Dominana fiscal Deficitul determina guvernul sa se imprumute pentru finantarea lui.

Presiunea cererii de finantare din partea guvernului se repercurteaza asupra ratei dobanzii, inflatiei si cursului de schimb. Dependenta dintre politica fiscala si nivelul inflatiei a fost explicitata teoretic, spre exemplu, de autorii Thomas J. Sargent si Neil Wallace in lucrarea Some unpleasant monetarist arithmetic, publicata in anul 1981. Ulterior au aparut numeroase alte studii si articole ale diversilor autori, de la John Cochrane si Mark Thoma la Luis Catao si Marco Terrones, sau Hiroshi Fujiki. Ei demonstreaza felul in care deficitul bugetar influenteaza inflatia, ca urmare a faptului ca afecteaza politica monetara a bancii centrale. Cu referire particulara la Romania, Sweder van Wijnbergen, profesor al Universitatii din Amsterdam a publicat in anul 2000 un studiu realizat impreuna cu Nina Budina intitulat Fiscal deficits, monetary reform and inflation stabilization in Romania in care explica in detaliu influenta deficitelor bugetare mari asupra inflatiei, inclusiv dinamica acesteia in raport cu ponderea deficitului in PIB. Desigur, dominana fiscal i cea monetar delimitate iniial de Sargent i Wallace n 1981 ele privind comportamentul Ricardian sau non-Ricardian al sistemului i inducnd presiuni asupra politicilor monetare de a monetiza datoria indus de politici fiscale iresponsabile (idee denumit i teoria determinrii fiscale a nivelului preurilor fiscal theories of the price level aa cum sunt acestea expuse deWoodford). n cazul lipsei dominanei fiscale, o cretere a ratei de dobnd de politic monetar ar trebui s conduc la o apreciere de curs i la o cretere a atractivitii obligaiunilor guvernamentale interne. Totui, n condiiile n care stocul de datorie public este foarte mare, politica fiscal este configurat greit (o pondere foarte mare a mprumuturilor externe), sau investitorii nregistreaz o cretere brusc a aversiunii la risc, creterea de dobnd ar putea conduce la creterea probabilitii de insolvabilitate a guvernului. Acest lucru poate determina efecte inverse a msurii de politic monetar amintit anterior: deprecierea monedei naionale i scderea atractivitii obligaiunilor interne (Blanchard (2004)). La rndul su, aceast evoluie poate induce o cretere a nivelului preurilor prin intermediul preurilor de import, moment n care procesul se poate relua.

Dominana fiscal i cea monetar, delimitate iniial de Sargent i Wallace n 1981 privind comportamentul Ricardian sau non-Ricardian al sistemului inducnd presiuni asupra politicilor monetare de a monetiza datoria indus (monetizarea datoriei duce ineluctabil la inflatie). de politici fiscale iresponsabile (idee denumit i teoria determinrii fiscale a nivelului preurilor fiscal theories of the price level aa cum sunt acestea expuse deWoodford). n cazul lipsei dominanei fiscale, o cretere a ratei de dobnd de politic monetar ar trebui s conduc la o apreciere de curs i la o cretere a atractivitii obligaiunilor guvernamentale interne. In plus, noua teorie fiscala a preturilor (fiscal theory of the price level, propusa in anii 90 de catre Sims, Woodford, Cochrane, Leeper si altii) ne atrage atentia ca atunci cand guvernul duce o politica fiscala iresponsabila (in sensul ca nu alege nivelul deficitului astfel incat restrictia sa bugetara sa fie satisfacuta independent de ceea ce se intampla cu preturile), nivelul preturilor este determinat de catre politica fiscala, si politica monetara nu mai joaca nici un rol

Daniel Daianu: Dominatia fiscala va dura intrucat sistemele bancare nu sunt insanatosite
15 iun 2010

Se poate vorbi, n acelai timp, de dou niveluri n dominan fiscal. Primul este dictat de situaia strict a bugetului public i relaia politicii fiscale cu cea monetar. Al doilea nivel privete efectele demersurilor de reducere a deficitelor bugetare asupra cheltuielilor bugetare, asupra compoziiei lor. Dac austeritatea va dura i relansarea economic va fi firav, nevoia de consolidare fiscal de amploare poate reclama amputri masive de cheltuieli publice, inclusiv cu investiiile. Pentru o ar ca Romnia, mrirea puternic a coeficientului de absorbie a fondurilor europene, diminuarea risipei i a "sifonrii" banului public sunt ci pentru a atenua din intensitatea dominantei fiscale, pe ambele niveluri. n general, avnd n vedere efectele de contagiune i logica cercurilor vicioase) n criza din aceti ani, este esenial s se capitalizeze factori endogeni de cretere economic. Probleme ale politicii monetare ntr-o ar emergent.

Cazul Romniei Publicaiile Academiei Regale de tiine Economice i Financiare Discurs susinut la Academia Regal de tiine Economice i Financiare, la data de 21 februarie 2008 de academicianul corespondent din Romnia Domnul MUGUR ISRESCU Barcelona 2008 Se recomand ca politica fiscal s valorifice perioadele de boom economic ca o bun ocazie pentru acumularea unor excedente fiscale cu rol de tampon n perspective perioadelor de declin, cnd va trebui s contracareze divergenele economice i ocurile asimetrice (Trichet, 2001) Mai precis, politica fiscal trebuie s dein rolul principal n corectarea dezechilibrelor de cont curent. Acest lucru nseamn c rile trebuie s i calibreze bugetele astfel nct s fac fa creterii cererii din sectorul privat i s i ia msurile de protecie necesare mpotriva unor eventuale crize, ntruct amploarea deficitului fiscal contribuie n mod direct la magnitudinea deficitului de cont curent. Politica monetar are nevoie de sprijinul celorlalte politici, n special de cel al politicii fiscale i al politicii veniturilor, care s fie prudente i nu prociclice. Susin prerea conform creia adoptarea unei reguli de politic monetar (ntr-un anumit sens, intirea inflaiei este o astfel de norm) ar trebui s fie nsoit de o regul fiscal, dup cum propunea Woodford (2001).

DEFICITUL BUGETAR SI INFLATIA Student : MARIUS SERBAN Coordonator Stiintific : Prof. MOISA ALTAR Bucuresti 2002 Functia traditionala a bancii centrale este sa controleze nivelul preturilor. Aceasta functie deriva din teoria economica, mai precis din teoria cantitativa a banilor care poate fi rezumata de dictonul lui Milton Friedman: inflatia este intotdeauna un fenomen monetar. Incepand cu lucrarea lui Sargent si Wallace Some Unpleasant Monetaristic Arithmetic (1981) impotanta acordata politicii fiscale in explicarea inflatiei a crescut considerabil,

nefiind posibila explicarea crizelor valutare, a incetarii hiperinflatiei fara o raportare la factorii fiscali. Mai mult, s-a ajuns chiar la extrema opusa in a considera ca inflatia pe termen lung este influentata in intregime de politica fiscala. Rolul politicii fiscale in determinarea preturilor poate fi cel mai bine observat in regimurile de dominanta fiscala, cum este si cazul Romaniei. Acestea sunt regimuri in care obiectivele bancii centrale sunt subordonate deciziilor autoritatii fiscale. Deficitul determina guvernul sa se imprumute pentru finantarea lui. Presiunea cererii de finantare din partea guvernului se repercurteaza asupra ratei dobanzii, inflatiei si cursului de schimb. Dependenta dintre politica fiscala si nivelul inflatiei a fost explicitata theoretic de Thomas J. Sargent si Neil Wallace in lucrarea Some unpleasant monetarist arithmetic, publicata in anul 1981 si ulterior de numeroase alte studii si articole ale diversilor autori, de la John Cochrane si Mark Thoma la Luis Catao si Marco Terrones, sau Hiroshi Fujiki. Ei demonstreaza felul in care deficitul bugetar influenteaza inflatia, ca urmare a faptului ca afecteaza politica monetara a bancii centrale. ABORDAREA STRUCTURII SI ROLULUI AGREGATELOR MONETARE LA FRANKFURT SI BUCURESTI Asist. dr. ec. Oana GHERGHINESCU Universitatea din Craiova Ec. Gheorghe GHERGHINESCU Banca Nationala a Romniei, Sucursala Dolj Din vara anului 2005, Banca Nationala a Romniei a trecut oficial de la regimul de tintire a agregatelor monetare la cel de tintire directa a inflatiei, principalele caracteristici ale noului regim monetar fiind: asumarea neechivoca a angajamentului fata de stabilitatea preturilor ca obiectiv fundamental al politicii monetare; independenta bancii centrale si responsabilitatea acesteia pentru atingerea tintei de inflatie; transparenta strategiei de politica monetara prin comunicarea catre public a obiectivelor si a deciziilor adoptate, respectiv disponibilitatea unor indicatori relevanti pentru cele patru blocuri macroeconomice real, monetar, fiscal si extern. ncepnd cu luna ianuarie 2007, Banca Nationala a Romniei publica indicatorii monetari n structura utilizata de Banca Centrala Europeana.

Inflatia ridicata si persistenta acesteia este una din caracteristicile macroeconomice distincte ale tarilor in curs de dezvoltare. Acest fenomen a fost denumit inflatie cronica. 1 Cochrane (2000) afirma ca masa monetara este irelevanta in determinarea preturilor iar operatiunile de open-market nu pot afecta nivelul inflatiei ci doar varianta acesteia 2 Teoria fiscala a preturilor este prezentata in Sargent si Wallace (1981), Leeper (1991), Woodford (1994,1995,1996,1998), Cochrane (2001), Dupor(1999)