P. 1
Fiziologia Sunetelor Cum Se Pronunta

Fiziologia Sunetelor Cum Se Pronunta

|Views: 70|Likes:
Published by Elena Mili

More info:

Published by: Elena Mili on Mar 28, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/23/2014

pdf

text

original

CURS 5.

Fiziologia sunetelor

1. Vocalele. In limba romana sunt 7 vocale :
a,e,i,o,u,a,i. Ele se clasifica astfel:
-

dupa locul de articulare – anterioare (palatale)- e, i; mediale- i,a,a; posterioare (velare)- o, u.

-

dupa gradul de deschidere a maxilarelor – inchise - i, i,u; mijlocii- e,a,o; deschise- a. dupa participarea buzelor – rotunjite (labializate)- o,u; nerotunjite (nelabializate)- a,e,i,a,i.

-

Rostirea corecta a vocalelor:

a

Maxilarele: foarte deschise (intre incisivii superiori si cei inferiori un spatiu de 2 degete asezate unul peste altul). Limba: asezata de-a lungul platoului maxilarului inferior, libera, relaxata, varful ei atingand alveolele incisivilor inferiori. Buzele : deschise liber, buza de sus usor ridicata. Defecte de rostire a vocalei “a”. Uneori se rosteste prea “adanc” in gat, alteori prin ridicarea fundului limbii capata o nuanta de o , alteori un timbre nazal ca si cum ar urma dupa a un n. Aceasta vocala trebuie spusa liber, numai prin deschiderea neancordata a maxilarului.

Maxilarele: cu o deschidere mijlocie (atat cat poate intra intre incisive, degetul mare). Limba: dosul ei ridicat putin spre mijlocul palatului tare, iar varful coborat la alveolele incisivilor inferiori.

e

dand emisiei un aspect sonor infundat. Buzele: usor inaintate. Limba: partea posterioara a dosului limbii se ridica spre valul palatului. ca desii maxilarele sunt foarte putin deschise. Defecte de rostire a vocalei “e”. Limba: aceeasi pozitie ca pentru vocala e. se strang rotunjite ca un inel. i Maxilarele : mai putin deschise decat pentru vocala e (atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). o Maxilarele: deschise ca pentru “e” (atat cat sa intre intre incisive degetul mare). totusi. Buzele se intend spre urechi mai mult ca pentru e. si se apropie una de alta. i-ul este o vocala anterioara care pronuntata correct. intinzandu-se buzele prea tare in suras. Uneori. Defecte de rostire a vocalei i : in general aceasta vocala nu se rosteste defectuos. “e”-ul capata o nuanta prea deschisa de “behait” alteori. mai ales atunci cand este dublata (copii.Buzele: usor intinse ca pentru un suras. cateodata e deplasata putin catre fundul gurii. aproape de pozitia lui i si suna din gat. in loc ca rezonatorul lui “e”sa fie foarte anterior. Defecte de rostire a vocalei “o”: se observa doua moduri de pronuntare gresita a acestei vocale: . este deplasat spre pozitia lui “a” sau a lui “a” si imprumuta o rezonanta straina limbii noastre. ca intr-un suras puternic. Nu trebuie sa se uite. iar varful limbii se retrage putin de langa incisivii inferiori. limbii) infrumuseteaza rostirea.

Buzele fiind prea mult inaintate. Varful limbii la incisive (ca pentru vocala “a”). uouo. tubat. Buzele : cu colturile foarte usor ridicate spre un suras. ca pentru “u”. fiind vorba de o vocala posterioara. .1. vulgarizeaza emisia si rostirea. Defecte in rostirea vocalei “u” : in pronuntarea acestei vocale. exemplu: duoica. suna inchis. I Maxilarele: foarte putin deschise ca pentru vocala “i”.in loc de doica. Pornindu-se la rostirea lui “o” cu o deschizatura mica de maxilare. Limba: ca pentru formarea lui “o”. Acest defect. 2. u Maxilarele: mai inchise decat pentru “o”(atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). A Maxilarele: deschise ca pentru “e”. “tuguiate”. Limba: asezata ca pentru vocala “A”. timbrul lui “o” e prea tubat si infundat si-i deformaeza rezonanta.oua. ca si celelalte.frumos. etc. adesea sunetul capata intai timbrul lui “u” si abia apoi trece la “o”. Buzele : mai inaintate decat pentru vocala “o”. ceea ce da lui “u” un aspect sonor mai tubat. frumuos. Limba: relaxata pe platoul maxilarului inferior. exista cateodata tendinta gresita de a fi rostita din gat si din cauza prelungirii rezonatorului prin inaintarea puternica a buzelor.

Exercitiu 1 : se rostesc aceste perechi de vocale cu vocea linistita.Buzele : intinse spre urechi. deci rezonatorul lor este pe mijlocul limbii. In caz contrar ele tind sa fie articulate din gat si emisia cuvintelor care le contin devine inestetica si vulgara. poate fi remediat. de care difera doar prin inchiderea mai mare a maxilarelor. aspectul lor sonor. Defecte in rostirea vocalelor “A” si ”I” : aceste vocale daca sunt rostite correct. apoi sa se citeasca din nou accentuandu-se ultima vocala. emitandu-se fiecare sunet correct si curat: aa ae io uA II IA Iu aI ai ee ea ei ou AI au Ao uA eo ii ie ae io uA oi ui oA iu oo oi ea ei ou ea oe oe oa uu uo ie ae io Ia ia uI ui AA Au oi ea ei Ie ee Au oo II Ia uo ie ae Ai Ia au ii Exercitiu 2 : A. adica daca nu se uita ca ele sunt vocale mediale. oarecum neplacut. rar. nu chiar atat cat pentru vocala “i”. aei aie eai eia iae iea . apoi sa se citeasca accentuandu-se intaia vocala. B. sa se accentueze vocala din mijloc. C. ca si al vocalei “a”.

aou eou ioa oiu eai uoi aAa eaA aiA iae aaa AAA III oua aAa uAu auo euo iao oui eui oua aIa eaI uAA Iai eee IiI aIa uuA oau oeu iua oue eiu uio AaA iIa uII Iao iii oei IaI uuo oua oue iau oeu iou uei IaI iAa uoA oaI ooo aei AaA uua uoa uea oie eio iuo ieu eAa aiI uoI uao uae oia eoi oai iua eIa aia IoI eII eIA uuu eia AaI uui uuu uue Exercitiu 3 : sa se accentueze a doua vocala : aeio eaio iuae oaio uoia uAia aioe euoi iaei oeiu uaio ueiA auei eiae ieao oiau uiea uoiA auie eiua iaoi ouia uiua uIio auoe eeaa iuai oaou uaoe uAiA .

dezvoltarea imaginatiei. fara de care sunetul respectiv nu se produce: . concesie si cooperare. Consoanele : ca si pentru vocale. trebuie neaparat sa se cunoasca locul si modul de formare a acestora. Exercitiu 5: exercitiu de repiratie.uIIu oAei oaeI ioAA iIIA eAoA eaoA aAII aaIa uAII oIei oIAi ieAA iueA eIoA eIAa aIIA aIau uIAe oIIA oIou ieIA iueI eIoa eIIA aIAI aoIa uIIA oiAI oeaI ioIo iaoA eiaA eaIA aIaI aooI uIIA oeiA oAoI ioIA ioiA eAIo euou aAaA auau Exercitiu 4 : Hipnoza columbiana. in vederea unui autocontrol eficace asupra felului de rostire a fiecarei consoane. . lucru in echipa.concentrare.inchiderea totala sau partiala a buzelor. Exista in general 3 articulatii de baza.antrenament: 4/9/4/18 5/10/5/20 5/11/5/22 6/12/6/24 2.

n. ele deci sunt toate sonore si nu au pereche surda.coborat si curentul trece liber prin nas. Apexul la incisivii inferiori. fac ocluzia canalului vorbitor.maxilarele: usor intredeschise. Nazale: m. . coardele vibreaza usor. buzele unite. intinse usor lateral.lipirea valului palatului de peretele posterior al faringelui sau deslipirea lui de acest perete. buzele.maxilarele – mai deschise putin decat pentru ”m”. limba – varful atinge alveolele incisivilor superiori iar marginile . 2. valul palatului. limba-a asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. Laterale: l – maxilarele – putin mai deschise ca pentru “n”. Deschiderea glutei la consoanele surde.apexul se ridica la alveolele incisivilor superiori unde face ocluzia canalului vorbitor. ceea ce in primul caz face ca sunetul sa fie oral (nenazal) si in al doilea caz sa fie nazal. glota e putin inchisa..spatial dintre maxilare. La aceste trei articulatii de baza se adauga si gradul de inchidere sau deschidere a maxilarelor. pentru ca sa vibreze coardele vocale la consoanele sonore. la care coardele nu intra in actiune. cu comisura ridicata.dezlipite. 1. Consoane sonante – la toaote consoanele care fac parte din aceasta categorie coardele intra in actiune.inchiderea usoara a glutei. valul palatuluicoborat si curentul fonator trece liber prin nas. limba.

fumoasa. fara timbre nazal.varful atinge usor alveolele incisivilor superiori.etc. limba. Defecte. .limbii lasa doua deschizaturi lateraleunde iese curentul fonator. adica dosul limbii se apropie mai mult ca de obicei de palatal tare. ocluziile si deschiderile successive ale acestei consoane. deci ele vor fi tot orale. 3. buzele ca pentru “n”. Valul palatuluilipit de peretele posterior al faringelui. valul palatului. intinse usor lateral.draga.lipit de peretele posterior al faringelui.dezlipite. desfacute la interval foarte scurte de presiunea aerului intrabucal.frumoasa. Buzele. inchizand astfel drumul spre cavitatile nazale. Vibranta: r – maxilarele. Este un defect greu de inlaturat.se formeaza un “r”graseiat (“r” velar). Cateodata. inchizand curentul fonator care astfel iese numai prin gura. Astfel varful limbii vibreaza de 2-3 ori foarte usor. dand rezonantei acestei consoane un timbre strain limbii romane. din comoditate.) . inchizand drumul spre cavitatea nazala.cateodata consoana “l” se rosteste moale.vibrarease fac intre valul palatului si partea posterioara a limbii. producand un usor zgomot de frictiune.putin mai deschise decat pentru “n”si ”l”. valul palatului este lipit de peretele posterior al faringelui. acest fel de a rosti consoana in fundul gatului deplaseaza spre partea posterioara a canalului vorbitor toate celelalte foneme. Defecte in rostirea consoanei “r”: in loc vibrarea sa se faca intre varful limbii si alveolele incisivilor superiori. De obicei. cu comisura ridicata. formand ocluzii alveolare successive. ea este eliminate cu totul (daga. dar remediabil. Consoane nesonante : la acet tip de consoane.

bro. orb. boa.asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. be. ubab. Cand se deschid brusc. ca si la consoana “p” ocluzia canalului vorbitor. apexul la incisivii inferiori.maxilarele usor intredeschise. Clasificare: 1. bob. buzele. bui bar. sub presiunea aerului expirat buzele formeaza o linie orizontala si se produce o data cu zgomotul mic de explozie si sunetul consoanei “p”. bi. bă. Coardele vocale nu vibreaza.Consoanele ocluzive: . ben. limba. biu. bib. lob. irb. bea. îrb . bu. bub. brî arb. bo. bri. beb. buzele strans unite fac. băb. bî bab.bilabiale: p. Exercitiu.maxilarele usor intredeschise ca si pentru “p”. Aceasta consoana este : ocluziva. urb. Coardele vocale vibreaza. glota ramanand deschisa. La deschidere. surda. bilabiala. bio. sonora. bao. b . fac ocluzia canalului vorbitor. Aceasta consoana este : ocluziva. limbaasezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. bre. obab. bilabiara. bră. ărb. bâb abab. ăbab. bil. tub. ibab. odata cu zgomotul de explozie se aude sunetul consoanei “b”. bru. fiind urmate si de o expiratie scurta.Toaote consoanele surde cer o constrictive/ ocluzie mai puternica decat cele sonore. ebab. erb. zăb. glota fiind inchisa si sunetul consoanei “b” este insotit de voce (vibrarea coardelor este usor de controlat prin palparea laringelui in timpul emisiei sunetului).consoana “B” : ba. sâb bra. îbab bie.strans unite.

“n”. blo Acelasi exercitiu. fara rival. îrb. se inlocuieste. consoana “b” cu : “m”. pal. E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti. “l”. Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti. pe rand. Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval. E pestrita prepelita pestrita. Balaban Balabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite. “r”.zba. dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite. arb. zbă amb. egal si actual. real si natural. zbe. O baba balana mananca o banana babana. Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. umb. . bla. zbo. Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei. Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti. zbu. dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti. iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit. Exercitiu: Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina ochilor. bri. “p”. zbi.

Primprejur plimbarile prin ploaie prilejuiesc placeri propietarilor provinciali. . .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->