CURS 5.

Fiziologia sunetelor

1. Vocalele. In limba romana sunt 7 vocale :
a,e,i,o,u,a,i. Ele se clasifica astfel:
-

dupa locul de articulare – anterioare (palatale)- e, i; mediale- i,a,a; posterioare (velare)- o, u.

-

dupa gradul de deschidere a maxilarelor – inchise - i, i,u; mijlocii- e,a,o; deschise- a. dupa participarea buzelor – rotunjite (labializate)- o,u; nerotunjite (nelabializate)- a,e,i,a,i.

-

Rostirea corecta a vocalelor:

a

Maxilarele: foarte deschise (intre incisivii superiori si cei inferiori un spatiu de 2 degete asezate unul peste altul). Limba: asezata de-a lungul platoului maxilarului inferior, libera, relaxata, varful ei atingand alveolele incisivilor inferiori. Buzele : deschise liber, buza de sus usor ridicata. Defecte de rostire a vocalei “a”. Uneori se rosteste prea “adanc” in gat, alteori prin ridicarea fundului limbii capata o nuanta de o , alteori un timbre nazal ca si cum ar urma dupa a un n. Aceasta vocala trebuie spusa liber, numai prin deschiderea neancordata a maxilarului.

Maxilarele: cu o deschidere mijlocie (atat cat poate intra intre incisive, degetul mare). Limba: dosul ei ridicat putin spre mijlocul palatului tare, iar varful coborat la alveolele incisivilor inferiori.

e

“e”-ul capata o nuanta prea deschisa de “behait” alteori. cateodata e deplasata putin catre fundul gurii. totusi. mai ales atunci cand este dublata (copii. ca intr-un suras puternic. si se apropie una de alta. Nu trebuie sa se uite.Buzele: usor intinse ca pentru un suras. iar varful limbii se retrage putin de langa incisivii inferiori. Limba: partea posterioara a dosului limbii se ridica spre valul palatului. Defecte de rostire a vocalei “o”: se observa doua moduri de pronuntare gresita a acestei vocale: . Buzele: usor inaintate. dand emisiei un aspect sonor infundat. limbii) infrumuseteaza rostirea. aproape de pozitia lui i si suna din gat. Defecte de rostire a vocalei i : in general aceasta vocala nu se rosteste defectuos. este deplasat spre pozitia lui “a” sau a lui “a” si imprumuta o rezonanta straina limbii noastre. Buzele se intend spre urechi mai mult ca pentru e. Defecte de rostire a vocalei “e”. Limba: aceeasi pozitie ca pentru vocala e. in loc ca rezonatorul lui “e”sa fie foarte anterior. i Maxilarele : mai putin deschise decat pentru vocala e (atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). o Maxilarele: deschise ca pentru “e” (atat cat sa intre intre incisive degetul mare). i-ul este o vocala anterioara care pronuntata correct. se strang rotunjite ca un inel. ca desii maxilarele sunt foarte putin deschise. Uneori. intinzandu-se buzele prea tare in suras.

frumuos. 2. Acest defect. adesea sunetul capata intai timbrul lui “u” si abia apoi trece la “o”. Limba: ca pentru formarea lui “o”.frumos. Limba: asezata ca pentru vocala “A”. ceea ce da lui “u” un aspect sonor mai tubat. uouo. etc. ca pentru “u”. u Maxilarele: mai inchise decat pentru “o”(atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). Varful limbii la incisive (ca pentru vocala “a”). Defecte in rostirea vocalei “u” : in pronuntarea acestei vocale. Buzele fiind prea mult inaintate. “tuguiate”.in loc de doica. Buzele : cu colturile foarte usor ridicate spre un suras. vulgarizeaza emisia si rostirea. .1. fiind vorba de o vocala posterioara. ca si celelalte. suna inchis. exista cateodata tendinta gresita de a fi rostita din gat si din cauza prelungirii rezonatorului prin inaintarea puternica a buzelor. Buzele : mai inaintate decat pentru vocala “o”. Limba: relaxata pe platoul maxilarului inferior. Pornindu-se la rostirea lui “o” cu o deschizatura mica de maxilare.oua. exemplu: duoica. tubat. A Maxilarele: deschise ca pentru “e”. timbrul lui “o” e prea tubat si infundat si-i deformaeza rezonanta. I Maxilarele: foarte putin deschise ca pentru vocala “i”.

aspectul lor sonor. rar. sa se accentueze vocala din mijloc. poate fi remediat. ca si al vocalei “a”. apoi sa se citeasca din nou accentuandu-se ultima vocala. In caz contrar ele tind sa fie articulate din gat si emisia cuvintelor care le contin devine inestetica si vulgara. emitandu-se fiecare sunet correct si curat: aa ae io uA II IA Iu aI ai ee ea ei ou AI au Ao uA eo ii ie ae io uA oi ui oA iu oo oi ea ei ou ea oe oe oa uu uo ie ae io Ia ia uI ui AA Au oi ea ei Ie ee Au oo II Ia uo ie ae Ai Ia au ii Exercitiu 2 : A. nu chiar atat cat pentru vocala “i”. adica daca nu se uita ca ele sunt vocale mediale. oarecum neplacut. C. aei aie eai eia iae iea . apoi sa se citeasca accentuandu-se intaia vocala. de care difera doar prin inchiderea mai mare a maxilarelor. deci rezonatorul lor este pe mijlocul limbii. B.Buzele : intinse spre urechi. Exercitiu 1 : se rostesc aceste perechi de vocale cu vocea linistita. Defecte in rostirea vocalelor “A” si ”I” : aceste vocale daca sunt rostite correct.

aou eou ioa oiu eai uoi aAa eaA aiA iae aaa AAA III oua aAa uAu auo euo iao oui eui oua aIa eaI uAA Iai eee IiI aIa uuA oau oeu iua oue eiu uio AaA iIa uII Iao iii oei IaI uuo oua oue iau oeu iou uei IaI iAa uoA oaI ooo aei AaA uua uoa uea oie eio iuo ieu eAa aiI uoI uao uae oia eoi oai iua eIa aia IoI eII eIA uuu eia AaI uui uuu uue Exercitiu 3 : sa se accentueze a doua vocala : aeio eaio iuae oaio uoia uAia aioe euoi iaei oeiu uaio ueiA auei eiae ieao oiau uiea uoiA auie eiua iaoi ouia uiua uIio auoe eeaa iuai oaou uaoe uAiA .

Consoanele : ca si pentru vocale. Exista in general 3 articulatii de baza.concentrare. in vederea unui autocontrol eficace asupra felului de rostire a fiecarei consoane. Exercitiu 5: exercitiu de repiratie. dezvoltarea imaginatiei.uIIu oAei oaeI ioAA iIIA eAoA eaoA aAII aaIa uAII oIei oIAi ieAA iueA eIoA eIAa aIIA aIau uIAe oIIA oIou ieIA iueI eIoa eIIA aIAI aoIa uIIA oiAI oeaI ioIo iaoA eiaA eaIA aIaI aooI uIIA oeiA oAoI ioIA ioiA eAIo euou aAaA auau Exercitiu 4 : Hipnoza columbiana. trebuie neaparat sa se cunoasca locul si modul de formare a acestora.antrenament: 4/9/4/18 5/10/5/20 5/11/5/22 6/12/6/24 2. .inchiderea totala sau partiala a buzelor. concesie si cooperare. lucru in echipa. fara de care sunetul respectiv nu se produce: .

buzele. limba – varful atinge alveolele incisivilor superiori iar marginile . buzele unite.coborat si curentul trece liber prin nas. n. Apexul la incisivii inferiori.maxilarele – mai deschise putin decat pentru ”m”. valul palatului.. limba-a asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior.dezlipite. glota e putin inchisa. .apexul se ridica la alveolele incisivilor superiori unde face ocluzia canalului vorbitor. pentru ca sa vibreze coardele vocale la consoanele sonore. ele deci sunt toate sonore si nu au pereche surda.lipirea valului palatului de peretele posterior al faringelui sau deslipirea lui de acest perete. Deschiderea glutei la consoanele surde. limba. Nazale: m.spatial dintre maxilare. La aceste trei articulatii de baza se adauga si gradul de inchidere sau deschidere a maxilarelor. 1.maxilarele: usor intredeschise. Laterale: l – maxilarele – putin mai deschise ca pentru “n”. 2. la care coardele nu intra in actiune. valul palatuluicoborat si curentul fonator trece liber prin nas. Consoane sonante – la toaote consoanele care fac parte din aceasta categorie coardele intra in actiune. coardele vibreaza usor. fac ocluzia canalului vorbitor. ceea ce in primul caz face ca sunetul sa fie oral (nenazal) si in al doilea caz sa fie nazal. intinse usor lateral. cu comisura ridicata.inchiderea usoara a glutei.

) . dar remediabil. deci ele vor fi tot orale. De obicei. Defecte. inchizand drumul spre cavitatea nazala. producand un usor zgomot de frictiune. cu comisura ridicata. desfacute la interval foarte scurte de presiunea aerului intrabucal. buzele ca pentru “n”. fumoasa. Astfel varful limbii vibreaza de 2-3 ori foarte usor. fara timbre nazal.dezlipite. inchizand astfel drumul spre cavitatile nazale. Este un defect greu de inlaturat. . Consoane nesonante : la acet tip de consoane.limbii lasa doua deschizaturi lateraleunde iese curentul fonator.putin mai deschise decat pentru “n”si ”l”. Buzele.etc. dand rezonantei acestei consoane un timbre strain limbii romane. Valul palatuluilipit de peretele posterior al faringelui. adica dosul limbii se apropie mai mult ca de obicei de palatal tare.vibrarease fac intre valul palatului si partea posterioara a limbii. limba. ea este eliminate cu totul (daga. ocluziile si deschiderile successive ale acestei consoane.lipit de peretele posterior al faringelui.frumoasa. Cateodata. Vibranta: r – maxilarele.se formeaza un “r”graseiat (“r” velar). valul palatului.draga. 3. acest fel de a rosti consoana in fundul gatului deplaseaza spre partea posterioara a canalului vorbitor toate celelalte foneme. formand ocluzii alveolare successive. inchizand curentul fonator care astfel iese numai prin gura. valul palatului este lipit de peretele posterior al faringelui. din comoditate.varful atinge usor alveolele incisivilor superiori. intinse usor lateral. Defecte in rostirea consoanei “r”: in loc vibrarea sa se faca intre varful limbii si alveolele incisivilor superiori.cateodata consoana “l” se rosteste moale.

buzele strans unite fac. bre.maxilarele usor intredeschise. ca si la consoana “p” ocluzia canalului vorbitor. be. urb. buzele. îrb . bilabiala. obab. bob. Coardele vocale vibreaza.Toaote consoanele surde cer o constrictive/ ocluzie mai puternica decat cele sonore. orb. zăb. bâb abab. boa.strans unite. Aceasta consoana este : ocluziva. fiind urmate si de o expiratie scurta. Exercitiu.asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. bi. biu.Consoanele ocluzive: . sub presiunea aerului expirat buzele formeaza o linie orizontala si se produce o data cu zgomotul mic de explozie si sunetul consoanei “p”. erb. bao. brî arb. bră. glota ramanand deschisa. bea. La deschidere. bib. tub. Aceasta consoana este : ocluziva. ubab. ibab. lob. limbaasezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. limba. irb. ăbab. bio. bri. Cand se deschid brusc.maxilarele usor intredeschise ca si pentru “p”. bu. Coardele vocale nu vibreaza. apexul la incisivii inferiori. beb. bo. ărb. băb. b .bilabiale: p. bă. îbab bie. bub. odata cu zgomotul de explozie se aude sunetul consoanei “b”.consoana “B” : ba. bui bar. sâb bra. bil. Clasificare: 1. fac ocluzia canalului vorbitor. sonora. bilabiara. surda. bro. ben. bî bab. ebab. glota fiind inchisa si sunetul consoanei “b” este insotit de voce (vibrarea coardelor este usor de controlat prin palparea laringelui in timpul emisiei sunetului). bru.

“n”. umb. arb. consoana “b” cu : “m”. “r”. real si natural. Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei. zbi. zbu. E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti. iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit. egal si actual. îrb. . “p”. “l”. bri. O baba balana mananca o banana babana. dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite. Exercitiu: Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina ochilor. pe rand. Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. zbe. fara rival. Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval.zba. zbo. Balaban Balabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite. pal. blo Acelasi exercitiu. E pestrita prepelita pestrita. Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti. bla. Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti. zbă amb. se inlocuieste. dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti.

.Primprejur plimbarile prin ploaie prilejuiesc placeri propietarilor provinciali. .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.