P. 1
6_lucrare

6_lucrare

|Views: 1,872|Likes:

More info:

Published by: Vasian Viorelia Ramona on Mar 27, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/22/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei Specializarea: Educație integrată in învațămantul preșcolar primar și

LUCRARE DE DIZERTAȚIE

Coordonator științific: prof.univ.dr.SABĂU IOAN

Masterand: Niste(Vasian)Viorelia-Ramona

ORADEA 2012

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

Contribuția metodelor interactive de grup la educarea comunicarii orale a copiilor din învățământul preșcolar

Coordonator stiințific: prof.univ.dr.Sabau Ioan

Masterand: Niste(Vasian)Viorelia-Ramona

ORADEA 2012
2

Cuprins
Introducere Capitolul I Comunicarea si dezvoltarea personala I.1.Necesitatea însușirii corecte a limbii romane la varsta preșcolară I.2. Etapa prescolara în educarea limbajului copilului și viitorului școlar I.3.Considerații psiho-pedagogice cu referire la posibilitatea pregătirii copiilor pentru școală I.3.1.Rolul grădiniței în cunoașterea particularităților de vorbire și individuale ale copiilor de varstă preșcolară Capitolul II Metode didactice specifice invaţământului preşcolar II.1.Metode tradiţionale II.2.Metode moderne Capitolul III.Metodele didactice folosite în activităţile cu scop de educarea limbajului III.1.Rolul metodelor didactice în dezvoltarea limbajului şi pregătirea pentru şcoală III.2 Importanţa metodelor interactive de grup
Metodologia cercetării Capitolul IV. Organizarea cercetării IV.1.Obiectivele şi ipoteza cercetării IV.2.Variabile independente şi dependente IV.3. Metode de cercetare utilizate IV.4.Eşantionul de subiecţi IV.5.Eşantionul de conţinut 3

Capitolul V. Desfăşurarea experimentului

V.1. Etapa constatativă (preexperimentală) V.2.Etapa experimentală V.3.Etapa de control(post-experimentală)

Capitolul VI.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării VI.1Strategia de verificare si evaluare a rezultatelor obţinute

VI.2.Prezentarea şi interpretarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Anexe

4

Capitolul I Comunicarea si dezvoltarea personala
1.Necesitatea însuşirii corecte a limbii române la vârsta preşcolară

În contextul măsurilor privind aşezarea

din

ţara noastră pe noi baze cu adevărat

democratice, prima verigă a acestui sistem, învăţământul preşcolar, merită o atenţie deosebită . Delimitarea locului cu precizarea funcţiilor pe care le are de îndeplinit grădiniţa ca primă instituţie de culturalizare a copiilor de pregătire a acestora pentru integrarea şcolară, are un rol decisiv în asigurarea eficienţei învăţământului . Preocuparea pentru introducerea cât mai timpurie a copiilor într-un sistem de educaţie instituţionalizat este justificatǎ de faptul că vârsta preşcolară şi şcolară mică, reprezintă o perioadă fundamentală pentru dezvoltarea ulterioară a copilului. Cercetările psihologice arată că, până la vârsta de 4-5 ani, copilul îşi dezvoltă 40 % din capacitatea intelectuală pe care urmează să o atingă la maturitate. Nevalorificarea la timp, sau insuficienta valorificare a disponibilităţilor acestor perioade de vârstă nu se pot recupera în anii următori decât în mică măsură şi cu eforturi mari. Psihologi de prestigiu afirmă posibilitatea şi necesitatea introducerii timpurii a copilului într-un sistem de educaţie instituţionalizat. Jean Piaget arată că ’’învăţământul preşcolar oferă posibilitatea de a realiza o propedeutică a învăţământului”. 1

5

cursiv şi logic. să redea în mod inteligibil.. 6 . În lumina psihologiei moderne – spune acesta . încât copilul să-şi exprime cu uşurinţǎ dorinţele. în aşa fel. limbajul este definit . un basm cunoscut. În literatura psihologică. deşi sunt realităţi distincte. Copilul de la naştere are numai capacitatea virtuală de a dobândi limbajul care este o manifestare individuală a limbii – limba în acţiune. în dezvoltarea proceselor psihice.. impresiile. nu pot fi concepute separat.drept o formă de activitate specific umană care constă în esenţă în folosirea limbii în procesul de comunicare şi de gândire. ’’ 2 Dezvoltarea limbajului constituie una dintre sarcinile de bază ale educaţiei din instituţiile preşcolare . aduce învăţământului preşcolar prin intermediul activităţiilor de educarea vorbirii. auzit sau imaginat de el. în activitatea de cunoaştere a realităţii. Noul născut nu inventează limba colectivităţii în care se dezvoltă . O importantă contribuţie la învăţarea acestui instrument de comunicare între oameni.ca şi a simplei observaţii. o poveste. Această capacitate devine realitate prin educaţie.’’ 3 Limba şi limbajul. Problema limbajului la vârsta preşcolară a făcut obiectul a numeroase studii şi cercetări care au reliefat importanţa lui în procesul comunicării copilului cu persoane din jur.educaţia copiilor de vârstă preşcolară este un preambul al oricărei politici educative şi culturale . care este limba. importanţa primei copilării în dezvoltarea ulterioară a aptitudinilor şi a personalităţii apare deosebit de limpede. Limba nu este un dar natural nici nu se transmite ereditar . gândurile.Edgar Faure susţine că . precum şi în dezvoltarea vorbirii reproductive în procesul comunicării cu cei din jur. o întâmplare sau un fapt trăit. mijlocul de comunicare al unei colectivităţi istoriceşte constituită . Limba este mijlocul de fixare şi acumulare a experienţei.

copilul vorbeşte mai mult cu alţi copii despre ceea ce a văzut sau a gândit. niciodatǎ însuşite temeinic. În acest fel. . în orice caz.Greutăţile şi greşelile de pronunţie provin din dezvoltarea încă insuficientă a analizatorului motor-verbal. participarea lui la toată activitatea din grădiniţă care îi dă posibilitatea să comunice cât mai mult.’’ 5 7 . dezvoltându-se astfel noi funcţii şi forme ale limbajului. considerǎm necesară integrarea copilului în viaţa de colectiv.. La venirea în grădiniţă. iar. Cât priveşte structurile fundamentale ale vorbirii sale. De asemenea.’’ 4 În anii petrecuţi de copil în grădiniţă. el depăşeşte tot mai mult limitele experienţei. de nivelul scăzut atins în verbalizarea celor observate sau învăţate.Introducerea în planul de învăţământ a dezvoltării vorbirii ca obiect distinct a fost determinată de necesitatea creeării pentru preşcolari a climatului necesar adaptării ritmice la activitatea şcolară. care are un rol preponderent faţǎ de primul. copiii au o serie de reţineri şi deficienţe în ceea ce priveşte participarea lor verbalǎ la activităţiile de zi cu zi din grădiniţă. Ursula Şchiopu afirma : . prin care să-şi îmbogăţească lexicul. Referindu-se la acest aspect. inclusiv a aparatului fonator. nu vor fi niciodată însuşite sau. Aici. audiţia pronunţiei corecte a adultului contribuie la dezvoltarea corespunzătoare a copilului. Se ştie că reuşita şcolară depinde de achiziţionarea de cuvinte. Exerciţiul verbal realizat zi de zi. desprinzându-se de influenţa momentului prezent . are loc o asimilare rapidă a diferitelor aspecte ale limbii..trece treptat de la limbajul situativ la limbajul contextual. De aceea. pe mǎsurǎ ce copilul explorează lumea înconjurătoare. dacă ele nu sunt stabilite şi fixate înainte de 6 – 7 ani. practica a demonstrat că handicapul şcolar este cel mai frecvent generat de tulburǎrile de limbaj. sub influenţa cerinţelor procesului de învăţământ la care participă copilul.

în strânsă legătură cu dezvoltarea gândirii. .cultivarea aptitudinilor de a vorbi frumos. În grădiniţă. construcţii lingvistice originale. din partea noastrǎ. Accentul principal în această privinţă este pus pe activităţile de comunicare. Însuşi dialogul educatoare-copil.Dezvoltarea vorbirii şi învăţarea corectă a limbajului constituie. întreaga experienţă instructiv-educativă din grădiniţă atestă posibilitatea şi utilitate cultivării limbajului oral. mai corectă. . reprezintă o modalitate de exersare. cât şi cel copil-copil.cultivarea deprinderii de folosire corectă a limbii . povestiri şi repovestiri. asigurând dezvoltarea intensă a gândirii. mai clară. pe formarea deprinderilor de exprimare ordonată a gândurilor. . iar vorbirea devine mai bogată. Formarea la copii a unei conduite verbale constă în : . Astfel.formarea deprinderii de verbalizare a experienţei proprii . lecturi după imagini. efectuându-se exerciţii de pronunţie. parcurgând cele trei grupe. de însuşire treptată a structurii gramaticale a limbii.învăţarea corectă a cuvintelor . copiii dobândesc un bagaj de cunoştinţe. este necesar ca activitatea educativă să fie făcută în aşa fel. . încât preşcolarii să fie stimulaţi să participe în cadrul activităţilor în mod activ atât verbal.dezvoltarea şi îmbogăţirea vocabularului . care mi-au oferit multiple posibilităţi de a asigura participarea verbală activă a copiilor. o preocupare permanentă. 8 . convorbiri. cât şi mental. nuanţate . pe dialogul liber. a cadrelor didactice. de antrenament lexical şi de însuşire a structurii gramaticale a limbajului. Aceste obiective se realizează prin activităţile de memorare. de a folosi expresii. Pentru a favoriza educarea conduitei verbale a preşcolarilor. jocuri didactice. de exprimare.

9 .

în scopul lărgirii contactelor lor cu lumea exterioară. Caracteristica principală a acestei funcţii constă în educaţia multilaterală a copilului. mai ales. pregătirea sub toate aspectele în vederea integrării în activitatea şcolară. în activitatea economică. dar fermă. Considerată tot mai frecvent. urmate de instituirea unor măsuri corecţionale precum şi a unor programe de revenire a handicapului în clasa I. astfel încât diverse organisme au adoptat măsuri corespunzătoare şi au făcut recomandări pentru adaptarea conţinutului la particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor. învăţământul preşcolar trebuie să-şi rezolve obiectivele. şi. conţinutul. în structurile sociale. manifestă tendinţa de creştere apreciabilă a rolului formativ al grădiniţei.Etapa prescolara in educarea limbajului copilului si a viitorului scolar Integrarea treptată. În condiţiile societăţii contemporane. de educaţie organizată. În acest sens. de a dezvolta capacitatea şi posibilităţile de comunicare a informaţiei. ca primă fază a educaţiei permanente. a educaţiei preşcolare în coordonatele educaţiei permanente sau prelungite s-a impus gândirii şi practicii pedagogice contemporane. de a realiza o serie de obiective ale educaţiei fizice. implică depistarea de la o vârstă cât mai fragedă a eventualelor deficienţe şi insuficienţe fizice. în întreaga viaţă. metodologia în perspectiva noilor cerinţe.” 6 Importanţa educaţiei preşcolare este recunoscută pe plan mondial. estetice afective.. la satisfacerea nevoilor de relaţii sociale şi de activitate. funcţia pedagogică devenind net preponderentă în raport cu sarcinile de îngrijire.2. 10 . de a contribui la socializarea copiilor. în perspectivă. experienţele dobândite de copii în primii ani de viaţă.ca o parte integrantă a structurilor educative globale. Intensificarea funcţiei de pregătire. neuropsihice. senzoriale. de asistenţă medicală şi socială. grădiniţa are rolul de a sistematiza şi integra cunoştinţele. ci şi . nu numai o treaptă distinctă şi necesară a sistemului de învăţământ. datorită necesităţii schimbărilor profunde şi accelerate ce au loc în ştiinţă. concepute ale democratizării şi modernizării învăţământului . tehnică.

urmărit cu insistenţă şi minuţiozitate.Pregătirea copilului preşcolar pentru activitatea din şcoală constituie un scop fundamental al procesului instructiv-educativ din grădiniţă şi.. cu interes şi răbdare de către educatoare. se descoperă relaţiile dintre ele. 11 .mânui" această . ideile ..de la vârsta preşcolară. Astfel vorbire furnizează gândirii semnele prin care se fixează individualitatea obiectelor. formă de bază a vorbirii este dialogul. lexicale sau de construcţie. se selecţionează şi dirijează conjuncţiile verbale. aceeaşi idee trecând succesiv prin minţile copiilor. totodată. glăsuieşte minţii din cărţi şi fără glas. prin răspunsurile date cu promptitudine la întrebările copiilor. în acelaşi timp. floare de lumină . de a-şi exprima în mod inteligibil impresiile. criteriul esenţial al eficienţei învăţământului preşcolar în ansamblu. Acest fapt se realizează printr-un antrenament şi exerciţii continue. care prin făptura ei de aer.taină" cum o numeşte metaforic Tudor Arghezi . dar şi în colaborare cu părinţii şi ceilalţi membri ai familiei se finalizează prin progrese continue.” 7 Cea mai importantă cale de elaborare a limbajului şi.. care nu lasă gândul ascuns în el să tacă"."8 Acest proces laborios. cerându-le treptat deprinderea de a . Dialogul impune o temă comună partenerilor de discuţie presupune alternanţa de replici. impune educatoarei o grijă deosedebită pentru dezvoltarea la copii a limbajului. fiind analizată şi dezvoltată. prin corectarea greşelilor fonetice... copiii trebuie să dobândească şi să consolideze capacitatea de a comunica cu cei din jur. referitoare la denumirea lucrurilor. gândurile. Aceasta înseamnă că . Aceste relaţii reciproc intime de interdependenţă dintre gândire şi limbaj. Vârsta preşcolară între 3-7 ani are o valoare definitorie în evoluţia intelectuală şi afectiv-relaţională a copilului.

rezultă în ultimă instanţă din disponibilităţile individului şi că genetic vor fi.comunicarea verbală” forţează inteligenţa la ordonarea complexă a datelor ce se comunică. deprinderi.începuturile mele stau sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului. pornind de la observarea că de fapt. simţul măsurii. în capacitatea sa de a metamorfoza prin educaţie solicitările mediului în structuri şi produse psihice în acord cu normele de reacţie ale organismului. coerent şi expresiv. Educatoarea intervine. fără oboseală şi fără constrângere. O educaţie ocroteşte posibilităţile multiple de exprimare liberă care există la orice copil.tezaur" al educaţiei concretizat în cunoştinţe. dorinţa de informaţie în scop de perfecţionare. la formularea deprinderii copiilor de a se exprima corect. izvoarele acestui tezaur se află în individ. Ori. Desigur.. acest . atitudini. precum se ştie. gestuală.Trebuie avut în vedere pilduitoarea mărturisire a marelui om de cultură român care a fost Lucian Blaga .. orice efort acţionează în mod complex formativ. Se va urmări dezvoltarea diferitelor structuri native ale copilului. ţinând seama de diversitatea structurilor psihologice infantile. Coordonarea activităţii în formă şi conţinut. în întreaga activitate desfăşurată. cere educatoarei prudenţă înţeleaptă. determinându-l în acelaşi timp să simtă bucuria activităţii. manuală sau în scris. îi permite să ştie să se exprime în moduri diverse: verbală. înscrise în structura sa genetică. intuiţie ascuţită şi sensibilitate faţă de problemele copilului preşcolar. priceperi. . 12 .” 9 Importanţa pe care trebuie să o acorde educatoarea dezvoltării limbajului la preşcolari este consemnată de toate cercetările psihologice..

copilul – este cel care ne demonstrează în ce măsură influenţele educative sunt sau nu productive şi eficiente. dezvoltarea vorbirii. Procesul instructiv – educativ nu trebuie să angajeze copilul într-o activitate care sa-i depăşească posibilităţile lui reale. cunoaşterea mediului. ne dovedeşte că subiectul . desenul. Cercetările efectuate de numeroşi psihologi au relevat că. încât să asigure stimularea dezvoltării fiecăruia până la nivelul maxim al disponibilităţilor. mai mult decât în alte domenii ale vieţii psihice a copilului. Rolul grădiniţei în cunoaşterea particularităţilor de vorbire şi individuale ale copiilor de vârstă preşcolară Experienţa şi cercetarea pedagogică ne învaţă să ne adaptăm conduita didactică la noile înclinaţii vitale ale copiilor şi. individuale.3. Până la intrarea în şcoală. copilul face progrese însemnate în ceea ce priveşte însuşirea limbii materne. există mari diferenţe individuale care depind de condiţiile de viaţă şi de educaţie. totodată. Vocabularul copiilor la sfârşitul vârstei preşcolare este de circa 4000 de cuvinte. ca şi în însuşirea structurii gramaticale a limbii. sau cu grupuri mici. dar aceasta se realizează numai dacă influenţele sunt în concordanţă cu posibilităţile celui instruit şi educat. în dezvoltarea lexicului. considerăm că procesul instructiv .Consideraţii psiho-pedagogice cu referire la posibilitatea pregătirii copiilor pentru şcoală 3.educativ din grădiniţă trebuie să fie eficient. activităţile matematice. modelajul. ci pe fondul muncii frontale. Pentru aceasta. cărora copii le înţeleg sensul. Metodele şi procedeele să fie astfel selectate.1. copiii să fie supuşi unor influenţe aflate în concordanţă cu trebuinţele şi interesele lor. pictura. folosindu-le 13 . înregistrând o creştere de aproximativ 3000 de cuvinte. Toate activităţile comune care se desfăşoară în grădiniţă. oferă educatoarei posibilitatea cunoaşterii particularităţilor de vorbire şi individuale ale fiecărui copil.

în observări şi jocuri o parte din vocabularul pe care îl posedă. în general. folosind neadecvat unele cuvinte. alţii cu mult mai sărac. Încă din primele zile de grădiniţă am constatat că unii copii de 3-4 ani au un vocabular mai bogat. Cercetările psihologiei subliniază. fie între vocale. faptul că vocabularul poate varia în limitele aceleiaşi vârste. ei tinzând să-l simplifice rostind stadă. utilizând în acest scop atât activităţile de dezvoltarea vorbirii. Dificultăţile de pronunţare sporesc la cuvintele care cuprind grupuri de două sau trei consoane. care provoacă în general dificultăţi de pronunţie copilului mic sunt consoanele. în care e situat fie la începutul cuvântului.. pe când alţii au o vorbire săracă. alţii vorbesc prea mult. ceea ce face ca ele să fie mai uşor percepute auditiv şi corect pronunţate de către copii. deşi fac şi ele parte din repertoriul gânguritului. cât şi variatele ocazii pe care le oferǎ întregul program al grǎdiniţei.ca mijloc de exprimare a gândurilor şi a sentimentelor lor. am stimulat la copii folosirea cuvintelor nou învăţate. în raport cu consoanele. fie la sfârşitul cuvântului. Cele mai dificile sunete ale limbii materne. miau. Am observat că sunt copii care folosesc cu uşurinţă în activităţile de povestire . Studierea dezvoltării cantitative a vocabularului copiilor prezintă dificultăţi deosebit de mari. Cuvintele în a căror structură predomină vocalele sau care au o componenţă vocalică sunt totdeauna mai uşor reţinute şi corect pronunţate. De aceea.în convorbiri după imagini. se pronunţă corect şi în cuvintele în care e 14 . existǎ un decalaj evident. fie urmat sau precedat de o vocală. de exemplu: ou. ci şi aspectul ei calitativ. de asemenea. Între limbajul pasiv şi cel activ. Spre exemplu. Dar nu numai aspectul cantitativ al vorbirii copiilor ne interesează în mod deosebit. oaie. alţii nu vorbesc nici atunci. După ce se consolidează în aceste poziţii. Sunetul apare în forma sa corectă mai întâi la cuvintele uşoare. o durată mai mare. cuvântul stradă este dificil de pronunţat de către cei mici. unii vorbesc numai când sunt întrebaţi. Copilul este obligat într-o nouă etapă să le înveţe. neputând utiliza în mod spontan elementele gânguritului. Consoanele au grad mai mic de perceptibilitate auditivă în comparaţie cu vocalele. Aceste din urmă sunt favorizate având o mai mare intensitate sonoră şi. de la caz la caz. deşi vocabularul lor pasiv este bogat.

are. e posibil ca acesta să nu apară nici în scris. uneori chiar şi la citit.asociat cu una sau două consoane. ci. stradă. roşu. putem întâlni la acelaşi copil variaţii în substituirea aceluiaşi sunet sau alternarea formei de omitere al unui sunet cu aceea de înlocuire a sa. Acţiunile de corectare a pronunţiei sunt necesare încă de la vârsta preşcolară şi pentru faptul că. Educatoarea trebuie să îndrepte consecvent şi competent greşelile de vorbire observate la copii şi paralel să folosească cele mai corespunzătoare mijloace. ca o reproducere repetată a unor cuvinte. poate fi înlocuit cu sunetul i de un altul ori cu sunetul v de un al treilea preşcolar. În deformările de pronunţie ale preşcolarilor mici. silabe. Întâmpinând dificultăţile arătate. deci cu diverse greşeli: dacă în vorbire omit sunetul r. ce. Dată fiind vârsta copiilor. dar. De exemplu sunetul r poate să apară corect mai întâi în cuvinte ca rac. pronunţia copiilor se corectează treptat. De exemplu. de exemplu: r. din spirit de imitaţie. c. iar. de exemplu: în familia sunetului s sau în pronunţarea unor sunete diverse. Omisiunea. acelaşi sunet l poate fi omis în vorbire de către un copil. evident. îndreptarea greşelilor de pronunţie nu poate fi concepută rigid. dacă face înlocuiri sau inversări de sunete. în cuvinte ca tren. ajungând cu timpul să aibă complexe de inferioritate. s. La preşcolarii de 3-5 ani putem constata greşeli în pronunţarea unor sunete din aceeaşi familie. l. aceşti copii rămân adesea în urma colegilor lor. sub influenţa activităţilor instructiv-educative desfăşurate de educatoare. Una dintre modalităţile cele mai remarcabile este aceea a includerii exerciţiului într-un joc antrenant pentru copii şi care să aibă un conţinut corect. sunete până la corecta lor executare. Foarte mulţi dintre copiii cu defecte de pronunţie întâmpină în clasa I greutăţi la scris. 15 . cuvintele sunt scrise. Ei scriu aşa cum vorbesc. cu mari greşeli. copiii îşi pot transmite unul altuia greşelile de vorbire. Uneori. se constată numeroase variaţii individuale. mai târziu. inversiunea şi substituirea sunt frecvent întâlnite la preşcolarii mici şi mai puţin la cei mari.

apoi. Deseori. corect. onomatopeele pot fi schimbate. vor fi alese texte mai uşoare. în programă sunt prevăzute o serie de jocuri: Spune ce ai auzit. De pildă. Jocul bine cunoscut Deschide urechea bine poate fi valorificat în scopul exersării unei pronunţii clare şi corecte. Să vorbim corect. Pentru început. primul loc îl ocupă cele cu caracter imitativ. în pauzele dintre activităţi. adaptate din punctul de vedere al conţinutului. este recomandabil să se iniţieze diferite jocuri în care să li se ceară să spună din ce în ce mai repede jocuri de silabe. joc care are scopul de a pronunţa clar. Stăruindu-se asupra unui sunet prin intermediul diferitelor onomatopee incluse în joc. Se pot organiza şi jocuri care să reclame pronunţarea unor cuvinte sau propoziţii cuprinzând sunete sau grupuri de sunete mai greu de pronunţat. preşcolarii sunt obligaţi să folosească o serie de nume. unele dintre ele fiind alcătuite din sunete sau grupuri de sunete mai dificile. Gheorghiţă. Fetiţa şi gâştele. avem posibilitatea să înlocuim exerciţiile pentru perfecţionarea articulării şi a pronunţiei. De la un joc la altul. încât sunetul a cărui pronunţare corectă o exersăm să apară în silabe diferite şi să ocupe în cuvânt poziţii variate. Jocurile imitative pot fi iniţiate cu diferite prilejuri. grupurile de consoane sau vocale situate în 16 . încât să corespundă sunetelor pronunţate greşit de copii. progresiv. de exemplu: Ursul şi albinele. care presupun.Printre jocurile care pot fi folosite în acest sens. Cecilia. Pentru perfecţionarea laturii fonetice a limbajului şi pronunţarea cu claritate şi siguranţă a sunetelor şi a grupurilor de sunete ale limbii române. prin care se urmăreşte dezvoltarea sensibilităţii auditive. zicători. iar. ghicitori. dificultăţi mai mari de pronunţare. în etapa jocurilor şi activităţilor alese sau în cea destinată programului distractiv. atunci când conţinutul lor are o legătură directă cu activitatea respectivă. În acest joc. astfel alese. Aceste jocuri includ onomatopee imitative. Pentru eliminarea greutăţilor întâmpinate în general de către preşcolari în folosirea unor cuvinte mai lungi sau cu structuri fonetice mai grele şi a unor propoziţii care cuprind asemenea cuvinte. copiii ajung să-l diferenţieze din ce în ce mai bine şi să-l pronunţe mai corect. într-un joc de mişcare sau distractiv. se va trece la texte grele. la sfârşitul unei activităţi obligatorii. numărători. de exemplu: Cristina. la cerinţele noastre curente.

astfel. a răspuns: o curte cu nisip. întrebuinţarea conjuncţiilor. 17 . inexactităţile. Jocul sunetelor prin care se urmăreşte despărţirea cuvintelor în silabe şi sesizarea sunetelor care le compun şi altele. Exigenţa pe care o va manifesta educarea în vorbire. Întrebat fiind ce este lacul. ci sunt evidente şi sub aspect gramatical. La 3-4 ani. pe lângă că duce la neînţelegerea completă a mesajului de către copii. la 5 ani. în utilizarea cazurilor genitiv şi dativ. se pot întâlni greşeli în pluralul substantivelor. impreciziunile în determinarea semnificaţiei cuvintelor sunt destul de frecvente. Unii copii folosesc aparent corect unele cuvinte. copiii trebuie să aibă o pronunţie corectă. se constată că îi este străină semnificaţia acestora. va fi însă totdeauna îmbinată cu grijă. Multă atenţie trebuie să se acorde şi procesului de însuşire şi dezvoltare a semnificaţiei cuvintelor. folosindu-le apoi cu totul nepotrivit. Educatoarea trebuie să vorbească totdeauna cu copii rar. dar. se observă utilizarea unor forme gramaticale greşite sau nesiguranţă în folosirea formelor corecte de vorbire. la o analiză mai atentă. un copil de 4 ani a ştiut să precizeze că broaştele trăiesc în lac. Folosirea unui limbaj prea evoluat. De exemplu. Dificultăţile preşcolarilor în învăţarea limbii materne nu sunt numai de ordinul diferenţierii. De la vârsta de 5 ani. în folosirea timpului trecut şi viitor. pentru exprimarea la nivelul de înţelegere a preşcolarilor. comportă şi un alt risc. astfel încât ei să poată sesiza bine structura sonoră a cuvintelor. la sfârşitul perioadei preşcolare toţi copiii pronunţă corect şi cele mai dificile sunete. De exemplu. în acordul dintre subiect şi predicat. Ca urmare. Ei îşi pot însuşi pe dinafară cuvintele fără să le cunoască sensul. numărul sunetelor incorect pronunţate scade considerabil. a reproducerii exacte a limbii şi a structurii sonore a cuvântului. confuziile în denumirea termenilor.diferite poziţii în cuvânt. fonetice. pronunţând mai accentuat cuvintele. Se întâmplă adesea ca preşcolarii să memoreze şi să folosească cuvintele al căror sens le scapă complet. sub aspectul corectitudinii.

18 . aspectelor din viaţa socială şi fenomenelor naturii. procesul dezvoltării vorbirii copilului preşcolar prezintă numeroase particularizări care trebuie să fie bine cunoscute de către educatoare şi folosite ca ghid în activitatea pe care o desfăşoară pentru dezvoltarea capacităţilor intelectuale. de insuficienţe în vorbirea copiilor care se evidenţiază mai ales în discuţiile lor libere cu educatoarea. În concluzie. Căile care pot fi folosite în grădiniţă pentru prevenirea şi împlinirea acestor goluri sunt următoarele: însuşirea unor cuvinte noi în procesul observării directe a lucrurilor. în povestiri sau repovestiri vor trebui totdeauna împlinite evitându-se pericolul îmbogăţirii pur cantitative. adică a însuşirii de cuvinte multe. fiinţelor. explicarea pe cale verbală a unor cuvinte. dar al căror sens să rămână în măsură apreciabilă cunoscut superficial sau necunoscut.Astfel de goluri. nu şi calitative a vocabularului.

. Metode specifice învăţământului preşcolar Metodele de invăţământ (. evoluţia lor istorică ( tradiţionale-moderne).. o importanţă deosebită o constituie cunoaşterea metodelor şi tehnicilor care le aplică sau utilizează pentru educarea copilului în realizarea procesului instructiveducativ. p.Calitatea pedagogică a metodei didactice presupune transformarea acesteia dintr-o calede cunoaştere propusă de profesor intr-o cale de învaţare realizată efectiv de preşcolar.Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile.lucrurile.. Omul trebuie sa fie pregatit sa invete continuu. natura.Capitolul II.aceasta perpetua instruire devenind o parte a stilului de viata a omului modern.. lumea. Sarcina activitatii moderne de predare nu este de a da gata un sistem de cunostinte pentru a fi transmis copilului.metha”= către.epoca moderna a largit considerabil functiile autoeducatiei si autoinstructiei. drum .. elev. octos”=cale. ştiinta. oferita o data pentru totdeauna. în cadrul instruirii formale si nonformale.de care apoi sa se poata oferi permanent.1998.deprinderile si capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii.invatatura pentru o viata”. 303) Omul de astazi nu-si mai putea asigura o .ci de a-i transmite bazele si metodele autoformarii lui pentru o viata intreaga si.ale cultivarii de sine. sarcina didactică prioritară (de dobândire a 19 .student.atribuind o noua menire invatamantului.pentru perioada in care nu se va mai putea sprijini pe educatorul sau.”(Sorin Cristea. Clasificarea metodelor se realizează după mai multe criterii: scopul urmărit. Pentru aplicarea în practică a cunoştinţelor tehnice acumulate de educatoare. cu deschideri spre educatia permanenta. spre) reprezintă căile folosite in şcoală de către profesor în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa. de a folosi roadele cunoaşteriitransformând exteriorul in facilităţi interioare. Din aceste cerinte. in special. formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea.

observaţia. Printre acestea. ci mai degrabă analiza modului lor de aplicare. la activitate personală. conversaţia. demonstraţia. îi stimulează independenţa şi creativitatea.conversaţia euristică ş.descrierea. după natura activităţii pe care o solicită (metode activ-practice. -metode moderne: algoritmizarea.a. Cerghit. demonstraţia.studiul de caz. exerciţiul.). de verificare şi evaluare.activitatea cu cartea. Plecând de la o literatură în domeniu (Palmade. exerciţiul. metode de simulare. observaţia. instruirea programată. proiectul – tema de cercetare. explicaţia. lucrările practice. verbaleş. de recapitulare şisistematizare). după cum nu tot ceea ce este “nou” este şi modern.Aplicarea cu succes a metodelor clasice îmbinate cu metode şi procedee moderne vor duce la situarea preşcolarului pe treapta cea mai apropiată de şcoală. de consolidare.modelarea.cunoştinţelor.a. 20 .).activitatea cu cartea. într-o singură expresie. metodele de stimulare a creativităţii personale si colective. conversaţia. lucrările practice.Insă nu tot ce este “vechi” este neapărat si demodat.exerciţiul.experienţa. un rol decisiv îl joacă cele care invită copilul la explorarea directă a realităţii. brainstorming-ul. Mucchielli) metodele didactice sunt împărţite din punct de vedere istoric în: -metode tradiţionale\ clasice: expunerea. problematizarea. intuitive. Principalele metode care sunt supuse atenţiei pentru vârsta preşcolară sunt: naraţiunea. experienţa dirijată. situând şcoala ca o continuitate a muncii din grădiniţă.Cunoaşterea si aplicarea metodelor utilizate in grădiniţă nu impune o clasificareriguroasă.dirijată. metodele activ-participative ( observaţia liberă. deformare a priceperilor şi deprinderilor.

Astfel.1.). cât şi a celorlalte activităţi desfăşurate pe parcursul zilei. încadrul activităţilor frontale dirijate. aplicaţii.explicaţia este metoda expunerii. 21 . povestiri. versuri. educaţie fizică. confecţii. diverse piesemuzicale. dar contribuie şi lacunoaşterea cauzelor obiectului în studiu. tablouri. care sunt în concordanţă cu tema explicaţiei şi constituie punct de sprijin pentru noilecunoştinţe. modelaj. la crearea premiselor însuşirii unor deprinderi tehnice de lucru şi a unor modalităţi deacţiune (de exemplu la activităţile de desen. educaţiemuzicală. Reuşita acestor activităţi depinde de corectitudinea cu care a fost aplicată explicaţia. înţelegerea si completarea lor cu ajutorul educatoarei. activităţile matematice. Exemplu: cântecul "Unu-i soarele pe cer".Metode tradiţionale Astfel. poveşti. Explicaţia completează în mod automat demonstraţia şi îşi are ca teren direct de desfăşurareactivităţile de observare. deasemenea. deoareceînsoţeşte întreg procesul instructiv-educativ. în care predomină argumentarea raţională. etc. educatoarea apelează la reprezentările formate anterior sau foloseşte anumite texte literare. Prinexplicaţie educatoarea reuşeşte să concentreze atenţia copiilor spre aspectul dorit. copiii finalizează cântecul prin repetare a numărului 1-5 pe degetele mici ale mâinii. lecturi după imagini. În această situaţie. ilustraţii. Explicaţia ca metodă de lucru îşi găseşte larga sferă de aplicaţie în gradiniţă.II. Explicaţia contribuie. completând cu succes celelate metode de lucru. Mai dificile par a fi explicaţiile referitoare la obiecte sau fenomene pe care copiii nu le percep în momentul respectiv.explicaţia înlesneşte însuşirea cunoştinţelor.

lacomă.lucruri diferite în funcţie de grupa căreia se adresează. contribuie lalărgirea orizontului cognitiv. a dezvoltăriiformelor de analiză. să-1 emoţioneze puternic. ataşamentul copilului spre cele pozitive. Pe marginea unei povestiri se poate da posibilitatea copiilor să creeze noi întâmplări.ca metodă de expunere este aplicată în cadrul procesului instructiveducativ pentru prezentarea unor texte literare cu caracter realist. mincinoasă. sinteză. să domine "binele" asupra "răului". În cadrul activităţilor de povestire.Povestirea. şireată. dar şi la dezvoltarea limbajului. procedee. vulpea a fost judecată. Vulpea . a explicaţiei. a nivelului copiilor. a imginaţiei creatoare. Subiectulacestora poate fi observat şi din conţinutul unei poezii. educatoarea are posibilitatea de a aplica metode. Copiii au creat pe marginea acestei povestiri o altă poveste: "întâmplare din pădure" unde auvenit alte animale şi. pedepsită şi ursului i s-a dat peşte pe săturate.hoată. caracterizându-le.Exemplu: "Ursul păcălit de vulpe". în cadrul activităţilor frontale dirijate sau la începutul sau finalul activităţilor frontale dirijate. din imaginaţie sau cu fapte similare cu cele prezentate de educatoare. Ursul – credul. sa fie accesibilă copilului. cât si pentru consolidarea sau verificarea cunoştinţelor. Exemplu: povestea creată de copii "Cum ar putea fi Zdreanţă?" sau "Cum să-1 ajutăm pecaţeluşul şchiop să poată umbla?". safie la obiect şi să nu încarce memoria copilului cu date nesemnificative. Povestirea trebuie. povestioare posibile. ştiinţific sau fantastic. a dialogului. cu aspecte din viaţa cotidiană sau ştiinţificofantastică. dar şi la motivaţia copilului pentru unele personaje. cât şi a discutării textuluiliterar sub forma conversaţiei.Textele literare de actualitate. 22 . în primul rând. Caracterizarea personajelor face apel laacţiunea povestirii. Copilul trebuie să desprindă faptele bune de cele rele. în final. pentru a trezi interesul copiilor pentru ceea ce urmează si va urma.

"Gheaţa". Se poate urmări transformarea unor substantive în diferite ipostaze: "Apa şi transformările ei". Etapele demonstraţiei: -aprinderea focului în sobă prin folosirea unui chibrit. 23 . estetic realizat şi prezentatin câmpul său vizual. Întrucât vârsta preşcolară este caracterizată printr-o gândire concretă. la acesteaadaugându-se observaţia şi problematizarea.Demonstraţia este una din metodele de bază aplicate în gradiniţă. contactului nemijlocit cu realitatea."Vaporii". ori de câte ori se va organiza o activitate care are ca scop predarea de noi cunoştinţe despre un aspect concret al realităţii se va folosi metoda demonstraţiei îmbinată cu explicaţia. Demonstraţia educatoarei. însoţită de explicaţie. Materialul demonstrativ trebuie să fie accesibil viziunii copilului. Copiii fac deducţii. Materialul trebuie să fie astfel prezentat ca să poată fi perceptat prin cât mai multe simţuri. stabilirea însuşirilor.Demonstraţia este mereu însoţită de explicaţie şi invers. nu se pot realiza separat. -aprinderea lumânării tot prin folosirea unui chibrit. De aceea. este necesar ca în procesul cunoaşterii să se acorde o importanţă deosebită treptei senzoriale. le verbalizează pe baza celor percepute: -culoarea flacării. flacăra. pentru a contribui la stimularea curiozităţii şi a reuşitei unei activităţi. -perceperea focului. Exemplu: "Focul şi efectele lui". etc.

Obţinerea cenuşii: -arderea hârtiei. sub îndrumarea educatoarei. trăgând anumite concluzii sau să argumenteze cu exemple propriisubiectul abordat. pagube) . să facă asociaţii între cunoştinţele anterioare. unde s-a precizat că focul este folositor dacă-1 folosim util. -culoarea chibritului ars. -culoarea. -efectele focului. luminozitatea. să-şi spună părerea şi să facă comparaţii. studiate şi se completează cu noi secvenţe.s-au făcut demonstraţii şi pentru concretizarea în faţacopiilor a efectelor pozitive sau negative.în special în cadrul sectorului ştiinţă. 24 . O importanţă deosebită am acordat şi demonstraţiei în cadrul tuturor activităţilor frontale dirijate. Această metodă presupune ca preşcolarul să posede un material perceptiv.-arderea chibritului. pe baza căruia să se poată discuta. cât şi a demonstraţiei aplicate în cadrul activităţii didactice de dimineaţă. Contribuie pe deplin la sistematizarea cunoştinţelor şi imprimarea lor bine în memorie. Metoda conversaţiei constituie prilejul de a stabili unele aspecte semnificative. de a expune acele cunostinte despre care este vorba la un moment dat. de a le preciza după ce ele au fost transmise.-caldura crescută de flacără.dacă nu obţinem pagube. Conversaţia este metoda de instruire si educare a copiilor cu ajutorul întrebărilor şi răspunsurilor.-transformările în cărbune. -fire de bumbac. Întrebuinţările focului (foloase. Copiilor li se formează deprinderea de a-şi exprima gândurile cu ajutorul cuvintelor. Copiii au posibilitatea. -arderea textilelor. mirosul.-forma alungită la ambele capete. direcţii în care se ridică fumul.

precise. intelectuală. obiectivă a lumii. Exemplu: "Cum este floarea?" este o întrebare prea generală. -pregătirea salii de grupă pentru activităţi. servitul mesei civilizat. încă de la venirea copilului în gradiniţă şi până la plecarea lui la şcoală. Exerciţiul îşi găseşte teren de exprimare pentru copil pe tot parcursul activităţilor. eşalonate şi conduse de educatoare. apoi îmbrăcarea. La grupa mare pregătitoare. Metoda conversaţiei îşi găseşte aplicabilitate în special la grupele mari. copilul va răspunde uşor. în modsistematic. în scopul consolidării diferitelor acţiuni ale copilului. -Ce culoare are frunza? -De ce s-a îngălbenit frunza? -De ce are pete ruginii? Tema conversaţiei trebuie să ofere copilului sistematizarea cunoştinţelor dintr-o succesiune logică de întrebări şi răspunsuri bine gândite. astfel: -exerciţiul înseamnă chiar salutul la intrarea în grădinită. dar la întrebări ca acestea. la obiect. Constă de fapt în repetarea unor deprinderi de munca: intelectuală. să sistematizeze si să segmenteze toate deprinderile demuncă practică. a mediului ambiant pe toate domeniile de activitate.Întrebările adresate de către educatoare trebuie să fie scurte. 25 . metoda conversatiei se va axa pe aspecte care duc la cunoastereacât mai diversă. clare. etc. copilul nu poate da un răspuns satisfăcător. Exerciţiul -Această metodă vine să completeze. practică. dar începe cu grupa mică sub forma dialogului.

rupe creionul. dar este şi o necesitate. indiferent de natura lor. copilul îşi va elimina aceste neajunsuri.devin mai precise. exerciţiul este nu numai o modalitate de observare. ca urmare a faptului că procesul de excitaţie se restrânge tot mai mult la celulelenervoase care dirijează direct activitatea muşchilor mâinii. 26 .Acoperişul casuţei lui Zdreanţă.Conturul balonului.. -Dinţii fierăstrăului.În cadrul activităţilor frontale dirijate. Coordonarea analizatorului vizual şi auditiv. Sub indrumarea educatoarei şi prin exerciţiu foarte mult. care trebuie să stea înatentia educatoarei. Pentru a aplica această metodă trebuie să ţinem seama de gradarea exerciţiilor de la: "simplu la complex" şi de la "uşor la greu". la început copilul apasă tare. ceea ce îl oboseşte foarte mult. schimbă poziţia corpului. Importantă deosebită o are coordonarea corectă dintre ochi . -Gard cu uluci. Exemplu: "Linia" -Linia frântă -Vaporul. strânge puternic creionul în mână. . Aceasta înseamnă că miscările se diferentiază. În cadrul activităţilor descriere. -Palete de tenis. pentru a nu-şi forma greşit pozitia scris -citit. dar sub altă formă. -Bobiţe de struguri. fără exerciţiu copilul "uită" şi nu-şi consolidează deprinderile de muncă necesare.mână. Schimbările propuse de educatoaresporesc interesul copiilor pentru a efectua acelaşi exerciţiu. -Altă temă pentru exemplificare: "Ovalul" .

modelarea. problemelor matematice.serveşte ca mijloc de a studia indirect proprietăţile şi transformările posibile ale sistemului original. principala functie având-o cea demonstrativă şi 27 . problematizarea. folosirea modelelor în cadrulactivităţilor de predare-învăţare. elaborat caun înlocuitor a unui sistem mai complex ( originalul) şi care. Deci.Metoda exerciţiului se poate aplica cu succes în cadrul activităţilor matematice pentruînsuşirea în mod conştient a tuturor exerciţiilor. pentru formarea şi consolidarea reprezentărilor matematice si aplicarea imediată în practica activităţilor din gradiniţă-familie. Prin model se inţelege un sistem mai simplu. Modelarea în ştiinţă şi tehnică.2 Metode moderne Ca metode moderne se aplică în practică algoritmizarea. prin modelare se înţelege metoda de a cerceta obiecte şi fenomene din natură şi societatecu ajutorul modelelor. Modelarea presupune. Folosirea judicioasă în cadrul activităţilor a metodei exerciţiului contribuie la dezvoltarea gândirii. învăţarea prin descoperire şi tratarea diferenţiată. în mişcări. În acelaşi timp. a independenţei în actiune. fiecare exersând mai mult în direcţia în care-i place II. se stimulează activităţi creatoare şi secreează condiţii pentru dezvoltarea aptitudinilor copiilor. pe baza analogiei lui cu sistemul original. ca metodă de predare.

acreativităţii. 28 . prin soluţii pe care ei înşişi le elaborează sub indrumarea educatoarei. când este pus în situaţia de a alege dincunoştinţele sale numai pe cele care-1 ajută să rezolve o problemă dată sau când există contradicţii întremodul de rezolvare teoretică şi cel de rezolvare practică a unei probleme. Algoritmizarea este metoda care se bazează pe cuceririle psihologice privitoare laoperativitatea gândirii.de fapt. să elimine problemele stereotipe. careantrenează şi oferă copiilor posibilitatea de a surprinde diferenţe.). care nu conduc la dezvoltarea gândirii. se va găsi înmod cert soluţia problemei. Exerciţiile de formare de grupe de obiecte după un anumit criteriu.confecţii etc.această metodă presupune crearea unor situaţii problematice. prezentat copiilor spreobservaţie. având un punct de reper stabilit de educatoare (modelaj. problematizarea se poate aplica în cadrul jocurilor didactice orale. Problematizarea . Aceste situaţii apar atunci când copilul observă undezacord între anumite cunoştinţe şi problema care se cere a fî rezolvată. Se pune întrebarea dacă putem transpune şi în învăţământul preşcolar această metodă. ilustrează obiectul original prin felul cum este conceput. de formare de perechi. În cadrul activităţilor de dezvoltare a vorbirii. Educatoarea formulează intenţionat propoziţii cu nonsens. pentru a-i descoperi caracteristicile sub aspectele esenţiale. mecanice. Un algoritm este un procedeu. după un anumit număr de operaţii.Educatoarea trebuie să aprecieze just folosireaalgoritmilor. de aranjare în şir crescător si descrescător a grupelor de obiecte sunt de fapt niste algoritmi pecare copiii i-au însuşit în mod conştient. pentru aaprecia în special proporţia dintre obiecte. indiferent de categoria deactivitate (activităti matematice. o regulă bine determinată de a rezolva o problemă tipică. problematice în gândirea copilului. relaţii dintre obiectele sifenomenele realităţii. desen. iar copiilor le revine sarcina de a repeta si corecta exprimarea şi sensuladecvat al cuvintelor în propoziţie. confecţionat. Modelul. exemplu: "Ghiceşte ce-am găsit".cognitivă. Ceea ce caracterizează problematizarea este crearea unor situaţiiconflictuale. conduse de educatoare spreintuiţia copilului. Modelarea îşi are efectul în cadrul activităţilor de exercitii grafice. între cunoştiinţele anterioare şi noile cunoştinţe. Este important ca în formarea algoritmilor să se respecte douămomente esenţiale: fixarea lor şi aplicarea repetată. Dacă algoritmul este urmat corect. cunoaşterea mediului).

Această metodă oferă cunoştinţe durabile. pâna lacoacerea bobului de grâu şi apoi analiza acestuia pe baza observaţiei şi demonstraţiei. de la concret la abstract. creşterea lui cu toate etapele dezvoltării. dezvoltă perseverenta.modelează aptitudinile de investigaţie. Această „cale” devine cel mai spectaculos exerciţiu de interacţiune dintre minţile copiilor care ne bucură cănd observăm progrese de la o perioadă la alta. apar noi surse de informare atât pentru adult cât şi pentru copii. analize. disciplinată şi cere un volum de observaţii. Această metodă se aplică ţinând cont de nivelul dezvoltării psihofizice şi intelectuale ale copiilor. copiii pot descoperi prin experienţe efectuateîmpreună cu educatoarea: însămânţarea grâului. obiectivă. Pentru ca în procesul de învăţământ copilul să devină cât maiactiv şi munca să-şi imprime un caracter creator. obligă copilul să nu se mulţumească cuce i se spune. În cadrul activităţilor de cunoaştere a mediului.aprecieri. Printre metodele moderne aplicate copiilor amintesc: Calea de învăţare pe care o parcurge copilul este determinată de metoda folosită în actul învăţării. solide având în prim plan dezvoltarea gândirii. educatoarea caută permanent noi metode si procedee care să vină în sprijinul său prin descoperirea noului. copiii descoperă alte modalităti sau caracteristici ce i se pot atribui unui personaj sau obiect în discuţie. ci să aibă gândire critică. unele mai atractive decât altele. În cadrulactivităţiilor de dezvoltare a vorbirii. trecerea de la analiză la sinteză. Lumea în care trăim este într-o continuă schimbare iar odată cu ea se schimbă şi educaţia. Una din aceste metode eficiente sicreative este " învăţarea prin descoperire ". sau la confuzii. Practica dascălilor de a da cât mai multe informaţii trebuie înlocuită cu preocuparea de a-i îndruma spre un efort intelectual.Învaţarea prin descoperire . altfel duce la eşec sau neaccesibilitate. de abordare altor demersuri intelectuale interdisciplinare decât cele clasice prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilităţile. vointa. ceea ce îi ajută pe copii să descopere anumite cunoştinţe înainte ca noi să le planificăm. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere. descoperiri realizate de ei şi conduse cu mult tact de educatoare prin efectul scontat. creativitatea şi nu memorizarea. formulează şi 29 .

Ei trebuie să fie relaxaţi. copiii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii. Aşadar. informaţiile. face o demonstraţie. iar timpul de soluţionare a problemelor a fost de cele mai multe ori mai scurt. învăţarea nu are loc. nu produce învăţare decât în foarte mică măsură. deopotrivă. a investigaţiei. în perechi. Predarea tradiţională în sensul în care educatoarea explică. atât ei cât şi educatoarea. avut în vedere că aceste metode să fie aplicate ca un joc cu reguli. să caut noi variante pentru a spori eficienţa activităţii instructiv-educative din grădiniţă. Lucrul în echipă a oferit copiilor posibilitatea de a-şi împărtăşi părerile. limbaj. joc de învăţare. activează copiii. strategiile personale de lucru. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate dacă se respectă principiul flexibilităţii. însă. de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare. Adevărata învăţare este aceea care permite transferul achiziţiilor în contexte noi. ale imaginaţiei şi creativităţii. iar rolul copiilor este acela de a urmări. a acţiunii şi eventual a predării. distractiv nu cu un efort de concentrare. de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. Educatoarea trebuie să găsească acele metode care să permită „stocarea” informaţiei pentru mai mult timp. să ia decizii şi să aplaneze conflictele ce pot apărea. 30 . elaborează sinteze în activităţi de grup. ideile. Folosirea metodelor interactive de grup în activitatea cu preşcolarii mi-a permis să experimentez. Dacă copiilor nu li se oferă ocazia discuţiei. adică aplicarea acelor metode cu un pronunţat caracter formativ. prin directa implicare a preşcolarului şi mobilizarea efortului său cognitiv. experienţa. individual. formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea. Încununarea acestor cerinţe este realizată prin punerea în practică a metodelor interactive de grup care aduc schimbări în planul găndirii cu referire la idei. intergrup. opinii. metodele interactive determină solicitarea mecanismelor gândirii. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile. o resimt într-o activitate tradiţională. Trebuie. Pentru a realiza o educaţie de calitate centrată pe copil este necesar ca activităţile de învăţare să fie combinate cu activităţile de cooperare. să rezolve sarcina didactică în grup. ale inteligenţei. deprinderile şi capacităţile copiilor. îi motivează reducând încorsetarea pe care. Ideile. Modernizarea şi perfecţionarea metodologiei didactice presupune sporirea caracterului activ al metodelor de învăţământ.verifică soluţii. de cooperare.

Metoda ciorchinelui: este o tehnică ce stimulează realizarea unor asociaţii de idei noi. Categoria de activitate: Activitate interdisciplinară Tema: Iarna Tipul activităţii: consolidare Scopul: Consolidarea cunoştinţelor copiilor despre anotimpul iarna. 1. Educarea dragostei pentru iarnă. generalizare. Obiectivul aplicării acestei metode este adăugarea de noi informaţii la volumul de cunoştinţe acumulate de copii. au manifestat dorinţa de a împărtăşi celorlalţi ceea ce au experimentat. cultivarea învăţării prin cooperare. corecte gramatical. iar aceasta a condus la noi conexiuni în sprijinul înţelegerii. În cele de mai jos sunt prezentate metode interactive de grup pe care le-am aplicat cu succes în activitatea desfăşurată cu copiii şi care au contribuit la diversificarea metodologiei didactice. sinteză. Tehnica contribtuie la organizarea reprezentărilor. Dezvoltarea găndirii şi a operaţiilor ei: analiză.Am constatat că preşcolarii s-au implicat mai mult în învăţare decât în abordările frontale sau individuale. exersează capacitatea copiilor de a înţelege un anumit conţinut. Obiective operaţionale: -să rezolve sarcinile date prin cooperarea în grup -să redea soluţii originale pentru cuvintele date -să participe la analiza tabloului prin alcătuirea unei povestiri scurte despre iarnă -să corecteze produsul realizat pe baza comentariilor critice -să folosească corect materialul pus la dispoziţie 31 . exersarea unei exprimări coerente.

unirea jetoanelor cu imaginea iernii printr-o linie dreaptă. demonstraţia. Se împarte materialul fiecărei grupe şi se explică sarcina didactică. învăţarea prin cooperare. carioca. aşezarea acestora în jurul imaginii ce reprezintă anotimpul iarna.Strategii didactice: a)Metode şi procedee: conversaţia. interviul de grup. Sarcina didactica: alegerea jetoanelor care transmit informaţii despre iarna. b)Material didactic: coli de carton. ciorchinele. jetoane. explicaţia. formularea de propoziţii cu imaginea de pe fiecare jeton crearea unei povestiri scurte despre iarnă La activitate participă 20 copii care sunt împărţiţi în 4 subgrupe. Realizări: GrupaI grupaII gheaţă ninsoare iarna om de zăpadă urs în bârlog zăpadă copaci goi iarna patine sanie brăduţ apă 32 . munca în echipă.

mănuşi colindători soare iarna foc fulgi de zăpadă Se trece la cumularea ciorchinelor formând perechi între grupe: Grupa I şi II patine brăduţ ninsoare iarna urs în bârlog sanie copaci goi zăpadă gheaţă om de zăpadă Jeton respins: apă Motivaţia: iarna apa se transformă in gheaţă şi zăpada 33 . fular.Grupa III Grupa IV brăduţ iarna zăpad ă schiuri haine groase cantina păsărelel or case acoperit e cu zăpadă căciulă.

Ciorchine final: Grupa I. III şi IV gheaţă ninsoare schiuri brăduţ Case acoperite cu zapada c acoperitezapada foc fulgi de zăpadă urs în bărlog colindători copaci goi 34 zăpadă IARNA haine groase cantina păsărelelor om de zăpadă sanie patine . fular.Grupa III şi IV căciulă. mănuşi brăduţ case acoperite cu zăpadă iarna schiuri haine groase cantina păsărelelor zăpadă fulgi de zăpadă colindători foc Jeton respins: soare Motivaţia: iarna nu e soare strălucitor. acesta ar topi zăpada şi ar creşte florile. II.

-anunţarea temei. -Descrie: culorile. compară. fiecare dintre ele examinând o temă de pe feţele cubului. -Compară: ce este asemănător. mărimile etc. -împărţirea copiilor în 6 grupe. formele.Se cere formularea de propoziţii cu fiecare imagine. asociază. În încheiere se creează o poveste scurtă despre iarnă. -Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti? -Aplică: la ce poate fi folosită? -Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul afirmaţiei tale. Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape: -realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie. CUBUL Metoda „Cubul” reprezintă o strategie de predare-învăţare care presupune explorarea unui subiect din mai multe perspective. -Analizează: spune din ce este făcut. argumentează. aplică. ce este diferit. -redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe 35 . analizează.

Prezint copiilor un cub care are desenat pe fiecare latură una din insectele amintite mai sus. albina. fluturele. Licuriciul .Compară 3.Asociază 5. Albina . Greierele . 36 .Analizează 4. gărgăriţa.Descrie 2. apoi precizez sarcinile: 1. licuriciul. Fiecare din cele 6 grupe şi-a ales ca simboluri jetoane: greierele. Furnica . Fluturele . furnica.Grupa pregătitoare Categoria activităţii: cunoaşterea mediului Tema: „Călătorie în lumea insectelor” -Copiii sunt împărţiţi în 6 grupe. Gărgăriţa .Argumentează Fiecare echipă are un copil care aruncă cubul şi se numeşte Rostogolici.Aplică 6.

Albina este o insectă folositoare deoarece mierea este sănătoasă pentru organismul omului. albina. libelula).desface aripile. Jocul poate continua astfel până când vom cunoaşte toate gâzele din călătoria noastră (furnica. atunci un copil din grupa „Fluturaşii” va argumenta dacă gâza întâlnită în drumul nostru este folositoare sau nu (ex: Albina.insectă mică. greierele. PIRAMIDA ŞI DIAMANTUL Metoda „Piramida şi diamantul” reprezintă o strategie modernă de instruire care are la bază împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ. un copil din grupa „Greieraşii” va descrie gâza respectivă (ex: Gărgăriţa (mămăruţa. cap rotund.seva de pe scoarţa copacilor). Prin aplicarea acestei metode am urmărit antrenarea în activitatea fiecărui copil. 7 buline negre.anunţarea temei . buburuza) . Pentru aplicarea acestei metode se parcurg următoarele etape: -expunerea datelor problemei în cauză .insectă harnică. hrana. omida. Lucrările vor fi valorificate printr-o expoziţie la „Gazeta părinţilor” unde vor putea fi văzute şi de părinţi. aripi roşii.împărţirea copiilor în 2 grupe 37 . Aici se găsesc siluete ale insectelor cunoscute de copii şi câteva detalii privind adăpostul. După ce copii vor vizita insectele din poieniţa amenajată.În sala de grupă este amenajat la sectorul Ştiinţă mediul de viaţă al insectelor. licuriciul. îl duce în stup şi prepară miere şi ceară în faguri. adună polenul din flori. Rostogolici va rostogoli cubul. astfel încât întregul colectiv să participe la soluţionarea sarcinilor date. Hrana . Dacă va ieşi imaginea cu greierele. buburuză. fiecare echipă va realiza un desen cu tot ceea ce au învăţat despre gâza al cărei nume îl poartă. Vom porni la plimbare printre insecte iar în dreptul fiecărei gâze întâlnite. Trăieşte în crăpăturile scoarţei copacilor. Ulterior vor fi strânse într-un portofoliu pe tema „În lumea insectelor”. Dacă va ieşi imaginea cu fluturele. fluturele. Albina este cea mai importantă insectă pentru că ajută la înmulţirea florilor). lăcusta. zboară .

38 .Copii sunt împărţiţi în echipe „Ariceii” şi „Găinuşele”. Etape: . competitivă. cocoşul şi şoarecele” (varianta 2).pe jetoane se află şi simbolurile celor două echipe: ariciul şi găinuşa. şi vor avea de completat cele două diamante. Am folosit metoda „Piramida şi diamantul” în etapa de fixare a conţinutului poveştilor studiate.coş cu 10 jetoane cu cifre de 1 la 5. . -Finalizarea se face prin „şlefuirea” diamantului care va străluci în funcţie de corectitudinea răspunsurilor date.dezvoltă gândirea Grupa pregătitoare Categoria activităţii: Educarea limbajului.Este o metodă care: -stimulează interacţiunea între copii . „Găinuşa. iar impactul asupra copiilor a fost excelent. Atmosfera a fost relaxantă. -Fiecare echipă. destinsă.dezvoltă abilităţile de comunicare . Resurse materiale . va desemna un lider care va rezolva sarcina dată. Tema: „Ariciul neastâmpărat” (varianta 1). după ce se va consulta în prealabil.fiecare cifră are pe verso o întrebare sau o sarcină. antrenantă. . .coş cu imagini reprezentând personajele din povestea „Ariciul neastâmpărat”.

Grăunţe. 4. .să redea dialogul dintre găinuşă şi cele două personaje.Cocoşul şi şoricelul . 2.vulpile. 1. Ce formă geometrică este o linie curbă închisă? 39 . pâinea . .Unde era ascuns ariciul neastâmpărat când îl căutau vulpile . .Cuvintele „grăunţe” şi „rumenă” . . bufniţa.să descrie acest personaj. 3.mama. 2. JOC: „Răspunde repede dacă ştii!” 1.Un proverb . Metoda „Piramida şi diamantul” am folosit-o şi în cadrul unui joc logic matematic în etapa de reactualizare a cunoştinţelor.Imaginile sunt acoperite cu o coală albă şi se descoperă odată cu primirea sarcinii.Cine îl căutau disperaţi şi cu lacrimi în ochi pe arici? .Varianta 1 1.să spună proverbul de la finalul poveştii („Cine nu munceşte nu mănâncă”). 3.puiul de arici. veveriţa.Numiţi două personaje din aceeaşi familie al căror nume începe cu litera „v”. .bursuc. 5.Găinuşa . 5. După fiecare răspuns se aşează imaginea cu personajele corecte pe panou în pătratul corespunzător. -Cine este personajul principal din povestea „Ariciul neastâmpărat”? . 4.să găsească şi alte cuvinte cu sens asemănător şi să le încadreze în propoziţii.să povestească fragmentul în care apar aceste elemente.Spuneţi alţi trei prieteni ai familiei de arici . Varianta 2 În fiecare pătrat este aşezat un personaj din povestea „Găinuşa. moara. . tata. .sub un fular roşu. . . cocoşul şi şoarecele”.

2. Obiective operaţionale: -să accepe rolul primit -să identifice trăsăturile pălăriei atribuite -să dezvolte rolul primit -să sublinieze latura educativă. 2. exprimarea clară şi corectă... 4. 5. Antrenarea copiilor ca artişi. Numiţi două obiecte din mediul înconjurător care seamănă cu cercul. 3. are la bază interpretarea de roluri prin care copiii îşi exprimă liber gândirea în acord cu semnificaţia culorii pălăriuţelor care definesc rolul.. Acoperişul unei case are formă de . 40 .. Categoria de activitate: Educarea limbajului Tema: povestirea copiilor „Scufiţa roşie” Tipul activităţii: evaluare Scopul: Dezvoltarea creativităţii la copii prin crearea de variante în redarea poveştii. Numiţi formele geometrice care au colţuri. Metoda pălăriuţelor gânditoare – stimulează creativitatea. Numiţi formele geometrice care au 4 laturi.

identifică soluţii – florile pentru bunica puteau fi cumpărate de la florărie. bună. conţinutul poveştii -Pălăria roşie – exprimă educaţia primită de Scufiţă – dscrie atitudinea Scufiţei faţă de mamă şi bunică: le iubeşte mult. -Pălăria verde . -Pălăria galbenă – schimbă finalul poveştii – Scufiţa pleacă însoţită de mamă la bunică. Subliniază că nu trebuie acordată încredere animalelor rele şi să stea de vorbă cu ele.Strategii didactice: a)Metode şi procedee: expunerea. putea să-i ceară lupului să-i culeagă flori. 41 . florile. pădurea. rău. iubeşte natura. o fetiţă veselă. dacă dorea să culeagă flori din pădure trebuia să fie însoţită de mama. munca in echipă. iar lupul. Sarcina didactică:crearea de situaţii posibile în redarea poveştii în raport cu semnificaţia pălăriei sub care se află. -Pălăria alba – povestitorul – expune. pe Scufiţă şi lup – Scufiţa. pe scurt. -Pălăria neagră – identifică greşeli – critică atitudinea Scufiţei la întâlnirea cu lupul: uită de sfaturile mamei. -Pălăria albastră – caracterizează. explicaţia. bunica este adusă de vânător la casa mamei pentrru a fi îngrijită. Copiii sunt împărţiţi în 6 grupe sub cele 6 pălării . prin antiteză. le ascultă sfaturile. aprecierea faţă de vânător şi ura faţă de lup. să fi cules florile de unde erau tăietorii de lemne. Subliniază consecinţele neascultării. fiecare pălărie având câte o seminificaţie. animalele din pădure o ajută pe Scufiţă să ducă coşul şi florile bunicuţei. invăţarea prin cooperare. Exprimă compasiunea faţă de bunică. lacom. hain. blândă. dar neascultătoare. lupul o ajută pe Scufiţă să ajungă la bunica. lupul dus la grădina zoologică pentru a nu mai face rău. b)Material: 6 pălării de culori diferite.

Copiii având doar roluri sunt lămuriţi de importanţa fiecărui rol. Obiective urmărite: -să sintetizeze cunoştinţele şi informaţiile despre un subiect.-realizarea unei sarcini comune într-un timp dat. -Cvintetul este o poezie cu 5 versuri. -Lotus . -Cvintetul este o metodă de reflecţie ce constă în crearea a cinci versuri respectând cinci reguli în scopul de a sintetiza conţinutul unei teme abordate. sentimentesi convingeri. S-a subliniat ideea că binele învinge răul. într-o atmosferă relaxantă şi cooperantă. idei. -Metoda acvariului . -Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene. cuvinte sau propoziţii care prezintă sinteza unui aspect real. lăudabil este modul de interpretare şi creativitatea. -Este tehnica prin care se rezumă şi sintetizează cunoştinţe .este o modalitate interactivă de lucru în grup care oferă posibilitatea stabilirii derelaţii între noţiuni pe baza unei teme principale din care derivă alte opt teme.este o tehnică ce evaluează comportamentul preşcolarului în timpul unei activităţi de învăţare organizată in grup precum şi evaluarea comportamentului întregului grup.În repetarea jocului s-a observat atitudinea respingătoare a copiilor faţă de pălăriile ce reprezentau aspectele negative.Obiective: identificarea caracteristicilor unei teme sub formă simbolică sau scrisă. -sa exprime gânduri . sentimente personale asupra subiectului prin intermediulcuvântului.Obiectivul acestei metode este rezolvarea creativă a unei sarcini de învăţare şi evaluareacomportamentelor individuale şi de grup. informaţii. 42 . jetoane. indiferent dacă acesta este pozitiv sau negativ.

folosind ca mijloc de realizare observarea. Exemplu. La activitatea DLC-convorbire . particularităţile sau deosebirile. informaţii. -Bula dubla – este o metodă de predare-învăţare.. -Metoda bulgarelui de zapada. care grupează asemănările şi deosebirile dintre două obiecte.Ce ştim despre anotimpuri?” în cercurile mari am asezat imagini reprezentative despre anotimpurile toamna şi iarna. 3 luni) în cercurile mici din mijloc. uşor de aplicat.. Astfel...-Obiective: stimularea inteligenţelor multiple şi a potenţialului creativ în activităţiindividuale şi de grup pe teme din domenii diferite. concepte etc. idei. -Tehnica ..precum si a ceea ce nu stiu si ar dori sa invete. două caracteristici ale anotimpului iarna (ninge. De cele două cercuri mari se află relaţionate prin linii alte cercuri mici situate între cercurile mari în care se specifică asemănările.In procesul instructiv-educativ din gradinita se poate aplica aceasta metoda in cadrul activitatii de cunoasterea mediului. Stiu-vreau sa stiu-am inteles” – reprezinta o modalitate de lucru prin care se urmareste constientizarea de catre copii a ceea ce stiu sau cred ca stiu referitor la o anumita problematica.. -Piramida şi diamantul au ca obiectiv dezvoltarea capacităţii de a “sintetiza” principalele probleme. pleacă păsările călătoare).presupune impletirea activitatii individuale cu cea desfasurata in mod cooperativ in cadrul grupelor. Ea este reprezentată grafic din două cercuri mari în care se aşează câte o imagine care denumeşte subiectul abordat. O altă activitate la care am folosit metoda Bula dublă a fost o activitate DLC-joc didactic . iar în cercurile exterioare se specifică caracteristicile fiecărui termen. Copiii au completat două caracteristici ale anotimpului toamna (cad frunzele. idei ale unei teme date sau unui text literar. îngheaţă apa) în cercurile exterioare şi două asemănări (anotimp. fenomene. -Tehnica .Mozaicului”-are ca scop invatarea prin cooperare intr-un grup mic de copii a unui continut mai dificil. În acest joc în cele două 43 ..intr-o activitate de observare a unui animal se respecta etapele impuse de tehnica.În curând voi fı şcolar.

în interior copiii cu frunze galbene. Această metodă are ca obiectiv stimularea comunicării şi rezolvarea de probleme prin lucru în pereche. În activitatea DLC-convorbire cu tema . Cu rezultate bune am folosit brainstormingul în cadrul povestirilor create după un tablou. activităţi practice. în traducere directă . lau analizat pentru a spune totul despre el. sau un şir de ilustraţii.Schimbă perechea. copiii au luat din coş un fruct la alegere pe care l-au observat.De ce îmi place anotimpul vara?” la începutul activităţii copiii au stabilit împreună caracteristicile anotimpului vara pornind de la întrebarea .. în lecturile după imagini. Perechile s-au schimbat atunci când s-au epuizat toate ideile copiilor şi când fiecare copil a făcut pereche cu toţi membrii grupei. Metoda ..asalt de idei. iar în cercurile exterioare au completat cu caracteristicile acestora (preşcolarii se joacă. La comanda educatoarei . merg la grădiniţă. sau . se hrănesc şi cresc)... La îndemnul educatoarei...Fructe de toamnă ’’.Schimbă perechea’’ copiii din interior s-au deplasat şi au format o nouă pereche. Schimbă perechea este o altă metodă interactivă pe care am folosit-o în activităţile cu preşcolarii. în exterior copiii cu frunze verzi. Exemplu.. La activitatea de observare cu tema .. fără a critica soluţiile găsite.Ce ştiţi despre anotimpul vara?”. Această metodă am utilizat-o frecvent în activităţile de dezvoltare a limbajului pentru a da frâu liber imaginaţiei copiilor şi a le dezvolta capacităţile creatoare. Fiecare copil a răspuns printr-un enunţ scurt în ordinea stabilită fără a repeta ideile colegilor. învaţă). Ideile emise sunt direct proporţionale cu numărul 44 . convorbiri şi jocuri didactice. şcolarii merg la şcoală. iar copiii au completat cercurile mici din mijloc cu asemănările existente între preşcolari şi şcolari (sunt copii.. Copiii din cercul exterior au făcut o sinteză a observaţiilor anterioare şi au continuat analiza cu noua pereche pentru descoperirea caracteristicilor fructului prin câţi mai mulţi analizatori. am urmărit ca prin lucru în pereche. Perechea a analizat fructul timp de 3-5 minute. activităţi de convorbire. copiii să descopere cât mai multe caracteristici ale fructelor care se coc în anotimpul toamna. etc.furtună în creier. am folosit-o în activităţi de observare. Exemplu.cercuri mari am aşezat imagini cu preşcolari şi şcolari. Am organizat copiii în două cercuri concentrice după ecusoanele pe care le aveau în piept. este o metodă pe care am folosit-o pentru a ajuta copiii să emită cât mai multe idei pentru soluţionarea unor probleme. Brainstormingul.

. Ea se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme. iar în cele două cercuri am aşezat aspectele specifice ale acestora.Totul despre păsări”.CÂND?. familiarizarea lor cu strategia elaborării de întrebări de tipul prezentat mai sus. povestiri. exersarea capacităţii acestora de a alcătui propoziţii interogative pe baza conţinutului unor imagini şi nu în ultimul rând rezolvarea problemelor prin găsirea răspunsurilor la întrebările adresate. Această metodă are o largă aplicabilitate şi am folosit-o cu succes în activităţile de observare. desenate sau scrise. Au fost subliniate ideile care se încadrau în sarcina didactică şi care conturau ideea finală. Este o metodă de stimulare a creativităţii şi o modalitate de relaxare a copiilor. am folosit aceasta metodă în activităţile de povestire. Diagrama Venn este o metodă interactivă. consolidare şi evaluare a cunoştinţelor. cinci stele mici de culoare galbenă. De asemenea. -Caracteristici care nu se încadrează în nici o categorie şi care vor fi eliminate Explozia stelară este o altă metodă pe care am folosit-o în procesul instructiv educativ. Pe steluţa mare am aşezat o imagine legată de tema abordată. CINE ?. cinci săgeţi roşii şi jetoane. iar pe cele cinci steluţe mici am scris câte o întrebare de tipul CE ?. observare. jocuri didactice. convorbire. convorbiri. etc.. Prin folosirea acestei metode. idei.. am folosit această metodă în jocul didactic . Diagrama Venn este formată din 2 cercuri care se suprapun parţial. copiii au fost rugaţi să reflecteze asupra lor şi să se pronunţe care sunt cele mai aproape de adevăr. convorbiri.În lumea poveştilor” 45 . asemănările dintre două obiecte. DE CE?. preşcolarii au realizat o diagramă în care au evidenţiat asemănările şi deosebirile existente între păsările de curte şi păsările sălbătice. etc. Aceste caracteristici sunt împărţite în 3 categorii: -Caracteristici care ţin de evoluţia naturii. Exemplu. După enunţarea ideilor. În activitatea DLC-convorbire . Ca material didactic am folosit o stea mare. am urmărit dezvoltarea potenţialului creativ al preşcolarilor. povestiri. În spaţiul care intersectează cele două cercuri am aşezat. UNDE? . Am folosit această metodă cu bune rezultate în activităţile de lecturi după imagini. concepte.membrilor grupului. de fixare. memorizări. -Caracteristici care ţin de relaţia omului cu mediul în anotimpul vara. Pentru fixarea şi evaluarea cunoştinţelor copiilor.

tehnica blazonului. am prezentat pe scurt doar câteva pe care le-am aplicat la grupă.cu scopul de a verifica cunoştinţele copiilor privind poveştile învăţate. În cadrul acestui joc.. metode prin care noul si căutarea de idei conferă activităţii ”un mister didactic” în care copilul e participant activ la propria formare. turul galeriei. cu rezultate bune am mai folosit şi alte metode cum sunt: metoda cubului. iar în arealul în care se suprapun cele două cercuri au aşezat personajele comune . pălăriuţele gânditoare. Din multitudinea de metode interactive. studiu de caz etc. copiii au realizat o diagramă Venn în care au aşezat în cele două cercuri personajele specifice fıecărei poveşti. Pe lângă metodele interactive prezentate mai sus. 46 . ciorchinele.

garanţia integrării sociale şicondiţie a dobândirii performanţei lingvistice 47 . a limbajului. la o analiză atentă. la vârsta când i se formează primele abilităţi de comunicare. devine vizibilă organizareamaterialului de construcţie.CAP III. pe achiziţiile spontane din anii preşcolarităţii. Acestlucru se realizează cu efîcienţă optimă în cadrul întregului program din gradiniţă. Învaţarea se întemeiază.III 1.Metode didactice în activitățile cu scop de educarea limbajului CAP. în special. Însuşirea limbii materne reprezintă un element esenţial pentru asimilarea de cunoştinţe. limba este un sistem de semne organizate riguros si determinate de scopul suprem al comunicarii umane.Acestea şi le va perfecţiona şi conştientiza odată cu regimul şcolar care utilizează funcţiametalingvistică şi prin aceasta traducem în limbaj didactic o realitate instrumentală abstractă. Grija pentru însuşirea şi folosirea corectă a limbii se corelează cu preocuparea pentru depistarea şi cercetareatulburărilor de vorbire. fie la cel al unităţii de comunicare. Funcţiile mintale apar şi se maturizează diferit. Copilul sedeprinde cu aceste caracteristici intuitive. Din acest unghi. iar experienţa muncii didactice din grădiniţă confirmă. Rolul metodelor didactice in dezvoltarea limbajului si pregătirea pentru şcoală Prin natura ei. pe baza experienţei cognitive căpătate. deci. Fără limbaj nu este posibilă gândirea şi învăţarea. fie la nivelul enunţului. pentruformarea deprinderilor şi priceperilor. în procesul relaţiilor copil-copil şi copil-educatoare. fără a realiza odelimitare netă a acestor două faze. are loc sub influenţa mediului şi a educaţiei. Cercetările psihologice au arătat. Copilul vine în grădiniţă cu anume competentă lingvistică. deaceea învăţarea limbajului şi a anumitor forme de raţionament sunt posibile numai atunci când acestefuncţii au atins un anumit grad de dezvoltare şi maturizare. Este cunoscut faptul că formarea capacităţilor operaţionale şi funcţionale reprezintă o problemă importantă în cadrul formării intelectuale. cădezvoltarea vorbirii copiilor.

.fenomenelor. 48 . mijloc de cunoaştere. Educatoarea realizează prin comunicarea cucopilul stimularea proceselor psihice. în special prin cele de organizare a jocului.). a gândirii cu procesele ei (analiză. limbajul capătă noi valenţe şi permite copilului să realizeze relaţii complexe cu adulţii şi cu ceilalti copii. copilul işi dezvoltă propria-i experienţă şi mai cu seamă învaţă din experienţele altora. educatoarea face cunoscut copiilor denumirea lucrurilor.morfologice şi sintactice). copilul foloseşte acelaşi limbaj. Funcţia esenţială a limbajului este comunicarea. exersării sau executării unor sarcini. La vârsta preşcolară. dar este original după felulcum gândeşte.Respectând obiectivele sub aspect fonetic. numai dacă în această relatie copilului îi va fi satisfăcută curiozitatea şi dacă va gasi răspuns la atâtea"necunoscute" ale realitătii cu care vine în contact. sub aspect al structuriigramaticale. al expresivităţii vorbirii. fie prin cele ocupaţionale. gândirile. prin intermediul limbajului se realizează transmiterea cunoştinţelor cu noi reprezentări. să-şi organizeze activitatea psihică. dar şi să înţeleagă şi să acumuleze informaţii. sinteză.Interactiunea cognitivă verbalizată a educatoarei cu copilul va fi cu adevarat formativă. Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate cunoştinţele. şi totodată particularităţile psihologice alelimbajului cu ceea ce este caracteristic în acest sens. emoţiile. Intervenţia adultului asupra dezvoltării vorbirii copilului se face fie prin canalele verbale. limbaj exterior. Prin intermediul limbajului. al comunicării orale. se realizează. nevoile.În procesul comunicării cu adultul. limbajul este mijloc de comunicare. ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de formare a personalităţii. Însusirea limbii materne se realizează prin respectarea unor reguli (fonetice. cu cele două aspecte:limbaj interior. În procesul instructiv-educativ. a legăturilor cauzale dintre acestea. lexicale. Prin intermediul limbajului. să-si exprime ideile şi stările ulterioare. acestea se materializează. în perioada preşcolarităţii copilul învaţă limbajul prin care îşi exprimădorinţele. sub aspect lexical. intenţiile sale. comparatie etc.

precum şi defectelor devorbire. în mare masură de modul în care educatoareaştie să le selecţioneze. să se acţioneze şi prin intermediul jocului didactic -eficient mijloc de formare şi educare a copilului. Jocul didactic. prin intermediul jocului didactic. Jocul didactic reuşeşte. mijloace şi metode eficiente care săcontribuie la dezvoltarea vorbirii. fără ca el să conştientizeze acest efort. de asemenea. În cadrul activităţilor frontale dirijate se vor selecta teme care să conducă familiarizareacopilului cu dezvoltarea vorbirii sub toate aspectele sus amintite. ca formă specifică de învătare la vârsta prescolară. pentru integrarea cât mai eficientăîn activitatea scolară. să antreneze în joc toţi copiii grupei.În procesul comunicării copilul îşi formează şi dezvoltă viaţa afectivă. se fixează siactivează vocabularul copiilor şi contribuie la îmbunatătirea pronunţiei. astfel că. Realizarea cu succes a obiectivelor propuse în cadrul jocurilor didactice s-a pornit de la unstadiu aprofundat. Astfel. cu ajutorul cuvântului. în raport cu situaţiile concrete existente în grupa pe care o conduce. societate. viaţă. Eficienţa acestor jocuri didactice depinde.educatoarea contribuie la educatia estetică dezvoltându-i frumosul din natură. Această presupune o bună cunoastere a posibilităţilor fiecărui copil. însă. ţinând seama de specificul jocului şi de particularităţile evoluţiei intelectuale acopiilor de vârstă preşcolară. În acest sens. la formarea unor noi noţiuni. în funcţie de aceste realităţi. jocurile didactice desfăsurate la începutul anului şcolar vizează exersarea deprinderii de a izola cuvintele din propoziţii prin jocurile: "Ce cuvinte 49 . mijlocul cel mai eficient pentru dezvoltarea gândirii şi avorbirii copiilor este jocul didactic de dezvoltare a vorbirii. se încearcă găsirea unor soluţii. La grupa mare. Pentru a rezolva sarcina principală. astfel că aceştiadepun acelaşi efort de gândire şi exprimare. reuşeşte mai bine decâtoricare alt gen de activitate să îmbine elementele instructive cu cele educative şi să antreneze intenscopilul în stimularea si exersarea jocului. aceea de a pregăti preşcolarul pentru integrarea activă în procesul instructiv din şcoală.

deoarece atât prin joc cât şi prin modelul de vorbire corectă sunt antrenaţisă le cunoască. unde se pot folosi ca material didactic jetoane cu fructe. "Jocul cuvintelor".amspus?". precizând câte silabe are cuvântul. acăror denumire este formată dintr-o silabă sau exersarea deprinderii de a forma propoziţii în caresă existe cuvinte monosilabice şi bisilabice. Copiii care aleg corect şi integral jetoanele şi se încadreazăîn timp câstigă o bulină pentru echipa lor. animale. silabe şisunete.Exemplu: "Alege jetoanele". Pe baza materialului concret prezentat. Acest joc asigură participarea activă şi individualizată a fiecarui copil în sarcinile date. pe care să le aşeze pe flanelograf. pe masura acumulării experienţei şi a perfecţionării operaţiilor gândirii. unflanelograf . verbul.ilustraţie. "Răspunde repede şi bine". pentru 50 . Întrucât la copii se observă deseori folosirea greşită a formelor de genitiv şi dativ (ei pun deseori întrebări de genul: "A lu cui sunt cărţile?" sau "A lu cine este umbrela?"). îşiînsuşesc semnificaţia cuvântului. declinarea. legume. adică notiunile care se schimbă. joc cu obiective complexe şi bine determinate. cea de a treia cerintă constând în alegerea de către fiecare grupă acuvintelor preferate (3-4 cuvinte) şi despărtirea lor în silabe. Jocul se desfăsoară având câte un conducător. A doua cerintă a jocului constă în taierea cu o linie anoţiunilor a căror denumire începe cu sunetul dat. nu stiu ce este substantivul. Se va continua cu jocuri de despărţire acuvintelor în silabe şi sunete. se îmbogăţesc şi se precizeazătreptat. atunci când copiii suntfamiliarizaţi cu silaba şi sunetul şi stapânesc tehnica de separare a propoziţiei în cuvinte. copiii denumesc aceste obiecte şi despart cuvintele în silabe. Preşcolarii nu învatăregulile gramaticale. dar respectăaceste reguli de vorbire. Se numeşte din fiecare echipăcâte un copil pentru a alege de pe masa educatoarei imagini a caror denumire începe cu un anumitsunet. nu cunosc definiţii. Jocul cuprinde trei cerinte. Pentru verificarea acestor cunoştinţe. se poate organiza la grupa mare un joc didactic de evaluare a cunoştinţelor: jocul "Cineştie mai bine?". corectându-i doar atunci când greşesc. în complicarea jocului s-au folosit fişe pe care eraudesenate diferite obiecte şi s-a cerut copiilor să deseneze în dreptul fiecărei imagini atâtea liniuţe câtesilabe are cuvântul corespunzător. Sarcina didactică a acestui joc constă în recunoaşterea şi denumirea obiectelor ilustrate.

Aceleaşi adjective însoţesc. "Iarba este hrana vacii". copilul care are în faţă reprezentarea animaluluirespectiv trebuie să raspundă. un substantiv la masculin. totodată. Se urmăreşte. 51 . punându-i de fiecare dată pe copii în situaţia de a folosi corect desinenţele cauzale. "Aluna este hranaveveriţei". Prin jocul didactic "Răspunde repede şi bine" se urmăreşte formarea deprinderilor de arealiza în timpul vorbirii acordul corect între determinant şi determinat (între atribut şi substantiv. Jocul presupune existenţa în faţafiecărui copil a unei imagini reprezentând un animal. dezvoltarea atenţiei vizuale şi acapacităţii de analiză. copilul numit de educatoare răspunde cu aceeaşi propoziţie. "Andrei este un băiat lenes".În timp limitat. Sarcina didactică pentru jocul "A cui hrană este?" este de a formula un răspuns corespunzător întrebării şi de a recunoaşte hrana şi animalele care o folosesc. în continuare. precum şi precizarea şi activizarea vocabularului privind unele cuvinte cusens contrar.număr şi caz ). Acest joc contribuie şi ladezvoltarea intelectuală a preşcolarilor. pe care au fost înregistrate propozitii cuprinzând adjective acordate corect cu substantive. Pornind gradat. deexemplu: "Andrei este un băiat harnic". se mai pot desfăşura diverse jocuri didactice carestimulează creativitatea copiilor în exprimarea orală şi le îmbogăţeşte vocabularul activ. găsind însă antonimuladjectivului enunţat. cât şiîntrebările corespunzătoare acestor cazuri.înlăturarea acestor defecte se pot desfăşura jocuri didactice ca: "A cui hrană este?". Pentru dezvoltarea capacităţii de sinteză. În partea a doua a acestui joc se foloseşte banda de magnetofon. imaginile reprezentând hrana lor aflându-se pemasa educatoarei. copiii capătă deprinderea de a folosi acordul gramatical pentru toate părţile de vorbire. formulând corect propoziţia : Exemplu: Morcovul este hrana iepuraşului".între subiect şi predicat). Prin acest joc se urmareste exprimarea corectă a formelor de genitiv masculin şi feminin lanumărul singular şi plural. de la jocul în care s-a stabilit numai acordul complet (gen. Se cere copiilor să intuiască imaginea dată de educatoare şi imaginile din faţa lor şi seexplică regula. "A cui îmbrăcăminte este?". de exemplu: "Maria este o fată harnică". La întrebarea "A cui hrană este?".

prin jocul didactic "Citeşte în cărticică" se urmăreşte formarea deprinderilor de a compune o scurtă povestire Jocurile didactice pentru stimularea unei vorbiri expresive. ritmul expunerii. prin specificul deorganizare si desfăsurare. -caracterizarea personajelor. Având în vedere că la dezvoltarea expresivităţii limbajului contribuie mai mulţi factori. la valorificarea potenţelor intelectuale ale copiilor. stimulează copilul în mod creativ. Pe lângă activitătile de joc didactic. Importanţa jocurilor . 52 . fluente. Obiectivele fixate în aceste jocuri sunt: -recunoaşterea personajului şi a poveştii. povestiri cu un început dat de educatoare şi continuat de copii. gramatical.copil. în grădiniţă un rol deosebit deimportant îl deţin jocurile . dezvoltarea expresivităţii limbajului presupune cultivarea capacităţii de comunicare prin exprimarea reprezentărilor din experienţa personală. menite să contribuie la optimizarea sarcinilor şi obiectelor programei. adaptatăla diverse situaţii şi la diverşi parteneri. se desfăşoară cu copiii jocuri care să-i pună însituaţia de a utiliza toţi aceşti factori.formativ. memorizare. cât si expresivitătii vorbirii. vor face copilul să dialogheze cu el însuşi si cu realitateaînconjurătoare. activitătile de povestire. coerente.exerciţiu desfăsurate în gradinită derivă din faptul că ele au o influentămare asupra dezvoltarii limbajului atât sub aspect fonetic. intensitatea vocii.exerciţii. Indiferent de forma de realizare.Astfel. Educatoarei îi revine sarcina de a conduce. Astfel de jocuri sunt: "Ce ştim despre eroul îndrăgit?" şi "Oglinda fermecată". Acum. prin relatia educatoare . -redarea unui fragment din povestea respectivă. intonaţia. Paralel cu organizarea şi desfăsurarea jocurilor didactice. activitătile de dezvoltare a vorbirii. poveşti create de copii. apropiindu-1 de aceasta în modul cel mai firesc şi spontan. au ocontribuţie deosebită la vârsta prescolară. orienta şi contribui prin "viu grai". cum ar fi: mimica. lexical.

a plasticitătii lui în exprimare. Ele contribuie la corectarea exprimării gresite. prin subiectele abordate. de felul cum recită o poezie. Farago Convorbirile tematice. la estetica tintei limbajului.limbaj coerent..fluturi. de modul de a-1 face pe copil să.. Arghezi" -. plastic. 53 .M. Activitătile de memorizare contribuie la realizarea dialogului copilului cu animale îndrăgite.T. înteleagă textele literare prezentate şi de a folosi intonaţia potrivită şi a da textului finalul adecvat.Somnoroase păsărele" .prin vorbire dialogată despre toate câte sunt. pentru copil.E. Eminescu" -. în special a celor cognitive de cunoaştere a mediului: -"Gradiniţa noastră. dar şi la formarea unui . Eminescu" -..expresiv.. plante. în măsura în care educatoarea este un model. personaje îndrăgite. activităti comune a legăturii omului cu ceea ce îl înconjoară.Zdreanţă" . Exemple-memorizari la grupa mare: -. bucuria copiilor" -"Toamna pe strada mea" -"Au plecat păsările călătoare" -"Baba iarna intră-n sat" -"Vine primăvara" -"Plecăm la şcoală"etc.Revedere" .Caţeluşul şchiop" .M. vin să completeze varietatea temelor posibile spre realizarea în diferite domenii.

accesibilă. -„Eu aş dori să fac un blazon al prietenului meu”. Activităţile de memorizare.Aceste convorbiri oferă dialogul larg deschis cu educatoarea. plăcută şi democratică. 54 . Prin exemlificări concrete putem face copiii să înţeleagă că. „Eu o să-l învăţ pe X povesteaY” etc. jocuri didactice. -„Când mai jucăm jocul cu steluţele?”. în decursul timpului. pot deveni lucruri realizabile. -„Ce multe am invăţat!”. care le reprezintă şi îmbogăţeşte fantezia. prin dezvoltarea tehnicii şi a creaţiei. activă. convorbirile contribuie în mare măsură la îmbogăţirea vocabularului. a exersării acestuia în vederea pregătirii copilului pentru scoală. ceea ce în trecut era de domeniul fantasticului sau a incredibilului. iar fanteziile timpului nostru.Importanţa metodelor interactive de grup in dezvoltarea limbajului prescolarilor Să pornim odată cu copiii la descifrarea. -„Ce joc interesant!”. a invenţiei umane. astăzi acestea sunt lucruri realizabile. modernă. cu copilul şi îi dau posibilitatea dea cunoaşte nivelul cunoştinţelor acumulate şi vocabularul activ al copiilor.2. -„Eu o bulă dublă pentru familia mea!”. personaje cu care copilul comunică. flexibilă. organizarea şi aplicarea metodelor noi în activitatea instructiv-educativă care poate fi una cooperantă. Cap III.fantastică" care propune subiecte foarte îndrăgite de copii. Contribuţie importantă în plan apropiat o are literatura "ştiinţifico. de povestire a educatoarei. Veţi smulge cu siguranţă exclamaţiile copiilor: -„Ce activitate frumoasă!”.

formulează şi verifică soluţii. combina. Situaţiile de învăţare. de cooperare. să ia decizii în grup şisă aplaneze conflictele. Acţionaţi direct ! Propuneţi-vă un obiectiv:„Schimb. de abordare a altor demersuri intelectuale interdisciplinare decât cele clasice. mă schimb. Copiii primesc prin diferite canale. soluţiile grupului au încărcătură afectivă şi originalitate. se constituie ca o „aventură a cunoaşterii”. nu de concentrare. Fiind prezentate ca nişte jocuri de învăţare. Efortul copiilor trebuie sa fieunul intelectual.metodele interactive învaţă copiii să rezolve probleme cu care se confruntă. vă schimb. comunicarea. de exersare a proceselor psihice şi de cunoaştere.m. îndrăzneţede rezolvarea a sarcinilor de învăţare.independenţă în gândire şi acţiune. REUŞESC!” Nevoile şi cerinţele copiilor „actori” pe scena educaţională pretind dascălilor o schimbare radicală a modului de abordarea a activităţii didactice. necunoscutul. în care copilul e participant activ pentru că el întâlneşte probleme. prin studiul mediului concret şi prin corelaţiile elaborate interactiv în care copiii îşi asumă responsabilitatea. ş.a.Pentru a ajunge aici. 6/6. nu este foarte greu. căutarea de idei prin metodele interactive conferă activităţii „mister didactic”.)stimulează creativitatea. găsirea unor idei creative. intergrup. atunci când se respectă principiul flexibilităţii. distractive. descoperă răspunsuri la toate întrebările. Ideile. rezolvă sarcini de învăţare. Toate metodele interactive de grup (în special 6/3/5. rezolvate prin metode interactive de grup dezvoltă copiilor gândireademocratică deoarece ei exersează gândirea critică şi înţeleg că atunci când analizează 55 . situaţii complexe pentru mintea lui de copil dar în grup. Prin metodele interactive de grup.elaborează sinteze în activităţi de grup.învăţa lucruri de care vor avea nevoie în viaţa de şcolar şi de adult. prea multe informaţii pe care nu le reţin şi nici nu au capacitatea de selecţie a acestora.d. brainstroming. activizarea tuturor copiilor şi formarea de capacităţi ca:spiritul critic constructiv. copiii îşi exersează capacitatea de a selecta. Noul. individual. Acum ştim cu toţii că „oricine poate învăţa de oriunde”. se simte responsabil şi mulţumit la finalul lecţiei. prin analize.dezbateri. în perechi.

dar încurajaţi. stabilirea unor relaţii interculturale care au al bază comunicare. un eveniment. reţinerea. Copiii înţeleg şi observă că implicarea lor este diferită. se combină. aprecierea. pesimist. deoarece trebuie sa-şi adapteze stilul didactic în funcţie de tipul de copil timid. personajul copil şi fapta lui. să aibă răbdare cu ei exersându-şi toleranţa reciproc. comportament de bază în învăţarea eficientă a unor abilităţi practice în condiţii de cooperare. adultul. o faptă. Este însă importantă alegerea momentului din lecţie. cu metode din aceeaşi categorie. agresiv.entuziasmul în concordanţă cu situaţia şi totul va fi ca la carte.Metodele interactive de grup se pot combina între ele sau cu cele tradiţionale. comportamentul unui copil. se pot obţine performanţe pe care copiii le percep şi-i fac responsabili în rezolvarea sarcinilor de lucru viitoare. 56 . libertatea de exprimare a cunoştinţelor. întrebarea. orientarea. lauda. a gândirii divergente. -Însuşirea unor cunoştinţe. ei critică comportamentul.un personaj. deoarece ele reprezintă punctual cheie în reuşita aplicării metodei şi nu trebuie să afecteze copilul. îşi vor cultiva dorinţa de a se implica în rezolvarea sarcinilor de grup. se modifică. nerăbdător pentru fiecare găsind gestul. dintr-o zi. Metodele învaţă copiii. dau sfaturi din care cu toţii învaţă. că un comportament întâlnit în viaţa de zi cu zi poate fi criticat pentru a învăţa cum sa-l evităm. Dintre obiectivele metodelor interactive enumerăm: -Formarea sau promovarea unor calităţi europene ce au la bază atitudini şi competenţedemocratice. fapta şi nu critică personajul din poveste sau copilul. a faptelor. abilităţi.ideea. iar metodele tradiţionale nu se elimină. se îmbunătăţesc şi se adaptează. -Implicarea activă şi creativă a copiilor pentru stimularea gândirii productive. După fiecare metodă aplicată. -Dobândirea primelor elemente ale muncii intelectuale în vederea cunoaşterii realităţii şi a activităţii viitoare de învăţare şcolară. Ei aduc argumente. se modernizează. Tocmai acesta este punctual forte al metodelor care introduc în dezbatere comportamentele reale.Grupul înţelege prin exerciţiu să nu-şi marginalizeze partenerii de grup. acaparator. a gândurilor. găsesc soluţii. cotidiene. Metodele implică mult tact din partea dascălilor. o idee. sfatul. mimica. interjecţia.

-se comportă cu toleranţă. interactive. copiii învaţă să-şi împărtăşească ideile. spontan. să caute alternative. de a critica. corectitudine cu cei din jur. cum realizează un desen. o poveste. afectivitate. -învaţă să înveţe creativ. 57 . -învaţă să argumenteze. -Comunicarea pe baza unei tehnologii informaţionale. de a lucra în echipă. sensibilitate. de a aplica cunoştinţele în diferite situaţii de viaţă. cel mai repede). să-şi exprime gândurile creativ. -Formarea unui sistem de capacităţi. -Focalizarea strategiilor pe promovarea diversităţii ideilor. afectivitate. -Realizarea unor obiective interdisciplinare. moderne. -îşi exersează capacitatea de autoevaluare şi de a evalua alternative şi a lua decizii. a şti să facă. a testa ipoteze. sensibilitate. -Încurajarea autonomiei copilului şi promovarea învăţământului prin cooperare. devin responsabili pentru ideile şi acţiunile lor: -învaţă să privească critic mediul social în care trăieşte el. a reflecta.-Formarea deprinderilor copiilor de a găsi singuri informaţii. -învaţă cum să înveţe. să facă afirmaţii neobişnuite. -Formarea deprinderii de a gândi critic. să negocieze soluţiile. -se comportă cu toleranţă. capătă încredere în ei. corectitudine cu cei din jur.. să rezolve o sarcină alături şi împreună cu alţi copii. a şti să conexiuni culeagă informaţii despre o temă dată . fiind parte integrantă a acestuia şi să se descurce în situaţii reale de viaţă. În urma aplicării acestor metode. ideile.a şti să identifice probleme diferite. o construcţie etc. de a conştientiza stilurile de învăţare pe care le preferă (adică cum învaţă o poezie. printr-un antrenament plăcut interactiv în grup. să adreseze chiar întrebări neobişnuite.

58 . diferenţiată.cât şi pentru copii. atractivă. eficientă. atât pentru tine ca dascăl.Ar fi frumos ca fiecare dascăl să fie pentru copiii lui „formator” pentru a simţi zilnic acea satisfacţie pe care ţi-o dă pregătirea pentru activitatea cu copiii şi mai ales plăcerea de a realiza o predare/învăţare/evaluare creativă diversă.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->