Pe aripile stiintelor naturii

Cuprins
1. Jocuri logice.................................................................................... 2. Aerogel ............................................................................................... 3. Bebele minune ................................................................................... 4. Hidrogenul, combustibilul viitorului ................................................. 5. Matasea artificiala .............................................................................. 6. Diamantele ......................................................................................... 7. Cristale lichide ................................................................................... 8. Utilizarile etanolului .......................................................................... 9. Fulerenele ........................................................................................... 10. Calendarul evenimentelor ecologice ................................................ 11. Premile Nobel................................................................................... 12. Plasma .............................................................................................. 13. Stiati ca...?......................................................................................... 14. olimpiada internationala de Chimie.................................................. 15. Parfumurile........................................................................................ 16. Asteriu............................................................................................... 17. Alcaloizi............................................................................................ 18. incredibila poveste a lui Cao O-Chu................................................. 19. Raspunsuri jocuri ............................................................................. pagina 2 pagina 10 pagina 13 pagina 14 pagina 17 pagina 21 pagina 21 pagina 26 pagina 28 pagina 30 pagina 32 pagina 35 pagina 36 pagina 38 pagina 40 pagina 42 pagina 43 pagina 45 pagina 47

Colectivul de redactie:

Prof. Coordonator: Bru Rodica Iordnescu Elena Tehnoredactare: Stanciu Mlina cls. a XI-a B

JOCURI LOGICE
1

Pe aripile stiintelor naturii CUVINTE ASCUNSE 1 Gsii i ncercuii metalele alcaline ascunse n grila de mai jos: A N C K N A L I L I T I I K R C T A I U I A I N C N L U N D T U C A K A L S I U I I U T K D O U L C U I A I K A L I U R A

K R C E A C K F F R

U B S E N S

R A I N

tiai c n 1906, un canadian, Reginald Aubrey Fressenden, a pus la punct primul radio AM. n 1954 vede lumina zilei o alt descoperire ce nu poate fi ignorat, bateria solar, creat de oamenii de tiin de la Bell Telephone Laboratory. Aurul de culoare galben-auriu, galben-alb este cunoscut ca metal preios din mileniul IV . Hr. A fost preuit de sumerieni, egipteni, azteci, incai, populaia maya, greci i romani, care l-au folosit mai ntai ca obiect de cult, iar apoi ca moned. Monedele egiptenilor antici, fiecare cntrind 14 g, erau btute din aliaj de aur. Primele monede lidiene (sec. VII . Hr.) erau fcute dintr-un aliaj de aur-argint (73:27) i cntreau tot 14g, iar monedele aureus din Roma Antic aveau 4,5 - 8,2 g. Simbol al bogiei i puterii aurul a rmas un standard monetar pn n zilele noastre. A nceput s fie utilizat i n tehnologia modern, mai ales n electronic i optic. Aurul ncetinete procesul de mbtrnire, alung tristeea, se descarc n ap cldu, apoi se rencarc pentru scurt timp la soare. Cea mai absorbant substan. Serviciul de Cercetare al Departamentului Agriculturii din SUA a anunat pe 18 august 1974 c H-span-ul sau Super Sluper, compus din 50% derivat de amidon, 25% acrilamid i 25% acid acrilic, poate, dac este tratat cu fier, s nmagazineze de 1300 de ori greutatea sa n ap. Proprietatea sa de a menine o temperatur constant timp ndelungat l face ideal pentru pungile cu ghea refolosibile. n 1907, fraii Lumiere, care au inventat, de asemenea, cinematografia, au pus la punct fotografia color. CUVINTE ASCUNSE 2 2

Pe aripile stiintelor naturii Gsii i ncercuii acizii dicarboxilici cu n<=6 ascuni n grila de mai jos: N E O X A L I G A E M A R I D E G L U T M A L O N I C U E O O D O X A K A T L K P I A A D I P A I C R P T L I A A R X L S A D I P I C I V G S U C C I N I C C F U X E T C E U A E S C A T U R U S T R E

tiai c n 1923 a aprut primul telefon cu cadran. n anul 1925, a fost inventat microfonul. n 1926, un scoian pe numele lui John Baird a inventat televiziunea.

1927 este anul cnd Charles Lindbergh reuete primul zbor transatlantic fr escal, i cercettorii descoper cortizonul (produs al glandelor suprarenale). Calcedonia de culoare alb, gri, albastru-gri, rar alte culori, utilizat n Preistorie pentru confecionarea unei largi varieti de unelte, iar mai trziu ca gem, calcedonia a fost folosit nc din Antichitate. Se credea c deine caliti afrodisiace, fcnd brbaii atrgtori pentru femei, i c l apr pe purttor de mnie i de melancolie. Ca proprietai tmduitoare, calcedonia oprete hemoragiile i este folosit n tratamentul tulburrilor legate de menopauz, boli ale gtului; descrcai piatra n ap curgtoare, apoi rencrcai pentru scurt timp la soare. Apr nativii din Capricorn. Cea mai amar substan Substanele cu gustul cel mai amar au la baz cationul de denatonium i sunt produse comercial sub form de benzoai i zaharide. Nivelul la care gustul le detecteaz este pn la 1:500 milioane pri, iar diluia de 1:100 milioane pri las un gust persistent. CUVINTE AMESTECATE 1

Pe aripile stiintelor naturii Gsii ce elemente chimice se ascund n spatele cuvintelor amestecate. Completai cu literele din ptrele cuvntul de deasupra. Dac ai descurcat corect cuvintele amestecate i litera din ptrel este cea corect, cuvntul de deasupra va fi o surpriz. .... . . . . . . 1 2 3 4 5 6 7 IBUTSI CIROZUNI UNILOPO TITRONUS HODURI NAPALIT UBIDURI . . . . . . .2 . . .. . . . . . . . . . . .
4 . . . . . . . 3 1

. .
6

. . .

. . . . . . . . . .
7

. . .

tiai c Frigiderul a fost inventat de un clugr francez i construit de fabrica General Electric n secolul XVIII. Ametistul poate fi violet deschis pn la nchis, rou-violet .Cea mai frumoas dintre varietile de cuar, ametistul era cunoscut de egiptenii antici, de etrusci i romani. Mici camee de ametist au fost realizate n China Antic. n vechime, simbol al dragostei carnale, n Europa Evului Mediu denumit "piatra episcopal", se credea c-l ferete pe posesor de vrji. Potrivit credinei, cei care beau din cupe de ametist nu se mbtau. Ametistul ntrete voina, echilibreaz metabolismul i este folosit n tratarea nevralgiei i insomniei; piatra se descarc n apa curgtoare, apoi se rencarc pentru scurt timp la soare. Apar n special nativii din Capricorn i Berebec (babilonieni). n 1765 a aprut prima fabric de ciocolat n America. Prima ngheat a fost creat n Imperiul Roman pe vremea lui Nero.

Cea mai puternic soluie acid. Soluiile acizilor i bazelor tari tind ctre valorile de 0 i, respectiv, 14 ale pH-ului, dar aceast scar este inadecvat pentru a descrie superacizii dintre care cel mai puternic este o soluie cu concentraie 80% de pentafluorur de antimoniu n acid fluorhidric (acidul fluoro-antimonic HF:SbF5). Aciditatea acestei soluii nu a fost msurat, dar chiar i o soluie mai slab de concentraie 50% este de 1018 mai puternic dect acidul sulfuric concentrat. CUVINTE AMESTECATE 2

Pe aripile stiintelor naturii Gsii ce metale se ascund n spatele cuvintelor amestecate. Completai cu literele din ptrel cuvntul de deasupra. Dac ai descurcat corect cuvintele amestecate i litera din ptrel este cea corect, cuvntul de deasupra va fi o surpriz. . . . . . . 1 2 3 4 5 6 ZEGUMANI SERAN SITUBI DISCAUN LUMIAUNI BINDELOM
1

. . . . . . .

2 . . . . .

. . . .
4

. .

. . . .

5 . . . . . .... . .

. . . . . . . .

tiai c Aragonitul poate fi incolor, alb, galben, maro-verde, cenuiu-alb, roz, purpuriu deschis, albstrui, rou, portocaliu. Cu structura sa n diverse benzi, uor de prelucrat, aragonitul omogen este folosit de mult vreme pentru confecionarea multor obiecte decorative. Nivelul ridicat de calciu face din acest cristal un remediu excelent pentru problemele oaselor, dinilor i pielii. Are un efect de calmare i ntrire a esuturilor. Protejeaz nativii din zodiile Gemeni (Maimua), Balana, Capricorn i Peti. nc din anul 3000 . Hr. papirusul este folosit n Egipt ca primul suport de scris, nainte de folosirea hrtiei. Era confecionat din fii de papirus presate. Hrtia, asemntoare cu cea de azi, a fost fcut pentru prima dat n anul 105 d. Hr. de un eunuc de la curtea mpratului Ho Ti n China. Se crede c la nceput s-a fabricat din textile nefolositoare i apoi coaj de dud i alte plante din care se produceau esturile. Hrtia s-a produs numai n China timp de 500 de ani. n anul 610 a fost introdus n Japonia, iar n 750 n Asia Central. n Europa a fost adus de Mood i s-a produs prima dat n anul 1150 n Spania, dup care producerea ei s-a dezvoltat i n restul Europei. n Europa, hrtia se obinea din textile nefolositoare. Cnd a aprut tiparul, a crescut cererea de hrtie i s-a nregistrat o criz de textile, ceea ce a dus la gsirea altor materii prime pentru fabricarea hrtiei. n sec. XIX au nceput s fie folosite fibrele tulpinilor plantelor. n 1798 Nicholas-Louis Robert a fcut prima main de fabricare a hrtiei care producea o singur foaie de hrtie odat. n timp, lemnul a devenit prima surs de fibr n fabricarea hrtiei, iar fibrele textile nc se folosesc n fabricarea hrtiei tari. Chiar dac hrtia este fcut acum de maini, procesul de baz este acelai. Fibrele din plante sunt separate i udate, apoi sunt filtrate ntr-un cuptor i presate ca s dea afar ct mai mult ap. Apa rmas se va evapora i ea n timp ce fibrele sunt presate tot mai mult pentru ca hrtia s fie plat. CUVINTE AMESTECATE 3

Pe aripile stiintelor naturii Gsii ce elemente chimice se ascund n spatele cuvintelor amestecate. Completai cu literele din ptrele cuvntul de deasupra. Dac ai descurcat corect cuvintele amestecate i litera din ptrel este cea corect, cuvntul de deasupra va fi o surpriz. . . . . . . 1 2 3 4 5 6 TOCALB NOXEN UDANSIC AIGURMEN ICUSE GRENONIT .
2

. . . .

2 .. . . . . 3 . . . . . . . 4 . . . . . . . . 5 . . . . .

. . . . . . . .

tiai c Acvamarinul de culoare albastru deschis pn la nchis (maxix), de asemenea verde albastrui, poate pli la soare. Una dintre cele mai cunoscute pietre preioase, acvamarinul a fost deosebit de apreciat n Evul Mediu. Pe la 1300, din acvamarin au fost tiate primele lentile de ochelari. Potrivit astrologilor medievali, acvamarinul avea puterea de a calma marea, de a gira prietenia i dreptatea i de a alunga necazurile celor ce-l purtau. Pentru prima oar, n 1604, numele su a fost utilizat de Boetius de Boodt. Adesea formeaz cristale de mari dimensiuni. Se consider c acvamarinul ntrete inima i este utilizat pentru tratarea bolilor de plmni, piele, nervi; descrcai piatra n ap curgtoare, apoi o ncrcai repetat n lumina soarelui. Apr nativii din Vrstor, Balana (astrologi medievali). Cea mai plimbrea protein Biochimitii de la Facultatea de Medicin Harvard, Boston, Massachusetts, SUA, au fcut o descoperire major despre comportamentul proteinelor, n anul 1990. Se credea nainte c lanurile de proteine, fcute din aminoacizi, pot fi scindate i reunite doar de alte proteine numite enzime. Echipa de la Harvard a inut sub observaie un tip de protein minuscul, cunoscut sub numele de intein, care s-a separat dintr-un lan proteinic mai lung i apoi s-a alipit la cele dou capete desprinse ale lanului, tergnd orice indiciu al prezenei sale anterioare n interiorul lanului. Se sper ca proprietile unice ale inteinelor vor fi de ajutor n lupta mpotriva unor boli, cum ar fi TBC-ul i lepra. n anul 1960 apare laserul, pus la punct de Charles H. Townes, Arthur L.Schawlow i Gordon Gould i pentru prima dat cercettorul american Robert Burns Woodward descoper sinteza clorofilei. n anul 1964 americanul George Helmeier realizeaz primul ecran cu cristale lichide.

CUVINTE AMESTECATE 4 6

Pe aripile stiintelor naturii Gsii ce elemente chimice/sruri se ascund n spatele cuvintelor amestecate. Completai cu literele din ptrele cuvntul de deasupra. Dac ai descurcat corect cuvintele amestecate i litera din ptrel este cea corect, cuvntul de deasupra va fi o surpriz. . . . . . . . . 1 2 3 4 5 6 7 8 GENOTRIN SANER ROMBAUR LEUSINE ZAITOTA BORCATAN LOGHENIA MEGRUNIA . . . . . . . . . . . . .
3 . . . . . . . 2 1

. . . . . . .
5 . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . .
8 . . . . . . . . 7

tiai c Argintul, unul dintre cele mai vechi metale preioase, a fost utilizat ca moned din vremuri strvechi. Astzi este un element important, folosit n tehnica fotografic, electronic i medicin. Destul de rare n mormintele faraonilor, obiectele din argint au fost descoperite n mormintele caldeene (mileniul IV . Hr.). "Apei de argint" i se atribuiau mari puteri tmduitoare; mai trziu sau descoperit proprietile sale bactericide. Argintul ncetinete mbtrnirea, calmeaz emoiile, nltur strile depresive. Se descarc n ap cldu, apoi se rencarc pentru scurt timp la soare. n timp argintul i pierde lustrul i se nnegrete. Cel mai nou i greu element n ianuarie 1999, cercettorii de la Laboratorul Naional Lawrence Livermore, California, SUA, i de la Institutul pentru Cercetri Nucleare, Dubna, Rusia, au anunat crearea celui mai nou i mai greu element chimic din lume, elementul 114. Acesta conine 114 protoni, pare a fi mult mai stabil dect oricare alt atom supergreu i a rezultat prin bombardarea cu un izotop de calciu a unui izotop de plutoniu mbogit cu neutroni. n 1904 s-a constatat c adugnd crom i nichel oelului, acesta rezist mai bine la coroziune. Se ntea astfel oelul inoxidabil. n 1905, cnd Albert Einstein a descoperit relativitatea restrns , utilizarea novocainei n timpul interveniilor chirurgicale a nsemnat nceputul anesteziei.

REBUS 1 ORIZONTAL 1) Hidrocarbur solid, alb, cu miros ptrunztor, extras din gudronul de huil, folosit la combaterea moliilor. 2)Creaia lui Homer - Lantanid cu masa 167. 3) A 43-a poziie a sistemului periodic -Iridiu inversat, carbon, osmiu i nceputul azotului. 4) Mai puin des. 5) Otilia Duca - Persoana a 3-a, plural, masculin - Diminutiv de la Ion 6) i butur i joc de cri Dac ar avea un C n frunte ar fi un pridvor minunat. 7) Cu M n coad ar fi gigantic Element cu masa atomic 127,6. 8)Caracteristic a articolului.

1 1 2 3 4 5 6 7 8

VERTICAL 1) Substan simpl care are pe al 2 lea strat 5 electroni. 2) Metale din prima grup principal . 3) Verbul existenei Azot , oxigen, hidrogen . 4) Caracteristic alcoolilor Simbol naional . 5) Apare mai rar la arene datorit caracterului lor aromatic. 6) ntindere de ap Hain. 7) 1,3 Iod. 8) Inepuizabil. 9) A brzda ogorul primvara Intlnite att la acetilen ct i la aceton.

tiai c n 1955 cercettorii de la General Electric reuesc s creeze primul diamant sintetic, n timp ce Willard Frank Libby va revoluiona lumea tiinei prin fundamentarea metodei de datare cu carbon 14. Cel mai otrvitor compus chimic artificial.Compusul 2,3,7,8 tetraclorodibenzo p-dioxin, sau TCDD este cel mai otrvitor dintre cele 75 de dioxine cunoscute de 150000 de ori mai puternic dect cianura. n 1946 s-a inventat zpada artificial i filtrul de cafea.

n 1946 apar invenii ca tranzistorul i cyberenergia. Utilizarea acesteia nu ncepe dect n anii '70 pentru c nu existau nc toate tehnologiile necesare. 1969 este un an de excepie n istoria omenirii. Acum Neil Amstrong i Buzz Aldrin devin primii oameni ce pun piciorul pe Lun, iar n acelai an se nate Internetul, creat iniial pentru o mai bun comunicare i informare a cercettorilor americani.

REBUS 2
ORIZONTAL 1.Alcan cu un atom de carbon Radical alchil. 2. Alchen care conine 4 atomi de hidogen Nichel. 3. Tantal Ev. 4. Compui organici cu grupri amino i carboxil. 5. Lantan Metal din grupa a III a principal. 6. Metal din seria lantanidelor, al 68 lea n sistemul periodic al elementelor ncet. 7. Argon Individ Trei atomi de carbon. 8. Cea mai mic particul din compoziia unei substane nmulit. 9. Magneziu i clor 2 ,3,4 cunotine.10. Argint Derivai ai oxigenului(sg.) Posed. VERTICAL 1.Elemente chimice care au 1- 4 electroni de valen Elixirul vieii. 2. Slab. 3.Telur Halogen. 4. Elevi care nu deranjeaz ora Magneziu i oxigen. 5.Cel ce a dat foc Romei Uraniu i oxigen ! Carol Xenopol. 6. Natriu i Astatin Echvalentul a 2 g hidrogen (pl.). 7. Dnsa Pies la ah. 8. Nemetal din grupa a IV a principal. 9. Indiu Metal din perioada a 4- a - Natriu. 10.Metal din perioada a 2- a Metal din grupa a VII-a secundar.

1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

10

tiai c n 1956 se nate primul prototip de main rotativ, dar abia n 1957 primul satelit artificial i-a nceput plimbarea n jurul orbitei terestre- celebrul Sputnik, fabricat de un grup de cercettori sovietici. n acelai an americanii inaugureaz primul reactor nuclear rcit cu sodiu, iar francezul Jacques-Yves Cousteau, ce inventase deja scafandrul autonom, perfecioneaz o capsul de scufundri ce-i va permite s exploreze mai n profunzime strfundurile oceanelor. Descoperit n situri arheologice, datnd din 10 000 . Hr., coralul era apreciat n Egiptul Antic i cunoscut triburilor celtice. Chiar denumirea sa ar putea s fie de origine celtic. Ascute mintea, vindec ochii, utilizat n tratamentul aparatului urinar; piatra se descarc n ap rece, apoi se rencarc pentru scurt timp la soare. Protejeaz nativii din Scorpion. Culoarea coralului poate fi rou (morro), roz (roz somon); rar alb, albstrui, negru, roz-alb (coral ptat ), argintiu sidefos (multpreuitul coral piele-de-nger).

Aerogel

...fum fr foc?

Ce este de fapt aerogelul? Cel mai uor material solid, aerogelul poate conine pn la 99,98% aer din volumul su. Este cunoscut i sub denumirea de fum ngheat, fum solid sau fum albastru datorit transluciditaii sale i a modului cum lumina se refract prin acest material.

PROPRIETI: Aerogelurile reprezint o clas divers de materiale solide i poroase, cu proprietai extreme. Cea mai cunoscut proprietate a lor este densitatea extrem de sczut (de la 0,0011 la 0,5 g/cm3). De fapt, ele sunt solidele cu cea mai sczut densitate. Aerogeleul din dioxid de siliciu este cel mai uor dintre ele, fiind doar de 3 ori mai greu dect aerul, iar prin evacuarea aerului din pori se poate face chiar mai uor dect aerul. Densitatea obinuit a aerogelurilor este ns de 0,020 g/cm3 , dar chiar i n aceste condiii este nevoie de 555 de buci de aerogel de mrimea unei crmizi ca ele s cntreasc ct un litru de ap! Sunt foarte bune termoizolante, fiind aproape n totalitate formate dintr-un gaz, iar gazele sunt foarte slabe conductoare de cldur. O alt proprietate ar fi absorbia razelor infraroii.

Termoizolarea aerogelului

Structura aerogelului

La atingere, aerogelul este asemntor cu polistirenul expandat i ntr-o oarecare msur cu spuma verde folosit n aranjamentele florale. Dei numele lor conine cuvntul gel, acestea sunt de fapt rigide i uscate i nu sunt deloc asemntoare cu gelurile, numele lor provenind de la faptul c deriv din geluri. Acestea sunt friabile, adic se descompun n particule mici la o apsare ndeajuns de ferm, asemntor spargerii sticlei. Datorit mprtierii luminii de tip Rayleigh,

aerogelurile par de o culoare albastr fumurie la ntuneric, iar la lumin capt o culoare glbuie.

TIPURI: Silica: este aerogelul pe baz de dioxid de siliciu i este cel mai bun material izolant i solidul cu cea mai mic densitate Carbon: compus din nanoparticule de carbon cu diametru de 1-2nm. Are o suprafa de 500 la 2500 m2/g-1 i este conductor de electricitate, de aceea este adesea folosit n supercondensatoare. Alumina: aerogel produs din oxid de aluminiu. Folosit ca i catalizatori, iar NASA l folosete in capturarea particulelor de mare vitez SEAgel: aerogel organic, produs din agar, o substan gelatinoas obinut din alge verzi. Chalcogeli: formai din elemente numite chalcogeni, adic elementele aflate in grupa 16 in tabelul periodic (O, S, Se, Te, Po, Uuh). Mai exist i aerogeli formai din polimeri organici, nanostructuri semiconductoare, nanotuburi de carbon i metale. UTILIZRI Acum c am vzut ce e aerogelul, e timpul sa aflm la ce l putem folosi. Aerogelul transparent din dioxid de siliciu poate fi folosit la izolarea termic a ferestrelor reducnd semnificativ pierderile de cldur. Particulele de aerogel sunt folosite ca agent de ngroare n unele vopsele i n cosmetice. Din anul 2000 Aerogel susinnd o crmid pturile din aerogel sunt produse in mas. O astfel de ptura este compus din aerogel din dioxid de siliciu ntrit cu fibre care transform aerogelul casant ntr-un material durabil si flexibil. NASA a folosit aerogel ca s capteze particule de praf de comete la bordul staiei spaiale Stardust. Particulele sunt vaporizate la contactul cu obiecte solide, trec prin gaze dar pot fi captate in aerogel. De asemenea, NASA a mai folosit aerogelul pentru a izola termic roboii trimii pe marte si costumele spaiale. Aerogelurile sunt folosite i n Staia spaial Stardust fizica particulelor ca radiatoare n detectoare ale efectului Cherenkov. Folosirea lor cu succes n acest domeniu este determinat de indicele mic de refracie care umple golul dintre gaze i lichide i datorit transparenei i strii lor solide, fiind astfel mai uor de folosit

dect lichidele criogenice sau gazele compresate. Masa lor sczut reprezint un avantaj in misiunile spaiale. Specialitii consider c potenialul materialului este aproape nelimitat, fiind de prere ca s-ar putea gsi aplicaii ale acestuia in majoritatea domeniilor i activitilor umane. Pentru c absoarbe complet radiatiile infraroii, el va permite construirea unor cldiri sau incinte care s permit accesul luminii solare n interiorul lor, fara a tolera nsa i schimbrile termice. Mulumit aerogelului modificat prin adaos de sulf sau seleniu, chiar unele catastrofe ecologice vor putea fi evitate. De exemplu, urmrile dezastruoase ale unor deversri accidentale de produse petroliere in apele mrilor si oceanelor ar putea fi cu succes anulate, prin exploatarea uriaei capaciti a aerogelului de a absoarbe metalele grele, de tipul mercurului, din mediul acvatic. Vizitai siteul www.aerogel.org pentru mai multe detalii, imagini i reete de preparare a diferitor tipuri de aerogeluri.

SEAgel

Aerogel flexibil MTSM

Aerogel din oxid de fier

Puc de aerogel Moldovan Paolo Vlasa Flavius clasa a XI-a B

tiai c:

SEAgelul are densitatea att de mic nct este mai uor dect aerul i este comestibil? Un strat de numai 8 mm de aerogel poate asigura supravieuirea in faa exploziei apropiate a unui kilogram de dinamit i a unui oc termic ce degajeaz o cldur de peste 1000 grade Celsius? O bucat de 2 grame de aerogel poate susine o crmid de 2,5 kg deasupra ei? (vezi prima imagine de pe a doua pagin)

Bebele minune
In urma cu cateva secole,intr-un orasel din sudul Romaniei, a venit pe lume un prunc,ce mai tarziu,spre mirarea tuturor,avea sa devina un geniu,chiar cel mai mare geniu din toate timpurile. Parintii,ambii chimisti infocati,s-au bucurat mult la sosirea acestuia deoarece erau deja inaintati in varsta si "nu se mai putea altfel" credeau acestia.Desi ambii provenind din familii nu tocmai instarite,acestia si-au propus sa ajunga sus cu orice pret,lucru care l-au si facut;astfel copilului nu avea sa-i lipseasca nimic. Odata cu timpul care trecea,crestea si micutul vazand cu ochii,fiind astfel tot mai frumos si tot mai istet.Il rasfatau in fiecare minut din noapte si din zi,iar micutului nu i-a lipsit niciodata nimic.Dipa cateva luni in care copilul e atent la orice miscare a parintilor sai si la orice obiect atins,mama acestuia descopera ca inca de la o varsta asa frageda,de 10 luni,copilul este pasionat de chimie,avand in vedere faptul ca era foarte atent si parea foarte entuziasmat de ceea ce vede.Nu ii venea sa creada si atunci cand spunea cuiva ceva despre aceasta,respectivul radea de ea si ii spunea sa isi mai ia cate o vacanta ca ar cam fi cazul. In ziua in care copilul a implinit un anisor,parintii i-au facut cadou baietelului un set de litere si cifre cu magnet,alaturi de cateva tablite pe care sa se joace aranjandu-le in voie.Dupa cateva zile mama se simti trasa de pantalon,iar cand se uita in jos,a vazut copilul,care astepta parca ceva.L-a luat in brate iar copilul a facut un semn cu mana urmat de un gangurit,inspre camera lui de joaca.Cand au ajuns in camera,mama a lasat copilul jos iar acesta,plin de entuziasm a dat fuga spre tablitele primite cadou,aratandu'i mamei ceea ce a facut jucandu-se. Cand a ajuns in camera,copilul a dat fuga la tablitele sale intinse pe covor aratandu-i mamei ceea ce a obtinut dupa 2 ore de joaca.Mama s-a uitat nedumerita,neintelegand ce este acolo,iar apoi si-a dat seama ca de fapt este o configuratie ca la carte,insa nu a stiut despre ce element este vorba deoarece acesta nu apartinea sistmului periodic.Cand s-a uitat pe alta tablita,a observat ceva ce pareau a fi niste proprietati,insa nu puse doar asa la nimereala,ci reflectau istetimea copilului.Atunci,mama,incercand sa isi vina in fire,l-a intrebat pe micut ce vrea sa insemne iar copilul fugi repede langa birou,puse degetul pe sistemul periodic chiar de pe usa biroului,sub elementul "Radium",si spuse clar si raspicat:"BEBE",acesta fiind primul sau cuvant.Mama l-a luat in brate si l-a sarutat pe frunte,intelegand ca acest copil este "micul sau geniu". 10 ani de atunci toti au vorbit despre "bebele roman" care a imbogatit sistemul periodic cu inca un element.

Alexandra Bogdan Cls. a IX-a B

Hidrogenul , combustibilul viitorului

Principala problema ridicata de sursele de energie reutilizabile, este stocarea. Energia electrica este de obicei utilizata ca atare, iar pentru stocarea ei exista deja solutii. Hidrogenul poate stoca energie tot asa cum produsele petroliere stocheaza energie. Sursa primara de energie poate fi orice sursa reutilizabila, de exemplu a vantului, biomasei sau altele, dar avantajul utilizarii hidrogenului ca mediu de stocare este ca vom putea utiliza energia stocata de acesta pentru aplicatii mobile (auto, aviatie etc).

Proprietati
-Hidrogenul este incolor inodor, neotravitor ; -Greutatea specifica este de 0.09g/l, de 14.4 ori mai usor decat aerul. -Hidrogenul se condenseaza la -252.77C, iar greutatea specifica a hidrogenului lichefiat este de 71 g/l, ceea ce ii confera cea mai mare densitate de energie pe unitatea de masa dintre toti combustibilii si purtatorii de energie: 1 kg de hidrogen contine la fel de multa energie ca si 2.1 kg de gaze naturale sau 2.8 kg petrol.

Avantaje ecologice
Arderea hidrogenului in motoare cu combustie interna sau turbine de gaze produce emisii neglijabile de noxe. Daca este folosit in baterii celulare de joasa temperatura ex PEMFC emisiile pot fi reduse la zero. In procesul de generare a energiei din hidrogen si aer sau oxigen singurul produs de reactie este apa distilata. In baterii celulare de temperatura inalta, emisiile sunt de o suta de ori mai mici decat in termocentrale conventionale.

Obtinerea hidrogenului

Hidrogenul nu poate fi gasit in natura in stare pura, adica in starea in care poate fi folosit ca purtator de energie, deci nu poate fi exploatat la fel ca petrolul sau carbunele. Deoarece trebuie extras din compusi chimici, oamenii de stiinta il denumesc purtator de energie secundara. Cel mai cunoscut compus este apa, ce contine doi atomi de hidrogen si unul de oxigen, dar exista si alte substante ce contin hidrogen, de exemplu metanul, care contine un atom de carbon si 4 atomi de hidrogen. Biomasa este un alt exemplu de continut bogat in carbon si hidrogen. Indiferent de sursa din care extragem hidrogenul, este nevoie de un process de obtinere si acesta presupune un consum de energie. Marele avantaj, insa este ca pentru generarea hidrogenului nu este strict necesar sa utilizam energia provenita din combustibili fosili.

In fiecare an, cca 500 miliarde de metri cubi de hidrogen sunt produsi, stocati, transportati si utilizati, cu precadere in industria chimica si petrochimica. Cea mai mare parte insa este obtinuta ca un produs secundar din prelucrarea combustibililor fosili (petrol si gaze naturale). Electroliza, adica obtinerea hidrogenului din apa este in prezent, precum si in viitorul apropiat, singurul process cu aplicabilitate practica. Deocamdata, din punct de vedere economic, electroliza este o alternativa buna numai in acele tari in care exista mari hidrocentreale, deoarece foloseste energie electirca, adica tot un purtator secundar de energie, care trebuie sa fie obtinuta ieftin. Hidrogenul permite utilizarea energiei provenite din surse regenerabile, jucand rolul unui combustibil pentru autovehicule sau combustibil in care produc energie electrica sau termica. In viitor oricine va putea conduce sau gati folosind hidrogen generat din energie solara sau eoliana. In particular, hidrogenul este singurul purtator de energie (agent energetic) care face posibila propulsarea aeronavelor folosind energia solara. In privinta mijloacelor de transport, hidrogenul poate servi drept combustibil pentru aproape orice autovehicul. Hidrogenul poate arde in motoarele conventionale in locul benzinei. Hidrogenul poate fi utilizat in baterii FC care genereaza energie electirca pentru masinile cu motor electric.

Avantaje majore ale optiunii FC:

-Pe teava de esapament nu iese decat apa -Nu exista zgomot si vibratii ca la motorul cu ardere interna -Motoarele electrice au randament mai bun, deci se reduce si consumul de energie. -O masina cu FC oprita la semafor nu produce zgomot, pur si simplu deoarece motorul ei nu functioneaza -Zgomotul este mult redus la demaraje, deci poluarea fonica a oraselor va fi mult redusa. Marii producatori de automobile au pus deja la punct modele de masini care merg pe solutia FC, desi unii inca cerceteaza motoarele cu combustie.

Combustibil pentru rachete

n tehnica spaial hidrogenul lichid este un combustibil obinuit pentru motoarele

criogenice ale rachetelor, i este stocat de exemplu n rezervorul de combustibil al rachetei de lansare (SSME) a navetelor spaiale americane. n aceste motoare hidrogenul lichid este folosit nti la rcirea ajutajului i a altor pri ale motorului, nainte de a fi amestecat cu oxidantul, de obicei oxigenul lichid (LOX), i apoi ars. Din ardere rezult ap, ozon i ap oxigenat. Arderea se face n amestec bogat, raportul de mas a celor dou componente fiind de 1:4 1:6, astfel c n gazele de ardere se mai gsete hidrogen, ceea ce reduce eroziunea camerei de ardere i a ajutajului. Dei arderea este incomplet, masa hidrogenului nears i scderea masei molare a gazelor evacuate compenseaz ntructva scderea impulsului specific datorit arderii incomplete. Rezervorul de combustibil al rachetei navetei spaiale conine 515,5 m hidrogen i 554 m oxigen. Temperatura n camera de ardere atinge 3300 C, viteza de evacuare fiind de 4440 m/s n vid, respectiv 3560 m/s la presiune normal. Fiecare din cele trei motoare principale dezvolt o traciune de 1,8 MN.

Anghel Sebastian Ciocrlan George Cristolean Dan clasa a XI-a B

Matasea Artificiala
1. De unde vine numele de matase artificiala?
Mtasea artificial este numele istoric al fibrelor semisintetice din celuloz, astzi mtsurile artificiale sunt denumite fibre celulozice. Semisintetic nseamn n acest caz c, spre deosebire de fibrele integral sintetice, materia prim de la care se pornete constituie o materie prim natural, care este prelucrat chimic sau fizic, o alt denumire pentru fibrele semisintetice ar fi "fibre naturale modificate".

n cazul mtsurilor artificiale numele de "mtase" nu are nimic de-a face cu structura chimic, deoarece mtasea natural este o protein, deci o poliamid. Din contr scheletul de baz al mtsii artificiale este celuloza, deci o polizaharid.

Celuloza

Faptul c mtasea artificial poart acest nume se datoreaz proprietilor materialelor fabricate din ea: se simt la atingere n mod asemntor cu mtasea, au deseori luciul mtsii i maleabilitate asemntoare i n afar de aceasta, ca i n cazul mtsii, fibrele lor sunt foarte fine.

2. Care este istoria matasii artificiale?

Matasurile artificiale sunt unele din primele fibre artificiale fabricate. Inca din 1665 naturalistul englez Robert Hooke a sugerat posibilitatea producerii matasii artificiale, dar prima fibra artificiala textila a fost produsa in 1884 de un cercetator francez, Hilaire de Chardonnet, si s-a inceput frabricatia acesteia in 1889. Una din primele firme producatoare de matase artificiala, mai exact viscoza, a fost compania Chimicale Dupont, o companie franceza care a reusit, in scurt timp, sa raspandeasca conceptul viscozei.

3. Care sunt tipurile de matase artificiala?

Exista mai multe tipuri de matase artificiala: a) Viscoza b) Mtasea acetat c) Mtasea cupric

a) Viscoza
Viscoza, care n special n SUA este cunoscut i sub numele de "Rayon" este cea mai important mtase artificial, respectiv fibr celulozic, datorit utilizrilor multiple. Din punct de vedere chimic fibrele de viscoz aparin fibrelor celulozice i deci sunt nrudite cu bumbacul care conine 90% celuloz.

Substana care din punct de vedere chimic este numit viscoz este xantogenatul de celuloz, o substan vscoas , de culoare galben deschis care se fabric prin procedeul viscoz.

Xantogenatul de celuloza

b) Mtasea acetat
Acetatatul de celuloz, ca i viscoza i mtasea cupric, aparine mtsii artificiale deci fibrelor celulozice. Substana de la care se pleac pentru obinere, este dup cum i spune i numele, celuloza. Pentru obinerea acetatului de celuloz, celuloza (preponderent sub form de celofibr ) va fi esterificat obinndu-se n prim faz acetatul primar complet esterificat (care este utilizat aproape exclusiv la producerea filmelor fotografice). Triacetatul format iniial este hidrolizat parial ntr-o etap ulterioar a procesului de sintez, substana astfel obinut se numete acetat secundar (fiindc s-a format n a doua etap a procesului). Cea mai important utilizare a acetatului secundar este producerea fibrelor acetat, adica a firelor de matase acetat.

Acetatul primar

c) Mtasea cupric
Se obtine prin dizolvarea celulozei in solutie cuproxam si precipitarea intr-o baie acida, care contine de regula si glicerina sau zahar. In 1901 a inceput productia matasii cuprice la fabrica J. P. Bemberg A. G. din Germania. Aceasta avea finetea si tinuta matasii naturale si avea o rezistenta mai ridicata decat a matasii viscoza.Chiar daca era mai scumpa, ea a reusit sa impuna pe piata, nu doar prin calitatiile sale, ci si prin implicarea in campania de reclama a binecunoscutei actrite germane Marlene Dietrich.

4. Unde este utilizata matasea artificiala?

Viscoza

Este n mod special ndrgit la fabricarea hainelor de var, a bluzelor i altor obiecte asemntoare de mbrcminte, care trebuie s fie comode i s permit aerisirea sau care trebuie s strluceasc, ca de exemplu materialele de cptueal. Un alt produs din viscoz este celofanul (cei care au mncat vreodat marmelad de cas sau chiar au fcut marmelad cunosc desigur folia subire de celofan cu care se nchid borcanele de marmelad). n afar de aceasta viscoza este utilizat i ca material pentru bandaje medicinale.

Mtasea acetat
Materialele textile care rezult din acestea se simt la pipit ca i mtasea natural, i au deseori strlucirea acesteia, nu se ifoneaz, sunt moi i de cele mai multe ori sunt uor de ntreinut.

O cantitate mare de fibre acetat este utilizat i pentru un alt scop i anume obinerea filtrelor igaretelor.

Suplimentar ca i material termoplastic acetatul de celuloz poate fi utilizat la obinerea altor obiecte din material plastic cum ar fi abajururile, suporturile de ochelari, mnerele sculelor, pixuri, telefoane, jucri, folii de ambalat.

Matasea cuprica
Producerea ciorapilor de dama

Marlene Dietrich intr-o reclama pentru ciorapi in 1927

Diamantele

Dragomir Rares Carbonul se gaseste, in natura, in in stare Jurca Razvan elementara, in cele doua forme alotropice: Neamtu Alexandru diamantul si carbunele. Clasa fie in Diamantul se gaseste a-XI-a B zacaminte primare, in care s-a format, fie in aluviunile unor rauri. Zacamintele primare sunt roci eruptive (silicati), care au luat nastere din magma topita, patrunsa vertical din adancime prin scoarta solida a pamantului, unde s-a solidificat sub presiune mare. In zacamintele diamantifere care se gasesc numai in putine puncte pe glob, diamantele sunt sunt continute de obicei sub forma de cristale mici ( 0,1 0,5 grame/tona ), si numai rar ca bucati mai mari de forme neregulate ( cel mai mare diamant gasit pana in prezent este numit Cullinam, cantareste aproximativ 650 g = 3025 carate). Numai circa 5% din diamantele extrase sunt destul de pure pentru a putea servi ca podoabe. La slefuire se pierde cea mai mare parte din diamantul brut. Diamantele impure servesc pentru scopuri industriale.

Diamantul incolor si straveziu, cand este pur, cristalizeaza in sistem cubic. Densitatea este 3,51 g/cm. Indicele de refractie, neobisnuit de mare da nastere jocului de lumina specific al acestei pietre pretioase. Diamantul este rau conducator de caldura si electricitate. Diamantul este una din cele mai dure substante cunoscute si de aceea este de neinlocuit in fabricarea de scule destinate a taia, gauri sau lustrui materiale foarte dure. El insusi nu poate fi lustruit decat cu propria lui pulbere. Pe de Alta parte diamantul este casant; el poate fi pulberizat intr-un mojar de otel. Fiecare atom de carbon hibridizat sp dezvolta patru valente identice dirijate uniform in spatiu dupa schema tetraedica. Unghiul dintre doua valente este de 10928`. Prin cele patru valente ale sale, fiecare atom de carbon este legat covalent de alti patru atomi C formand astfel o retea tridimensionala infinita. Intreg cristalul constitue de fapt o singura molecula.

Proprietatile diamantului.
Structura cristalina a diamantului da socoteala de toate proprietatile acestei substante. Temperatura inalta de vaporizare, aproape 4000, lipsa unei faze lichide si caldura mare de vaporizare, egala cu caldura de atomizare se explica prin faptul ca, la trecerea din starea cristalina in starea de vapori trebuie rupte covalente. La temperatura inalta la care are loc vaporizarea vaporii de carbon sunt compusi din atomi liberi. Energiile de legatura C-C fiind foarte mari, se intelege pentru ce cristalele de diamant sunt asa dure. Caldura atomica a diamantului este anormal de mica Cp=1,25 cal/mol la 25, in loc de 6,4 cum cere regula Dulong si Petit. Proprietatile optice ale diamantului sunt de asemenea in concordanta cu structura sa cristalina. Transparenta totala (lipsa de absortie ) fata de lumina vizibila si ultravioleta pana la

1500 sau mai jos dovedeste ca electronii legaturilor C-C din diamant nu pot fi excitati la frecventele acestor radiatii electromagnetice.

Reactivitate .
Diamantul este mult mai putin reactiv de cat carbunele negru si chiar decat grafitul. El nu se aprinde in Oxigen molecular decat pe la 800.

la temperatura conditii standard, diamantul este In joasa, fiind exoterma, transformarea inversa alotropica sa fie favorizata, conform trebuie nestabila, iar grafitul cea forma principiului incalzire indelungata la 1500, in stabila. Prin Le Chatelier, la temperatura inalta. Tot conform acestui principiu, transformarea absenta oxigenului, diamantul se transforma in grafitului in diamnat trebuie sa polimorfa este grafit. Caldura de transformare fie favorizata de presiune, deoarece de 0.2 kcal/mol. diamantul are o densitate mai mare (deci un volum mai mic la masa egala) decat grafitul. Incercari numeroase de a fabrica diamante sintetice, efectuate in timp de aproape un secol au esuat. Incepand din 1955 se fabrica industrial diamante sintetice, prin incalzirea grafitului la cca. 3000 si 125 000 atm. Viteza transformarii este marita prin mici adaosuri de Cr, Fe sau Pt. Rolul catalizatorului consta, para-se, in formarea unui film din metal topit pe suprafata grafitului. In aceste conditii metalul dizolva carbon si il precipita ca diamant, mai putin solubil. Se obtin diamante negre de 0,02-0,05 g, care se utilizeaza in scopuri industriale. Un procedeu recent promitator pentru obtinerea diamantelor se bazeaza pe un principiu diferit : se trece metan, la o presiune mai joasa decat cea atmosferica peste pulbere de diamant su dimensiunea de 1 micron, incalzita la 1000. Micile cristale de diamant servesc ca centre de cristalizare ; O parte din carbonul rezultat prin descompunerea metanului se depune pe suprafata acestor cristale a caror retea se extinde astel in spatiu; o alta parte din carbon se depune ca grafit. Grafitul se indeaprteaza prin incalzire cu Hidrogen la 50 atm, deoarece se hidrogeneaza mult mai repede ca diamantul.

Diamante artificiale. Transformarea diamantului in grafit, Polimorfismul diamant-grafit

Goia Laura Gligor Luminia Teodorescu Rare Clasa a XI-a B

Cristale lichide
Existenta cristalelor lichide este cunoscuta de aproape un secol, fiind descoperite de botanistul austriac F. Reinitzer (1888) si denumite cristale lichide de fizicianul german O.

Lehman. Mult timp nsa, atat fizicienii cat si chimistii nu le-au considerat a fi stare termodinamic stabila a materiei, contestnd si denumirea de cristal lichid. n jurul anului 1930, banuind unele aplicatii, a crescut preocuparea stiintifica a cercetatorilor pentru materialele mezomorfe, captand interesul unor savanti ca W.H. Bragg, Max Born, E. Bose, C. V. Ossen, G. Friedel etc. n aceasta perioada prin cercetarile efectuate s-a evidentiat structura si unele proprietati fizice ale cristalelor lichide. In 1964 Fargaston (SUA) atragea atentia asupra aplicatiilor practice ale cristalelor lichide, iar apoi, din 1968, cand Heilmeier (SUA) indica noi aplicatii ale cristalelor lichide in dispozitivele de afisaj, cercetarile s-au dezvoltat ntr-un ritm nemaiintalnit pana atunci. Astazi aproape ca nu mai exista o universitate sau un institut de cercetari fundamentale si aplicative n domeniul fizicii fara preocupari privind cercetarea cristalelor lichide. In tara noastra inca din 1974, au fost initiate cercetari fundamentale si aplicative in domeniul fizicii cristalelor lichide de catre acad. prof. dr. doc. Ion Ursu, la Institutul de fizica atomica din Bucuresti. In prezent se cunosc trei tipuri diferite de structuri moleculare care poseda faza de cristal lichid, formate din: a)molecule organice mici; b)agregate elicoidale lungi sub forma de baghete, care se gasesc in natura sau pot fi obtinute artificial;

c)unitati mai complexe formate din molecule si ioni, numite structuri asociate. Starea de cristal lichid reprezinta o stare intermediara intre solidul cristalin si faza lichida obisnuita. Cristalele lichide retin lichidul si se solodifica natural numai dupa anumite temperaturi si presiuni. La o suficient de mare temperatura sau presiune mica, ordinea moleculelor se modifica ducand la transformarea unui cristal in cristal lichid .La o suficient de joasa temperatura si o presiune mare moleculele cristalelor lichide inceteaza sa se mai miste si cristalele lichide se transforma in cristale solide. Proprietatile optice ale unui cristal lichid pot fi deseori manipulate prin supunerea sa la un camp electric sau magnetic care sa schimbe orientarea moleculelor sale . De exemplu aplicand un mic camp electric anumite cristale lichide se schimba de la clar la tulbure sau castiga proprietatea de a roti lumina polarizata

. Aceste tipuri de cristale lichide sunt utilizate pentru construirea dispozitivelor utilizate la ceasurile digitale ,calculatoare ,televizoare ,computere portabile etc. Dispozitivele cu cristale lichide sunt performante si deseori utilizeaza mai putina putere decat dispozitivele conventionale. Anumite cristale lichide reflecta diferite valori de lumina depinzand de orientarea moleculelor lor. Orientarea acestor molecule depinde de temperatura .Aceste tipuri de cristale lichide sunt folosite la termometre care afiseaza culori corespunzatoare temperaturii substantei cu care cristalul lichid este in contact. Dispozitivele cu cristale lichide (L.C.D.) cum sunt ecranele de televizor folosesc o anumita substanta care isi schimba proprietatile cand i se aplica curent electric.Tehnologia L.C.D. este deja utilizata la calculatoare si ceasuri digitale .Ecranul unui televizor (l..C.D) utilizeaza foarte putina energie de aceea este ideal pentru fabricarea televizoarelor portabile.

Mures Daniela Morar Tudor Clasa a IX-a B

Utilizarile etanolului

Etanolul este o substan organic din clasa alcoolilor. Are formula molecular C2H6O putnd fi scris CH3-CH2OH. Mai este cunoscut i ca alcool etilic, alcool pur sau alcool potabil. Etanolul este o substan lichid incolor, volatil i inflamabil. Este solubil n ap n orice proporii datorit gruprii hidroxil. Etanolul, ca toi alcoolii, prezint un uor caracter acid dovedit prin reacia sa cu metalele alcaline. Cea mai important utilizare individual a etanolului este ca i carburant sau aditiv pentru combustibil. Etanolul hidric (circa 95% etanol i 5% ap) poate fi utilizat drept combustibil n mai mult de 70% din vnzrile de autoturisme noi. Producia de etanol din Brazilia este ludat pentru capacitatea mare de captare a carbonului din plantaiile de trestie de zahr care este o opiune real de a combate schimbrile climatice. Cu toate acestea, n SUA, n ziua de azi, etanolul pur 100% nu este aprobat ca un combustibil de autovehicule. Adugat la benzin, etanolul reduce compuii organici volatili i emisiile de hidrocarburi, benzen cancerigen i a emisiilor de butadien, i n special emisiile rezultate n urma combustiei benzinei. Producia mondial de etanol, n 2006, a fost de 51 gigalitri, din care 69% provine din Brazilia i Statele Unite ale Americii. Mai mult de 20% de automobile din Brazilia sunt capabili de a utiliza 100% etanol drept combustibil. Brazilia sprijin folosirea acestor automobile prin construcia unei mari infrastructuri naionale care produce etanol din trestie de zahr. Trestia de zahr nu numai c are o concentraie mai mare de zaharoz dect porumbul (cu aproximativ 30% mai mult), dar este de asemenea mult mai uor de extras. Rezidurile generate de procesul de extracie nu sunt inutile, ci sunt utilizate n centralele electrice ca i combustibil surprinztor de eficient pentru a produce electricitate. n Statele Unite ale Americii industria combustibilului din etanol se bazeaz n mare msur pe porumb. Rafinriile de acest gen din Statele Unite au capacitatea de a produce 7.0 miliarde de galoane de etanol pe an. Se preconizeaz c n timp o parte important a pieei de benzin va ncepe s fie nlocuit cu etanol combustibil. n ziua de azi, etanolul se gsete cel mai frecvent n amestec cu benzina, ca un amestec de 10% etanol poreclit "gasohol". n Romnia, prin anii '70 - '80 muli oameni i puneau "borcan" cu etanol la Dacie pentru mbuntirea consumului. Etanolul i izobutena sunt, de asemenea materii prime pentru crearea de etil-ter butil eter (ETBE), un aditiv foarte rezistent. O problem cu etanolul este c acesta nu poate fi eficient expediat prin conducte moderne, precum hidrocarburile lichide, pe distane lungi, deoarece este uor miscibil cu apa (se amestec uor). Etanolul este, deasemenea, utilizat pentru gtit sau ca un eficient combustibil pentru iluminat. n India, au fost dezvoltate sobe pe baz de etanol i felinare, care pot funciona cu un amestec de 50% etanol i 50% ap. Acest amestec este mai uor de obinut, mai sigur pentru oameni dect etanolul 100%, poate fi produs de micii productori locali i utilizeaz mai puin energie n timpul produciei.

Etanolul poate fi utilizat i pentru a produce energie electric i subproduse de ap i dioxid de carbon. Etanolul a fost frecvent utilizat drept carburant pentru primele rachete, mpreun cu un oxidant, cum ar fi oxigenul lichid. Etanolul este constituentul principal psihoactiv al buturilor alcoolice. El produce efecte deprimante asupra sistemului nervos central. Are un mod complex de aciune i afecteaz mai multe sisteme din creier dar i alte pri ale sistemului nervos. Etanolul este metabolizat de ctre organism ca un nutrient carbohidrat care furnizeaz energie, ntr-un mod asemntor cu metabolismul glucozei. Buturile alcoolice variaz considerabil n ceea ce privete coninutul lor de etanol i produsele alimentare din care acestea sunt produse. Cele mai multe buturi alcoolice pot fi, n mare, clasificate ca fiind buturi fermentate, buturi creeate prin aciunea drojdiei asupra produselor alimentare zahar, sau ca buturi distilate, buturi a cror preparare implic concentrarea etanolului n buturile fermentate prin distilare. Coninutul de etanol al unei buturi este, de obicei evaluat n funcie de fraciunea volumului de etanol n butur, exprimat fie ca procent fie n uniti. Buturile fermentate provin din boabe de cereale sau alte materiale de amidon, din sucuri de fructe sau chiar din miere. Buturile distilate sunt realizate prin distilarea buturilor fermentate. n mare, categoriile de buturi distilate includ whisky-ul, distilat din boabe de cereale fermentate; brandy-ul, distilat din sucuri de fructe fermentate, i romul, distilat din melas fermentat sau suc de trestie de zahr. Vodca poate fi distilat din orice material fermentat (cerealele sau cartofii, sunt cele mai comune). Buturile alcoolice sunt uneori folosite la gtit, nu numai pentru aromele lor, dar i pentru c alcoolul dizolv compuii hidrofobi care nu pot fi dizolvai n ap. Dei etanolul este considerat de muli doar un compus chimic, multiplele lui utilizri l fac indispensabil societii umane.

Purcariu Maria Pico Diana Crsnic Roxana clasa a XI-a B

Fulerenele, fascinante in prezent, o

provocare pentru viitor...

Cunostintele noastre despre carbon sunt cam tot att de vechi ca si cele despre foc, dar, cu toate acestea, fiecare secol, fiecare deceniu chiar deschid noi perspective asupra acestui, n aparenta, att de banal element. Astfel, n anul 1996 Premiul Nobel n chimie era acordat pentru sinteza n laborator a fulerenelor, care, la prima vedere, ar parea, dupa diamant si grafit, o a treia forma a carbonului. La drept vorbind, fulerenele nu sunt chiar o noutate: existenta lor a fost dovedita n praful interstelar si n unele formatiuni geologice terestre; dar fulerenele au putut fi studiate numai dupa 1990, cnd Kratschmer si Fostiropoulos au gasit calea de a le sintetiza n cantitati rezonabile (grame).

Dar ce sunt fulerenele?

Fulerenele sau "C60" reprezinta o clasa de compusi de atomi de carbon, care prezinta per ansamblul structurii fie forme sferice de tip dom geodezic (C60, C540) sau forme cilindrica de "tip cusca" (nanotuburile). Aceasta clasa de substante este considerata, alaturi de carbonul amorf, grafitul si diamantul o forma alotropica distincta a carbonului. Din punct de vedere al legaturilor chimice dintre atomiide carbon constitueti, fulerenele sunt inrudite structural cu grafitul.

De vine numele de fulerene?

Numele lor provine de la numele americanului Richard Buckminster Fuller ,creatorul domului geodezic. Au fost descoperite de Harold Kroto, Richard Smalley si Robert Curl in 1985 la Rice University. Kroto, Smalley si Curl au primit pentru aceasta Premiul Nobel pentru chimie in 1996.

Proprietatile fulerenelor:
solide negre opace duritate mica slab conducatoare de caldura si electricitate solubile in benzina

Principalul reprezentant al clasei este fulerena C60, care are 60 de atomi de carbon aranjai ntr-o structur icosaedric. [1] Unul din cele 5 solide platonice, icosaedrul este un poliedru format din 12 fee pentagonale i 20 de fee hexagonale. Structura este extrem de asemntoare cu cea a unei mingi de fotbal modern, al crui design a fost total inspirat de domul geodezic a lui Fuller. C60 este cea mai mic fuleren stabil (cu fee pentagonale nonadiacente i alternativ hexagonale). O clas de compui strns nrudii, practic fulerene mult alungite, sunt nanotuburile de carbon, descoperite dup 1991 de ctre japonezul Sumio Iijima, specialist n microscopie electronic

Posibile aplicatii
Aplicatii practice spectaculoase ale fulerenelor pure ar putea avea, drept punct de plecare, unele dintre proprietatile lor neobisnuite; bunaoara, structura lor poroasa, asociata unor dimensiuni de ordinul nanometrilor, a condus la conceptul de nanotuburi de carbon, care deschid posibilitati imense de aplicare n industrie (una dintre aceste fiind ranforsarea polimerilor). Faptul ca fulerenele pure si schimba culoarea la iradiere si-a gasit deja aplicatii n fotolitografie, la obtinerea unor lacuri fotosensibile. Proprietatea lor de a sublima este valorificata n procese de crestere de cristale ca si n depunerea, din vapori de C60, a unor filme subtiri, cu proprietatile diamantului, mult mai netede dect cele obtinute prin solidificarea grafitului de vaporizare. Alte posibilitati, cum ar fi utilizarea fulerenelor ca lubrefianti, urmare a capacitatii cristalelor de a curge n anumite intervale de temperatura, nu dovedesc, cel putin la scara industriala, un potential economic satisfacator, o data ce alti lubrefianti, cu performante similare, au preturi de fabricatie semnificativ mai scazute. Sperantele se ndrepta nsa cu precadere spre compusii chimici ai fulerenelor. Supraconductivitatea speciilor A3C60 reprezinta una dintre tinte. Altele vizeaza aplicatiile n medicina; s-a dovedit bunaoara ca moleculele de fulerena au capacitatea, n anumite conditii, de a bloca virusul HIV! O alta aplicatie posibila vizeaza nglobarea, n cmpul fulerenelor, de atomi radioactivi trasori; metalofurenelele astfel rezultate, injectate n sistemul circulator, permit investigatiile necesare si, totodata, organismul este mult mai protejat. rintele cele mai ambitioase vizeaza nsa conceperea unor fulerene capabile de a ngloba n cmpul lor sau chiar de a lega n exteriorul moleculelor substante farmacologic active; o astfel de pastila ar putea rezolva una dintre problemele curente ale formularii si administrarii farmacologice: eliberarea extrem de lenta, n organism, a principiilor active.

David Alina, Pop Adina, Todic Iulia; clasa a XI-a B

Calendarul evenimentelor ecologice

02 Februarie - Ziua Mondial a Zonelor Umede, Convenia Ramsar celebreaz data semnrii Conveniei asupra zonelor umede de importan internaional, n special ca habitat al psrilor acvatice , n 1971, n localitatea Ramsar (Iran), situat pe coasta Marii Caspice; 15 Martie - 15 Aprilie - Luna Pdurii are la origine iniiativa lui Spiru Haret de a se srbtori Ziua Pomilor prin plantarea unui copac de ctre fiecare elev. Manifestrile organizate n cele 31 de zile ale Lunii Pdurii au i un profound rol educativ, n sensul nvrii cetenilor n spiritul protejrii i conservrii mediului ambiant, ndeosebi a pdurii; 21 Martie - Ziua Mondial a Pdurii este srbtorit n ntreaga lume de peste 30 de ani . Ideea i are originea la cea de-a XXIII a Adunare General a Conferderaiei Europene pentru Agricultur din 1971, sprijinita apoi i de Organizaia Naiunilor Unite pentru Alimente i Agricultur (FAO); 22 Martie - Ziua Mondial a Apei a fost declarat de Adunarea General a Naiunilor Unite, n 1992, la iniiativa Programului de Mediu al Naiunilor Unite, pentru ncurajarea unei nelegeri globale, mai eficiente i mai responsabile, a necesitii de utilizare, protecie, economisire i conservare a apei; 23 Martie - Ziua Mondial a Meteorologiei se marcheaz din anul 1961 i reprezint intrarea n vigoare, la 23 martie 1950, a Conveniei Organizaiei Mondiale a Meteorologiei; 01 Aprilie - Ziua Psrilor. De peste o sut de ani ornitologi din ntreaga lume celebreaz Ziua Psrilor n 1 aprilie dupa semnarea n 1906 a Conveniei pentru Protecia Psrilor care marcheaz nceputurile aciunilor de protejare a faunei slbatice; 22 Aprilie - Ziua Pmntului, lansat pentru prima dat n 1970, ca eveniment de contientizare a pubicului asupra problemelor de mediu, n SUA, este celebrat ca momentul nceperii micrii ecologiste; 15 Mai - Ziua Internaional de Aciune pentru Clim. n fiecare an, n data de 15 mai, se aniverseaz Ziua Internaional de Aciune pentru Clim.Schimbrile climatice din ultimii ani au un impact semnificativ att asupra ecosistemelor naturale, biodiversitaii, resurselor naturale, ct i asupra sntii umane; 22 Mai - Ziua Internaional a Biodiversitii a fost iniiat n 1993 la Adunarea General a Naiunilor Unite pentru promovarea aspectelor legate de biodiversitate;

 05 Iunie - Ziua Mondial a Mediului a fost stabilit de ctre Adunarea General a Nauinilor Unite n 1972 pentru a marca deschiderea Conferinei asupra Mediului Uman, care a avut loc la Stockholm i care a recunoscut eecul omenirii n gestionarea biosferei; 08 Iunie - Ziua Mondial a Oceanelor se celebreaaz ncepnd cu anul 1992, fiind stabilit la Summit-ul Pamantului care a avut loc n acel an la Rio de Janeiro; 17 Iunie - Ziua Mondial pentru Combaterea Deertificrii i a Secetei a fost proclamat de ctre Adunarea General n 1994; 29 Iunie - Ziua Dunrii a fost srbtorit pentru prima dat ncepnd cu anul 2004, la propunerea reprezentanilor rilor Dunrene, reprezint aniversarea semnrii Conveniei cu privire la Protecia Fluviului Dunrea la Sofia, n 29 iunie 1994; 16 Septembrie - Ziua Internaional a Proteciei Stratului de Ozon a fost stabilit de ctre Adunarea Genral a Naiunilor Unite n 23 ianuarie 1995 pentru a celebra adoptarea Protocolului de la Montreal privind substanele care epuizeaz stratul de ozon n 16 septembrie 1987; 01 Octombrie - Ziua Mondial a Habitatului. n 17 decembrie 1985 Adunarea General a Naiunilor Unite a desemnat prima zi de luni din octombrie Ziua Mondial a Habitatului, srbtorit prima dat n 6 octombrie 1986; 04 Octombrie - Ziua Mondial a Animalelor a fost stabilit la o convenie a ecologitilor ce a avut loc n 1931 n Florena, fiind aleas data de 4 octombrie deoarece este srbtoarea Sfntului Francisc de Assisi, un iubitor de natur i patronul animalelor; 31 Octombrie - Ziua Internaional a Mrii Negre. Ziua de 31 octombrie a fost desemnat ca "Ziua Internaional a Mrii Negre", n anul 1996, cnd toate cele 6 ri riverane au semnat Planul Strategic de Aciune pentru Marea Neagr; 08 Noiembrie - Ziua Internationala a Zonelor Urbane se desfoar ncepnd din 1949, n peste 30 de ri, la iniiativa profesorului Carlos Maria della Paolera, de la Universitatea din Buenos Aires, n scopul de a veni n sprijinul publicului interesat de soluii pentru planificarea oraelor, dar fr afectarea mediului nconjurator; 10 Decembrie - Ziua Mondial a Drepturilor Omului este marcat printr-o suit de aciuni specifice, de la ar la ar. Paleta drepturilor omului care pot fi aduse n atenia cetaenilor cu acest prilej este foarte larg. Exist unele drepturi aprute recent, despre care nu s-au spus multe lucruri. n aceast categorie poate fi integrat dreptul la un mediu sntos, un drept relativ nou, care face parte din categoria drepturilor de solidaritate, alturi de alte drepturi, cu un coninut la fel de important - dreptul la pace, dreptul la dezvoltare.

Premiile Nobel
Premiul Nobel a fost instituit de ctre suedezul Alfred Bernhard Nobel (1833-1896) i este considerat cea mai nalt distincie pe care o poate primi un om de tiin. Alfred Nobel s-a nscut la Stockholm, n Suedia, iar n anul 1842 se mut cu familia la St. Petersburg unde tatl su fabrica torpile i mine submarine pentru guvernul rus. nc de tnr i ncepe cercetrile n domeniul explozivilor, la fabrica tatlui su din Suedia. n urma unei explozii creia i-a czut victim fratele su se hotrte s studieze mai atent problemele legate de mnuirea i transportul explosivilor. Deoarece guvernul suedez nu a permis reconstruirea fabricii, datorit numeroaselor explozii care aveau loc, Nobel construiete o fabric n Germania. Aici inventeaz dinamita, un amestec de trinitrat de glicerin i kieselgur, care explodeaz numai prin detonare. Pentru inveniile sale a obinut 355 de patente, devenind astfel foarte bogat. Nu a fost niciodat cstorit, iar cnd a murit a pus la dispoziie ntreaga sa avere (~ 9.200.000 $) pentru premierea celor care aduc cele mai mari beneficii omenirii. Banii au fost investii, iar beneficiul anual se mparte n cinci pri egale pentru premierea cercettorilor cu cele mai importante contribuii n domeniul chimiei, fizicii, medicinii, literaturii i pcii. n testamentul su, Alfred Nobel a introdus urmtoarele clauze : Acordarea premiului s nu in cont de naionalitate; Premiul nu se mparte la mai mult de trei persoane; Nu se acord postum; Nobel a propus ca premiile s fie nmnate astfel : Premiile Nobel pentru chimie i fizic, de ctre Academia de tiine Suedez; Premiul pentru medicin, de ctre Institutul de Medicin Carolina din Stockholm; Premiul pentru literatur, de ctre Academia Suedez; Premiul pentru pace, de ctre cinci persoane alese de Parlamentul norvegian. Premiile Nobel au fost acordate pentru prima dat n anul 1901, iar n anul 1969 Banca Central Suedez a instituit un premiu pentru economie n onoarea lui Alfred Nobel. Premiile se acord n fiecare an, la 10 decembrie, ziua morii lui Nobel, n Stockholm, cu excepia Premiului Nobel pentru pace, care se nmneaz la Oslo (Norvegia). LAUREAII PREMIULUI NOBEL PENTRU CHIMIE : 2006 Roger D. Kornberg 2005 Robert Grubbs, Richard Schrock, Yves Chauvin 2004 Aaron Ciechanover, Avram Hershko, Irwin Rose 2003 Peter Agre, Roderick MacKinnon 2002 John B. Fenn, Koichi Tanaka, Kurt Wthrich 2001 William S. Knowles, Ryoji Noyori, K. Barry Sharpless 2000 Alan Heeger, Alan G. MacDiarmid, Hideki Shirakawa 1999 Ahmed Zewail 1998 Walter Kohn, John Pople 1997 Paul D. Boyer, John E. Walker, Jens C. Skou

Roger D. Kornberg

1996 Robert F. Curl Jr., Sir Harold Kroto, Richard E. Smalley 1995 Paul J. Crutzen, Mario J. Molina, F. Sherwood Rowland 1994 George A. Olah 1993 Kary B. Mullis, Michael Smith 1992 Rudolph A. Marcus 1991 Richard R. Ernst 1990 Elias James Corey 1989 Sidney Altman, Thomas R. Cech 1988 Johann Deisenhofer, Robert Huber, Hartmut Michel 1987 Donald J. Cram, Jean-Marie Lehn, Charles J. Pedersen 1986 Dudley R. Herschbach, Yuan T. Lee, John C. Polanyi 1985 Herbert A. Hauptman, Jerome Karle 1984 Bruce Merrifield 1983 Henry Taube 1982 Aaron Klug 1981 Kenichi Fukui, Roald Hoffmann 1980 Paul Berg, Walter Gilbert, Frederick Sanger 1979 Herbert C. Brown, Georg Wittig 1978 Peter Mitchell 1977 Ilya Prigogine 1976 William Lipscomb 1975 John Cornforth, Vladimir Prelog 1974 Paul J. Flory 1973 Ernst Otto Fischer, Geoffrey Wilkinson 1972 Christian Anfinsen, Stanford Moore, William H. Stein 1971 Gerhard Herzberg 1970 Luis Leloir 1969 Derek Barton, Odd Hassel 1968 Lars Onsager 1967 Manfred Eigen, Ronald G.W. Norrish, George Porter 1966 Robert S. Mulliken 1965 Robert B. Woodward 1964 Dorothy Crowfoot Hodgkin 1963 Karl Ziegler, Giulio Natta 1962 Max F. Perutz, John C. Kendrew 1961 Melvin Calvin 1960 Willard F. Libby 1959 Jaroslav Heyrovsky 1958 Frederick Sanger 1957 Sir Alexander Todd 1956 Sir Cyril Hinshelwood, Nikolay Semenov 1955 Vincent du Vigneaud 1954 Linus Pauling 1953 Hermann Staudinger 1952 Archer J.P. Martin, Richard L.M. Synge 1951 Edwin M. McMillan, Glenn T. Seaborg 1950 Otto Diels, Kurt Alder 1949 William F. Giauque 1948 Arne Tiselius 1947 Sir Robert Robinson 1946 James B. Sumner, John H. Northrop, Wendell M. Stanley 1945 Artturi Virtanen

Elias James Corey

Luis Leloir

Arne Tiselius

1944 Otto Hahn 1943 George de Hevesy 1942 Premiul de bani a fost alocat 1/3 Fundaiei Principale i 2/3 Fundaiei Speciale de la seciunea acestui premiu 1941 Premiul de bani a fost alocat 1/3 Fundaiei Principale i 2/3 Fundaiei Speciale de la seciunea acestui premiu 1940 Premiul de bani a fost alocat 1/3 Fundaiei Principale i 2/3 Fundaiei Speciale de la seciunea acestui premiu 1939 Adolf Butenandt, Leopold Ruzicka 1938 Richard Kuhn 1937 Norman Haworth, Paul Karrer 1936 Peter Debye 1935 Frdric Joliot, Irne Joliot-Curie 1934 Harold C. Urey 1933 Premiul de bani a fost alocat 1/3 Fundaiei Principale i 2/3 Fundaiei Speciale de la seciunea acestui premiu 1932 Irving Langmuir 1931 Carl Bosch, Friedrich Bergius 1930 Hans Fischer 1929 Arthur Harden, Hans von Euler-Chelpin 1928 Adolf Windaus Peter Debye 1927 Heinrich Wieland 1926 The Svedberg 1925 Richard Zsigmondy 1924 Premiul n bani a fost alocat Fundaiei Speciale de la seciunea acestui premiu 1923 Fritz Pregl 1922 Francis W. Aston 1921 Frederick Soddy 1920 Walther Nernst 1919 Premiul n bani a fost alocat Fundaiei Speciale de la seciunea acestui premiu 1918 Fritz Haber 1917 Premiul n bani a fost alocat Fundaiei Speciale de la seciunea acestui premiu 1916 Premiul n bani a fost alocat Fundaiei Speciale de la seciunea acestui premiu 1915 Richard Willsttter 1914 Theodore W. Richards 1913 Alfred Werner 1912 Victor Grignard, Paul Sabatier 1911 Marie Curie 1910 Otto Wallach 1909 Wilhelm Ostwald 1908 Ernest Rutherford 1907 Eduard Buchner 1906 Henri Moissan 1905 Adolf von Baeyer 1904 Sir William Ramsay 1903 Svante Arrhenius 1902 Emil Fischer 1901 Jacobus H. van 't Hoff

Jacobus H. van 't Hoff

Plasma
Plasma reprezint o stare a materiei, fiind constituit din ioni, electroni i particule neutre (atomi sau molecule), denumite generic neutri. Poate fi considerat ca fiind un gaz total sau parial ionizat, pe ansamblu neutru din punct de vedere electric. Totui, este vzut ca o stare de agregare distinct, avnd proprieti specifice. Temperatura plasmei obinute n laborator poate lua valori diferite pentru fiecare tip de particul constituent. De asemenea, aprinderea plasmei depinde numeroi parametri (concentraie, cmp electric extern), fiind imposibil stabilirea unei temperaturi la care are loc trecerea materiei din stare gazoas n plasm. Se estimeaz c aproximativ 99% din materia Universului este plasm. Stelele sunt alctuite din plasme dense, fierbini, n timp ce materia interstelar este o plasm rarefiat i rece. Temperaturile ridicate din interiorul stelelor permit formarea reaciilor de fuziune nuclear ce asigur eliberarea unor cantiti imense de energie. Fenomenele care au loc n plasm determin emisia de radiaie electromagnetic n domeniul vizibil, de aici i strlucirea caracteristic stelelor. n condiiile de la suprafaa Pmntului, ns, (presiuni de aproximativ 10 5 N/m2, temperaturi de 300 K), plasma nu exist n mod obinuit. Ea se formeaz n timpul fulgerelor sau trsnetelor, pentru scurt timp. Diferenele mari de potenial ntre nori sau nori i pmnt determin ionizarea moleculelor din aer i apariia unui curent electric. Atomii excitai emit radiaie vizibil. Un fenomen spectaculos ce are loc n ionosfer l reprezint aurorele polare. Acestea se formeaz n urma interaciunii dintre particulele cuprinse n magnetosfer i cele din ionosfer. Particulele ncrcate provenite din vntul solar sunt captate de cmpul magnetic al Pmntului i dirijate spre poli, de-a lungul liniilor de cmp. Aici concentraia lor devine suficient de mare pentru a putea produce ionizri i excitri. Radiaiile emise de atomii excitai n urma ciocnirilor inelastice cu particulele energetice din plasm pot avea lungimi de und n domeniul vizibil. Astfel pot fi observate pe cer, cu ochiul liber, zone luminoase de diferite culori, n special rou sau verde, datorate oxigenului atomic. Formarea plasmei n ionosfer contribuie la protejarea i meninerea echilibrului natural la suprafaa Pmntului. Particulele de mare energie i radiaiile provenite de la Soare ar bombarda suprafaa Pmntului, distrugnd materia vie. O mare parte din energie este, ns, absorbit n straturile superioare, prin ionizri, disocieri ale moleculelor, excitri i recombinri. Dei s-ar putea crede, focul nu este o plasm. Strlucirea sa intens este datorat substanei aduse la incandescen. Atomii excitai emit lumin de culoare galben, fr a se produce fenomene de ionizare. Temperaturile sunt mult mai mici dect ale unei plasme, iar focul nu conduce curentul electric.[2] Plasma se ntlnete n cazul foculului Sfntului Elmo, impropriu denumit astfel. Fenomenul este cunoscut nc din Antichitate i const n apariia unei strluciri intense, asemntoare focului, n jurul obiectelor nalte i ascuite. Era observat deseori de marinari n timpul furtunilor. Reprezint, de fapt, o descrcare corona.

Cabulea Andrei, Tomescu Adela, Stanciu Mlina, clasa a XI-a B

tiai c ... ? Curioziti din fascinatia chimie ...

tiai c ... corpul unui om de 70 de kg cuprinde 6 kg de hidrogen, 44 kg de oxigen s 14 kg de carbon ? tiai c ... numele hidrogenului nseamna "generator de ap"? tiai c ... metanul a fost descoperit de A. Volta in anul 1778 n mlul blilor? tiai c ... 1 km ptrat de pdure de conifere elimin n atmosfera o cantitate de oxigen de 10 ori mai mare dect aceeai suprafa cultivat cu culturi agricole? tiai c ... Marea Moarta are o salinitate de 240g/litru? tiai c ... cele 7 metale cunoscute in antichitate sunt: aur, argint, cupru, plumb, mercur, fier i staniu? tiai c ... din cele 109 elemente chimice cunoscute, 92 se afla in natura, iar restul s-au obtinut pe cale artificial? tiai c ... diametrele aproximative ale atomilor sunt cuprinse intre 0,0000001 mm (hidrogen) i 0,0000005 mm (cesiu)? tiai c ... ntr-un punct minuscul desenat cu creionul sunt 30.000.000.000.000.000 de atomi?

tiai c ... numele celui mai rar element de pe Pmnt este astatin (69 mg n toat scoara Pmntului)? tiai c ... pentru prima oar n lume, profesorul Hatsujiro Hashimoto de la Universitatea din Osaka, a realizat fotografierea structurii interne a atomului? tiai c ...electronul graviteaz in jurul nucleului atomului cu o viteza de aproximativ 2000 km/s? Cu o astfel de vitez electronul ar putea nconjura Pmntul n 20 de secunde? tiai c ... clorul este primul halogen obinut n stare liber (1774)? tiai c ... clorul a fost primul gaz folosit ca arm de lupt, de ctre germani, n primul razboi mondial? tiai c ... "azot inseamn fara via? tiai c ... cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat n Statele Unite n 1870 pentru a nlocui fildeul bilelor de biliard? tiai c ... apa regal este unul din puinii reactivi care pot dizolva aurul i platina i c const dintr-un un amestec de acid clorhidric si azotic?

Clin Radu Clin Coeriu Andrei Dinu Gigi Clasa a XI-a B Cls a XI-a B

Ediia 1 a Olimpiadei Internaionale de Chimie 1968 Praga Cehoslovacia

4 PROBLEME TEORETICE I 2 PROBLEME PRACTICE

PROBLEMA 1 Un amestec de hidrogen i clor aflat ntr-un vas nchis la temeperatur constant, a fost iradiat cu lumin pulsat. Dup un anumit interval de timp coninutul n clor a crescut cu 20% comparativ cu amestecul iniial i a rezultat un amestec cu compoziia 60% Cl2, 10% H2 i 30% HCl (% de volum). 1. Care a fost compoziia iniial a amestecului gazos? 2. Ct clor, hidrogen i HCl s-a produs?

PROBLEMA 2
Scrie ecuaiile urmtoarelor reacii: 1. Oxidarea clorurii de crom (III) cu brom n soluie alcalin (KOH). 2. Oxidarea azotitului de potasiu cu permanganat de potasiu n soluie acid (H2SO4). 3. Aciunea clorului n ap de var (Ca(OH)2) n reacia de combinare la rece.

PROBLEMA 3
Un amestec gazos care este emis de un furnal de evacuare are urmtoarea compoziie: 12.0 %vol CO2 28.0 %vol CO 3.0 %vol H2 0.6 %vol CH4 0.2 %vol C2H4 56.2 %vol N2 Se cere: 1. Calculeaz consumul teoretic de aer (in m3) care este necesar pentru combustia total a 200 m3 al amestecului gazos dat, dac att amestecul ct i aerul sunt msurate la aceeai temperatur. (coninutul oxigenului n aer este de 20 % volume). 2. Determin compoziia produilor combustiei dac amestecul gazos este ars n 20 % exces de aer.

PROBLEMA 4
Un volum de 31.7 cm3 de 0.1normal NaOH este necesar pentru neutralizarea a 0.19 g de acid organic ai crui vapori este de 30 ori mai deni dect ai hidrogenului gazos. Se cere: Numele i formula structural a acidului.(Acidul n cauz este un acid organic uzual.)

PROBLEME PRACTICE
PROBLEMA 1
Avei la dispoziie n stativ 10 eprubete (1 10) i fiecare eprubet conine una dintre soluiile apoase a srurilor: Na2SO4, AgNO3, KI, Ba(OH)2, NH4Cl, Ag2SO4, Pb(NO3)2, NaOH, NH4I, KCl. Pentru identificarea coninutului fiecrei eprubete putei folosi numai soluiile din eprubete. Determinai soluiile de sruri din fiecare eprubet i scriei ecuaiile reaciilor pe care le-ai folosit n identificarea srurilor.

PROBLEMA 2
Fiecare din cele 6 eprubete (A F) din stativ conin una din urmtoarele substane: acid benzoic, acid salicilic, acid citric, acid tartric, acid oxalic i glucoz. Determin ordinea n care substanele enumerate se gsesc n eprubete i d reaciile chimice pe care le-ai folosit pentru identificarea acestor substane. Pentru identificarea substanelor avei la dispoziie urmtoarele soluii apoase: HCl, H2SO4, NaOH, NH4OH, CuSO4, KMnO4, FeCl3, KCl, i ap distilat.

Bibliografie: "The Competition Problems from the International Chemistry Olympiads, Part 1"

Subiecte traduse din limba englez de prof. Rodica Bru Colegiul Naional Horea Cloca i Crian Alba Iulia

Parfumurile
Parfumurile au denumirea din cuvantul latin perfume care inseamna prin fum. Initial se foloseau, in temple, unde se ardeau substante odorate precum lamaia, smirna sau lemnul de santal. Componentele unui parfum: 1.Comnponenta de varf, usor volatile, care se evapora prima. Este de obicei, acetofenona 2.Componenta odorata, care trebuie sa fie putin solubila in apa si solubila in grasimi. 3.Stabilizatorul, de obicei indolul. 4.Solventul, de obicei etanolul: CH3-CH2OH Clasificarea parfumurilor I. Dupa provinienta: 1.Parfumuri naturale a) vegetale: ulei de trandafir, lavanda, iasomie. b) animale: mosc, ambra, zibeta 2.Parfumuri sintetice II Dupa clasa a) clasa lux: arome unice, ambalaje deosebite b) clasa A: aromele naturale c) clasa B: arome naturale combinate cu arome sintetice d) clasa C: arome sintetice III. Dupa forma de prezentare a) extract de parfum-24% compusi odorati a) apa de parfum-16% compusi odorati b) apa de toaleta-14% compusi odorati c) after-shave (apa de colonie) -6% compusi odorati Metode de optinere a parfumurilor Enfleurage. Procedeul de enfleurage consta in absortia de materiale in ceara, apoi extragerea substantelor odorate cu alcool. Aceasta metoda nu mai este folosita in prezent datorita costurilor ridicate si a existentei unor metode mai eficiente de extractie Macerarea si extractia cu solvent. Este cel mai folosit procedeu, fiin folosit la scara larga in industria parfumurilor. Materia prima este scufundata intr-un solvent care poate dizolva compusi aromatici doriti. Macerarea poate dura de la cateva ore la cateva luni, in functie de materia prima folosita si esenta dorita. Solventii cei mai des utilizati sunt hexanul si dimetil eterul Presarea. Procedeul prin care materia prima este presata sau comprimata si esentele aromate sunt apoi colectate. Fiind o metoda ineficienta de extractie presarea este folosita doar pentru citrice.

 Distilarea. Este un procedeu comun de optinere a compusilor colorante din plante ca florile de portocal si trandafir. Materia prima este incalzita si compusii odorati sunt recolectati prin condensarea vaporilor distilati. Compunerea parfumurilor Compunerea parfumurilor este o parte importanta in multe industrii, de la sectorul bunurilor de lux, industria alimentara, pana la fabricantii de produse chimice. Scopul folosirii parfumului in acestei industrii este impresionarea clientilor prin simtul mirosului si indemanrea la a cumpara parfumul sau produsul parfumat. Parfumurile contin de obicei zeci pana la sute de ingriedente. Incluse in orice parfum sunt substante de floare, care unesc diversele arome. O data incheiat procesul de fabricare a unui parfum, amestecul este lasat sa se matureze timp de un an. Arome naturale si sintetice I.Arome naturale provenite din plante. Plantele au fost folosite in parfumerie ca surse de uleiuri esetiale si compusi aromatici inca din cele mai vechi timpuri. a. Flori si inflorescente: fara indoiala cea mai importanta sursa de arome. Includ florile catorva specii de trandafir si iasomie, mioaza, etc. b. Rdacini, rizomi si bulb: rizomi de iris, radacini de vetiveri si diversi rizomi din familia ghimbirului c. Seminte: boabe de tonka, cocos, cariandru, anasom etc. d. Fructe: cele mai utilizate fructe snnt citricile e. Lemn: esenta lemnoase folosite la scara larga includ lemnul de santal, de trandafir, cedru, ienupar si pin. f. Scoarta: scoartele cele mai folosite sunt scortisoara si cascarilla. g. Rasini: labdanum, olibanum, mir si balsam de Peru. h. Licheni: deseori sunt folositi in parfumerie muschiul de stejar si lichenul thalli. II.Arome naturale provenite din animale: i. mosc: provenite initial din glandele bivolului asiatic si inlocute treptat cu mosc sintetic j. castoreum: obtinute din glandele castorului nord-american, denumit si ulei de castor k. ambergris: secretati de casalot Arome sintetice: Aromele sintetice sunt create prin sinteza organica din diversi produsi chimici care sunt obtinuti din distilate de petroleum, rasini de pin si alte substante organice relativ ieftine. Aromele sintetice pot da parfumuri care nu se gasesc in natura. De exemplu, Chalonul, un compus sintetic, are un miros proaspat, ozonat, metalic, marin, care este folosit la scara larga in parfumeria de astazi. Aromele sintetice sunt deseori folosite drept o sursa alternativa de compusi care nu sunt obtinuti cu usurinta din surse naturale.

Realizat de: Ienciu Ioana Saulean Aurora, a XI-a D

Asteriu, un taram necunoscut

Intotdeauna am stiut ca este ceva ciudat la vecinul meu de peste drum. Felul in care ne vorbea tuturor politicos, pasul domol si ritmic, mereu calculat. Insa apele aparent linistite ascund cele mai tenebroase adancuri. Dar nici cele mai SF povesti de groaza nu ma puteau pregati pentru ceea ce a urmat. Sfarsitul lunii octombrie, noaptea de Halloween, intamplator sau nu si ziua mea e nastere avea sa fie o zi cu totul aparte pentru mine, nu am vrut o petrecere mare, dar parintii mei au insistat sa invitam toti vecinii si cativa prieteni. Eram fericit....decoratiuni, jocuri si multe alte distractii... Deschideam cadouri cand am auzit-o pe mama: -Hei uite cine a venit! Eram nedumerit, dar apoi am putut distinge silueta batranului, era chiar vecinul meu, cel de care ma cam temeam putin. -Felicitari baiete, ai 15 ani. Sti ce inseamna asta? Il priveam in ochi cu o mare nedumerire. Ma asteptam la un lung discurs despre maturitate, dar el a stins luminile si m-a apucat de brat cu o forta uluitoare. Nu imi vene sa cred ceea ce vad, o lumina verde, puternic stralucitoare, care lumina totul in jur. S-a asternut o liniste deplina si nimeni nu mai face niciun gest. -Acum intelegi? zise el! A venit timpul sa-ti faci datoria de muritor si sa-ti indeplinesti destinul. Te-am supravegheat mult timp, iar acum este timpul ca tu sa intri in scena. A disparut brusc, iar eu ridicandu-mi ochii spre cer, nu intelegeam nimic din cele intamplate. Jos, pe podea am vazut o harta, am ridicat-o, iar apoi mam trezit intr-o lume rece si sumbra, intr-o solitudine morbida. Pe harta era reprezentat drumul spre un obiect ciudat, am urmat traseul pana am ajuns intr-un loc numit "ASTERIU". Acolo am descoperit asa-zisa comoara, care era insa un element chimic foarte puternic, cu ajutorul caruia m-am intors acasa. Am alergat repede spre casa vecinului meu pentru ai arata marea descoperire. A luat substanta in mana, a rostit cuvantul "ASTERIU" apoi a iesit din camera, acela fiind ultimul moment in care batranul a mai fost vazut...insa substanta misterioasa a ramas imprastiata pe jos in camera batranului, unde se afla pana astazi, deoarece toti cred ca vor avea de suferit daca si vor apropia de acel loc misterios. Dupa toata aceasta intamplare mi-au venit in minte urmatoarele cuvinte "A fost, este si va ramane neschimbata" , desigur fiind vorba despre chimie.

Deac Darius Cls. a IX-a A

Alcaloizii - Otravuri si Medicamente

Intre aliment, medicament si otrava diferenta este doar in doza. Alcaloizii ofera numeroase exemple in acest sens. Ei furnizeaza cele mai teribile otravuri, dar si medicamente dintre cele mai pretioase. Alcaloizii sunt substante chimice continute in plante si care se caracterizeaza printr-o puternica actiune asupra organismului. Cel mai important lucru este continutul moleculelor in azot. Azotul le confera actiune bazinca, dar si activitate farmacologica. Structurile alcaloizilor sunt diferite. Unii au molecule simple, asa cum este capsaicina, cea care da iuteala ardeiului. Altii au molecule cu structuri foasrte complicate, cum sunt strignina sau D-tubocurarina din curara. Anumiti alcaloizi nu pot fi obtinuti prin cale de sinteza, in laborator, ci numai din plante. Numarul alcaloizilor este foarte mare, el trece de zece mii. De altfel, istoricul alcaloizilor reprezinta unul din cele mai frumoase capitole ale activitatii farmacistilor din toate timpurile. Prin proprietatile si structura lor chimica, alcaloizii au constituit intotdeuna o piatra de incercare pentru cercetatorii din domeniul chimiei de extractie si de sinteza. Sunt alcaloizi care reprezinta otravuri foarte puternice, datorita marii lor toxicitati. Este suficient sa spunem ca aconitina alcaloidului continuta in radacinile de omag este asa de toxic incat este suficient numai un miligram pentru a produce moartea unui adult. Desi au toxicitate foarte mare, multi alcaloizi sunt in acelasi timp, medicamente extrem de utile. Astazi terapeutica nu se poate lipsi de aportul alcaloizilor. Astfel, stricnina se utilizeaza ca tonifiant general, ergotoxina-hipotensiv si antisclerozant, la fel si vincamina; papaverina este un forte bun antispastic, codeina-antitusiv, berberina coleretic si calagog, antropina-antispastic. Exemplele pot continua: cocainaanestezic local, veratrina-hipotensiv, chinidinaantiaritmic etc. Acestia sunt numai din cei mai utilizati alcoloi in practica medicala de toata zilele. Daca luam in considerare medicamentele de origine vegetala sau care contin substante pure extrase din plante, cam in jur de 50% se refera la preparate ce contin alcaloizi. Vom intalni mai poutine ceaiuri medicinale, preparae din plante cu alcaloizi, datorita intensei lor activitati, dar si marii lor toxicitati. Nu se foloseste niciodata ceai de frunza de matraguna, de radacini de omag sau de seminte de plante otravitoare. Pentru a se putea obtine medicamente pe baza de alcaloizi in mod permanent, iesim de sub influnenta aspectului sezonier al plantelor ce contin alcaloizii, respectivi, s-a trecut la sinteza chimica a aceptor substante. Asltfel, efedrina, teofilina, cafeina, vincamina chiar

papaverina constituie azi obiectul unor preocese tehnologice ale marii industrii de medicamente sintetice. Pentru anumiti alcaloizi cu structura mai complicata obtinerea sintetica nu este rentabila si ei vor fi extrasi in continuare din plante. In aceasta situatie se regasesc de fapt majoritatea alcaloizilor. Importanta terapeutica al alcaloizilor se poate socoti, in comparatie cu celelelate medicamente, majora. Pentru sanatatea publica ei reprezinta medicamente de maxima importanta. Utilizarea lor, insa, fara control, fara respectarea dozelor si in orice conditii poate duce la efecte nefaste. Este cunoscut cazul chimistului Hoffmann, care studiind structura alcaloizilor din sclerotul ciupercii Claviceps purpurea a stabilit nucleul de baza al acestora, acidul lizergic.Preparand dietilamida acestui ale acid (LISERGSAURE-DIATHYLAMID, in limba germana prescurtat LSD), Hoffmann a descoperit puternica actiune psihotropa a substantei obtinuta de el. In afara utilizarii sale, ca medicament, LSD-ul a devenit drogul halucinogen folosit astazi cel mai frecvent dupa heroina, iar efectele sale nefaste sunt din pacate bine cunoscute. Impactul alcaloizilor in viata de zi cu zi este asdar foarte puternic. Istoria lor vine din timpuri foarte stravechi, se impleteste cu medicina, alchimia, vrajitoria si chiar cu relegia; utilizarea lor a avut efecte sociale si politice puternice si nimeni nu poate emite pretentia ca s-a spus totul despre alcaloizi.

Realizat de: Ienciu Ioana Saulean Aurora, a XI-a D

Incredibila poveste a lui Cao O-chu

A fost odat ca niciodat un arbore tropical din Brazilia, pe nume Cao O-chu(copacul care plnge). El ddea un suc albicios de fiecare dat cnd i era scrijelit scoara. Din acel suc lptos se formau mii de mingiue care sreau i i amuzau pe btinai. Una dintre mingiue a srit ndrznea mai departe, unde, dup o lung cltorie, l-a ntlnit pe Charles Marie de la Condamine. Cei doi s-au neles foarte bine, aa c s-au ntors mpreun n Frana, ara natal a exploratorului, n anul 1737. ntre timp, mica bucic de cauciuc s-a nmulit i a devenit, dizolvat n anumii solveni, un clei utilizat n diferite scopuri. n 1770 a ajuns i n Anglia, unde domnul chimist Priestley a frecat-o de o foaie scris cu creionul. Spre minunea lui, aceasta s-a curat, aa c din prietenia celor doi a rezultat guma de ters, devenind cunoscut ca i cauciuc indian, fiind popularizat de ctre Priestley n Anglia. Viaa n Anglia devine din ce n ce mai prosper i profitabil pentru micul nostru prieten Cao O-Chu, astfel, n 1832, se aliaz cu Mister Macintosh, cu care creeaz haine impermeabile. ns, mica bucat de cauciuc nu era prea sntoas, avea reumatism, iar condiiile meteorologice o fceau s aib dureri serioase, devenind fragil la temperaturi sczute i lipicioas la cele ridicate. Totui, n 1839, fiind n vizit la Charles Goodyear i jucndu-se cu pistoale cu sulf, micul cauciuc a suferit anumite modificri structurale care i-au mbuntit proprietile fiyice. Astfel, dup o baie n sulf, s-a simit voinic, nou, revigorat, energizat. Cu aceste noi puteri, Cao O-Chu era acum foarte popular i cutat. El, mpreun cu Goodyear i Hankock au nceput s produc n mas, rapid i ieftin, prezervative din cauciuc vulcanizat. Astfel au fcut un mare bun societii: bolile cu transmitere sexual nu mai afectau attea viei. De asemenea, n 1847, Cao O-Chu se gndete s i bucure i pe copii, oferindu-le primul balon, marc a copilriei. n 1809, Serghei Lebedeev inventeaz cauciucul sintetic, fratele mai mare al cauciucului, care produce un best-sellerguma de mestecat(o gramad de zahr i un extra plus de
cauciuc pentru o mestecare ndelungat i pentru o ntindere mai bun.).

Loghin Raluca Macarie Teodora Teacoe Ioana Clasa a XI-a D

Raspuns Jocuri

CUVINTE ASCUNSE 1 A C N L K C A K F N K A I R E C F R L I T I U S E R I I K R C B N S A N T A I U I A I N C N L U N D T U C A K A L I I U I I U T K D O U L C U I A I K A L I U R A

CUVINTE ASCUNSE 2 N E O X A L I G A E M A R I D E G L U T M A L O N I C U E O O D O X A K A T L K P I A A D I P A I C R P T L I A A R X L S A D I P I C I V G S U C C I N I C C F U X E T C E U A E S C A T U R U S T R E

CUVINTE AMESTECATE 1

IZOTOPI 1234 5 67 STIBIU , ZIRCONIU, POLONIU, STRONTIU, RHODIU, PLATINA, RUBIDIU;

CUVINTE AMESTECATE 2

M E T A L E 1 2 3 4 5 6

MAGNEZIU, ARSEN, STIBIU, SCANDIU, ALUMINIU, MOLIBDEN;

CUVINTE AMESTECATE 3

OXIGE N; 1 2 3 45 6 COBALT, XENON, SCANDIU, GERMANIU, CESIU, NITROGEN;

CUVINTE AMESTECATE 4

NEMETALE 1 2 3 4 5 678 NITROGEN , ARSEN , BROMURA, SELENIU, AZOTATI, CARBONAT, HALOGENI, GERMANIU; REBUS 1 1.NAFTALINA. 2. ILIADA - ER. 3. TC - RICOSA. 4. RARIT E. 5. OD EI ICA. 6.GIN ERDAC. 7. ENOR- E TE. 8. NEHOTARAT. REBUS 2 1. METAN ETIL. 2. E- ETENA- NI. 3. TA - ERA - S T. 4. AMINOACIZI. 5. LA T TALIU. 6. ERBIU LIN. 7. AR OM CCC. 8. ATOM ORI R. 9. P - MGCL UNO. 10. AG OXID AM.