CURS 5.

Fiziologia sunetelor

1. Vocalele. In limba romana sunt 7 vocale :
a,e,i,o,u,a,i. Ele se clasifica astfel:
-

dupa locul de articulare – anterioare (palatale)- e, i; mediale- i,a,a; posterioare (velare)- o, u.

-

dupa gradul de deschidere a maxilarelor – inchise - i, i,u; mijlocii- e,a,o; deschise- a. dupa participarea buzelor – rotunjite (labializate)- o,u; nerotunjite (nelabializate)- a,e,i,a,i.

-

Rostirea corecta a vocalelor:

a

Maxilarele: foarte deschise (intre incisivii superiori si cei inferiori un spatiu de 2 degete asezate unul peste altul). Limba: asezata de-a lungul platoului maxilarului inferior, libera, relaxata, varful ei atingand alveolele incisivilor inferiori. Buzele : deschise liber, buza de sus usor ridicata. Defecte de rostire a vocalei “a”. Uneori se rosteste prea “adanc” in gat, alteori prin ridicarea fundului limbii capata o nuanta de o , alteori un timbre nazal ca si cum ar urma dupa a un n. Aceasta vocala trebuie spusa liber, numai prin deschiderea neancordata a maxilarului.

Maxilarele: cu o deschidere mijlocie (atat cat poate intra intre incisive, degetul mare). Limba: dosul ei ridicat putin spre mijlocul palatului tare, iar varful coborat la alveolele incisivilor inferiori.

e

Limba: aceeasi pozitie ca pentru vocala e. Defecte de rostire a vocalei “o”: se observa doua moduri de pronuntare gresita a acestei vocale: . in loc ca rezonatorul lui “e”sa fie foarte anterior. i-ul este o vocala anterioara care pronuntata correct. se strang rotunjite ca un inel. ca intr-un suras puternic.Buzele: usor intinse ca pentru un suras. Uneori. iar varful limbii se retrage putin de langa incisivii inferiori. mai ales atunci cand este dublata (copii. este deplasat spre pozitia lui “a” sau a lui “a” si imprumuta o rezonanta straina limbii noastre. limbii) infrumuseteaza rostirea. Defecte de rostire a vocalei “e”. “e”-ul capata o nuanta prea deschisa de “behait” alteori. aproape de pozitia lui i si suna din gat. Buzele: usor inaintate. o Maxilarele: deschise ca pentru “e” (atat cat sa intre intre incisive degetul mare). intinzandu-se buzele prea tare in suras. dand emisiei un aspect sonor infundat. Buzele se intend spre urechi mai mult ca pentru e. si se apropie una de alta. ca desii maxilarele sunt foarte putin deschise. Nu trebuie sa se uite. Limba: partea posterioara a dosului limbii se ridica spre valul palatului. i Maxilarele : mai putin deschise decat pentru vocala e (atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). Defecte de rostire a vocalei i : in general aceasta vocala nu se rosteste defectuos. cateodata e deplasata putin catre fundul gurii. totusi.

Buzele fiind prea mult inaintate. 2.oua. suna inchis. Limba: asezata ca pentru vocala “A”. Buzele : mai inaintate decat pentru vocala “o”. Buzele : cu colturile foarte usor ridicate spre un suras. ceea ce da lui “u” un aspect sonor mai tubat. Pornindu-se la rostirea lui “o” cu o deschizatura mica de maxilare. ca si celelalte. I Maxilarele: foarte putin deschise ca pentru vocala “i”. timbrul lui “o” e prea tubat si infundat si-i deformaeza rezonanta. “tuguiate”. uouo. exemplu: duoica. Limba: ca pentru formarea lui “o”. . Limba: relaxata pe platoul maxilarului inferior. ca pentru “u”. vulgarizeaza emisia si rostirea. Varful limbii la incisive (ca pentru vocala “a”). exista cateodata tendinta gresita de a fi rostita din gat si din cauza prelungirii rezonatorului prin inaintarea puternica a buzelor.1.frumos. Defecte in rostirea vocalei “u” : in pronuntarea acestei vocale. fiind vorba de o vocala posterioara. Acest defect. u Maxilarele: mai inchise decat pentru “o”(atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). etc. A Maxilarele: deschise ca pentru “e”.in loc de doica. tubat. frumuos. adesea sunetul capata intai timbrul lui “u” si abia apoi trece la “o”.

Buzele : intinse spre urechi. rar. Exercitiu 1 : se rostesc aceste perechi de vocale cu vocea linistita. C. poate fi remediat. emitandu-se fiecare sunet correct si curat: aa ae io uA II IA Iu aI ai ee ea ei ou AI au Ao uA eo ii ie ae io uA oi ui oA iu oo oi ea ei ou ea oe oe oa uu uo ie ae io Ia ia uI ui AA Au oi ea ei Ie ee Au oo II Ia uo ie ae Ai Ia au ii Exercitiu 2 : A. B. de care difera doar prin inchiderea mai mare a maxilarelor. deci rezonatorul lor este pe mijlocul limbii. apoi sa se citeasca din nou accentuandu-se ultima vocala. Defecte in rostirea vocalelor “A” si ”I” : aceste vocale daca sunt rostite correct. nu chiar atat cat pentru vocala “i”. In caz contrar ele tind sa fie articulate din gat si emisia cuvintelor care le contin devine inestetica si vulgara. adica daca nu se uita ca ele sunt vocale mediale. oarecum neplacut. aei aie eai eia iae iea . ca si al vocalei “a”. sa se accentueze vocala din mijloc. aspectul lor sonor. apoi sa se citeasca accentuandu-se intaia vocala.

aou eou ioa oiu eai uoi aAa eaA aiA iae aaa AAA III oua aAa uAu auo euo iao oui eui oua aIa eaI uAA Iai eee IiI aIa uuA oau oeu iua oue eiu uio AaA iIa uII Iao iii oei IaI uuo oua oue iau oeu iou uei IaI iAa uoA oaI ooo aei AaA uua uoa uea oie eio iuo ieu eAa aiI uoI uao uae oia eoi oai iua eIa aia IoI eII eIA uuu eia AaI uui uuu uue Exercitiu 3 : sa se accentueze a doua vocala : aeio eaio iuae oaio uoia uAia aioe euoi iaei oeiu uaio ueiA auei eiae ieao oiau uiea uoiA auie eiua iaoi ouia uiua uIio auoe eeaa iuai oaou uaoe uAiA .

uIIu oAei oaeI ioAA iIIA eAoA eaoA aAII aaIa uAII oIei oIAi ieAA iueA eIoA eIAa aIIA aIau uIAe oIIA oIou ieIA iueI eIoa eIIA aIAI aoIa uIIA oiAI oeaI ioIo iaoA eiaA eaIA aIaI aooI uIIA oeiA oAoI ioIA ioiA eAIo euou aAaA auau Exercitiu 4 : Hipnoza columbiana. dezvoltarea imaginatiei. .inchiderea totala sau partiala a buzelor.concentrare. trebuie neaparat sa se cunoasca locul si modul de formare a acestora. concesie si cooperare. Exercitiu 5: exercitiu de repiratie. Exista in general 3 articulatii de baza.antrenament: 4/9/4/18 5/10/5/20 5/11/5/22 6/12/6/24 2. in vederea unui autocontrol eficace asupra felului de rostire a fiecarei consoane. lucru in echipa. fara de care sunetul respectiv nu se produce: . Consoanele : ca si pentru vocale.

2. buzele. intinse usor lateral. valul palatului.. Nazale: m. la care coardele nu intra in actiune.spatial dintre maxilare.lipirea valului palatului de peretele posterior al faringelui sau deslipirea lui de acest perete. n. limba-a asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. Apexul la incisivii inferiori. fac ocluzia canalului vorbitor.maxilarele – mai deschise putin decat pentru ”m”. ele deci sunt toate sonore si nu au pereche surda. buzele unite. limba – varful atinge alveolele incisivilor superiori iar marginile . coardele vibreaza usor. pentru ca sa vibreze coardele vocale la consoanele sonore. cu comisura ridicata. limba. . Consoane sonante – la toaote consoanele care fac parte din aceasta categorie coardele intra in actiune. Deschiderea glutei la consoanele surde. ceea ce in primul caz face ca sunetul sa fie oral (nenazal) si in al doilea caz sa fie nazal.inchiderea usoara a glutei. Laterale: l – maxilarele – putin mai deschise ca pentru “n”.apexul se ridica la alveolele incisivilor superiori unde face ocluzia canalului vorbitor.maxilarele: usor intredeschise.dezlipite. glota e putin inchisa. 1. valul palatuluicoborat si curentul fonator trece liber prin nas.coborat si curentul trece liber prin nas. La aceste trei articulatii de baza se adauga si gradul de inchidere sau deschidere a maxilarelor.

Este un defect greu de inlaturat. Valul palatuluilipit de peretele posterior al faringelui. De obicei. ea este eliminate cu totul (daga.etc. din comoditate. producand un usor zgomot de frictiune. Vibranta: r – maxilarele. limba.varful atinge usor alveolele incisivilor superiori. Buzele.) . Defecte in rostirea consoanei “r”: in loc vibrarea sa se faca intre varful limbii si alveolele incisivilor superiori. fara timbre nazal. . inchizand astfel drumul spre cavitatile nazale.vibrarease fac intre valul palatului si partea posterioara a limbii. dand rezonantei acestei consoane un timbre strain limbii romane.se formeaza un “r”graseiat (“r” velar).limbii lasa doua deschizaturi lateraleunde iese curentul fonator. fumoasa. inchizand drumul spre cavitatea nazala. valul palatului. Consoane nesonante : la acet tip de consoane. 3.dezlipite. adica dosul limbii se apropie mai mult ca de obicei de palatal tare. inchizand curentul fonator care astfel iese numai prin gura.cateodata consoana “l” se rosteste moale. intinse usor lateral. Cateodata. dar remediabil. Astfel varful limbii vibreaza de 2-3 ori foarte usor. acest fel de a rosti consoana in fundul gatului deplaseaza spre partea posterioara a canalului vorbitor toate celelalte foneme. deci ele vor fi tot orale. cu comisura ridicata. desfacute la interval foarte scurte de presiunea aerului intrabucal. ocluziile si deschiderile successive ale acestei consoane.lipit de peretele posterior al faringelui.putin mai deschise decat pentru “n”si ”l”. valul palatului este lipit de peretele posterior al faringelui. buzele ca pentru “n”.frumoasa. formand ocluzii alveolare successive.draga. Defecte.

sonora.strans unite. bu. Coardele vocale nu vibreaza. obab. bub. Aceasta consoana este : ocluziva. fac ocluzia canalului vorbitor.asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. surda. ebab. ărb. glota fiind inchisa si sunetul consoanei “b” este insotit de voce (vibrarea coardelor este usor de controlat prin palparea laringelui in timpul emisiei sunetului). boa. urb. beb.Toaote consoanele surde cer o constrictive/ ocluzie mai puternica decat cele sonore. fiind urmate si de o expiratie scurta. bă. limba. ăbab. îbab bie. sâb bra. bob. bro. îrb .consoana “B” : ba. bea. zăb. apexul la incisivii inferiori. bil. La deschidere. irb. Aceasta consoana este : ocluziva. Exercitiu. lob. ubab. bre. orb. bui bar. Coardele vocale vibreaza. bi.maxilarele usor intredeschise ca si pentru “p”. bib. ca si la consoana “p” ocluzia canalului vorbitor. Cand se deschid brusc. biu.maxilarele usor intredeschise.bilabiale: p. ben. glota ramanand deschisa. odata cu zgomotul de explozie se aude sunetul consoanei “b”. limbaasezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. bio. buzele. bru. brî arb. bri. bao. buzele strans unite fac. Clasificare: 1. bră. bilabiara. erb. bo. bâb abab. bilabiala. băb. b . tub. bî bab. ibab. be. sub presiunea aerului expirat buzele formeaza o linie orizontala si se produce o data cu zgomotul mic de explozie si sunetul consoanei “p”.Consoanele ocluzive: .

dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite. Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. pe rand. zbe. Balaban Balabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite. fara rival. bla. egal si actual. dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti. zbo. O baba balana mananca o banana babana. “p”. zbă amb. umb. se inlocuieste. Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti. pal. zbu. real si natural. blo Acelasi exercitiu. “l”. . E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti. E pestrita prepelita pestrita. Exercitiu: Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina ochilor. Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval. bri. iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit.zba. consoana “b” cu : “m”. “r”. “n”. Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti. îrb. Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei. zbi. arb.

Primprejur plimbarile prin ploaie prilejuiesc placeri propietarilor provinciali. . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful