PILDA FIULUI RISIPITOR -TATAL – - In Pilda neghinei, Dumnezeu este Semanatorul, iar omul este samanta.

– In Pilda vierilor, Dumnezeu este Stapanul viei, iar omul este lucratorul. Toate aceste pilde ne ajuta sa intelegem legatura noastra cu El din diferite perspective. Daca din Evanghelii ar fi lipsit Pilda fiului risipitor, am fi pierdut enorm de mult, caci ea este singura pilda care ni-L descopera pe Dumnezeu ca Tata, iar pe noi ca fiind copiii Sai. Nu robi, nu lucratori, nu oaspeti la nunta, ci fii ai Sai. Descoperirea acestei laturi a caracterului lui Dumnezeu a fost una din tintele principale ale Mantuitorului in timpul activitatii Sale pamantesti. “Tata, vreau ca acolo unde sunt Eu sa fie si aceia pe care Mi i-ai dat Tu…” Ioan 17, 24 “Cand va rugati, sa nu bolborositi aceleasi vorbe ca paganii, carora li se pare ca , daca spun o multime de vorbe, vor fi ascultati. Sa nu va asemanati cu ei, caci Tatal vostru stie de ce aveti trebuinta mai inainte ca saI cereti voi. Iata dar cum trebuie sa va rugati: Tatal nostru care esti in ceruri…” Matei 6, 7-9 “Nu Ma tinea, caci inca nu M-am suit la Tatal Meu. Ci du-te la fratii Mei si spune-le ca Ma sui la Tatal Meu si Tatal vostru, la Dumnezeul Meu si Dumnezeul vostru…” Ioan 20, 17 Nu intamplator aceasta pilda a fost supranumita si “Pilda tatalui iubitor”, pentru ca ea ne prezinta o experienta iesita din comun, experienta pe care marturisesc ca inca nu o inteleg in intregime si careia nu-i gasesc niciun corespondent printre oameni. “Tata, da-mi partea de avere care mi se cuvine !” ( Luca 15, 12 ) Si aceasta fara nicio pregatire, fara nici cea mai elementara dovada de respect fata de tatal sau ( lipseste acel “te rog” ), fara sa tina cont ca avea un frate mai mare care avea intaietate la impartirea averii si fara sa tina cont ca tatal sau nu era chiar atat de batran incat sa se gandeasca la un testament. Fara sa tina cont de toate acestea, mezinul bate cu pumnul in masa si striga raspicat: “Da-mi banii care mi se cuvin !” Eu nu stiu cum as reactiona, dar probabil ca mi-as aduce aminte ca undeva in casa sta o nuia nefolosita: “Vrei mostenire? Iat-o!” Probabil ca i-as da o lectie pe care sa o tina minte toata viata si care sa-l trezeasca la realitate. Probabil ca asa ar reactiona cei mai multi parinti. Tatal a stiut sa treaca peste umilirea profunda la care l-a supus fiul cel mic, a stiut sa renunte la sine, dar nu a trecut peste dreptul fiului sau cel mare , caruia i-a dat si lui partea de avere care i se cuvenea, desi nu o ceruse. De ce a procedat tatal din pilda in felul acesta? Pentru ca tatal din pilda Il reprezinta pe Dumnezeu, şi El nu se opune El vointei stricate si gresite a omului pacatos, cand stie care sunt urmarile alegerilor acestuia

Daca va fi nevoie. Totusi iti ascult cererea. Eu sunt inca in putere. Dar nimic! Dar anii trec si fiul risipitor isi vine in fire. el se hotaraste sa plece departe de casa parinteasca. te rog. ne grabeste ). Daca va primi o palma pe obraz. Era ca mort. Din nou tatal ar fi putut interveni in forta. nici tineretea. Tatal din pilda stie sa mustre si o dovedeste atunci cand isi mustra fiul cel mare. care sa fie o lectie pentru toata viata: “ Fiul meu. ea va merge doua mile in loc de una. dupa o traducere noua a Bibliei ) )”.spune apostolul Pavel ( 2 Corinteni 5. de fapt tatal incearca inca odata sa-l”constranga” pe acesta sa ramana. Ea va cauta si va gasi noi si noi cai de a–l “constringe” pe cel gresit sa nu plece din casa parinteasca a Tatalui ceresc. tatal cade pe grumazul fiului sau si-l saruta mult. nu pleca. desi nu ai niciun drept la aceasta. tatal vrea sa-i spuna fiului sau: “ Fiule. trebaluind pe langa casa.Dar ceva suna sec in acest mod de abordare: amintirea acestui principiu al respectarii libertatii de alegere a omului suna putin a indiferenta. fiul cel mic a ramas in casa tatalui dupa ce a primit ceea ce ceruse. ramai aici langa mine. impiedicandu-l. vai ! ce copil neascultator ai fost !” Era oare acest tata un om slab si fara autoritate ? Nu. dar mai ales pentru tatal ramas acasa cu o mare rana in suflet. De ce a procedat tatal din pilda in felul acesta? De ce nu a refuzat sa asculte de cererea fiului sau? Dandu-i partea de avere pe care o cerea fiul sau nerecunoscator. nicio scrisoare de la fiul plecat. vezi cat ai gresit ? Daca ai fi ascultat de mine. nici rostul in viata… Acum trebuie sa o iei de la capat…Vai. nu ti-ai fi pierdut nici averea.14 ). urmeaza ani lungi si grei. ascultator si moral ? Pentru simplul fapt ca acest fiu greseste in relatia lui cu fratele sau mai mic si nusi da seama de greseala. atat pentru fiul risipitor. iar fratele tau are intaietatea. Ce bine i-ar fi facut tatalui macar cateva cuvinte din partea fiului plecat. tatal este cel care alearga in intampinarea fiului ( oare cati ani avea acest tata ? ). Nu vi se pare ca in acest verset este ceva inversat? Normal ar fi fost ca fiul sa-si vada tatal de departe. Daca i se va lua haina. O traducere in limba franceza a Bibliei reda acest verset astfel: “Caci dragostea lui Christos ne preseaza” ( ne zoreste. Fiul ar fi trebuit sa cada pe grumazul tatalui sau si sa-l sarute mult. neputand sa suporte mustrarea tacuta a iubirii. Dar de ce il mustra tocmai pe cel care parea un om corect. Si iata-l pe fiul pierdut din nou acasa! Noi ce am fi facut in locul tatalui? Probabil ca am fi pregatit o morala usturatoare. . Dupa clipa dureroasa a despartirii. uite iti dau ceea ce ceri. Dar nu.” Dragostea adevarata nu se opreste aici. “Caci dragostea lui Christos ne strange (“constrânge”. momentul intalnirii cu tatal sau fiind de un dramatism aparte. ea va renunta si la camasa. Si toate acestea dragostea le va face pentru ca celalat sa nu plece de langa Dumnezeu. Dar. Pentru un anumit timp. Nicio veste. Iata-l pe drumul spre casa. Dar. ea va intoarce si obrazul celalat. cu siguranta. sa stie ca traieste si e sanatos. Prin gestul sau. Tatal este cel care vede primul.

Daca iubirea tatalui constringe. Ca unul care trebuie sa-si ierte fratele mai mic. am pacatuit impotriva cerului si impotriva ta. inelul pe care-l pune in degetul lui este dovada repunerii depline in drepturi. sau e neglijata complet. insingurarea. El nu-si putea permite sa pirda . atunci cand mezinul era pe punctul sa plece. cand El ne vrea numai binele? Unde va fi mai bine pentru noi. iar incaltamintea pe care i-o da simbolizeaza deplina libertate pe care i-o reda fiului sau. iarta-ma”. Este o iertare care nu se rezuma doar la acoperirea greselilor trecutului. Esti mare acum. cea a fratelui mai mare da doar libertate de alegere. sunt banii tai. a carui constiinta s-a batatorit in anii petrecuti departe de Dumnezeu si de familie. de ce am mai pune la indoiala dragostea Sa fata de noi? De ce sa fugim o viata intreaga de Fata Sa. fratele mai mare i-a spus rece: “ Frate. esti liber sa faci ce vrei. atunci cand se comenteaza pilda .Si daca Dumnezeu este asa cum Il intelegem din aceasta pilda. dar nu o face De obicei. a caror experienta e total diferita una de alta. Tatal stie insa sa ierte. caci nu poate altfel. ce a facut pentru el? Caracterul acestui om este cu totul opus aceluia al tatalui sau. du-te in pace !’ Un prim amanunt: Fiul mai mare era la ogor in momentul intoarcerii fiului risipitor. El iarta asa cum niciun om nu a facut-o si nu o va putea face vreodata. Stiti care e punctul in care experientele celor trei se intalnesc? Este vorba de problema iertarii. Ma intreb: Oare unde era el in anii aceia de criza a adolescentei prin care trecea fratele sau mai mic ? Unde era el atunci cand mezinul familiei facea acea cerere imprudenta si obraznica tatalui lor ? Ce a facut el pentru a impiedica tragedia care era pe cale sa se intample ? Dar cand fratele lui mai mic a dat de greu. experienta fratelui mai mare trece pe un plan secund. cand a inceput sa cunoasca pe propria piele ce inseamna saracia. Dar sa observam ca din cele 22 de versete ale parabolei. in mijlocul placerilor de o clipa ale pacatului. 8 versete sunt dedicate experientei acestui frate mai mare. in biserica Sa ? Cat timp Il vom mai lasa sa ne astepte ? Pilda ne aduce in prim plan trei personaje distincte. ai viata ta. era un muncitor. ci ca unul care nu a gresit niciodata. fiii Sai risipitori. decat in casa Sa. Haina cu care-si acopera fiul zdrentaros este simbolul neprihanirii cu care Christos ii acopera pe pacatosii pocaiti. Toate cele trei personaje se confrunta la un moment dat cu problema aceasta: Din fericire. experienta care reprezinta un avertisment cat se poate de solemn pentru o anumita categorie de credinciosi din biserica lui Christos. el se subintelege. Fostul fiu risipitor este primit si privit nu ca un fiu risipitor intors. somajul. a stiut sa invinga mandria si sa rostesca acele cuvinte de adanca pocainta: “Tata. fiul risipitor . Numai Dumnezeu poate ierta in felul acesta! 1. O prima concluzie pe care o putem trage din acest amanunt este aceea ca acest om era unul harnic. foamea si boala. dar care au puncte de interferenta.” Chiar daca lipseste acel “te rog . ci una care cuprinde reabilitarea deplina a fiului intors. Probabil ca.

se manie. Poate ca gandul de a parasi casa parinteasca i-a venit si lui. Se observa deja primele pete negre. ani de-a randul a pozat ca fiind un om drept. dupa ce s-a intaratat de manie. Cu siguranta ca aceasta era imaginea pe care fratele mai mare o lasa sa se vada ani de zile in fata semenilor sai. Tot ceea ce depasea litera Legii nu putea sa incapa in inima sa rece ca piatra. Ar fi tanjit si el la viata libertina. dar legalist si rece. pentru ca el. va aduce in mod inevitabil si scuzele de rigoare. iar familia era reintregita. dupa care iti pare rau de iesirile tale necontrolate. dar rob dupa spirit. mania lui se indreapta impotriva tatalui sau. Acest eveniment reuseste sa scoata din ascunzisurile caracterului sau intreaga zgura nevazuta pana atunci. dar a alungat repede ispita aceasta. Si parerea de rau. Iata adevaratul spirit al slujirii lui ! Se pune in mod firesc o intrebare: Era el rob sau fiu ? Era fiu dupa trup. Se mai intampla sa te calce cineva pe batatura de la picior. Daca s-ar fi simtit fiu. ale caracterului acestui om care. Oare ce s-a intamplat? –se intreaba el. Pilda spune mai departe ca acest frate mai mare . fara sa vrea. dar ele descopera tot intunericul sufletesc al acestui om . Era adevarata acuzatia ? Cuvintele fratelui mai mare ma determina sa-mi intaresc convingerea ca acest fiu intai nascut nu se simtea fiu. ci rob. tatal. s-ar fi simtit si . bun… Orice om are momente in care . De fapt. Intrebarea mea este: Pe cine se manie el? Pe fratele sau? Se pare ca nu. De unde aceasta concluzie ? Din faptul ca nu intra in casa pentru a vedea el insusi motivul bucuriei . nu din iubire fata de tatal sau. ci din respect fata de sine si imaginea pe care dorea sa o afiseze in fata semenilor. Si poate ca multi ani ar fi lasat aceeasi impresie daca nu ar fi intervenit momentul reintoarcerii fratelui sau. dimpotriva. daca este sincera. el trebuia sa se bucure ca fratele sau s-a intors acasa. era cel care trebuia sa aplice dreptatea si nu o aplica. Pilda nu relateaza niciun dialog intre cei doi frati. in aparenta atat de amabil. ascunse pana atunci. si atunci nu-ti mai controlezi reactiile si te manii. pe drept sau pe nedrept.“nu voia sa intre in casa.” ( vers. el si-a impus sa ramana. de bun si de corect. 28 ) Avea acest om vreun motiv sa se manie? Unii vor spune probabil ca nu avea niciun motiv. dar nu. Dar este vorba de o reactie trecatoare. intuind ca fratele sau s-a intors acasa si vrand sa se convinga de acest lucru. “Niciodata nu ti-am calcat porunca…” Da. la placerile de o clipa ale pacatului in care se balacise fratele sau. cinstit.vremea in placeri si distractii asemenea fratelui sau mai mic. integru. Cuvintele dure pe care fratele mai mare le rosteste catre tatal sau dovedesc faptul ca mania sa era indreptata in primul rand impotriva acestuia: Sunt doar cateva cuvinte. In momentul urmator insa intuieste motivul bucuriei. ci. il trimite pe slujitorul sau sa-i aduca raspunsul. acest om era un om corect.

care ne reprezinta pe noi.mostenitor si s-ar fi putut bucura dupa propria placere de mostenirea primita. epilogul depinde de noi. ce esti de fapt: fiu de Dumnezeu sau rob al Legii? . Daca totusi el ne-a vorbit despre aceasta experienta trista. din simtul datoriei. Tatal la mustrat cu toata iubirea si delicatetea. apreciat de lume sa-l considere frate pe cel intors acasa ? Niciodata ! Portretul fratelui mai mare e zugravit fugitiv. ne consideram in casa Tatalui nostru ceresc. fara experienta fratelui mai mare. el a facut-o pentru a ne invata ceva important din ea. Nu stim daca acest frate mai mare si-a venit si el in fire. Mantuitorul ar fi putut rosti pilda a fiului risipitor intr-o forma prescurtata. Unii din noi Ii slujim lui Dumnezeu de ani sau chiar zeci de ani. Avand insa in vedere ca avem de-a face cu o pilda. De ce asculti de poruncile lui Dumnezeu ? Pentru ca trebuie. harnic. dar nu stim daca el s-a indreptat vreodata. “Cand a venit acest fiu al tau care ti-a mancat averea…” Nu! Nu putea sa se umileasca atat de mult. sau din dragoste fata de El? Ascultarea ta de Dumnezeu este o ascultare de rob. ascultator. de frica pedepsei. Dar el se considera rob si acest lucru este cel mai grav in dreptul sau. ca o secventa in istoria acestei pilde. omul corect. Aceia dintre noi care suntem crestini. El sa fie fratele acestui desfranat. Mantuitorul nu ne-a lasat si epilogul acestei parabole. Chiar daca am trecut candva prin experienta fiului risipitor. in diferite ipostaze. acestui vagabond zdrentaros si fara caracter ? El. Experienta fratelui mai mare nu ne este redata la intamplare in acesta parabola. acum este posibil sa traim experienta fratelui mai mare. acestui risipitor. sau de fiu ? In final . de alegerea pe care o facem. asemenea fratelui sau mai mic.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful