Conditionarea si pastrarea produselor agricole

1.Introducere
Pregatirea spatiilor pentru depozitare trebuie sa constituie o preocupare deosebita pentru prevenirea pierderilor de produse. Pregatirea cuprinde masuri de ordin general i masuri speciale. Masuri de ordin general. Reparatiile la cladiri, pentru a preveni patrunderea apei si a daunatorilor. De asemenea, se verifica instalatiile si utilajele care deservesc spatiile de depozitare. Curatenia. Curatirea prafului, evacuarea resturilor de seminte care pot duce la inmultirea daunatorilor, verificarea dusumelelor, razuirea peretilor si a tavanului. La silozuri se curata groapa elevatorului de resturi de seminte, capetele transportoarelor, tuburile de scurgere, cicloanele etc., se asigura curatirea terenului din jural magaziilor i a silozului, Masurile speciale. Constau in dezinfectarea, dezinsectizarea si deratizarea spatiilor de depozitare.Dezinfectarea magaziilor se face prin varuirea peretilor, adaugandu-se in clorura de var 3 - 7% sulfat de cupru (pentru combaterea mucegaiurilor), spalarea dusumelelor cu solutie de soda (15 kg soda la 85 1 apa). Dezinsectizarea se poate face prin stropiri cu solutii chimice si cu produse fumigene. Stropirile se realizeaza inainte de introducerea semintelor, cu una din urmatoarele substance: "Actelic" 50 EC 0,2 litri/m2, "Satisar" CE 50%, 0,5 - 1 g s.a./m2, "Damfin" 950 EG 0,4 - 40 ml/m2, "Coopex" 50 WP 0,25%, "K'othorine Grain" EC 2,5 PB 0,5 ppm = 1,56 mg s.a./m2. La 1 m2 se foloseste 100 ml de cantitate de lichid, in funcjie de gradul de absorbtie al stratului tratat. Tratamentele cu produse fumigene, in spatii goale, se realizeaza cu: "Fumitox" 10 PF, 3 g produs comercial/m3 spafiu; "Coopex smoke generator" 0,25 g/m3 spatiu; "Fumlindox" 50, 500 ^1.000 m2 spatiu. Deratizarea. Combaterea rozatoarelor in depozite se realizeaza prin: momeli cu "Antan" 80 P, "Actosin P", "Brumoline" CM 0,7%, FosfurS de zinc CM 70 - 80%; prin gazare cu "Delicia Gastoxin", "Detia Gas" Ex-T, "Fostoxin" tablete (2 tablete la o galerie) si alte produse.

2.Inmagazinarea semintelor
Se poate face sub forma varsata sau ambalata.La inmagazinarea sub forma varsata ("in vrac") trebuie sa se acorde atentic prevenirii amestecurilor, fiind necesare individualizarea si etichetarea loturilor. Astfel, materialul semincer se depoziteaza separat de cel destinat consumului. Semintele din anul precedent nu se amesteca cu cele din noua recolta. Loturile care urmeaza a fi depozitate vor fi individualizate in functie de umiditate si alti indici de calitate. L. V. THIERER si colab. (1971) mentioneaza grosimea stratului de seminte in functie de umiditate si de dotarea depozitului cu instalatii de aerare activa (tab. 1). Tabelul 1 Inaltimea stratului de depozitare (m) a produselor, in functie de continutul de umiditate Produsul Confinutul in umiditate a boabelor (in %) 10 1 10- 12) 12 - 13 13 - 14- 15 15-16 14 Cereale paioase nelimitat 2,5-1,5 1,5-1,0 Porumb boabe nelimitat 1,5 Mazare, fasole, 2,5 2,5 2,5 1,5 1,5 0,5 linte Oleaginoase 2 - 3 2-1,5 1,5- 1 1,5-1 0,5 16- 17 1,0-0,5 1,0 0,5

Produsele destinate semanatului se depoziteaza vrac pentru cereale leguminoase, cu umiditatea maxima de 14% (soia cu maximum 12%), iar cele de oleaginoase cu 8%, cu o grosime maxima a vracului de 1,5 m in sezonul cald si maximum 2 m in sezonul rece.

3.Depozitarea semintelor
Depozitarea in saci se practice la produsele destinate semsnatului si exportului. Sacii, etichetati pe loturi, se stivuiesc in randuri incrucisate, cu inaltimea de 5 - 7 saci pentru cereale, 5 - 10 pentru fasolesi 6 - 12 pentru mazare. Intre stive se lasa un spatiu de 1 m si 0,5 m intre stive si pereti. La pastrarea indelungata sacii se restivuiesc periodic. Depozitarea seminelor se face n magazii sau depozite uscate, curate, bine aerisite, dezinfectate i deratizate n prealabil. In condiii de pstrare obinuit, seminele de legume se pstreaz bine la temperatura de 12-16 C, umiditatea atmosferic de 55-57 % i n condiiile asigurrii unei aerisiri corespunztoare. in astfel de condiii, durata n timp n care seminele de legume i menin viabilitatea variaz astfel: -mazre, pstrnac, praz: 1-2 ani; -morcov, ptrunjel, ceap: 2-3 ani; -tomate, ardei, salat: 3-5 ani; -castravei, pepeni: 5-7 ani. Metodele de pastrare a cerealelor folosite cel mai des la noi in tara utilizeaza ca factori de pastrare temperatura si umiditatea. Pastrarea fiecarei specii in parte se diferentieaza in functie de destinatia loturilor, compozitia chimica a semintelor, forma de pastrare (boabe sau stiuleti), momentul recoltarii, cerintele fata de factorii de pastrare. Desi au o compozitie chimica asemanatoare a boabelor, conditiile de pastrare difera de la o specie la alta. Astfel pentru grau si secara, recoltarea se face vara, de aceea temperatura produsului este frecvent de 300C, depasind de multe ori si valorile de 350C. Temperatura in masa de seminte se mentine ridicata, chiar daca vremea se raceste datorita slabei conductibilitati termice a semintelor. Probleme deosebite la grau si secara apar cand, pe langa temperaturile ridicate din masa semintelor, acestea au si o umiditate mai crescuta. Astfel se impune scaderea temperaturii sau a umiditatii din masa de seminte, pana la un nivel care asigura o buna pastrare, utilizandu-se ventilatia sau uscarea artificiala. Pentru orz si orzoaica tehnologia de pastrare nu difera de grau si secara. Pentru fabricile de bere intereseaza cel mai mult pastrarea germinatiei semintelor. De aceea uscarea se face in mod moderat, iarna temperatura nu va scadea sub 2-60C. Dintre cerealele paioase ovazul este cel mai pretentios fata de cpnditiile de pastrare, fiind mai putin rezistent la pastrare de lunga durata datorita continutului mare de seminte cu procent ridicat de

umiditate. Boabele sunt imbracate in pleve si au o higroscopicitate ridicata, se umezesc repede, iar sub palei se instaleaza mucegaiurile. Orezul este cel mai dificil de pastrat, umiditatea semintelor in vederea pastrarii fiind sub 14%. Cu cat temperaura aerului este mai ridicata cu atat umiditatea boabelor trebuie sa fie mai scazuta Deoarece materiile prime oleaginoase au cu precdere un caracter sezonier (excepie fcnd doar germenii de porumb care se produs permanent n morile de porumb cu degerminare), depozitarea lor se face pe perioade lungi de timp, n care pot apare, n condiii improprii, nsemnate deprecieri calitative i cantitative. n cadrul fabricilor de ulei, materiile prime sunt depozitate pe perioade variind ntre 5 i 12 zile, durat ce asigur rezervele necesare continuitii produciei. Dup construcia lor, depozitele pot fi clasificate n silozuri celulare i magazii etajate. n silozurile celulare se pot depozita majoritatea sorturilor de semine prelucrate n fabricile de ulei din ara noastr, cu excepia celor de ricin, din cauza rezistenei slabe a cojii acestora. n magaziile etajate seminele se depoziteaz pe planee, ntinse n straturi cu nlimea de 1,5-3,5m, n funcie de umiditatea lor, circulaia fcndu-se pe vertical prin tuburi comunicante sau prin deschideri n planeu. Seminele sunt n contact cu aerul i lumina. Magaziile etajate sunt neeconomicoase n comparaie cu silozurile celulare. Principalele procese care au loc n timpul depozitrii sunt aceleai ca i n cazul pstrrii cerealelor. nclzirea seminelor oleaginoase are loc mult mai uor dect nclzirea la cereale, datorit coninutului mare de substane nesaturate care promoveaz oxidarea nebiologic.

4.Pastrarea semintelor
4.1. Pastrarea semintelor de grau Organizarea si desfasurarea in bune conditii a fluxului tehnologic de pastrare presupune o serie de masuri organizatorice cum ar fi definitivarea contractelor de achizitii cu furnizorii si stabilirea obligatiilor de predare a produselor, precum si intocmirea balantei spatiului de depozitare si completarea eventualului deficit. Fluxul tehnologic de pastrare a graului variaza in functie de calitatea semnitelor receptionate astfel:

- graul sub 14% umiditate si maxim 3% corpuri atraine se depoziteaza direct in magazii si silozuri, fara uscare prealabila. Semintele cu 13% umiditate se trimit direct la silozuri pentru depozitarea direct in celule. - semintele cu 14-17% umiditate si maxim 6% corpuri straine se pot depozita direct in silozuri sau magazii daca acestea sunt prevazute cu instalatii de aerare. - semintele cu peste 17% umiditate si peste 6% corpuri straine se depoziteaza in soproane sau alte spatii provizorii prevazute cu instalatii de ventilatie activa, curatire si uscare. Aceste loturi se curata si se usuca imediat dupa receptionare. Semintele care se predau la bazele de receptie trebuie sa corespunda indicilor STAS.In caz contrar, baza de receptie poate face curatirea si sortarea semintelor urmand ca dupa efectuarea acestor operatii sa se faca receptia definitiva. Dupa imbunatatirea calitatii loturilor de grau, se trimit probe la fabricile de paine sau paste fainoase pentru a se stabili calitatile de panificatie ale fainii, in functie de care se stabileste destinatia semintelor. Receptia calitativa consta in determinarea insusirilor organoleptice, a umiditatii, masei hectolitrice si a gradului de infestare. Receptia cantitativa se face prin cantarire pe pod bascula sau cantare automate. Decarcarea graului se face in buncarele de primire din care semintele sunt dirijate pentru pastrare temporara sau de lunga durata. Curatirea sau conditionarea graului pentru indepartarea corpurilor straine se executa concomitent cu receptia si se continua pana cand se realizeaza la toate loturile indicii STAS. Curatirea cuprinde doua operatii: precuratirea si curatirea definitiva. Precuratirea (curatirea bruta) consta in indepartarea impuritatilor usor separabile. Se indeparteaza astfel pleava, paiele, aristele, resturile de pamant, pietris, praf nisip, resturile de insecte precum si seminte de buruieni sau alte plante de cultura. La silozuri si magazii cu mecanizare fixa, utilajele de precuratire functioneaza pe toata perioada de depozitare.La magaziile fara mecanizare fixa, cat si la soproane, patule, arioaie precuratirea se executa cu tarare mobile, aeratoare A 12, harfe, snekuri. Operatia se executa la loturile care au peste 3% impuritati. Curatirea definitiva se executa in maxim 60 de zile de la receptia semintelor. Se folosesc aceleasi utilaje ca si la precuratire reglate corespunzator continutului de impuritati. In functie de calitatea loturilor de grau si de pregatirea acestora pentru pastrare si livrare se utilizeaza fie pastrarea temporara fie pastrarea de lunga durata (definitiva) a semintelor.

Pastrarea temporara se practica la loturile care nu se incadreaza in cerintele STAS. Se includ loturile cu un continut ridicat de umiditate si impuritati care in timpul pastrarii trebuiesc imbunatatite prin aerare, curatire, uscare si aduse conform normativelor in vigoare la indicii STAS. Aceste loturi se pastreaza in soproane multifunctionale, arioaie si patule amenajate pentru depozitarea graului, prevazute cu instalatii de ventilatie activa pentru seminte cu peste 14% umiditate. Pastrarea temporara se poate face si in magazii sau silozuri unde se curata, se usuca rapid apoi se pastreaza pe o perioada lunga de timp. Uscarea loturilor de seminte cu umiditate ridicata si continut mare de impuritati se face conform mai multor metode si anume: a) uscare naturala consta in utilizarea aerului atmosferic si cald pentru uscarea semintelor. Pentru aceasta se utilizeaza mai multe metode si anume: - solarizare presupune expunerea semintelor pentru uscare la soare, pe platforme, in strat subtire de 10-20 cm, acestea pierzand zilnic 2-3% umiditate daca temperatura aerului este ridicata (25-350C) si aerul este uscat. O data la 1-2 ore semintele se amesteca, se niveleaza si se traseaza mici rigole prin masa de seminte. Metoda se utilizeaza la loturile de seminte cu peste 17% umiditate. - uscare prin depozitare in strat subtire, fara a se folosi combustibilul, se face prin depozitarea graului in strat subtire, in soproane, remize, spatii betonate dintre patule sau alte spatii acoperite, care nu au pereti laterali ci numai bordura inalta si unde aerul circula intens. Depozitate in straturi de 20 50 cm, semintele lopatate zilnic de 1-2 ori, cand aerul este uscat si cald pot pierde zilnic 0,5 1% umiditate. Se practica la graul sub 17% umiditate. - ventilatie activa ( aerare activa) consta in evacuarea repetata a aerului viciat, cald si umed din masa de seminte si inlocuirea cu aer proaspat, uscat.Ventilatia se face cu ajutorul unor instalatii compuse din: ventilatoare, conducte, canale de distributie si piese racord.Ventilatia se efectueaza cand temperatura aerului atmosferic este cu cel putin 50C mai mica decat temperatura din masa de seminte. b)uscare artificiala se utilizeaza instalatii de uscare (uscatoare). Metoda se foloseste rareori. Temperatura de uscare se regleaza in functie de viteza de miscare a semintelor in uscator. c) Draierea combinarea uscarii artificiale cu ventilatia activa. Pastrarea de lunga durata (definitiva) se face la loturile de seminte curatite, care corespund cerintelor STAS. Aceste loturi se pastreaza in magazii sau silozuri. In timpul pastrarii graului, masei de seminte li se aplica a serie de operatii care sa asigure integritatea cantitativa si imbunatatirea

insusirilor calitative, reducerea pierderilor fiziologice si mecanice si impiedicarea fenomenelor de autoincingere. Astfel temperatura in masa semintelor trebuie mentinuta la valori cuprinse intre 18-250C in perioada 1 aprilie - 1 octombrie si sub 180C in perioada 1 octombrie - 31 martie. Mentinerea temperaturii in aceste limite se face prin ventilarea masei de seminte. Loturile racite iarna si care au asigurata o pastrare corespunzatoare nu se ventileaza si nu se misca pana la livrare. Se evita patrunderea aerului umed in spatiile de pastrare prin inchiderea usilor ferestrelor, gurilor de sondare. Periodic se masoara temperatura, umiditatea si se verifica starea de sanatate a semintelor pastrate. In timpul pastrarii pot apare daunatori specifici ce pot provoca pierderi importante in masa de seminte. Masurile de combatere se aplica rapid, in cel mult 5 zile de la depistarea infestarii si constau in dezinsetie si deratizare. Combaterea daunatorilor se poate face prin mijloace mecanice daunatorii se separa din masa semintelor cu ajutorul utilajelor si instalatiilor de sortare; prin mijloace fizice utilizarea temperaturilor sub 100C valori sub care daunatorii devin inactivi; si mijloace chimice prin tratarea semintelor cu substante chimice cum ar fi bromura de metil, sulfura de carbon, fosfura de aluminiu, Actelic 50 EC. 4.2. Pastrarea porumbului stiuleti Tehnologia de pastrare si conditionare a stiuletilor de porumb presupune luarea unor masuri organizatorice inainte de inceperea recoltarii. Acestea sunt asemanatoare cu cele de la grau si constau in; incheierea contractelor de achizitie, verificarea asistentei tehnice acordate furnizorilor, asigurarea spatiului necesar depozitarii, pregatirea punctelor de primire, a instalatiilor si utilajelor necesare, organizarea laboratoarelor si punctelor de analiza, etc. Fluxul tehnologic de pastrare si conditionare a stiuletilor de porumb variaza in functie de umiditatea boabelor. In functie de aceasta loturile de stiuleti se grupeaza in: porumb stiuleti cu peste 30% umiditate se depoziteaza in soproane si platforme prevazute cu canale de ventilatie amplasate in vecinatatea statiilor de batozare si uscare si se livreaza cu prioritate, pana la sfarsitul lunii decembrie; porumb stiuleti cu 28-30% umiditate se depoziteaza in platforme si soproane prevazute cu canale de ventilatie precum si in soproane multifunctionale si patule metalice

circulare prevazute cu canale de ventilatie; porumb stiuleti cu maxim 25% umiditate se depoziteaza in patule inguste sau in patule circulare. Aceste loturi sunt destinate pentru obtinerea malaiului, amidonului, glucozei, etc. Dupa recoltare, situletii de porumb sunt transportati la centrele de primire. La aceste centre se efectueaza receptia cantitativa si calitativa. Receptia calitativa consta in efectuarea analizelor si determinarilor necesare aprecierii calitatii. Se determina: insusirile organoleptice; corpurile straine; umiditatea boabelor; randamentul in boabe si procentul de boabe defecte. Receptia cantitativa se face prin cantarire. Porumbul se pastreaza in patule, cosare, arioaie si soproane. Patulele pot fi din lemn, prefabricate din beton, patule duble, patule metalice circulare. Cosarele sunt patule simplificate, realizate din lemn sau nuiele, cu o durata scurta de exploatare. Arioaiele demontabile sunt constructii simple din elemente tipizate, cu partea principala alcatuita din panouri demontabile prefabricate. Soproanele se folosesc pentru pastrarea porumbului pe timp limitat in functie de calitatea acestuia. Ele servesc si ca spatii pentru batozare sau conditionare. Principalii factori ca influenteaza pastrarea porumbului sunt: umiditatea, temperatura stiuletilor, insusirile fizice si chimice, prezenta microorganismelor si a daunatorilor animali. Temperatura are importanta deosebita mai ales pentru pastrarea loturilor cu umiditate ridicata. La 00C respiratia boabelor este redusa, dezvoltarea microorganismelor este stanjenita, iar calitatea porumbului se mentine pe o perioada lunga de timp. Depozitarea se face esalonat, pe straturi, la inceput pe inaltimea de 1 m, iar dupa ce s-au umplut totate spatiile se trece la inaltarea succesiva a straturilor. Porumbul umed se depoziteaza separat de cel uscat. Spatiile de pastrare trebuie sa asigure o ventilatie corespunzatoare si reducerea procentului de umiditate a stiuletilor si sa protejeze stiuletii pe perioada de iarna. La manipularea stiuletilor se feresc boabele de socuri mecanice si se inlatura siuletii atacati, mucegaiti sau putreziti. O problema deosebita care apare in timpul pastrarii porumbului sunt daunatorii. Exista o serie de insecte care ataca frecvent porumbul, dintre care cea mai periculoasa este molia cerealelor (Sitotroga cerealella) a carei larva se dezvolta in interiorul bobului, consumand miezul. De asemenea rozatoarele vatama boabele impurificand loturile pastrate. De aceea este necesara curatirea si dezinfectarea spatiilor, iar cand atacul este puternic se face batozarea si uscarea loturilor. Pentru o buna pastrare este necesara depozitarea porumbului in spatii inguste, unde curentii de aer patrund cu usurinta in interiorul loturilor si scad umiditatea stiuletilor.

In depozitele cu latimea mare este necesara intensificarea aerarii prin ventilatie naturala sau prin ventilatie activa. Ventilatia naturala se face prin amplasarea unor canale de aerisire in vracul de stiuleti. Canalele se confectioneaza din panouri prefabricate demontabile sau din sipci de lemn. Amplasarea lor se face paralel cu latura lunga a depozitului, la distanta de 2-3 m intre ele. Se pot amplasa si transversal. Ventilatia activa consta in introducerea aerrului sub presiune in masa stiuletilor cu ajutorul ventilatoarelor si canalelor de distributie. Patulele metalice cilindrice sunt prevazute cu instalatii de ventilatie activa prevazute cu: tub vertical de ventilatie, fixat in centrul patulului, cilindru orizontal de ventilatie confectionat din tabla ondulata galvanizata ce se racordeaza la canalul vertical, ventilator de tip axial care are un debit de 9000 m3/h. La loturile cu umiditate ridicata se executa operatia de prefirare. Aceasta consta in schimbarea pozitiei stiuletilor in spatiile de depozitare astfel incat cei din interiorul lotului sa ajunga la suprafata sau lateral pentru o mai buna aerisire si uscare. In timpul prefirarii se face si o sortare, o separare a stiuletilor cu defecte, mucegaiti precum si indepartarea corpurilor straine (matase, panuse, frunze) care au mai ramas in vrac. Se strang si se indeparteaza boabele cazute pe podea. Prefirarea se executa manual sau mecanizat folosind relee mobile. In timpul pastrarii se efectueaza controale periodice. Se verifica temperatura, umiditatea, posibilitatea de ventilatie precum si starea produsului. Controalele se efectueaza pe toata adancimea si grosimea stratului. Dupa scoaterea de la pastrare a stiuletilor se efectueaza operatia de batozare. Prin batozare se separa boabele de pe ciocalai cu batoze speciale. Se urmareste desprinderea semintelor si separarea tuturor boabelor de pe ciocalau fara vatamarea semintelor. Ordinea de batozare a loturilor se stabileste in functie de starea porumbului. Batozarea se efectueaza in locuri adapostite. Porumbul boabe rezultat se transporta in maxim 24 de ore la locul de uscare si depozitare. Boabele se usuca pana la 20% umiditate si se pastreaza pana la livrare in magazii cu ventilatie activa, ventilatia facandu-se in functie de umiditatea si temperatura boabelor si a aerului atmosferic.Livrarea porumbului se face fie sub forma de boabe, fie sub forma de stiuleti.

