Sunteți pe pagina 1din 40

RECEPTOR RADIO CU AJUTORUL LABVIEW

STUDENTI SG-MAJ: FARMAZON Marian-Alin MATEI Dan-Mihai LEPADATU Oana INDRUMATOR:

Noiuni introductive i componentele generale


-n general, termenul de "Instrument Virtual" se folosete cu referire la un instrument de msur sau de automatizare simulat printr-un program i se realizeaz pe baza unui software -Denumirea provine de la faptul c, n primele sale versiuni, LabVIEW a fost strict dedicat pentru realizarea unor programe de monitorizare a proceselor -n mediul de programare grafic oferit de LabVIEW, instrumentul virtual definete un modul software, un program, ce const dintr-o interfa cu utilizatorul, panoul frontal (ce simuleaz intuitiv partea din fa a i nstrumentului clasic) i un program de tip schem-bloc (o diagram, accesibil numai programatorului).

Panoul frontal
este interfaa dinspre utilizator a instrumentului virtual i elementul de baz al programelor elaborate n LabVIEW cu ajutorul su se realizeaz introducerea sau extragerea datelor n/din mediul de programare n panoul frontal, comenzile care implic intervenia utilizatorului sunt Figura 1.Exemple de controale n foarte mare msur simplificate, fiind preferate elementele de comand i afiare grafice, denumite controale sau indicatoare. Controalele reprezint intrrile n instrumentul virtual, cele care introduc datele, iar ieirile, cele care comunic operatorului datele rezultate din proces, poart numele de indicatoare (elemente de afiare). Controalele au diferite aspecte, precum: butoane, ntreruptoare, comutatoare, cursoare, cadrane etc., fiecrui tip corespunzndu-i un element dintr-un instrument clasic.

Diagrama bloc
nsoete panoul frontal i poate fi imaginat ca fiind un cod surs, aa cum este cunoscut n limbajele de programare clasice Componentele sale reprezint nodurile Figura 2. Exemplu de diagram bloc programului, precum structurile de decizie, operatorii matematici, funciile de prelucrare logice etc. ntre componente, legturile se realizeaz prin fire (wire) care descriu fluxul de date n interiorul instrumentului virtual creat de program.

Diagrama bloc reprezint, de fapt, o schem prin care programatorul descrie algoritmul dup care aplicaia va efectua calculele i raionamentele necesare pentru preluarea i prelucrarea informaiilor n majoritatea cazurilor, dup ce programatorul a realizat o aplicaie i a livrat-o unui utilizator, acesta din urm nu mai are acces la diagram, aa cum utilizatorii altor programe nu au acces la codul surs al acestora

Conectorul
Conectorul este elementul care transform un instrument virtual ntr-un obiect pentru a fi folosit ulterior ca pe o subrutin n diagrama bloc a altor instrumente virtuale Atunci cnd un element de control sau indicator este dispus n panou, n diagrama bloc este inserat automat un simbol specific, numit terminal, care va reprezenta elementul respectiv n cadrul fluxului de date

Terminalele
elementelor se difereniaz prin culoare, n funcie de tipul mrimii scalare: portocaliu pentru valori numerice reale, verde pentru valori booleene i roz pentru valori alfanumerice (string).

Paleta de controale ale elementelor de control

Exemple de terminale

APLICATII
1. Aplicatie Ohm.vi Pentru realizarea unei aplicatii este necesara parcurgerea a trei etape: I -realizarea interfetei utilizator (fereastra panou) II realizarea programului (fereastra diagrama) III executarea programului

I. 1. Selectati Controls/Numeric/Dial si plasati simbolul grafic in fereastra panou. Tastati numele butonului de reglaj TENSIUNE. 2. Selectati Controls/Numeric/Horizontal Pointer Slide.NUME: REZISTOR 3. Selectati Controls/Numeric/Meter.NUME:VOLTMETRU 4. Selectati Controls/Numeric/Meter.NUME:AMPERMETRU II. 1. Selectati Functions /Numeric/Divide si plasati simbolul in fereastra diagrama 2. Plasati simbolurile din fereastra diagrama

3. Realizati urmatoarele conexiuni: Tensiune-Voltmetru Tensiune-Intrare x divide Rezistor-Intrare y divide Iesire x/y divide-Ampermetru III. Executati programul Executare poate fi realizata in varianta simpla-sageata mica sau in varianta continua-sageti in cerc In cazul variantei continue, se poate interveni in timp real pentru modificarea valorilor de intrare. SUCCES!!!

IMBUNATATIREA APLICATIEI
Selectati Tools/Position si redimensionati instrumentele virtuale

Aplasati instrumentele in fereastra panou Aliniati instrumentele (bara cu instrumente de lucru)

Deplasati cursorul deasupra unui instrument virtual si click dreapta Show/Digital Display

Modificati fontul

Deplasati cursorul deasupra Digital Display si selectati Format&Precision. Introduceti 5 zecimale dupa virgula. Redimensionati Digital Display

Modificati limitele de reglaj ale rezistentei Tools/Operate Value; Tools/Edit Text

Modificati tipul scalei-click dreapta Scale/Style; Scale/Marker/Spacing

APLICATII PROPUSE
APLICATIA 1. Imaginati-va ca avem un senzor pentru temperatura si un senzor pentru volum si ca dorim sa citim valorile marimilor specifice. Pentru a simula masurarea temperaturii si a volumului cu ajutorul senzorilor este necesara transformarea marimilor respective in tensiune. Deschideti o noua fereastra panou prin selectare File/New. Daca sunt inchise toate aplicatiile, selecteaza New VI din fereastra de dialog LabVIEW. Selecteaza Controls/Numeric/Tank si amplaseaza simbolul grafic pe panou. TERMOMETRU Scrie Volum in casuta de editare pentru eticheta. Schimba scala-valoarea maxima=1000. VOLUM Se poate utiliza: Tools/Operate Value 10 Tools/Edit Text Valorile intermediare se modifica automat. 10 Selecteaza Controls/Numeric/Thermometer si amplaseaza simbolul grafic pe panou. Selecteaza Window/Tile Left And Right. In partea stanga se afla fereastra panou, inpartea dreapta se afla fereastra diagrama. Click in fereastra diagrama. Apare Functions. OBS.: Daca paleta cu functii nu este vizibila, selecteaza Window/Show Functions Palette. Amplaseaza din functii urmatoarele obiecte: Functions/Select a VI Activity/Process Monitor.vi (simuleaza citirea temperaturii sivolumului cu ajutorul senzorilor). -Functions/Numeric/Random Number Generator -Functions/Numeric/Multiply Ai nevoie de 2; pentru aceasta repeti pasul anterior, sau Control+C Control+V dupa ce este selectat. -Functions/Numeric/Constant Introdu valoarea 10 pentru constanta. Pentru a vedea intrarile si iesirile functiilor utilizate, selecteaza ShowHelp din meniul Help si deplaseaza-te cu mouse-ul pe functii. Foloseste Conect Wire pentru a realiza conexiunile . Salveaza File/Save/Temp&Vol.vi 12.Priveste sageata pentru rularea programului. Daca este completa, totul este in regula. Daca este rupta, ceva este gresit. Verifica in fereastra diagrama. 13. Inchide aplicatia

APLICATIA 2
Deschide aplicatia Temp&Vol.vi Selecteaza File/VI Properties/ Documentation In fereastra care apare scrie: Aceasta aplicatie-VI simuleaza citirea temperaturii si volumului cu ajutorul traductoarelor.

Click dreapta pe bazinul Tank si selecteaza >>Description and tip. Volumul se citeste in litri. Click dreapta pe termometru >>Description and tip. Temperatura se citeste in grade. Show Help.Close

APLICATIA 3.
Crearea unui Icon si conectori. Pentru a folosi un instrument virtual, trebuie creata o icoana/icon care sa reprezinte diagrama fa de alte VI-uri si trebuie conectori pentru a putea face conexiuni la intrare si iesire. Icoana poate fi o pictura sau un text. Deschide Temp&Vol.vi. Click dreapta pe icon (colt dreapta sus sub butoanele de dimensionare fereastra) si selecteaza Edit Icon. Selectarea se poate face si cu dublu click. Sterge icoana existenta. Deseneaza un termometru, un bazin si textul dorit cu ajutorul instrumentelor de lucru din partea stanga Selecteaza OK, icoana va apare in coltul din dreapta sus. Defineste conectorii. Click dreapta pe Icon>>Show Conector Programul LabVIEW selecteaza numarul conectorilor in functie de numarul controalelor si indicatoarelor din fereastra panou. Deoarece sunt 2 obiecte in fereastra panou, sunt selectate 2 casute.

APLICATII MAI DIFICILE


APLICATIA 1
In acesta aplicatie vom simula comportarea unui resistor in current alternativ.

APLICATIA 2
In acesta aplicatie vom simula comportarea unui condensator in current alternativ.

APLICATIA 3
In acesta aplicatie vom simula comportarea unei bobine in current alternativ.

RECEPTOR RADIO
Radio a fost la origine o metod de transmitere a sunetelor prin unde radio, care prin natura lor sunt unde electromagnetice Tot "radio" se mai numete i aparatul receptor corespunztor. Azi se transmit prin radio (unde radio) o larg gam de semnale diferite, inclusiv imagini mictoare (televiziune) i fluxuri enorme de date. Undele radio cltoresc prin aer i pot trece prin cele mai multe corpuri nemetalice inclusiv corpul omenesc.

Existena undelor radio a fost fcut cunoscut publicului larg n special de ctre Guilermo Marconi, un inventator italian. Fizicianul srb din America Nikola Tesla a contribuit n mod esenial, pe lng ali civa inventatori, la crearea primului aparat de radio (precum i la alte multe invenii din domeniul electrotehnicii). El a construit un sistem care putea transmite i primi semnale radio de la o distan de aproape 3 km. n 1895 a trimis un semnal radio pentru prima dat; n 1907 el a recepionat prima dat un semnal radio din Canada, i anume semnul "x" din Codul Morse Odat cu aceasta a nceput s se dezvolte telegrafia fr fir i folosirea codului Morse, care au fost foarte importante mai ales pentru comunicarea ntre nave n cazul unor dezastre pe mare. Primul care a transmis un mesaj vocal prin undele radio a fost Reginald Fessenden n 1900. Nikola Tesla a inceput in 1900 construcia primei staii de emisie de radio, dar din lips de fonduri a abandonat ideea. Totui el este considerat inventatorul ideii de staii radio cu emisiuni.

Tipuri de cabluri de cupru utilizate n reelele de comunicaii


Cuprul este un metal care, dup argint, are cea mai mic rezistivitate, fiind larg utilizat n construcia cablurilor de telecomunicaii urbane i interurbane. Cuprul sub form brut conine o serie de impuriti (Ni, Zn, Fe, Pb, 0, Ag) n proporie de 23%, neputnd fi utilizat pentru fabricarea conductoarelor cablurilor de telecomunicaii, deoarece coninutul de impuriti are o influen negativ asupra conductivitii electrice. In vederea eliminrii impuritilor, cuprul se rafineaz pe cale termic sau electric. Cuprul rafinat pe cale termic are o puritate de 99-99,5% i nu este indicat pentru scopuri electrotehnice. La fabricarea conductoarelor cablurilor de telecomunicaii se utilizeaz cuprul rafinat prin procesul de electroliz cu un grad de puritate de minimum 99,95% cupru pur In cazul cablurilor de telecomunicaii simetrice, frecvena maxim transmis este de peste 500 KHz

Cablul Twisted Pair este un tip de cablu des ntlnit n care doi conductori sunt rsucii unul n jurul celuilalt n scopul anulrii interferenei electromagnetice ce cauzeaz diafonie. Numrul de rsuciri pe distana de un metru face parte din specificaiile tipurilor de cabluri. Cu ct acest numr este mai mare, cu att diafonia este redus mai mult. UTP: Unshielded Twisted Pair (Cablu cu perechi rsucite neecranat) este cea mai des ntlnit variant de cablu cu perechi rsucite din reelele de date. Cablurile UTP sunt numite adesea cabluri Ethernet, dup Ethernet, standardul cel mai rspndit (dar nu i cel mai fiabil) ce folosete cabluri UTP

FTP: Foiled Twisted Pair (Cablu cu perechi rsucite n folie) este un cablu UTP n care conductorii sunt nvelii ntr-o folie exterioar de ecranare n scopul protejrii mpotriva interferenelor cu cmpurile electromagnetice externe, sau perturbatoare

S/UTP: Screened Unshielded Twisted Pair (cablu cu perechi rsucite neecranat, cu tres) Asemntor cu FTP, figura 3, singura diferen fiind c S/UTP are o tres mpletit n loc de folie nvelind toate perechile. Se preteaz la terminale care necesit mobilitate, este mai flexibil dect cel cu folie.

S/FTP: Screened Foiled Twisted Pair (cablu cu perechi rsucite cu folie i tres) Acest tip de cablu este o combinaie a tipurilor S/UTP i FTP, fiind ecranat cu folie i tres. mbin caracteristicile pozitive a celorlalte dou tipuri, mai puin flexibilitatea.

Fig. 6 Cabluri diferite

Pentru radiodifuziunea cu modulaie de amplitudine sunt alocate urmtoarele game de frecvene radio: gama de unde largi (UL) cu frecvene cuprinse ntre 150 KHz i 285 KHz gama de unde medii (UM) cu frecvene cuprinse ntre 525 KHz i 1605 KHz gama de unde scurte (US) cu frecvene cuprinse ntre 5,9 MHz i 27 MHz gama de unde ultrascurte(UUS) cu frecvene cuprinse ntre 63 MHz i 108 MHz gama microundelor cu frecvene cuprinse ntre 300 MHz i 300 GHz

Fig. 1 Spectrul radio

Fig. 2 Spectrul electromagnetic

Modulaii n amplitudine i n frecven

RECEPTOR RADIO IN LABVIEW


Cu ajutorul programului LABVIEW am incercat sa cream un receptor radio care sa lucreze atat in banda UUS, cu modulatie de frecventa, dar si in banda US, referindu-ne aici la modulatie de amplitudine (MA, MA-PS, MA-BLU) dar si modulatie de faza In primul rand am incercat sa realizam receptorul FM, deoarece, in prezent, majoritatea receptoarelor radio nu functioneaza decat in banda FM (88 MHz-108MHz).

Dupa cum de poate observa are un buton de power, un buton de volum si mufe de conectare la diverse dispozitive (programul fuctioneaza doar cu ajutorul placii PXI 5560) Deasemenea se poate observa banda UUS- nu toata banda ci doar cea de MF- 88MHz108MHz

Sa aruncam o privire si peste digrama bloc a programului

Observam din aceasta diagrama toate blocurile pe care le-am folosit de la conexiuni si simple legaturi sau operatii la generatoare de semnal sau filtre.