P. 1
Faringologie

Faringologie

|Views: 249|Likes:
Published by vs88zor

More info:

Published by: vs88zor on Mar 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/09/2015

pdf

text

original

ANOMALII CONGENITALE ALE GURII SI FARINGELUI

ANOMALII CONGENITALE ALE DINTILOR
Exista anomalii ale marimii, formii si numarului dintilor. 1.Edentatia totala – este rara. 2. Edentatia partiala – este mult mai comuna. 3. Dintii supranumerari – dintii aditionali datorati prezentei mugurilor accesorii dar care primesc forma laminei dentare. 4. Malocluzia arcadelor dentare – poate fi datorata cauzelor locale absenta unuia sau mai multor dinti, dinti supranumerari sau cauzelor generale – in care exista o neconcordanta intre dimensiunea dintilor si a maxilarului, sau existenta unui raport nepotrivit intre cele doua maxilare.Atunci cand respiratia orala a devenit un obicei datorita obstructiei nazale trebuie mentionat faptul ca obiceiul poate persista si dupa ce obstructia a fost indepartata.

MALFORMATII CONGENITALE ALE LIMBII
• •


• •

Limba bifida, macroglosia - Poate apare in cretinism mongolism si acromegalie. Macroglosia poate fi cauzata si de existenta unei limfangite. Tratamentul este chirurgical. Microglosia sau aglosia – este o afectiune extreme de rara. Ankyloglosia – produsa de prezenta unui frau lingual scurt , care este atasat de varful limbii. Daca produce dificultati in vorbire, limba trebuie eliberata prin taierea fraului. Tiroida linguală - Excizia pentru obstructie poate produce hipotiroidism. Chist de canal tiroglos – Apare pe linia mediana, oriunde intre foseta suprasternala si foramen caecum pe limba. Tratamentul este chirurgical- excizie, incluzand porțiunea mijlocie a osului hioid.

MALFORMATII CONGENITALE ALE FARINGELUI


Uvula bifida, stenoze ale faringelui - Pot interesa istmul nasofaringian. Daca stenoza este accentuate poate interesa vorbirea, mirosul si chiar respiratia. Strictura faringelui – este o afectiune rara a regiunii postcricoidiene a laringofaringelui. Chistul branhial este localizat frecvent profound la limita anterioara a muschiului sternocleidomastoidian. Foarte rar un carcinos celular scuamos se poate dezvolta ca o tumora primara in chistul branchial deoarece epiteliul scuamos se poate transforma malign oriunde se gaseste. Taratamentul este chirurgical constând în excizia chistului și
32

a traiectului fistulos. Colorarea lumenului cu o substanta albastra inainte de incizia pielii poate face disectia mai usoara.

INFLAMATII ACUTE ALE RINOFARINGELUI
1.

RINOFARINGITE ACUTE
Reprezinta inflamatia tesutului epitelial al faringelui. Infectia poate fi : -

Bacteriana frecvent determinata de Streptococcus pneumonia si Haemophilus influenzae, Virală – frecvent determinata de rhino- si adenovirusuri.

Diagnostic Senzatia de uscaciune, caldura locala a nasofaringelui este frecvent primul simptom al unei infectii respiratorii acute inalte. Simptomatologia include:
-

Durere localizata sau disconfort. Sindrom febril, adenita cervicala.

-

Tratamentul este simptomatic în cazul rinofaringitelor virale și cu antibiotic în cazul celor bacteriene și în special la copii.

2.

ADENOIDITA (VEGETAȚ IILE ADENOIDE)

Tesutul adenoidian este prezent in rinofaringele tuturor copiilor normali, dimensiunile variind de la copil la copil si totodata variind cu varsta. Tesutul adenoidian atinge dimensiunile maxime la copii cu varsta intre 3 si 7 ani apoi involueaza.

Patologenie – doua procese patologice pot apare la nivelul tesutului limfoid adenoidian:
-

Primul si cel mai des intalnit, tesutul poate suferi o hiperplazie datorita dezvoltarii si multiplicarii foliculilor limfoizi; Al doilea, mai putin comun, tesutul adenoidian poate fi sediul unei inflamatii cornice cu hipertrofie și formarea unor microabcese.

-

33

traheite si bronsite • Efecte somatice: torace plat. • Obstructia rinofaringelui poate fi responsabila pentru: Obstructia nazala – copiii prezinta respiratie orala si sforait nocturne. • Afectarea sistemului respirator inferior : laringite cronice. corpi straini intranazali. Tulburări ale atenției si a dezvoltarii mentale datorata obstructiei respiratorii cronice si hipoxiei din cursul somnului cauzand oboseala diurna. INFLAMATIILE OROFARINGELUI SI LARINGOFARINGELUI 1. maxilar hipoplazic. sensibilitate crescuta la infectii. Vegetatiile adenoide pot obstrua si orificiul faringian al trompei lui Eustachio. Vegetatiile adenoide sunt extirpate cu capul in pozitie atarnanda.include atrezia choanala. tratamentul medicamentos nu este util. Stagnarea secretiilor impreuna cu infectia localizată la nivelul țesutului adenoidian predispun la apariția sinuzitelor cronice. Faringite acute nespecifice Etiologie Inflamatia este de obicei cauzata de viruși (in special adenovirusuri si rhinovirusuri) si bacterii (in special Hemolytic streptococcus. 34 . angiofibrom rinofaringian. cu incisivii superiori proeminenti si o dezvoltare anormala a maxilarului superior. pierderea apetitului. Pneumococcus si Haemophilus influenzae). Pentru indepartarea vegetatiilor este de obicei folosir adenotomul Beckman. tumori maligne rinofaringiene. • nas mic.Acest instrument indeparteaza vegetatia de la baza. dieta. Patologie auriculara – otite medii recurente.Hipertrofia sau hiperplazia adenoidiana pot conduce la obstrucția choanelor interferand cu respiratia nazala si cauzand stagnarea secretiilor in cavitatea nazala. . performante scolare scazute. Tartamentul operatior este adenoidectomia. apatie. buza superioara redusa in dimensiuni si boltă palatină inaltă (arcuată sau gotică) datorita absentei presiunii exercitata de limba pe palatul moale. Tratament – tratamentul conservator prin schimbarea climatului. dezvoltare somatica deficitara.Facies adenoidian – aspectul clasic consta in : • gura deschisa. • Diagnostic diferential . secretii nazale.

