CURS 5.

Fiziologia sunetelor

1. Vocalele. In limba romana sunt 7 vocale :
a,e,i,o,u,a,i. Ele se clasifica astfel:
-

dupa locul de articulare – anterioare (palatale)- e, i; mediale- i,a,a; posterioare (velare)- o, u.

-

dupa gradul de deschidere a maxilarelor – inchise - i, i,u; mijlocii- e,a,o; deschise- a. dupa participarea buzelor – rotunjite (labializate)- o,u; nerotunjite (nelabializate)- a,e,i,a,i.

-

Rostirea corecta a vocalelor:

a

Maxilarele: foarte deschise (intre incisivii superiori si cei inferiori un spatiu de 2 degete asezate unul peste altul). Limba: asezata de-a lungul platoului maxilarului inferior, libera, relaxata, varful ei atingand alveolele incisivilor inferiori. Buzele : deschise liber, buza de sus usor ridicata. Defecte de rostire a vocalei “a”. Uneori se rosteste prea “adanc” in gat, alteori prin ridicarea fundului limbii capata o nuanta de o , alteori un timbre nazal ca si cum ar urma dupa a un n. Aceasta vocala trebuie spusa liber, numai prin deschiderea neancordata a maxilarului.

Maxilarele: cu o deschidere mijlocie (atat cat poate intra intre incisive, degetul mare). Limba: dosul ei ridicat putin spre mijlocul palatului tare, iar varful coborat la alveolele incisivilor inferiori.

e

Defecte de rostire a vocalei “o”: se observa doua moduri de pronuntare gresita a acestei vocale: . limbii) infrumuseteaza rostirea. “e”-ul capata o nuanta prea deschisa de “behait” alteori. dand emisiei un aspect sonor infundat. ca intr-un suras puternic.Buzele: usor intinse ca pentru un suras. mai ales atunci cand este dublata (copii. Limba: aceeasi pozitie ca pentru vocala e. intinzandu-se buzele prea tare in suras. Limba: partea posterioara a dosului limbii se ridica spre valul palatului. si se apropie una de alta. iar varful limbii se retrage putin de langa incisivii inferiori. i-ul este o vocala anterioara care pronuntata correct. Defecte de rostire a vocalei i : in general aceasta vocala nu se rosteste defectuos. Defecte de rostire a vocalei “e”. in loc ca rezonatorul lui “e”sa fie foarte anterior. Buzele se intend spre urechi mai mult ca pentru e. totusi. aproape de pozitia lui i si suna din gat. se strang rotunjite ca un inel. i Maxilarele : mai putin deschise decat pentru vocala e (atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). ca desii maxilarele sunt foarte putin deschise. o Maxilarele: deschise ca pentru “e” (atat cat sa intre intre incisive degetul mare). Buzele: usor inaintate. este deplasat spre pozitia lui “a” sau a lui “a” si imprumuta o rezonanta straina limbii noastre. Nu trebuie sa se uite. Uneori. cateodata e deplasata putin catre fundul gurii.

1. Varful limbii la incisive (ca pentru vocala “a”). Acest defect. exista cateodata tendinta gresita de a fi rostita din gat si din cauza prelungirii rezonatorului prin inaintarea puternica a buzelor. ceea ce da lui “u” un aspect sonor mai tubat. Limba: ca pentru formarea lui “o”. exemplu: duoica. A Maxilarele: deschise ca pentru “e”. frumuos. timbrul lui “o” e prea tubat si infundat si-i deformaeza rezonanta.oua. u Maxilarele: mai inchise decat pentru “o”(atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). Buzele : cu colturile foarte usor ridicate spre un suras. vulgarizeaza emisia si rostirea. adesea sunetul capata intai timbrul lui “u” si abia apoi trece la “o”. . Limba: relaxata pe platoul maxilarului inferior. ca pentru “u”. Defecte in rostirea vocalei “u” : in pronuntarea acestei vocale. 2. Pornindu-se la rostirea lui “o” cu o deschizatura mica de maxilare. fiind vorba de o vocala posterioara.frumos. Buzele : mai inaintate decat pentru vocala “o”. “tuguiate”.in loc de doica. ca si celelalte. Limba: asezata ca pentru vocala “A”. tubat. etc. I Maxilarele: foarte putin deschise ca pentru vocala “i”. uouo. suna inchis. Buzele fiind prea mult inaintate.

de care difera doar prin inchiderea mai mare a maxilarelor. nu chiar atat cat pentru vocala “i”. aei aie eai eia iae iea . adica daca nu se uita ca ele sunt vocale mediale. apoi sa se citeasca din nou accentuandu-se ultima vocala. emitandu-se fiecare sunet correct si curat: aa ae io uA II IA Iu aI ai ee ea ei ou AI au Ao uA eo ii ie ae io uA oi ui oA iu oo oi ea ei ou ea oe oe oa uu uo ie ae io Ia ia uI ui AA Au oi ea ei Ie ee Au oo II Ia uo ie ae Ai Ia au ii Exercitiu 2 : A. B. poate fi remediat. ca si al vocalei “a”. oarecum neplacut. rar. deci rezonatorul lor este pe mijlocul limbii.Buzele : intinse spre urechi. apoi sa se citeasca accentuandu-se intaia vocala. C. Defecte in rostirea vocalelor “A” si ”I” : aceste vocale daca sunt rostite correct. sa se accentueze vocala din mijloc. In caz contrar ele tind sa fie articulate din gat si emisia cuvintelor care le contin devine inestetica si vulgara. aspectul lor sonor. Exercitiu 1 : se rostesc aceste perechi de vocale cu vocea linistita.

aou eou ioa oiu eai uoi aAa eaA aiA iae aaa AAA III oua aAa uAu auo euo iao oui eui oua aIa eaI uAA Iai eee IiI aIa uuA oau oeu iua oue eiu uio AaA iIa uII Iao iii oei IaI uuo oua oue iau oeu iou uei IaI iAa uoA oaI ooo aei AaA uua uoa uea oie eio iuo ieu eAa aiI uoI uao uae oia eoi oai iua eIa aia IoI eII eIA uuu eia AaI uui uuu uue Exercitiu 3 : sa se accentueze a doua vocala : aeio eaio iuae oaio uoia uAia aioe euoi iaei oeiu uaio ueiA auei eiae ieao oiau uiea uoiA auie eiua iaoi ouia uiua uIio auoe eeaa iuai oaou uaoe uAiA .

Exercitiu 5: exercitiu de repiratie.antrenament: 4/9/4/18 5/10/5/20 5/11/5/22 6/12/6/24 2. Exista in general 3 articulatii de baza. dezvoltarea imaginatiei.concentrare. in vederea unui autocontrol eficace asupra felului de rostire a fiecarei consoane. concesie si cooperare. fara de care sunetul respectiv nu se produce: . trebuie neaparat sa se cunoasca locul si modul de formare a acestora.inchiderea totala sau partiala a buzelor. . Consoanele : ca si pentru vocale. lucru in echipa.uIIu oAei oaeI ioAA iIIA eAoA eaoA aAII aaIa uAII oIei oIAi ieAA iueA eIoA eIAa aIIA aIau uIAe oIIA oIou ieIA iueI eIoa eIIA aIAI aoIa uIIA oiAI oeaI ioIo iaoA eiaA eaIA aIaI aooI uIIA oeiA oAoI ioIA ioiA eAIo euou aAaA auau Exercitiu 4 : Hipnoza columbiana.

coardele vibreaza usor. buzele.coborat si curentul trece liber prin nas.apexul se ridica la alveolele incisivilor superiori unde face ocluzia canalului vorbitor. pentru ca sa vibreze coardele vocale la consoanele sonore. n. limba – varful atinge alveolele incisivilor superiori iar marginile . fac ocluzia canalului vorbitor. glota e putin inchisa. ele deci sunt toate sonore si nu au pereche surda. la care coardele nu intra in actiune. limba. valul palatuluicoborat si curentul fonator trece liber prin nas. Deschiderea glutei la consoanele surde. 1. Laterale: l – maxilarele – putin mai deschise ca pentru “n”. . 2. buzele unite. valul palatului. Apexul la incisivii inferiori..maxilarele – mai deschise putin decat pentru ”m”. Consoane sonante – la toaote consoanele care fac parte din aceasta categorie coardele intra in actiune.dezlipite. cu comisura ridicata. Nazale: m. ceea ce in primul caz face ca sunetul sa fie oral (nenazal) si in al doilea caz sa fie nazal. La aceste trei articulatii de baza se adauga si gradul de inchidere sau deschidere a maxilarelor.lipirea valului palatului de peretele posterior al faringelui sau deslipirea lui de acest perete.spatial dintre maxilare.maxilarele: usor intredeschise.inchiderea usoara a glutei. limba-a asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. intinse usor lateral.

inchizand drumul spre cavitatea nazala. dar remediabil. ocluziile si deschiderile successive ale acestei consoane.) . Defecte in rostirea consoanei “r”: in loc vibrarea sa se faca intre varful limbii si alveolele incisivilor superiori. Buzele. desfacute la interval foarte scurte de presiunea aerului intrabucal. limba.dezlipite. Defecte. valul palatului. . deci ele vor fi tot orale. Vibranta: r – maxilarele. Valul palatuluilipit de peretele posterior al faringelui. Cateodata. adica dosul limbii se apropie mai mult ca de obicei de palatal tare.putin mai deschise decat pentru “n”si ”l”. dand rezonantei acestei consoane un timbre strain limbii romane.varful atinge usor alveolele incisivilor superiori. De obicei.draga. inchizand astfel drumul spre cavitatile nazale.se formeaza un “r”graseiat (“r” velar). inchizand curentul fonator care astfel iese numai prin gura. intinse usor lateral.etc. din comoditate.vibrarease fac intre valul palatului si partea posterioara a limbii. Astfel varful limbii vibreaza de 2-3 ori foarte usor.limbii lasa doua deschizaturi lateraleunde iese curentul fonator. fara timbre nazal. Consoane nesonante : la acet tip de consoane. Este un defect greu de inlaturat. buzele ca pentru “n”. cu comisura ridicata.lipit de peretele posterior al faringelui.frumoasa. fumoasa. formand ocluzii alveolare successive. ea este eliminate cu totul (daga. valul palatului este lipit de peretele posterior al faringelui.cateodata consoana “l” se rosteste moale. producand un usor zgomot de frictiune. acest fel de a rosti consoana in fundul gatului deplaseaza spre partea posterioara a canalului vorbitor toate celelalte foneme. 3.

bio. îbab bie. bî bab. Exercitiu. Aceasta consoana este : ocluziva. bea.asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. Coardele vocale vibreaza. be. ăbab. ubab. orb. ebab. bâb abab. Clasificare: 1. urb. bil. sub presiunea aerului expirat buzele formeaza o linie orizontala si se produce o data cu zgomotul mic de explozie si sunetul consoanei “p”.Consoanele ocluzive: . ca si la consoana “p” ocluzia canalului vorbitor. bră. bub. Aceasta consoana este : ocluziva. boa. biu. sâb bra. glota fiind inchisa si sunetul consoanei “b” este insotit de voce (vibrarea coardelor este usor de controlat prin palparea laringelui in timpul emisiei sunetului). irb. apexul la incisivii inferiori. ben. îrb . buzele. bri. bu. Coardele vocale nu vibreaza. La deschidere. bro. glota ramanand deschisa. bă. bib. tub. bo. ărb. limbaasezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. beb. surda. bui bar. b . brî arb. bao. lob. bilabiala. bilabiara. bi.maxilarele usor intredeschise. odata cu zgomotul de explozie se aude sunetul consoanei “b”.maxilarele usor intredeschise ca si pentru “p”. limba. bob. ibab.consoana “B” : ba. buzele strans unite fac.Toaote consoanele surde cer o constrictive/ ocluzie mai puternica decat cele sonore. fiind urmate si de o expiratie scurta. bru.bilabiale: p.strans unite. erb. băb. sonora. zăb. obab. bre. fac ocluzia canalului vorbitor. Cand se deschid brusc.

zbi. Balaban Balabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite. bla. blo Acelasi exercitiu. “n”. Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval. egal si actual. îrb. dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti.zba. iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit. E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti. umb. O baba balana mananca o banana babana. E pestrita prepelita pestrita. real si natural. fara rival. Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti. Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei. . pe rand. “p”. pal. zbo. dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite. zbă amb. “l”. zbu. Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti. bri. arb. Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. Exercitiu: Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina ochilor. se inlocuieste. “r”. zbe. consoana “b” cu : “m”.

. .Primprejur plimbarile prin ploaie prilejuiesc placeri propietarilor provinciali.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful