta cresterea gradului de constientizare in randul unor minoritati etnice sau culturale a intereselor lor specifice. Astfel de partide exista in Italia, Spania, Belgia, Marea Britanie, acolo unde diferentele economice si culturale sunt puternice si unde existenta statului-natiune este vazuta ca un obstacol in calea realizarii depline a regiunilor. Nationalismul Nationalismul exprima la nivel politic procesul de construire a statelor nationale si se manifesta prin sustinerea unui centru puternic si a unor politici de centralizare. De obicei, politica statului tinde sa treaca peste privilegiile si traditiile societatilor locale si incercand sa impuna o limba si o religie comuna, fapt ce da nastere adeseori unor conflicte de identitate regionala. Nationalismul presupune superioritatea natiunii, precum si manifestarea unei ostilitati fata de minoritati. Nationalismul ia uneori forme xenophobe si rasiste incompatibile cu toleranta si pluralismul specifice democratiei.

12

http://www.apd.ro/files/publicatii/familii_politice.pdf

Grupurile politice din Parlamentul European Grupurile se constituie printr-o declaratie facuta presedintelui parlamentului care cuprinde semnatura membrilor sai, denumirea grupului si componenta biroului. Aceasta declaratie se publica n Jurnalul Oficial al Comunitatii Europene. Pentru prima data n Parlamentul European constituirea grupurilor politice a fost decisa la 21 martie 1958 (constituirea lor realizandu-se la cea de-a doua sesiune a Parlamentului European din acelasi an).Deputatii care nu adera la nici un grup sunt desemnati ca neinscrisi. Fiecare grup politic parlamentar este reprezentat de presedintele sau. n sesiunile plenare, presedintii grupurilor politice exprima pozitiile grupurilor lor. Grupurile politice au multiple prerogative: beneficiaza de resurse proprii prevazute n bugetul Parlamentului; au propriul secretariat a carui importanta ar trebui ntarita; au o participare activa n pregatirea ordinii de zi; au o contributie sustinuta la dezbateri; desfasoara activitati proprii (simpozioane, buletine de informare, etc.); au administratori specializati permanenti atasati pe lnga comisiile parlamentare, contribuind la pregatirea lucrarilor comisiilor.13 La Parlamentul European exist apte grupuri politice (n ordinea numrului de membri)14:

Grupul Partidului Popular European (Cretin-Democrat) i al Democrailor Europeni Grupul Socialist din Parlamentul European Grupul Alianei Liberalilor i Democrailor pentru Europa Grupul Uniunea pentru Europa Naiunilor Grupul Verzilor/Aliana Liber European Grupul Confederal al Stngii Unite Europene/Stnga Verde Nordic Grupul Independen i Democraie

13 14

http://www.europeana.ro/comunitar/institutii/parlamentul%20grupurile%20politice.htm http://www.europarl.europa.eu/news/public/focus_page/008-56232-152-06-23-901-20090520FCS5623101-06-2009-2009/default_ro.htm

Grupul Socialist din Parlamentul European

Partidul Socialistilor Europeni

Grup politic transnational care reprezinta interesele partidelor democratice socialiste si sociale in Europa, in special in cadrul Parlamentului European dar si in cadrul altor organe ale Uniunii Europene.15 Concepte-cheie in identificarea socialistilor traditionalisti16 Teme doctriare si baze electorale Teme doctrinaire ale socialistilor traditionalisti Concepte Baza electorala a socialistilor traditionalisti Comunitate Cooperare Egalitate Satisfacerea nevoilor Colectivismul bunurilor Protectia sociala a celor saraci Saracii oraselor si satelor Salariatii de la Stat Populatia de culoare Unele minoritati(nereprezentate de un partid)

15
16

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/765562/Party-of-European-Socialists Boboc Ion, Partide si familii politice europene, Ed. Universitara, 2008, pag .325

Concepte-cheiein identificarea socialistilor si social-democratilor17 Teme doctrinare si baze electorale Teme doctrinaire ale social-democratilor moderni Concepte Programul politic al<<celei de-a treia cai>> Baza electoral a social-democratilor moderni Nu drepturi fara responsabilitati Nu autoritate fara democratie Plurarism cosmopolit Conservatorism filosofic Un centru radical Un nou stat democratic( stat fara dusmani) O societate civila activa O familie democratica O noua economie mixta O egalitate de integrare O asistenta sociala pozitiva O investitie sociala din partea statului O natiune cosmopolita O democratie cosmopolita Clasa de mijloc

Desi un grup socialist a stimulat cooperarea partidelor socialiste in Adunarea Comuna atat in cadrul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului(CECO) cat si in Comunitatea Economica Europeana( denumita mai tarziu Comunitatea Europena) din 1953, grupul oficial fiind infiintat in 1992 la Haga. PES merge pe urmele Internationalei Socialiste, o asociatie de partide socialiste nationale din Europa, Asia, Africa, Oceania precum si din emisfera vestica. In sedinta initiala a Adunarii Comune a CECO din 1952, membrii au votat din punct de vedere
17

Boboc Ion, Partide si familii politice europene, Ed. Universitara, 2008, pag. 331

ideologic si nu din punct de vedere al frontierelor nationale, incurajand astfel formarea de grupuri ideologice cadrul institutiilor organizatiei. Ca urmare a extinderii Comunitatii Economice europene atat in dimensiune cat si domeniu de aplicare, partidele socialiste au creat Confederatia de partide socialiste a Comunitatii Europene in 1974, iar in 1992 in urma ratificarii Tratatului de la Maastricht grupul a adoptat numele de Partidul Socialistilor Europeni. Liderii socialisti se intalnesc anual inaintea summit-urilor UE pentur a dezvolta o strategie coordonata. Grupul incearca sa creeze politici comune social democratice privind extinderea UE si dezvoltarea unei politici comune externe si de securitate.18 Se compune din mai mult de 3019 de partide politice din tarile membre ale Uniunii Europene si Norvegia. Anumite partide socialiste si social democrate candidate (ex. Croatia, Islanda, Israel, Elvetia si Turcia) mentin relatii de asociere sau de observator. In Parlamentul European, PSE fiind reprezentat de grupul Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor( cunoscut sub numele de Grupul Socialist pana in iunie 2009, cand s-au alaturat grupului si membrii italieni ai Partidului Democrat). Partidul Social European isi are sediul la Bruxelles.20 Membrii PES21 Partide cu drepturi depline: SP-Austria, PS/SPa-Belgium, PS / SPA-Belgia, BSPBulgaria , EDEK-Cipru, CSSD-Republica Ceh, SD-Danemarca, SDE-Estonia, PSD-Finlanda, PS-Frana, SPD-Germania, PASOK-Grecia, MSZP / MSZDPUngaria; LP-Irlanda, DS / PS-Italia, LSDSP-Letonia, LSDP-Lituania, LSAPLuxemburg, MLP-Malta,PvdA-rile de Jos, ADN-Norvegia, SLD / UP-Polonia, PS-Portugalia PSD-Romnia,Smer SD-Republica Slovac SD-Slovenia, PSOESpania, SAP-Suedia, LP / PSDMR-ului-Marea Britanie.

18
19 20 21

http://www.britannica.com/EBchecked/topic/765562/Party-of-European-Socialists Boboc Ion, Partide si familii politice europene, Ed. Universitara, 2008, pag .326 http://www.britannica.com/EBchecked/topic/765562/Party-of-European-Socialists http://www.pes.org/en/about-pes/pes-members/parties

Partde associate: BSD-Bulgaria, PSD-Croaia, SDUM-FRI Macedonia, PS-Elveia, CHP / DTP-Turcia. Partide cu rol de observator: PSD-Andorra, PSD-Bosnia i Heregovina,SDAIslanda, Labour/Meretz-Yachad-Israel, PSS-San Marino PSS-San Marino, DSSerbia. Confederatia de partide socialiste a Comunitatii Europene are in cadrul PE 184 de

membrii22, din care 11 sunt din Romania: Adrian Severin, Rovana Plumb, Ioan Mircea Pacu, Silvia icu, Daciana Srbu, Corina Cretu, Victor Botinaru, Sabin Cuta, Ctlin Sorin Ivan, Ioan Enciu, Viorica Dncil.23

22

http://www.europarl.europa.eu/parliament/archive/elections2009/ro/index_ro.html http://www.fundatia-aleg.ro/Sections-article141-p1.phtml

23

Grupul Alianei Liberalilor i Democrailor pentru Europa

Aliana Democrailor i Liberalilor pentru Europa este o alian ntre dou partide politice europene: Partidul European al Liberalilor, Democrailor i Reformatorilor (ELDR) i Partidul Democrat European (PDE). Este al treilea grup politic din Parlamentul European ca pondere, cu 101 membri din 22 de ri ale UE. Grupul ALDE este, de asemenea, reprezentat n cadrul Comitetului Regiunilor, al Adunrii Parlamentare a Consiliului Europei i al Adunrii Parlamentare a NATO.24 ALDE a devenit un partid politic recunoscut oficial n UE n 1993, dup ratificarea Tratatului de la Maastricht. Conceptele cheie ale liberalilor si intelesurile acordate de familiile politice Concepte Libertate Liberali Dezvoltare umana

Societate

Colectie de indivizi

Egalitate

Achizitii morale egale(egalitate de sanse)

24

http://www.alde.eu/

Interventia Statului in economie

Foarte limitata (Statul minimal)

Natiune

Natiune civica

Gordon Smith apreciaza, Daca marile familii politice precum cele conservatoare, crestin democrate, social democrate si comuniste, au avut intotdeauna o mare coerenta ideological care le confera o anumita siguranta in exprimarea unui punct de vedere, in cazul partidelor liberale, aceasta siguranta lipseste. Acestea au pendulat mereu intre stanga si dreapta, intre calificative gen radicale si moderate, progresiste si conservatoare, socialliberalism si economic -liberalism.25 In Parlamentul European, in grupul ALDE exista 56 partide liberale si democrate, reprezentand 33 tari (48 membre ale sub-grupului politic ELDR si 8 ale sub-grupului EDP). Concepte-cheie in identificarea liberalismului26 Tipuri traditionale si moderne Individul Libertatea (valoarea suprema) Ratiunea (rationalismul) Valori ale liberalismului clasic Justitia Toleranta Pluralismul Conceptie tip laissez faire Individualitatea Libertatea pozitiva Valori ale neo-liberalismului Abandonarea conceptiei tip Laissez faire Management economic Liberalism social Concepte cheie

25 26

Boboc Ion, Partide si familii politice europene, Ed. Universitara, 2008, pag. 332 Ibidem, pag.334

Guy Verhofstadt, fost prim-ministru al Belgiei, este liderul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa. ALDE ocupa 84 de locuri in Parlamentul European. Romania este reprezentata in ALDE de catre Partidul National Liberal prin europarlamentarii Cristian Busoi, Adina Ioana Valean, Magor Imre Csibi, Daniel Daianu, Ramona Nicole Manescu, Renate Weber, Norica Nicolai.27 Verzii europeni reprezinta cu mndrie dezvoltarea durabila a umanitatii pe planeta Pamnt, un mod de dezvoltare ce respecta drepturile omului si construit pe valorile responsabilitatii fata de mediu, ale libertatii, justitiei, diversitatii si non-violentei.28 Grupul Verzilor este un grup politic tnr. Primele partide ecologice au aprut n anii '70 i au avut nevoie de un deceniu pentru a-i transforma angajamentul n adevrat for politic. Abia n 1984 Verzii au nceput s i coordoneze eforturile la nivel european. n iulie 1999, acetia s-au alturat Alianei Libere Europene, care regrupeaz partidele ce militeaz pentru democraie i dreptul la autodeterminare al naiunilor fr stat i al regiunilor Europei. Concepte-cheie in identificarea verzilor29

Teme doctrinare

Concepte

Grija fata de natura Calitatea vietii Doctrina originara Dezvoltarea durabila Antimaterialismul Spiritualismul

27 28

http://www.europarl.ro/view/ro/membrii_pe.html http://www.europeangreens.org/cms/default/dokbin/164/164952.carta_verzilor_europeni@en.pdf 29 Boboc Ion, Partide si familii politice europene, Ed. Universitara, 2008, pag 317

Justitie sociala Democratie Imprumuturi doctrinare Descentralizare Egalitate Redistribuire Actorii verzi: scopuri si strategii30 Noi Miscari SocialeScopuri: Schimbare sociala; societate alternative Strategii: non-parlamentara, non-partizana, non-conventionala (proteste spontane, demonstratii, actiune directa)

Grupuri de presiuneproblema sau

Scopuri: Schimbare sociala adesea concentrate pe o singura pe cateva problem

Strategii: non-parlamentara, non-partizana, conventional si nonconventionala

Partide verzi

Scopuri: Schimbarea fundamental a societatii, a unei largi palete de probleme inter-conectate Strategii: non-parlamentara, non-partizana, conventional si nonconventionala, competitive electoral care sa mentina legaturile cu cetatenii

Pe plan european, partidele verzi au doua comportamente de coalitie distinct: partidele rosii-verzi si partidele verzi-verzi. Partidele verzi-verzi sustin masuri radicale, prin reforme permanente, dar se feresc de ideologia stangii de schimbare a societatii prin revolutie, pe cand partidele rosii-verzi afirma acest din urma tip de schimbare radical.31 Federatia Verzilor Europeni a aparut in iunie 1993, la Helsinki, fiind alcatuita din 41 partide din 29 de tari, provenind din tarile care au aderat la UE.
30 31

Ibidem, pag 318 Boboc Ion, Partide si familii politice europene, Ed. Universitara, 2008, pag 319

Romania este reprezentata in Partidul Verde European de Federatia Ecologista din Romania. Pericolul care ii vizeaza pe verzii europeni in present si in viitor este ca in perioadele de criza politica din Europa vocea lor sa se piarda in tumultul pe care il creeaza mai ales comunistii revansarzi, cu care observam ca se asociaza, iar votantii nervosa sa vada in aceasta asociere un refugiu ultimo in masuri drastice, apropiate celor luate in perioadele totalitarismului de tip comunist.32 Grupul verzilor ocupa 55 de locuri in Parlamentul European.

Grupul Uniunea pentru Europa Naiunilor

Uniunea pentru Europa Natiunilor a luat nastere pe 20 iulie 1999. Dupa cum indica numele, Grupul Uniunea pentru Europa Naiunilor (UEN) militeaz pentru o Europ a statelor-naiuni care s dea guvernelor i rilor posibilitatea de a coordona i coopera n construirea unei Europe mai integrate i mai stabile, bazate pe diversitate. Grupul susine puternic principiul subsidiaritii, pe care l consider esenial n

32

Ibidem, pag. 324

repartizarea echitabil a puterilor ntre UE, naiuni i autoritile locale n interesul cetenilor. Mesajul principal al Grupului Uniunea pentru Europa Naiunilor este consolidarea democraiei pentru popoarele Europei prin reprezentani alei si consolidarea economiei europene i sprijinirea ntreprinderilor mici i mijlocii. Grupul este unit de valorile care deriva din respect pentru civilizatia europeana, hotarat sa apere principiile de libertate, egalitate si solidaritate intre indivizi. UEN este convinsa ca Uniunea Europeana poate fi construita si poate sa prospere doar in cazul in care traditia, suveranitatea, democratia si identitatea popoarelor europene sunt respectate. Uniunea Europeana trebuie sa se dezvolte ca o forta care creeaza stabilitate in lume si incurajeaza dialogul intre popoare.33 Preedinia grupului UEN este mprit ntre irlandezul Brian Crowley, cel mai vechi dintre deputaii irlandezi i cel mai tnr preedinte de grup n momentul de fa, i italianca Cristiana Muscardini, fost membr a Conveniei europene pentru grupul UEN. Dintre toi deputaii europeni italieni, dumneaei este cea care a deinut cel mai lung mandat la Parlamentul European. Acum, numrul total al deputailor europeni aparinnd grupului UEN este 44. Delegaia polonez este cea mai mare, cu 20 de membri, urmat de cea italian cu 13. Celelalte patru ri care au deputai n acest grup sunt: Lituania, Letonia, Irlanda i Danemarca. 34

Grupul Confederal al Stngii Unite Europene/Stnga Verde Nordic

33 34

http://www.uengroup.org/home.html?page=about_uen_charter.html http://www.europarl.europa.eu/parliament/archive/staticDisplay.do?language=RO&id=214

Cu 41 de membri, Grupul Confederal al Stngii Unite Europene/Stnga Verde Nordic (GUE/NGL) este al aselea grup ca mrime la Parlamentul European i acioneaz n calitate de forum de cooperare ntre partidele de stnga. Grupul afirm c vrea s construiasc o alt Europ: social, panic, democratic, feminist, ecologic i solidar cu toate popoarele din lume35. GUE/NGL a fost creat ca grup politic n 1994, la nceputul celei de-a patra legislaturi. nainte de aceast dat, partidele de stnga au cooperat n alte formaiuni. Dup a treia extindere a UE, cnd au aderat Austria, Finlanda i Suedia, n ianuarie 1995, reprezentanii partidelor de stnga din rile nordice s-au alturat grupului. De aceea, grupul este format din dou sub-grupuri: Stnga Unit European i Stnga Verde Nordic care si pastreaza att identitatea doctrinara ct si politica proprie36. Dup ultimele alegeri europene, n iunie 2004, aproape nou milioane de alegtori au votat pentru partidele din grupul GUE/NGL. Astzi, grupul numr 41 de deputai din 14 state membre. Delegaia german i cea italian sunt cele mai importante ca numr, cu apte membri fiecare, urmate de delegaia ceh, care numr ase deputai. Celelalte delegaii numr ntre unul i patru reprezentani. Preedintele Comisiei pentru comer internaional, Helmut Markov, i vicepreedinta Parlamentului, Luisa Morgantini, aparin acestui grup. Cele 16 partide care ader la grup reprezint partidele comuniste, socialiste i de stnga. Aceast diversitate poate aduce abordri diferite asupra anumitor subiecte. Pentru grup, este important ca fiecare partid s i pstreze identitatea i politica proprii, concentrndui n acelai timp eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor politice comune. Europa poate construi poduri ntre civilizaii
35

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+IMPRESS+20060215FCS05277+0+DOC+XML+V0//RO 36 http://www.europeana.ro/comunitar/institutii/parlamentul%20grupurile%20politice.htm

Parlamentar european din 1979 i deputat comunist francez, Francis Wurtz este preedintele grupului. Ales n aceast funcie din 1999, i exerseaz n momentul de fa al doilea mandat de preedinte. Europa poate i trebuie s fie altceva dect restricii i omaj. ntr-o lume din ce n ce mai interdependent, Europa are posibilitatea, dac are i voina politic, s amelioreze condiiile de via ale oamenilor obinuii a afirmat domnul Wurtz. De asemenea, dumnealui crede c Europa poate juca un rol esenial pe scena internaional, contribuind la construirea de poduri ntre civilizaii. Dar, pentru ca aceast ambiie s fie credibil, trebuie s ne eliberm de cei care, comportndu-se ca nite stpni ai lumii, o duc de fapt spre ruin. i acest lucru nseamn i punerea n practic a unui drept internaional comun n toate statele, fr excepie, n special n Orientul Mijlociu - o ran deschis i izvorul unei disperri imense.

Grupul Independen i Democraie

Opoziia fa de Constituia european i rezistena mpotriva centralizrii i birocratizrii Europei sunt cele dou obiective ale acestui grup relativ nou la Parlamentul European. Format n iulie 2004, din fostul grup Europa democraiilor i diversitilor, grupul reprezint aproximativ 3% din parlamentari, cu 23 de deputai din 10 ri.37 Deputaii acestui grup se descriu ei nii drept euro-critici, euro-sceptici i eurorealiti. Opoziia fa de Constituia UE constituie platforma major a acestui grup. Ei au ncercat s exploateze nesigurana politic fa de tratat, dup respingerea sa n referendumurile din Frana i Olanda, la mijlocul anului 2005.
37

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+IMPRESS+20060215FCS05277+0+DOC+XML+V0//RO

Cu 10 membri, Partidul independenei (UKIP) din Marea Britanie formeaz cel mai mare bloc din grup. n timp ce acest sub-grup militeaz deschis n favoarea retragerii Marii Britanii din UE, ceilali membri sunt reformiti care accept aderarea rii lor la Uniune, dar doresc mai puin centralizare, mai puin erodare a suveranitii naionale i mai mult putere n minile parlamentelor naionale. Din cauza acestor divergene, grupul respect libertatea delegaiilor naionale de a vota cum doresc. Acest grup este condus de doi preedini: Nigel Farage, deputat britanic de la partidul UKIP, i Jens-Peter Bonde, deputat danez de la grupul JuniBevgelsen - Mod Unionen. D de la Democraie - pentru i mpotriva Constituiei Cei care urmresc dezbaterile asupra Constituiei tiu probabil c acest grup a fost de multe ori n centrul ateniei presei - de exemplu atunci cnd membrii si au ncercat s destabilizeze civa reprezentani ai statelor membre sau ai Comisiei Europene cnd acetia au inut discursuri n Parlament. n 2005 ei au lansat Autobuzul turistic al Planului D care o urma pe Margot Wallstrm, comisarul european pentru comunicare, de-a lungul Europei, n conferinele pe care aceasta le inea n cadrul Planului D asupra situaiei Constituiei europene i a viitorului Europei. Pentru acest amalgam politic relativ tnr, principala provocare va fi s investeasc n succesul electoral din 2004 i s ctige si mai multe voturi la alegerile din 2009.

Concluzii Grupurile politice sunt eseniale pentru buna funcionare a Parlamentului European: ele hotrsc ce subiecte vor fi dezbtute n sesiune i pot aduce amendamente rapoartelor ce sunt votate n plen. Aceste grupuri asigura coordonarea, coeziunea politicilor europene si stabilesc un dialog deschis intre state, cetateni si Uniunea Europneana in vederea conservarii valorilor fundamentale ale modelului european. Cea mai mare parte a legislaiei care privete viaa noastr de zi cu zi este adoptat la nivelul UE de ctre deputaii n PE n cooperare cu minitrii statelor membre.