In principal, tehnicile de dezumanizare a inamicului se utilizeaza pentru a face posibila exterminarea acestuia fara ezitari si fara remuscari din

partea executantilor, majoritatea proveniti dintre oamenii obisnuiti. Scopul fundamental al tehnicilor de dezumanizare este curatarea imaginii inamicului de orice trasatura comuna, portretizarea lui drept un monstru nedemn si periculos pentru specia umana. Psihologul Elliot Aronson povesteste o intamplare elocventa in ceea ce priveste efectele acestei propagande. Cu mai multi ani in urma, a angajat un jugrav pentru a-si renova casa. Omul era foarte linistit si placut. Intre altele, i-a spus ca, dupa terminarea colegiului, se inrolase in armata si luptase in Vietnam. Dupa lasarea la vatra se apucase de zugravit si devenise un meserias priceput si onest. Lui Elliot ii facea o reala placere sa lucreze cu el si sa discute pe diverse teme. La un moment dat, in timpul unei pauze de cafea, au abordat problema conflictului din Vietnam si aici parerile lor s-au dovedit a fi total contradictorii. Zugravul sustinea ca razboiul era just si urma sa faca lumea mai sigura pentru democratia in plina dezvoltare. Elliot l-a contrazis spunandu-i ca luptele erau murdare, provocand moartea, mutilarea si arderea la napalm a mii de oameni nevinovati, indeosebi copii, femei si batrani, care nu aveau nici o legatura cu politica sau cu razboiul. Celalalt l-a privit lung, apoi a suras cu sinceritate: La naiba, doctore, aia nu sunt oameni, aia sunt vietnamezi! Toate cuvintele au fost spuse pe un ton deschis, fara urma de vehementa. Elliot a ramas perplex.nu reuseam sa pricep cum putea sa aiba o asemenea conceptie omul acela baland, manierat si sincer. Cum putea el sa excluda o intreaga natiune din rasa umana, isi va aminti Elliot mai tarziu. Peste cateva zile, cu prilejul altor discutii, zugravul i-a spus ca ucisese si el civili in cadrul unor actiuni in Vetnam. Elliot a inteles ca putea sa reziste asaltului remuscarilor doar continuand sa nu-i considere pe vietnamezi fiinte umane... Dezindividualizarea este o tehnica mult mai simpla, dar cu efecte la fel de socante. In acceptiunea psihologiei sociale, dezindividualizarea este definita ca un sentiment al pierderii in anonimat. Eliberarea de sub constrangerile inerente impuse de un comportament normal si corect in societate, eliberare obtinuta prin aceasta confundare in anonimat, conduce la o crestere a agresivitatii, a manifestarilor deviante. Cercetatorul Brain Mullen a publicat in 1986 rezultatul cercetarilor pe care le-a facut asupra a saizeci de cazuri de linsaj savarsite in Statele Unite intre 1899 si 1946. cruzimea sa constatat, era cu atat mai mare, cu cat crestea numarul participantilor la asasinatul colectiv. Dezindividualizarea prin ascunderea chipului in spatele unor masti se regaseste in numeroase cazuri atat in istorie, cat si din realitatea imediata. Membrii organizatiei Ku Klux Klan poarta masti in timpul intrunirilor si actiunilor. Membrii unor secte satanice, de asemenea. Chiar si introducerea uniformei in armata are printre scopurile ei crearea unui sentiment de uniformitate, care sa cufunde individul in anonimat, pentru a-l face mult mai disponibil pentru comiterea unor acte inumane, precum uciderea inamicului. Pe de alta parte, pierderea sentimentului identitatii are si rolul de a face individul mult mai usor de manipulat. De aceea unele regimuri totalitare pretind supusilor sa se imbrace la fel. In China sau in Coreea de Nord, tinuta obisnuita a cetatenilor era un soi de uniforma muncitoreasca, menita sa uniformizeze cat mai mult masa de manevra... Manipularile mari sunt reprezentate de influenta intregii culturi in mijlocul careia vietuieste individul. Sistemul de valori, comportamentul, felul de a gandi al individului sunt

determinate in primul rand de normele scrise si nescrise ale societatii in care traieste, de subculturile cu care vin in contact.