Relieful Romaniei

Nr. Numele unitătii de Numele diviziunii sale Denumirea Denumirea subunitatilor componente
Crt. relief subdivizunilor
1 Carpaţii Româneşti Carpaţii Orientali Carpatii M. Oaş, Gutâi, Tibleş – roci vulcanice
Maramureşului si M. Maramureşului, Rodnei, Suhard, Bârgău – roci cristaline
Bucovinei sau Obcina Feredeu, Mestecanis, Mare – roci sedimentare
Grupa de Nord ( fliş)
Depresiunile: Maramureş, Dornelor, Câmpulung
Cea mai mare altitudine – vârful Pietrosul din M. Rodnei 2303 m.
Carpaţii Moldo- M. Călimani, Gurghiu, Harghita – roci vulcanice
Transilvani sau M. Giurgeu, Haşmaşul Mare, Ciuc, Nemira – roci cristaline
Grupa Centrala M. Giumalău, Rarău, Bistriţei, Ceahlău, Tarcău, Stănişoarei, Goşmanu,
Berzunţ
M. Perşani, Baraolt, Bodoc – roci sedimentare
Depresiunile: Câmpulun Molodovenesc, Dornelor, Giurgeu, Ciuc,
Comăneşti.
Cea mai mare altitudine – vârful Pietrosu din M. Calimani – 2100 m este şi
cel mai înalt vârf vulcanic
Carpatii Curburii M. Vrancei, Buzăului ( Penteleu, Podu Calului, Siriu), Ciucaş, Baiului,
Intorsurii, Bârsei ( Piatra Mare şi Postăvaru) – roci sedimentare ( fliş)
Depresiunea Braşovului – cea mai mare depresiune intramontana din
Carpaţii Româneşti
Altitudinea maxima – 1954 m. în Munţii Ciucaş
Carpaţii Meridionali Grupa Bucegi Altitudinea medie este de peste 2000 de m.
Altitudinea maximă – vârful Omu din M. Bucegi – 2505 m.
M. Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Culoarul Rucăr – Bran
Intindere mică, relief glaciar, relief carstic in Bucegi: Sfinxul şi Babele
Roci cristaline şi clacare
Grupa Făgăraş Relief glaciar bine dezvoltat, relief masiv, roci cristaline
Orientaţi E – V
M. Făgăraş, Ghitu, Frunţi, Iezer, Păpuşa, Cozia
Depresiunea Loviştei
Altitudinea medie peste 2000 de m
2544 m – vârful Moldoveanul – cel mai înalt din Carpaţii Româneşti
Foarte puţin fragmentaţi
Grupa Parâng Relief glaciar
Orientaţi E – V
M. Parâng, Şureanu, Cândrel, Lotrului, Căpăţânii
Depresiunea Petroşani - roci cristaline
Altitudinea medie depăşeşte 2000 de m.
Vârful Parângul Mare – 2519 m din M. Parâng
Grupa Retezat - Altitudinea maximă – vârful Peleaga din M. Retezat – 2509 m.
Godeanu Altitudinea medie peste 2000 m.
M. Godeanu, Retezat, Vâlcan, Ţarcului, Cernei, Mehedinţi
2 Dealurile României Subcarpaţii Subcarpatii - relieful este mai simplu fiind cel mai simplu sector subcarpatic
- formaţi din Moldovei - altitudinea maximă – Culmea Pleşu 911 m.
strate cutate - altitudinea cuprinsa între 400 – 800 m.
care dau un - Culmea Pleşu, Dealurile Bistriţei, Culmea Pietricica
relief ondulat - Depresiunile: Neamtului, Cracău – Bistrita, Tazlău – Caşin
- fâsie continuă Subcarpaţii Altitudinea medie cuprinsa între 400 – 800 m.
la exteriorul Curburii Structura este forte cutată
arcului Exista cute diapire – pline cu sare
carpatic Cel mai complex sector subcarpatic
Altitudinea maximă – Pintenul Ivănetu – 1021m
Măgura Odobeşti – 996m, Subcarpaţii Ialomiţei, Subcarpaţii Teleajenului,
Dealul Zăbrăuţ
Subcarpaţii Relief format pe o structură cutată
Getici Sunt alcătuiţi din două şiruri de dealuri şi două şiruri de depresiuni
Sunt străbătuţi de râuri de la nord la sud
Altitudinea maximă – 1227 m Dealul Chicera
Măgura Măţău – 1018 m
Altitudinea medie 400 – 800 m
Cel mai mic deal subcarpatic – Dealul Bran 333 m.
Dealul Oltetului, Dealul Chiciora, Dealul Sacelului
Dealurile de Vest Dealurile Aspecte specifice:
Crişanei – la nord - pătrund spre est in interiorul munţilor sub forma depresiunilor – golf
de Mureş - sunt o bordură deluroasă de contact între Carpatii Occdentali şi
Câmpia de Vest
- au apărut înaintea Câmpiei de Vest
- sunt formate din roci sedimentare moi
- sunt fragmentati de văi
Dealurile Buziaşului ,Lipovei, Crişene, Crasnei, Silvaniei.
Altitudinea medie între 200 – 400 m.
Dealurile
Banatului – la
sud de Mureş