CURS 5.

Fiziologia sunetelor

1. Vocalele. In limba romana sunt 7 vocale :
a,e,i,o,u,a,i. Ele se clasifica astfel:
-

dupa locul de articulare – anterioare (palatale)- e, i; mediale- i,a,a; posterioare (velare)- o, u.

-

dupa gradul de deschidere a maxilarelor – inchise - i, i,u; mijlocii- e,a,o; deschise- a. dupa participarea buzelor – rotunjite (labializate)- o,u; nerotunjite (nelabializate)- a,e,i,a,i.

-

Rostirea corecta a vocalelor:

a

Maxilarele: foarte deschise (intre incisivii superiori si cei inferiori un spatiu de 2 degete asezate unul peste altul). Limba: asezata de-a lungul platoului maxilarului inferior, libera, relaxata, varful ei atingand alveolele incisivilor inferiori. Buzele : deschise liber, buza de sus usor ridicata. Defecte de rostire a vocalei “a”. Uneori se rosteste prea “adanc” in gat, alteori prin ridicarea fundului limbii capata o nuanta de o , alteori un timbre nazal ca si cum ar urma dupa a un n. Aceasta vocala trebuie spusa liber, numai prin deschiderea neancordata a maxilarului.

Maxilarele: cu o deschidere mijlocie (atat cat poate intra intre incisive, degetul mare). Limba: dosul ei ridicat putin spre mijlocul palatului tare, iar varful coborat la alveolele incisivilor inferiori.

e

Limba: aceeasi pozitie ca pentru vocala e. Defecte de rostire a vocalei “o”: se observa doua moduri de pronuntare gresita a acestei vocale: . totusi. intinzandu-se buzele prea tare in suras. ca intr-un suras puternic. cateodata e deplasata putin catre fundul gurii. Buzele se intend spre urechi mai mult ca pentru e. Nu trebuie sa se uite. si se apropie una de alta. Buzele: usor inaintate. limbii) infrumuseteaza rostirea. Uneori. i-ul este o vocala anterioara care pronuntata correct. este deplasat spre pozitia lui “a” sau a lui “a” si imprumuta o rezonanta straina limbii noastre. Defecte de rostire a vocalei i : in general aceasta vocala nu se rosteste defectuos.Buzele: usor intinse ca pentru un suras. aproape de pozitia lui i si suna din gat. dand emisiei un aspect sonor infundat. mai ales atunci cand este dublata (copii. in loc ca rezonatorul lui “e”sa fie foarte anterior. se strang rotunjite ca un inel. ca desii maxilarele sunt foarte putin deschise. i Maxilarele : mai putin deschise decat pentru vocala e (atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). o Maxilarele: deschise ca pentru “e” (atat cat sa intre intre incisive degetul mare). “e”-ul capata o nuanta prea deschisa de “behait” alteori. Defecte de rostire a vocalei “e”. iar varful limbii se retrage putin de langa incisivii inferiori. Limba: partea posterioara a dosului limbii se ridica spre valul palatului.

I Maxilarele: foarte putin deschise ca pentru vocala “i”. adesea sunetul capata intai timbrul lui “u” si abia apoi trece la “o”. “tuguiate”. ca si celelalte.frumos. fiind vorba de o vocala posterioara.in loc de doica. tubat. Varful limbii la incisive (ca pentru vocala “a”).1. etc. Pornindu-se la rostirea lui “o” cu o deschizatura mica de maxilare. Limba: ca pentru formarea lui “o”. frumuos. u Maxilarele: mai inchise decat pentru “o”(atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). . Defecte in rostirea vocalei “u” : in pronuntarea acestei vocale. Limba: relaxata pe platoul maxilarului inferior. ca pentru “u”. suna inchis. Acest defect. exista cateodata tendinta gresita de a fi rostita din gat si din cauza prelungirii rezonatorului prin inaintarea puternica a buzelor. Buzele fiind prea mult inaintate. vulgarizeaza emisia si rostirea. Buzele : cu colturile foarte usor ridicate spre un suras. timbrul lui “o” e prea tubat si infundat si-i deformaeza rezonanta. Buzele : mai inaintate decat pentru vocala “o”. exemplu: duoica. uouo.oua. Limba: asezata ca pentru vocala “A”. 2. A Maxilarele: deschise ca pentru “e”. ceea ce da lui “u” un aspect sonor mai tubat.

C. rar. poate fi remediat. de care difera doar prin inchiderea mai mare a maxilarelor. aspectul lor sonor. adica daca nu se uita ca ele sunt vocale mediale. B. sa se accentueze vocala din mijloc. nu chiar atat cat pentru vocala “i”. Defecte in rostirea vocalelor “A” si ”I” : aceste vocale daca sunt rostite correct. deci rezonatorul lor este pe mijlocul limbii. ca si al vocalei “a”. apoi sa se citeasca din nou accentuandu-se ultima vocala.Buzele : intinse spre urechi. emitandu-se fiecare sunet correct si curat: aa ae io uA II IA Iu aI ai ee ea ei ou AI au Ao uA eo ii ie ae io uA oi ui oA iu oo oi ea ei ou ea oe oe oa uu uo ie ae io Ia ia uI ui AA Au oi ea ei Ie ee Au oo II Ia uo ie ae Ai Ia au ii Exercitiu 2 : A. Exercitiu 1 : se rostesc aceste perechi de vocale cu vocea linistita. apoi sa se citeasca accentuandu-se intaia vocala. oarecum neplacut. aei aie eai eia iae iea . In caz contrar ele tind sa fie articulate din gat si emisia cuvintelor care le contin devine inestetica si vulgara.

aou eou ioa oiu eai uoi aAa eaA aiA iae aaa AAA III oua aAa uAu auo euo iao oui eui oua aIa eaI uAA Iai eee IiI aIa uuA oau oeu iua oue eiu uio AaA iIa uII Iao iii oei IaI uuo oua oue iau oeu iou uei IaI iAa uoA oaI ooo aei AaA uua uoa uea oie eio iuo ieu eAa aiI uoI uao uae oia eoi oai iua eIa aia IoI eII eIA uuu eia AaI uui uuu uue Exercitiu 3 : sa se accentueze a doua vocala : aeio eaio iuae oaio uoia uAia aioe euoi iaei oeiu uaio ueiA auei eiae ieao oiau uiea uoiA auie eiua iaoi ouia uiua uIio auoe eeaa iuai oaou uaoe uAiA .

in vederea unui autocontrol eficace asupra felului de rostire a fiecarei consoane. lucru in echipa. dezvoltarea imaginatiei. Consoanele : ca si pentru vocale. fara de care sunetul respectiv nu se produce: .concentrare. trebuie neaparat sa se cunoasca locul si modul de formare a acestora.inchiderea totala sau partiala a buzelor. Exista in general 3 articulatii de baza. . concesie si cooperare.uIIu oAei oaeI ioAA iIIA eAoA eaoA aAII aaIa uAII oIei oIAi ieAA iueA eIoA eIAa aIIA aIau uIAe oIIA oIou ieIA iueI eIoa eIIA aIAI aoIa uIIA oiAI oeaI ioIo iaoA eiaA eaIA aIaI aooI uIIA oeiA oAoI ioIA ioiA eAIo euou aAaA auau Exercitiu 4 : Hipnoza columbiana.antrenament: 4/9/4/18 5/10/5/20 5/11/5/22 6/12/6/24 2. Exercitiu 5: exercitiu de repiratie.

lipirea valului palatului de peretele posterior al faringelui sau deslipirea lui de acest perete. Laterale: l – maxilarele – putin mai deschise ca pentru “n”.spatial dintre maxilare. ceea ce in primul caz face ca sunetul sa fie oral (nenazal) si in al doilea caz sa fie nazal. Nazale: m. La aceste trei articulatii de baza se adauga si gradul de inchidere sau deschidere a maxilarelor. la care coardele nu intra in actiune. glota e putin inchisa..maxilarele: usor intredeschise.inchiderea usoara a glutei. limba-a asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. fac ocluzia canalului vorbitor. pentru ca sa vibreze coardele vocale la consoanele sonore. Consoane sonante – la toaote consoanele care fac parte din aceasta categorie coardele intra in actiune. cu comisura ridicata. limba. buzele unite.coborat si curentul trece liber prin nas. 2. Deschiderea glutei la consoanele surde. ele deci sunt toate sonore si nu au pereche surda. buzele.apexul se ridica la alveolele incisivilor superiori unde face ocluzia canalului vorbitor. . Apexul la incisivii inferiori. valul palatului. valul palatuluicoborat si curentul fonator trece liber prin nas. 1. n. coardele vibreaza usor. intinse usor lateral. limba – varful atinge alveolele incisivilor superiori iar marginile .dezlipite.maxilarele – mai deschise putin decat pentru ”m”.

Buzele. ocluziile si deschiderile successive ale acestei consoane. limba. Astfel varful limbii vibreaza de 2-3 ori foarte usor. 3. buzele ca pentru “n”.putin mai deschise decat pentru “n”si ”l”.frumoasa.draga. ea este eliminate cu totul (daga. din comoditate.se formeaza un “r”graseiat (“r” velar). cu comisura ridicata. . inchizand drumul spre cavitatea nazala.) .limbii lasa doua deschizaturi lateraleunde iese curentul fonator. Valul palatuluilipit de peretele posterior al faringelui. fumoasa. inchizand curentul fonator care astfel iese numai prin gura. Vibranta: r – maxilarele. deci ele vor fi tot orale.cateodata consoana “l” se rosteste moale. De obicei. Defecte in rostirea consoanei “r”: in loc vibrarea sa se faca intre varful limbii si alveolele incisivilor superiori. desfacute la interval foarte scurte de presiunea aerului intrabucal.etc. acest fel de a rosti consoana in fundul gatului deplaseaza spre partea posterioara a canalului vorbitor toate celelalte foneme.vibrarease fac intre valul palatului si partea posterioara a limbii. formand ocluzii alveolare successive. valul palatului. inchizand astfel drumul spre cavitatile nazale. Defecte.varful atinge usor alveolele incisivilor superiori. Consoane nesonante : la acet tip de consoane. intinse usor lateral. fara timbre nazal. producand un usor zgomot de frictiune. valul palatului este lipit de peretele posterior al faringelui. Cateodata.dezlipite. dar remediabil. dand rezonantei acestei consoane un timbre strain limbii romane. adica dosul limbii se apropie mai mult ca de obicei de palatal tare. Este un defect greu de inlaturat.lipit de peretele posterior al faringelui.

orb. ibab. Clasificare: 1. îrb . bil.maxilarele usor intredeschise. bilabiara. apexul la incisivii inferiori. Exercitiu. bib. sâb bra. bio. glota ramanand deschisa. limba. ca si la consoana “p” ocluzia canalului vorbitor. sonora. b . sub presiunea aerului expirat buzele formeaza o linie orizontala si se produce o data cu zgomotul mic de explozie si sunetul consoanei “p”.consoana “B” : ba. bo. Aceasta consoana este : ocluziva. bi. băb. bub. ărb. surda. urb. Cand se deschid brusc. Aceasta consoana este : ocluziva. bri. ben. bro. bâb abab.maxilarele usor intredeschise ca si pentru “p”. odata cu zgomotul de explozie se aude sunetul consoanei “b”. buzele. îbab bie. bă. Coardele vocale vibreaza. erb. ăbab.Consoanele ocluzive: . bea. tub. zăb.strans unite. bob. buzele strans unite fac. boa. bui bar. be. bră. Coardele vocale nu vibreaza.asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. bre. lob. beb. bu. ubab. limbaasezata relaxat pe platoul maxilarului inferior.Toaote consoanele surde cer o constrictive/ ocluzie mai puternica decat cele sonore. fiind urmate si de o expiratie scurta. La deschidere. bao. brî arb. fac ocluzia canalului vorbitor. biu. ebab. bî bab. bilabiala. bru. glota fiind inchisa si sunetul consoanei “b” este insotit de voce (vibrarea coardelor este usor de controlat prin palparea laringelui in timpul emisiei sunetului). obab.bilabiale: p. irb.

pe rand. dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti. bri. “n”. bla. blo Acelasi exercitiu. “l”. real si natural. iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit. zbă amb. Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei. zbi. . Exercitiu: Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina ochilor. Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti. O baba balana mananca o banana babana. E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti. “r”. Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti.zba. consoana “b” cu : “m”. pal. zbo. arb. umb. Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval. se inlocuieste. egal si actual. zbu. “p”. fara rival. zbe. E pestrita prepelita pestrita. îrb. Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti. Balaban Balabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite. dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite.

Primprejur plimbarile prin ploaie prilejuiesc placeri propietarilor provinciali. . .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.