MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL MECANICA FINA

Domeniul de pregatire :ELECTROTEHNIC Calificarea: TEHNICIAN IN INSTALATII ELECTRICE (RUTA DIRECTA) An scolar: 2011-2012

PROIECT
PENTRU EXAMENUL DE OBTINERE A CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONALA NIVEL 3

TEMA PROIECTULUI: REMEDIEREA DEFECTELOR CIRCUITELOR PENTRU REGLAREA VITEZEI MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU

CANDIDAT: PARVU VALENTIN

PROFESOR INDRUMATOR: PROF. ING. MUSAT CRISTIANA

- 2012 -

CUPRINS
Argument 1. Prezentarea actionarilor electrice cu motoare de curent continuu 2. Remedierea defectelor circuitelor pentru reglarea vitezei motoarelor de curent continuu. 3. Norme specifice de securitatea muncii la repararea circuitelor de actionare 4. Asigurarea calitatii in lucrarile de executie a circuitelor de actionare 5. Concluzii si observatii BIBLIOGRAFIE ANEXA 1. Desen de ansamblu al motorului de curent continuu; 2. Domenii de utilizare a motorului de curent continuu; 3. Documente de asigurarea calitatii operatiilor de exploatare utilizate si intretinere;

ARGUMENT
Stiinta este un ansamblu de cunostinte abstracte si generale fixate intr- un sistem coerent obtinut cu ajutorul unor metode adecvate si avand menirea de explica, prevedea si controla un domeniu determinant al realitatii obiective. Mecanizarea proceselor de productie a constituit o etapa esentiala in dezvoltarea tehnologie si a condus la uriase cresteri ale productivitatii muncii. Datorita mecanizarii s- a redus considerabil efortul fizic depus de om in cazul proceselor de productie, intrucat masinile motoare asigura transformarea diferitelor forme de energie din natura in alte forme de energie direct utilizabile pentru actionarea masinilor de lucru care executa operatiile de prelucrare a materialelor prime si a semifabricatelor. Dupa etapa mecanizarii, omul indeplineste in principal functia de conducere a proceselor tehnologice de productie. Operatiile de conducere nu necesita decat un efort fizic redus, dar necesita un efort intelectual important. Pe de alta parte unele procese tehnice se desfasoara rapid, incat viteza de reactie a unui operator uman este insuficienta pentru a transmite o comanda necesara in timp util. Se constata astfel ca la un anumit stadiu de dezvoltare a proceselor de productie devine necesar ca o parte din functiile de conducere sa fie transferate unor echipamente si aparate destinate special acestui scop, reprezentand echipamente si aparate de automatizare. Omul ramane insa cu supravegherea generala a functionarii instalatiilor automatizate si cu adoptarea deciziilor si solutiilor de perfectionare si automatizare. Prin automatizarea proceselor de productie se urmareste asigurarea tuturor conditiilor de desfasurare a acestora fara interventia nemijlocita a operatorului uman. Aceasta etapa presupune crearea acelor mijloace tehnice capabile sa asigure evolutia proceselor intr-un sens prestabilit, asigurandu- se productia de bunuri materiale la parametri doriti. Lucrarea de fata are ca tema: Remedierea defectelor circuitelor pentru reglarea vitezei motoarelor de curent continuu. Ea este realizata la sfarsitul perioadei de pregatire profesionala in cadrul liceului "Mecanica fina" si consider ca se incadreaza in contextul celor exprimate mai sus. Doresc sa fac dovada gradului de pregatire in meseria de ,,tehnician in instalatii electrice'', prin cunostintele dobandite in cadrul disciplinelor de invatamant : Masini electrice si Sisteme de actionare electrica". Lucrarea cuprinde cinci capitole conform tematicii primite. Pentru realizarea ei am studiat materialul biografic indicat precum si alte lucrari stiintifice cum ar fi: carti si reviste de specialitate, STAS-ul. In acest fel am corelat cunostintele teoretice si practice dobandite in timpul scolii cu cele intalnite in documentatia tehnica de specialitate parcursa in perioada de elaborare a lucrarii de certificare profesionala. Consider ca tema aleasa in vederea obtinerii diplomei de atestare in specialitatea de ,,tehnician in instalatii electrice'' dovedeste capacitatea mea de a sistematiza si sintetiza cunostintele, de a rezolva problemele teoretice dar si practice folosind procese tehnologice din specializarea in care voi lucra.

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA ACTIONARILOR ELECTRICE CU MOTOARE DE CURENT CONTINUU

2.1. Sistemele de actionare electrica Sistemele de actionare electrica sunt sisteme de conversie a energiei electrice in energie mecanica, avand sau nu control asupra unor parametrii electrici sau mecanici. Se face cu motoare electrice, care absorb energia electrica de la retea si o transforma in energie mecanica, pe care o cedeaza la arborele masinii de lucru. Diferenta dintre energia electrica consumata si energia mecanica utila reprezinta pierderile electrice si mecanice de energie, care se transforma ireversibil in caldura. Un sistem de acionare este format din urmtoarele pri componente principale: (fig.1): \ maina de lucru, sau maina care este acionat; motorul pentru acionarea mainii de lucru; organul de transmisie care face legtura ntre motor i maina de lucru i are rolul de a modifica felul micrii (translaie, rotaie, micare continu ori intermitent), sensul/direcia acesteia, viteza etc.; instalatia de comanda a intregului ansamblu.
i n s t a i al a d e a c o m a n d n t r e g u l u i a n s a m b l u . M a in a d e lu c r u

o t o r u l d e

O a c

r g a n u l io n a r e

d e

t r a n s m

is i e

Figura 1.

Schema bloc a unui sistem de acionare. In cazul cel mai general actionarea electrica este un sistem inchis care este compus din: motorul electric de actionare masina de lucru cuplajul sau reductorul mecanic instalatia de alimentare de la retea cu mutatorul necesar modificarii parametrilor energiei (tensiune, frecventa) instalatia de comanda si reglare automata cu elementul de masura dispozitivul de prescriere, care da valoarea impusa marimii de reglat (de obicei turatia) comparatorul amplificatorul Actionarile electrice sunt caracterizate in general de urmatoarele marimi: cuplul la arborele motorului turatia randamentul factorul de putere supraincarcabilitatea mecanica si termica stabilitatea domeniul de reglare a turatiei precizia reglarii

Problemele de baza ale actionarilor electrice sunt: 1. alegerea corecta a tipului de motor; 2. determinarea cat mai precisa a puterii motorrului. Pentru alegerea motorului se fac investigatii privind conditiile in care va lucra motorul/ sistemul de actionare, cum sunt: 1. Mediul de lucru (curat sau cu praf ori impuritati; umed sau uscat, cu pericol de incendiu ori explozie etc.) in functie de care se alege gradul de protectie al motorului; 2. Procesul tehnologic realizat de masina de lucru (cu viteza constanta ori reglabila- continuu sau in trepte- cu precizarea limitelor de reglare, adica a vitezei minime si a celei maxime necesare) in functie de care se alege tipul de motor si schema de comanda; 3. Caracteristica mecanica a masinii de lucru (adica a modului in care depinde cuplul rezistent al acesteia in functie de un anumit parametru,de regula viteza/ turatia sau unghiul de rotatie), in functie de care se alege tipul de motor si puterea acestuia; 4. Regimul de functionare a masinii de lucru(dat de modul in care se modifica,in timp, cuplul rezistent al acesteia)in functie de care se alege puterea motorului,porning de la conditiile de incalzire; 5. Consideratii de ordin economic (cheltuieli de investitii,de exploatare, determminate de consumul de energie, necesitatile de intretinere, siguranta in functionare etc.) Motorul de actionare se considera ales atunci cand pot fi precizate: - datele sale nominale (putere, turatie, tensiuni, curenti etc). - clasa de protectie. Un motor de actionare a fost corect ales atunci cand indeplineste toate conditiile de verificare (incalzire, la socuri de sarcina etc). 2.2. Motoarele cu curent continuu n general, sunt similare n construcie cu generatoarele de curent continuu. Ele pot, de fapt s fie descrise ca generatoare care funcioneaz invers. Cnd curentul trece prin rotorul unui motor, este generat un cmp magnetic care genereaz o for electromagnetic, i ca rezultat rotorul se rotete. Aciunea periilor colectoare i a plcuelor colectoare este exact aceiai ca la generator. Rotaia rotorului induce un voltaj n bobinajul rotorului. Acest voltaj indus are sens opus voltajului exterior aplicat rotorului. n timp ce motorul se rotete mai rapid, voltajul rezultat este aproape egal cu cel indus. Curentul este mic, i viteza motorului va rmne constant att timp ct asupra motorului nu acioneaz nici o sarcin, sau motorul nu efectueaz alt lucru mecanic dect cel efectuat pentru nvrtirea rotorului. Cnd asupra rotorului se aplic o sarcin, voltajul va fi redus i un curent mai mare va putea s treac prin rotor. Astfel, motorul este capabil s primeasc mai mult curent de la sursa care l alimenteaz, i astfel s efectueze mai mult lucru mecanic.

Figura 2 Deoarece viteza rotaiei controleaz trecerea curentului prin rotor, mecanisme speciale trebuie folosite pentru pornirea motoarelor cu curent continuu. Cnd rotorul se afl n repaus, el, efectiv, nu are nici o rezisten, i dac voltajul normal este aplicat, va trece un curent mare, ceea ce ar putea avaria periile colectoare sau motorul. Mijloacele obinuite pentru prevenirea acestor accidente este folosirea n serie a unei rezistene, la nceput, mpreun cu rotorul, pentru a limita curentul pn cnd motorul ncepe s dezvolte un curent suficient. Pe parcurs ce motorul prinde vitez, rezistena este redus treptat, fie manual ori automat. Viteza cu care un motor cu curent continuu funcioneaz, depinde de puterea cmpului magnetic care acioneaz asupra rotorului, ct i de curentul rotorului. Cu ct este mai puternic cmpul magnetic, cu att este mai mic rata rotaiei necesare s creeze un curent secundar necesar pentru a contracara curentul aplicat. Din acest motiv viteza motoarelor cu curent continuu poate fi controlat prin variaia curentului. n functie de modul de conectare a nfsurrii de excitatie (figura 2) motoarele de curent continuu pot fi clasificate n: motor cu excitatie independent - unde nfsurarea statoric si nfsurarea rotoric sunt conectate la dou surse separate de tensiune motor cu excitatie paralel - unde nfsurarea statoric si nfsurarea rotoric sunt legate n paralel la aceasi surs de tensiune motor cu excitatie serie - unde nfsurarea statoric si nfsurarea rotoric sunt legate n serie motor cu excitatie mixt - unde nfsurarea statoric este divizat n dou nfsurri, una conectat n paralel si una conectat n serie.
A
1

F1

F2
A 2

E2
A 2 A 2

S e p a r a t a D
E
1

e r i v a t i e S
F1 F2
A1

e r i e
D
A 2
1

o m

p o u n d

i x t a

Fig. 3. Moduri de conectare a infasurarii de excitatie 2.2. Actionari cu motoare de curent continuu Tinand seama de functionarea motorului de curent continuu si de caracteristicile sale rezulta si modul in care motorul de curent continuu poate fi utilizat in actionarile electrice. Functionarea motorului de curent continuu poate fi explicata astfel: nfsurarea rotoric parcurs de curent va avea una sau mai multe perechi de poli magnetici echivalenti. Rotorul se deplaseaz n cmpul magnetic de excitatie pn cnd polii rotorici se aliniaz n dreptul polilor statorici opusi. n acelasi moment, colectorul schimb sensul curentilor rotorici astfel nct polaritatea rotorului se inverseaz si rotorul va continua deplasarea pn la urmtoarea aliniere a polilor magnetici. Pentru actionri electrice de puteri mici si medii, sau pentru actionri ce nu necesit cmp magnetic de excitatie variabil, n locul nfsurrilor statorice se folosesc magneti permanenti. Turatia motorului este proportional cu tensiunea aplicat nfsurrii rotorice si invers proportional cu cmpul magnetic de excitatie. Turatia se regleaz prin varierea tensiunii aplicat motorului pn la valoarea nominal a tensiunii, iar turatii mai mari se obtin prin slbirea

cmpului de excitatie. Ambele metode vizeaz o tensiune variabil ce poate fi obtinut folosind un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin nserierea unor rezistoare n circuit sau cu ajutorul electronicii de putere (redresoare comandate, choppere). Cuplul dezvoltat de motor este direct proportional cu curentul electric prin rotor si cu cmpul magnetic de excitatie. Reglarea turatiei prin slbire de cmp se face, asadar, cu diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie acelasi curent strbate nfsurarea de excitatie si nfsurarea rotoric. Din aceast consideratie se pot deduce dou caracteristici ale motoarelor serie: pentru ncrcri reduse ale motorului, cuplul acestuia depinde de ptratul curentului electric absorbit; motorul nu trebuie lsat s functioneze n gol pentru c n acest caz valoarea intensittii curentului electric absorbit este foarte redus si implicit cmpul de excitatie este redus, ceea ce duce la ambalarea masinii pn la autodistrugere. Motoarele de curent continuu cu excitatie serie se folosesc n tractiunea electric urban si feroviar (tramvaie, locomotive). Schimbarea sensului de rotatie se face fie prin schimbarea polarittii tensiunii de alimentare, fie prin schimbarea sensului cmpului magnetic de excitatie. La motorul serie, prin schimbarea polarittii tensiunii de alimentare se realizeaz schimbarea sensului ambelor mrimi si sensul de rotatie rmne neschimbat. Asadar, motorul serie poate fi folosit si la tensiune alternativ, unde polaritatea tensiunii se inverseaz o dat n decursul unei perioade. Un astfel de motor se numeste motor universal si se folosese n aplicatii casnice de puteri mici si viteze mari de rotatie (aspirator, mixer).

CAPITOLUL 2. REMEDIEREA DEFECTELOR CIRCUITELOR PENTRU REGLAREA VITEZEI MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU.
2.1. Principii de alctuire a circuitelor electrice de actionare Pentru a realiza diferite funciuni ca: pornirea, oprirea, frnarea, inversarea sensului, reglarea turaiei, motorul electric este cuprins ntr-o instalaie electric n care aceste funciuni sunt realizate cu ajutorul aparatajului electric. Reprezentarea instalaiei electrice se face prin schema electric i presupune utilizarea unor simboluri convenionale de reprezentare. ntr-un sistem de acionare electric (SAE) procesul tehnologic impune anumite condiii de funcionare ale motorului electric privind: pornirea, oprirea (frnarea), inversarea sensului, reglarea turaiei, etc. Pentru realizarea acestor cerine trebuie transmise comenzi corespunztoare motorului electric, comenzi care se realizeaz prin stabilirea unor legturi specifice ntre motorul electric i aparatajul utilizat n acest scop. Totalitatea motoarelor electrice, precum i a altor elemente de execuie, a aparatajului electric i a legturilor dintre acestea i reeaua electric de alimentare - constituie instalaia electric. Prin schema electric nelegem reprezentarea grafic a unei instalaii electrice, utiliznd n acest scop simbolurile convenionale ale aparatelor electrice i a legturilor dintre ele. Se cunosc dou tipuri de scheme electrice: scheme funcionale; scheme de montaj. Cea mai utilizat schem funcional este schema funcional de principiu desfurat sau pe scurt schema electric de principiu. Ea red principiile care au stat la baza alctuirii ei n concordan cu cerinele procesului tehnologic, urmrind succesiunea funcional a comenzilor. ntr-o schem de principiu distingem: - circuitul de for - ce cuprinde statoarele i rotoarele motoarelor electrice, contactele principale ale contactoarelor i elementele de protecie aferente; - circuitul de comand - ce cuprinde bobinele i contactele auxiliare ale contactoarelor, bobinele i contactele releelor intermediare, butoanele de comand i limitatoarele de curs; Schemele de montare - se alctuiesc pe baza schemei de principiu i a desenului de amplasare i servesc la amplasarea aparatelor i la stabilirea legturilor dintre ele. Schemele electrice de principiu se alctuiesc pe baza urmtoarelor principii fundamentale: a) simplitatea comenzii - presupune utilizarea unui numr minim de aparate, elemente de execuie i legturi ntre acestea, n scopul reducerii costurilor i al creterii fiabilitii instalaiei electrice; b) sigurana comenzii - presupune conceperea schemei electrice de principiu astfel nct s nu existe posibilitatea transmiterii unor comenzi greite. n acest scop se prevd blocaje electrice i mecanice. c) comoditatea comenzii - presupune un consum minim de timp i de energie pentru efectuarea comenzii i o observare comod i sigur a elementelor de semnalizare. Pentru aceasta se prevd comenzi duble, triple, din diferite locuri de deservire a instalaiei. d) flexibilitatea comenzii comanda este flexibil dac se poate trece usor i rapid de la o modalitate de comand la alta. e) depistarea comod a defectelor - este necesar la instalaiile de complexitate mare, sau atunci cnd instalaia trebuie repus rapid n funciune. Pentru aceasta se folosesc aparate de semnalizare(lmpi, sonerii) amplasate pe pupitrul de comand i legate corespunztor. f) precizia de funcionare (corectitudinea) Schema electric trebuie s asigure respectarea riguroas a unei anumite succesiuni a comenzilor n concordan cu fazele procesului tehnologic, fr s permit realizarea unor circuite

false ca urmare a defectrii unor componente (ntreruperea unor contacte sau legturi, defectarea unei bobine, funcionarea anormal a unui releu termic). 2.2. Conditii generale de executie a circuitelor electrice pentru reglarea vitezei n actionarile electrice electrice sunt folosite aparate electrice clasificate funcie de natura utilizrii: pentru comanda si comutatie; pentru protectie si reglare; pentru semnalizare. Montarea corect a aparatajului electric, respectnd instruciunile de montare i exploatare, precum i regulile de protecie a muncii, permite funcionarea acestora n bune condiii i evitarea distrugerilor, deteriorrilor i accidentelor de munc. Dup ce s-au verificat aparatele i se constat c sunt apte pentru montare, trebuie verificat dac sunt respectate urmtoarele condiii generale: corespondena ntre caracteristicile nominale i de lucru ale aparatelor i cele ale instalaiei electrice; corespondena ntre regimul de funcionare din instalaie i regimul de funcionare pentru care aparatul a fost construit, regim care este indicat fie n prospecte, fie n instruciunile de exploatare care nsoesc aparatele; utilizarea unui aparat cu tipul de protecie corespunztor pentru mediul de lucru existent in instalaie. n cursul efecturii lucrrilor de montare trebuie respectate urmtoarele reguli: se va respecta ntocmai poziia de funcionare a aparatului, care este indicat n catalog sau instruciuni; legturile la borne se fac cu bare sau conductoare avnd seciunea corespunztoare curentului nominal al aparatului; nu se vor folosi conductoare mai groase, care nu pot fi bine fixate la borne i care pot produce deformarea cii de curent din cauza efortului mecanic; de asemenea, nu se vor folosi nici conductoare mai subiri, care se pot nclzi peste limitele admisibile; se vor strnge bine toate uruburile de borne cu urubelnie sau chei potrivite; se va face legtura la pmnt sau la mas cu conductorul prevzut i se va strnge bine urubul de legtur; se va completa aparatul cu toate piesele i subansamblele care s-au scos pentru a se nlesni montarea, cum sunt de exemplu camerele de stingere, capace etc.; se verific blocajele mecanice, acolo unde sunt prevzute, conform instruciunilor de exploatare; se cur aparatul i locul de montare; se vor unge contactele cu vaselin neutr n cazul n care ntre montare i darea n exploatare este prevzut un interval de timp mai mare; se efectueaz reglarea subansamblurilor speciale n funcie de parametrii instalaiei; se va msura rezistena de izolaie a diferitelor aparate din instalaie care nu trebuie s fie sub 10 M; se va verifica funcionarea dispozitivului de acionare fr a aplica tensiune la bornele de intrare a cilor de curent. 2.3. Procesul tehnologic de realizare a circuitelor electrice de actionare 1. Poziionarea aparatajului 2. Fixarea aparatajului 3. Transpunerea schemei de conexiuni i executarea legturilor electrice 4. Verificarea funcionalitii n absena tensiunii 5. Verificarea sub tensiune a funcionalitii schemei Realizarea montajului se face parcurgnd urmtoarele faze tehnologice:

a.

alegerea aparatajului electric n funcie de puterea motorului acionat; verificarea funcionrii aparatajului electric; pozarea aparatajului electric; fixarea aparatajului electric; msurarea lungimii conductoarelor; debitarea conductoarelor; dezizolarea conductoarelor la capete; ndreptare ndoire racord conductoare; realizarea ochiurilor; realizarea interconexiunilor; verificarea continuitii circuitelor electrice.

2.4. Circuite electrice pentru reglarea vitezei motoarelor de curent continuu Pornirea motorului de curent continuu cu excitatie separata

Figura 4 Pornirea motorului cu excitatie separata In care: M,G maini de curent continuu cu excitaie independent Rc1, Rc2 reostate de cmp (pentru circuitul de excitaie) Ae1, Ae2, A1, A2 ampermetre de curent continuu Ke1, Ke2 ntreruptoare bipolare K1 comutator cu dou poziii K2, K3 ntreruptoare monopolare V1, V2 voltmetre de curent continuu R1 reostat de pornire Rf rezisten de frnare (reostat) Rs reostat de sarcin Observaie: la alegerea aparatelor de msurat se vor avea n vedere valorile nominale ale mrimilor caracteristice mainilor de curent continuu, precum i posibilitatea msurrii unor valori cu 20 30% mai mari dect acestea. Pentru pornirea n gol a motorului se procedeaz astfel: se verific reostatul Rc1 s fie pe poziia de rezisten maxim; se nchide Ke1: astfel, nfurarea de excitaie este alimentat; se variaz Rc1 (prin deplasarea cursorului) pn cnd, n circuitul de excitaie, se stabilete curentul nominal; se verific reostatul R1 s fie pe poziia de rezisten minim; se nchide comutatorul K1 pe poziia 1, alimentndu-se nfurarea indusului;

se micoreaz treptat valoarea rezistenei reostatului R1: n acest fel, partea din tensiunea sursei care revine motorului crete; n final, se nchide K3 i R1 este scos din circuit, toat tensiunea reelei revenind motorului; se citesc indicaiile la A1 curentul absorbit la mers n gol (fr sarcin mecanic) V1 tensiunea nominal cu care este alimentat motorul; se citete, la un turometru, turaia n0 corespunztoare. Pentru pornirea n sarcina a motorului se procedeaz astfel: se verific reostatul Rc1 s fie pe poziia de rezisten minima; se cupleaza mecanic masina de lucru/ generatorul (in schema) reglarea turatiei se obtine prin varierea RC si/ sau Re b. Frnarea dinamic a motorului curent continuu Const n decuplarea alimentrii rotorului i cuplarea lui pe o rezisten de frnare R f . Excitaia fiind cuplat, motorul trece n regim de generator nerecuperativ, energia electric produs fiind consumat (transformat n cldur) pe rezistena de frnare. In figura 4 este prezentat un exemplu de schem de pornire frnare cu o singur treapt intermediar

Fig. 5 Schem de pornire/ frnare cu o singur treapt intermediar In care: d1 - releu de curent nominal d 2 - releu de tensiune pentru pornire d 3 - releu de tensiune pentru frnare R p , ( R f ) - rezisten de pornire (frnare)

C1 , ( C 2 ) - contactor de pornire (frnare) Pornirea se realizeaza prin apasarea butonului b1 , prin aceasta fiind alimentata bobina C1. Ca urmare se deschide contactul C13 , iar apoi prin inchiderea contactului C11 se realizeaza pornirea motorului cu rezistenta R p inseriata cu rotorul. Prin crestetea turatiei are loc variatia tensiunii la bornele rotorului care este detectata de releul de tensiune d 2 , care la valoarea

programata a tensiunii isi inchide contactul d 2 ,untnd rezistenta de pornire R p (se sare din punctul B in punctul C). In continuare motorul functioneaza pe caracteristica naturala 2. La oprire, prin apasarea butonului b2 se intrerupe alimentarea bobinei C1, astfel incat, prin deschiderea contactului C11 se intrerupe alimentarea rotorului (salt din punctul D in E), iar prin inchiderea contactului C13 se cupleaza releul de tensiune d 3 care isi inchide contactul d 3 . Prin alimentarea bobinei contactorului C2, acesta isi inchide contactul C2, legand rezistenta de franare R f in paralel pe circuitul rotoric. Energia electrica produsa de masina electrica, care trece in regim de generator (caracteristica 5), este transformata in caldura pe rezistenta Rr + R f pana la anularea turatiei. c. Inversarea sensului de rotatie In figura 6 este prezentata schema de comanda pentru inversarea sensului de rotatie aa unui motor de curent continuu cu excitatie derivatie, utilizand doua contactoare de curent continuu, butoane de pornire si de oprire si sursa separata de curent.

Fig. 6 Schema de comanda pentru inversarea sensului de rotatie 2.5. Remedierea defectelor circuitelor pentru reglarea vitezei motoarelor de curent continuu Montarea corect a aparatajului electric, respectnd instruciunile de montare i exploatare, precum i regulile de protecie a muncii, permite funcionarea acestora n bune condiii i evitarea distrugerilor, deteriorrilor i accidentelor de munc. Un rol deosebit de important n buna funcionare a mainilor, utilajelor i instalaiilor la parametrii optimi l are i ntreinerea corect a echipamentului electric Constatarea strii tehnice3. echipamentelor se face prin a urmtoarele metode:

Metoda examinrilor

Metoda testelor

Metoda msurilor

Msurri speciale

Metoda examinrilor prin care se verific starea tehnic a echipamentelor observndu-se funcionarea acestora. Aceast observare se face de ctre personalul de specialitate, fr a se opri maina sau utilajul; Metoda testelor n cadrul creia se fac msurri asupra produsului realizat de ctre maina respectiv i se constat abaterile. O main care d produse cu o abatere mare prezint uzuri mari; Metoda msurilor, care const n msurarea anumitor piese componente ale mainii, care se compar cu datele din cartea tehnic, stabilindu-se astfel gradul de uzare. Pentru aplicarea metodei, este necesar demontarea mainii, utilajului sau instalaiei respective ; Metoda msurrilor speciale, care const n msurarea unor parametri speciali ai echipamentului, cum ar fi: vibraiile, temperatura, zgomotele, vitezele de lucru, diverse presiuni, tensiuni, intensitati etc. Msurarea acestor parametri speciali d o imagine clar a strii echipamentului. Dup constatare pot rezult urmtoarele categorii: piese care se ncadreaz n prescripiile tehnice privind dimensiunile, calitatea suprafeelor, caracteristicile fizico-mecanice etc. i sunt bune de utilizat n forma respectiv fr alte intervenii; piese care nu se ncadreaz n prevederile prescripiilor tehnice, ns prin suprapunerea acestora unor operaii cum sunt cele de recondiionare printr-un procedeu adecvat i cu o tehnologie corespunztoare, rezult piese bune de utilizat; piese la care nu se pot sau la care nu se justific, din punctul de vedere tehnico-economic, s fie recondiionate, din cauza gradului avansat de uzare sau deteriorare. Piesele bune se remonteaz n maina, utilajul sau instalaia respectiv (de regul, aceasta se afl n reparaie), sau se introduc cu forme de predare n magazia de piese de schimb, n vederea refolosirii lor aa cum reiese din figura 7.

Fig. 7. Schema bloc pentru recuperare piese i subansamble. Principalele cauze care pot conduce la defectarea echipamentelor sunt prezentate in tabelul 1

Cauzele defectelor echipamentelor. Tabelul 1 Tipul defectului Cauze Calculul necorespunztor Exemple de defecte curente - rezolvare teoretic greit; - greeli mecanice; - ipoteze greite; - procedeu necorespunztor. - rigiditate sau elasticitate necorespunztoare; - grosimi necorespunztoare; - procedeu de ungere neadecvat; - raport necorespunztor ntre cotele de gabarit. - rezisten mic (ntindere, compresiune, oboseal, rupere, coroziune, cavitaie, etc.); - duritate necorespunztoare; - proprieti specifice. - sistem de ungere necorespunztor; - tip de lubrifiant greit ales; - rcire insuficient. - sudur i tratament neadecvat; - tehnologie de turnare necorespunztoare; - grosime neuniform a pereilor. - rugozitate necorespunztoare; - defecte de form (ovalitate, conicitate, etc.). - protejare insuficient; - ambalare necorespunztoare. - deteriorri ale suprafeelor; - curiri necorespunztoare. - jocuri necorespunztoare; - necoaxialitate. - zgrieri ale suprafeelor; - demontri i montri defectuase. - modificri de jocuri; - rotunjiri de muchii. - vibraii; - presiuni locale; - depiri de turaii i sarcini nominale. - evacuri insuficiente de cldur. - cantitate i calitate necorespunztoare de lubrifiant; - filtrare necorespunztoare; - reglare greit a sistemului de ungere. - eroziune (abraziune, gripare); - coroziune (chimic, electrochimic); - cavitaie (prin ocuri, circulaii).

Construcie neadecvat De concepie Alegerea necorespunztoare a materialului Ungere necorespunztoare. Tehnologie necorespunztoare. De execuie Prelucrare incorect. Depozitarea pieselor necorespunztoare. Manipulri necorespunztoare. De montaj Aezare greit a pieselor. Modificarea macrogeometriei Uzuri ale suprafeelor de alunecare. Suprasolicitri mecanice. Suprasolicitri termice. De exploatare Ungere necorespunztoare. Deteriorarea suprafeelor funcionale.

Reparaiile accidentale (Ra) sunt interveniile care se efectueaz la intervale de timp nedeterminate, fiind impuse de scoaterile neprevzute din funciune a acestora datorit unor cderi accidentale. Cauzele accidentelor pot fi:

oboseala materialelor care provoac schimbarea structurii materialelor i deci a caracteristicilor mecanice (rezisten, elasticitate etc.); ntreinerea necorespunztoare; reparaiile neexecutate la timp; reparaiile executate necorespunztor; exploatarea neglijent. Principalele tipuri de aparate electrice care se monteaza in schemele de comanda ale motoarelor asincrone sunt prezentate in figurile 4,5 si 6. Aceste aparate pot prezenta urmatoarele tipuri de defecte: Defecte specifice ntreruptoarelor cu prghie: - deteriorarea camerei de stingere; - perlarea contactelor; - deteriorarea mecanismului de acionare; - deteriorarea resortului care asigur fora de apsare pe contact. Defectele comutatoarelor cu came: - ruperea resortului mecanismului de sacadare; - blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a uzurii unei came; - ruperea butonului de acionare; - uzura axului de acionare; - perlarea contactelor; - deplasarea camelor pe ax, schimbnd astfel succesiunea contactelor. Defecte specifice ntreruptoarelor pachet: - ruperea resortului mecanismului de sacadare; - blocarea mecanismului de sacadare ca urmare a uzurii unei piese componente; - ruperea butonului de acionare a contactelor mobile; - perlarea sau deformarea contactelor mobile; - spargerea sau arderea etajelor de bachelit. Defectele contactoarelor: - ruperea suportului contactelor; - ruperea spirei n scurtcircuit la electromagneii de curent alternativ, avnd ca efect apariia unui zgomot specific; - ruperea uruburilor de fixare a suportului miezului magnetic; - ruperea reostatelor care asigur fora de apsare pe contact; - arderea bobinei; - lipirea sau distrugerea contactelor; - strpungerea sau conturarea izolaiei; - scurtcircuitarea spirelor bobinei de suflaj la contactoarele cu suflaj magnetic; - arderea rezistenei adiionale la contactoarele de curent continuu; - apariia remanenei magnetice; - deteriorarea camerei de stingere n urma unui arc electric puternic Defectele ntreruptoarelor automate: - topirea contactelor de rupere la deconectarea unui curent mare; - sudarea contactelor de rupere la amplasri pe scurtcircuit; - perlarea contactelor; - slbirea arcurilor care asigur presiunea pe contact; - spargerea camerei de stingere; - deteriorarea releului de protecie; - griparea diferitelor piese ale dispozitivului de acionare; - spargerea casetei mecanismului de declanare sau a unui clichet; - ruperea sau blocarea dispozitivului de acionaremanual;

- arderea bobinei electromagnetului de anclanare. Defectele releelor termice: - contact imperfect la bornele bimetalului; - arderea elementului de nclzit; - arderea bimetalului; - lipirea contactelor; - deteriorarea izolaiei dintre spirele elementului de nclzit; - blocarea mecanismului de acionare; - arderea rezistenei de untare (la releele cu unt). Defectele siguranelor fuzibile: - fisurarea soclului; - fisurarea patronului fuzibil; - fixarea necorespunztoare a capacelor de - nchidere a patronului fuzibil; - capacul filetat nu are corpul de porelan - bine fixat pe teaca metalic; - slbirea contactelor la bornele de conectare. Aparate i materiale necesare pentru remedierea defectelor sunt: - aparate de joas tensiune de verificat; - aparat pentru msurarea rezistenei de izolaie megohmmetru; - aparat pentru verificarea continuitii circuitelor electrice ohmmetru; Remedierea defectelor se face urmand urmatoarele etape: - se demonteaz aparatele primite; - se fac verificri vizuale i prin msurri; - se remediaz defectele posibil a fi remediate; - se monteaz aparatul;

CAPITOLUL 3. NORME SPECIFICE DE SECURITATEA MUNCII LA REPARAREA CIRCUITELOR DE ACTIONARE

Accidentele electrice se clasific n electrocutri i arsuri electrice. Electrocutrile se produc: a) prin atingere direct, n care o parte a organismului intr n contact direct cu prile conductoare aflate sub tensiune, cu elemente ale instalailor electrice scoase de sub tensiune, ns rmase ncrcate cu sarcini electrice datorit capacitilor (care nu sunt descrcate dup deconectare) sau cu elementele instalaiilor electrice scoase de sub tensiune, dar aflate sub o tensiune indus pe cale electromagnetic sau electrostatic de alte instalaii aflate sub tensiune (prin omiterea legrii la pmnt a elementelor deconectate). b) prin atingere indirect, n care contactul se face cu elemente ale instalaiilor electrice care normal nu sunt sub tensiune (carcase, suporturi metalice), dar care intr sub tensiune datorit unui defect (deteriorare a izolaiei, conturnare, desprindere de conductoare), elementele altor categorii de instalaii, intrate sub tensiune datorit unor influene electromagnetice sau electrostatice. c) prin tensiunea de pas, la care electrocutarea apare ca urmare a contactului cu dou puncte de pe sol aflate la poteniale electrice diferite ca urmare a scurgerii prin pmnt a unui curent Arsurile electrice se produc n diverse situaii de scurtcircuit, la nlocuirea siguranelor n timp ce n reea exist un defect, care n-a fost nlturat, la deconectarea separatoarelor aflate sub sarcin , etc. Arsurile electrice se produc pe de o parte datorit cldurii provocate de arcul electric, iar pe de alt parte datorit curentului de intensitate mare, care trece prin corp. La trecerea curentului electric printr-un organism viu pot s apar urmtoarele efecte fiziologice: ocuri electrice; arsuri i metalizri ale pielii; paralizia muchilor periferici; fibrilaia muchiului cardiac. a) Efectele fiziologice ale curentului depind de intensitatea, frecvena, durata i traseul curentului electric prin corp. b) ocurile electrice sau electrocutrile se datoreaz aciunii curentului electric asupra sistemului nervos i asupra organelor interne i se manifest prin zguduiri sau comoii, pierderea cunotinei, pierderea temporar a auzului i a vocii, fibrilaia sau oprirea inimii. c) Electrotraumatismele constau n arsuri i metalizri ale pielii, adic ptrunderea n tegument a metalului topit. Limita maxim a intensitii curenilor nepericuloi este de 10mA pentru curentul alternativ de frecven industrial i de 50mA pentru curent continuu. Un curent alternativ de peste 50mA, care trece prin organism un timp mai mare de 0,1-0,2 s poate provoca un accident mortal. Curentul continuu n gama 1 3mAcc nu sunt periculoi pentru organism, n gama 10 15mAcc provoac paralizia muchilor periferici, n gama 25 50mAcc provoac paralizia muchilor toracelui cu senzaia de sufocare i n unele cazuri chiar fibrilaia muchiului cardiac (adic pulsaia inimii cu 300 400 bti/minut, ceea ce determin inima s nu-i mai ndeplineasc rolul de pomp de vehiculare a sngelui la nivelul plmnilor i astfel se produce moartea prin sufocare). Curenii mai mari de 50mA, provoac fibrilaia muchiului cardiac i dac nu se intervine la timp pentru acordarea primului ajutor se produce moartea prin electrocutare. Curentul alternativ avnd frecvena de 40 60Hz este cel mai periculos, din cauz c la aceste frecvene se produc convulsii care fac ca omul s nu se mai poat elibera de sub aciunea

curentului de valori relativ mici. La frevene mai mari de 400KHz nu se mai produc ocuri, ns efectele se manifest sub forma arsurilor. Dac durata de trecere a curentului este mai mic de 0,1 0,2 s, orice valoare a intensitii curentului este nepericuloas. Aceasta deoarece fibrilaia muchiului cardiac se produce dac se acoper toat zona critic de 0,15s din ciclul cardiac ce este de 0,75s. Deci se poate evita moartea prin electrocutare dac exist dispozitive de protecie ultrarapide. Msuri de protecie a) La atingerea direct: construirea utilajelor astfel nct elementele de sub tensiune s nu fie accesibile atingerii ntmpltoare; folosirea de tensiuni reduse; folosirea de covoare electroizolante; folosirea de mijloace individuale de protecie, mnui, cizme de protecie; folosirea de indicatoare de avertizare, interzicere i informare (de genul : Sub tensiune!, Pericol de electrocutare!!) ; limitarea influenelor electrostatice i electromagnetice. b) La atingerea indirect Se pot lua mai multe tipuri de protecie: prin legare la pmnt, prin legare la nul, prin deconectarea automat la tensiunea de atingere. Personalul care lucreaza la instalatiile electrice aflate sub tensiune va folosi mijloace individuale de protectii mpotriva electrocutarii si mpotriva actionari arcului electric. Aceste mijloace sunt : Mijloace de protectie izolante, care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia fata de elementele aflate sub tensiune. Cele mai utilizate si cele mai importante astfel de mijloace sunt clestele electroizolante, prajinile electroizolante, orice scule cu mnere electroizolante, manusi, cizme, covoare, platforme electroizolante, presuri electroizolante. Indicatoare mobile de tensiune, care verifica prezenta sau lipsa tensiuni. Panouri , paravane, semnalizari sau alte indicatoare mobile. Acestea sunt folosite pentru a delimita zonele de lucru si zonele protejate. Placi avertizoare care au rolurile: 1. de a avertiza pericolul pe care l prezinta apropierea de unele elemente aflate sub tensiune. 2. de a interzice unele actiuni care pot sa duca la accidente. 3. de siguranta acestea aduc la cunostinta personalului ca au fost luate unele masuri nainte de nceperea lucrului ( de exemplu scos de sub tensiune , legatura la pamnt , lucrati aici) 4. de informare acestea pot sa fie cu privire la unele puncte de lucru cum ar fi: folositi casca de protectie, folositi manusile, folositi centura de siguranta.

CAPITOLUL 4. ASIGURAREA CALITATII IN LUCRARILE DE EXPLOATARE SI INTRETINERE

Sistemul Calittii este documentat n Manualul Calittii si Procedurile de Sistem ca un mijloc de asigurare c produsele si serviciile furnizate corespund cerintelor specificate. Testele de verificare a calittii sistemelor de actionare, in cazul proiectului, a motorului de curent continuu, constituie un mijloc necesar pentru: verificarea prin experimente a noilor concepte privind constructia si tehnologia ct si materialele folosite, furniznd date valoroase n activitatea de proiectare elucidarea anumitor fenomene fizice necunoscute suficient n activitatea de constructie si exploatere, confirmnd deductii si ipoteze teoretice verificarea parametrilor operationali si ai calittii descoperirea si localizarea defectelor de fabricatie aprute n functionare n efectuarea ncercrilor este necesar ca operatorii s aib la ndemn echipamentul si tehnologia operational adecvate. Aceast tehnologie fundamentat stiintific, ca necesar si ca echipament si metode folosite, este de un real folos att pentru productor ct si pentru utilizator. Testele efectuate pot fi clasificate n urmtoare categorii, n functie de scopul lor: 1. Teste intermediare (pe fluxul de fabricatie) - efectuate ca un control tehnic de calitate al pieselor si subansamblelor, eliminnd astfel n timp util defectele sau piesele deteriorate n timp util 2. Teste finale de control (individuale) - care se efectueaz pe fiecare produs pentru a verifica att calitatea executrii sale ct si caracteristicile nominale 3. Teste de tip - efectuate pe prototip si pe unele unitti din lot, avnd ca scop verificarea conceptului constructiv si tehnologic, dispozitivele operationale si materialele folosite ct si caracteristicile nominale n scopul omologrii noului concept constructiv 4. Teste speciale - destinate cercetrilor experimentale pe noul produs sau pe produsul aflat n exploatare dup un timp ndelungat de functionare, pentru a descoperi conditiile optime de functionare ct si a mentine performantele stabilite n stadiul de proiectare Testele se pot face ca urmare a acordurilor, contractelor, pe produse ale ntreprinderilor strine, dac echipamentele laboratoarelor permit efectuarea acestor probe la nivelul solicitat de client. Scopul configurrii ntreinerii tehnice si reparatiilor planificate este de a organiza metodele i personalul de care este nevoie pentru ndeplinirea acestei misiuni aceea de a mpiedica apariia defeciunilor i a defectelor, ceea ce nseamn c este nevoie de: formulare ale documentelor standard (tip); descrierea de rutin privind modul de utilizare a formularelor; instruciuni de msurare a diferiilor parametri; instruciuni privind executarea diferitelor activiti preventive; personal disponibil pentru a executa lucrrile conform programului; convenie cu personalul calificat care s ndeplineasc aceste sarcini, cu sau fr instruciuni detaliate In anexa lucrarii sunt prezentate documentele intocmite de firmele executante de reparatii ale motoarelor de curent continuu si ale sistemelor de actionare pentru beneficiari/ clienti.

CAPITOLUL 5. CONCLUZII SI OBSERVATII

Motoarele cu excitaie derivaie alimentate de la o surs de tensiune constant sau avnd numai nfurarea de excitaie la tensiune constant, iar indusul alimentat de la o surs de tensiune variabil ( motoare cu excitaia alimentat separat) sunt folosite la acionarea mainilor unelte grele, ele permit reglajul turaiei n limite largi i n mod continuu. Regimurile lor tranzitorii de pornire, frnare i inversare a sensului de rotaie au durat relativ scurt, iar caracteristica de vitez este dur ( rigid, adic viteza se modific puin cnd variaz cuplul de sarcin ) . Motoarele cu excitaie serie sunt folosite n traciunea electric, la acionarea trmvaielor, troleibuzelor, electrocarelor, la demararea motoarelor autovehiculelor i la unele macarale telescopice. Ele au caracteristic mecanic moale ( viteza scade mult la creterea cuplului de sarcin), au cuplu mare la pornire, suport mai bine suprasarcinile i nu sunt sensibile la cderile mari de tensiune. Motoarele cu excitaie mixt se utilizeaz la acionrile mecanismelor cu regim variabil, cu numr mare de conectri i frnare dinamic la oprire. Caracteristicile lor sunt intermediare n raport cu cele ale motoarelor derivaie i serie . Activitatea de ntreinere i reparare a utilajelor este impus de faptul c, pe parcursul folosirii lor productive, acestea sunt supuse procesului de uzur fizic i moral. Ca urmare, a procesului de uzur fizic, are loc un proces de pierdere treptat a valorii de ntrebuinare a utilajului, i n final o pierdere a capacitii de satisfacere a nevoii sociale pentru care a fost creat. Obinerea unei durate de funcionare normale ct mai lungi se poate realiza prin ncetinirea procesului de uzare fizic a pieselor componente, aceasta asigurndu-se prin: exploatarea mainilor, utilajelor i instalaiilor la sarcina normal (prin evitarea suprancrcrilor), ntreinerea corect i curirea zilnic, ungerea pieselor n micare, observarea continu a strii i funcionrii lor, lucrul de bun calitate a echipelor de ntreinere i reparaii i executarea reparaiilor la timp, conform prescripiilor ntreprinderii constructoare. Realizarea unor activiti de ntreinere i reparare corespunztoare a motoarelor si echipamentelor electrice are o serie de avantaje, dintre care mai importante sunt: creterea perioadei de timp n care motorul/ utilajul este n stare de funcionare i realizarea produciei conform graficelor; creterea randamentului i a preciziei de funcionare a motoarelor/ echipamentelor electrice/utilajelor; reducerea costurilor de producie i, implicit, creterea eficienei activitii de producie. n condiiile produciei moderne, mainile, utilajele i instalaiile trebuie s funcioneze la parametrii optimi, fr ntreruperi sau opriri accidentale, condiie esenial pentru obinerea unei caliti superioare a produselor cerute i a unei eficiente economice ridicate. ntruct n timpul funcionrii mainile, utilajele i instalaiile se uzeaz fizic, aceast uzare poate provoca erori de prelucrare, mrirea consumurilor specifice i chiar accidente de munc.

