Sunteți pe pagina 1din 800

F2

.
4
-
71.,

' M
.

, I

;1":,,,--6y-,,,,L,
AP
.311/1F
It"-

h.

fio

,
G,,,4 4.
,,,,s,;;5-7;1,
,;,;.;,.... ,
.,,..!....e:.,,;(.1,
.,-tre-
'it,cz:.i.
,..cr e; 4.4-*.t" "..,..,,-4.7,-7.:- ;#*
Iv/iv.
..,. , , ..,.._ ..,:".... .),...1/.0.
,i.. 4- ..-,
,+1,--'-tV.41."
1-'4 -."`"' . "..,,,.;-' -V-"'
t44)'-',7'..iP*;-17
.:z.,:::65.:P:e49'-')
' A
-?k,fife,-It
64.

www.dacoromanica.ro
efig'...V,i....4"'el
:..V.;,....,1,4.0... ,...,..,....,..Pg,. r 74
-1'1,4 Oa CI -4 1.F6k1",e! 1:,-f;.r.P.-:;;;(4111:144.1;4,5;;.,
".---
e?.`,1",-.P
L-ref';...$1-kAlr. ,,c.,...f..14 i'dri. .,,.0:4%;/¡4;;.Y.. "ei
,t...7:V1*,..ire^,,,.);' A'
.;,,, - ` reel s,4;:r.j2;..... - ..-.7-rle.ilet".
;1". 'kec
h,,ter-,..;,.7
,ii,:f . 724s
..5( .til:i126-
a f'S 4 Xi e,A
- 4:477).,_,'
rt'''- .fiie.;$5'03;11,Kf',4.45.1r4f114 . e-F.,,,,'.(1-4:
.;t2%...*::,"..P.4.,6,1,,,,,,4
".
':a". 1..424.'1' ir,''S.",'-''"'. ,W.,'_24-:f.-'
''..,'
, 4.7
'.4...4117;""Tr-7,1'V-e.:**,etie...,
:.30,71I?.-'1-"Atj'r.a.
4:
,..4.7.'"'
!,-.,..,...., .. .'...1....yolje;O:IPV
,..4.--.
""/"7:(.a" ' At
tis -'.... ..,.. . err:,
...v;,....4r-
%
?
,,....:f4m, .6-7--
....y.
,,7.,--
.-----::-:t
-'
-.F---7..,
tke.:1''''.."-(61'1I''.34-17
,..-... _ , 4,:if,:.'''''''k
....-e..
2'A,...r;,1-*.,.' .;-..
.4
,t"-X-,:';"k.n,k-ffix;;;',f*r.zt,-"Z.4-_,.''''...
"e4,;?,,,,,,,,,.-3f,:
f
,(4.--.-,e,,,fitt , p, --,14...,,-",:1:.
?z*,,,-..y.%:,---`-',-(:;-- '.0 ..,
,-,..-
;9'14.til.47.:".. , -,
.' - w...,-r-r,..¡rxi,Ave, ...,-, ,V ''',1. 4:- ,S, I..1'at....7....
,..,
... p- j
'±,:f';'it'SPele ,.:X.;"" f .V.:;-

- . -
,
.... ; ces.
e
MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI

6 ) Mai ele Dulio a, Get pa& I ni. 1i 1.


)( ,

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMNA
FUNDATA LA 15 IUNIE 1875
RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI


PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWDINTE AL SOCIETATLI PENTRU 1NVXTXTURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROANE

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU


SUB-*EF AL STATULUI MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEME! ROMINE,
DIRECTOR PROFESOR UNIVERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

VOLUMUL II.

BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1899.

www.dacoromanica.ro
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMNIEI

B
Bucure§ti (urmare). Edilitate. tionarT, arhitectI, ingineff, geo- mitrescu, clucerul Grigore GrA-
Organisafia aa'ministrativii. metri, desenatorT, picherl, paz- disteanu, Chir Iancu ChiritA BA-
Inainte de secolul al XIX-Iea, nicT, gardianT si sergentl, totT lAceanu si aminarul Alex. Ghica.
Bucuresti era administrat de un numitT de consilia 1834. Hagi Mihala Flip escu,
consili0 comunal, compus din un UrmAtoarele 9 servicir com- cAminarul Alexandra Ghica, clu-
gIudet si 12 pirgarr, alesT de po- pun azT administratia Bucures- cerul Grigore GrAdisteanu, stol-
porul orasului. Pe la inceputul tilor. nicul Stanch'', Scarlat PetrovicT,
acestuT secol Bucuresti era admi- I. Directia lucrArilor tecnice: Dimitrie Dedu si Christofor Mus-
nistrat de un consilia comunal Directia ; tacov.
o parte ales si o parte numit de Serviciul alinierilor 1835. Constantin Costache
stAptnire. El se numea Casa MO- » studiilor ; ut-u, Constantin Costache Bucl,
ghistratuluf sail Cinstitul sfat 69 » planuluT ; stolnicul IonitA DrAgAnescu, ser-
oriifenesc al Poli/id Bucurefti. » bunurilor ; darulAnagnosti,Christodor Mus-
El se compunea din 5 membri, . apelor tacov, Nicolae Teodor si Vamesu
din cad unul-era prezident ; avea » podurflos. ; Iordache.
ca functionarl auxilian: 1 secre- I:) » salubritAtef. 1836. Postelnicul Costache
tar, I ajutor, I easier, I regis- II. Directia administrativA. 1.1tu, serdarul Xenocrat, serda-
trator, 5 cinovnicT, I tist Cu 6 III. » acciselor. rul FAnutI, medelnicerul Cos-
dorobantI, I odlias si 1 rindas. IV. » comptabilitgef. tache Creteanu, Christodor Mus-
Acesta era tot personalul comu- V. » sanitarA. tacov, MdrgArit Ivanovid, Pas-
nal, asa cum il gAsim in dosa- VI. Serv. casierier centrale. cale Gazoti, postelnicul Alexan-
rele PrimArieT de Bucuresti. VII. Secretariatul general. dra Ghica, Anastase Polizu si
Sfatul orAsenesc se intrunea VIII. Economatul general. Mihalache Ionescu.
de 3 orf pe sAptAmin1 : Martea, IX. Oficiul stAreT civile. 1837. CAminarul stefan 0-
Joia si SimbAta si lucra cite 6 Min aci lista diferitelor Sfa- grAzeanu, polcovnicul loan am-
ore pe zi. turT orAsenestr din Bucuresti, cu pineanu, Anastasie Polizu, ser-
AzI Bucuresti se administrea- incepere de la anul 1831: darul stefan loan, postelnicul
zA de un consilia comunal, ales 1831. CAminarul Iorgu Bi- Manolache BAleanu, Christodor
de cele doul colegil electorale, bescu (mg tirzia Domnitorul Mustacov si Pascale Gazoti.
compus din 31 consilierT, din cad Muntenief), cAminarul Pavel si 1838. Ion Scarlat, Ion Ba-
unul e primar si 2 ajutoare ; Cu Chir GhitA Opranu. caloglu, slugerul Spirache Co-
un personal numeros de func- 1833. Hatmanul Mihail Du- jescu, Aga Ion Filipescu, clu-

www.dacoromanica.ro
BUCURWI 6 BUCUREM

cerul Gr. Cantacuzino, Margarit (pana la Iunie) ; Constantin Cre- i861. Anton Arlon, Dimi-
Ivanovid, paharnicul Ion Ro- tulescu (JunieAugust) ; Dim. trie Bratianu, Dimitriq Berin-
setti, Nedelea Ion Mitescu i La- Polizu (August Octombrie) ; deia, Cezar Boliac, Dimitrie Ghi-
zar Calenderoglu. Constantin Len s (Octombrie- ca, George H. Anghel.
1839. Aga Iancu Balaceanu, Decembrie). 1866. Dimitrie Bratianu,
clucerul Alecu Ghica, slugeru/ 1849. Constantin Len s (la Dr. P. Iatropolu, Grigore La-
Spirache Cojescu, Lazar Calen- inceputul anultli) ; Aga Dimitrie hayan, Simeon Mihailescu, Gri-
deroglu, serdarul Anasti, Ion Falcoianu ; Paharnicul Nicolae gore Cantacuzino, Anton Arlon,
Serafim si George Balan. Lahovari, Raducanu Simonidi Constantin Panaiot, Constantin
1840. Slugerul Tomita, A- si Ion Bacaloglu. Ciocirlan, Nicolae Blaremberg,
tanasie Dumitriu, Anghel H. Supleantl : Nicolae Gherman Grigore Serurie, Dimitrie Cu-
Pandele, caminarul Dumitru Be- si Ion Triandafil. loglu, Pana Buescu, Iordache
lu, carainarul Pavel si paharnicul 1851. Mamie logofat Iorda- Hagi Anghel, Radu loan, Cor-
Alexandru Ghica. che Barcanescu, paharnicul Cos- neliu Lapati, Vasile Toncovi-
1841. Paharnicul Scarlat tache Cirlova, Atanasie Chris- ceanu, din cad' era Primar Di-
Rosetti, serdarul Pirvu Asan, tea Manta, Costache Balacescu mitrie Bratianu.
serdarul Alecu Izvoranu, Ion Lazar Gherasim. Ca ajutorl sunt: Simeon Mi-
Ilie, Christache H. Paraschiva SupleantI : Serdarul Nicolae hailescu, Gr. Lahovari, Anton
Teodor Balaban. Herisescu si Ion Bacaloglu. I. Arion, Dr. Panait Iatropolu,
1842. Marele postelnic Ion 1853. Marele logofat Gri- Gr. C. Cantacuzino si Costa-
Filipescu, paharnicul D. Ghica, gore Obedeanu, paharnicul Ev- che Panaiot. A demisionat Dr.
Asan Ion Camineanu, paharni- ghenie Predescu, serdarul Ion Iatropolu si s'a inlocuit cu C.
cul Ion Mitica, Ion Polizu Creteanu i Nicolae Herisescu. Ciocirlan ; a demisionat C. Cio-
Margarit Ivanovid. SupIeantI : Pitarul Enache cirlan ; si s'a numit Gr. P. Se-
1843. Maior Teodor Po- Trandafir i Raducanu Sinonidi. rurie; a demisionat C. Panaiot
pescu, serdarul Barbu Prisi- 1855. Aga Constantin loan si s'a numit Dem. Culoglu.
ceanu, Lazar Calenderoglu Filipescu, clucerul Simeon Mar- S'a reinoit pe jumatate nu-
Ion Ioanidi. covicT, Alecu Dumitrescu, ser- marul membrilor i tragindu-se
Supleantl: Serdarul Ion Arion darul Nicolae Herisescu si Cos- la sortf a esit Radu Ionescu,
si Ion Eftimiu. tache Paltineanu. Dimitrie Bratianu, Anton I. A-
1844. Vistierul Costache Supleantl : Pitarul Teodor Sfe- rion si Dr. Iatropolu in locul
Belu, maior D. Popescu, duce- tescu si Ion Ioanid. cdrora s'a ales precum si in lo-
ruI Ion Mihaescu, serdarul Geor- 1856. stefan H. Pandele, cul altor 6 ce eraa demisionatT
ge Papa si Lazar Calendero- Panait Ionescu, Ion Polizu, clu- mal inainte:
glu. cerul Ion Dinu, alesT pentru a Dimitrie Bratianu, Anton A-
Supleanti : Stan Gheorghiu se complecta lipsurile a 4 mem- nion, Dr. Iatropolu, C. Panaiot,
Dimitrie Economu. bri demisionatI. S. Mihailescu, Vasile Constan-
1845. Vornicul Ion Otete- 1857. Printul Dimitrie Ghi- tin, Barbu Protopopescu, Nico-
lesanu, clucerul Costache Pe- ca, serdarul Vasilache Paapa, Ion lae Pancu, Iancu Stefanescu
trescu , paharnicul Mihalache Pen- Polizu, serdarul Costache Iliescu Veniamin Hernia.
covicT, pitarul Lazar Calendero- Avram Gheorghiu. Dim. Bratianu fiind Primar, ia-
glu i Dumitru Ivanovid. Supleanti : Panait Ionescu ra ajutorT S. Mihalescu, Anton I.
SupleantI: Enache Iancu pitarul Ion Penescu. Arlon , Corneliu Lapati , Gri-
Ion MinovicT. 1859. Printul Dimitrie Ghi- gore C. Cantacuzino, Costache
1847. Polcovnicul Scarlat ca, Ion Bratianu, Vasile Paapa, Panaiot i Veniamin Hernia.
Cretulescu , pitarul Mihalache Tudor Arcon, Ghita Gherasi, Pa- 1867. D. BrAtianu, demi-
Bascoveanu, clucerul Ian cu Dinu, nait Ionescu si Costache Iliescu. sionind din calitatea de Primar,
paharnicul Nicolae Lahovari 186o.Vasile Constantinescu, a fost numit in locul lul C. Pa-
pitarul Lazar Calenderoglu. Anton Arion, Alexandru Oras naiot, iar in locul acestuia s'a
SupleantI Pitarul IanovicT cu. Aceste trer persoane s'atí a- numit ajutor pe Serurie Gr.
Ion Triandafil. les in locul demisionatilor G. 1 868 . S'a facut alegerea din
1848. Scarlat Cretulescu Gherasi, P. Ionescu si C. Iliescu. noa a ConsiliuluT Comunal si

www.dacoromanica.ro
BUCUREVII 7 BUCUREM

rezultatul a fost: Dr. P. Iatro- numindu-se Primar Colonel G. bicescu, Gr. Serurie, I. Dobro-
polu Primar, N. Manolescu, P. Manu, lar ajutoare C. D. Atha- viel, St. Petrescu 0 Gh. Pe-
Buescu, Gr. Serurie, S. R. Be- nasiu, Gr. Triandafil 0 V. Paapa. trovicr ajutoare.
chianu, V. Constantin 0 V. Her- 1877. A demisionat intregul 1888. S'a disolvat Consiliul
nia. Consilia ; s'a facut convocare 0 0 s'a compus o Comisia interi-
1869. S'a disolvat Consi- in ziva de 14 Maiti, aa fost ale§I marl. din Em. Protopopescu-Pa-
liul 0 s'a Inlocuit Cu o comi- 0 numitr: C. A. Rosetti primar, ke, loan Alexandrescu, Dr. De-
sie interimarä compusa din P. lar Dimitrie Giani, Ion Procopie- metrescu-Severeanu, Chr. Cer-
Dimancea, T. Christescu, Cor- Dumitrescu 0 Nicolae Fleva, lenti, Dem. Naumescu, Saya Va-
neliu Lapati, E. Predescu, Sta- ajutoare. silia, Ion N. Lahovari 0 Efrem
matt Atanasiu, P. Christu, I. G. 1878. Expirind termenul Con- Germani.
Manu, T. Radulescu, P. Ata- s'a &cut alegere 0 a
siliulur, La 21 Maia 1888 s'a facut
nasiu, Anghel Solacolu 0 C. fost numit Primar Dem. Ca- alegerea Consiliulur 0 rezultatul
Panaiot. riagdi, iar ajutoare N. Fle- a fost : Em. Protopopescu-Pake,
Din comisia interimara aa de- va, I. Pr.-Dumitrescu 0 Grig. Primar, Al. Rio§eanu, N. Vra-
misionat Petru T. ChrisLu, E. Serurie. biescu, Efrem Germani 0 Leo-
Predescu 0 C. Panaiot 0 s'ad 1883. S'a facut alegere pen- nida Paciurea, ajutoare.
numit in locul lor Dimitrie Teo- tru intregul consilia 0 s'a ales : 1892. Primar Grigore Tri-
haridi, Anton Stoianovicr 0 Ghi- Dimitrie Cariagdi Primar, Gr. andafil.
ta Dimitriadi, Serurie, N. Manolescu, P. Bu- 1893. Primar P. Orbescu.
x869. S'ail facut alegerr 0 escu, V. Hernia, Colonel Barozi 1894. Primar N. Filipescu ;
ail e§it G. G. Cantacuzino 0 Anton Mavrus ajutoare. Ajutoare : Al. Ciurcu, I. A.
Primar, lara ajutoare P. Gil- La 5 Noembrie 1883 s'a di- Bratescl ; Membrir : Alexandru
di§teanu, Dr. Daniilescu, C. A- solvat Consiliul comunal 0 s'a Th., Arlon C. C., Balanolu I. P.,
nino§eanu, Menelas Germani, R. numit Comisiunea interimara BdIdsanu Al., Balteanu Enia, Col-
Dumitriu 0 Nae Raduleanu. compusa din : tescu I., Cosacescu N., Do-
La 25 Ianuarie 1870, s'a fa- M. Torok, Dr. Sergiu, N. brescu N. G., Dumitrescu Mi-
cut o noua alegere 0 s'a con- Hagi-Stoica, Spiru Haret, te- rea E., Eftimiu G. M., Florian
firmat Primar Eftimie Diaman- fan Petrescu, C. Danescu 0 Gr. G., Gerassy N. I., Hagi Pantele
descu, in locul lur G. Canta- Vulturescu. D., Ioachimescu D., Ionescu
cuzino demisionat. 1884. S'a constituit noul Al. Gr., Ionescu Petre, Ionescu
1871. S'a facut o noul ale- Consiliu comunal compus din : Victor, Nicolescu Luca P., 0-
gere 0 s'a ales : Scarlat Cretu- N. Fleva Primar, 0 Gr. Cer- bedenaru I., Capitan, Popovicr
lescu Primar, Graf. Sc. Rosetti, chez, I. DobrovicT, Gr. Cape- Andrei, Ro§u D., Rusescu Ruse,
Dr. Daniilopau, General B. V15.- leanu, D. Ionescu, C. Danescu Severeanu C. Dr., oimescu N.
doianu, Const. Racota, Nicu Ra- §i St. Petrescu, ajutoare. N., Tomescu N. Dr., Velescu
covita 0 Ion I. Palla. La 4 Noembrie 1884 s'a fa- tefan, Zamfirescu Thoma.
B. Viadoianu s'a numit in cut alegere pentru jumatate din 1895. Primar, C. F. Robescu;
urma Primar in locul . Cretu- numar'ul membrilor e0tr la sortr, Ajutoare: G. Bursan 0 AngheI
lescu. in urma careia procedindu-se la Solacolu; Membrir : Alexandriu
1873. C. Bralloia a fost alegerea sortilor a e§it N. Fle- Chr., Assan G., Bibicescu I.
numit Primar in locul Genera- va, Primar, I. Bibicescu, Gr. Cer- G., Bolintineanu C. St., Chi-
lulur Vladoianu, iar ajutorr N. C. chez, Constantinescu Al., Do- ritescu Al., Christescu C., Dir
Tatäranu, C. Valeanu, Teodor brovicI I., Petrescu stefan 0 mitrescu Procopie I., Dobrescu
Galita, Dr. Daniilopolu 0 C. Vladescu Al. D. T., Eustatiu D., Fanuta Ath.
Racota. La 19 Iunie 1886 s'a ales Pri- Maior, Hernia V., Ionescu D.
La 2 Septembrie 1873 Genera- mar N. Manolescu in locul N. M., Ionescu N. blanaru, Meli-
lul Vadoianu s'a numit Primar in Fleva. sianu N., Miclescu Al., Micp-
locul lur C. Bralloia, demisionat. La Noembrie 1886 s'ati facut nescu Gr., Musceleanu Iosef,
1874. S'a facut alegere pen- din noa alegerr de Consilierr 0 Pdltineanu Barbu, Petrescu D.,
tru intregul Consilia 0 la 2 Oc- rezultatul a fost : I. Cimpineanu, Petrini Galati- Dr., Roseti Vin-
tombrie s'a confirmat aiegerea, Primar, Gr. Cerchez, I. G. Bi- till D., Solacolu C. Gr., Sta-

www.dacoromanica.ro
BUCUREqTI 8 BUCUREFI'l

nescu D., Sterie Nita, Vanic la veniturl si 6828266 1. v. la banT 43; deschiderT de credite,
Anton. cheltuelf, cum era budgetul co- le! 128830, banT 90. Total le!
Finan/ele comuner.- In anul mune! Bucuresti in anul 1866, 15458313, ba.nT 83.
1832 budgetul comuneT Bucu- s'a urcat pentru anul 1898 la lata cum se repartizeaza ve-
resti prezinta la veniturT suma veniturT 15458313 leT noT si la niturile i cheltuelile budgetuluT
de leT noT 218641 si la chel- cheltueli 15660093 leT no!. pe anul 1898:
tuell suma de 194814 1. n. Datoria comuneT Bucuresti se Natura veniturilor.- Veni-
Pe anul 1859 prezinta la ve- urca in Ianuarie 1866 la suma turT directe: zecimi comunale a-
niturT 474268 1. n. i la chel- de 2300729 le! vechT, 30 parale. supra contributiunilor catre stat
tuelT 445730 1. n. AzT - dupa 32 - Primaria proprietatilor particulare, le!
De la anul 1866 aa mers tot Bucuresti are contractate datoriT 850000 ; taxa birjelor, carutelor,
crescind atit veniturile cit In suma de 99255000 no!, tramwaie, tram-care, etc., le!
cheltuelile comuneT; urmatorul din carT pana la I Martie 1897 342000;- taxa de cal, livrele,
tabel va da o idee exacta cum a amortizat suma de 11200000 servitorT si insigne, le! 130000;
a crescut budgetul in ultimiT le!. Aceasta suma e impartid taxa libretelor de la servitorl,
32 de anT : in 7 imprumuturT, pe cae are le! 40000 ; taxa pompelor fune-
VeniturT Cheltuelf 1. v. a le achita treptat pana la anul bre, le! ifl000; taxa balurilor,
z866.- 7161564 6828266 1945, platind o dobinda la ele spectacolelor, panoramelor, etc.,
/867.- 4268706 7474982 de 4, 4'9 i 5 °I0. leT 53000 ; taxa biletelor de
/868.- 3000000 3306091 Ultimul budget.- latl in de- vinzarea vitelor, leT Iotoo.
leT noi talia ultimul budget al comu- Veniturf indirecte (accise) :
1869.- 3417210 3819818 neT Bucuresti pe anul 1898: taxa asupra bauturilor i lichi-
1870.- 3150501 3419352 Veniturl ordinare: venituri delor, le! 3898300 ; taxa asupra
¡871.- 3211727 3122727 directe, le! 1441100; veniturl comestibilelor, lei 1780300; taxa
1872.- 4756529 4697482 indirecte (accise), le! 7874700 ; asupra combustibilelor, 1.992800;
1873.- 5632800 6620430 veniturT din bunurT comunale, taxa asupra materialelor de con-
1874.- 5443634 6321507 le! 679500; veniturl din ser- structle, leT 344600; taxa asu-
1875.- 6106365 4781325 vicif comunale, le! 1204500 pra furagielor, leT 211000 ; taxa
1876.- 6136515 6127781 subventiunT, leT 561252; contri- asupra diferitelor altor obiecte,
/877.- 5816639 5816268 butiunT pentru drumurl 1650000 le! 85200 ; taxa de intrare in o-
1878.- 6175623 6169997 leT. ras, leT 465000; taxa de maga-
r879.- 6728455 6678455 Veniturr extra-ordinare sinaj, le! 44000; taxa din vin-
/880.- 6471081 6448413 Veniturf Cu destinatie speciala, zarea vitelor, le! 30000; taxa
/88/.- 7788916 7784700 le! 424058, bam 40; diferite chibriturilor i cartilor de joc,
1882.- 627636o 6265630 veniturl, lei 176000; din exce- le! 20000; produsul vinzaref o-
r883.- 6434924 6406583 dentul esercitiuluI 1896-97, leT biectelor confiscate, le! i000 ;
1884.- 8094660 7879180 1447203, bani 43; total, le! amenzI din contrabande, 1. 2500.
/885.- 7719660 7660312 15458313, bani 83. Veniturl din bunurl comunale:
z886.- 7807820 7807820 Cheltueli: Datoria publica, chiriilc diferitelor proprietalT ale
1887.- 7539920 7519920 leT 5624320, banT 8o; retribu- comuneT, le! 460000; china pen-
z888.- 7889350 7889350 tiunea primaruluT i ajutoarelor, tru afisarf de anunciurT, leT l000;
1889.- 9755000 9755000 le! 45000; secretariatukgeneral, chirille din tirgul Mosilor, le!
¡890.- 9625464 9623186 lef 204200 ; directia adminis- 90000; china de la podul Vi-
1891.-10479431 10673807 trativas leT 2268616, banT 10 tan, leT 30000 ; produsul vinza-
J892.-10511014 10593913 directia sanitara, lei 500884, reT terenurilor de la cimitire, le!
1893.-12203050 12318620 banT So; lucrarile tecnice, le! 90000.
/894.-12515313 12616993 4027482; oficiul stareT civile, VeniturT din servicif comu-
1895.-12546059 12833639 leT 43020 ; directia contabilita- nale : abonamente la serviciul a-
¡896.-13148226 12345084 teT, lei 424855, banl 8o; servi- pelor, le! 525000 ; abonamente
1897.-13528843 13758153 ciul accizelor, leT 696140; ca- la serviciul curatireT gunoaelor,
/898.-15458313 15660093 s.cria centrala, le' 47760; lu- le! 180000 ; m arcatu 1 mlisurilor,
Din suma de 7161564 1. v. eral-1 extra-ordinare, lei 447203, lei 80000; coticul vaselor,

www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI 9 BUCURE§TI

2000; mAsuratul cerealelor la cArainte la copir sAracT i pentru Produs din mincArT la Ospl-
Obor, ler 2500; cintAritul la MoO intretinerea Azilulur de noapte. aria popularA, ler romo ; dife-
Abator, lei 3000 ; curAtitul la- Fondul 4Cutti», chirla ca- rite donatir pentru sAracT, Azi-
trinelor, leT 15000; bilete de selor 15.sate Comuner pentru a lul de noapte i OspItAria po-
legitimatie, ler 8000 ; estracte se impArti la sAracT ca ajutoare pular-A, ler 18000.
de pe actele stArei civile, ler de inmormintArT, lel 1235. Fondul dAruit comuna' de Co-
6000; folie dotale, ler 25000 ; Fondul (Avramidis», ca- mitetul Romin al Expozitiuner
produsul din taxa tAerer vitelor, pital nominal 3000 ler, procente din Paris pentru intemeierea u-
leT 240000; permisiunT de clà- 5°/o la capital, pentru a se bu- ner expositiunT permanente in
dirr, ler 90000 ; produs din vizite pArti la sAracr, ler 150. capitall, capitalul nominal al e-
condicute pentru supraveghe- Fondul e Arhiereul Vale- fectelor de leI 41500 (din care
rea prostitutiuneT, 1. 20000; pro- rian-Rimniceanu », capital nomi- efecte b valoare nominall de
dus de la blile populare, L 8000. nal moo ler, procente 50/0 la 38500, fondul dAruit) plus pro-
Subventiunr: subventia pen- capital, pentru a se impärti la cente, leT 50000.
tru tntretinerea grAdiner ame- arad, ler 50. De la societAtile de tramvaie,
leI 6000; subventia pentru . h) Fondul (Panady», capital pentru curdtitul gunoaelor de pe
intretinerea sergentilor de ora., nominal 4000 fl. v. a., partea liniile tramvaielor, ler 29652,
ler 417600; subventia pentru a- ce revine Comuner din procen- banT 20.
jutoare bisericelor sArace, ler tele acestur capital pentru a se Sume depuse de particularf
137652. intrebuinta in folosul copiilor or- pentru instalArT de conducte de
ContributiunT pentru drumurr: fa nr, ler 355. apd, 40000.
prestatir comunale, leT 370000; Fondul cMaior Cioranu», Subventiunea de la Camera
taxa 40/0 asnpra proprietAtilor china caselor lAsate comuner de Comercid pentru intretinerea
din coprinsul comuner, 1. 935 000 ; pentru burse i inzestrArT de coalei comerciale de gr. I, ler
subventia pentru intretinerea cli- fete, ler 2100. 3989, banT 30.
lor nationale, leT 145000; sub- Fondul tProtopopul Tudor Diferitele veniturT Veniturr
ventia pentru intretinerea ose- Economul», capital nominal ler din amenzT de contraventiunr,
lelor care cad in sarcina sta- 260000 i agaria Turnescu», ler 20000.
tulur (conform leger pentru ruAr- capital nominal m0000 ler, pro- VeniturT din amenzr de la an-
ginirea oraplur BucurWi), leT centele la acest capital pentru treprenorl, ler 5000.
200000. fundatiunea Protopopul Tudor Procente la capitaluI consem-
Veniturt extra- ordinare. Maria Turnescu, ler 18000. nat, ler 500o.
Donatiunr i veniturr cu desti- Fondul cEpiscopul Ino- Diferitele venfturl de la cimi-
natiunr speciale centie Kitulescu», dora zecimr tire, ler 15000.
Fondul dAruit de 4/. S. din venitul acestur legat pentru Veniturr intimplAtoare , leT
Regina», capital nominal 7000 a se impArti OspItArieT popu- 130000.
procente 5°Jo la acest capi- lare, Id 2415. Cheltueli. Cheltuelile cele
tal, pentru mAritatul fetelor 1) Fondul (Evlogie Gheor- mal principale ale comuner sunt :
race, ler 350. hieff» arenda moOelor Coteni- AnuitAtile diferitelor datorir pu-
Fondul cAndrocle i Are. ta i Vii§oara, 2IS cuve- blice (7 imprum.) 5624520.8Q ler.
tia Fotino» capital nominal ler nite Comund conform testamen- Personalul central i adminis-
20000, procente 50/r) la acest tulur, 7600 ler; '/B SocietAtir pen- trativ 345060
capital, pentru intretinerea Azi- tru invAtatura PoporuluT Romin, Chirir pentru coalele insta-
lulta de noapte, ler moo. 3800 ler ; in total 11400 ler. late in localurr particulare, ler
Foirdul econtesa Zoe Ro- vi) Diferite : pentru intretine- 55000.
setti», pentru facerea una opere rea mormintulur familieT Ec. Va- Subventir celor dota leagAne
de bine-facere in memoria sa, siliad, procente la capitalul no- pentru copir orfanT, 3000 ler.
ler 127963, banT 90. minal de 2000 lei depus. Subventie Teatrulur National,
d) Fondul «AL Andonescu», Idem pentru intretinerea mor- 55500 ler.
capital nominal 10500 ler, pro- mintulur poetulur Eminescu, pro- Subventir bisericelor slrace,
cente la acest capital, pentru cente la capitalul nominal de 178000 leT.
cumpArarea de cArtr i hnbrA- moo ler depus. Subventir corurilor ce fun,ctio-

66760 Alarde Dtel(omar Goografta. FA II.


2

www.dacoromanica.ro
BUCUREM lo BUCUREg I

neazá la bisericele intrennute de a fintinelor, basinelor si coloa- cale, stropitoare, plugurT de za-
comuna 34200 leT. nelor de apa, aparate pentru pada, cotige, furgoane, trAsurT,
Politla administrativa, 1061520 masurarea debituluT de apa in saniT, hamurT, cum $i °e-ce alt
leT. conducte, unsoare, stupa, com- material similar, leT 60000.
Serviciul pompierilor, 186000 bustibil $i material divers pen- Intretinerea garilor de gunoae,
leT. tru exploatarea uzineT hidro-e- facere qi intretinere de linif pen-
Premiul com. Bucure$ti, pen- lectrice, miel* schimbarI in ca- tru ele, ¡el I0000.
tru imbunatatirea raser cailor, nalizatiunile de apa existente, Lucratorl si carute suplimen-
2000 leI. leT 83000. tare pentru ridicarea zapezeT,
Directia sanitara, 294480 leT. InstalatiunT de noul conducte sumele disponibile ale alocatiu-
Eforiel Spitalelor Civile pen- pe diferite strade, ler 30000. neT putindu-se intrebuinta $i la
tru alienan, 30000 ler. InstalatiunT de conducte par- ameliorarl diverse ale serviciuluT,
Serviciul copiilor gasitT, 9900 ticulare, leT 40000. din carT pana la 30000 pentru
leT. Iluminatul ordinar al ora$uluT cumpararea de ca!, leT 50000.
Fondul de epizootie, 66254.80 cu electricitate, gaz aerian, pe- Nutrimentul cailor, 1. 170000.
leT. trol si uleid mineral dens, -un- Iluminatul localurilor comu-
Laboratoriul chimico - bacte- soare, stupd, combustibil si ma- nale, lei 30000.
reologic municipal, w000 ¡el. terial divers pentru exploatarea Intrennerea orologiilor publi-
Retribununea personalulur lu- uziner electrice, intretinerea ma- ce, telefoanelor, telegrafelor, so-
crarilor tecnice, le! 297120. sinelor, lampelor si liniilor des neriilor $i complectarea lor, leT
Retributiunea lucratorilor tec- tinate iluminatulul public cu e- 6000.
niel, leT 1038840. lectricitate, plata diurnelor pen- Fond pentru imprejmuirT, din
Imprimate, carn, jurnale, re- tru verificarea puteriT luminatoa- care ¡0000 leT pentru imprej-
chizite de biurod pentru toate re a gazuluT, leT 670000. muirea ManutanteT, ¡el i6000.
serviciile tecnice, afard de ser- Iluminatul prin electricitate al Imbunatatirl la cladirile ospi-
viciul planuluT, leT 4000. abatoriuluT, combustibil, unsoare, ciulur Zerlendi, leT i0000.
Material pentru reproductiune stupa si material divers, sad Modificarea, transformarea si
de desemnuff si scrierl, impri- transformarea complecta a sis- imbunAtAtirea interioruluT haleT
mate pentru toate serviciile tec- temuluT de iluminat, leT 25000. Amza, leT 30000.
nice, afard de serviciul planu- Nisip, pietri$, bolovanT, pavele Unelte, seminte, rasadurT, ar-
luT, leT 5000. de Turcoaia $1 transportul lor, bustl, tutorl, pietri$ arat $1 altele,
Intrennerea si reparatiunea astfalt, basalt, scule $i ma$ine pentru intretinerea gradinilor, a
cladirilor $i felefoanelor de la pentru intretinerea $1 transfor- plantatiunilor $i a noilor con-
Arcuda-Brezoaia, a basinelor $i marea actualelor pavage, $osele structiunT. Intretinerea taluzelor
filtrelor de la Arcuda, a ape- $i trotuare cum $i pavage nota DimboviteT $isplaiete, leT 15000.
ductuluT si accesoriile luT, nisip ca incercare, le! 550000. ConstructiunT din nod si im-
pentru exploatarea filtrelor, a- Intretinerea, in comptul statu- bunatatie la cimitirul erban-
parate pentru constatarea $i in- luT, a cailor nationale din zona Voda, leT 65 5 5 8.
registrarea calitateT $i cantita- CapitaleT dupa noua raza, per- Fond pentru serbArT natio-
teT de apa, lei 35000. sonal $i material, leT 200000. nale si decoratiunT publice, in
Consolidarea digurilor si in- Intretinerea si complectarea care intrl si serbarea de la Bo-
tretinerea canaluluI DimboviteT plantatiunilor de pe strade $i a boteazà, leT 20000.
si accesoriile luT, de la Brezoaia bancilor publice, le! 5000. Fond pentru decorarea pavi-
pana la Vitan, si despotmolirea Material $i aparate pentru in- lionuluT de la Mo$T, precum $i
acestur canal, cu deosebire in tretin erea $i curantul canalelor, diplome industria$ilor $i comer-
ora, filtre caderea de apa de transformarea recipientelor $i ciantilor, leT 5000.
la Grozave$ti $1 Abator, , leT imbunatatirl in genere, 1. 20000. Fond pentru facerea unei o-
30000. Intretinerea, transformarea si pere de bine-facere in memoria
Intretinerea cladireT, turbine- complectarea materialulur de ma- Contesel Zoe Rosetti, conform
lor, pompelor, a rezervoarelor turat, stropit $i ridicat gunoaele : transactiuneT incheiata cu suc-
de la Cotroceni, a canalizatiuneT pera*, forase, carucioare, tubur1 cesoriT sal, leT 127963, batir 90.
de distributiunea aper in oras, de guilla, maturT mecanice, sa- Intretinerea constructiunilor

www.dacoromanica.ro
BUCURETI 11 BUCUREM

din cimitire, cum pi noT adause, imbunatatirl la filtrele de la Bicu, luT electric 41 ; la sectiunea pa-
lei 10000. leT 46000. vagiilor 244 (afara de lucratoril
Diferite cheltuelf. Impozite ConstructiunT de trotuare, lei suplimentarT cu ziva) ; la sectia
pentru imobilele ComuneT, leT 40000. plantatiunilor ¡6; la sectia ca-
40000. ComplectarT pi adause la in- nalurilor 45; pentru maturatul,
Remize serviciilor de perce- trepozite, leT 250000. stropitul pi ridicatul gunoaelor
pere, agentilor de constatarea Cumpararea parculuT B MI easa, 567; pentru latrine 36; la sectia
abonamentelor la serviciul gu- imbunatatirl pi lucrar referitoare, - grajdurilor pi atelierelor 76; la
noaelor particulare, pi a treT a- leT 65000. atelierele comunale 31 ; la gra.-
vocatl insarcinatT cu procesele ConstructiunT de pavage, tro- dinT pi cimitire 45 ; la serviciul
de contraventiunT, socotit avo- tuare pi imbunatatirr pe poseaua staxer civile 22; la comptabili-
catilor de la 10-15 °/o din inca- Filaret-Belu, ler 200000. tate 45; la serviciul accizelor
sarT, pentru fie-care, le11600oo. Fond pentru ridicarea planu- (central, inspectiune, Oil, ram-
MisiunT, diurne, indemnizati- lid orapuluT, prin Statul-major al pa, fabricile de bere, otet, stea-
unT de transport pi altele, gra- armateT, ler 201780. fina., &lila) 96; la bariere 48;
tificatiunT cameriptilor pi doro- Numeirulfunclionarilor comu- la guarda accizelor 379; la ca-
bantilor, leT 40000. nalf.La primaria de Bucurepti sierie 32. In total functionarT
Diurnele membrilor comisiu- eran la inceputul anuluT 1898: diverpI platitT de comuna Bu-
nilor de recensemint, rechizitif La secretariat 11 persoane ; curepti sunt in numar de 3903.
pi recru tare, leT 14000. la biuroul statistic 5; la arhiva Primaria platepte ajutoare la
Cheltuelf extra-ordinare. centrall pi registratura generala 72 functionarT Ira drept de
Pentru alimentarea fondului ri- 13 ; la intendenta. 40; la directia pensiune, celor infirmT pi yac:1u-
dicareT unuT monument in a- administrativa. 3; la biuroul cul- velor, o suma de 50000 leT pe
mintirea eroilor Independenter, telor, instructiuneT pi asistenteT an; maT pldtepte la 107 func-
leT 70000. publice IO ; la biuroul licitatiilor tionarT, cu drept de pensiune,
Pentru a veni in ajutorul co- 4; la azilul de noapte pi ospl- o suma de 210000 leT.
mitetuluT pentru ridicarea mo- aria populara ¡2; la baile po- Serviciul mdsurilor fi greu-
numentulur I. C. Bratianu, leT pulare 6; la cimitirele comu- Id filor me/rice. Pe linga Pri-
50000. nale 40; la politla comunala 7'; maria CapitaleT e atapat un ser-
Constructiunea uneT hale de la serviciul contencios 16; la vida pentru verificarea masuri-
pasarT, legume, zarzavat, ota, pcoala profesionala cTudor Eco- lor metrice.
lapte pi brinzeturT, linga hala nomul» 17 ; la biuroul verifica- Acest servichl a fost condus
Ghica, leT 130000. reT mdsurilor I i; la politia ad- in 1897 de un verificator-pef pi
Complectarl pi adause la hala ministrativa 117; sergentT de o- de 5 ajutoare de verificator. Fie-
Grivita, leT 80000. ra p sunt 1240; la biuroul de care ajutor are in sarcina sa
Pentru pavarea cu lemn a servitorl 24 ; la serviciul sani- inspectiunea uneT culorT, fiind
cale Victoria, spre bulevardul tar 56; la serviciul veterinar insotit de un dorobant care tre-
Elisabeta pi strada Fintiner, leT 28; la serviciul copiilor gasitl bue sa aducä la biurotI masu-
150000. 335 (din carr 330 moale); la os- rile confiscate de la diferitT co-
Constructiunea uneT pcoale in piciul comunal (Zerlendi» 20; merciantT.
culoarea de Verde, leT woo00. la laboratoriul chimico-bactere- Serviciul interior de adminis-
Idem in culoarea de Alba- ologic municipal 9 ; la serviciul tratie, precum : corespondenfa,
stru, leT 90000. central tecnic 5; la serviciul stu- verificarea másurilor pi greuta-
Fond pentru terminarea pcoa- diilor tecnice 14 ; la serviciul a- tilor noT, ce urmeaza a fi puse
le! Ferdinand, lel 46203, b. 43. pelor io; la serviciul de podurl In comerciii, se indeplinepte de
Subventle coaleT pentru in- pi posele ¡o; la serviciul alinie- peful-verificator, ajutat de unul
vata.tura poporuluT romtn, leT rilor 16; la serviciul bunurilor din ajutoriT-verificatorT de ser-
t0000. 12; la sectiunea bunurilor pri- vicia saptaminal in biurod numal
ConstructiunT de canalurT de vate 7; la sectiunea captareT a- dimineata, iar dupa amiazT, de
scurgere din non pi transfor- pelor 18 (afara de lucratoriT su- la 2-5 ore, acest ajutor-verifi-
marl, leT 120000. plimentarl cu ziva) ; la sectiunea cator face serviciul la vama Fi-
ReparatiunT, transformarT pi distributiuneT aper pi iluminatu- laret, liberind certificate de im-

www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI 12 BUCURE§TI

port comerciantilor carl intro- de analize. Anual se fac toril ele4aelor a caror ghiata
duc masurT in capitala. 1200-1500 expertize. este admisa in capita% sunt o-
lata numarul verificarilor e- Numdrul medicilor.La 31 bliga in fie-care an, spre
fectuate in ceT din urma. 4 Decembrie 1897 eraa in capi- toamna, sA curete elqtaele
anT: tala : 228 doctorr in medi- libereze, celor carT mampara ghia-
1893-94, 74987; 1894--95, cina; 22 medicT veterinarT ; I I ta, certificate liberate de Prima-
93141; 1895-96,124285;1896 dent4tT cl. I; 5 denti§t1 cl. II; ria tocan, constatatoare cd ghia-
97, 137609. 32 farmackt1 dirigen; 26 far- ta provine din aceste ele§tae
Serviciul sanitar. Serviciul maci§tT ; 50 asistentr in farma- ca aa fost ciratite inainte de
igieneT publice, al politier sani- cie ; 27 elevi- in farmacie ; isi inghet. Aceste certificate se pre-
tare i veterinare, depinde de moaw ; 9 vaccinatorl; 137 sub- zinta Primarier capitaleT (servi-
primAria orawluT, sub controlul chirurgT ; 14 droghi§tT. ciul sanitar), care, pe baza lor, a-
ministerulur de interne (al di- Serviciul sanitar a corda autorizatiunT de intrare in
rectiuniT generale a serviciuluT dat o ordonanta prin care o- oras; carutele carr nu sunt in-
sanitar). Acest servicia se com- prWe ridicarea i intrebuinta- sotite de un asemenea certificat
pune din i medic-wf, cu perso- rea ghieter provenita din toate cu vizA, se resping la bariera.
nalul de cancelarle; 14 medid lacurile din interiorul orawluT in Bucurqti sunt 9
comunalT, insarcinatT cu cauta- din lacurile Valea-PlingeriT, bal sistematice de abur!, de pu-
rea gratuita a bolnavilor slracr, Ghencea, Colentina, de la Zal- tina, cu basin, hydroterapie, ma-
cu privegherea sanitara a woa- hana, din fintina BrincovenesiT, sagiu, InhalatiunT, etc. Mara de
lelor, cu prevenirea boalelor in- Ciurel, din cat. BirzeT (com. Du- acestea maT este la fie-care spi-
fectioase i cu alte lucrari de dqti), Ciorogirla, din riul Dtmbo- tal cite o bae. Dupa calculele
politie sanitara, cu ingrijirea me- vita, de la com. Row In jos, In tot facute luind ca baza cifrele
dican a copiilor gasitl, a infir- parcursul eT prin capitald i pana de la diferitele bal se poate
milor din ospiciul comunal ; dincolo de Vitan, cu 5 kil, la considera ca 14 din locuitorif
veterinar primar i 4 veterinarT vale; toate lacurile din apropie- Bucuretilor frecuenta localurile
comuna% insArcinatT cu politia rea VitanuluT, carT se alimen- de MI calde. In timpul vereT,
veterinara, cu serviciul abato- teaza cu apa Dimboviter; pri- mahalagiii i lucratorili se scalda
riuluT §i al oboruluT de vite, cu valul situat intre str. Martiwr In Dimbovin.
privegherea alimentelor de ori- oseaua VAcare§ti ; lacul de Siguranta publici. Prefec-
gine animan din comercia, cu pe cimpia Ganescu din oseaua tura PoNief.Siguranta pu-
cultivarea de vaccin animal ; 2 Vilior ; lacul din tre liniile ferate blica in capitall se exercita de
chim4tT municipalT ; 6 vaccina- Giurgiu ijonctiunea Filaret- Prefectura PolitieT. Din acest
torl ; 9 moaw comunale ; 6 a- Gara-de-Nord, situat in dosul punct de vedere Bucureti se
gentI sanitarT, insarcinati cu pri- fabriceT Mandrea ; lacul Stiffier impart In 5 inspectorate i in
vegherea salubritatiT publice de pe oseaua DoamneT, in drep- 50 sectiunT, avind urmatorul per-
Cu dezinfectarea; i mecanic pen- tul str. Coriolan. sonal: i Prefect de politie,
tru aparatele de dezinfectare; Este permisa introducerea comisar-director, 2 comisarT-in-
revizor al copiilor gAsitT ; vInzarea in oras a ghieter care spectorT clasa I, 3 comisarr-in-
comisar sanitar. Ca autoritate se va constata ca provine din spectorT clasa II, 50 comisar!
consultativa, In chestiunT sani- urmdtoarele elqtae, carr se vor de sectie din carT 10 de clasa
tare, functioneazà, pe linga pri- fi curdtit inainte de a se forma I si 40 de clasa II; I comisar
mar §i consiliul comunal, un ghiata pe ele O. anume : lacul clasa II special pe linga Banca
consilia de igiena publica al o- Cignegia, eletaele Floreasca, Nationala, I comisar clasa II,
rawluT, compus din primar, ca HerastrIul, TeiT-DoamneT, Popa- special PalatuluT JustitieT, 5 co-
prewdinte, din medicul-wf, ca Toma, Mogowaia, Pasarea, BrA- misar! specialT de sigurantA cla-
vice-prewdinte, din 16 medid, nqti, Fundeni-Doamner, Fun- sa II; 6 comisar! specialf de
arhitect, i inginer, i farma- deni-Gherasi, riul Dimbovita de urmArire clasa II (cite unul pe
cist, 4 veterinarT i I secretar. la com. Row in sus, Ciorogirla linga fie-care judecaorie de pace
Primaria a mArit in acest an de la Bragadiru in sus, riul Bre- din capitall) ; i comisar special
(1898) laboratoriul saa, adaogin- bina de l'higa c. Domne§ti-d.-s. clasa II la gara de Nord ; 50
du-T i o sectie bactereologica Top- proprietariT i arenda- sub-comisan! clasa I, 5 sub-co-

www.dacoromanica.ro
BUCUREM 13 BUCURE§TI

misad specialf clasa I de sigu- mijloacele pentru paza si sigu- paratir, 5 °amen!' la croitorie si
ranta ; 1 oo sub-comisad clasa ranta publica in comuna. cite un om de companie pen-
II, 10 sub-comisarr clasa II (spe- Conform obligatiunilor impuse tru reparatia cizmelor.
Cali de siguranta). prin lege, Primaria a intretinut Politia comunald. Pentru
Osebit de acestia sunt mar in anul 1897 corpul sergentilor pazirea curatenier in oras si
multr agentr secretr. de oras, pldtind si salariul a controlul in hale a carnurilor si a
Pe lingd Prefectura Politier e I To sub-comisad de Casa II-a. alimentelor, Primaria are un ser-
atasat un atelier fotografic, un Acest corp e sub conducerea viciil de politie special, intreti-
biuroti antropometric, un biuroti Prefecturer PolitieT. nut de ea si sub directiunea e!,
telegrafo-postal si un arest. Pentru acoperirea cheltuelilor compus din urmatorul personal:
Osebit de subventia de leT necesare in aceasta privinta, Pri- 1 sef de politie; 3 comisad-in-

1074240 ce o acordä comuna maria a prevazut in anu11897, spector!, din care unul ajutor
pazer orasulur, in budgetul Mi- in budgetul respectiv, suma de al sefulur politiel; 6 comisar!
nisterulur de interne se mar pre- 1074240 leT, din carT 1029240 cl. I; zz comisar! cl. II; 30 can-
vede o suma de 517320 ler; ¡el pentru plata de personal, lar tonierr; 4 portad cl. I; 5 por-
ded siguranta orasulur costa in restul de 45000 ler pentru ma- tad cl. II.
total 1591560 ler. terial, chirle de cazarme, medi- Tot politier comunale ir in-
Biuroul de servitorr. Tot pe camente, etc. cumba datoria de a inspecta
linga. Prefectura Politier capita- Statul a venit in ajutorul co- starea sanitara a capitaleT (la-
ler functioneaza, conform leger a- muner in anul 1897, oferindu-I trine, locuinte insalubre), a ob-
supra servitorilor, un biuroti de o subventiune de 417600 leT. serva hrana si bautura ce se o-
servitorr. Efectivul batalionulur de si- ferä. locuitorilor orasulur.
Osebit, tot pentru plasarr de guranta publica in 1897 a fost In anul 1897, Politia comu n ala
servitorT precum si pentru bone, de 17 ofited si 1228 oamenT de a inspectat 168 case, a talcut O. se
guvernante, doler, etc., s'a per- trupa. evacueze 109 case, a darimat 83
mis de maT mult timp functio- Intreg corpul acesta a fost case; de asemenea a darimat
narea amar multor biurourr par- impartit in 5 companir dupa cu- si 91 latrine.
ticulare, de oare-ce s'a consta- lorile Capitaler, fie-care compa- A rezolvat si a dat o solu-
tat ca singur biuroul de pe lingd nie formindu-se din trer schim- tiune la 12577 hirtir, carT sunt
Prefectura nu putea satisface burr, ast-fel ea un om in timp repartizate in urmatoarele ca-
cererile multiple ces i se pre- de 24 ore face numar 8 ore in tegorir: 127 cartr de judecata,
zintaa. post si I ora la cazarma pen- executate ; 2345 cercetArr cerute
Activitatea biuroulur de ser- tru teorie. de serviciul tecnic, oprirr de lu-
vitorT in anul 1897 a fost ur- Impartirea celor 1228 oamenT crad, cererr de reparatir etc.;
matoarea : pentru serviciti este : 356 la 2348 cercetarr relative la dispen-
S'a liberat 5506 condicute din schimbul ma, 294 la schimbul se de armata, taxe scolare, livrete
noti, pentru care s'a incasat si al II-lea si 578 la sehimbul de de tutun, etc. ; 715 publicatiunT
s'a varsat la casa comunala in noapte. de licitati! si contracte de in-
total 16518 la Sergentir de strada se recru- chiriere ; 2321 corespondente
S'ati vizat 1709 condicute teaza din cer carT ati facut ar- cu atas:60.0e administrative
vechr, incasindu-se taxe In to- mata si cu stiinta de carte. prin directiuni; 2494 procese
tal de 1709 Id. Corpul are ateliere propril de contraventie simple ; 2217
Pentru functionarea acestur pentru croitorie si cizmärie, in procese-verbale pentru defectul
biurofi de servitorr, Primaria in carT se lucreazä. : mantale, tunicT, cclerajulur.
acest an a cheltuit 21600 leT pelerine, bluze, cizme, etc.; lucra- Para barierelor. Pentru
salad! pentru personal si 4000 toril sunt luatT dintre sergentir paza barierelor, e organizat un
imprimate, registre, condicute, carT cunosc aceste mestesugurT. serviciti al accizelor, care se
combustibil si alte materiale ne- Atelierele functioneaza pana ce compune din urmatorul perso-
cesare. termina confectionarea coman- nal: 1 comandant; 3 ofiterr;
Corpul sergenfilor de ora'. de! anuale, apor contingentul 8 aghiotaltr; I furier ; 16 ser-
Legea comunala dispune ca. Co- lucratorilor se micsoreazd, men- gentr majorl; 320 guard ; 1 sef
muna este datoare a procura tinindu-se in ateliere, pentru re- al grajdurilor ; 10 rindasr; 1 ar-

www.dacoromanica.ro
BUCURESTI 14 BUCUREM

murier ; I talonar ; 2 croitor1; tra, un pAstor cu un cAine, in Paza orafului. Corpu/pom-


2 cameristl; 2 potcovari ; 9 vi- suvenirea origineT traditionale pierilor din Bucuresti face parte
zitiT. a orasulur (Bucur pAstorul, fun- din Reg. al 2-lea de Arti-
Scutul oraEulut BucureEti. datorul Bucurestilor) si la se- lerie si se compune din 3 ba-
Scutul Bucurestilor in vechime nestra un herald cu armele tl- teril destinate pentru stingerea
a fost Buna-Vestire, dupa hra- rer sub coroana Domneascl, ca incendiurilor. Fie-care baterie
mul bisericeT Curtea-Vechie. Un semn de oras capitale. are ca efectiv 150 oamenT
document inedit ce se aftá in Art. Il. i cel din urml. Mi- 50 cal, cu pompe aparate
i
pdstrarea d-luT V. A. Urechil, nistrul Nostru Secretar de Stat trebuincioase. Din intregul e-
emanat de la DragotA, giudetul la Departamentul de Interne, fectiv al acestor baterff, 150
(Primarul) orasulul din 1670, are Agriculturl. i LucrArr publice, oamenT s int insArcinatT esclusiv
pe el aplicat sigiliul rotund, cu este insArcinat cu aducerea la cu serviciul de incendir si o-
Buna-Vestire la mijloc, si de jur indeplinire a acestuT Decret. bligati a esi la toate focurile
inscriptiunea orasuluT Bucuresti. Dat in Bucuresti la 7 De- ce s'ar ivi. ET sunt 11111)144T
Scutul orasuluT Bucuresti, ast- cembrie 1864. actualmente la urmAtoarele pos-
fel cum este azT, a fost stabilit Alexandru Ion. tal-1 principale, al/1nd locas pro-
In principia printr'un decret al Ministra de Stat la Depar-
tamental de Interne, Agri-
pria :
fostuluT Domnitor Alexandru culturit el Lucrad publico. Postul de la Prefectura
loan. I, din 7 Decembrie 1864. M. Cogalniceanu. PolitieT CapitaleT.
DAm ad in extenso o copie No. 1740. Pentru coloarea de galben,
exactA dupA acel decret, pe care-I De atuncT acest écusson a postut de pe soseaua Bonaparte,
gIsim publicat In Monitorul O- fost modificat prin omiterea colt cu str. Cometa.
ficial al Principatelor Unite Ro- toruluT si a ctinetuf i prin a- Pentru coloarea de verde,
mine, No. 2771, decret plin, cum dausul devizel: Patria fi drep- postul de pe bulevardul Inde-
se vede, de eroff contra stiinteI tul meti. pendenteT.
eraldice : Dupd un proiect pregAtit Pentru coloarea de albas-
Alexandru loan I, prezentat de d. Stefan Greceanu, tru, postal de pe cheiul Dlin-
Cu mila luT Dumnezea i vo- fost senator, mult cunoscdtor bovitet, la Radu-VodA.
inta Nationall, In ale eraldiceT, scutul CapitaleT Pentru coloarea de negru,
Domn Principatelor-Unite Bucuresti ar fi a se hotAr? In postal de pe bulevardul Fer-
; modul urmAtor : dinand, la rezervoriul de apl.
La totT de fatl i viitorl Scut de zmalt lAzuriti (albas- Corpul este ?nzestrat i ope-
nAtate: tru, d'azur) Incastrat cu Sf. Di- reazA cu aparate din cele mal
Asupra raportului MinistruluT mitrie Basaraboff, tinind crucea moderne i mar perfectionate.
Nostru, Secretar de Stat la De- in dextra i sulita in senestra, Pentru serviciile ce pompieriT
partamentul de interne, Agri- toate d'auria (cf or). aduc locuitorilor CapitaleT, Pri-
culturl i LucrArT publice; Coroanl muralA. mlria pllteste statultff, sub tittut
VAzind chibzuirea ConsiliuluT Deviza : «Patria si dreptul de subventiune, suma de leT
comund Bucuresti, asupra ar- mea» d'auriti (d'or), pe ghiur- 186000 pe an.
melor ce ar urma sA se adopte ghiuli (gueules). Bateriite de rezervl sunt la
pentru Bucuresti ; Se stie cl in biserica Mitro- Cazarma Malmezon, unde fac
Am decretat i decretAm ce polier se pAstreazA intr'un si- servida de artiterie
si sunt
urmeazA : cria de argint masiv moastele scoase numai la incendiT marT.
Art. I. Armele comuneT Bu- Sf. Dumitru Basaraboff, devenit Deosebit de aceasta mal sunt
curesti se vor compune in mo- patronul Bucurestilor de la a- afectatT pentru diferite localurT
dul urmAtor: ducerea moastelor sale din Bul- publice 20 °afma cu 7 pompe
Un scut cu sfintul marele garia de care generalul rus si 7 sacale miel.
martir Demetria (patronul ora- Solticoff, din ordinul ImpArA- Turnul de observalie. Ina-
suluT) naturale, pe chnp de azur, teser Ecaterina. Asezarea sfin- inte-vreme ca turn de observatie
surmontat de o coroanA murale tuluT in biserica MitropolieT s'a in CapitalA servea Turnul Col-
terminat de o esarpl trino- flcut la 13 Iulie 1774, sub dom- tei, dar acum e foisorul clAdit
lora, av?nd de tenentil, la dex- nia tul VodA Ipsilante. anume pe bulevardul Ferdinand,

www.dacoromanica.ro
BUCUREVTI 15 BUCUREVTI

in inaltime de 45 metri. In in- lingl Administratiunea CurteI parte apartamentele M. S. Re-


teriorul sat, foisorul de foc are, regale. gineT de ale M. S. RegeluI.
In partea-T de sus, un rezervoria Mal multe tablourT semnate Apartamentele RegineT se
pentru apa, cu un volum de de Titien, P. Veronese, Bra- compun din o mare sail de mu-
woo m. c. Acest rezervoria mantino, Luca Cranach, Anto- zica, in care sunt de observat ta-
serva ca regulator pentru re- nello da Missina, etc. impodo- b/ourile : Lupta dintre Hercule fi
teaua de conducte a alimenta- besc interiorul acestor trel ca- Centaurul, de Ribera; Extasul
rei orasuluT Cu apa. mere. Tot aci se gasesc colec- S-tel Magdalene, de Antolinez ;
Numärul incendiilor. In tiunT de diferite arme vechT, e- Estera fiAman, de Rembrandt;
anul 7897 s'aa intimplat in mailiT, faiante italiane si ger- un Buchet, de Breughel ; un por-
capitala. 97 de incendiT, din mane, diferite bronzurl, etc. tret al luT Gluck, de Greuze ;
carT cele mal multe in lunile Biblioteca, instalata in vechia portretul until Cardinal, de Ve-
de vara, Iulie (18) si August sail a tronuluT, e o piesa impu- lasquez ; o Madond, de Ikens ; o
(I0) 0 cele mal putine in Mar- natoare prin bogatia mobilelor Sjintei Familie, de dei Rossi, etc.
tie si Iunie (cite 4). sale artistice, a plafonuluT sag si Din sala de muzica se pa.-
Re&edinte regale. Palatul a vitrailurilor sale. Biblioteca nu- trunde in salonul de audiente
regal din Calea VictorieT e o mara peste z0000 de vol. cu cu- si in biblioteca, amindoua mo-
cladire vasta, fara pretentiunT prins militar si istoric; arta si bilate cu multa arta. Mar multe
marT arhitectonice. A fost cladit literatura moderna, precum bibelourr rare si bronzurl vechT
in 7815 de Constantin Golescu, qtiintele sunt bine reprezentate. impodobesc aceste saloane. E
supra numit Dinicu, pe locul De remarcat sunt mal multe de remarcat aci in mod special
unor case marl ce apartineaa editiT de lux «elzeviriene», vechT frumosul biuroa lucrat in ivoria,
unuT boier, Colfescu, despre care rare. Inscripp pe tapiteriT, dis- argint, aur i pietre scumpe,
traditiunea spune ca ar fi hie- puse in «cartuse» printre friza opera lul Froment Meurice, ce
cat pe Mitropolitul Antim in care inconjoara sala, amintesc s'a oferit M. S. RegineT, de ca-
Durare. Intrind in proprietatea faptele mar insemnate ale dom- tre femeile romine, cu ocaziu-
statuluT, o parte a PalatuluT servi niel M. S. RegeluT Carol I. nea nunter de argint; de ase-
ca locuinta tuturor Domnitorilor Biblioteca e precedata de un menea nu trebue de trecut cu ve-
ce s'aa succedat de atuncT, iar mare salon circular in stilul re- derea statueta reprezintind Cu-
o parte servi pentru serviciile nastereT italiane. Mal multe ta- getarea desfacindu-se din ma-
administrative. blourl de pret decoreaza acest terie, opera gratioasa a sculpto-
In acest Palat, Domnitorul salon ; intre cele mal principale ruluT francez Boucher.
Alexandru Ion I Cuza abdica se pot cita cele ale luT Greco, Biblioteca M. S. Regina cu-
in ir ,Februarie 1866 si la ro Zuccaro, Sebastian del Piom- prinde mal cu seama. opere cu
Maia, acelas an, Domnitorul Carol bo, etc. E de semnalat de ase- continut literar, intre altele o-
fu primit ca Suveran al RominieT. menea in acest salon si o mo- perile Carmen SylveT (originale
Palatul regal se compune azT bill «empire», care a apartinut traducerl in toate limbele)
din treT corpurT de cladirr. luT Napoleon I, o capodoperä ocupa, maT multe rafturi.
In starea-T primitiva, Palatul din acea epoca, cu decoratiunT In apropierea acestor tref sa-
regal nu avea de cit aripa din de carnee, de mozaicurl i cu a- loane se afla si atelierul de pic-
stinga. Aripa dreapta si o parte plicatiunT de bronz, fin cise- tur5. al RegineT, plin de obiecte
din mijloc aa fost construite late. de arta, bibelourr, busturT, etc.
!litre aniT 7882-85. Treptat- Din acest salon, la stinga, MaT multe tablourT moderne
trep tat s'a adus mal multe 'fin- dal' in mal multe saloane, intre semnate de Bendzur, Lecomte
bunatatirT i 1176 umusetarT. carT se AA un salon de au- de Nouy, Grigorescu, Simonide,
In aripa stinga se afla apar- dienta, o sail de biliard, un sa- etc. complecteaza podoaba ate-
tamentele particulare ale M. S. lon de gobelinurl, etc. Herald.
RegeluT, cabinetul sail de lucru Din coridor se poate infra, In corpul central construit
compus din treT camere, in carT prin o said in stil mauresc, in in 7883 de arhitectul Gotte -
se remarca mobilierul foarte fru- care se afla una din cele mal reau se afla apartamentele de
mos si artistic executat in ate- frumoase marine, datorita luT receptie. Intrarea se face prin
lierul de ebenisterie, atasat pe Aiwasowsky, in sera, care des- o usa centrald. La stinga se a-

www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI 16 BUCURE$T1

fla o mare sail de masä care Ludovic al XIV-lea,. tus-patru cipr se aflA b etajul al II-lea;
e legata ca salonul de astep- mobilate elegant si artistic de de ad i se des(Asoarl una din
tare si ca sala de fumat. casa Damon din Paris. cele mal frumoase vederf asu-
Din vestibulul corpuluT cen- Palatul regal din Calea Vic- pra Bucurestilor.
tral, o scarA de marmorA duce torieI cuprinde in total peste Parcul din jurul rezidentd e
In etagiul I-in. Un plafon lucrat 116 camere i saloane, osebit cel mal frumos din Bucuresti;
de pictorul vienez Veith, se ala de vestibulurl i coridoare. situatia lui e in amfiteatru. Aci
de asupra scärei si represintA In parter, la dreapta, se afll se aflA mormintul princeser Ma-
Apoteoza Rominiei. administratia Prefecturd Pala- ria, ñica MM. LL. Regele Si
Scara de marmorl dä inteun tuluT i cancelaria regala. Regina.
vestibul tapetat cu mAtasA rosie, Palatul servA. SuveranuluI nu- Palatul de la Cotroceni e
si foarte elegant. De remar- mar ca resedintl de iarnA; vara lucrat in stilul vilelor si cu-
cat ad grupul de marmorl, lu- curtea e stabilitl la Sinaia. (VezT prinde peste 50 de camere.
crat de sculptorul Carol Storck, acest cuvint). Palatul e iluminat Grajdurile sunt inclpätoare
reprezintind pe Regina Elisa- ca electricitate. Mal multe depen- pentra 30 de cal.
beta ingrijind un dorobant rä- dinte vaste se aflA in dosul luI. Iluminatul se face cu electri
nit in timpul rAzboiulur din Cotroceni. Palatul de la Co- citate.
1877-78. Acest grup a fost troceni e un castel zidit cu Justitia. Ochire generala.
oferit RegineT de corpul ofite- gust ; servea acum IC) anT ca re- Cele mal vechT institutiunI inri.
resc, in semn de 'Malt omagiti, sedintA regalA pentru Suveran dicein Bucuresti, ca si in res-
dupä rAzb oiul independenteT. Tot priml-vara si toamna. AzI e re- tul TAriI-Rominestr, an fost de
aci se afta busturile MM. LL. sedinta perecheT princiare. treI grade, Ora la inceputul se-
lucrate de sculptorul Hegel; Resedinta de la Cotroceni a coluluI al XVIII-lea.
douA portrete marl reprezintind fost reflcutA in anul 1893 sub VechiI mar' cApitanr, cu
pe MM. LL. in tinutä de ce- directia arhitectuluI Gottereau, puterI considerabile administra-
remonie, lucrate de pictorul Jean pe locul arhondariculur mAnAs- tive si judecAtorestI. Constan-
Lecomte de Nouy ; tabloul cel tireT Cotroceni, de la care a tin Mavrocordat a infiintat,
mare lucrat de pictorul polonez rAmas numar biserica. locul lor, ispravniciI, separind
Taden Adjukevicz, reprezintind Cu coloanele vechd mauls- puterea militará de cea admi-
revista cea mare a trupelor in tirl s'a %cut o galerie deschisA, nistrativA i judiciarl. In fie-care
August 1896, in fata ImpAra- ca Ice de preumblare. judet man dol ispravnicr, earl
tuluI Francisc Iosif al Austria. De desubtul casteluluI sunt judecan impreunA san separatr.
Din acest vestibul se intrá in pivnite vechT, foarte spatioase Alexandru Ipsilante infiln-
sala cea mare de serbArl, in si Cu bolt' inalte. teaza cite un judecAtor de ju-
stil Ludovic al XIV-lea, In fun- La intrare se aflA un mare det. Tot dinsul infiinteazg in
dul careia se aflä sala tronuluT, vestibul, care cuprinde amin- Bucuresti departamente compe-
ornatA in stil bizantin. Tronul, doul etagiele ; fundul galerid tiate a judeca locuitoril capi-
lucrare bogatA de sculpturA, e de e lucrat a jour ; la stinga se de- tald, din can departamentul de
lemn, reproducind motive deco- taseazA o mare scarl de mar- 7 §i cel de 8, earl forman doul
rative ale catedralei de la Arges. moll care duce direct in sala seep ale aceluiasT tribunal. Pe
In vitrinele din stinga tro- de receptiune si in cabinetul de acea vreme nu exista tribunal
nuluT se af1á coroana regalA a lucru al PrintuluT. Tot sus e si de comert ca instantl aparte.
Romind, turnatA in otel, din salonul de receptie al PrinceseT, Al doilea grad de instantA
tunurile luate de la Turd in precum si sala mare de masA. judecAtoreascl in Bucuresti era
timpul rIzboiuluI romino-ruso- La dreapta vestibululuT se afll Divanul velitilor boerT, care
turc, precum i coroana Re- o mare scarl de stejar, frumos avea insArcinarea säjudece ape-
gind, simplA de aur. lucratA, care duce la etagiul lurile in contra prime! instante.
Tot in acest corp de clAdire superior, unde se afil instalate Se compunea din Mitropolitl,
se aflA un salon in stilul Ludo- apartamentele private, camerele EpiscopT, Banul cel Mare, Marif
vic al XVI-lea, un salon In stil de culcare, toaletä, bar, garde- Vornid, LogofetiT i Vistierul
Maria Teresa, o sail a bufe robl, etc. cel mare.
tuft!! in stil «empire» si un salon Apartamentul Micilor Prin- Al treilea grad de instantA

www.dacoromanica.ro
BUCURETrI 17 BUCURETI

judecatoreasca era Inaltut Di- ciaza. 5 procurorT (din carT Comandantul brigada a 2-a
van, care se compunea din prim-procuror), 5 judecatorr de de artilerie, sub comanda Ge-
persoanele enumerate la instanta instructie; printe un paxchet la neraluluT de brigada G. Maca-
de gradul al II-lea si din boerir Curtea de apel, la care oficiaza rovict, comandantul brigader a
mar micr. Inaltul Divan era pre- 4 procurorT (din cari I procu- 2-a de artilerie.
zidat de insusT Domnitorul tä- ror general) ; printr'un parchet Comandantul brigada a 2-a
rer i judeca hotaririle pricine- la Malta Curte de Casatie, re- de cavalerie, sub comanda Cc-
lor infatisate la Divanul veli- prezentat prin 2 procurorT (din lonelulur Gr. Zossima, coman-
tilor boerr. carT anal procaror-general). dantul brigadeT a 2-a de cava-
Ast-fel a fost justitia pana. la Pe linga tribunal si Curtea de lerie.
1831. In acest an introducin- apel e atasat un corp de por- Instan/ele _fustiga militare,
du-se Regulatrientul organic, in- tar& compus din un personal ale corpuluT al 2-lea de armata
stantele judecatorestr s'aft. modi- de 30 functionarr. si ale armater,
ficat i anume in douA juris- Baroul. In Bucarest' ati fost Serviciile comandamentuluf
dictif ordinare i extraordinare. inscrisr in barca, la sfirsitul a- cetetlet Bucurefti, sub comanda
In cele extraordinare gasim: nular 1897, un mimar de 388 Generalutur de brigada Mili.
Judecatoriile de india' grad, avocatr, din carr 38 stagiarT. Fas/ja, guvernatorul cetater Bu-
adica judecatoriile ordinare de Avocatii ati un consilia de dis- carest'.
judet, carr judecati i afacerile ciplina, prezidat de un decan. Marele Stat-Major al arma-
comerciale. In anul 1863 s'a in- In Bucuresti apar 3 ziare ju- ta, sub comanda Generalulur de
fiintot in Bucuresti un tribunal ridice i 2 buletine oficiale de Divizie C'. Barozzi, eful Statu-
special de comert. jurispradenta. lur-Major General al armatel.
Al doilea grad, cuprindea BucureEti militar. Cazarme Institutul Geografic al arma-
judecatoriile de apel, carT ju- stabilimente militare aflate in ter, sub directia Generalutur de
decatí hotaririle pronuntate de raza orasulur in anal 1898 sunt brigada C. Brdtianu, sub-seful
instantele de intiiul grad. In In numar de 30 si anume ; Statutur-Major General al ar-
Bucuresti, aceasta instanta se a) Stabilimente de servicit mi- mate!.
cosnpunea din 5 membri, 3 litare mal principale sunt : Comanclamentul Pie/el Bu-
numitT de Domn si 2 alesT de 1. Palatul Corpulut al 2-lea curefti.
negustorT. de armatä, situat in strada Stir- Depozitul central de imfiri-
hábil Divan, ca mar sus. beiti-Voda, construit in anul 1894 mate al Ministerutur de razboiti.
De la 1865 incoace justitia pe ruinele vechiulur spital Escadronul al 2-lea de escora,
a primit diferite organizatiunr, incendiat in anul 1.890. Adi care se afla asezat sub directia
intre carT vom cita cele mar sunt instalate urmatoarele ser- Statulur-Major General.
principale Inflintorea de jade- vicir militare In gradina din fata a acestur
catorir comunale, de judecatorir Serviciile Comandamentulut vast palat militar se aftä insta-
de pace (de ocoale), de tribu- Corpulut 2-lea de arma/d, sub lat bustul decedatulur General
nale, de curtr de apel si de comanda generalulur de divizie de divizie Alexandru Cernat, co-
Curte de Casatie. Heracle Arion, comandant al mandant sef al armater romine
Sta rea actualit. Azr in Bu- corpulur al 2-lea de armata. la asediul Plevner in Bulgaria
curesti sunt armatoarele instante Servicille comandamentulut pentru razboiul de independenta
judecAtorestr Divizit a pa de infanterie, nationala din 1877-1878.
Sase judecatorir de ocol ; sub comanda GeneraluluT de bri- 2. Observatorul astronomic al
Tribunal cu 5 sectir gada Alexandru Carcilleleazu, arma/el, situat pe colina Fila-
anume : 3 civile-corectionale, comandantul Divizier a 4-a de retal, in strada Pisculur, cu un
comerdiala i r de notariat. infanterie. pavilon al primulta meridian ce
rCurte de apel cu 3 sectir. Comandantul brigada a 8-a trece prin Bucarest', construit in
malta Curte de Casatie ca de infanterie, sub comanda Ge- 1895; 'ara in proiect pentru a
doul sectir. neralutur de brigada A. S. R. se construi inca alte dota pa-
Ministerul public e reprezen- Prinfulut moftenitor Ferdinand, vilioane ; acela al primulur ver-
tat printr'un parchet la tribu- comandantul brigada a 8-a de tical si pentru ecuatorial astro-
nal, cu 5 cabinete, la carT ofi- infanterie. nomic.

667ti1. Ltql.laar Googralto. VoL IL 8

www.dacoromanica.ro
BUCUREVIT 18 BUCUREFTI

Acest stabiliment stiintific este directiunT, sub conducerea Ge- S'coala de administra/je,
o anexa a InstitutuluT geografic neraluluT de divizie Anton Be- cladita in curtea ManutanteT
al armateT, insarcinat special cu rendei, actualul Ministru de raz- centrale a armateT, cu don! anT
redactia i retinerea in curent a boid (1898). de studiT, e destinata a forma
harte! regatuluT. In acest scop, b) Stabilimente de inveltdmint oficeri de administratie comp-
Institutul Geografic coprinde in militar. In d'ara de fcoalele re- tabllf in banT i materie, pentru
sine ease servid!: geodesia, gimentare, organizate la fie-case trupele de infanterie, cavalerie
astronomia, topografia, nivel- corp de &upa, pentru formarea alte serviciT militare.
mentul geometric lireproducerea gradelor inferioare i instruirea Aci sunt admisT eleviT scole-
cartografica a harte! %asir $1 a soldatilor, in Bucuresti sunt inca. lor de fi! de milita"l si prin
planurilor de toata natura ne- ).S'coale militare speciale, pen- concurs absolventif din scoa-
cesare armatel i serviciurilor tru formarea oficerilor i spe- 1ele comerciale i liceele statuluT
publice. Numai personalul de cializarea acestora pe arme si precum i sub-oficed de toate
directie face parte din cadrele servicir, ì anume : armele.
serviciuluT ; operatorT technic! in r. .,Scoala de oficer!, situata in coala de guarol de arti-
nuralr de 70 sunt ofiterT de toate dealul Spiref, pe strada Isvorul, lerie, cladita in curtea scoaleT
armele detasati timporal de la cu douT anT de studiT, e desti- speciale de artilerie si genid, cu
corpurile de trupa ; lar pentru nata a da oficerr de toate ar- don! anT de studif, e destinata
partea artistica a lucrarilor se mele. Ad i sunt admisT absol- a forma oficed guare de arti-
angajaza, dupd trebuinta, lucra ventiT scoalelor militare de fil lerie i geniti comptabilT in banT
torT civil!. de militad din Ia$i i Craiova. si in materie. Ad sunt admisT
Pana acum s'a ridicat pe te- prin concurs: absolventif scoa elevI tinen in conditiunile pre-
ren si s'a publicat 8472600 leT militare de sub-oficerT de la vazute i pentr coala de ad-
hectare din cuprinsul tare! care Bistrita i absolventit liceelor. ministratie. Aceasta scoall e a-
in total este de 13287600 hect.; S'coala specialti de arti- sezata sub directia ScoaleT de
ramin ast-fel de ridicat inca la lerie ,si Kenia, situata pe calea artilerie si genid.
4815000, in partea din tara cu- Grivita, cu patru anT de studie, .,Scoala militarà de medi-
noscuta sub numirea de Olte- e destinata a forma oficerT pen- cina, stabilita linga spitalul mi-
nia panä in valea Dimbovitel. tru artilerie i genid. Ad, sunt litar central, cu cinc! anT de stu-
Spitalul militar central, admisT prin concurs absolven- dif, ca i facultatea de medi-
situat pe strada Fracmasonilor, ti! $colelor de fiT de militad si cina, e destinata a forma me-
e o constructiune model, in care absolventiT liceelor StatuluT cu did militad. In aceasta $coala,
sInt puse in practica principiile aptitudine pentru matematici. cunoscuta si sub numirea de
moderne ale constructiuniT de CeT dintliu do! anT de studiu Institutul medico-militar, sunt
spitale. Se compune din 8 pavi- constitue invatamintul militar si admisT elevT din seoalele de fir
lioane de bolnavT, din 5 pavi- politecnic ; jara pentru ceT din de militan si absolventiT licee-
lioane anexe pentru administra- urma doui anT, eleviT sunt avan- lor sad studentiT la facultatea
tie, bar, laboratoriT, compania satl sub-locotenentl i urmeaza de medicina. EleviT sunt insar-
sanitara, etc. si este destinat a invatamentul de aplicatiunT mi cinatI a face si serviciul de in-
primi in timp de pace 326, in litare speciale de artilerie i ge- ternT la spitalul militar.
timp de razboiu 560 de bol- nid. .,Scoala de arte grafice, la
navl. In spital fac serviciu 17 S'coala superiora de ras- Institulul Geografic; coala de
doctor! militad, 15 farmacisd si ball, sanata pe strada Coltea, meserir la Arsenalul armater
un numar variabil de interni In vechia cazarma a Jandarmi- S'coala de artzficiert, la Pyro-
doctorand i studentr in medi- lor calad, cu dour anT de studif, tecnia armater, sunt create in
cina. e destinata a forma oficed pen- scopul de a admite tinerl ab-
Ninisterul de rdzboia, o- tru serviciul de Stat-major. Aci solventT din clase/e primare pen-
cupa o vasta cladire, proprie- sunt admisT prin eoncurs oficeri tru a-T forma ca maestri si lu-
tate particulara (casa Ioanide) de toate armele pana la gradul cratorf pentru atdierele militare
asezata pe Bulevardul Carol. A- de cápitan. Are cel putin cite ale armateT si pen'ru stabili-
ceasta administratie centrall a 20 oficed elevf in fie-case an mentele publice.
razboiulur e impartita in seapte de studiti. Un dmp de tragere per-

www.dacoromanica.ro
BUCUREFTI 19 BUCUREM

manent este organizat pe pla- al armatei. El depinde direct gazinul de depozit provizoriii de
toul Cotroceni. Acest cimp este de Ministerul de rAzboiù si de In- cartuse si munitiunT.
organizat pentru toate liniile spectoratul General de artilerie. Tot stabilimentul este incon-
mar prindpale de ochire. El po- Este legat prin cale feratA cu jurat de un sant si de un pa-
sedá toate instalatiunile nece- liniile statului si impArtit in treT rapet. Fie-care atelier este sepa-
sare pentru ca corpurile de trupl P541 : rat printr'o traversA sprijinitA in
din garnizoanA sl fie servite a) Directiunea Generan, Ser- pAtnint, spre a opri, pe cit este
fárA intrer apere in mersul in- viciul tecnic pentru. studiT si in- posibil, efectul une eventuale ex-
structiunii lor. formatiunT, Comptabilitatca, Ca- plozil actúe la unul din ate-
9. Tabere militare perma- siena; b) LemnAria, Debitul si liere.
nente sunh organizate pentru prepararea lemnelor, Timplarl si Personalul acestuT atelier se
infanterie pe platoul Cotroceni. modele, RotAria, FerAria, Cal- compune din :
Ele apartin regimentelor de dArAri a, Mecanica, Incheere (mon- i Locot.-Colonel, Director; i
infanterie din garnizoanA. Adi tare), Topitorie, Proectile si fo- Maior, Sub-Director; 4 CApitanI,
primesc instructiunea lor tru- coase, ArmurAria, Vopsitoria, seff de ateliere; 1 Locotenent,
pele in chestiune primAvara si Intretinerea uneltelor si masi- ajutor ; 5 Guarzi, ajutorl ; 238
toamna. nelor, Nichelagia ; c) Depozite: Soldatr.
c) Stabilimente de construc- pentru materiale prime, pentru Atelierul de confecliunt
liunt )s.i fabricaliunt militare materiale confectionate, pentru militare, situat pe platoul Co-
mal principale sunt : masinT, scule, instrumente de trocenilor e destinat a confec-
t. Arsenalul de construclit precizie, muzeti si cazarmare, tion a imbrAcAmintea, echipamen-
al armatet, situat In strada Mi- receptia materialelor. tul si_ materialul de campament
haid-VocIA, pe Dealul-SpireT, pe Personalul superior al acestuT al armater.
ruinele unde altA datA in ve- asezAmint se compune din : Manutanla centraM a ar-
chime era un palat Domnesc. 1 Director militar, Colonel ; mata, situatA la Malmaison
Acesta arzind, localitatea a Os- 1 Sub-Director, Loct. Colonel ; pe strada ManutanteT, e desti-
trat mult timp numele de Cur- i Maior, seful atelierelor ; 5 CA- nat a fabrica piinea garnizoa-
tea - ArsA. Chiliile rAmase din pitanT ; 2 Locotenentl; 9 GuarzT ; nd Bucuresti si toate speciile
acest incendia an fost utilizate 302 SoldatT ; 1 Inginer sef ci- de conserve alimentare ale ar-
ca temnitA (inchisoare) a ora- vil; 12 Ajutoare; 45 Desenatod. mater, pentru campanie.
sului pAnA la strImutarea el' Personalul civil al lucrAtorilor Depozitul de furagig fi de
in mAnAstirea VAcAresti. Bise- variazA dupl lucrAri si in media lemne al Corpulut al 2-lea de
rica Domneascl a fost atunci numArul lucrAtorilor este de 500; armatel, situat pe platoul Co-
transformatA de TurcT in geamie. pe timpul cinc' lucrArile sunt trocenilor, e destinat a procura
Acum nu se mal vede nimic mal active numArul lucrAtorilor furagiul si lemnele trebuincioase
din aceste restud ale trecutuluT trece peste 80o. garnizoaneT Bucuresti.
unde pompieriT orasulul s'ati 2. Pirotechnia armatet de- 5. Deposite de arme fi ma-
ilustrat prin eroica lor ciocnire pinde asemenea de Directiunea gazine de pulbere, de cartufe,
cu TurciT, ce nAvAliserA in tarä ArtilerieT. Ea a fost construitA sunt situate pe mar multe pante,
sub cuvint de a potoli mica- in anul 1868. Este situatA in Ca- lingl platoul Cotrocenilor, pro-
rea nationall din 1848. Un lea CotrocenT, in apropiere de tejate de paratonere sistematice.
stabiliment militar de construc- palatul princiar. Se compune de Fabrica de pulbere ftträ
tiunl s'a ridicat pe aceastA lo- o cazarml pentru lucrAton mi- fum, creatA in 1896 la, Dudesti,
calitate, destinat sa fabrice si litad si de o serie de ateliere ling5. Bucuresti, se afil aseme-
sA. repare armatura si materia- pentru facerea cartuselor si alte nea, ca toate stabilimentele de
lul de rázboiti al armateT ; sá, munitiunT de rezbel, faceri de constructiunT si confectiuni, sub
formeze lucrdtorl de artilerie si artificil, etc. Din aceste cele mar directia imediatA a Ministerulur
armurierT necesarT corpurilor, principale sunt: TurnAtoria de , de- rlzboiti.
precum si a face studiile si gloante, atelierul de facerea tu- d) Cazarme mal principale
experientele chimicale de toatá. burilor de cartuse In hirtie si pentru trupe sunt:
natura. Ad se pástreazA arma- alt atelier de incIrcare si impa- t. Cazarma L'Iza, in dealul
tura si materialul clq rezervA chetare, magazinul de iarbA, ma- SpireT, construitA in 1862, a cos-

www.dacoromanica.ro
BUCUREM 20 BUCUREM

tat 150000 leT ; are 183 inca.- Turcilor, caff 1-ati omorit dupa Pompierit. Legea impune
perT. o lupa eroica. com. Bucurepti intretinerea de
Arsa in parte in 1897, s'a re- Cazarma jandarmilor pompierT, pentru care cheltuiepte
parat. E ocupad de regimentul fosta cazarma a calámpilor, anual i 860001. Serviciul de pom-
Mihaiti-Viteazul No. 6 pi de ba- de constructie moderna, situad pierT este incredintat une! com-
talionul 6 de vinatorT, detapat in catea PlevneT, este ocupatä paniT, impartid in 5 sectil, care fa-
timporal din divizia activa a de divizionul jandarmilor calar!, ce parte din Regimentul 2 de ar-
DobrogeI pentru serviciul gar- format de 2 escadroane. tilerie. Comanda companieT este
nizoaneT Bucurepti. Cazarma jandarmilor pe- incredintata unuI capitan, avind
Casarma ?Ad/ardor, in deFtri, situata pe calea VictorieT, 5 oficien, comandantl al sectii-
dealul Spird, la E. de cazarma in curtea prefectureT orapuluT, in lor. Efectivul e de 247 oamenT
Cgza, construitä in anul 1886, fosta casa Baron Meitani. E o- Too cal. Fie-care sectiune are
a costat 290000 leT; are 74 ca- cupad de o companie a jan- cazarma sa proprie, pe diferite
mere pi e ocupatä de batalio- darmilor pedeptri forte de 274 puncte ale orapuluT.
nul 2 de vinatorT. oamenT. Contingentul anual. Rezul-
Cazarma dorobanlilor, si- Cazarma si- tatul operatiunelor de recrutare
tuad pe strada Francmasonilor, tuad pe platoul Cotrocenilor, a contingentuldi pe 1897 pe
In dreptul spitalulul militar, con- construid In anul 1899, e ocu- calor!' :
struid in 1886, a costat 365000 pad de regimentul No. 3 de ca- Ropu, inscripT 506, perm. 302,
leI. Fa e ocupatä de regimen- lArapT. cal. 3, dorob. 18. Galben,
tul Ilfov No. 21. Cazartna escadronulur tre- seripT 479, perm. 292, cal. 1,
Cazarma Sf. Gheorghe, nulur, situad pe platoul Cotro- dorob. 23. Verde, inscripT 664
cunoscuta si sub numirea de cenilor e ocupad de trenul cor- perm. 376, CAL 2, dorob. 36.
Cazarma Mahnaison, dupd nu- puluI al 2-lea de armad. Albastru, inscripT 353, perm. 177,
mele localitateT, este cea mai Io. Cazarma geniulur, situad cal. 2, dorob. 13. Negru, in-
vasta cazarma din Bucurepti ; e si- la vestul orapuluT, pe platoul scripT 520, perm. 289, cal. 4, do-
tuad in partea vestica a orapu- Cotrocenilor, compusa din treT rob. 16. Total, inscripT 2522,
lul, pe poseaua ManutanteT. Con- mad pavilioane, pentru trupä perm. 1436, cal. 12, dorob. 106.
struid. in 1846, in sistemul Vau- serviciT, i maT multe corpurl Inztetiiimintul militar. Mip-
ban, are 483 camere pi a cos- de das:11re pentru conservatul carea invátamintuluT militar din
tat 1120000 leT. Ea a fost in- materialuluT de razboili pi in- Bucurepti pe anul 1897:
cendiad. in 1861. Actualmente structiune. E inconjurad de un ,Scoala superioard de rdsboifi,
e ocupata de regimentul 4 ro- parc frumos pi poseda un po- cu un personal de comanda-
piod, pi de reg. 2, 6 pi io de ligon pentru lucdrile de varI. ment de 5; cu 3 profesor! pi
artilerie. S'a constrát in 1875; irisa a 30 elevi, din carT 19 absol-
Cazarma Alexandria, in primit de atuncT ameliorArT suc- ventT.
dealul SpireI, alaturT de Arsenal, cesive pi importante. Este re- 5.coala de aplicalie, cu 36 e-
s'a construit in 1863, costind pedinta regimentuluT i de geniti, levT, din cal< 45 absolventT.
343000 Id. Ea e ocupad de compus din 13 companiT pi e .5'coala de artilerie
batal. i de vinatorl pi de compa- legad cu calle ferate ale sta- cu 85 de elevf, din carT 27 ab-
niite de meseriapT militad ale tuluT printr'o linie exploatata solventl.
ArsenaluluT. Cazarma poarta nu- de trupele de geniti, deservind .,Scoala de guara, cu 9 elevI,
mele de Alexandria, dupa nu- marile stabilimente militare de Aceste treT pcol! aú avut un
mele fondatorulur miceT cazarmr, pe platoul Cotrocenilor. personal comun i anume : per-
ce se afla construitä in curte Inchisoarea militara', con- sonalul de comandament 26, 23
inca. din anul 1846, Dornnul structiune moderna, coprinde profesor! titulad pi IO ajuforf.
Alexandru-Ghica-Voda. Ad i s'a dona corpud de c15.dire, a4ezate S'coala de oficeri, cu un per-
intimplat ultima faza a ciocnireT In fata arsenaluluT, pe strada Mi- sonal de comandament de 26,
pompierilor cu TurciT la 1848, haid-Voda. profesor! 20; elevI 270, din carT
cind santinela care pazca te- Cimitirul militar. ¡01 absolventl.
zaurul regim. i infanterie a re- cimitirul Serban-Voda se afla un y5coala militard de adminis-
fuzat sa o predea la somatia cimitir propriil pentru tiwfie, cu un personal de co-

www.dacoromanica.ro
BUCURE8TE 21 BUCUREM

mandament de 8; 13 profesorT; stratia Domeniilor Coroaner ; trala, Directia personaluluT O a


elevr 39. Sfintul Sinod ; Cancelaria Mi- comptabilitatil, Directia judici-
Forja garnizoanel. latá un tropolieT ; Consillul Min4trilor ; ara), malta curte de casatie,
tabloá de forta truper O a ofi- malta Curte de CompturT ; Curtile de apel, Tribunalele de
terilor garnizoner Bucure§ti pe Ministerul de interne (Admi- Ilfov, Judecatoriile de pace; Mi-
anul 1898: nistratia centran., Directiunea nisterul de razboia (Administra-
Reg. 6 Mibaiii:Viteazul of. 4! sold. 907 generan a. serviciuluT sanitar, tia centran, Marele stat major,
a 4 'Hoy No. 21 44 774 Directlunea penitenciarelor); Di- Directia I. infanterie, D. II. ca-
1 geniti a 52 a 1422 rectiunea generan a telegrafelor valerie, D. III. artilerie, D. IV.
Batel. 2 vIniitori 13 424 li pWelor, Imprimeria statuluT, genia, D. V. genia, D. VI. sa-
Reg. 2 artilerie 30 a 42/ Prefectura politieT capitaleT li nitara., D. VII. intendenta, D.
a 6 artilerie a22 ; 269
a IO artilerie a24 257
Prefectura judetuluT Ilfov; Prima- VIII. control), Institutul geo-
2 4 rofiorI 32 573 ria; Ministerul afacerilor strai- grafic, Casa de dotatie a oasteT ;
3 cilliirasI 22 a 259 ne ; Ministerul de finante ; Di- Ministerul cultelor O instructi-
Divizionul jandarmI a 16 249 rectiunea contributiunilor direc- unii publice (Administratia cen-
Escadronul 2 tren 6
Comp. jandarmI
a: 435 22147425
te, Directiunea vamilor, Direc- tran, Directiunea invatamintuluT
a arsenaluluI tiunea comptabilitatiT generale a primar O normal, Directiunea
a photechnieI s 3 a 220 statuluT, Casieria centran a te- invatamintuluT secundar O su-
y 2-a administratie s 6 x7x zauruluT, birectiunea generan. a perior, Divizia comptabilitatiT,
2-a subsistentit D 2 * 282 monopolurilor statuluT, Manufac- Serviciul constructiunilor si con-
2-2 sanitari. *
depozitelor * 7
a
a
351
89
tura de tutun ; Fabrica de chi- tenciosului).
Depoz. de mun. de rrtzb. a 4 70
briturT ; Directiunea generan a Pe tina Ministerul Instructi- .
Corp. 2 arm., stat, major a 4a 5 creditelor agricole; Casieria ge- uneT publice, i sub a sa admi-
Intendenta corp. 2 arm. a 7» nerala. d e Ilfov ; Monetaria statuluT nistratie, functioneazä casa coa-
Brigada de cavalerie 3, I a I Il fabrica de timbre; Casa de de- lelor care administreaza 33 de
a de artilerie * 3a 2
punerT, consemnatiunT O econo- fondatiunT cu un capital de
Serv. san. al corp. II arm. * 4» _
I
raie ; Ministerul lucrarilor pu- 2121897 le!. Din acest fond se
de genift a o a 3
Divizia 4-a infanterie a 7» 4 bfice (Administratia centran); cheltue0e pentru cladirT wolare,
Consiliul de rizboiii * 4» 2 Calle ferate nomine ; Servicille burse, subventiT, stipendiT, etc.
Consiliul de revizie a I a I idraulice ale porturilor fluviale Misiunt strdine. In Bucu-
8coala de rilzboiu a 34 a 35 maritime, Serviciul de studiT reti sunt reprezintate urm5.-
Comandam. cefitil Buc. a 7» 2
constructiunT de cal ferate, toarele state :
Instit. geogr. al armateI a 74 a 30
Ministerul de riizboiii s s Serviciul lucrarilor nouT, Servi- Angli a Austro-Un garia, sunt
coala mil. de art, qi gen.. 4 a 264 ciul docurilor li podurilor li reprezintate prin cite o legati-
a a de adminstr. a 4 a 16 Serviciul maritim, coala de po- une i cite un consulat ; Belgia
Spititlul milit. central a 31 7
e reprezintata prin o legatiune;
dur4i osele); Ministerul agricul-
Atel, central de confecOe a 6 2
Inspect. jandarm. rur. a 4 a 6o
tureT, industrieT, comerciuluT i Bulgaria are o agentie diplo-
8 coala de ofiterI * 23 a 438 domeniilor (Administratia cen- matica; Elvetia are un consulat
Internad medico-milit. a 4 70 tran, Directiunea domeniilor i general ; Franta li. Germania
Comandam. pieteI Buc. a 6» 2 padurilor statuluT, Directiunea suat reprezintate prin cite o le-
Depozitul de furage a 3» 2
statisticer, Serviciul de arhitec- gatiune §i cite un consulat ;
In Bucure§ti se afla stabilitT tura, Serviciul minelor, apelor Grecia e reprezintata:printeun
13 generalT in activitate, 7 in re- minerale, sta.tiunilor balneare li ministru plenipotentiar, dar in
tragere O I 14 oficien l superiorT. carierelor); coala superioara de lipsa acestuia secretarul legatiu-
Autorittillf publice. Autoritält medicina. veterinara, coala cen- ner rusqt1 reprezinta interesele
romine. In BucurOd ig ad tra1ä de agricultura (Herastra,a); supu§ilor elenT ; Italia prin o le-
sediul toate autoritatile centrale Statia agronomica ; $coala de gatinne O un consulat; Olan da §i
O superioare, intre carT citara arte §i mesen!; colile comer- Rusia prin cite o legatiune i
pe cele mal principale : ciale de I-iul i II-lea grad ; Bur- cite un consulat ; Serbia numaT
Casa civila Regala ; Casa mi- sa li Camera de comercia; In- prin o legatiune ; Statele-Unite
litará a M. S. Regelur ; Casa ci- stitutul Meteorologic ; Ministerul prin un consulat general;, Tur-
vill a M. S. Regina; Admini- de justitie (Administratia cen- cia prin o legatiune O consulat.

www.dacoromanica.ro
BUCURWI 22 BUCURW1

Oteluri. Inainte cu o sutA tea, Radu-Vocld, Mihaid- VodA, StrAinil ad scris i pronuntat
de ani, lumea strAinA de oras Sf. Ion, SArindarul, Stavropo- numele orasuluI Bucurefti in
se servea de asa numitele ha- leos, Pogonianis, ZIAtarI, Arhi- mil $i in mil de felurI. Bu ne-
nurl, carl servean i ca adApost mandritul, Bis. Tutulor-Sfintilor, oarl, din anul 1500 i pAnA in
cAlAtorilor si, mal cu seamA, ca Sf. Spiridon -Vechin, Sf. Spiri- vremurile noastre, el aii scris
magaziI pentru mArfurI. Hanu- don-Non, Coltea, erban-VodA, Bokoresch,
.
Bocorest, Boceres-
rile Bucurestilor ati dispArut mal Domnita BAlasa, Hagiica, Sf. tya, Bukuresch, Bocoresti,
toate azI. nase, Foisorul i Biserica CurtiI. kureszti, Bukaresztach, Buko-
Pe vremea luI Serban-VodA, Din toate acestea azI n'ati ra- ryschia, Bogrest, Bochioresti,
Bucuresti daca nu era un oras mas nimic. In schimb avem o- Buijuresti, Bucresi, Bogrest, Bu-
european, cel putin avea o ori- telurl marl si elegante, carl pot koreszcie, etc. etc.
ginalitate invederatA arhitec- concura in toate privintele cu o- and cu sApAturile de la Ar-
tura religioas1 ca i cea civilA telurile cele mal marI din Occi- cuda, s'an gAsit multe topoare
eran expresiunea timpuluI si toa- dent. In Bucuresti sunt azI 27 de silex i alte obiecte ale o-
te zidirile se presintati cu co- otelurI, afarl de 90 miel ha- m iluTdin epoca preistoricA.
loarea epoceT. Pana aci insA co- nurI, tot un fel de otelurl si Lingl san in Bucuresti a fost
merciul, bazat pe sigurantA neavind nicI o asemAnare cu ve- decI o statiune preistoricA (To-
incredere, nu prinsese rAdAcind chile hanurl. cilescu).
intiun oras ata de expus ca AfarA de otelurf, mal sunt In epoca ante-romank malu-
Bucuresti. erban-VodA pentru in Bucuresti 133 de restauran- rile Dimboviter si colinde vecine
a-I incuraja, introduce tipul edi- te ; 109 cafeneie i cofetAriI; 32 aü fost locuite. Urne cinerare,
ficiilor comerciale despre carl berArli si 1817 circiume. oseminte omenestI calcinate,
vorbim Hanurile. Reproducind lstoria Bucureftilor. Bucures- resturl de arme si costume,
pAnA la oare-care fidelitate ti- ti, odinioarl capitala sAbiI, obiecte de argint, aratA
pul arhitectureI monastice din minestI, astAd capitala Regatu- cA locurile pe carI s'an ridicat
Italia, clAdirea are forma unuI lui mal ttrzin Bucuresti an fost lo-
pAtrat coprinzind in zidurile el Numele acestuI oras vine de cuite.
solide un spatin foarte intins. la un Bucur, care a avut, in CAr'dmizile romane, gAsite la
In mijlocul sAti, o curte de a- vremurl bAtrine, proprietAtI pe Pantelimon i provenind din cas-
ceeasI forrad servea pentru a- malurile de aci ale DimboviteI telele cari apAran faimosul Tro-
dApostirea caravanelor. Toate si pe colinele din apropiere. ian, adicA gvall im» ce incepea
incIperile de jos, destinate sto- CA acest Bucur ar fi fost un du- de la Giurgin, pe atuncI Sexan-
felor pretioase, banilor, aure- ce al Dacid Australe cu numele ta Prista i mergea pe la Bucu-
turilor si in general producte- de Hilarius, care pe slavoneste resti la N. spre Carpa, prin
lor industria OrientuluI si Euro- se zice Bucur, cum seria A. Prahova (unde si azI i se mal
per, eran boltite i, prin solidi- Treb. Laurian in gCoup d'oeil ;ad urmele), ne vorbesc de Bu-
tatea ion, apArate de foc si de sur l'histoire des Roumains curesti din epoca romanl ca
spiritul de rApire al timpuluI. (1846) ; cl numele de Bucurefti punct cel putin de trecAtoare
Sus eran alte inaperi pentru lo- vine de la verbul gml bucur», si, decT, locuit (Tocilescu).
cuinte, i toatA clAdirea era in- cum afirmA KogAlniceanu in a Troianul, adicA acest g vall u m
conjuratä de galeriI cu arcade sa gHistoire de la Dacie; ca din epoca romanA, a rAmas in
pentru inlesnirea comunicatid. acest Bucur saa Radu era un finta pana la fi iele secoluluI al
Acesta fu tipul hanurilor, ade- fiu al unuI LaiotA-VodA, cum XVII-lea chiar prin Bucuresti.
vArate fortArete ale comercialuI, pretindea D. Pelimon in nuvela In Ocolnica locurilor Mitropo-
care adesea servirl chiar pen- sa Bucur ; cl un neam de oa- coprinsl in hrisovul luI
tru asigurarea averilor i vieteI meni anume Bukurli sau Bukuri Radu-VodA-Leon din 4 Iunie
orAsenilor. a fundat Bucurefti, cum credea 1668 (Arhive g Con dica Mitro-
Tunusli spune cA in Bucu- Fuelek von Wittinghausen, polieI, No. 2), e vorba de «ca-
resti, la inceputul acestuI secol, toate acestea noI nu le stim is- pub TroianuluI, lingl helesteul
eran urmAtoarele mAnAstirl cu toriceste, i niel* un document lul erban e VodA (Grammont-
hanurI autentic nu ne vorbeste despre Suter) pe la stilpul de piatrA
Mitropolia, Sf. Gheorghe, Col- dinsele. al ArmeanuluI».

www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI 23 BUCURETI

De la 274 si pinit la vtnirea curAtitA de dinsul ca sa faca Flinta Bucurestilok din suta
prin invaziunile con- loc de Sat. a doul-spre-zecea i a trel-spre-
tinue ale Gotílor, Hunilor, Ge- La 1640, Baksid, un misio- zecea este legatd de avintul
pizilor i Avarilor, s'a sters nar catolic, zice in povestirea comercial al GiurgiuluT, dupA
pän i amintirea usoarelor ase- cAlAtorieI sale : apotl merge o cum maf tirzirt soarta cetAtii
zAminte romane. zi frä sl esI din pAdure» prin dunArene a Genovezilor va fi
Intre secolli V si VIII, locul prejurul Bucurestilor. Paul din legatA de soarta Bucurestilor.
Bucurestilot face parte din Sla- Aleppo, in cAlAturiile Patriar- Cronicile muntene, scriitorif
vonia dunAreanA, care se in- culuI Macarius, vorbeste de a- strAinf, citatí de d. Hasdeu in
tindea de la BrAila prin Buzdli semenea de pAdurile cele dese «Istoria CriticAb, Gebhardi, Fil-
pinA la Tirgoviste, si de la ale Bucurestilor. Intre Bucu- tisch, Luccari, afirma cA Negru-
Tirgovistea prin Bucurefti la resti i DunAre, zice un alt cl- VodA a fundat Bucurestí. Care
Oltenita saü CAlArasi pe Du- lAtor, sunt locurr pAduroase si Negru-Vodà ? Cel de la 1185?
nAre larAsT pana la BrAila. A- nepracticabile «tecta et invia cel de la 1340? cel de la 137o!
tund se botezarA riurile si lo- loca inter Danubium et Boche- Negru-VodA a acut la Bucu-
buneoarl Dlmbovita restium». N. Iorga). DacA nu resti, zice Luccari, «si nì ste
(foaie de stejar), Ialomita (stear- documentele, cel putin tradi- usoare fortificatiunT de cArl-
pa), Prahova, Ilfov, Cricov (Has- tiunea vorbeste la 1354 de pl- midAxr.
deti). durile cele rnArete ale Bucures- La anul 1362, ne spune d.
Dimbovita, foaie de stejar, tibor. Hasdeu, Vladislav-Voc1ä zideste
aratA poate intinderea nemAr- SA nu uitAm cele ce ni se la Bucuresti o bisericA, aceia a
ginitl a p5.durilor carT se aflaii spun prin traditiune °rala de SArindarulur, numitä si a Co-
In Ilfov si in deosebr impreju- ceT bAtrinT in privinta marilor conilor. Alti! sustin cl biserica
rul Bucurestilor. padurT VIAsia, Riioasa, Cocio- Coconilor ar fi fost ziditA mal
Intr'adevAr, inc5. din epoca cul, Lupesti, Brosteni. inainte, la 1354, de dor fray
romand, de pe timpurile luI Sat, cAtun, trecAtoare pe dru- maT marT (?) al luT Mircea Basa-
Marid, propretorul Curione, a- mul cel vechiti al Romanilot de rab, pentru ca sA alba casa de
juns la fruntariele Dacid, se la Giurgili in sus spre Carpay, rugAciune si de adApost, ami
sperie de intilnecimea codrilor Bucuresti, dupA invaziunea ul- veneati la vinAtoare prin aceste
(Hasdeu). tima si grozavA a TAtarilot de locurl acoperite cu pAdurr m5.-
de atuncl pAnA in secolul la 1243-1245, trebue A. fi in- rete. Ceca-ce este sigur, se re-
nostru, pAnA /a 1821, pAdurile ceput a se constituí. duce la aceea, cA biserica SA-
ali persistat imgrejurul Bucu- Radu-Negru, cel de la 1245, rindar nu poate fi o fundatiune
restilor. «De esial din biserica al *MI Fotino, fondeazA Bucu- a luf Vladislav Basarab ; cel pu-
Oltenilor spre E. daT In pa. resti, cum a fundat Pitesti, Ar- tin ínscriptiunea, pe care se
dure», zicea un Memorialist gesul, Tirgoviste. Unde sunt sprijinl párerea contrarie, este
al lul Tudor Vladimirescu. documentele? plgsmuitd.
Printre cele 570 de pAdurl Cela ce e sigur prin insAsT Dupa incal, la t 370, Bucu-
mar! ale Tdre-Rominesti, Fo- firea lucrurilor e faptul urmd- resti sunt cetatea Dimboviter.
tino citeazA pe ale Ilfovulur tor : Giurgiul, colonie genovezA, Dragomir, castelanul de Dim-
printre cele mal marl. In se- cu un comercia de o insemnA- bovitA, este bAtut de Nicolae,
colul al XVIII-lea, Sulzer po- tate netntrecutd in istoria pri- Voevodul ArdealuluT, hi apro-
meneste de pAdurea de la SE milor BasarabI al Muntenid, pierea Bucurestilor, i apoT
Elefterie, Sestini de pAdurea prin relatiunile sale cu cetatea el bate cumplit pe Nicolae,
Cotrocenilor pe care o numeste foarte comerciantA a Brasovu- acesta trece inclArAt muntif in
aun vasto bosco» ; del Chiaro luI, Giurgiul pe unde ave oare Ardeal. RominiI aveati pe atund,
nu uita pAdurile dintre Bucu- sA isI ducl mdrfurile, dacA nu In dreapta Ialomiter, spre Bu-
resti i Tirgoviste. In marele pe lingä vechiul vallum al Ro- resti, multe ceatuld i tArimI.
hrlsov al Cotrocenilor, erban- manilor, pe lingA urmele ve- Fotino, KogAlniceanu, Cesar
VodA Cantacuzino ne vorbeste chielor Castella, pe unde locu- Bolliac i atitia altir ne spun
de marea pAdure a GrozAve.;;- rile de drumuff nu eratI tocmaT ca Mircea-cel-Bdtrin, biruitorul
tilor, din care o parte a fost «invia et tecta?». luI Baiatid-Ilderim, a zidit Bu-

www.dacoromanica.ro
BUCURE§T1 24 BUCURErl

curefti de bucurie, pentru ca et natura munitior eraty (1476, serica de sus a Curtei-Domnesti
gonise otile dusmane in urma Decembre 8). In coIectiunea (azi Curtea-Vechia) i mareste
unei bataliT fericite pentru din- Esarcu, tot Matthias Corvin palatul, un adevarat castel in
sul. i mal adaug scriitoriT a- numeste Bucuresti ecastrum for- conjurat cu puternice ziduri
cestia cà Mircea a zidit Curtea- tissimum illius terrae». care se intindea pe locul coprins
Vechia; cä a hotarit ca lama, Insemnatatea orasului creste azi intre Calea Mosilor i stra-
Domnil sa seada la Bucuresti, intfuna. dele PinzariT, Covacii, SelariT,
iar vara la Tirgoviste ; ca a La finea secoluluI al XV-lea si la Carol si capul aid Serban-
fácut palate, bisericI i inta- inceputul secolului al XVI - lea Voda, mergind insa atit de mult
riff, etc. Documente carT Bucuresti sunt de o potriva cu pang. in DImbovita, In &it uniT
invedereze i sa sprijine aceste Tirgovistea. S'aii Mat padurile, calatoff din secolul al XVII-lea
afirmatiuni, nu exista.. s'ad secat baltile cele marT credead ca o parte din cladi-
CA Bucuresti existad, nu in- zidirile ad inceput sa se inmul- rile domnestf erad puse pe rid.
cape nici urma de indoiall Ca teasel, mal cu seama in partea Curtea Domneasca de atuncT
Mircea-cel-Batrin i-a &cut capi- nord-estica a orasului. a coprins dota bisericr, biserica
tala a doua a ta.riT la 1383, La 15o6 gasim hrisoave date de sus (azi Curtea -Vechia), bi-
lucrul cere i poate va cere din minunatul scaun al Bucu- serica de jos (unde azT es te
multa vreme Inca sa fie docu restilor ; la 1514 din vechiul Crucea de pe piata, Sfintuluf
mentat. oras al Bucurestilor ; la 1516 Anton), palatul domnesc, }Hide
D. Tocilescu poseda un do- din catedrala minunata cetate poate atuncT se gasiad i casele
cument dat din cetquia Bucu- a Bucurestilor. despre Doamna i n fine pus-
reftilor la anul 1401 de Mir- Comerciul sad c a Brasovul caria.
cea-cel-Batrin pentru o danie de la i5oo incoace merge in Cur tea avea doul : poarta
facuta in tara FagarasuluT. fruntea celor-l'alte relatiuni co- de sus, care se afta la rdscru-
Secolul al XV-lea este pentru merciale ale oraselor i orasele- cile de astazi ale stradeT Carol
Bucuresti inceputul insemndtatii lor romtne cu bogata i harnica cu Selari i Calea RahoveT,
sale. De la 1460, prima data. cetate a Coroanef. care era poarta de cetate, In-
autenticä din documente, Dom- Tirgovistea e lasata la o parte tanta cu turnurl i foisoare.
nil locuesc in dese rindurf in In tot decursul sec. al XVI-lea. Turnurl erad Inca si la poarta
Bucuresti i dad dint-1110T multe TurciT doresc cu patima aceasta de jos, care da in Calea Serban-
hrisoave, aflatoare la arhivele parasire a TirgovisteT. Pentru Voda, si la zidurile din spatele
statului si la Academia Romina. a a tinut prea mult la dinsa, palatului domnese, in spre stra-
Radu-cel-Frumos alege Petru Cercel pierde domnia. da Mat-lei, care se numia «la
capita/a dupa cererea Turcilor, Luptele pentru tron, i in prima Locul unde se fringe fierulp
pentru ca Domnul Tarei sa fie In a doua jumatate a secolu- Putul Turnului. Pe colina care
la dof pasi de cetatea Giurgiu- lur al XVI-lea, sunt date pe linga, se malta ?titre strada Patria,
luT, cea stapinita atunci de Turd. Bucuresti. Danesti i Draculesti, Calea Vacaresti i Jicnita erad
La 1473 Bucuresti sunt, in Craiovesti i Slatineni, Buzoieni Ville Domnestr.
cronicariT muntenT i moldovenT Mehedinteni, toti vlastare ne- Pe linga cele dou6 biserici
si in scriitoril strainI, ma des numarate din puternicul trunchiu domnestl sa mal clam in secolul
numiti Cetatea Dimbovqer. Dlu- al Basarabilor, hare el, sau cu al XVI-lea, ca locasurT sfinte in
gos zice Cetatea Dumbrovilei. Unguril, sad cu TurciT, se bat Bucuresti, biserica zidita la 1552
Cetatea are palat Curtea-Ve- cind la Vacaresti din jos de a SE Gheorghe - Vechid ; ma-
chid intariturT. Palatul Bucuresti, cind la Clejani, dud nastirea Spatarului Stelea, in-
cetatea Bucurestilor sunt co. la Popesti din jos de Bucuresti, conjurata de viile SteleT (din
prinse de ,tefan- cel- Mare al chid la Peris, la Manesti (Buf- Stelea in strada Calomfirescu)
MoldoveI la 24 Noembre 1473 tea), etc. TreT din doua-zecT de si pe lingl care trecea drumul
dup5, batalla de la Cursul-ApeT. batatif ale luT Radu de la A- cel mare, care ducea la Sirbi;
Bucuresti ere' pe atunci, zice fumati sunt date la Bucuresti. bisericuta de lemn a Balacenilor
Matthias Corvin, regele Unga- Mircea-Voda Ciobanul ( t 546- sad biserica de juramint (Sf.
rieT catre Papa de la Roma, 1554 si 1558-1559) zideste, sad, Dimitrie); biserica Arhimandritu-
gam quae in regno illo et arte mult maT probabil, preface bi- luT, numita in secolul al XVI-lea

www.dacoromanica.ro
BUCUREFTI 25 BUCUREM

manastirea TrinovuluT, pe linga ra, pomenita de documente, ve- voi sa se foloseasca mal tirzid
podul CilibiuluT, far acum sfintiT nia cam despre Gorgani si se Radu-Voda erban. Aceste for-
ApostolT; biserica Sf. Ioan-cel- varsa in DimbovitO cana pe la tificatiunT, din carT semne i un-
Mare, zidita de AndreT Vistie- Palatul- de - Justitia, lingO Live- me rAmin linga manastirea Ra-
rul, socrul luT Preda Banul Bu- dea-Domneasca, trecind prin ca- dului-Voda sub numele de Pa-
zescu, in timpul luI Mihnea-Vo- pul Podulul Calicilor. lanca luT Sinan Pasa, pana la fi-
da (Casa de Depunerl); biserica Am spus cA Curtea-Domneas- nea secol. al XVII-lea,aceste
GhiormeT Banul, zisl. maT ttrzid ca era in secolul al XVI-lea In- fortificatiunI ale Bucurestilor fac
a Grecilor (in fata Batted, pa- tanta i aparata ca ç cetatuie. atuncI mare sgomot la popoa-
latul Dacia) ; biserica Sarinda- Tot la aceasta epoca vr'o rele crestine Polonil tin sa stie
ruluT sad 0. Coconilor ; biserica din marl! boierI al Tare!, din in ce consista aceste fortifica-
SI. Nicolae a VorniceseT Cap- trufasiT panegr sad Draculesti, tiunT ; Maximilian , arhiducele
lea (Mihaid-Voda) ; bisericuta luT pe linga cetatuiele de case ce Austrier, vorbeste despre ele E-
Alexandru Vodd, fOcuta pe o avead pe la mosir, m0.1 avead lectoruluT de Brandenburg. Mul-
coling afara din Bucuresti, la si in Bucuresti case marT si in- ta vreme s'a vorbit la Bucu-
miaza-zi pe linga Dimbovita care, tarite, bolovanite si case rest' de tunurile cele mar! ale
chid se revIrsa, inconjura co- de piatra, cum zic cronicarii. Turcilor si de camilele luT Si-
lina cu apele si era pod ca Istoria i documentele pomenesc nan-Pasa, carT, Cu zecimele cu-
mergI la biserica (Radu-Voda); de casa VistieruluI Dan, funda- treierad stradele Bucurestilor ,
infine, manastirea Sf, Sava (Sta- torul manastirel Marcuta, casa pustil, goale, nenorocite, de vre-
tua luI Mihaid-Viteazul). in care descinse Emirul tramis me ce locuitoriT cje mult fugi-
Intre 1560 i 1593, Bucu- sa omoare pe 1VIihaid-Viteazul sera din oras. and se retrase,
resti se bucura de oare-care li- care casa Mihaid o bdtu ca tu- Sinan darima o parte din lu-
niste i, decT, cresc foarte re- nurT din patru partr, cind omori crarile lur strategice i aprinse
pede. JudetiT jud. Gherghina, pe Emir si pe Turd. Dupa tra- tot ce putea sA arza. Piccolo-
buneoara, cu eel douT spre- ditiune, casa Vistierulur Dan se mini voi se fortifice din nort Bu-
zecT pirgarT, ingrijesc de buna afla spre viile mOnAstireT Stelea, curesti. Parerea sa fu parásita;
stare a obsteI si a ora.suluT. Mi- pe local coprins azI intre stra- evenimentele se urman cu o 11.-
nunatul oras, cum il numesc dele Mina., Stelea, Calarasi peziciune uimitoare, i bieta ca-
documentele timpuluT, are un DomniteT, loc maI tirzid iardsT tedrala cetate a Bucurestilor,
erg numit Tirgul-din-nauntru, pe celebru In fastele istorieT bucu- cum zic batriniT &seal! rominT
Rugg Curtea-Domneasca; are un restene prin casele bogatuluT ne- de la scoala romineasca de la
tirg .numit Tirgul-de-sus, pe uli- gutator Baltaretul. Sf. Gheorghe-Vechid, sad scau-
ta cea mare (cam Lipscani) Cu domnia razboinica i vi- nala cetate a Bucurestilor, su-
un erg numit Tirgul de- afara. foroasa a luT Mihaid-Viteazul in- fere crunt toate grozaveniele raz-
and s'a infiintat Tirgul-Cuculul cepe pentru Bucuresti o epoca boiulur.
(intre Stradele Coltea, Sfintii, de grea cumpana si de groz- De la 1600 si plug, la 1632,
Pescaria-Vechil i Sf, Gheorghe- nice nenorocirT. Bucuresti inceteaza de a mal fi
Nod), nu se stie. Documen - Dupa Calugdreni, Ungurif din aminunata cetate, a Bucuresti-
tele 'lima spun ca aci in Tirgul- armata Mihaid, care se retra- lor. Intiiil MoldovenfiluT Simeon-
CuculuT era Sardria. Domnea,sca. gea la munte ca sa astepte pe MovilO si al doilea PoloniT luT
Din Tirgul-CuculuT, sosind din Sigismund, principele Transilva- loan Potooki de Potok sfirsesc
la.cul Icoaner , venia o girlita nieT, Unguril se abat pe la Bucu- cp jafurile i cu focurile ceea
care, trecind prin ulita Bolan- rqti si'l prada cumplit, sub cu- ee nu ispravisera Unguril luT
giilor, se varsa in Dimbovita vint cti tot alma(' sa '1 pradeze Mihaid i Tura luT Milan. De
la Bazaca. Numele nu i se cu- 0, '1 jafuieasca TurciT. Sinan Pa- plecati MoldoveniT I PoloniT ca
noaste. 0 alta girlita, Bucu- p coprinde capitala, intareste bi- sa se lupte intealte partI ale
restioara, trecea prin Pescaria- serica de pe colina a luT Alexan- Tarn', fie in contra viteazuluT
Vechid si se varsa in Dimbo- dru-Voda,intAreste Curtea-Dom- Udrea Baleanul, fie in contra
vita tocmaT la Jicnita, urmind neasca, ridica in diferite locuri Buzestilor, TurciT de la Giurgid
o cale bine cunoscuta asta zI. bastioane pentru cite is tunurT se rapezead in Bucuresti. Si lar
0 a treia girlita,, Dimbovicioa- si face si un sant de care va jaf, iax pirjol, lar mine!

6G700 Aran* Dictionar Geografich 4

www.dacoromanica.ro
BUCUREM 26 BUCUREM

Intr'un rind, Radu-Vodá er- tropola a Tarif-RominestT. Ma- sarab ? Cestiunea ramine de do-
ban s'apuca se fortifice Bucu- tein-Vodä de asemenea o nu- cumentat. OrT-cum ar fi, Sa.rin-
resti din non, dar nu starui in meste capitala. La 1640 BacsicT darul era tnsa afard din Bucu-
hotartrea sa. Luptele nu-T dad ne spune ca Bucuresti an 12000 resti, pana. cind Matein-Basarab
pas. Alte nenorocirT si grozdviT de case, T00000 de locuitorl si dede rudeT sale Elena Radu-Vo-
mal suferira. Bucuresti la r611, 100 de bisericT si manastirT ; ca da erban, maritata dupa Con-
cu salbaticif ostasT al luT Bátory palatul DomnuluT are zidurile stantin Postelnicul Cantacuzino,
Gábor. Nu se mar cunostea ni- inconjuratoare, p'alocurea clari- locurile coprinse intre Zlatari
mic. Manastirile, casele boieri- mate si cd, intre clartmaturT, sunt si Sarindar, locurT pe carf Can-
lor, podurile, tot darimate. Cur- facute gardurT de lemn. Peste tacuzino si sotia sa le imparti-
tea-Domneasca era o ruina. Har- opt anT irisa, la 1648, Paul din ra la uniT din ceT doT-spre-zece
lay, un tramis francez, scriind Aleppo ne spune ca. Curtea-Dom- copiT ce avura. (6 bletT si 6
catre unul din secretariT de stat neasca e frumoasa, elegantä si fete).
al afacerilor straine din Paris, ineintatoare. O reparase Matein- La 1676, diurna fu teribila.
zice la 1619: «m'am oprit cincr Basarab. Domnul Tarif, Duca-Voda, in-
zile la Curtea DomnuluT (Gavril- Revolta Seimenilor si Doro- grozit, paraseste Bucuresti si
Voda. Movila); «elle est bien bantilor cufunda iarasT capitala se retrage la Cocoresti CapleT,
misérable». cu jale si in nenorocire. Casele in casele de acolo ale lur Vlad
Sub Radu Mihnea si fiul sal.' boierilor sunt jafuite, arse, da- Comisul Cocorescul. Fug ¡spray-
Alexandru-Voda Coconul, Bucu- rimate. Nelinistea continua. sub nicir dintr'acest an al scaunuluT
resti incep sä respire mar li- Constantin-Vocia erban, care Bucurestilor: Badea ve! Vornic
nistit. Se repara, marindu-se totusf zideste la 1654 manasti- Balaceanu, Radu vel Logofat
foarte, fosta bisericutd a luT rea cu hramul Sfintilor Constan- Cretulescu, Hrizea ve! Vistier
Alexandru-Voda si devine md- tin si Elena si care va deveni si Constantin vel Aga Brinco-
nastirea Sf. Troita a luI Radu- Mitropolia 'T'axil sub Radu-Vo- veanul ; fug boieriT, fug negu-
Vocia ; se fac oare-carT repara- da Leon. Necazurile merg cres- tatorif, fuge «prostimea». Bucu-
tiunT CurteI-DomnestT. Orasul cind sub Mihnea III, atuncT cind resti ranfin pustif.
continua a se intinde spre N. cele tref principate, Muntenia, In anul urmator 1678, diurna
si spre E. Incep procesele de Moldova si Transilvania, ascul- dispare; Duca se apuca se re-
proprietate ; egumenif mAnasti- tind de indemnurile inselatoare pare Curtea-Domneasca, punind
rilor Mihain-Vocla, Sarindari, bi- ale VieneT si VenetieT, voiau, ispravnic la aceasta lucrare pe
serica Sf. Gheorghe-Vechin, bi- nicT mal mult, nicT mal putin, §erban Spatarul Cantacuzino,
serica Grecilor, manastirea luT sá goneasca pe TurcT din Eu- mal tirzin Domn.
Pana Vistierul (Sf. Ecaterina) se ropa. Stradele Bucurestilor sunt In luptele si procesele fai-
cearta cu cer carT voiesc O. inrosite de stngele Turcilor, ti- moase ale Ghiculestilor si Can-
cladeasca payan case, po- iatT la 1659 din ordinul luT Mili- tacuzinestiilor, BucuresteniT lua-
vernr, pescariT, tabacaril pe in- nea III. será parte mare tinind cind cu
tinsele locuri virane ce, ziceau La 166o vine ciuma, flagelul uniT, cind cu altil. La suirea pe
egumeniT, apartineau acelor sfinte teribil care s'a napustit de atitea tron a puterniculuT §erban-Vo-
locasurT. orT asupra Bucurestilor si in se- da. Cantacuzino, Bucurestenif
Documentele vorbesc intea- colul al XVI-lea si in secolele ur- sunt atit de veselT, in cit cel
ceste timpurT (1630-1636) de macare. De altmintrelT, condi- ce nu avean vin, bean apä de
vechia mata. a Dimbovitef; tiunile igienice ale orasului erau bucurie, a le-a venit Domn bun
ceea ce arata. ca Dimbovita a mal mult de cit potrivite, pen- si ca s'a sflrsit cu certurile si
avut treT matce : una dinainte tru ca ciuma si alte boale mo- cu necazurile. Nu se sfirsise lusa
de Matein-Basarab, alta de la lipsitoare O. se incuibe pentru Cu batalle celor vinovatT, boerT,
Matein-Basarab si pana la 1880 multa vreme in Bucuresti. Ta- cdpitanT, slujitorT, tirgovetT. Sal-
si in fine a treia, dupa canali- baciT se aflan atuncT (1668) pe pif infiptl inauntru si 'n afara. la
zare, care este cea actuala. Dimbovita din fata Zlatarilor in Puscaria Domneasca si de carT
Sub Mateiti-Basarab, ambasa- sus pe Orla, pana in Sarindar. se legan vinovatii pentru bátale
doriT crestinT din Constantino- Fost-al ZlAtariT bariera a o- sunt si in scrierile cronicarilor
pole considera Bucuresti ca me- rasuluf in timpul luT Matein-Ba- si in memoria batrinilor Bucu.

www.dacoromanica.ro
BUCUREM 27 BUCUREM

restenT. CitT nu furl atuncl coveanul avea s o faca mare si Ciuma la 1689. Brincoveanul
datT prin Virg cu nasul taiat ? frumoasa manastire cu hramul taie dupa 1690 podul Mogo-
erban-Voda este, pare-se, cel Sf. Gheorghe-Notl ; de la bise- soaieT, prin locurile Cantacuz-i-
care se ingrijeste de re- rica aceasta a ltif Antonie-Vo- nestilor, i in deosebT printr'ale
varsarile DimboviteT si face la da, spre N., veniati întuiü Tir- luI erban-Voda Cantacuzino,
1685 primul iaz de pamint care gul-CuculuT cu Sdraria Dom- din mahalaua popeT luT Ivasco.
se afla pe linga moara existentd neasca, apoT la dreapta spre N. Tot el zideste hanul Constantin-
de la 1629 si care era proprieta- Pescaria Vechil pe ling5. girlita Voda pe locurile lur Constantin
tea MitropoliT (Morile V15.dichiT?) Bucurestioara i apoT Scaunele Aga Balaceanul (Palatul Poster),
Domnia, Mandstirile VechT de carne cu intinse o- han mare, dar care nu a intre-
Vodd, Radu -Voda, Sf. Saya, boare, si apoT mahalaua Sapu- cut faimosul i istoricul han,
Gorgani, preotiT de la bisericele narilor, existenta, probabil, tot cladit de erban-Voc15. Canta-
Domnesti de sus si de jos, Mi- din sec. al XVI-lea si acuta pe cuzino in fata bisericeT Grecilor
tropolla i vr'o boierT marT locurile boierilor CretulestT. sari a GhiormiT Banul. Brinco-
aveati, din sec. al XVI-lea daca Pe linga aceasta mahala tre- veanul repara foarte frumos
nu din sec. al XV-lea, numeroase cea din vremurT batrine drumul, Curtea Domneasca i biserica
morT pe malurile DimboviteT. numit in documentele secoluluT despre Doamna tot la Curtea-
La finele sec. al XVII-lea incep al XVII-lea cel vechiti al Tirgo- Vechi5., mal zideste tot ad o
multe morT sa fie darimate, pen- visteT si care, de este sail nu casa pentru musafirr i inca din
tru ca pricinuiati inectiff cum- este tot una cu drumul Bravo- temelie cloud rindurT de case
plite, dim' venia Dimbovita mare. vuluT, documentele nu spun. brincovenestI pe vechiele lo-
Biserica Sf. Nicolae-din-Prund La Podul-TirguluT-de-Afard, curl ale Brincovenilor.
(1682) e cladita pe intinsul prund bariera era la SfintT, adica la bi- Peste Dimbovita, in fata Cur-
al D'imboviteT, care se intindea serica cu Sibilele. teT DomnestT, Podul Calicilor
pe tot ce este astazT loc al A- Podul-luT- tefan-Voda, care va incepe sa fie locuit de boeff.
§ezImintelor BrincovenestI (gra- deveni tocmaT sub Alexandru In sfintiT ApostolT (manastirea
dina, biserica, asilul, scoala, spi- Ipsilante (1774-1784) Podul- ArhimandrituluT sati a Trino-
talele). Tot acolo, maT la vale, BeiliculuT era foarte scurt, de vuluT) era de la inceputul se-
pe Dimbovita era Baia Mitropo- vreme ce biserica BanuluT Du- colulur, leaganul Cantacuzines-
lie! inca din secolul al XVI-lea, mitrache (Sf. Spiridon-Noti al tilor, la podul CilibiuluT. CaliciT
casele lui Preda Vornicul Britt- Ghiculestilor) era si in secolul bucurestenT fug la deal spre
coveanul (cam hala de peste). al XVIII-lea afarl din Bucuresti. viile MitropolieT si ale luT
De la Zlatari in sus spre SI- La stinga de podul luT erban- dincolo de Putul Cali-
rindar, Bucuresti cresc merea Voda era drumul GiurgiuluT, cilor i spre drumul Mehedin-
In timpul luT erban Cantacu- dupa cum, in capul PoduluT Ca- tilor.
zino, pe clinul vestic de a stin- licilor, pe ting5. viile Mitropolier In mahalaua de azI a Steja-
ga Dimbovitd. Egumenul de la si ale manastireT Mihaiti-Voda ruluT, existenta in timpul Britt-
Sarindar va protesta ma tirzia era drumul Mehedintilor. Spre coveanuluT (1694) incepuse
in timpul Brincoveanulur in con- S., padurile i battik Brosteni- se cladeasca pe la ipotul Fin-
tra incalcarilor ce se comit pe lor, ulita cea mare care ducea tinelor i 'n spre Fintina Bou-
pamintul man5stireT, pe linga la- la SirbT, mahalaua boierilor Po- luT, pe unde erati padurr i lar
cul lur Dura Negutatorul (Cis- pestI, mahalaua Oltenilor, si la padurT.
megiul). vale, pe colina, Jignita- Dom- La 1700, in tirgul dinduntru
Ulita mare (cam Lipscani), exis- neasca, in care Brincoveanul va pe linga zidurile CurteT Dom-
tenta Inca din secolul al XVI-lea, avea la 1695 una suta de miT nestl, prin ulitele Boiangiilor,
esia din Tirgul-de-sus spre bi- de chile de gnu. In fine, mal la Margelarilor, Abagiilor, BArbie-
sericuta de lemn a luT Coltea vale, nenumaratele proprietatT rilor, Lacatusilor, Fierarilor, Cal-
Clucerul, nu Inca recladita de ale prea bogateT manastirT Ra- dararilor, epcarilor,
Mihaiü Spatarul Cantacuzino ; u- du-Voda., viile orasenestI si ale rilor comerciul e dt
lita lasa la dreapta biserica luT manAstirilor Radu-Voda i Sfta se poate de animat. Lordul Pa-
Antonie-Voda si a Dragomanu- Ecaterina, adica manastirea luT get, ambasadorul Anglief, care
luT Panait Nicusios, pe care Brin- Pand Vistierul. veni in Bucuresti la 1702 si fu

www.dacoromanica.ro
13UCURE4TI 28 8UCUR4TI

prImit cu marT onoruri de Brin- otT, i 3 arhiereb, zice o nota de$ti, Cantacuzine$ti, Pana Fi-
coveatml, trebue sa fi admirat a unuT contimporan. lipescu, Pantazi Cimpineanu, Gri-
activitatea Bucure$tenilor din De aci inainte $1 pana la i8o0 gore Baleanu, Ion Balaceanu $1
Ttrgul-din-nauntru. Bucure$ti se preschimba la fie- alta. Orasenii tinean la ace$ti
La 1714, calatorul francez La care cinc! san $ease ani din bolerf pamintenT : la mlnut, decT,
Motraye constata marimea Cur- cauza focurilor celor dese carT, clopotele, strigate, zarva ca de
ta Domne$tT, Bucure$ti Brinco- fie lama, fie vara, bintuian in- obicein, inchid pravaliile si se
Veanului surit un oras fericit, teun mod ingrozitor. Casele a- reped la Curte. Racovit5. rezista;
pentru ca fusesera mal multi coperite cu $ite pe cari soarele se incinge lupa sdravana intre
dril de-a rindUl un oras lini$- le rAscocea cumplit, alte case Arnautii $i Turcii DomnieT si
tit. toate de lemn ditt temelie pana Intre locuitorii CapitaleT. Ar-
Cu FanariotiT vin $i nenoro- in vkf, samarele pravaliilor din mata birue$te ; boieriT ramin in-
cirile Bucure$tilor. nrgul-din-nauntru, din Tirgul- chi$T inca pentru cita-va vreme.
La 1717, foamete teribill; de-sus, din Tirgul Cuculur se Suferintele CapitaleT cresc $i
in toate diminetele se gasian aptindean $i ardeati numal din- maT mult cu inceperta rAzboiu-
oameni morfi de foame pe stra- tr'o scintele. La 1766, Noembre lui turco-rus de la 1769-1774.
dele Bucure$tilor. La 1718 arde 2, se aprind pravaliile Herascu- Curtea-Vechia crapa si se da-
Curtea Domneasca, ard tirgul, lui din Tirgul Cucului si arde, rima tnered. Primirea capete-
mahastiri, case bolere$ti, $i apea fire$te, tot tirgul. Scarlat-Voda niilor militare ruse$ti, exigin-
Vine duma., Ghica vine sa vacía focal, ra- tele Turcilor, nesaturata laco-
Sub Nieolae Mavrocordat na$- ce$te $i moare la 2 Decembre mie a o$tirilor Caterinei II sle-
te mahalaua Foi$oruluI (i724), in casele Brincoveanului. iesc cu desavir$ire puterea li
dupà numele faimosului foi$or O alta nota caracteristica a avutiile nenorocitilor Bucure$-
fácut de el Jinga biterica zi- acestor vremuri mal" sunt si re- ten!. Pacea faimoasa de la Cu-
dita de Doamna Smaranda, so- voltele Bucure$tenilor, foarte cluc-Cainargi incepe sa se ne-
la kg. La 1735, via $i gradina dese atunci cind BeiT fanarioti gocieze intlid la Bucure$ti, in
Dornneasca continua a exista san DomniT Romtni fanarioti- Curtea Domneasca cea vechia,
pe colina dintre stradele Patria, zati, ca bunioara, Stefan-Voda s'a trataluit muchelemeaua
Vacare$ti si Serban-Vodd. Ca- Racovita, flicead s5. ajunga cu- pana la veleatul 1773 luna Martie,
pta vieT spre rasarit era pe la titul la os in carnea san rab- zice cronicarul.
easele Camara$ului Assan (stra- darea or5senilor. La minut se D va pace, la 1 August 1774,
da Lazar), linga mahalaua Aga repezian la clopotnitele biseri- Bucure$teniT aud in ora$ul Ion,
Nita, care da in mahalaua Lu- celor $1 indata, ca intr-un con- el", cei d'intiin in tarile romtne,
cacilor, existentä inca din vre- cert detunator, clopotele hice- vorbindu-se despre ideia inde-
mea Brincoveanului (1692). pean sa balangane. PrAvgiile pendintei patriei, gonirea func-
Anul 1738 a ramas de po- se inchideati, se adunan bres- tionarilor greci, platirea numai
mina de groaza in istoria
$1. lele cu starosti lor $i plecan, a unuT tribut cit cel din timpul
Bucure$tilor. La 31 Main, un ori la Mitropolie sa la pe sus lut Mahomet IV. Peste o sud.
cutremur groanic face sa crape pe Mitropolit, orna vr'un mare $1 mal bine de anT, stranepotii
In multe locurl Curtea Dom- boier pamtntean Cu mita de ob$te Bucuresenilor de la 1774 avead
neasea, &sima ease $1 biserici, si ea totT, in buluc mare, vor- sa vacía. realistndu-se complect
sperie intreaga tara; spre Bu- bind, strigtnd, protestind, ve- independinta patrieT nomine
zen crapd panitntul, inghite fe- nian la Curtea Domneasca. Fa- (Gio n).
me!, azvirla. nisip. S'a simtit nariotul, galben de spaima, des- La 1775, vechiul palat care
cutremurul pana in Ungaria $i finta birul san scotea din be- servise de locuinta Domnilor
in Serbia. La Noembre, Turcii ciurile Curte!, din puscaria, din inainte de 1473, stravechia li
jefuesc ora$ul si fac Mitropolia turnul de pe Poarta de sus, san lege ldara Curte - Domneasca e
mecet, de se inchinan Turcil de sub %Ataxia pe boierul sad parasita. de Domnii fanarioti.
intr'insa, zice cronicarul, $i in pe negutatorul inchis pe ne- Alexandru Ipsilanti incepe la
fine pentru ca $irul sa fie com- drept. Martie 1775 Curtea-Domneasca
plect, lata $i ciuma care secera La 1764, Stefan-Voda Raco- ot Mihain-Voda, in viile bogater
(33000 de oamenT, i 233 pre- vita inchide de °data pe Du- manastiri Mihaiti-Voda, si o sfir-

www.dacoromanica.ro
BucuREM 29 BuCUREsn

seste la Noembrie 1776. In tim- din ce in ce mal numeroase cu cu steagurT, cu tunurT, cii pusti,
pul cladireT noului palat, Dom- Viena si cu Lipsca, pardsind lancT i alte arme, atita multime
nul sedea in casele luT Nicolae usor de tot, ea O. nu simta de ostasT frumos imbracati. Un
Brincovean ul. Turcil, Constantinopolea de dezertor germati invata pe CstasT
Tot atuncT Ipsilanti face si unde inainte aducean totul. sa faca mustra., si un alit&
chioscul de la Het-astral:I, dupa Brasovul insa continua a fi francez, raspopit, invata pe Sr-
moda turceasca. Ceva mai marele comisionar al Tarei-Ro- tileristr sa traga cu tunul. Bu-
Mitropolitul Filaret fácu minestf, i maT cu seama al Bu- curesti vedean acurn epoca apel-
chioscul de la cismelele Filare- curestilor ; unde ulita Brasove- pisitilor cu MavrOgheni.
tuluT, chlose minunat pe care nilor era una din cele mg vii Peste trei-patru anT vine epoca
Mitropolitul Dosithie Filitis mal active, dar drumul Bra- sanchiulotilor. Revolutiuftea fran-
impodobi cu colonete de o rara sovuluT, cunoseut keg din se- cezà resuna adinc la Bucuresti
frumusete. Tot in anul 1775 ese colul al XVI-lea arata vechitnea prin Grecil i Rominil carT se
la moda poetica padure de la relatiunilor Bucurestilor cu in- reintorc de la Paris, beti de
Sf. Elefterie, plimbarea numita dustrioasa cetate a Coroand. declamatiunile sonore ale tevo-
la Cismeaua-Beizadelelor, in pa- Btincoveanul numia In secolul lutionarilor din Paris. BoieriT
durea Cotrocenilor, lar in ma- al XVII-lea pe negutatorul bra- negustorr citesc pe fntrecute
halaua Fintina-Boului, dincolo sovean Dumitru Nona: epriete- gazeturile, cu toate popririle
de viile boierilor Cretulesti, spre nul iubit al Doranier mele.» Beiului i cu toate anatetnele
Cuibul-cu-Barza, plimbarea nu- Trecerile dese ale calatorilor Mitropeolitului in contra scrie-
mita la Carciuma din padure». streinT prin Bucuresti la Con- rilor revolutionare i in Contra
Tot sub Alexandru Ipsilanti stantinopole, saü dirt capitala operilor lui Musiu de Volter,
se fac si cele dotal chioscurT Sultanilor Spre Viena si Apus, cum zicea Ienachita Wards-cu.
de la manastirea Cotrocenilor, spre Iasi si Petersburg aruncan SA hu uitam pe Nemtli cu
chioscuri carT, impreuna cu ca- inteuna i fard cumpat idei coada. (perucli) earl vin in Bu-
sele EgumenuluT, alcatuiesc lo- nouT, lucran i nour, obiceiurT nouT. curesti cu Print Cobor (Coburg),
cuinta de vara a DomnuluT fa- BucuresteniT, cu admirabilul lor apof pe Rusif lui Suvarov.
n ariot. spirit de pricepere si asimilare, Bucuresti eoprindean atunci
Se fac bisericr i bisericute prindean total si se folosian de «in desfatatele sale sinurï»1 zice
in tot decursul sec. al XVIII-lea. toate. un martor ocular, glimbele a
Data end a inceput sa se po- Sa nu uitam litaba franceza, multor neamurf». Ulltele resu-
deasca cu lemne diferitele ulite incomparabilul instrument al ci- nan de cinteeele revolutionare
marT si cele patru poduri ale vilizatiuneT oceidentale i uni- ale Parisuluf si de bataile,
orasuluT, nu se eunoaste. Apa versale. Crecif o adusera putin nuelile i ghionturile extrabtdi-
Dimbovitet e 13110. de Milt, dar cu sectetaril lör francezi, lar nare dintre Nemtif lui Cobor
se mal aducea pe olane si apele RusiT la 1769-1774 0 adusera RusiT lui Suvarov.
de la Cretulesti, pentru fintini, Inuit i penttu tot-d'auna in %A- Contrastele, mal tnult de eft
ale caror loturT e cunoaste. ra romine. ET ntt stiati are- curioase, earl ati fost in toate
Bucurtsti se intind meren din ceste, RominiT nu stieati tuseste. timpurile una din notele catac-
cauza multimeT enorme de GrecT, Lttara bimba franceza ca sa. se teristiee ale vietei orasului Bu-
Arnauti, Bulgari, Unguri, NemtT, inteleaga, i racura aceasta spre curesti de chid el exista, eon-
earl vin de prin Tuteia si de cel maT mare bine al viitorului trastele se vazura la finele se-
prin alte locuri si se acioleaza Romtni el. coluluT al XVIII-lea poate mal
aci. Comerciul creste din ce in In timpul luT Mavrogheni- violente de cit orisi end. Eraii
ce mal mult. Inca de la pacea Bucuresti ferb in viforul boieri earl discutan cu Emile
de la Passarovitz (1718) se fa- razboalelor. S'ar fi crezut ca. Gaudin, consulul RepubliceT
cusera oare-carT incercarT ca Beiul de la Bucuresti voia sa franceze din Bucuresti, prihci-
Dunarea sa devina un mare coprinda Constantinopole. De piele coprinse in «les Drolts de
drum comercial. Mal tirzin, cu la Mihain-Viteazul si de la pri- l'homme» ; el tramitean lui Na-
teama si cu mil de precautiunT, mul Grigore-Voda Ghica (1 660- poleon Bonaparte o suplica.
negutatorif rominT i grecT aT 1664 si 1672 1674), Bucures- ruitoare ta sa faca i tara lor
Bucurestilor se pun in relatiunT tenif nu mg vazusera defilind republiea) tutu Meuse republica

www.dacoromanica.ro
BUCURWI 30 BUCUREgI

batava, republica ligurica i alte groza.vie In cit alta speranta nu enorm de mu/t la aliniarea stra-
republicl. i mal erati boierr mal aveati de cit In fuga ara delor ; cutremurile, foarte dese
carT fáceati curte lur AIexandru end de intoarcere. In prima jumatate a secolulta
Moruzi care se uita sasitl, silin- Rusir cu cnutuI ; Turcir cu ia- nostru, avura de efect,. zidirea,
du-se si er O. se uite tot sasiti taganele ; hoardele nediscipli - unor case mar igienice. Pana si
ca Beiul fanariot. nate ale lur Pazvantoglu care de raul fu folosit spre bine.
Curtea - Vechia se darima cu atitea orr deterä sa vil si din Sfatul orasenesc, insareinat
totul. Curtea-Noul de dealul Spi- fericire nu venira ; Manafir lur dupa regulamentul organic, cu
rer arsese, caer Moruzi la 1795 Ibrahim - Pasa, arjalii i, dupa de aproape bagarea de seama
ordona se fi l reparata., lar Mi- acestia, tinindu-se in sir, cutre- a intereselor orasulur, Incepu lu-
hail uu ezuse la 1791 la mg.- murile, focurile, ciuma si holera crarile carT continua si astazr.
nastirea Sf. Saya. La sfirsitul se- chinuira pe rind orasul iubit al In diferitele aliniate ale aces-
colulur (1798), Hangerlitl vinde lur Radu-cel-Frumos. Bucuresti tur articol, s'a aratat ce sunt,
la mezat In bucatr tot locul Cur- ail suferit de la 1800 si pana la ce produc, ce consuma Bucu-
tel-Domnestr. 1822, cit nu suferisera niel o- resti la finitul secol. al XIX-lea.
Ast-fel dispare, cu secolul tre- data de la 1460, de cind avem Ne marginim a constata aci
cut, faimosul palat, vechia Curte- primele documente date de Dom- ca, din toate capitalele Europer,
Domneasca a Bucurestilor care, niT Tare! dinteinsir. exceptind Berlinul, de la razbo-
cel putin din timpul lur tefan- cu toate acestea, indatä iul franco-german incoace, nu
cel-Mare i Radu-cel-Frumos, fu- dupa aseclarea lucrurilor i du- este nicr una care sa fi intrecut
sese cunoscuta de totT Romtnir, pa venirea la Grigore-Voda Ghi- cu lucrarile de estindere, de 1m-
cintata in poesiele noastre po- ca la Domnia., capitala 'parir Ro- populare, de impodobire, inteun
pulare, descrisa de top cala.- mtnestr iea un sbor din ce in timp atit de scurt, capitala Re-
toril, martor elocinte in tace- ce ma! puternic si care pana as- gatulur Romtnier.
rea-T vorbitoare, martor de pia- ta-zi nu s'a mar oprit. Dupa unirea i dupa mutarea
tra. si de caramidä al tuturor Fie-care an, de 76 anT incoa- tuturor inaltelor diregatorir
evenimentelor marl din istoria ce, a fost insemnat de veselul a,sezaminte la Bucuresti, avintul
nostra natio oras cu cite o cruce alba, in fu mare; dupa. razboiul Inde-
Cu anul 1800 incepe istoria Bu- semn de bucuria. De la Gri- pendenter Irisa el deveni colo-
curestilor contimporanT. gore - Voda. Ghica, de cind in- sal. Bucuresti din 1898 nu sunt
De la 1800 i pina la 1822 cepe pavarea cu platrä de ri4 de loe Bucuresti din 1868 si
orasul trece printeatita incer- a unora din stradele Bucuresti- dupa spusa unur batrin Bucu-
carl incat nu odata, nu de doul, lor, pana atuncr podite cu ursT restean din Ceaus-Radu (daca
nu de nona, ci de nota-zed cu birne, si de cind se pun s'ar scula tata din mormint
nota de orT, BucuresteraT cre- primele felinare pe podul Mo- ar vedea in locul maidanelor
deati ca. a sunat ceasul din ur- gosoaier, si pana azi, and avem padurilor de la Ceaus-Radu, ca-
ma. al orasulur lor. strade pavate cu Iemn i lumi- sete cele marl i stradele cele
De cite orT, inteacestr neno- nate cu electricitate, Bucuresti frumoase, el ar jura ca asta nu
rocitT dota-zed i &I de anT, ail propasit inteuna. mal sunt Bucuresti lur de odi-
nu s'al vazut oraseniT cu mic, Civilizatiunea Apusulur a In- nioara.».
cu mare, cu adevarat de la Vla- trat toata In Bucuresti. Grigore- Inteadevar, calculul s'a mal
dica pina la opincl, parasind Voda-Ghica, Regulamentul Or- facut. Un loc mare pe actuala
capitala i apuclnd drumul Cim- ganic, Alexandru- Ghica, Bibe- Calea Victoria, un loc mare
pulungulur sati al ampiner ca scu-Vo da, Stirbeiá-Voda, Calma- de putear osteni calul incuria-
sa treaca la Brasov. camia, Cuza-Voda, ail litcrat pe du-1 pe dinsul, se 1nchiria la
Citr din Bucurestera nu ple- Intrecute se-i dea cIt tnar mult 1798 de manastirile proprietare
caa cu hotarirea de a nu se mar posibil o fisionomia. europeana. (Znagovul, Calddrusani i 'Viga-
1ntoarce, si cAtr nu cautara se Chiar dinainte de 1821, ar- nesti) pe cite 5-6 oca de lu-
'sr viuda tot si se plece pentru hitectl italianT cladesc primele minar/ de ceard, pe care chi-
tot-dauna intealte W, In Italia, case marl ale Bucurestilor. Fo- riasul le aducea la hramul ma-
in Francia, si Germania. Relele curile partiale satl generale (ca nastirer. AzT, un metru patrat
Yr înteçiaü i'r bIntuiati cu atita cel din Marte 1847) contribuirá de pe Podul Mogosoaier, .adica

www.dacoromanica.ro
BUCURETI 31 BUCURETI

de pe Calea Victoria, produce peste curte a mers pAnA la mar- rqti devin prada focula i ard
inteanumite puncte proprieta- gine, arzind tirgul, mAndstirele In mare parte. Reproducem aci
ruluT sIa suma de la una sutd casele boere§tT. nota interesana a unuT contim-
(Gio tr). In 1738, in a III-a domnie a poran asupra acestuT trist eve
Inteastfel de proportie luT Constantin Mavrocordat, ciu- niment: ADuminecA la 8 cea-
crescut i s'aii dezvoltat Bucu- ma secerA din noti Bucurqti ; surT ziva, tIrgul, buricul Bucu-
rWi ta timp de 76 de anT. cari murit atuncI (in tarA) de regilor, arzind toate prAvAliile,
Menirea luT e: tot inainte ! ciumA oamenT 30000, i preotT i hanul Sf. Gheorghe, i hanul
Flagele, cutremure, incendilf, 223, i 3 arhiereTyp. erban-Voc1ä pAnA in zidul ha-
Asupra Bucure§tilor aü trecut In 1764, avem de inregistrat nuluT Coiçil,g la vale hanul luT
de nenumArate orT biciul cum- revolta boerilor in contra luT Mihaiti-VocIA, SArAria vechil cu
plit al flageluluT g sabia nemi- Stefan-VocIA RacovitA. Or4enii tirgul CuculuT, i la vale pAnA.
loasA a vrAjmwluT. Tot soiul se ridicA, trag clopotele i cer In casele luT Castrige. Fiind fo-
de rdzmerite, nenumArate cutre- imputinarea clArilor. Domnitorul cul pAnA la opt ceasurl din
mure, incendiT dese, bolT la fie- ir imprA§tie cu armata. noapte, dind insA putinicA ploae
care deceniti, foamete groaznicA, In 1769, sub Grigore Ghita s'a g potolit. Poate vor fi fost
ocupatiunT diferite, revolutiunT III Voevod, intrA volintiriT rug la 2000 prAvAliT cu case marT
sIngeroase, ati fost partea aces- sub comanda luT Nazarie. Po- micT §i boite, cl. Domnind
tul mult incercat oras. porul se unqte cu eT i incep Constantin Alexandru Ipsilante
Vom inregistra aci in ordi- a mAcelAri pe TurcT ; chiar Dom- VoclAy. Ap dar cutremurul de
nea cronologicA cele mal marT nul e prins i trimes la Peters- la 1802 i focul de la 1804,
nenorocirT ce ati dat peste Bu- burg. schimbarl foarte mult vechia fi-
cure§ti, incepind cu secolul al La 1770, Rugr infra din raoll zionoma a orawluT.
XVIII-lea: in capitalA. TurciI sunt bAtutl la La anul 1806 un foc nApraz-
In vara anuluT 1706, Bucu- VA.cArqti de principele Repnin. nic a consumat 5-600 case g
rqti fu bintuit de ciumA g epi- In 2 Noembrie 1793, in tim- prAvAlil din Bucurqti. In urma
demia secerA grozav printre o- p .11 nopteT, a fost un mare cu- foculuT, Const. VocIA Ipsilante
r4enT. Engel spune el aceasta tremur de pg.mtnt, care ruinI a dat mare ajutor bAnesc
fu cauza pentru care Constantin cea mal mare parte din clAdi- inlesnindu-T la facerea
Brincoveanu pdrAsi orapl maT rile vechi. caselor celor arse g dind po-
de timpuria, instalindu-se la tara. De asemenea ciuma i foa- runcl sl se facA casele la rind,
In 1718 i 1719, sub Nicolae metea flcurä multe victime in ca ulitele sA iasA drepte.
Mavrocordat, Bucurqti ca acest an. La 1812, in noaptea insta-
toatl tara fu bintuitA de foa- La I 5 Maiti 18o i, sub Mi- lAreT pe tron a DomnitoruluT
rtlete i ciumA ; o mare parte hail Sutu, de frica Cirjaliilor luT Caragea (12 Decembrie), alt in-
din populatie fu seceratA. Fo- Pazvantoglu, maT toatä popu- cendiu in Bucure4i. A ars pA-
tino zice cl in toate diminetile latia capitaleT fugi ; 70000 lo- nA in temelie palatul domnesc
se gasear' pe ulite oamenT mortT cuitorl luarA calea BrapvuluT. din Dealul SpireT. Curtea a fost
de foame. In 1802 Octombrie 14, sub nevoitA a se muta in casa Ba-
La 1719, sub Const. Mavro- Constantin Ipsilante, un cutre- nulur Ghica, in fata SArindaru-
cordat, focul arse mal tot oraul. mur inspAimintAtor aduse prin luT, care incepea de la casa
Tot in anul 1719, in luna Fe- zguduirile sale ruina capitalei. Satineanu pAnd in casa luT
bruarie, s'a aprins mAnästirea Curtea DomneascA suferi §i D om- Tache Ghica (fost Hotel Hu-
Cotroceni g a ars tot inveli§ul nitorul trebui sA fie gAzduit la gues, azT hotel Paris din Calea
caselor g al chiliilor. mAndstirea VAcAre§ti. Turnul Victoria); iar in dos se intindea
Tot atund, spune Cronica luT ColteT asemenea suferi mult pe panl in strada AcademieT, unde
Radu Popescu, «Dacia», dintr'o urmele acestuT cutremur; partea e biserica Sf. Nicolae.
casa micA i proastA ce s'a a- superioarl a fost stricatA ca de- In ziva de 13 Decembrie 1812,
prins, a fost atita foc in cit mer- sAvirgre. InAltimea acestui turn, se iveste ciuma in Bucurqti, a-
gind asupra CurteT Domne§tr, a a fost de 48 metri, iar pAtratul dusA din Constantinopole de cl-
ars toate casele, scApind numaT de la bazd avea 38 metri. tre oameniT curtiT luT Caragea.
cele boltite, i trecind focul La 28 August 1804, Bucu- Ciuma din vremea lur Caragea

www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI 82 BUCURE§TI

a rAmas vestitA ; niel odatA a- geolog, prof. Schtiller din Saxo- caselor magistraturilor tuturor
cest flagel n'a fácut atitea vic- nia care a studiat structura oraselor PrincipatuluT, 200000
time ca atund. Muread cite 300 geologicA a tAreT cit i cauzele le!. In total 2200000 leT. Aceste
de oamenT pe zi in Bucuresti. probabile ale cutremurulur. sume furA impdrtite la ce! atinsT
Contagiunea era primejdioasä In 1847 avem de notat cel de nenorocire, pentru a'si re-
si violenta flageluld atit de pu- maT mare incendia, de care a clAdi casele.
ternick cA un om lovit de fost bintuit Bucurestiul. Domnitorul Bibescu a dat din
dula era privit ca mort i p5.- In noaptea de Paste, 23 Mar- casa sa particularl o suma de
rAsit. Se instalase cite un lazaret tie, a izbucnit un groaznic foc, 200000 leT, in afarg. de 30000
provizorid la Cioplea si la Du- arzind pArtile cele mal popu- fr. clati mar tirzid. Sultanul Ab-
desti. late ale orasuluï. Focul a con- dul-Medjid a trimes darurT in
BoieriT i negutAtorif Cu dare tinuat si a doua zi. banT, de asemenea i ImpAratul
de minA fugiri. din Bucuresti, Era bite° flacárl Vergu, Rusiei. Darurile ion se urcarA
orasul se pustiise si se auzea LucacT, UdricanT i Pelea. Ad la suma de t00000 leT.
numaT vaetele i gemetele celor ars 13 tnahalale i urmdtoarele In acelasi tirap VocIA-Bibescu
bolnavl si in agonie. biserici: Sf. Dumitru, biserica fAcu apel la populatiunea
Abia dupA un an, boala a ince- DomneascA din Curtea-Veche, spre a veni in ajutorul incendia-
put a se domoli i lumea a se Sf. Anton, BArAtia, Sf. Gheorghe tilor, numind o comisiune, pen-
readuna in oras. Vechid, Sf. Gheorghe-Noti, Sf. tru a primi subscriptiile, com-
Revolutia luT Tudor din 1821, Mina din mahalaua Stelea, Ver- pusl pentru partea boereascl
bAgl spaima intre locuitorii o- gu, UdricanI, LucacT, Ceaus- din Logofetir Emanoil BAleanu,
rasuluT. Radu i Sf. stefan. loan Filipescu i Clucerul G.
Aricescu ne spune cA atund Spaima i sArAcia fu mare Marcovid; lar pentru partea ne-
boieriT marl i miel si top' lo- printre locuitorT. Veni la fata gutAtoreascl de Clucerul Opran,
cuitoril orasuluT, ingroziti de ve- locului Domnitorul Bibescu Hilel Manoach, Pitarul M. Cali-
nirea luI Tudor si Ipsilante, fu- mingliA pe cei atit de greti in- faru, Cerlenti, Xanto i Ioan
gira din oras spre a se ascunde cercatT. Ghermani.
unif pe mánAstirile din ju- In acea zi se convoca un Tot in acest scop s'a numit
rul Bucurestilor, altil pe la mosiT, mare sfat la Curte, la care luarA o comisie de catagrafie care sA
altiT pe la orasele de sub muntl, parte, sub presidentia Domnito- adune gstiintele cele mal temei-
altir se refugiará in Austria. rului Bibescu, Mitropolitul si cu nice i nepArtinitoares de top'
PrAvArtle negustorilor ì casele sfatul extraordinar. aceia carT ad fost bintuiti de
boerilor eral' inchise, plinea In urma acester consfAtuirT, grozavul foc.
carnea lipsead, banT nu se maT Vodá Bibescu porunci a se da In acelasT timp, Domnitorul
gdsead, capitala parea pustie, pe din casele obstesti urmAtoarele Bibescu aflind cá. uniT negutl-
strade se vedead numal vaga- sume : tod de materialud de clAdid
bond. Mitropolia i Episcopiile, a vor a specula cu nenorocirea
La 1831 Bucuresti sunt bin- patra parte din venitul lor pe obstieT, a dat ordin ca nimeni
tuitT de holerá. ; ad murit 2169 un an, ceea ce facea aproxi- sl nu ridice preturile materia-
de oameni in Bucuresti, i anu- mativ suma de 500000 leT ; Casa lelor, cAcT alt-fel IT va pedepsi
me din: Centralk suma ce va rAmine asprir ccAcT niel o pravilA nu
Vopseaua galbenA, 580; verde, disponibilA dupA intimpinarea iartá asta».
522; role, 161 ; albastrA, 418; cheltuelilor hotArite pentru ca- De asemenea lucrAtoriT n'ad
neagrk 488. sele facAtoare de bine, aproxi- fost ingAduiti a urca preturile de
In 837, Bucuresti, in urma matiV 200000 le! ; MAnAsti- muncA.
unor ploT torentiale si neintre- tirile inchinate, indoita zeciu- Incet-incet toate cuartierele
rupte, sunt inundatT. lata din venitul lor pe un an, s'ail rezidit i reparat, afarl de
In 1838 s'a intimplat un vio- 700000 le!; Casa visterief din bisericile Sf. Mina, din mahalaua
lent cutremur, cutremur care § rezerveT, 300000 leI; ¡caía pe Stelea i Sf. Anton, din piatI.
s'a indas peste toata tara. o lunI a tutulor amploiatilor In 1854 a fost de asemenea
Voc16.-Ghica a adus, imediat civil! si militar! de la 300 o epidemie de holerA.
dupa nenomcire, pe un invAtat In sus, 300000 leT; din rezerva In 180 si 1873, Bucurqd

www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI 33 BUCURWTI

maT fost iarlsT bintuiti de a- inima Grecilor si mal ales a fundatà de marele Vornic Cer-
ceastA boalA. sexuluT frumos al acesteT na- nica tirbeiti s'i s'a populat in
La 1892, Octombrie in 2, a tiunr». scurt timp ; astA-zI este una
fost un cutremur, care a durat Ceva mal la N. de Bäneasa din cele mal marT chinoviT de
30 secunde. se alll situat satul Grefoaicele, cAlugArY ale tärd rominestT si
Imprejurimile Bucureftilor. fosta proprietate a d-luI avocat locul de inmormintare pentru
Satele. In imediata impreju- Aristid Pascal. Mosia Grefoaicele crestiniT mal evlaviosT din ca-
rime a Bucurestilor se numAr5. : a fost impArtitä de proprietarul pitalA. Intre bisericile sf. Gheor-
La N. Bdneasa, sat, in apro- eT in loturr miel, pe carl le-a ghe si sf. Nicolae se aflA un
pierea cAruia se af1á un hipo- vindut cu usurintA de plata la helesteá.
drom al societAtei Jockey-Club. diferitl locuitorT din Bucuresti, Depártare de o ora de la a-
In Aprilie si Septembrie, mar clutind cu modul acesta a fonda ceastà mánAstire si dou5. de
cu seamd in zilele de DuminicA, un orAsel noti de lucrAtorT, Bu- Bucuresti se afina N.-E. ml-
se fac aci alergärT de caT cu curesti-NoT, in genul celor din nástirea PasArea, chinovie de cl-
premiT. E foarte vizitat in zilele jurul Viene si al Parisulur. Ati in- lugArite. MAnAstirea Paskrea se
de curse, cind se pune la dis- ceput deja a se clAdi case, vile af1ä situatä pe lacul PasáreT. Ea
pozitia vizitatorilor trenurT spe- cu grddinT spatioase. Pentru ca a fost ziditá la anul 1813 de
ciale. Primária este pe cale a lucrArile sA mearg5, maT repede TimoteT, Arhimandritul Cerni-
cumpAra padurea de la BAnea- s'a constituit o societate finan- en Monahele de aci se indeletni-
sa pentru a o transforma in parc ciará cooperativA, care a si in- cese pe lingá cele bisericestr si
municipal public. ceput operatiunile eT. cu lucrul miinelor, fácind mo-
De Bdneasa tin si satele: He- La N.-E. e Colentina, mide hairurT si diferite pinzeturl.
rAstrdul, Plumbuita, Floreasca si e si spitalul cu acelasT nume ; MAndstirea Tiganqti, se aflA
Teiul, locurT unde vin Bucures- Märcuta, unde e ospiciul de ne- situad. la N. de Bucuresti si la
tenif, maT cu seaml in zilele de bunT si Pantelimonul, unde e un o distantA de treT ore. MdnAs-
serbAtorT, sl petreacA. Aceste sa- ospiciti de infirmI. tirea TigAnesti e una din cele
te sunt situate pe lingä helestae, La S.-E., vine VAcAresti, unde maT marl chinoviI din tara. A-
din carT se pescuesc rad si pesa. se aflA inchisoarea cu acelasT §ezatA pe o limbl de pAmint
In Sulzer gAsim urmdtoarea nume (Vez! § Criminalitatea). intratA in lacul BAlteni, are in
descriere a HerAstrAuluT, asa cum La S. Magurele, proprietatea fatA o pAdure deasl. Pozi-
a fost in vechime : familier Otetelesanu, o locali- t'une frumoasl. Ea a fost fun-
«La Herástrai (care poartd tate ceva maT depArtatA de Ca- datA la anul 1812 de staritul mA-
aceastA numire dupa un herAs- pitalA, care odinioarä era foar- nAstireT CAldArusani, Dosotehl si
trAti mecanic ce era asezat acolo), te vizitatA pentru parcul eT i- cu ajutorul d-lor Radu Golescu,
Domnitorul Alexandru Ipsilante mens si bine ingrijit, in mijlo- G. Florescu si alta'. MaT inain-
a ordonat a se construi aproa- cul cAruia se af1à un lac, pe care te-vreme aceastA mAnIstire era
pe de lac (helesten) o casa de se puteati face preumblArT cu locuitA de monahT si avea o
petrecere de lemn in gustul barca. Astl-zI fiind donatA Aca- mica bisericA de lemn de birne,
turcesc care servA Cu atit mal demieTRomtne, aceasta a insta- care a dus-o la satul Amarul, de
bine de plimbare obicinuitA no- lat acolo un institut de fete, 11110 Mizil, unde existA si azI.
bilimeT Bucurestilor, cu cit de- intretinut din fondul donatorilor. Acum mAnAstirea este locuitA
pArtarea eT este de abia o ora La V. vin localitAtile Ciure- de maid, care pe lingl servi-
de suburbiile acesteT resedinte lul, Cringasi, Tigania, Chiajna, ciul bisericesc se mal indeletni-
'princiare. Helesteul de lingA a- etc. cese si cu lucrul de minA, fl-
ceastA casI de placere e intins, Meïncistirl. In jurul Bucu- cind covoare, pinzeturf, etc.
foarte limpede si are in mijloc restilor se af1à mal multe mA- DepArtare de patru ore de
o micA insull imprejurul cArela nAstirT, si anume : Capitall, la Nord, se aflA mA-
Doamna, insotitá de damele cur- MAnAstirea Cernica la Est ndstirea de monahl CAldáru-
te!, obicinueste a se preumbla este depArtatä de o oil de Bu- sanT, asezatA pe o limbá de pl-
inteo saicI sati luntre mare, si curesti. Ea se aflä asezatA pe mint intratA in lacul CAldAru-
in resunetul melodiilor turcestI, doul insule din lacul Colen- sani ce se formeazà la intilni-
care plac cu deosebire si misa tina. MAnIstirea Cernica a fost rea cu pldurea VlAsid. Ea era
667a Jla olo .Dhlloaar Goograflo. Vol, II 5

www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI 34 BUCURETI

pdnd in timpul lul Mateiti-Ba- M. Berthelot, etc., La Grande Grigore I. Lahovari, Cite-va etimolo-
Encidopédie, (articolul Bucuresti). gir geografice romine, In eBuletinul So-
sarab un loc de schivnicie Gheorghe Bibescu, Domnia tur Bi- cietatiI geografice romInes i 886.
de scdpare al Rominilor din bescu, 1894. Pierre Larousse, Grand Dictionnaire
satele invecinate; pe atuncr a- Const. St. Bilciurescu, Guide de Bu- universel du XIX-me Sale, (articolul
vea numal o unja bisericutd si carest, 1897. Itucuresti).
pustnicI. (Col. Vlad. Blaremberg), Anuarul E. Levasseur, L'Eterope, (moins la
Principatulul Tara RomInestl, 1542 (par- France), 1890.
La anul 1638, Mateiti Basa- Ion P. Licherdopol, Bucurefti, 1889.
tea relativa la Bucuresti).
rab, dupä un rdzboiti ce a avut Brockhaus , Konversations - Lexikon, Meyers Konversations-Lexikon, i 894,
cu Vasile Lupu, din care a esit 1893. (Articolul Bucuresti). (articolul Bucuresti).
invingätor, a fundat biserica si Carmen Sylva, Bucarest (In «Les Ca- Ministerul financelor, Budget general
cetatea. Mändstirea s'a populat pitales du monde)). de veniturr fi chelluelr pe exerciOul
St. Cucu, Proect pentru di:tribu- 898-99.
si a fost in mar multe rindurI Gh. Moceanu, Memoriile mele, 1895.
lia aper tu oras, 1887.
un loc de addpost pentru Po- N. Cuarida, Plan î,, relief al am- (Partea relativa la sport).
pulaVa BucurestilluI. Si tua0a plia Bucurefti, 1897. M. G. Mumuianu, Plan perspectiv al
acesteI mAndstirl este pi toreascd. Depozitul de rezbel, Plana/ impre- orerfulur Bueurefti, 1895.
In vechime era situatd pe o in- jurimilor Bucurefti, (fara. datil). Preotul Grig. Musceleanu, Montemen-
suld formatd de un lac, apoI in- Dr. Cornelia Diaconovich, Oraful Bu- tele strabunilor, 1873.
curefti, articol retiparit din (Enciclope- l'apadopol-Calimah, Istoria fondarer
conjuratd de vestita padure a dia rominas, 1895. Bucurefti, 1582.
VldsieI, asa cd indndstirea de si Dim. Frunzescu, Digionar totografic Major D. Papazoglu, Calendar pe a-
cimpeand, Cu toate acestea fi statistic al Ronanier, 1572. nul z369 (cu plauiul capitaleI Bucuresti).
rivalizeazd cu cele de munte prin Carol G thi, Atusarte/ Bucurefttlor - Carnuza saa conducatorrel Bu-
pozitiune. Aci a fost alt-datä un pe 1597-95. cureftiulur istoric fi pitoresc, cu planul
Alexander F. Heksch si Vladimir capitalei, 1871.
focar de literaturd romineascd. Kowszewicz, Illustrirter Fahrer durch - Harta calei ferate din L'une-
Grigorie Mitropolitul, inainte die Ungarischen, Ost-Karpathen, Cali- refti la Giurgia, 1571.
de alegere trdia in aceastd md- zien, Bukawina und Rumanien, 1892 - Bucurefti, capital(' Rominier,
ndstire ca simplu Diacon, ocu- (Cu un plan al Bucurestilor, diferite ve- (plan), 1871.
pindu-se cu traducerea de cdrtI den si si o descriere). Locotenent-Colonel Papazoglu, Islario
Sta C. Hepites, Observa/luid' meteo- Bucureftilor, i S92.
bisericestI in limba nationald. rologice In Bucterefti, pe anul 1596. Dim. Penescu, Memoria astepra ape-
Mändstirea Samurcdsesti se - Determinarea inaltimer boro- lar firuginoase de la Vdcarefti, 1873.
af1à in comuna Ciorogirla-Dir- metrulur Instit. Meteorologic, la Ife- Sub-locot. Pontbriant, Bucurefti-Slo-
vari in apropiere numaT de o rattrail i886. bosia-Clenceni, (plan topografic, f. d.).
ora de Capitald. La spatele md.- - Clima Bucureftilor, 1885. Primaria comunel" Bucuresti, Detrae
N. L Idicru, Istoria artelor frumoase, de seama, pc anil 1894-951 96-97 fi
nästireI trece riul Ciorogirla. 1895 (partea relativa la istoria scoaleI
Ea a fost fundan' la anul i8o8 97-98.
de bele-arte si a conservatorulta de muzica - Anuarul statistic al orafulur
de catre Vornicul Constantin si declamaiune din Bucuresti). Bucurefti, pe anil 1595 si 1896.
Samurcas si so0a sa Zinca. Gh. Ionescu, Spicuirr din arta tipa- - Rapar/ astepra chestiuner afier,
Se aflà ad i acum ca staritä grafier, (lucrare inedia"). 1 895 .
G. I. Ionnescu-Gion, Bucurefti in Hm- Elisée Reclus, Nouvelle g,:ographit
monaha Sofia Eliade-Rddulescu, pul Revolee/nena' franceze, 1891. universelle, 1890.
fiica lur Eliade-Rddulescu. - La Presse roumaine, publi- Locot. C. B. Segarceanu, Itinerarul
Mándstirile acestea sunt vizi- cat In revista franceza eRevue des R e- drumulur de la Bucurefti spre
tate mult de Bucuresterif, mar vuese , 1896. 1873.
cu seam& in timpul vereI. - Bucurefti fin& la r500, - Itinerarul a'rumidurele /a Bu-
1898. curefti, trecind prin Jilava, Vidra, du-
Bibliografie. - C. Alessandrescu, - Dinebovila bucurefleana, arti- cindu-se la Tirgul-Vestel (o foae manus-
Diclionar geografic al jud. Ilfov, 1892. col publicat in revista eTincrimea ro- cript, In biblioteca Marcha Stat-Major).
G. Assan, Cestiunea iluminatulurca- mita., 1595. D. P. Sesquières si Gr. Cerchez, Bu-
pitalet, 1894. - Istoria Bucurestilor, lucrare curefti (planul orasuluI), 1883.
Joseph l3auscher (soulTleur), Alma- inedia. Chr. D. Staicovicl i F. Robin, Sta-
nach du Théatre de Bucarest, pour le Locot. Jigurtu, Plantel de la Cernica tistica 1898.
nouvel an 1S35. la Manilla (desemn f. d.). Franz loseph Sulzer, Glundriss der
Mihail Belador, Istoria Teatrulur, Dr. Hans Kraus, Rumanien und Bu- Ilaupstadt Bukarest in der Vallachei,
1896. carest, 1896. 1781, plan al orasulul Bucuresti, In
Bucurefti, publicat In «Re- A. L. Bucarest, Manuel du Voyageur, eGeschichte des Transalpinischen Da-
vista rem/nae, 1862. 1879. ciens, etc.)

www.dacoromanica.ro
BUCURESTI 35 BUDA

Grigore Tocilescu, Istoria Bucurefti- locuitorl sunt in Nicoresti, lar Buda, com. rur., pl. Bistrita-d.-s.,
lor, articol publicat In revista eTinerimea parte in satele vecine. AstazI jud. Bacati, asezata. In valea Bis-
romlnii, 1898.
Istoria Rondad, 1894. este pamint arabil, proprietatea triter. Se margineste la Est cu
V. A. Urechili, Istoria IS'coalelor, 5892. d-lur Iancu Corban. teritoriul com. Racova, de care
Istoria Ronanilor, so volume, se desparte prin riul Bistrita ;
5891-98. Bucuresti, fost sat pe apa Ve- la N. cu riul Bistrita, care o
Varino, Guides-Album, Roumanie, del, in jud. Teleorman, despre
1896.
desparte de com. Buhus, jud.
Sub-locot. Zosim, Recunoafterea mi-
care ne vorbeste un hrisov din Neamtul ; la V. cu com. Blagesti;
litar& a drumulur de la bariera Filaret secolul al XVII-lea al Mitropo- lar la S. cu Slobozia-Luncanr.
la satul 7ilava, (f. d.). fiel de Bucuresti (Condica No. Comuna este udata de 0.1111
, Apele Bucureftilor fi Proectul 5) ca fiind mosia vel-comisulur Prajoaia, care se varsa in 011111
Radu, 1898. Bunea Gradisteanu. GIrla-Moarer, de pe dreapta Bis-
, hinerarul drumulur de la Bu- triter. Aceastä comuna s'a des-
curefti la satul (In biblio-
teca Marelui Stat-Major). Bucuresti, fost sat in jud. Vil- lipit din com. Blagesti. (In «Sta-
cea, de care pomeneste un hri- tistica» din 1874 se &este u-
Bucuresti (Gara-de-Nord), sta- sov de la 1392 al manastirer nja cu Blagesti).
lid, de dr. d. f., jud. Ilfov, pl. Cozia. Totalul paminturilor de cul-
Dimbovita, com. Bucuresti, de- tura este 248.82 de hectare.
parte de statia Chitila de 9.5 Bucuresti, numire vechie a cit- Dota sate o alcdtuesc : satul
kil. Inaltimea d'asupra nivelulur tunulut Erculesti, com. Vilcele, Buda, situat pe malul drept al
marir de 70'1,14. (Vez! cuvintul jud. R.-Sarat. Bistriter i catunul ipotele, la
Bucuresti, § Mijloace de comu- apusul sati.
nicatie). Bucuresti deal, in jud. Mehe- Comuna are 309 case; o sin-
dinti, plaiul Cerna, pe terito- gura biserica, ruinata insa, asa
Bucuresd (Filaret), statie de riul com. mi-. Balta ; ad se po- cä nu se oficiaza in ea, situata
dr. d. E, jud. Ilfov. (Vez! Fi- vesteste cä a fost drciuma lur In satul Buda, cu i preot i 2
laret). erban-Vorld. In acest loc s'ati cintaretr; 8 circiumr.
gasa banT si arme ingropate. Populatiunea se compune din
Bucuresti, sat, in partea de S. 1330 suflete, apartinind la 309
a comuner Salageni, pl. Podo- Bucuresti, deal, in corn. rur.BA- familir nomine si 5 de Evrer.
leni, jud. Falciti, asezat pe ma- sesti, plaiul Cerna, jud. Mehe- Dupa nationalitate se deosebesc
lul Prutulur, pe o suprafata de dinti. In 1317 RominT i i 3 EvreT, totT
245 hect. 6o aril. Are o popula- de protectiune ronfing.
tie de 71 fam. cu 247 suflete, Bucuresti-MicI, thrufor,(v. Bu- Se &ese : 60o agricultor!,
din carT 58 contribuabill. hus, erg in comuna Buhus, pl. 91 meseriasT, 2 comercian!, 6
Bistrita, jud. Neamtu). cu profesiunT libere si 6o mun-
Bucuresti, fost sat in jud. Ilfov, citorT.
In secolul al XVI-lea. In arhi- Bucuri, deal, In jud. Muscel, tit't a citi si serie numar 9
vele Mitropoliel de Bucuresti la Vest de comuna Contesti, persoane ; restul de 1321 nu
(Condica relativä la jud. Ilfov) plasa Argeselul, care domina stiti carte.
se gaseste un act din 12 Mar- valea Argeselulur. Acest deal Animale sunt: 19 cal, 522
tie 1580, prin care Calota, pos- cade Intre riul Argesel si com. vite cornute, 28 porcI si 107
telnicul i jupineasa sa Caplea Titesti. or, carr apartin la 7 proprietad
dad lur Dragomir Vornicul sa- si care áúprodustn 1891 2 4.kgr.
tele Clejani, Valcanesti, Bucu- Bucuroasa, maha la, In jud. Me- tina amestecata.. Sunt 16 stupr de
refti, Ciumesti si Salda. hedinti, plasaBlahnita, com. rur. albine, care dad anual 61968
Bucura. kgr. miere i 20656 kgr. ceara..
Bucuresti, fost sat, jud. Tecticiti, Dupd budgetul pe 1891-92,
situat la vre-o 3 kil. spre S. de Bucurului (Dealul-), deal, jud. veniturile comuner sunt de 4845
Nicoresti, in partea de E. a Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. le!, 94 banT; iar cheltuielile de
Tecucelulur. Nu se stie din ce Cernatesti, continuindu-se din 2768 ler, 6o banr.
cauza s'a desfiintat. Parte din dealul Triesteniculur. Teritoriul comuner are o in-

www.dacoromanica.ro
BUDA 36 BUDA

tindere de 464.75 hectare. Nu Se mArginqte la Est cu com. incas% Cu apA; 2132 capete de
se aflA pe dinsul niel o proprie- DAnulqti, de care se desparte vite, din carT : 570 boT, 220
tate mare. PAdurT marT nu sunt, prin riul Rimnicul-SArat ; la Nord vacr, 50 cal, woo oT, 40 capre
ci numal cringurr. Cu Dumitre§ti, de care se des- 252 rimdtorr. Lemnäri i rotA-
Reedinta comuneT se aflA la parte prin dealul Gorunulul; la ria sunt micile industriT ale
o depArtare de 21 kil. de Ba- S. cu Dedule0i, de care e despAr- locuitorilor. Sunt in comunA
clii, de 5 kit. de Girleni, rqedin- titA prin dealul Poiana-PAruluf. cojocar, I potcovar, 3 mAce-
ta plä.§eT, §i se gAsqte pe calea Este din regiunea dealurilor, i bolangia §i 6 rotar. Co-
larT,
vecinall-comunall Valea-luT-Ion- brAzdatA la Nord de dealurile mertul este activ i constd in
Podul-LespezT, dimpreun cu B1A- GorunuluT, CAtAutul; la Vest de import de coloniale, instrumente
ge0. Se aflA depArtatA Cu 7 kil. dealurile Dorul, Mita, al-FeruluT, agricole i in export de vin,
de BlAgWi Cu II kil. de Slo- Piscul-TauruluT, Poiana-PArulur ; vite, cereale i obiecte de do-
bozia-LuncanT. la S. de Dealul-Dedule0ilor. gane. Transportul se face prin
Riurile carr o udl sunt : Rim- gara Sihlea, la 18 kil. spre E.
Buda, com. rur., in jud. Doro- nicul-SArat la E. 0 afluentiT sAT: Sunt 7 comerciantf (I strdin),
hola, pl. Herta, la 6 kil. de CAtAutul, Valea-Largd, unja cu apoi 3 bilcanI si 6 circiumarT.
Herta, re§edinta plA0lor Herta Buda 0 Valea-Rea. CAile de comunicatie sunt :
Prutul-d.-s., 0 la 38 kil. de CA.tunele carT o compun sunt: 1. calea judeteang. ce pleacA din
Dorohoiti, formatA din satele : Buda, rq edintA, Muce§ti, la Nord, oraul Rimnicul-SArat, trece prin
Buda-Mare, Buda-MicA, Miho- ToropAlqti, la Est. BAbeni-DedulqtT §i comunA,
reni-Stavrat, Mogomti, Pasatul Suprafata comuneT este de se duce la Dumitre0i-Chiojdeni-
Slobozia, cu rqedinta prima- 3500 hectare, din carT 50 hect. Jitia; 2. spre DAnule,ti; 3. spre
riel in satul Buda-Mare. Are o vatra satelor, 1510 hect. ale lo- Valea-SAlcier.
populatie de 667 fam. cu 2655 cuitorilor, 1930 ale proprietIteT ContribuabilT sunt 462. Ve-
suflete. Are 7 bisericT, deservite private. niturile sunt de 3326 Id 99 banT,
de i preot, 5 cintAretT i6 pala- Populatia este de 441 familif, iar cheltuelile de 2927 Id 79
marT ; o coalä, cu un invAtAtor Cu 1777 suflete din carr : 862 banT.
0 50 elev1; 978 hect. pAmtnt bArbatT 0 615 femeT; dupa sta-
sdtesc ; 2455 hect. cimp a pro- rea civilA: 882 cdsätoritT, 775 Buda, com. rur., pl. StAni§eSi,
prietAter, Cu 12384 hect. 85 ariT necAsatoritr, 70 vAduvI ; dupà in- jud. Tecuciii, compusl din cd-
pAdure ; 2 iazurT 0 28 0 jum. structiune : 17 tiú carte ; totT tunele : BrAtoaia, Buda, DAnAilA,
pogoane vie. sunt RominT. Putinele, Salahorul i FArcaul. E
Budgetul in 1889-90 era la In comunA este o bisericA, cu situatA pe Valea-ZeletinuluT, la o
veniturT de leT 4266, 0 la chel- hramul Adormirea-MaiceT-Dom- distantA de 84 kil. de Tecuciti
tuell de leT 4266. nuluT, ziditA in 1827 de Mihail la 5 kil, de re§edinta plA§eT
Vite marl albe cornute sunt Despu i sotia sa, cu preotiT Ion (tirgul S tAnie0).
1559, oT 388, capre 1, caT 277, S tanciu, Mihail Necular i locui- Are o populatie de 1391 su-
porcI 572; stupT 299. torl ; are 17 pogoane pdmint ; flete, din carT 372 capT de fam.,
preot, i cintdret ii paracliser. 303 contribuabilT, locuind in 435
Buda, com, rur., in plaiul Rim- Comuna are o §coalá de bA- case. StrAinT sunt 25, EvreT.
nicul, jud. R.-SArat, pe piriul etT, fondatA in 1828 de comuna, Comuna are o suprafatI de
cu acela0 nume. luat nu- cu I invAtAtor i cu 41 elevT 2340 hect. 91 ariT, din care
mele de la piriul Buda. inscrig. 1305 pAmint arabil 0 472 hect.
Este nezatA in partea vesticA Calitatea pAmintulur este me- 0 72 ariT pAdure, din care
a judetuluT, la 20 ldl. spre N.-V. diocrA, terenul fiind pietros, 385 hect. §i 72 ariT sunt ocu-
de R.-SArat, i in partea rAsA- muntos i putin propria agricul- pate de pAdurea statuluT, 107
riteanA a plaiuluT, la 7 kil. spre turil. In ce privqte cultura pl- hect. acoperite cu viT i TOO
S.-E. de com. Dumitre0i, re- mintuluT, comuna are: 680 hect. hect. 0 96 ariT vatra satuluT.
edinta plaiuluT. Comunele in- arabile, 250 hect. ima, 960 hect. Statul are 443 hect. pAmint
vecinate sunt : Dedule0i, la 5 pAdure, 244 hect. vil, 950 hect. arabil.
kil.; DAnule§ti, la 3 kil.; Pando0, finete 0 357 hect. neproductive. Tererml acesteT comune este,
la 8 kil.; Valea-SAlcieT, la 9 kil. LocuitoriT ati 19 plugurT, In mare parte, acoperit cu dea-

www.dacoromanica.ro
BUDA 87 BUDA

lurf si padurT; aceste din urma locuitorT s'a asezat in Valea- Aci este un pod de vase, de
ocupa culmea si coastele dea- ZeletinuluT, forruind satul Buda, la care se percepe taxa. lama
lurilor. Partea despre E. Zele- de unde sl-a luat numele si co- pe ingheturT comunicatia este in-
tinuluT este mar productiva, fiind muna. LocuitoriT sunt in mare trerupta si locuitoriT ocolesc, spre
compusa din pamInt argilos, parte razesT, iar restul clacasT. a trece, pe la Malul-Spart. Cor-
cea de V. este neproductiva Se margineste la N. cu com. purile legiuitoare ad votat de
din cauza pamintuluT clisos. Colonesti, la S. cu com. RAchi- curind constructia unuT pod intre
Valea-Zeletin u lul este productivä toasa, la E. cu com. Avramesti Buda si Mihailesti, pe calea Bu-
in finete. si Lalesti (jud. Tutova), care curesti-Alexandria, alocind pen-
Ocupatia de cdpetenie a lo- servesc si ca limita intre jud. tru acest scop in budget 870000
cuitorilor este : agricultura, cres- Tecucid si Tutova, la V. cu le!.
terea vitelor si cultura vier ; com. Stanisesti. Com, are for- Satul se intinde pe o supra-
parte dinteinsiI se ocupa si cu ma unuT trapez ; laturea de E. fata de 5 to hect. si are o po-
dogaria, rotaria, cizmaria, etc. este formata de dealul Tutova, pulatie de 830 locuitorT RominT,
In comuna se afld o moara cea de V. de Dealul-Dcbrotfo- carT se ocupa cu agricultura si
de foc facutä. in 1892. ruluT ; cele-l'alte laturT sunt for- cresterea vitelor. Intre Valea-
Comertul consta in exportul mate de liniT conventionale. CornetuluT si Buda, locultoriT in
produselor agricole si al vinulur In partea de V. a com., pe special se ocupa cu cultura tu-
in orasele Birlad, Bacad si t'ir- zarea DobrotforuluT, se afla o tunuluT, cartofilor si usturoiuluT.
gul Podul-Turculuf. urma de sant, cu o suprafata de ET sunt mult aplicatT spre co-
Loc. ad : 322 bol, 318 vacT, 17 512 m. p. Aceasta localitate, mert. Mal nu e tirg in tara ne-
taurT, 160 cal, 50 epe, 5 arma- care se numeste Cetatuia, era cunoscut de el.
sarT, 767 oT, Io0 capre, 200 inconjurata de padurT priincioase Din teritoriul satulur, d-na
porcI; 270 stupT. pentru aparare. Frederica Paleologu si d-1 M.
Comuna are 2 scolT. Una se Xanto ad 98 hect. si locuitorif
afla ip s. Buda, avind un local Buda, sat, pl. Bistrita-d.-s., jud. 412 hect. Se cultiva tot terenul.
anume facut pentru scoala si da- Bacati, resedinta comuneT cu a- Are o biserica, cu hramul
tind din anul 1869. Se fre- celasT nume. Se aifla asezata nu SfintiT ImparatT, deservita de 2
cuenta de 34 copiT (32 baetT si 2 departe de malul drept al Bis- preotT si 2 cintaretT; precum si
fete), din numarul de 115 (59 triteY. Are 170 case ; o biserica o scoala mixta frecuentatit o-
baetl si 56 fete) in virsta de deservita. de 1 preot si 2 din- bicinuit de 26 elevI si 2 eleve, cu
scoala. A doua este in satul taretT. CapT de familie sunt in intretinerea careia statul chel-
Putinele, si dateaza din anul numar de 169, sufl. 563, printre tueste anual 1080 le!, lar com.
1892. Se frecuenta de 28 copiT carT 7 EvreT. CirciumI sunt 4. 830 Id. Localul s'a construit de
(25 baetT si 3 fete), din numa- Animale: 14 caT, 279 vite cor- judet in anul 1887 si costa
rul de 68 copiT (53 baetT si 25 nute, 23 o! si 14 porcr. 6473 lel.
fete) in virsta de scoald Comerciul se face de 4 cir-
ticl carte 186 barbati si 24 Buda, sat, din com. Braesti, pl. ciumarT.
femeT. Cirligatura, jud. Iasi, situat pe Numarul vitelor marT e de
In aceasta com, se afla. 2 bi- o vale, in marginea padureT, spre 455 si al celor micT de 429.
serie!: una facuta din lemn de S.-V. de satul Braesti. Are 54 S'ad stabilit in sat 2 strainf.
stejar la 1800 si cea din catu- fam. sati 321 loc. lingurarr si Pentru apararea satuluT de
nul Buda, zidita la 181o, Iulie ursarr locuind In niste bordee. inundatiT, locuitoriT ad facut in
4. Sunt intretinute de poporenT Numarul vitelor este de 81 dreptu-T zagazurT.
sí sunt deservite de I preot si 2 capete, din carT : 28 vite mar!
cintaretT. arciumT sunt 9; in cornute, 5 cal, 34 oT si 14 fi- Buda, sat, in plaiul Rimnicul, jud.
cdtunul Buda este si o bacanie. matorT. R.-Sarat, catunul de resedintä
Se crede ca numele acesteT al com. Buda, asezat la mijloc
comune ar veni de la unul, Buda, sat, resedinta com. rur. pe piriul Buda, de unde .9'-a
Budeanul, primul locuitor care Buda-PrisicenT, pl. Sabarul, jud. luat numele. In vechime se nu-
a venit din Buda-d.-j. (com. Cor- Ilfov. Cade la V. de Bucuresti, mea Buda-Vechia. Are 500 hect.,
bita), cam pe la 1750, si cu altl pe malul sting al riuluT Arges. si o populatie de 262 fam., Cu

www.dacoromanica.ro
BUDA 38 BUDA

1021 suflete, din carr 281 con- 1856 si 1874, a fost reparata deservita de I preot si 2 cin-
tribuabili, 14 stia carte. In sat In parte, lar in anul 1894 s'a taretT. Numarul vitelor: 342 vite
e o biserica si o scoald. reparat radical. marT comute, 426 or, 15 capre,
57 cal, 146 rimatorl §i 202 stupT.
Buda, sat, in jud. Roman, plasa Buda, sat, face parte din comuna
Fundul, com. Bozieni, linga sa- Cu acelasT nume, jud. Tecucia. Buda, cdtun, al com. Cisldul, jud.
tul Bozieni. Populatia acestuT Are o populatie de 534 suflete, Buzda, Cu 500 loc. §i 123 case.
sat este de 21 capT de familiT, din carl To6 contribuabilT, lo- Are doul catunase, Birlesti
109 loc., din carl 9 stia carte ; cuind in 146 case. Craciunesti, alipite de dinsul. Pe
locuesc in 22 case. Are o suprafata de 951 hect. teritoriul acestur catun sunt rui-
si 47 aril pamint razasesc. nele cetater Doamna Neaga. Pe
Buda, sat, pe mosia i in com. care 89 locuitorT: 30 barbati, 4 aci, cind plaiul Buzaa tinea de
Dolhasca, jud. Suceava. Asezat femeT, 40 baetT si 5 fete. Aici jud. Sacueni, era drumul locui-
In ripa si pe coastele dealurilor se allá scoala com., care se fre- torilor din acest piala la Bucov.
Strahotin la E. si Velnita la V., cuenta de 34 copiT (32 134.0
numara 165 case, populate cu §i 2 fete). Buda, atun, com. Ocnele-Marl,
215 capT de fam. saa 719 sufl. Biserica ce se afta in acest pl. Ocolul, jud. Vilcea. Ad lo-
(36o barbatT si 359 l'eme°. sat este fAcuta de locuitorl in cuitorir se ocupa mult cu
ContribuabilT sunt 120. anul 1810. Ea are hramul Sf. ria. Are o biserica vechia, care a
Vatra satuluT ocupa suprafata Nicolae. servit multa vreme de schit.
de 85 &leí. Improprietaritl la
1864 si 1879 sunt 68 fruntasT, Buda, sat, in jud. Tutova, plasa Buda, stafie de drum-de-fier, ju-
94 mij1ocas1 s't 19 codal, sta.- Simila, spre N. de oras. Are detul Prahova, pl. Tirgsor, co.
pinind 448 Miel si 30 prajinT. 238 loc., din cae' 18 stia carte; muna Paulesti, pe linia Ploesti-
Are o biserica cladita de sa- 73 case. Formeaza com. Buda, Predeal, futre statiile Ploesti si
tenr din lemn, cu patronul Sf. cu catun ele: Patrascani, Plesesti Inaltimea d'asupra ni-
Gheorghe, deservita de preoVI Gavanul. Toata comuna are velulul maril e de 208.78 m.
din Dolhasca cu rindul si de 824 hect., din carl 4 nelucra- Venitul acesteT statil pe anul
un cintaret ; o sopada rurala toare si 4,25 hect. lived cu 1896 a fost de 31921 leT, go b.
mixta., cu un invatator pila de prunl. Comercia se face de 16
comuna, infiintata la 1882 si persoane, din carT : ro RominT, Buda, deal, jud. Bacla, pl. Mun-
frecuentata de 23 elevl. Copir, 4 Evrel i 2 strainT, in 16 sta- teluT, de pe teritoriul com. Po-
intre 7-12 anr, din raza scoalel bilimente comerciale, din mil lo durile.
sunt 46 baetT si 47 fete. circiumT. Are o scoala primara
Drumurile principale sala la de bletT si I de fete. In co- Buda, deal, pl. Bistrita-d.-s., jud.
Lespezr (3 kil.) si la Dolhasca muna este o biserica. Contribu- Bacaa, situat la V. comuneT cu
(5 tiunile directe ale locuitorilor a- acelasT nume.
ceste/ comune ating suma de
Buda, sat, face parte din com. 7057 ler. Buda, deal, judetul Bacan, plasa
Corbita, pl. Zeletinul, jud. Te- Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti, care
cucia. Este situat pe un platouBuda, sat, in jud. Tutova, plasa apartine sireT de dealurT dintre
inalt, la o distanta de 3 kil. Simila, com. Orgoesti, spre E. Tazlaul-Mare i Trotusul.
si 650 m. de resedinta co- de satul Orgoesti. Are 145 lo-
muneT. Are o populatie de 129 cuitorT, din carl 9 stia carte ; Buda, deal, in partea de E. a
capT de familir, 468 suflete, lo- 54 case. com. Copalaul, pl. Cosula, jud.
cuind in 118 case. Botosani.
Totl locuitoriT din acest sat Buda, sat, jud. Vasluiu, spre S. de
se ocupa numai cu rorária si fa- Rafaila, la o distanta de 6 kil. E Buda, deal, in partea de S. a
bricarea multor obiecte de lemn. situat in marginea piriuluT Stem com. Dracsani, pl. Miletinul, jud.
Er ati o biserica situata in nicul, pe o supraf. de 519 hect. Botosani.
partea de S. a satulul. Nu4 se Are o populatie de 124 fam.
cunoaste precis data zidireT. In saa 623 suflete. Are o biserica, Buda, deal, in partea de V. a

www.dacoromanica.ro
BUDA 39 BUDA-CU-DEALUL

satuluf Stroiesti, com. Zatu- reni, com. Cucoreni, pl. Tirgul, mijlocul pAdureT Vladnicul, com.
noaia, jud. Botosani. Se prelun- jud. Botosani. Are o intindere de Valea-Rea, plasa Zeletinul, jud.
geste In com. DrAcsani. 243 hect. E compusl mar mult Tecuciti. Prin mijlocul el curge
din stejar, fag si carpen. Se piriul Cu ace1as1 nume.
Buda, deal, ling5. satul Buda, exploateazA sistematic.
comuna BrAesti, pl. Cirligatura, Plmintul e ripos. Se gAsesc Buda, fost schit, astA-zI bisericá
jud. Iasi. ad : porcI, lupT, vulpT i epurT de mir, in cAtunul cu acelasT
nume, com. Ocnele-MarT, plasa
Buda, deal, com. ,Genuneni, Pl. Ocolul, jud. Vilcea. Inscriptia
Oltul-d.-s., jud. Vilcea. Buda, pi-dure a statului, In jud. de d'asupra useT bisericeT are
BuzAti, com. CisIdul. Are 800 urmAtorul coprins :
Buda, pilla, in jud. Buzdti, com. hect. Face parte din marele «Intru cinstea i lauda. S-teT
CislAul, format din izvoarele corp Cisläul cu trupurile. TreimI si de minunT fAcAtor Ni-
Zidul i Dogari, care dupà ce colae, s'a zidit din temelie a-
inconjoarä ruinele ceateT Doam- Buda, pddure, in jud. R.-Sdrat, ceastA sf. bisericA de la izvorul
na-Neaga., se teunesc putin mal plaiul Rimnicul, com. Buda, tine GrecesculuT din hotarul OcneT,
jos. Primeste apoT Izvorul-Rece, de circumscriptia VII silvic5., Cu toatA cheltuiala i ostrdia
trece prin cAtunul Buda, unde ocolul BAbeni. Are 1763 hect., robuluI luT Dumnezeti, Pope' luT
i se dA numele de Izvorul-BudeT din carT 1463 ale statuluI. Esen- (sters) Deodosie (sters) i Monah
si merge de se vars1 in riul te : fag, jugastru, gorun, ulm BrAnescu din OlAnesti, fost-ati
Cricovul. frasin. schit. In luna luT August 7259
(1751)».
Buda, loc icolat, com. Frincesti, Buda, pirliaf, jud. BaclA, plasa
pl. Oltul-d.-s., jud. TazIdul-d.-s., com. Bucsesti. Buda, vale, jud. BacAti, pl. Mun-
teluT, care incepe din dealul cu
Buda, nzahala, face parte dih Buda, piria, izvoreste de sub Dea- acelasr nume si desparte comu-
orasul Tecuciti, situatä in par- lul-Mare, din padurea BrAesti, nele Berzuntul si Podurile.
tea stingA a riuluT Birlad, strA- com. BrAesti, pl. CirligAtura, jud.
bAtutA de strada Cuza-VodA, Iasi, de la poiana numitd Iosup ; Buda, vale, in partea de S.-V.
avind la E. barierea PrutuluT. curge de la S. spre N. prin a com. DrAcsani, pl. Miletinul,
lunca i esul cu acest nume, jud. Botosani, acoperitA cu pa-
Buda, mofie a statuluT, in jud. pe lingA. dealul Dodul. De aicT dure.
com. CislAul, pendinte la numele de pirlul Costesti
de Episcopie. Are numal 30 prirnind in dreapta piriul Cris- Buda, vale, intre dealul Ciunca
hect. arabile, care s'ati deslipit testi i in stinga piriul GAnesti, pAdurea Cristesti, com. BrA-
de pAdurea Buda si s'ati alipit merge de se vars5. In pirlul Bah- esti, pl. CirligAtura, jud. Iasi,
mosieT Runceni, din com. Jugu- luetul, in dreptul satuluT Prigo- prin care trece piriul Cristesti.
reni ; se arendeazA impreunA reni.
cu Runceni. Buda (Valea-), pida, jud. R.-SA-
Buda, phia, jud. Tecuciti, izvo- rat, plaiul Rimnicul, com. Buda,
Buda, mofie a statuluT, In judetul reste din lipa cu acelasT mime izvoreste din dealul Poiana-PA-
Roman, pl. Siretul-d.-s., com. In com. Valea-Rea, si se varsà ruluT, udä cAtunul de resedintà
PAncesti, arendatä impreunA cu in partea stingä a riuluT Ber- si se varsA In riul Rimnicul.
mosia SAcAleni Cu 5000 leT anual. in raionul comuneT.
Buda-cu-Dealul, sate, in com.
Buda, pdclure, in partea de S.-V. Buda, pîriiq, jud. Tutova, pl. ZvorAstea, pl. Berhometele, jud.
a com. DrAcsani, pl. Miletinul, Simila ; udA com. Puntiseni de DorohoiA ; formeazA un trup, a-
jud. Botosani. Se intinde pe Va- unde i izvoreste, curge de la vind o populatie de 270 fam.,
lea-Buder si are o suprafatA de N. spre S. si se varsA in 1:1E11 ro80 sufiete.
514 hectare. Birlad de-a dreapta. Biserica din satul Dealul, cu
patronul Sf. Mihail si Gavril,
Buda, pdclure, pe mosia Cuco- Buda, ripc7, numit5. si SAlcuta, in deservitä de i preot, 2 entl-

www.dacoromanica.ro
BUDA-LTJI-XANTO 40 BUDA-PALANCA

retI O 1 palamar, este mica de Drum principal este acel de tul, la 14 kil. departare de ca-
lemn $i vechia, facuta. la 1772, la Mihdileni la Mamornita. pitaba judetuluI $1 la 6 kil, de
de Alex. Tautu, proprietarul re$edinta plA$eI.
mosieI, dupä spusa populara. $i Buda-Mare O Buda-Micä, tru- Comuna se compune din 2
insemnarile ce sunt, cacI inscrip- puri de padure ale statuld, carI catune : Buda li Palanca, cu o
tie n'are. impreuna cu trupul Groapa-Dan- populatiune de 1096 locuitorI:
ciuluT, situate in com. Sal-5.cl- 549 barbatT, 547 femeI, in plus
Buda-luI-Xanto, trup de mofie ne$6, plaiul Cozia, jud. Vilcea, 30 familiI de TiganT. Sunt 271
nelocuit, pendinte de com. Me- ati o intindere de 350 hect. capI de familie, 250 contribua-
reni-d.-j., pl. Glavaciocul, jud. bilf, 271 case de locuit $i 3
Vlasca. Buda-Mici, sat, pe mo$ia de a- bordeie.
semenea numire, com. Buda, pl. In comuna sunt douà bise-
Buda-Mare, sat, pe mosia de Herta, jud. Dorohoiti, cu 115 riel' : una in Buda, ziditä la a-
asemenea numire, in com. Bu- familiT si 410 suflete. nul 1889 $i alta in Palanca, zi-
da, pl. Herta, jud. Dorohoiti, Proprietatea mo$ieT este a fa- dita la 1824, ambele deservite
Cu i14 famifie, 529 sufl., si burla milieI Holban. Pamintul este pu- de do! preotI.
situatie inteo vechia curatura. pa fertil. Pe litiga agricultura, totT lo-
Proprietatea mo$ieT este a e- Biserica, cu patronul Sf. Di- cuitoriT se ocupa cu rogojinasia.
rezilor defunctuluT N. Alcaz. mitrie, este de zid, facuta in Produsul muncelil desfac in o-
Biserica, cu patronul Ador- 1818 de fostul proprietar Hol- rasul Ploe$ti.
mirea - MaiceI - DomnuluT, cu I ban. Locuitorir, in numar de 139,
preot, 2 cintareyi si I 'Alamar, SateniI improprietarip ali 767 s'at1 improprietarit la 1864, pe
este de zid, fácuta in anul 1704 hect. 67 ariT pamint ; iar pro- mo$ia baronese! Richman, cind
de Vasile Holban, fost proprie- prietarul mosiel are 568 hect. fi s'a dat 499 hect. El aa, a-
tar al mosieT, dupa spusa popu- 58 ariT cimp si 55 hect. 85 ariT farà de vitele trebuincioase mun-
'ara li insemnarile ce sunt, cacI padure tinära., cu esente domi- ce!, 100 cal, 6o epe, 225 traer,
inscriptia ce se vede este in- nante: fag si carpen. 5 capre, 600 o! si 250 porcT.
descifrabila. coala, cu un inva- Drumurl principale sunt : a- In raionul comuneI este o pi-
tator li 50 elevI, are un local cel de la Mihaileni prin Buda- va, o moara, o fabrica. de spirt
bun, facut la 1880 de comuna, Mare, ce duce prin Godine$ti la si una de flina, toate asezate
cu ajutorul dat de raposatul pro- Mamornita si acel din Hreatca pe riul Leautul.
prietar M. Holban. la Herta. coalä s'a infiintat la 1889.
Calitatea pamintuluT este par- Hotarele cu: Buda-Mare, Go- A functionat si mal inainte, dar
te bunisoard $1 parte mal slaba, dinesti, Harbova li Hreatca. a fost des intrerupta. S'a fre-
dar prin gunoire poate deveni cuentat in anul trecut de 27
fertila, fiind locurl de padurl. Buda -Micä. (Vez! Buda - Mare, copil, totT baetT, din numarul
SateniT impropritariV aa 226 jud. Vilcea). de 154 copiI, 88 baetI, 66 fete,
hect. 2§ aril pamint, iar pro- cu virsta de $coall. tili carte
prietarul mo$1eI are 500 hect. Buda-Palanca, com. rur., plasa 40 barbatT $1 3 femeT.
86 ariT cimp si 710 hect. 37 Cimpul, jud. Prahova. Comuna se intinde pe o su-
ariT padure harina li tiara, cu La formarea comuner, atit el- prafata de 1416 hect. pamint,
mal multe esente de arborT se- tunul Buda cit $i Palanca ati fost in care intra izlazul, pamintul
cular!, intre carT domina fagul situate in padurea Buda; de a- de muna., padurT li partea a-
si stejarul. Iaz este unul, dar colo locuitoriT $i - ail stramutat masa proprietareseT dupa deli-
mic. Livada si vie este in su- locuintele unde se gasesc acum, mitare.
prafata de 6 pogoane. din cauza inundatiilor ce su- Cite-va femeI cresc &dacit
Piraiele ce trec pe mosie si fereati din revarsarea riurilor de matase. StupT cu albine stmt
cae vin din Bucovina sunt : Pi- Leautul si Prahova, ce le faceati 68. Pamintul e mar mult priel-
riul-Poenilor si al Cociorvenilor. multa. p agub A. nic porumbuluI si griuluT.
Se gase$te piatra calcarica Este situata pe loc ses, Intre Comerciul se exercita in co-
gresa, li se exploateaza numaT riurile Teleajenul si Prahova, si muna de 6 cIrciumari.
pentru trebuintele locale. pe ambele malurI ale girler Leau- Budgetul comuner prezinta

www.dacoromanica.ro
BUDA-PRISICENI 41 BUDÄIUL

la veniturr suma de 3876 ler sezata pe dealurile ce formeaza BudAcelul, afluent al piriulur
anual; cheltuelile prezinta a- valea Stemnicul. Este alcatuita Rica, com. Bogdanesti, jude-
ceeasT suma. din satele Buda si Rafaila, pe o tul Suceava (1300 m.).
intindere de 4863 hect., din carr
Buda-Prisiceni, com. rur., plasa 2960 hect. padure a statulur, si Budäile, imare, pe mosia Bo-
Sabarul, judetul Ilfov, la V. de are o populatiune de 130 fa.mi- bulesti, com. Bobulesti, pl. te-
Bucuresti, Miga riul Arges, la iir saa 645 locuitorr Rominr, carT fanesti, jud. Botosani, de unde
19 kil. departe de Bucuresti. se ocupa cu agricultura si eres- izvoreste piriul Saha.
Se compune din satele : Bu- terea vitelor. El posea. 36 plu-
da, Druganesti, Posta, cu o po- gurr si 79 care cu bol', 8 cdrute afluent al Racer,
pulatie de 1232 locuitorr, carI Cu cal si 350 stupT ca com. Vascani, jud. Suceava ; are
traesc in 278 case si i bor- Prin mijlocul comuner trece de afluent din dreapta pe Onu-
deia. 01111 Stemnicul. fral.
Se intinde pe o suprafata de Are 3 bisericr ca 2 preotr, 3
1735 hect. eintaretT si o scoall. Budàilor deal,14 co-
D-ni! M. Xanto, N. Turnescu, Budgetul comunel e de 2624 muna Preutesti, jud, Suceava,
biserica Sf. Ilie i Doamnele Fre- le! 93 banT la veniturr si 2567 acoperit de padure de fag.
derica Paleologu si Natalia Fa- le! 94 banT la cheltuell; statul
nuta, au 1053 hect., lar locuito- incaseaza 1734 le! de la 289 Budfiilor (Valea-), vale, Pi Par-
rif 682 hect. Proprietarir culti- contribuabilI. Comerclul se face tea de N. a satulur Potingeni,
va 703 hect.; iar locuitorir cul- de 7 Romin.T si 2 stainf. com. Movileni, pl. Copad, jud.
tiv5. tot terenul, ara rezerve de .54te sunt: 985 vite marl cor- Iasi; loe numar de pasune.
pasune. nute, bivol, 840 oI, 23 capre,
Comuna numara 226 contri- 87 cal si 229 rimatorr. Budiilor (Valea-), vale, In co-
buabil Are un budget de 4747 muna Golgesti, plasa Branistea,
le! la veniturr si 4957 ler la chel- Buda-TAiati, iidure, pl. Dim- jud. Iasi.
tuelT. In anul 1885 eraa 207 bovita, jud. llfov, care merge
contribuabilT. pana in valea Pasarea, care o Budblioasa, deal, incepe de la
In comuna sunt 2 bisericr, la desparte de padurea Cernica. hanul Budaioasa, din com. Cior-
Buda si la Druganesti, 2 scoale testi, pl. Crasna, jud. Vasluia,
mixte; i pod statator pe Arges. Buda-Vechiä, numire veckid a si se intinde spre E., pana in
Vite sunt : 723 vite mar!: 13 cdt. l com. Buda, jud. R.-Sarat. padurea CrasneI; pe coasta nor-
cal i epe, 281 bol, 237 yac! dica a acestur deal merge so-
viter, 21 taurr, 53 bivolite; Budacul, cel mar inalt munte seaua
842 vite miel : 85 capre, 103 din judetn/ uceava, aflator in
rimatori si 654 o!. com. Borca,- avind 1864 metri Budgiul (Frince§ti), sal, in par-
Dintre locuitorI, 289 sunt plu- altitudine de asupra nivelulul tea despre E. a com. Sirca, pl.
garT si 3 industrias!. arligatura, jud. Iai, Ruga iazul
Aratura se face cu 130 plu- pirtul Budalul. (In privinta
gurr: loo cu bol i 30 cu cal. Budacul, ir , afluent al pirluluI ved Sirca,' sat).
Locuitorir aa 182 care si el- Borca, jud. Suceava. Numarul vitelor este de g 69
rute: 137 cu bol si 45 Cu cal. cap ete, din casi: upo vite marl
Comerciul se face de 7 cir- Budancea, deal. (Vez! Dealul- cornu te, 14 ce pi 55 ritnatorT.
ciumarl. Maree pl. Cirligatura, jud. Iasi).
S'aa stabilit in comuna 2 BudAiul, sat, numit i Urlati, pe
strainT. Budancea, pida. (Vez! Lacul, mosia i in com. Silistea, plasa
pida, com. Sirca, pl. Cirliga- omuzul, jud. Suceava. Are 21
Buda-Rafaila, com. rur., in par- tura, jud. Iasi). case, populate cu 21 cap' de
tea de N. a plasel Stemnicul, j ud. familie, sal"' 68 suflete : 28 bar-
Vasluia, la distanta de 35 kil. Buda9ca, deal, in jud. Mehe- batl si 40 femer. Sunt 17 con-
de orasul Vasluia, de 12 kil. dinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de tribuabilI.
de Negresti, resedinta plaseT, a- com. rur. Izvorul-Anestilor. Vatra satului ocupa o supra-

156760 Mal etr Pleito a, Get. vallo I ol. 6

www.dacoromanica.ro
BUDÀIUL 42 BUDEASA-MARE

fatA de 5 fAlcl si 40 prj. Locui- din mal multe izvoare, trece Budaiul, vale, in raionul com.
toril sunt totT plugarI. prin mijlocul satulur Concesti, CondrAchesti, jud. Tecucin. Mer-
Improprietdritl la 1864 sunt: com. Hudesti-Marl, pl. Prutul- ge in directia N.-S. spre E. si
2 fruntasI, 3 mijlocasr si 4 co- d.-s. ; formeazA, in partea de V. se vars1 in Iartagan.
das!, stApinind 14 fAlcr si 28 a satulur, iazul BudAiul, si se
prj. Biserica din Silistea iscoala varsA in piriul Podriga. (V. Con- Budalul-Clofilor, loc de iovoare,
din StirbAt servesc i acestur sat. ceasca). pl. TazlAul-d.-j., com. Ripele, jud.
Drumurile principale sunt: la BacAti, satul PAltinata.
StirbAt 3 kil., la Silistea 1/2 kil. Budäiul, AMa, izvoreste din sa-
si la Liteni 2 kil. tul Budliul, com. Sirca, pl. Ch.- Budäiul-de-la-Standoale,
ligAtura, jud. Iasi, formeazA un fia A, in comuna
Budaiul, deal, in com. MAnAsti- mic iaz in sat si se varsA in Valea-GloduluT, jud. Suceava.
reni, pl. Jijia, jud. Botosani. In- stinga pirtuluT Bahluetul.
cepe de lingá riul jipa, sub nu- Budalul-Domneso, loc de
mele de Dealul-Oddei, merge Budäiul, piriti, izvoreste de sub voare, pl. Tazilul-d.-j., com. Ri-
paralel cu Dealul-Viei, spre S. dealul BudAiul, satul Potingeni, pele, jud. Bacla, pe Ruga satul
si se termina in Podisul-Furilor. com. Movileni, pl. Copoul, jud. Borzesti.
Iasi, curge de la V. spre E., se
Buditiul, deal, pe mosia LAtAl, impreunl cu Piriul-HirtopuluI, Budäne§ti, sat, plaiul Cerna, ju-
com. LAtAl, pl. Cosula, jud. Bo- ce izvoreste tot din acest sat, detul Mehedinti ; tine de com.
tosani. unde, in vatra luï formeazA ¡azul rur. Blzesti.
Potingeni ; esind din iaz, trece
Budaiul, deal, in partea de N.- prin Valea-SAratA, lutnd numele Budane§ti, deal, com. rur. BA-
E. a comunei Cucoreni, pl. T'ir- de Pirtul-SArAturilor si dupA ce zesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-
gul, jud. Botosani. primeste pe dreapta piraiele : dinti, acoperit cu vii.
Amara, ce izvoreste din lazul
Budaiul, deal, in com. Movileai, Amara, si Sbantul de pe mosia Budeanul, deal, in partea de E.
pl. Copoul, jud. Iasi, pe terito- Larga, formeazA iazul din satul a com. Buznea, pl. CirligAtura,
riul satultd Potingeni. Movileni ; de acolo sub numele jud. Iai, numit ast-fel dupA nu-
de Piriul-Bahna, unit mal la vale mele une! vi! ce este pe dinsul
Budaiul, iaz, in com. LAXE, pl. cu piriul Rediul, ce are 4:le a- care se numeste Viea-Budeanulur.
Cosula, jud. Botosani. fluente pe Piriul-GreculuT, se Are ldirectia de la S. spre N.,
varsA in iazul din vatra satuluI despArtind comuna de jud. Ro-
Budäiul, iezifor, lingA satul Bu- Larga. (V. Larga, piriti, com. man. Este cel mar inalt deal de
clAiul, com. Sirca, pl. CirligAtura, Movileni, pl. Copoul). pe aci. Pe coasta luI se aflA
jud. Iasi, format de piriul Bu- tuatA o parte a satuluI GAnesti.
dliul. Budaiul, mic aftuent al Somuzulta-
Mic, com. Giurgesti, jud. Su- Budeanul, mic afluent al
Budaiul, lac izolat, pe mosia CA- ceava. PiriuluT-luI-Pulpl, in com. Dol-
tAmAresti, com. Cucoreni, plasa hasca, jud. Suceava.
Tirgul, jud. Botosani. Budäiul, curge de la N.
spre S., udA teritoriul comunel Budeasa, sat, face parte din co-
Budaiul, piria, pl. Siretul-d.-j., Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti, muna rur. Micesti, plasa Riul-
jud. BacAti, care curge pe teri- si se varsA in piriul Lipova. DoamneI, jud. Muscel.
toriul com. Milesti.
Budaiul, vale, plasa Siretul-d.-j., Budeasa, girlä, trece prin com.
Budalul, firîu, curge pe mosia jud. BacAti, situatA in partea E. MArAcineni, pl. Riul-Doamner,
CAtAmAresti, com. Cucoreni, jud. a com. Milesti. jud. Muscel.
Botosani, si se vara. in Siena.
Budäiul, vale, In com. MAnAsti- Budeasa-Mare, sat, jud. Arges,
Budaiul, pfrig, jud. Dorohoiti, reni, pl. Jijia, jud. Botosani, futre pl. Pitesti ; face parte din coin.
numit i Conceasca, se forme221 dealul BudAiul rur. Dobrogostea-Negovani.

www.dacoromanica.ro
BUDEASA-MARE 43 BUDEM

Budeasa-Mare, sat, jud. Arges, tA a atmI Cilnistea, proprietatea 176 fam., cu 809 sufl., din care
pl. Pitesti; face parte din com. Vetrer-MAndstireI-Comana. 3 fam. TiganT. Comuna are o
rur. Budesile. Are o scoald pri- Acest cAtun este situat pe biserica ziditA de familia Budes-
marA ruralA. loc mlAstinos, provenit din vAr- tenilor din Pitesti, deservità de
sAturile alnister. preot, i cintAret i r para-
Budeasa-Micä, sat, jud. Arges, Este mult vinat de apA cum: cliser ; o scoalA primará ruralA ;
pl. Pitesti ; face parte din com. sitar!, rate, lisite, etc. 5 circiurd. Budgetul comu-
rur. Budesile. In 1864 s'a improprietarit aci ner pe anul financiar 1882-83
120 locuitorl fostr clIcasT, luind a fost de 1816 le! la veniturr
Budeasa-Micä, gîrld, izvoreste o suprafatA de 385 hect. Aci si de 1774 Id, 62 bant la chel-
din jud. Arges, formeazA limita este o bisericA de zid, fOcutA in tuelr.
de S. intre comuna Ciumesti 1882, deservit1 de I preot Dupg o publicatie oficiall
com. MArAcineni, pl. Rturile, jud. cintAretr ; tine de parohia Co- (1887) aceastA comunA numArA
Muscel, si limita de V. t'Are mana, de care este departe de 181 contribuabill si are un bud-
comuna Ciumesti si jud. Arges. 3 kil. get de 4097 leI la venituff si de
Dupa ce udA partea de V. si La marginea de E. a satulur, 2268 le/ la cheltuell.
S. a comuner Ciumesti se varsA pe coastA, este o vilA, fostd a de- In anul 1887 erati in comunl
In riul Doamner. cedatulur M. KogAlniceanu, care 698 capete vite mar!: 68o bol
fusese arendasul mosier Va- si yac!, 18 cal i 608 vite má-
Budeasca, nume, ce purta mar tra-MAnAstirer-Comana; azr este runte : 358 o!, 62 capre i 188
inainte satul Scorteni, judetul proprietatea familier decedatului porcr.
Em. GrAdisteanu.
Se scoate multa trestie din Bude§ti, com. rur., pe apa Sim-
BudeI (Valea-), vale insemnatA batile i zmircurile Cilnister, tres- niculur, aproape de riul Olt, ju-
In com. Tohani, jud. BuzAti ; tie care servA locuitorilor pen- detul Arges, pl. Topologul, la
incepe din Fintina-Stilpulur tru acoperirea caselor. 20 kil, de com. rur. Tigveni,
clA in Valea-Scheilor. Se creso si &dad de m6,- resedinta subprefectureI, si la
tase. In 1885 a fost in vilA o 6o kil. de Pitesti. Se compune
BudeI (Valea-), vale, com. Da- crescAtorie model pentru creste- din satele urmAtoare : Budesti,
videsti, plasa Argeselul, judetul rea gindacilor de mAtase In mod Barza, Linia i RudAria, aviad
Muscel, se varsà in riul Arge- sistematic. peste tot 327 familli, din care
selul, pe teritoriul comuner Da- In acest cAtun sunt 3 hect. 57 fam. de Tiganr, cu 1168 su-
videsti, din care izvoreste. Cu vil. flete. In comuna este o bise-
CAtunul acesta este aproape ricA vechid, reziditA din temelie
Budele, mahala, com. rur. Nen- de statia drumulur de fier de la 1812 de marele clucer Cons-
ciulesti, pl. Cerna-d.-j., judetul la ComanA de 3 kil., iar de halta tantin Socoteanu, proprietarul
Vilcea. de la GrAdistea de 5 kil. mosier, i restauratA in urmá de
Trupul de mosie, pana a nu familia Lahovari, descendentir
Budele, pIta, strAbate vestul co- fi fost incorporat cu Vatra-MA- Socotenilor; o scoalA primará.
mune! Rosiile, pl. Cerna-d.-j., nAstirer-Comana i pOnA a nu ruralA. ; case vechr boerestr; 5
jud. Vilcea. fi dat pAmint fostilor clAcasT a- Budgetul comuner pe
vea suprafata de 954 hect. anul 1882-83 a fost de 1610
Budele, pirta, izvoreste din ho- Sunt 3 circiumr. le! la veniturf si de 1600 le! la
tarul comuner Rominesti, strd- cheltuelI.
bate comuna SAscioara, plasa Budesile, com. rur., pe riul Ar- Dup. o publicatie oficialA
Mijlocul, jud. Vilcea, primeste ges, jud. Arges, pl. Pitesti, (1887) aceastA comunA numArA
de afluente apa SAscioara si se 5 kil. de com. rur. BAscovul- 225 contribuabilr i avea in acel
varsd in Oltet, la sudul comuna resedinta subprefecturer, an un budget de 3573 le! la
si la 15 kil. de Pitesti, formatO veniturr si de 3919 ler la chel-
Budeni, cdtun, pendinte de com. de satele : Budeasa-Mane, Bu- tuelI.
Comana, plasa Cilnister, judetul deasa-Micl, Rogojina i Redi- NumArul vitelor era in anul
Vlasca, situatd pe coasta dreap- oasa, avind peste tot 210 case, 1887 de 523 capete vite marr :

www.dacoromanica.ro
BUDE$T1 44 BUDETTI

504 boT i vacT, 15 caT si 4 bi- 2 masinT de treerat cu aburl tia sunt : 700 bArbatT 0 673
voli si de 632 vite marunte : un pod. In comuna s'ari stabi- femeT; 616 cAsAtoritr, 660 ne-
io oT, 22 capre i 600 lit r8 strainT. cAsAtoritr, 96 vlduvl; 122
torT. In mare parte locuitoriT acesteT carte ; totT sunt RominT orto-
Aid este o trecatoare peste comune sunt Tigani. doxT.
Olt Cu pod umblator. In comuna este o biserica, cu
Bude§ti, com. rur., in jud. R.- hramul Sf. VoevozT, zidita in
Bude§ti, corn. rur., pl. Negoesti, SArat, plasa OrasuluT, pe piriul 1844 de familia Zosescu ; are
jud. Ilfov, situata la S.-E. de arceiul. venit 1784 leT 66 banT ; e de-
Bucuresti, pe tarmul sting al luat numele de la mosia servita de i preot, i cintaret
riuluT Arges, la varsarea riuluT unuT vechiti proprietar, numit Bu- si I paracliser.
Dimbovita in acest riti, 39 kil. descu. In com. este o scoall mixta,
departe de Bucuresti. Este asezata in partea de mia- fundata in 1874 de comund, cu
Se compune din satele : Ne- za-noapte a judetuluT, la 29 kil. invatator si 76 elevI inscrisT,
goesti, Posta si Budesti cu o spre N. de orasul din carT 41 promovatT (1892-
populatie de 2094 loc., carT rat, si in partea rasariteana a ¡893).
traesc in 383 case 0 5 bordee. plaser Orasul, la 2 kil. spre E. Calitatea pamintuluT este mij-
Sta in legatura cu comuna Va- de com. Cotesti, resedinta pia- locie ; comuna are: 19 hect. pa-
silati i Aprozi, prin sosele ve- seT. Comunele invecinate sunt : mint arabil, I hect. imas, 420
einale. Din sus spre Bucuresti Blidare, la 4 kil., Bontesti hect. vi!.
este un pod pe vase peste riul akige la 6 kil., Golesti la 8 Ocupatiunile locuitorilor sunt:
Arges. kil., Faraoane i Slobozia - Cio- fabricarea vinuluT si a rachiuluT,
Intinderea comuneT e de 3814 Asti la i I kil. agricultura putina, apoi creste-
hect., din cad d-niT General G. Se margineste la E. cu pro rea vitelor. Loc. aa 15 plugurr,
Manu, P. Chiritescu si Gr. Fi- prietatea Cotesti, la V. cu pa- 545 capete de vite, din earl : 19
lipescu, an 3225 hect. si locui- durea StatuluT Varzaresti, la mia- boT, 43 vac!, 47 ca!, 9 epe, 12
torif 589 hect. Proprietarir cul- za-zi cu com. Urechesti, de care or, 6 capre i 237 rimatorT. Co-
tiva 2722 hect, 235 ramin ster- se desparte prin piriul Circeiul, mertul este activ si consta in
pe, 208 izlaz si 6o padure. Lo- la miaza - noapte cu com. Co- importul de cereale, carT lipseso
cuitoril cultiva tot terenul, re- testi, de care se desparte prin co mu n eT , instrumente trebuin-
zervind 100 hect. pentru finete. piriul Valea-Dilgovuluf. cioase la fabricarea vinuluT, co-
Comuna numara 361 contrib., Este o comuna de cimp; nu loniale i vestminte, i in ex-
cu un budget de 8914 leT la are dealurT importante pe teri- portul vinuluT. Transportul se
veniturT si 6585 lei la cheltueli. toriul ei, avind, spre V. nu mal, face prin statia Cotesti, la 8 W.
In anul 1885 emit 349 contrib. ramificatiile Dealulur-Cornitelor. spre E. de comuna. Sunt in co-
Dintre locuitorT, 499 sunt plu- Ca riurT are niste micT piraie, muna 50 comercianti, din car!
gad, 27 ati diferite profesiT. formate din ploT ; asa sunt: Or- strain ; din acestia: i este ba-
Aratura se face cu 103 plu- ceiul la miaza-zi, Dilgovul la can, 7 circiumarT, 2 mAcelarl,
gurT :54 cu bol si 49 cu cal. miaza-noapte i pirtul Leordetul; marchidan.
Locuitoril at1 119 care si el- are 9 puturl, cu o adincime de CAile de comunicatie sunt sim-
rute : 54 cu bol i 65 cu cal. cite 30-40 metri. ple drumurT vecinale, spre :
Comerciul se face de 13 cir- Alt catun, afara de cel de Slobozia -Cior4ti - Gologan ; 2.
ciumarl si 2 hangiT. resedinta, nu maT are; insa par- Golesti-Focsani; 3. Cotesti-Fa-
Numarul vitelor marl e de tea apusana a luT poarta nu- raoane-Cirlige-Virtescoiti ; 4. Co-
781: 314 cal i epe, 202 bol, mirea de Circeiul. testi - Odobasca - Dealul - Lung;
185 vacT i viteT, 22 taurT, 58 Suprafata comund este de 5. Popesti - pragosloveni - PlAi -
bivoll i bivolite, si al celor mid* 463 hect., din earl 23 hect. o- ne0-Rimnicu1 SArat ; 6. gara
de 1365: 9 capre, 338 porcT cupate de vatra comuneT, restul Cote0.
si 1018 oT. de 443 hect. este al locuito- Comuna are 308 contribua-
Are o biserica cladita de ma- rilor. Veniturile sunt de 8835 let
rele vornic loan Manu ; o small Populatia este de 405 fami- 5o banT, lar cheltuelile sunt de
mixta, baetr si fete ; o povarna; liT, cu 1373 suflete; intre ace§- 8563 le! 45 banT.

www.dacoromanica.ro
BUDEM 45 BUDEM

Bude§ti, sat vechig, pe apa Sim- Prin el trece drumul spre s'a construit de judet in anul
niculuT, jud. Arges, pl. Topo- numit leahul-Budesti. 1884.
logul, in apropiere de riul 01- Din vechime acest sat a fost Ad sunt 2 masinI de treerat
tul ; face parte din com. rur. razasese. cu aburI, i pod pe vase, filtre
Cu acelasI nume. In acest sat Numarul vitelor este de 246 Budesti i RadovanuI, i i po-
este o biserica vechil rezidid capete, din carI: 183 vite marI varna.
din temelie la 1812 de clucerul cornute, 20 of, 13 caI si 20 ti- Comereiul se face de 13 eh--
Dinca Socoteanu i restaurad mAtorT. ciumarl si 2 halle%
In urma de familia Lahovari, Numarul vitelor marf e de
descendentiI Socotenilor. Bise- Bude§ti, sat, pl. Negoesti, jud. 667 si al celor miel de 1199.
rica are hramul S-tiI Ingerl; este Ilfov; face parte din com, rur. LocuitoriI aa 86 plugurr, 47
deservid de 2 preotI, 2 clritgretT cu acelasT nume. Este situat la cu boT, 39 cu ea! i 102 care
paracliser. Este tntretinuta S. E. de Bucuresti, pe tarmul carute, 47 Cu bol si 55 Cu
de proprietarI, casi ati case marI sting al riuluI Arges. Prin mij- cal. In sat sunt 18 straid.
boerestr si un atelier cu heras- locul satulur trece soseaua ju- Dintre locuitorI, 478 sunt plu-
trae cu aburI, unde se lucreaza deteana Bucuresti-Oltenita. La garr.
lemne de cherestea din padu- V. se varsa rlul Dimbovita in
rea proprietatiI, exploatata de o rtul Arges. Aci este resedinta Bude§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
societate franceza (1885). subprefecturiI plaser Negoesti, OrasuluI, catunul de resedinta
Mosia Budesti, a d-luI George a jlideluI de ocol, a mediculuI al comuna Budesti. i.a luat
I. Lahovari, are o intindere a- plaseT si a und companiI de numele de la mosia Budesti. E
proximativa. de 7600 pog., din dorobantI. Are un biuroa tele- situat in partea de tasarit a
care 1500 pog. lucratoare, 3600 grafie, platit de judet, care face comund, asezat pe piriul Cir-
pog. padure batrina de stejar, serviciul postei rurale, precum ce; are o tntindere de 120 hect.,
fag si alte esente si 2500 pog. si un spital rural cu 40 paturT. Cu o populatiune de 1373 loc.,
date fostilor clacasI. timpul rasboiuluI din 1877, futre carI sunt socotitt i ceI
Aicr este o trecatoare peste divizia IV-a, comandad de d. din catunul arceI, cu care for-
Olt cu podurr volante si un pod General Manu, a ocupat acest meaza un singur trup.
de lemn peste apa SimniculuI. sat.
Satul are o scoala primara. Suprafata lui e de 1839 hect., Bude#I, sat, in pl. si jud. Tu-
din carI d. General Manu are tova, com. Plopana, spre S. de
Bude§ti. (V. Guranda, sat, com. 1275 hect. si locuitorir 564 hect. tirgusorul Plopana. Are 233 loc.,
Babiceni, pl. .$tefanesti, judetul Proprietarul cultiva 1005 hect., din carI 6 stia carte, si 53 case.
Botosani). 150 ramtn sterpe, 6o izlaz si 6o
padure. Locuitoril cultiva 464 Budeqti, sat, face parte din co-
Bude§ti, sat, in partea de E. a hect. si ioo rezervä pentru fi- muna rur. Diculesti, pl. Olte-
com. Curteni, pl. Crasna, jud. flete. tul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-
Falda ; situat in valea dintre Populatia satuld e de 2000 pulatie de 395 locuitorI, 200
dealurile Osoiul i Caluglrita, locuitorI, carT se ocupa cu a- barbatI si 195 femeI. Cade in
la distand de i kil, de satul gricultura si cresterea vitelor. partea de N. a comund. Locui-
de resedinta, Curteni. Are o biserica mare, cu hra- toril sunt ImproprietaritT In a-
Are o biserica facuta la 1864, mul Adormirea, deservid de nul 1864.
deservid de I preot si 2 cln- preot i 2 cintIretT, cladita de Ad e o biserica fondata la
tAretr, intretinuta de proprieta- Marele Vornic Ioan Manu ; o anul 1825 de Slugerul Alexan-
rul rnosid. cazarma de dorobantI; o gra- dru Diculescu si reparad in ur-
dilla frumoasa cu tot felul de ma de d. Vasile Racod.
Bude§ti, sat, in com. Mogosesti, poml, proprietatea d-lur Gene- In partea de V. e udat de
pl. Stavnicul, jud. Iasi, asezat ral Manu ; o scoall mixta, fre- 1.1111 Oltetul si de valea Imoroasa.
la poalele dealuluT Budesti. Are cuentad de 40 elevI si 15 eleve, Copir in vIrsta de scoall sunt 28,
o populatie de 46 familiI, saa cu intretinerea carda statul chel- dintre carl 14 baetI si 14 fete.
169 locuitorI; o biserica ; casele tueste anual 1404 ler, lar co-
proprietatiI; o moara. muna 1175 leI. Localul scoald Bude§ti, cif tun al comund Tres-

www.dacoromanica.ro
BUDEsTI 46 BUDESTI-GHICM

tioara, jud. Buzaa, Cu 200 loc. sesti, pl. Stavnicul ; mal jos de sunt copiT, dintre carT 562 co-
si 48 case. sat, unindu-se Cu piriul PIetro- piI de sex barbatesc, 516 co-
sul, se varsa in scursura iazulul piT de sex femeesc ; dupa na-
Bude§ti, deal, jud. Iasi, la poa- Birca. tionalitatT sunt : 34 suflete strli-
lele caruia e situat satul Bu- ni, saa 5 familir evreestI, 7 fa-
desti, com. Mogosesti, pl. Stav- Bude§ti-de-Jos (Lunca), mo- mili! UngurT, NemtT, etc.
nicul. Virful luT se numeste fie nelocuita, pl. Negoesti, jud. RominiT se indeletnicesc cu
Toaca. La 1812, in timpul be- Ilfov ; face parte din com. rur. agricultura si cresterea vitelor;
jenier, o ceata de TurcT se ase- Budesti. Are o suprafata de 750 strainl, in parte, aa angajamen-
zase pe virful dealuld. hect., proprietate a d-lur P. Chi- te la proprietarl, alta' se ocu-
ritescu. Din totalul mosief, 75 pa. c 1 agricultura, si altiT cu ne-
Bude§ti, drum, jud. Iasi, ce duce hect. se rezerva pentru finete. gotul. Dintre locuitorir impro-
de la Iasi la Vasluia prin co- prietaritl In 1864 sunt asta-zT :
munele : Galata, Miroslava, Mo- Bude§ti-de-Sus (Lunca), mo- 119 carT staptnesc locurile lor
gosesti, Mironeasa si prin satul fie nelocuita, pl. Negoesti, jud. insi-sì; 166 ca urmasT si 98 mil
si pe dealul Budesti. Acest drum Ilfov; face parte din com. rur. de si insuratT si cultivatorl de
servea in vechime de comuni- Budesti. Are o suprafata de 450 pamint, dar Inca n'ail niel un
catie intre Tara-de-Jos si Iasi ; pe hect., proprietate a d-luT Gene- sola de improprietarire, precum
aicl veneaa Domnir din Con- ral Manu. Din totalul mosieT, 40 niel prilejul de a mosteni dupa
stantinopol la scaunul domniet hect, se rezerva pentru finete. urma parintilor lor legiuitt
Agricultura se poate face pe o
Bude§ti O Färtigani, mofie, pl. Bude§ti-GhicAI, com. rur., jud. intindere de 2423 hect., 47 aril.
Tazlaul-d.-s., comuna Scorteni, Neamtu, la extremitatea despre Suhatul are o intindere de
judetul Bacaa, despre care Th. E. a judetuluT si despre S.-E. 140 hect., nutrind 2391 capete
Codrescu, In cBuciumul Ro- a pl. de Sus-Mijlocul. Se mar- de vite, carI, singure din tot
m'in», pag. 523, ne spune: cmo- gineste la N. cu com. Bozieni judetul, sunt de o rasa supe-
sie la tinutul Bacaulul, in care si Birgaoani ; la V. cu com. gin rioard, ad i prasindu-se si eres-
are parte si d-luI Stefanache Ion gaoani, in parte ; la V. cu com. cindu-se specia boilor si a vaci-
Cocea, care mal cumpara o suma Margineni, si la E. cu jud. Ro- lor Olandeze si Elvetiane. In
de stinjenT de la Niculal sin Toa- man, despartindu-se in toate par- aceastä comuna se mal allá si
der Petrea, Vasilie a Icoanel tile prin limite conventionale. o herghelie de cal.
din satul Scorteni; iar din ra- Terenurile sale in parte sunt Sunt: 560 boT, 285 vacT, 1036
zesT sunt si C. Magu, Vasilie accidentate, prezintind sira dea- or, 1,8 caT, 238 pord, si 154
Grigoras, Grigori Patrichi, care lurilor Climesti, Faurei si Chi- vite micr cornute.
vind 12 stinjenr din mosia d-sale , care strabat comuna a-
liile In aceasta comuna sunt : 5 bi-
Aga Enache Crupenschi, si Ion proape paralel cu hotarul jud. sericr, Cu II deserventr, 5 preotT,
Banca 4 stinjenl, d-sale Satra- Roman ; in colo sunt val si po- 6 eclesiarcT, platitl din fondu-
ruluT Sandu Chiriac; Tudurachi dise rodnice si prielnice cultu- rile comunale cu 700 leT (veni-
Matagund, C. Maris, etc.; pe re/ plantelor agricole, iar pe tul fonciar anual al paminturi-
litiga mosia Costesti si altele, unele locurT, mal cu seama. des- lor date bisericilor, se urca la
fara sat». pre N., putin mlastinoase. suma de 2366 leT) ; 4 morl de
Este formata din satele : Bu- apa ; o velnita; 4 fferariT ; 2 ro-
Bude§ti, piidure particulark su- desti - Ghical, Climesti, Faurei, tariT ; o scoala.
pusa regimulul silvic, pendinte Micsunesti si Tatomiresti, Cu o Budgetul comuneT e de i0802
de com. Diculesti, pl. Oltetul- populatiune de 2446 suflete, 548 lel la venituff si 10703 la chel-
d.-j., jud. Vilcea. familiT, carT repartizatT dau : tuel/ ; nUmgrui contribuabililor e
2422 suflete: 1237 barbati, 1209 de 543.
Bude§ti, pirig, jud. Iasi, format femel ; dupa stare chilla: 1219 Comunicatiunea Cu satele ve-
din dota ramurl ; una izvoreste necasatoritT, 1060 casatoritT, 167 cine se face prin : un drum
din padurea numita Gisca si vaduvr, dintre carT 71 vaduve, comunal din satul Tatomiresti,
alta de sub dealul Huma, trece 3 divortatl, 40 nevolnicT ; 128 ce trece prin satul Faurer, Bu-
prin satul Budesti, com. Mogo- stia carte, 2319 nu stia ; 1078 desti-GhicAT, legindu-se cu so-

www.dacoromanica.ro
BUDE.5TI-GHICIT 47 BUDIENI

seaua jud.Platra-Bozieni-Roman die& Pirlulaudestilor, lar dupA ocupindu-se cu agricultura, cre-


Intre kil. 25-26; prin douA dru- altir, pirtiasul VlAdiceni, fiind-cl sterea vitelor i cu lucrul de lem-
murr comunale ce es din prece- scursoarea iazulur BalAnesti trece rarie simplä. Locuitorir posea
dentul, intre satul Tatomiresti pe teritoriul saruhr Vadiceni. 30 plugurr, 63 care cu bol, 606
Fdurer, ducind unul prin sa- vite marT cornute, 55 cal, 955
tul Climesti in jud. Roman, prin Bude§tilor (Dealul-), dial, in or, 62 capre, 197 rimAtorr si 30
Micsunesti la Hirtesti, precum com. Budesti - GhicAT, plasa de stupr carr dan 16 kil. ceara.
prin diferite alte drumurr na- Sus-Mijlocul, jud. Neamtu; for- Budgetul comuner are ca ve-
turale, ce leaga. diversele loca- meazA o sira, din care se de- nit 960 ler, iar cheltuelile se
litAtT. taseaza dealurile: Climesti, Chi- urca la 930 ler. Contribuabilr
liile i FAurer. sunt 250.
Bude§ti-GhicM, sat, com. Bu- Riul Amaradia udd patnintul
desti-Ghical, pl. de Sus-Mijlocul, Bude§tilor ju- acester comune, care, in tim-
jud. Neamtu, asezat pe valea detul Neamtu, formeazä scur- purr ploioase, debordind, prici-
piriiasulur cu acelasr numei sub soarea iazurilor de pe partea 'tueste marr stricAciunr semana-
coastele a trer dealurr: FAgete- nordica a terenurilor com. Bu- turilor.
lul, Chiliile i Climesti, intre sa- desti-GhicAl ; parcurge teritoriul Comunicatia se face prin ca-
tele: Vlddiceni la V., Bozieni com. Bozieni, urmind directiu- lea fierata Filiasi-T.-Jiul ce trece
la N.-E., Climesti si FAurer la nea S.-V. catre N.-E., pe o in- prin apropierea acester comunT
S.-E., la 29 kil. 300 m. depar- tindere de 150 m. si se varsA avind statie la CopA.cioasa ; prin
tare de Piatra. - in iazul al treilea din cea din soseaua judeteana Tirgul - Jiul-
Are o populatiune de 819 sufl., urmá. comunl, dupa ce primeste Rimnical-Vilcea, care trece prin
sati 182 fam., din cae 26 vAduve, din stinga pe piriul Sorer. mijlocul comuner ; prin soseaua
7 nevolnicT Rominr, 3 familir comunala care se detaseazI din
Izraelitr, 7 Ungurr, carr in ge. Budichia. (Vezr Dealul-Teiulur, soseaua judeteanA de la «Fin-
neral se ocupa cu agricultura com. Rosiile, jud. Vilcea). tina-cu-lantul», strabate interio-
cresterea vitelor, lar Evreir cu rul comuner si merge la com.
negotul. Budieni, com. rur., in partea de DAnesti.
In acest sat se aflA : resedinta E. a pasa Ocolul, jud. Gorj ; In comuna se gasesc io fin-
autoritatilor comunale, o bise- e situat5. parte pe loc ses, parte tIni acute de locuitorl.
rica nota facuta de vr'o 4 anT, pe deal. Este formatA din 2 ca- Comuna are I local de prima-
deservitA de 2 preotr si 2 das- tune, catunul Budieni, unde este rie ; i coa15. infiintatA, la 1879
cAlr; o scoala frecuentatA de resedinta, i cAtunul Pistesti frecuentatA de 45 elevr si 2
42 elevr; 2 mor): de apa, o vel- numit i Pistesti -din - Deal. Se eleve, din 50 inscrisr.
nitA, 2 fierarr l i rotar. margineste la N. cu com. BA- Comuna are 4 bisericr, din
NumArul contribuabililor este 15.nesti, la V. cu cat. Bucureasa care i de zid si 3 de lemn, slu-
de 207. al comuner Petresti-de-VArsaturr, jite de 2 preotr si 3 cintaretr.
In acest sat se face mare bilciti, la S. cu asa si la E. cu com. Bisericile sunt cladite : cea de
la 20 Iulie. CopAcioasa. zid in anul 1870, iar cele de
Numárul vitelor se urca la Numele de Budieni, se zice lemn: i in 1770, alta la 1820;
572 capete, dintre carl : x58 cA i s'a dat dupa numele unuia celer de a treia nu-i se cuma--
bol, loo vacr, 207 cl, 25 cal, din primil sar locuitorT, numit te data fondArer fiind foarte ve-
33 porcr si 49 juncr. Budianul, al cAruf descendentr cha.
sunt i acum foarte numerosT.
Bude§ti- Ghick" (De la-), iaz, Are o intindere de I200 hect., Budieni, cätun de resedintA, jud.
jud. Neamtu, in partea despre din carr 205 hect. arabile, 235 Gorj, com. Budieni. Are o intin-
N.-V. a satulur Budesti.GhicAl, hect. finete, 6 hect. vie, 745 dere de 900 hect., din carT 140
format de scursoarea piriiasulur hect. izlaz, pomet si padure, 9 hect. arabile, 160 hect. finete,
din iazul BAlAnesti ; comunica. hect. vatra satulur. Pamintul 695 hect. izlaz, pomet i tuaris,
cu iazurile din com. Bozieni prin este productiv. 5 hect. vatra satulur.
un piriias, care, dula cum spun Are o populatie de 1430 sufle- Are o populatie de 190 fa-
unir, poarta aceeasT numire, a- te, saii 285 familir, totr Rominr, willi cu 950 suflete, top* Ro-

www.dacoromanica.ro
BUDIENI 48 BUDIFrENI

miar, din carr 160 contribua- Budisteanca, pddure, supusa re- si biserica, deservita de
I
bill. gimulur silvic, com. Budisteni, preot si 2 dascalT, claditä de
Locuitorir posea. 20 plugurr pl. Podgoria, jud. Muscel, com- locuitorT.
si 45 care cu bol, 400 vite marT pusd din stejar, fag, carpen si Scoala, cu intretinerea carela
cornute, 35 caT, 535 or, 32 ca- plop, in intindere de 75 hect. statul cheltueste anual 1080 leT,
pre, upo rimatorr si 20 stupr cu e frecuentata de 65 bletT si 6
albine. Budisteni, com. rur., pl. Podgo- fete, din numarul de 131 in e-
Apele si calle de comunicatie ria, judetul Muscel, la S.-E. de tate de scoala.
descris la comuna. Cimpulung-, asezata pe ambele tiú carte 239 barbatr si 30
In catun se maT gasesc 'T'alud ale riulur Budisteanca. femer.
put si 7 fintionr. E numita si Bogati. De la a-
Catunul are 2 bisericT de lemn, ceasta comuna pana la Cimpu- Budisteni, sat, face parte din
deservite de z preot i I din- lung isunt 77 kil. com. rur. cu aceIasr nume, jud.
ta.ret. Se compune din 4 catune : Muscel. Se mal numeste i Mos-
Budisteanca, Glodul, Scoicesti neni.
Budieni, mahala, in com. rur. si Pietroasa. Numele saii vine Se afla situat intre dealurile:
Tehomirul, pl. Vailor, jud. Me- de la Gira si Schitul-Budi.steni. Cringureanca, pe care se afla
hedinti. Are o populatie de 1057 locui- vie si padure, i dealul Zamfir
torT (650 barbar si 407 l'eme» unde este cimitirul satulur, cu
Budilovätul, deal, in com. rur. Cu 214 capr de familie, cari o mica bisericutd. Ad i este re-
Breznita, pl. Ocolul-d.-s., jud. träesc in 294 case. edinta. primarieT ; scoala i bi-
Mehedinti. LocuitoriT, pe Ruga agricul- serica, cu hramul Adormirea.
tura. i cresterea vitelor, se mar Gira Budisteanca uda catu-
Budilovätul, mahala, in plasa ocupa cu clltura ciresilor, pe- nu/ spre V.
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti ; tine penilor, prunelor si a visa Pro- Are o populatie de 380 lo-
de com. rur. Breznita. dusul muncer desfac la Bu- cuitorr.
curesti, Pitesti i Gdesti. StupiT
peidure, in jud. Me- Cu albinele daú pana la 41 kg,r. Budisteni, cdtun al comuner Cos-
hedinti, pl. Ocolul-d.-s., com. miere. Gindacir de matase pro- testi, jud. Buzad, cu 370 locui-
rur. Breznita. duc pana la 40 kgr. gogosT. torT si 78 case.
Porumbul se cultiva pe 96 hect.;
Budinul-Cilciul, trup de pizdure, iar tuica se fabrica pana la 7000 Budisteni, deal, in raionul co-
pe teritoriul com. Crucea- d.-s., decalitri pe an. munel Budisteni, jud. Muscel,
pl. Zabrauti, jud. Putna. Este Locuitorir al-1: 210 bol, 17 pe care se cultiva 62,25 hect. vie.
proprietatea razesilor. cal, 247 or, 154 porcr, 69 juncr
105 acf. Budisteni (Bälisoara), mofie,
Budislavul, 1/mute, in jud. Ar- In comuna .5.i imprejurul co- com. Costesti, jud. Buzail. Are
ges, plaiul Lovistea. De aicr muna sunt dealurile : Cringu- 420 hect. arabile si izlaz, 15
pleacd Culmea-Cozier. Are o mal- reanca, Zamfir, Covergibr, Schi- hect. padure, despartita in 3
time de 2397 m. d'asupra ni- tul-Budistenr, Baila-Mare si Baila- sforT : Ariceasca i Balisoarele.
velulur MariT-Negre.
Comuna are 233 contribua- Budisteni, pefolure a statulur, in
Budisteanca, sat, jud. Braila. bilT. Venitul anual e de 2140 intindere de 322 hect., pendinte
(V. Filiul). leT i cheltuelile de 2133 ler. de com. Budisteni, pl. Podgoria,
Are un capital de 1154 leT la jud. Muscel.
Budisteanca, gIrM, jud. Mus- Casa de Depunerr.
cel; izvoreste din colinele jud. Locuitorir sunt parte mosnenT, Budisteni, fost schit de calugarl,
Dimbovita, ja diferite numirT, parte improprietaritT prin legea in comuna cu acelasT nume, jud.
dupa. localitatile pe unde trece, din 1864, pe mosia Schitul-Bu- Muscel, fondat inainte de anuf
uola com. Budisteni i Ciulnita, disten In raionul acester co- 1685, de S tefan Calu garul, care,
pl. Podgoria, si se varsd in riul mune sunt schiturile : Budisteni ca mirean, punta numele de
Arges. Cotroceni, ambele in ruina, Stanciu, logofatul din Budisteni.

www.dacoromanica.ro
liUDOAIA 49 BIMUILA

Acesta lAsI o mare parte din Budoiul, mofie, fostA proprieta- hect. izlaz, 6o hect, fin*, wo
averea sa schitulur Budisteni, te a statulur, com. Tereuja, pl. hect, cultivabile.
care mar tirziä fu inchinat ml- Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, care Are o populatie de 41 fami-
nAstireT Cotroceni, spre a fi fe- s'a vindut in loturr la locuitorl. liI, sati i8o suflete, din carl 35
rit in viitor de orr-ce supArdrI, contribuabilr.
spre a-r asigura, cu felul a- Budoiul, perdure a statuluI, jud. Locuitorir aii 8 plugurT, 15
cesta, existenta i inflorirea. Vilcea, in intindere de 500 hect., care cu bol i vad, 83 vite inarr
Din cauza releí administratil, fosa pendinte de mAndstirea cornute, 33 porcr si 41 capte.
schitul s'a pArAsit, chiar din a- Polovraci, situatA in com. Si- In apropiere de acest cAtun
nul inchinArer sale. CAlugArir 11 nesti, pl. Oltetul-d.-s,, i formatA trece apa Bistrita.
IAsarA, caer le lipsea pAnA din trupurile : Dobrica saä Pie- Comunicatia in acest cAtun
existenta de toate zilele. troasa (300 hect.) si Urzica (200 se face prin sosele comunale
Bisericuta, dei ruinatA, ser- hect.). carr 11 pun in comunicatie la S.
vea de eclesie, iar preotul se cu omAnesti, lar la V. cu Te-
intretinea din mila crestinilor. Budrea sat, jud. R.-SArat, plasa lesti-d.-1., unde soseaua comu-
La anul 1838, consingenir R1mnicul-d.-s., cAt. com. Raco- na1ä inelneste soseaua judeteanA
consAteniI fondatorulur schitulur viteni, asezat in partea de N.
Budisteni, aü reclamat Domni- a comuner, la poalele dealulur
toruluI Alexandru Chica contra Budrea, pe pirlul Budrea, la I Buduhoaia, perdure, in partea
egumenilor de la Cotroceni pen- kil. spre N. de cAt. de rese- de N.-V. a comuner Urziceni,
tru reaua intrebuintare a veni- dintA, Racoviteni. Are o inda- pl. Cosula, jud. Botosani.
turilor acestur schit; reclamatia dere cam de 50 hect., si o po-
lor tusa n'a avut niel un rezul- pulatie da 96 familiI, sari 410 Buduhoceai iaz, pe mosia Cer-
tat. AstA-zr este o coinplectl suflete, din carl 81 contribua- vicesti, com. Cucoreni, jud. Bo-
ruinA. Venitul schitulur era de bilI ; 15 stiii carte. Este in sat o tosani, format din pirluI Ratica.
700 galbenI anual. deservit5. de I preot Are o suprafatA de 3 hect,
I clntäret.
Budoaia, deal, pe teritoriul sa- Buduhocea, tes, pe mosia Cer-
tulur Crucea, com. Sirca, plasa Budrea, deal, jud. R.-SArat, pl. vicesti, com. Cucoreni, jud. Bo-
CirligAtura, jud. Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni, tosani; produce mult fin.
se desface din dealul Hirboca,
Budoaia,ftirig, izvoreste din dea- brAzdeazA partea de N. a com.; Buduiasca, cdtun, pendinte de
lul Budoaia, satul Crucea, com. se sfirseste in riul Ciln Aul ; e a- com. MAgura, pl, alnistea, jud.
Sirca, pl, CirligAtura, jud. Iasi, coperit ou imasurl semAná.- Vlasca, situat futre vAile Te-
si se vars1 in 04'111 Bocnita, turI intinse. leorman i Clenita, proprietate
com. Sinesti, pl. CirligAtura. a statuldf. Are o suprafat5. de
Budrea, phia, jud. R.-SArat, pl. 370 hect., din carr 62 hect, p5.-
Budoaia, piria, in jud. R.-S5.rat, Marginea-d.-s., com. Racoviteni; dure, si tine de ocolul siIvic
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni, izvoreste din dealul Budrea, uda Ghimpati. Are o bisericA ziditä
izvoreste din culmea CAtAutulur, partea de N., trece prin cAtunul de d-na Salta Castrisoaia, fosta
uda partea de S. a com. si mer- Budrea si se varsä in riul Cil- proprietarl, si deservitA de
ge de se varsA in riul R.-SArat. nA.ul, pe dreapta lur. Valea sa preot i2 cintAretI.
este frumoasl, cu malurr imite In cAtun este o scoall
Budoiul, nzofie a statulur, la N.- verzI. ziditl la 186r, cu I invAtAtor,
V. comuner B5.esti, pl. Oltetul- frecuentatA de io bAetr si 5 fete,
d.-s,, jud. Vilcea. Buduhala, cdtun,a1 com. ox111- din numärul de 42 eopir, in
nesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, si- virstA de scoall. Este o clr-
Budoiul, mo,sie a statuluI, jud. tuat spre N. de comunä, si a- ciuml.
Vilcea, fostA pendinte de m5.- proape de soseaua judeteanA
n5stirea Polovraci, cate, pe pe- T.-Jiä-Severin. Buduila, certun al comuna B o
riodul 1888-93, s'a arendat cu Are o suprafat5. de 206 hect., ziorul, jud. BuzAti ; are 90 loc.
4200 ler anual. din carr 30 hect, pldure, lo si 26 case,

50700 :lime* Ineffonur Geograito. Vol. II. 7

www.dacoromanica.ro
BuDUIOASA 60 BUEASCA

Buduioasa, ddure, jud. Bacati, Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., pe te- Dobriceni, reedinta comuneI,
plasa Siretul-d.-s., com. OtelWi ; ritoriul com. Margineni-MuntenT. e aproape I kil.
proprietatea d-nel Maria Ha- Are o biserica, fondata la
nuta. Budului (Valea-), vale, jud. Ba- anul 1830 de preotul TAnase,
can, pl. Bistrita-d.-s., com. Mar- reparata la 1881 de Stan
Budulul, deal, pl. Marginea-d.-s., gineni-Muntenr, situad intre dea- Boiangiul. Este situat intre doua
com. Borde§ti, jud. R.-Sarat ; se burile Secatura i Dealul-Buduldf. frumoase paduri wzate la V.
desfa,ce din Dealul-Nucllor, braz- o E. luY.
deaza panca de Vest a comu- Budurana, piriii, jud. Teleor-
neI, de-a lungul piriuluT Budu- man. Vara este sec. Pe timpul Buduroaia, avoig fi final, pe
iul. E acoperit cu padurr §i pa- topirel zapeziT i al plollor marT esuI drept al SiretuluT, la com.
se revarsd i ineacd tarinele lo- Stolniceni, jud. Suceava.
cuitorilor.
Buduiul, iruil, in pl. Marginea- Buduroaiele, vale, jud. Dolj,
d.-s., com. Borde0, jud. R.-SA- Budurana, vale, jud. Teleorman, pl. Ocolul, com. Preajba.
rat; izvorete din Dealul-Nuci- incepe din tufariul moOd But-
lor, uda V. comuna, de-a lun- culWi, se indrepteaza. spre S., Buduroiul, Jinda, comuna MI.
gul dealuluI Buduiul §i se ter- adincindu-se din ce in ce mal dulari, pl. Cerna, jud. Vilcea.
mina in rtul Rimnul. mult, trece pe Ruga. com. GA- Numele IT vine de la un copac
1-5.011, la punctul numit Fin- scorburos ce este bagat in acel
Budul, sat, in partea de S.-V. a tina - Noul. Ceva mar sus de izvor §i prin care se scoate
comund Stanilqti, pl. Prutul, acest punct se formeaza piriul apa. cu un vas.
jud. Fälciü, la distanta de 4 kil. cu acelaffl nume, care fiind o-
de satul de re.5edinta, situat pe prit in cursul luI, formeaza Ele§- Buduroiul, piria, la Sudul co-
dealul cu acela§I nume, pe o teul-luI-Dima, chiar in comuna muna Zavideni, pl. Oltul-d.-s.,
suprafata. de 450 hect. Are o Garagaul. De aci valea i pi- jud. Vilcea ; se varsa In riul
populatie de 41 familif, sati 124 riul se indrepteaza spre Apa- Olt.
suflete, din carl 19 contribua- CiineluT, in care se varsa, maI
bill. Se afla pe domeniul statu- jos de catunul Gol4d, la ho- Buduroiului (Mägura-),
lur tarul ce desparte mo0a gura', jud. Teleorman, in partea
Acest sat a avut i el partea ragAul de nunia Virtoapele-d.-s. din centrul comuneT Dracea,
sa de suferinta in luptele ur- spre Vest.
mate futre Rug i TurcI in rAz- Budureasca, gîrld, izvorWe din
boiul de la 1711. raionul comund Calugareni, trece Budurosul, apd, jud. Prahova,
prin com. Vadul-Sapat, pl. Cri- izvorWe din com. Strejnicul,
Budul, deal, in partea de V. a covul, jud. Prahova, i-§1 con- se varsa In iazul Moruzzi
comuneI Stanile§ti, pl. Prutul, tinua cursul pre linga comuia (Leautul), in raionul com. Ne-
jud. Falda ; pe el se afla situat Mizil, jud. Buzäú, dup. ce pri- goqti, pl. Tirporul.
satul Budul §i o movild care mWe ca afluent girla Scheianca.
poarta acela. nume. Pe aceasta vale se aflä putinA Budusluve§ti, izvoreSe
piatra de constructie. de pe teritoriul com. Fagetelul,
Budulacul,sirld, ce izvore§te de pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, i se
la N. de com. Singerul, plasa Pod- Budureasca, vale, In jud. Bu- varsa In Orla Plapcica, com.
goria, jud. Prahova, i se varsa zan, com. Baba-Ana ; se scurge Aluni§ul.
in gira Cricovul, tot in raionul In plriul Istaul ; pricinuWe
com. Singerul. culi in timpurile ploioase. Bueasca, pci'dure, in plasa Ialo.
mita-Balta, comuna Albe0, jud.
Budulanulul. (Valea-), vale, Budure§ti, sat, face parte din Ialomita, pe tarmul drept al
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna com. rur. Dobriceni, pl. Ocolul, riuluI Ialomita. Are o suprafata
Florqd. jud. Vilcea. Are o pop. de 112 de 350 hect. Esente : tejar,
locuitorl (54 barbatT §1 58 fe- ulm, anin, jugastru, salde gi
BuduluI (Dealul-), deal, jud. mer). D'aci yi pana la catunul plop.

www.dacoromanica.ro
BUEVTI 51 BUGEACUL

Bue§ti, sat, plasa Ialomita-Balta, In mijlocul une alel umbroa- Ilfov, pl. Znagovul, com. Buco-
pendinte de comuna Albesti, se este o cismea Cu apa buna veni, pe linia Bucuresti-Ploesti.
jud. Ialomita. Este situat spre de baut, care poarta urmAtoa- Se afla intre statiile Chitila (7.7
E., la 4 kil, de satul de rese- rea inscriptie: «Aceasta cismea kil.) si Peris (12.9 kil.). Inaltimea
dinta, la extremitatea de Nord s'ati ridicat de dumnealui ma- d'asupra nivelului mara e de
a cimpului Baraganul. rele vornic Barbu Stirbeiti si 101.79 m. Venitul acestei statir
Are o suprafata de 4500 hect., s'al"' lucrat de Hristea Tersa- pe anul 1896 a fost de 60791
proprietate a statulur. A fost nena cismegiul, 1844, Tulle». lei, 90 banr.
pendinte de man. Cernica, a fost De alta parte, cu litere noua :
arendata pe periodul 1883-1893 «Renovat de principele Al. B. Buftea, ptidure, jud. Ilfov, plasa
cu suma de 40100 leI anual. Stirbeiti, 1888y. In fundul par- Znagovul, de 1305 hect., pro-
Populatiunea e de 220 familir cului este o mica capela, in prietate a Principelui Al. B.
Romtni si 2 familii Greci. stil bizantin, sub care se af1á S tirbeit.
Aici se afla dota scoale pri- cripta in care se odihnesc Barbu
mare, una de baeti si una de P. Stirbeiti, fostul Domn al Ta- Buftea, pirlia,r, jud. Bacati, pl.
fete, cu un invatator si o 'luya- rif-RomtnestI, Elisabeta Doam- Bistrita-d.-s., curge prin comu-
%atoare, retribuitt de comuna. na, nascuta Cantacuzino, Prin- nele Girleni si Fintinelele si se
Localul scoalei este construit tul Alex. Barbu Stirbeiti Cu so- scurge in Bistrita.
de comuna. tia sa Maria, nascuta Ghica-Co-
Are o biserica zidita. la 1843, manesti si mal multi copii al Buftea. (V. Piriul-Cazacului, jud.
deservita de 2 preotr si 2 cin- lui Alex. Stirbeiti. Suceava).
tlretr. In Buftea, in timpul razboiu-
luI din 1877, s'a infiintat de Buftea, vale, jud. Bacati, plaza
Bufnel (Izvorul - de - la - Pla- principesa M aria Alexandru Stir- Bistrita-d.-s., ce se intinde prin
tra-), isvor, in judetul Buzati, - beiti un spital pentru ostenil ra- comunele Girleni si Fintinelek.
com. Cislaul, cat. Ungureni ; in- niti.
cepe de la Piatra -Bufner si da Satul, impreuna cu Atirnati Buftei (Valea-), vale, jud. Ilfov,
In riul Buzar'. si Flaminzeni, se intind pe o prin care trece piriul cu acelasI
suprafata de 3458 hect. Proprie- nume, care alimenteaza balta
Bufnei (Platra-), colind, in jud. tarul, Principele Al. B. Stirbeiti, Znagovul.
Buzati, com. Cislaul; incepe de are 2350 hect. si locuitorii 1108
la Batatura-Vacilor si merge hect. Buga, lacul, in com. Lisa, din pl.
pina in albia riului Bisca-Chioj- Pe mosia proprietatei se cul- Marginea, jud. Teleorman.
dula tivl 1030 hect., 15 ramin sterpe,
1305 hect. padure. Locuitorir Buga, loc izolat, in jud. Buzaii,
Bufnitei (Coltul-), .pisc, in co- cultiva 1053 hect. si restul ra- com. BlAjani, acoperit in mare
muna Badeni-Paminteni, plaiul m'in sterpe. Populatia satului e parte de vil.
Dimbovita, jud. Muscel. de 504 locuitori.
Are o scoala de baetr si una Buga, mdgura, in partea de S.
Buftea, sat, pl. Znagovul, jude: de fete, frecuentate de 27 elevi a comuna Lisa, jud. Teleorman.
tul Ilfov ; face parte din com. O 20 eleve, cu cari statul si co-
rur. Bucoveni ; cade spre N. de muna cheltuesc anual 5056 lei. Buga, movild, in jud. R.-Sarat,
Buciumeni, pe malul sting al Ambele scoale sunt sub un a- pl. Marginea-d.-j., comuna Guli-
riului Colintina. Calea fieratA Bu- coperamint, si sunt construite anca. Azi tinde O. dispara, fiind
curesti-Ploesti tale calea natio- in anul 1889. necontenit arata de locuitori.
na15. filtre Buciumeni si Buftea. Comerciul se face de 2 cir-
Ad i este un frumos castel, cu ciumari. In sat s'ati stabilit 13 Buga, vale micd, la N.-E. satului
3 etaje, Inteun stil elegant strainr. Nazirul, in proprietatile locuito-
el se afla in mijlocul parculur, Ad este o mare fabrica de rilor din Nazirul, jud. BrAila.
inconjurat de arborl seculari; &ira.
mai este o casa de mosafirl, o Bugeacul, com. rur., in pl. Si-
mare moara de abur'''. Buftea, stafie de dr. d. fr., jud. fistra-Nota, jud. Constanta.

www.dacoromanica.ro
BUGEACUL 52 BUGEACUL

Este asezatg in partea ves- din jud. Ialoraita, despArtindu-se cul) se aflg la S. si. S.-V.; are
ticg a judetuluI, la 118 kil. spre de ele prin fluviul Dungrea ; la E. malurile la S.-V. imite i stin-
V. de orasul Constanta, capi- si la S. cu com. rur. Girlita, se- coase din cauza rarnificatiflor
tala districtului, si in cea nord- parata fijad de dinsa prin iezerul rgsgritene ale dealului CdrAmi-
esticg a piase la 6 kil. spre E. Girlita i gira Dervent ; la V. cu da ; are peste bun ce se con-
de orAselul Ostrov, resedinta com. rur. Almaliul, de care o suma si se exporta de locuitorl
plAseT. Comune invecinate cu desparte dealul CgrAmida i cu in diferite pArtT.
ea sunt : Almaliul la 6 kil. spre com. urb. Ostrovul, de care se Are un singur cgtun, Bugea-
S.-V., Glrlita la 5 kil. spre S.- desparte prin dealul CdrAmida cul, resedintg, asezat in partea
E., Cgluia la 7 kil. spre E., Ese- dealul Bugeacul. centraId a comuneT, la poalele
Chioi la io kil. spre S. Relieful solului e in general rgsgritene ale dealului Bugeacul,
Hotarul amg.nuntit al acester accidentat, afarg de o mica parte pe un ses ce se ridicg treptat de
comune este urmg.torul: Plednd spre E., un ses cuprins intre la matul iezerulur Girlita spre N.;
de pe malul Dual-el, din dreptul Dungre, iezerul Girlita i girla cgt, se afig la 200 m. spre N. de
ostrovulul Tilchia, la poalele Dervent, acoperit cu iarbg. Cul- iezer, la 600 m. departe spre
dealuluT Bugeacul, i anume la mea dealurilor OstrovuluT o brgz- V. de Ola Dervent si la i kil.
o egala distantg de 2 kil. de deazg In partea vesticg i een- spre S. de Dungre. Satul are
Ostrov i Bugeacul, hotarul se tra16, i anume cele doug ra- forma lunguiatA ; casete sunt
Indreaptg. spre S., urcg i co- murf ale sale Dealul-Bugeacu- frumoase, bine zidite, a.sezate pe
board dealul Bugeacul, taie so- luf (75 m.) la N. si N.-V. de-a- lungirne de i kil., de o parte
seaua comunalg Ostrov-Bugea- lungul maluluT dungrean ; dea- si de alta a une! ulitI princl-
cul, strgbate %ralea Bugeacul lul Cg.rAmida la S. 11 S.-V., de pale ; la Vest sunt i vre-o cite-va
urca dealul pietros al CgrAmizeT; naturg pletroasg (77 m.), am- hect. cu vil.
de ad se dirige spre E., co- bele dominind satul Bugeacul; Suprafata totall a comund
boarg. dealul de mal sus, pe sunt acoperite cu Jinete §i ci- de 817 hect., din carT 65 hect.
malul iezerulur Girlita, taie acest te-va vil. Movile sunt in nu- vatra satuluT ca 79 case; res-
iezer pAng in dreptul satului tnAr de 6, naturale, PArg impon tul de 752 hect. apartine tot
Girlita, de ad o ja spre N.-E. tanta i acoperite cu verdeatg. locuitorilor.
pAng in fata gura vAii Cuiu- Cursurile de apg cae udg co- Populatiunea este de 107 fa-
Iuc, de unde se indreaptg muna, sunt Dungrea la N., pe ma, sal 446 suflete, impgrtitg
spre V., ajunge pe malul lacu- o distantg de 6 kil. ; malurile ast-fel : 225 bArbati si 221 fe-
10, la locul unde incepe scur- sale sunt in general inalte i 11- me, din carl 242 neasgtoritl,
gerea sa in Dungre pi-in girla poase din pricina ondulatiuni- 188 cgsgtorild si 16 vdcluvr. Din
Dervent, urmeazg malul drept lor nordice i nord-estice ale acestia 75 stiu carte si 371 nu
al acestet girle, in directiune de dealulur Bugeacul, care se ter- stiu ; totT sunt Romint.
la S.-V. spre N.-E., pgng la lo- ming aproape brusc inteinsa. Dupg ocupatiune sunt : 87 a-
cul unde se varsg in Dungre, Girla Dervent, ce servg de scur- gricultorIi meseriasI ; 3 cfr.
la punctul numit Dervent ; de gere iezerului Gtrlita in Dungre, ciumarI.
ad se indreaptg spre V. pe irisa ciad apele fluviuluf sunt ImproprietgritT sunt 87, ne-
malul Dungrei, pe la poalele mari, servg ca scurgere ale improprietgritT 15.

septentrionale ale dealului Bu- uner pArtT din apa DungreT in Budgetul acestei comune este
geacul, pe la N. de satul Bu- iezerul Girlita; are 3 kilora. la venituri de 2632 lei si la
geacul ; la 2 kil. spre V. de servgi ca hotar estic spre cheltuell de 2593 le!. Sunt 90
sat ajungem la locul de unde comuna Girlita. VAI sunt pu- contribuabili.
am plecat. Forma lui este aceea tine ; principala este Valea-Bu- Cgile de comunicatie sunt: un
a unid dreptunghiA neregulat ; geacului ce vine de pe terito- drum mare ce merge la Ostrov,
lungimea Id este de 18 kil., riul comund urb. Ostrovul, din pe malul Dungrel, trecind pe
iar intinderea totalg e de 1712 dealul CgrAmida ; o brAzdeazg lingg sat si drumuri comunale
pogoane sati 817 hect. sari 8 in partea S.-V., deschizindu-se la Oltinea, Galita i Cilnia.
kit p. In iezerul Girlita. Iezerul Bisericg este una singurg., cu
Se mArgineste la N. cu co- (600 hect., din carT 120 hect. hramul Sf. Atan asie, ziditg
munele rurale Tonea i Rosetti, apartin nurnaT comund Bugea- intretinutg de comuna; are IO

www.dacoromanica.ro
BUGEACUL 53 BUGHEA

hect. de la stat i ea deserventi ce sunt la lo kil. departare. Pe Bughea, izvorqte din


preot i I cintaret. la ambele sale poale tree denla muntele Boldul i Zanoaga,
coalà este una rurall mixta, drumud vecinale : Azacliul-Gar- dupa ce uda, in jud. Muscel :
infiintata i intretinuta de stat ; van-Vacareni §1 Azacliul-Jijila. comunele Bughea, Godeni i Ca-
are lo hect. pamint ; i invatA- pul-Piscului, se varsa in Riul-Tir-
tor §i 43 elevi. Bugeacul, lac, in pl. Borcea, gului, pe teritoriul comuneI Mi-
sala Balta, com. ocariciul, jud. Atunul Furnic4, ser-
Bugeacul, deal, in judetul Con- vid, in partea de N., de limita
stanta, pl. Silistra-Noua, pe te- intre acest catun i catunul Mi-
ritoriul comundrurale Bugeacul. Bugeacul, vale, in jud. Constan- Me§ti.
Se desface din dealul Iapce-Bair; ta, pl. Silistra-Noul, pe terito-
se intinde spre E., avind o di- riul comuna' rurale Bugeacul. Bughea, (Izvorul-din-Hume),
rectiune generala de la S.-V. Pleaca din pantele estice ale izvor, cu apa sulfuroasa, in jud.
spre N.-E. §i brazdind partea dealuld Caramida; se indreapta. Muscel, la 5 kil, departe de
nordica a plasei i pe cea nord- spre E. printre dealurile Iapce- Cimpulung. Are un stabiliment
vestiel a comuneI. Prelungirile Bair §i Bugeacul la N. i Cara- de bAY, tuteo pozitie frumoasa,
sale nordice se sfirese in Du- mida la V. 11 S., bräzdind par- vizitat de multI plítima0'. Drumul
nare, facindu-I malul drept, inalt tea nordica a pla§ei §i pe cea de la ora.s la baI este eh se
ripos; cele sudice fac malul vesticä a comuneI. Se sfNe0e poate de placut, mal ales cind
lezeruluI Girlita inalt §i stincos. in iezerul Girlita, la 11/2 kil. ajungl pe platoul musceluluI,
La poalele sud-estice este a?ezat spre V. de satul Bugeacul. Ma- care predomina oraul.
satul Bugeacul. Are o indltime lurile sale sunt in general joa-
de 79 m., dominind satul Bu- se; aproape de vársarea sa, sunt Bughea, movilá, in jud. Buzati,
geacul, Dunarea i drumurile ?usa inalte i stincoase. Apa are com. Caragele.
comunale ce duc de la Bugeac numaI cinc' ploua. Este tablä
la Ostrov i Almaliul. E aco- de drumul comunal Almaliul- Bughea, pddure, proprietate a
perit cu semanaturi §i de viile Bugeacul. statului, pendinte de manastirea
locuitorilor din Bugeacul. Cimpulung, in intindere de 102
Bugeanul, deal, e a-
pe care hect., plasa Nue§oara, judetul
Bugeacul, deal, in jud. Tulcea, zat satul Virlezi, pl. Zimbrul, Muscel.
pl. Mäein, pe teritoriul comuna jud. Covurluiti.
Vacareni i pe al catunulul saa Bughea, pirlu, izvore§te de la lo-
Garvan. Este mal mult o pre- Bugeanul, iezifor, pe valea pi- cul numit Piatra-SlaniculuI, co-
lungire nordica a dealuluI numit riuluI Covurluiul-Sec, futre com. muna Slanicul, plasa Varbilaul,
Dealul-cu-Monumentul; se intinde Virlezi §i Jora5ti, jud. Covurluiii ; jud. Prahova, face maI multe
spre N., avind o directiune ge- acest ie*or se usuca la secetd. zigzagurI, strabate comuna Bu-
nerala de la S.-E. la N.-V. La ghiile in tot lungul san, trece
V., la E. i la N. este inconju- Bugeloiul, pise, la E. de com. prin com. Scaio0, §i se varsa
rat de Girla-Latimer, care are Tite0i, pl. Riul-DoamneI, jud. In riul Teleajenul.
ad i forma uner potcoave de cal. Muscel. In acest piriO se varsa, tot
Pe la poalele sale vestice sunt in raionul com. Bughiile, gir-
semanate cite-va vil; iar la poa- Buge9ti, parte din satul Trifqti, litele : Bughipara, Runcul, Ga-
lele estice se vede un monu- jud. Roman. vana, Greaca, Valea-Lupulur
ment in piatra comemorativ al Valea-VI4tenilor. In raionul co-
debärcäril trupelor rusegl in Bughea, deal, com. Bughiile, pl. munei Tei§ani, pl. Teleajenul,
razboiul de la 1877-78. Este Teleajenul, jud. Prahova, pe care primqte girlele: Muscelul i SI-
stincos pe alocurea, dar mal se cultiva '/2 hect. vie. raturile.
mult acoperit cu finete i izlaz.
Virful culminant este de 86m-,z; Bughea,suburbie a ora5uluI Cfm- Bughea,vdlcea, ce se varsa in Orla
punct trigonometric de observa- pulung, jud. Muscel. Coprinde Slanicul, pe tarmul sting, in
tie de rangul De pe acest satele din jurul satulur cu a- raionul com. Slanicul, pIaiul
se vede satul Pisica i Dual-ea, cela0 nume. Varbilaul, jud. Prahova.

www.dacoromanica.ro
BUGHEA-DE-JOS 54 BUGIULEM

Bughea-de-Jos, sat, face parte leajenul, jud. Prahova. Este si- nind comunicatia intre Valed,
din com. rur. Bughiile, pl. Te- tuatd pe valcelele Bughea Varbildul, Poiana, Slanicul
leajenul, jud. Prahova. Aci e o Bugh4oara, la 25 kil, departe Gura-VitioareT.
biserick cu hramul Sf. VoivozI de capitala judetuluI §1 la 2 E brb.zdata de dealurile : Ca-
Sf. Gheorghe, fondata la a- kil, de a plaiuluI. rabetul, Podul.Valenilor, Seciul,
nul 1813 de Damian i Ste- Se compune din dota ca- Runcul, Gavana, Milpa i mo-
liana din Valeni-de-Munte i care tune : Bughea-d.-s. i Bughea- vila Gorganul. Piscurile poarta
s'a reparat de mar multe orI. d.-j., avind o populatiune de 827 numele dealurilor. Pe dealurI
Aci e rqedinta comuna locuitorr (393 barbati i 434 fe- se cultiva ()yaz, vil §i pomr ro-
LocuitoriI din acest catun me). Capr de familie sunt i 8o; ditorr; parte din ele sunt aco-
s'aa improprietarit dupa legea contribuabill 147; case de lo- perite cu padurf saa serva de
rurala din 1864, pe moOile cuit I 80. izlaz. Poied sunt : Timpa
Gura-Vitioard i Bughea-d.-j. In comuna sunt 2 bisericr Vldsceni ; surpaturT : erparia
(in fie-care catun cite una), de- Valea-Lupuld, situate In par-
Bughea-de-Sus, sat, face parte servite de cite un preot. tea de V. a comuneI i Runcul
din com. rur. Bughiile, pl. Te- Locuitoril din cat. Bughea- Seciul in partea de E.
leajenul, jud. Prahova. Ad i e o d.-s. sunt moped, lar cd din E strabatuta In tot lungul
biserica fondatá. la anul 1837, Bughea-d.-j. s'ad improprietarit sau de gira Bughea, in care
de ob§tea locuitorilor §i. alp la 1864, pe moOle Gura-Viti- se varsa Bugh4oara,
straid. S'a reparat la anul 1892. oaref i Bughea-d.-j. El a(' 20 cal, Runcul, Gavana, Greaca saa
Loc. din acest cat. sunt mo§ned. 112 bol, Io8 vacI, 155 viteT, Valea-Grecir, Valea-Lupului
25 taurI, 254 oT, 5 capre i 298 Valea-Vlascenilor, carl izvoresc
Bughea-de-Sus, trup de ptidure, porcI. din interiorul comuneI.
a statuld, in intindere de 45 In raionul comund, pe piriul Se marginWe la E. cu com.
hect., pendinte de com. Valeni, Bughea, e o moard. Valeni-de-Munte §i Olteni, la
pl. Teleajenul, j ud. Prahova, care coala exista in comuna din V. cu com. Varbillul i Poiana-
impreuna cu trupurile : Poiana- anul 1890. Pana la aceastA data de-Varbilaa, la N. mi, com. S15.-
Laculd (13 hect.), Valea-Gar- parte din copil urmaa la §coala nicul i la S. cu com. Gura-
duluI i Cotul-cu-Plopr (62 hect.), din Valeni. In 1892 s'a fre- VitioareI i Seaio§i.
Obratele, dupa sfoara Predealul cuentat de 52 copiT. StiA carte
(25 hect.), i Runcul (40 hect.), 14 barbatI i 6 femer. Bughi§oara, izvorqte
formeaza padurea Valed. Toata comuna are o supra- de la E. de com. Bughille, pl.
fata de 500 hect., atit pamtnt Teleajenul, jud. Prahova §i se
Bugheni, cittun,a1 com. Cioranca, rural cit i nuntenesc. varsd in Orla Bughea, tot in
jud. Buzar', cu 150 locuitorI Se fabrica ad tuica i vin. raionul comuneI Bughiile.
35 case. GindaciI de matase daa a-
proximativ 6o kilgr. gogcnI. Bugioaia, parte din satul Ru-
Bugheni (Särata-Nenciule§ff), Stupl cu albine sunt 65. Pa- ginoasa, jud. Suceava.
ceItun, al com. Monteorul, jud. mintul nu e prielnic la toata
Buzaa, situat d'alungul maluld cultura. Dintre pomI roditorl Bugioaia, pIruz, numit i Piriul-
drept al pIriulur Sdrata, cu 840 sunt: 800 alee, Ioo perT, 100 AxinieT, afluent al pirluld Dum-
locuitorT i 236 case. duzI, 200 nud si 200 v4inI. bravita, din satul Ruginoasa,
Livezile daa cam 6000 care de jud. Suceava.
Bugheni, mocie, in jud. Buzati, fin anual.
com. Cioranca. (V. Sárata-Bu- Comerciul se exercita de 3 Bugiule§ti, sat, face parte din
ghen1). circiumarT. com. rur. erbanqti, pl. Mijlo-
Veniturile comund se urca la cul, jud. Vilcea. Are o popula-
Bugheni, moviM, in jud. Buzaa, cifra de 3006 leI anual §i chel- tie de 69 locuitorl, 33 bArbal¡I
com. Cioranca, pe mo§ia Sárata- tuelile la 2138 le!. si 36 femel. Are o §coala rurall.
BughenI. In comuna sunt §oselele :
Calea-Salinel, a Tinguird, a Peni- Bugiule§ti, sat, face parte din
Bughtile, com. rur., plaiul Te- tenteI i Gura-VitioareI, ?des- com. rur. erbane0, pl. Migo"

www.dacoromanica.ro
BUHAIUL 55 BUHALNITA

cul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po- din partea de N., i trece spre hect., §i. cu o populatiune de
pulatie de 366 locuitorI, 180 S., pana la Fintina- luI - Bostan, I 979suflete san 472 familif (7 I
barbatT i 186 l'eme. Ca popu- de unde ja numirea de Capul- barbatI, ioo8 femel), din carr
latie colará are 28 copiI. Dealulur ; apor se termina in 182 tiü carte i 1797 nu §titi.
dealul cel mare numit Cobila, Dintre loc. improprietaritI in
Buhaiul, sat, pe mo0a de ase- din com. endriceni. 1864, sunt asta-zI 181 carI sta-
menea nutnire, com. endriceni, pinesc if100 locurile lor, 59 ca
pl. Copla, jud. Doroholii, cu Buhaiul, deal, prelungire a dea- urmasf, 4 stapinind locurile al-
185 familiI, 740 suflete. A§eza- luluT care se intinde tora. Dintre cel improprietdritl
rile satenilor in mare sunt bune, pe partea de S.-E. a comuna In 1878, sunt 40 carI poseda lo-
cu livezI i gradinI. Proprieta- Albqti, pl. Crasna, jud. curile lor, 2 ca urma§I al celor
tea mo§ier este parte a statulur, improprietariV, 15 stapinind lo-
aceea care a apartinut md- Buhaiul, mofie, jud. Neamtu, ara curile altora, 4 locuff ramase
nastirel Birnova din jud. Ia.5i, sat, pe lingl rnoii1e Tarpe§ti, pe seama comuna; 110 insT, casi
lar parte a d-lor D. Prunca Cureche§ti, din com. Petricani, de i insuratI i cultivatorI de
Ionescu Iconomu. pl. de Sus-Mijlocul. Inainte de pamint, nu afi niel un soiù de
Biserica, cu patronul Adormí- secularizarea averilor mandsti- proprietate.
reI-Maicel-Domnulur, cu i preot, retI apartinuse manastiref Va- Locuitorir se ocupa cu agri-
2 cintaretI §i I paldmar, este raticul i a fost inchinata Mitro- cultura, plutaria i mar cu sea-
de zid, facuta in 1863. coala polla de Ia0, starea a patra. ma cu crWerea vitelor.
are i invatator i 6o elevr. Terenurile comuneI sunt
Calitatea pamintuluI e in parte Buhaiul, päclure. (VezI Rusul, mult muntoase i acoperite cu
huna.. Satenil improprietaxitI deal, com. endriceni, pl. Cop- paclurI imense, in exploatare.
687 hect. 45 arif pamint, lar la, jud. Dorohoiti). Locurile pentru cultura sunt
proprietatea mo§iei are 1144 foarte restrinse.
hect. 32 axil' cimp ; 340 hect. Buhaiul, pirill, jud. Dorohoifi, Imapl vitelor are o intindere
89 arif sunt padure i 4 pogoa- izvorqte din padurea Dersca, de 489 hect. 81 arif, nutrind un
ne vie. com. cu asemenea numire, pl. numar de 6224 capete de vite,
Piriul principal ce trece pe Berhometele, de la locul numit din carT 240 bol, 104 vaci, 4550
mo0e este Buhaiul. Prisaca. Curge spre E., trece of, 68 caf, 80 rimatorr, 102 vi-
Drumurn acel de la Doro- prin partea de. N. a satuld Bu- te i 78jund.
hoifi spre HiNei1 i calea jude- haiul, din com. endriceni pe In aceasta comuna se afla 2
teana Mihaileni-Dorohoiti. linga oseaua judeteana. bisericI, Cu 7 deserventr, 3
Aceasta mo§ie, care cuprinde §i pe la locul nu- preotT §i 4 dascalI, platitf cu
treI partr: Buhaiul, Pescad §i mit ; apor, face un cot, 2464 leI de la stat i 16o de
Dumbravita, se invecineaza cu : unde se intilne§te cu &tul Ghi- la comuna.
HaneSi, Hili§eul, Dersca, Loz- lia, i, urmindulf cursul pe lin- In com. e o coall cu i inva-
na, endriceni i Trestiana. ga tirgul Dorohoia, se varsa in tator. Sunt 14 mor! de al:1; o
Iezer. pita pentru sucmane, Cu 2 g5.-
Buhaiul saü Cioflicul, celtun, vane; o pita cu 4 gavane ; de
pendinte de com. Naipul, pl. Cil- Buhalnita, com. rur., in pl. Pia- asemenea fierlriT, I dulgher,
2
ni§tea, jud. Vla§ca. (Vezi Cio- tra-Muntele, jud. Neamtu, ave- 2 cojocarf, i herastrail sistema-
flicul). zata pe valea BistriteI, la Nord- tic, care taie pe vara 2000 M. C.
Estul gruper stincoase Ceahlaul. de lema; 7 circiumf.
Buhaiul, a'eal, pe mo0a Codre- Se marginqte la V. cu com. Budgetul comund e de 5243
ni, com. Mileanca, pl. Ba§eul, Hangul, la S. i E. cu com. Bica- banf la veniturT, si de
leT, 20
jud. Dorohoiti. zul §i Pingarati (parte), la N.-E. 4756 leT la cheltuelI.
cu com. Cracdoani i Baltatqti. Numarul contribuabililor: 541.
Buhaiul, deal, formeaza hotarul Este formata din satele: Bu- Comunicatia cu satele vecine
despre E. a com. Lozna i Ders- halnita, Izvorul-Alb, Izvorul-Mun- se face prin oseaua mixta Pia-
ca, pl. Berhometele, jud. Doro- teluI, Lacul-Buhalniteï, Poenari tra-Prisacani, cit i prin cursul
Incepe din dealul Dersca, Potoci, cu o suprafata de 2129 11'1.110 Bistrita in jos.

www.dacoromanica.ro
BUHALN1TA 66 BUHÄCENI

Buhalnita, sat, in jud. Iasi, par. In acest sat se afll o ml- plenita, pl. Bahluiul, jud. Id0;
tea de S. a comuneT Ceplenita, nAstire, care a fost populatl de trece prin satele : SticlAria,
pl. Bahluiul, A luat numele de calugArl ; astl-zi" insl nu mal riti, Buhalnita, prin partea de
la piriul Buhalnita, ce curge prin sunt de cit 2 monahT i 2 e- Sud a satelor Ceplenita i Moa-
mijlocul lui. Este situat pe va- clisiarcI. ImpreunA cu mosia Bu- ra-PrefectuluT, apoT se varsl in
lea piriuluT cu aceeasT numire, hatnita, aceastA mAnAstire a fost partea dreaptl a riutur Bahlu-
futre dealul Cdtdlina i Dealul- inchinatl cu toate veniturile el' iut. Pe acest pirla se gAseste
luT-Vocla. Are o pop. de 188 fam. bisericeT SE Me din Ia0, cu care multA platrA ce se scoate pentru
sati 727 loc. RominT, prea pu- la un loe a fost reinchinatl Pa- sosele i diferite trebuintr. Pe
tinT de originä slavI i citi-va E- triarhieT din Alexandria. Adi dinsul se afll morT de nal.-
vreT. El se ocupl cu cultura vier este resedinta autoritdtilor co- cinat.
precum i cu agricultura, munale ; o scoalA frecuentatl. de
AicT se aflA o bisericA 69 elevT. Sunt si 4 morT de apl.. Buhalnita-Secul, ldure, in jud.
de Mihail PAscanu, vechiul pro- NumArul contribuabililor e Neamtu, in intindere de 1540 po-
prietar, deservitA de t preot, de 212. goane, situatl pe teritorlul co-
cintlret i i eclesiarc, precum NumArul vitelor se urcl la munel Buhalnita, plasa Piatra-
si o scoalA, infiintatA in 1859, 2367 capete 104 bo1, 35 vacT, Muntele. Aduce arendl anuall
frecuentatd de 29 elevi. In sat too o!, 31 cal, 32 porcT, 35 1995 leT. (Vez! Buhalnita, mole).
sunt 7 morT de apl. viteT si 30 juncT.
NumArul vitelor este de 1152 Buhalnitele, pîrtiae, jud. Neam-
capete, din carT: 261 vite mar< Buhalnita,sat,jud.Neamtu. (VezT tu. (Vez! Schitul-BuhatniteT, O-
cornute, 36 Cal, 721 oi §i 134 Cirnul-Bistritel). rnas).
rimAtorT.
Buhalnita, sat. (VezT Secul-Bu- Buhana, mofle, jud. Dolj, plasa
Buhalnita, sat, in comuna Bu- halniteT, sat, in com. Buhalnita, BAilesti, com. Gaticiuica; e datA
halnita, pl. Piatra-Muntele, jud. plasa Piatra - Muntele, judetul In loturi.
Neamtu, asezat pe valea din Neamtu).
stinga riuluI Bistrita i in drep- Buhana, mofie particularA, jud.
tul gureT piriiasuluT Schitul-Bu- Buhalnita, molde, in plasa Piatra- Dolj, pl. Blilesti, com, Urzi-
halniteT, lntre al 96-97 kil. al Muntele, jud. Neamtu, situatA cuta, satul Urzica-Mare.
drumuluT mixt Piatra-PrisAcani, intre moiile Frangul, BaltAtesti,
la 38 kil, departe de orasul Piatra. Potoroiul, Poenari. Apartine Buhiceni, sat, pe tArmul sting
Se mArgineste cAtre Nord statuluT, inainte de seculariza- al riuluT Jijia, in partea de S.
cu curbAtura ramureT Muntilor- rea averilor mlnástirestI a fost a comuneT Dinjeni, plasa Jijia,
Doamnel, prin care se desparte pendinte de mAnAstirea Buhal- jud. Botosani. Are o supreatA
de com. Hangu ; spre V. (In nita. de 1327 hect. cu o populatie
susul riulta Bistritel), cu satul Arenda anual l e de 12981 de 140 familiT, saA 526 suflete,
RApciunita (din com. Hangul) ; leT. Are un herAstrAd cu o din carl 117 contribuabilt.
spre S. cu satul Izvorul-Alb pinza si 5 morT cu cite o pe- Totl locuitoriT, RominT, se o-
Poenari. reche de pietre. cupl cu agricultura si cresterea
Impreunl cu locurile vecinase NumArul vitelor arendauluT vitelor ; sunt harnicT j avulf;
ce-1 apartin, are o suprafatä de se urcli la cifra de 1176 ca- aspectul satuluT, compus din case
1136 hect. Are o populatiune pete, dintre carT : 21 caT, rol marT si bine flcute, inzestrate
de 828 suflete, san 164 familiT, vite cornute i 1054 oT. Cu multe obiecte de gospodArie,
carl se ocupl. cu agricultura, Numire vechie: Buhalnita, Iz- se deosebeste mult de satelet
cresterea vitelor i in special vorul-Alb i Izvorul-Sec. megiese.
cu plutdria ; parte (in timpul Are o bisericl, deservitA de
verer), servesc cu anume cal Buhalnita,mändstire, jud. Neam- preot si 2 cintlretT; i moarl
dresatT, drept cAlduzd voiajorilor tu. (Vez! Buhalnita, sat). Cu abur!.
din pArtile rnuntoase. StrAinT NumArul vitelor cornute este
sunt 7 Evref, cari se indeletni- Buhalnita, ftîrîü, izvoreste de de 557, calmar! si miel sunt 117,
cese cu negotut. sub dealul SticlAria, com. Ce- of 1761, mascurr 941 stupT

www.dacoromanica.ro
BUIIÄ.ENI (TAIJRI) 67 BUHNA

In sat sunt 5 meseriasI, 3 co. Budgetul comund e de 4521 un loc numit Velnita, precum
merciantr si 3 circiumT. lei, 45 banr la venitur/ si de urmele unta laz. Se zice
4219 lei, 6o banl la cheltuelI. pe acest loc ar fi fost cind-va
Buhäeni (Tauri), sat, in jud. o velnin.
Iasi, partea despre E. a comu- Buhaeqti, statie de dr. d. f , ju- NumArul vitelor e de 257: 130
neT Sipotele, plasa Bahluiul. E detul Vasluiti, pl. Fundurr, com. vite marI cornute, 50 o!, 37
situat pe dealul Bulaeni, in BuhAesti, pe finja Vasluig-Iasi. cal si 40 mascurI.
dreapta 1.11110 Jijia. Infiintat in Se afld intre statiile Birzesti
1879 cu locuitorl improprien- (6.1 kil.) si Rebricea (8.7 kil.). Buhae§ti-de-Sus, sat, in partea
ritT, aclusI din diferite Inaltimea d'asupra niveluluI de N.-V. a comuna' BuMesti,
riI e de 105rn,93. Venitul aces- pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, si-
Buhaeni, deal, pe care este si- ter statil pe anul 1896 a fost tuat in infundatura vailor Ru-
tuat satul BuhAeni, com. Sipo- de 155968 lef, 03 banI. ginoasa i Ernesti i udat de pi-
tele, plasa Bahluiul, jud. Iasi. rtul Buhdesti. Are o suprafan
Buhfieqti, micá mo je, in tru- de 556 hect. si o populatie de
Buhäeni, jets, in com. Sipotele, pul mosid SinAuti, com. Tu- 57 fam., sag 289 locuitorr Ro-
plasa Bahluiul, jud. reatca, pl. Berhometele, jud. minI si I I EvreI.
Dorohoig, in suprafan de 114 In sat mal din vechime, a. fost
BuMeni, vale, formatà de dea- hect., 58 ara cimp si 710 hect., biserica' si un schit de aluga-
lul Buhleni, com. Sipotele, pl. 5 arir padure. Este proprietatea rite ; acum nu se cunosc de
Bahluiul, jud. Iasi. EpitropieI Sf. Spiridon din Iasi. cit numal urmele lor.
(VezI Singuti, sat). NumArul vitelor e de 168: 48
Buhäeqti, com. rur., in centrul vite maff cornute, 30 oI, 6o
si spre N. plaser Stemnicul, jud. Buhae§ti-de-Jos, sat, in partea cal si 30 rimAtoff.
Vasluiti, la distann de 21 kil. de N. a com. Buhdesti, plasa
de la orasul Vasluiti, de 9 kil. Stemnicul, judetul Vasluiti, si- Bulae§ul, la nastere de
de Negresti, resedinta plaser, tuat in infundatura vallar Mun- pe teritoriul com. Dersca, pl.
asezan mal mult pe va.I si se- tenesti si Biserica i udat de pi- Berhometele, jud. Dorohoill,
surI i udan de riul Birlad. riul BuhAesti, ce strAbate satul se varsI in pirlul Buhaiul.
Numele ir vine, se zice, de la de la V. spre E. Are o inda-
un locuitor, Nicolae Burlacul, su- dere de 460 hect. si o popula- Buhlea, deal, in comuna Mar-
pranumit i Buhaescu, dupa un tie de 54 familir sag 277 su- gineni, plasa de Sus-Mijlocul,
buhaig frumos ce avea. flete, din carl 6 EvreI si 43 jud. Neamtu, situat spre hota-
Este forman din satele : Bu- Tigad. rul satuluI Itrinesti.
Buhaesti-d.-mj., Bu- In sat se afla o bisericd, fa-
Voinesti, Uncesfi ctin. la 1792 de Stefan Gälusca.. Buhlea, deal, spre N.-V. de sa-
Macresti. Are o suprafan de Numarul vitelor e de 325: 110 tul Ciortesti, din com. Ciortesti,
462 hect., din cari 242 hect. vite mal-1 cornute, T50 or, 15 pl. Crasna, jud. Vasluiti ; sub
padure si 32 hect. vie ; cu o cal si 6o riniatorr. coasta acestui deal e situat si
populatie de 482 familiI, sati satul Crasna, tot din aceast1
2413 locuitorI, din cari 35 Evre/ Buhá.e§ti-de-Mijloc, sat, in par- comuna.
si 76 Tiganl, ocupindu-se cu a- tea de N. a com. Buhdesti, pl.
gricultura si cresterea vitelor. Stemnicul, jud. Vasluig, situat in Buhlea, jlrz, izvore.ste din pa-
LocuitoriI aí Ioo plugurl cu bol. infundItura vlilor Humlria durea Buhlea, udA teritoriul sa-
In comuna sunt 4 bisericl, Ruginoasa, pe o suprafan de tulur Crasna, com. Ciortesti, pl.
deservite de 3 preotI si 5 cin- 639 hect. Are o populatie de Crasna, jud. Vasluiti, trece prin
nrell; se afia si. o scoald. 62 fam. sag 310 locuitorl Ro- mijlocul satuluI i, curgind spre
Comerciul se face de 16 Ro- m'id, !O EvreI si 9 TiganI. E., se varsä in ptriul Crasna.
minI si I strdin. Este resedinta comuneI. Are
Numarul vitelor e de 2018, o scoala infiintan in anul 1865 Buhna, inovild, din satul Perieni,
din carI loto vite marI cornute, si frecuentan de 32 elevI. comuna arniceni, plasa Turia,
188 cal, 5.'O or §i 270 rimatorT. In partea de E, a satuld este judetul. Iasi. (V. Caraiman).

46760. Nardo Dictionar Geografic. Fol. Il. 8

www.dacoromanica.ro
BUHOANCA 58 BUHOCIUL

Buhoanca, sat, in jud. Roman, Mosia Buhociul a apartinut Animale sunt: 49 ca!, 1425
pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti, parte sfintei mandstiri Precista vite cornute, 509 porci, 8 ca-
situat pe malul drept al piriului si Raducanul din Tirgul-Ocna, pre si 489 oi.
Buhoanca, la o departare de 250 supusA Sf. manastiri Trei-Erarhi Totalul paminturilor de cul-
m. spre E. de satul Doljesti. Are (Iasi), inchinata. si aceasta Sfin- turd este de 1271.27 hect.
49 capi de familif, 76 contribua- tului-Mormint. Budgetul comuneT, pe exer-
bar, din 211 locuitori, 54 case. Din Teritoriul comuna este stra- citiul 1891-92 are la veniturr
aceastA populatie, 41 capi de bAtut de piriul Valea-Ulmulur, ler 4572, bani 40 si la cheltueli
familie (171 locuitorI) sunt Un- incarcat cu piriiasele Pietraria le! 3639, bani 73.
guri, lar restul Romini. Sunt 419 si tirbul, ce curg de la E. spre Stupi de albine se numarl
vite mari. Tine de parohia ca- V., varsindu-se in Siret. Iol, cal!, in 1890, a5 dat 391173
tolla Oteleni. Se numea inainte Se margineste la E. cu co- kilgr. miere si 130391 kilgr.
si Firtesti si chiar si astazi mai munele Botesti si Bibiresti, la ceara.
poarta acest nume. In vechime S. cu com. Rusi, la V. cu com. Comuna este strabatuta de
se numea Fratesti si Firtesti. SAucesti si Letea si la N. cu catea vecinald nesoseluitA Bu-
Un document de la 13 Ianuarie com. PrOjesti. hociul-Leca (Bibiresti).
1586 ne aminteste de acest Are 2 §coll mixte : una in Distantele: la Bacail, capi-
sat. (Vez! Fratesti, plasa Sire- satul Buhociul-Mare, care func- tala judetuluf, IO kil. ; la SA-
tul-d.-s.). tioneazA de la 1865, intretinuta cuieni, resedinta plasei, 13 kil.;
de Stat, inteun local bun, cu la com. Letea 6 kil. ; la com.
Buhoanca, pida, ce curge prin 6 falci si 49 prdjini pamint; alta Rusi 1 1 kil. ; la com. Prajesti
jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., In catunul Satul-Noa, care func- 12 kil. ; la Saucesti 1 o kil. si
com. Doljesti, trece pe la E. tioneazä de la 1884, intretinutA la com. Botesti, 12 kil.
de satul Buhoanca si, mar jos de Stat, si avind si 40 prajini
de acest sat, se varsä in piriul panfint in tarina. Ambele scoli Buhociul, arta!, jud. Bacail, pl.
Albuia, de a dreapta. a(' fost frecuentate in 1881 de Trotusul, pe teritoriul comunei
40 copiI, dintre cari 6 fete. Onesti, situat d'a stinga Oitu-
Buhocelul. (Vezi Buhociul-mic, Sunt 3 biserici : una ortodoxa., zulla.
jud. Bacári). fIcutA de enoriasT si deservita de
un preot O 2 eintareti si dota Buhociul, deal, jud. Bacaii, plasa
Buhocelul, 'd'Are, jud. Bac6.0, catolice, deservite de preotul din Trotusul, comuna Bogdanesti;
pl. Siretul-d.-s., com. Buhoci. com. Prajesti. Case de locuit face parte din dealurile ce des-
E foloasa.; are o intindere de sunt 542; circiumr 7. part apa Slanicului de a Oitu-
164 hect. Populatiunea numara 548 cap!' zului.
de familie sati 2089 suflete, din-
Buhociul, comuna' rurald, plasa tre care 1304 Rominr, 16 Iz- Buhociul, deal, in com. Baleni,
Siretul-d.-s., jud. Bacau, situata raeliti si 769 Ungurf, toti de pl. Zimbrui., judetul Covurluiti,
In valea riuluI Siret, si alca- protectiune romind. Dupl fe- aflator 'filtre ca.t. Oasele (com.
tuitä din 4 catune : Buhociul- lul ocupatiund se deosebesc in: Cuca) si satul Baleni.
Mare, resedinta, Buhociul-Mic, goo agricultor!, 17 meseriasI, 7
ambele in stinga Siretului, Sa- comercianti, 25 cu profesii libere, Buhociul, mofie, jud. Baca, pl.
tul-Noti, pe valea piriului Ulmul 40 muncitorI si 15 servitori. Siretul-d.-s., com. Buhociul, des-
Costesti, pe dreapta Sire- tii-i carte 149, dintre care 12 pre care Th. Codrescu in «Bu-
tuluI. femei ; nu stia carte 1940, din- ciumul Romtny, ne spune: «mo-
Satul Buhociul se crede a fi care mi 6 femei. Contribuabili sie a manastirei Precista si RA-
fondat pe la anul 1802, d'Id sunt 466. Dupa legea rurala. din ducanul din Tirgul-Ocna, supusl
s'a numit Cerbul, dupa cerbul, 1864 s'a(' improprietarit 333 lo- Sf. mandstiri Trer-Sfetitelor din
ce se zice ca s'ar fi gasit in pa- cuitorr cu 1056 ala pamint in Iasi, inchinata. Sf. Mormint In
durile din apropiere ; lar cele- tarina. j os ; are parte si d-lui Banul Mano-
l'alte sate s'e" fondat futre anii Teritoriul comund are o in- lachi Corola, d-luipaharnicul loan
1828 si x835 («Buciumul Ro- tindere de 1933.50 hectare. CiuscA, care la anul 1845 cum-
mili», anul I, pagina 525). Viile aii 25.81 hectare. pla 40 stinjeni, in pretul de

www.dacoromanica.ro
BUHOClUL 59 BUHU UL

200 galbeni, de la Ileana, Os- Buhorelul, vale, in com. rur. ca urma.5T ; un loe este parasit
cutá Guranda, sotia luT Costan- Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Me- O se stapinqte de catre co-
tin Popa, care vinde acqti stin- hedinti. muna O 94 de imT, cal% sunt
jenT din hotarul Ru0 O fundul de qi insuratT 0. cultivatorT de
de Bacad i Buhociul; sunt si Buhu§oaia, iaz. (V. Dorosteiul, pamint, n'ad niel un fel de pro-
alti mal multI razeg O. partag Orla, com. Birlqti, pl. Bahluiul, prietate.
in ea. Are sat, cu o biserica, jud. Ia§i). LocuitoriT satenT se indelet-
deservid de 2 preotT, 2 dascali; nicesc Cu crqterea vitelor O a-
I privilegiat, 9 capatlierl, 9 ne- Buhu§oaia, mofie, in com. Bu- gricultura; cer din tirgupr, cu
volnici, 9 vadane, 1 vatav ; pe hwul, jud. Neamtu. (V. Bobqti, comerciul de diferite producte
langd moOile BunWI, Costeiul, sat). alimentare, precum O cu negotul
Satul-Mare O altele, cu un nu- de cherestea qi cu pludria.
mar de 160 locuitorT». Buhu§oaia, mofie, jud. Neamtu, Ima5u1 are o intindere de 214
numita O Buhupl. (V. Bodqti- hect., 50 ariT, nutrind un numar
Buhociul, fes, jud. Bacan, plasa Buhuoaia, mo§ie in com. Bu- de 2326 capete de vite.
Siretul-d.-s., com. Buhociul, d'a hu§ul, pl. Bistrita). In aceasta comuna se afla 1
stinga SiretuluT. biserica in stare bulla, cu 6 de-
Buhu§ul, com. rur., situad in serventT, platitl din fondurile
Buhociul, vale, jud. Bacad, pl. capatul despre S.-E. a pld. eT comuCei cti 2061 lei, 74 banT ;
Siretul-d.-j., pe teritoriul com. Bistrita, la 46° 41' oo" latitudine o qcoalä primara de baeti qi
Tamal. bor. O la 24° 22' 50" longitudi- una de fete.
ne Est, jud. Neamtu, formind Industria este reprezintadprin
Buhociul - Mare sad Cerbul, cu marginele sale (in parte) ho- Mal multe stabilimente, dintre
sat, jud. Bacad, pl. Siretul-d.-s., tarul jud. Roman O Bacd.d. care cel mal important e fabrica
re§edinta com. Buhociul. Are o Se marginete la N. cu com. de postavurl infiintata de rap.
*es:mil ; o bisericá ortodoxa, fd- Coti§a, la V. cu com. CandWi, colonel E. Alcaz O care se afla
cutä de cuvio0, deservid. de 1 de care se desparte prin riul In stapinirea mWenitorilor luT.
preot O 2 dasc'd1T; o bis. cato- Bistrita, la E. cu jud. Roman (V. Buhupl, tirg).
fiel, Multa de locuitorl la 1850, de care se desparte prin linie Budgetul comunel e de 18551
in care oficiad preotul din Pra- conventionala, la S. cu judetul lel la veniturl qi 17794 la chel-
jWi. Are 3 dirciuml. Capr de Bacad, de care se desparte prin tu elr.
familie se numara 252, din 920 riul Bistrita. Comunicatiunea cu satele ve-
suflete. Animale sunt: 30 caT, Teritoriul sad, accidentat, este cine se face prin oseaua mixta:
657 vite cornute, 181 porci O strabatut de lungi val*, formate Piatra-Bacad, care parcurge co-
5 capre. de riul Bistrita, piriul Orbicul muna pe o intindere de 25 kil.
qi pl. Bosculeasa. aproximativ ; prin un drum care
Buhociul-Mic sad Buhocelul, Este formad din satele: Bu- leaga tirgul Buhuwl cu satul
sat, jud. Bacad, pl. Siretul-d.-s., hupl (ttrgwr), Bodqti, Mar- Blageti, jud. Bacan, strabatind
situat in com. Buhociul. Se ga- gina qi Orbicul, cu o populati- riul Bistrita, aproape de gura
sqte la o distand de 3920 m. une de 3155 locuitorT sati 649 piriuluT Cotreanta; prin dota
de Buhociul-Mare. Se numara fam., 1500 barbatT qi 1655 fe- drumurT, carT purced din fata
59 capT de familie, din 193 sufl. meT, din caff, dupa starea civila : ratopluf din vale a ttrgworu-
Are o dirciuma. Animale sunt : 1716 necasatoritT, 1 178 casato- luT Buhwul, i conduc in judetul
140 vite cornute li 32 pord. ritT, 256 vaduvI (30 vaduve), 5 Roman, unuL prin satele Orbi-
despartitT; dupavirsta: 895 baetl, cul-d.-j., Orbicul-d.-s., Sil4tea O
Buhociu1-Praje§11, mofie, jud. 975 fete; dupa nationalitatT : altul prin Bodqti-Buhu§oaia ,
Bacan, pl. Siretul-d.-s., comuna 1519 strainT, in mare parte E- Ciolpan, Mocani; precum §i prin
Buhociul, cu 971 t'Ala' intindere. vrel; 6o6 titi carte, 2549 nu calea fierata Piatra-Bacad, care
ti ti . parcurge teritoriul comuneT pa-
Buhorelul, cleal, in com. rur. Dintre locultorir improprieta- ralel cu oseaua mixta.
Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Me- ritT in 7864, sunt asta-E1 19 carT ..

hedinti. stapinesc inO§T locurile ion; 36 Buhu§ul, tirg, in com. Buhu§ul,

www.dacoromanica.ro
BUF1UUL 60 BUIMA.CENI

pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat Buhu§ul, stafie de dr. d. f., jud. cal, 296 oT, 42 porcr, 93 capre
la 35 kil, departe de orasul Pia- Neamtu, pl. Bistrita, com. Buhu- si 50 stupT.
tra, pe dealul cu aceeasT numire. sul, pe linia Bac5.5-Piatra-Neam- Aceasta comuna este udata
Are o populatie de 2360 lo- tu, pusa in circulatie la 15 Fe- de apa CiocadieT, catunul fiind
cuitorT, in cea mal rnare parte bruarie 1885. Se afla 'filtre sta- asezat pe partea sting5, a a-
EvreT, care se indeletnicesc cu tlile Girleni (10.8 kil.) si Podo- cestel ape si de ptriul Balota.
comerciul, speculatiunea si in- leni (11.8 kil.). Inaltimea d'a- In catun sunt 4 morT. pe apa
dustria manufacturiera. supra niveluluT mariI de 20Im.,o6. Balota ; 25 fintinT.
In acest tirg se afla rese- Venitul acesteT stati1 pe anul Poteca cea maï principala din
dinta subprefecturel plaseT Bis- 1896 a fost de 125.385 leT, 40 acest catun ce duce la muntT,
trita; o judecatorie de ocol; douà banT. este aceea ce duce din comuna
scolT primare, una de baep si Bumbesti-Piticul, trece spre N.,
una de fete, cu o populatiune Buhu§ul, deal, jud. Neamtu, in tae plaiul catunuluT, i intra in
de i6o elev1; un oficia telegrafo- prelungirea catre S.-V. a dea- drumul ScheleT-Timpa.
postal ; o farmacie ; o gara a lurilor Silistea. Este situat in co- In catun se af1ä i coall
drumuluT de fier dintre Piatra muna cu aceeasT numire, plasa si primaria comuna Cernadia ;
si Baca(' ; i biserica; resedinta Bistrita. scoala e frecuentata de 31 elevi
rabinulur evreesc, care se pre- din 41 inscrisT.
tinde a fi urmas din semintia Buhu§ul, mo,cie, Cu partl, in com. Are i biserica, deservita de
lui David, pentru care este foarte Buhusul, plasa Bistrita, judetul preot si 2 cintAretT.
venerat nu numaT printre Evrefi Neamtu. Aduce un venit anual Proprietatile din acest catun
din judet, ci si din Wile cir- de 29375 leT, Impreuna cu ca- apartin locuitorilor mosnenT.
comvecine; maT multe sinagoge; sele proprietatir. Aren ddsia po- Calitatea pamintuluT e medi-
un spital infiintat de colonelul sea.: vite cornute, cal, plugurT, oca, terenul fiind pietros si hu-
.Alcaz. in valoare aproximativa de leT mos.
Aci se mal af1ä fabrica de postav 93000.
Eugen Alcaz, ce manipuleaza cu Buice§ti, sat, face parte din com.
un capital de 2000000 1., 250 Buicani, mahala, in jud. Mehe- rur. Turia, pl. Oltul-d.-j , jud.
lucratorl, 184 masinT, 51 scar- dinti, plaiul Closani, tine de com. Olt. Are o populatiune de 300
manatorT, ro masinT de tors, !o rur. Ponoarele. locuitorl. Ad i e o biserica, fon-
pive, 3 masinT de tuns, t de data la anul 1770 de locuitorT,
uscat Una, io de vopsit i spalat, Buice§ti, sat, jud. Gorj, apar- reparata la anul 1830.
io de urzit, 8o de tesut, 4 de tinind comuneT Cernadia, din
spalat postavul, i de uscat pos- plaiul Novaci. Se limiteaza la E. Buice§ti, ca/un, in jud. Mehe-
tavul, 3 bortace, t masita cu Cu apa Cernadia i padurea Cu- dinti, plasa Motrul-d.-j., tine de
o turbina (ambele cu putere de raturile, la V. Cu apa Balota si com. rur. Gura-MotruluT.
cite 200 cal), productnd 240 la N. cu MuntiT CarpatT.
25o bucatT de postav de so ni. Are o intindere cam de 1200 Buicliul, balteg, jud. Dolj, plasa
pe saptamina. hect., producind aproximativ : Cimpul, com. Ciuperceni.
Mal este: i fabrica de lumi- 85o hectol. porumb, 185 decal.
narT de se5, 2 fabricl de oleiti, tuica, 185 kg. fasole, 480 kg. Buila, pisc, pe muntele Culmea-
fabrica de vacs, 3 olariT, 4 Iba, i hectol. cinepa, 13 hec- Arnota, pe care-I uda la V. riul
caciularir, 8 croitorT, I brutar, tol. gnu, 80000 kg. fin. Bistrita, iar la E apa Costesti-
I murengerie (fabrica de lumi- Numele se zice ca poarta lor. Cade intre muntele Coco-
nar», 2 tinichigiT, i fTerarie, de la primul sati fondator Bui- rul si piscul Arriata, in judetul
caratasie, I armurarie, I povarna cescu. LocuitoriT sunt veniti du-
(fabrica de spirt), 12 ciubotarT. pa valea JiuluT. Are o popula-
Bilciurl se tin in localitate in tie de 162 familiT, cu 594 su- Buimäceni, com, rur., situata in
toata Duminica. flete, din carT 85 contribuabilT. centrul piase Jijia, jud. Boto-
Numirl vechT ale tirguluT: Bu- Locuitorif posea 35 plugurT, sani. Se intinde pe valea JijieT
husoaia, Bucuresti-MicT, Tirgu- upo care cu bol, 4 carute Cu dealurile din dreapta i stin-
sorul. cal, 408 vite marY cornute, 53 ga sa.

www.dacoromanica.ro
BUIMACENI 61 BUJOREANUL (ASAN-AGA)

E formatà din satele Albesti Are t biserica, facuta de 10- respondent vaid cu acelasI nu-
Buimaceni, Capul- Padurir, cultor!, cu I preot si 2 cintaret1 me, in com. Cudalbi, jud. Co-
ciumeni, Jumatateni, Petresti si o scoall mixta a judetuluI, cu vurluid.
Satrareni. Are o suprafata de invatator si 30 scolad.
7150 hect. si o populatiune de Aicr este resedinta comunei Bujorä§tilor (Valea-), vale, pe
560 familif, sati 2008 suflete, cu Buimaceni. teritoriul com. Cudalbi, plasa
450 contribuabill; locuesc in 453 Numarul vitelor cornute este Zimbrul, jud. Covurluid ; e a-
case; locuitoril sunt RominI, de 175 ; sunt 50 caI mar! si coperid cu vii numeroase si de
se ocupa cu agricultura si eres- miel', 735 oI, 6o mascuri si 50 bulla calita te.
terea vitelor; sunt si 6 familiI stupI.
de EvreT. In catun se gaseste i cir- Bujoreanca, sat, jud. Dimbo-
Teritoriul comuna, format in ciuma. vita, pl. Ialomita, cat comuneI
cea mar mare parte din dealurI, Catunul.
este de buna calitate si produce Bujina, punct de hotar, intre par-
cereale in alte. tea de mosie a locuitorilor din Bujoreanca, sat, face parte din
Comuna e strabatuta, prin mij- com. Pleasovul i mosia Riioasa, comuna rurall Tardsesti, pla-
loc, de riul Jijia, in lungul In directiunea despre N., jud. Znagovul, judetul Ilfov. E si-
ruja se afla asezate satele ce Teleorman. tuat la Vest de Calugarul, pe
compun comuna, lar sesul Jipa soseaua nationala Bucuresti-Pi-
este lasat imasurI pentru vite, Bujoara, peidure, jud. Dolj, pl. testi.
al caror numar e de 8160: 3760 Dumbrava-d.-s., comuna Seaca, Se intinde pe o suprafata de
vite bol i yac!, 300 cal, 450 particulara, compusa din cerT, 532 hect., cu o populatie de 290
porcT, 3650 o!; sunt 226 stupT. ulmI, jugastri, fagI. Predomina locuitorT. D-1 G. D. Vernescu
In partea de N. a comuner cerul. are 350 hect si locuitoril 182
spre V., pe dealud, se afla hect.
padurI, care formead mal multe Bujora - Cu - Tau ra, trupuri de Proprietarul cultiva 190 hect.
grupe, ce se exploateaza, com- padure ale statuluf, in intinde- (ro sterpe, 25 izlaz, 125 padure);
puse mal mult din stejarI i cari re de 175 hect., formind, locuitorlI cultiva 165 hectare,
ad o intindere de 673 hect.; pe preuna cu trupul Paduricea, de restul ramin sterpe.
coastele dealurilor ce mArginesc mo hect., padurea Milostea, si- Are o biserica cu hramul SE
Jijia sunt 17 hect. vir, carr tuad in com. Milostea, pl. 01- Nicolae, deservid de 2 preotI
produs in 1888, 640 hectol. vin. tetul-d.-s., jud. Vilcea. si 2 cintaretr. Comerciul se face
In comuna sunt 10 iazurI. de 2 dirciumarI.
Drumurile pietruite lipsesc cu Bujoräscul, deal, situat la S. de Numarul vitelor marl e de
totul. Prin comuna trece unja com. Ciuperceni, plasa Ocolul, 161 si al celor mici de 394.
fierata Dorohoid-Iasi, jud. Gorj, acoperit cu padure.
Budgetul comuna a avut la E proprietatea locuitorilor co- Bujoreanca, cdtun, pendinte de
venituri, pe anul 1889/90, 6262 mune! Ciuperceni. com. Flaminda, pl. Glavaciocul,
le!; lar la cheltuell 6153 le!, 90 jud. Vlasca, situat pe dealul
banI. Bujoräscul, deal mare, in pl. Val- Cilnistea, proprietatea d-lor fratI
Are 4 bisericI, cu 2 preotI lor, jud. Mehedinti, peste care Alexan drescu.
4 eintareti si o scoala mixta, in- trece soseaua judeteana Tur- Are o suprafata de 950 hect.,
tretinuta de judet, cu I invata- nul - Severin -Tirgul-Jid.Acest din cae 60 hectare padure de
tor si 30 scolarr. deal incepe de la precurmatura stejar.
Culmir - Frumoase, din hotarul In 1864 s'ad impropriedrit 69
Buim'Aceni, sat, pe tarmul sting Padesultif si se termina in jud. locuitorI, fostI cla.casI, dindu-li-se
al Miel, in centrul comund Bui- Dolj, avind cea mg mare inäl- 207hect.
maceni, pl. Jijia, jud. Botosani, time a sa de peste 500 metri; Venitul total al mosiel este
cu o suprafata de 892 hect. si desparte jud. Mehedinti de jud. de 14000 ler.
o populatie de 68 familrf sad Gorj.
293 suflete, din carl 72 contri- Bujoreanul (Asan-Aga), ceitun,
buabill.. Bujorä§tilor (Dealul-), deal, CO- pendinte de comuna Rasuceni,

www.dacoromanica.ro
BUJOREANUL 62 BUJORE$TI

pl. Marginea, jud. Vlasca. KVez T 21 copiT, din numarul de 115 in rur. Cu acelasT nume, pl. Cozia,
Asan-Aga). virsta de scoall. tiü carte 55 jud. Vilcea. Cade in partea de
barbatT i 15 femel. Cu intreti- S. a comuneT, pe soseaua na-
Bujoreanul, pe sesul
fintind, nerea scoalef statul cheltueste tionall Rimnicul-Vilcea-Riul-Va-
Crasna, jud. Falda, ltngá pir. anual 1404 leT. duluT. Ate o populatie de 205 lo-
cu acela$T nume, in fata satuluT Vatra satuluT are 65 hect., cuitorT, 103 barbatT $i 102 femer.
Cordeni, com. Vinetesti, plasa lar comuna, cu izlaz cu tot, 417 CopiT in virsta de scoala sunt
Crasna. (V. Cordeni, sat). hect. 19, 8 baet1 si II fete, din carl
and recolta e productiva se urmeaza numaT 3. E la distan-
Bujoreanul, loc arabil, in com. fabrica aci pana la 3500 decal. ta de i kil, de satul Olteni,
Tudor-Vladimirescu jud. Te- de tuica. resedinta comuneT.
cucill, pe o intindere de 849 Venitul i cheltuelile comu- Ad i e o biserica Cu hramul
hect., 16 ara, proprietatea d-luT neT se urca. la cite 1200 leT a- Sf. Nicolae, preinoita de Preda
Verona ; se intinde spre E. pana nual. Bujoreanul, «in zilelescrie pe
in Lunca-GeruluT. oseaua nationala Kimnicul- pisanie inaltatuluT nostru tm-
Riul-VaduluT strabate partea de parat Alexandru PavlovicT, a-
Bujoreanul, piidure particulard, Est. flindu-se Episcop al NouluT Se-
supusa regimulur silvic, ce se afla Se margineste /a N. cu com. verin D. D. Nectarie, anul 1812,
pe mosia Bujoreni, com. Bog- Gura-Vaief i Bogdanesti, la S. August in 19 si la anul 1866
danesti i Bujoreni, plaiul Co- cu orasul Vilcea, la s'a preinoit al doileay.
zia, jud. Vilcea. Est Cu judetul Arges, de care
sé desparte prin riul Oltul, Bujorenl, deal, In raionul comu-
Bujoreni, com. rur., pl. Cozia, la V. cu comunele Vladesti neT Bujoreni, plaiul Cozia, jud.
jud. Vilcea, compusa din 5 ca- Oldnesti. Vilcea, pe care se cultiva
tune : Bujoreni, Malul-Alb, 01- In partea de N.-V. a comu- hect., 50 arif vie.
teni, Lunca i Mosoroa.sa. E si- neT sunt dealurile Plesea i Pur-
tuata pe Valea-OltuluT, la 3 kil. caretul. Bujoreni saa Gurani, trup de
de resedinta judetuluT i la Io Luncile se numesc: Glamcile, nelocuit, fost at familier
kil, de a sub-prefecturel. Toporanul, Bradul i Dobranul. Lapati, trecut in unid in po-
Are o populatie de 1043 loc. 0 parte din mosie s'a vindut sesiunea Principeld B. tirbeia
(535 barbatT si 508 femeT), in in 7 loturT la 7 locuitorT. °data cu mosia Pietrosani ; este
care intra. si 8 familiT de 'ri- azT intrupat la aceasta din ur-
gola; sunt : 230 capT de familie ; Bujoreni (Bujoresti), sat, cu zo tila. E situat la S.-V. mosieT, in
240 contribuabilr vi 230 case. familii pe malul sting al Teleor- pl. Marginea, jud. Vlasca.
gunt 2 biselict: una in cat. manuluT, jud. Arges, pl. Cot-
Olteni, zidita la anul 1831, si meana. Face parte din comuna Bujorescu, insuM in Dunare, in
a doiia in cat. Bu)oreni, zidita. rur. Vulpesti. Mosia Bujoreni, dreptul comuneT Fintinelele, jud.
la anul 1812. de aproape 1200 pogoane, a- Teleorman. Are ö intindere ca
LocuitoriT se ocupa numaT cu partine d-luT George I. Laho- de 12 hect. si este acoperita
agricultura i desfac produsele vari. Cu zavoiu de salde, plop si ca-
lor la R.-Vilcea. tina.
In comuna sunt : I I cal, 8o Bujoreni, sat, in jud. Tutova,
bol; 130 vaer, 235 or i 170 pl. Tirgul, com. Slobozia-Zor- Bujorescu, pichet militar, pen-
porcT. leni, spre N.-E. de satul Zor- tru para frontierel, pe marginea
Un numar de 124 locuitorT len/. Poptilatia sa e cuprinsa In DunareT, in jud. Teleorman, In
s'aa improprietarit dupa legea acea a satuluI Zorleni. A fost dreptul insuleT Bujorescu de la
din 1864 pe 417 hect. pamint, jefult, impreuna cu satele vecine, care luat numele; poara
pe rnosia statuluT si pe alte doul de catre armatele polone pe la No. 14.
mosil particulare. anut 1667, in timpul domnier
coala exista. in comuna de luT C. Cantemir. Bujoreqti, celtun, In plasa Tirgu-
Veo TO anT. 'Cladirea e proprie- lur, com. Antonesti, jud. Te-
tata comuna. 5e frecuenta de 13ujoreni, Sat. Lee parte ditr com. leorman. Populatiunea luT este

www.dacoromanica.ro
1311JOREM 63 t1 BUJORUD

de 287 suflete, din carT 44 con- riuluT acesteT comune se soco- Statistica vitelor prezintA ci-
tribuabilí. teste la 10918 hect, din carT frele urindtoare : bol 1353, vad
4730 hect, 44 aril, pAmint ata- 115 J cal 182 armasarr 13,
Bujore§ti, mofie) jud. Teleorman, bil, 2742 hect., 75 arii, imas, 7740, capte iao, porcl 428;
'filtre comunele Licuriciul $i An- 188 vil, 2288 pAdure, 107 hect., In total 10747 capete.
tonesti, proprietate a d-luI Cons- 25 aril, vetrelesatelor i 67 hect., Pe 1140 agricuttUrA i cte$-,
tantin Politimos. 21 arjr, tema netrebnic. Din te- terea vitelor, locultpril 4e aicT
ritorid, 7430 hect. apartin pro- se ocupa i cu cultivarea, viilor ;
Bujorul, com. rur., in pl Prutult prietAteT marl, reprezintate prin In Tirgul- Bujor msA sunt
jud. Covurluid, resedinta aces- mosiile particulare: GolAsei (Pi- multl negutAtod micT, in malo-
teI plAsT, la depArtare de 54 tAroaia), Putichioaia, Urechesti, ritate EvreT.. La 14oscu este o
kil. de la Galati. SituatA in mij- UmbrAresti, aceasta in 4 tru- moarl cu foci sunt i cite-va
locul jud. Covurluid, pe vAile purl apart,inind la 4 proprietarl, mori de vint. -
Chinejel i CovurluiuluT, aceas- Armeneasca ; restul de 309 Budgetul comunei are la ve-
ta comuna se mArgineste la N. hect. sunt ale sAtenilor. Dintre niturl de 12519 leT 65 hanr
cu com. BIneasa i Jorlsti, la E. instalatiile gospodArestl ale pro- la cheltuelT de 11506 leT 44
cu com. VlAdesti, la S. cu Firtá- prietarilor marl, se disting in- banT. DArile directe anuale ca-
nesti si la V. ca BAleni i Virlezi. tre primele ale judetuluT Covur- tre stat, judet, comunA si ca-
Pe teritoriul Bujorulur curg luid cele de la mosiile Golásei, ale mera de comercia se ridicl in
piraiele Covurluiul-Sec, Covur- d-luT Lascar Catargid, fost prim- total la 18833 Id 40 bard.
luiul-cu-Apl i Chineja, azora ministru i fost locotenent Dom- BisericI sunt 4 Adormirea-
le corespund valle respective. nesc-; Putichioaia, ale d-luT Pa- MaiceI-DomnuluT (vechiA si de-
Mal sunt i alte vAl mal miel, raschiv Sechiari, i Moscu, ale terioratA), in Gollsei; Sf. Dimi-
precum : Rädiciul, Miloala, Bu- d-luT G. Fulger. Osebit de a- trie, in UmbrAresti (tot vechil);
jorul , Velichea, VAlcica-Draga, ceasta, la Gollsei, aläturea chiar Sf. Gheorghe in Putichioaia (de
etc. Dealul cel mal insemnat e cu tirgusorul Bujor, ce apartine curind construltA); 0, SE Voe-
Piscul-SáreT. aceleiasI mosiT, pe o colla in- vozT, in Moscu (ziditá. in 1882);
Bujorul este una din cele mal eintAtoare, ce domineazA intrea- bisericile ad plmint rural, afarA
importante com. rur. ale jud. ga regiune, este un castel prea tie cea din Moscu, ca una ce
Covurluiu, atit in privirea intin- frumos al d-lul i d-neT Las- e inteun sat rdasesc. ,Dupl
dereT teritoriulur cit si a popu- car Catargid, cu admirabile impartirea parohiilor din 1888,
latiuneT, precum si a institutiuni- grAdinT, cu lac artificial. Cas- com. Bujorul, afará de cAt. Pu-
lor ce posedA. Ea numArl 5 el- telul cu grAdina ocupl o in- tichioaia, care e alipitA la Fir-
carT, dupA asezarea lor in tindere de teritorid de 12 tAnesti, formeazA o parohie, cu
directie sud-nordicA, sunt: Pu- fäld; lacul artificial se &este catedrala Adormirea, deservia
tichioaia, UmbrAresti,Tirgul-Bu- in partea din valea apusand a de un preot paroh, tzi preot a-
jor, resedinta, Gollsei i Moscu. grAdineT; e format din apele jutor si 5 cintAretr.
LocuitoriT se impart ast-fel: in piraielor i izvoarelor -vecine §col1 asemenea aunt 4 : I de
Tirgul-Bujor sunt bezmAnaff ; in are peste si se poate umbla pe bgetl in GolAsei, 2 mixte In Pu-
Putichioaia i Goldsei, fostr clá- el cu barca; in mijlocul lul se tichioaia i Moscu i i de fete
casT; in UmbrAresti, parte fostl aflA o mica insulA legatl. cu in T.-Bujori cea din Gollsei
clAcasT, parte rAzesT ; in Moscu podet de uscat. are 46 elevI din 64 inscrisT, cea
numaT rAzesT. NumArul total al Terenul acesteT comune in din Putichioaia are 29 elevl din
contribuabililor e de 492, fami- multe pánl e nAsipos; in Puti- 32 inscrisT, cea din Moscu are
liT sunt 743, cu 2747 suflete, din chioaia e chiar o carlea de pie- 35 elevI din 45 inscrisI i cea
cari: 1411 bArbatl, '336 femel; tris, exploatatA de judet. de fete din T.-Bujor are 21 e-
1365 necAsAtoritT, 1247 cAsAtori- Productia agricolA se cifreazA leve din 30 inscrise.
0, 133 vacluvii, 2 divortatl; 276 in total la 93059 hectol., lar pe Pe lingA resedinta subpre-
cu tiintä de carte, 2471 faxl. speciI: 21792 hectol. grill, 2 2 5 oo fecturel pläseT P,rutal i a me-
Populatia izraelitä se cifreazá. secará, 12042 017, 2784 rapitl, dicului in T.-Bujor se
la 77 suflete. 28878 porumb.. 4186- °As, 624 afil<si un biurod telegrafo-postal,
Suprafata intreagA a terito- malaiii, 72 cinepl i 180 in. intretinut de judet, un spital

www.dacoromanica.ro
BUJORUL (TIRGUL-) 64 BUJORULUI (VALEA-)

rural al statuluT Cu 40 paturl, Se afla 66 hect. cu vi!. merge drumul judetean Cerna-
infiintat in 1890, in local uneT In 1864 s'ají Improprietarit 145 Macin. Natura luT pe alocurea
infirmeril judetene de 15 paturl, locuitorT fostl clacasT pe 598 este stincoasa. Este acoperit par-
ce a existat mar inainte. hectare. te numaT Cu finete si pasunT. Pe
In 1888 se aflan in aceasta la poalele luT occidentale merge
Bujorul (Tirgul-), tirgufor, re- comuna: 436 boT, 100 bivolT, 252 drumul comunal Satul-Non-Ma-
sedinta com. Bujorul, pl. Prutul, vacT, 396 ca!, 3528 or o 150 cin.
jud. Covurluiti, format din douk rimatoff.
sirurl de casisoare lipite in mare Aci este o biserica zidita la Bujorul, lac, pe teritoriul com.
parte una de alta si asezate de 1839, si care la 1869 s'a repa- Alimanesti, pl. Siul-d.-s., jude-
ambele laturT ale soseleT jude- rat de Principele Dim. Stirbeiti. tul Olt. Se zice ca s'a numit ast-
tene ce-1 strabate. Numara 29 Are hratnul Sf. Dumitru; e de- fel, dupa numele uneT plante
lama' cu 156 suflete, din carT servia de I preot si 2 cinta- numite bujor, tare crestea sal-
17 familiT cu 77 suflete Evrer, retl; depinde de parohia Pe- bata. pe o mare intindere in
restul RominT. trosani. jurul laculuT.
Terenul, pe care e situat a- In comuna se afla o scoalA
cest tirgusor, apartine mosieT mixta cu 4 clase, facuta de zid Bujorul, loc cu isvoare, jud. Ba-
Golasei; pentru acest teren lo- si in buna stare. can, pl. MunteluT, com. MAgi-
cuitoriT platesc bezman. Are o Sunt 5 circiumI. resti, de pe muntele Maddrzaul, de
scoala de fete ; biuron telegrafo- Prin comuna trece soseaua ju- unde ig are obirsia piriul Ruja.
postal ; un spital, si e resedinta deteana Giurgin-Zimnicea. Este
sub - prefecturer si a mediculuT departe de Giurgin de 27 kil., Bujorul, loc cu izvoare, judetul
plaseT. de Alexandria de 28 kil., de Bacan, pl. Siretul-d.-s., de pe
Bucuresti de 89 kil. teritoriul comuner Buhociul.
Bujorul, com. rur., situata in par- In aceasta comuna sunt 2 pi-
tea S.-V. a judetulul Vlasca, chete pentru para hotarelor des- Bujorul, munte, in jud. R.-Sarat,
la hotarul TeleormanuluI, pl. pre Bulgaria. pl. Rimnicul, com. Chiojdeni, in
Marg-inea. La aceasta comuna Sunt mal multe pilcurl de pa- partea de N. a comuneT ; face
se unesc riurile Vedea si Te- dure de salde si ostroave carl parte din culmea dealuluT Ma-
leorman si dan in Girla-Mare, se afla descrise la Petrosani. gura. Este acoperit cu padurT
care apoT da in Dunare. Este La capul mosieT trece Drumul- si pasunT. Vara se aseaza pe
situatá pe proprietatea Petro- UntuluT, drum pe care treceati dinsul multe sane de oT.
sani a principeluT D. B. Stirbeiti. TurciT ce locuian raiaua Giurgiu-
Distanta de la Giurgiu e de 37 luT ca sa negustoreasca in judet. Bujorul, 'fria, com. Oteleni, pl.
kil., lar de la Stánesti, resedinta Mijlocul, judetul Falcin. (V. Ro-
plaseT, de 22 kil. Bujorul, deal, jud. Bacan, plasa goza).
In 1887, in aceasta comuna, Siretul-d.-j., de pe teritoriul co-
se afla 240 contrib. san 1200 mune"' Racataul. Bujorul, piriil, ce se varsa in
sul In 1888, 282 contrib. san Riul-DoamneT, pe teritoria com.
1196 suflete. Bujorul, deal, In jud. Tulcea, pl. Corbi, cat. Sboghitesti, plaiul
Venitul comund in anul 1886 Macin, pe teritoriul com. Tur- Nucsoara, jud. Muscel.
era de leI 5475, iar cheltuelile coaia si pe al catunuluT Turcoaia.
de 5218 le!. In 1887 venitul Este maT mult o prelungire Bujorul, vale, com. Oteleni, pl.
era de 3297, iar cheltuelile de nord-vestica a dealuluT Caraci- Mijlocul, jud. Falda.
3149 leT si. in 1888 venitul de cula, de pe teritoriul comuneT
4458, lar cheltuelile de 4119 le!. Cerna. Se intinde spre N., avind Bujorului (Mägura-), nagurd,
In 1887 s'a arat pe aceasta o directiune generala de la S.- la E. com. Slobozia-Mindra,
comuna suprafata de 1520 hect. E. la N.-V.; brazdeaza partea jud. Teleorman.
cu diferite cereale, in deosebT centrala a plaseI si cea de E.
grill porumb, rapita si orz. a comuneT. Este despartit de Bujorului (Valea-), vale, afla-
Aci se cresc gogosT de ma- dealul Priopcea printr'o vale toare in comuna cu acelasT nume,
tase. cam ripoasA, pe malurile carea jud. Covurluiu.

www.dacoromanica.ro
BUJORULUI (VALEA-) 65 BUL13UCATA

BujoruluI (Valea-), vale, jud. tÏ continua cursul prin Lun- In fata satulur se aflA iazul
Vlasca, incepe din mosia Uzu- ca-BAeI; la satul Tarnita se im- Bulbucani, format din piriul Ji-
nul, de la clt. Buturugari si se preunà cu riul Brebina, aruncin- jioara. Are o bisericA de lemn,
varsä in apa Cilnistea, o data du-se in Apa-Motrului, la satul acutA. la 1864, deservitA de I
cu valea Glveni, luind la gura Apa-NeagrA, din com. rur. Ne- preot si i cintdret.
eI numirea de Valea-UzunuluI, goesti. Vite sunt in numAr de 2510
dupl satul Uzunul, prin care Acest Ad a servit la pune- capete, din carI : 545 vite mar/
trece. rea in miscare a masinelor carI cornute, 1253 or, 133 cal si 579
extrAgead arama din min ele BleI- .rimAtorr.
Bularul, isvor, com. Tirgsorul- de-AramA. Pe acest l'id se afil:
Vechid, pl. Tirgsorul, judetul morr i pivi. Bulbucani, las, in partea despre
Prahova. E. a com. Belcesti, pl. Bahluiul,
Bulbac, numire, ce se d5. viroa- jud. Iasi. Serveste de hotar fil-
Bulatanul, pirliaf, jud. Neamtu, geI Flarel, jud.. BrAila, inainte tre aceastA comuna i satul Bul-
izvoreste dintre ramurile mun- de a intra In acest judet, din bucani, din com. Gropnita, pl.
tilor Rajen i Petru-Vod5.; curge judetul Copoul.
printre dinsele, in directiune S.-
E., panA in dreptul satuluI Co- Bulboanele, b2lç1 achina, siipd- Bulbucata, com. rur., compusá
roiul, teritoriul com. Caluglreni, turl, in gira cea sApatä pe te- din critunele : Bulbucata, FAcAul
plasa Piatra-Muntele, mide se ritoriul comund Fintinelele, pl. si Gästesti-Cotenl, situatA. in pl.
uneste cu pirliasul Bargilele Siretul, jud. Botosani. Neajlovul, pe coasta dreaptA a
apor cu piriiasul Coroiul, formind vaiI NeajlovuluI, j ud. Vlasca. De-
ast-fel piriul numit Largul. Bulboasa, se numeste partea pArtarea cea maI mare a cdtune-
dealultif Fund5.tura, ce se pre- lor intre ele este de 41/2 kil.
Bulätäul, baltd, in judetul lungeste de la satul Miclesti, Com. e departe de Bucuresti de
pAdurea PrisAcani, pl. Branistea, pl. Crasna, jud. Vasluid, Orla 38 kil., de Giurgiu de 45 kil.,
formatA din vArsarea PrutuluI. In dreptul satului Chircesti. lar de Obedeni, resedinta
ser, de 14 kil. Este o osea jude-
Buläul, pädure, jud. BacAti, pl. Bulboasa, deal, se intinde la teand, ce duce la Obedeni.
Siretul-d.-s., com. Obirsia. Are Vestul com. Osesti, pl. Stemni- In 1887 se aflad in aceastA
o intindere de 40 hectare. E cul, jud. Vasluid, despOrtind-o comuna 254 contribuabill, sad
compusä din arboxi foiosr. de satul Fistici. 1455 suflete.
Venitul comunal In 1886 era
Bulba, in plaiul Closani, jud. Bulboasa, vale, se intinde in par- de leí 808 r, lar cheltuelile de
Mehedinti ; il la nastere din s. tea de E. a satuld Chircesti, 4838 lel. In 1887 venitul era de
Proitesti, apoI unindu-se cu mal com. Miclesti, pl. Crasna, ijud. 3809 i cheltuelile de 3316 leí.
multe piraie, formeazA lacul nu- S'a cultivat in 1887 o su-
mit ZA.tonul, in com. rur. Po- prafatA de 1200 hect. cu di-
noarele ; de ad, ascunzindu-se sub Bulboci, bi1111, pe teritoriul mo- ferite cereale.
Dealul-Ponoard, trece pe sub ski Brehuesti, com. Brehuesti, In 1888 se aflad 31 hectare,
podul natural de piatrA din a- pl. Siretul, jud. Botosani. 50 ariI, acoperite Cu vii. Sunt
ceastA com., si izvoreste de °data, pometuri multe.
in riu mare, de sub niste stinci Bulbucani, sat, in partes. de In 1888 s'a cultivat ad de
de piatrA, din locul numit Va- Vest a com. Gropnita, pl. Co- atre 104 locuitori, suprafata de
lea-GAineI; isI urmeazä cursul poul, jud. Iasi, situat pe coasta 97 hect., ir arir, cu tutun, care
spre Bala-de-AramA, pe care o de S. a dealulur Crucea. Se zice, ad produs 43478 kilgr. tutun, in
udä in trecerea sa, primind aci ca dupl pozitiunea loculuI ce valoare de leI 36350. Aci a fost
in stinga doi afluentl : Ieruga, este ridicata sad bulbucatA, cea mal mare productie a anu-
ce trece prin curtea mAnAstireI luat numele satul, chiar de la luI aceluia din intregul judet,
Schitul-Baia-de-Aramd i Izvo- prima lui formatiune. Are o po- dupl com. Cdmineasca $i Letca-
rul-cel-Mare, ambele cu apA pulatie de 135 familir, sad 572 Nou5..
foarte curatO i bun4 de bdut ; locuitorl RonainI. In com. sunt 3 bisericI, de.
o6760. d1o4ole ilkfionar Mogrollo. 9

www.dacoromanica.ro
BULBUCATA (VELEA) 66 BULETA

servite de 2 preotT si 5 cinta- Ad este o biserica, zidita la Jiul-d.-s., com. Poiana, prin care
retr, constituind o parohie. In 1856, cu hramul St. stefan, de- curge riul Bulbuceni.
1888 s'aa oficiat la toate biseri- servia de un preot i 2 chi-
cile din aceasta comuna 86 bo- taretr; in 1888 s'aa oficiat adi Buldi§ul, fina, jud. Bacaa, pl.
tezurr, 10 casatorir li 42 in- 56 botezurr, 7 casdtorir i 22 Trottw.11, com. Mandstirea-Ca0n,
mormintärr. inmormintarr. care ucla satul Curita O se
Aci este o coa1ä mixta, cu 4 Sunt 2 circiumr. varsa in piriul Curita.
clase, de zid, facuta de curind,
la care, in 1888, aa urmat 50 Bulbuceni, sat, jud. Dolj, plasa Bulea, Livezeni O Petrequl,pä-
baeti li o l'ata ; dupa lege Jiul-d.-s., com. Poiana, impr4- duri particulare, supuse regi-
trebuia sa urmeze 62 bletl li tiat, situat pe dealul Icleanul, mulur silvic, aflate pe mo0a
17 fete ; este conclusa de un la 4 kil. N.-E. de Poiana-d.-s., MAIdare0, plaiul Horezul, jud.
invatator. unde e reedinta comuner. Are Vilcea.
In 1888 se aflaa ad 652 bor 697 suflete, 363 barbar §i 334
§i vacT, 206 cal, 2007 oi li ca- femer. Locuesc in 117 case. Buleandra, pridure, jud. Doro-
pre li 135 rimAtorY. Copiir din sat urmeaza la coala hoiu, pe mcOa Darabani, com.
In aceasta com. sunt 6 cir- mixta din satul Poiana-d.-j., ce cu acelaT nume, pl. Prutul-d.-j.,
durar. este la 7 kil. departare. tia spre N. de tirgu§orul Darabani ;
Este un petic de padure, in carte 40 locuitorr. In sat sunt se afla crescuta in mijlocul cim-
catunul Bulbucata, de iot hect. 2 bisericr de lemn. Sunt 3 me- puluT. Aceasta padure dimpre-
Se afla o moara cu turbine, seria51 : I fierar, 1 rotar O I una cu padurile Grozava O Po-
pe apa NeajlovuluT. carucer. driga, tot de pe aceasta mo0e,
are o suprafata de 270 hect.
Bulbucata (Velea), ciitun, pen- Bulbuceni, deal, jud. Gorj, in
dinte de com. Bulbucata, si- partea de E. a comuner ipotul, Bulerca, movild, la 2 kil. spre
tuat pe coasta dreapta a Neaj- vine in prelungire despre N. *i S. de satul Rtwtul, jud. Braila,
lovuluT, plasa Neajlovul, judetul merge spre S. In toata intin- intre movilele Giurgiul §i Geme-
Vla§ca. derea catunelor ipotul O Spahir. nele.
Proprietate a d-lur Dr. I. Ni- Este acoperit de padure, cu e-
culescu. sente: de cer, gorun O putin fag. Bulerca, vale, in jud. Buzan,
Mo§ia are o suprafata de 1630 Este proprietatea statulur. com. Vintill-Vodd, pe hotarul
hect. despre com. M5.ne0 ; se scurge
La 1864 s'a dat la 115 lo- Bulbuceni, mofie particulara, ju- In 1'1111 Slanicul.
cuitori, fo§tr claca§r, suprafata de detul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com.
450 hect., raminind 1200 hect. Poiana, in satul Bulbuceni, a- Bulercil (Muchia-.), colina', in
Are un petic de padure de te- partirle mo§nenilor. Are padure jud. Buzaa, com. Vintill-Voda,
jar de io hect.
1 pe dinsa. pe hotarul despre com. Manqti ;
Venitul mo§ier pe 1888 a fost goall O izlaz.
de 40000 ler. Bulbuceni, padure particularO,
coala comunalä a com. Bulbu- jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Po- Buleta, sat, face parte din com.
cata se afla in acest cdtun. S'a iana, pe mo0a Bulbuceni. A- rur. Birse0, pl. Ocolul, judetul
&cut in anul 1887, dupa testa- partine mo§nenilor. Esente : de Vilcea. Are o populatie de 271
mentul vechiulur proprietar Pe- stejarT, ulmr, fagr si jugastri ; locuitorT (141 barbatr li 130
tre Niculescu, care a lasat un predomina stejarul. femer). Inainte de 1883 forma
fond de 100000 ler pentru con- singura o comuna sub numele
struirea §i intretinerea §coaler, Bulbuceni, dulei, jud. Dolj, pl. de com. Buleta, iar de la aceasta
numind executor testamentar pe Jiul-d.-s., com. Poiana, ce se data s'a alipit la Barse0i.
d-1 Dr. I. Niculescu, din Bu- varsa pe dreapta riulur Coco- Este situata pe valea Buleta,
cure§ti. roya; curge prin valea Bulbu- la 9 kil. de Rimnicul-Vilcer
Pe apa Neajlovulur s'a con- ceni. Are o biserica, fondata la
struit de curind un facla sis- anul 1838, de preotul Ion li altr
tematic, Bulbuceni, vale, jud. Dolj, pl. locuitorT.

www.dacoromanica.ro
BULETA 67 BULHACUL-MARE

Buleta, vale, formatA din scur- rectiune generalA de la S.- V. dreni, com. Mileanca, pl. Ba-
gerea apelor dupb. piscurile : spre N.-E. si brAzdeazä partea seul, jud. Dorohoid.
Ciobea si Rarisul, com. Birsesti, apusanA a plAsei si pe cea mij-
pl. Ocolul, jud. Vilcea, care, locie a comund; trece pe la Bulhacul, baltd, pe teritoriul co-
durd ce udA com. BArsesti, se poalele dealului ala, pe la mune! PAltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
varsd In riul Oltul, la punctul rAsArit de comuna Cisla, tale jud. Dorohoiti.
numit Sevestreni, comuna Mi- soseaua nationall Tulcea-Isac-
hlesti. cea-MAcin, futre kil. 5 si 6, si, Bulhacul, deal, pe mosia Dur-
dupl un curs de 6 kil., merge nesti, com. Durnesti, pl. tefd-
Bulgarul, sat, face parte din de se varsA in mlastina stufoasA nesti, jud. Botosani.
com. rur. Bragadiru-Bulgarul, din Sudul Orle Somova ; pe
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este si- valea sa trec douA drumuri co- Bulhacul, a'eal, in jud. Roman,
tuat la S.-V. de Bragadirul, pe munale: Cisla-Catald si Cisla-Fre- pl. Fundul, com. Chilii, spre N.
tArmul drept al riului Ciorogirla, 95.tei. Cursul sAll este foarte de satul Buciumi.
in apropiere de imbucAtura aces- incet ; malurile sale sunt joase
tui rtù cu riul RAstoaca. acoperite cu verdeatA. Bulhacul, deal, in com. Preu-
Se intinde pe o suprafatd de testi, jud. Suceava, imbrAcat cu
290 hect. si are o populatie de Bulgänoaia, välcea, jud. Teleor- pAdure de fag.
200 locuitori. D-na Elena Mi- man, de la Sud spre Estul co-
clescu are 182 hect., din care muna Lisa, in directiunea sa- Bulhacul, lar, format din Pi-
cultivA. 137 hect. (43 sunt izlaz tului VinAtori; strAbate pe la riul-Tiganulur, se aflA in fata
si 4 vie). Locuitorii au 1o8 hect. coltal viilor Lisenilor si se pierde curte! din satul CorlAteni, com.
NumArul vitelor mar! e de spre satul VinAtori. cu asemenea numire, pl. Copla,
102si al celor raid de 120. jud. Dorohoid.
Bulgareasca, trup de mo,vie a
Bulgarului (Iazul-), iaz, pe te- statului, pe teritoriul comund Bulhacul, iaz, pe teritoriul sa-
ritoriul satului GlAvAnesti, com. SlIvesti, jud. Teleorman ; are pe tulur Onesti, com. ipotele, pl.
Epureni, pl. Turia, jud. Iasi. dinsa i pA.dure; face parte din Bahluiul, jud. Iasi, pe Dealul-
proprietatea statului numitA S1A- Urzicanilor.
Bulgarului (La-Podul-), han, vesti-Zlotesti.
In jud. R.-SArat, pl. Marginea- Bulhacul, pida, izvoreste de pe
d.-s., comuna Voetin; la lacul Bulgaria, localitate acoperitA de teritoriul satului Andrieseni, co-
unde piriul Cotatcul tale soseaua tarine, pe mosia Stolniceni-PrA- muna Epureni, pl. Turia, jude-
nationalA R.-SArat-Focsani ; nu- jescu, jud. Suceava. tul Iasi, si he varsA in
mit ast-fel de la un fost han-
& bulgar. Bulgarie (La-), grädine de le-
gume, pe mosia Siretel, judetul Bulhacul, vale, pe mosia Dur-
Bulgarului (Putul-), loc izolat, Suceava. nesti, com. Durnesti, pl. tef'l-
In jud. BuzAd, com. Tislul, cAt. nesti, jud. Botosani.
Halesul, insemnat printr'o cruce Bulhacele, ias-ba/td, format din
si un pus, fácute in amintirea izvoare pe pAmtntul locuitorilor Bulhacul-de-linga-Curte, lag,
faptului, cl ad ad fost oprite Hu/ubul-Nod, com. Trusesti, pl. format din riul Jijia, in centrul
reliquele Sf. Filotea, in anul Jijia, jud. Botosani ; are o in- comund Trusesti, pl. Jijia, ju-
1875, cind ad fost transpon- tindere de 35 hect. detul Botosani, pe proprietatea
tate la schitul Ciolanul. statuluï; are o intindere de 14
Bulhacul, billtitd, formatA de vAr- hect. ; contine mult peste.
Bulgarului (Valea-de -la - Po- sAturile PrutuluT, pe teritoriul
dul-), in jud. Tulcea, pl. com. MAstAcani, pl. Prutul, jud. Bulhacul-Mare, lac, in partea
Tulcea, pe teritoriul comuna Covurluid. de E. a com. Gura-Bohotia, pl.
Cisla; izvoreste din poalele nor- Podoleni, jud. FAlcid, pe sesul
dice ale dealului TAusan-Tepe; Bulhacul, baltä, formatA din iz- in suprafatA de 2 hec-
se indreaptA spre N. avind o di- voare si din ploi, pe mosia Co- tare.

www.dacoromanica.ro
BULIBEVTI (CANTONUL-) 68 BULTUL

Bulibe§ti (Cantonul-), petclure, la T.-Jin, se urmeaza soselele d.-j., jud. Bacan, pe teritoriul
jud. Neamtu, situata Miga Pe- comunale ce leaga comunele : comuneT Berzuntul.
tricani-d.-j., in com. Petricani, Schela, Horezul, Cartiul, Cure-
pl. de Sus-Mijlocul. Este pro- soara si Turcinesti. ApoI da In so- Bulija, jud. Muscel. (Vez! Malo-
prietatea statuluI si se arendeazA seaua nationall T.-Jin-Bumbesti. reasca).
CU suma de 4931 leI. Buliga e trecatoarea cea mal im-
portanta din judet. Patrularea Bulimaculul (Movila-), movild
Buliga, sat, plasa Borcea,
in intre Buliga si Dealul-lur-Frate i puna trigonometric, In jud.
pendinte de com. Cocargea, ju- se face pe poteca ce trece pe Buzan, com. Gheraseni, pe mo-
detul Ialomita. Este situat pe dealurile : Zanoaga, Dealul-Ru- sia Suditi.
lunca bratuluT Borcea, sub coas- guluT, Uruzul, Streaja, Culmea-
ta BarOganuluY, la 5 kil. spre CartianuluT, Carpenu/ si apor Bulimandrelui sad Buliman-
E. de satul de resedinta. E satul pe Plaiul-Valarilor pana la Dea- drul-Mic, virf de munte, jud.
cel mal despre E. al plaseT. lul-luI-Frate, unde este si pichet. Baca'', pl. MunteluT, com. DAr-
Poarta numirea si de Buliga- Aceasta poteca poate fi straba- manesti, situat lIngd Buliman-
Tlinburestl. tuta de patrupede incarcate. In- drul-Mare.
Populatiunea satuld este de tretinerea se face cu greutate.
94 famili/ RominT, 2 fam. Ti- Comunicatia se intrerupe pe tim- Bulimandrul, munte, jud. Bacan,
ganI si 1 familie GrecT, san pul jeme!, din cauza zapezeT. pl. Tazlaul-d.-j., pe teritoriul sa-
487 locuitorl, cu 183 barbatT, Alte directir pentru construirea tuluI Berzuntul.
181 femeI si 123 copif. de poted nota nu exista. Cele
Aci este o biserica constru- vechT s'ar putea Imbunatati. Bulimandrul-Mare, munte, jud.
la la 1856, deservita de un Bacan, pl. MunteluT, com. Dar-
preot si un cintaret. Buliga (Schitul-), schit, cu hra- manesti, pe limita satelor Plo-
Vite sunt: 125 caT, 396 boT mul s-tir VoevozT, in Pitesti, pul si Pagubeni.
si 507 oI. jud. Arges, pl. Pitesti ; a fost
intemeiat la 1741 de jupin Mar- Bulimandrul-Mic, jud. Bacan.
Buliga, deal cu vit, In jud. Me- tin Cupetul si jupin Petru Bu- (Vezi Bulimandrelul).
hedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de liga, carl se afla inmormintatl
com. rur. Bresnita. aid, impreuna cu familiile lor. Bulimanul, sat, cu 50 familiT,
Acest schit era metoh al Sf. Mi- jud. Arges, pl. Oltul ; face parte
Buliga, pichet No. 7 al comp. a tropoliT din Bucuresti. Biserica din com. rur. Vitomiresti-Trep-
2-a din regim. 18 Dorob., jud. este In proasta stare; asemenea ten!. Are o biserica cu hramul
Gorj; se afld situat pe dealul si clac:lidie dimprejur. Dup5, se- Sf. Dumitru, deservita de 1 preot
Copita; se margineste la N. cu cularizare s'a redus la biserica si I dneiret.
Zanoaga si Streaja, la S. cu de mir, si pentru lntretinerea
Varaticele, la E. cu Sarisoara, cultuluI divin se inscrie anual Buloaea, pirtg, izvoreste din dea-
lar la Vest cu 1-1111 tisita. Po- In budgetul statului o suma de lul Racea, comuna Miroslava,
teca, ce se privegheaza de acest 1838 leT. Serviciul divin se face plasa Stavnicul, jud. Iasi, si se
pichet, vine de la satul Vulca- de 2 preotT, I cIntaret si 1 pa- varsa in ochiul Birca, din sesul
nul, intra in tara pe la Tabla; racliser. In casele manastirestr Birca.
de aci, scoboara Zanoaga la pi- s'a instalat actualmente cazarma
chetul Buliga, unde e si vama. de dorobane din Pitesti. Buloaea, va' lcice1, pe dealul R5.-
Construcea e de lemn, compusa Aceasta biserica, atit prin sti- cea, com. Miroslava, pl. Stav-
din o cazarma si o bucatarie, lul sali arhitectonic clt si prin nicul, jud. Iasi, unde se zice ca
camera pentru oficer si o can- picturile interioare ale bisericer, ar fi fost mal inainte satul Ciur-
celarie. De ad, poteca la direc- nu prezinta niel un interes ar- bese. Dupa o pestilenta, lo,
tia S. pana la Schela, treend tistic. Tronul arhieresc, aflat In cuitorii, de au ramas din Ciur-
peste dealurile: Copita, Vara- biserica, merita singur oare-care besti, au infiintat satul pe loeul
ticele, Poiana-lul-Mihain si Pla- luare aminte ca obiect de arta. unde se afta asta-zt.
iul-Scheld ; lar de aci la rese-
dinta companid a 2-a, care e Bulihariul, munte pl. Tazlaul- Bultul, virf de Inmute, din Cul-

www.dacoromanica.ro
BULUC-ORMAN 69 BULZETI

mea-Fagarasulul, judetul Arges, Situata pe malul drept al riuld 1545 sufl., din carl, itpa legea
plaiul Lovistea. Frgila si Ia poalele dealuld rurall din 1864, sunt 58 impa-
Murgasul. mintenitl.
Buiuc-Orman, pädure insemna- Se invecineste la N. cu com. Casele sunt fácute din birne;
ta, in jud. Constanta, pl. Silistra- Gorunesti, din com. Vilcea, la 58 numaT ati grading.
Noug, pe teritoriul com. rur. S. cu com. Oculesti-Vilcea, lar Suprafata teritoriuld comunal
Ghiuvegea si Parachioi ; acopere la V. cu com. Balota. este de 7000 pogoane, din carl
ramificatiile nordice ale dealu- Terenul comunel este acci- 3000 pogoane arabile, 2000 po-
luI Capuschioi-Bair ; se intinde dentat de dealul Murgasul si goane izlaz, 2000 fine* si va-
pana pe malul E. al vaeI Sa- de Dealul-Bulzestilor ; pe limita tra satulul.
tischioi -Ceair, cel V. al vaeT
.,51 de S. a comund, la poalele Dea- Mosia de pe teritoriul comu-
Ghiuvenli-Ceair. Are o intindere luluT-Bulzestilor, se intinde valea nal se numeste Bulzesti ; apar-
de 220 hect. Emite principale numita a Bulzestilor, prin care sine locuitorilor improprietäritl
sunt : fag, mesteacan, carpen, curge piriul cu acelasT nume. la 1864.
etc. Pe la Estul er trece drumul Comuna este udatä de riul LocuitoriI isT duc productele
judetean Ostrov-Cuzgun, iar pe Fratila, ce merge pe teritoriul a- la orasul Craiova ; duc cereale
la S. drumul Velichioi-Parachioi. cesteT com. in directia N.-E.-S.- si importa cele necesariT casd.
V. In dreptul acestel comune, Transportul 11 fac pe calea ju-
Bulucul, jud. Putna. (V. Bolocul). pe riul Fratila, se afla un po- deteang., ce duce la Craiova pe
det de lemn. Miel ptraie for- o lungime de 1 kil. In comuna.
BuluI, deal, jud. Bacati, pl. Taz- mate din ploT 41 ají scurgerea In comuna. sunt 7 circiu-
laul-d.-s., pe teritoriul com. Ba- In riul Fratila. ml, din care : 2 In catunul Bul-
sasti. Comuna se compune din 4 zesti, 1 in catunul Gura-Racu-
catune: Bulzesti, care e catunul luT, 2 in Nästasesti si 2 in Se-
Bulumetele, petec de pädure, pe de resedintá, Gura-Raculd, Nas- culesti.
proprietatea Glavaciocul, pen- tasesti si Seculesti. Animale sunt : 2880 capete,
dinte de com. Fierbinti, pl. Gla- In comuna sunt 3 biseric1 : din carI 85 cal, 897 vite marl
vaciocul, jud. Vlasca, in ocolul una in catunul Seculesti, zidita la cornute, 1367 oT, 314 pord si
silvic Cirtojani. 1848, serbeaza hramul Sf. Pa- 217 capre.
raschiva ; una in catunul Bul- Contribuabill sunt 273.
Bulumezi, firig, izvoreste din zesti, ziditä in anul 1851, Cu Budgetul comuneI pe exerci-
jud. Ialomita, pe linga Satul- hramul Adormirea-Maicer-Dom- tiul 1893-94 a fost de 4070 le
Nog, si se varsa in Valea-Vinata, nuld; a 3-a in cat. Nastasesti, la veniturl si de 3406 la chel-
spre S. de cat. Sulimanul, pl. ra'cuta din lemn, la anul 1852, tuell.
Mostistea, jud. Ilfov. serbeaza hramul Intrarea-in-Bi-
seria.. Bulze§ti, sat, jud. Dolj, pl. A-
Bulumezi, vale, in pl. ampu- Fie-care biserica are cite un maradia, com. Bulzesti. E situat
luT, com. Stefanesti, jud. Ialo- preot si cite un cintaret. pe piriul FrAtila, la 8 kil. N. de
mita. Pe aceasta vale se afla Se aflä o scoala mixta in ca.- Murgasul. Aci e resedinta pri-
satul tefanesti. tunul Gura-RaculuI; are 1 sin- mal-id. Are 284 sufl., 154 bar-
gur invatator ; este intretinuta batI si 130 femeT. Locuesc in
Bulumezi, vale, jud. Ilfov, pi-in de comuna si functioaneaza de 94 case. CopiiI din sat urmea-
care curge pfriul Cu acelasInume. la anul 1859. Localul de zid, a za la scoala mixta din satul
fost construit. cu cheltuiala co- Cirstulesti. In 1892-93 ati ur-
Buluvita, numire vechiä a satu- muna'. mat 12 bgetl. Cu virsta de
luI tefanesti, pl. Cimpuld, ju- In anul 1892-93, scoala a scoala sunt 24 copiT, 18 baetI
detul Ialomita. fost frecuentata de 93 copiI ve- si 6 fete. titi carte IO barbatI.
nitl din catunele: Bulzesti, Nas- oseaua judeteana, care lea-
Bulze§ti, com. rur., in pl. Ama- tasesti, la 3681 m. departare de ga. Bulzesti de Craiova, 'hales-
radia, jud. Dolj, la 28 kil. N.- scoala, Seculesti, la 3582 m. neste comunicatia acestuT catun.
E. de Craiova si la 2 kil, de departare de scoall.
resedinta plaseT, com. Melinesti. Populatiunea comuneI este de BUlZelti,numire vechiä a satuluT

www.dacoromanica.ro
BULZETI 70 BUMBWI-DE-JItT

Boghesti, comuna cu acelasl nu- la poalele caruia e padurea pro- don din Iasi, capatata prin do-
me, jud. Tecuciti. prietarulur. natiune.
Aicr este un punct sucursal
Bulze§ti, deal, jud. Dolj, pl. A- Bulzul, pichet de gram:td, in pl. de trecatoare in Rusia. Se cul-
maradia, pe care este asezata Closani, jud. Mehedinti. tiva 5 hect. de vie.
dom. Bulzesti.
Bulzul, pirta, in pl. Closani, ju- Bumbata, luna, spre V. de sa-
Bulzi§a, loc de izvoare, jud. Ba- detul Mehedinti, izvoreste din tul Bumbata, com. Lunca-Banu-
cail, pl. Trotusul, com. Manas- muntele Bulzul si se varsa in lur, pl. Prutul, jud. Falda.
tirea-Casin, de unde 41 are o- apa Cerner pe partea dreapta.
birsia piriiasul Bulzisul. In acest pifia se &ese pastravr. Bumbacioaia, vale, in pl. Bor-
dea, com. Dichiseni, judetul Ia-
Bulzi§u1, pirtiaf, jud. Bacafi, pl. Bulzul, 'ledo, jud. MehedinV, ce lomita.
Trotusul, care curge pe terito- duce, de la apa Cerna, la vtrful
riul comunelor Manastirea-Casin muntelur Bulzul si altor muntr. Bumbe§ti, atun, jud. Gorj, pe
si Casinul. Izvoreste de la loca- malul sting al riulur Galbenul, la
litatea numita Bulzisa si se varsa Bumbacului(Coltul-),mlaftina, S. de Ciovei si la V. de Poe-
In piriul Curita, pe dreapta. putin intinsa, din jud. Constanta, nari ; apartine comuner Bumbes-
pl. Constanta, pe teritoriul co- ti-Piticul.
Bulzul, izvor, com. Barbatesti, muner rurale Cara-Harman, si- Are o suprafata de 1177 hect.
pl. Horezul, jud. Vticea, care, tuat5. in partea nordica a piase! Se produce anual cam 950 hec-
cu izvoarele: Patrunsa si Tisa, si cea sud-estica a comuner; e in- tol. porumb, 18 hectol. gnu, 2
formeaza riul Otasaul. conjurata de toate partile de pro- hectol. cinepa, 162 kg. fasole,
montoriul saa capul Midia. Se 354 kg. link 820 decal. vin, 15
Bulzul, munte, in pl. Closani, pare a fi o ramasita din intinsa decal. tuja., 2000000 kg. fin
jud. Mehedinti, acoperit cu brazT, pinza de al:4 ce acopera aceste si to kg. ceara.
din carT se face sindrilä pen- locuri, cind lacul Sinoe era u- Are o populatie de 46 fami-
tru invelitul caselor. nit cu Marea si nu forma de lif, 130 suflete, din carT 27 con-
cit un golf al sati; solul dobro- tribuabilt. Locuitorir posea to
Bulzul, ostrov, in Olt, la S. de gean ridicindu-se, apa s'a retras, plugurf, 20 care cu bol, 320
ea.. Calinesti, pl. Cozia, judetul raminind icr si colo baltoace, vite marr cornu te, 68 cal, 236
Vilcea, numit ast-fel pentru cá carl s'ad transformat in mlastinT, or, 28 capre si 52 rimatorl; 22
mal de mult, spune o legenda dad cu timpul vor dispare din stupT.
din localitate, a fost o bina cauza evaporatiuner. Pe la partea de N. a acestur
grea si, la Sf. Gheorghe, ve- catun trece soseaua Tirgul-Jia-
nind un preot de peste Olt, Bumbarul (Dealul- Bänetu- Horezul.
de la comuna Racovita, a tre- lui), colind, in judetul Buzau, Prin catun mar trece si pi-
cut Oltul pe ghiata., in dreptul futre comunele Manesti si M'in- riul numit Apa-NeagrA.
acestuT ostrov. Dupa ce a ser- zalesti, parte goala, parte aco- In cdtun se gAsesc 2 mod
vit la bisericd, luind un bulz de perita de izlaz si putina padure. pe apl si 2 joagare.
cas, a trecut Inapor Oltul, tot Are 1 biserica zidita de locui-
prin dreptul acestuT ostrov si Bumbata, sat, in partea de S.- torT.
a stat preotul, impreuna cu alt E, a com. Lunca-Banulur, pl.
om, si ati mincat bulzul de cas Prutul, jud. Falciu, situat in ses Bumbe§ti, deal, pe teritoriul sa-
pe pod de ghiatä si spre tinere pe malul drept al Prutulur, pe tulur Ghermanesti, in partea de
de minte despre acea lama grea o suprafata de 10721 2 hect. Are E., com. Ghermanesti, pl. Po-
s'a numit acest ostrov gal-Bul- o populatie de 59 fam., 230 su- doleni, jud. Falcia.
zultu». flete, din carT 45 contribuabilT.
Satul este inconjurat de mlas- Bumbe§ti-de-Jia, com. rur., in
Bulzul, pisc, pe muntele Piscul- tinT si expus adese-orT la inun- partea de V. a plaiulur Novaci,
Bulzulur, com. Filipesti-de-Pa- datir. Mosia este proprietatea jud. Gorj, si sub poalele plaiu-
dure, pl. Filipesti, jud. Prahova, epitropier spitalelor Sf. Spiri- rilor din muntl numite Plaiurile-

www.dacoromanica.ro
BUMBEM-DE-JIÙ 71 BUMBWI-DE-J10

Bumbestilor. E situad pe malul Comunicatiunea comuneI se moasä poiana, in mijlocul el-


sting al JiuluI si parte in albia face prin; soseaua nationala reja este schitul Lainici, zidit
sa. E formad din 2 catune, ; prin soseaua de doamna Paianu din catu-
tunul Bumbesti-de-Jiti, unde e si comunala, care strabate comuna nul Porceni ; schitul are i sta-
resedinta i catunul Birlesti. Se de la N. la S.; printr'o alta po- rit, 7 calugarI, I diacon i I
margineste la N. cu Plaiurile- sea comunall, ramificatia celeI paracliser. De la schit spre ho-
Bumbestilor, la V. cu comuna de sus, si care duce in soseaua tar i la o departare de 8 kil.
Schela, din pl. Vulcan, la S. cu nationala de la catunul pe stInga JiuluI, este sucursala
com. Tetila, si la E. cu com. Mal sunt 3 drumurl ordinare, vamalä Paiusiul-Lainici ce tine
Musetesti. Se zice, ca numele anume: unul, din catunul Bir- de vama Buliga; are un supra-
i-ar fi venind de la un vechiti lesti, duce la com. Gruiul i ca- veghetor ; ad i e si pichetul Lai-
locuitor, anume Bumbul, care-1 tunul Arsani ; altul, din Bum- nici, pazit de I sergent si 3 sol-
pastea oil» pe aci. besti, in soseaua nationala ; al datl al companiei 5-a din regi-
Are o intindere cam de 1800 3-lea, drumul pe marginea Sa- mentul 18 dorobantl.
hect., din cari 285 hect. ara- duluI ce se desparte de soseaua La o distand de I ora spre
bile, 275 hect. finete, io hect. nationala, de la confluenta aces- N. de schitul Lainici, se aflii
pomet i vi!, 1222 hect. padure tuia cu Jiul, merge paralel cu schitul Locurile-Rele, fondat de
izlaz, in munte, unde pase vara fiul si duce in munt/ la pi- preotul Dinu Cartianu.
tot soiul de vite, 8 hect. vatra chetul Gloabele ; mai este o po- Pe dreapta rlului Jiul, In sus
satulur; toate apartin locuitori- teca, care merge pe plaiul Bum- de comuna, la 2 kil., se &ese
lor, carI sunt mosnenI i carI se bestilor si duce in muntele Trin- ruinele cetateI numite Catina,
intind pana la hotarele tara torul si de aci la pichetul Cur- fácuta, se zice, din timpul Da-
Productiunea se urca apro- matura i muntele Paltinul. cilor.
xirnativ la 425 hectol. porumb, In comuna sunt 4 puturI La confluenta SaduluI cu Jiul,
55 hectol. grill de primavad, 8 fintinI. si pe malul drept al acestuia,
3 hectol. fasole, 600 decal. vin, Ca stabilimente industriale se vad niste ziduri in ruina; lo-
300 decal. rachiü, woo kg. brin- sunt : 3 joagare pentru fabricat cuitorli spun ca ad ar fi fost o
za, 800 kg. BO. si 10000 kg. blanr, scindurT, etc., 2 morl de cetatue zidita de TurcI inainte
fin. macinat si 2 pive pe apa Sadu- de anul 1710. E mal probabil
Are o populatie de 320 fa- luí ; 2 circiumI. ca ea O. fi fost zidita de
mili, 1288 suflete, din car/ 233 Are un local de primarie si o Austriad, pe cinc! posedaa Ba-
contribuabilr, totl ocupindu-se scoala publica, frecuentad de natul Oltenid.
cu agricultura, cresterea vitelor, 70 elevI si 8 eleve, din 82 In- La distanta de 4 kil. la N.
sadirea pomilor roditorI si a de schitul Lainici, si pe malul
vieI, lucrul de lemnarie, precum: Are 2 bisericI deservite de 2 sting al JiuluI, se afid locul nu-
scindurr, sindrila, etc. preotI §i 2 cindrett Nu se ga- mit Baile, unde se crede cA ar
Locuitorli poseda 45 plugurl, seste niel o inscriptie, care s'O fi fost odinioara IDO, i unde se
70 care cu bol, 9 clrute Cu cal, arate datele fondard lor, dar du- vad si mal multe gropI in for-
1360 vite mar! cornute, 139 cal, pA locuitorilor batrinr, ma de cuptoare. In susul aces-
1976 ol, 955 capre i 1279 ri- bisericile ar fi fondate inainte td comune, pe la locul numit
matorI. de anul 180o. Fintina-din-Plaiti, se Arad din
Budgetul comuneI are la veni- Din aceasta comuna, spre N., distand In distanta, ruinele u-
turl lei 20o0; iar la cheltueli leI Incepe defileul numit Lainici, care nul drum, care se crede, cA du-
1900, banI 78. duce spre frontied, avind o in- ceali la acele ba.T.
Apele cele mal principale ce tindere de 29 kil., urmind dr- Tot ad, la locul numit
udä aceasta comuna, sunt : riul mul stIng al Jiuld ; in parcursul s'a gasit de catre locuitorr
Jiul i Sadul, afluentul Pula Po- pana spre &ondea. este o osea niste sägetl i alte obiecte an-
durl peste aceste ape sunt: Pun- impietrita, din carI numaI 5 kil. tice.
tea Bumbesti-PorcenI, construid, lipsesc spre a atinge marginea
de locuitorr i podul peste Sa- tara La 14 kil., la N. de Bum- Burnbe§ti-de-Jia, cdtun, judetul
dul, al soseld nationale ce duce besti, defileul se largeste pu- Gorj, resedinta a comund Bum-
spre frontiera, construit de stat. lasind pe dreapta-I o fru- besti-de-Jiii, are o intindere de

www.dacoromanica.ro
13UMBE§T1-PITICUL 72 BUNEA

1300 hect., din carl I5ohect. ara- Comuna este udata de rlul via de doI preoff, un cintaret
bile, 150 hect. finete, 5 hect. vil Bala-de-Ffer (Galbenul). $i un paracliser.
pomet, 195 hect. padure i izlaz Prin comuna trece $oseala
pentru pa$unea vitelor, i 5 T. Jid-Horezul. Bumbue§ti, sat, 537 loc.,
Cu
hect. vatra caselor, toate pro- In comuna sunt 8 morl pe Argm pl. Lovi$tea ; face
prieap ale locultorilor carl, se apa, 28 fintinI si 4 joagare. parte din com. rur. Boi$oara
intind pana la hotar. Comuna are 4 bisericI, deser- .Are o biserica, cu hramul Buna-
Are o populatie de 185 fa- vite de 2 preotl $i 4 cinaretT. Vestire, deservia de un preot
milir, saii 750 suflete, din carl $i un cinaret.
121 contribuabiliT, top RominI, Bumbetei (§esub), fes, judetul
ocupindu-se Cu agricultura $i Fakir'. Este partea din esul- Buna, deal, se prelungeste din
lucrul lemnarid. LocuitoriT po- PrutuluT ce se aflit in raionul com. Bereasa, in com. Telejna,
sea 20 plugurl, 40 care cu bol, satulul Bumbata, comuna Lun- printre piral ele Telejna i Chioaia
9 cdrute Cu caT, 803 vite marT ca-BanuluT, pl. Prutul. $i se termina in dreptul satuluT
cornute, 89 cal, 1467 oT, 576 Telejna-d.-j., despre E., aproape
rimatorl i 868 capre. Bumbi sad Bunghi, sat, in de iazul pronumit Galu$ca. Pe
In ce prive$te $coala, drumu- com. Pince$ti, pl. Siretul-d.-s., culmea acestui deal se allá sa-
rile si apele, vezT Bumbe$ti-de- jud. Roman. tul Botoaia, fata in fata cu sa-
Pa, comuna. tul Bereasa, jud. Vasluid.
Are o biserica, deservia de Bumbueni, com. rur.,jud. Arge$,
preot i I cinaret. pl. Cotmeana, la 26 kil. de com. Bunaica, deal, in jud. Mehedinti,
rur. Coste$P, re$edinta subpre- plaiul Cerna, pe care este a$e-
Bumbe§ti -Piticul, com. rur., fecturer, i la 23 kil. de Pite$ti. zata mahalaua Bunaica.
din plaiul Novaci, jud. Gorj, Se compune din 4 sate : Bum-
situaa la S. comuneT Cernadia. bueni, Gogo$ari, Sili$tea $i Lan- Bunaica, mahala, in jud. Mehe-
Se invecineaza la E. cu Poenari, ge$ti, avind peste tot 195 fam. dinti, plaiul Cerna; tine de com.
la V. cu Dirligei i Pociovali$- sati 890 loc., top' Rominr. In rur. Larga.
tea, la S. ci Zorle$ti i Prigoria com. sunt: 2 bisericT, una in Bum-
$1 la N. cu Cernadia. Este formata bueni i alta In Lange$P, de- Bunca, mofie, fi-ira sat, situata
din 5 cat. i anume: Bumbe$ti- servite de 3 preotl, 2 cântaretT pe ling5. moii1e Bircu-Go$manr
Ciovei, Site$ti i Lupe$ti. parafliserT; o $coall pri- Birjoveni. Odinioaa a facut
Are o intindere de 1415 hect., mara rurala. Budgetul com. pe parte din cuprinsul jud. Neamtu,
din carl 800 hect, ale proprie- anul financiar 1882-83 a fost iar acum se aliá in jud. Ro-
tatil i 615 ale mo$nenilor ; din- de 1857 1. 71 b. la veniturT, man.
tr'acestea sunt 400 hect. arAtura, de 1775 1. la cheltuelT.
350 hect. fivezT, 3 hect. padure Dupa o publicatie oficia15. Bunea, mitnelstire, jud. Dimbo-
51 2 hect. vil. (1887), aceasa comuna numara vita, pe un deal inalt, în plaiul
Productia anuala e de cam 194 contribuabilT, i are un bud- Dimbovita-Ialomita, spre N. de
1766 hectol. porumb, 400 kgr. get de 2281 1. la veniturT, Tirgovi$te, in partea de S.-V.
fasole, 2600 decal. vin, 47 decal. de 1230 1. la cheltuell. a bailor Vilcana, facind parte
tuica, 1134 kgr. tina, 42 hectol. Numarul vitelor era in anul din com. Vilcana - Pandeli. ..A-
gnu, 400000 kgr. fin ; sunt 70 1887 de 544 vite marT (492 ceastA manastire, care se com-
stupT, carl dad 30 kgr. ceaa. bol $i vacT, 52 cal) $i de 1834 pune din o bisericuta $i cite-va
Are o populatie de 200 fa- vite mdrunte (1545 ol, 15 ca- chiliT parasite, unde sluje$te ser-
mili!, salí 750 suflete, din car7 pre i 274 rimatorT). batoarea $i Dumineca, un preot
120 contribuabili. Locuitoril po- ce Fj a d e de vale in Vilcana-Pan-
sea. 39 plugurl, 148 cal, 904 Bumbueni, sat, cu no familiT, deli, este unul din locurile cele
vite marT cornu te, 756 of, 191 jud. Arge$, pl. Cotmeana; face mal des vizitate de persoanele
rinatorl, 8o capre, 120 care cu parte din com. rur. cu acela$T ce vin vara la baile Pucioasa
bol i 5 carua cu cal. nume. AicT este re$edinta pri- Vilcana. Ad este una din pozi-
Venitul comuneT este de 2038 marieI. In sat este o biserica tiile cele mal inalte roman-
leT, iar cheltuelile de 1631 le!. cu hramul Adormirea, deser- tice din cite se afla in apropi-

www.dacoromanica.ro
131.3114 (13i11111L-) '73 BUNETI

erea bailor Pucioasa si Vilcana. de ciad in una unor jocurr de cia, 22 fám., CU 106 loe. ; Fata-
Cu un aparat optic se poate Ve- lumina fosforescenta, mar multI Cimpulur, 46 fam., cu 173 loc.;
dea de la Comanacul (un ste- locuitorT, crezind ca este vre-o Solea, 26 fam. cu 133 loc.; Va-
jar centenar, din care acum s'a cula sail colmara, ati gasit, sa- lea-Mosulur, 26 fam., cu mo lo-
rupt o parte) punctele cele mar piad pe valea sticlarier, o mare cuitorr; peste tot i8o familiT cu
departate ale judetuluT, precum : cantitate de oase amestecate cu 764 locuitorl, din Carr 12 loe.
Titu, Tirgovistea, Bucsiani, mun- seda. Chiar azI exista acea groa- TiganT. In com. este o biserica
til Leota, Bucegiul, etc., chiar pa sati sapatura. Din familia Ar- 11 2 scolT, una de bletr si alta
si fabricele si rezervoarele de pe- masulur Bunea mar exista si azI de fete si o arciuma. Budgetul
trole(' Cantacuzino, din judetul familia Gradisteanu. Actul de com. pe anul financiar 1882-83
Prahova, situate pe muntir din fundarea manastirel , fIcut in a fost de 1497 leT, 67 banT, la
apropierea Cimpiner. Manastirea com. Branesti, la 1622, Aprilie veniturr si de 1483 leT, la chel-
Bunea are in jurul er o fiadnä 23, se afta in Arhiva statului ; tuelT.
cu apa de pucloasa. Mar are un de pe acest act exista o copie, Dupa o publicatie oficiall (an.
copac, sa0 comanac, dupa cum lipita pe zidul bisericer manasti- 1887), aceasta com. nunaara 185
il numesc locuitorir din apropi- reT Bunea, lar alta publicata de contribuabilr si are un budget
ere, care pe vede din depar- d. B. P. Hasdeu, in gArhiva is- de 26821er la veniturl si de 2749
tare. E o petera artificiala, sail torica a Românier», pagina 31, ler la cheltuelr.
un fel de chille, sapata cu multa tom. I. Numarul vitelor in 1887 a
arta intr'un mal inalt, in partea fost de 66o capete vite mari
de S.-E. de manastire, la o de- Bunei (Piriul-), pida, mic aflu- (265 bol si yac!, 35 cal) si 334
partare de 800 metri. In aceasta ent al piriulur Bunesti, jud. Su- vite márunte (27 oT, 189 capre
petera, se zice, a a stat ascuns maya. si ir8 rimatorr).
mar mult timp Armasul Bunea,
fondatorul manastirel, cind a Buneni-Florff, sat, pe tarmul Bune§ti, com. rur., in partea de
fost urmarit de niste dusmanT sting al Niel, in partea de N. E. a plaseT Crasna, jud. Fakir',
al sal. Calugarul Trifon, fostul a com. Dingeni, pl. Jijia, jud. pe dealurr, pe o suprafata de
egumen al manastirel Bunea, Botosani, cu o suprafata de 587 2388 hect. din care : 1028 hect.
care a asasinat pe unul din vi- hect. si o populatie de 9 fa milir, ale locuitorilor, 158 vatra satu-
carir mitropolier mar anir trecutT satlt 27 sufiete, cu 6 contribua- luT, 8'h hect. ale scoaler si II
si care U.Cum isT ispaseste paca- bilr. Vite sunt : 15 vite cornute, ale bisericer, iar restul proprie-
tele in unul din penitenciarele 3 caT, 16 or si 4 mascurr. In tatea statulur. Are o populatie
tara, 3 &cut in jurul manasti- sat e o circium5.. de 295 fam. sail 1156 sufl., din
rer o gradilla cu fel de fel de carl 295 contribuabilr. Comuna
pomr fructiferl, Zare ar fi una din Buneni -Stihii, sat, pe tarmul e formata numar din satul Bu-
cele mal frumoase si mal pito- sting al Jifia, jud. Botosani, in nesti, care din vechime punta
restr, daca nu s'ar fi ruihat si je- partea de N. a com. Dingeni, numele de satul Bunul. Este a-
fuit in una intemnitareT numitu- pl. Jijia, in megiesie cu Buneni- sezata futre trer dealurT : Fun-
lur calugar. Culmea de muntisor, Floril. Are o suprafata de 246 doaea spre E., Olareni spre S.
pe care este situata manastirea hect. O o populatie de 19 fa- si Bardriul %me N.
Bunea, se intinde de la S.-E. spre milir sail 52 suflete, cu 17 con- Proprietatea mosier este a sta-
N.-V. In partea de N..-E. a aces- tribuabill. tulur. Locuitorir improprietaritl
ter culmr, sad a Buner, oe in- Vite sunt : 34 vite cornute, 7 dupa legea din 1864 se ocupa
tinde l'atea si com. Vilcana-d.-j., caí, 36 or si 13 mascurT. cu: lucrarea pamintulur, creste-
in care sunt baile Vilcana; iar rea vitelor, lemnaria, parte cu
In partea de S.-V. de manas- Bune§ti, com. rur., pe apa Vil- lucrarea viilor si a livezilor.
tire si de culmea manastirel se in- sanulur, jud. Arges, la 17 kil. Din vechime san]. a fost
tinde valea Sticlaria. In aceasta de Curtea-de-Arges (resedinta razesesc, /usa cu timpul prin
vale, in vechime, a fost o mare subprefecturel) §i la is. kil. de cidniI facute de razesT, atit
fabrica de oficier din care si a- Pitesti. Se compune din satele schituluT BrAdicesti, cit si E-
cum se mar zaresc urme. Tra- si catunele urmatoare : Valea- piscopieI de Hui, prin partile
ditiunea spune, cd nu este Mult Mare, 6o fam., cu 252 loe.; Gar- de cumparatura ale acestora ;
4760. Jla ole DfCi&U mr (idvo O IV. rei, 11
10

www.dacoromanica.ro
BUNETI 74 BUNETI

rAzeir pierzind mosia, ea a de- intretinerea scoaler statul chel- Bune§ti, sat, jud. Arges, pl. 01-
venit proprietatea Episcopier de tueste 1080 ler anual. tulur; face parte din com. rur.
Hui, iar dupa secularizare a StupT cu albine sunt vr'o 65, Stoiceni-Plesoi5.
statulur. carT dar' pana la 30 kgr. miere
In sat se aflá o scoala infi- si 15 kgr. ceara. Bune§ti, sat. (Vez! Bunesti, co-
intat5. in 186o, frecuentata de Toata comuna, cu izlaz cu tot, muna, jud. Falcia).
30 elevr; o biserica deservita are 410 hect.
de I preot si 2 dascall, facutl. In comuna sunt 2 izvoare cu Bune§ti, sat, pe mosia cu ace-
la 1864; o bala si un iaz. miros de pucioasa i gaz, carr lasr nume, din com. Plesesti, ju,
Budgetul la veniturr i chel- izvoresc de sub dealul Bogdan. detul Suceava. Asezat pe dea-
tuelr este de 3200 ler. Se povesteste ca la rogoaze s'a lurile Babel si Vier si straba-
Vite cornute sunt 909, cal facut un pu t de mal de unde tut de Piriul-Ciurer, numara 24
258, si porcr 108. apa a esit sarata. case, populate cu 24 capr de
Terenul cultivabil produce familiT, sati 74 suflete, 40 bar-
Bune§ti, com. rur., pl. Ocolul, pana la 250 chile porumb. batr si 34 femer. Are 24 con-
jud. Vilcea. N'are niel un c5tun Tuica se fabrica pana la 5000 tribuabilr. Vatra statulur ocupa
alipit. Numele ir vine de la un decalitri. o falce si opt prajinr. Locuito-
Bucur Bunea, primul locuitor ce Sunt in comund i000 mea, riT sunt gospodarT de mijloc.
s'a wzat aci, spune traditia. 500 ciresT, 200 perr si 350 nucT, Mosia, proprietatea doamneT
Este situata. pe valceaua Bu- lar livezile dar' pana la 265 care Profira Ghitescu si a d.lur G.
nesti, la 25 kil, departe de Rim- de fin. Vasescu, are suprafata de 652
nicul-Vilcer si la 15 kil. de Ola- Veniturile i cheltuelile comu- l'ad, din carT 392 faleT cultiva-
nesti, resedinta plaiuluT. na se urca la 1000 ler anual. bile, 70 fAlcI finat si restul ne-
Are o populatie de 800 loc. oseaua Bunesti inlesneste co- productiv.
(366 barbatl i 434 femer), in municatia catre Titireciul, Stoe. Improprietaritl la 1864 sunt
care intra si 5 familir de Ti- nqti i Birlogul. 7 mijlocasr si 3 codasr, stApi-
ganT (rudarT, fierarT i lautarT). Se margineste la E. cu com. nind I I falcr si 8 prajinr.
CapT de familie sunt 250; Pausesti-Maglasi, la V. Cu Bir- Are o biserica, zidita de doam-
contribuabilT 200; case de lo- logul i Govora, la N. cu Stoe- na Ghitescu, Cu patronul Sf. Va-
CUit 220. nesti i Smeuratul si la S. Cu sile, deservita de preotul din
In comuna sunt 2 bisericr: Titireciul. Uncesti. coala din Petia serva.
una vechia, adusa de la schi- E brazdatä de dealurile : Dra.- acestur sat.
tul Sghiabul, cu hramul Cuvioa- ganeasa, Prazul, la E.; Ciuta, Drum mal principal este a-
sa-Paraschiva, si a doua cu hra- Bogdan, Mircea, Barcan i Gher- cel la Falticeni, de 4 kil.
mul Intrarea-in-Biserica. Inscrip- man la V.; Cornul, Scorusul Inscriptia din jurul unur aer
tia de la aceasta biserica s'a Malurelul la N.; Sodoma si ce se afla la biserica din
sters ; se vede pe ea numaT a- Orbul la S.-E. udata de valle: Bunesti, judetul Suceava, spu-
nul 7350 (1842). Bunesti, Scoica, Corbulur, Dra- ne ca eacest aer 1-a f5cut
Locuitorir se ocupa cu agri- gomir, Uca i Diculur. piosul Domn Ion Stefan Voe-
cultura, dulgheria, rotaria si do- vod, fiti al raposatulur Mima
Oda. Bune§ti, sat, jud. l pl. Arges ; Voevod si al sotier sale Axinia
In comuna sunt : 37 cal, 83 face parte din com. rur. cu a- si s'a dat Bisericer Domnesti din
bol, 164 yací, 47 capre si 86 or. celasT nume. Ale! este resedinta anul 1613». (A. D. Xeno-
LocuitoriT, in num'a'r de 157, Primarier. Are o biserica, cu pol, cIstor. Rom.», Vol. III, p.
improprietarit la 1864 pe hramul Cuvioasa-Paraschiva, de- 492).
mosia Episcopier Rimniculul. servita de dor preotI si un cin- La 1803 t Bunesti, a Sluge-
Are o scoa1ä de zid, proprie- taret. rulur Fotache Ciure, avea 12
tatea comuner. Se frecuenta de liuzi platind 116 ler bir anual».
32 copir, din numarul de 92 in Bune§ti, sat, jud. i pl. Arges, (cUricarul» de Codrescu, vol.
virsta de scoala. E dotata cu avind 20 familir Cu 140 suflete; VII, P. 253).
3 hect. pamint in tarina. face parte din coni. rur. Bas-
,carte 40 barbatr yi I femee. Cu covele. Buneqti, sat, face parte din com.

www.dacoromanica.ro
BUNE$TI 75 BUNGETUL

rur. Ciumagi, plasa Cerna-d.-s., dinte de com. Bune$ti, pl. Oco- Bungeni-TiganI, jud. Tutova.
jud. Vilcea. lul, jud. Vilcea, in intindere de (V. Bungeni-LingurarT).
455 hect., formatA din trupu-
Bune§ti, deal, in raionul comu- rlIe : Feroagele-Dealul-Miri (302 Bunge§ti, deal, pe mo$ia cu a
na Bune$ti, pl. Ocolul, judetul hect.) si Turtureaua (153 hect.) sa numire, in com. erbesti, pl.
Vilcea, pe care se cultiva 23 Piatra-Muntele, judetul Neamtu ;
hect. vie. Bune§ti, pîr, numit i Piriul- serva de loc cultivabil.
Graniter, in c. Ple$esti, jud. Su-
Bune§ti, lag, pe frontierA, in sa- ceava. Mic afluent al .Somuzulur- Bunge§ti, mofie, cu pArtr i rA-
tul Bune$ti, jud. Suceava, for- Mare. Are de triblitarr pe : Po- zOseascl, 1'111 sat, in com. er-
mat de pirlul cu acela$T nume. deni, Piriul-Buner $i Piriul-Vir- be$ti, pl. Piatra-Muntele, jud.
navulur. Neamtu. A format un trup cu
Bune§ti, nzofie, jud. Arge$, com. mo$iile Ghigoe$ti $i Trude$ti.
Urluesti, pl. Topologul ; e com- Bune§ti, vale, jud. Vilcea, for- Se ara situatO pe lingl mo$iile
pusA din trupurile Urluesti mata din Valea-Prunilor-lur-Din $erbe$ti-Canter, Ghigoe$ti,
Valea-Babir. Este proprietate a ai de izvorul de sub muntele jesti. La 1847, un rdza$, Gri-
Eforier Spitalelor Civile din Bu- CorbuluI. Se varsA in r. Govora. gore Manas, vinde de vecT
cure$ti, fosa pendinte de mg.- douA pAminturi de acolo Logo-
nAstirea GAiseni. Are o intin- Bungelatul, loc, acoperit cu fAtulur Petrache Roset BAllnescu.
dere totall de 2364 pog.; pro- durr, jud. Mehedinti, pl. Blah-
duce o arena anuall de 48501. nita ; tine de com. rur. Deve- Bunge§ti, pirlia,s, izvore$te din
selul. dealul cu a sa numire, comuna
Bune§ti, mofie, pl. Siretul-d.-s., $erbe$ti, pl. Piatra-Muntele, jud.
jud. Bacdti, despre care Th. Co- Bungeni, sat, in plasa i jud. Tu- Neamtu 0. se varsä in piriul
drescu in auciumul Ronfiny, tova, com. Plopana, spre S. de CAlu$ul.
pag. 561, ne spune : «tinea tirgu$orul Plopana. Are 335 loc.
parte sf. mAnIstirr Precista 66 case. Populatia aceasta e Bungetul, sat, jud. Ditnbovita,
RAducanul din Tirgul-Ocna, su- socotitO impreung. cu acea din pl. Dealul, cAtunul com. V1c5.-
pusA sf. mAnAstirl Trel-Sfetitele Bungeni-Linguraff i Vadia. Se re$ti. Are un lac.
din Iasi, inchinatA Sf. Munte in mar numeste i Bungeni-Marr.
jos ; si o parte de Sf. mAnAstire Bungetul, deal, comuna Gheo-
Tazaul, inchinatO Sf. Mormint; Bungeni, mofie, in plasa i jud. roiti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.
pe 11110 mo$iile Radomire$ti, Tutova, com. Plopana, proprie-
PrO.je$ti i altele, fOrA sat». tate a statulur, arendatA in ul- Bungetul, pddure, in com. rur.
timul period cu 166o ler anual. Deveselul, plasa Blahnita, jud.
Bune§ti, mofie a statulur, pen- Mehedinti.
dinte de Episcopia Rimniculd, Bungeni, ddure, in pl. si jud.
situatA in com. Bunesti, pl. O- Tutova, com. Plopana, pe mosia Bungetul, pdclure, tliatA in anul
colul, jud. Vilcea. S'a arendat pe cu acela$T nume, in intindere de 1892, in intindere de 75 hect.,
periodul 1888-93 Cu 2260 ler 120 hect. Se gAsesc cariere de situatA, la S.-V., pe teritoriul
anual. piatrA de var, pe aci se si fa- com. erlpInesti-d.-j., pl. er-
brica var mar inainte. bAnesti, jud. Olt.
Bune§ti, mofie, pl. Ocolul, jud. LingA aceastA pAdure se cu-
Vilcea, proprietate a Eforier Spi- Bungeni-LingurarI, sat, in pl. nosc urmele uner zidArir vechr,
talelor Civile din Bucuresti, fosa jud. Tutova, com. Plopana, de care se spune el a fost un
pendinte de schitul Titireciul, In spre V. de satul Bungeni, de conac turcesc, unde fo$tir su-
intindere de 223 pog., in plus care se tine. E locuit numar de zerani aduna0 yi.tele luate de
15 pog. suprafatA ImpAduritl. Tiganr, pentru care se mar nu- dijrnA san jefuite de la local-
S'a arendat pe periodul ,886 me$te i Bungeni-TiganT. torr.
1891, Cu goo ler anual.
Bungeni-Mari, jud. Tutova. (V. Bungetul, pise, com. Dobriceni,
Bune§ti, pdclure a statulur, pen- Bungeni, sat). pl. Ocolul, jud. Vilcea.

www.dacoromanica.ro
BUNGHEROAIA 76 BURCIOAIA SAO' Biltp0AIA

Bungheroaia, vale, com. Sta- in jud. Buzad, com. Rusiavltul, Dupa felul ocupatiund : 123 a:
nesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea. catunul Tega, in apropiere de gricultort, 2 cota ercianti, 4 cu pro -
lacul arnul. Aci, in 1821, s'a fesiunI libere si 8 servitorI.
Bunghi, sat, in judetul Roman, dat o crincena lupta futre Turd tiü carte 17 persoane (t5
pl. Siretul-d.-s., com. Pincesti, EteristI. barbatI si 2 femet).
spre V. de satul Pincesti si la Numarul caselor de locuit era
o departare de 3 kil, de el. Burchi, poianä, com. Izvoarele, In 1892 de 99.
Are: 49 capl de familii, 37 con- plaiul Teleajenul, jud. Prahova, Miscarea populatiund in anul
tribuabilT, 184 locuitorI, din carI nuraitä ast-fel de la un om, 1892 a fost : 4 asItoriT, 12
2 stiù carte; 52 case. Sunt 37 ca- Burchi, ce poseda aceastl po- nastert si 13 mortI.
pete de vite marI. ianl. Are o biserica filialä, Cu
mul S-tif Voivoif.
Buni, mofie mosneneasck in jud. Burci, loc izolt, in partea de .$coall nu se afla in comuna.
Buzar', com. Fintesti, si parte N.-V. a ttrguluI tefanesti, jud. Din 50 copiT (23 Metí', 27 fete)
in Tisaul, a mosnenilor d'aval- Botosani, unde, pe tarmul drept co virsta de scoall, urmeaza
masI, ca de 750 hect., din care al Baseulta, este un mic deal 7 blietI la scoala din comuna
290 padure, restul putina ara- acoperit cu gropI i ridicaturl invecinata.
turä si mare parte vi!. de, pamtnt, care se observa Numlrul contribuabililor e de
pe vale si despre care legenda 94, ceca ce revine: I la 3.98
Buni, päclure, in jud. Buzaa, com. spune cl sunt intarituff facute de locuitorl.
Tisaul, catunul Glodul ; face parte co ocazia unuI rIzboia cu TurciI. In anul 1886 eral! numal 8o
din mosia Badulesti, a mosneni- de contribuabili.
lor d'avalmasI. Burcioaia saa Bircioaia, com. Budgetul comund pe anul
rur. in plasa Raciciuni, jud. nanciar 1893-94 era urnAto-
Buraga, munte, la hotarul satu- Putna. rul: veniturI 1090.30, cheltuelf
lui Bistricioara, com. cu aceeast Comuna Burcioaia este situ- 1075.90.
numire, pl. Piatra-Muntele, jud. ata la locul, unde se impreunl. Comuna Burcioaia, fiind ase-
Neamtu ; face parte din grupa Trotusul cu Siretul. zata futre Siret i Trotus, aceste
GrintesuluI. Distanta er de resedinta sub- ape maninca malurile i micso-
prefecturd e de 3 kil., lar de reaza pamintul cultivabil.
Barca, sat, pe teritoriul comuneT capitala judetuluI de 42 kil. Cea mal mare parte a teri-
Vidra, pl. Vrancea, jud. Putna. Marginile acesteIcomune su nt : toriuluI comuneI e formata din
Are o biserick cu hramul A- la N. comuna Adjudul-Vechia, imas si prundis.
dormirea. coalä nu se afta in la N.-E. Adjudul-Noti, la E. si NumIrul cultivatorilor a fost in
sat. Din 30 copiI (i6 ba.etT si 14 S. riul Trotusul, care o des- anul 1892 de 84, cart poseda
fete) citI ati virsta de scoalk parte de Ruginesti si Domnesti, 40 plugurl de lemn i i de fier.
urmeaza 13 (8 baet.I si 5 fete) la lar la V. Siretul, care o des- Vite aflatoare pe teritoriul
scoala din Vidra. parte de judetul Tecucia. comund au fost, dupa ultima nu-
Populatiunea comuneI, dupà maratoare, 441, din carr: 8o
Burca (Moara-lui-), välcea, pe cel din urmarecensamint, a fost bol, 100 yac!, 31 cal; 150 o!
teritoriul ea. Ungurei, comuna de 96 cap! de familie, MI 347 si 80 porcI.
Tltulesti, pl. erlpInesti, jud. suflete, din care 207 barbatI In acelasI an se aflatí in co-
Olt, Cu directiunea V.-E. ; da 167 femet. muna 50 stupI de albrne, carI
in Dorofeiti. Se numeste ast-fel, Aceasta populatiune se im- ati produs 20 kilgr. miere si to
fiind-ca. ad avea moara de bol partea ast-fe!: kilgr. cearl. Kilogramul de miere
proprietarul Cali Burca. Se mal. Dupl. stare 203 nein- s'a vindut cu un leu, lar cel de
numeste i valea Cacalaul. suratI (124 barbatI, 79 femeT), ceara cu 4 la Valoarea totall
140 insuratI, 31 vlduvl (13 bar- a miereI i cerd prod use a fost
Burce§ti, välcea, comuna Cior- batI, 18 femeT). de 70 Id.
test", pl. Mijlocul, jud. Vlicea. Dupl nationalitate: 372 Ro- S6 afla o circiuma tinuta de
minI si 2 GrecI. Romin.
Burche§tilor (Malul-), COfind, Dupa religie : 374 ortodoxi. Burcioaia e legata prin_ sal

www.dacoromanica.ro
BURCIULEASA 77 BURDUCEASCA

sele comunale de iscani si Ad- tiva pe dinsa mal mult orz nea inainte de secularizare Mi-
judul-Vechiti la N, si de com. °yaz. tropolia Asad face parte din
Domnesti la S., peste apa Tro- teritoriul comune Strimbeni.
tusului. O alta osea conduce Burdea, loc iolat, in com. Co-
la Adjudul-Noti si la statiunea testi, pl. Riurile, jud. Muscel. Burdeanca, dmpie intinsa cu li-
caer ferate din aceasta din urma vezI i arlturI, pe teritoriul co-
localitate. Burdea, pirlu, in jud. Teleorman, mune Craciunei-d.-s., pl. Siul-
strabate o mare parte a judetu d.-j., jud. Olt, situata la Nordul
Burciuleasa, vale, izvoreste din prin plasile Teleorman comuna
mosia Preotesti, com. Oporelul, Tirgul, de la N. spre S.-E., cur-
pl. Oltul-d.-j., jud. Olt ; curge gind prin valea cu acelasI nume. Burdeanca, vdlcea, judetul Olt,
tot pe aceasta mosie spre E. care se formeaza pe teritoriul
si se varsa in gina Tesluiul. Burdea, vale, incepe din com. com. Craciunei-d.-s., pl. Siul-d.-s.,
erboeni, jed. Arges, de unde strabate cimpia cu acest nume
Burculeasa, com. rur., judetul continua in jud. Teleorman, in- da in Calmatuiul.
Olt. (V. Seaca-Belciugata). tre comunele Urlueni i Strim-
beni ; strabate mal' bine de Burde§ti, sat, cu 318 sufl., jud.
BurcutuluI (Pirlul-). (V. Piriul- jumatate judetul prin cele doua Arges, pl. Galasesti; face parte
luI-Mindrila, jud. Suceava). Teleormanul i Tirgul; pri- din com. rur. Cersanile.
meste in albia piriuluI sati apele
Burdäle§ti, sat, face parte di. din diferite alte väì, izvoare Burduhosul, deal, in com. Bra-
com. rur. Gusoeni, plasa Oltul- in dreptul comuna
j)triiase ; dAtelul, jud. Suceava, parte a-
d.-j., jud. Vilcea. Are o popu- Strimbeni se impreuna cu valea coperit de padure batrina de
latiune de 116 locuitorr, din carI numita a Bortif, care incepe tot stejar, mesteacan si carpen si
6o barbati si 56 femer; iar ca din jud. Arges si de ad ina- parte cultivabil.
populatie scolar a are 25 copil, ro inte isT schimba i numele de
baetr si 15 fete. E departe de Burdea luind si pe acela de Burdiosul, deal, jud. Dolj, pl.
3 kil, de catunul Spirleni, unde Zbirgleaza. Ast-fel, impreunata Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe
e scoala. lArgita, valea i piriul Burdea care este situat satul Bucovi-
isr continua drumul in pl. T'ir- ciorul. Are o inaltime de aproa-
Burdea, stalie de dr. d. f., jud. guita, prin dreptul com. Draga- pe loo m. si este acoperit cu
Arges, pl. Cotmeana-Galasesti, sani, de unde isI urmeaza cur- pAdurl.
com. GAujani, pe linia Costesti- sul pe linga. comunele Draga-
Rosiori, pusa in circulatie la I Ia- nesti, Meri-Goala si Dulceanca. Burdiosul, pddure a statulur, jud.
nuarie 1897. Se afla intre statiile Mar la vale de com. Albesti se Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com.
Costesti (13.4 kil.) i Mirosi pierde in Valea-VedeT, unde se Vela, satul Bucoviciorul, in in-
(14.0 kil.). InAltimea d'asupra varsa i piriul. Atit valea cit tindere de 30 hect. Esente :
niveluld mariT de 203m.,18. Ve- piriul el, de la punctul Beuca cerr, stejarr, ulmI, plopr, fi-asid
nitul aceste statiT pe anul 1897 si pana la Albesti, poarta nu- mal mult emite.
a fost de 52519 lel, 21 banl. mirea cind de Burdea, clnd de
Zbirgleaza. Pîrtul seacä une-ori Burduca, sat, jud. Dimbovita,
Burdea, dmpie intinsa, la Nordul vara cu desavirsire la unele pl. Cobia, cat. si com. Cuparul.
judetuluI Teleorman. Se intinde puncte.
filtre Valea-Cotmenil i Valea- Burduceasca, rnoie, in judetul
CiineluI si continua pe o mare Burdea-CildArarul, mofie a sta- Buz5.ti, com. Cernatesti; are 354
intindere si in judetul Arges, tuld, in pl. Teleormanului, ju- hect., din care 160 arabile,
pl. Cotmeana. E intrerupta nu- detul Teleorman, formata din restul izlaz i padure.
mal de Valea-TecuciuluI si Va- mal multe trupurl. Intinderea
lea-Burdel. Terenul acesteI cimpir este de 2356 hect., din cal-1 Burduceasca, sfoarit de mo,vie,
este sAracAcios ; cind ploul prea 250 padure. Parte din mosie in jud. Buzati, com. Vispesti, a
mult, apele baltesc si dad e se- este destinata a se vinde locui- mosnenilor Burducesti ; are 27
ceta, plmintul craph. Se cul- torilor in loturI. Mosia ap- arti- hectare.

www.dacoromanica.ro
BURDUCEASCA 78 BURDUJENI

Burduceasca, sfoard de mofie, Budgetul comuner are la ve- de abur, i fabrica de rachiti
a mosnenilor, jud. Buzad, com. nituff 8430 leT si 79 banT $i la de drojdir, i fabrica pe pislarie,
Lipla; face parte din trupul cheltuelf 6506 leT. fabrica de lumlnarl de sAd
Bancesti. Sunt 3 biserid, Cu 4 preotT fabrica de luminarT de ceara.
si 6 &hit:11TV ; i coala. de Loa- Se face tirg saptaminal in fie-
Burduci-Crucea, loc izolat, in etr, cu I invatator si 96 scolarl; care Duminica.
jud. Buzad, com. Tisaul, catunul scoala de fete cu i invAta- Este z biserica deservita de
Valea-Caprer. toare i 54 colgri%e, ambele 2 preotT si 3 entaretr. Aceasta
intretinute de judet. biserica a fost manastire de ca-
Burdufulul (Lacul-), lac, in lugarT; asta-zI este transformata
jud. Teleorman, situat tuteo Burdujeni-Tirg, tirgufor, situat in biserica de mir. S'a zidit de
valcea din com. Cringeni, unde In partea de V. a piase Sire- Theodor Movill, de unde i nu-
este o tintina, careia 11' zice tul, jud. Botosani, pe vale, In mele manastird, de Theodoreni,
tina-cu-Burduful. stinga riulur Suceava, la mar- In prima jumatate a secoluluT
ginea tareI despre Bucovina, la al XVII-lea.
Burdujani, cdtun, jud. Braila, la 470 40' 40- latudine boreala Sunt 2 colr, una de bletr
N. com. Urleasca, pe malul de si la 230 58' 00" longitudine una de fete, Cu 2 invatatorl si 2
V. al \raer Ianca, in fata satulur estica. invatatoare, avind Los elevr
Traian la 5 kil. departare de el. Teritoriul tirguld are o su- 90 eleve.
S'a infiintat la 1859 de familia prafata de 984 hect., din carr coala de baetT este inteme-
Burdujan. Vatra satulur e de vre-o 809 hect. mosia statulur lata de la 1856, in localul hara-
6 hect., avInd 22 case; popu- si 175 hect. imasul i locul zit de Ilie Morariti, Romin tran-
latia e de 25 capI de familie, guita. Are o populatie de 486 silvanean.
sati 121 suflete, din carI 54 bar- familiT, sad 1960 suflete, din carT Budgetul comuner, in 1889/90,
batT, 68 femer, 50 cAsAtoriti, 71 939 barbatT si 1021 femer, lo- avea la veniturT 24050 ler si la
necasatoritl; 7 stid carte si cuind In 340 case. cheltuelT 23920 le. In acelasT an
nu stiti. Dupl nationalitatT sunt: 456 erad 412 contribuabilr.
Animale sunt: 87 ca!, 270 RominT si 1477 Evrer. Numere tirgulur, dupl legenda,
vite cornute, 760 oI si 70 fi- Tirgul este proprietatea locui- se crede a fi luat de la nu-
matorr. torilor, rascumparat de la stat, mele unur cioban, numit Burdujo.
conform leger; In vechime se Despre locul Burdujenilor,
Burdujeni-Sat, comuna rurald, crede a fi fost proprietate a Mo- ras! se povesteste, ca satul era
situatl in partea de V. a pla- vilestilor. situat mar spre V., fusa din pri-
ser Siretul, jud. Botosani. Se in- Departarea tirgulur de Bo- cina una razboiu, locuitorir spe-
tinde pe sesul Sucever i dea- tosani e de 58 kil. pe calea fie- riatT, s'ad retras in padurea ce
lurile ce marginesc acest riti in rata. era pe locul tirgulur si al satulur,
stinga. E formatä din satele : E strabatut de o osea pietru- imprejurul manastireT Theodo-
Burdujeni, Fetesti, Mereni, Plo- ita, intretinuta de judet, care reni i s'ad stabilit acolo. Des-
peni, Prilipca i Tisauti. Are o pune comuna In legatura Cu pre locul vechid, se spune ca
suprafata de 1859 hect. si o po- orasul Botosani i cele-l-alte co- acolo a vdstat un sat mare cu
pulatie de 939 farailiT, sad 3001 mune vecine si de catea fie- biserica si curtí' i ca daca s'ar
suflete. rata. Pascani-Itcani. sapa in pamint s'ar gasi beclurr ;
PamIntul comuner e argilo- Locuitoril se ocupa: Evreir pietre multe se vdd i astA-1,
nisipos si parte calcaros; este mar cu seamà Cu comerciul Ca dovadd, se zice, ca s'a gasit
productiv. mestesugurile, iar Rominir cu pe acel loc un sigilid si o pla-
Sunt 118 hect. padurr, cari lucrarea pamIntulur. ta cu inscriptir, carT s'ad in-
se exploateaza sistematic. Vite sunt: 146 bor, 135 vacT, credintat fostului egumen al ma-
Vite sunt : 574 bol' si yací, 166 cal, 18 porcr si 60 or. nastirer, anume Sofronie ; dar
48 cal, 400 porcr i 1104 or. Co- Sunt In Burdujeni Io8 comer- nu se stie ce a facut acesta
muna e strabatuta de calea fíe- ciantr si 137 meseriasr; 200 cit.- cu ele.
rata Pascani-Itcani si de soseaua ciume.
judeteana Botosani-Burdujeni. Este i moara de apa Burdujeni, sat, in com. Burdu-

www.dacoromanica.ro
BURDUJENI 79 BURDWAIA

jeni-Sat, jud. Botosani, formind si se varsl. In gira SApata, tot partea de V. a ZeletinuluI i prin
mahalaua TirguluI-BurdujenI; e pe mosia Finttnelele. centrul com.; din osea se des-
situat pe mosia statulur Burdu- fac mal multe drumurf, cal-1 merg
jeni, Are o suprafatA de 809 Burdunoaia (Cotul-), parte din la satele din aceastA comunl.
hect. si o populatie de 1385 fesul SiretuluI, in comuna Dol- E brAzdatl de dealurile : Dea-
suflete, totT locuitorr Rominr, hasca, jud. Suceava. lul-Mare prin centru, care se
sal 404 familiI, cu 212 contri- intinde pinl In fata Burdusa-
buabilf. Are o bisericl, deser- Burduresti, mofle, nelocuitA, in cilor ; de dealurile Oprisestilor,
vitl. de 2 preotI si 2 dascAlf. jud. Roman, plasa Siretul-d.-s., HAghiacul, Sohodunul i BIlu-
Este resedinta primArid din com. Boghicea. suluI.
comunA. Are 3 meseriasI, 6 co- E strAbltutA de valle:
merciantf, 2 fabricf si 4 cir- Burdusaci, com. rur., pl. Sani- prin mijlocul com., Gu-
ciume. sesti, jud. Tecucil, la 66 kil. noaia, futre Dealul-Mare si Opri-
Vite sunt: 196 vite cornute, departe de capitala jud. i la sesti, SohodunuluI, BucseI, riul
8 cal marI i micI, 498 of, 50 18 kil, de resedinta plAseT. Zeletinul si de alte raid pIraie.
mascurl i 90 stupI cu albine. Comuna este asezata pe am- Se mgrgineste la N. cu com.
bele laturI ale pirtulur Zeletin. RAchitoasa, la S. cu com. Moto-
Burdujeni, stalie de dr. d. f., Se compune din 7 cltune Buc- seni, la E. cu com. CrAesti si la
jud. Botosani, pl. Siretul, Bur- sa, Burdusaci, Deleni, Gunoaia, V. cu jud. Tutova.
dujeni-Sat, com. pe unía PAscani- Haghiac, Oprisesti si Tochilele.
Burdujeni. Se allá intre statiile Are o populatie de 339 capI Burdusaci, sat, face parte din
Veresti (14.8 kil.), i Itcani (1.6 de familie, din 1251 suflete. com. Burdusaci, jud. Tecuchi.
kil.). InAltimea d'asupra niveluluT In com. sunt 4 bisericI : in Situat pe coasta de V. a dea-
mArif de 268m., 40. Venitul acesteI Burdusaci una si in Oprisesti luluT este strnAtut de lipa
statif pe anul 1896 a fost de tref, deservite de 2 preotr si 4 Deleni si de piriul Stucheni.
1311928 leI, 58 banI. chltdretI, coala dateazA de 25 este resedinta comuneI. Are o
anf. Se frecuentA de 49 copiI, populatie de 116 cal:A de fa-
Burdujeni, mahala, face parte 43 bdetI si 6 fete, din nunalsul milie, din 432 suflete. Tot adi
din satul Unguri, comuna Gli- de 196 copif, 104 bletr si 92 este scoala care se frecuenta de
ceana, pl. Berheciul, jud. Te- fete. titi carte 48 blrbatf 59 copir, 56 bdetr si 3 fete.
cuela. 8 femeI. Este strAbItut de drumul ce
Locuitorif se ocupl cu agri- duce in jud. Tutova la Birlad,.
Burdujeni, pi« trece pe lingd cultura si cresterea vitelor. EI si de altele maI raid care duc la
Tirgul-BurdujenI, jud. Botosani; : 500 bol, 624 vacI, 44 cal", satele : Bucsa, Deleni i Tochile.
izvoreste din pldurea Burdu- 36 epe, 635 OT, 345 porcI Are o bisericI, cu hramul Sf.
jeni si se varsä in riul Suceava, 20 capre. Nicolae, deservitA de I preot
dupl ce formeazA un mic iaz, Intinderea terenuld cultiva- 2 cintIrett Este flcutA, de ob-
pe care se aflä o moarA de apl. bil este de 16504 hect., repar- stea satuluI, la 1814. S'a repa-
tizindu-se ast-fel : 156 hect. uta, rat i astl-zT se gAseste in buril
Burdulea, catun (dril), In plasa 55 hect. secará, 584 hect. po- stare, intretintndu-se de locuitorI.
Borcea, pe cimpul BlrAgan, pen- rumb, 320 hect. orz, 21 hect.
dinte de comuna Tonea, jud, ovAz, i i hect. meid, 3 hect. Burdusani, pl. Dimbovita, jud.
Ialomita. chlepl, 21 hect. finete. Loc. al Ilfov. (Ved PasArea).
I 14 stupI; 4 morT de vint, carT
Burduloiul, vale, la S.-V. com. Sunt asezate pe Dealul - Mare, BurduseI, localitate, in comuna
Ulmul, jud. Bráila, avind malu- la E. de satul Oprisesti. Sunt Drajna-d.-s., pl. Teleajenul, jud.
rile ridicate, ca la 4 kil. spre ad 2 iazurT cu peste. Prahova, unde Orla Drajna, in
S.-V. de satul Ulmul. Budgetul se urcA la suma de cursul säü, formeazA un mare
3398 leI 02 han In com. sunt zigzag.
Burdun, gtrM, curge din iazul 398 contribuabilt
BAlAneasa, pe mosia Fintinelele, Com. este strAbltutA de sose- Burdusoala, jud. Buzäü. (Vez!
com. Fintinelele, jud. Botosani, aua judeteanA, care merge prin Bordusoala.).

www.dacoromanica.ro
BURDUZA 80 BURIL A-MICA

Burduza, vale, udA teritoriul cAt. Burghine§ti, moard, in com. RA- Burila-Mare, com. rur., in pl.
Goruna, com. Cocoresti - Misil, dAseni, jud. Suceava. Blahnita, jud. Mehedinti, la dis-
plaiul VArbillul, jud. Prahova, tant5 de 38 kit, de orasul Tur-
si, dupA ce primeste vAile : Un- Burhala, vale insemnat,11, in jud. nul-Severin. Este situatl pe loc
cheasuluï, Bouluf i HotuluT, se BuzAti, comuna Gura-AninoaseT. ses si in apropiere de fluviul Du-
varsA in apa Cosmina. (VezT ComAneasca). rarea. FormeazA com. cu satul
Izvorul-Frumos, avind 293 con-
Bureteqti, sat, face parte din Buria§ul, jud. Ilfov. (Ved VA- tribuabilT, din 1560 loc, ce lo-
com. rur. Fata, pl. Vedea-d.-s., leni-Buriasul). cuesc in 366 case. Ocupatiunea
jud Olt. Are o populatiune de loc. este agricultura si creste-
186 locuitorT. Buricelului (Malul-), colind, in rea vitelor. Calitatea pAmintulul
jud. BuzAti, com. CernAtesti, a- este bunA si in unele locurT ni-
Burghelea, pi« judetul FAlciii, coperia cu livezr. sipoasl.
izvoreste din partea de N. a Loc. posea.: 31 plugurT, 74
com. Oteleni, pl. Mijlocul; curge Buriceni, loc, in com. rur. Ma- care cu bol, 18 cdrute cu cal
prin partea de V. a satuluT Ote- rosesti, plalul Closani, jud. Me- si 40 stupT.
leal si, din jos de sat, in esul- hedinti, unde se vAd santurT Are 3 bisericT, deservite de
MarieT, se vars1 in piriul Ro- zgurA de aramA. preot i 3 cintAretT; o scoall,
goza. cu i invAtAtor, frecuentatA de
Burice§ti, vale, com. tefAnesti, 25 elevT.
Burghelea, vale. (VezT Valea- pl. Riul-Doamner, jud. Muscel. Budgetul comuneT coprinde
BurgheleT, com. Oteleni, plasa la veniturT 6486 ler si la cheltu-
Mijlocul, jud. FAlcia). Buricioi, poiand, com. tefAne- eh* 2908 leT.
sti, plasa Riul-Doamnel, judetul NumArul vitelor in aceastA
Burghele§ti, sat, din com. Ta- Muscel, com. este de ¡296: 444 vite marl
nacul, pl. Crasna, jud. Vasluiti, cornute, 42 caT, 510 oT i 300
asezat pe coasta dealuluT Me- Buriciul, vale, in com. rur. rimItorT.
rieni, spre S. de satul Tanacul, sita, plasa Motrul-d.-j., judetul In at. Izvorul-Frumos se afIl
resedinta comuneT, la o distantA Mehedinti. mar multe izvoare cu apA bunA,
de 232 metri. Are o suprafatA unde locuitoriT au fAcut 22 fin-
de 572 hect., din carT 14 hect. Buridava, cetate romand,in apro- tinT invelite. Apa de la aceste
vil si livezT, iar restul locurT de piere de com. CAlimAnesti, pl. fintinT adunindu-se serveste la
arAturl, finet i imas. Are o po- Cozia, judetul Vilcea. P'aci tre- punerea in miscare a mal mul.
pulatie de 41 fam., salí 124 su- cea Drumul-luT - Traian, I d'aci tor morT pAnA la vArsarea sa in
flete, ocupindu-se cu agricultura se indrepta pe malul sting al DunAre.
cresterea vitelor. Loc. posea OltuluT, com. Jiblea, jud. Ar- Prin aceastA comunA trece so-
25 plugurT, 30 care cu boT ges ; mergea pAnA la Clineni ; de seaua Severin -Hinova- ScAp5.ul-
40 stupT de albine. ad i trecea iarAsT pe dreapta si, Devese1ul-Burila-Mare-TigAnesti.
In sat este o bisericA clAdità prin trecAtoarea Turnul - Rosu, Pe teritoriul acester comune
din lemn, In anul 1819; e deser- mergea la Sarmizegetuza, capi- se \TM:1 urmele unuT drum ro.
vitA de i preot i I eclesiarc. tala Daciet man ce vine despre Duare,
NumArul vitelor e de 300 ca-
pete, din carT 161 vite marl cor- Burieni§ul, pirii, judetul Burila-Micä, com. rur In jud.
nute, 150 oT, 20 caT i 70 ri- pl. MunteluT, com. Brusturoasa, Mehedinti, pl. Blahnita, situatA
mAtorT. care izvoreste din culmea Ciu- pe loe ses. FormeazA com.
domir si se vars1 in Trotus, d'a satul Mileni si 2 mahalale, avind
Burghine§ti, localitate, din com. dreapta. 169 contrib., cu 790 loc., locu-
RAdAseni, judetul Suceava, afIA- ind In az case. Ocupatiunea
toare in jurul more! cu acest Buriboaia, bala, Ruga satul Ros- locuitorilor este : agricultura si
nume, de pe piriul BrAdAtelul, cani, com. Fintinelele, pl. Sire- cresterea vitelor. Calitatea
aproape de gura acestuia. Aci tul, jud. Botosani are o supra- mintuluT este bunA. Loc. posedA :
se aflA i o circiumA. fata de 2 hectare. 39 plugurT, 80 care cu bol

www.dacoromanica.ro
BURILA-MICÄ 81 BURLEVTI SAt; BORLEVTI

9 cdrute Cu cal. Are 2 bisericI, Burla, sat, in partea de N. a co- Burlacul, vale, izvore$te de la
deservite de I preot $i 3 eta- muneI Gorbane$ti, pl. Miletinul, N. de com. Sa1cia, pl. Podgoria,
taret1; o $coala, Cu I invatator, jud. Boto$ani, pe piriul Burla. jud. Prahova ; se impreuna in
frecuentan. de 20 elevr $i o eleva. Numele ti vine de la un vechia raza comuneI cu izvoarele: Ciu-
Budgetul comuna coprinde la proprietar. ciurul, Bilcilor, PacureI, °anee!,
veniturr 1926 ler $i la cheltuelr Are o suprafan de 485 hect. Stupina - Pope', Clinele i Vul-
1138 lei. $i o populatie de 22 familil, pea $i formeaza Orla Salcia.
Numarul vitelor in aceasta sal-1 roo suflete, din carI 15 con- Aceasta vale e acoperin cu
com. este de 914 : 480 vite marT tribuabilr. padure.
cornute, 22 ce, 212 or i 200 Numarul vitelor e de 116:
rimatorI. 40 vite marI cornute, 6 cal*, 60 Burlacului (Izvorul-), son:Tinte
Comuna Burila-Mica se mar. or o io mascurI. mica de ape minerale, in jud.
gine$te spre E. cu com. Pana- Sunt ad i 2 comerciantI ; I cir- Buzati, com. Nehoia$ul, sub ra-
Mare $i Jiana-Vechil; spre S. cu ciuma. mificatiile munteluI Cumpenile;
Gogo$i $i fluviul Dunarea ; spre e avuta in pucioasa $i fier.
V. cu com. TigAna5i si spre N. Burla, pirtii, izvore$te din Va-
cu comunele: Burila-Mare $i De- lea-Grajdiulur, în partea de N. Burlacului (Movila-), movilä,
veselul. a com. Gorbane$ti, jud. Boto- pe teritoriul com. Obile$ti - Ve-
Pe teritoriul acesteI comune $ani, curge prin satul Burla, se chi, plasa Negoe$ti, jud. Ilfov.
se afla me multe baltT, dintre uneqte cu pirlul Drislea $i se Are o inaltime de vr'o i5 m.
carI mal principale sunt : Balta- varsa In Jijia. Dateaza, se zice, de la anul 1802
ltn-Calciulan, Balta-Mare, Balta- $i a fost ridicata in comuna de
Juvita. Pe proprietatea statuluI Burla-Mare, ramurd a Dealu- un om burlac i foarte- bogat.
din aceasta comuna, la locul luI-Mare, dintre esul-PrutuluI Pe d'insa s'a pus de catre acesta
numit Podul- Sitati, se vad $i Valea-Parule, com. Masa- douä. cruel.
ni$te ridicaturI de pamtnt, in cani, pl. Prutul, judetul Covur-
forma, de parapete $i inconju- luirr. Burlanilor (Poiana-), poiana,
rate cu arborI secularT, iar pe com. Bro$teni, pl. Cm-la-d.-s.,
marginea lor, Balta-Juvita for- Burlad, sat, in pl. $i jud. Tu- jud. Vilcea.
meaza ni$te mla$tie intinse unde tova, com. Mice$ti, pe pir. Stu-
cine-va nu poate patrunde de dinetul, spre S. de satul Mi- BurlAnesti, sat, jud. Dimbovita,
cit pe podul din acel loc. Spre ce$ti. Are 85 locuitorY, din carr plaiul Dimbovita -Ialomita, cat.
S. de aceasta se aflä un loc jos, 9 $tiù carte ; 22 case. com. Voine$ti.
care se nume$te Valea-Rea, in
care se revarsä Dunarea eind e Burlacul, cruce, situata la N. de Burlea, colina, in jud. Buzar',
mare, lasind o multime de pe$te, cem. Surdfia-Gaiseanca, judetul com. Trestioara, intre cdt. Ve-
atit in acest loc, cit i in par Bräila. glriuri i Crivele$ti, forman din
tile din imprejurime. Comuna pietri i pamtnt alb.
aceasta este legan cu comuna Burlacul, moviM, jud. Braila, pe
Deveselul printr'o osea, lar cu viroaga Buzaelul-Sec, din com. Burlea, i.zvor, in judetul
cele l'alte comune prin drumurI. Ianca, la 6 kil. spre N.-V. de com. Trestioara ; incepe de la
comuna. colina Burlea $i se scurge in
Burila-Mick "d'Are, in judetul izvorul Mocearul.
Mehedinti, pl. Blahnita; sine de Burlacul, popina mare, judetul
teritoriul com. cu acela$I nume. Braila, la V. movild Burlacul, Burleasca, valcea, in jud. Te-
pe lunca BuzauluI; serva de ho- leorman ; strdbate o parte din
Buriului-Muchia (La Patra- tar intre com. Ianca si Ciineni com. Doagele sati Dobrote$ti.
noaia), colina', in jud. Buzati, din jud. Rimnicul-Sarat.
com. Ru$iavatul, cat. Tega ; -po- Burle§ti se" Borle§ti, jud. Ba-
seda pacura in abundenta, care Burla cul, chele, pe riul Bistri- cau, pl. Bistrita-d.-s., com. Ciu-
a incepu sa se extraga siste- ta, proprietatea com. urb. Pia- ma$i, nume vecha al satule Bor-
matic din anul 1882. tra, jud. Neamtu. liana, despre care d. Hasdeil,

.5676 . el /Ajeu,. G °tira lo. vol. 11

www.dacoromanica.ro
BURLI.5TEA SA1) BERBECARUL 82 BURNWI

in «Etymologicum Magnum Ro- Are o populatie de 25 capT coboara pe la Grosul, Chiriac


maniae», tom. III, p. 2293, ci- de familie cu 97 suflete. CopiI si Trestenicul, la S.-V., pana la
teaza urmatorul hrisov din 1633, In virsta de scoala sunt 18, I0 com. Stanesti. In hartile geogra-
aflator in Arhiva statuluI din Bu- baetI si 8 fete. fice ale StatuluI-major austriac
curesti : do, Alexandru Ilieas- numirea acestel val este gresit
Voda . . . scriem Domnia mea Burlugul, deal, la E. de satul trecutA : i se zice Pernaz. Gresala
tutulor slugilor Domniel mele cu acelasI nume, com. Moto- facutd de ceI strainI de toponi-
citl yeti umbla cu slujbele Dom- seni, jud. Tecucid. mia noastra a fost reprodusa
niel mele la tinutul BacauluI mal' pe toate hartile tiparite in
damu-va stire daca vet1 vedea Burlugul, piriil, in raionul co- urma in tara si chiar in manu.
cartea DomniI meale, iar vol sa muneI Motoseni, jud. Tecuciti, alele de geografie a tarir, desti-
avetI a rasa foarte in pace de izvoreste din dealul Praja, mer- nate scoalelor primare si secun-
toate angheriile (birurile) satul ge spre V. pana la intrarea in dare.
Burlesti, numaI sa alba el satul cu acelasT nume, si apoI Aceasta cimpie se aseamana
piad cisla lor cit vor hi scrisr spre S.-V., pana la confluenta cu bardganele din jud. Braila
la catastiv in vistieariul Dom- sa cu Zeletinul. Ialomita. Pe dinsa nu se vAd
niel meale, nid ilis sa nu dee, padurI; sate sunt putine si la
niel sulgiu, niel unt, nid ceard, Burluiul (Bechetul), 'Vd i vale, mare departare unele de altele ;
niel lup, nicI o angherie cite in judetul Romanati, afluent pe din distanta in distanta se vad
sunt pre 41' miser (supusI) stinga al OltetuluI ; izvoreste magurI marI, despre care se zice
Domnier meale, pentru cacIDom- din Dealul-SaruluI si curge pa- c5. ar fi fost posturI de paza din
nia mea I-am lasat sa tie strajá rabel Cu acest deal, pana la val.- epoca Romanilor ; dintre aces-
pre apa TazlauluI - celuI - Mare, sarea sa in Oltetul, aproape de tea cele maI principale sunt :
cum tin i alte strajr, si de toate com. Pirscoveni. Are foarte pu- magura Balanoaia, magura To-
s'A le tie in sama de cite sa %in, tina apa. ; irisa nu seaca vara. porul si magura Cacaleti.
nime intru nimic sa nu-I in- Din cauza adincimeI albieI sale
valuiasca preste cartea Dom- natureI funduluI 0.6, nu se Burnazul, vale, in jud. Vlasca,
niel meale... Iasi, 7141. Martie poate trece de cit pe pod. Dea- ce vine din Gogosari-Nor, din
15 ». Din acest document, d. Has- lurile de pe marginile sale sunt cimpul Burnazului, trece pe pro-
deü cA chiar dup5. ce acoperite, in dreptul com. Cd- prietatile Ciochina, Cerneveni,
Bacaul 'n'a mal fost oras de gra- luiul, cu padurI marI. se coboara prin Gogosari-Vechl,
nita cu vamA, judetul tot a a- si se varsa in Dunare, intre sa-
mas organizat militareste , cu Burlu§i, sat, cu 55 familiI, in jud. tele Slobozia i Malul.
sate scutite de dad i insarci- Arges, pl. Topologul. VezT Cio-
nate a tinea streajd. frageni-PdmintenI. Burnazului (Movila-), movild,
In jud. Buzati, com. Luciul, fa
Burli§tea sati Berbecarul, Burnaia, vale, in jud. Teleor- apropiere de Caragele.
cea, jud. Teleorman, prin care man, plasa Tirgulul, prin care
curge un Odias ; incepe din curge un il mal zice si
; Burne§ti, sat, face parte din
dreptul comuner Surdulesti, din Valea-GirbaciuluI. com. rur. Schitul-Golesti, plasa
pl. Teleormanuld, trece pe lin- Riurile, jud. Muscel. Ii trage
ga com. limbreasca ; de ad o ia Burnazul sati Bornazul, numele de la valea cu acelasl
pe linga cat. Plopi si se termina pie intinsd, in partea de S.-E. nume. Are o populatie de 102
In apropiere de com. Dragsdnei, a jud. Teleorman i in judetul locuitorI, din carI 19 capI de fa-
unde piriul se varsd in Burdea. Vlasca, intre comunele Contesti milie. Se desparte de cat. LA-
Bragadirul, pana in dealurile zaresti prin Riul-Tirgulur.
Burlugul, sat, face parte din co- DunareT. Partea ce cade in jud.
muna Motoseni, jud. Tecuciù. Teleorman, este de o intindere Burne§ti, vale, izvoreste de pe
Situat pe valea cu acelasI nu- numaI de citI-va kil.; cea mal teritoriul padureI Gradistea, pro-
me, in partea de E. a com. si mare parte se intinde in jud. prietate a statulur, si se varg
la i kil. 920 m. departe de Vlasca, unde continua la Vest, In Riul-TirguluI, pe malul sting,
resedinta el. pana la com. Cacaleti §i de adi dupa ce ucla com. Schitul-Go-

www.dacoromanica.ro
BURSUCAN (ODAIA-) 83 BURSUCI

1Wi, plasa Riurile, in judetul prietater miel (satenilor) ; proprie- lea judeteana) dintre Galati O
Muscel. tatea mare e reprezintatä prin Birlad, satuluI i se dadu mal
mo§ia particulara Zimbrul; in tutti(' numele de Bursuc, apoI
Bursucan (Odaia-.), jud. Tu- Bursucani o parte este a statului. de Bursucani.
tova. Vezr Odaia-Bursucan. Productia agricold totall se
cifreaza la 5900 hectolitri ce- Bursucani, sat, reqedinta com.
Bursucani, com. rur.,in jud. Co- reale, din carl 2500 secara, 2000 cu acelag nume, pl. Zimbrul,
vurluití, pl. Zimbrul, la frontiera porumb, 700 gritl, 500 orz qi jud. Covurluiti, cu 170 case ;
nord-vesticä a judetuld, depar- 200' ovAz. Un folos mal simti- 134 familir, sail 849 suflete; o
tare de 72 kil. de Galati. Situata tor ati locuitorir de aid din biserica O o §coall. (V. Bursu-
intrio pozitie frumoasa, pe o cultura viilor, livezilor li a gra- cani, com.).
culme de deal, la o inaltime de dinelor lor. Productia vinicoll se
aproape 8o metri d'asupra ni- calculeaza la 12000 vedre, de Bursucanilor (Dealul-), deal,
veluluI mariI ; e inconjurata cu calitate destul de burla. aflator in com. cu acela§I nume,
pAduff. Aceasta comunà se mar- Vite sunt : 200 bol, zoo vacT, jud. Covurluiti.
ginete la N. cu teritoriul com. 50 cal, 150 capre, 200 OT li 400
Balabanqti, la E. cu com. RO.- por& Bursucanilor(Valea-), vale, co-
dqti li la V. cu com. Adam, In com. Bursucani sunt 3 ctr- respondenta dealulur cu aceea§T
toate treT din judetul Tutova, ciumI §I o mica pravalie cu alte numire, jud. Covurluiti.
lar la Sud cu teritoriul comu- marfurl ; se afld aicl i 6 ca-
neI T.-Dragueni li CrAqti din zane de fabricat rachill de droj- Bursucänia, deal, jud. Bacan,
jud. Covurluiti. Se poate zice die ; meseriag sunt 3 cizmarl li pl. Tazlaul-d.-s., com. Schittil-
dar ca com. Bursucani are for- 3 stolerr. Frumoasa, pe teritoriul satuluI
ma une' peninsule intrate in jud. Veniturile comunale se ridica Schitul-Frumoasa.
Tutova in trei directiunr, ti- la 2347 ler li cheltuelile la 2327
nindu-se de Covurluiù numar in leI, 27 banT. Bursucäria, deal, spre S.-E. de
partea sudica. Bisericr sunt 2 : Sf. ArhanghelI com. Ivane§ti, pl. Racova, jud.
Prin mijlocul Bursucanilor tre- (Voivozi), in Bursucani qi Sf. Vasluiti.
ce 04111 Suhuluiul-Sec. Aceasta Gheorghe, in Zimbrul, ambele
com. are dona catune.: Bursu- construite de pe la 1825; niel BursucAria, pdclure seculard, in
cani, rqedinta 11 Zimbrul saa una din bisericl n'are pamint ; jud. Buzati, com. Boziorul, cat.
Schitul-Zimbrul, acesta in direc- dupa intocmirea sinodalä a pa- Nucul ; face un corp cu litnsarul
tiune mal nordica li la o de- rohillor, comuna Bursucani for- O Stilpi-TainiteT. (Vezr Nucul).
partare de 1 kilometru de cel mind o parohie, cu catedrala
dintilii. LocuitoriT din Bursu- Sf. ArhanghelI, e deservita de Bursuciria, pisc al dealuluI Ho-
cani sunt raza0, ceI din Zimbru 1 preot paroh li 3 cintaretI. mita, din com. Cristqti, jud.
fintI cla.cal, top' RominI. In coalä este una sin gura, mixta, Suceava.
intreaga comunA sunt 190 case ; Ara pamint, cu 50 elevI Inscr4I.
121 contribuabili ; 187 familli Prin aceasta comuna trece Bursuceni, sat, pe tarmul drept
san 618 suflete, din carl 317 pe o intindere de 7 kil. calea al SiretuluT, jud. BotoRni, in
barbatl, 301 femeI ; 274 necasa- judeteana Galati-Birlad. partea de S.-V. a com. Brehu-
toritT, 308 casatoritT, 36 vacluvI; Dupa legenda, Bursucani vi-ar e0i, pl. Siretul. Are o suprafata
113 titi carte, 505 nu. fi avind existenta de pe la mij- de 1046 hect. si o populatiune.
Pamintul acestd comune e locul veaculul trecut, §i origina de 157 familir saa 68o suflete,
nisipos i calcaros ; intinderea numeluI satl se explica de local- din carI 183 contribuabilI.
sa totall e de vr'o 1800 hect., niel ast-fel: pe ala; fiind padurl Are o biserica, facuta de lo-
din carl goo arabile, 750 pl- marT, intre animalele salbatice, cuitorl, deservita de I preot li
dure, 45 ima4, 91 viI, 6 fineatA, se incuibase mal multl bursucI; 1 cintaret ; o qcoall mixta a ju-
I li jum. grAdinArir, 12 livezI adunindu-se in partea loculuI, detuluI, cu I invatator li 40
li restul vatra satuluI li Omita din diferite puncte ()amen% i colarl.
netrebnic. 483 hect. apartin fácindu-II case de sal4luire,
proprietateT marI li 1317 pro- cacI pe aid e drumul mare (ca- Bursuci, sat, in pl. Tirgul, com.

www.dacoromanica.ro
BURSUCI 84 BURT0A1CA

Iepureni, jud. Tutova, spre S.-V. fulur inconjurator, in jud. Tulcea, Burta, sat, face parte din com,
de satul Iepureni. Are 375 lo- pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Otesani, plaiul Horezul, ju-
cuitorl (din carr ii tid carte) Sf. Gheorghe (sad Caterlez), a- detul Vilcea. Are o populatiune
si 98 case. sezata pe malul Marer-Negre, de 372 locuitorr, 179 barbatI
In partea de E. a plaser si S. 193 femer. Aci e o biserica, cu
B ursuci, mine de nandstire-, a com., in fata farulur Cater- hramul Buna Vestire, fondata
satul cu asemenea numire, jud. lez ; se continua la S. cu grin- de Talin i Radu, Grecr venir
Tutova. Aicr s'a fost bejanit dul Mocirla. Are o intindere de din Rumelia. S'a reparat la a-
Vornicul Lupu Costaki, la anul 40 hect. necultivate ; pe .el se nul 1850 de Ion Prodescu.
1711, in timpul razboiulur Ruso- afla asezata cisla °linea,
Turc. Burta-Encer, czitun, in judetul
BursuculuI (La-Poiana-), ve- Braila, la S. com. Urleasca, unde
Bursucul, deal, in partea de E. chid pichet cu No. 7, jud. R.-SA- Valea -Encer schimba directiu-
a com. Slobozia.Secatura, jud. rat, catre hotarul Moldover, in nea de la S. spre N., formind
Botosani, numit ast-fel de la plasa Orasuld, com. Andreasi, o burta ca la 7 kilometri spre
vizuinile de bursucI ce se afla spre S. la poalele dealului Bur- S. de satul Urleasca. Acest cat.
sapate in coastele sale. sucul si pe piritil Bursucul. este infiintat de la 1838. Va-
tra satulur este de 6 hect., a-
Bursucul, deal, In com. Brateni, Bursucului (Movila-), vind 28 case si o circiuma. Po-
pl. tefa'nesti, jud. Botosani. insemnata, in jud. si pl.Tulcea, pe pulatia e de 26 capT de fami-
teritoriul com. Sari-Chioi, ase- lie sau i i i locuitorr, 60 barb.
Bursucul, deal insemnat, In jud. zata in partea de S. a pl. si a si 51 femei ; 51 sunt casatoritr,
R.-Sarat, pl. Orasul, com. An- com., la i kil. spre S. de satul 6o necasatoriti. Animale sunt :
dreasi, lingä Milcov, in partea Sari-Chioi, linga gradinele sa- 66 car, ZIO vite cornute, 218
de Vest a com. si la hotarul tulur. Este o movila naturala, or si 25 rimatorr.
plalulul Rimnicul ; este acoperit avind o inaltime de 31 metri
cu padurr. de asupra niveluluT laculur Ra- BurteOlor (Piscul-), pisc, com.
zelm, de care e inteo depar- Rijletul - Vieros, pl. Vedea d.-s.,
Bursucul, deal, incepe din coama tare de mar putin de i kil. E jud. Olt.
dealuld Bordea, ce desparte punct trigonometric de obser-
jud. Ia.si de jud. Vasluid, se vatie de rangul al 3-lea. Prin Burtii (Piscul-),pisc, ce se lag.
prelungeste de la N. prin com. inaltimea sa domina asupra din Dealul - Oltetului, in partea
Tacuta, unde de la satul Ta- Sabangia, care curge pe la poa- de E. a com. Zatreni, pl. Mij-
cuta, formind limita de la E. lele sale occidentale, asupra sa- locul, judetul Vilcea.
a com. Mircesti, ja numirea de tuluT Sari-Chioi si asupra uner
Bursucul, apor, prelungindu-se parti insemnate din lacul Ra- BurtiI (Valea-), vale, com. Vul-
spre S. se termina in valea tirgu- zelm. E acoperita cu verdeata. canesti, plaiul Varbilaul, jude-
soruld Codaesti. Pe inclinatiu- ul
nea sa estica se afla satul Du- Bursucului (Valea-), pîrîu, in
masca, din com. Dobrovätil, j ud. jud. R.-SArat, pl. Orasulur, com. Burti§ul, i vor, in judetul Buzad,
Vasluid. Andreasi; izvoreste din Dealul- com. Mlnzalesti, cat. Risteni; In-
Bursuculur, uda partea de S. a cepe din Lacul de-la Poiana
Pursucul, iffvor, jud. Buzdu. (V. com. si se varsa In rlul Milcov, da in riul Slanicul.
Izvorul-Marchitanulur). pe dreapta lui.
Burtoaica, a'eal, in judetul Dolj,
Bursucul, vale, in pl. Ialomita- Bursunarul, mic afluent al pi- pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca,
Balta, com. Hagieni, jud. Talo- riulur Suha-Mare, in com. MA- peste care trece de a curmezi-
mita, este situata ltngá viile lo- lini, jud. Suceava. sul, limita de E. catre com. Bra-
cuitorilor satulur Hagieni. boya. Are o inaltime aproxima-
Bursunarului (VIrful-), nzunte, tiva de 35 m. si este acoperit
Bursucului (Grindul-), grind In comuna Malini, judetul Su- cu padure i putine locurr ara-
sati loc rldicat de-asupra stu- ceava. bile.

www.dacoromanica.ro
BURTOAICA 85 BUSTEA

Burtoaica, pi« se varsa in sat este legat cu orasul Roman luiti, situat sub poalele dealuluI
gira Geamana-Mare, in raionul prin osea si apartinea, impre- Buscata. Are o populatie de 15
com. Rtjletul-Vieros, plasa Ve- una. cu mosia inconj uratoare, ma.- fam. saii 88 suflete.
dea-d.-s., jud. Olt, de unde iz- nastireI Barboiul din Iasi, care Numarul vitelor este de 64:
voreste. era inchinata manastireT Golia. 40 vite mar! cornute, 12 capre,
4 caI si 8 rimatorI.
BurtoT, pisc, la N. de com. Ti- Buruene§ti, cdtun, in jud. Bu-
testi, pl. Riul-DoamneI, judetul z'a'ti, com. Patirlagi ; are IO lo- Buscata, deal, in partea de S.-
Muscel. cuitorI si 4 case. E. a satulur Iezerelul, din com.
Cosesti, pl. Racova, jud. Vasluiti.
Burtu cala, tirM, situata la N.-E. Buruene§ti (Rädiul-), peldure Formeazd linia despartitoare fu-
de com. Mihaid-Bravul, judetul mica, proprietatea statuluI, in tre plasa Racova si pl. Tutova
Braila, la o distanta de 3 kil, de judetul Roman, pl. Siretul-d.-s., din jud. Tutova. Se intinde de
dinsa. com. Doljesti, in intindere de la N.-V. spre S.-E.
io hect. A ceasta padure apar-
Buruene§ti, sat, in partea de tine manastirer Barboiul din Iasi, Buscule§ti, sat, jud. Arges, pl.
N.-V. a com. Bivolari, pl. Tu- inchinata manastireI Golia. Oltul; face parte din com. rur.
ria, jud. Iasi, situat la poalele Dragutesti-Sapunad.
dealuluI Turia, numit si al Ca- Burun-Sirti, deal, in jud. Con-
radaner, la distan ta de 2 kil. stanta, pl. Silistra-Noud, pe te- Busieni§ul, Ala, jud. Bacati, pl.
de malul Prutultd. Acest sat in ritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se Muntelul, com. Brusturoasa; iz-
vechime se numea Silinesti ; mal' desface din dealul Hagi-Durac- voreste din muntele Preutesele
In urmá a luat numele de Bu- Sirti, de la virful Ese-Chioi; se si se varsä d'a stinga TrotusuluI.
ruenesti, de la familia r524easca intinde spre S., avind o direc-
Burueanä al canela descendentr tiune generara de la S.-V. spre Bustea, deal, in com. Rädiul, pl.
sunt li asad. Are o populatie N.-E., mergind printre valle Cu- Stemnicul, jud. Vasluiii, pe a
de 29 familii, sau 83 locuitorT, rul-Canara si Ciuciuc - Chessen- caruf coasta de E. se afla satul
RominI raze0, carT se ocupa cu Ceair, si iezerul Girlita, brazdind Bahnariul, iar pe cea de V.
agricultura. In sat e o biserica partea de V. a plaser si cea de vil si o padurice.
vechia, ce se afla in ruine, N. a comund ; prelungirile nor-
lar pe malul Prutului o mica dice se termina pe malul sudic Bustea, iezer mare, compus din
padurice. al iezeruluI Girlita, facindu - le 2 iezere : Bustea-Mare si Bu-
Proprietatea mo0eI apartine inalte si ripoase ; ari o inältitne stea-Mica, filtre canalul Vilciul
razesilor. de 140 m. Acest deal este taiat si japsa Strimbul, din comuna
Numarul vitelor este de 301 de drumul Almaliul - Girlita si Bertesti-d.-s., jud. Baila.
capete, din carY : 125 vite marI Ese-Chioi-Girlita. Este acoperit
cornute, 24 cal', 131 oI si 21 cu padurI si tufarisurI. Bustea, p(idure de salcie, pen-
rimAtorr. dinte de mosia Bertesti, plasa
Busaga, baltd, situata. la E. co- Balta, jud. Braila. Se margi-
Buruene§ti, sat, in jud. Roman, mune! Ciactrul, pl. Balta, jud. 'leste la E. ca cimpul si iezerul
pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti, Braila. Bustea, la V. si S. cu canalul
pe malul sting al riuluI Siret, Vilciul si la N. cu cimpul. Su-
spre S. de satul Doljesti si la Busaguta, baltd, situata la N.- prafata sa e de 15 hect.
o departare de 214 kil, de el. V. de balta Busaga, ce este la
Are 219 capi de familie, 246 E. com. Ciacirul, pl. Balta, ju- Bustea, prival, jud. Bräila, care
contrib., 971 locuitorr, din carI 4 detul Braila. uneste iezerul Bustea, in partea
§tiu carte ; 234 case. Populatiu- de E., cu canalul Vilciul.
nea este comp asa nu maT din Un- Busca, com. rur., pl. erba.nesti,
gurI. Sunt 450 vite mar! cor- jud. Olt. (Ved Mihaesti-d.-j). Bustea, tirld, in jud. Braila, pa-
nute. Are o bisericä catolica de durea Bustea. compusä din maI
zid Pacutd in 1875. Tine de pa- Buscata, sat, la S.-V. de satul multe bordee, locuite de TiganiI
rohia catolica Agiudeni. Acest Ivanesti, pl. Racova, jud. Vas- lingurarI.

www.dacoromanica.ro
BUSTOINA 86 BUSUI,

Bustoina, moard de al:4, jude hect. arabile, 131 hect. finete, obtrseste intrio balta mare, nu-
tul Dolj, pl. Jiul-d. j., com. Gio- 32 hect. vie, 21 hect. livezT de mita Tarnita si se varsa d'a
rocul-Mare, pe plriul Giorocul- prunT si 22 izlaz. stinga TrotusuluT, dupl ce uda
Mare. Are o populatie de 99 fam., satul Viermesti.
Cu 390 sufl., din carl 85 con-
Busuiaca. (V. Pascani, sat, jud. tribuabill, totT RominT, ocupin- Busuiocul, vale, la S. de satul
Covurluiù). du-se cu agricultura $i cresterea Ocheni, com. Condrachesti, pl.
vitelor. EI sunt parte mosnenT Berheciul, jud. TecuciO.
Busuioaca, vale, jud. Baca'', pl. si parte improprietaritT dupa le-
MunteluT, com. Vasiesti, de pe gea rurala. LocuitoriT posea I5 Busuiucenilor ( D rumul - ),.
teritoriul satultif Viermesti. plugurT, 47 care cu boT, 2 cd- drum, in com. Costinesti, plasa
rute cu cal', 166 vite marT cor- Tirgul 1T, jud. Botosani.
Busuioceni, sat, pe mosia Bra- nute, 7 cal, 203 oT li 77 ti-
esti, com. Bdesti, pl. Cosula, matorT. Busul, com. rur., in plasa Dum-
jud. Dorohoiri. Are 47 fam., 213 Comuna e strabatuta in par- brava, jud. Mehedinti, la dis-
sufl. Asezarile satenilor sunt mal tea despre V. de o osea veci- tand de 6o kil, de orasul Tur-
mult bune, cu livezur si gradine. nala ce se desface din soseaua nu-Severin. Este situad pe vale
Biserica, cu 2 patroane, Sf. judeteana Craiova-Petresti-d.-s. $i formeaza comuna cu satul
Mihail si Gavriil si Nasterea- Comuna are 1 bis. de lemn Gropanele $i mahalalele Busu-
Maicer-DomnuluI, este de lemn prefacuta de locuitori la anul letul, Milicioaia, Dragan si Gra-
si mica, avind urmatoarea in- 1869, deservid. de 1 preot si r distea, marginindu-se la E. cu
scriptie : cintaret. com. Grecesti, la S. cu com.
e Ctitorir Sf. locasuluT acestuia, Venitul este de let 632, han' Butosesti, la V. cu com. San-
robiT luT D-zett Emandi $i Eca- 35, iar cheltuelile de leT 534, cesti si la N. cu com. Smado-
terina, sa fie pomenitl cu fiil lor banT 50. visa si avInd peste tot 233 con-
$1 tot neamul lor In ved. Amin. tribuabilT, din 1200 locuitorT, lo-
18or, Mait1 in 18 zile.» Servi- Busuiocul, deal, jud. Bacati, pl. cuind in 306 case. Ocupatiunea
toril bisericeT sunt : I preot, 2 MunteluT, com. Vasiesti, situat locuitorilor este agricultura si
cintaretl si I palamar. linga muntele Tarnita. cresterea vitelor. Calitatea pa-
SateniT improprietaritT au 99 mintuluT este destul de burla.
hect., 53 ariT pamint. Busuiocul, deal, in- com. rur. Loc. posea: 51 plugurT, Ir°
Rosinata, pl. Vdilor, jud. Me- care cu boT, 22 carute Cu cal
Busuioceni, deal, se prelungeste hedinti. si 40 stupt. Are doua bisericT,
din com. Virful-ampulur, prin deservite de 2 preott si 4 chi-
com. Bdesti, pl. Cosula, jude- Busuiocul, hirtop, pe teritoriul arel. Budgetul comunel co-
tul Dorohoiu, pe mosiile : Bu- satuluT Onesti, com. Sipotele, prinde la veniturl suma de 1307
slioceni, Poiana si Prdstesti i pl. Bahluiul, jud. Iasi. leT, lar la cheltuelT 1042 leT.
se lasa In jud. Botosani spre Numarul vitelor in aceasta
Leorda. Busuiocul, lac, in jud. R.-Sarat, comuna este de 1602: 760 vite
pl. Rimnicul, com. Jitia, in par- marT cornute, 48 cal, 394 or si
Busuiociul, com. rur., din plasa tea de V. a comuneT, pe o po- 400 rimaton.
Gilortultd, In partea despre S. a iana din dealu/ Rosu. Contine Prin aceasta comunA trece so-
c6munel Coltesti, jud. Gorj. Se crap si caracuda marunta, care seaua Biclesul - Corzul - Busul -
margineste la S. cu com. Hu- se vinde si se consuma in lo- Barboiul. DealurT mal principale
rezani-d.-s., la N. cu Coltesti, la calitate. In aceasta comuna sunt : Dea-
E. cu comunele Hurezani-d.-j. lul-Gropanelor, al-BusuluT, al-Do-
$i Piscoiul si la V. cu Negreni. Busuiocul, munte, peste care trece robantuluI si Paiul.
Formeaza singura comuna. E hotarul intre Dorna si Brosteni, Val mal principale sunt : Va-
situad pe Valea-Amaradier si jud. Suceava. lea-Gropanelor, a-BusuletuluT, a-
pe malul sting al acester ape. Busulut si a-TeisuluT ; iar piraie
Are o suprafata de 400 hect., Busuiocul, piria, jud. Bacdti, pl. principale sunt : Pirtul-Gropa-
din carT 53 hect. padure, 140 MunteluT, com. Vasiesti, care nelor, al-BusuletuluT, ce curg

www.dacoromanica.ro
BUSUL 87 BUSTENARI

spre com. Secul i Piriul-Busu- 19 plugurr, 41 care cu bol si 3 ales c5. In cdtunul Gheorghiesti-
lur, cu al-TeisuluT, carT, unite, cdrute cu cal. In com. sunt 2 de - Proitestr se gäsesc ca i la
curg spre com. Grecesti. bisericr, deservite de 3 preotl MArAsesti, morminte cu nume
4 cintAretr; o scoalA, cu i 'in- ungurestr. Se poate, ca numele
Busul, deal, in com. rur. Busul, vdtAtor, frecuentatA de 38 elevl ; cAtunuluT Gheorghiesti s'A vinA
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti. circiuml. Budgetul comuneT de la satul GherghitA, cunoscut
este de 1179 ler la veniturr pe acele vremurr.
Busul, pirig, in com. rur. Busul, de 766 ler la cheltuelT. Prin aceastA comunA trece so-
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti. NumArul vitelor in com. e de: seaua vecinalA Turnul-Severin-
878 vite marT cornute, 300 ca- Halinga -Balta - Nadanova- Bala-
Busul, vale, in com. rur. Busul, pre, 700 or, 40 cal i 280 ri- de-Aramd.
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti. matoff. Piraiele mar pincipale Busesti se mOrgineste : la E.
sunt : apa Busesti, ce curge pe cu com. Ponoarele si Bala-d.-s.;
Busuletul, mahala, In com. rur. Valea-Basestilor, spre E., intrA la S. cu Cerna i affma; la V.
Busul, pl. Dumbra.va, jud. Me- in com. Bala-d.-s.; piriul Bratosul cu Babele i Gornovita ; la N.
hedinti. si Sohodolul, carr curg prin vAile Cu Turbata i Proitesti.
Cu acelasT nume si se varsa in apa
Busuletul, pilla, in com. rur. Cosustea ; Valea-Morir ce se varsA Busmeiul-Mare, munte, jud. Su-
Busul, pl. Dumbrava, jud. Me- In apa Proitestilor. VAile prin- ceava, filtre com. Borca si jud.
hedinti. cipale sune: Valea-Busestilor, Neam tu, avind 1617.6 m. alti-
valea Bratosul, valea Sohodolu- tudinea d'asupra nivelulur marir.
Busuletul, vale, in com. rur. Bu- lur, Valea-MoriT, Valea-Rahover
sul, pl. Dumbrava, jud. Mehe- valea Nadanova, pe unde Busmeiului (Pirtul-), mic afiu-
curge i piriul Nadanova. In ent al piriulur Borca, judetul
centrul comuna se afiä un lac Suceava.
Busa, fes intins, in raionul com. cu numele de Lacul-fárA-Fund.
Ogretinul, pl. Teleajenul, jud. Dealurile principale sunt : Sulita, Bustele, cdtun, al com. Minz5.-
Prahova. Fata-Vier, Porcul, Gorunul, Scau- lesti, jud. BuzAti ; are 120 loc.
nele, Cornetul-Mare, Fata-Mare, si 24 case; situat pe un frumos
Bu§aga, sat, pe riul Arges, jud. Poloamele, Cornetul - Mare - de - platoti intre pirliasul Sghiabul
si pl. Arges, pendinte de com. Nadanova, Virful-Cerboaner, Cu- izvorul Ruginosul.
urb. Curtea-de-Arges. tuiul-Fluerea, Creanga i Bra-
nistea. Bu§tele, izvor mineral, in jud.
Busesti,com rur., In plaiul Cerna, Se povesteste de locuitorT, Buzar', com. Minzälesti, cAt. Bus-
jud. Mehedinti, situatA pe par- In timpul nAvAlireT barbarilor, tele; contine fier, sulfi carbon ;
tea stingd a riulur Cosustea, pe In comuna Busesti, nefiind alte isr la nastere in poalele mun-
dealurr ce intrA in regiunea locurr, pe unde sä pAtrundA strli- telur Brazeul si se scurge in
muntilor. Hotarul acester co- nir, de cit cele douI vdr : Sohodo- Valea-Ruginoaser. In apropiere,
mune are o intindere cam de lul i Bratosul, carT i acestea sunt la locul numit la Lutul-Rosu,
2000 pogoane. Pdmintul, privit fo arte strimte ipräpästioase,loc. se gAseste ocru de o coloare
in mod general, nu e roditor In datg. ce auzeati cA vine vre-o rosie.
de cit pe valea Cosuster, in ho- limbl strling peste el, alergati
tarul satulur Nadanova. cu top si puneail in calea lor Bustele, mofie, In jud. BuzAti,
FormeazA comuna Cu satul arborT uriasT, fácind marT grA- com. Mlnzdlesti, cAt. Bustele ;
Nadanova, care altä. datA a fost mezr, ast-fel cd inchidea dru- are 150 hect. fineatA, izlaz, pie-
resedinta sub prefecturer plaiu- mul strAinilor de a intra in sa- tris si putinA arAturA.
lur Closani i u cAtunul Cor- tul lor, si de multe oil aruncati cu
netul, avind peste tot 760 loc., bolovanT asupra Ion omora. Bustenari, sat, face parte din
din carT 150 contribuabilr. Are Aceastä traditie se raportA poate com. rur. Telega, plaiul Pra-
150 case. Ocupatiunea locuito- la luptele Rominilor cu Ungurir hoya, jud. Prahova; se exploa-
rilor este agricultura si creste- din timpul lur Alexandru Ba- teazA aci titeiúsi se distileazA
rea vitelor. Locuitorir posea : sarab i Mircea-cel-BAtrin, mar toate derivatele sale.

www.dacoromanica.ro
BUVrtNETUI, 88 BWENI

Bu§tenetul, deal, in com. Jupi- Cler, ministri, autoritatile jude- Prahova, fabrica de htrtie este
n esti, pl. Riul-Doamner, jud. Mus- tene si comunale. proprietatea fratilor Carol si S.
cel, intre valea Purcareata si D'asupra user s'a pus urma- Schiel.
judet 11 Arges. toarea inscriptiune sapata in Piatra fundamentall a cladi-
piatra.: rilor acester l'abrid s'a pus pe
Bu§teni, sat, jud. Dolj, pl. Ama- «In numele Tatalur, al Fiulur la mijlocul lur Aprilie 1882 si
radia, com. Balota, resedinta si al Sfintulur Duh, al unur In Octombrie acelasT an, termi-
comuna. Are 294 de suflete, Dumnezea in treime marit ; nindu-se instalatiunea, s'a ince-
159 barbatT si 135 lema Noi credinciosir si de Christos put mal intiiu fabricatiunea hIr-
Satul e lipsit de bisericä si iubitori Carol I, si Elisaveta, tier de mucava. O jumatate an
de scoala. Copiir din sat ur- Rege si Regina a Rominier, ri- maT tirziu, in Martie 1883, s'a
meaza la scoala mixtä din satul dicat'am din temelie aceasta montat prima ma. ina. pentru fa-
Gaia. sfinta. si Dumnezeeasca biserica bricatiunea hirtier de impache-
Cu virstä de scoala sunt 12 si inzestrat'o-am cu toate cele tat. La 1886, montIndu - se cu
copiT. tiu carte 8 locuitorT. de trebuinta, puindu-T hramul nota masinT, s'a inceput fabrica-
Nasterea-prea- Sfintel - Nascatoa- rea hirtiei de paie ; iar la 1891,
Bu§teni, sat, face parte din com. rea-de-Dumnezeu-si- pururea- fe- fabrica de la Busteni a inceput
rur. Predealul, plaiul Pelesul, jud. cioarer-Maria, spre a ne fi noua sa produca si M'Ale pentru ti-
Prahova. Acest cat. dateaza de de vecinica pomenire. par si scris.
la inceputul acestur seco!. Aci, i s'a sfintit de catre Mitro- Fabrica, iluminad cu elec-
In timpul verer, se adapostesc politul Ungro - VlahieT, Primat tricitate, este pusa In miscare
sute de vizitatorT. Pana la anul al Rominier, Iosif, l'ad fiind prin 7 turbine de apa, cu o pu-
1864, cat. Busteni tinea de co- NoT si al Nostru de Christos tere totall de 500 cal*. In a-
muna Sinaia. De la aceasta data iubitor Mostenitor, Principele ceasta fabrica se ocupa In per-
s'a deslipit de Sinaia, impre- Ferdinand, si sfetnich si cre- manenta 250 lucratorr, dintre
una. cu Predealul, Azuga si Po- dinciosir nostri si enoriasir si carT : 187 Romint, 35 UngurT,
iana-Tapulur si au format com. tot poporul din loc, in anii de 15 SasT, 8 Polonr si 5 Italienr.
Predecdul, care se intinde de la la intruparea Mintuitorulur si Tot in Busteni este si o fa-
hotarul tara pana in apa Pele- Domnulur Nostru Christos 1889, brica. de var hidraulic, care pro-
sulur si din virful Bucegilor pana luna lur Septembrie, in 8 zile ; duce anual cam 300 vagoane
in virful Unghier si a siruluT de lar al Domnier Noastre In de var.
muntr din partile Doftaner. accasta de Dumnezeil pazita Pozitiunea catunulur Busteni
Este situat pe malul drept al Tard-Romlneasca, doud-zecT si e incintatoare. Este inchis la
riulur Prahova si pe malul val- patrulea an . V. de muntir Jepi, Caraimanul,
lor : Jepi, Paltenul si Valea-Alba. coala din Busteni s'a infiin- Omul si Costilele ; la E. si N.
Intre constructiunile de la Bus- tat la anul 1865. Localul ac- de muntr acoperiti cu Odiar
teni gdsim: Biserica-Domneasca, tual s'a construit din fondurile de brazi si la S. are valea Pra-
Presbiteriul si coala, toate zi- Caser Regale si s'a inaugurat hoye' ce se largete spre Si-
dite cu cheltuiala M. S. Rege- la anul 1887. Are doul. sair naia.
lur Carol I, prin Administratia de invatamint, una pentru bi- Mar multe hotele, avind si
Domeniilor Coroaner ; Gara, Fa- blioteca., atelier de mesen! si 4 restaurante, sunt puse la dis-
brica de hirtie, hotelul Busteni camere pentru invatator. A fost pozitia celor ce viziteaza. aceasta
si mar multe case tara.nestr mo- frecuentad in anul 1892 de 6o statiune. Multe case taranestr,
del, care ati aspectul unor miel elevr si 30 eleve. Are 2 ?uva, in forma de vile, se inchiriaza
vile. tatori, Cu intretinerea carona sta- in tirnpul verer de bucurestenr.
Biserica din Busteni, una din tul cheltueste anual 2484 ler.
cele mar frumoase bisericr din In Busteni este o fabrica de Bu§teni, stafie de dr. d. f, jud.
tara, construita cu cheltuiala hirtie, una din cele mal marr Prahova, pl. Azuga, cat. Pra-
Regelur, s'a tirnosit la 8 Sep- si mar importante intreprinderr hoya, pe linia Ploes i Predeal.
tembrie 1889, in prezenta M. S. industriale din valea Prahovei. Se afld intre statiile Sinaia (7.6
Regelur, a A. S. R. Principelur C15.dit5. pe mosia Jepi, u ide kil.) si Azuga (3.7 kil.). Inalti-
Ferdinand, asistati de Inaltul riul Cu acest nume se varsa in mea d'asupra nivelului marh de

www.dacoromanica.ro
89 BUTCULETI

880'.68. Venitul acesteT statiT Buta, lac, in plasa Borcea, in- detul Vilcea. Are o populatle de
pe anul 1896 a fost de 99553 sula Balta, com. Gildaul, jud. 265 locuitorT, 148 barbatT i117
leT, 25 batir. Ialomita ; este format din re- femeT. Ca populatie scolara are
vassarile bratuluT Borcea. 45 copiT.
Bu§tila, loc, jud. Dolj, pl. Balta,
com. Cima, unde este pod pe Buta, pddure, in plasa Borcea, Butariul, lac, numit i Lacul-Bu-
nul Ddsnatuiul. insula Balta, com. Gildaul, jud. tarulur, in com. rur. Almajelul,
Ialomita, cu o suprafata de 6o pl. CimpuluT, jud. Mehedinti.
Bu§tiucul. (V. Slobozia, sat, com. hect. ; esentA: salcie si plop.
Fintinele, pl. Siretul, jud. 'Bo- Butire§ti, mahala, in com. rur.
tosan». Buta -cu-Gura-VAieI, trup de Almajelul, pl. Cimpul, jud. Me-
pildure, a statuluT, in intindere hedinti.
Bu§umeiul, cdtun, in com. Ca- de 1413 hect., care, impreuna
lugAreni, pl. Piatra-Muntele, jud. Cu trupul Calimanesti, formea- Butcule§ti, com. rur., in plasa
Neamtu, situat pe partea dreap- za padurea Calimänesti, judetul TirguluT, judetul Teleorman, si-
ta a riuluT Bistrita. Vilcea. tuatä pe partea dreapta a vaeI
Populatiunea sa e de 58 loc., Tinoasa. Are un catun, Strbi-
satt 15 familiT, din carT 24 bar- Buta-Mare, vale, ce se formeazä. Sfintestr, cdruia IT maT zice
batT si 34 femeT. la V. de cat. Buta, in Boianul, Butculesti-d.-j. sati Mosteni. A-
teritoriul comuneT erbanesti-d.- cest catun se allá parte pe
Bu§umeiul, pirtiaf, in com. Ca- s., pl. erlaanesti, jud. Olt; cur- coasta, parte in valceaua numita
lugareni, pl. Piatra-Muntele, jud. ge de la N.-V. catre S.-E. si Pauceasca, ce vine despre com.
Neamtu ; izvoreste din spre ca- se varsa in Dorofeiti, la S. de Saceni. Resedinta comund este
patul de N.-E. al ramureT Mun- $erbanesti-d.-j. in Butculesti-d.-s. Se invecineste
tilor-PrislopuluT; se varsd pe dr. Locuitorif batrinT afirma ca la N. cu com. Saceni, la S. cu
riuluT Bistrita, futre localitatile aci a fost, la 1821, o lupa com. Sfintesti (cal. Rateasca),
numite Stejarul si Busumeiul. tre Turd i VolintiriT luT Ipsi- la E. cu com. Virtoapele-d.-s.
lante. GreciT fiind batutT i ur- si la V. cu cat. Dragsani de la
Buta,(Ale§ii-din-Teia sati Oli- maritT, fugira peste Olt, catre com. DrAgsenei.
neasca), sat, cu 133 sufl., jud. R.-Vilcea, iar Turcil se intoar- Suprafata comunel, dimpreuna
Arges, pl. Galasesti ; face parte sera jefuind tara. cu a mosiilor aflate pe &usa si
din com. rur. Teiul. cu pamintul dat locuitorilor dupa
Buta-Mica,vdIcea, ce se formeaza legea rurala, este de aproape
Buta, cdtun, pendinte de comuna la S.-V. in Boianul, pe terito- 3500 hect. Din acestea, 1750
*erbanesti-d.-s., pl. erlaInesti. riul comuneT eriarinesti-d.-j., pl. hect. pá.mint arabil si 745 hect.
jud. Olt, resedinta comuneT, si- erbanesti, jud. Olt ; curge de laIdure apartin d-luT N. Butcu-
tuat pe dreapta soselel judetene, la N.-V. catre S.-E., paralel cu lescu. In catunul Sirbi-Sfintestr
la gura vaeT cu acelasT nume, Buta-Mare, si se vana 'in girla sunt peste 300 hect. pamint a-
spre S. de erbanesti-d.-s. Are Dorofeiul. rabil, si vre-o 30 hect. padure,
o populatie de 380 locuitorT, apartintnd la diferitT mosnenT.
din carT 42 sunt improprietaritT Butanul, vdlcea, com. atreni, LocuitcarT improprietaritl dupa
dupa legea rurala. Ef poseda plasa Mijlocul, jud. Vilcea. legea rurall, sunt in mamar de
80 boT, 50 vacT, 6o caT, 850 oT 182, pe o intindere de 576 hect.
si 116 porcT. Butanului, (Dealul-) deal, ju- Sunt 3 hect. livezT cu prunT.
Are o bisericA, deservita de detul Dolj, pl. Amaradia, com. Pamintul mosiilor este fertil.
preotul din erlaanesti, platit Mierea-BirnicT, inalt de aproape Populatiunea comuneT si a cd-
de comuna. 300 m. Este acoperit cu livezT tunuluT este de 1067 sufl., din
de prunT, viT i cu padure ma- carT 272 capl de fanailie si 18o
Buta, braf, in plasa Borcea, runta. contribuabili.
suba Balta, copa. Maui, jud. Populatiun,ea uneT partI din
Ialomita ; alimenteaza lacul cu Butari, sat, face parte din com. catunul Sirbi-Sfintestr este de
acelasT nu me. rur. Gusoeni, pl. Oltul-d.-j., ju- originä'. bulgara. ; ea isT pastrea-

1101 fr) GenonlIc Ini 12

www.dacoromanica.ro
BUTCULEM-DE-JOS 90 BUTESTI SAU ADUNATI-BUTE§TI

za incä limba, portul obiceiu- Scheea o parohie catolica. o osea judeteana ce duce pe va-
rile. Restul populatiuner acestur Este legat cu orasul Roman prin lea Glavaciocul la Letca-Noua.
catun este compus din Rominr, sosea. Sunt 4 circiumr.
mal totr proprietarr mostenI. Se face blIcia in toate Du-
Numarul vitelor In comuna si Buteanul, vive de munte, din minicile si la Dumineca Tome!,
catun este de 4278 capete, din plaiul Lovistea, jud. Arges. Sf. Petru i Sf. Dumitru, se tine
cari: 734 vite marr cornute, 243 tirg cu obor de vite.
cal, 19 magarT, 3017 or, 23 ca- Buteasca (Mägura-), ilitun, pen-
pre i 262 porcr. dinte de com. Magura, proprie- Buteasca - de - Jos, cdtun, pen-
Venitul comuner este de le! tate a statulut pl. alnistea, dinte de comuna Buteasca-d.-j.,
2730 i cheltuelile de 2718. Are jud. Vlasca, situad pe apa \raer plasa Glavaciocul, jud. Vlasca.
o scoala, cu un invatator si 87 Clenita, la extremitatea vestica Venit anual 16000 le!.
elevr ; douà bisericr, una in But- a judetulur, despre Teleorman. Are o suprafata de 1450 hect.
culesti si alta in Sirbi-Sfintestr, Ad i este o biserica deservid La 1864 s'aa improprietarit
avind fie-care cite un preot, un de I preot i 2 cintaretr, pen- Ioo locuitorT pe o suprafata de
cintaret si un paracliser. dinte de par. ohia Magura-La- 400 hect.
Cu com. Saceni la N. si cu ceanca. Mosia e evaluad de Creditul
com. Sfintesti la S.-V. se leaga Vez! com. Magura. fonciar rural din Bucuresti, la
prin cäl vecinale. suma de 350000 ler.
Ocupatiunea locuitorilor este Buteasca-de-Jos saa Ciuper- Aci este o scoalá comunala
numaT agricultura. ceni, com. rur., compusa din 2 circiumr. (Vezr Buteasca-
catunele Buteasca-d.-j. sí Bu- d.-j., com.).
Butcule§ti - de -Jos sal Sirbi- teasca-MostenI, pl. Glavaciocul,
Sfinte§t1, cdtun, in pl. Tirgu- jud. Vlasca. Este situad la N.-V. Buteasca Mo§teni, atta:, pen-
lur, com. Butc desti, jud. Te- judetulur, pe platoul dintre Cle- dinte de com. Buteasca- d.-j.,
leorman. Are o populatiune de nita i Glavacioc. S'a numit ast- proprietatea mostenilor, alaturr
450 sufl., din mil 154 cap! de fel, spre a se deosebi de Bu- cu Buteasca-d.-j., in jud. Vlasca.
familie ; 93 contribuabilr. teasca-d.-s. salí Adunati-Butestr. Suprafata totall a mosier e
In 1888 se afta in aceasta de 1200 hect.
Butea. (V. Poiana-Hotarele, jud. com. 208 contribuabilr, din 1096 Sunt 120 contribuabilr.
Vilcea). suflete. Are o biserica de zid, a co-
Veniturile comunale in anul mune!, facuta la 1856.
Butea, sat, in jud. Roman, pl. 1897 eraa de 3489, lar cheltuelile
Siretul-d.-s., com. Miclausani, pe de 2237 ler. Bute§tisaq Adunati-Bute§t1 (se
malul sting al riulur Siret, ase- In 1887 s'a cultivat aci o su- mal numeste i Sili§tea), com.
zat pe o pozitie inaltd, spre S. prafata de 2105 hectare cu di- rur., pl. Glavaciocul, jud. Vlas-
de satul Miclausani si la o de- ferite cereale. ca, fosa a manastireT Comana.
partare de 2 kil, de el. Este In comuna se afla o scoall Are o suprafata de 1310 hect.
resedinta comuner Miclausani comunalä mixta, cu cinc! clase, la Venitul anual al mosier este
satul cel mar populat din care, in 1888, aa urmat 30 bdetT de 13000 ler. Evaluad de Cre-
toad comuna. Are : 380 capI si o l'ata. ditul funciar rural din Bucuresti,
de familir, 391 contribuabill, Este o biserica vechil cu la suma de 350000 ler.
1744 loc., din carT 20 stia carte; mul Sf. Dumitru, deservitä de Este situad pe platoul din-
420 case. Aceastä populatie preot si 2 cinareV; depinde tre apele Clenita i Cilnistea, la
este socotita impreuna cu acea de parohia Cozmesti. N.-V. judetulur.
din satul Litca. Totr loc. din a- In 1888 se aflaa in com. 604 In comuna. se afta 177 con-
cest sat, 368 capi de fam. saa bol i vacT, 35 cal, 389 ol tribuabilr, din 826 suflete.
1472 loc., sunt Ungurf. Se lu- 270 rimatorT. Venitul comunal este de 2655
creazä rotaria, dulgheria, but- Comuna este departe de Bu- le!, lar cheltuelile de 2388 leT.
naria i cojocaria. Are o biseri- curesti de 50 kil., de Giur- Se cultiva 850 hect. cu dife-
ca de zid. Formeaza cu satele gia de 65 kil., lar de reved. rite cereale. Se cresc gogosr de
Caracasi, Farcaseni, Rachiteni plaser, Obedeni, de 22 kil. Este matasa.

www.dacoromanica.ro
BUTEM. 91 BUTWAIEI (VALEA-)

Este o scoala mixta, cu 4 calul s'a construit de judet in Dimbovita, 32 kil. departe de
clase, frecuentata de 21 bletT si anul 1887; s'a cheltuit cu zi- Bucuresti.
3 fete. direa lur 6460 leT. Se compune din satele: Bu-
Se afla in comuna o biserica, Suprafata totala a satuluT e timanul, Linia-Luceanca, Lucean-
care sine de parohia Purani, si de 247 hect. Are o populatie de ca, Pascaneanca, Sterianul-d.-s.,
la care serveste un preot si dol 267 locuitorT, din carT 230 Ro- S terianul-d. -mj. si Sterianul-d.-j.,
cintaretl. m'id si 37 TiganT de meserie Cu o populatie de 1226 locui-
Numarul vitelor este de 1169: muncitorl de pamint si parte torr, carT traesc in 276 case.
302 boT si yací, 37 cal, 520 oT, lautarT, totY crestinT ortodoxT. Suprafata totala a satuluT e
si 310 rimatorT. D. St. Iorgulescu are I5o hect., de 2342 hect.
Sunt 3 circiumT. din carT cultiva II() hect., 5 ra- ProprietariT: D-niT St. Iorgu-
Este departe de Bucuresti de min sterpe, 20 sunt izlaz si 15 lescu, A. Vanicu, B. Ratescu,
59 kil., de Giurgia de 70 kil., padure. LocuitoriT cultiva tot pa- P. Vlahuti, C. Presan si I. Go-
lar de Obedeni, resedinta pla- mintul, arara de 9 hect. carT ra.- runeanu, ail 1728 hect. si locui-
seT, de 24 kil., o osea jude- m'in sterpe. toril 614 hect.
teana duce la Pueni. Comerciul se face de 1 cir- Proprietarir cultiva in total
ciumar. 834 hect.; 25 ramin sterpe; 168
Bute§ti, sat, jud. si pl. Arges, Numarul vitelor marl este de sunt izlaz, 695 padure O 2 vie.
pendinte de com. rur. Zarnesti- 164 si al celor miel de 225. LocuitoriT cultiva 574 hect si 40
CacaletT ; are 28 de familia'. Are o povarnä si un pod sta- ramtn sterpe.
Mor. Comuna are 246 contribuabilT ;
Bute§ti, cdtun, pendinte de com. Acest sat s'a infiintat la anul budgetul e de 3792 leT la veni-
Purani-d.-s. saa aT MitropolieT, 1790, dupa CUM spun locuito- turT si 3932 leT la cheltuelT.
pl. Glavaciocul, jud.Vlasca, situat riT, In urma victorieT cistigate In comuna sunt doua bisericT,
pe coastele apeT Glavaciocul. de armatele austro-rusestr, in la Butimanul si la Luceanca, de-
In acest catun este o bise- contra Turcilor, la Focsani si servite de 2 preotY ; o scoall
rica, deservita de un preot li 2 Martinesti, pe M'ulule. mixta.
entaretT. In timpul acestuT razboia, lo- Numdrul vitelor marT e de
Pe teritoriul lur este un petic cuitoriT, fugitl de frica ostilor 920 (163 cal si epe, 403 boT,
de padure al statuluT, pendinte straine, precum si de foamete 306 yací si viteT, 18 taurT, 30
de ocolul silvic Ghimpati. (VezT si angarale, s'al" pitit in padu- bivolf si bivolite) si de 1228
comuna Purani). rea din aceste locurT, unde se vite micT (22 capre, 304 porcI
ocupar' cu facerea de butT, de si 902 oT.)
Butilli (Valea-lui-), vale, la N. unde si satul s'a numit Butima- Dintre locuitorT, 245 sunt plu-
com. Madulari, plasa Cerna, ju- nul (?) Acesti pribegl aa fost a- garT, 7 industriasT si 25 aa di-
detul Vilcea, Ruga. piriul Stai- dusl de Clucerul State, fostul ferite profesiunT. Aratura se face
culesti. proprietar al mosieT, in acest loc. Cu 76 plugurT: 64 cu bol §i. 12
Acesta le-a dat pamint pentru Cu cal. Locuitorir aa 202 care
Butimanul, sat, jud. Dimbovita, hrana si ajutor de case, infiin- qi carute : 156 cu bol si 46 cu
pl. Ialomita, cat. si com. CA- tind acest catun. cal.
tunul. Este situat pe loc ses, d'asu. Locuitorl improprietaritl sunt
pra va.eT Luicaneasca. 156 si neimproprietaritT 129.
Butimanul, sat, plasa Znagovul, Are o biserica, cladita la anul Comerciul se face de 8 cit.-
jud. Ilfov; face parte din com. 1836 de preotul Constantin Mi- ciumarT.
rur. Butimanul-Luceanca. Cade rodot, in unire cu locuitoriT, la In Butimannl este: 1 povarna,
la extremitatea judetuluT de care servesc 2 preotT si 2 din- 1 masina de treerat Cu aburT,
Nord-Vest. taretT. 1 pod stätator si 1 helestea.
Ad este resedinta primariet StabilitT sunt 16 strainT.
Are o scoalä mixta., frecuentata Butimanul-Luceanca, comund
de 19 elevI si 1 eleva, cu intre- rurald, pl. Znagovul, jud. Ilfov, Buti§oaieI (Valea-), vale, plasa
tinerea careia statul si comuna situata la N.-V. de Bucuresti, Jiul-d.-s., com. Floresti, judetul
cheltuesc anual 1388 leT. Lo- la extremitatea jud., spre jud. Dolj.

www.dacoromanica.ro
BUTIqOARA 92 BUTO1UL

Butisoara, fost sat, pl. Bailesti, 1886-87 de 30 elevi, din 55 Budgetul comuner coprinde la
com. Urzicuta, jud. Dolj. inscrisT. veniturT 2012 ler, lar la cheltuell
1430 lei. Numarul vitelor este
Butnariul, mic afluent al piriu- Butaresti, curge prin ju- de 1244: 406 vite marT cor-
luT Suha-Mare, com. Malini, jud. detul Roman, plasa Siretul-d.-j., nute, 28 cal, 360 oi i 450 1.1-
Suceava. com. Bogzesti si Sacueni. Izvo- matorT. Pe teritoriul com. se
reste din satul Climesti (Ghirva), afla o padure mare seculara.
Butnariul, izvoreste din jud. Neamtu. Curge de la N.- Prin Butoesti trece soseaua na-
padurea statuluT, de sub dealul V. catre S.-E., intra in acest tionala Virciorova-Turnul-Seve-
Sucevenilor, din partea de S.; judet pe la satul Giulesti, uda. rin-Craiova-Bucuresti.
curge spre V. pe \ralea Lipo- satele Giulesti, Butnaresti si
vatul, prin mijlocul satuluT Li- Cocosi, si la satul Sacueni se Butoesti, stalie de dr. d. f., jud.
povatul, pl. Crasna, jud. uneste cu ptriul Poarca, cu care Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
si, de la un loc, coteste spre N. se varsa apor in plriul Valea- Butoesti, pe linia Craiova-T.-Se-
pana in marginea satuluf, de Neagra de-a dreapta i la Est verin. Se mal futre statiile Fi.
unde apuca spre E., alaturea de satul Mircesti, comuna SA.- liasi (13.i kil.) i Strehaia
cu drumul spre ; dupa cueni. kil.). Inaltimea d'asupra nivelu-
un curs de aproape 9 kil, se luT mariT de 116m.59. Venitul
varsa pe dreapta riuluT Birlad, Butnärita, munte, in com. Ma- acesteT statii pe anul 1896 a
aproape de satul Gura-Munteni- lini, jud. Suceava. fost de 47467 leT, 36 banT.
lor, primind in cursul sati pi-
raiele : Brosteni, Bodea, Corbul, Butnärita, pisc, al DealulurMare, Butoi (La - Crucea - lui-), loc
Timofteid i Spatarul. com. Mironeasa, pl. Stavnicul, izolat, in jud. BuzAA, comuna
jud. Iasi. Gura-TeghiT, pe plaiul munteluT
Butnariul (171rful-), munte, in Bradul.
com. Mälini, jud. Suceava. Butnarita, vale, din com. Miro-
neasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi. Butoianului (Dealul-), deal, in
Butnarul, padure, in judetul Bu- (V. Ursita, vale). com. Golesti-BadeT, pl. Podgoria,
zar', comuna Pirscovul, catunul jud. Muscel.
Badila, in intindere de 200 hec- Butnäritef (PIrlul-), mic afluent,
tare. al piriuluT Suha-Mica, in com. Butoiasca, pi-dure, In jud. Bu-
Maui, jud. Suceava. zar', com. Gura-SArAteT, catunul
Butnära§ul, deal, acoperit de Nenciulesti ; are 40 hect. (Vez!
tarine, in com. Dolhesti, jude- Butoesti, com. rur., -a4ezatä in par- Brinzeasca).
tul Suceava. tea de rasArit a pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti, la distanta de Butoiul, com, mur., pl. Dimbovita-
Butnärasului (PIrtul-), mic aflu- 64 kil. de orasul Turnul-Severin, Dealul, jud. Dimbovita. Aceasta
ent al omuzulur-Mare, In com. situad in lunca Motrului. Buto- com. este situad pe valea Bu-
Dolhesti, jud. Suceava. esti alta data erati despartitT in toiul, intre dealul Dirmocteanuli
doua partl: Butoesti-d.-s. i Buto- Dealul-CobiT, D ealul- CeruluT,D ea-
Butnaresti, sat, In jud. Roman, esti-d.-j. Are 122 contribuabili,din lul-MotiT, i Dealul-cu-Padurile
pl. Siretul-d.-j., com. Bogzesti, 620 locuitorl, locuind in 155 este udata de apele : Butoiul,
la o departare de 3 kil, de el, case. Ocupatiunea locuitorilor Mare, Butoiul - Sec, Puturoasa,
pe piriul ButnAresti. Este rese- este agricultura si cresterea vi- Valea-DadiT i Izvorica, peste
dinta comuneT Bogzesti. Are 150 telor. Calitatea pamtntuluT este carT sunt dota podurr marl)
capT de familie, saú 503 sufl., burla. Locuitoril posea : 24 dota mai miel si cinc! podete.
din carT 76 contribuabilr; 122 plugurT, 51 care Cu bol, i i ca- Butoiul se compune din treT
case. Populatia este romina, a- rute cu cal si 6o stupT. eatune Butolul-d.-s., Butoiul-d.-j.
T'ara de 5 fam. EvreT. Sunt 250 Are o biserica, deservitä de si Valea-DadiT, cu 995 locuitorl
capete vite mar!. Are o biserica preot si 2 cintareti ; o scoala, cu RominT. Aceasta comuna, nu
de zid si o scoala mixta, care invatAtor, frecuentad de 36 produce maT nimic, de oare-ce
a fost frecuentad. in anul scolar elevr si 2 eleve. Are 2 circiumr. maT tot pamintul peste 3500

www.dacoromanica.ro
BUTO1UL 93 BUTUCAMLOR (DE4LUL-)

hect., este acoperit cu paclurT, cum si cu mar multe salase de plece cu el. Ea se indupleca
pentru care si locuitorir se o- TiganT. la rugAmintile iubitulur er logod-
cupä mar mult Cu lemnaria. In osebite rindurr a fost re- nic si amindor plecarl calare pe
Pe apa Butoiulur-Mare sunt parata si adAugita prin evlavia calul strigoia al lur Butu catre
6 morl. In com, este o biserica altor Rominr, precum: de Radu tarT indepArtate. Ajungind la
intretinuta de -enoriasr si o ma- Voevod, prin inchinarea mosieT Piatra-Teiulur,.(tot_ in, judetul
nAstire intretinuta. de stat. Bu- Tatulesti ; de apitanul Mihaiti Neamtu), unde era locasul dra-
toiul se invecineste la E. Cu si jupineasa luT Dragna, prin a- cilor, calul poticni si Ana a
com. Lucieni si Dragomiresti, dausul din mosia PAtroaia ; de trebuit, dupa povata lur Butu, sa
de care se desparte prin padurr Banul Spahiu, cu o parte din arunce cruciulita si mAtaniile ce
marl; la V. cu Ludesti si Hu- VilsAnesti ; de caugarul Saya, le avea clAruite de un sihastru ;
lubesti, despartindu-se iarasr prin care i-a acut danie mosia sa dar tocmar cind -calul zbura
padurr; la N. cu hotarele mos- Laresti-de-Munte. peste muntr si era cit pe ce sa
nenilor Ludesti, despartindu-se Aceasta manastire a fost in- treaca si piscul Ceahlaulur, co-
tot prin pacluff; la Sud se chinata la Sf. $tefan de la Me- cosul a cintat si atuncr se auzi
invecineste cu comuna Valea- teora in Turcia. o detunatura strasnica, care zgu-
Caselor si Cobia, despartindu-se dui tot muntele, iar Butul cu
numar de Valea,-Caselor printio Butoiului (Iezerul-)1 lac, plasa calul si logodnica lur furl pre-
mica cimpie de luna. In com. Ialomita-Balta, insula Ba/ta, co- facutr in stinca care se vede si
Butoiul este o scoall clac:lita de muna Gaita, jud. Ialomita. astazr.
locuitorT.
Mar totr locuitoriT din catu- Butul (Turnul-), stincd ticloasa Butuc (La-), mocirld, pe mo-
nul Butoiul-d.-j. sunt de origina' pe vtrful Ceahlaulur, j ud. Neamtu, sia Baia, jud. Suceava.
TiganT, si se ocupa cu diferite numita ast-fel de la forma er ci-
meseril ; eT sunt : lautarf, fierarT, li ndria.. Legen da atribueste exi s- Butucari, sat, jud. Bacan, plasa
lemnarT, croitorT, etc. ten ta sa urmAtoarer intimplArT: Tazlaul-d.-j., al comuner Ber-
Pe vremea luT Alexandru-cel- zuntul, situat in apropiere de
Butoiul, c& un, al com. Pirsco- Bun, traia un ostas dintre cer maT satul Berzuntul si pe piriiasul
veni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. vestitT si vitejr, care se numea Butucari. Are o biserica ,cato-
Romanati, situat pe stinga 01- Butu. El era logodnicul Aner, lia cladita la 183 I de locuitorr.
tetulur, aproape de gura aper ñica lur Alexandru -Vota, cind Circiuma este una. Capr de fa-
Burluiul, la S. de Dealul-Saru- fu trimes departe de tara lur cu milie sunt 67, din 218 suflete.
luT. Are 50 de familir si 243 400 de calaretr Rominr pentru Animale se numara : 14 cal,
locuitorT. Are o biseria Adormi- a da ajutor Polonilor in lupta 316 vite marr comute, 24 porcl
rea-Maicer-Domnulur, zidita la cu Teutonir, unde el muri sub i 22 capre.
1881, deservita de 1 preot si zidurile cetatiT Marienburg. Ana
2 cintaretr. aill, mar tirzia, de aceasta si, Butucari, pirtia,r, judetul Bacán,
nemingaiatä de moartea lo- pl. TazlAul-d.-j., com. Berzun-
Butoiul, baltd, jud. Dolj, pl. Cim- godniculur cAreia tr jurase
el', tul, care curge din dealul Pia-
pul, com. Piscul. credinta pana la moarte si va- tra-AlbA, prin satele Berzuntul
zind ca. tata 8 voeste s'o ma- si Butcari si se varsa in piriul
Butoiul, indndstire, in com. Cu rite dupa un boer din tara, Berzuntul-Mare, dupa ce se in-
acelasr nume, jud. Dimbovita. si apor dula. niste boerr polonl, carca cu piriiasele Dragomirul
MAndstirea Butoiul s'a fondat s'a satuit cu Helgea, o mare si Puscasiul.
de Vornicul Udriste si de Lo- vrAjitoare de pe timpurile ace-
gofatul Dragomir de la BAnesti, lea, care i-a fagaduit sA-T scoata Butucari, vale, in jud. Baca'',
pe timpul lur Mircea-cel -Balín. pe logodnicul sal din mormint pl. TAzlaul-d.-j., com Berzuntul,
Fondatorir aii inzestrat-o cu mar si sa-1 aducl la d'irisa. Si in- prin care curge plriul cu ace-
multe mosir, anume: Butoiul, tr' adevAr, zice balada, 'in noaptca lasT nume.
Rogoazele - din - Celeeni, Davi - nuntir, vrajitoarea, prin farme-
desti, Rastoaca, Vladuta si Ce- cele el', aduse pe Butul strigo- Butucarilor (Dealul-), deal, in
leiul, jumatate cu balta, pre- lul, care indemna pe Ana sa jud. Baca'', plasa Tazlaul-d.-j.,

www.dacoromanica.ro
BUTUCARIUL 94 BUTUCUL-LUPULUI

de pe teritoriul comunel Ber- pAduref din satul Telejna-d.-j., rea-Vapoarelor i canalul Vilciul,
zuntul. se desparte in (100.: partea de din com. Ciacirul.
deal despre E. la numirea de
Butucariul, deal, in jud. BacAti, Dealul - luT - Topor, care se ter- Butuci, o parte din piidurea si-
pl. TazlAul-d.-j., comuneT SAndu- minA. spre S. de satul Telejna; tuatI pe malul sting al Siretu-
leni, pe teritoriul satuluf SAn- ramura a doua se intinde spre ltif, la S. de Movileni-d.-j., com.
duleni. V. de Dealul- Toporulur, luind Movileni, jud. Tecucid.
numirea de Dealul-Telejnef, pe
Butucära§ul, pirid, in jud. Ba- a cAruf coastA i culme e situat Butuct (Crucea-de-la-), cruce
cAii, pl. TazlAul-d.-j., com. SAn- satul Telejna-d.-s. AceastA ra- de .piatril, Ruga balta Butuci,
duleni, care curge prin satul murl. se intinde spre S. si a- jud. R.-Sdrat.
SAnduleni si se vars1 d'a stinga proape de satul Ciofeni se des-
TazauluI-Mare. In valea luI se parte in douA. Putin mal la Butuci (Lacul-cu-), lac, in jud.
gAseste mult gips si de o cali- vale, futre aceste doul ramificArT, Ialomita, pl. Borcea, insula Bal-
tate bund. este situat satul Ciofeni. Rami- ta, alimentat de bratul Mari
ficarea despre Est se termin5. si de alte brate mal miel.
Butucäria, sat, in partea de N.- din jos de Ciofeni, HITA. piriul
V. a com. Telejna, pl. Mijlocul, Telejna ; cea despre Vest se Butucilor (Citrla:), pitlial, in
jud. Vasluid, situat pe o ase- prelungeste pAnd aproape de riul jud. Neamtu, com. PingArati,
. zaturA. a culmel dealuld cu a- Birlad, luind numirea de Ca- pl. Piatra-Muntele; izvoreste din
semenea numire, pe o supra- pul-Dealuluf, in comuna Zapo- muntiT Bitca-Cailor, ramura Tar-
fatA de 157 hect., din carl 128 deni. cluluI ; curge indreptat cltre
hect. pAdure si 4 hect. vie. Are Pe aceste dealurf se face cul- S.-V. pe cuprinsul mosier Tar-
o populatiune de 50 familif sad turA intinsA de cereale, iar pe cAul, vArsindu-se in josul loculuf
255 suflete, Rominf, ocupindu-se culmea dealuluI de la Butuc5.- izolat numit Bratesul, pe partea
cu agricultura si cresterea vite- ria i pAnA. la Ciofeni se afla dreaptA. a Huid( Tarclul.
lor. Loc. posedd : ro plugurI si 30 pAclurl.
care cu bol*, precum i ioo stupi Butucoasa, lac, in pl. Borcea,
de albine. Butuceanca (Butuc ele), mo- insula Balta, comuna ocariciul,
Are o bisericA, facutä de lo- fie, in jud. Prahova, com. Sin- jud Ialomita.
cuitorf in anul 1854, deservia gerul ; intrA putin in jud. BuzAu
de i preot i i eclesiarc. in com. Laposul si desparte cA- Butucoasa, lac, in pl. Ialomita-
Satul ButucAria este proprie- tunul Laposul de cAtunul LA.- Balta, insula Balta, com. Bor-
tate vechiA a locuitorilor rAzesT, poselul. dusani, jud. Ialomita.
de la strAbunif lor, ce o avead
de pe timpul mareluT Domnitor Butuci, sat, face parte din com. Butucoasa,pichet vechiu, cu No.
*tefan, In urma bAtAlid cu Tur- rur. Singerul, pl. Podgoria, jud 12, cAtre Moldova, jud. R.-SA-
cir de la Valea-Racovei. Prahova. Are o populatie de rat, pl. Orasul, com. Andreasi,
PArtile de pAmint de pe mo- 118 loc., 57 bArbatf si 61 femef. Ruga riul Milcovul, si la gura
sia acestuI sat se numesc : Aci e o bisericA fondatA la anul piriuluI Butucoasa.
MicAsesti, TArAceni si Ben- 1893 de Mihail I. BAbeanu.
chesti. Butucoasa, ?fria, in jud. R.-SA-
NumArul vitelor e de 419: 65 Butuci, baltd, in jud. R.-SArat, rat, pl. OrasuluT, com. Andre-
vite marI cornute, 300 of, 14 pl. Marginea-d.-j., la Sudul com. asi; izvoreste din culmea Sco-
cal si 40 rimatorI. MAicAnesti, formatA din revAr- rusulut se varsA in riul Milco-
sArile riuluT Rimnicul-SArat ; din vul, pe dreapta hu.
Butucäria, deal, spre V. de dea- ea la nastere piriul Puturoasa,
lul Chioaia. Pe coasta cul- afluent al BuzAulul ; malurile sale Butucul, deal cu in jud. Me-
mea acestuT deal e asezat sa- sunt acoperite cu stufi trestif. hedinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de
tul Butuaria, din com. Telejna, com. rur. CAtunele.
pl. Mijlocul, jud. Vasluid. El se Butuci, iezer, jud. BrAila, la N.
intinde spre S., si, in marginea iezeruluf Iorguleasa, intre Duna% Butucul-Lupului, virf de munte,

www.dacoromanica.ro
BUTURUGARI 95 BUZATA

jud. Badil, pl. Trotusul, pe NumArul vitelor marT e de capete, din carT: 122 vite marT
teritoriul com. Hirja. 198 si al celor micT de 341. cornute, 13 cal si 43 eimAtorT.

Buturugari, catun, pendinte de Buturugi (La-), loc de araturd, Butulucul, pida, care izvoreste
com. Uzunul, din pl. alnistea, in pAdurea Tintea-MArgineanca, de pe mosia Serafinesti, com.
j ud. Vlasca, situatl pe o miel jud. Prahova. Corni, curge prin com. Poiana-
vAlcea, la partea de S. a mo- LungA, pl. SiretuI, jud. B oto-
sieT Uzunul. Acest sat a inceput Buti, deal, com. Rijletul-Govora, sani, se uneste cu piriul To-
a se stringe la 1864. Proprie- pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. plita si se vard In iazul Clo-
tariT mosier Uzunul, carT piatuncT potelul.
erati fratiT Dimitru din Giurgiii, Buti, lac, la E. comuneT SAs-
in scop ca sA populeze mosia cioara, pl. Mijlocul, jud. \Meca. Buza, pa-dure, in jud. Mehedinti,
si sl o transforme din starea pl. Dumbrava ; sine de teritoriul
pAduroasa in care se afla, dupa Buti, movilï, jud. BrAila, la S.-V. comuner rurale Piria.
ce ati Wat pldurea In acea parte, com. Osmanul, numità i Mo-
a5 dat la orl-ce locuitor venea vila- de - la - Put ca la 4 kil, de Buza-Bogolinulul, munte, peste
sl se aseze acolo cite un po- satul Osmanul. care trece hotarul intre Dorna
gon plmtnt, fArl banT, i i-ati in- Brosteni, jud. Suceava.
gAduit sl scoatA buturugt cu Buti, vale, izvoreste din comuna
conditiune ca rodul celor d'in- Cotesti si se varsA in riul Tirgul, Buza-Piscului, deal, la 5 kil.
tiT 3 anT sl apartie acelor ce pe malul drept, dupA ce udA spre N. de com. Recea, plasa
ar fi scos buturugile. De aci partea de Nord a com. Schitul- Horezul, jud. Vilcea.
oameniT, carT la inceput se ocu- Golesti, plasa Riurile, judetul
pa5 cuscosul buturugilor, ají luat Muscel. Buza-Plaiului, loc, unde a fost
numirea de ButurugarT, dindu- moarà i circiumA, pe apa Mo-
se aceastà numire i miceT v11- Butilor (Drumul-), drum, pleacä trul - Sec, proprietatea D-luT I.
cele, pe care se avezase satul. dintre com. Gircovul i Giuvl- D. Spineanu, in jud. Mehedinti,
AzT sunt aci asezate 50 case resti, strAbate toatA pl. Balta- plaiul Closani, com. rur. Clo-
si bordee. Oltul-d.-j., jud. Romanatl, in di- sani.
rece spre N. si ajunge la Ca- Din acest loc incepe plaiul
Buturugari, vale, in proprieta- racal, dupA 45 kil. Ocupa mij- cel mare ce duce la muntiT Os-
tea Uzunul, jud. Vlasca. luat locul intre traseul fierate lea si Pietrele-Albe, trecAtoare
numirea de la 1864, de cind cursul OltuluT si este, pe un peste granitA in imperiul aus-
s'2.5 asezat locuitoril acolo. (VezT lung curs, paralel Cu aceste 2 liniT. triac. (Vez! Oslea,
Buturugari, cAtun).
Butulucul, sat, In partea nor- Buza-§ärbeI, unul dintre piscu-
Buturugeni, sat, face parte din dica a com. Plusesti, pl. Cirli- rile munteluT Pietrele-RosiT, in
com. rur. Prisiceni -ButurugenI, g5.tura, jud. Iai, lingA satul Ro- com. Neagra - aruluT, jud. Su-
pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este si- minesti, din com. Movileni, pl. ceava.
tuatA. la N. de Bucuresti, intre Copoul, la distant& de 14 kil.
nul Arges si limita jud. despre de resedinta comuneT. .Despre Buza-Toplicioarel, munte, intre
Vlasca. acest sat legenda spune cA mal comunele Dorna, arul-DorniT
Ad i este resedinta primArier. inainte era locuit de hotT, carT Brosteni, jud. Suceava.
Se intinde pe o suprafatl de aveat ascunzAtorT in pAmint.
512 hect. Are o populatie de 305 Acest sat, impreunA cu Amara, Buzat (Iazul-), gîrld, jud. R.-
locuitorT. D-1 G. Enescu are 343 de pe teritoriul com. Movileni, SArat, ce se desface din piriul
hect. si locuitoriT 169 hect. pl. Copoul, formead un trup MotnAul, udA, com. Dumitresti,
Proprietarul cultivA. 123 hect.; de mosie (V. Amara, mosie), plaiul Rimnicul si se arund ia-
so sunt izlaz, 170 pAdure. Lo- Cu o suprafatA de 2145 hect. rAsT in Motnai ; are treT morT
cuitoriT cultiva tot terenul. Cu o populatie de 23 familii, pe dInsul.
Comerciul se face de 2 cit.- saS 900 suflete.
ciumarT. NumArul vitelor este de 178 Buzata, sat, face parte din com.

www.dacoromanica.ro
BUZATA 96 BUZÄUL (JUDET)

rur. Apostolache, pl. Podgoria, 300 hect., cu arbori de diferite Numirea de BuzAti, multi o cred
jud. Prahova. Are o populatie esente. a fi de origina slavonA, de la
de 94 locuitorI, 39 blrbati, 55 cuvintul Boza.turbure, ceea ce
femd. Locuitorii s5.T s'aa impro- Buzati, mo,cie, fárl sat, situatà ar coincide cu faptul cA apa
prietArit la anul 1864. spre E. satului Timisesti, pl. de rtului Buzlul curge mal tot-d'a
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, fu- una turbure. Numirea ins6 e
Buzata, 1117, izvoreste din padu- tre rnoiile Preotesti, Plaesti, ante-slavA, ante-gotd si ante-ro-
rile statului, din dealul Mgstä- misesti, din jud. Neamtu, Un- man5.. Pentru prima °ara cu-
nesti, com. Apostolache, plasa gurasi, Stanislavesti-OtelestI vintul BuzAil se intilne. te in a.
Podgoria, judetul Prahova; for- Boureni, din jud. Suceava. nul 372 p. Ch. (Epistola ecle.
meaz1 limita de V. futre cdt. A fost proprietatea mAnasti. siae gothicae. Vez! Sinca!, aCro-
Buzata si com. Podeni-Noi, rei Neamtu i inchinan Mitro- nicay, ed. II, anul 372, pag. 89
se varsa in 111.11
Cricovul-SArat, polla de Iasi, starea I-a. Pe cu- sub forma Mouactiov Muzau.
filtre com. Apostolache si Po- prinsul sAil se aflà. o singurl Vez!: Colectie de vietile
deni-NoI. Curge de la Nord casA mare, in care aa locuit Constantinopole, 1845, IX,
la Sud. niste calugárI, pe timpul cind aici p. 55: (Sta Toryco gppov ezúttov
eraa vIcarilie i tirlele de ol ale el; TeN norctlibv Mouactiov, %al
Buzatul, numire vechrd, a cau- mAndstird. Asad cladirea este paXinsec. etc. Vez! Xeno-
nului Mucesti, com. Buda, jud. aproape dArIpanatä i locuta pol: dstoria Rominilor», vol. I,
R.-Sásat. de calugArii cari tin grAdinArii p. 303. Vez! Erbiceanu : (Isto-
pe u-upul mosier. ria Mitropolid Moldover si Su-
Buzatul, lac, in jud. R.-Sdrat, Suprafata mosid Buzati e de cevei», prefata p. XVI). Forma
plaiul Rimnicul, comuna Buda, 429 hect. Muzei nu poate fi de cft saa
atunul Mucesti; produce ca- o alteratiune a cuvIntului Buzar',
racudA maruntà, ce se consu- BuzAelul, pilla, in jud. R.-Slrat, stiut fiind, cA Grecii, neavind
ma in localitate. pl. Rimnicul-d.-j.; izvareste de sunetul B, il reprezinta prin
pe teritoriul comund SAlcioara, in transcrieri p s'a omis, ra-
Buzatul, vale, comuna Gornetul- o udd In partea de V., primeste miind numai m i de ad Muzdu
Cuib, plasa Podgoria, jud. Pra- piriul Valea-de-la-Humg si se in loe de Buzga ; saa cA m in
hoya. Izvoreste de sub Virful- varsI in piriul Valea- decursul timpului a trecut
Dorulur, in partea de N.-V. a lingä locul Trei-Movile. b, analog: Eleemosynarium
cdt. BogdAnesti. In cursul 'EXellp.oatín.Mosinarium= Bu-
formeaza o frumoasä cascada. Buzfielul, piritI, in jud. R.-S5.- sunaru. Semnificatia cuvintuld
Il trage numele de la un lo- rat, pl. Marginea-d.-j.; izvoreste nu se cunoaste lita. Opiniunea
cuitor, Ionitä Buzatu, care a de pe teritoriul comund Gu- lui Dionisie Fotino (Iatoptx
fost in vechime posesorul ace- llanca, trece prin cdtunul A- raXat xtac, vol. III, p. 196),
stuT loc. riciul, primeste pfriul Puturoasa, cd Buzgul, dupa Geografia
ce trece prin cAtunul Gulianca Ptolomeu, s'ar fi numit In ve-
Buzatului (Mägura-), mdgurd, si se varsa in riul BuzAti, pe chime Napuca, e gresitl. Se
jud. Dolj, pl. Bdilesti, com. Ga- stinga luI. stie, cd cetatea dacicA Napuca,
licea-Mare, pe lingä care trece era unde e Clujul actual (Gr.
limita de E. cAtre com. Gali- Buzäeni, vale, in pl. Borcea, teri- Tocilescu tDacia inainte de Ro.,
ciuica. toriul corn. Ceacul, jud. mili», p. 69 si 77). Aceastl
eroare a lui Fotino a vulgari-
Buzatului (Magura-), miigurd, Buzaul, numit ast-fel dupg, zat-o Genilie In a sa Geografiel
jud. Dolj, pl. Cimpul, comuna riul BuzAul, care fi udA in tot din 1835, p. 201, de la care a
Desa. lungul slii, situat In partea cen- imprumutat-o top' cîÇT ail
tralà i nordicA a tare!, intin- scris in urma Geografia Tire!.
Buzatului (PAclurea-), p &dure, zindu-se filtre 230 44' si 24" Limitele.Limita acestui
pe mosia statului Merisani, din 56' longitudine orientald si 'futre det. la N.-V. Incepe din muntele
pl. Teleormanului, judetul Te- 440 46' si 45 si 47' latitudine TAtdrutul, care face hotar-Intre
leorman. Are o tntindere ca de septentrionald. jud etel e BuzAa, Prahova.11 Tran,

www.dacoromanica.ro
stizAUL (AIDED 97 BUZÄUL (JUDBT)

silvania, inainteaza putin spre de unde urea peste seaua mun- albia riuluI Rimnicul si pe la
S. la plaiul BiteI, unde se curma téluI Thetura, (distanta 6500 Nord de cdtunul Plavetul trece
piriul Crasna, punct nurnit metri), punct care separa tot Bisoca, descrie un arc
Curmatura-Crasner si de aci de o data plaiul Pirscov de spre Sud-Vest si aju rige peste
continua pe albia acesteI ape, plaiul Sank. Diti muntele TA- plaital in virful munteld Bisoca
pana la varsarea el' In rful Bu- ietura se lasA putin i, intilnind de aci se urea spre N.-V. pi-in
zaul (distanta io kilometri). De izvorul Sttna-Giurgiulul, merge muntin Locusta, Piscul-Mindru
la Gura-Crasnelf, hotarul se lasa pe clirisul pan5. la intlInitea sa Muchea-1u1-Tutuiti (Vitful-Di-
pe albia riuluT Buzaul pana la cu Izvorul-Giurgiulul, apoI o ja nuluI), de unde se lasa drept in
Cheia-CordUnuluI, punct unde pe albia acestuI izvor, spre N., jos pi-in culm ea dealurilor: Carp e-
riul Buzaul intra in judet (dis- pana. in poalele DealuluI-Negru, nul, al-CumetriI, Goicelul, TAta-
tanta 3 kilometri), trece dui urea pe culmea sa i ajunge in rul, Caratriaul, Cimpulungeanca,
si se dirige, descriind un arc, virful munteluT Giurgiul, punc- Hamocioaeasi niuchile :
spre Nord-Est, prin punctele tul eel maI de N. al judetuluI, Licoi, Gardoaea, Motohani
Stinca - Cheet Plaiul CerbuluI, care face hotar intre Buzati, Put- Richitele, unde intilneste riul
Tabla Ched (distanta 1500 na si Transilvania. Cilnaul ; urmeaza cit-va pe albia
metri), Zimbrul, muntif Bota- La N.-E. si E., hotarul, 'Mee- acestuia In jos, pana unde acest
Mica, Bota-Mare si Poiana-din- pind din muritele Giurgiul se patrunde in sinul judetuld
Cale, apoI se lasa putin spre lasa in jos, Cu o mica. Inclinare si de acolo se dirige spre E.
Sud si merge pe seaua mun- spre E., pi-in muntif : Musa-Mare, spre Crucea-Comisoae, avind de
teluT Surducul, pana da in Iz- Musa-Mica, Vetrilele, Neharna limita mosia Zoita, din R.-Sat-at;
vorul-SurduculuT (distanta t2 ki- Platra-SecuiuluI, de unde face de ad i se guseaza in dreptul Mo-
lometri) ; apoT o la pe cursul a- un arc spre N., trece pi-in pis- vilef-luI-Berbecel, apoI se urea
cestuI iiVor pana la varsatura curile Paltinul si Nerezul, face spre E., facind o mare proe-
luI in rful Bisca Mare (dis- o curba spre S., trecind ptin minenta, eu o mica inclinare
tantA 3 kilometri) ; de aci se muntele Furul-Mic, apoI urea lar spre S., pana la com. Cochir-
lasa pe apa Biscer- Marl in jos, spre N. in muntele Fui-ui-Mare, leanca, MoVila-Pirlita, invecintn-
pana in fata gurir izvoruluI numit de obiceiti : La-TreI-Ho- du-se cu hotarele mosiilor din
Pitac-Patac (distanta 6 kilome- tare, fiind-ca formeaza limita In- Rimnic : Costieni, Zidui, Soea-
tri), unde este punetul de
si tre judetele Buzati, Putna si . - riciul, Balaceanca si Robeasca.
despartire al plaiuluI Buzaa de Sdrat, i unde se termina veci- De la Movila - Pirlita, hotarul
plaiul Pirscov. De ad se dirige natatea Buzauld cu jud. Putna, face o mare curl:4 spre S.-V.
drept spre N., pe albia. izvoru- incepind de ad i inainte a se in- ajunge la lacul Costeiul, pe
luI Pitac-Patac, Ora in dreptul vecina nurnaT cu jud. R.,Sarat. apa catuia merge pAnA In riul
munteluI Hosszucos, peste care Din muntele Furul-Mare, hota- Buzaul, unde inceteaza a se mar-
trece in linie dreapta i dA in rul se lasa in jos prin poalele gini cu Ritunicul i incepe ve-
albia izvorulul Bisculita, tri fata FuruluI - Mare, la Stina - Vrince- cinatatea sa cu jud. Braila. Ho-
guriI izvorulur Coriitil, trece iz- neasca., a Paltinenilor i ajunge tarul BuzauluI, dup. ce atinge
vorul Bisculita si o ja pe izvo- la Beleiul, o strimtoare de sand', apa riuluI Buzati, merge cite-va
rul Coriiul pana la sorgintea lui; de unde isf la nastere piriiasul kil. pe albia sa, pan& in mosia
urea apoI peste plaiurI l, pe cul- Recea, numit i Fundul-Rimni- Mosesti, unde trece .6.11 si se
mea dintre muntif Cortiul si celuldf ; apoI o la pe albia aces- lasa spre S. limitindu-se pana
lesiul; merge pana in virful mun- teI ape, avind la dreapta muntir In dreptul com. 131Ihacul, com.
telul Balescu (distant5. 12 kil.); Martinul si Macesul, pana la var- Cotul-CioriI, ca mosia Vizireni ;
de ad i coboara la sorgintea pir. satura cl In riul Rfmnicul, in poa- de ad, fdcind o mare intrare
Cilianosul si merge pe albia sa lele munteld Curcubeta-Mare, la spre V. si S,, In linil mixte,
pana la varsatura lui in piriul punctul nutnit Urzicaril; de trece pe lingl movila Singurul,
Bisca-Mica (distanta 12500 m.) ; merge pe dui Rimnitul, avind Inainteaza lar spre E. si ajunge
apor urca putin spre N. pe al- pe malul drept : Curcubeta-Mica, in albia Auld Calmatulul, inve-
bia BisceI-MicI si se abate spre Muchea -Biseticuter, izvorul S5.- cinindu-se ca hotarul mosid Ru-
E. pe cursul izvortiluI Magya- ratelul si Podul-Coiter ; din dtep- seta', Dupa ce trece CalmAtu-
rosbocor, pang. la sorgintea luI, tul PodultiI - CoiteI pArgse.$te iul, hotarul se lasa. in jos, In-

13
56 760 Mat lc Patio ou 6eogralfc. 101. 11

www.dacoromanica.ro
BUZ'AUL (JUDET) 98 BUZÄUL (JUDED

clinindu-se putin spre V. si o intrare spre E., in dreptul lea Tatarulur, pana in muntele
marginindu-se tot cu mosia Ru- com. Jugureni, apor incepe a se Tatdrutul, de unde izvoreste
setul, pana in dreptul padureI urca spre N. pe colina Piscul- unde se termina. si hotarul jud.
Macoveanca, com. Padina ; face Pietros si pe hotarul Mirestilor, Buzaa despre Prahova.
apor o mare proeminenta spre pana &I in albia riuluf Cricovul ; Limitele jud. Buzati n'aa fost
E. In linif drepte, rhärginindu- trece riul si se ureä pe valea iz- tot-d'a-una cele actuale, ci ati
se cu hotarul mosief Jugureni, voruluI Calugarul (Circiu ma-So- fost supuse la diferite modifi-
se lasa in jos facind un unghia fronia) pand in Butuceanca, co- can. Asa In 1828, jud. Braila
ascutit i limitindu-se cu mosia muna Singerul. De ad, hotarul incetind de a me fi raja tur-
Ciocile, ajunge in fine la Mo- se urea pe muntele Runcul, mer- ceased, comunele : Faurei, Ru-
vila-Ciocilor, punctul cel mal de ge prin marginea cat. Craciu- setul i Strimbul, carol pang adi
S. al judetuld, unde inceteaza nesti si Buda, comuna Cizlaul, tinusera de B izati se alipesc
vecinatatea sa cu jud. Braila si pang ajunge in Virful-CocioabeI, Braila ; lar comunele : Babeni,
incepe a se hotart cu jud. Ia- se lasa. pe plait"' si urea In mun- Racoviteni, Nisipurile i Mose-
lomita. tele Gilma; de ad, facind o sti, Rimniculur - Sarat. Cu des-
La S., incepind din Movila-Cio- mare proeminenta spre S. - V., fiintarea judetulul Sacul (1842),
cilor, hotarul merge drept pana peste plaiurf, ajunge in muntele Buzaul a crescut foarte mult in
In hotarul mosid Colilla, avind Salda, apoI in Virful-Grosilor, teritoriu, alipindu-i-se : pl. To-
de limite, despre Ialomita, hota- de unde incepe a urca spre N. hani i plaiul Buzau, care fa.-
rele Balasesti, Ciochi- prin muntif : Tatulesti, Trenul ceaa parte din desfiintatul ju-
na, Reviga si Cazanesti. De la si eaua-Draculur, atingind pro- det Sacul. In una delimitareI
Colilia, se urea lar spre Nord prietatea Carbunesti si dind in frontiereI din 1888, 1 s'a mar
pana. in hotarul mosief Balaciul, apa Zeletinul. Din Zeletin, ho- adaugat inca cam 4300 hect.
apor se lasä in jos pe hotarele tarul merge prin : Scurs ira, Va- Conturul acestui jud. nu se
Pitisteanca, Rogozul lea-Ciinilor (La-Piatra) si se lasa poate raporta la nicI o figura
saa Groaza, Grindul, Grindasul, In obirsia vaeI Catina, de aci geometria.; totu§T dacd vom uni
unde formeaza un unghia si se urca Slemnea-Dealulur, pana in prin linif drepte : M. Giurgiul,
ridica spre N.-V., in linif frinte, muchea Dubanuluf, trece prin punctul cel maI de N. cu Mo-
Ora in dreptul com. Boldesti, muntele Tisele (La-Pietrile - In- vila.Ciocilor, punctut cel
avind limita hotarele mosiilor : fundate), face o curba. spre E. de S.; apoi Movila-Ciocilor, cu
Sf. Gheorghe, Brosteni-NoT, Bal- si dà in muntele Piatra-Rotarier si cat. Gradistea, com. Boldesti;
dovineasca, Stejereasca, Girbo- de ad i in apa Stimniculuf (pi. cat. GI adistea cu M. Tatarutul ;
veanca, Man asi a, Apostoloche an- riulBatrineanca), de unde, inch- Tatarutul cu M. Giurgiul, jud.
ca, Dudeasca i Jilava, unde se hindu-se putin spre N.-V., mer- va lua forma until trapez, pre-
termina hotarul cu jud. Jalo- ge in muntele Carafte, zis si zintind cea mar mare lungime
mita si Buzaul incepe a se in- Piatra- Rotarief, in dreptul pis- de la M. Giurgiul pana la Mo-
vecina Cu j id. Prahova. culuf Muratoarea, hotarul Ro- vila-Ciocilor si cea maI mare
La V., hotarul incepind de la ma, urcd-pe Piscul-CiocirlanuluI latime de la M. Salcia, com.
com. Boldesti, face o mare proe- si Virful-Calugarului, facind un Cislau I, pe hotarul Prahovei, pana
minenta spre V., formata din unghia, intrá putin spre E., trece la movila Pirlita din com. Co-
mal multe curbe i limitata. de pe la muchea mare a Brade- chirleanca.
moiiIe Salcianca, Cioranca si tului, se lasa pe valea ColniculuI Din actele de proprietate ale
Fulga, merge apoi pe hotarul si merge la Piatra-Infierata-din- mosnenilor din com. Nehoiasul,
Fulgif pana. in dreptul laculuI A- tre-Biscr, la poalele muntelur Ple- rezulta cA vechiul hotar al Bu-
marul, face o mare intrare spre sea, unde trece Bisca-fara Cale zauluI despre Transilvania era
E., apoI ese jara si se dirige si o la pe albia Biscif-cu - Cale ast-fe!: De la varsatura
spre N.-V., pe lingd com. Baba- pana la izvorul Bisculita ; urea Crasna in Buzau urca spre N.
Ana si Mizilul, invecinindu-se pe Bisculita in sus pana la Ma- pe albia rîului Buzaa pana la
cu mosiile : Conduratul, Fintine- gura-CarpenuluI, apoI, dupa ce gura pirluluI Crasnita i mergea
lele, Ghenoaica i Vadul-Sapat ; merge cit-va pe plaiu, se lasa. pe aceasta apa pana in mun-
de aicf o ia pe valea Risnitef In jos si da in albia riuluf Si- tele Bota Mare. Acest teritoria,
pana sub com. Calugdreni, face riul, trece Siriul si urca pe va- coprins ¡litre dui Buzau', piriul

www.dacoromanica.ro
BUZXUL (JUDED 99 BUZXUL (JUDET)

Crasnita i muntiT Cheea si Bota tntindere in suprafata de 2800 Relieful judelulu. Judetul Bu-
a fost cotropit de Austro-Un- 3000 hect. zati, ca i tara din care face
gana de pe la 1700. In timpiT In harta austriaca hotarul in- parte, prezinta aspectul unuT
maT apropiatI Austro-Ungaria nu tre judetele Buzad i Rimnicul vast amfiteatru, a cara arena
s'ad multumit nia Cu aceasta e gre0t, l aceasta gresala a o formeaza $esurile, iar treptele:
limita, cea stabilita actualmente, reprodus-o apoT totT cartografiI dealurile, colinde $i muntiT, earl
ci a volt O. se lase $1 mar spre geografir : In harta austriaca merg din ce in ce ridicindu-se
S., pe albia pleiuluT Artagul hotarul e tras din muntele Fu- de la S. spre N., pana dad in
in conformitate cu aceasta do- rul-Mare, drept in Podul-CoiteT, frontiera Transilvaniei. Mara de
rinta s'a fixat hotarul $1 pe har- adaugind cu modul acesta ju- aceasta, terenul sad, in partea
ta austriaca din 1856. Certele detula Buzati, muntiT : Carim- $esurilor, mal are o inclinatiune
ivite in tre mopeniT NehoesenT bul, Virstele i Piatra-PeneT, care de la V. la E., ceea ce face ca
PaltinenT cu UnguriT all dat tot-cl'a-una all tinut de jud. toate apele care ucla acest ju-
nastere mal multor anchete, care nicul. In aceasta regiune hota- del, O. decline, mal mult sad
de drept, neau recunoscut rul BuzduluT n'a trecut nicl-o- mal putln, spre E., in loc de
frontierea pana in Virful - Bo data peste izvorul Recea i fiul a continua curgerea lor spre S.,
telor ; de fapt insa tot UnguriT Rimnicelul. dupa cum IT primesc directiu-
beneficiad de ace$tT muntr, pas- O alta croare este in dreptul nea, cind es din muntl. Aceasta
clndu-T si mal cu seama taind com. Lapowl, unde mo$ia Bu- accidentare a terenuluT variaza
pad trile de tisa, brad ro$u, tuceanca din com. Singerul, ju- de la N. spre S., intre 1753 m.
lemn atit de clutat in industria detul Prahova, se $uiaza foarte (muntele Penteleul) 0 67.32 (Mo-
Transilvanier, pana dud padu- mult spre N.-E. si patrunde mult vila-Ciocilor); lar de la V. spre
durile all fost aproape extermi- in jud. Buzati, despartind cat. E., tare 139.9 (Mizil) 0 27.5
nate, crescind in locul User, mes- Laposul de cat. Lapo$elul. Tot (com. Cotul-Cioril).
teacani. Ca O. se pule capat cal- o asemenea croare e facuta in La prima vedere, teritoriul
cantor, colonel I. Cucitorescu, dreptul com. Glodeanul- Sarat, acestuT judet s'ar putea divide
pe end comanda regimentul unde mo$ia Sdlcianca din Pra- in doul partl, bine distincte :
din Buzad, a indemnat pe mal hova inainteaza In jud. Buzad zona sesurilor 0 zona munti-
multI dorobantT, monea din pana tinga. lacul Cufuritul. lor ; dar tinind seamd de ina.1-
Nehoiasul, salt faca ferastrae Limitele Buzaula despre Pra- timI, de constitutia geologica a
pe apa Artagula, i a$a din hova, in dreptul com. Chiojdul- terenuluT, de felul productiuner,
1881, calcarile Ungurilor au de- din-Bisca incl nu sunt defini- etc., zona muntilor se poate
venit mat anevoioase. Totu0 tiv fixate, din cauza ca locui- sub diviza in treT regiunr: regiu-
insa, comisia de delimitare din toriT sunt in devalma$1e cu mo$- nea dealurilor, regiunea coline-
1889 a gasit cu cale ca O. cum- nenif din comunele Chiojdul - lor i regiunea muntilor pro-
pere acest teritoriu ill supra- Mare si Batrina, din Prahova ; prid-zi$T.
fata de 1510 hect., de i curat al neterminabilele procese mope- Zona sesurilor ocupa. dota
Romlnilor, de la UngurT, pentru nest/ fac ca partT marT de mo- din cincT partI din teritoriul ju-
suma de 78720 fiorinT.(0Monit. o- $ie sa treacd clnd la uniT, dud detuluT, cu o suprafata aproxi-
ficial , No. 9 din no Aprilie I 888). la altir: din aceasta cauza, multe mativa de 215 hect., prezintInd,
Muntele Balescu, pana la de- proprietatr din Prahova sunt im- din poalele dealuluT pana la ex-
limitarea din 1888, tinea de puse la foncierd in jud. Buzad tremitatile judetuluT, o vasta dm-
Transilvania, lar frontierea ve- 0 vice-versa. pie, care se continua in jude-
chid mergea din poalele M. Ba- Suprafala. Supraf. jud. Buzad tele Ialomita si Braila, Ora in
lescul, peste plaiurT, pa.na in izvo- este de 494313 hect., ceca ce Dunare, Intrerupta icT si colea
rul anoaga, apoT apuca cursul face sa ocupe al 5-lea loc intre de nenumarate movile, cu care
acesta izvor, pana. la varsarea judetele Ora in privinta intin- e semanata, precum si de ma-
sa in piriul arsa-Mica. $1 pe dera. Din aceasta suprafata.: lurile riulur Buzdul $i
Birsa in sus pand in M. Giur- 204040 hect. sunt arabile, 117906 ceca ce face ca $esul Intre
giul. Muntele Balescul i Bales- padure, 35389 fineatd, 75604 aceste cloud riurI sa ja forma
cutul, addugindu-se acum Bu- izlaz, 4874 livezT, 10671 vir une vaste albir, acoperita in
zaula, jud. a c4tigat i aci o 45918 sterp. mare parte de nisip, saraturT,

www.dacoromanica.ro
13117,XUL OUDET) 100 BU7AUL (JUDET)

smIrcurf, stuf, etc., din care cauza PAltineni, fiind-cd pe coastele muntf a cilror indltitne trece
e si maT putin fertil. O alta' al- el' permite cultura viteI pAnd peste t000 metri. Productiu-
bie formeazd. rîul Istául, de si In acest punct nordic, de si nu nile principale sunt ; porumbul,
maT putin insemnata, dar prezin- tot-d'a-una cu o complectd reu- livezr de prunf, pomf fructiferT,
tind terenuluf agricol aceleasf in- sita ; de aseinenea valea r. Sil- finete, izlaze si intinse padurT.
conveniente si supusa cite o datà nic, p'And In coin. Vintild-VodA. c) Regiunea muntilor propriti
si inecAciunef. Cu toate acestea, Aceastd regiune are o s'ipra- zisT se coprinde intre litnitele
zona sesurilor judetuluT Buzdti fatd aproximativa de 65000 hect. de N. ale regiuneT colinelor
este una din cele maT fertile ale acoperite cu vii, livezT,pomI fruc- frontiera. Suprafata el aproxi-
tara si produce cu abundenta tiferf, grddinf de legume, cere- mativA este de 100000 hect.,
de calitate superioara : po- ale, precum: porumb, putin grid, acoperita In mare parte de vaste
rumb, grîü, orz, secard, meiu orz, alac si alte plante din mica si seculare pddurf, in casi bra-
rapitd.; are finete, izlaz i pd- cultura. Pdclurile ocupd cam a dul ocupd primul loc, de finete
durf multe. 4-a parte din aceastà suprafatd. si izlaze i In cit-va de sttncf
Zona munfilor. a) Regiunea b) Regiunea colinelor se mdr- si piscurf fortnate din pietris.
dealurilor, de i nu se poate &este la S. cu limitele de N. TotusT mica cultura a patruns
circumscrie in limite fixe, tiind ale regiunef dealurilor, iar la N. panà in vdile cele mal ascunse
mnsà compt de productiunT, de se desparte de regiunea mun- si ciliar in poalele Penteleuluf
InaltimI si de constitutia geo- toasd prin urmAtoarele puncte: se vAd holde de porumb,
logica a terenuluf, se determind la V., incepe din poalele mun- Veiile. Numeroasele va ce se
ast-fel : la N., incepind din Va- teluT Plesea, trece pe sub poa- afla In judet contribue foarte
lea-Unghiuluf, limita el merge pe lele muntelut Plescioara, apoT, mult la rnodificarea si varieta-
albia r. Nifp-covul pdnd in dreptul pe Valea-Cdtiazuluf, da in dul tea reliefuluf sAti. Vom mentiona
com. Tisdul ; de aci se dirige 13uzda, merge pe albia riuluf pe cele mal principale, dupa or-
spre N., pe izvorul Tisdul si Va- BuzAti in sus pand la vdrsitura dinea mdrimef Valea-Buzauld,
lea-Largä. (cdt. Viperesti), pAnd riuluI BIsca - RozileI, inerge pe una din cele mal' frumoase ale
da in albia riuluT Buzad, merge albia Biscel pdnd in Valea-Largd tdrel, Valea - SlaniculuT, BIsca-
putin in jos pe albia sa si trece (com. MIljetul); urca pe aceastd RozileT, Bisca-Chiojduluf, Nisco-
Buzdul in dreptul com. Pirsco- vale pdnd in mun tele Virful-Oaef, vul, SdrAtelul -Baldnestilor, Va-
vul, de unde o la spre N. pe se lasa putin pe Valea-StAnilef, lea-SibiciuluI, alnaul, SdrAtelul-
valea SdrAteluluf - Baldnestilor, urca' In Virful- elef si, pe la V. Bercif, Siriul, ghiabul, Neho-
pAnd in com. Trestia ; de aci de com. Colti, da in Valea - Si- iul, Artagul, CAsoca, Harhadaul,
se dirige spre E., trece pe la biciuluf ; de ad i urca muntele Catia5ul, Cricovul, etc., din care
poalele munteluI Balaurul si a- Gornetul, *rige in muntele unele udate in permanenta de
junge in albia riuluf Slanicul ; -Junculuf si, pe Alunis, dd apa izvoarelor, ce se aduná in
se 'asá pe Sldnic in jos pana' In inuntif Martira i Crucea-Spd- albiile lor, iar altele carf n'ad
la com. Aldeni si peste muchl taruluf, de unde se indrepteazd apd, de cit in timpul ploilor
urca la Virful-Mare, trece pe la prin muntif Arsenia si Ivanc- al topireT zdpezei.
N. comunelor Bdesti i Blájani, tul, ajung-e la muntele Rosul, Orografia ci ipsoinetria. Mun-
ajunge la com. Vadul - Soresti, in albia riuluf Skinicul, trece ti! Buzdului, de si nu se disting
la gura 1-11rbocel. La S. limita Sldnicul pe la poiana Terca, mult prin inältirne, sunt totusT
ar fi soseaua nationald Buzdu- apoT pe la poalele munteluf Bra- din cef mai insemnatI al tAreT
Focsani, daca aceasta nu s'ar de- zdul si, pe la N. de cdt. Buste p1-in vastitatea pddurilor, exce-
parta Cu 3-10 kil, de poalele (com. 1V1inzdlesti), dd. in Pirita- lenta pdsunilor, , avutiile mine-
dealurilor. Sc poate exclude din SghiabuluT; se !asá. putin in rale si prin frumusetea lor. Nu-
aceastA regiune: muntele Istrita, Sgiriabul si urcd pe muntele Bi- maT putinf dinteinsiT sunt bine
cu continuatia sa Strihani, n'un- soca parid intiltieste valea Pc- cunoscutI, iar restul nu-sT desco-
tele Ciolanul, Cu cubninatia sa cenega, unde se termina limita copere misterele de clt pdsto-
Cettituia si cite-va dosurI de pe aceste regiunf. Suprafata regi- rilor i prea putinilor caldtori.
Valea- Niscovuluf, acopen te de rme! colinelor, cu o intindere Ace5tT muntl, dupa' apele carl
pAdure. Se poate ad'auga insu. aproximativa de i r0000 hect., le udd poalele, se pot grupa in
valea riuluf Buzdri pg.nd in com. este Intreruptd adesea si de 19 serif mal importante

www.dacoromanica.ro
BUZÄUL (JUDET) 101 BUZÄUL (JUDET)

MuntiI Siriulur, coprinsI 'filtre Cricovul, Niscovul si Bu- ful-Dracultif i Nemertea. Stincr,
intre apele : Crasna, Valea-TA- PiscurI maT insemnate sunt: fineata i päsunr.
taruluI, Siriul si Buzan', ocupa Glodul, Virful-BraduluI, Fata - Muntif PenteleuluI, coprinsI
partea de N.-V. a judetuluI Inalta, Ciolanul, cu faimoasa sa tare frontiera, Bisca-Mare
culmineazà in piscurile : Tata- culminatie: Cetatuia, Golta, Ni- Bisca-Mica, cu insemnatele pis-
rutul (818 m. indltime), Mallia, fon, Virful-CerbuluI si Liliacul, a- Penteleul (1753), cu rami-
Bockna (1200 m.), Fetele (1675), poi% Poiana-BrasovuluT, Poiana- ficatille sale, Balabanul (1600),
Curul-MunteluI (1416), cu ra- Lupuld, Cucuiata, Pandurul, Ce- Piciorul-CapriI (1543), Viforita,
mificatir mai insemnate : Picio- tatea, Solnita, etc., mal toti a- Cernatul, Cursele, Zanoaga, Co-
rul-BaliI si Plaiul-Bite. TotI a- coperitl de paclurT, lived de pru- raiul, Micläusul, Monteorul, Pis-
coperitI de pdsunr si padurI. viI si semanaturT. sunt cunasul i Balescul. AcestI munff
fi) Muntir ChiojduluI, coprinsI nisiposT sati pietrosi i aproape sunt ceI maT insemnatI, nu nu-
filtre apele : Bisca-Chiojdulur, sterili. mal prin indlSimea si frumuse-
Siriul, Buzaul Valea-Muscelu- Muntii IstriteI, coprinsi tea lor, dar si prin excelenta pa-
luI, cu virfurI insemnate : tre 1-tul Niscovul, Valea-Scheilor sunilor, al caror calitatI supe-
Monteorul (1408 m.), Stevia si ses. Virfuri mal insemnate rioare nu le egaleaza niel' un alt
(1305 m.), Cumpenele (1170 m.), s u nt : faimoasa Istrita (755) cu munte din Sara.
Impistritul (1094 in.), Virful-Sti- ramficatiile sale: Strihani (408) k) Muntii SibiciuluT, coprinsI
ner (1020 m.), Pitica, Plescioara, Gruiul si Vladimirul, apon Cor- futre riul Buzaul, Bisca-RozileI
Spedisul - Neholulni, Caraftele, neanul, Chilmiziul, Arhimandri- si Valea-SibiciuluI, cu piscurI
Catiasul, Piatra-CorbuluI, Titila, tul, Dumbrava, Pragul i alte mai insemnate : Sboiul (I1I7),
Ripa-Feter, Olteanul-Mare, 01- dealurT care o inconjoard.. Mare Virful-Oael (1092), Barbul, Sta-
teanul-Mic, Roma, Manta, Vir- parte sunt formati din stincI calca- nila, Martiria, ColtiI, Crucea-Spa-
ful-Lerif, Predealul i Magura. roase si goale ; altiI sunt acope- tarului, Cilnaianul, Vulturul, Ci-
Toti acoperiSI de fineaSa, izlaz riti de päduri, vii, pornI si in niile, Fulgoiul, Leurdeanul,
padurI ; citr-va sunt stincosT. cit-va de semanaturI. ful - PietreI (1320), Virful - BleI,
La poalele lor se cultivá pomiI Pe partea stinga a riuld Bu- Stermina i Verzele. Mal top' su nt
fructiferI si porumbul. zad, munth se grupeazd in ur- stincosI sail nisiposI, goI i rar
Teisul, coprin$I 'futre Bisca- matoarele serii : acoperitI de pdsune san' padure.
ChiojduluI, Valea-MusceluluI si Botele, coprinsI filtre Bu- Iii acestI munSI se gaseste chih-
riul Buzdul, cu culminatiunI maI zdul, Crasnita si Artagul, cu vir- libar.
insemnate : Cetatuia, Virful-Cl- furile: Stinca-Cheer, Cheea, Cer- MuntiI PanatauluI, copring
tine1 (817 m.), Balosinul, Coli- bul, Tabla-Cheer, Zimbrul, Bota- 'nitre Valea-Sibiciului, Buzaul
nul (567 m.), Virful-FeteI, Poe- Mare si Bota-Mica, me toSI cu Sargelul-Balanestilor, cu virfurI
nari, Cornetul, Malul-Pieii si Zd- stincI, pasunT i paduri. maI insemnate: Jungul (1200),
puselul. Mare parte sunt pie- Muntir NehoiasuluI, co- Pänatdul, Vatraiul, Samarul, Vir-
trosi. Cea mal mare parte sunt prinsItntre Buzaul, Artagul, Bis- ful-EpeI, Gornetul, opînla, Pre-
acoperitI de pddurI; altir sunt ca-Mare, Paltinisul i Bisca-Ro- seaca, Blidea, Dintele, Virful-de-
acoperiti de livezI, finete si se- zild. Mal insernnati sunt : Po- Nimed, Scarisoara i Sarea-luT-
manaturr. dul-Caluld ( 1446), Teharaul Buzad. MaI totI sunt acoperitI
MuntiI Cislaului, coprinsI (1365), Virful-Babel (1360), Po- de pasunI, fineSe, padurI si se-
intre Zeletinul, Bisca-ChiojduluI, iana-dia-Cale, Pruncea, Spedisul- manaturI.
Buzaul si Cricovul. Piscurile mal BuzauluI, Giurca, Casioca i Ar- tn) Muele, coprinsI intre Bis-
insemnate sunt Salda, Finttna- sele. StincI, pasunI intinse ca-Mi ca, Izvorul-GiurgiuluT,Vran-
Hotilor, Runcul, Stina-Batrind, padurI. cea i Izvorul-NeharniteI, cu vir-
Pietricica , Gihna , Scarisoara , z) Muntil Pältiniului, coprinsI fui-1 mai insemnate : Giurgiul
Plaiul -Ungurulul si Nicovanul. 'futre Bisca-Mare, Pältinisul si (t60o), Musa- Alba (Taietura),
Mai totr sunt acoperitT numar Bisca-RozileT, cu piscurI in- Musa-Mare, Mu.sa-Mica., Vetrilele,
de padur1 si in cit-va de livezI. semnate: Podul-Grecilor (1200), Neharna (1402), Neharnita, Chil-
In poalele NicovanuluI reuseste Tega (1054), Monteorul, miziul si Piatra-SecuiuluI. TotI
si visa. ni§ul, Piatra-CorbuluI, Argasa- s Int acoperiSI de pasunI intinse,
Predealul BuzduluI, coprInsI lesti, Tentea, Piatra-Arsd, Vir de padurI i intru cit-va stincosl.

www.dacoromanica.ro
13UZAUL (JUDET) 102 BUZAUL (JUDET)

n)MuntiT Goide$tilor, coprin$1 iuluT, ghiabul i Recea, cu vtr- care o trece la Hirsova, si de
intre Bisca-RozileT, riul SlAnic, furl insemnate: MAce$ul (1355), aci la Marea-Neagrd; sad din
SdrAtelul-BAIAne$tilor, SdrAte1u1- Brazeul (1229), Cire$ul (1166), Sdpoca, urmind albia BuzduluT,
13ercil i Valea-Stupinef la S., Curcubeta (1092), Piatra Secu- pAnd la gura riulur CilnAul, unde
cu virfuri maT insemnate: RAz- iuluT, Paltinul, Nerezul, Furul- se bifurcA, apuclnd unele pe ma-
boiul, cu frumoasele sale rami- Mare, Furul-Mic, Martinul, MA- lurile CilnAuluT pAnd la cdt. Clo-
ficatiT : Mortatul, Vi$anul, Biz- lu$elul, Muierea, Cheea, Runcul, citi, lar altele, continuind pe Bu-
dadeaua, Tigva, Fulgeri$ul, Brin- Grunjul, etc., carT se disting nu zdti la vale $i indreptindu - se
zea $i Tainita ; apoT Arsenia, numai pi-in mArime, dar si prin spre ora$ul BrAila.
Ivanetul (r 176), Ivanetul-Mic, sAlbAticie; uniT sunt stincosi, lar Poporul deosebeste movilele
FArimicioasa, Scobita, Curm5.- altiT acoperitr de pdsunT i pd- dupd mArimea i situatia lor,
tura-Purceilor, etc., maT totT stin- durl. In clt-va sunt avutT $i in pi-in expresiunile : movill, po-
co$T, lar uniT acoperitl de p5.- substante minerale $i mar ca pind si bAsicd. Aceste movile
$unr i pAdurT; la poalele lor se seamd in sare $i ape sulfuroase. se pot clasa ast-fel : a) tumule,
cultivd porumbul. Muntir BisoceT, copring b) itinerare, c) telegrafice sad
o) MuntiI TrestioareI, coprin$1 Intre 1.1111 Slänic, Rimnicelul, puncte de observatie, d) semne
intre SArdtelul-BAldne$tilor, SA- ghiabul $i valea Pecenega. MaT de bdtAliT sau locurT memora-
rAtelul-Bercir, Slänicul la N. $i insemnatT sunt : Bisoca (960), bile, $i e) hotare de mo$ir. Un
riul Buzdul la S. Aceastd se- cu ramificatiile eT, apoT colinde: studid special asupra lor nu s'a
rie, plecInd de la Fundata, se Veveritele, CetAtuia, Vornicul, acut, ca O. se poatd sti cdreT cla-
bifurcA o parte spre S. si cul- Papa, Ripa-AlbA, Ghizdita, etc. se apartine fie-care din ele. Singu-
mineaz5. In virfurile Mdgura, Mar totr au pd$unr i pAdurr. ra movild exploatatA este Clock-
Boziorul, Dilma, Stoicana, Za- Muntif SlAniculuT, coprin51 lia de la Vadul-Pa$ir, com. Scur-
podia, Piatra-NegosineT, Rota- intre Pecenega, hotarul RImni- te$ti. Aci d. Gr. Tocilescu, in
nul (783), oimul, etc., iar alta culuT, riul CilnAul i riul SlAnic, 1881, Maiu, a gdsit oseminte de
spre N. culmineazA in virfurile: cu virfurf mal insemnate: Lo- om $i de cal, precum i resturT de
Mociarul, Pitigoiul (817) i Cer- casta, Tutuiul, Carpenul, Goi- arme : o sable, zdbale, scIrT de
chezul. CeT de N. sunt formatT celul, TAtarul, CArandul, Di - $ea, friu, etc., depuse acum in
In mare parte din pdminturT albe miana (484) , Cimpulungeanca Muzeul de AntichitAtl. E de no-
goT ; ceT de S. insl sunt a- (481), Dumbrava (384), Virful- tat, cd o mare parte din movile
coperitT de pA$unT, pAdurT si in Mare, Lazul, Bldjani i Clociti. incep sl dispard, fie distruse de
cit-va de lived $i semdraturI de Mal toti sunt acoperitT de pd- cdutAtoriT de comorT, carT le sa-
porumb. AceastA serie e foarte dure, finete, izlaz, viT, liven $i pd fard nicT un sistem si le im-
bogatd in substante minerale $i semAnAturl. prd$tie; fie de agricultorT, carl
mar cu seamd in sare; in eV- Partea de S. a judetulur de le ard si le aplaneazA.
va se gdsesc multI psilodontl. $i prezintd un vast ves, este $i Ridicdturile marl de pamint,
Muntif CociT, coprin$T in- ea accidentatd de malurile rlulur acute pe ses sad pe dealurl, le
tre 11'111 SlAnic, SdrAtelul-BerciT Buzdul, care se continua, de par- numesc locuitoriT movile. Movi-
$i riul Buzdu, ca vîrfuri maT In- tea stIngl, pdnd in com. Gavd- lele marl, situate pe vAT sad prin
semnate : Coca (671), Umbra- ne5ti $i de malurile CAlmdtuiu- stufaris, le numesc popine; lar
relul (815), Bocul, Imprumutul, luT, care, incepind de la com. pe cele micT, orT unde ar fi si-
Ocea, Grabicina, Corbul, Ba- Costesti, se continua pe dreapta tuate, be numesc bAsicT.
laurul (490), Bostucana, Moara- pAnd In jud. Ialomita. Afard (lc Idrografia. Judetul BuzAd
de-Vint, Siminocul 5i Sdpoca. aceste malurT, sesul se maT In- e strAbAtut de maT multe ape,
atI-va sunt goT, dar cea mare trerupe de nenumdrate movile, care-1 udd de la N.-V. spre S.-
parte sunt acoperitT de fineatd, din care unele Imprd$tiate ard E., concentrindu - se in 2 basi-
p4unT, livezT, vil, Wuxi $i se- ordine, la distante maT mult sau nurr: al riuluT Buzdd si al rfuluf
mAndturT, Sunt avuti In sub- maT putin depártate, izolate, sau Ialomita. Cele mal insemnate
stante minerale, lar citT-va au grupate maT multe la un loc. sunt : Buzdul, care udd prin mij-
salze. Altele ins5. pleacd ca raze, sau loc $i in lung tot plaiul Bugg,
r) MuntiT Lopdtarilor, coprin$T din muntele Istrita $i, in linie Sudul plaiurilor Pirscovul i SIA-
Intre rlul S15.nic, Izvorul - Secu- dreaptd, ajung la Durare, pe nicul, N. - E. plAser Sdrata

www.dacoromanica.ro
131.3zIUL (JUDET) 103 BUZ ÄUL (JUDET)

partea de N.. E. a plAseI Cim- D. Gr. C. Monteoru, prin di- ga caracterul sAu propriti de
puluI. Afluentif sAI mal princi- feritI inginerf strainI, a facut argil nisipos gAlbuiü, cu conere-
pan' sunt: Bisca-Roziler, Nehoiul, multe sondagiI i studit geolo- tiunI margoase.5i gaurile vermi-
Valea - gice la proprietAtile d-sale ; dar forme, el devine foarte nisipos,
SArätelul-Baldnestilor, SArl- rezultatul n'a fost comunicat cum se vede spre hotarul jud.
telul-BerciI, SlAnicul, Niscovul publicitatd. Prahova, pe cind, din contra,
alndul, care fecunda valle pe D. C. Botea, In vara anuld pe hotarul jud. Rimnicul-Sarat
unde trec, inlesnind tot-d'Q-datA 1884, a facut o excursiune mal si BrAila el devine mar argilos
foarte mult comunicatia prin dru- prin tot judetul, si a publicat apre- negru, adevarat Cernoy Zem-
murile naturale ce ofer5. pe al- cierile sale in Anuarul Biurou- lo al Rusiel meridionale.
biile lor. Ele, prin marile vAI luI Geologic», Anul II, 1884, pe II. Grupa tertiarä sati keno-
ce deschid In partea muntoasA, carl apoI le reproduce si d. N. zoicà este foarte dezvoltatä si
¡input.: si impArtirea administra- MichAilescu, in a sa «Geografie reprezentata prin cite trele sis-
tiva. Partea muntoasA este ast- a Romlniel». temele sale : pliocenic, miocenic
fel divizatA in tref plaiurI: Bu- D. Gr. Cobdlcescu, in vara a- eocenic.
zAul, Pirscovul i Sldnicul. Mal nular 1881, viind in Buzau, a a) Sistemul pliocenic se com-
putin insemnate prin marime, studiat bine vulcanii de noroI pune din stratele cu unio, stra-
dar foarte importante pentru a- de la Pide si locurile Inveci- tele cu congeril i paludine, stra-
gricultura, sunt: CAlmAtuiul, care nate. («Studif geologice si pa- tele cu cardium si cardite
udind in lung plasa ampul, leontologice», Bucuresti 1883, oTesiile cu bivalve.
trece prin judetul BrAila si se p. 73-82), studiI, care se re- I. Stratele cu unio se ob-
varsa In Dundre; Sarata, care peta mai in fie-care an de D-1 serva pe malul Slaniculd, la
uc1ä o parte a plAseI SArata, a- Gr. tefá.'nescu si eleviI sal de Beceni, i sunt reprezentate prin
poi, cind prin plasa la facultatea de stiinte. Tot asa argilurI i nisipurI rosiI i negre,
cind prin plasa Tohani, merge de bine d. Cobalcescu a stu- rosir feruginoase, care, la Mlaca
de se vars5. in eta Ialomita; Is- diat i terenurile din jurul Be- pe Valea-VaciI, iati o mare im
tAul, care ucla partea de V. a cenilor si o parte a albid sid- portantA, intinzindu-se de la Be-
plaser Tohani, formeaz5. lacul nicultif (Ibidem, pag. 6 seqq.), ceni, pe Valea-CilnAultif, pana in
Boldesti si merge sl se verse de care studiti s'a servit in hotarul jud. Rimnicul, iar in
tot in 1.1;11 Ialomita. Pe llaga a- mare parte d. Botea in a sa partea despre riul Buzati, spre
cestea, judetul are o rnultime de relatie despre Buzda. Valea-Josenilor, la Joseni in sus,
alte Oraje, izvoare, vAT, lacurf I. Grupa quaternarA sail di- pana aproape de Scortoasa, si
si viroage, a caror descriere sunt luviana este foarte dezvoltata ; lipsind cu totul pe partea dreap-
la locurile respective. ea formeaza toatA partea de tä a BuzAuld.
Geologia. Din punct de dmp a jud., si se intinde pana 2. Stratele Cu congerif si pa-
vedere al constitutiund geolo- sub ultimile coliae ale grupeI ludine ocupa o intindere foarte
gice, judetul Buzdu e unul din tertiare, formind terase si chiar mare ; ele se aratd: pe Valea-
cele dintiiti ale tara Se im- dealuri, inaintind si in interiorul Släniculur, la Gura-Dimiener; lin-
pune atentiund geologilor, o- vailor. Asa, ea se intinde pe gd Beceni, pana la PetrAchesti;
ferindu-le cu prisosintg date nou5. malul sting al Buzaulul, de la pe Valea-Josenilor, la Policiori,
si un material foarte abund Sapoca pana aproape de Fun- pAnA la valea Baligoasa ; pe Va-
pretios pentru scrutarile lor deni, pe Valea-CilnAuld, pe par- lea-BuzduluI, incepind de la R5.-
inavutirea stiintd, ceea ce a fA- tea dreapta a vAd Niscovuld, testi in Valea-Pirscovuld si con-
cut ca sa. fie cercetat aproape pana la Grájdana. AceastA gru- tinuindu-se pe partea sting5. a
maI mult ca orl-care altul, atit pa. este formata din ambele sale BuzAuluI, prin RusiavAtul si Te-
de geologii rominI, cit si de membre: pietrisul i lössul, une- ga, pana in Valea- SibiciuluI;
ce! strainI. orl impreuna, alte-orI izolate; asa lar pe partea dreapta a riuluI
D. Gr. tefAnescu a studiat In partea despre colinde terti- de la Palanca, In fata vAer Jo-
muntele Penteleul («Revista sti- are, pietrisul exista singur si senilor, prin Scarisoara, Bisceni,
intifica», anul VI). este acoperit imediat de solul pana in Valea-CupuluI; pe Bis-
Studir s'au mal fácut de d-nif arabil. Lössul prezintA diferite ca-Micl, de la BIsceni pana apro-
Pilidi si Porumbaru. caractere in acest judet ; pe lin- ape de Colnice ; formeazA intre-

www.dacoromanica.ro
BUZXLI (JUDED 104 BUZÀUL (JUDED

gul basin al Niscovulul, de la Voda pana la Minzalesti, unde Gavanul. Pe partea dreapta a
Grajdana, pe riá in sus, pana staii pe gresiile cu Ceritr; iar Buzaului aceste strate se arata
la Tisati, coprinzind basinul de pe Valea-Buzaulur se aratá. la la Valea-Lupulur in fata Sibi-
la Sarata $i mar toate podgo- Nifon si Ciuta, unde se afundà ciulur, de unde se continua pa-
riile jud. pana la Ceptura. spre Niscov, pentru a se arata na la atina, pe Bisca - Mica
Aceste strate sunt repre- din noti la Särata $i de aci la (Bisca ChiojduluT), unde merg
zentate prin argiluri cenusiT, Pietroasa i Istrita; formeaza pe hotarul jud. Prahova si Bu-
unele plastice, altele ni- partea superioard a masivulur eta, prin Ceptura si Piatra-Cor-
sipoase $i foarte avute in pa- cu Ceriti, de la Cislaul $i lip- bulur, pana la Pldisorul, pe ho-
ludine i congerir $i cite-va alte sesc din toate cele-l'alte partr tarul tarer, lagindu-se ad cu a-
bivalve ; prin nisipurr galbene $i ale judetulur. ceeasT formatiune ce vine, pe Bu-
cenusiT, asemenea fosilifere; prin b) Sistemul miocenic se com- zau, in sus de Patarlage, pana
cite-va gresiI albe i galbuI con- pune din stratele gipso-mar- la Nehoiul si pe Valea-Nehoia-
geriane, asezate aci pe stra- goase $i salifere, din stratele suluT.
te gipso-margoase, ca la Tega sulfuroase si din stratele cu Aceste straturT sunt formate
$i Sarata, ad i pe strate cu Car- CeritT. de arp.-,ilurr cenusir, nisipoase, cu
dium, ca la Coca $i Petra- Stratelc gipso-margoase sali- chihlibar, de nisipurr albe si
chesti, aci pe strate sulfuroase, fere constituesc niste basinuri galbene, de gresir nisipoase si
ca la Valea-SibiciuluT $i Valea- de intinderr miel, izolate la Ru- de schisturT, toate incarcate
Lupulur, pe Buzág si la Bis- siavatul $i Tega, la &trata $i de sulf si de strate impor-
ceni-d.-j., pe Bisca-Mica. Sunt Saruri, la hotarul jud. Rimni- tante si multiple, de un silex
acoperite de strate cu unio la cul - Sarat, fiind baza stratelor negru rosietic foarte abundent
Mlaca, pe Slanic, $i in Pod- cu congerir i paludine ; la M'in- $i foarte caracteristic al aces-
goriI. Ele coprind toate exploa- zdlesti sunt acoperite de cal- ter formatiunl $i care nu se in-
tatiunile $i culcusurile de pa- carul en bivalve, pe cind la Va- tilneste In Ronfinia in asa can-
cura' din acest judet. lea-Sibiciului,spre Tega, stau titate in niel unul din judetele
Stratele cu nisipurr cu pe stratele sulfuroase . Acest de la V. de jud. Buzati.
Cardium si Cardite apar la Pe- nivel gipso-margos se aratä prin Stratele cu ceritT se prezinta
trachesti pe Sla'nic 5i formeaza sarea gema $i prin argilurile sa- In masive de g,resir izolate
basinul lignitulur de la Coca pe lifere la Sal-ata si Mocearul, prin de putina importantd. La Cis-
aceasta vale, unde iaá o dez- gips la Tega si Minzalesti. laul, pe B izau, ele se arata In-
voltare foarte mare : pe Slanic Sarea gema', ce se arata prin teo gresie cenusie in bande pu-
in sus, pana aproape de Vin- riul Buzad, face parte tot din ternice 5i inteun argil cenusid
tilä- Voda; pe Valea-Josenilor acest nivel, insa ad acoperita schistos, acoperit de gresie cal-
pana. la Policiori ; pe Buzati, de nisipurr si gresiT cu palu- cara cu bivalve si aceasta de
de la Palanca pana aproape de dine si congeriT, d'asupra cd- o gresie alba-nisipoasa cu con-
Cislaul, tiindu-se continuti sub rora ca si la Blestemate, depo- gerif. La Minzalesti, pe Slanic,
stratele cu paludine, sub care zitul de sane a fost ridicat de avem asemenea un mic masiv
se afunda la Ceptura si Rotar o eruptiune posterioara forma- de gresie $i argiluri schistoase
5i complet pe Valea-Biscd. tiuner sale si ale carel' urme cu ceritT, acoperit aci de gre-
Argilurile din aceste strate sunt indicate de cite - va roce sie calcara cu bivalve, aci de
sunt toate cenusiT, nisipoase, pe eruptive din prejurul S'arel-1m- stratele gipso-margoase, ad de
cind nisipurile sunt unele albe, Buzati. cele sulfuroase de la Lopatari.
altele rosietice. Stratele sulfuroase se arará c) Sistemul eocenic este re.
Stratele de gresir si cal- la Tega sub stratele gipso-mar- prezentat prin cite-va conglome-
care Cu bivalve se arata pe Va- goase, spre Valea-Sibiciulur; se rate $i prin gresir grauntoase,
lea-SläniculuI, la Vinti15.-Voda, vad pe partea stinga a Buzau- care formeaza baza acestur sis-
formind capdtul vaei Pecenega luT, se continua spre Colti si tem in judetele Prahova j Mil-
masivul dintre Sárurr, cum $i de ad in Valea.PirscovuluI pana bovita.
cel zis Bisoca, pe hotarul jud. la Valea-FintineT si in Valea-Slä- Conglomeratele sunt de o
Rimnicul-Sarat $i pe Slanic in niculur, de la Lopatari, prin Fo- mica importanta; ele nu se a-
sus, se continua de la Vintilá- cul- Nestins, pana aproape rata de eit pe unele

www.dacoromanica.ro
BUZ/1UL (JUDET) 103 BUZKUL GUDET)

adeca. la Tatarul-Mic i pe ho- anuald de 75.6r. Temperatura aa distrus totul. Gipsul in com.
tar, la Siriul ; in legatura cu cade in timpul ierneI pana la Finte§ti, in muntele Piatra-Cor-
conglomeratele dupa Tätarul- 280 Celsius, dar foarte rar (1888, buluI (com. atina), la Grunjul,
Mare i Tigaia din Prahova, la Decembrie) §i se ridica pana la Malul-Alb, Cetatuia, etc. Ozo-
Penteleul 11 Curse, pe Bisca, la + 36°. Cantitatea de ploaie ce cherita, in regiunea munteld Co-
Gavanul, pe Slanic, la Ivane§ti cade in timpul unul an prezinta ca i a ramificatiilor sale. Ocru
§i Goide§ti, in Pirscov. o medie de 62 cm. §i 3 mm.; galben-auria, la Nehoiul, Coca-
Gresiile granntoase de la bazà sunt fusa ved', cind apa cazuta Seaca, Lopatari, etc.; ro§u, la
prezinta o mal mare intindere, nu trece de 30 cm. Grrosimea Bulte (M'in zále§ti) ; vinat, la Grunj,
formind intreaga inaltime a Si- stratuluI de zapada prezinta o Vintila-Vocla, etc.; alb, la Ne-
riulur, a PenteleuluI, a Gavanu- medie de 53 cm.; suntinsa. iernI hoiul, Maxenul, etc. Piatra de
luI, a Goide§tilor §i fiind aco- localitatI, unde cade pana la constructif, la Ciuta, care prin
perite icI11 colea de miel' strate, 1.85 m.; sunt insa. iernI, cind fragilitatea eT, permite a lua
de raid blocurI izolate de con- nu trece peste 0.23 cm. §i alte ce-ce forma; apoI cea din mur.-
glomerate eocenice, de ordinar oil nu ninge maI de loc. Vin- tele Istrita, (comunele Pietroasa
fára bolovanI volumino§I. turne dominante sunt Crivatul, §i Breaza), cea de la Brinzeasca
III. Grupa secundarà sati me- care sufla, de la N.-E., dind o Muscelul-DareI, Panataul, etc.
zozoica este reprezentatá prin medie anuala de 147 zile; Aus- Piatra de var in comunele Ru-
sistemul cretacic. E compusa trul, de la V., cu o medie a- §iavatul, Calvini, Verne§ti §i in
din toate stratele inferioare celor nual& de 124 zile ; Munteanul, multe alte
precedente, carI constituesc res- de la N. cu o medie anuala de Chihlibarul se gase§te numaY
tul jud. Buzaa pana la frontiera 27 zile ; Baltdretul, de la S., in acest judet, de §i nu in can-
compuse de argiluri schistoase, cu o medie de 17 zile. Cele- titatile de mal inainte, totu§l
schisturI, gresiT licite-va calcare. 1-alte sunt zile lini§tite sati pu- poate Indestula mica intrebuin-
Aceste strate formeazá baza in agitate de Zefir. Tranzitiu- tare ce industria face in tara
tuturor masivelor inalte ale ju- nea de la cald la frig §i vice- noastra cu dinsul. Chihlibarul
detuluI i se arata pe Buzati la versa se face foarte brusc. Da- a fost descoperit In anul 1836,
Nehoia§ul, formind baza Siriu- ca vinturile ati bunul ca pu- &liad se intrebuinta pisat, pen-
luT i de ad, pe vale maI sus, rificä atmosfera, aa insa raul tru a afuma prin case. Pe la
pana la hotarul austriac §i d'a- impiedica ploile, din care cauza anul 1840 a inceput a se face
lungul acestuT hotar, trec pe judetul adesea e supus seceteI. dinteinsul mataniI, apoI igarete
partea stinga a riuldr in Bisca ; Anotimpil nu aa o epoca fixa. §i alte obiecte de bijuterie. Ga-
formeazá baza Curselor §i a Pen- Primdvara aproape nu exista; leriele sapate la Colti, pe filoa-
teleuluI, trec apoT pe la Gura- toamnele sunt lungr, calde §i nele chihlibaruluI, s'ají darimat.
Teghil, la Ivane§ti §i Goide§ti, placute. Acum nu se pune in comen de
pe Pirscov §i de aci pe Sld- Producliunf lfaturale. Judetul cit ce se gase§te pe va!, dupa.
nic, pentru a forma baza pe Buzau, prin pozltiunea sa mun- ce apele vin marI. Locurile
care stail conglomeratele i gre- toasa, este unul din cele mal bo- unde se gase§te sunt : Valea-
siile de la Gavanul. gate In productiunI naturale. Coltilor §i afluentil eI, Valea-
Ca roce eruptive se gasesc a) Minerale are : fier, pirita, in BouluI i Valea - Aluni§uluT, in
cite-va blocurr de serpentina §i muntele Bisoca, la Coca, Bi§- care predomina varietatea gal-
quartite la localitatea numita. teni-d.-s. (com. Calvini), sfero- iar cea neagra sal ver-
Sarea-luI-Buzdu. xiderit la Beceni, fier-sulfurat zue e maI rara. La Veneti§
Tot aci putem cita i ema- la Jugureni §i alte localitatI. Ro§coi predomina varietatile ne-
natiunile de hidrogen proto- Plumb §i arama se sustine cd gru §i albastru - verzuiti. Mara
carbonat de la Lopatari, pre- se gase§te in muntele Bisoca. de aceste localitatI, chihlibarul
cum i salzele de la Policiori Aur in prundul riuluI Buzati, s'a mal gasit In: Izvorul-Corbu-
de la Beciu. pe Bisca-ChiojduluI §i in mun- luI, Bisca-ChiojduluI, Saratelul-
Clima. Clima judetuluI e in tele Bisoca, la Gropile-de-Aur, Baldne§tilor, etc., dar nu s'a pu-
genere sanatoasd, dar putin cam unde Ru§iI in 1828 §i mai in tut constata locul de unde a
asprd, din cauza vinturilor. Pre- urma, aa exploatat sistematic, fost rupt.
siunea atmosferica dà o medie dar dupa retragerea lor diu tara Sare se gase§te in mal* multe

56,6 11 el I) lo i Ge g oilc rol. 11, 14

www.dacoromanica.ro
BUzÄUL (jullET) 106 BU zÄUL (JUDET)

localitAtI ; nu se exploateazd mazIrea, bobul, lintea, etc. Din rietätT, iar dintre crustacee, nu-
insA. Vom cita, la dreapta riu- plante textile : cinepa, inul, etc. mar raer. LipitorT se gAsesc in
luT BuzAti : Ndeni, Monteorul, Finetele ati : trifolul, ofiga mare numdr In lacul Fetele, din
Pätärlagele i Bisca - ChiojduluT, ghizdeiul, amestecate cu o mul- muntele Siriul, precum i In
iar la san : Sarea - lur- BuzAtí , time infinita de florT, care le alte ape. Insectele, favorizate
Pirscovul, Pinul, Fundata, Ne- dati un parfum delicios. Iarba, de clima si de varietatea lerbu-
gosina, LopAtari, etc. CArbunir ce creste pe muntele Penteleul; rilor si a florilor, sunt in specir
de pámtnt, lignita, s'ají constatat intruneste calitAtI atit de supe- considerabile i in numdr infi-
la : Vispesti, Palanga, Joseni, rioare, in cit laptele oilor, ce se nit.
Valea-DragomiruluT,Coca-Seacd, nutreste aci, dd brinza si casca- Agricultura. Judetul BuzdA,
Coca-Merceascd, Vintild -VodA, valul cel maT reputat din tarl. ca i tara din care face parte,
Valea-TainiteT, etc. Pe alocurca atí inceput sd se e unul din cele mal agricole.
Pdcura, de si s'a constatat la: cultive si livezr artificiale. Un Din cele 494313 hect., suprafata
Bisoca, Brädetul, Pa:cura, Chioj- fel de pAsunT artificiale se pre- teritorulursd0, 204040 hect. sunt
dul, Cisidul, etc., s'a exploatat para de cdtre ciobanT ast-fel : acoperite cu sdmdndturr; 116906
'1110. numar la Beciul, la Berca, dupd ce se coboarA din munte, cu pdd. ; 35389 cu fineatd; 75604
unde exploatarea se face pe o dati foc plisulur si mar cu seamd cu izlaz ; 4874 cu livezT ; 10671
scard rala.; la Cuculesti, i maT strigoer, care, prin Fina oilor, Cu vir ; 45819 este sterp, ocupat
cu seaml in com. Monteorul, s'a prásit chiar In Virful mun- sad de vatra satelor, sad de ape,
unde se exploateazd sistematic. tilor; iarba crescutA in urmA, o salí de drumurr, saii de sardturi,
Pe lingd acestea i alte sub- numesc iarbä de frinturd sati sati, in fine, de terenurr neprodu-
stante, judetul e avut i in ape de pirliturA, pe care oile o pasc atoare, precum: prun durT, sane',
minerale, din carT vom cita pe cu deosebitd placere. pdminturr albe, etc. Cele 204040
cele de la : Boboci, Nifonul, Lo- c) Din regnul animal are : hect. arabile, dupa diferite faze
pdtari , Murdtnarea, Prorocul, lupT, ursT, vulpT, jdeff, risT (linx), prin care a trecut proprietatea,
Cirnul, Nehoiul, Jaristea, Mi. viezurr, iepurr, veverite, nevds- si mar cu seaml in urma desvol-
rAul, Plesa, Burdusoaia, Puturo- tuicr, dihorT, aricr, mistretr, cd- arel din ce in ce mar marl
sul, Gornetul, Fata-Inaltä, Fun- prioare, i rar cerio! (prin rnuntir ce s'a dat agriculturer, sunt dis-
dul, etc., a cAror descriere se Siriului), etc. Dintre pAsAri, afa- tribuite ast-fel (1897-98) :
va vedea la locurile respective. rä. de cele domestice, are: vul- Griul se cultivA pe o supra-
b) Plantele sunt de asemenea turr, soimr, ulf, bufnite, porum- fatd de 55960 hect-.; porumbul
bogat reprezentate, avind spe- bel, gäini, rate si giste sAlbatice, pe 71494; orzul pe 22198; seca-
cil maT din fie-care familie. Vom prepelite, potirnichT, cocosarT, ra pe 13466; meiul si alacul pe
cita dintre lemnele de foc si lisite, ciovlici, cirster, sitar, be- 1470; ovd.zul pe 3143 si rapita
constructiunr : bradul, moliftul, cate, becatine, cocostircT, berze, pe 2 I 7; grddinT i zarzavat sunt
pinul, tisa, enuperile, fagul, fra- pelicanT, dropir, cocorT, etc. pe 1700 hect. ; plante de niel
sinul, paltinul, cornul, cerul, Sunt : serpr, cea mar mare par- cultura pe 3020 hect.
carpenul, singerul, mojdreanul, te neveninosT, broaste testoase, E de notat c5. rapita nu se
gorunul, jugastrul, mesteacdnul, broaste comune, brotdcer, gus- cultivd in totr anif si nu in ega-
plopul, aninul, alunul, salcia, te ten, sopirle, etc. Dintre pesa, la intindere. Cultura el variazd
iul, ulmul, cAtina, etc., apoT apele BuzduluT au puOne vari- intre 100 5i 2000 hect., lar cul-
dudul, castanul, salcImul, mA- etdtr si in micr cantitdtr. Asa tura meiulur descreste din ce
cesul, pAducelul, scorusul, arta- sunt: pdstravr, in apele : Arta- in ce.
rul, etc. ; din pomr: ciresul, vi- gul, Cdsoaca, Bontul, BIsca-Ro- Tot aci trebue adaugate
mdrul, pArul, prunul, cai- zileT si mar cu seamd pe Bisca- 2700 hect., pe care se eultivi
sul, zarzArul, piersicul, gut.liul, Mare, Valea.Neagrd, etc.; apor: plante din mica culturd: cinepd,
mosmolul i nucul; se mar aflä mreand, molan, soreascd, tipar, in, fasole, cartoff, etc. aper pe-
in mar)" cantitatI : coacdzul, a- porcoid, crap, caracudd, rosi- penT i dovlecr.
grisul, zmeura, afenul, etc. Din oard, albisoarA, sabioard, po- Pentru a efectua aceste muncT
cereale sunt : grlul, secara, or- det, zvirlugl, clean, latet, somn, agricole, pe lingA brate si vite,
zul, meiul , ovä.zul , alacul, po- lin, stiucd si ciortan. Prin eles- jud. are: 5736 plugurr de lemn,
rumbul ; apor : rapita, fasolea, tale se mar gAsesc si alte va- 6130 plugurr de fier ; 129 ma-

www.dacoromanica.ro
BU ZAUL ( JUDET) 107 BUZXUL (JUDET)

$inT de treierat; 53 de secerat transformat in vif mar toate zinta o valoare de 2000000 le!
$i 218 de batut porumbul, pele sterpe, dar priincioase a- anual.
ra de alte ma$inT accesorir pen- cesta culturr, ceca ce a fAcut Toata aceasta productiune a-
tru vinturare, ciuruire, etc. ca viile sA se intinza chiar pana grieola se face pe un numar de
Productia medie a acester In poalele muntilor, de i, pro- 492 mo$ir mar insemnate, din
culturr, calculata in chile este : dusul lor e inferior. Speciile care statul mal are asta-21 88,
Gria 128000; porumh 185000; de strugurr, cari se cultiva restul fiind vindute in total sail
orz120000 ; secara 25000; meid sunt: In loturr, Eforia Spitalelor din
alac 15000; °yaz 15000; Strugurr alto! sad balan, Bucure$ti 7, Spitalal Girlasi 2,
rapita 1500, ceea-ce da unr to- cu varietatile: gordin, ba$icata, $coala Craciunescu 2, $coala Slo-
tal de 489500 chile. timpurie, om-rati, cruciulita, tig- bozia-Galbenul una, iar restul e
Pretul medid al productiuner, voasa, coarn5.-alba, tita-vacif, ta- parte al marilor proprietarr, par-
avindu-se in vedere localitatea miioasa, focsaneanca, pircid, pu- te al mo$nenilor. Nu se cu-
este : griul = 90.00 ler chila ; ricoasa, mischet (rar) $i ro$ioar.5. prind aci i sforile de mo$ir
porumbul=55.00 ; orzu1=-70.00 ; Strugurl negri, cu varieta- posedate de micir proprietarI.
secara 54.00; mei ul = 36.00; tile: negru-virtos, negru-moale, Din pamintul dat locuitorilor
ovazul 38.00 ; rapita 100.00; vulpe, seina, basicata-neagra, ft- In 1864, se mal posea.- asta-zr
lar valoarea intreger cantitatr a gana., scuturatoare, coarna-nea- In intreg 8844 locurl ; 6346 ad
productiunel este : grd, foc$Aneanca-neagra $i trecut la mo$tenitorT, 284 sunt
Griu1 . . . . 115 20000 vacir neagr5.. parasite, 455 ocupate de altr lo-
Porumbul 10115000 Viile 'in acest judet se culti- cuitorT.
Orzul . 6000000 * v'A din timpurr departate i re- Numarul locuitorilor insuratr,
Secara . . . 1 3 5 0000 putatiunea lor e stabilita din can traesc din munca pamtn-
Meiul $i alacul . 540000 vechime, ceca ce a flcut pe tulur i carl n'ail niel locurr de
Ovazul 570000 Domnul Tare!, Constantin Brin- hrand, niel drept la succesiune
Rapita . . . 150000 coveanu, sair alba via sa dom- este de 12984; la acestea s'ar
Total 30305000 neasca. in Dealul-Dumbraver, zis mar putea adauga $i o parte din
Gradinile de $i Corbeanca. Totu$T vinul alb succesorif improprietaritilor din
zarzavat . . 984000 » e inferior de cit cel din Dea- 1864, canora s'a transmis po-
Plante de mica lul-Mare, pe d'Id cel negru sesiunea prima, divizata In 3,
cultura . . 540000 rivalizeaza cu cele d'india din 4, 5 $i chiar mar multe partl,
Total general 31829000 tara. vir mal renumite sunt : ceca ce le este cu totul insufi-
Viile. Podgoria BuzauluT e Dumbrava, Virful-Utir (Tohani), cient pentru a putea tral.
o mar departe continuare a Dea- Ele$teul (Sarata), OlAnita, Proprietatile mo$nene$tr divi-
lului-Mare din jud. Prahova, mar tot Dealul-Sasenilor, zate la 242 cete, ale caror nu-
care incepe In jud. Buzad, la N. din com. Ni$covul. me se va vedea la descrierea
de Mizil (Valea-Scheilor) si con- Viile ocupa o suprafatd de comundor, aü devenit asemenT
tinua d'alungul dealurilor pana la 10671 hect., din care 2500 sunt foarte insuficiente, fie prin in-
varsatura Ni$covuluT in Buzad, a- aproape parasite. Filoxera s'a multirea descendentilor, fie ca
vind dealun mar reputate: To- Intins i In acest judet, atacind marr partl din aceste proprie-
hani, Sarata, Dealul-Merer, Va- pana acum mar 2 din 3 partr tatl s'ad cotropit, san aü fost
lea-Teanculur $i mar cu seamA ale podgorier sale. Productia vindute mo$nenilor mar avutr.
SAseni, carT produc vin negru medie anuala e de 2400000 Pdidurile aflate asta-zr in jud.
de o calitate superioara. Dea- decal., ceca ce reprezinta, in Buzad sunt resturr dinteun
luri mar putin insemnate sunt, pret mijlocid, o valoare de leT mens masiv, ce-T acoperea o
pe Valea-CilnauluT : Ghizdita $i 5000000. data mar toata intinderea, eres-
Blajani ;pe Valea-Slaniculur : Liveldle de pruni ocupa a su- cute natural, ara insamintare
Cernate$ti, Alden i Bae$ti $i prafata de 4874 hect carT pro- sal-1 plantatiune.
peValea-Buzaulul: ande$ti, Pirs- duo. In aniT fertilI pana la i mi- Padurile din acest judet se
covul, Cislaul, PatArlagele lion decal., iar In cer rár abia pot diviza in treT: envine, pà-
Sibiciul-d.-s. In urma improprie- 25000. Media se poate stabili durr de emp i pacluff de mun-
tariref din 18641 locuitorir ad la 300000 decal., ceca-ce repre- te. Crivinele se afla mar -cu. sea-

www.dacoromanica.ro
Buz/1m., (JuDET) 108 BuzXuL GuDED

ma pe malurile riuluI Buzaul, Ocolul III, cu resedinta in Bocirna, 2600; Curul-MunteluT,


precum si pe alte fine, formate Patarlage se compune din pa: 2600; Tatdrutul, 1200 ; Tega,
in mare parte din lemne albe : durile : SE-Gheorghe-Noti, GA- 2600 or si 120 vacT ; Cursele,
Olen, aninT, plopI, teT, catina, etc. vanele, Stinca-LeuluI, muntir Pi- 400 or si 120 yací; Zanoaga,
Padurile de chnp contin arboti ciorul- CapriI, Uhnetul, Pinul, Glo- 2800 or; Corinul, i8o0 or; Mi-
folosI: tufa riloasa, tufan, dul, Negosina, Cozieni i Ball- cldusul, 1800 oT; Cernatul, 3600
nita, stejaricä, gorun, cer, car- nesti, Tigdne§ti-Ursoaia, Benga, or; Podul-CaluluI, 4600 or si 50
pen, jugastru, paltin, ulm, fra- Märuntisul, Buda, Cisläul cu tru- vacI; Viforita, 2200 of ; Picio-
sin, teiti, corn, sorb, alun, anin, purile : Bdrasti, Predesti, Cis- rut-Capra, 600 or, 300 vite cor-
salde, plop, etc. Padurile de lAub Scarisoara, Valea-Larga, nute si 40 cal ; Razboiul, 160
munte maI ati, pe linga arboriI Trestioara, Mlajetul i Alunisul. vite cornute ; Ivanetul, 8o vite
aflatI in cele de cImp, esentele Dacä cage de comunicatie ar cornute ; Tehäraul, 2000 o!; Po-
räsinoase: bradul, moliftul, pi- permite o exploatare maI facilä iana-din-Cale, 2800 o!; Spedi-
nul, tisa, ienuperile, etc., pre- a padurilor si daca proprietarif sul-BuzauluI, 800 oT ; Spedisul-
cum si fag, mesteacan, moj- le ar ingriji maT bine, valoarea NehoiuluI, 700 of ; Arsele, 80
drean, etc. ce ar reprezenta exploatarea vite cornute ; Giurgiul, 2600 ol ;
Suprafata ocupata de padurI lor ar fi de 73025000 leT, cal- Musele-cu-Neharna, 3800 o!; Fu-
este de 117906 hect., formind culindu-se In termen de mijloc rul-Mare, 2600 oT; Furul-Mic,
318 padurI independente. Din 650 leI pe hect. f 800 of; Casoaca, moo oT si 200
acest numar, 72 sunt ale sta- Fine/ele ocupa 35389 hect., vite cornute; Bontul, 300 oI
tuluT cq o intindere de 36000 cea mat mare parte in 70 vite cornute. In partea de
hect.; iar restul particulare Pirscov. Dintre finetele mal re- cimp, izlaze maT insemnate sunt
mosnenestr. numite prin calitatea erbeI, vom In coinunele Padina , Luciul,
In vedere cu aceasta cita : Rozila, Musa, Terca, Gra- Scurtesti si Mihailesti.
dere, jud. Buzati, care formeaza mäticul, etc. Cele de &imp sunt Cele mat multe of (20000
a patra sub-inspectie silvica, e inferioare, contiind ofiga si so- 2500o), ce pase muntiI Buzau
despartit in 3 ocoale: vir In mare cantitate. Pretul vin din Ialomita si din Tran-
Ocolul I, cu resedinta in Bu- mediti al unti hect. de fineata silvania; restul este din locali-
zati, compus din padurile: Mä.- este de 50 leY, ceea ce da In tate.
guleasa, Mina, sforile Ndeni, tu- total 1769450 leI. Iarba PenteleuluI, care intru-
fete Bradeanu, jumatate din mun- Izlazele ocupa actualmente nea calitati incomparabile si a-
tele Ciresul, Badeni saO Pietroa- numaI 75604 hect., cad supra- vea reputatiune de cea d'intiiti
sa, GirboviI, Gavanesti sau Cotul- fata lor descreste di an In an, pasune a Orel; incepe a pierde
CioareI, Stuculeasa sau Maxenul, Intinzindu-se agricultura si bn- din calitatile el in raport direct
Furul-Mic si Musa, Dimbroca, putinindu-se vitele. O cauza a cu Imputinarea braduluI, intin-
Capota, Boaca, Tufele-Catunet, imputinareI izlazelor este ferti- derea ienuperuluI si a faguluf
Pietroasa, Badeni, Saineasca, litatea soluluI, care a dat un mar cu seama a planter stri-
Capresti, Istrita, Vintila-Voda, mare zbor ag.,ricultureT, ceea ce goaia, care se inmulteste din ce
Sarulesti si Caratnaul, Särata- a scumpit foarte mult pamintul. in ce mal mult.
Banul, Crivina, Odaia-Banul, Fra- pe clad In cea maI mare Numarul vitelor aflate in judet,
sinul, Lipia i Verguleasa. parte a tareI, pretul unuT hect. dupa ultimele date (1898), este ur-
Ocolul II, cu resedinta tot in vindut nu trece peste 400 leI, mAtorul: boi 42622, vacT 17073,
Buzdti, se compune din : Mierea In Buzau, e maI mult timp de ta.trI 1100, v4er 794f, bivolf ii6,
sati Adincata, Produleasa, sfo- cind pretul hectaruluI variaza bivolite 248, malam 88, armAsarf
rile Ndeni, Ciolanul, Bradul cu intre 700-800 lei, ceea ce nu. 802, ca! 10714, epe 9506, minji
sforile, Sf. Gheorghe-Noti, Bar- se vede de &it In jud. Roman. 1538, asin1 106, catirT 5, ber-
buncesti, Izvoranul, Miluiti I, Izlazele cele maI intinse au bed 16072, or 165729, mief
Miluiti II, Barbul, Sarata-Banul, rämas acum numaI prin munti 89449, tapT 928, capre 10948,
Lastarul, Mägura, Unguriul, Ra- si serva atit pentru pa5unatul vierT 2045, scroafe 8979, znas-
testi, Pirscovul i Lunca-Fru- oilor cit si al vitelor marI. Cele curl 12112 $i purceT 10937.
moask Piclele, Arhimandrita, maI importante sunt : Siriul, Rasele aflate in judet, sunt
Schitul, arnul si Runceni. unde pot paste anual 6000 ()IL Cah orientall, miei, via fara

www.dacoromanica.ro
I SU ZXUL (J UDET) 1.00 BUZ ÄUL (JuDET)

forta mare, si caei pot suferi un atentiune ce dati agricultoril lo- groasa si opind. Tot aci rapor-
traid cit de cumpatat. CeT de calnid apiculturd. Un stup pro- taro si colocariile, din care cele
cimp sunt ceva mal' mar!. Re- duce, in termen de milloc, io mal multe sunt in orasul Mizil,
numita rasa, can* de Bisoca, carI leI; ded produsul total al ion apoI in Buzad si In cite-va co-
in vechime erati cautatI pana in e de le! 66650. mune de munte, mal' cu seama
tal-He cele maI departate, aproa- Cultura viermilor de matasä in plaiul Slanic.
pe ad disparut ; totusI cail de pe la anul 1860 era In floare, Pentru fabricarea postavu -
Bisoca se disting si azI prin iu- puind jud. Buzad aproape in ca- id s'a infiintat de citI- va anI
teala si tarja copitelor si sunt pul acestei productiud. Canti- (1883), stabilimentul de la Moa-
cautatI pentru postalioane. tatea insemnata de gogosi ce ra - Episcopid Buzad, a d:lui I.
Vitele cornute sunt propra producea si multimea duzilor ce Garoflide, unde se Licreaza a-
ale tara, despartite In rasa de se plantasera mal' In toate par- nual 200000 kil. lIna., din care
m'ante si rasa de cimp. Pentru tile, atragead sume Insemnate, se fabrica s.ofe de postav si di-
munca cimpuld, marii proprie- variind filtre 300000 400000 mii pentru valoarea de 60000
tele se serva mai rnult cu bol leI anual. AstazI abia mal pro- le! anual. La acestea se poate
din Moldova. Bol ungurestI a- duce 350-400 kg. gogosI, ceea adauga tesaturile de lira pentru
proape nu se vad. Incercarr de ce nu poate satisface niel tre- trebuintele domestice, precum :
a Incrucisa vitele locale cu cele buintele taranilor din localitate. dimiI, sarid, plocate, zeghiT si
de Elvetia s'ad facut multe, dar Industria. De si activitatea mal cu seama scoarte lucrate cu
n'au reusit. Singur d. Casotti, locuitorilor e absorbita de agri- multa abilitate, gust si solidi-
dup5. un Indelungat timp si cu cultura, totusI lipsa de pamint tate, de tarancele muntene si
marI cheltuelI, facind Incruci- cultivabil in unele partT de mun- mal' cu seama de cele din com.
sed cu mal toate rasele renu- te, inlesnirea si eftinatatea cu Mizil si Lipia. Pt.ntru acest scop
mite din strainatate, a reusit O. care se procura materiile prime, judetul are 26 pive si 2 dirste.
alba acum o rasa, care se dis- beneficiul ce ele asigura, apoI Calugaritele de la Ratesti si
tinge prin frumusete, vigoare si necesitatile domestice, etc., ad Barbul, pe linga diferite tesa-
vioiciune. facut ca si industria sa nu fie turI de matase si borangic, bete
Rasa ovina e reprezentatamd uitata, ba din contra O. atragä alese, etc., lucreaza mohair de
In tot judetul prin oaea tigae, din ce in ce mal mult atenti- diferite colorl, atit pentru im-
apoI bIrsana si stogoasa. Tigaea unea locuitorilor. bracamintea lor, dit si pentru
neagra abia acum a inceput a LumInarlile si sapunariile, o comert.
se introduce. In oile manastiri- datä in floare, sunt asta-zI des- Pentru transformarea laptelui
lor se gasesc si cu alte color!, fiintate. Mide trebuir4e se sa- in brinza si cascaval, judetul
mal cu seama rosii, a caror tina tisfac prin import. Lumlnarile are ti casara* si r t3 stine. CA-
serva pentru mohair. Caprele de ceara se fabrica Insa in lo- *R. la munte sunt : Viforita,
sunt de o buna rasa, curat ro- calitate. Tega, Siriul, Podul - Caluld si
mineasca. Zalhanale erad doua, : cea la Musa; la dmp: Luciul, Mar-
Porcii sunt cei comuni intre- la Sapoca si cea din comuna gieni, Largul, Mizil, Breaza si
gd taxi.; rar se gasesc incruci- Simileasca, unde O. tala anual Baba-Ana, productrid anual cas-
ser! cu porci sirbestI, unguresti, 2200 vite cornute si 5000 °I si caval 120000 kgr., 130000 kgr.
etc., prin comunele Blajani, Zi- capre. Cea de la Sapoca a ince- brinza : de burduf, de cosulete si
li$teanca, Fundeni, etc. Tot d. tat de pe la 1870, lar cea de urda, si 200000 kgr. brinza, al-
Casotti a reusit a avea o nota la Simileasca In 1885. ba, sati de putina, apoi : unt de
rasä din diferite incruciseri, care Tabacariile n'ad fost niel o oaie 20000 kgr. si 140000 kgr.
sa Intruneasca: marime, carne data in floare; singura care a lapte de putina, care se pune
gustoasä si grasime suficienta. functionat si functioneazä regu- In comert, parte pentru consu-
Este de notat ca, cimpul in lat e cea de la Moara - Gher- matiunea locala, iar parte se ex-
genere e mal avut in vite de manoaia, din orasul Buzad, la porta ; asa brinza alba trece In
clt muntele. care se mal' poate adauga cea din Austria si mar cu seama in Vie-
Mierea si ceara aproape ad strada Dorobantilor, trifiintatä na, servind ca aliment lucrato-
pIerit din cultura si micul numar abia de citI-va ani. Pieile ce se r119r din fabrici, lar cascavalul
de 6665 stupi ne arata putina tabacesc serva pentru cizmarie de cImp se vinde in Bulgaria si

www.dacoromanica.ro
BUZAUL (JUDET) 110 BLIZXUL (JUDET)

