Sunteți pe pagina 1din 3

Extras din document Intoducere Adaptarea educaiei intelectuale i morale la posibilitile mintale ale fiecrui copil este o revendicare

imperioas a psihologiei contemporane cerut de dificultile crescnde pe care le ntmpin educatorii. Actualele condiii de existen au afectat grav modul de via i de cretere al copiilor. Adernd prea devreme la curente de idei sau participnd la activiti care nu sunt potrivite vrstei lor, fiind obiectul unor solicitri sau preocupri crora nivelul lor mintal nu le permite s fac fa, nregistreaz eec dup eec. Munca individualizat este un mod de predare care ine seama de faptul c elevii se deosebesc unii de alii, c fiecare prezint particulariti individuale n ceea ce privete gradul i calitile inteligenei temperamentul i caracterul. coala trebuie s aplice un tratament individualizat pentru fiecare caz particular. Tocmai de individualizarea tratamentului pedagogic aplicat elevilor ar trebui s se preocupe cu seriozitate coala, ntr-o epoc n care nu trebuie precupeit nimic pentru a da fiecrui copil toate cunotinele pe care este capabil s i le nsueasc. n legtur cu aceasta, remarcm c educaia copiilor cu nevoi speciale, pn nu demult considerat ca imposibil, s-a dezvoltat n mod remarcabil i a obinut rezultate la care nu ne-am fi putut gndi din ziua n care n aceast activitate au fost practicate metodele muncii individualizate, fiecare copil fiind tratat individual, n cunotin de cauz. nvmntul individualizat transform radical atmosfera unei clase. Problemele de disciplin dispar, fiecare avnd o sarcin stabilit pe msura posibilitilor sale, pe care o efectueaz n ritmul care i convine. Practic, cauzele de dezordine sunt suprimate. Practicat cu seriozitate ceea ce nseamn c nvtorul trebuie s i cunoasc foarte bine elevii pentru a alctui fiele de lucru n legtur cu dificultile pe care le constat i pentru a ine seama de interesele lor nvmntul individualizat, centrat pe elev este un excelent ajuttor al nvmntului colectiv. Activitatea de nvare centrat pe elev Activitatea de nvare centrat pe elev necesit negocierea i monitorizarea regulat a contractelor de nvare. Astfel, elevii se pot concentra pe atingerea unor obiective individualizate. n cadrul acestei metode, elevii lucreaz pe cont propriu, monitorizai i ajutai individual de ctre profesor.Acest fapt necesit timp i o administratre atent; fiind necesar oferirea de oportuniti suficiente pentru opiuni de nvare individual, i nu doar colectiv, cum era ntlnit n nvmntul tradiional. Modelul educaioanal promovat n contextul actualei reforme a nvmntului corespunde unei pedagogii active i interactive, unor practici pedagogice centrate pe elev i pe activitatea de nvare individual sau colaborativ a

acestuia. Fa de nvmntul tradiional, care considera c primordial este raportul profesor-cunotine, n actuala reform educaional devine prioritar raportul elev-cunotine. Noua viziune curricular nu mai centreaz aciunea educaional pe coninuturi, ci pe formarea de competene educaionale complexe i variate: intelectuale sau cognitive, afectiv-atitudinale i psihomotorii. Aadar, principiul de baz n actualul context educaional susine necesitatea siturii elevului i a activitii de nvare i formare a acestuia n centrul procesului educaional. coala i curriculul ar trebui s ofere un cadru coerent i flexibil, n care gndirea liber independent, opinia liber exprimat i argumentat s constituie dimensiuni definitorii. n ceea ce l privete pe elev, se consider c acesta nu este un sac gol, pe care profesorul are datoria s l umple cu noi i noi cunotine, pe care el s le depoziteze. Dimpotriv, elevul este o individualitate, care vine n clas cu propriile idei i concepii, cu prereprezentri formale fie n contextul vieii cotidiene, pe baza informaiilor din mass-media etc., fie n contexte formale n col. Concepiile pot fi valorificate pe parcursul activitii didactice; nvarea, interiorizarea, asimilarea noilor concepte, nu nseamn numai acumulare, nu se realizeaz numai n prelungirea achiziiilor anterioare, ci mai ca ruptur, ca un conflict ntre vechi i nou, graie unor conexiuni i ierarhizri de reele conceptuale. Gibbs (1992) d o definiie util a nvrii centrate pe elev. El afirm c nvarea centrat pe elev ofer elevilor o mai mare autonomie i un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la metodele de nvare i la ritmul de studiu Aceast perspectiv subliniaz caracteristicile fundamentale ale nvrii centrate pe elev, promovnd ideea c elevilor trebuie s li se ofere un control sporit asupra nvrii prin asumarea responsabilitii cu privire la: ceea ce se nva, modul cum se nva i de ce, momentul cnd se nva. O consecin important a acestei definiii o reprezint necesitatea ca elevii s i asume un nalt grad de responsabilitate n contextul nvrii i s i aleag n mod activ scopurile, precum i s i administreze nvarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul c profesorul ori persoana care pred la clas le va spune ce, cum, unde i cnd s gndeasc. Ei sunt cei care trebuie s nceap s o fac. n sistemul de nvmnt romnesc, cadrul activitii educative colare i extracolare constituie spaiul capabil de a rspunde provocrilor societii actuale, n sensul n care conceperea flexibil a acesteia permite o continu actualizare a coninutului nvrii i a metodelor didactice centrate pe elev, precum i o monitorizare i evaluare de calitate a rezultatelor nvrii. Totodat particularitile specifice faciliteaz implementarea noii abordrii didactice prin care elevul devine resurs, productor, lider de opinie, deci participant activ. Pentru a stimula dezvoltarea cognitiv, spiritual, interpersonal i social,

activitatea educativ colar i extracolar are mereu n atenie nevoia de adaptare la cerinele individuale, diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoatere i potenialul lor. Contextele create de diversele modaliti de concretizare a acestui tip de educaie: proiecte, manifestri punctuale, aplicaii tematice etc, ofer posibilitatea abordrilor interdisciplinare, cross-curriculare i transdisciplinare, exersarea competenelor i abilitilor de via ntr-o manier integrat, de dezvoltare holistic a personalitii.

S-ar putea să vă placă și

  • Despre Joc
    Despre Joc
    Document20 pagini
    Despre Joc
    Robert Catalin Stefan
    Încă nu există evaluări
  • Terra 1
    Terra 1
    Document146 pagini
    Terra 1
    Robert Catalin Stefan
    Încă nu există evaluări
  • ETIC
    ETIC
    Document92 pagini
    ETIC
    Mihaela Bontos
    Încă nu există evaluări
  • ETIC
    ETIC
    Document92 pagini
    ETIC
    Mihaela Bontos
    Încă nu există evaluări
  • Ce Te Legeni
    Ce Te Legeni
    Document3 pagini
    Ce Te Legeni
    Robert Catalin Stefan
    Încă nu există evaluări
  • Legenda Randunicai V Alecsandri
    Legenda Randunicai V Alecsandri
    Document6 pagini
    Legenda Randunicai V Alecsandri
    Robert Catalin Stefan
    50% (2)
  • Stabilizatoare de Tensiune
    Stabilizatoare de Tensiune
    Document14 pagini
    Stabilizatoare de Tensiune
    eppoxro
    Încă nu există evaluări