CURS 5.

Fiziologia sunetelor

1. Vocalele. In limba romana sunt 7 vocale :
a,e,i,o,u,a,i. Ele se clasifica astfel:
-

dupa locul de articulare – anterioare (palatale)- e, i; mediale- i,a,a; posterioare (velare)- o, u.

-

dupa gradul de deschidere a maxilarelor – inchise - i, i,u; mijlocii- e,a,o; deschise- a. dupa participarea buzelor – rotunjite (labializate)- o,u; nerotunjite (nelabializate)- a,e,i,a,i.

-

Rostirea corecta a vocalelor:

a

Maxilarele: foarte deschise (intre incisivii superiori si cei inferiori un spatiu de 2 degete asezate unul peste altul). Limba: asezata de-a lungul platoului maxilarului inferior, libera, relaxata, varful ei atingand alveolele incisivilor inferiori. Buzele : deschise liber, buza de sus usor ridicata. Defecte de rostire a vocalei “a”. Uneori se rosteste prea “adanc” in gat, alteori prin ridicarea fundului limbii capata o nuanta de o , alteori un timbre nazal ca si cum ar urma dupa a un n. Aceasta vocala trebuie spusa liber, numai prin deschiderea neancordata a maxilarului.

Maxilarele: cu o deschidere mijlocie (atat cat poate intra intre incisive, degetul mare). Limba: dosul ei ridicat putin spre mijlocul palatului tare, iar varful coborat la alveolele incisivilor inferiori.

e

Buzele: usor intinse ca pentru un suras. in loc ca rezonatorul lui “e”sa fie foarte anterior. Buzele: usor inaintate. Uneori. intinzandu-se buzele prea tare in suras. iar varful limbii se retrage putin de langa incisivii inferiori. mai ales atunci cand este dublata (copii. “e”-ul capata o nuanta prea deschisa de “behait” alteori. i-ul este o vocala anterioara care pronuntata correct. se strang rotunjite ca un inel. Nu trebuie sa se uite. i Maxilarele : mai putin deschise decat pentru vocala e (atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). totusi. aproape de pozitia lui i si suna din gat. Limba: partea posterioara a dosului limbii se ridica spre valul palatului. ca desii maxilarele sunt foarte putin deschise. Buzele se intend spre urechi mai mult ca pentru e. limbii) infrumuseteaza rostirea. dand emisiei un aspect sonor infundat. ca intr-un suras puternic. o Maxilarele: deschise ca pentru “e” (atat cat sa intre intre incisive degetul mare). este deplasat spre pozitia lui “a” sau a lui “a” si imprumuta o rezonanta straina limbii noastre. si se apropie una de alta. Defecte de rostire a vocalei “e”. Limba: aceeasi pozitie ca pentru vocala e. cateodata e deplasata putin catre fundul gurii. Defecte de rostire a vocalei i : in general aceasta vocala nu se rosteste defectuos. Defecte de rostire a vocalei “o”: se observa doua moduri de pronuntare gresita a acestei vocale: .

Limba: asezata ca pentru vocala “A”. frumuos. Buzele : mai inaintate decat pentru vocala “o”. u Maxilarele: mai inchise decat pentru “o”(atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). Buzele : cu colturile foarte usor ridicate spre un suras. ca si celelalte. A Maxilarele: deschise ca pentru “e”.in loc de doica. suna inchis. tubat. Defecte in rostirea vocalei “u” : in pronuntarea acestei vocale. Limba: ca pentru formarea lui “o”.frumos. ceea ce da lui “u” un aspect sonor mai tubat. 2. uouo. exista cateodata tendinta gresita de a fi rostita din gat si din cauza prelungirii rezonatorului prin inaintarea puternica a buzelor. adesea sunetul capata intai timbrul lui “u” si abia apoi trece la “o”. Buzele fiind prea mult inaintate. ca pentru “u”.oua. Limba: relaxata pe platoul maxilarului inferior.1. exemplu: duoica. timbrul lui “o” e prea tubat si infundat si-i deformaeza rezonanta. etc. I Maxilarele: foarte putin deschise ca pentru vocala “i”. Varful limbii la incisive (ca pentru vocala “a”). Pornindu-se la rostirea lui “o” cu o deschizatura mica de maxilare. fiind vorba de o vocala posterioara. “tuguiate”. vulgarizeaza emisia si rostirea. Acest defect. .

Exercitiu 1 : se rostesc aceste perechi de vocale cu vocea linistita. deci rezonatorul lor este pe mijlocul limbii. In caz contrar ele tind sa fie articulate din gat si emisia cuvintelor care le contin devine inestetica si vulgara. rar. aei aie eai eia iae iea . poate fi remediat. B. ca si al vocalei “a”. apoi sa se citeasca accentuandu-se intaia vocala. nu chiar atat cat pentru vocala “i”. adica daca nu se uita ca ele sunt vocale mediale. Defecte in rostirea vocalelor “A” si ”I” : aceste vocale daca sunt rostite correct. aspectul lor sonor.Buzele : intinse spre urechi. sa se accentueze vocala din mijloc. emitandu-se fiecare sunet correct si curat: aa ae io uA II IA Iu aI ai ee ea ei ou AI au Ao uA eo ii ie ae io uA oi ui oA iu oo oi ea ei ou ea oe oe oa uu uo ie ae io Ia ia uI ui AA Au oi ea ei Ie ee Au oo II Ia uo ie ae Ai Ia au ii Exercitiu 2 : A. apoi sa se citeasca din nou accentuandu-se ultima vocala. oarecum neplacut. de care difera doar prin inchiderea mai mare a maxilarelor. C.

aou eou ioa oiu eai uoi aAa eaA aiA iae aaa AAA III oua aAa uAu auo euo iao oui eui oua aIa eaI uAA Iai eee IiI aIa uuA oau oeu iua oue eiu uio AaA iIa uII Iao iii oei IaI uuo oua oue iau oeu iou uei IaI iAa uoA oaI ooo aei AaA uua uoa uea oie eio iuo ieu eAa aiI uoI uao uae oia eoi oai iua eIa aia IoI eII eIA uuu eia AaI uui uuu uue Exercitiu 3 : sa se accentueze a doua vocala : aeio eaio iuae oaio uoia uAia aioe euoi iaei oeiu uaio ueiA auei eiae ieao oiau uiea uoiA auie eiua iaoi ouia uiua uIio auoe eeaa iuai oaou uaoe uAiA .

fara de care sunetul respectiv nu se produce: . trebuie neaparat sa se cunoasca locul si modul de formare a acestora. Exista in general 3 articulatii de baza. lucru in echipa.uIIu oAei oaeI ioAA iIIA eAoA eaoA aAII aaIa uAII oIei oIAi ieAA iueA eIoA eIAa aIIA aIau uIAe oIIA oIou ieIA iueI eIoa eIIA aIAI aoIa uIIA oiAI oeaI ioIo iaoA eiaA eaIA aIaI aooI uIIA oeiA oAoI ioIA ioiA eAIo euou aAaA auau Exercitiu 4 : Hipnoza columbiana. . Exercitiu 5: exercitiu de repiratie. in vederea unui autocontrol eficace asupra felului de rostire a fiecarei consoane.antrenament: 4/9/4/18 5/10/5/20 5/11/5/22 6/12/6/24 2.concentrare. concesie si cooperare. Consoanele : ca si pentru vocale.inchiderea totala sau partiala a buzelor. dezvoltarea imaginatiei.

la care coardele nu intra in actiune.apexul se ridica la alveolele incisivilor superiori unde face ocluzia canalului vorbitor. valul palatului. limba – varful atinge alveolele incisivilor superiori iar marginile .maxilarele: usor intredeschise. buzele unite. . fac ocluzia canalului vorbitor. glota e putin inchisa. pentru ca sa vibreze coardele vocale la consoanele sonore.spatial dintre maxilare. Apexul la incisivii inferiori. 2. buzele. La aceste trei articulatii de baza se adauga si gradul de inchidere sau deschidere a maxilarelor.. n.lipirea valului palatului de peretele posterior al faringelui sau deslipirea lui de acest perete.coborat si curentul trece liber prin nas. intinse usor lateral. ceea ce in primul caz face ca sunetul sa fie oral (nenazal) si in al doilea caz sa fie nazal. Nazale: m. valul palatuluicoborat si curentul fonator trece liber prin nas. Deschiderea glutei la consoanele surde. Consoane sonante – la toaote consoanele care fac parte din aceasta categorie coardele intra in actiune.dezlipite. Laterale: l – maxilarele – putin mai deschise ca pentru “n”. cu comisura ridicata. ele deci sunt toate sonore si nu au pereche surda. limba-a asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior.inchiderea usoara a glutei. coardele vibreaza usor. 1. limba.maxilarele – mai deschise putin decat pentru ”m”.

Vibranta: r – maxilarele. cu comisura ridicata. Defecte in rostirea consoanei “r”: in loc vibrarea sa se faca intre varful limbii si alveolele incisivilor superiori. fara timbre nazal. Buzele.vibrarease fac intre valul palatului si partea posterioara a limbii.lipit de peretele posterior al faringelui. dar remediabil.cateodata consoana “l” se rosteste moale.frumoasa.) . . intinse usor lateral. din comoditate. valul palatului este lipit de peretele posterior al faringelui. Cateodata.putin mai deschise decat pentru “n”si ”l”. 3. Defecte. De obicei. valul palatului. Valul palatuluilipit de peretele posterior al faringelui. deci ele vor fi tot orale. inchizand curentul fonator care astfel iese numai prin gura. acest fel de a rosti consoana in fundul gatului deplaseaza spre partea posterioara a canalului vorbitor toate celelalte foneme.limbii lasa doua deschizaturi lateraleunde iese curentul fonator.se formeaza un “r”graseiat (“r” velar). producand un usor zgomot de frictiune. ocluziile si deschiderile successive ale acestei consoane. ea este eliminate cu totul (daga. adica dosul limbii se apropie mai mult ca de obicei de palatal tare. Astfel varful limbii vibreaza de 2-3 ori foarte usor. fumoasa.dezlipite. limba. dand rezonantei acestei consoane un timbre strain limbii romane.draga.varful atinge usor alveolele incisivilor superiori. inchizand drumul spre cavitatea nazala. inchizand astfel drumul spre cavitatile nazale. buzele ca pentru “n”.etc. Este un defect greu de inlaturat. desfacute la interval foarte scurte de presiunea aerului intrabucal. formand ocluzii alveolare successive. Consoane nesonante : la acet tip de consoane.

bilabiale: p. ărb. tub. îbab bie. biu. bio. Exercitiu. ca si la consoana “p” ocluzia canalului vorbitor. Coardele vocale vibreaza.Consoanele ocluzive: . limbaasezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. beb.maxilarele usor intredeschise ca si pentru “p”. Aceasta consoana este : ocluziva. Aceasta consoana este : ocluziva. apexul la incisivii inferiori. bub. odata cu zgomotul de explozie se aude sunetul consoanei “b”. obab. Coardele vocale nu vibreaza. orb. bilabiala. b . bâb abab. zăb. bri. sonora. bă. bu. bre. fiind urmate si de o expiratie scurta. bru. ăbab. Cand se deschid brusc. bro.strans unite. be. glota fiind inchisa si sunetul consoanei “b” este insotit de voce (vibrarea coardelor este usor de controlat prin palparea laringelui in timpul emisiei sunetului).consoana “B” : ba. bea. limba. bui bar. glota ramanand deschisa. ubab. bao. urb. erb. bilabiara.Toaote consoanele surde cer o constrictive/ ocluzie mai puternica decat cele sonore. bob. bo. bră. ben. lob. fac ocluzia canalului vorbitor. îrb . bî bab. sub presiunea aerului expirat buzele formeaza o linie orizontala si se produce o data cu zgomotul mic de explozie si sunetul consoanei “p”.maxilarele usor intredeschise. La deschidere. boa. sâb bra. bil. Clasificare: 1. băb. buzele strans unite fac. surda. bi. ibab. ebab.asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. bib. irb. buzele. brî arb.

umb. . bla. Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval. egal si actual. zbo. bri. Balaban Balabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite. consoana “b” cu : “m”. îrb.zba. “n”. Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti. pe rand. E pestrita prepelita pestrita. Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei. real si natural. dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti. zbu. O baba balana mananca o banana babana. E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti. zbă amb. se inlocuieste. dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite. Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti. arb. fara rival. “l”. pal. iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit. “p”. blo Acelasi exercitiu. “r”. Exercitiu: Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina ochilor. zbe. Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. zbi.

Primprejur plimbarile prin ploaie prilejuiesc placeri propietarilor provinciali. . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful