Wolfgang Amadeus Mozart

Wolfgang Amadeus Mozart (n. 27 ianuarie 1756, Salzburg, d. 5 decembrie 1791, Viena) a fost un compozitor austriac, unul din cei mai prodigiosi si talentati creatori n domeniul muzicii clasice. Anul 2006, cu ocazia jubileului a 250 de ani de la nasterea compozitorului, n Austria si Germania a fost cunoscut ca Anul Muzical Mozart.

Biografie:

Wolfgang Amadeus Mozart (nscut Johannes Chrysostomus Wolfgangus Teophilus Mozart) s-a nscut la 27 ianuarie 1756 la Salzburg, pe atunci capitala unui principat-arhiepiscopat (germ. Frstbistum) ce fcea parte din Sfntul Imperiu Roman de Natiune German (dup 1804 devenit Imperiul Austriac). Tatl lui, Leopold Mozart, era un talentat violonist n orchestra de la curtea printului arhiepiscop din Salzburg, si era apreciat pentru aptitudinile sale pedagogice. n registrul de botez, Mozart a fost nregistrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai trziu, n Italia, si-a luat numele de "Amadeus", traducerea latin a lui Theophilus (Iubitorul de Dumnezeu). nc de mic copil, Wolfgang d dovada geniului su muzical. La vrsta de 5 ani, nainte de a sti s scrie, compune cteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatl su. n ianuarie 1762, Leopold Mozart obtine de la arhiepiscopul Schrattenbach un concediu de trei sptmni, pentru "a arta lumii acest miracol". Acest turneu va dura 9 ani! Prima aparitie are loc la Mnchen, unde Wolfgang execut muzic la clavecin n fata printului elector de Bavaria, dup care familia Mozart pleac la Viena, tnrul Wolfgang concertnd n fata familiei imperiale. Urmeaz un lung turneu european: Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris si Versailles. Rmne un an la Londra, apoi se ntoarce n Austria, trecnd prin Franta, Elvetia si Bavaria. ntre decembrie 1769 si martie 1771 ntreprinde un lung turneu n Italia: Verona, Milano, Florenta, Roma si Napoli au fost principalele statiuni de concerte. Peste tot publicul era fascinat de talentul acestui copil precoce, ntre timp devenit adolescent.

n serviciul curtilor princiare:

Familia Mozart revine la Salzburg la 15 decembrie 1771. Wolfgang mplineste 16 ani si pleac pentru cteva luni la Bologna, unde studiaz cu Giovanni Battista Martini (1706-1784), renumit pedagog n arta compozitiei. La ntoarcere este angajat ca maestru de concert (Konzertmeister) de ctre noul arhiepiscop din Salzburg, contele Colloredo, cu un salariu de 150 de guldeni pe an, ceea ce constituia o sum apreciabil. n aceast functie rmne timp de sase ani, desi relatiile cu noul arhiepiscop nu sunt din cele mai bune, acesta tratndu-l

de servitor si interzicndu-i s prseasc orasul Salzburg. Nemaiputnd suporta umilintele, Wolfgang si d demisia n 1777 si pleac, nsotit de mama sa, la Mnchen, unde solicit un angajament la curtea printului elector Maximilian III. Acesta ns l refuz. Dup o alt tentativ nereusit la Mannheim, se hotrste s-si ncerce soarta la Paris, unde n timpul turneului din 1763 - avusese mult succes. Publicul parisian nusi mai amintea ns de copilul minune de atunci si Mozart se loveste de multe greutti. La toate acestea se adaug moartea mamei, care l nsotise peste tot. Starea lui moral se amelioreaz cu greu, compozitiile sale ncep s fie apreciate la curtile domnesti. Lipsurile materiale l constrng totusi s prseasc Parisul si iat-l la 15 ianuarie 1779 din nou la Salzburg, unde rmne doi ani. ntre timp compune opera Idomeneo, cu care nregistreaz un mare succes. Se decide totusi n 1781 s plece la Viena, capitala imperiului. Viena era n acea epoc capitala mondial a muzicii clasice. Mozart se simte n sfrsit independent si si creeaz un cerc de relatii, constient de faptul de a fi un virtuos fr egal al pianului. nregistreaz primul mare succes cu opera Rpirea din serai, fiind felicitat de nsusi mpratul Iosif II cu cuvintele: o muzic prea frumoas pentru urechile noastre. Mozart d numeroase concerte publice si private, executnd din propriile compozitii, improvizeaz spontan pe teme date, aplauzele nu contenesc, publicul este n extaz. Redescoper operele lui Bach si Hndel, pe care le face cunoscute publicului vienez. La 4 august1782 se cstoreste cu Constanze Weber. La 1785 este vizitat de tatl su, Leopold, care - pn atunci foarte reticent - constat cu satisfactie reusita lui Wolfgang. Este ncntat s aud din gura lui Joseph Haydn: "Fiul Dumneavoastr este cel mai mare compozitor pe care l-am cunoscut". La sfrsitul unui concert n Burgtheater, dup interpretarea concertului nr. 20 pentru pian, mpratul Iosif - prezent n sal - se ridic n picioare agitndu-si plria si strignd "Bravo Mozart !". n aceast perioad Mozart compune ntr-un ritm neobisnuit, lucreaz cu obstinatie la splendidele cvartete dedicate lui Haydn si la opera Nunta lui Figaro, dup o pies a lui Beaumarchais, oper revolutionar, ca muzic si continut istoric, reusind s depseasc dificulttile din partea nobilimii