10

4.3. Pastrarea si conditionarea orzului si orzoaicei Masurile pregatitoare pentru receptionarea orzului si orzoaicei sunt similare cu cele de la grau. In momentul receptiei se face separarea pe loturi in functia de calitatea semintelor.Loturile destinate fabricilor de bere trebuie sa corespunda indicilor STAS, sa fie din soiurile superioare, cu continut crescut in amidon si scazut de proteine, cu germinatie ridicata. Receptia calitativa pentru orz si orzoaica pentru bere consta in efectuarea urmatoarelor determinari: germinatia sau viabilitatea semintelor, continutul de proteine, uniformitatea semintelor.Se verifica de asemena, prezenta boabelor sparte, strivite, depaleate si a corpurilor straine. La receptie se efectueaza si gruparea loturilor pe destinatii astfel: orzoaica se depoziteaza pentru industria berii; orzul se depoziteaza pe doua destinatii si anume: pentru bere si pentru furaj. Loturile de orz si orzoaica destinate fabricilor de bere se depoziteaza fiecare separat. Loturile de seminte care nu indeplinesc conditiile de calitate, dar care, prin masuri ulterioare pot fi imbunatatite si primesc detinatie pentru bere, se depoziteaza de asemenea separat. Spatiile in care se pastreaza orzul si orzoaica pentru bere sunt dotate obligatoriu cu instalatii de ventilatie activa. La depozit descarcarea si manipularea are urmatoarele particularitati: pentru evitarea vatamarii boabelor se folosesc numai instalatii care nu sparg, strivesc sau decojesc semintele; nu se folosesc transportoarele cu racleti si transportoarele elicoidale. Dupa descarcare se efctueaza operatiunile de curatire in vederea indepartarii corpurilor straine. In functie de destinatie se face precuratirea si in caz de necesitate si curatirea fina sau de baza. La loturile pentru bere, care nu au o uniformitate corespunzatoare a semintelor se executa si sortarea acestora. Precuratirea se executa pentru indepartarea din masa de seminte a impuritatilor grosiere, a celor usoare, a semintelor de buruieni, etc. Utilajele folosite sunt: tararurile TA-100, TA-126, Miag oscilant, Miag vibrator, selectoare cu trior,etc. Curatirea fina se executa la loturile care la precuratire nu s-au purificat suficient si in special la cele pentru bere. Sortarea se executa la loturile destinate fabricilor de bere, care prin operatiile de curatire nu au ajuns la conditiile de uniformitate cerute pentru livrare. Pentru uniformitate normele STAS prevad: un continut de boabe mai mari de 2,5 mm de cel putin 70% pentru orz si 80% pentru orzoaica. Se folosesc utilaje cu organe de cernere fina. In spatiile de pastrare orzul si orzoaica se depoziteaza in vrac, luandu-se masurile necesare pentru mentinerea germinatiei, evitarii incingerii si prevenirii asfixierii

11

semintelor. De asemenea se asigura conditiile necesare pentru postmaturarea semintelor. Umiditatea boabelor sub 14% si temperatura de 200C contribuie la reducerea repaosului germinativ si asigura conditii corespunzatoare pentru desfasurarea proceselor biologice si chimice din seminte. La temperaturi mai scazute, procesele se defasoara mai incet. Ventilatia activa se executa in scopul racirii masei de seminte. Pentru loturile destinate industriei berii, racirea nu se face decat dupa desavarsirea procesului de postmaturare. Racirea orzului si orzoaicei de bere se face la temperaturi de 00C. Scaderea continutului de umiditate din boabe se face mai ales prin uscare naturala. Uscarea artificiala se face numai in cazuri deosebite cand se acumuleaza cantitati mari de seminte proaspete, cu umiditate ridicata, iar vremea este nefavorabila si nu permite uscarea naturala. Uscarea naturala se face prin solarizare, ventilatie activa, lopatari, etc. Prin uscarea naturala se imbunatateste germinatia si calitatea tehnologica a boabelor. In timpul pastrarii combaterea daunatorilor se face cu aceleasi produse si prin aceleasi procedee ca si la grau, cu mentiunea ca la orzul si orzoaica pentru bere, cu peste 16% umiditate, nu se fac tratamente cu bromura de metil, care stopeaza germinatia. De asemenea, in timpul pastrarii se verifica starea de pastrare in 2 etape astfel: pana la 1 octombrie se verifica sistematic temperatura, umiditatea, starea sanitara si insusirile organoleptice. Daca apar cresteri de temperatura in masa semintelor, mirosuri anormale, schimbarea culorii semintelor, atac de daunatori, loturile respective sunt verificate special si iau masuri de livrare cu prioritate. Dupa 1 octombrie se evita aparitia proceselor de autoincingere. Se organizeaza controale periodice pentru verificarea insusirilor organoleptice, temperaturii, umiditatii si staarii de sanatate a semintelor. Loturile cu peste 16% umiditate sau cu temperaturi mai mari se controleaza mai des. Determinarea germinatiei se face lunar. Livrarea orzului si orzoaicei se face dupa aceleasi normative ca la grau. 4.4.Pastrarea si conditonarea semintelor oleoginoase Din aceasta grupa fac parte: floarea soarelui, rapita, inul si ricinul. Semintele sunt utilizate in industria extractiva pentru obtinerea uleiurilor vegetale. Uleiurile vegetale se folosesc ca atare sau sub forma de uleiuri hidrogenate si margarina la fabricarea maionezelor, a conservelor in ulei, precum si la prepararea unor produse de patiserie. In industrie,

