CURS 5.

Fiziologia sunetelor

1. Vocalele. In limba romana sunt 7 vocale :
a,e,i,o,u,a,i. Ele se clasifica astfel:
-

dupa locul de articulare – anterioare (palatale)- e, i; mediale- i,a,a; posterioare (velare)- o, u.

-

dupa gradul de deschidere a maxilarelor – inchise - i, i,u; mijlocii- e,a,o; deschise- a. dupa participarea buzelor – rotunjite (labializate)- o,u; nerotunjite (nelabializate)- a,e,i,a,i.

-

Rostirea corecta a vocalelor:

a

Maxilarele: foarte deschise (intre incisivii superiori si cei inferiori un spatiu de 2 degete asezate unul peste altul). Limba: asezata de-a lungul platoului maxilarului inferior, libera, relaxata, varful ei atingand alveolele incisivilor inferiori. Buzele : deschise liber, buza de sus usor ridicata. Defecte de rostire a vocalei “a”. Uneori se rosteste prea “adanc” in gat, alteori prin ridicarea fundului limbii capata o nuanta de o , alteori un timbre nazal ca si cum ar urma dupa a un n. Aceasta vocala trebuie spusa liber, numai prin deschiderea neancordata a maxilarului.

Maxilarele: cu o deschidere mijlocie (atat cat poate intra intre incisive, degetul mare). Limba: dosul ei ridicat putin spre mijlocul palatului tare, iar varful coborat la alveolele incisivilor inferiori.

e

se strang rotunjite ca un inel. ca intr-un suras puternic. intinzandu-se buzele prea tare in suras. in loc ca rezonatorul lui “e”sa fie foarte anterior. Limba: partea posterioara a dosului limbii se ridica spre valul palatului. Defecte de rostire a vocalei “e”. Defecte de rostire a vocalei i : in general aceasta vocala nu se rosteste defectuos. Limba: aceeasi pozitie ca pentru vocala e. Buzele se intend spre urechi mai mult ca pentru e. Buzele: usor inaintate. este deplasat spre pozitia lui “a” sau a lui “a” si imprumuta o rezonanta straina limbii noastre. si se apropie una de alta. Uneori. limbii) infrumuseteaza rostirea. Defecte de rostire a vocalei “o”: se observa doua moduri de pronuntare gresita a acestei vocale: . mai ales atunci cand este dublata (copii. iar varful limbii se retrage putin de langa incisivii inferiori. o Maxilarele: deschise ca pentru “e” (atat cat sa intre intre incisive degetul mare). dand emisiei un aspect sonor infundat. “e”-ul capata o nuanta prea deschisa de “behait” alteori. Nu trebuie sa se uite. i Maxilarele : mai putin deschise decat pentru vocala e (atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). i-ul este o vocala anterioara care pronuntata correct. ca desii maxilarele sunt foarte putin deschise.Buzele: usor intinse ca pentru un suras. aproape de pozitia lui i si suna din gat. totusi. cateodata e deplasata putin catre fundul gurii.

exista cateodata tendinta gresita de a fi rostita din gat si din cauza prelungirii rezonatorului prin inaintarea puternica a buzelor. Varful limbii la incisive (ca pentru vocala “a”). A Maxilarele: deschise ca pentru “e”. suna inchis. uouo. exemplu: duoica. fiind vorba de o vocala posterioara. ca pentru “u”. etc. tubat. 2. Buzele : cu colturile foarte usor ridicate spre un suras.oua.1. “tuguiate”. frumuos. timbrul lui “o” e prea tubat si infundat si-i deformaeza rezonanta.frumos. Pornindu-se la rostirea lui “o” cu o deschizatura mica de maxilare. Buzele fiind prea mult inaintate. Limba: relaxata pe platoul maxilarului inferior. Limba: asezata ca pentru vocala “A”. Acest defect. vulgarizeaza emisia si rostirea. . ceea ce da lui “u” un aspect sonor mai tubat. Buzele : mai inaintate decat pentru vocala “o”. Defecte in rostirea vocalei “u” : in pronuntarea acestei vocale. adesea sunetul capata intai timbrul lui “u” si abia apoi trece la “o”.in loc de doica. ca si celelalte. u Maxilarele: mai inchise decat pentru “o”(atat cat sa intre intre incisive degetul cel mic). I Maxilarele: foarte putin deschise ca pentru vocala “i”. Limba: ca pentru formarea lui “o”.

In caz contrar ele tind sa fie articulate din gat si emisia cuvintelor care le contin devine inestetica si vulgara. apoi sa se citeasca accentuandu-se intaia vocala. aspectul lor sonor. Exercitiu 1 : se rostesc aceste perechi de vocale cu vocea linistita. de care difera doar prin inchiderea mai mare a maxilarelor. C. apoi sa se citeasca din nou accentuandu-se ultima vocala. adica daca nu se uita ca ele sunt vocale mediale. aei aie eai eia iae iea . oarecum neplacut. deci rezonatorul lor este pe mijlocul limbii. Defecte in rostirea vocalelor “A” si ”I” : aceste vocale daca sunt rostite correct. nu chiar atat cat pentru vocala “i”. poate fi remediat. sa se accentueze vocala din mijloc. emitandu-se fiecare sunet correct si curat: aa ae io uA II IA Iu aI ai ee ea ei ou AI au Ao uA eo ii ie ae io uA oi ui oA iu oo oi ea ei ou ea oe oe oa uu uo ie ae io Ia ia uI ui AA Au oi ea ei Ie ee Au oo II Ia uo ie ae Ai Ia au ii Exercitiu 2 : A. ca si al vocalei “a”.Buzele : intinse spre urechi. rar. B.

aou eou ioa oiu eai uoi aAa eaA aiA iae aaa AAA III oua aAa uAu auo euo iao oui eui oua aIa eaI uAA Iai eee IiI aIa uuA oau oeu iua oue eiu uio AaA iIa uII Iao iii oei IaI uuo oua oue iau oeu iou uei IaI iAa uoA oaI ooo aei AaA uua uoa uea oie eio iuo ieu eAa aiI uoI uao uae oia eoi oai iua eIa aia IoI eII eIA uuu eia AaI uui uuu uue Exercitiu 3 : sa se accentueze a doua vocala : aeio eaio iuae oaio uoia uAia aioe euoi iaei oeiu uaio ueiA auei eiae ieao oiau uiea uoiA auie eiua iaoi ouia uiua uIio auoe eeaa iuai oaou uaoe uAiA .

. dezvoltarea imaginatiei.inchiderea totala sau partiala a buzelor.antrenament: 4/9/4/18 5/10/5/20 5/11/5/22 6/12/6/24 2. Exista in general 3 articulatii de baza.concentrare. Consoanele : ca si pentru vocale. Exercitiu 5: exercitiu de repiratie.uIIu oAei oaeI ioAA iIIA eAoA eaoA aAII aaIa uAII oIei oIAi ieAA iueA eIoA eIAa aIIA aIau uIAe oIIA oIou ieIA iueI eIoa eIIA aIAI aoIa uIIA oiAI oeaI ioIo iaoA eiaA eaIA aIaI aooI uIIA oeiA oAoI ioIA ioiA eAIo euou aAaA auau Exercitiu 4 : Hipnoza columbiana. fara de care sunetul respectiv nu se produce: . trebuie neaparat sa se cunoasca locul si modul de formare a acestora. concesie si cooperare. in vederea unui autocontrol eficace asupra felului de rostire a fiecarei consoane. lucru in echipa.

apexul se ridica la alveolele incisivilor superiori unde face ocluzia canalului vorbitor. buzele. valul palatuluicoborat si curentul fonator trece liber prin nas.coborat si curentul trece liber prin nas. cu comisura ridicata. ele deci sunt toate sonore si nu au pereche surda. n. 2.inchiderea usoara a glutei.maxilarele – mai deschise putin decat pentru ”m”. Laterale: l – maxilarele – putin mai deschise ca pentru “n”.spatial dintre maxilare. Deschiderea glutei la consoanele surde. Apexul la incisivii inferiori. fac ocluzia canalului vorbitor. valul palatului. intinse usor lateral. Nazale: m. buzele unite.maxilarele: usor intredeschise.. glota e putin inchisa. pentru ca sa vibreze coardele vocale la consoanele sonore. limba – varful atinge alveolele incisivilor superiori iar marginile . ceea ce in primul caz face ca sunetul sa fie oral (nenazal) si in al doilea caz sa fie nazal. limba-a asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. la care coardele nu intra in actiune. La aceste trei articulatii de baza se adauga si gradul de inchidere sau deschidere a maxilarelor. coardele vibreaza usor. Consoane sonante – la toaote consoanele care fac parte din aceasta categorie coardele intra in actiune.lipirea valului palatului de peretele posterior al faringelui sau deslipirea lui de acest perete. 1. limba. .dezlipite.

dar remediabil. . Consoane nesonante : la acet tip de consoane. Defecte. inchizand astfel drumul spre cavitatile nazale. cu comisura ridicata. Buzele. fumoasa. fara timbre nazal. dand rezonantei acestei consoane un timbre strain limbii romane.vibrarease fac intre valul palatului si partea posterioara a limbii. Astfel varful limbii vibreaza de 2-3 ori foarte usor. inchizand curentul fonator care astfel iese numai prin gura. Defecte in rostirea consoanei “r”: in loc vibrarea sa se faca intre varful limbii si alveolele incisivilor superiori. 3. adica dosul limbii se apropie mai mult ca de obicei de palatal tare.cateodata consoana “l” se rosteste moale. Este un defect greu de inlaturat. valul palatului este lipit de peretele posterior al faringelui. Cateodata. producand un usor zgomot de frictiune. desfacute la interval foarte scurte de presiunea aerului intrabucal. valul palatului. intinse usor lateral. formand ocluzii alveolare successive. din comoditate.draga.dezlipite.putin mai deschise decat pentru “n”si ”l”. ea este eliminate cu totul (daga. ocluziile si deschiderile successive ale acestei consoane. Vibranta: r – maxilarele. inchizand drumul spre cavitatea nazala.limbii lasa doua deschizaturi lateraleunde iese curentul fonator.) . deci ele vor fi tot orale. acest fel de a rosti consoana in fundul gatului deplaseaza spre partea posterioara a canalului vorbitor toate celelalte foneme. Valul palatuluilipit de peretele posterior al faringelui.etc. limba.se formeaza un “r”graseiat (“r” velar).varful atinge usor alveolele incisivilor superiori.lipit de peretele posterior al faringelui. buzele ca pentru “n”.frumoasa. De obicei.

be. ăbab. îbab bie. biu. bi. glota ramanand deschisa. bri. Coardele vocale vibreaza. bâb abab. La deschidere. bo. Clasificare: 1. ebab. buzele. bilabiala. bui bar. limba. bre. îrb . bră. bil. obab.asezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. bea. bilabiara.maxilarele usor intredeschise ca si pentru “p”. brî arb. ca si la consoana “p” ocluzia canalului vorbitor. b . ibab. bro.bilabiale: p. odata cu zgomotul de explozie se aude sunetul consoanei “b”.Consoanele ocluzive: . ubab. sub presiunea aerului expirat buzele formeaza o linie orizontala si se produce o data cu zgomotul mic de explozie si sunetul consoanei “p”. limbaasezata relaxat pe platoul maxilarului inferior. irb. glota fiind inchisa si sunetul consoanei “b” este insotit de voce (vibrarea coardelor este usor de controlat prin palparea laringelui in timpul emisiei sunetului).consoana “B” : ba. erb. ărb. apexul la incisivii inferiori. bă. bib. ben. băb. Coardele vocale nu vibreaza. Aceasta consoana este : ocluziva. zăb.strans unite. Cand se deschid brusc. bru. Exercitiu. bao.Toaote consoanele surde cer o constrictive/ ocluzie mai puternica decat cele sonore. urb. bî bab. boa. orb. Aceasta consoana este : ocluziva. bio. fiind urmate si de o expiratie scurta. sâb bra. fac ocluzia canalului vorbitor. beb. bu. lob. sonora. bub.maxilarele usor intredeschise. tub. bob. buzele strans unite fac. surda.

pal. E pestrita prepelita pestrita. blo Acelasi exercitiu. consoana “b” cu : “m”. Bucur si Bucura se bucura ca Bucurel e bucuros in Bucuresti. se inlocuieste. “l”. Exercitiu: Luni la lumina lumanarii luminata de luna prin luminator ia luminat o luminita in lumina ochilor. Am o prepelita pestrita cu paisprezece pui de prepelita pestriti. O baba balana mananca o banana babana. zbu. Balaban Balabanescu balbaieste balbaituri balbaite pe negandite.zba. dar papucareasa nu poate papucarii papuci nepapucariti ai papucarului care papucareste papuci nepapucariti. . zbo. Bucura-te cum s-a bucurat Bucuroaia cand s-a intors Bucurel bucuros de la Bucuresti. pe rand. iar mai pestrit decat prepelita cea mai pestrita este prepelitoiul cel pestrit. “p”. “r”. bri. E mai pestrita prepelita pestrita decat cei paisprezece pui de prepelita pestriti. zbă amb. dar mai pestriti sunt puii prepelitei pestrite. zbi. “n”. Papucarul papucareste papucii nepapucariti ai papucaresei. bla. real si natural. umb. fara rival. îrb. zbe. egal si actual. arb. Un bal fara egal cu final fatal la un halal carnaval estival cu scandal epocal dintr-un opal oval.

. .Primprejur plimbarile prin ploaie prilejuiesc placeri propietarilor provinciali.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful