Management - se refera la un ansamblu de procese prin care elementele teoretice si metodologice sunt operationalizate in cadrul practicii sociale.

scopul final-limitare a empirismului in favoarea unei conduceri rationale care pleaca de la mijloace si ajunge la rezultate eficiente. Mng educational-sistem de concepte metode instrumente de orientare conducere si coordonare utilizate in realizarea obiectivelor educatiei.el vizeaza activitatea unor persoane care determina si directioneaza activitatea celorlalti prin urmarirea realizarii de actiuni prin constientizare si asumarea de responsabilitati, este procesul de ghidare a unui grup spre realizarea unor obiective organizationale. el lucreaza cu 4 elemente:idei, relatii, oameni, resurse. Mng institutie scolare se refera la aplicarea principiilor mng la conducerea unitatii scolare in conformitate cu exigentele politici educataionale. O conducere stiintifica presupune urmarirea unor functii manageriale: fct prospectiva(de baza, asigura perspectiva si deschidere actelor de conducere, imbraca forma unor programe de actiune si orienteaza eforturile cadrelor didactice; se aplica progame speciale) fct de organizare(se refera la transpunerea in fapt a programelor de actiune adoptate; tine de latura organizatorica a mng:structur,repartizare,scheme samd) fct de coordonare(se realiz prin mecanisme de reglare si autoreglare a activ din scoala; pp o retea de comunicare bine structurata, dezvoltarea unei motivatii active in procesul mng, esalonarea rationala si ierarhizarea deciziilor, delegarea de autoritate sub forma de raport) fct de decizie(rezultatul unui proces extrem de complex, obiectul deciziei e definit in fct de conditiile concrete, un act mng corect impune o buna cunoastere a fiecarui segment ce formeaza ansamblu activitatii scolare) fct de control(de baza, consta in verificarea si masurarea a aspectelor cantitative si calitative a rezultatelor obtinute; scopul de a preveni si corecta unele abateri) fct de evaluare(complexa; constitue o cale de eliminare a subiectivismului si pt o sporire a responsabilitatii in aprecierea contributiei fiecarui membru, domeniile de evaluarea mng: institutionala, aportului dirigintilor,contributiei personalului administrativ) Mng clasei de elevi-se refera la mijloacele si modalitatile de conducere a activitatii la cls de elevi activitate derulata de un diriginte. vine in intampinarea unei nevoi obiective de perfectionare si eficientizare. Se refera la un coordonarea unui set de invatare astfel incat sa fie cat mai eficienta si productiva. e un domeniu teoretico-aplicativ. Exista 3 stiluri manageriale clasice: Stilul autoritar-caracterizat printr-un control absolut asupra mediului educational si prin aceea ca deciziile sunt luate de manager fara consultarea partenerilor (elevi); are avantajul adoptarii rapide a deciziilor;

 Stilul democratic-caract printr-o atmosfera participativa a intregului colectiv, atat pt adoptarea deciziilor cat si pt desfasurarea activ comune; stil cronofag; Stilul laissez-faire-caract printr-o atmosfera extrem de permisiva lipsita de control iar deciziile lipsesc; vizeaza capacitatea de autoreglare a sistemului. Managerul orientat catre sarcina(activitate)-primeaza atingerea obiectivelor propuse; indeplinesc sarcini fara a lua in seama factorii implicati; Managerul orientat catre relatii si oameni-cea mai imp sursa e cea umana;dezvolta relatii In contextul mng cls de elevi pot fi transpuse 4 stiluri mng: Mnger delegator=realiz sarcinilor si luarea deciziilor sunt delegate catre cls de elevi. aplicabil doar la cls omogene cu performanta la invatatura unde rel elev-prof e foarte buna. Mnger participativ=urmarirea scopului si luarea deciziilor se realizeaza prin coparticiparea prof si clasei; stil aplicabil colectivelor; rol prof de a participa. Mnger persuasiv=urmarirea scopului si luarea deciziilor de catre cls e supravegheata indeaproape de prof ce incearca sa convinga elevii prin idei si sugestii sa invete; poate viza colectivele compuse din elevi care au motivatie de invatare; Mnger directiv(autoritar)=prof controleaza si directioneaza fiecare actiune a elevului;acest stil e pt elevii care nu au cap nici motivatii de invatare. Prof poate adopta orice rol in diferite situatii ale clasei, el poate adopta urm roluri: planifica organizeaza conduce controleaza activitatile, motiveaza consiliaza controleaza evalueaza elevii; Mng climatului educational Relatiile profesor elev Pt ca un prof sa serveasca drept model e necesar ca aceasta sa fie placut si respectat de catre elevii sai. autoritatea cu care este investit profesorul prin rolul care i-a fost atribuit trebuie castigata. 2 tipuri de autoritate: de tip formal, de tip neformal. Principiile teoriei sistemelor evolutive(TSE) ajuta la analiza numerosilor factori care influenteaza copii familia comunitatea procesele sociale, dezvlotarea cognitiva, scoala. sistemele sunt unitati formate din seturi de componente relationate intre ele fiecare actionad in mod organizat si independent pt a promova adaptarea si evolutia intregului. Conceptul de interactiune este un aspect cheie al TSE aplicat relatiei elev-prof. acest concept prezinta urm principii: perspectiva integratoare, relatiile reciproce si functionale dintre partile componente si intreg, motivare si schimbare, competenta vazuta ca o calitate repartizata intre prof elev, importanta relatiilor in dezvl umana. Plecand de la aceste considerente principalele componente ale relatiilor prof-elev sunt urmatoarele: trasaturile individuale ale fiecaruia sin cei doi poli respectiv caracteristicile cu predispozitie biologica, personalitatea, parerea si perceptia de sine, istoria evolutiva

etc; procesele in urma carora partenerii fac schimb de informatie; influentele sistemelor educationale externe asupra sist de relatii prof-elev. Relatiile elev-prof pot fi cel mai bine caracterizate ca un sistem multinivelar in care indivizii interactioneaza sub forma unor procese reciproce.rel elev-prof e influentata de variabile cum sunt:varsta,etnia, regiune etc. calitatea rel elev-prof e legata de asteptarile elevilor,telul lor in viata;imbunatatirea rel elev-prof poate fi legata de elev sau profesor. Exista 2 strategii prin care se pot stabili relatii intre prof si elev:oferirea elevilor oportunitati sa isi cunoasca prof ca oameni obisnuiti, adoptand o pozitie deschisa fata de problemele preocuparile si incertitudinile elevilor. Relatiile dintre prof elev se construiesc sistematic de-a lungul unor perioade lungi de timp, strategii de constituire si mentinere ar fi: incercarea deschiderii unor cai de comunicare nonformala, incercati sa mentineti un raport echilibrat intre aprecieri si critici, mentineti un nivel al expectantelor putin mai ridicat decat nivelul capacitatilor, distribuiti controlul si responsabilitatile in cls, negociati si incercati sa oferiti alternative. Mng comunitatii de invatare.Grupul scolar Functiile clasei de elevi, functii ce surprind bine caracteristicile unei comunitati educationale: fct de integrare sociala, fct de reglentare a relatiilor din interiorul grupului, fct de diferentiere si reglare, fct de securitate psihologica, fct de producator de idei. Caracteristicile specifice comunitatii educationale: unitatea de timp si loc, ratiunea de a fi si exista, soarta relativ comuna, posibilitatea perceperii si reprezentarii fiecarui membru de catre ceilalti,constituirea unei entitati distincte,posibilitatea de instaurare a unor interactiuni, o durata de existenta suficienta pt aparitia unei normativitati de grup. Normativitatea in cadrul clasei. Se refera la ansamblu de reguli care regleaza desfasurarea unei activ educationale. Elemente constituente: norme[exista 2 categ de norme: norme explicite(norme prescriptive, constitue sistemul de referinta al organizatiei grupale;pot fi constitutive si institutionale;au ca sursa grupul) norme implicite(norme ascunse ce construiesc cadrul grupului)scop modelarea comportamentelor elevilor; regulile si procedurile au drept finalitate echiparea elevilor cu ceea ce trebuie sa stie pt a functiona cu succes in comunitatea scolara.Procedurile-urmari a negocierilor dintre prof-clasa. Elementele normativitatii trebuie sa indeplin o serie de conditii: sa fie clare, rezonabile, realizabile;atat normele cat si regulile sunt fixate si acceptate pt asigurarea bunului mers al organizatiei. Mng situatiilor de criza educationala. Problemele disciplinare. Abaterile disciplinare si criza educationala. Un mng eficient se refera la prevenire si adoptarea tuturor masurilor pt a evita situatiile de criza educationala(pb disciplinare).

strategiile manageriale privind evitarea si limitarea pb disciplinare constitue o ierarhie de prevenire ce se prezinta astfel: prevenirea(intarirea pozitiva;intarirea negativa;stingerea comportamentelor nedorite) interventia propriu-zisa(interapelarea imperativa sau cerinta ferma, asumarea consecintelor .pedeapsa poate fi un mijloc educational pedagogic sau educat-poate fi o notiune morala conexata ideii de constiinta sau un mijloc de stingere a unor reactii nedorite ce are unele conotatii valorice; plan individual de interventiiincercare de solutionare a unor comportamente care nu au raspuns nici la preventie nici la celelalte forme a interventiei) Aceste strategii de interventie sunt strict personalizate;ele trebuie concepute in echipa cu psihologul scolar. Strategii de interventie in situatii de criza educationala. Aceste sunt: a. Strategia de dominare si coercitie- face apel la autoritatea formala a cadrului didactic si se bazeaza pe pedeapsa. se pleaca de la roluri inegale ale celor 2 actori. efecte extrem de negative pt elev. specifica stilului managerial autoritar. b. Negocierea-utila in scopul realizarii unei intelegeri asupra intregii cls. ea poate fi explicita si implicita; specifica stilului mng democrat. c. Fraternizarea-intalnita la cadrele didact tinere ce au de-a face cu elevi din liceu. Are caract de a fluidiza granita dintre prof-elev; ei controleaza situatia de pe alta pozitie, ei se aliaza cu elevii si uneori e eficienta; specifica stilului mng laisser faire. d. Strategia bazata pe rutina-conduce spre dezvl unor reactii predictibile ale cadrului didactic. elevii stiu la ce sa se astepte si modalit de rezolvare isi pierd eficienta; specifica stilului mng orientat spre sarcina. e. Terapia ocupationala-sporeste dinamica cls la nivel fizic cultivand miscarea ca forma de interventie; f. Strategia de sustinere morala-pune in plan fct de moralizatoare a discutiei directe; prof asociaza reusita scolara a elevului cu reusita sa sociala;strategie intrinseca. Utilizarea strategiilor se face in fct de context, caracteristicile situatie, profil psihologic a elevului etc. Abordari practice ale problemelor disciplinare. 1. Atunci cand elevii se angajeaza in alte activitati fata de cele propuse - prof va reaminti sarcinile, va pastra contact vizual cu cls,va invata elevii sa nu intrerupa activitatea; 2. Momente in care elevii discuta intre ei-interdictia de a vorbi fara anuntare prealabila, prof apeleaza la simtul responsabilitatii individuale,mentioneaza masurile care se pot aplica in aceste cazuri, elevul care perturba linistea nu I se va permite interventia in timpul discutiilor purtate in cls, avertismente verbale, cat

timp vorbeste neintrebat va sta acelasi timp dupa program, daca va respecta regulile va fi recompensat; 3. Atunci cand elevii refuza sa ridice mana pt a-si anunta intentia de a se exprima verbal-e util ca prof sa stabileasca un interval al lectiei in care elevii sa ridice mana si sa raspunda;prof ii va ignora pe cei ce nu respecta acest interval; 4. Unii elevi nu reusesc sa asculte discursul prof si refuza sa indeplineasca indicatiile- stabilire regula de ascultare;e util ca prof sa aprecieze efortul elevilor de a fi concentrati; 5. Elevii pot prezenta cu intarziere tema acasa sau incompleta-prof trebuie sa formuleze cat mai eficient tema de acasa;se poate aduce la cunostinta si parintilor cerinta temei; 6. Intarzierea la ore-prof adopta sist de evaluare ce accorda pct pt participarea la ore;prof ar putea sa ii salute pe fiecare elev in parte; se iau masuri daca se repeta; 7. Probleme de refuz-se iau in cauza toate circumstantele ce pot duce la acest efect;trebuie calm si sustinere din partea prof; 8. Pt evitarea fraudei de orice del prof trebuie sa fie atent la orice activitate;monitorizare permanenta;securizare,deplasare prin clasa; 9. Atunci cand elevul prez stari de panica in timpul evaluarii prof trebuie sa ii ajute;evaluarile scurte si dese pot contribui la reducerea stresului. Managementul formelor de organizare a activitatii instructiv educative. Stiluri de invatare.Strategii si metode didactice in contextul mng cls Cand se proiecteaza o anumita strategie didactica se va tine cont de caracteristicile educatilor de expectantele si nevoile acestora. Strategia educat e un anumit mod de combinare a metodelor, procedeelor mijloacelor de invatamant, formelor de organizare a invatarii. Criteriile de combinare si corelare a metodelor in cadrul unei strategii didactice vizeaza in egala masura:modul de prezentare si argumentare, modul de dirijare a invatarii, modul de activizare diferentiata; formele de organizare a activ de predare invatare sunt cele frontale(asigura conducerea concomitenta a tuturor elevilor, receptare de catre toti elevii, insuficienta luare in considerare a particularitatilor individuale), individuale(prof poate obs particularitatile fiecarui elev, posibilitati de aplicare limitata, necesita mult timp) si grupale(mai indicata,deschide posibilitatile de cooperare si control reciproc,unii elevi raman pasivi). Metoda didact reprez o actiune care vizeaza atingerea unor rezultate, strategia didact e un model de actiune vizand reglementari pe termen scurt. Exemple de strategii pt organizarea activitatii instructiv educative. 1. Strategii privind invatarea activa. Dezvolta un parteneriat dinamic,repartizeaza in mod egal responsabilitatile.elevii acumuleaza cunostinte; prof are rol de facilitator si resursa.invatarea activa impune

elevului sa se simta imputernicit sa aleaga din temele propuse. Aceste strategii pot fi gandite ca continuum;metoda dezbaterii poate fi o strateg didactica activa. 2. Strategia invatarii mediate Recunoaste existenta unei zone de dezvoltare la care elevul are acces prin medierea unui adult; prof sprijina elevul.conditia esentiala pt desfasurare se refera la necesitatea cunoasterii psihologice a tuturor elevilor. 3. Strategia privind activitatea de grup Elevul vine in contact cu multiple modalitati de abordare a sarcinilor ce apartin colegilor sai; e stimulata creativitatea; ideile pot fi imbunatite; dezvl competente; metode cronofage; pp atentie precizie in proiectarea lor.in scopul prevenirii esecului prof trebuie sa controleze o serie de variabile:aranjarea cls, gradul de permisivitate,nivelul de zgomot,criticile, diviziunea muncii, modalit de evaluare. 4. Invatarea prin cooperare-se creeaza un spatiu comun de lucru pt finalizarea unei sarcini;grupurile evolueaza in mediu necompetitional si sunt evaluati individual;pt pregatirea unui astfel de grup prof trebuie sa parcurga o serie de pasi:selectarea membrilor, definirea clara a sarcinilor, precizarea deprinderilor, alocarea tuturor resurselor, stabilirea regulilor si a evaluarii. Dezavantajele:nediferentierea dintre elevi, pot aparea conflicte intre elevi,esec in invatare, poate deveni o joaca; 5. Invatarea colaborativa- pt cls mici; elevii lucreaza impreuna dar rezultatele pot fi diferite. au libertate de expresie; prof defineste doar tema si stabileste regulile; dezavantaje:e mai putin structurata, exigentele sunt mai mari; inform trebuie acumulate si pregatite in timp, uneori elevii pot deturna scopurile. Elevii pot termina mai rapid sarcina caci lucreaza in grup. Participarea activa amplifica succesul scolar. 6. Grupurile de proiect-uzuala in invatamant. realizarea in comun de catre un grup de elevi a unui proiect ii ajuta sa inteleaga mai bine lectia; elemente specifice:definirea clara a rolurilor fiecarui membru, planificare riguroasa, fiecare elev trebuie sa aibe aportul lui, performanta grupului depinde de performanta fiecarui elev.dezvolta elevilor deprinderi utile in viata reala. 7. Invatarea in perechi-caract ce pot fi regasite si in cadrul celorlalte tipuri.exista 3 tipuri de inv in perechi: invatarea in perechi inegale(pt estomparea unor diferente legate de instruire si performanta scolara,elementele specifice sunt:relatii de munca bazate pe respect si etica, elevul mentor, perioada limitata de timp, rotirea elevilor mentori, compatibilitatea intre elevi, supravegherea permanenta a elevilor), parteneriatul in invatare(forma de lucru in perechi unde elevii au responsabilitati egale, eficienta metodei e legata de modul in care sunt prezentate sarcinile si conditiile de lucru, elimina sursa de conflict), invatarea in perechi aleatorii(functioneaza pe perioade scurte de timp,avantaj:economia de timp in care sunt realiz sarcinile, colaborarea intre colegii de banca determina formarea unor rutine de invatare, aceasta met fct bine atunci cand e vorba de sarcini simple)

Stiluri de invatare Exista mai multe criterii de clasificare a stilurilor de invatare: a. Dupa modalitatea senzoriala implicata: stil auditiv(individul invata vorbind si ascultand, e eficient in discutiile in grup, suporta greu linistea in timpul inv) stil vizual(elevul prefera sa vada lucrurile sau procesele pe care le invata pe baza de ilustratii harti imagini, e imp sa aiba textul scris,recitirea sau rescrierea sunt met cele mai frecvente de fixare) stil kinestezic(elevul are nevoia sa se implice fizic in invatare, invata din experiente, de multe ori notitele nu sunt invatate si se trece usor peste ele) b. In fct de emisfera cerebrala cea mai activata in invatare: stil global(invatarea prin scheme) stil analitic(activ de invatare secventiale bine structurate) c. H.Gardener propune o teorie a inteligentelor multiple(lingvistica, logica, matematica muzicala etc) care a stat la baza identificarii unei tipologii a stilurilor de invatare pornind de la fiecare tip de inteligenta. Modelul stilurilor de invatare dupa David Kolb. Face distinctie intre 4 stiluri de invatare ce sunt bazate pe un ciclu de invatare in 4 stadii. Ciclu de invatare implica un loc central in cadrul teoriei sale. Experientele concrete-baza pt observatii si reflectii. Cunoasterea cuprinde urm etape:activitate, procesare, generalizare, planificare, activitate noua. Modelarea unui stil individual de invatare este produsul a doua perechi de variabile aflate in opozitie si asezate la extremitatile unor axe: experienta concreta-opusa-conceptualizarii abstracte; experimentarea activa-opusaobservatiei reflexive. Stilul de inv se formeaza in interiorul fiecarui din cele patru cadrane. Stilul divergent(simte si priveste). indivizii sunt capabili sa priveasca lucrurile din perspective diverse, unghiuri opuse.sunt pers sensibile creative ce util imaginatia pt a rezolva diverse probleme;prefera activitatile de grup stiu sa asculte si prezinta o cultura larga si sunt bine informati. Stilul asimilator(observa si reflecteaza).orientat catre o abordare concisa logica centrata pe idei si concepte.au nevoie de explicatii clare concise si la obiect;indivizi mai retrasi pot atinge succes in cerct stiintifice. Stilul convergent(actioneaza si reflecteaza).elevi orientati catre rezolv problemelor;gasesc solutii practice;profera abordari tehnice;putin preocupati de semeni. Stilul acomodator(actioneaza si simte).se distinge prin intuirea in invatare si capacitatea de a lua hotarari rapide.aplica cu placere ceea ce invata. specific celor ce se bazeaza pe cunostinte nu pe logica si rationament. utilizeaza experienta altora si actioneaza. nu se adapteaza cu usurinta la sist educational.

Alte deprinderi manageriale pt eficientizarea procesului instructiv educativ Deprinderi legate de mng ritmului de desfasurare a actului didactic. maniera in care prof coordoneaza si directioneaza ritmul activ didactice. Aici se include:evitarea discontinuitatii (comportamente nedorite:schimbarea brusca, abandonarea temporara, abandonarea permant a tipului de activitate,abandonarea unei sarcini inainte de finalizarea acesteia), evitarea incetinirii ritmului(excesul de informatii, amanunte, materiale, fragmentarea inutila a activitatii). Deprinderi necesare promovarii activitatilor si strategiilor de grup(capacitatea prof de a capta si mentine atentia grupului in timpul orelor) tehnici de a mentine atentia: distribuirea ocaziilor de afirmare a alevului, ajutorul accordat elev,aprobarea,lauda corectarea elevului, acceptarea sentiment elev etc;elevii se vor simti importanti si va creste receptivitatea. Deprinderi necesare indepartarii sau evitarii saturatiei sau plictisului(abilitatea prof de a reduce la min plictisul ce poate interveni in timpul orelor)tehnici de evitare:abordarea progresiva a materialului de studiu,varietatea,provocarea la actiune. Deprinderi privind integrarea eficienta a activitatilor didactice suplimentare. Acestea sunt: coordonarea recapitularii zilnice a materiei, coordonarea recapitularii lectiilor propriu zise, coordonarea lucrului individual in clasa, coordonarea temelor pt acasa, coordonarea discutiilor in clasa, coordonarea proiectelor si invatarii prin problematizare. Managementul spatiului educational Spatiul educational si educarea acestuia. Un prof adevarat va incerca sa util toate metodele si modelele care dau rezultate la cati mai multi elevi pt o perioada cat mai lunga de timp in cat mai multe spatii educationale si in cat mai multe situatii. Un mng bun poate controla unele variabile educationale si anume: spatiul si timpul. Timpul didactic este o resursa limitata iar abilitatea de a-l folosi integral poate face diferenta intre o activ eficienta si nereusita. Proxemica si comunicare in spatiul educational. Cunoasterea si controlul permanent a spatiului educational-succesul prof.influenta spatiului asupra modului de interactiune dintre oameni=proxemica. Distantele dintre persoane poate reflecta in mod direct/indirect intentia de a comunica dar si diverse msj. Dupa Hall pot fi urm categorii de spatii: Distanta intima(15-50cm)-permite contactul fizic si comunicarea in soapta;apartine pers extrem de apropiate,patrunderea fara acordul persoanei poate duce la stre si insecuritate; Distanta personala(50-120cm)-interactiunea dintre membrii fam sau prieteni apropiati;patrunderea in aceasta sfera e marcata de gesturi cu o larga recunoastere culturala.

 Distanta sociala(1.2-3.5m)permite comunicarea si interactiunea cu pers cunoscute si colegi. Distanta publica(3.5-7.5m)permite comunicare intre pers si derularea unor activitati cotidiene. In sala de cls interactiunile si distantele intre elevi isi pastreaza mai redus semnificatiile recunoscute cultural. Uneori mobilierul poate interveni in distantele interpersonale. De multe ori elevii invadeaza spatiul celuilalt.prof poate aplica proxemica intr-un mod deliberat, msj proxemice pot permite obtinerea unor reactii spontane. Controlul vizual in cadre educationale.prof se poate pozitiona astfel incat sa controleze elevii intr-o maniera directa(poate emite si recepta mesaje) sau indirecta(pp scanarea rapida a cls astfel incat sa se obs pb). In cadrul larg al campului vizual pot fi distinse trei sectoare perceptuale: un sector perceptual foarte ingust, un sector perceptual mai extins, un sector perceptual maxim. pozitia in cadrul salii ar trebui sa ii ofere prof un control vizual rezonabil. Un alt element al succesului mng se refera la informare.e de inteles ca elevii vor incalca mai putin regulile de disciplina atunci cand prof se afla langa ei. controlul proximitatii se poate realiza si prin alte mijloace-gluma sau comentariu destinata celor din spate. Componentele spatiului educational. Cladirea scolii.incaperi unde se desf activit didactic.dpdv constructiv trebuie sa raspunda unor exigente importante:igiena activ, ergonomie, functionalitate si securitate, estetica. Sala de clasa.principalul spatiu de desfasurare a proces educat.presupune urm principii:metode,strategii orientari educat,norme de igiena,obt unui ambient placut,asig unei mobilari adecvate. Formele de obicei sunt patrate si dreptungh.supraf si volumul sunt determ de nr min si max de elevi.luminarea cls influent intr-o maniera hotaratoare activ educationala; e imp orientarea cls;obtinerea unei lumini cat mai uniforme e import, circulatiile in cadrul salii sunt importante deoarece trebuie sa asig conditiile de evacuare; Mobilierul educational.fac parte piesele de mobilier destinate elevilor,cadrului didact,spatii de depozitare,table si avizierele clasei. Atributele moderne a mobilierului sunt:simplitatea, functionalitatea, durabilitatea, modularitatea. Ergonomia scolara e un criteriu important in fabricarea mobilierului. Aranjarea catedrei e import din perspectiva semnalelor pe care le poate transmite-plasarea in fata cls-bariera. Spatiile de depoz trebuie sa fie functionale si sa asig securitate. Elementele de expunere vizuala trebuie sa fie cat mai vizibile, clare si corecte. Organizarea spatiului educational-mai presupune si organizarea de culoare de deplasare atat pt prof cat si pt elevi.aspect important la ergonomia cls-modularitatea mobilierului astfel incat sa poate fi org si reorg in fct de sarcinile didact.e evident ca elevii din numite parti ale cls sunt mai atenti decat altii. asezarea in banci si problema vizibilitatii la tabla a condus la diverse modalitati de abordare a problemei. cel mai bun mod de dispunere randuri de 3 banci a cate 2 in banca-activ de tip frontal. de asemnea si pupitrele

individuale ofera posibilitatea rearanjarii cat mai eficiente. catedra trebuie poz in fata cls lateral dreapta.dispunerea in U sau semicerc stimuleaza interactiunea dintre elevi. Set de principii privind aranjarea clasei:prof trebuie sa aibe control vizual rezonabil,elevii sa aibe vizibil f buna asupra doc prezentate, zone de circulatie bine determinate, aranjarea eficienta a mobilierului astfel incat sa se poate schimba apid, salile org si pozitionate in asa fel incat sa nu perturbe activ elevului.in fct de fiecare disciplina org si poz mobilierului se va face eficient. Managementul timpului educational Timpul e o resursa foarte importanta.timpul prof se imparte in timpul educational petrecut in scoala si timpul educational petrecut in afara ei.timpul trebuie fol pt activ utile folositoare,el trebuie sa conduca spre atingerea unei performante cat de mici.orice prof trebuie sa isi organiz bine activitatea. O observ de 20 de sec asupra elevului poate evidentia nivelul lui de implicare si asupra nivelului de deviantat. Tipologia timpilor educationali Mm multe tipuri:microtimpul(se refera la unitatile temporale reduse cum ar fi ora sau ziua didactica) si macrotimpul(vizeaza unit mari cum ar semestrul sau anul scolar).timpul prof e diferit de cel al elevului. Timpul prof este un timp de lucru,se materializeaza in educatia altora. Mai exista si: timpul general alocat(se supune unor conditii externe, principiile simple:agenta zilnica, rutine clare,activit scurte sau aplicatii practice, rutinele si elementele normativitatii, org timpului de lucru;prezinta o continuitate la clasa;o parte din timp e alocat cunoasterii elevilor; expresie sintetica:planificare si proiectare judicioasa); timpul instructional( mng scurt de timp, controlu prof e mai consistent, trebuiesc elim timpii morti prin org eficienta; conditii pt util eficienta a timpului in cls: evaluarea realista, stabilirea clara a scopurilor, realizarea eficienta a orarelor, cunoasterea psihologica a elevilor,);timpul de rezolvare a problemelor; timpul dedicat evaluarilor sumative. Principii proactive pt mng timpului educational Acestea sunt: Prof trebuie sa cunoasca strategii de mng si sa aplice particular la fiecare cls; Atitudine proactiva a prof; Strategiile trebuie sa fie structurate,coerente,respectate; Accentul trebuie pus pe prevenirea pb si pt intarirea pozitiva anticipativa; Mentinerea expectante pozitive; Mentinerea leg stranse si implicarea parintilor; Atitudine flexibila; Comunicare constanta si coerenta; Luare in considerare a tutror variabilelor ce pot fi antecedente problema; O economie de timp poate fi realiz daca se respecta regulile si rutinele din cls;