12

uleiurile vegetale se intrebuinteaza sub forma solidificata la fabricarea glicerinei, sapunurilor, lubrifiantilor, maselor plastice, in industria lacurilor si vopselurilor, in industria farmaceutica si chimica. Floarea soarelui este o planta care face parte din familia Compositae. Fluxul tehnologic de pastrare si conditionare cuprinde urmatoarele operatii: recoltarea, trasnportul, receptia calitativa si cantitativa, descarcarea curatirea semintelor, uscarea, pastrarea, scoaterea de la pastrare. Recoltarea semintelor de floarea soarelui se efectueaza mecanizat cu combine care efectuaza si treierarea. Transportul semintelor se efectueaza in vrac fie in buncarele combinelor de recoltare fie cu ajutorul autovehiculelor rutiere. La depozit se efectueaza receptia cantitativa si calitativa a semintelor. Receptia calitativa are ca scop asigurarea cu produse corespunzatoare standardelor in vigoare. Aceasta consta in ridicarea probelor si controlul analitic al semintelor ce consta in efectuarea urmatoarelor determinari: controlul organoleptic - examinarea aspectului si a culorii, aprecierea mirosului si gustului semintelor; greutatea hectolitrica - cu ajutorul careia se poate determina continutul de ulei al semintelor; determinarea corpurilor straine este necesara pentru stabilirea puritatii si continutului real in ulei, care se raporteaza la semintele cu puritate; determinarea umiditatii semintelor se face pentru a verifica calitatea conform cu prevederile STAS si pentru a stabili daca este necesara sau nu uscarea inainte de depozitare; determinarea continutului de ulei constituie cea mai importanta determinare pentru industria de extractie a uleiului, deoarece de acesta depinde randamentul de extractie a uleiului. Descarcarea si manipularea semintelor se face la depozit cu ajutorul transportoarelor pneumatice si a celor mecanice. Impuritatile existente in semintele de floarea soarelui sunt indepartate inainte de depozitare prin operatia de precuratire. Aceasta operatie se executa in vederea bunei pastrari a semintelor, impuritatile constituind un mediu favorabil dezvoltarii microflorei si parazitilor care favorizeaza autoincingerea si incalzirea semintelor. De asemenea aceste impuritati reduc spatiul de pastrare. Separarea semintelor (curatirea) se realizeaza pe urmatoarele principii: diferenta de marime dintre impuritati si seminte; diferenta de masa specifica dintre impuritati si seminte; diferenta de marime si greutatea specifica; propietatile magnetice ale impuritatilor feroase. Curatirea se realizeaza cu ajutorul siteor, ventilatoarelor si magnetilor.Utilajele folosite sunt: vibroaspiratorul sagata, MIAB ul.

13

Uscarea semnitelor se impune din doua motive: in timpul pastrarii semintele care prezinta umiditate mare se pot degrada si in timpul prelucrarii creeaza dificultati de procesare. Uscarea se poate efectua termic prin evaporare, sau prin vaporizare. Umiditatea inainte de uscare este 10-15%, iar dupa uscare 6-9%.Instalatiile folosite pentru uscare sunt: uscatorul rotativ sau coloana de uscare. Pastrarea semintelor se realizeaza in magazii etajate si silozuri celulare.Temperatura de pastrare este la inceputul depozitarii de aproximativ 300C, aceasta scazand treptat. In timpul pastrarii se executa prefirarea cu ajutorul aspiratoarelor cascada ale silozurilor. Pe perioada pastrarii se urmareste ca temperatura din interiorul masei de seminte sa nu depaseasca cu mai mult de 50C temperatura mediului ambiant. Semintele apartinand celorlalte specii din grupa (rapita, in, ricin) prezinta un flux tehnologic de pastrare similar cu floarea soarelui cu urmatoarele specificari: a)Rapita Semintele de rapita sunt foarte mici (MMB= 3-5 g) si de aceea spatiile dintre seminte sunt reduse si aerul patrunde foarte greu intre ele. Daca se depoziteaza la un procent mai ridicat de umiditate, loturile de rapita se incing rapid si mucegaiesc, semintele se lipesc intre ele si formeaza bulgari compacti. De aceea, loturile de rapita se pastreaza in strat foarte subtire, de cel mult 10 cm, se lopateaza frecvent cu lopeti de lemn, iar, pentru evitarea incingerii se amesteca de la inceput cu paie, pentru a crea spatii mai mari intre seminte. b) Inul Datorita continutului de substante mucilaginoase din seminte. Acestea sunt foarte higroscopice si in contact cu apa isi maresc volumul. Se pastreaza in spatii uscate, hidroizolate, protejate impotriva umiditatii atmosferice. Semintele de in depozitate in vrac, formeaza o masa compacta si nu se admite depozitarea intr-un strat mai gros de 1,5 m. Umiditatea semintelor este redusa de 8%, semintele uscandu-se artificial. Durata de pastrare este limitata la 1 an. c) Ricinul Semintele de ricin, datorita continutului de ricinina se pastreaza in spatii repartizate special pentru ricin. Nu se pastreaza impreuna cu alte specii.Inainte de depozitare este necesara uscarea semintelor, intrucat la recoltare acestea au o umiditate mare, multe seminte se sparg la treierat, iar altele sunt verzi sau au coaja fisurata.Reducerea umiditatii

14

se face prin aerare naturala (depozitare in strat subtire si lopatare frecventa). La uscarea artificiala semintele calde se lipesc de piesele si peretii instalatiilor de uscare, iar curatirea este greoaie. De asemenea, in operatia de curatire, manipulare si uscare, instalatiile se impregneaza cu ulei si praf de ricin, de aceea trebuie acordata atentie deosebita curatirii acestora. Umiditatea de pastrare este de 8% iar durata de pastrare este limitata la un an.

5.Controlul calitatii semintelor depozitate

Produsele depozitate se vor controla periodic, in prima luna dupa recoltare se determina continutul de umiditate, iar temperatura se inregistreaza zilnic. In timpul toamnei observatiile se fac din 5 in 5 zile, iar in lunile de iarna, bilunar. In primavara observatiile se vor executa la intervale mai scurte, din 5 in 5 zile. Loturile semincere, in functie de starea semintelor, se vor controla la intervalele trecute in tabelul 2. Tabelul 2. Intervalul pentru controlul semintelor destinate insamantarilor, in zile, in functie de continutul in umiditate Perioada de control Seminfe umede Seminte uscate temp. umid (%) temp. umid (C) (C) (%) zilnic 3 2 15 3 7 7 7 30 30 7 15 30 30 30 30

Pana la terminarea repausului seminal Intervalul cu temperaturi de 10C Intervalul cu temperaturi de 5 -10C Intervalul cu temperaturi de 0 - 5C

In paralel se fac si determinari pentru depistarea eventualilor daunatori si, periodic, cel putin o data la 5 luni si inainte de livrare, se determina facultatea germinativa.

15

Controlul calitii seminelor se face pe baza analizelor de laborator prin care se stabilesc indicii valorii culturale a acestora i se elibereaz actele de certificare, circulaie i utilizare a seminelor. Certificatul de calitate al seminei d dreptul ca aceasta s intre n circuit pentru obinerea altei categorii biologice, sau pentru nfiinarea unei culturi comerciale, evitndu-se astfel utilizarea seminelor produse necorespunztor, necondiionate sau pstrate impropriu. n scopul creterii exigenei n procesul de producere a seminelor tic calitate, dar mai ales pentru sporirea responsabilitii celor ce le produc .i le certific, legea prevede verificarea n postcontrol a puritii varietalc l.i seminele deja certificate. Postcontrolul se efectueaz de I.S.T.I.S. i este organizat n teren la C.I.S. Bragadiru pentru toate speciile legumicole, mai puin pepenii verzi i galbeni, al cror postcontrol se face la C.S.I. Cogealac -judeul Constana. Rezultatele postcontrolului sunt transmise inspeciei de Stat, care Ic confrunt cu rezultatele certificrii n cmp (obinute n anul precedent). Cnd acestea nu corespund se interzice renmulirea i folosirea n producie a loturilor de semine produse necorespunztor. Sunt supuse verificrii seminele i materialul biologic din categoriile biologice Prebaz, Baz, Certificat, Standard sau Comercial. Precontrolul se poate face n dou moduri: -n laborator, prin electroforez la semine, determinndu-se enzi-mele specifice (mazre) sau proteinele de rezerv (tomate, morcov, ceap, usturoi etc.) i comparnd apoi diagramele specifice obinute cu diagramele martor; -n parcele de control n cmp, n sera sau case de vegetaie, la plante. Din fiecare lot de smn de baz destinat multiplicrii se nsmneaz parcele de control (microculturi). Postcontrolul se face n parcele de control n cmp, pe baza metodologiei avizate de I.N.C.S., prin compararea cu proba etalon din smna amelioratorului sau din smna de referin a soiurilor strine nregistrate. In postcontrol se verific toate seminele destinate exportului i cele din import pentru multiplicare, ca i smna Certificat 1 i smna Standard (prin sondaj). Probele de semine i material sditor destinate pre sau postcontrolului sunt ridicate de un reprezentant autorizat al L.C.C.C.S. sau I.T.C.S.M.S., n prezena reprezentantului productorului, respectiv a agentului economic care condiioneaz smna, ntocmindu-se, n acelai timp, o fi.

16

Masa minim a probelor de semine condiionate utilizate la verificarea n postcontrol este de 10-40g (n funcie de mrimea seminelor). Fiecare prob sigilat va primi un numr de cod i vor fi expediate la C.I.S. Bragadiru pentru culturile din cmp sau la unul din agenii economici stabilii de I.N.C.S. i I.S.T.I.S., pentru soiurile de ser i cartof. 5.1 Certificarea calitatii semintelor Certificarea calitatii semintelor reprezinta un ansamblu de operatiuni de control si verificare in principalele faze ale procesului de multiplicare, conditionare, ambalare, etichetare si sigilare care asigura ca produsele, procedeele si serviciile sunt conforme cu regulile si normele tehnice specifice. Certificarea calitatii semintelor consta din: a) inspectia in camp a culturilor semincere pentru stabilirea valorii biologice a semintelor din punct de vedere al identitatii, autenticitatii, puritatii varietale si starii fitosanitare; b) controlul prin sondaj in principalele momente ale procesului de recoltare, transport si prelucrare; c) determinarea conditiilor tehnice de calitate a semintei cuprinzand puritatea fizica, germinatia, starea sanitara sau alte conditii specifice speciei prevazute in anexa nr.2 a prezentelor reguli si norme si care se efectueaza prin prelevarea de probe si analiza acestora dupa metode standardizate; d) controlul starii sanitare privind lipsa organismelor daunatoare de carantina se realizeaza direct in camp sau prin probe analizate in laborator de autoritatea fitosanitara si care emite documentele de constatare; e) verificarea autenticitatii si puritatii varietale in pre si postcontrol prin metode si tehnici adecvate prin teste de laborator sau in parcele de control. Postcontrolul se organizeaza pentru toate categoriile biologice de seminte destinate multiplicarii si se efectueaza in campurile de testare ale Institutului de Stat pentru Testarea si Inregistrarea Soiurilor (I.S.T.I.S.), sau a altor institutii si agenti economici abilitati de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor . Certificarea oficiala se concretizeaza prin eliberarea documentelor de inspectie in camp si analizele (testele) de laborator si prin aplicarea pe ambalajele care contin seminte care corespund conditiilor de calitate prevazute in norme, pe specii sau grupe de specii, a etichetelor oficiale sau, dupa caz, a vignetelor oficiale si eventual a sigiliilor (plombelor);

17

Luarea probelor sondarea - un ansamblu de operatiuni prin care dintr-un lot de seminte se extrage o proba de analiza, astfel incat indicii de calitate determinati din aceasta proba sa reprezinte intregul lot de seminte. Teste de calitate a semintelor Puritatea fizica testul care determina componenta gravimetrica a probei care se analizeaza si prin deductie componenta lotului de seminte, exprimata procentual. Componenta botanica testul care determina identitatea diferitelor specii de seminte si materii inerte care compun proba. Germinatia testul care stabileste potentialul maxim de germinatie al semintelor din lotul de seminte, care poate fi folosit pentru a compara calitatea diferitelor loturi si de asemenea pentru a aprecia valoarea de insamantare in camp. Umiditatea analiza care determina continutul procentual in apa al semintelor. Masa a 1000 seminte testul care stabileste marimea semintelor exprimata prin masa a 1000 seminte , MMB, la umiditatea existenta in momentul determinarii, din proba de laborator. Starea fitosanitara testul prin care se stabileste prezenta sau absenta daunatorilor (infestare) si a organismelor patogene (infectare) care se transmit prin samantele agricole, cartoful de samanta, usturoi si arpagic. Teste speciale Masa hectolitrica analiza pentru determinarea masei unui hectolitru de seminte, exprimata in kg. Viabilitatea determinarea viabilitatii cu saruri de tetrazoliu este analiza care determina capacitatea germinativa potentiala totala a semintelor de grau, orz, porumb, floarea soarelui si mazare. Energia germinativa testul prin care se determina viteza de germinare a semintelor si se exprima prin procentul de seminte germinate intr-o perioada egala cu 1/3 din durata stabilita pentru determinarea facultatii germinative. Cold test testul la rece care determina comportarea semintelor in conditii suboptime, asemanatoare conditiilor din camp dupa semanat. Formula de calcul a cantitatii de samanta necesare la hectar Cs / ha (kg) = [ ( D x MMB ) / ( P x G ) ] x 100 unde: D = numarul de seminte germinabile la mp MMB = masa a 1000 seminte P = puritatea fizica G = facultatea germinativa

6.Concluzii

18

Pentru ca semintele sa isi pastreze toate calitatile,ele trebuie sa fie depozitate n magazii sau depozite uscate, curate, bine aerisite, dezinfectate i deratizate n prealabil. In condiii de pstrare obinuit, seminele de legume se pstreaz bine la temperatura de 12-16 C, umiditatea atmosferic de 55-57 % i n condiiile asigurrii unei aerisiri corespunztoare. Produsele depozitate trebuie sa fie supuse unor controale periodice, in prima luna dupa recoltare se determina continutul de umiditate, iar temperatura se inregistreaza zilnic. In timpul toamnei observatiile se fac din 5 in 5 zile, iar in lunile de iarna, bilunar. In primavara observatiile se vor executa la intervale mai scurte, din 5 in 5 zile.

Cuprins

19

1. 2. 3. 4.

5. 6.

Introducere Inmagazinarea semintelor Depozitarea semintelor Pastrarea semintelor 4.1. Pastrarea semintelor de grau 4.2. Pastrarea porumbului stiuleti 4.3. Pastrarea si conditionarea orzului si orzoaicei 4.4.Pastrarea si conditonarea semintelor oleoginoase Controlul calitati semintelor depozitate 5.1 Certificarea calitatii semintelor Concluzii

2 3 4 5 5 8 11 12 15 17 19

20

Bibliografie
1. I.Borcean, F.Imbrea, Conditionarea si pastrarea produselor agricole-curs, Editura Eurobit,Timisoara
2. www_RegieLive_ro_CALITATEA_SEMINTELOR_SI_A_MATERIA LULUI_SADITOR

3. http://www.gazetadeagricultura.info/agrotehnica/464Certificarea_calitatii_semintelor.html

21