Alcide de Gasperi (1881-1954)

A studiat literatura i filosofia la Viena, devenind apoi jurnalist. A suferit o condamnare de 16 luni n nchisoare, ca anti -fascist. n 1943, a organizat n ilegalitate, Democrazia Cristiana (Partidului Cretin -Democrat din Italia), primul partid cretin democrat. Prim-ministru al Italiei i semnatar al Tratatelor CECO, CEE i Euratom din partea acestui stat, de Gasperi era originar din Trentino -Alto Adige, re giune din Tirolul de Sud, care a aparinut Austro -Ungariei pn la destrmarea acesteia n 1919, cnd a fost cedat Italiei. Astfel, de Gasperi a fost mai nti membru al Parlamentului de la Viena. n 1921, a devenit membru al Parlamentului Italiei, din partea Partidului Popular, iar dup Rzboi a ocupat funcia de prim -ministru timp de opt ani (1945-1953), din partea Partidului Democraia Cretin (it. Democrazia Cristiana), pe care l fondase n 1943. Partizan al integrrii europene, Alcide de Gasperi a c ontribuit la realizarea Planului Marshall i la ntrirea relaiilor economice ale Italiei cu alte ri europene, n special cu Frana. A fost un susintor puternic att al Planului Schuman, ct i al Tratatului de instituire a Comunitii Europene de Aprare, semnat de cele ase state membre ale CECO. De Gasperi viza crearea unei adunri constitutive a Comunitii Europene de Aprare, care s aib i o armat european. Acest tratat nu a intrat ns n vigoare, fiind respins de Parlamentul Franei n 1954 . n 1952, a obinut Premiul Internaional Carol cel Mare, iar n 1954 a fost ales preedinte al Adunrii Comune a CECO (Parlamentul CECO), funcie pe care nu a reuit s o duc la bun sfrit, stingndu -se din via n acelai an. Ca omagiu pentru contrib uia sa la fondarea Uniunii Europene, bustul su a fost inclus printre cele 12 busturi de oameni politici reunite n Monumentul prinilor fondatori ai Uniunii Europene , inaugurat la Bucureti, la 9 mai 2006, de Ziua Europei , pe Insula Trandafirilor din Parcul Herstru .

Gal Andrea Gr. 218