Capitolul 3

Analiza si valorificarea potentialului antropic

Potentialul turistic al judetului Mehedini l formeaz grandiosul peisaj format de fluviul Dunrea i de defileul su, de diversitatea reliefului din zona muntoas, de existena elementelor floristice i faunistice deosebite, multe dintre ele fiind nscrise n rezervaii tiinifice, la care se adaug impresionante mrturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectur i art, unele unice prin valoarea si ineditul lor.

3.1 Obiective turistice cultural-istorice

Turistii sunt impresionati de frumusetea peisajului reliefului carstic si a interesantei structuri geologice. Un motiv de a vizita acest judet este istoria si vestigiile sale arheologice, omul traind aici din Paleolitic (Schela Cladovei). In parcul arheologic se gasesc ruinele apararii medievale din secolul al XIII-lea si biserica medievala (secolul al XIV-lea), in Drobeta Turnu Severin se agseste Muzeul Portile de Fier (stiinte naturale, istorie, arta populara, acvariu si arta). Langa Simian, pe drumul de la Craiova la Drobeta Turnu Severin, se gaseste, in mijlocul Dunarii, insula Simian, unde au fost mutate casele turcesti si moscheea din secolul al XVII -lea de pe insula Ada Kaleh, inainte de a fi inundata de lacul de acumulare Portile de Fier. La 6 km de Drobeta Turnu Severin se casete Cerneti, fosta capitala a judetului pana in anul 1833. "Fortareata Tudor" este casa memoriala a revolutionarului Tudor Vladimirescu, binecunoscut erou al revolutiei din 1821. Spre nord, la 31 km departare de Drobeta Turnu Severin, se gasete localitatea Ciresu, unde se afla Pestera Topolnita, una dintre cele mai mari si interesante pesterii din Romania cu peste 11 km exploatati. La 25 km departare de Drobeta Turnu Severin se gaseste Orasul Orsova, situat la confluenta raului Cerna cu Dunarea, pe locul fortaretei antice Dierna. Port la Dunare, Orsova are o baza nautica moderna, fiind punctul de pornire a calatoriilor cu baca pe Dunare spre zona Cazane. Dealul Mosului unde se gaseste Manastirea Sf. Ana, care domina orasul, ofera o priveliste pitoreasca asupra orasului si a barajului Portile de Fier. La 70 km nord de resedinta administrativa a judetului se gaseste orasul Baia de Arama (fosta mina de cupru in antichitate) care este legatura cu Valea Cernei si Podul natural de la Ponoare ( cu o lungime de 60 m , format prin prabusirea unui pesteri)) si cu padurea de liliac, cu o suprafata de 20 ha. La est, se gaseste orasul Strehaia cu ruinele Curtii Princiare (secolul al XVII-lea) si biserica contruita in 1645 sub domnia lui Matei basarab, pe o fundatie mai veche ale carui origini sunt necunocute. Sistenul hidroenergetic Portile de Fier a dus la realizarea unor lacuri de acumulare

Capitolul 3

mari si la regularizarea cursului Dunarii si imbunatatirea navigatiei. De asemenea trebuie mentionate si Baile Bala, recunoscute pentru apele si namolul sulfuros.

Iata informatii despre obiectivele turistice cultural-istorice:

o Monumentul Comemorativ al Revolutiei de la 1821 este un monument comemorativ, a fost ridicat pe locul unde se afla casa lu T.Vladimirescu n Cernei cu ocazia srbatorii centenarului revoluiei. Este opera sculptorului Francisc Severin i este realizat din piatr cu basoreliefuri din bronz. Pe una din plci este nscris un fragment din cntecul pandurului.

o Expozitia Hidrocentrala Portile de Fier - Muzeu judeean; profil expoziiei arheologie, istoria navigatiei din zona Portile de Fier si a constructiei hidrocentrale. Sunt prezentate prin intermediul montajelor foto, schitelor grafice, textelor i machetelor, momente din istoricul navigatiei pe Dunare de-a lungul timpului; date hidrologice; date arheologice. Sistemul Hidroenergetic i de Navigaie Porile de Fier I, simbol al energeticiiromneti, rod al colaborrii romno-iugoslave, a fost inaugurat la 16 mai 1972. MuzeulHidrocentralei Porile de Fier I s-a deschis n 1976, prezentnd caracteristicile generale ale Dunrii, datele hidrologice, mrturii material ale aezrilor umane din zon. nceperea oficial a lucrrilor la Sistemul Hidroenergetic i de Navigaie Porile de Fier I a avut loc la 7 septembrie 1964. Aceast construcie este simetric i identic, avnd dou centrale hidroelectrice desprite de barajul deversor, cu o lungime de 441 m i 14 guri deversoare, nlimea barajului fiind de 74m. Lacul de acumulare format are peste 2 miliarde metri cubi ap i o lungime de 120 km. Trecerea vapoarelor se face prin cele dou ecluze construite simetric fa de axul barajului.Sistemul de ecluzare este n dou trepte dup principiul vaselor comunicante (diferena de nivel a apei este de 30 m). nainte de construirea Hidrocentralei de la Porile de Fier I, Colectivul complex al Academiei Romne a fcut cercetri complexe n zona viitorului lac de acumulare Porile de Fier I. O parte din aceste cercetri au fost valorificate n cadrul expoziiei. Zona Defileului Porile de Fier a fost locuit nc din paleolitic. Cercetrile au stabilit c aici s-au dezvoltat dou culture arheologice noi: Schela Cladovei n epipaleolitic i Insula Banului n prima epoc a fierului. Expoziia ilustreaz faptul c aceste comuniti umane au locuit aceasta zon de acum 30.000 de ani pn n zilele
2

Capitolul 3

noastre. Acest lucru este demonstrat de o bogat ceramic aparinnd diferitelor culturi arheologice. Zona aceasta a fost disputat de-a lungul secolelor de puterile militare care au acionat pe acest segment al Dunrii. n epoca roman, aceast zon a jucat un rol important. ntrit cu numeroase fortificaii, aceasta a constituit baza de pornire a luptei mpotriva statului dac. Pentru a putea controla regiunea, romanii au construit un drum pe malul sudic al Dunarii, adesea tiat n piatr, iar pe fluviu i-au trimis o flot militar.Armele de foc prezente n expoziie sugereaz lupta dus de populaia local, ajutat de numeroase fortificaii mpotriva nvlitorilor. Primul aezmnt monahal din ara Romneasc a fost organizat n jurul Mnstirii Vodia. Construit de clugrul srb Nicodim n secolul al XIV-lea, aceasta a constituit un focar al ortodoxiei, care se opunea penetraiei catolicismului n zon. O parte din zona Porile de Fier a fost disputat de cele dou mari imperii ale vremii: Imperiul Habsburgic i Imperiul Otoman. n acest sens, austriecii au construit n Insula Ada- Kaleh o fortificaie de tip Vauban, dar insula a revenit Imperiului otoman i aici s-a stabilit o comunitate turceasc. Dup primul rzboi mondial, statutul acestei populaii era neclar. n 1923, reprezentanii comunitii turceti au cerut ca insula s fac parte din statul romn.Pn la inundarea insulei de lacul de acumulare Porile de Fier I, populaia se ocupa cu turismul, cele mai cutate produse fiind dulceaa de trandafiri i smochine, rahatul turcesc,igaretele. n urma formrii lacului de acumulare au fost strmutate 7 localiti pe malul srbesc i 10 localiti pe malul romnesc (Orova, AdaKaleh, Ogradena, Vrciorova, Tisovia, Plavievia etc.). n amintirea Insulei Ada-Kaleh s-a amenajat un interior turcesc cu piese reprezentative populaiei turceti ale acestei insule aflat ntr-o zon de interferen a Imperiului Habsburgic i Imperiul Otoman. n muzeu sunt expuse costume populare din zona Porile de Fieri o moar de ap,considerat precursoarea turbinei modern Pelton. Diversitatea biologic, complexitatea substratului geologic, la care se adaug valorile culturale, fac ca zona Porile de Fier s aib o reputaie tiinific internaional. Defileul Porile de Fier este considerat un muzeu geologic n aer liber. Aici exist o varietate de roci magmatice, metamorfice i sedimentare. Remarcabile sunt rocile tipice zonei Porile de Fier, ca: gresia de Gura Vii, calcarele urgoniene din Cazanele Dunrii, granitul de Ogradena, gabbroul de Iuti, serpentinite de Tisovia i Plavievia. Datorit bogiei avifaunistice, cursul Dunrii din zona Porile de Fier este declarat Sit Natura 2000.Incursiunea n Muzeul de la Hidrocentrala Porile de Fier I se ncheie cu coborrea n Salaturbinelor, unde se pot admira cele 6 turbine Kaplan, cu o putere instalat a fiecareia de 194,5 MW.Greutatea
3

Capitolul 3

unei turbine este de 3680 t. Axul turbinei are o lungime de 18 m i 71,5 rotaii pe minut. La captul inferior al acestuia se gsete asamblat butucul cu cele 6 pale (20 t fiecare pal. Rotorul generatorului are 600 t greutate i 14 m diametru. Cderea medie de ap este de 27,5 m, iar debitul necesar fiecrei turbine este de 800 m3/s. Curentul produs de turbine trece la cele 6 transformatoare ridictoare de putere, apoi este transmis la staiile de conexiune. Hidrocentrala de la Porile de Fier I este cea mai mare din Romnia, producnd 50% din hidroenergia rii.

o Palatul Cultural "Theodor Costescu" - Ales presedinte al Societatii "Teatrul orasului Turnu Severin", Theodor Costescu, directorul prestigiosului Liceu "Traian" din localitate, a reusit doar in cateva zile sa acopere intreaga subscriptie de actiuni, necesara pentru finantarea constructiei teatrului. Lucrarile au inceput in anul 1912. Evenimentele din 1916 au gasit cladirea la "rosu", dar acoperita. Dupa infaptuirea Romaniei Mari, Theodor Costescu si-a reluat preocuparile ce-i fusesera intrerupte de anii razboiului. Continuarea lucrarilor era insa aproape imposibila pentru ca societatea nu mai dispunea de nici un fel de capital. Greutatile n-au putut insa sa-l opreasca pe marele om, inzestrat cu o extraordinara forta de munca, cu perseverenta si nesecata energie. In mai putin de doua luni, la chemarea insistenta a lui Costescu, se subscrie la imprumutul societatii o suma de cateva milioane de lei, bani dati cu draga inima atat de severinenii bogati, cat si de functionari sau nevoiasii urbei. Primii au raspuns apelului fostii elevi ai directorului Theodor Costescu. La suma astfel stransa s-au adaugat un ajutor dat de Guvern si un imprumut de la Banca Nationala. Piatra de temelie a Palatului Cultural Teodor Costescu a fost pusa n anul 1912 , dar n loc de sala de conferinte si spectacole cum se proiectase la nceput a fost realizat maretul edificiu Palatul Cultural, care si-a putut ncepe rodnica sa activitate n anul 1924 si n scurt timp a reusit sa imprime orasului si judetului o viata noua. Palatul Cultural , proprietate a Societatii Culturale Teatrul Orasului Turnu Severin , nu a fost si nici nu putea fi opera unui singur om si nici a unei organizatii oarecare , deoarece la nfaptuirea lui au contribuit toti oamenii de bine din orasul Severin si din judetul Mehedinti , fara deosebire de avere , pozitie sociala si credinte. Au contribuit ,de asemenea ,toate guvernele , unele mai mult altele mai putin, dupa cum le-au ngaduit mprejurarile ; la fel Prefectura si Primaria. Un curs material fara de care nu s-ar fi putut

Capitolul 3

realiza Palatul Cultural de astazi , este acela pe care l-a dat n special Banca Nationala a Romniei , apoi Centrala Cooperativelor Satesti si a Bancilor Populare , toate institutiile financiare din Turnu Severin , precum si fosti elevi ai liceului Traian. Fericita a fost ziua de 30 noiembrie 1924 , cnd s-a inaugurat aceasta importanta cladire pentru Severin si pentru judetul Mehedinti , partial terminata n prezenta romnilor veniti din toate unghiurile tarii , n special din tinuturile alipite si de peste hotare , unde aceasta institutie, desi tnara , ncepuse sa-si arunce razele binefacatoare ale culturii , prin nfiintare de bibilioteci satesti. Maretul edificiu , opera defunctului arhitect Grigore Cerchez , are un plan cu totul deosebit si a fost proiectata sa cuprinda sapte sali mari : trei sali suprapuse cu destinatia de bibilioteca ( Bibilioteca I. G. Bibicescu) , cinematograf si restaurant , formnd aripa de nord ; alte trei sali la fel asezate formeaza aripa de apus n care s-a aflat Muzeul Dr. C.I. Istrati , salonul de festivitati si Sala ajutatoare ; iar a saptea la mijloc ntre cele doua aripi aratate mai sus, este marea Sala de teatru care a fost terminata mai trziu. Bibilioteca I. G. Bibicescu s-a instalat n anul 1925 , vasta bibilioteca fiind daruita n anul 1920 de marele fiu al judetului Mehedinti Ion I.G. Bibicescu , fostul guvernator al Bancii Nationale. ntr-o sala mare si alte trei mai mici dar destul de spatioase s-au asezat n dulapuri artistic executate, carti adunate o viata ntreaga cu multa truda de marele donator, fiu de taran din Comuna Cerneti . Colectia detine 40.000 de volume cuprinse n 19 cataloage, pe specialitati. Sala de cinematograf a fost nfiintata cu scopul asigurarii unui izvor de venituri pentru societate , venituri care sa poata acoperi cheltuielile de administrare si ntretinere, ale acestui maret edificiu. Inaugurarea salii a avut loc n data de 15 octombrie 1924 , cu filmul Tigancusa de la Iatac . Odata nceputul facut s-a pus multa grija n angajarea unei serii de filme din cele mai alese. Sala are o capacitate de 450 de locuri si o scena destul de ncapatoare , tot aici avnd loc si reprezentatiile teatrale pna la terminarea salii propriu zise de teatru. Prima reprezentatie a avut loc n data de 30 noiembrie 1924 , cnd Trupa Teatrului National din Bucuresti , n frunte cu artistii mehedinteni Victor Antonescu si Ion Srbu au jucat Napasta de I.L.Caragiale si Legea Iertarii.Universitatea Populara se desfasura tot n sala de cinematograf , n fiecare smbata la ora 16,30. La 30 noiembrie 1924 , s-a inaugurat ciclul de conferinte tinute de N.N. Saveanu , Ministrul Sanatatii Publice de atunci. Timp de zece ani Universitatea Populara a facut ca de pe tribuna ei sa se auda glasul autorizat al marilor maestri ai cuvntului din tara noastra. Restaurantul se afla n aripa de sud al cladirii , la subsol, parnd la prima vedere , dar la parter cnd vii din Gradina Publica. El a fost un local de mna nti de o rara frumusete prin eleganta sa , prin stilul curat al arcadelor si al coloanelor. Aici elita severineana si dadeau ntlnire si se recreau ntr-o admosfera placuta, ascultnd o muzica aleasa. Restaurantul a fost inaugurat n luna iulie 1925.

Capitolul 3

o Muzeul Dr. C.I. Istrati s-a aflat la etajul I spre minunatul Parc al Trandafirilor . Era un muzeu general al Tarii Romnesti Vechiul Regat , si prin bogatia colectiilor a devenit marea dragoste pe care distinsul doctor C.I. Istrati a avut-o pentru Tara si Neamul nostrum. El a strns zi de zi , obiect cu obiect de la cel mai mic pna la cel mai mare, platind ultimul ban pentru mbogatirea muzeului sau cu o pasiune pentru care cuvintele sunt prea slabe. Muzeul a fost inaugurat formal la Cmpina n anul 1897. El a fost prezentat, de asemenea , la expozitia din 1906 din Parcul Carol I , organizata si rnduita tot de marele roman Dr. C.I. Istrati , n calitate de Comisar al Guvernului. Edificiul inaugurat in 1924 n-avea insa terminata sala mare de spectacole. Cum nu mai primea sprijin de nicaieri, Costescu a apelat la ultima solutie salvatoare: si-a scos la mezat propria avere pentru interesul obstesc. Acoperisul teatrului era ciuruit din vremea razboiului, iar tabla plumbuita nu se gasea. Costescu n-a stat pe ganduri: si-a decopertat dependintele sale, care aveau acoperisul dintr-o astfel de tabla, si a oferit tabla gratuit teatrului. Vazand ca existenta tinerei institutii de cultura nationala este periclitata deoarece veniturile nu puteau asigura nici macar dobanzile la suma datorata , binefacatorul a mai facut un sacrificiu, vanzandu-si o parte din pamantul sau de la Vanjulet. Batran si bolnav, el vedea cum frumosul sau vis nu putea fi implinit. Spre a termina, in sfarsit, si sala de spectacole cu o capacitate de 700 de locuri, cu loji si balcoane , cu o uriasa scena rotativa unica in tara, a luat o dureroasa hotarare: vanzarea casei personale din orasul dunarean, pentru a putea plati lucrarile. Theodor Costescu si-a vandut casa la un pret redus si a locuit in cladirea teatrului, umilit si uitat de catre contemporani. Apoi a ajuns intr-un sanatoriu bucurestean unde si-a si dat obstescul sfarsit, pe 25 martie 1939. Singura apreciere care l-a emotionat pana in strafundul inimii a fost, fara indoiala, alegerea sa, in 1934, ca membru de onoare al Academiei Romane.Dupa moartea lui muzeul a fost cumparat de la mostenitori de catre Ministrul Culturii si Artelor de la aceea vreme si depozitat ntr-o baraca din curtea Laboratorului de Chimie Organica de pe cheiul Dmbovitei. Ministrul Culturii si Artelor a oferit acest muzeu Fundatiei Culturale Principele Carol , Academiei Romne si Muzeului de Antichitati. nsa nici una dintre aceste institutii nu a dorit achizitionarea lui, ramnnd expus intemperiilor. Atunci domnul Teodor Costescu presedintele Societatii Culturale Teatrul Orasului -Turnu Severin a naintat un memoriu Ministrului , n care arata starea de rea ntretinere a muzeului si a solicitat ca ntreaga colectie sa fie cedata orasului Turnu Severin , cu obligatia ca ea va fi adapostita n saloanele mari si spatioase ale Palatului Cultural. Cererea sa a fost ncununata de success si n data de 16 martie 1923 Ministerul Cultelor a comunicat mbucuratoarea veste ca interventia a fost ncununata de succes si ca aproba cedarea muzeului. Muzeul a fost adus de la Bucuresti si instalat n graba la inaugurarea Palatului Cultural din 30 noiembrie 1924. Salonul de festivitati se afla la parter n partea de apus a Palatului Cultural avnd o terasa mare cu o perspectiva minunata.. Aici era singurul salon , n afara de cel al Cercului Militar unde se ntrunea ntreaga intelectualitate severineana la baluri si festivitati. Sala de teatru a fost terminata mult mai trziu , fiind mult timp la rosu. Gradina de cinematograf ( Gradina de Vara) nu a fost mai putin admirata n comparatie cu Palatul Cultural. n locul terenului viran ce era odinioara , a aparut parca din senin n foarte scurt timp o superba gradina cu sute de lumini electrice colorate, ascunse prin iarba , dndu-i un aspect feeric. La mplinirea a 20 de ani de la punerea pietrei de temelie a maretului edificiu , a participat nsusi Regele Carol II , Voievodul Culturii Romnesti.
6

Capitolul 3

3.2

Obiective turistice religioase

o Mnstirea Vodia - a fost o mnstire din apropierea satului Vrciorova, municipiul Drobeta Turnu Severin, ntemeiat nainte de 1374 de ctre clugrul Nicodim. Ansamblul a fost rennoit n timpul domniei lui Vlaicu Vod (Vladislav I al rii Romneti), dup 1400 i n 1689, de aceast dat de ctre Cornea Briloiu. Azi cldirile fostei mnstiri sunt n ruin.Biserica iniial a mnstirii este probabil primul monument al arhitecturii sacrale romneti ridicat pe plan triconc. Acest aanumit tip Vodia I s-a pstrat doar prin fundamente. Vlaicu Vod a ctitorit n 13701375 o nou biseric, al crei sistem de boltire este susinut de pilatri aflai de o parte i de alta a absidelor laterale. Acest tip, numit Vodia II, este tot de plan triconc, dar bolta este ngustat de sistemul de susinere. Tipul Vodia II este ntlnit frecvent n arhitectura rii Romneti pn n secolul al XVIII-lea.Unul din cele mai vechi documente din ara Romneasc (document original, n limba slav, pe pergament) prin care Vlaicu Vod, domnul rii Romneti, druiete n anul 1374 ctitoriei sale (Mnstirea Vodia) trei sate, venitul domnesc de la opt pescrii de la Dunre i alte bunuri, este pstrat la Direcia Arhivelor Naionale Istorice Centrale din Bucureti. La ridicarea manastirii Vodita, pentru intarirea ortodoxiei la granita cu Ungaria catolica, Sfantul Nicodim a fost sprijinit chiar de catre Domnitorul Vladislav cel care i-a acordat si hrisovul de intemeiere. Inca din acest hrisov dat in anul 1374, aflam ca aceasta beneficia de statutul juridic si canonic de autocarmuire, sau samovlastie, singura avand dreptul sa-si puie carmuitor. Institutia samovlastiei fusese introdusa la Muntele Athos inca din a doua jumatate a veacului al X-lea. In Tara Romaneasca insa, pana la intemeierea Manastirii Vodita, comunitatile monahale care vor fi existat se aflau sub autoritatea mitropolitului, dupa cum reiese in mod deslusit din actul din mai 1359 la Sinodul Patriarhiei Ecumenice pentru infiintarea Mitropoliei Valahiei, care prevede ca toti clericii din acea tara si ceilalti sfintiti calugari sau laici sa asculte si sa i se supuna lui (adica mitropolitului Iachint).Prin urmare, acordarea samovlastiei Voditei de catre Vladislav reprezinta un privilegiu obtinut fara indoiala, numai datorita staruintelor si prestigiului personal al intemeietorului ei.Din pacate insa Sfantul Nicodim, la aceasta manastire, nu a stat decat pana in anul 1375, cand Nicolae de Gara cucereste Banatul Severinului, iar sfantul ramas fara manastire va pleca intr-o misiune sarbeasca la Constantinopol.
7

Capitolul 3

o Mnstirea Gura Motrului - Ansamblul mnstiresc fortificat bine conservat i preioasa lui biseric, ridicate la mijlocul secolului 17, se afl pe noua list a monumentelor istorice sub codul LMI: MH-II-m-A-10340. Conform tradiiei, mnstirea a fost fondat iniial de Cuviosul Nicodim, la sfritul secolului XIV. Cuviosul Nicodim a ridicat aici un schit de lemn, constituit dintr-o mic biserica i cteva chilii, i a sdit n jurul schitului vi de vie. Pn astzi btrnii din zon vorbesc de Via Sfntului" aflat cndva pe dealurile din sudul mnstirii. Tot la sud de mnstire, la aproximativ 2 km, se afl ntre dealuri Izvorul Sfntului Nicodim" sau Fntna cu leacu" de unde credincioii iau ap tmduitoare de boli. Schitul originar nu a fost nc atestat arheologic. Un document de arhiv din 13 ianuarie 1519, pstrat de la Neagoe Basarab Voievod, surprinde prima ctitorire din material durabil a locaului Preacuvioasei Maicii noastre Paraschivei i a mnstirii care o au nceput Jupan Harvat marele logaft a o face i dup putin a o rdica la locul ce se chiam Gura Motrului". La acea vreme Mnstirea Gura Motrului primea, dup cum amintete acelai document, moii n uia i Groieri pentru ntreinerea sa i hrana clugrilor. Trebuie subliniat c Logoftul Harvat este ctitorul primului aezmnt atestat documentar ridicat la Gura Motrului. Cetatea mnstireasc a fost refcut din temelii n anii 1642-43 de ctre domnitorul rii Matei Basarab. Participarea lui vod Matei Basarab nu este surprins de vreo pisanie ns este indicat de Patriarhul Constantinopolului, Partenie, care arta n anii 1640 c mnstirea fiind veche i uitat de muli ani i de tot stricat", Matei Basarab au ridicat-o din temelie cu mult cheltuial i strdanie i au nnoito cu multe sfinte vase i danii mictoare".Biserica mnstirii a fost i ea reconstruit din temelii n anul 1653 de marele vornic Preda Brncoveanu. La patru ani de la terminarea lucrrilor, Paul de Alep, n vizit la mnstire, nota c: Biserica de aici, n vechea sa form, era mic i simpl i a fost drmat de unul din dregtorii din aceast ar, care era mare vornic i al crui nume era Preda Brncoveanu, rud a rposatului Matei voievod. De la tatl su i de la strmoii si el avea multe moii, mnstiri, biserici i sate ... . El a zidit-o din nou, a doua oar i a fcut cldire mrea i aleas, cu trei turle. ntregul acoperi fiind fcut din plci ncheiate cu plumb, se spune c avea o greutate de aisprezece mii de ocale".Interiorul a fost zugrvit cu cheltuiala lui Constantin Brncoveanu ntre anii 1702-04. Acest moment precum i reconstrucia bisericii au fost surprinse ntr-o pisanie sculptat n piatr peste intrarea n pronaosul bisericii. Acist Sfnt i Dumneziasc Mnstire de la Motru al cria hramul s prznuiace probedeba Paraschevei : den temelia ei iaste zidit de Jupn Preda Brncoveanul : Vel:vornic : la anul de la zidirea lumii : 7161 [1653]: carea de la aceea vreame pn acum au sttut nezugrvit: iar dup aceia: luminatul i nlatul Io Constantin
8

Capitolul 3

Brncoveanul Basarab Voevod: nepotul lui de fecior: ntral aptesprzeacelea an al Domniei Sale o au zugrvit i o au i mai nfrumuseat, cum s veade la leat : 7213 [1705]: svrinduo n bun pomenirei i slav veacinic. Measea [luna] septembrie v : 20 : dni [zile]."[Civa ani mai trziu, stareul mnstirii a nsemnat propria sa contribuie la nzestrarea mnstirii pe ferectura de fier a porii de intrare pe sub turnul clopotni al mnstirii: Aceast poart s-a ferecat cu toat cheltuiala Cuviosului Kir tefan, nstornic al acestei Sfinte Mnstiri iulie 15 leat 7221 [1712]". n 1852 a fost refcut pictura prin contribuia domnitorului Barbu tirbei i prin strdania arhimandritului mnstirii Eufrosim Poteca. O pisanie n pridvor peste intrare afirm: Aceast reparaie a zugrvelii, dup stilul original, s-a fcut cu bunvoina nlimei Sale Barbu D. tirbei, Prinul stpnitor a toat ara Romneasc, slobozind cheltuiala din Casa Central i prin osrdia Cuvioiei Sale, Arhim. Eufrosin Poteca, eugumenul acestei Sfinte Mnstiri de la Gura Motrului, la anul 1852, zugrav Ni Stoenescu.". Refacerea picturii a nsemnat n epoc o repictare a scenelor acoperindu-le pe cele originale cu un strat protector.

o Biserica fostei manastiri Sf. 24 Voievozi din Baia de Arama biserica a fost zidit n 1699-1703, fiind realizat n stil brncovenesc. Are turn clopotni pe pronaos i privod nchis.pstreaz un ansamblu de picture murale, realiyate in 1703, de zugravii Neagoe i Partenie de la Tismana.

o Biserica Domneasca Sf Treime din Cerneti a fost construit n 1663 i reconstruit n 1748-1752de Grigore Ghica Voievod. Pictura mural valores dateaz din 1827. Se remarc clopotnia masiv ce pare un turn de cetate.

o Biserica de lemn Sf Voievozi din Isverna Biserica de lemn din Canicea (Isverna) este de tip nav, fr turl. Pisania, abia descifrabil, menioneaz anul zidirii 1836, ctitor principal Mihu Sbrn din Selitea Izvernei, la ndemnul fiicei sale Sara, mritat cu popa Dumitracu din Cloani. Pe icoana Mntuitorului se mai desluete semntura pictorului i anul 1823. Este reparat radical n anul 1856, cnd se tencuiete cu mortar, se picteaz i se repar acoperiul. La 1878 se cur icoanele i se retueaz pictura de ctre zugravul Gheorghe Miloescu din Comneti. La 1892 se repar din nou icoanele i pictura de ctre Gh.S.Ionescu. Catapeteasma din lemn se deosebete printr-o pictur

Capitolul 3

nalt de zidrie i o u mic de acces. De o parte i de alta a ei se ridic trepte pn la linia balustradei.

Biserica de lemn Sf Apostoli Petru si Pavel din Brebina este monument istoric si de arhitectur popular religioas reprezentativ pentru bisericile de lemn din Oltenia ; Biserica dateaz nc din 1757. Are forma de nav si este acoperit cu i. Nu are turl,a fost restaurata i pictat n 1869, picture interioar fiind executat n tempera, cu figure n ulei. n biseric se afl o icoan veche,pictat n 1757.

o Biserica de lemn Sf Voievozi din Godeanu este monument istoric si de arhitectur religioas. Biserica dateaz din 17831786

10

Capitolul 3

3.3 Tradiii i obiceiuri specific regiunii Mehedini Peste tot, n fiecare localitate se pot ntlni monumente de arhitectur popular: biserici, troie, case tradiionale sau mori. Satul, ca element de baz al Geoparcului Platoul Mehedini este un rezultat specific al evoluiei sociale i istorice. Pstrarea peste timp al modului de via tradiional se poate realiza prin conservarea aezrilor rurale. Exist la nivelul Platoului Mehedini situri etnografice n satele: Balta ( sec.XVIII-XIX), Costeti (sec.XIX), Prejna (sec.XIX). De asemenea putem ntlni numeroase case cu arhitectur tradiional declarate monumente, datnd din secolele XIX i XX, cum ar fi casa Untaru Dumitru (1885) i casa Popescu C.(1940) din Jupneti, casa Ptru Nicu din Crainici (1898), casa Nicolescu Ion din Balta (1898), casa Epuran Gheorghe (1870), casa Dumitru Andrei (1850), casa Zamfiroiu Gheorghe (1860) din Cireu, sat Bunoaica, casa cu pivni Brehui Ghi din ieti, sat Ciovrnani (1880) etc. Conservarea acestora trebuie s fie o prioritate pentru regiunea despre care vorbim. Datinile i obiceiurile strvechi ale mehedinenilor care triesc n zona de platou, sunt nenumrate i originale. Acestea sunt legate de diferite momente ale vieii: naterea cstoria nmormntarea. n rest datinile sunt legate de aniversrile sfinilor ortodoci crora poporul le acord semnificaii aparte: Boboteaza (6 ianuarie), Sfinii mucenici din Sevastia (9 martie), Sfntul mare mucenic Gheorghe (23 aprilie), Sfintele Pati etc. Fiecare manifestare bisericeasc este nsoit de manifestri populare specifice, prilejuri trite pe deplin de comunitile rurale ale platoului Mehedini. Metesugurile tradiionale sunt nc prezente: esutul covoarelor din ln, vopsitul lnii folosind colorani naturali, olritul (ceramica de ieti, Noaptea) etc. O serie de localiti din zona platoului sunt cunoscute nc din antichitate prin zcmintele de minereuri neferoase. Exploatrile de minereuri cuprifere din zona Ponoarele Baia de Aram sunt atestate de pe vremea domnitorului Mircea cel Btrn. Calcarele jurasice Cireu, Baia de Aram, Ponoarele, Balta sunt folosite la fabricarea cimentului, obinerea varului, ca piatr de construcii. In concluzie, pentru dezvoltarea durabil a zonei se impune luarea urmtoarelor msuri: Conservarea valorilor naturale; Revigorarea meseriilor/ meteugurilor tradiionale; ncurajarea dezvoltrii unei agriculturi ecologice; Promovarea valorificrii produselor naturale sub form de mrci unice; Promovarea turismului durabil prin formele sale: eco-turism, turism rural, turism cultural; Programe de informare educare ecologic a comunitii locale; Susinerea proiectelor de conservare-restaurare a tuturor monumentelor istorice i culturale; Susinerea proiectelor pentru dezvoltarea infrastructurii n aria protejat; Declararea ariei protejate sit de importan UNESCO.

11

Capitolul 3

Costumul popular aparine unui domeniu de mare complexitate al artei populare romneti. Prin rolul ce-l deine mbrcmintea n existena omului, costumul popular reprezint un document de via ; descifrarea i analiza elementelor din care se compune, fiind n msur s elucideze importante probleme de etnogenez. Despre portul popular romnesc din trecut avem puine documente istorice, iar din materialul real, care ne-ar putea ajuta n munca de urmrire a etapelor de dezvoltare, prin care a trecut costumul rnesc, nu s-au pstrat dect puin din secolul al XVIII-lea i ceva mai mult din secolul al XIX-lea. Astfel ne lipsete veriga de legtur ntre multe secole din trecut, ceea ce face mai anevoios studiul portului popular sub aspect istoric. Totui, ne sunt de mare folos unele vestigii arheologice scoase la lumin pe teritoriul rii noastre, cum sunt unele reprezentri figurative (figurinele din epoca bronzului descoperite la Crna Oltenia) monumente funerare etc. Cele mai preioase documente ns pentru portul popular romnesc sunt monumentele romane : ,,Trophaeum Traiani de la Adamclisi, din Dobrogea i ,,Columna lui Traian din Roma. Imaginile, care reprezint poporul dac, de pe aceste monumente, ne arat mbrcmintea femeilor i s. brbailor n care descoperim elemente identice, pstrate pn astzi n costumul popular romnesc. Cercetrile arheologice ndreptate nspre cultura epocii feudale au scos la iveal cteva fragmente de esturi, dintre care broderiile din secolele al XV-lea i al XVI-lea gsite la Suceava, ne arat modul de ornamentare a cmii, cu puncte de custur i motive identice cu cele gsite i astzi n ornamentica textilelor populare romneti. Valoroase documente pentru studiul costumului sunt i picturile murale ale ctitorilor din bisericile Olteniei i Munteniei, unde numeroase chipuri de rani apar mbrcai n haine similare cu cele purtate astzi. Urmeaz scrierile cronicarilor cu prezentri ale ocupaiilor i obiceiurilor, legate de mbrcminte, diverse documente care ne semnaleaz date asupra unor sisteme tehnice sau materiale (ca pivele de dimie, torctoriile, importurile de fire de cusut etc.), tranzacii comerciale, foi de zestre, care toate ne ofer informri asupra istoricului portului popular. Preioase documente constituie i notele de drum ale cltorilor strini, care prin descrieri de detalii i mai ales prin ilustraii, ne ajut la identificarea, pe linie istoric, a unor piese de port. Dup cum am artat aceste dovezi nirate peste veacuri i milenii dei cu mari goluri ntre ele ne nlesnesc totui cunoaterea elementelor de baz ale portului popular i nelegerea evoluiei morfologice care a dat costumului forma sa de astzi. Dar cea mai valoroas surs de informare o constituie materialul etnografic real pstrat n muzee i, mai ales, pe care-1 gsim n cercetrile pe teren. Prin analizarea formelor de port, ce apar ntr-o anumit zon, prin analogiile cu variantele acestora din alte zone, raportate la formele tradiionale, vom reui s stabilim caracterul specific al costumului rnesc, locul deinut de acesta n viaa poporului i rolul pe care l are n edificarea culturii i artei noi. Costumul popular s-a dezvoltat odat cu istoria poporului romn, fiind expresia tradiiilor formate de-a lungul veacurilor. Legtura strns ntre mbrcminte i condiiile de via ale omului constituie una dintre caracteristicile fundamentale ale portului popular. Dei portul romnesc are o structur de baz unitar el a primit pe parcursul istoriei aspecte diverse de la o regiune la alta. In epoca frmirii feudale, pe teritoriul Romniei s-au desprins uniti teritoriale, provincii istorice, cu viaa lor economic i politic distinct i cu arta lor proprie. Astfel s-au creat particularitile regionale, condiionate de un complex de mprejurri care au determinat i stilul portului popular, legat de fiecare provincie n parte. Varietatea costumului popular din aceste zone distincte se nscrie ns n

12

Capitolul 3

cadrul unei puternice uniti ele fond, care este meninut de structura unitar a costumului romnesc, i este prezent n toate aspectele sale eseniale i anume : 1. Intrebuinarea esturilor albe de cnep, in, bumbac, ln, borangic, produse n gospodria proprie, coloritul alb fiind specific costumului popular romnesc. 2. Unitatea de croial, care are ca lege ele baz tietura n foi drepte (fr rscroituri). Respectndu-se economia de material, printr-o perfect raionalizare se folosesc toate bucile rezultate din tierea unei foi de estur. 3. Aceeai unitate se vdete i prin aspectul esenial al costumului popular : decorul. Ornamentica vetmintelor se caracterizeaz printr-o deosebit msur i pondere n compoziia ornamental, n dispoziia motivelor decorative pe suprafaa ornamentat, creatorul popular avnd o excepional precizie n stabilirea unui perfect echilibru de valori. n ornamentica costumului popular, decorul este plasat pe poriunile vizibile i nesupuse uzurii. Dispoziia ornamentului urmeaz linia dreapt motivele ornamentale se nir ntr-o succesiune ritmic, n rnduri, care strbat fie de la o margine la alta, fie pe suprafee delimitate estura pieselor de port. In unele cazuri i la unele tipuri de costum , aceste rnduri de motive se unesc, formnd un ornament compact, denumit tabl sau blan , cum avem numeroase exemple la costumul de Mehedini. In arta popular, ornamentul este legat organic de forma i volumul obiectului, determinat fiind l de materia prim i tehnica de executare a acestuia. 4. Al patrulea element care determin unitatea costumului popular este coloritul, care se caracterizeaz prin prospeime i armonie. Alturi de culoarea de baz alb specific portului popular romnesc, coloritul ele fond al unor piese de port, ca i ornamentaia sunt redate n culori primare : rou, negru, galben, albastru sau verde, armonizate fiind numai prin tonuri majore. Obiceiuri i tradiii de nunt n lucrarea de fa doresc s evideniez cteva dintre obiceiurile i tradiiile care se mai practic nc pe plaiurile mehedinene. Am ales pentru aceasta tradiii i obiceiuri de nunt, deoarece nunta (casatoria) este cel mai important moment din viaa omului, un moment plenar n care acesta i schimb statutul social. Momentul premergtor nunii este cel numit peitul, mpeitul sau gritorii. Acest ritual se practic de pe vremuri. Dup ce legturile dintre biat i fat se stabilesc n timp la diferite petreceri i la horile din sat, pentru a o cere n cstorie tnrul trebuie s mearg n peit sau gritori, cum i se mai spune. Biatul i anun fata dinainte, pentru ca aceasta s aib timpul necesar s pregteasc toate cele necesare ritualului; urmnd ca el s vin n ziua anunat cu tatl sau cu o rud apropiat.Cnd se hotrte s se nsoare, biatul trebuie s-i anune naul ca acesta s fie pregtit i sai spun prerea despre nsoirea biatului cu fata respectiv.Naul este motenit din tat n fiu iar schimbarea lui este socotit un pcat i se face numai atunci cnd acesta nu mai are motenitori .La peit, dac prile cad deacord se stabilete i data nunii ii chiar zestrea, care pe vremuri juca un rol determinant.Dac biatul i fata sunt din acelai sat,
13

Capitolul 3

fiind colectivitatea mai restrns, nunta se face ntr-o singur parte (ori la biat, ori la fat (de obicei se face la biat)).Fixarea datei nunii se face i n funcie de lutari, care sunt tocmii pe o perioad de trei zile; att ct ine nunta. Craciunul n fiecare an, pe 7 ianuarie, credincioii de rit vechi srbtoresc Crciunul din calendarul iulian. Cretin-ortodocii pe stil vechi au aceleai tradiii i obiceiuri precum cei de stil nou, deosebirea fcnd-o Srbtorile de iarn, care sunt decalate cu 13 zile, din cauza refuzului de a adopta calendarul gregorian. Astfel c vineri moldovenii, ruii i srbii au celebrat Naterea Domnului, n timp ce ortodocii l-au srbtorit pe Sfntul Ioan Boteztorul. Pregtirile pentru Naterea Domnului ncep din timp, astfel nct, n prima zi de Crciun, toat lumea s se ospteze i s se bucure de srbtoare. n localitile Kostol i Vrbca Mala din comuna Kladovo, srbii srbtoresc cu sfinenie Ajunul Crciunului i, n ziua de Boboteaz la ortodoci, srbii au lsat treburile i au mers alturi de preoi n pdure pentru a strnge crengi de stejar pe care le-au adus la biseric. Dup ce au fost sfinite, localnicii le-au pus ntr-o grmad i le-au dat foc. Tradiia spune c n acest fel Iisus se va nclzi. Este mare srbtoare i mergem cu toii n pdure cu preotul, pentru a aduna stejar, ca s l aducem la biseric. Apoi stm la slujb, pentru ca la final s dm foc crengilor de stejar, a spus Tihan Dorovcesco, localnic din Kladovo. Ajunul Crciunului i ziua Naterii Domnului sunt cele mai mari srbtori pentru credincioii pe rit vechi. Acetia se pregtesc nc de la lsarea postului ca s aib ce pune pe masa de Crciun. Gospodinele pregtesc purcel fript, sarmale, colcei, cozonac, cornulee, piftii. n Ajunul Craciunului, fermierii obisnuiesc sa inapoieze tot ce au imprumutat in cursul anului. In judetul Mehedinti, parintii pun monede in buzunarele copiilor lor, pentru ca acestia sa aiba un an nou bogat. De asemenea, in Ajunul Craciunului, painea asezata sub masa simbolizeaza norocul pentru intreaga familie, iar graul e pus sub fata de masa pentru ca noul an sa aduca recolte bune. In Romnia, Craciunul este precedat de postul specific, reprezentat de catre Biserica Ortodoxa, care dureaza sase saptamani (din 15 noiembrie pana pe 24 decembrie). Postul presupune renuntarea la carne, oua si lapte, sau cum bunicii nostri ar spune, renuntarea la alimente dulci. Un post adevarat inseamna renuntarea la dragoste fizica, la alcool si achitarea tuturor datoriilor. Oamenii de la sat nu asculta radio in timpul perioadei postului, nu se uita la TV si nu se duc la nici o petrecere. Postul se incheie in noaptea de Craciun. La data de 20 decembrie, oamenii sarbatoresc "Ziua lui Ignat". In acea zi, nu au voie sa faci nici o treaba, ci trebuie sa pregateasca carnea de porc. Conform traditiei, cei care sunt saraci si nu-si permit un porc (care de obicei este sacrificat si pregatit la domiciliul gospodarului) trebuie sa sacrifice un alt animal. O credinta veche este ca in noaptea dinaintea zilei lui Ignat, porcul isi viseaza taierea. Cei care sunt slabi de inima si li se face rau la taierea porcului nu le este permis sa participe la aceasta ceremonie, cu exceptia cazului in care porcul moare incet si carnea nu este buna mult timp. Bunicii obisuiesc sa
14

Capitolul 3

faca semnul Sfintei Cruci pe fruntile nepotilor, pentru ca acestia sa fie sanatosi. Barbatii si femeile sunt insarcinati cu taierea si pregatirea slaninei, carnatilor si altor specialitati traditionale. Si astfel, incep pregatirile pentru sfanta sarbatoare de Craciun. Gospodinele pregatesc carnea pentru sarmalele delicioase, pentru fripturi, precum si unsoarea pentru coacerea prajiturilor. In trecut, copiii primeau de Craciun covrigi, nuci si mere. Astazi, acestea au fost inlocuite cu bani, bomboane si prajituri. Ambii parinti si copiii merg la colindat in Ajunul Craciunului. Casele Casele sunt frumos decorate, curate si gata de a primi colindatori. Colindatul este un ritual reprezentat de texte ceremoniale (colinde), dansuri si gesturi specifice. Colindele transmit mesaje si urari de sanatate, prosperitate, recolte bogate si indeplinirea tuturor dorintelor. Colindatul este cea mai raspandita traditie romaneasca.

Tradiia mersului cu capra n Mehedini De Srbtori, pe uliele satelor i prin curile oamenilor din comuna Hinova, judeul Mehedini, apar grupuri de colindtori care vestesc sfritul unui an i nceputul altuia nou. Tradiia spune c toi cei care primesc capra n curte vor avea noroc anul viitor. Costumul caprei este alctuit dintr-un cap din lemn fixat pe un b, cu coarne mpodobite cu panglici, beteal i oglinzi, iar cel ce interpreteaz acest rol este acoperit cu o ptur pe care sunt prinse, de asemenea, panglici. Patru copii au venit n comuna Hinova tocmai din localitatea Chilia, situat la 25 de kilometri distan, pentru a vesti sfritul anului 2010. Drumul lor este parcurs pe jos, iar ntregul traseu se va termina n dimineaa de 1 ianuarie. Copiii se bucur c strng i ceva bani de la cei care i primesc n case, bani cu care i vor cumpra rechizite. Cei care nu au bani le dau ns mncare sau fructe. Colindtorii cu capra umbl din sat n sat timp de o sptmn i nu se ntorc acas dect dup 1 ianuarie, cnd Srbtorile iau sfrit. Venim tocmai din satul Chilia i vestim oamenilor care ne primesc c se termin anul. Plecm cu o sptmn nainte de Revelion i nu ne ntoarcem acas pn la 1 ianuarie, a spus unul dintre biei. Jocul caprei reprezint trecerea anului vechi i venirea celui nou. Capra este considerat de romni animalul care prevestete i cum va fi vremea.

Martisor Mriorul este o traditie romneasc veche de peste 8000 de ani, cu continuitate n timpul geilor, al dacilor, i n perioada ocupaiei romane.Cele mai vechi dovezi arheologice ale acestei tradiii au fost descoperite de arheologi la Schela Cladovei, n judeul Mehedini.
15

Capitolul 3

Tradiii de Pate Cu 2000 ani inainte de Cristos chinezii foloseau oua colorate. Cercetari etnografice descriu obiceiuri ale oualelor colorate n Ucraina (asemanatoare cu cele de la noi), Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Rusia, Grecia, Italia, Franta, Spania, Austria, Germania, Elvetia, Belgia, Olanda, Lituania, Finlanda, Estonia, Suedia, Armenia, Egipt si Anglia (unde ouale colorate au fost nlocuite cu oua de ciocolata).Dar de ce oua rosii de Pasti ? Legendele crestine leaga simbolul oualelor rosii de patimile lui Isus. Rastignirea si nvierea reprezinta renvierea naturii primavara si cu reluarea ciclurilor vietii. Oul, el nsusi purtator de viata, devine un simbol al regenerarii, al purificarii si al vesniciei. Legenda spune ca atunci cnd Isus a fost batut cu pietre, acestea atingndu-l s-au transformat n oua rosii. O alta traditie afirma ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au nsngerat sub cruce. Alta legenda afirma ca dupa ce Isus a fost rastignit, carturarii saducei si rabinii farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: Cnd va nvia cocosul pe care-l mncam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va nvia si Isus. Nici nu si-a terminat acela spusele si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a nceput sa bata din aripi. In traditia populara romneasca ouale de Pasti sunt purtatoare de puteri miraculoase: vindeca boli, protejeaza animalele din gospodarie, sunt benefice n felurite situatii etc. Culoarea rosie este simbol al focului purificator. O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Acesta se intereseaza daca oamenii fac oua rosii si umbla cu colinda, caci doar atunci cnd aceste obiceiuri vor nceta, el va iesi n lume. Alta poveste a oualelor rosii: Sase surori maritate au vrut sa ucida pe a saptea sora a lor, care facea ochi dulci celor sase cumnati ai sai. Pietrele nsa cu care au cautat sa arunce ntr-nsa s-au colorat n diferite chipuri. Sora aceasta a ramas neucisa, dar n aceasta amintire poporul a nceput sa coloreze ouale n duminica Pastilor, cnd s-a ntmplat aceasta. Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la romni este a secretarului florentin al lui Constantin Brncoveanu, Antonio Maria del Chiaro, care, pe la 1700, se minuna de culoarea aurie a oualelor vopsite de la Curtea domnitorului muntean. Culorile folosite corespund unei anumite simbolistici:

Rosu = simbol al sngelui, soarelui, focului, dragostei si bucuriei de viata. Negru = absolutism, statornicie, eternitate. Galben = lumina, tinerete, fericire, recolta, ospitalitate. Verde = rennoirea naturii, prospetime, rodnicie, speranta.
16

Capitolul 3

Albastru = cer, sanatate, vitalitate. Violet = stapnire de sine, rabdare, ncrederea n dreptate.

Mai demult, ouale erau vopsite n culori vegetale, astazi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate dupa retete stravechi, transmise din generatie n generatie, cu o mare varietate de procedee si tehnici. Plantele, n functie de momentul cnd erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul n care erau combinate, ofereau o gama extrem de variata de nuante. Extrem de diversificate si ingenioase sunt materialele si instrumentele folosite la decorarea oualelor. In functie de regiunile tarii, exista procedee specifice pentru realizarea oualelor decorative. In unele parti sunt folosite oua fierte, n alte zone cele golite de continut. Oua decorative se mai fac cu vopselele n relief (Vrancea, Putna Sucevei), mpodobite cu margele (Bucovina), din lemn (zona Neamt), din lut (Corund-Harghita) sau chiar din material plastic (Bucovina). Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinznd simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe, skeomorfe (unelte de munca) si religioase. Astfel, numai n ornamentarea geometrica deosebim simboluri si semnificatii precum:

linia dreapta verticala = viata linia dreapta orizontala = moartea linia dubla dreapta = eternitatea linia cu dreptunghiuri = gndirea si cunoasterea linia usor ondulata = apa, purificarea spirala = timpul, eternitatea dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

Alte Simboluri Ouale rosii Ouale simbolizeaza mormintul purtator de viata al Domnului nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la Invierea Sa din morti. De aceea, cind sparg ouale prin ciocnire, dar si cind se intilnesc unii cu altii, crestinii isi spun: Hristos a inviat! Adevarat a inviat!. Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, pina la Inaltarea Domnului. Culoarea rosie a oualelor simbolizeaza singele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mintuirea lumii. Ciocnitul oualelor se face cap la cap si dos la dos. Exista credinta ca cei care ciocnesc se intilnesc pe lumea cealalta. Cel care sparge oul celuilalt are voie sa i-l ia. Daca acesta refuza, se spune ca il va minca pe lumea cealalta stricat si uns cu pacura.

17

Capitolul 3

Ouale pot avea si diferite modele, pot fi pictate. In functie de zona in care se fac ele se numesc oua incondeiate, inchistrate, muncite, picate (cu ceara) etc. Ouale muncite nu se dau de pomana caci nu le primeste Dumnezeu. Pasca. Se coace de catre gospodinele crestine numai o data pe an, de Sfintele Pasti. Ea are o forma rotunda pentru ca se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Avind la mijloc o cruce, pasca este impodobita pe margini cu aluat impletit. In momentul in care se pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata pe peretii cuptorului, spunind: Cruce-n casa,/ Cruce-n piatra,/ Dumnezeu cu noi la masa,/ Maica Precista pe fereastra. Despre originea pascai exista o legenda care spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisus a gazduit la un om foarte primitor care le-a pus in traista, la plecare, piine pentru drum fara stirea lor. Intrebindu-l pe Hristos cind va fi pastele, Mintuitorul le-a spus ca atunci cind vor gasi piine in traista. Cautind apostolii au gasit in traista ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca. Mielul - Dupa traditie, in familiile crestine se maninca in zilele de Pasti carne de miel. Mielul il simbolizeaza pe Mintuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruce ca un miel nevinovat.

3.4 Obiective turistice cu funtii economice Activitatea economica a judetului, determinata de caracterul complex al pamntului sau, se desfasoara n special n agricultura, viticultura, exploatarea padurilor, a carierelor de carbune si de arama. Santierul de constructii navale din Turnu-Severin da orasului capitala un impuls industrial.

Portile de fier II

Porile de Fier II este o localitate n judeul Mehedini, Oltenia, Romnia. Porile de Fier II este de fapt Colonia Porile de Fier II situata pe Insula Ostrovul Mare de pe Dunare. Aici triesc angajaii firmelor ce au lucrat la construirea barajului, la ntreinerea lui i care lucreaz n prezent la retehnologizarea lui. Adic Hidroelectrica, Energomontaj si Hidroserv -nou aprut. Pe bratul principal al Dunarii sunt amplasate dinspre malul stang spre cel drept 2 centrale, fiecare cu cate 8 agregate, un baraj cu 7 campuri deversoare, o ecluza pentru navigatie de 34 m latime si o centrala suplimentara cu 2 agregate. Pe bratul secundar Gogosu este amplasat in mijlocul albiei un baraj din 7 campuri deversoare si, alaturat, pe partea dreapta a bratului, o
18

Capitolul 3

centrala suplimentara cu 2 agregate. Cele 2 centrale de baza de la Portile de Fier II cu 2x8 agregate (centrala romana si centrala sarbomuntenegreana), de pe bratul principal al Dunarii si cele 2 centrale suplimentare cu 2x2 agregate de pe bratul principal si de pe bratul Gogosu sunt identice ca dispozitie interioara si solutii constructive si sunt echipate cu acelasi tip de agregat, bulb orizontal de 27 MW si aceleasi tipuri de echipamente hidromecanice. Caracteristicile generale sunt identice pentru cele doua centrale romanesti (centrala de baza si centrala suplimentara Gogosu): 10 hidroagregate, fiecare cu cate o putere de 27 MW; caderea neta de calcul este de 7,45 m; debitul de calcul este 425 m3/s; turatia nominala este 62,5 rot/min, iar diametrul rotorului este de 7,50 m. Cele opt hidroagregate de la SHEN Portile de Fier II sunt orizontale, capsulate cu turbine Kaplan, cu ax orizontal in traseu tubular, avand diametrul rotorului turbinei de 7.500 mm cuplate direct cu hidrogeneratoarele sincrone aferente. Constructia fiecarui hidroagregat este pe 3 lagare, avand rotorul in consola. Avand in vedere dimensiunile si puterea unitara, aceste hidroagregate au constituit o premiera nationala si europeana, exceptand Federatia Rusa, in ceea ce priveste dimensiunile si puterea instalata pe un grup. Centrala hidroelectrica SHEN Portile de Fier II este cea mai mare centrala europeana echipata cu hidroeagregate de tip bulb, atat in ceea ce priveste puterea instalata, cat si dimensiunile hidroagregatelor. La Portile de Fier II se Afla una din cele mai mari hidrocentrale din romania ocupand locul II in Romania dupa Portile de Fier I Amplasata la kilometrul fluvial 863+358, acest obiectiv hidroenergetic, in componenta caruia, actualmente, exista o centrala de baza echipata cu 8 hidroagregate cu turbine tip bulb, cu puterea initiala instalata de 27 MW fiecarea aceata fiind ridicata cu 4,4 MW dupa modernizare. Cele 8(opt) hidroagregate ce echipeaza centrala romana a SHEN Portile de Fier II au fost puse n functiune n perioada 19851986, din cele 8(opt) hidroagregate, 2(doua) sunt de fabricatie ruseasca (L.M.Z. si Electrosila) si 6(sase) sunt de fabricatie romaneascaU.C.M. Resita S.A.In anul 2007 a inceput modernizare grupurilor de catre firma VA TECH HYDRO & CO VIENA SRL SUCURSALA PORTILE DE FIER II.Grupul 1 de la centrala Portile de Fier II, ce a fost scos din exploatare in luna iunie, pentru lucrari de mentenanta, urmeaza sa fie pus in functiune in iulie 2009, iar Grupul 8, oprit in martie 2009, urmeaza sa fie repornit in martie 2010, in urma unor lucrari de modernizare. Valoarea lucrarilor de mentenanta la grupul 1 este estimata la 523.280 lei, potrivit datelor transmise de Hidroelectrica. In prezent, grupurile 1 si 8 sunt singurele oprite din cadrul centralei de la Portile de Fier II. De asemenea, grupul 7, retras din exploatare in 14 februarie 2008, a fost repus in functiune in martie 2009. In urma lucrarilor de modernizare, puterea instalata a acestui agregat a crescut cu 4,4MW, potrivit datelor Hidroelectrica. Tot aici se mai gasesc si unii din cei mai mari stalpi de electricitate din lume locul I in lume acestia fiind atestati de cartea rocordurilor fiind confectionati din metal la Drobeta Turnu Severin. Deasemenea la 20 de km de Portile de Fier II se afla Barajul Portile de Fier II care a fost dat in folosinta in 1984 fiind de tip Baraj de greutate i de pmnt ,tip etansare nucleu intern de argil,fiind construit pe un teren de roci stancoase si nestancoase,avand o inaltime de 34 m iar lungimea coronamentului fiind de 512 m,volumul lacului fiind de 600 mil. mc,avand o suprafata de 5200 ha,Debit deversor 11700 mc/s,Suprafa bazin 579200 kmp,Tip deversor Vane. Lac de acumulare in arealul comunei Gogosu, este construit tot in colaborare cu ex-Iugoslavia. Pe langa valoarea lor economica, aceste lacuri constituie si puncte de atractie turistica prin frumusetea peisajului de pe malurile lor. S.H.E.N. Portile de Fier II, amplasat la cca. 80 km in aval de Portile de Fier I, asigura de la inaugurarea ei din anul 1984, valorificarea potentialului hidroenergetic al Dunarii pe sectorul romano - iugoslav, contribuind si la imbunatatirea functionarii hidrocentralei Portile de Fier I prin stabilizarea nivelului din aval al acesteia. La 50 de m de Hidrocentrala Portile de
19

Capitolul 3

Fier II se Afla ecluza Portile de fier II peste care este podul ecluzei care face legatura intre Portile de Fier II si localitatile limitrofe in aproprierea acesteia se afla podul suspendat pe cabluri care face legatura cu localitatea Balta Verde Aflata la 7 km .

Drumuri naionale,judeene i comunale

Judeul Maramure este strbtut de o reea total de drumuri de 1.668 km, 356 m mpartita astfel : Drumuri nationale 138 km, 205 m, din care 134 km 621 m (pietruiti) sunt ntretinuti de Directia Generala a Drumurilor, iar 3 km 217m (pavati) si 1 km (pietruit) de comunele urbane. Drumuri judetene 222 km 205 m , n ntregime n administratia judetului, din care 220 km 409 m sunt pietruiti. Drumuri comunale 1.307 km 313 m. Lungimea podurilor este de 6.801,88 m repartizata astfel : poduri nationale 1.282,10 m, judetene 706,08 m si comunale 4.813,70 m. Prin judet trec 2 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati: Craiova - T. Severin- Orsova Tg- Jiu T. Severin

Navigatie fluvial

Curse regulate ale societatii N.F.R. pe liniile: T. Severin - Calafat Corabia Rusciuc Giurgiu Silistra Cernavoda Braila - Galati si napoi. T. Severin Ada- Kaleh Bazias. T. Severin - Grla- Mare. Curse regulate ale societati austriece de navigatie (D.D.S.G.) pe linia Viena Bratislava Budapesta Belgrad - Moldova-Veche Orsova Ada-Kaleh Turnu Severin Vidin Lom Giurgiu Rusciuc.
20

Capitolul 3

Curse regulate ale societatilor de navigatie jugoslava si cehoslovaca pe linia: Regensburg Viena Bratislava Budapesta Belgrad Orsova T. Severin Giurgiu Braila Galati. Curse regulate ale societatii ungare de navigatie pe linia: Viena Bratislava Budapesta Moldova-Veche Orsova Ada-Kaleh T. Severin Lom Giurgiu Rusciuc.

Cale ferat

Judeul Maramure este strabatut de o reea total de cale ferat principala simpl de 96 km Itinerarii principale : Rapide : (Simplon) Bucuresti Timisoara Jimbolia. (Belgrad Paris). Accelerate : Bucuresti - Timisoara Statii importante : Turnu- Severin, Vrciorova.

Navigaie aerian Prin jude trece linia L.A.R.E.S. cu sosire si plecare pe aerodromul din T. Severin.

Industrie Aici putem gsi: 5 mori sistematice, peste 80 mori taranesti, 1 fabrica de spirt, 1 de bere, 1 de ulei vegetal, 1 de bomboane, 2 de rahat, 1 de gheata, 1 de palarii, 1 de tabacarie, 1 de mobile, 2 de teracota, 1 de cherestea, 1 de caramida, 4 de tigla, 1 de tutun si tigari, 1 santier de constructii navale, 1 atelier de reparatiuni de locomotive si vagoane si 1 atelier mecanic. Cariere: piatra calcara la Brezenita si Gura-Vaii si piatra de gresie la Gura-Vaii.

21

Capitolul 3

3.5

Bibliografie
1. CUCU V., POPOVA-CUCU A., 1980: Judeul Mehedini, Bucureti. 2. ERDELI G., Podisul Mehedinti geografie umana, editura Metropol 3. MOHAN GH., ARDELEAN A., GEORGESCU M., 1993: Rezervaii i monumente ale naturii din Romnia, Arad. 4. . NEAGU V., STANCIU G., 1996: Romnia charta european a spaiului rural, Bucureti. 5. STOICESCU N., 1970: Bibliografia localitilor i monumentelor feudale din Romnia. I ara Romneasc (Muntenia, Oltenia i Dobrogea), Vol. I-II, Craiova. 6. *** , 1997: Lista monumentelor istorice, Mehedini, Bucureti.

22