Dacii

isi

zideau

muntii Cnd spui daci, spui Sarmisegetuza. Iar cind spui

Sarmisegetuza, te gindesti la Ulpia Traiana Sarmisegetuza, cetatile Blidaru sau Costesti. Se vorbeste mai putin despre adevarata capitala a Daciei, Sarmisegetuza Regia (aflata la doar 40 km de Ulpia), creata in totalitate de populatia traitoare pe aceste meleaguri. Dacii nu au fost numai "cei mai viteji si mai drepti dintre traci". Ei au fost in primul rind constructori desavirsiti, astronomi, siderurgisti, experti in strategie militara. Sarmisegetuza Regia nu este o singura cetate, ci un colos, alcatuit din sute de cetati, raspindite pe 5000 de kilometri patrati. Pina la o altitudine de 2050 de m, interventia umana este prezenta in mod compact. Una dintre marturiile istorice spune ca dacii isi zideau muntii. Poate ca aceasta afirmatie a stirnit zimbete sau a fost considerata, in cel mai bun caz, un eufemism. Arheologii si geodezii care fac cercetari in Muntii Orastiei au gasit insa dovezi care confirma vechile scri! eri. "Toti muntii din jurul Sarmisegetuzei sint terasati, iar versantii sint ziditi. Pe toate crestele, vaile, versantii au fost descoperite pietre fasonate, cu o greutate de aproximativ 3 tone. Cetatile sint aparate de ziduri circulare, de sus pina jos. Daca in cazul piramidelor egiptene s-a ajuns la concluzia ca pietrele erau transportate cu ajutorul unor sisteme de bile si ridicate cu scripeti, pentru daci teoria nu este valabila. Ramine un mister transportarea blocurilor imense de piatra pina in virful muntilor, cantitatea de materiale fiind superioara celei folosite la piramidele egiptene", spune ing. gral. div. (r) Vasile Dragomir, vechi cercetator al zonei. Calendarul dacic rivalizeaza cu cel de la Stonehenge Urmele de activitate industriala dovedesc ca dacii erau si foarte buni prelucratori de metale. De pe toate culmile au fost scoase la lumina lingouri, forje, clesti pentru manipularea fierului in foc, furnale, lentile de fier. Putini stiu ca Muntele Batrina este cel mai inalt virf din Romania, nu din punct de vedere geografic, ci geofizic. Masuratorile gravitationale au aratat ca datorita nucleului extrem de dur, constituit din minereuri de fier, acest munte este cel mai inalt de pe teritoriul tarii noastre. Sa fie o intimplare ca aici aveau dacii cea mai mare mina de fier si cele mai importante depozite de minereuri?Dacii erau si astronomi foarte priceputi. Ei au facut masuratori pe stele, utilizind coordonate orare, si nu coordonate orizontale, aproape de nivelul marii, asa cum se proceda in mod obisnuit, de exemplu la egipteni. Exista si un calendar dacic, poate nu la fel de impunator ca si cel construit la Stonehenge, dar incredibil de precis. Precizia lui demonstreaza, in egala masura, cunostintele deosebite de matematica, astronomie si in special de geometrie pe care le aveau dacii.Dacii au conceput Sarmisegetuza ca pe un centru vital, destinat unei rezistente totale. Nu imbini perfect constructiile civile cu cele militare, nu zidesti muntii, nu construiesti drumuri, sisteme de

alimentare cu apa si de drenare a zonei, ca sa le parasesti la primul atac. Modelul dacic de aparare completa, utilizarea avantajelor oferite de teren, razboiul de uzura, toate au contribuit la incetinirea inaintarii romanilor. Marelui Imperiu Roman, care se intindea pe trei continente, i-au trebuit 5 ani ca sa treaca de "salbaticii" din Carpati. O civilizatie unica, veche de 10.000 de ani Poate ca dacii au fost ajutati de Zalmoxe, caruia i-au ridicat numeroase sanctuare, dreptunghiulare, circulare, mai mari si mai impunatoare decit cele construite de alte civilizatii pentru zeii lor. Adinc ingropate de timp, incep sa iasa la suprafata, luindu-i prin surprindere astazi pe taranii care si-au construit deasupra lor case sau grajduri. Poate iau ajutat si uriasii despre care povestile pastrate pina la noi relateaza ca ar fi trait pe aceste teritorii. "Nu sint arheolog sau istoric, ci geodez. Totusi am curajul sa afirm, dupa cercetarile facute in Muntii Orastiei ca civilizatia existenta pe teritoriile noastre, veche de aproximativ 10.000 de ani, este cu adevarat unica. Vestigii ale civilizatiei romane se afla si in alte tari, deci nu pe acestea trebuie sa le punem in valoare. Pacat ca nu se acorda atentia necesara Sarmisegetuzei Regia, care este cu adevarat numai a noastra", afirma Vasile Dragomir. Sarmisegetuza Regia asteapta sa fie redescoperita. "Poate ar trebui sa studiem mai atent legendele care spun ca unele civilizatii megalitice isi au originea pe paminturile noastre. Germanii, de exemplu, au facut cercetari si spun ca stramosii lor ar fi venit din Dacia", este de parere Vasile Dragomir.Acolo, in Muntii Orastiei, unde satele sint rasfirate, cu case "atirnate" de versanti, Sarmisegetuza asteapta sa o redescoperim. Asteapta sa se faca si despre ea filme, sa-si etaleze enigmele, sa fie vizitata si admirata. Ne asteapta sa ne descifram originile, sa fim mindri de ea si de noi. Se vehiculeaz tot mai mult din partea unor specialiti -mai ales n ultimul timp ideea c Sarmisegetuza nu era adevrata capital a Daciei; fie doar i pentru simplul motiv c, pe de o parte aceast locaie era n mod practic inaccesibil marii mase de populaii urmat de mulimea necesar de servitori, negustori i meteugari, iar pe de alta c nu dispunea de respectivele faciliti cerute n mod imperios de o puternic i mare capital creia i-ar fi fost necesar un ntreg tacm de servitui gata s asigure absolut obligatoriu totalitatea cerinelor politice, administrative i sociale impuse la nivel global de un foarte mare i deosebit de ntins regat, care avea o populaie estimat pe atunci la circa trei-patru (dac nu cumva, chiar cinci) milioane de locuitori. Pe de alt parte, fr absolut niciun dubiu, istoricii consemneaz n continuare c incinta numit Sarmisagetuza era chiar inima Daciei -, era, nsi, aa-zisa Capital a ei. Dar, ntr-un asemenea caz, s-ar impune ideea c era doar o Capital spiritual Ea a fost aleas i construit n mod special de ctre geto-daci ca un

adevrat hieropolis -, adic un fel de cetate ora sacru. Avnd funcii specifice doar unor asemenea cerine spirituale: temple, oracole, observatoare astronomice, calendare, pia de comunicri sau/i comuniuni publice, precum i alte dotri specifice genului. Bine-bine, se vor ntreba cei mai muli, atunci de ce oare armata roman s fji avut ca int direct Sarmisegetuza, dac aceasta nu era i capitala administrativpolitic a Daciei; c nu se oboseau ei, romanii, pe amarnicele drumuri de munte doar ca s se chinuie cu greoaiele maini de lupt i asalt pentru a asista la oarece taifasuri sau rugciuni inute de ctre prelaii daci n templele lor solitare? Ansamblul de lcauri ntrite din munii Ortiei se nscria aproape perfect n acea aur de sacralitate pe care oamenii locului strmoii notri o considerau propice unor ncercri pentru comuniunea recunoscut ca mai facil cu Divinitatea: o mare altitudine i o perfect izolare. Iar, dac ntr-un asemenea sens ne gndim mai profund, noua Sarmisegetuza, acea Ulpia Traiana (mai corect: Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmisegetuza,,), a fost la rndu-i destul de nelept stabilit de nsui mpratul Traian ca o alternativ bine aleas la Sarmisegetuza Regia. i asta, deoarece tocmai pe aici, pe undeva prin aceste locuri, se intuia c ar fi fost nsui centrul spiritual al Daciei. n fond, pe romani i interesa din noua provincie doar dou lucruri: aurul munilor i grnele cmpiilor. Se tia c Sarmisegetuza era doar cheia ctre acestea. Ceea ce apare mult mai ciudat este faptul c romanii n furibundele i interminabilele lor campanii de cuceriri au distrus total doar dou dintre marile capitale ale rilor cucerite: Cartagina i Sarmisegetuza. Or, Cartagina, nainte de a fi fost preluat de fenicieni, fusese la rndu-i o colonie pelasg, cu numele de Byrsa, ntemeiat de populaii pastorale geto-dace ajunse -poate, i de ce nu? pe acele meleaguri tocmai de prin ara Brsei. Cert este doar c ambele capitale, att Cartagina ct i Sarmisegetuza, au avut o aceeai soart nemaipomenit de crud, deoarece aparineau unor mari regate care promovau o doctrin religioas comunitar, de esen esenian, prin care se susinea nemurirea i migrarea sufletelor ntr-o alt lume: aceea a Linitii Eterne; deci, un alt fel de imperiu, cu mult superior aceluia propus prin Pax Romana. Nu ar trebui neglijat deloc nici cazul Ierusalimului, distrus ns i din cu totul alte motivaii. E drept c un slalom printre asemenea jaloane incerte ale gndirii te-ar putea conduce imediat la ideea c romanii, cu imperiul lor bazat pe fora pcii, pe acea Pace Roman, au distrus complet i pn n temelii, ntr-un mod evident dinainte stabilit i programat, tocmai acele capitale ale monoteismului -, ulterior devenind i cei mai aprigi prigonitori ai religiilor de tipul mesianic.