BIBLIOGRAFIE

1. Constantin Ghi, Maini electrice, Ed Matrix Rom, Bucureti, 2005; 2. Nstase Bichir, Maini, aparate, acionri i automatizri, Ed. Matrix Rom, Bucureti, 2007; 3. Ciobanu, Lucian -Calitatea proiectrii i execuiei instalaiilor electrice de joas tensiuneEditura Sperana 1999 4. Ion Mihai, Dorin Merica, Eugen Mnzrescu, Manual pentru autorizarea electricienilor instalatori, Centrul de Informare i Documentare pentru Energetic, Bucureti 1998; 5. Manolea, Gheorghe - Alegerea i verificarea motoarelor electrice de acionare- Editura Universitaria, Craiova, 1993 6. Norme specifice de securitatea muncii, MMPSF, 1995-2000; 7. www.electroaparataj.ro/ 8. http://www.agenda-electrica.ro

ANEXA

1. Desen de ansamblu al motorului de curent continuu; 2. Domenii de utilizare a motorului de curent continuu; 3. Documente de asigurarea calitatii operatiilor de exploatare utilizate si intretinere;

Desen de ansamblu motor de curent continuu

Domeniile de utilizare ale motoarelor de curent continuu

Nr. ..Sector., Buc Tel:. Mobil:

PRODUS : Motor electric

CERIFICAT DE GARANTIE

Incheiat azi _____________________ intre__________________ Administrator unitate si d-ul (na)_______________________________ Str._________________Nr.______bl.______sc._____apt._____sect___ Localitate__________________________________________________. Cu ocazia receptiei lucrarii efectuate la ______________________ s-a constatat ca obictul functioneaza normal si nu sunt obiectii referitoare la lucrare. Clientul a fost informat asupra modului de utilizare si este multumit de lucrare. Termenul de garantie pentru manopera este de________luni in conditii de functionare normala de la data eliberarii obiectului. Valoarea lucrarii executate (atat piese cat si manopera), este de ______

Depanator,

Loc stampila

Beneficiar,

CERTIFICAT DE GARANTIE SI CALITATE

Nr.serie aparat_____________________. Felul aparatului_____________________________. Aparatul a fost verificat conform normelor in viguare si corespunde conditiilor de calitate prescrise. Dupa restrictie solocitati efectuarea probei de functionare si securitate electrica. Termenul de garantie este de 3- 6 respectiv 12 luni in functie de aparat, de lucrare si numai pentru defectul remediat. Garantia este asigurata de unitatea S.C. .................S.R.L. care a efctuat reparatia. Conditii de garantie : 1.Garantia se aplica numai daca factura (bonul de casa)si acest certificat ne sunt prezentate impreuna cu aparatul reclamat. 2. Aparatul nu beneficiaza de garantie in urmatoarele situatii : nu au fost respectate instructiunile de tansport, manipulare, instalare si utilizare prescrisa. a suportat interventii (reparatii) din partea unor persoane neautorizate de firma noastra. 3. Perioada de garantie se prelungeste cu timpul scurs intre data reclamatiei si efectuarea reparatiei.

D I R E C T O R.

PROCES VERBAL DE RECEPTIE/ PRIMIRE/ PREDARE/ PUNERE IN FUNCTIUNE Incheiat astazi,______________, la sediul societatii comerciale____________ S.A. cu ocazia punerii in functiune a instalatiei tip ________________.
PARTICIPANTI : EXECUTANT S.C._______________S.R.L . Dir._______________.

BENEFICIAR

S.C._________________S.A. _________________________ _________________________

S-au constatat urmatoarele: echipamentele ce compun instalatia frigorifica,montate pe teren, corespund din punct de vedere cantitativ si calitativ cu cele din Contract. instalatia frigorifica montata functioneaza corect,avand prevazute echipamentele de protectie necesare ; Dupa_________ore de functionare,instalatia frigorifica a realizat temperatura de_____C ; s-a procedat la instruirea personalului ce va realiza exploatarea instalatiei in persoana Dului_____________ Revizia tehnica periodica este necesara si in perioada de garantie a instalatiei frigorifice Termenul de garantie este de 12 luni de la data punerii in functiune. Prezentul Proces verbal s-a incheiat in trei exemplare

EXECUTANT, S.C__________SRL

BENEFICIAR S.C__________S.A

RAPORT SERVICE Data:____/_____/__ __ Service realizat de________________________________________S.R.L Denumire produs:____________________ ____________________ GARANTIE POSTGARANTIE

Nr.sesizare:_____;Data sesizarii___/___/___;Nr.certificat garantie______ Vanzator________________________Data cumpararii_______________ Nume client:__________________________;Telefon________________ Adresa:________________________________;Oras_________________ Defectiunea reclamata;_________________________________________ Diagnostic tehnician:__________________________________________ Raport tehnic de interventie:____________________________________

DEVIZ DE INTERVENTIE A.Piese de schimb si materiale

1$=___________Lei

Denumire Nr. piese schimb 1 2 3 4 titate.

Can

Pret fara TVA

A.__________$__________lei Total pret P.S(fara TVA) : B.Manopera B.___________$__________lei Constatare(fara TVA) :---------------$ Tarif(fara TVA) :----------------------$ Total pret manopera :-----------------$ C.Deplasarea in afara localitatii C.___________$__________lei Nr km___________x _______$/km=______$

Total pret deplasare :___________________ D.total de plata fara TVA (A+B+C): Aceasta valoare se trece pe factura in coloana 4 !!!!! CLIENT Semnatura _______________ D.___________$__________lei TEHNICIAN_______________ Semnatura si stampila _______________

Unitatea ..................................... Nr.ord.reg.com/an...................... Codul fiscal.... Sediul:.................... Contul........................................ Judetul.......................................

Seria

Nr.

Bon de comanda Nr. . Din data de .. Client Str. ......... Nr. ..... Bl. .. Et. . Sect./Judet Localitatea. Obiectul / optiune a e Materiale ( ale unitatii sau ale clientului) Denumir Pret unitar material

Total = I . Total = II Total = I + II .. T.V.A. = . Total general :. Din : . ..

Total Manopera :

Chitanta Nr.: .. Incasat in avans : Rest de plata :

Termen de executie : .

Unitatea:. Strada:

Executa lucrari de reparatii la instalatii si utilaje electromecanice