Culturala "Negr u Voda"

Asociatia Culturala " Mozaic" Cluj-Napoca

REZISTENTA ANTICOMUNISTA
,
- cercetare stlintiflca valorificare muzeala -
Lucrarile prezentate la Sirnpozionul International
.Retistenta anticomunistii - cercetare !jtiinpfica!ji valorificare muzeala"
Fagaras-Sarnbata de Sus 24-26 rnartie 2006
Volumul I
Editori: Cosmin BUDEANCA, Florentin OLTEANU, Iulia POP
Argonaut
CLUJ-NAPOCA
Ilarion TI U
REVOLTA DE LA (ARAD) DIN 1949
Rezistenta la comunizare a debutat In vestul Romaniei In prirnii ani dupa
instalarea condus de catre dr. Petru Groza (6 .martie au
ti nat la perspectiva instaurarii unui stat de lip sovienc cetatenii maghiari.
reac 0 ., ..
Incepand cu iulie 1946, Siguranta a inceput sa momtonzeze aCliVltat:a diverselor
organizatii culturale ale acestora din j udetele Arad 1;)1 BIhar, denunute m rapoartele
interne "i redentiste".'
Asadar, In perioada imediat urmatoare terminarii celui de-al Doilea
Razboi Mondial , rezistenta la comunizare avea exclusiv aspecte urbane, satele
fiind Inca In .febra" reformei agrare din martie 1945.
Capcana reformei agrare
in primii ani dupa preluarea guvernarii , comunistii avusesera grija sa-si
formeze 0 buna imagine In randul taranilor. Marea maj ori tatea a romanilor
locuiau la sate, astfel ca PCR a initiat masuri populiste pentru atrage acest
segment al natiunii, Cunoscand .setea de pamant" a taranului roman, liderii
cornunisti au inceput Inca din toamna anului 1944 "circul" improprietaririi. Prin
presa de partid si discursurile activistilor, comunistii Ie promiteau locuitoril or
satelor 0 viata idil ica sub guvemarea lor, prin lichidarea "c1asei mosieresti" si ,,0
dreapta irnproprietarire" a celor nevoiasi, Bine instru mentata de la Moscova,
aceasta .m iscare" le-a adus comunistilor un va l de si mpatie insemnat. Stategia
fusese aplicata pentru prima data de bol sevici dupa .Revolutia di n Octombrie",
cand i-au improprietarit pe taranii rusi cu intinse suprafete de pamant, Astfel ca,
in iama anului 1944 si prirnavara anului 1945, unele zone ale Romaniei erau in
pragul haosului, din cauza activitatii .cornitetelor satesti" organizate de
cornunisti , care imparteau rara temei legal pamanturile ce apartineau marilor
proprietari .'
Ca sa .arate' ' cat de seriosi sunt, in primele zile de activitat e a guvemului
Groza, comunistii au emis 0 lege populista a reformei agrare, prin care erau
expropiate suprafetele mai mari de 50 de ha (publicata in ,,Monitorul Oficial "
I Mihai Pelin (coord.), Cartea alba a Securiuitii (23 august 1944 _30 august 1948), vol.
!' Bucuresti, Seviciul Roman de lnformatii, 1997, p. 346.
- Vezi lIarion Tiu, Biitdlia pentru ttirani , 6 decernbrie 2005,
<. hltp://www.j umalu1. ro/anicol_4 I933IbataliayentHl_'arani .htrnl> ( 11 aprilic 2006).
256
din 23 _martie 1945).3 ca p ana la urma tot parnantul va ajunge in
gospodariile colecti ve, nou guvernann au facilitat apli carea grabnica a leuii .'
_ . Prill. acesta me toda abi!a.. comunistii au .x umparat" temporar linistea
taranilor. In timp ce acesna cons umau energia cu obtinerea titluri lor de
proprietate, liderii PCR, cu sprij inul Armatei Rosii, pregateau comunizarea
politica a Rornaniei. Trebuie mentionat ca in di scursul oficial , proiecrul
colectiviziirii agriculturi i era abs olut ocolit. 1?espre aceasta posibilitate vorbeau
doar Iiderii Iiberalilor si national-tarani stilor, Insa propaganda PCR a contaatacat
permanent aceste .zvonuri", acuzand partidele "istorice" de fascism. deoarece
"tulburall" lini stea interna a tari i.'
Cotele la stat anunta colectivizarea
Comunizarea politica a Romaniei a fost incheiata oficial la 30 decembrie
prin procl amarea .Republicii populate", odata cu abdicarea Regelui Mihai
I. Insa, la acel moment, institutii le statului erau deja comunizate, .spalarea" de
monarhie capatand un aspect simbolic. Opozitie politica nu mai exista,
maj oritat ea Iiderilor part idelor "istorice" fiind intemnitati sau Ii se pregateau
procese-mascarada.
Treptat, regimul comunist si-a indreptat preocuparile si spre unul dintre
proiectele de bazii ale instaurarii regimului de tip sovietic - colectivizarea agricul-
turii. Procesul nu putea sa fie brusc, deoarece exista riscul unor revolte de masa ale
taranimii , Initial, guvemul a incercat sa-i faca pe locuitorii satelor sa creada ca
proprietatea asupra parnantului era 0 "povara". Metoda utilizata a fost cresterea
cotelor obligatorii catre stat, pe care Ie dadea fiecare proprietar de pamant."
Aceste cote fusesera instituite la sfarsitul anului 1944, fiind 0 consecinta a
Conventiei de Armistitiu cu Natiunile Unite, semnata la Moscova pe 12
septembrie acelasi an. Necesitatea lor era justificata de legea din 14 noiembrie
1944, prin nevoia .asigurarii hranei populatiei muncitoare de la orase si din
regiunile care sunt Iipsite de surse proprii de aprovizionare a Armatei Rosii de
ocupatie si pentru plata despagubirilor de razboi catre sovietici". In primii ani de
aplicare a cotelor obligatorii, acestea erau perfect justificate de nevoia platii
datoriei de razboi , Insa, prin Jumalul Consiliului de Ministri nr . 1439 din 30
3 Vezi Ilarion Tiu, 0 lege inselatoare, 7 februarie 2006,
<http://www.jllmalul.ro/m1icol_45637/comlUl.i sm_refomta_agrara_din_1945yresarata_
de_nereguli.html> (II aprilie 2006).
Ilarion Tiu, Haosul exproprierii, 7 februarie 2006, .
<http://www.jumalul.ro/articol_45638/_refomta_democraticay rezinta_neregllh.html>
(II aprilie 2006).
5 llarion Tiu, Bauilia pentru tarani, in loe. cit. _ .
6 Elena Gherman, Forme de rezistenta pasivii in procesul colectivizlirii, in MI!icarl'a
armaui de rezistenta anticomunisui din Romania (/944 - 1962). Bucuresti, Kullusys,
2003, pp. 401-406.
257
bri 1947 Comisia Rornana de Legatura cu Comisia Ali ata de Control a
octom ne , C . . d . .
ti
d
fii t ta- asttiel lichidandu-se efectele onvenuei e ArmlstItiu
ost es 1111 a , " "
C
. t ' cest ui act nu a fost fireasca desfii ntare a cotelor obhgatorii.
onsecm a a _ - " I"
Dirnpotri va. aces tea s-au majorat, cu toat e ca tarann se p angeau permanent ea
nu mai rezistau economic. , ..
In anul urmator, 1948, mentinerea cotelor obligatori i a creat 0 stare
exploziva printre (iirani. In toate au izbucnit .revolte locale
cresteri i cotelor. De aceasta data, autoritatile nu s-au cu. cu
!aranii, reprimand brutallncercaril e de nesupunere la dispozitiile regimului ,
Infiintarea G.A.C.-urilor
.L ichidarea" proprietatii particulare In agricultura a fost decisa la Plenara
Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman din 3-5 martie 1949. in
rezolutia acesteia, s-au trasat "s arcini le partidului In lupta pentru intarirea
aliante'i c1asei muncitoare cu taranimea muncitoare si pentru transformarea
, '
socialista a agriculturii ".
Propaganda oficiala sustinea ca insc rierea laranilor noile Gospodarii
Agricole Colect ive urma sa fie un proces pasnic si benevol. Insa, In realitate, eel
mai adesea s-au utilizat met ode de constrangere atat violente (maltratare fizica,
arestari, sechestrari de persoane, presiuni administrati ve), cat economice
(cresterea cotelor la niveluri insuportabil e pentru laran i).
Regimul era constient de opozitia laranilor la colectivizare, In consecinta
neaplicand cu brutalitate col ectivizarea Inca din primele luni, Mai Intai s-a creat
cadrul necesar colectivizari i propriet atilor agricole particulare. In satele mari, din
apropierea oraselor In general, erau trimisi activisti de partid care incepeau
munca de organizare a G.A. C-uril or. Ofic ial erau mobilizate organizatiile locale
de part id, ale caror membri se inscriau primi i si incepeau constituirea
gospodariei colective. In realitate, .Jiarta" G.A. C-uril or era trasata la nivelurile
centrale si regionale de partid, initiativa organizatiei locale facand parte din
.circul democratic" pe care-I practicau comunistii. Odata constituita gospodaria
colectiva, incepea propaganda activistilor de partid In favoarea inscrierii tuturor
tiiranilor In aceasta structura, Lor Ii se sugera ideea ca 0 sa Ie fie mai bine In
colectiva, deoarece nu vor mai fi obligati sa dea catre stat cote
individuale, In paralel, incepand cu vara anului 1949, au inceput presiuni
economice mai mari asupra laranilor, printr-o noua majorare a cotelor."
7 Videnie, Revolte anticomuniste al e tdranilor din Cdmpia ROllliinii III 1948, in
rile Popa (coord.), Experimcntul Pitesti Comunicdri prezentate la Silllpoziolllli
international ..Experimentul Pitesti - Reeducarea prin torturd. Opresiunea (iiriillilllii
ronuine III timpul di ctaturii comuuiste", edina a 4-a, Pitesti, 24-26 septembrie 20(4),
r unda\ia Culturala .M emoria" - Filiala Arges, Bucuresti, 2005, pp. 256-277.
Marton, Actiuni ale (iiranilor impotriva infiintiui i si [tmc(iolliirii Gospodiiliilor
Agncole Colective III Regiunea Mures (septembrie 1950 _ decembric 1951), in Anuarul
258
Sepre us, 0 comuna revoltata
Pe acest fond tensionat, in vara anului 1949 in localitatea aradeana
Sepreus a izbucnit 0 revolta a tiiranilor. Conform scenariului atit d
. . . I j ' fusesera . I prega I e
autontati, ill oca itate sesera puse bazele unei Gospodarii Agricole Cit'
D
. . d 0 ec ive.
eoarece orgamzatia e partid nu avea decat vreo zece membri (di tr .
. . . .
legionari, trecun sa-si scape pielea) , intinderea gospodariei
colective era redusa. Av:a totusi un sediu, in conacul confiscat al mosierului
local .vlc.tor Taran. Ma:mm . despre aceasta miscare de protest impotriva
colect ivizarii au fost stranse ill anul 1992 de catre ziarista Lavinia Stoicu
(actualmente Betea). Acestea au fost publicate in 1993 sub titlul .Sfarsitul
libertatii", alaturi de alte amintiri despre comunizarea fortata din j udetul Arad.
Printre cei care povestesc despre revolta de la Sepreus sunt si doi dintre "capii"
rniscarii , fratii loan si Petru Stana.
Situatia tensionata din preajma izbucnirii revoltei este re1atatii de catre
loan Stana astfel: "Imi aduc aminte cum cresteau cotele de la un an la altuL
Stiam ca YOm ajunge curand sa n-avern paine de la un seceris la altuL Ca nu
vorn putea pune deoparte graul de samanta.,,9
Miscarea de protest a inceput in ziua de 31 iulie 1949. Fiind 0 zi de
duminica, toata lumea se gasea acasa, Deoarece in acea zi avea loc in sat 0
nunta, se gaseau in localitate si tarani din imprejurimi. Pe la amiaza, pe strazile
satului si-a facut aparitia tobosarul comunitatii, care-i anunta pe oameni sa se
prezinte la primarie, deoarece venise 0 delegatie de activisti de partid, care avea
de facut comunicari importante. S-au strans aproximativ 3.000 de sateni. Seful
delegatiei Ie-a comunicat satenilor ca au venit noi instructiuni de la .centru",
conform carora nu mai aveau voie sa transporte graul treierat acasa, inainte de
predatea cotelor. Epuizati de marimea cote1or, taranii gasisera metode de a nu
declara intreaga cantitate de cereale recoltate, transferand astfel catre stat cote
mai mici . Pe Ifmga acest anunt, seful activistilor a mai anuntat ca tiiranii saraci
care lucrau cu ziua la recoltarea graului nu vor mai fi platiti in cereale, ci in bani.
Aceasta dispozitie a incins si mai mult spiritele, deoarece ei sustineau ca nu vor
mai avea cu ce se intretine, Pesernne ca banii nu reprezentau un mijloc sigur de
trai pentru taranii romani la acea vreme.
Treptat, multimea a inceput sa murmure de nernultumire: "N-avem ce
rnanca!", "Nu mai vrem sa dam cote la stat!", .Vrern bucate pentru lucrul la
batoza, nu bani!" etc. Poate ca nernultumirea SAar fi stapamt daca seful
acti vistilor n-ar fi intervenit cu urmatoarea rernarca: "Trecand prin cornuna, am
vazut ca ati avut un an roditor, cu multe fructe. Mancati prune, mancati ran,
lnstitutului de Istorie ..Gheorghe Sari!" din Cluj-Napoca, Editura Academiei Romane,
2005, pp. 407-437.
9 Lavinia Stoicu, Arad, Mirton, 1993, p. 68.
259
rnancati paie. Aveti de-ajuns si la lo.an Stana, viitorul "cap" al
revoltei. Cuprinsi de manie, oamenn au mceput sa. la adresa delegafiei
de activisti. Speriati, acestia au fugit din curtea pnrnanei, fimd urrnariti de farani
ana la iesirea din comuns. Supravieruitorii evenimentelor intervievati in 1992
p - i d - 10
sustin ca activistii nu au fost batuti e tararu.
Degenerarea revoltei
Dupa fuga delegariei de activisti , laran ii si-au ales un comitet de
conducere. in fruntea lui sunt pusi fratii Stana: loan, Petru si Simion, primul
dintre acestia fiind seful comitetului. Reprezentanti ai revoltatilor au mai fost
desemnati laranii loan Salajan, Teodor Burca si Petru Partan.
A doua zi, in sat si-a facut aparitia 0 trupa cal are de Mi litie. Deoarece nu
erau multi, rnilitienii au fost coborati de pe cai si dezarmati, iar apoi alungati din
comuna. Dupa acest moment, taranii s-au indreptat spre sedi ul primariei, de
unde au scos toate actele pe care Ie-au gasit , Din aces tea au selectat dosarele care
cuprindeau evidenta cotelor indivi duale ale laranilor si le-au dat foe. Din
greseala au fost incendiate si unele doeumente de stare civila.
Luati de val, cativa sateni au intat cu fOI1a in cladirea cooperativei
alimentare din sat de unde au sustras cateva sticle cu bauturi alcoolice. Dupa un
timp, ametiti de bautura, au incendi at fostul conac al unuia dintre mosierii
satului - Bufu Taran, in care fusese organizata gradinita comunala. Ei susti neau
ca acolo soar afla ascunsi activisti de partido 0 alta parte a multimii s-a indreptat
spre celalalt conac din loealitate, care apartinuse rnosierului Vict or Taran (fratele
lui Bufu), unde se organizase sediul G.A.C.-ului din comuna, Si acest imobil a
fast incendiat, deoarece acolo erau depozitate evidentele cu propri etatile
laranilor, doeumente care foloseau la stabilirea cotel or. Ultima "li nta" a
revoltatilor a fost casa primarului comunist. Locuinta fusese construita dupa ce
acesta devenise edil-sef al comunitatii , fiind acuzat de consateni ca "s-a dat cu
cornunistii", insa primarul si familia lui fugisera din sat, in cele din urma
locuinta ramandnd neavariata.
Alarmati de degenerarea revoltei, comitetul de conducere al revoltatilor a
luat atitudine, stapanindu-i pe cei mai turbulenti. Spre seara, laranii s-au
organizat in mai multe grupuri de paza, deoarece se asteptau ca autoritatile sa
trimita Militia si Securitatea sa inabuseasca miscarea de protest. I I
revoltei
Temerile lor s-au adeverit cand in zorii zilei urmatoare. 2 august, la
rnarginile satului au aparut grupuri de rnilitieni, securisti si graniceri Inarmati .
Taranii au pus grape cu dintii in sus pe drumurile de acces in sat, exprimandu-si
10 Ibidem, p. 69.
II Ibidem, pp. 69-70.
260
dorinta de a discuta cu autoritatile. insa trupele Ministerului de Interne au refuzat
dialogul. intorcandu-se din drum. Au revenit peste cateva ore si de asemenea au
refuzat orice disc utie, Au inceput violent intrarea in sat. lovind cu patul pustilor
in grupurile de paza ale taranilor. Alertati de invalmaseala, ceilalti sateni au venit
!a fata loeului. incepand 0 adevarata lupta Intre trimisii autoritatilor si loealnici.
In incaierare este ucis taranul Ion Faur. alii cativa fiind raniti,
Ulterior. militienii, securistii si granicerii prirnesc intariri , ocupand satul si
arestand pe toti tiiranii care Ie-au iesit in cale. Acestia au fost adunati in curtea
primariei , iar casele din loealitate au fost ravasite. Apoi are loe trierea celor
arestati, Cei considerati rnai putin vinovati au fost inchisi in beci urile primariei,
iar .capii rebel iunii " au fost dusi la Arad.
Fratii Stana apucasera sa se ascunda inainte sa patrunda trupele
Ministerului de Interne in sat. Initial se ascund in lanurile de porurnb din
loealitate. Deoarece nu s-au predat, la 3 august rudele lor apropiate au fost aduse
de la Arad In sat si executate in curtea primariei. In prealabil. fusesera
condarnnate la rnoarte intr-un .prcces-fulger' facut la Tribunalul Militar Arad.
Au fost omorati astfel soerul lui loan Slana, un frate al acestuia. carciumarul
sat ului. penurne tot loan Stana inca un
Noua ani de inchisoare
Conducatorii revoltei de la Sepreus nu au fost prinsi imediat. eu exceptia
eelor exec utati la 3 august. Petru Slana s-a intors dupa cinci zile in sat. fiind
arestat , A urrnat 0 ancheta teribil de dura: ,M a bateau cu ce Ie venea la mana. piina
cand se sat urau, Odata, la 0 ancheta, mi-au spart capu!. L-am aplecat, sa nu-mi rnai
intre sangele in ochi , dar m-au lovit din nou. Caput sus - a strigat unul - ea
murddresti pejos!", isi arninteste acesta.
Ce ilalti doi frati s-au predat dupa 20 de luni , timp in care au stat ascunsi
pe la rude cunoscuti, Toti cei care i-au gazduit au fost si ei arestati ulterior.
Pentru toti acesti tarani inchisoarea era ceva absolut nou. Ei marturisesc ca neam
din neamul lor nu facuse inchisoare, asa ca temnita era considerata de ei ceva
foarte rusinos, Insa ajunsi acolo, au avut .supriza" sa intalneasca In celule
profesori universitari , avocati , preoti, fosti rninistri etc. Aceasta nu le-a usurat
situatia, Insa si-au zis ca daca acei oameni .Jnvatati", obisnuiti sa traiasca bine,
suporta inchi soarea, ei, tarani fiind si obisnuiti cu traiul aspru, de ce sa nu
reuseasca.
.Lotul" razvratitilor de la Sepreus a fost dus In mai multe inchisori: Arad,
Tirni soara, Gherla. Baia Sprie, Aiud si din nou Gherla. Le-a rarnas In
mint e inghesuiala din celule conditiile mizere. Petru Stana relateaza lIn;p
de doi ani a dormit pe scandura, tara perna sub cap sau paturi, Prin 19)
erau atatia In paturi, incat daca se intorcea unul , trebuia sa se Intoarca top. mal
J2 Ibidem, pp, 70,71.
261
rememoreazii acesta. 0 alta ami ntire care l-a urmarit toata viata a fost foame .
"Cand terminai de rnfincat, erai mai flaman? Cei care aveam
mai rnari, statearn la etajele de sus ale inclusonlor ajunsesem atat de slabi, ca
ne urcam tinandu-ne de scari", Cores pondenta cu familia le-a fost interzisa
,,riizvriititilor' . Nu aveau voie .in nicl. detinun] de drept
cornun, deoarece, motivau aut ori tatil e inchisorilor, ,,11 stncau .
Dintre revoltatii de la Sepreus, 19 au ajuns in i nchisoare, cu pedepse intre
2 20 de ani. Unul dintre sateni , Mihai Suci u a murit in temnita. Cei trei frati
Stana, care au primit cele mai man pedepse, dupa noua ani de inchisoare au fost
mutati la colonii le de rnunca din Baragan.':'
Drama familiiJor
Conducatorii revoltei nu au fost singurii care au avut de suferit. in a doua zi
a revoltei, la 2 august. trei dintre rudele lui loan Stan,:t au fost executate in curtea
primariei din Sepreus, dupa cum am aratat mai sus. In acelasi zi, sotia .capului''
revoltei, pe nume Florita Stana, care avea doi copii mici si era insarcinata,
impreuna cu mama, soacra si cumnata ei au fost deportate. Sunt asezate de
autoritati in loealitatea Darabani, de langa Negru-Voda (jud. Constanta). Acolo au
mai intalnit si alti deportari din vestul tiirii.
Cele patru femei si doi copii au loeuit in casa unui loealnic considerat de
autoritati chi aburul satului. Acesta a semnat in fata militianului din loeal itate un
, , ,
angaj ament prin care se obliga sa Ie intretina, Fl orita Stana, int ervievata in 1992,
deplange astfel soarta acelui taran: .Vai de capul lui - a saracit de nu mai avea
ce rnanca". Dupa sapte luni, Fl orita Stana a nascut 0 fata, in conditii de ger
cumplit, cu ferestrele inghetate si rara lemne de foe. Ea ami nteste ca plangea
de foame i mpreuna cu copiii si ca slabisera incat abia se puteau tine pe picioare.
Dupa doi ani soacra i-a murit, rara sa afle vreo stire despre soarta celor trei baieti
ai sai inchisi."
Familia deportata a lui loan Stana a avut soarta tuturor celor deport ati in
Baragan sau in alt e zone de campie din sud-estul Rornaniei . Povestea lor
seamana cu alte amintiri despre viata deportatilor, publicate in ult ima perioada:
erau considerati dusmani ai poporului , nu aveau voie sa ia contact cu loealnicii
bastinasi , abia gaseau ceva de IUCru.
15
Fl orita Stana a lucrat 0 perioada ca ziliera
la culturile de vita-de-vie, pana i s-a permis sa lucreze ca bucatareasa la 0
cantina la care luau masa tot deportat i, care munceau cu ziua la diverse culturi.
Astfel si-a putut tine mai usor familia.
in 1954, femeil e famili ei lui Ion Stana au fost anuntate cii se puteau
intoarce in sat. Desi celor trei frati condamnati in .Jotul" Sepreus Ii se confiscase
13 Ibidem, pp. 72-73.
14 Ibidem, p. 73.
15 Elena Spijavca, Munci si zife III Biirii gall, Bucuresti, Fundatia Academia Civicii, 2()()4,
p. 158.
262
averea, le-a fost liisata casa. Florita Stana Isi aminteste ca atunci cand s-a inters nu
a mai gasit nimic in casa. Avand trei copii a trebuit sa munceasca din greu sa-i
.Doamne, cat a trebuit sa lucram sa suferim ca sa intram din nou in
randul lumi i" , isi arninteste aceasta.
intoarccrca "riizvriitiplor', in sat
Dintre toti conducatorii revoltei de la Sepreus din 31 iulie - 2 august
1949, fratii Stana au primit cele mai marl pedepse: Petru ( 13 ani), loan (16 ani)
si Simion (20 de ani). Acestia nu si-au facut pedepsele pana la capat, fiind
eliberati la amnistia din 1964. Intoarcerea conducatorului revoltei, loan Stana. a
fost un eveniment pentru locuitorii satului . Sotia sa aminteste ca in acea zi tot
satul II astepta la autobuz. Cand s-a intors in Sepreus, si-a vazut pentru prima
data fiica, Florica, ce avea dej a 14 ani. Ulterior s-a calificat ca zidar, lucrand
pana la pensionare in aceasta meserie. Fratele sau, Petru, a continuat sa !ucreze
in agriculura la CAP-ul din sat. Al treilea frate, Simion fost marcat fizic profund
de inchisoare, murind la purin timp dupa intoarcerea in sat."
*
Revolta din Sepreus se inscrie in miscarile active de rezistent
a

comunizare ale taranilor ingrijorati de perspectiva colectiviziirii agricultum.
16 I . . . S . . 73
Lavi rua IOlCU, Op. cit., p. .
263
Astazi, gestul lor din 1949 se topeste statistic In alte rniscari de gen ai acelor ani
tulburi . Insa actiunea ~ i suferintelor lor reprezinta un moment semnificativ al
istoriei locale si 0 dovada a mijl oacelor brutale cu care s-a impus regimul
comunist In Romania.
THE 1949 REBELLION OF SEPREU$, ARAD
In 1949, as a reaction to the high quotas that the state forced on the
peasants from the Arad Plain to force them to accept collectivi zation, there was
a rebellion that spread to a few villages. .
The authorities rebuffed it sharply. Only in Sepreus four people were
sentenced to death, while other villagers were sent to jail, their sentences
totalling over one hundred years of detention. Others were deported to Baragan.
The post-communist research of the events was fulfilled at
journalistic level only.
264