Sunteți pe pagina 1din 26

Universitatea Bucuresti Facultatea de Geografie Specializarea Geografie

Mediul Mediteranean

Dima Ruxandra Maria Ilie Maria Ruxandra Grupa 102 Bucuresti 2012

MEDIUL SUBTROPICAL (MEDITERANEAN)


I. LOCALIZARE

Ocupa suprafete la latitudini de 30-40, precumpanitor in insulele si in statele riverane Marii Mediterane. Areale mai restranse sunt pe tarmul californian (San Francisco, Los Angeles), in Chile (la sud de tropic), sud-vestul Republicii Africa de Sud, Australia sudica. Prin pozitie, ea face trecerea intre regiunile naturale ale zonei calde si cele ale zonei temperate.

-Europa: regiuni importante din Europa Sudica, mai ales regiunea estica si sudestica a Spaniei; sudul Frantei; Italia la sud de Roma; Grecia in cea mai mare parte; vestul Marii Adriatice, adica litoralul dalmatic; insulele din Marea Mediterana (europeana); Crimeea de sud.

-Asia: Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu (partial), China Estica si Sudica, Campia Indo-Gangetica, Japonia (central-sudica). -America de Nord: Statele Unite prin California, statele Arizona, New Mexico, Texasul de Sud, Louisiana, Mississippi, Alabama, Florida.

-America de Sud: Argentina de Nord, Uruguay, Chile (partea centrala).

-Africa: regiunea Atlas si Sudul Africii. -Australia de Est (jumatatea meridionala): jumatatea sud-estica a Australiei si Australia de sud-vest.

II.

FACTORI DE MEDIU (generatori, influenti si modificatori, de identificare)

1) Latitudinea: aproximativ intre tropicul de nord si sud si circa 35 latitudine nordica si sudica, cu unele diferentieri. 2) Conditia climatica: Specificul mediului mediteranean este datorat pretutindeni conditiei climatice, dependenta de intalnirea maselor de aer polare (iarna ciclonii frontului polar) cu cele tropicale (vara anticiclonii subtropicali, care impun o mare uscaciune). Prin urmare, alternanta sezoanelor este foarte bine marcata. In functie de gradul de umiditate si repartitia acesteia in timpul unui an se deosebesc: -climat subtropical (temperat umed) : prezent in sud-vest, sudul si sudestul SUA, nordul Argentinei si Uruguay, regiunea meridionala a Australiei, partea meridionala a Africii, nordul Mesopotamiei. - climat subtropical umed (musonic) : China de Sud, Sud-Est, Japonia Central-Sudica. Ploi musonice. Cantitatea de precipitatii trece de 1400 mm/an. Ploi de vara-toamna.

- climat subtropical uscat (semidesertic si desertic) : Anatolia Centrala, Podisul Iran, Irak, Iordania, sudul Podisului Marelui bazin, Podisul Colorado : veri uscate, toride, cu un numar mare de zile tropicale. ierni reci, mai ales in regiunile inconjurate de munti in care nu se face simtita influenta marii. - climat mediteranean: cunoscut in sudul Europei, nordul Africii si sudvestul Australiei, Levatul Asiei.

sunt prezente toate anotimpurile - vara calda si secetoasa, cu secete prelungite, daunatoare culturilor agricole. iarna, toamna si partial primavera sunt blande si ploioase; ploile incep din a doua jumatate a toamnei. regimul termic si pluviometric sunt strans legate de prezenta si deplasarea zonei de convergenta intertropicala spre nord si sud in spatial African; astfel aerul cald este antrenat vara spre nord si iarna-spre sud. ploile au caracter torential; ca si secetele, aduc deseori pagube mai ales agriculturii.

pe fondul circulatiei generale, se intalnesc deplasari locale ale maselor de aer cu caractere termice diferite astfel: SIROCCO - vant ce vine din tinuturile sahariene; - el poate depasi zona subtropicala.

BORA vant rece care traverseaza Muntii Dinarici de la nordest catre sud-vest, acoperind litoralul estic al Marii Adriatice. MISTRALUL si TRAMONTANUL vin din Masivul Central Francez si respective Alpii ProvenceDanphin si invaluie litoralul sudic al Frantei (inclusiv Cte d'Azur) - dupa caz, acestea modereaza uscaciunea verilor sau o accentueaza.

III.

RELIEFUL

Cateva elemente mostenite din cuaternar in configuratia reliefului merita a fi mentionate si anume: - prezenta urmelor glaciare in munti; - depuneri de galeti, uneori de mari dimensiuni in unele sisteme hidrografice; - apele isi creeaza o retea subterana bogata; - se nasc deltele printr-un transport bogat; - se formeaza glacisurile. De asemenea, relieful este variat ca forme si varsta aparitiei lor: munti, coline, podisuri (platouri), campii si despresiuni : Muntii Sierra Nevada, Cordiliera Betica, Muntii Pindului, Muntii Pontici, Estul Mesetei Spaniole, depresiunea Californiei, Japonia Central-Sudica, Campia Andaluziei, Campia Thessaliei, Podisul Iran s.a. ; altitudini cuprinse intre 200 si 3000 metri; grad diferit de fragmentare, comparand regiunile de munti cu cele de campie in conditiile unui numar mai restrand al sistemelor hidrografice in acestea din urma; modelarea actuala prezenta mai ales in perioada toamna-iarna, odata cu aparitia nivelurilor crescute ale apelor curgatoare. Cordiliera Betica - munti situati in sudul, sud-estul Spaniei, ca o larga deschidere catre Mediterana;

- apartin sistemului muntos alpin; altitudini 3480m Vf. Mulhacen din culmea Sierra Nevada; - alcatuiti din sisturi cristaline si roci sedimentare; - contin importante resurse de subsol.

Apeninii Sudici (Sicilia, Apeninii Cantabrici, Apeninii Napolitani etc.) - alcatuiti din cristalin (masiv), eruptiv (Vezuviu 1277m Regiunea Campania), gresii, argile; - altitudinea maxima : 2267m Culmea Pollino.

Muntii Pindului, Sar Planina, Grammos - altitudini cuprinse intre 1000 si 2900 de metri; - relief carstic dezvoltat predominant pe calcare cretatice; - depresiuni tectono-erozive;

- culoarul Vardar-Axios-Morava; - lacuri tectono-carstice (ex: Prespa, Ohrid s.a.).

Muntii Pontici si Taurus, Elburz, Zagros - cutari alpine; - culmi paralele, vai longitudinale; - altitudini de peste 3900 m; - relief glaciar, ghetari actuali; - relief carstic; - strabaturi prin sectoare de vai transversale de catre fluviile Sakarya, Kyzyl Yrmak. Sierra Nevada - cutari mezozoice si neozoice; - altitudini : 4418 m Vf. Whitney; - culme cu osatura granitica; - in pliocen-cuaternar o parte s-a scufundat (Valea Mortii situata sub nivelul Oceanului Planetar la -86 m).

Colinele Chinei de Sud (Wuy Shan) - culmi alungite pe directia nord-est, sud-vest, formate pe cuvertura mezozoica; - altitudinile nu depasesc 2500 m; - culoare (Xi Jiang), depresiuni tentaculare, mici defilee; - delta Xi Jiang, numeroase insule si peninsule. Meseta Spaniola (Extremitatea Orientala) - podis usor accidentat datorita prezentei Sierrelor (sierre ce Desprind din Muntii Iberici si Cordiliera Betica spre est) - altitudini de 500 600 m - soclu cristalin acoperit partial de cuvertura tertiara si cuaternara.

Depresiunea Californiei - situata intre Muntii Coastelor si Muntii Coastelor (Sierra Nevada); - depresiune tectonica, situata intr-o regiune foarte activa din punct de vedere seismic; - constituie un mare bazin interior lung de circa

800 km; - fost golf, colamnat prin aportul celor 2 rauri: Sacramento si San Joaquin; - este prezent procesul de subsidenta din vatra depresiunii, marcat si de grosimea mare a depozitelor. Campia Andaluziei - ocupa un fost golf cuprins intre Culmile Muntilor Sierra Morena si Cordiliera Betica si este umplut cu depozite fuvio-marine; - o serie de coline de interpun intre campie si munte, unitate de contact intens folosita agricol; - regiune strabatuta de Guadalquivir.

Campia Thessaliei - cuprinsa intre Muntii Macedoniei si Olymp in nord, Muntii Pindului in vest si sud; - este cantonata intr-o depresiune tectonica; - este strabatuta de la vest la est de raul Pinios si afluentii acestuia; - in unele locuri, campia este mlastinoasa datorita patului argilos destul de raspandit.

IV.

HIDROGRAFIA

Regimul hidrologic mediteranean este caracterizat prin variatii de nivel in functie de caracterele zonei climatice de care fac parte. Astfel sunt inregistrate cresteri de toamna-iarna, uneori cu prelungiri pana in martie ale nivelurilor raurilor din Europa Meridionala, Italia sudica si niveluri ridicate in sistemele hidrografice ale Chinei de Sud datorate musonilor, ciclonilor etc. Variatii sunt inregistrate si in functie de caracterul petrografic al regiunilor strabatute (ex: regiunile cu forme si fenomene carstice din Grecia, Anatolia de Vest, China de Sud-Vest etc.) sezoniere mari, prin ape mici de vara , secare pe raurile autohtone, viituri de. Este specific raurilor din Peninsula Italica (Arno, Tibru), Sardinia, Sicilia, Corsica. Comparativ cu cresterile, scaderile nivelurilor si debitelor pana la secarea apei in albie se realizeaza vara. In general, regimul scurgerii este impus de contrastele d intre toama-iarna si vara.

Principalele ape curgatoare care strabat regiunile subtropicale apartin fie Oceanului Pacific ( Sacramento, St.Joaquin, Colorado, Chang Jiang, Xi Jiang), fie Oceanului Atlantic prin Marea Mediterana (Ebru, Menderes).

Sunt prezente lacurile carstice si tectono-carstice (Shkder - Peninsula Balcanica, China de Sud), cele de baraj antropic, tectonice, vulcanice de crater (Tuzla-Turcia) s.a.

V.

CLIMATUL

Climatul, care are rol determinant in specificitatea peisajului, se caracterizeaza prin doua sezoane distincte cu scurte intervale tranzitorii. Dominanta maselor de aer tropicale, calde si uscate determina temperaturi ridicate vara (medii lunare de 20-25C), uscaciune datorata cantitatilor reduse de precipitatii, numeroase zile senine. In sezonul rece, activitatea ciclonala din zona latitudinilor mari ajunge pana in aceste locuri impunand temperaturi mai coborate (medii lunare de 5 -10C), nebulozitate accentuata si o mare cantitate de precipitatii ce cad frecvent sub forma de aversa. Temperaturile medii anuale oscileaza intre 15-20, iar maximile absolute pot ajunge la peste 35C. Verile sunt ceva mai racoroase in zonele de litoral (in sectoarele vecine curentilor reci) si mult mai fierbinti in interiorul continentului, intre ele diferentele ajungand la

aproape 10C. In schimb, amplitudinile diurne sunt mici pe litoral si mult mai mari in interior. Cantitatea anuala de precipitatii variaza destul de mult de la o regiune la alta. In medie, ea este de 500-1000 mm, dar in anumite conditii, local, ajung la valori mult mai mari (peste 1500 mm) sau foarte mici (sub 350 mm). Repartitia acestora in timpul anului este extrem de neuniforma: preponderent cad iarna cand inregistreaza un lant de zile cu averse, adevarate ruperi de nori ce dau chiar pana la peste 1000 mm in 24 ore. Sezonul secetos dureaza intre 4 si 6 luni. Spre interiorul continentelor, uscaciunea creste ceea ce duce la detasarea unor peisaje asemanatoare stepelor si regiunilor semiaride din zona temperate. Pe tarmurile regiunii mediteraneene se declanseaza frecvent vanturi dinspre uscat ce au viteze mari si anumite caracteristici termice (vanturi reci ca Mistralul, in sudul Frantei si Bora pe tarmul dalmatic si vanturi calde ca Santa Ana pe tarmul vestic american si Berg pe cel sud-african).

VI.

VEGETATIA

Cresc, in general, plante odorifiante (care emana uleiuri aromatice) : frunzele sunt adaptate celor mai variate conditii de umiditate. Sunt adesea mici, lanceolate pana la forma de spin (tepi), acoperite cu un strat subtire de ceara pentru a evita evapotranspiratia excesiva. Toate acestea protejeaza plantele de uscaciunea verilor cu secete prelungite si temperature coborate ale iernilor.

In general, plantele sunt sempervirescente (intotdeauna verzi), dar cu cicluri vegetative foarte diferite; apar insa specii de plante arbustive si subarbustive cu frunze cazatoare, alaturi de plantele ierboase. Sunt frecvente si tufisurile, care s-ar instalat in urma inlaturarii si distrugerii padurilor initiale.

- ASOCIATIILE VEGETATIVE MEDITERANEENE A) tufisurile, asociatii secundare dezvoltate pe locul fostelor paduri (faciesuri sau stadii neforestiere) : Denumiri regionale: maquis (denumire corsicana): - acopera regiunile litoralului mediteranean al Italiei, Corsica etc.; - cresc pe substrat silicos; - are in alcatuire laur, maslin salbatic, mirt s.a.

gariga: - asociatii care cuprind rosmarin, stejar de carmaz, palmier pitic; - se dezvolta pe roci calcaroase; - inaltimea plantelor poate ajunge la 2-3m.

frigana (nume grecesc): - are in alcatuire printer altele drobita (Genista).

tomilare (denumire spaniola): - are in componenta levantica, cimbru, rosmarin. chaparral (regiunea Californica din SUA): - in alcatuire intra si Quercus dumosa.

mattoral (termen spaniol): - tufisuri si specii cu covor de graminee (America de Sud coasta Chiliana). tufisurile din regiunea Cap (Africa de Sud): - alcatuite din copaci de talie mica cu frunze tepoase, multe leguminoare si compozee. tufisurile din Africa de Nord : - cu Erica si cele din Australia numite scrub (malee, mulga, brigalow).

B) Padurile mediteraneene = paduri sclerofile, durisylvae a) Emisfera Nordica Padurile mediteraneene : - nu sunt localizate exclusiv in jurul Marii Mediterane, ele se gasesc si pe alte continente. - urca in altitudine pana la 1500 m.

- sunt alcatuite din stejar, pin si brad, specii cu frunze persistente, dar si caduce (arborii nu depasesc 20 m). - dintre genuri si specii mai frecvent intalnite sunt: Quercus suber, Quercus pubescens, Q.cerris sau Q.mirbekii in Maghreb, Olea s.a.

Exista plante sclerofile adaptate la uscaciune severa, cu frunze persistente cum sunt : Q.ilex, Q.suber (care prefera substrat silicios), Q.coccifera. Pe langa acestea pe fundul vailor, dar sip e versantii insoriti cresc maslinul, laurul, fisticul. Sub nivelul vegetatiei arborescente se afla cel al plantelor ierboase. La alcatuirea padurilor interioase sau a celor de pe litoral mai participa : pinul maritim, pinul de Alep (cel mai raspandit), cedrul de Liban.

Acesti arbori s-au dezvoltat pe un substrat, predominant calcaros-silicios care influenteaza stabilirea cu predilectie a lor; frecvent apare si pinul maritim (Pinus pinaster). In America de Nord, in regiunea Californiei, marcata de o accentuate uscaciune cresc specii de stejar, dar cu frunza persistenta. In Peninsula Balcanica si in sudul Frantei se intalnesc si copaci cu frunza cazatoare, cum este castanul comestibil. In Asia de Sud-Vest, acolo unde uscaciunea a impus un peisaj de semidesert si desert (Iran) pot fi intalnite Haloxylon persicum, Tamarix si Salsola.

b) Emisfera sudica In America de Sud, padurile se intend pe circa 500 km intre Valporaiso si Conception : 33 - 36 latitudine sudica. Sunt formate din paduri de fag austral, liane etc, ian in Woddlands (Chile) se intalnesc speciile de Quillaia si Pneumus. Padurile mediteraneene din Australia de sud-est, adica regiunea Adelaide si din Australia de sud-vest, adica regiunea Perth, sunt alcatuite din eucalipti (Eucaliptus marginata) cu inaltimi de pana la 50-60 m in vest si 90 m in rest, iar in stratul ierbos :

mimoze si ferigi. In paduri apar tufisuri nu prea inalte (malescrub), cu Banksia si Triodia.

In Africa, astfel de paduri se gasesc in regiunea Capului, intre desertul Namib, regiunea Karro si coasta estica, iar in padurile montane de aici se gaseste Leucodendron.

VII. SOLURILE

Invelisul de soluri este mult mai variat in comparatie cu regiunile aride si semiaride, dar datorita agresivitatii pluviale se afla pe alocuri si intr-un grad avansat de degradare. In sezonul cald sunt aduse la suprafata saruri , in special bicarbonati , care se acumuleaza la diferite adancimi impunand o oarecare varietate a tipului de sol. Sunt soluri fertile avand un profil de pana la un metru grosime cu humus si baze schimbabile. Se includ diferite tipuri din clasele de cambisoluri, luvisoluri. In regiunile de campie se adauga local soluri halomorfe (estul Spaniei ), kastanoziomuri si vertisoluri ( Andaluzia, California ). In regiunile cu uscaciune mai mare exista soluri maronii-cenusii , subtiri si cu continut mai sarac in humus, de unde fertilitatea mai redusa, folosite adesea la pasunat. Pe calcare se intalnesc solurile numite terra rosa.

VIII. GRADUL DE ANTROPIZARE - Regiunea mediteraneana Americana California si regiunile limitrofe (Nevada, Utah, Arizona etc) se remarca printr-o dezvoltare economica sustinuta, avand in vedere resursele de subsol extrem de bogate, (in special cele noi descoperite,), terenuri foarte fertile (Valea Californiei) sau a carora fertilitatea este sustinuta de ample sisteme de irigatii. Regiunea se caracterizeaza printr-o industrie complexa: energetica, siderurgica, constructoare de masini, petrochimica, textila si alimentara, cu doua mari concentrari urban-industriale San Francisco si Los Angeles. Activitatile portuare si de transport maresc spatial interventiei umane, dincolo de limitele uscatului prin intermediul porturilor precum : Oakland, Richmond, Vallejo, Redwood. Transportul feroviar si rutier, prin numarul mare al centrelor de legatura prin prezenta unor importante noduri de comunicatie rutiera si feroviara (Salt Lake City), Spokane important centru al comertului cu grau, Phoenix oras care face legatura intre regiunea pacifica si Mexic, completeaza ansamblul activitatilor umane in regiune cu consecintele corespunzatoare. - Regiunea mediteraneana europeana (Spania, Italia, Grecia etc) Se afla intr-o foarte dinamica arie din punct de vedere al activitatilor care au loc. Sursele, in general material prima, genereaza o mare diversitate de ramuri si subramuri industriale, agricole, comerciale. Cateva ramuri industriale au un rol deosebit prin cantitatea fortei de munca antrenate, capacitate de productie, legaturile interne si externe. Este vorba de industriile prelucratoare in principal: siderurgica, constructoare de masini, chimica si petrochimica. Aceste ocupa areale traditionale, dar si modernizate precum:

in Spania - Catalonia (Badalona, Barcelona, Taragona), Valencia (El Puerto, Castellon, Valencia), Murcia, Escombreros (Cartagena), Andaluzia (Cordoba), in Algeciras, Cadiz, Huelva, Sevilla; in Italia - Napoli, Bari, Brindisi, Toronto, Messina, Catania, Palermo, s.a. in Grecia - indeosebi cele dinspre Marea Egee : Salonic, Volos, AtenaPireu, Corint. Sunt si activitati de traditie, cu o mare raspandire in teritoriu si ale caror produse constituie in buna masura obiecte pentru export. In aceasta categorie sunt incluse, in principal, cele create in industria textile (regiunea Macedonia din Grecia), regiunile litorale Adriatica si Tireniana din Italia sudica cu centre ca Barletta, Napoli (Solofra), Scalea, iar din Spania Catalonia (Sabadell), Valencia, Elche, s.a. IX. ACTIVITATEA ANTROPICA

Interventia omului in lumea mediterana s-a facut de timpuriu, in vederea obtinerii unor bunuri. Astfel, secolul al IV-lea a fost marcat de defrisari si aparitia civilizatiei terenurilor cultivabile, a materieleor de constructie, combustibilului, construirea navelor, realizarea cailor de comunicatie, extinderea asezarilor. Secolele IV-XIX au dus la intensificarea activitatii in zonele litorale , industrializare, urbanizare, poluare, cu implicatii negative in starea de echilibru a mediului, indeseobi in partea terminala a perioadei.

- Consecintele impactului uman Se reflecta atat in plan teritorial, cat si in plan structural-functional. Ele se manifesta prin cateva fenomene care pot fi pozitive sau negative, fata de care societatea a adoptat o anumita atitudine, dar care astazi impune o pozitie constructiva. - Aparitia si dezvoltarea unor regiuni atractive (ex: Marea Mediterana) - Restructurari industriale si modernizari (adaptarea la cerintele contemporanitatii) - Dezvoltarea si extinderea nucleelor de inovatii (ex: Silicon Valley California) - Prezenta (aparitia) sectoarelor in dificultate