Ultimii ani:

In timp ce Mozart termin compozitia operei Don Giovanni, tatl su se mbolnveste si moare la 28 mai 1787. Leopold a jucat un rol important n educatia muzical a fiului su, instruindu-l nc din copilrie si contribuind astfel la dezvoltarea geniului muzical al lui Mozart. ntre 1784 si 1786, Mozart realizeaz n medie o compozitie la fiecare dou sptmni, cele mai multe adevrate capodopere. Premiera operei Don Giovanni are loc la Praga si este primit de public cu entuziasm. Urmeaz opera Cos fan tutte, reprezentat cu mai putin succes. Mozart

pierde treptat din popularitate, ntre timp murise si protectorul su, mpratul Iosif II, care l numise compozitor al curtii imperiale. n martie 1790 d ultimul su concert public, interpretnd concertul pentru pian KV595. Compune nc opera Flautul fermecat, cu care obtine un succes enorm. ncepnd din luna noiembrie 1791, sntatea lui Mozart se degradeaz ns progresiv. Se pare c suferea de o febr reumatismal recurent cu insuficient renal. Cauza decesului nu este clar. Diagnosticul medicului constatator era: hitziges Frieselfieber (febr cu eczem). Alte cauze pomenite erau: reumatism, febr reumatic (infectie streptococic), sifilis, trichineloz, Purpura Schnlein-Henoch (hiperemie generalizat), congestie renal, insuficient cardiac si venisectie. Probabil cauza mortii lui Mozart trebuie cutat ntr-o boal n timpul copilriei lui. Medicina modern tinde spre o infectie cu streptococi, care nu a fost tratat n mod adecvat, si ca urmare s-a produs o insuficient cardiac si care a antrenat si afectarea altor organe. Speculatiile nu au lipsit, suspectndu-se o otrvire pus la cale de rivalii lui, cum ar fi fost Antonio Salieri. La 4 decembrie starea lui se amelioreaz trector, mai lucreaz la compozitia Requiem-lui, pe care nu va reusi s-l termine. Exist mrturii c Requiemul a fost comandat compozitorului de o persoan necunoscut, care i-a venit n vizit fiind mbrcat n straie de culoare neagr. Persoana a fost mai trziu identificat. Acesta era un slujitor al unui conte vestit. Contele, pe numele Welsegg, avea intentia de a se interpreta Requiem-ul compus de Mozart cu ocazia ncetrii din viat a sotiei sale, reclamnd creatia drept o compozitie proprie. Despre aceast ntmplare Mozart nu a mai aflat. El era convins c muzica si-o scrie pentru propria sa moarte. n ziua de 5 decembrie 1791, viata scurt a lui Wolfgang Amadeus Mozart se stinge pentru totdeauna. Avea numai 35 de ani. Dup un scurt serviciu divin la catedrala Sfntul Stefan (Stefansdom) din Viena, trupul nensufletit al lui Mozart este dus fr un cortegiu de nsotitori (se pare c asa era traditia la Viena), la cimitirul Sankt Marx. Mottoul lui a fost " M simt cuprins de muzic. Muzica este in mine.

Opera muzical a lui Mozart:

n scurta sa viat, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un numr enorm de opere muzicale, cele mai multe neegalate n frumusete sau profunzime. n 1862 Ludwig von Kchel a clasificat si catalogat compozitiile lui Mozart, fiind numerotate cu mentiunea KV (KchelVerzeichnis = catalogul Kchel). Ultima sa creatie, Requiem-ul, are numrul 626. Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de mentionat Simfonia nr. 35 Haffner, nr. 36 Linz, nr. 40 si nr. 41 Jupiter. A compus 27 concerte pentru pian si orchestr, 7 concerte pentru vioar si orchestr, concerte pentru clarinet, pentru harp si flaut, pentru corn

si orchestr, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade. n domeniul muzicii de camer sunt de mentionat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioar si pian, trios pentru vioar, violoncel si pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul O glum muzical etc. Pasionat de oper, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate si astzi pe scenele tuturor teatrelor de oper din lume, sunt: Rpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat. A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru sopran si orchestr, oratoriul "Die Schuldigkeit des ersten Gebots" si, n fine, "Requiem"-ul n re minor.

Semnatura