Asocierea cu conjunctivite sugereaza prezenta unei adenoviroze in timp ce asocierea cu diaree sugereaza o enteroviroza. administrarea de lichide și aspirină. Diagnosticul diferential – distinctia intre cele virale si cele bacteriene poate fi dificila. Medii: - Parestezii faringiene in special la inghitit Otalgie Uneori subfebrilitate Sensibilitate la nivelul ganglionilor limfatici cervical Inflamatie marcata a mucoasei cateodata cu edemul palatului moale si a cavitatii bucale - Complicațiile sunt rare. pleurezia. Edemul palatului moale si a uvulei. Exsudat mucopurulent. Copii cu varsta sub 5 ani sunt mult mai susceptibili la infectiile virale decat la cele streptococice. Tratament La cei mai multi pacienti vindecarea se produce dupa 3-7 zile în condiții de: izolare. odihna. Puls relativ scazut. Acestea includ otitele medii si edemul glotic. anginele din cursul bolilor de sânge și tumorile maligne (limfoame. pericardita nefritele si meningitele erau relative frecvent intalnite in era preantibiotica. Septicemia. 35 . Mononucleoza infecțioasa. carcinoame) pot fi excluse cu ajutorul unui bilant sanguin.Simptomatologie – exista diferite grade ale faringitelor acute nespecifice: 1. neaderenta subtire care sa - Complicatiile sunt commune mai ales la copii. 2. Difteria trebuie exclusa cu ajutorul examenului bacteriologic al exsudatului faringian. Una dintre complicațiile mai severe este reumatismul articular acut. poate exista o membrana prevesteasca difteria. În infecțiile bacteriene leucocitele sunt mult crescute. Tesutul moale din regiunea submandibulara poate fi implicat in formarea unei tumefactii ferme (angina lui Ludwig). Severe (septice) – in care toate simptomele sunt mult mai severe : - Sindrom febril (40⁰C).

- Examenul local este impresionant in contrast cu simptomele generale. baza ulcerațiilor sangereaza usor. Penicilina trebuie administrata de la inceput in doze mari atata timp cat sunt asteptate rezultatele bacteriologice ale exsudatului faringian. Antibioticele nu trebuie administrate local. frecvent implicand una sau ambele amigdale cuprinzand vestibulul faringian. parodontoza.FARINGITA ACUTA MEMBRANOASA VINCENT) (ANGINA Definitie – leziune acuta ulcerativă. adenita cervicală unilaterala. cu foetor caracteristic. cu o pierdere de tesut considerabila la nivelul polului superior sub forma unor ulcerații profunde. dar dezinfectantele si analgezicele locale sunt de un real folos. abcesul latero-faringian. Simptomele scad in intensitate in 4-7 zile dar ulceratiile persista pentru cateva saptamani. gingiile. Complicatii ca: obstructia respiratorie datorata edemului laringian. In momentul in care membranele sunt indepartate. nefrita. - Durerea este unilaterala. Alte posibile complicatii sunt: endocardita. otita medie sau rinosinuzitele pot să apară. febra. tromboza venoasa locala. A fost uns a din afecțiunil frecvente țn rândul trupelor din Primul Razboi Mondial. foetor oral. Etiologie – infectia este caracteristica unui bacil Gram negativ fusiform si spiralat (Spirochaeta denticola) frecvent asociat su un Streptococ anaerob. Diagnostic diferential: 36 . alimentația deficitară. Simptomatologie: Debutul este brusc.Antibioticele administrate sistemic sunt necesare în cazurile severe. Amigdală acoperită de membrane gri. aglomerarile populationale. abcesul cerebral. palatal moale. care sunt in general diminuate. Factorii predispozanti sunt cariile dentare. rapid detasabile. membranele se refac. 2.

Amigdalele sunt congestive si hipertrofiate. Formele generalizate sunt progresive si toxice. lasand in urma o suprafata sangeranda. Angina agranulocitara. boala se limiteaza la amigdale. Membranele pot fi indepartate cu dificultate. Tumorile maligne. Copiii sunt in mod particular afectati. perioada de incubatie fiind de 3-5 zile. dar nu mai mult de 390C. in special cei cu varste cuprinse intre 2 si 5 ani. Albuminuria este frecventa. sensibili si adesea de consistență fermă. Tipul si severitatea difteriei au suferit de asemenea modificari in majoritatea cazurilor. Aspecte clinice: boala debuteaza cu o usoara stare de indispozitie. Ganglionii limfatici jugulodigastrici sunt mariti in volum. - - FARINGITA ACUTA DIFTERICA (DIFTERIA) Definitie: este o infectie severa datorata agentului Corynebacterium diphteriae. Respiratia are un miros caracteristic de acetona. Incidenta: incidenta difteriei a scazut considerabil in ultimul sfert de secol urmare a vaccinării profilactice. Este prezenta o durere usoara la deglutitie si un puls accelerat.- Difteria. 37 . laringe. solutii orale antiseptice. Temperatura este de obicei in jur de 380C. Sifilisul tertiar. Metronidazol. Boala este transmisa de la o persoana la alta prin contaminarea cu secreții orale sau nazale. In formele localizate. extinzandu-se dincolo de marginile amigdalelor catre pilierii vestibulului faringian si palatul moale. aderente care devin confluente. Leucemia limfatica acuta. Sindrom de imunodeficienta dobandita. prezentand membrane albcenusii. Mononucleoza infecțioasă (febra glandulara). Tratament Consta in Penicilina. Faringite acute supurative de origine streptococica. nas.

comprese cervical schimbate de cateva ori pe zi si inhalatii cu abur. obstructie nazala. La examinarea cavitatii bucale si a faringelui: exsudat alb. Acyclovir din stadiile incipiente. Tratamentul include de asemenea odihna la pat. LEZIUNILE HERPETICE ALE FARINGELUI Etiologie – agentul etiologic este virusul Herpes Simplex tip I.I. O parte a populatiei este purtatoare de bacilli difterici. Formele cronice trebuiesc tratate prin administrare locala si parenterala de antibiotic si desinfectante locale.I. Tratament – include igiena orala. paralizii ale nervilor cranieni.Diagnostic diferential – include infectiile amigdaliene nespecifice. superficial. igiena orala. mononucleoza. badijonj cu glicerina boraxata. asfixie. mucoasa vșlului palatin. nefrita hemoragică sau nefroza. Candidoza afecteaza amigdalele palatine. Complicatii – includ toxicitate generala. orofaringiene si uneori epiglotice si la nivelul proceselor aritenoide. Tratament – antitoxine in doza de 200-500 U. 38 . / kg trebuie administrate intramuscular cat mai devreme cu putinta. Simptomatologie – constă în principal în odinofagie sau parestezii faringiene. a peretelui posterior al faringelui si mucoasa bucala. / kg. Poate fi asociat cu herpesul labial sau al fetei. insuficienta circulatorie si cardiacă. genul aspergilum fiind mai putin intalnit. candidoza. inaintea confirmarii bacteriologice. CANDIDOZA ORALĂ Etiologie – Agentul etiologic este reprezentat de fungi. Frecvent exista doar o usoara congestive a mucoasei. Cand veziculele se sparg apar ulceratii superficial dureroase inconjurate de o arie congestiva. Initial apare un usor sindrom febril si toxemie – mici vezicule bucale. în mod obisnuit Candida albicans. punctat care poate fi indepartat si care mai tarziu conflueaza. Penicilina ajuta la controlul infectiei. nistatina si antifungice local sau sistemic. Tratament – consta in apa de gura si solutie de violet de gentiana 2%. leucemia si sifilisul. agranulocitoza. angina Vincent’s. In cazurile severe se pot administra pana la 1000 U.

Tratamentul – consta in igiena orala. . carbamazepina este extrem de eficientă SIFILIS Etiologie. indurat. Amigdalele sunt rosii si hipertrofiate. dureri de cap.ca antalgice. Perioada de incubatie este de 4-6 zile. Este o afectiune rara. sub forma unei ulceratii superficial localizată frecvent pe buze. Adenopatia regională insoteste sancrul primar. dureri in gat. ZONA ZOSTER FARINGIANĂ Etiologie – agentul cauzal este virusul Herpes Zoster . apoi veziculele se sparg si apar ulceratiile superficiale acoperite de exsudat fin.agentul etiologie este Treponema pallidum. Sifilisul poate produce leziuni faringiene care sunt relative asimptomatice in oricare din cela 3 stadii ale bolii. Boala afecteaza frecvent copiii mai mari de 15 ani. Pacientul acuza dureri severe in faringe si in ureche. situate in faringe la nivelul palatului. Initial sunt prezente niste vezicule la nivelul pilierului anterior. limba. palatului sau mucoasei bucale dar care dispar rapid. Simptomatologie a) Stadiul primar sancrul este ferm. nedureros. Simptomele generale sunt reprezentate de: febra mare. amigdale si palatal moale. Pot fi acoperite de vezicule albe laptoase aranjate ca un lant de perle sau pot fi mici ulceratii la nivelul amigdalelor. apare de regulă la pacienții imunodeprimati sau debilitati. pierderea apetitului. Adenopatie cervicală fermă si 39 . Tratament – Acyclovirul este util dacă e folosit din stadiile incipiente. Sunt prezente vezicule unilaterale. in aria de distributie a nervilor cranieni IX si X care pot fi afectați.HERPANGINA Etiologie – Agentul etiologic este virusul Coxsackie A.

nedureroasă.5 g /kgcorp la 6 ore timp de 10-15 zile )sau tertaciclina (0. Amigdalele sunt hipertrofiate si acoperite cu un exsudat fibrinos sau membranar. amigdalitele foliculare. Limfadenopatia cervicală. Diagnostic diferential: leziunile mucoase trebuie differentiate de difterie . b) Eroziunile superficiale ale mucoasei. Simptomatologia – include febra 38-39⁰C. Pacientul prezinta hepatosplenomagalie. Este frecvent intalnita la copii si adolescent. Diagnostic: testele serologice pentru sifilis sunt positive. pemfigus. rashul macular si alte leziuni cutaneomucoase pot insoti leziunile orofaringiene. Tratament – impune Benzatine penicilina G 2. Diagnostic : biopsia si determinarea bacililor tuberculosi in cultura. poate persista timp indelungat după ce sancrul s-a vindecat (4-6 saptamani). angina Vincent. TUBERCULOZA Mocoasa faringiana nu reprezinta un sediu frecvent al tuberculozei extrapulmonare dar trebuie luata in considerare la pacientii cu cavitati pulmonare tuberculoase active. Testul de absorbtie al anticorpilor fluorescent treponemici este testul definitoriu. herpes simplex. mononucleoza infectioasa (in toate acestea teste fals positive pentru sifilis pot apare). trume minore. numite macule sunt caracteristice stadiului secundar al sifilisului. cu ganglioni moderat sensibili.4 milioane de unitati 1.5g/kgcarpla 6 ore timp de 10-15 zile)la pacientii alergici la penicilina. De asemenea testul iluminarii in camp intunecat este pozitiv. Terapia alternative cu eritromicina (0. MONONUCLEOZA INFECȚ IOASĂ FARINGIANĂ Boala este cauzata de virusul Epstein Barr. dureri in gat la deglutitie si o alterare a starii generale. Analiza sangelui arata initial o 40 . sub strictă supraveghere.19 de doua ori pe saptaamna. limfadenopatie generalizata. disfagie si dureri extreme la deglutitie. de consistență fermă. Simptomatologie: disfonie. Tratament. Perioada de incubatie este de 7-9 zile. cu tuberculostatice conform schemelor în vigoare.

angina Vincent. Complicatii Pot apare paralizii ale nervilor cranieni (VII si X). Diagnosticul – este dat de examinarea hematologica. durere severa in gat si la deglutitie. stare generala alterata si un aspect characteristic al sangelui. obstructie nazală si asfixie. anemie hemolitică. Sunt prezente ulceratii si necroze ale amigdalelor si faringelui acoperite de exsudat cenușiu. Tratament Consta in eliminarea tuturor medicamentelor posibil leucotoxice. Ampicilina este interzisa deoarece determina un rash caracteristic.leucopenie si apoi o leucocitoza de 20000-30000 cu 80%-90% cellule mononucleare si limfocite atipice. FARINGITELE DIN AGRANULOCITOZA Patogeneza Deteriorari severe ale sistemului hematopoietic pot fi cauzate de medicamente sau alte toxine. sialoree si respiratie urat mirositoare. Diagostic diferential – include difteria. tratament hematologic si prevenirea infectiilor secundare prin doze mari de penicilina si igiena orala temeinica. Pacientul prezintă agranulocitoză severă. Boala apare in principal la subiectii varstnici sau imunodeprimați si este uneori insotita de faringite ulcero-necrotice și de gingivo-stomatite generalizate. Testul Monospot pozitiv si nivelul crescut al anticorpilor heterofili (test Paul Bunnell) confirma diagnosticul clinic. miocardită. Simptomatologie Simptomele generale include febră inalta si frisoane. 41 . infectiile mononucleozice. meningită si encefalită. Antibioticele pot fi administrate impotriva infectiei bacteriene secundare. Diagnosticul – este dat de aspectul clinic al pacientului și deformula leucocitară.Pacientul trebuie sa fie sub supravegherea unui hematolog. leucemia acuta etc. Diagnostic diferential – include toate anginele acute specific si nespecifice Tratament Tratamentul simptomatic include igiena orala si masuri pentru reducerea febrei. Nu exista limfadenopatie regională. complicatii hemoragice.

ulceratii ale mucoasei faringiene. neoplaziile amigdaliene. Infectiile alternative afectează capilarele care inconjoara criptele permitand o penetrare continua a toxinelor si microrganismelor in circulatia generala. Este prezenta halena fetida si un gust neplacut in gura și adenita cervicala. Secreții purulente de culoare gri-galbui pot apare la exprimarea amigdalei. Patogeneza Drenajul deficitar al criptelor amigdaliene conduce la retentia celulelor debridate care formeaza un excelent mediu de cultura pentru bacterii. difteria. angina ulcero-necrotică și sângerare gingivală. Exista frecvent o usoara durere in gat sau dificultate la inghitire. dureri in gat si sangerari gingivale. tuberculoza. Amigdalele sunt hipertrofiate. Efectele sistemice pot fi reprezentate de rezistenta scazuta. cu exsudat si ulcere necrotice sangerande. subfebrilitate. Din aceste cripte abcedate infectia se extinde prin defectele epiteliale catre parenchimul amigdalian formand amigdalite criptice parenchimatoase. Debutul poate fi brusc dar poate fi si insidios cu infectii recurente. 42 - . Pe termen lung parenchimul amigdalian devine fibros si atrofic. Amigdalita cronică De obicei apare dupa episoade acute sau subacute de amigdalite. Sunt mai frecvente la copii cu varsta cuprinsa intre 4-15 ani. temperature ridicata inexplicabila si pierderea apetitului. Diagnostic diferential – include angina Vincent. Amigdalele sunt mai mult sau mai putin fixe in locasul lor. astenie. astenie. Simptomatologie Antecedentele evidențiază episoade recurente de amigdalită. Examenul local: gingii inflamate. stare generală profund alterată. pemfigusul si alte entitati infectioase. Examenul local: - Suprafata amigdalei are aspect cicatriceal. purpurii. Etiologie – agentul etiologic este in mod obisnuit o combinație de flora bacteriana aeroba si anaeroba in care predomina streptococii.FARINGITELE DIN LEUCEMIA ACUTA Simptomatologia este reprezentata de febra.

Septicemia cu punct de plecare amigdalian. Suspiciunea unei tumori amigdaliene. 5 episoade pe an timp de 2 ani. E) Amigdalitele cauzatoare de sindroame febrile. Contraindicatiile includ: hemofilia. Adenită cervicală tbc in care amigdalele sunt o posibila poarta de intrare. tuberculoza. varsta pacientului (amigdalectomia este posibila de obicei intre 2 si 45 de ani). Dupa Academia Americana de Otorinolaringologie indicatiile sunt: A) Infectiile recurente: - 3 episoade pe an timp de 3 ani. Amigdalita recurenta. Abcesele periamigdaliene. Sensibilitatea periamigdaliana este prezenta. Halena fetida persistentă. Tratament Amigdalectomia are indicatie absoluta in urmatoarele situații: - - Amigdalita cronica. faringitele sicca. agranulocitoza. tumorile maligne. Hipertrofia localizata la nivelul amigdalei determinand obstrucție mecanica. 2 saptamani sau mai mult absenteism scolar sau de la muncă pe an B) Hipertrofia care determină obstructia cailor aeriene sau probleme de deglutitie.- Congestia pilierilor anteriori. Indicatiile relative includ: - Purtătorii de bacili difterici. 7 sau mai multe episoade pe an în ultimul an. leucemia. C) Abcesele periamigdaliene. diabetul. D) Suspiciune de malignitate. 43 .

Hipertrifica. Simptomatologie : dupa episodul de angină.cu ganglioni mici de tesut limfoid in peretele faringian dand un aspect granular. Patologie: Inflamatia se extinde de la nivelul parenchimului amigdalian la tesuturile invecinate . Aceasta frecvent coexista cu rinita atrofica. tuse cronica. Vorbirea este greoaie si nedescifrabila. Uvula poate fi largita si elongată. - - Tratament COMPLICATIILE ANGINELOR COMPLICATII LOCALE 1. galbui. Forme clinice: - Catarala . Folosirea exagerata a vocii. Atrofica . Expunerea prelungita la o atmosfera uscata. dupa care pacientul acuza o durere crescanda la inghitit ce afectează unilateral orofaringele. - Simptomatologie – iritatie in gat.mucoasa uscata. Foliculară . Durerea iradiaza in mod obisnuit la nivelul urechii.cu chisti mici. Abces periamigdalian Definitie : Un abces intre capsula amigdaliana si peratele faringian lateral adiacent. Excesul de alcool si tutun. prezintă trismus. Episoade recurente de faringite acute.FARINGITELE CRONICE NESPECIFICE Etiologie - Obstructia nazale. Infectii gingivale si ale dintilor. sialoree si fetor oral. Durerea este atat de severa incat pacientul 44 . lucioasa.congestia mucoasei si edem violaceu al palatului. formand un abces in cateva zile. In cele mai multe cazuri abcesul este unilateral. exista un interval de cateva zile fara simptomatologie. benzi laterale faringiene foarte proeminente.

Prezinta urmatoarele caracteristici: - raspandirea rapida a infectiei. dar pot fi cauzate si de tonsilitele linguale. traumatizarea sau patologia glandelor salivare. Majoritatea abceselor (80%) sunt datorate infectiilor dentare. frisoane. Tratament Conservator: antibiotice administrate sistemic. abcese retrofaringiene. sensibilitatea. Chirurgical : drenajul sau amigdalectomia. extensia prin continuitate si nu limfatica. Complicatii: . abcese parafaringiene. Mucoasa poate fi acoperita cu exsudat mucopurulent. Pacientul nu poate vorbi sau inghiti datorita interesarii linguale. Doua treimi posterioare si o treime anterioara ale limbii sunt impinse superior si posterior cauzand obstructie aeriana.sunt rare in conditiile terapiei moderne. disfagie. produce gangrene. trismus. tumefactia submandibulara sunt evidente. Durere. - Induratia. Angina Ludwing Angina Ludwing este un process inflamator acut al planseului bucal cu invadarea muschiului milohioid si raspandirea rapida la nivelul lojei submandibulare. Exista o hiperemie si un edem marcat la nivelul unei singure loje amigdaliene. odinofagie. Pacientul prezinta inflamatia ganglionilor limfatici regionali. Diagnosticul diferential – se face cu neoplasme amigdaliene.refuza sa manance. Tratament: 45 . Semne si simptome - Varfuri crescute ale temperaturii. sindrom febril cu temperatură de 39-40◦C si stare generala care se altereaza rapid. agitatie. prezenta celulitei lemnoase a spatiului submaxilar. supurație in cantitate redusa sau nepurulentă. infiltratie putreda. Uvula este edematiata si impinsa catre partea neafectata.

Patologie Infectia provine de la nivelul amigdaleleor sau de la nivelul molarului de minte. sindrom febril. Doze crescute de penicilina sau cefalosporina (pana la rezultatul antibiogramei) Controlul fluxului aerian prin traheostomie sau intubatie nasotraheala. tromboflebita venei jugulare interne. Examinarea fizica –tumefierea regiunii retromandibulare. antibiotice administrate sistemic. controlul respiratiei 2. trismus. Abcesul parafaringian Definitie: O infectie supurativa a lojei parafaringiene. nu se efectueaza un drenaj cale intraorala deoarece exista riscul lezarii unui vas mare din regiunea cervicala. ABCESUL RETROFARINGIAN Definitie: abcesul se intinde la nivelul spatiului dintre fascia bucofaringiana si prevertebrala. incizie orizontala submandibulara. Complicatii Acestea includ edemul laringelui. peretele faringian si amigdala ipsilaterală fiind impinse spre linia mediana. Patogenie 46 . septicemie si mediastinita. streptococi hemolitici. disfagie. Tratamentul 1. Simptomatologie –dureri in gat. Microbiologie: streptococi anaerobi. drenajul - incizie paralela cu marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian.- drenajul chirurgical produce eliminarea unei secretii serosanguinolente care rar are caracter purulent. stapfilococi. - 3.

Copilul prezinta dificultate la respiratie si supt cauzate de obstructia lumenului laringelui.Este datorat supuratiei ganglionilor limfatici retrofaringieni. Etiologie. Tusea latratoare este frecvent intalnita. oxacilina. Simptomatologie Cel putin jumatate din pacienti au varsta de sub un an. Antibiotice administrate sistemic (ampicilina. Tratament Incizia abcesului se face vertical prin cavitatea bucala pe linia mediană. Palparea este utila desi fluctuatia nu e intotdeauna prezenta. Patogenie Bacteriile intra in curentul sanguin de la nivelul amigdalelor. Exista 3 cai diferite: 47 .Cel mai comun microorganism este Streptococcus pneumoniae. daca sunt suspectati stafilococcii . Copii trebuie asezati in pronatie cu capul in jos astfel incat secretia san nu poată fi aspirată in plamani. Acest lucru se intampla deoarece ganglionii limfatici Gillette au tendinta sa se atrofieze in timpul copilariei. Intregul faringe este congestiv. Poate apare ruptura spontana a abcesului care poate determina moarte prin aspiratia secretiilor. Copilul tine capul in hiperextensie. Obstructia nazala poate fi prezenta cand abcesul este situate superior. de-a lungul tesutului din jurul trompei lui Eutachio. Edemul laringian se poate dezvolta rapid. parotidite supurative sau boala Pott. Rareori infectia provine de la o otita medie acuta sau mastoidita. COMPLICATII GENERAL SEPTICEMIA – in timpul sau dupa amigdalite.cefalosporina). In mod normal acesti ganglioni regreseaza in jurul varstei de 3-4 ani. rezuza alimentatia si prezinta rigiditate nucala si inflamatia peretelui posterior faringian. Sindrom febril si toxemie. care devin infectati de la nasofaringe sau orofaringe. Adultii pot prezenta acest abces dupa o leziune penetranta faringiana. Traheotomia poate deveni necesara cand exista obstructie laringiana.

- Simptomatologia Aceasta include frisoane cu un grafic de temperatura de tip septic. Tratament Daca se suspecteaza un sepsis sever se incepe imediat administrarea de antibiotice cu spectru larg. in “Posthumous Papers of the Pickwick Club” il descrie pe Joe cel obez si somnolent care “adoarme repede si sforaie in timpul cat asteapta masa”. leucocitoza cu deplasare spre stanga a formulei leucocitare.reprezinta incetarea fluxului de aer datorita obstructiei cailor respiratorii superioare la nivelul faringelui.reprezinta incetarea efortului de respiratie ca rezultat al inactivitatii muschilor respiratori ( datorita unei cauze centrale). Alte masuri obligatorii sunt: - amigdalectomia pentru eliminarea focarului. sleep apnea central . SLEEP APNEA Sleep apnea reprezinta incetarea fluxului de aer la nivelul narilor si gurii pentru cel putin 10 secunde in timpul somnului.- hematogena prin venele amigdaliene si vena faciala spre vena jugulara interna limfatica prin eferentele limfatice ale amigdalelor catre ganglionii limfatici regionali din grupul jugulodigastric si de-a lungul venei jugulare interne. Pacientii prezinta anxietate. direct prin extinderea abcesului in sau in jurul amigdalei cu ruptura in loja parafaringiana cu interesarea venei jugulare interne. drenajul cu deschiderea larga a abcesului din regiunea cervicala. 48 - . Se estimeaza ca aproximativ 1-2 % din pupolatie sufera de sleep apnea. Dickens. Sleep apnea nu reprezinta o afectiune noua. splenomegalie si tahicardie. ligatura venei jugulare interne inferior de trombus. Exista 3 tipuri de sleep apnea: - sleep apnea obstructive . sensibilitate dureroasa la nivelul marginii anterioare a muschiului sternocleidomastoidian.

dar devine mult mai frecventa la persoanele cu varsta de peste 40 de ani. pierderi de memorie. pacientul trebuie se prezinte cel putin 10 episoade de apnee pe ora in timpul somnului. Simptomatologie: - ronchopatie. SaO2 poate ajunge sub 70 %. Tesuturile moi in cantitate excesivă: amigdalele hipertrofiate. tesutul adipos in cantitate crescuta conduc catre o micsorare a diametrului faringian. - Diagnostic 49 .- sleep apnea mixta . In timp. asociata cu o desaturatie a oxigenului. depresie. In sleep apnea severă bradicardia poate sa scada sub 30. iritabilitate. desaturatia oxigenului care nu scade sub 90% poate avea un mic effect asupra presiunii partiale a oxigenului din sange. Desi incidenta sleep apneei creste cu varsta. Apneea obstructivă este observata la copiii cu hipertrofie amigdaliana.care incepe ca o apnee centrala dar care rapid se transforma intro apnee de tip obstructiv. Aceasta hipoxie are efecte nocive asupra functionarii cerebrale si asupra sistemului cardiovascular. aritmii cardiace. nu o incetare a fluxului de aer la nivelul narilor si gurii. a atentiei. stare de somnolenta excesiva diurna. pacientii cu sleep apnea severa dezvolta aritmii cardiace. Hipopnea reprezinta o reducere. severitatea ei nu are legatura cu inaintarea in varsta. somnolenta cronica. Pot ajunge de la un numar de 100 pana la 500 episoade de apnee in timpul unei nopti. scadere a concentratiei. Pentru diagnosticul de sleep apnea. Datorita curbei de disociatie a oxigenului. Indexul apneei reprezinta media numarului de episoade de apnee pe ora din timpul somnului. Sleep apnea este asociata cu bradicardia si apoi cu tahicardia. Patogenia Pentru respiratie este necesar un tonus muscular activ mai ales in timpul inspirului cand se dezvolta o presiune negativă. apatie. Sleep apnea creste riscul infarctului miocardic. Tahicardia ventriculara si asistolia pot fi de asemena observate. oboseala. Barbatii sunt de 8 ori mai predispusi sa dezvolte sleep apnea obstructva decat femeile. Pacientii cu sleep apnea pot deceda in timpul somnului datorita unui stop cardiac. La pacientii cu sleep apnea severa. Multe dintre apneile prelungite conduc la o desaturare crescuta a sangelui arterial (SaO 2).

electrocardiograma (ECG). prezenta aritmiilor cardiace. Polisomnografia determina tipul apneei. efortul expirator si saturatia oxigenului arterial masurata cu ajutorul oximetriei. Tratament Modificari ale comportamentului : 1. medroxi-progesteronul. elecromiografie submentala (EMG). Severitatea sleep apneei ar trebui determinate evaluand urmatorii factori: numarul. 2. s-au încercat: 1. Diagnostic diferential : Trebuie luate in consideratie: - sleep apnea de cauza centrala. 4. Indicatorii ai severitatii sleep apneei. frecventa si durata apneelor. Tratamentul medical – nu este considerat eficace. 3. fluxul aerian nasal si oral. elecrooculografia (EOG). 2. medicatia cu efecte sedative agraveaza sleep apnea. frecventa si durata apneelor. prezenta aritmiilor cardiace. gradul de deteriorare pe timpul zilei. consumul de alcool in timpul serii agraveaza sleep apnea obstructivă. gradul de desaturatie al oxigenului. Pentru evaluarea sleep apneei polisomnografia include elecroencefalografia (EEG). Tratamentul mecanic: 1. gradul de desaturatie al oxigenului arterial. mioclonii nocturne (miscari periodice ale picioarelor in timpul somnului) care cauzeaza de asemenea somnolenta diurna. obezitatea trebuie de asemenea controlata prin dieta.Polisomnografia reprezinta o inregistrare continua si simultana a mai multor parametric in timpul somnului. numarul. antidepresivele triciclice. este de ajutor pentru acesti pacienti sa evite dormitul pe spate. Presiunea pozitiva continua nazala (CPAP) 50 .

51 . Adeseori conduce la simptome de iritatie si congestie nazala. tratamentul de urgenta este traheostomia. Tratamentul chirurgical În formele ușoare de sleep apnea când pacientul prezinta deviatie de sept sau hipertrofie amigdaliana. dar numai la 50% dintre pacienti numarul apneelor este redus cu 50 % sau mai mult. Tehnica folosita cel mai frecvent este uvulo-palato-faringoplastia (UPPP). papiloame. uvula si amigdalele palatine. TUMORILE CAVITATII ORALE SI ALE FARINGELUI TUMORILE BENIGNE Tumori benigne ale cavitatii orale . septoplastia sau amigdalectomia pot conduce la o imbunatatire marcata. De asemenea este impracticabil la pacientii care calatoresc. 2. Acest tip de chirurgie se practică în cazuri selecționate. Dupa efectuarea UPPP aproape in toate cazurile sforaitul este eliminat. UPPP rezolvă obstructia orofaringiana prin excizia tesului moale in exces care include mucoasa palatului moale. totusi traheostomia prezinta multe complicatii. Alt tratament consta infolosirea unui mecanism de retinere al limbii. Chirurgia majoră de avansare mandibulara are success la unii dintre pacienti. Simptomatologie: sangerari recurente. poate fi inlaturata in orice moment si conduce la eliminarea apneelor si hipopneelor. care este introdus in cavitatea bucala pe timpul noptii si care retine limba anterior. Acei pacienti care au sleep apnee moderata si care au un exces ponderal mai mic raspund mai tarziu la tratamentul chirurgical. incluzand limba si orofaringele Hemangioamele si limfangioamele. Traheostomia conduce la o inlaturare completa a sleep apneei.Un sistem nazal de presiune pozitiva cuntinua se compune dintr-o masca siliconata care se potriveste la nivelul nasului si care prin intermediul unui tub se ataseaza la o pompa de aer. Cand pacientul prezinta un risc crescut datorita aritmiilor cardiace severe. Avantajele unui sistem de presiune pozitiva continua nazala sunt urmatoarele : nu este invaziva. tumori ale tiroidei linguale. obstructia cailor aeriene sau disfagie. Dezavantajele unui sistem de presiune pozitiva continua nazala sunt acelea ca nu este un sistem confortabil si multi dintre pacinti nu il pot tolera.

Acesta apare exclusiv la sexul masculin.Tratamentul este chirurgical. în final după erodarea bazei craniului. orbitei. La palpare tumora este de consistenţă dură. Simptomatologie La debut. Scanarea CT va demonstra existenţa unei leziuni vasculare. Are un ritm de creştere relativ mare. după ocuparea spaţiului rinofaringian tumora se extinde la nivelul sinusurilor paranazale. Diagnostic Biopsia nu este recomandată datorită hemoragiei massive care poate apare. Diagnosticul este pus pe baza anamnezei (epistaxis repetat). eroziuni la nivelul bazei de craniu. rinoscopiei posterioare şi a radiografiilor. Tratamentul chirurgical trebuie precedat de embolizarea ramurilor arteriale. Pot fi observate de asemenea. rinosinuzite purulente. teratomul. fosei pterogopalatine. Patogenie Fibromul rinofaringian din punct de vedere histologic este benign dar datorita dezvoltarii expansive din punct de vedere clinic este considerat de natura maligna. prezintă o bază largă de implantare la nivelul corpului osului sphenoid. epistaxis. Altă posibilitate de acces constă în rinotomie laterală. Rinoscopia posterioară arată prezenţa unei formaţiuni gri-roşiatice. limfomul. Tumori benigne ale faringelui Angiofibromul rinofaringelui – este cel mai frecvent. Tratament Tratamentul de elecţie este chirurgical – îndepărtarea prin abord combinat transpalatin şi transmaxilar. simptomatologia este reprezentată de: senzaţia de plenitudine auriculară. 52 . debutul fiind în jurul vârtsei de 10 ani. Tumora. Palparea trebuie realizată numai în condiții de spital deoarece manevra poate cauza sângerări importante. cefalee. obstrucţia ostiumului trompei lui Eustachio care determină catarul urechii medii şi otite medii purulente cu hipoacuzie de conducere. se extinzânde şi în interiorul cavităţii craniene. de obicei. secreţii nazale posterioare. care poate fi lobulată sau nu şi care prezintă prelungiri ce pot penetra choanele şi fosa Rosenmuller. Radioterapia este o măsură paleativă. obstrucţie nazală. Diagnosticul diferenţial – include hipertrofia adenoidiană. polipul choanal. condromul. voce nazonată. atunci când riscul operator este crescut (extensie masivă a tumorii la nivelul fosei craniale mijlocii). sfenoidal şi etmoidal. Angiografia bilaterală a arterelor carotide interne şi externe este indicată în cazul tumorilor extensive.

Tratament Leziunile T1 şi T2 din regiunea anterioară a limbii pot fi îndepărtate prin glosectomie parţială. Factorii etiologici implicaţi include consumul de alcool şi tutun. igiena orală deficitară. Pe parcursul creşterii în dimensiuni a tumorii. Combinarea tratamentului chirurgical cu radioterapia este recomandată în cazul carcinoamelor din stadiile III şi IV. În stadiile iniţiale durerea poate fi de mică intensitate sau poate lipsi. Simptomatologie Orice ulceraţie care nu prezintă o vindecare rapidă şi orice arie hiperkeratozică ar trebui să fie suspectate de cancer incipient.TUMORILE MALIGNE ALE CAVITĂŢII BUCALE ŞI ALE FARINGELUI Carcinomul lingual Două treimi anterioare ale limbii aparţin cavităţii orale în timp ce o treime posterioară aparţine orofaringelui. 53 . Cele nekeratinizate şi anaplastice sunt rare. În toate cazurile se recomandă evidarea ganglionară cervicală radicală. jugulodigastrici şi din grupul cervical profound. sifilisul şi ciroza. în China şi Hong-Kong însă sunt frecvente (15% din cancerele cap şi gât). pacientul acuză durere cu indurarea şi infiltrarea ţesutului subiacent şi prezenţa limfadenopatiei regionale care afectează ganglionii limfatici din triunghiul submandibular. Patogenie Carcinomul lingual apare de obicei la bărbaţi în decadele 6-7 de viaţă. Marea majoritate sunt carcinoame scuoamo-celularekeratinizate. Carcinomul rinofaringian Tumorile maligne rinofaringiene apar inconstant în europa şi Statele Unite (4% din cancerele de cap şi gât).

Acesta include limfoepiteliomul. al V-lea sau al IX-lea. al XI-lea. Simptomatologie Primul simptom care aduce pacientul la doctor poate fi : - ganglioni limfatici voluminoşi jugulodigastrici sau spinali (40 % dintre pacienţi). neurologic: durere. carcinoma anaplastic – tip III. hidrocarburile policiclice. Factorii externi implicaţi includ nitrosaminele provenite de la ingestia peştelui sărat. otalgie. Diagnostic – rino şi nasofaringoscopie şi biopsie. 3. imobilitatea palatului moale homolateral. Carcinomul rinofaringian a fost de asemenea asociat cu virusul Epstein Barr. exoftalmie datorată invaziei orbitale prin fisura sfenoidală. Pot fi unilaterali sau bilaterali (25% dintre pacienţi).tip I. plenitudine auriculară – tumora produce modificări la nivelul trompei producând hipoacuzie de conducere unilaterală. 2. Anticorpii la capsidele virale sunt specifici pentru diagnostic. al III-lea. Radiografia şi CT scan elucidează implicarea bazei de craniu. al XII-lea). pe partea afectată (datorită implicării nervului V cranian). carcinomul celular scuamos (25 % din toate carcinoamele rinofaringiene). efuziunea urechii medii. al IV-lea. carcinom nekeratinizat sau carcinom celular tranziţional (12%) . cefalee. carcinom nediferenţiat. al X-lea. carcinom cu celule clare.tip II. - - Simptomele invaziei locale (triada Trotter): hipoacuzie de conducere. obstrucţie nazală (25 % dintre pacienţi) cauzând rinosinuzite purulente şi epistaxis. diplopie.Factorii externi pot juca un rol important în epidemiologia afecţiunii. igiena precară şi expunerea la nichel. OMS (Organizaţia Mondială de Sănătate) a definit carcinomul rinofaringian în trei clase : 1. Tratament Radioterapia este o metodă alternativă pentru că îndepărtarea chirurgicală a tumorii este rareori posibilă. angiograma ar putea fi necesară. 54 . sinuzitele cornice. paraliyia nervilor craniei (al II-lea.

Pacienţii mai tineri par a avea un prognostic mai bun decât cei mai în vârstă. Carcinoamele scuoamo-celulare ale faringelui apar cel mai frecvent în decada a 5-a de viaţă cu o rata de aparitie de aproximativ 4:1 pentru sexul masculin. aria postcricoidiana si peretele faringian posterior. Diagnosticul histologic include limfoame. combinarea tratamentului chirurgical cu radioterapia pare a oferi un control local si regional mai bun decat modalitatile unice de tratament. neoplasme ale glandelor salivare sau mai rar sarcoame sau melanoame. Carcinomul orofaringian Cele mai multe (95%) neoplasme localizate la nivelul orofaringelui sunt carcinoame scuamo-celulare. când apare odinofagia severa. Celelalte tumori include: tumori ale glandelor salivare mici si sarcoamele. Pentru stadiile II si III operabile. Etiologie Majoritatea tumorilor maligne care apar in aceasta regiune sunt carcinoame scuamo celulare. Prognosticul – supravieţuirea în cazul carcinomului nasofaringian la 5 ani este de 15% (Becker). 55 . Se însoțește frecvent de metastaze în ganglionii sateliți. Tumorile localizate medial prezinta un risc crescut de metatstazare bilaterală.Pentru ganglionii limfatici regionali metastazaţi se realizează evidarea ganglionară cervicală în cazul persistenţei metastazelor cervicale după iradiere. In general. Carcinomul palatului moale apare aproape intotdeauna pe suprafata anterioara a acestuia si frecvent este multicentric. Carcinomul hipofaringian Hipofaringele include: sinusul piriform. radioterapia si tratamentul chirurgical au un rezultat asemanator pentru cancerele orofaringiene stadiul I. abuzul de alcool. Amigdalele si lojele amigdaliene sunt cele mai comune localizari pentru carcinomul orofaringian. igiena orala precara. Carcinomul de baza de limba este diagnosticat frecvent în stadii avansate. Aceste tumori sunt mai usor diagnosticate decat tumorile linguale datorita accesibilității examinării. Factorii etiologici implicați in carcinomul orofaringian sunt: fumatul.

otalgie si disfagie. Tratament Daca tratamentul chirurgical este posibil.Factorii etiologici includ consumul de alcool si tututn. Carcinomul hipofaringian apare cel mai frecvent in intervalul de varsta 60-80 de ani si afecteaza barbatii de 2 ori mai des decat femeile. 56 . Metastazele localizate in ganglionii cervicali sunt frecvente si se intalnesc in ganglionii limfatici jugulo-carotidieni. Simptomatologie – apare in stadiile tardive și constau în: durere în gât. Supravietuirea peste 5 ani in cazul carcinomului hipofaringian este de aproximativ 40 %. Combinarea tratamentului chirurgical si radioterapiei este mai eficienta decat modalitatile unice de tratament. acesta consta in faringectomie si faringolaringectomie daca este implicat si laringele urmată de faringoplastie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->