1. Religia este un tip de comportament uman (credine, ritualuri) referitor la fiine, fore i puteri supranaturale.

Sociologia considera ca religia a aprut i exist nc pentru c ea ndeplinete anumite funciuni: 1. Funcia cognitiv 2. Funcia acional 3. Funcia de reducere a anxietii 4. Funcia social (structurant) 5. Funcia compensatory 6. Funcia identitar Religia este cea care ne ajuta sa ne procuram hrana spirituala, ea este cea care ne avertizeaza si ne ajuta sa trecem peste primejdiile acestei lumi, peste ispitele nenumarate ce ne incearca neincetat pe parcursul vietii ; in concluzie, ea este cea care ne indruma si ne sprijina pe drumul spre dobandirea vietii vesnice. 2. Printre cele mai rspndite religii monoteiste sunt: cretinismul, islamul i iudaismul.

Cretinismul este religia acelora care mrturisesc credina n Iisus Hristos, pe care-l recunosc i-l
cinstesc drept Fiu al lui Dumnezeu i purttor al unui mesaj universal de mntuire propvduit de apostoli. Aceast religie i crezul ei este n continuitate cu iudaismul primului secol, revendicndu-se ca mplinire a legmntului ncheiat de Dumnezeu cu poporul lui Israel. Cretinismul mai poate fi definit ca religia crii, datorit importanei textelor sacre i a referinei la aceste texte ale revelaiei adunate n Biblie, dar aceast etichetare (religia crii) a fost fcut de reprezentani ai islamului, cretinismul fiind religia lui Hristos, cel nviat.

Islamul este o religie avraamic, monoteist, fondat n secolul al VII-lea i bazat pe textul religios cunoscut sub numele de Coran. A doua surs a legii islamice, dup Coran, este Sunna. se constituie din spusele i faptele profetului Muhammad, aa cum sunt ele cuprinse n hadth-uri (termen redat prin "tradiii") pe care se bazeaz jurisconsulii i teologii pentru a preciza mai bine coninutul legii islamice, izvort din Coran. Sunna cuprinde spusele profetului Muhammad i faptele acestuia i ale unora dintre nsoitorii si, pe care le-a aprobat.
Musulmanii consider c Dumnezeu a revelat n mod direct cuvntul Su ctre omenire prin Muhammad (circa 570632) i ali profei, printre care Adam, Avraam, Moise i Iisus. Baza credinei islamice se gsete n shahdatn ("dou mrturii"):"Nu exist (Dumnezeu n afar de Dumnezeu; iar Muhammad este trimisul lui Dumnezeu". Islamul este deschis pentru oricine, indiferent de ras, vrst, sex sau credine anterioare. Shari'a ("calea cea bun", avea n preislam sensul de "crare ce duce la o oaz", aadar singura crare care-i garanta viaa celui ce-o urma) este legea islamic ce cuprinde totalitatea poruncilor lui Dumnezeu aa cum au fost ele pstrate n Coran i n Sunna sau deduse, uneori, prin alte mijloace .

Iudaismul este religia i cultura poporului evreu. Fundamentele i istoria iudaismului constituie fundaia istoric a multor alte religii, incluznd cretinismul i islamismul. Este prima religie monoteist care a impus un Dumnezeu unic, . Iudaismul se bazeaz pe o carte sfnt: Biblia iudaic, ce cuprinde 24 de cri grupate n 3 seciuni.

O alt carte important este Talmudul, carte alctuit din Mina i Ghemara (care n ebraic nseamn "adugare") i care reprezint o interpretare a textelor din Biblie. Lcaul de cult este sinagoga. La sinagog cel care conduce ritualul este rabinul, care are funcia unui ndrumtor religios. El este cel care coordoneaz studiul Torei. Evreii practic rugciunea de trei ori pe zi: dimineaa, la prnz i seara. 3. Comunicarea prin cuvnt
Element constitutiv al tuturor religiilor, cultul reprezint forma cea mai com-plex de trire a legturii dintre om i Divinitate. Rugciunea de pretutindeni cuprinde o mare bogie de mijloace i stri spiri-tuale, care constituie liant pentru viaa comunitii i cale de desvrire spiri-tual pentru persoanele care o practic. Jertfele, ofrandele, ritualurile, incantaiile, gesturile de umilin i cererile adresate din adncul inimilor, n tem-ple mree sau n singurtatea naturii, contribuie la ntreinerea strii de comu-nicare permanent ntre Pmnt i Cer. Texte religioase,carti religioase

4. Conform recensmntului din 2002,1 18.806.428 de ceteni, reprezentnd 86,8% din populaie, sau declarat ortodoci, 1.028.401 s-au declarat romano-catolici (4,5% din populaie), 698.550 reformai (3,7%), 330.486 penticostali (1,5%), 195.481 greco-catolici (0,9%) .a. n Dobrogea, exist o minoritate islamic, compus majoritar din turci i ttari.

Culte religioase
5. Libertatea constiintei este posibilitatea persoanei fizice de a avea si de a-si exprima in particular sau in public o anumita conceptie despre lumea inconjuratoare, de a impartasi sau nu o credinta religioasa, de a a apartine sau nu unui cult religios, de a indeplini sau nu ritualul cerut de acea credinta. 6.asemanari intre religia crestin ortodoxa si crestin catolica --mediul sacramentelor (botezul, mirul, euharistia, pocina, maslul, preoia i cstoria), prin intermediul crora credinciosul se va mntui. Biserica Ortodox Romn Biserica Romano-Catolic Biserica Ortodox de Stil Vechi din Romnia Biserica Romn Unit cu Roma Biserica Reformat din Romnia Biserica Evanghelic Lutheran din Romnia Biserica Evanghelic de Confesiune Augustan din Romnia Biserica Unitarian din Transilvania Uniunea Bisericilor Cretine Baptiste din Romnia Biserica Adventist de Ziua a aptea din Romnia Uniunea Penticostal Federaia Comunitilor Evreieti din Romnia Islamul n Romnia Martorii lui Iehova

-- consider c ai misiunea de a elabora i propaga nvtura cretin, precum i aceea de a veghea asupra unitii credincioilor. --Bisericile au aceeasi Biblie si au fost create de apostolii lui Iisus --credinta aceea in Iisus Cristos Mantuitorul nostru 7. Fundamentalismul n sens larg se refer la un curent religios, care are ca scop respectarea strict a rdcinilor unei religii sau ideologii. n sens restrns, se refer la micarea conservatoare care a aprut n protestantismul nordamerican. Fundamentalismul religios este o miscare de extrema, care face in principal referire la acea categorie de persoane religioase care isi bazeaza credinta in primul rand pe scrierile religioase, luandu-le ad litteram, nu prin interpretari sau intermediari. 8.

Relatia Stat Biserica in tarile UE

La baza relatiei dintre biserica si stat stau cateva principii unanim acceptate: neutralitatea statului in raport cu biserica, principiul distinctiei dintre cele doua domenii de competenta, al statului si al bisericii, principiul libertatii religioase, care este garantat constitutional. In primul rand, libertatea religioasa, asigurata de constitutie, este unitara si functionala. Apoi, separarea functionala a statului si a bisericii asigura aceeasi independenta pentru toate cultele. In al treilea rand, statul si organizatiile religioase trebuie sa colaboreze. Apoi, aceasta colaborare trebuie sa cuprinda si ideea subsidiaritatii, a ajutorarii reciproce. In al cincilea rand, statul este raspunzator pentru libertatea reala si pentru independenta bisericii. In fine, statul trebuie sa asigure garantii culturale, economice, politice prin acorduri si conventii cu reprezentantii cultelor. 9. Secularizarea se refera la diminuarea importantei religiei pe plan social. Ea acopera o multitudine de fenomene printre care: sechestrarea de catre puterile politice a pamanturilor si a altor bunuri detinute de autoritatile religioase de catre detinatorii puterii politice; trecerea de sub controlul religios sub cel secular a numeroase activitati si functii indeplinite de religie; diminuarea cantitatii de timp, efort si resurse pe care oamenii le dedica preocuparilor supraempirice; declinul institutiilor religioase; in privinta chestiunilor legate de conduita, inlocuirea preceptelor religioase cu cerinte adaptate criteriilor strict tehnice si inlocuirea treptata a unei constiinte specific religioase (mergand de la credinta in farmece, ritualuri, vraji sau rugaciuni) cu o orientare empirica, rationala, instrumentala; abandonarea interpretarilor mitice, poetice si artistice ale naturii si ale societatii in favoarea unei descrieri sobre si prozaice. 10. Evoluia religiilor. n cadrul evoluionismului secolului XIX se pot gsi multe teorii privind evoluia r. E. B. Tylor argumenta urmtoarea secven: animism, politeism, monoteism. Leslie White (The Evolution of Culture, 1959) argumenteaz ideea c exist o relaie strns ntre evoluia societii i evoluia r. Populaiile de vntori i culegtori au zei zoomorfi, sau zei reprezentnd fenomene naturale, n timp ce populaiile productoare de hran, agricole, dezvolt un panteon de zei antropomorfi. n statele imperiale, expansive, zeii servesc ca instrumente sacre ale imperialismului.