Turcia. Cea mar renumita pro- chile de fama.; cea din Pogoane la fabricarea tuicer si a ote.
ductiune a judetuld, in aceasta. 15 chile ; cea de la Episcopie
1-amura, e cascavalul de Penteled, to chile; si cea din catea Dobro- Zmeura atrage cîÇTva colee-
a carur reputatiune e bine sta- gel, (ambele in orasul Buzad), torT In locurileLde munte pen-
bilita afit in tara, dit si In strai- 7 chile ; sad un total de so chile tru a face dulcead. Ce1e mar
natate. El se fabrica, in termen pe zi, cea ce a anual 15000 reputate gradinT de poame iln
de mijloc, cam 80oo kgr. anual, chile. Aceasta fajnä se desface oras sunt: a d-lur Marghiloman,
cea ce nu poate satisface toate parte in Buzad, parte in Rtm- a case! N. Stanescu si a Epis-
cereri/e, din care cauza e in/o- nicul, Putna si alte judete. Sunt copier; iar in judet : a d-lur Pr.
cuit cu cel fabricat in muntiT 127 morr de apa si 34 facae, mar Casotti, a d-lur Marghiloman
Musa, Siriul si Podul - Calului, toate pentru macinat porumbul. (Fundeni), a d-lur Perieteanu-
care are un gust aproape egal. Din fina mdcinata se fabrica Buzad (Beceni), a d-lur N Bag-
In timpul din urma, cascavalul pibe in 43 brutarir, aflate atit dat (Tohani), a d-lur Mares (Fe-
de Penteled (fabricat In casarla In orasul Buzad si Mizil, cit si feler), a d-lur C. arlova (Gura-
Viforita si la Tega) a inceput prin comunele rurale. Bragage- NiscovuluT), etc.
sa piardà din calitatea sa, atit rir sunt 9. Padurile &era lemne, nu nu-
din cauza lacomier fabricantilor, Pentru fabricarea rachiulur de mar de foc, dar si de lucru :
cit si din lipsa de bacT expertr. bucate era o povarna In com. Pentru fabricarea scindurilor,
Cel mar renumit baciu al Bu- Simileasca, care de citr-va anT judetul posea 102 herastraie,
zriulur a fost Petre Baciu, mort nu mar functioneaza; lar pentru aflate cea mar mare parte in
In 1865, in virsta de 103 anT. fabricarea tuicer de prune sunt comunele Nehoiasul, Gura - Te-
El a fost adus de Episcopul 264 poverne, cu un numar de ghir, Lopatari, Bisca-Chiojdulur,
Chesarie, pentru oile Ep'scopier, 328 cazane, situate in mar toate ett. Scindurile din Siriul sunt
care pascind Penteleul, a facut comunele de munte. superioare. Tiganii rudarr fa-
renumele acester productiunr. O parte din vinul produs trece brica in mal multe padurf :
Filr sar aú continuat arta paria- asemenT in industrie, servind la copar, lopetr, litigue, etc., apor
telul lor si ciad Penteleul era fabricarea spirtului de vin si cärbuni sad mangal. In comuna
al lur Persescu, cascavalul de mar cu seama a meliser. Melisa Tisaul si in comuna Marunti-
a ci inca nu-sT desmintea repu- de la schiturile Gavanul i Cio- sul, rodea se practica pe o
tatiunea. Cu moartea lor a in- lanul are o reputatie bine sta- scara intinsa. In comuna Vipe-
ceput sa devie de o calitate in- bilita. In com. Ulmeni s'a in- resti se fabrica hambare. Fa-
ferioara. fiintat In 188o o fabrica de co- bricarea donitelor, , a putini-
Suma, ce se poate incasa pen- niac a caser Amanieux si I. Na- lor si a altor obiecte de lemn,
tru aceasta productiune, se ri- ville ; tot aci se conserva o mare precum : mese, seaune, etc., se
dica la 740000 leT anual. cantitate de vin pentru export. face in mar multe comune de
Laptele de yac! i bivolite, O altä fabrica de coniac s'a in- munte, dar mar cu seand in
pe Ruga consumatiunea casnica, fiintat la Zoresti (com. Valea- Nehoiasul, Gura- Teghir, Lopi-
trece o parte in comert, fie ca TeanculuT), de C. Cirlova. tari si Paltineni, mide tot-d'o-
lapte, fie ca unt saU smintina. Tesatura cineper si a inulur, data se face sindrila sad sita
Untul de vaca, de si se pro- de si cu instrumente primitive, pentru acoperisul caselor. In co,
duce in cantitate de cam 800000 se face cu multa soliditate ; lar muna Bozierul se fabrica buto-
kgr., nu se pune in comert anual pentru impletitul fringhlilor e iase de tuica cu multa. ara si
de cit in cantitate de 240000, o fabrica in ora.sul Buzad. Se fac gust, mal cu seama cele- din
reprezintind o valoare de 720000 incercarT si pe la scoalele rurale, vergele. Padurile dad ghinda,
leT, cea ce da, pentru intreaga futre care se pot cita lucrarile girul pentru ingrasatul porcilor
fabricare a lapteluT desfacut In fkute la scoala din Glodeanul- ranza pentru tabacitul pieilor.
comert, 1460000 ler anual. Silistea. In ce priveste industria pro-
Industria bazata pe produc- Uleiul de in si nuca nu poate venid din substante rninerale
tiunile vegetale e reprezintata indestula niel trebuintele locale. avem
prin 102 morT de aburi sau Poamele cele multe, pe cae' Extragerea petroleular, care
dfn care mar trisemnate sunt : le produce judetul, se consuma se face in corn. Monteorid (Futv
cea dirr Mizil, lucrind pe zi 18 parte in localitate si parte serva dul-Sarati1), unde, din 1860, °tu&

www.dacoromanica.ro
BUZXU L (JUDET) 11 BUZXUL (JUDET)

a inceput aceasta industrie, s'a servindu-se cu ceca ce natura are un comert dezvoltat cu tuica,
sapat peste 1000 puturi, din le-a pus la indemina. lemnaria i brinzeturile. Casca-
care functioneaza 274, unele pri- Pentru extragerea pietreI de valul de Pentelea e cautat pana.
mitive, lar altele sistematice, Cu constructiunI, judetul are mai In partile cele mal departate ale
adincime 'Ana la 200 metri ; multe cariere, din care mal in- Ord. Poamele aduc asemenI
lar unul (sistem american) pana semnate sunt : a) Ciuta (Po- oare-carI foloaselocuitorilor m un-
la 400. Aceste puturI produc dul-Tiser), care dà piatra pen- teal', earl le desfac la &imp in
zilnic 2000 decalitri pleura cu tru temeliI, ornamente, trepte, schimbul cerealelor. Mierea
tarie de 320, saa un total dc canale, cruel', etc. ; se distinge ceara fiind putinà si comer -
800000 decalitri pleura. anual. foarte mult prin uniformitatea cu dinsele e neinsemnator.
Din resturile de pleura., tot adi maseI i inlesnirea cu care se Una si pieile se exporteazd in
se fabrica diferite uleiurT pen- poate sculpta, din care cauza mare parte in Austria. Petro-
tru ungerea vagoanelor, trlsu- permite a se sapa intr'insa chiar leul trece in Austria, Bulgaria si
rilor, etc. Pleura se maI ex- obiecte de arta. b) Pietroasa Turcia, in cantitate caen de
ploateaza. In com. Mdruntisul, (muntele Istrita), ceva mai durd, 300000 decalitri anual. Vinul,
comunele Tiga i Cuculesti, unde dar avind vintuti si alte sub- de si se produce relativ mult,
functioneaza. 40 gurI de puturi stante straine in masa sa. c) se exporta putin. Mare parte se
au o adincime de 120 m., &rid Brinzeasca i d) Muscelul-DariI, consuma in fabricele de coniac
pe zi 650 decalitri, Cu o task care da piatra cea maI durd de la Ulmeni i Zoresti; o mica
de 290. Aceasta 'Acura. e trans- si care se poate intrebuinta parte, maI cu seama vinul negru, a-
formata. in gaz in fabricele din cu succes în bordurI de trotu- junge pand in Bucuresti si chiar
comuna Sirmileasca, a asociati- are, etc. Piaträ de constructiunI afard din tara. Nu maI putin
lor Christodorescu , producind se mal afla in comunele Mon insemnat este comertul cu vi-
32000 decalitri anual, a dial teorul, Breaza, Tisaul, Pandtaul, tele, din care unele se ingrasa
P. Catanescu, producind woo° dar inferioarä celeI din cariere- pentru Mat, jar altele se des-
decalitri. Tot de la Tega, d. N. le de mal sus. fac pe la diferite tirgurI pentru
Bara.teanu aduce pleura pentru Piatra de var se af1ä maI trebuintele agricole.
fabrica sa din com. Merei, unde in toate apele de munte ; cel Importul judetuluI se face in
se fabricd pana la 5000 deca- mal bun var se fabrica. la Ver- cea maI mare parte din Aus-
litri anual. Desti, Pirscovul, Calvini si maI tria, mal cu seama pentru ma-
Pleura insa cea mal buna cu seama. in com. Rusavatul, gazinele de brasovenie, lipscd-
cea din com. Piclele (Mier- care produce varul gogon pen- nie si Minarie, apoI masinI a-
lari), care are o tasie de 400, tru spoit. gricole, obiecte de fontd,
dind la I 00 pleura, 70 pe- (Maria ordinara se practica taminte, etc. BacaniI aduc o
trolea. Aceasta pleura se rafi- in cite-va comune si maI cu mare parte de marfurr din Cons-
neaza in fabrica din com. Ma- seamd in : Mizil, Niscovul, Cal- tantinopole. Importul din Franta,
racineni, producind anual 8000 vini, Pirscovul i Policiori. Germania, Anglia, e neinsem-
decalitri petrolea. Comerful ,ci tirg-urile.Co- nator.
IncercarI de extragerea pa- mertul und judet, ca si al Ord Pentru inlesairea comerciuluI,
curd s'ati facut si in alte loca- din care face parte, sta. in ra- judetul are maI multe tirgurI
litAtI, dar farà o deplina reusitd. port direct cu productiunea sa din care cel mal important este
In total dar, judetul produce agricola i industriall. Buzdul a- Dragaica. Scopul principal pen-
4504000 decalitri petrolea, ceca And o produetiune destul de in- tru care s'a infiintat acest tirg,
ce reprezinta un milion leI; la semnata, prin urmare, relativ a fost desfacerea rind, de aceea
-care se mar pot adauga inca comertul an e bine dezvoltat. el se tine in zilele de 18-24
200000 lei , valoarea palcureT Cel d'intia loc, fArà indoiald, 11 Iunie, dupa tunderea oilor.
brute si a altor derivate ale el. ocupa cerealele, care mal mult lina se vinde naaI la fie-care
Sarea, de i. este multa, in ju- de jumatate se vind pentru ex- sttna ; nu se mg lasa in de-
det, dar nu se exploateaza. In port in diferite partY ale Euro- pozite si nu se mal aduce la
comunele de munte, apele fiind pd. Pietele cele maT impor- ergurI. Comertul cel mal in-
skate, si adunatul sareI etfacil, tante de desfacere sunt,garile : semnat ce se face acum, la
rmaI totT locuitoriI nu o cumpara, Cilibia, Mizil i Buzda. Muntele acest erg, e cu vite cornute

www.dacoromanica.ro
BU ZAUL (JUDET) 112 BUZÄUL (JUDET)

si mal Cu seamA Cu atit cepe din gara Buzan, atinge par- Buzdii-Vadul-Sorestilor, In-
de lux, cit si de hergheliï, a- tea de E. a orasulul, trece riul cepind din soseaua nationala (la
poi cu trasurI, lemnarie, tesa- Buzan' printre catunele Blajani 3 kil.) in cat. Haimanalele, trece
turT, cizmärie, obiecte de ruda.- FocsAnei, ese din judet In co- prin Zilisteanca, Fundeni si Va-
rie, etc., precum i marfurf de muna Zilisteanca si se indrep- dul-Soresti, avind o lungime de
brasovenie, lipscanie, marchita.- teaza. spre Rlinnic. Are lungi- 9 kil. 670 m.
nie, häinArie, mode, bacanie, etc. mea de 22 kil. i in judet halta Vernesti-Tisdul, trecind prin
pentru care vin magazine, atit Bobocul. comunele: Niscovul, Grajdana
locale, cit si din alte judete. e) La acestea se poate add- cu o lungime de 30
De la infiintarea cailor fierate, uga linia fierata, in stare de pro- kil. 940 m.
tirgul decade din an in an. La iect, Buzan -PatArlage. Niscovul-Tohani (Drumul-
29 Iunie acest erg se muta de 2. CA! nationale : soseaua na- Viilor), trece prin comunele : Va-
la Buzan, la Mizil, tot sub nu- tionala, venind din Ploesti, trece lea-TeanculuI, Gura-Sal-6.g
mele de Dragaica si tot cu a- prin Mizil i Buzan, apof, prin Pietroasa-d.-s. i Tohani,
celeasT märfurT ; e aci insa mult com. Märäcineni, se indrepteazd cu o lungime de 3 I kil.
mar mic. Dona tIrgurf de spre Rimnic si Focsani. Pe a- Vernesti-Valea-TeanculuT,
toamna. numite Valea-Teancu- ceasta osea sunt doul podurT cu o lungime de i kil. 925 m.
luT, incep la 15 Septembrie si de fier, unul peste riul Buzaul, Mizil-Cislaul, trece prin co-
se termina'. la 15 Noembrie, in cu o lungime de 536 ni. si al- munele : Tohani i Jugureni, cu
zilele de Simbata i Duminicä ; tul peste riul Cilnaul, cu o lun- lungime de 32 kil. 858 m.
unul din aceste tirgurT se face gime de 76 m. Mizil-Cilibia, trece prin co-
tot pe locul i in baracele Calle judetene sunt : munele : Amarul, Glodeanul-Cir-
guita Drägaica, avind numele a) 1. Buzan-frontiera, prin co- lig, Glodeanul-Silistea, Cotorca,
Carol I, iar altul In com. Ver- munele : Vernesti, Cindesti, MA- Meteleul, Pogoanele, Caragelele
nesti in apropiere de com. Va- gara, Viperesti, CislAul, Marun- si Cilibia, cu o lungime de 73
lea-Teancula Aci se desface tisul, Patirlage, Paltineni, Ne- kil. 788 ni.
multa' butnarie, lemnäric, poa- hoiasul si de aci la frontiera, Berca-Policiori, cu o lun-
me, zarzavat si alte obiecte avind o lungime de 93 kil. 460 gime de 8 kil. 100 m.
necesare culesulta viilor. In fine metri. I O. Pirscovul-Goidesti, trece
mar e tirgul de la S'apoca, care 2. Buzan-Braila, prin comu- prin comunele : Trestia, Bala-
incepe la 9 Martie i tine pana nele : Tabarasti - Cilibia - Cotul- nesti, Boziorul, BrAesti si Goi-
la 30 Aprilie In toate Miercu- CioriI, cu o lungime de 30 kil. desti, cu o lungime de 29 ki-
rile si Joile. La aceste tirgurT 400 metri. lometri.
se maT pot adäuga cele 127 b) Calea mixtA Buzau-Urzi- Nehoiasul-Gura-Teghir, cu
ce se tin in diferite comune, ceni, prin comunele : Costesti, lungime de ro kil.
maT cu seama de munte, la Cioranca, Mihailesti i Glodul- Tintesti-Albesti (din so-
deosebite särbätorT, cu o du- Sarat, de unde trece in judetul seaua mixta), cu o lungime de
rata de o zi, cel mult tres si Ialomita, avind o lungime de 19 kil. 578 m.
unde se consuma mal mult de 40 1/2 kil. Maxenul-Albesti, prin Sme-
cit se vinde. Numarul circiu- c) Gane vecinale sunt : eni (din soseaua mixta), Cu o
milor in tot judetul e de 1088. I. Sapoca-Lopatari, prin co- lungime de 22 kil. 580 m.
n'ir de comunica/le. r. Caile munele : Cernatesti, Carpiniste, d) CA! comunale sunt :
fierate sunt doua : Beceni, Gura-DimieneT, Vintila- Lipia, Merei, Monteorul, Gu-
Bucuresti-Braila, care intra Vodd, Mänesti si Lopatari, cu o ra-Sal-ata', Stilpul, aringa, Pie-
In judet pe l'higa comuna Mizil, lungime de 41 kil. 905 m. troasa-d.-j., Breaza si Vintilean-
trece prin orasul Buzan si ese 2. Buzaa-Rusiavatul, incepind ca, care toate cad perpendicu-
din judet pe la com. Cotul-CioriI, din soseaua nationala, in com. lar in soseaua nationala, apoI:
avind o lungime de 65 kil. Pe MAracineni (3 kil, departe de Cochirleanca-Scurtesti, Scurte-
aceasta linie sunt statiunile : Mi- Buza(í), trece prin Maracineni , sti-Sageata-GAvdnesti, Gherase-
zil, Ulmeni, Monteorul, Buzan Plescoi, Gura-AninoaseT, Robes- ni-Costeti, Blajani-Maracineni,
Cilibia. ti, Pirscovul si Rusiavatul, cu o Zarnesti-de - Unan, Pogoanele-
Buzan-Mdrasesti, care in- lungime de 57 kil. 550 m. Calddresti-Padina si Cislaul-Cal-

www.dacoromanica.ro
BUZXUL GUDET) 113 BUZXUL (JUDET)

vini, avind un total de 155 kil. rata s'a unit cu pl. Tohani i pla- din registrele stArif civile, pe
27 m. lungime. iul Sanie cu plaiul Pirscov, atit perioada de 5 anI 1879-1883,
La acestea se me pot adl- in ceea-ce priveste puterea ad- care nu a fost tocmal favo-
uga : soseaua comuna15. Mizil- ministrativA, cit i judiciará.. rabilA populatiund, poate din
Baba-Ana-Boldesti, i oseaua Marca jud. este o bisericA multimea boalelor ce bintuiail
Pietroasa - d. -s. -Breaza-Vispesti- un soim ; biserica, in semn cá. atuncl, precum: anghina, vari-
Nleni-Fintesti-Jugureni. aci este scaun episcopal, soimul, ola, tifosul, etc., ne dA urmA-
Totalul cAilor acute de judet poate pentru cA jud. Buzdti era torul rezultat :
si comune este : unul din cele ce procurati In jud. BuzAti media anuall
Cï judetene, 164 kil. 360 m.; multI soimI Domniei (vel Mon- a nasterilor era atundi de 7104,
vecinale, 368 kil. 894 m.; co. teorul) pentru a.. fi trimisI la a deceselor de 4679 si a cAsl-
munale, 155 kil. 27 m. Total Constantinopole. AstA-zI pasA- toriilor de 1548. Populatia eres-
688 kil. 281 m. rea care se pune pe sigiliile tea dar cu un numAr de 2428
Din acest numAr 219 kil. 569 salí pe tabelele oficiale, depin- suflete anual. DupA sex, numl-
m. sunt impietrite, 84 kil. 202 de de capriciul sculptorula, pic- rul nAscutilor se repartiza ast-
m. in executare si 384 kil. 510 torula sati al cela ce comandá. fel : 3678 bArbatI si 3467 femeI;
m. nelmpietrite (1891). sigiliul saü tabela. Sigillile din iar al decedatilor: 2467 bArbatI
Pe Ruga aceste cä, jud. are 1831 ati o pasare in zbor, pro- si 2209 femeI. AstA-zI creste-
mal' multe drumuff naturale, din babil un porumbel. rea populatid se poate evalua
care mal insemnate sunt dru- Populafia. Judetul era popu- la 3200 suflete anual.
mul Bogdanuld, drumul Fieru- lat in 1888 de 196654 locui- DupA religiud erati in 1888:
lui, drumul SAriI, drumul Ama- torI, formind 43250 familiI, care 193041 ortodoxl, 2192 mozaid,
ruluI, drumul BuzAálul (al Dea- dupa starea civill, se impArteati 1148 catolicl, 256 protestantl,
lului), drumul Oilor (Grindul mo- ast-fel : bArbatI cAsAtoritT 39910, 4 gregoried i 13 mahometad.
vila ManciuluI-Buz5b), LopAtari, necAsAtoriti 4982, vAduvI 3092, DupA cultur5.: ci tiintA de
drumul_ Penteleula, etc. a cAror divortatI 227, bAetI 51422; fe- cante 1945610c.; iar arA stiintl,
descriere se va vedea la lite- meI mAritate 39910, vdduve 177198 loc.
ra respectiva. 6047, fete 50964, saa un total Dupl drepturile politice se
Impiirfirea de 99633 bArbatr si 96921 fe- impArteali in acelasI an ast-fel:
Jud. BuzAil e impArtit in 3 plAsI mer. ToatA aceastA populatie Pentru Camerl: 547 alegAtorf
si 3 plaiurI : trlia In 40588 case si da un In colegiul I, 1014 In colegiul
Plasa SAratd, formatA din numär de 36291 contribuabilr. al II-lea, 865 in colegiul al III-lea
orasul BuzAil si 16 com. ru- In vedere cu intinderea teri- direct si 990 prin delegatie; iar
rale, Cu 73 cAtune si 30 subdi- toriduI jud., erati decI cite pentru Senat : 296 In colegiul
visiunI. 2.52 hect. pentru fie-care lo- I si 353 in colegiul al If-lea. 'Top'
Plasa Cimpuld, formatA cuitor. acestI alegAtorr &Si 4 senatorI si
din 22 comune rurale, cu 72 Dupa nationalitAtr, populatia 7 deputatI. NumArul alegAtorilor
cAtune si 14 subdiviziunI. se impártea ast-fel : 192419 Ro- lnsA varieazA din an in an.
Plasa Tohani, formatA din m'Id, 145 BulgarI, 2192 Izra- Dupl numArul alegAtorilor, Bu-
orasul Mizil i 17 comune ru- elitI, 324 GrecI, 1223 Austro-Un- zeul ocupA al IV-lea loc in
rale, cu 57 catune si 12 subdi- garr, 70 Italica, 39 PolonI, 56 tarA.
viziunl. GermanI, 16 FrancezI, 15 Rusr, In 1898 populatia s'a ridicat
Plaiul Buz5.5, format din 16 Armed, 17 TurcI si 22 StrbI. la 224000 locuitorI.
17 com. rur., cu 160 cltune §i Populatia acesta jud. a mers TiganI sunt ca la 7000 suflete,
46 subdiviziunI. tot-d'a-una crescind. Asa, dupà imprIstiatI prin diferite comune,
Plaiul Pirscovul, format recensAmintul din 1844, judetul mal cu seamA in : BuzAti, Simi-
din 16 comune, cu IZO cltune avea 133942 loc.; dupl recen- leasca, Cindesti, CislAul, Fun-
48 subdiviziunI; sAmintul din 1860: 144326 loc.; deni, etc. ColoniI de Sasr,
Plaiul SlAnic, format din dupá. recensAmintul din 188o: stabilit In secoliI trecutl In co-
19 com., Cu 91 cAt. si 39 sub- 182130; dup5. cel din 1885: munele:- Calvini, Niscovul, etc.,
diviziunI. 183225; lar dupa cel din 1890: dar carr acum asimilat
De cItT-va anI (1891) pl. SA- 196654. Datele exacte, culese cu desAvIrsire poporuluI romin

5671W. Ma ele thcl Geotparic. Vol. II 15

www.dacoromanica.ro
BUZkUL (JUDET 114 BUZ 'AUL (JUDET)

avind limba, religia si datinele culeasca, in 1792), si spitalul latie medie anuala de 240 elevi.
sale, precum si aceleasI drepturr militar. Acest liced, de la 1889, este
politice. Pentru populatia rurala si cea instalat in propriul sad local,
Bulgaria' in Buzad sunt foarte saraca, medicamentele se dad constructiune frumoasa, zidita de
numerosI si venitT in doua co- gratuit Ministerul Instructiund. E fre-
lonir. Yusti /la. Pentru rez-olvarea cuentat acum de 515 elevT si
Prima colonie e venia in micilor pricini dintre locuitorr posedá o biblioteca avuta s't
1806 O s'a stabilit in partea de este (i 88g): cite o judecatorie co- importanta. Un seminar, infiin-
N.-E. a orasului (in suburbiile muna15., In fie-care comuna, iar tat in 1838 de Episcopul Che
Girlasi si Brosteni), ocupindu-se pentru pricinf mai marI sunt 4 Ju- sane, si care avea in 1890 un
cu gradindria. A doua colo- decatorii de Ocol: in Buzan, numar de 9 profesor! si o po-
nie, a venit in 1828, dar ne- Mizil, Plescoi si Patarlagele. Pen- pulatie medie anuala de 60 e-
gasind locurI proprice, parte tru apeluff, afaceri ruar insem- levI (solventI si internr); a fost
a trecut la Ploesti, parte la nate, etc., se afla in orasul Bu- desfiintat in 1893, si localul saA
Hui; cei ce ad ramas in Buzau zad un Tribunal, de a doua in- restaurat si marit in 1898 va
s'ad stabilit In partea de V. a stanta, care depinde de Curtea servi pentru o scoall normall
orasului (extremitatile stradelor : de Apel din Bucuresti. Tot In de invatatort. ase scol! pri-
Carol I si Unirea) si in co- orasul Buzad' este si o Curte mare de bletT, din care 4 In
muna Maracineni, catunul Po- cu Jurati. BuzaA, 1 In Mizil si 1 in ma-
troceni. De si sunt numaratI Numarul proceselor ce se nastirea Berca, cu un numar de
intre Romliff si exerciteaza judeca de tribunal prezinta ur- 18 institutor! si o populatie de
drepturI politice, insa cea mal matoarea medie anuala: civile 960 elevi. Patru scoale primare
mare parte inca nu stid bine zoo, corectionale 645, divorturT de fete, din care 3 in Buzad si
rorulneste si traesc aproape 'fil- 48, apelurt civile 270, apelur! 1 in Mizil, cu un numar de 12
tre dinsiI. corectionale 400, comerciale 25, institutoare si Cu o populatie
Serviciul sanitar. Actual- executarr 218, epitropir ioo, e- de 470 eleve ; 1 IO coa.le rurale,
mente, din punct de vedere sa- fecte 30, mezate 31, dote 83, frecuentate de 6580 blet1 si
nitar, judetul e impartit in 5 vinzarI 291, secuestre 24, ipo- 976 fete. coalele primare ru-
circumscriptiI : 1. Plaiul Buzar', teci 86, testamente 27, con- rale stad sub privegherea unui
avind un spital In comuna Pa- ventiuni 130, separati! patri- revizor scolar, a asid resedinta
tärlagi, un medic, un vaccina- moniale 8, interdictiI 4, pensil este in orasul Buzau. Pentru in-
tor si o moasa ; 2. Plaiul Slanic- alimentare io, propriri in mina vatamintul primar si secundas
Pirscovul, avind un spital In a 3-a 7, firme 29, donatiuni cheltueste in genere numal sta-
manastirea Nifon, un medic, 14, falimente I r, adoptii 6, co- tul, iar pentru cel rural, atit
doT vaccinatorl si o moasa; 3. respondenta 6 si electorale 8. statul cit si comunele, irisa Cu
Pl. ampuluI, n'are spital ; are Numarul crimelor da media o parte mal mica. coalele ru-
irisa un medic, doi vaccina.tori anuala de 30. rale, intretinute numai de co-
si o moas5.; 4. Plasa Sal-ata, Judetul are un arest preven- mune, sunt II.
dotatA acum cu un spatios tiv, zidit in 1888, in toate con- Mara de scoalele publice, mal
si frumos spital, construit de ditiunile cerute, cu intretinerea sunt in orasul Buzdu si institute
domnul Monteorul, pe proprie- caruia se cheltueste anual (1889) private: 2 de baeti si I de fete,
tatea sa Monteoru are un me- leI 5700 pentru personal si 7500 cu o populatie de 58 elevi si
dic, doI vaccinatorr si o moa- pentru material. Media detinu- 66 eleve. La aceste se poate a-
sa; 5. Plasa Tohani, are un tilor in fie-care an e de 350 dauga si invatamintul confesio-
spital in comuna Mizil, ser- barbati si 5 femei. Numarul ad- nal izraelit Cu 2 colf de bleti
vid si orasenilor MizilenI, cu vocatilor e de 48. si I de fete, frecuentate de 198
un medic, dor vaccinatorr si o Instrucpnnea. Pentru instruc- elevi si 25 eleve.
moasa. tiunea publica, judetul posedd : Cultul.Mal top' locuitorif ju-
In oras sunt : spitalul comu- un liced, fost gimnaziti infiin- detulur sunt crestinf ortodoxI,
nal, spitalul judetean, spitalul tat de comuna in 1868, care in avind biserici mar prin toate co-
Girlasi (institutie particularA, fon- 1884 a trecut la stat, cu un nu- munele si catunele. Dintre con-
dat de Paharniceasa Maria Min- mar de 12 profesor! si o popu- fesiunile straine n'are nicr una

www.dacoromanica.ro
BUZÄUL (J UDET) 115 BUZXUL (JUDET)

temple sad bisericr, afara de iz- ler 14 banT; timbre, inregistrarT 59 banT; despagubirr de la in-
raelitir, cari ad in Buzad o sina- si amenzI, 144766 ler 79 banT ; surater, 17619 ler, 93 banT ; pro-
goga si douà case de rugaciunr, veniturr extraordinare, 16009 lei dente de la debitorif statulur,
iar in Mizil numal o casa de 49 banT ; amenzr judecatorestr, 50930 le!, 69 banT; din costul
rugaciunr. 17714 ler 20 banT ; arenzT de mo- porumbuld dat loc., 94326 ler,
Numarul bisericilor e de 289, sil', 759685 leT 02 banT ; arenzl 68 banT ; ramasite din exercitir
din care 275 servesc, iar 14 de padurr, 142306 lei 30 banT ; inchise, 495120 le!, 85 banI ;
sunt parasite. Din cele 275 bi- chirir, 3159 ler 75 bad ; sub- Eforia Spitalelor, 36681 le!, 67
sericT, numar 268 ad preotl, iar ventie pentru pompierT, 32000 banT; Casa Pensiunilor, 184056
la cele-l-alte serviciul se face de ler; taxa pentru elevir aflatI in le!, 75 ball; Casa Scoalelor,
preotir de pe la bisericile veci- scoala militara, 1100 ler; taxa 13828 ler, o6 banT; conservare
ne. Numarul preotilor e de 270; pentru elevii din internate 6075 la Casa de DepunerT, 6420735
diaconT sunt 5, cintaretT 261 si ler ; Camera de Comer t din Plo- ler, 39 banT; Casa de Dotatie a
paracliserr 191. In cea mar mare esti, 4994 ler o8 banT ; licenta, Oaster, 23258 le!, 20 banT ; ze-
parte din bisericile de la comu- 186772 leI 50 banT ; zecimI de cimI si diferite veniturr cuvenite
nele rurale, cintaretil implinesc percepere, 91619 lei 25 bani ; case! judetulur, 845620 le!, 81
si serviciul de paracliserT. taxa de transmitere 3432 ler ; banT. Veniturile judetulur, pe a-
Pe finä aceste bisericr de poduri peste rlurT, 8940 ler ; des- cest an, din fondul zecimilor,
mir, mar sunt 7 monahale, din- pagubirr de la insurateT, 99538 subventiunT si extraordinare :
tre care: Episcopia Buzauld, leT 29 banT ; procente de la de- 427700 ler; din fondul drumu-
Ciolanul, Gavanele, Nifonul si bitorir statulur, 9459 leT 47 banT ; rilor : 149145 le!, 75 banT ; to-
Gavanul pentru calugarT ; iar IZA- din costul porumbulul impartit tal: 576845 ler, 75 banT.
testi si Barbul pentru calugarite, locuitorilor 17966 ler 63 banT Venitul comunelor rurale: le!
cu un numár de 105 calugarT si ramasite din exercitiT inchise 397959, 74 banT.
si 1 1 r calugarite. Toate aceste 2925081d 6 iban!. Total 2738986 Regia Illonopolului'. De la tu-
bisericr, impreuna cu cele din ler 81 }Dad. tunurr, 992155 le!, 80 banl ;
jud. Rimnicul Sarat, formeaza Sume incasate: pentru Efo- cartl de joc, 6761 leT, 20 banT ;
eparhia sad diecesa Buzaulur si ria Spitalelor, 97128 ler, 90 b.; timbre, 160071 le!; sare, 85626
stad sub privegherea si ascul- Casa pensiilor, 78321 leT, 02 b.; le!, 75 banT. Total 1244614 leT,
tarea Epis copuluT acester eparhir, Casa de DepunerT, 2202265 leí, 75 banT.
al carda scaun este in Buzad. 44 b. ; Casa de dotatie a oaster, Creditul agricol. VeniturT din
(Vez! Buzau-Episcopie). 22740 Id; Creditul agricol, 8111 dobind 100/00, 82372 ler, 28
Finan/ele. Diferitele darT si ler, 25 b.; zecimI si diferite ve- banT; veniturl din dobinzr 2°/o,
veniturr se incaseaza de Casie- niturr cuvenite case! judetulur, 440 ler, 30 banT; beneficid, 180
ria generara al carur sedid este 440496 leT, 97 banr. Id. Total 82992 Je!, 58 banT.
In orasul Buzau. Din punct de In anul 1898 veniturile se im- Telegraful ,ri Polla. Pentru
vedere financiar, judetul este partem-1 ast-fer: serviciul telegrafo-postal, jude-
impartit in 4 circumscriptir de CM de cornunicatie, 222336 tul posea. 4 oficir: Buzad, Mi-
control : Buzad, Mizil, l'atarla- lel; fondera, 635645 le!, 56 b.; zil, Patarlage si Plescoi, precum
gele si Plescoiul si 32 circum- extraordinare, 448 Id; amenzr, si douä biurourr postale rurale
scriptir de percepere. Comunele, 21138 leI, 04 banT; arenzI de la garile Monteorul si Cilibia,
ca si numarul lor, in ceca ce mosiI, 327959 le!, 36 banI ; a- afara de biurourile instalate la
priveste circumscriptia de perce- renzI de padurr, 77750 le!, 96 fie-care gara pentru serviciul
pere, sunt supuse adesea schim- banT ; chirir, 7377 ler, 30 banT ; editor fierate.
bárilor. subventiunea pompierilor, 33000 Armata. Pe teritoriul distric-
Veniturile statulur In judet, ler; elevr in internate, 3450 ler; tuld Buzad se afta urmatoarele
in anul 1888-89, ad fost : elevI strainT in invatamintul pri- corpurT de trupa :
CM de comunicatie, 196930 mar, 2125 le!; elevr strainI in 1. Infanteria. a) Regimentul
leI; patente, 86738 le! 22 batir; invatamintul secundar, 1530 ler; Buzad, No. 8, compus din 3 bata-
fonciera 500 si 6°/0, 446179 ler Camera de Comert, 4206 leT, 92 lioane permanente si cu schim-
07 banT ; taxa 50/0 33961 ler 07 banr; licenta, 153572 le!, 40 b.; bui, cite patru companir fie-
banT ; bauturr spirtoase, 137431 zecimI de percepere, 111088 leT, care, avind resedinta In orasul

www.dacoromanica.ro
BUZÄUL (JUDET) 116 BUZAUL (JUDET)

Buzan si un efectiv total de vatna pentru calatorif i mar- lor. Dintre aceste pesterr vom
4380 camera combatantI i 2000 furile, care se duc i vin din cita : Casa-Hotilor si Platra- oi-
dispensatt si auxilian, in care in- Austria, pe albia riulut Buzad. mulut, din muntele Istrita, in
tra i rezerva. Istoricul. Urm ele ce carac- care s'au gasa i resturt de ar-
Regimentul Buzatl, No. 8 terizeaza epoca de piatra, at1t pa- me, apot Piatra Bogzir, Aluni-
de militil, cu resedinta in Bu- leolitica cit si neolitica se gasesc sul, Crucea - Spatarulut, Agato-
zad, compus din 2 batalioane, Cu abondenta si in jud. Buzäu. nul, Piatra-Gaurita, Gaura-Zme-
unul cu resedinta in Buzati si Vom cita: topoare, lanct, cioca- ulur, etc.
al doilea cu resedinta la l'atar- ne, etc. gasite la Niscovul, Valea- Getir cazutt sub dominatiu-
lage; avind un efectiv de 2800 Tatarilor, Bisoca, Biidea, etc. Pe nea Bastarnilor, Dacit, fratil lor,
oament combatantl si 1190 dis- muntele Fintina-Hotilor se vad se intind peste teritoriul ocu-
pensatt si auxilian. inca resturt de hirburl de diferite pat de dinsit si lasard in acest
Gloatele, can' nu sunt or- forme, instrumente de oase, lo- judet douà cetAtI : Comidava
ganizate in regimente, atl un e- cuinte scobite In masivul Ramidava. Dupa Ptolomen, Co-
fectiv de 3660 combatantI si care ne probeazà cu certitudine, midava a fost unde e com. Pie-
2700 dispensatr si auxilian. cd acest judet a fost cunoscut troasa-d.-j.; ruinele Comidavet se
Cavaleria. Excadronul al omulta preistoric. Venind la tim- vad Inca. Ramidava ar fi fost pe
111-lea din regim. 6 calarast. plif istorict, pe la anit 500 albia riului Cilnaul, in apropiere
Artileria. Regimentul 7 inainte de Christos, dup. cum de Clociti. Romanh cucerind
artilerie, cu resedinta in Buzau, ne spune Herodot, Dacia a fost Dacia, de si teatrul actiund lor
are un efectiv de 1990 oament locuit5. de Scitt, iar partea sin- s'au intins in Transilvania, Ba-
activI, din can numat a patra ga a Dundre de Scitit agricul- nat si Oltenia, totust aa autat
parte se recruteazà pe terito- tort sati Scolott, de la carr ne O. se asigure de tot teritoriul
riul districtulut Buzan. aU ramas o mare parte din mo- ocupat mai inainte de Dad si
Contingentul anual al tineri- vilele ce imbrazdeaza judetul, Cumal seama de localitatile for-
lor, ce se recruteazd pe terito- mal' in toate senzurile. Pe la a- tificate de dInsir, distruend pe
riul districtului Buzan este de nul 340 a. inainte de Christos unele si consolidind pe altele,
r350 in media, din can se a- se stabilesc in aceste partI Ge- dupa cum le dicta interesul
limenteaza corpurile aratate la cet d'intiiu barban din po- strategia . Romanit mentinura
No. I, 2 i 3, in plus alte cor- poarele tracice, Cu oare-care in- ambele cetatl dacice din jud.
pul-1' i servicir ale annater, can' clinatiunt spre stabilitate si cul- Buzau i mal cu seama a Comi-
ati resedintele in alte garni- tura. El" 1st ridicaserd 3 cetatt daver (Pietroasa) ti dete o mare
zoane. intre Bräila si Calarast, ca sa intindere, puind-o pe baze so-
In orasul Buzatí sunt con stru- poata prada cu inlesnire ceta- lide, cu o grosirne de 2 metri,
ite dona cazarme: una pentru tile grecestI de pe malul M5.- in forma unuI vast patrulater,
Regimentul de infanterie si alta reI-Negre, asigurindu-si tot de unde stabilisera un lagar, ale
pentru Regimentul 7 de artilerie ; o data retragerea in muntir a- carel ruine se N'Ad inca in poa-
ambele sunt proprietatea arma- propiati, in care sapau pestert lele de S. ale muntelui Istrita.
ter, lar cele-l-alte corpun si ser- adinci, unde sa se poata ascun- Urmele RamidaveI nu se cunosc,
viciI din garnizoana stau in case de in timpI de restri$te. In anul dar in apropiere de locul unde
inchiriate. 335 innainte de Christos, ma- a trebuit sa fie aceasta cetate,
Pichete. Pentru paza frunta- rele Alexandru, incepind expedi- s'a gasa un mare tezaur de mo-
riel Austro-Ungaria, sunt tiunea contra lor, trece Dunarea nede romane, care erail aduse
insirate pe hotar un numar de pe la Silistra si in apropiere de de undele izvorultu Clociti, orI
I I pichete, din care: Botita, Calarasi dete peste o cetate a lor de cite on veneau mart. Tot
Poiana-din - Cale, Cocianul, Ba- si o distruge, lar Getit invinst din perioada romana a mal ra-
labanul i Giurgiti sunt de vara, fug in muntir apropiatt. Nea- mas urme din Valul-lut-Tralan,
Uscatura - Teharaulur, Pasarea, parat ca muntir apropiati nu pu- pe care d. Schuchardt, in 1885,
Brazeul si Lacul-luI-Dobrin, de teati fi de cit ai Buzdului, ceca le a co statat pana in apropiere
jama, lar Crasna i Checa sunt ce se poate sustine si prin mul- de com. Amarul.
si de vara si de lama. Piche- timea pesterilor sapate in el, pe Gotit revarsindu - se asupra
tul Crasna serva í ca punct de care traditia le atribue Europer, pe la anul 238 dupa

www.dacoromanica.ro
BUzik.UL (JUDET) 117 BuzXuL (ruDET)

Christos s'ati ramificat In doud : tiunea umild in care se gdsea mele. Dupd PeceriegT, vin, pe la
Ostrogotl si VizigotT. Vizigo- acum, ingrozit si de Hunii, carl anul io65, CumaniI, carr, ingro-
tiI se stabilesc in Dacia, unde incepuserd invaziunile ion In Da- zitT de Madi', ce inaintati sub
parte rdmin pdginT, parte de- cia 11 care if zdrobiserd inca o conducerea luT Gingiscan, se re-
vinise cre$tinI. EI ati ocupat data armatele sale, trecu Du- trag in muntiT CarpatT. De la
$i Buzdul. Probe despre aceas- ndrea ca sd se inteleagd cu Gotif dInsiT, de sigur, a amas in to-
ta avem urnatoarele : Gota luatI captivI de Valente, cu gin- pica numirile: Comana, Cirio-
pdginT sub comanda luI Ata- dul de a forma acolo un noti indne$ti, Begul, Bontul, Bilhacul
naric, incep persecutiunile con- stat i apoT a se intoarce de a $i altele, precum si mal milite
tra Gotilor cre$tinT i Sf. Saya lua pe GotiI ama$T i cu totiT movile, la care s'ar putea adduga
Gotul, a cdruia memorie se ser- sd se stabileascd In Moesia. La cu oare-care probabilitate si Tu-
bdtoreste la 24 Aprilie, este 'Me- plecarea sa nu-sT lud cu dinsul mulul-Cetatea din cdtunul Cir-
cat In riul Buzati. b) Un insem- tezaurele, ci le ascunse in jurul lomAnesti, care a fost un vast
nat trib al Gotilor, CauciI, se ceatiI Comidava, unde era for- cimitir al lor.
stabilesc in poalele Carpatilor tificat. Moare insd in Constan- In fine vin TätariT, ultimul
(«Ad Caucalandensem locum al- tinopole la 381, iar tezaurele popor barbar, care a maT de-
titudine silvarum inaccesum et ruin necunoscute pdnd in anul vastat pamintul RominieT $i prin
montium cum suis omnibus de- 1837, cind Episcopul Chesarie, urmare i judetul Buzda. Cu-
clinavit». Am. Marcellinus. Res scotind piatrd din muntele maniT, necutezInd sd se opuie
gest. XXI, 3 4), In tara Cauca frita, pentru nenumdratele sale T Atarilor, parte se retraserd peste
sau Coca. Se $tie insd, cd o mare constructiunT, lucatorir deterd Dual-e, parte in muntT. Nepo-
parte din muntiT BuzduluT poar- peste o micd parte din acest tul luI Gingiscan, Batukan,
ta si azI numele de Coca. A$a, tezaur, care acum, se afld in urmdri pana în Ungaria (a. 1241).
incepind din riul SlAnic, com. Muzeul de AntichiatT din Bu- O parte din hordele sale, sub
Vintild - Vodd i pana in virful curesti, sub numele: Closca conducerea luI Bugeac, se intoar-
munteluI Istrita, gdsim i astd-zI Cu puiT». AntiT, stabunT aI Sla- sea in Rominia, tredind muntiT
numirile: muntele Coca, valea vilor, chemati in ajutor de HuniI pe valle PrahoveT si ale Buzdu-
Coca, apor cdtunele sati : de la Dundre, vin in secolul V luT. RominiI din muntif Buzdu-
Coca-Plind, Coca- Seacd, Coca- si gdsind teritoriul dintre Siretul luT, PrahoveT i aT VranceT, im-
ScheeT, Coca-Antemireascd, Co- Dimbovita cu totul gol, se preund cu Cumanir refugiatI la
ca-NiculestT, Coca-Mereiascd, Co- stabilesc aci. In secolul VII vin dinsir, cercará sd li-se opuie, dar
ca-Dara, Mucelul-CociT, Coca-Sa- peste dinsiT Bulgarif, sub ducele Bugeac trecu peste &mil $i se
ringa, etc., care ne pot con- ion, Isperuch, subjugd pe primir stabili in locurile Ion. Din nu-
vinge pana la evidentd cdCau- SlavI si formeazd un vast stat ineroascle urme rdmase de la TA-
ciT se stabiliserd aci. (Vezi si de la BalcanT pana in regiunile taxi, pe lingd o multime de nu-
Odobescu : «Notices sur la Rou- depArtate ale TransilvanieT. Cum mili in topicd: muntele Tdtarul,
manie», Paris 1868, p. 399-405). cd Bulgaril erau foarte nume- muntele Tdarutul, Valea-TAta-
c) Atanaric, regele Gotilor, fiind rosI in acest judet, se poate ruluI, etc., maT avem fortifica-
invins de imperatorele Roma- proba $i prin faptul cA in to- tlile de pe platoul S dpoceT, rui-
nilor Valente, (anul 367), pe ma- pica judetuluT sunt peste 2000 nele i putul din comuna Al-
lul SiretuluT, se fortified inteo de numirT slavone. deni, antul-Tdtarilor, intre co-
cetate romand, in muntl, pe un Din timpul invaziunei Ma- munele Grdjdana si Niscovul.
afluente al SiretuluI. Afluentele ghiarilar (a. 893), n'a ramas In plaiul BuzAti, de la comuna
n'au putut fi de cit riulBuzdul ; niel o urmd, afard poate de Calina $i pand la frontarie, sunt
muntil n'au putut fi de cit Is- cite-va cuvinte in topicä, pre- mal multe locurT, care poartd
trita, in jurul cdruia erau sta- cum : It$fa, MiclAusul i altele. numele de TAtarul. MaT Insem-
bilitI CauciT, i cetatea n'a pu- PecenegiI, popor fino-atar, ve- nate sunt : Viea-TAtaruluT, din
tut fi de cit Comidava, care e ni id dupd Maghiarr, calcä si care se vede si acum cite-va
a$ezaa la poalele acestui munte. acest teritoritl, unde de sigur vite de o grosime insemnatd,
Ceea ce confirma si mal mult s'au stabilit o parte dintr'insir, ruine de o micd ceatuie, unde
acest fapt, e si imprejurarea cd cdcr apa Pecenega din plaiul traditia zice, cd a fost biserica
Atanaric, nemultumit Cu pozi- Sldnic le conserva nealterat nu- tdareascd ; Petera-TAtarulul, in

www.dacoromanica.ro
BUZ;101, (JUDET) 118 BUZAUL (JUDED

muntele Carafte. In fine, chiar al V-lea cel mare, ddrui Episco- venise spaima tarer. Gheorghitá
in orasul Buzar', in locul unde piel Buzdulur, infiintatä de tatal Stefan, cu trupele sale, veni in
este acurn grädina publica, exis- salí, judetul Braila (anul 1544), Buzad, unde se opri trer zile,
ta pan pe la 1835, un put, pe care TurciT pusese stapi- apor inainta spre Sarata. In ziva
zis al-Tatarulul. nire in anul 1546. Episcopul de 17 Iunie 1656, lupta se in-
Cu descalicarea lui Radu-Ne- Atanasie voi sa-si apere acest cepu aci $i Seimenif fura res-
gru, luind finta s tatul romin, dar, lusa TurciT respinsera in- pinsr spre Prahova ; Racoti insa,
gasim in relatiunile luT Giaco- cercarea sa si mar devastara care venise din Transilvania prin
mo di Pietro Lucari, ea Radu- incà odata aceste locurr. (Vezr plaiul Teleajenulur, ir opri din
Negru a zidit cetatT la : Cim- Sincar : Cronica», ed. II, anul fuga ion si asa SeimeniT fiind
pulung, Bucuresti, Tirgoviste, 1554, pag. 288). apucatr "filtre douä. armate, furä
Floci si Buzatl. Aceasta rela- In anul 1596, hanul tataresc zdrobitr cu totul. Cer ce sea-
tiune pare a se adeveri si prin profitind de absenta trupelor lur para luard drumul spre Baila
faptul ca pe dealul Gruiul, din Mihaiä, veni si se stabili In Bu- si in trecerea lor prin Buzld,
comuna Saringa, se yací si as- zad, cind pradà iar pe locuito- mar jefuird inca °data aceste
täzi" ni$te ruine, pe care tradi- riT acestur judet, precum .si pe locurr. (Miron Costin, «Croni-
tia le numeste Cetatea-luI-Ne- cer din Prahova si Brdila. Mi- cele», vol. I, pag. 350).
gru-Voda, addugind chiar c5. haili venind in Buzara, vindeca In anul 1689, Neintir, adusr
acest Domn ar fi avut si o alta in parte aceste rele prin dife- de Balaceanul, venira sub co-
cetate pe apa Negreasca din rite daruff, ce facu, ata unor bi- manda generalulur Haisler i o-
comuna Maxenul, de unde r-a seria cit si locuitorilor. (A se cupara tara. Domnul Constan-
si ramas numirea. In timpul luT vedea Condica episcopieT Bu- tin Brincoveanu se duse la ce-
Alexandru Basarab, Buzaul exis- ; Sincar, gCronica», ed. II, a- tatea Floci, unde era sultanul
ta ca tirg sal"' oras (la a. 1350). nul 1596, p. 416). Caiga, ca s1 se inteleaga cu a-
Prin secolul al XVI-lea si al XVII- N'apucase sa se uite aceste cesta si sa chibzuiasca ce ar fi
lea, numerosir boieri aT acestuT devastatiunr, cind Vasile-Lupul, de acut. Sultanul trimise pe
jud. incepura sa joace un rol im- Domnul Moldover, incepe expe- l'Atad contra lor, dar Brinco-
portant in Istorie, ba adesea ditiunile sale contra lur Mateiu- veanu, temindu-se ca Tharir sA
dispuie de tronul tärer; dar a- Basarab, Domnul Muntenier (a- nu dea foc Bucure$tilor, unde
aceastä influentä a lor a fost nul 1637-1639). Timus, gine- se fortificaserd Nemtir, fugi in
in multe rindurr pernicioasa lo- rele lui Vasile-Lupul, viind in Buzda, lar pe Doamna Maria
cuitorilor. Buzar.' cu Tatarif, pradd si arde cu alte jupinese le asigurd
Dupa moartea luT Neagoe Ba- judetul, arde schitul Frasin etul mandstirea Bradul. Dupa retra-
sarab (1521), o mare parte din (Episcopia actual4), si din oras gerea Nemtilor, , Brincoveanu
boerr recunoscura Doran pe fiul nu rämine piaträ pe piatrá. (Mi- serbd foarte pompos Boboteaza
sää Teodosie, dar cer din Bu- ron Costin, < Cronicele», vol. I, In Buzda $i in ziva de 7 Ianu-
zalá se opuserd i aleserä un al- pag. 333. Balcescu, (Mag Isto- arie 1690, porni spre Bucuresti.
tul, favorit lor, pe Radu - Calu- ric»,vol. I, pag. 206. Sincal,cCro- Doamna Maria facu cu aceastA
garul si cu armele Il instalara nica >, ed. II, vol. III, anul 1637, ocaziune mar multe darurr in&
In capitala tarer, Tirgoviste pag 47-48). ndstirilor Banul $i Bradul. (BAl-
Partidul luf Teodosie chierna in Dup." moartea 'uf Mateiu-Ba- cescu, «Mag. istoric», vol. II, p.
ajutor pe Mehmet - Beg, de la sarab, SeimeniT cart se revolta- 152; vol. V, pag. 112. inca.r:
Nicopoli, care invinse pe Radu será si pradall tara, detronara Cronica», editia II, vol. III,
tale capul ; apor, dupa in- pe Constantin - Basarab (1656) pag. 237).
demnul comisulur Badicul, tri- si puser5. Domn in locu-T pe In prima sa Domnie,Nicolae Ma-
mise un numár de Turcr contra Christea, spatarul lor. George- vrocordat alungd. $uba$ir Turci,
boerilor buzoenr, pe carT ir robi, Racoti, Domnul Transilvaniet, si care se intilniserd mar in toatA
devastind tot-d'o-datä judetul in Gheorghit5. Stefan,Domnul Mol- partea de cimp a judetulur pAnd
mod cum nu s'a mar auzit pana dover, venia in ajutorul alun- la Niscov, (Balcescu, «Mag. ist.»,
atuncT. (Balcescu, «Mag. gatulur Domn, si impreuna fa- vol. IV, pag. 1o7) ; in a doua
tom. I, p. 158). curd planul sa distruga aceasta Domnie, viind in BuzAti, pe de
Radu al IX-lea, fiul lur Kadu armata de mercenarT, care de- . o parte ddrui Episcopulur 200

www.dacoromanica.ro
BUZAUL (JUDET) 119 BUZXUL (PLAIO)

talen, pe carl sa-1 la din ve- din aceastà cauza i limba vor- nu, e tatal DoatnneI Neaga, sotia
niturile judetuluI, pentru a pu- bita e departe de cea proprie luI Mihnea turcitul, decedata pe
tea sustine scoala, ce era infi- adevaratilor RominI. la 1614, lasind mostenitor pe fiul
intata Inca din timpul luI Ma- LocurI istorice mal insemna- san Negoita Tataranu, care mal*
tein-Basarab, lar pe de alta dete te sunt: Pietroasa - d.-j. (Comi- in urma s'a calugärit sub nu-
hrisovul din 1728, prin care dava), Clociti (Ramidava), Pe- mele de Nicolae si a fondat schitul
inchina manastirea Banul, ma- cenega, Coca, Sapoca, Santul- Negoita din com. Sarata i ma-
nastirer din Larisa, numita Dus. T'Atar-flor, Tumulul-Cetatea (din nastirea Pinul-cel-Mare din Brä-
ca.(Balcescu, «Mag.ist.», v. IV. cat. arlomanesti), Jidova, Biso- est.i Mitrea Vornicul, a carui
pag. 127). ca, etc., din timpurile vechI ; l'ata Neaga Mitroaia se confunda
Sub urmatoriI Doma Fana- lar din timpurile mal nota sunt : adesea cu Doamna Neaga Ta-
riotI, TurciI se intinseserà din Cetatea-luI-Negru-Voda, Cetatea táranu. Mihain Postelnicul si
ce in ce in jud., i Capanliii, luI Vintild-Voda, Zidul- Doam- fui sati Stoichita, Spatarul ot
sub pretext de comert, jefuiail neI - Neaga, Cucuiata, Crucile, Sal-ata, ti-alai:1 la 1659, inruditii
totul i depunean prazile in ma- din com. Särata, Palatul - luI- Cu Negoita i Mihain Postelni-
gaziile ce stabilisera la Clinciti. Brincoveanu, etc. cul, continuati acum prin Sa-
Inceperea campaniilor rusestI Familif istorice. Cele mal in- rateni. Banul Udrea, a cäruI
contra Turcilor fura asemenI semnate famibil i persoane is- sofá, jupineasa Grajdana, Cu
fatale locuitorilor. Judetul fiind torice ale acestuT jud. sunt : un alt frate al el', postelnicul
in catea ambelor armate, Rusii Radu al V-lea cel mare si des- Badea ot Badeni, a fondat ma-
cereal"' proviziunr i podvezI, cendentii saI: Radu Paisie, Mir- nästirea Grajdana, lasind i alte
Turcir ucidean si jefuian ce le cea Ciobanul, Alexandru i Mih- monumente istorice in jud., din
esea inainte, lar in anul 18°6 nea, care s'a turcit. Mihalcea care mal insemnate sunt Cru-
detera foc si orasuluI, care arse Banu ot Cocorasti, al caruia cile de la Sarata. Ienache, Ba-
cu desavirsire. fin, Patrascu Spdtarul, traia pe nul ot Lipia, mostenit de Pir-
Din aceste cauze locuitorii de la 1640. andestiI, descendentI van Vistierul.
la cimp se imprastiard in toate din Mihalcea Vornicul ot Pa-
partile i abia dupa 1828 uniz tarlage, care traia pe la 1590 Buzäul, plaiu, ocupind partea de
incepura a se Intoarce la vechile 16o5, lar fili san Negoita. Clu- N.-V. a judetulul Buzan. Se mar-
lor locuinte, san a fonda nota cerul andescu, Moise Spatarul gineste la N. cu Transilvania,
sate. andescu, George Spatarul an- la V. cu jud. Prahova, la E. cu
Toate aceste nenorochl a fa- descu se stabilesc mai in urma plaiul Pirscovul, lar la S. cu
cut ca judetul sa se pustleascä la proprietatile Ion din poalele Tohani i Sarata. Suprafata
altI locuitorI, de multe ori muntilor, unde se si intemeiaza sa este de 97465 hect., din care
strainI, sa vie si sa ocupe locu- satul andesti. Aceasta familie 8990 arabile, 48045 padure,
rile parasite. Daca vom adäuga se stinge cu Serban andescu, 8410 fineatd, 18786 izlaz, 2092
invaziile, ce mal tot-d'a-una a care a avut numaI douä fete, livezr, 281 vir i 10861 sterp.
trebuit sa treaca prin acest cae casatorindu-se ati devenit Acest teritoriti se imparte in 90
judet, vom intelege lesne de ce una Luxandra Cimpineanu mosiI i 90 padurl mar insem-
tipul romin, mal cu seamd in alta Maricuta Lehliu. Mihnea nate, posedate parte de stat,
partile de cimp, se intilneste Postelnicul ot Badeni, ginerile parte de cele 8o de cete de mos-
atit de rar. Singurele comune luI Coada Vornicul, trdia pe nenl aflate inteinsul, precum
in care Rominul s'a mentinut la 1530. El e cel mal' vechin cite-va particulare, afard de cea
neainestecat si conservat membru cunoscut al acesteI ce poseda improprietaritif
clasica figura romana, sunt : insemnate familiI, Bädeanu, stin- insuratell. Terenul este foarte
Manesti, sn. pe la jumätatea secoluluI muntos i avut in pasunr, pa-
lesti si Lopatari, din plaiul Sld- trecut. TataraniI, vechia familie, durI i substante minerale. A-
nic; Goidesti, Braesti si in cit- ai careia membiI eran stabilitI in gricultura consta din cultura
va Balanesti i Trestia, din pla- com. Blajani i Pirscovul, stinsa porumbuluI, putin grití i alac.
iul Pirscov; apoI Gura-Teghir, la 1752 cu Radu sin Dragan Clima, de si aspra, e sana-
Nehoiasul, Paltineni, Chiojdul, Clucerul, care a murit ara mos- toasa
si Colti, din plaiul Buzan. Tot tenitorY. Vlaicu, Clucerul Mara- Vite sunt : 8571 bol, 3623

www.dacoromanica.ro
BUZ:4UL (01bW 120 BUZ:4UL (ORAS)

vacT, 1856 vitel, 310 cal, 361 Din punctul de vedere finan- durea Cringul, ocolind-o la N.-V.
epe, 167 minzl, I I bivolf, 30 bivo- ciar, acest plaiü avea in 1889: si da in hotarul mosier
lite, 7458 capre, 8 asinI, 23760 6193 contrib. din earl 719 comer- la V., continuind pe hotaril
oí, 5670 porcT si 1369 stupT. ciantf RominT si 13 strainl. Sta- Stilpuluf, trece pe la capul mo-
Industria constä in lucrarea bilimente 246. Venitul caselor, sieT Balta-PlopuluT si ajunge in
lemnuluT, fabricarea brinzeT, a ra- leT 84645 ; taxa proportionaki, hotarul mosieT Grosani (Stam-
chiuluT de prune, tesäturT, etc. leí 1963.65; venitul fonciar, lei buloaica, din com. Costesti), pe
Loc. posedä 49 morT de al:A, 30 955320; darea caller de comu- care merge pana in apa Ne-
facae, To piue, 93 fierastrae nicatie, leí 37158 ; patente, lel greasca ; la S. pe apa Negreas-
putine masinT agricole. TirgurT 7001.94; fo nciera, leí 49600.61; ca, ja pe hotarul mosier Ver-
are 54; circiumI 127. taxa spirtoaselor, lei 21667.50. guleasa, pana da in apa riului
Comunele din care e format Total fiscal, leí 116065.55. Per- BuzaCi.
sunt 17: Calvini, Catina, Chioj- ceperea, leT 9385.61; judetene, leí Suprafata acestuT teritoria e
dul-din-Bisca, Cislaul, Colti, Gu- 19088.83; drumurT, leT 5995.99; de 1370 hect., din care 503 va-
ra-TeghiT, Laposul, Märuntisul, comunale, leT 19088.83; comer- tra orasuluT, 178 padurea Crin-
Mläjetul, Nehoiasul, Paltineni, ciale, leí 21782. Total general, g-,u1, 1500 mosia orasuluT i ca
Panätaul, Pätarlagele, Rusiava- lef 169842.64. Budgetul comu- 200 mosia Girlasi. Terenul e
tul, Sibiciul-d.-s., Valea-Muscelu- nelor e de leT 58731.36. ves, intrerupt de micT declina-
luT i Viperesti, caff toate sunt Are 18 scolT de baetf si i de tiunT. Apele car' 11 uda, sunt:
formate din 162 catune si 41 sub- fete, cu o populatie de 788 e- riul Buzail, la E.; Iazul-Mori-
diviziunI mal insemnate. Rese- levT i 80 eleve. Carte stiu 2411 lor, (abatut din riul Buzati), la
dinta acestul plaiü a fost tot- locuitorT. Biserici sunt 6o, de- N.-E. ; apa Negreasca la S. s't
d'a-una in com. Patarlage. Popu- servite de 47 preotT, 51 cinta- canalul, abdtut din Iazul-Mori-
latia sa este de 33380 suflete, retT si 34 paracliserT. lor, care strabate partea de N.
din cari : barbatI insuratl 7019, Acest phi(' pana. in 1844 a a orasuluT. Pentru trebuintele
neinsurati 58o, vaduvI 443, di- fäcut parte din jud. Sacueni, domestice si alimentatiunea se
vortatI 15, bdetT 9016 ; femeT and desfiintindu-se acel judet, intrebuinta pana acum apa de
maritate 7019, vaduve 681, fete s'a alipit Buza puturl, care contine multe ma-
8607. TotT acestI locuitorT träesc terh neorganice si mai cu seama
In 8261 case. Dupä nationali- Buzäul, comund urband i capi- var, ceca ce o face improprie
tap' sunt : 35278 RominT, 15 tala jud. Buzau, situatä pe ma- nutritieT si prin urmare gad-
Greer, 2 IzraelitT, 46 Austro-Un- lul drept al riuluT Buzau, in pl. teT. Acum cu nouele lucraff de
garT, 4 BulgarT si 8 ArmenT. SdratiT, pe al 24° si 29' 45" edilitate, aceste inconveniente
Dupa profesiunT : 137 lem- longitudine si 45° si 9' 15- lati- ati disparut si orasul se alimen-
narT, 190 rotar, 23 timplarr, 66 tudine boreala, avind ingAime teaza cu apa buna subterana,
butnarT, 7 zidarT, 8 crofter'', d 'asupra nivelulur marli 118 adusa prin tu burr din Cringul.
27 tronarT, 22 cizmarl, 50 fie- metri ; la distanta de Bucuresti Din punct de vedere al consti-
rarT, i masinist, 5 boiangiT, 27 de 128 kilometri. Limitele sale tutiuneY geologice, terenul e ar-
cojocaff, 18 brutal-I, 33 vararT, sunt: la Est apa riului Buzau, gilos, acoperit de un strat sub-
3 olarT, 4 barbierl, i tinichigiù incepind din punctul de hotar tire de humus. Partite mal joase
si 18 mangalagiT. Media na5te- al mosiei Verguleasa, pana in sunt acoperite adesea de ape
rilor e de 1130, a deceselor de dreptul catunului Vadul-Pasir, stagnante, dind nastere mutter
721, a casatoriilor de 258. Po- de aci apucà pe hotarul mosieT boale $1 mal cu seama friguri-
pulatia creste cu o medie anuall Girla5i (proprietatea Gherman), lor intermitente.
de 409 suflete. In cite-va co- pana da in hotarul mosier Va- Clima. Orasul fiind situat
mune ca Pätarlagele, Marunti- tra-EpiscopieT, pe care merge pe ses si departe de orT-ce a-
sul, Paltineni, etc., fetele se nasc pand in apa .AreteT; la N. in- dapost, este expus vinturilor.
in numar aproape indoit ca bd. cepind din apa Aretel, conti- Gurile Buzaul, Slanicul,
eta', pe Mild in altele, precum : nua tot pe hotarul mosieT Va- Cilnaul, stau deschise asuprasa
Cisläul, Chiojdul, etc., nurndrul tra-EpiscopieT, pana da in ho- In partea de N. si N.-E. adu-
baetilor intrece cu mutt pe al tarul mosieT Simileasca-Banul, cind in contra-T suflarea %/tutu-
fetelor. pe care merge pana linga pa- luT Munteanul si a subdiviziel

www.dacoromanica.ro
BUZXUL (ORA) 121 BUZXUL (ORA)

sale VrInceanul (N.-N.-E.). Cri- I salí Valea-TeanculuT, de la 18 Dupd nationalitä.tr se ira-


vatul, sprinten, rece si violent, Septembrie pana la 15 Noem- parteail ast-fel 13991 RominT,
cu infioratoarele sale sueraturr, brie, care se tine in toate Sim- 151 GrecT, 2112 Izraelifi, 800
fi bate in partea de N.-E. ; A- betele si Duminicele si tirgul Austro-Ungari, 44 GermanT, 13
ustral sati Saracill, nu mar pu- saptamtnal de Simbata. Are treT FrancezT, 25 ItalienT, 36 PolonT,
in aspru, violent si uscat, piete Oborul, Sf. IngerT si Da- 16 SirbT, 76 BulgarT, 13 RusT,
bate in partea de V. si N.-V.; In cia. Cea d'intiiii, atit pentru a- 7 ArmenT si 16 TurcT. Dupa
fine Baltaretul, lin si bine-fa- limente, cit i pentru vinderea pro fesiuni se imparteail ast-fel :
calor, 11 bate in partea de S.- cumpararea tuturor obiecte- 1489 comerciantr, din carT 1046
S.-E., rar si de o scurta du- lor necesare traiulur, cea d'a RominT, 231 IzraelitT §i 212 stra-
rata. Aceste vinturT, adesea ne- doua numaT cu alimente, iar 'ni de diferite nationalitatl. Me-
plAcute, fac ca nici 50 zile pe cea d'a treia pentru zarzavaturr, seriasT sunt 466, din care mare
an, orasul sá n'alba atmosfera lapturT i intru cit-va pentru In- parte strainT i mal cu seamd
linistita. Tot din cauza vinturi- caltaminte. Vite are : 865 boT, IzraelitT. Media nasterilor e de
lor, atmosfera e foarte variabila 620 vacT, 235 viteI, 28 bivoli, 648, a deceselor de 507, a ca-
si cu treceri subite de la frig 122 bivolite, 586 cal, 363 epe, satoriilor de 114. Populatia eres-
la cald si vice-versa. Seceta e 122 minjI, 340 or, 36 capre, 4 te cu o medie anuala de 141
predominanta ; rar verl cu ploae asinT i 1210 pord. Stupi 140. suflete.
suficienta, rar ierne cu zapada, CA! de comunicatie are : a) Acum Buzaul are 19000 loc.
care sa.-1 acopere solul. Ano- Liniile flerate: Buzar' - Ploesti , Comuna avea in 1890, 3463 con-
timpil n'aii o durata fixa, iar pri- Buzau - Rimnicul- tribuabilT, din carr 1021 comer-
mavara aproape lipseste ; toam- Sarat, la care s'ar putea ada- clantl RomlnI, 210 strainT i 217
nele insa, sunt lungY, calde si uga i Buzad - l'atarla
linia IzraelitT. Budgetul comuneT, care
placu te. ge. b) oseaua. nationall: Bu- In 1889 era de leT 501156.16,
Agricultura sa e restrinsä, a- zail-Ploesti i Buzaii-Focsani. c) acum e in suma de leT 825036.94.
vind mar desvoltata cultura gil- oselele judetene : Buzati-Fron- Pentru administrarea orasuluT
dinelor de zarzavat, al caruT pro- fiera, Buzaii-Rusiavatul, Buzari- este un consilitt comunal, avind
dus indestuleaza nu numaT lo- Braila, Buzati-Urziceni si in fine In cap pe primar. Consiliul e
calitatea, dar se exporta pana d) maT multe sosele vecinale co- compus din 15 membri : 8 a-
in pärtile departate ale täriT munale ale comunelor circum- lesT de 501 alegatorT, cari for-
mal cu seama in Baila, Buen- vecine. Circulatiunea in oras si meazä colegiul I, i 7 de 957
resti si Oltenia. Industria este imprejur e inlesnita prin trasuri alegatorf directI sí 623 prin de-
aproape in fase. (A se vedea cu caT: 6o birjT de plata i 153 legatie, carT formeaza colegiul
industria judetuluT, unde e co- particulare. al II-lea. Orasul e imparta In
prinsä si a orasulur). Are 8 morT Orasul Buzati e format din 4 colorT : Rosu, Negru, Galben
pentru macinatul 'grluluI si al po- urmatoarele partl: Tirgul, Epis- Albastru. Paza de noapte
rumbuluT pe Iazul-Morilor, pre- copia, Banul, Domneasca, Bros- de zi se face de agentiT politie-
cum i dota morT cu aburT. Co- teni, Frasinetul, Girlasi si Posta, nesti si de 120 gardistI.
merciul principal consta din des- care reunindu-se aU dat nastere In oras e resedinta Tribuna-
facerea cerealelor, a vitelor, a lem- orasuluT actual, sub-divizat acuin luluT, a dota JudecatoriT de ()-
nelor, a vinului, a spirtuluT, a tui- In urmatoarele sub-urbiT : Tirgul, col, a Sub-PrefectureT plaseT Clin-
ceT, a brinzeturilor, etc., care par- S-tiT IngerT, Episcopia, Banul, pulul, a CurteT cu Jurl i a Poli-
te se consuma in localitate, parte Sf. Nicolae, Girlasi, Brosteni tier. E resedinta Episcopului E-
trece si in alte judete. Impor- Posta. parhid Buzail , a Consistoriu-
tul pentru magazinele de lip- Populatia sa era in 1890 de luT, a ProtoiereuluT judetulur, a
scanie, hainarie, marchidanie, 17300 loc., din cari : barbatT in- RevizoruluT scolar si a Sub-Ins-
brasovenie i bacanie se face cu suratI 3313, neinsurati 440, va- pectoruluT silvic, a OficiuluT te-
deosebire din Austro -Ungaria duvI 480, divortatT 106, baeti legrafo-postal, a Creditului agri-
Turcia, apoT din Germania, 4453; femeT maritate 3313, O- col, a Casierier generale, etc.
Elvetia, Franta si Rusia. Tir- cluye 766, fete 4427. Aceasta Instructiunea publica e repre-
gurT are : Dragaica, de la 18-24 populatie traia In 3780 case, zentaa prin urmatoarele scoli:
Iunie ; tIrgul de toamna Carol cea-ce da cite 7 loc. pentru o Liceul i coala profesion ala de

66760. Maa,: Diclio lar Gengralic. II. 16

www.dacoromanica.ro
BUZXUL (ORA) 122 BUZXUL (ORA)

fete; 8 scoli primare : 4 de bdetI In noul frontispicia nu s'a tre- Filoteia. Sfintitd 8 Septembriex.,
si 4 de fete, si prin 3 institute cut data vechei fondärI. (Stilul acestur frontispicia , ca
private: 2 de bäetI i i de fete, Biserica Negutätori a fost zi- al bisericei de la Gdvdnesti,
precum i prin 2 scoli confesio- ditd pentru prima oard de Ba- etc., denota cd autorul lor e Ga-
nale, una catolicd si alta izraelita. dea Obre!, la anul 1649, dar a cd- briel Munteanu, profesor pe a-
Are 6 biserici: Episcopia, Banul, zut curind in ruine; urinele ei aa tund la Seminar).
Sf. ingeri, NegutatoriI, Sf. Ni- stat pdnd. in anul 1806, cind a Sf. Nicolae a fost zidità pen-
colae i Brosteni, afara de ca- ars Buzdul. Ruinele eraa cunos- tru prima oard la 1826, de cd-
pela de la cimitirul Dumbrava cute sub numele de Biserica-Ti- tre grddinarif bulgari, de uncle
biserica in ruine Girlasi. Este gdnceI, (porecld datd de Greci si numirea el' de Biserica-Sir-
o sinagoga si 2 case de rugd- in deridere). Pe la anul 1700, beasca.
ciuni ale Izraclitilor. Numdrul Caloian capitanul de Buzati, re- In secolul XVIII-lea exista in
preotilor de mir este de II, dia zideste aceastd bisericá putin Buzda inch' o bisericd, situatd
conr sunt 3, cintdrerf io, para- mai la N.; a cheltuit lei 32000 in fata GrAdiner Publice, pe lo-
cliserr 5, afard de personalul mo- Cu rezidirea, dup5. cum se declard cul unde se aft' astd-z! farma-
nahal al serviciului Episcopief. in frontispicia; ruininclu-se si a- cia Weber si prdvdliile Geor-
Are o statiune meteorologica ceasta cu totul, a fost ziditá a gescu. F.fa fusese ziditd. de Con-
de al II-lea ordin, 3 farmacii, treia oard, la anul 1850, de ca.- stantin Cdpitanul, care fugise de
4 librdrii, 2 tipografif, 6 oteluit tre negutatorii din tirgul Bu- peste Olt si se stabilise in Bu-
un stabiliment de baI, etc. Cir- zda, de unde i numirea ei de zati. In 1806, cind Buzdul a fost
culatia in interiorul orasului se Negutatori. Negutdtorii fiind in ars de Turci, aceastd biserici
face pe cele 102 strade, mar mare parte Greci, biserica a pur- a cazut in ruine. Cu reinfiinta-
toate pavate si iluminate. Ba- tat mult timp i numele de Bi- rea orasului, in 1830, a displ-
riere sunt 7. Ca locurf de pre- serica-Grecilor. rut off-ce urmd despre existen-
umblare sunt : gradina orasului, Frontispiciul biserice Negu- ta el%
Cringul, frumoasà padure, gra- tätori : «Biserica si casa a ce Notiuni istorice. Orasul Bu-
dina Episcopiei si gradina Mar- luI Prea inalt sunt. Doud sute zda si-a luat cel mai tirzia nas-
ghiloman. Intre edificiile mai in- ani am primit in sinul mett ru tere de o data cu descdlicarea
semnate sunt: Episcopia, cu fru- gdciunile, plingerile si fägdduin- lui Radu-Negru, ceea ce se con-
moasele el' palate si gradinele ce tele fiilor mei, de cind ma zi- firma si prin relatiunile lui Gia-
o in conj oard ; Liceul, scoalele pri- dise evlaviosul mea Badea 0- como Lucari. (Vez! Istoria ju-
mare ; cazarmele: calärasilor, do- brer, in zilele printului Mateia detuluT). D. Hasdea ii gaseste
robantilor i pompierilor, unde Basarab. Curgerea timpului a existind in timpul luI Alexan-
este si un foisor de observatia in- ducindu - mA in ruinare, bunul dru Basarab, mai mult ca tirg
cendiilor ; Prefectura, Tribunalul, mea fia, rdposatul in fericire, de cit ca oras (1350). Dupd a-
Penitenciarul , Spitalul Girlasi, Medelnicerul Nicolae Caloian a ceastd epoca a mers continua
etc., la care s'ar putea adduga jertfit 32000 lei, pentru a mea dezvoltindu se si populindu-se.
mal multe case particulare. reinfiintare ; iar cu ajutorul ce- In ceea ce priveste vechea so
Episcopia, Banul, Gîr1ai i lor-l-altI fiI al me!: Serdarul Di- vatra, vom mentiona cite-va do-
Brosteni, sunt descrise la lite- mitrie Sdrdtianu, Atanasie Poe- cumente, pentru a o putea de-
rele respective; in privinta ce- naru, Costicd Nicolaii, Fratii Mi- termina cu certitudine. Inteun
lor-l-alte vom mentiona datele haia si Costache, Iane Econo- hrisov al lui Mihaia-Viteazul, din
mal importante. mu, Saya Diamandi, Stan SO: 1594, prin care dà voe calugd-
Biserica Sf. ingeff a fost nescu, impreuna i cu iubitii me! rilor de la manastirea Banul
fondata pentru prima card, pe ordsenT, adus in starea in si faca o moard pe apa
la anul i600, cad in pantahuza care md aflu. Cititorule, afla zdului cu 9 roate, se zice: cDa-
de inscriere pentru zidirea eI se afard de mine usurare nu e. Fe- t-am Domnia mea aceastd po-
gdsea trecutá in cap Doamna riciti a! me!, din credinta lor runca a Domniei - mele, sfintel
Neaga, cu suma de 100 talere. exist. 1850. dumnezeestir mdndstiff, care
Ea a fost rezidird in anul 1833 Sävirsitd in zilele printului este din jos lingd orasul Dom-
prin indemnul Episcopului Che- Barbu Dimitrie tirbeiü i cir- nief-mele Buzda . Intr'un hri-
sane si cu cheltuiala orasenilor. muitor SI. Episcopii Buzaa, D. soy a 1.1T Matcia Ilasarab, din

www.dacoromanica.ro
BUZÄUL (01(2W 123 BUZXUL (ORA)

1643, Ianuarie 24, prin care re- corespunde nu numal traditia s'a cercat a-I distruge din te-
guleaza proprietatile mosnenilor si amintirile batrinilor, dar §i meliI. Mehmet Beg, in 1521,
Beceni i ale manastiriI Ot.-Me- urmele vechI de constructiunI devasteaza. cum n'a fost oras je-
nedicul, sad Vintild-Vodd, care ordinea asezdri/ lor. Tirgul fuit pana atund («Mag. ht.», vol.
avea in oras metohul Frasine- era in vechime unde sunt as- I, p. 158). La 1596 a fost prddat
tul, devenit in urma scaunul E- ta-zI stradele : Tirgul-OrA§anul si ars din noii (vezI Istoria ju-
piscopid, se zice : metohul Oborul, iar orasul maI mult detuld). La 1637-1639, Va-
Sf. manastirf Menedic, de la in jurul manastirif Banul. Pa.nd sile Lupul si ginerile sda Thins
moll, de la Buzda, din jos de pe la inceputul acestta secol, cu Tatarri nu lasarA din oras
t1rgul Buzaulur» si mal la vale : partea orasulur care formeaza piatra pe piatra (a Cronicele», vol.
iar O. fie Sf. manastirli Me- asta-zI coloarea de Negru si S. I, p. 333. «Mag. Ist.», vol. I, p.
nedic Metohul din tirgul Bu- coloard de Rosu, era mai mult 296). UnguriT, venitl in ajutorul
zaulul, din oras, fiind ca este padure, care incepea de la luI Mateiti-Basarab, sub Kemeni
al Sf. manastiti de bastina ve- Brosteni, trecea pe la N. Epis- Ianos, pradara ce mar ramasese
chid». Din aceste 2 hrisoave copie, pe la padurea Cringul, de la Thad. Dupa incheierea
ar rezulta ea, daca Banul, Epis- care 'Inca se conserva din acest pled, Mateia-Basarab fa'cu tot
copia sunt din jos de ttrgul masiv si ajungea la padurea Fra- ce putu de a intemeia orasul ;
BuzauluI, Buzdul sa fi fost mal sinul (la S. orasulul). Unde e la 1649 reconstrui Metohul Frd-
spre N., adica in com. Simi- acum Gradina Publica, era ba- sinetul, ars de Timis, care de-
leasca, Vernesti saa Niscovul, riera, pe care se esea din oras veni imediat scaunul Episcopid
dar nicI ruine, nicI traditia, nicI spre Moldova si renumitul put al Buzaa. Sub Brincoveanu i citI-
vr'un document posterior nu TataruluI, pe care citI-va batrini va insemnati Episcopf, Buzaul
confirma aceasta, nici nu o ad- maI tin minte. Plata Dacia incepu lar O. se dezvolte i sä
mite. Urmeazd dar cd prin ex- era un vast smirc plin de richita devie chiar un centru de cul-
presiunea : «din jos de oras» sa si pdpuris, unde se vînati rate sal- tura. Inmultirea Turcilor,
intelegem: afard din ora». batice, iepurI si chiar lupI. Pe sub pretext de comercia se sta-
Tot cu acest inteles este in- la 1560, calugäsir de la mang- biliserd aci, ba se intinsera pana
trebuintata expresiunea : «Din stirea Ot.-Menedicul cumparard in poalele muntilor, descuragiä
jos de oras» si de cronicarul de la municipalitatea orasuluI 7 cu totul pe locuitorl, iar eel a-
Constantin Capitanul. VezMalce- pogoane de loc, in apropiere vutI paräsird orasul i incepura
scu, «Mag. ht.», vol. I, p. 211, de tirgul Buzatilur, unde ridi- a se retrage in muntf. Rusia,
281 etc. D. Odobescu, in nu- card metohul Frasinetul, ca sa incepind luptele sale contra Tur-
vela sa «Doamna Chiajna», § I, aiba unde trage, chid vor veni cilor, mal in fie-cave campanie
«Mormintul», interpreta aceasta in oras. Acest metoh devenind a ocupat Buzaul i nesfirsitele
expresiune iardsi prin cuvintele: me in urma scaun episcopal, podvezI, ce impunea locuitorilor,
«din jos de oras», prin «afard padurea, care-I inconjura, in- ail speriat si pe cei ce mal ra-
de oras». Rezulta dar pana la cepu a se tdia, populatia a se in- maserä, silindu-I sá fugd. In
evidenta, ca vechia vatrd a tir- desi si o multime de TiganT robr '806, Generalul Kamensky, dupd
guld Buzau, trebue pusa intre al EpiscopieT si lude ail inceput a ce arse toate satele din jurul
Episcopie si manastirea Banul. popula aceasta parte de N. a ora- orasuluI, stabili trupele, parte
In cazul acesta, Banul si Epis- sulul. Tiganif manastirir Banul o- in Buzati, parte in Maracineni.
copia fiind afara din oras, ve- cupara partea centrald (Str. apan Oglu vine din Braila cu
chia vatra a tirguld Buzaa Independenter, Carol I, Cuza- TurciI, alunga. pe RusI si da
dea intre ele amindota, adica Vodd), iar al Bradulur, partea foc Buza.uluI, pustiindu-1, asa ca.
unde e si asta-zI tirgul °rapid de S. (spre bariera Urziceni). Episcopul Constantin (1793
Buzaa. Tot din hrisovul luI TotusT, de si populatia ce se 1819) libera chitante oamenilor
Mateia Basarab, reese ca Bu- gramadise ad i pozitiunea cen- sal de servicia: «N. N. din sa-
zaul in secolul al XVII-lea avea trail, da a se intelege, cd acest tul Buzda». Singurir proprietad,
doul partl distinse : tirgul si oras va deveni in curind unul ce rdmas'esera. acum, E-
orasul : Metohul din tirgul Bu- din cele mal insemnate, insa piscopia, mandstirea Banul
zauld, din oras , si ca ttrgul fiind pus in drumul tuturor inva- turcul Mola Asan, care pana la
se tinea ala.turI. Cu aceste date ziunilor, mal fie-cave navalitor 1828 dispunea de toata soarta

www.dacoromanica.ro
124 BUZAUL (EPISCOPUE)
BUZIUL (ORA)

1812, dimpreung cu alte hirtiT pentru care poruncim Domnia mea sa


si averea orasultii. Fostit negus- cercetezI 0 la cererea ce fac jeluitoril
torI al BuzguluI mutaserg tirgul relative : s. ne arataç lu scris. 1812, Decembre
la Niscov, sat' umblau din loc '5-
Prea balitate Doamne,
in loc, desfacg putinele 8w Vel Mearelniceru (nedescifrabil).
mgrfurI ce aveart, and nu erati Jeluim Miiriel Tale, a aid, In ora;u1
Buzaultil, fiind obicinuit din vechtme de Io loan George Caragea, Voevod i
rgpite de Turcil CapanliT, se fleea tirg o data' pe Aptaminii, dupii
aveau barace la Clinciu, unde gpod z Vlascoe.
cum se urmeazli pe la toate oraçele, pen- Dumneavoastra, Ispravnicilor din Sud.
maI mutt jefuiali de cit cumpg- tru ali?veriçttl locuitorilor sì inlesnirea Buzan, clad In adevar, cura arata jelui-
rail. TotusI insd RusiI stabilesc celor trebuincioase ale 'Thgovetilor s'a toriloril, va fi ea vointa i primirea tu-
aci, in 1806, o puternicg colo- urmat acest tirg pang In rasmerita ce
tutor locuitoril r i negutareraçilor din
a fost ; lar dttpa ce s'a calcat ci robit
nie de BulgarI, care se ocupa ora;u1 asupm rasmeriteI, cum este ;tiut,
ora;u1 Buzan, de a se muta acel tirg la
cu grgdingria, si care trgia maT locul ende a fast din vechime fi din
raspindindu-se çi no' negustora0I i lo- aceasta mutare nu se va izvodi vi-e-o
sigur i mal comod de cit in cuitorit ttrgovetT. pe uncle am putut ; va-
sminteala sail zatihnire la alireriul
patria-mumg. Dupg incheiarea alud ca 0 din pricina drumulut let.) sa folosul locuitorilor, pomncim A se muto
pgceT, vechiI tirgovetI at Buzgulut maI putem starui la local nostru, saii a acel tirg la locul uncle a fost mat Ina-
se mil urma facerea tirgulm la ziva cca inte, ce urmare IntoemaI precum mal
trimit DomnuluT Caragea o peti-
rinduitä, de sunt scum 4 anl, prin po- jos ta aceasta anafora se coprinde 18x2,
tiune, in 1812, ca sä le dea voe mud i dupa jaiba ce am dat staptniret Decembre 19.
sg se intoarcl de la Niscov de atuncI ii cererea ce am fa'cut, s'a
Buzgli i sä reinfiinteze vechiul orinduit acest tIrg, sa se faca In Buzau L. S.) Vel L gofat (nedescifrabil
tirg, ceca ce art i obtinut. E- afara, la un loe maI ferit ce se numezte
Niçcovul, unde pana acum s'a í urmat. Prea Ind/late Doamne,
venimentele din 1821 impiedica
Acum, dupa ce ni-s'a vestit bucuria pa- Dupa luminata porunca a Marie' Tale
din noli acest avint i orasul cet 0 a Market Tale mil stiva stapinire ce mi-se da la accasta jaiba, a neguta-
nu poate inainta. In anul 1828, (care de la milostivul Dumnezeu o cerera t rilor ui locuit nlor ot ttrgul Buzaulut,
cu luarea BrgileI de Rust, cu- sa fie am multt i fericitt , pe vi-eme de fcind cercetare, m am pliroforisit ca cu
rgtinda-se i Buzgul de Turd, lama, cum am putut, am navalit ne- adevamt acest tirg In rasmerita amtati,
locuitoriI incepurä a prinde ini- am adunat la caminurile n astre, silin- nu numm alte nevoi a plUmit, ci i de
du-ne de ne-am Beat de o cam data, ostap s'au ars 0 ce slobozenia i pomn-
mg si a se intoarce la vechile care bordeie, care colibe, cum am putut ca stapiniret s'au tras mat sus In poa-
lor locuinte. Tot in acest timp, iiánä In prima-vara, ca sa se faca ora, el lele muntelut la un loe ce se ice Niç-
o noug colonie bulgarg viind in iarap In stares luI si fiind-ca tirgul se e vol: iar scum clod din mila lui D-zeu
BuzAil, parte s'a stabilit la Vestul urmcaza tot acolo la Niçcov, In poalele s'a Meat pace, urrneaza ca fe-care sa
orasuluI i in com. Mgrdcineni, muntelui, uude la nevoie s'a urrnat tu fie lit stares lor de mat Inainte. 8i acest
vremea rasmeritet i osebit c 1 cul este tirg hind vechiu i cadere de ispmvnicat,
iar parte a trecut: uniI la Hui neindemInatec, dar 0 noua negutit ra- cum 0 loe de c i ac al trecatorii, cu
si altit la Ploesti. Dupg 1828, ;nor i locuitorilor ne este peste mina a este a se da lummata p runca a
crawl incepe a se reconstrui. 0 din pricina asta patimim de t ate cele Marie' Tale, ca sa vie tirol la local
Regulamentul Organic it numg- trebuincioase, pana de ah reaua tre- cel vechiu, unde sa'çt faca ali,veri;, atit
ra intre capitale i vechie Were buinci as pentru hrana n a tra 0 de ce altele cat i ce obor de vite, cum
lemne de foc. Printr'aceasta plecata jai- este i alte tirgun, ca un trebuincius
de isprgvnicat. Dintre familiite ba, dar ne rugam Panel Tale ca sa dea de lidos si locuitorilor si ora;enilor
boerestI, carY se reintoarsera lurninata p nmea de a se muta facerea D-lor Ispravnicit ca publicuia.;ca sa
sunt: Chrisoscoleti, Buzoianu, acestuI firg de la Ni;cov lar la Buzau, luugni asca a se pune In lucrare porunca,
Jugg-Urs (Sgrgteanu), Mehtup- unde In vechime a fost cu b r de vite, -au precum se va ghsi ce cale de Thal-
ciu, Vernescu (Ciresoiu), Mus- de zacharele, de cherestelele si pentru lium Ta, se va da p nunca Inaltimet
Inlesnirea noastra de a ne putea face de urmare x812, Decembre 16.
celeanu, Picleanu, Arlon, Chir casele, pravalioarele, ce ni- 'au stricat in
1 al

culesti, Tgutu, Armasu, Codrea- Dumttrache Rat t Logo/di.


vremea Asmeritet 0 a venit ora, ul in sta-
nu, etc., asa cg orasul in 1835 rea ce a fost max Inainte. Si pentru a
numgra 3800 suflete. In 1844 locuit rilor Marie' Tale alio,eriç, cam Buzbul (Episcopie). Radu al
populatia ajunsese la 7000 si nemutindu-se tirgul aict In Bu/au, pre- V-lea-cel Mare, suindu se pe tro-
cum zicem, este de mare sminteala si nut tgrif (anul 1496-1508), vg-
de &tuna a mers continuu cres- chsc lie la totl ci sa fie mila Deland Tale.
cind. Dezvoltarea cea mare a zind rebele ce bintuiati biserica,
Robtr Mart r T chiamg din Constantinopole pe
luat-o dupg 1870, in urma des- 1.01 neguetoraell I locuitort1 de la
chidereI cäilor fierate. tirg il Bu7au uf. Jud. Buzuù. fostul patriarh Nifon si-1 ?mar-
Iatg petitiunea trimisl de ve- D-ta Ipistatule al log fetiet mart a cira cu administrarea el, zicin-
chit tirgoveff, Caragea la arei-de-Sus, veI %erica jaiba accasta, du 1: Eu sd domnesc, lar tu

www.dacoromanica.ro
BUZÄUL (EPISCOPIE) 125 I3UZÄUL (EP I S COPIE)

sd mA invetT legea luí D-zeit pentru a compensa pe cdlugdrI Metodie, asezindu-se in acest
sä ne fi tatd si pastor». Nifon de pierderile suferite, incepe, in scaun i gdsindu-se stricatd de
proceda la indeplinirea sarcineI 1648, a ridica vechiul schit Frd- cutremure i pdrdginitä de os-
sale si chiar in acel an sfátui sinetul, irisa in proportiunT maT tirT, s'a apucat mal intliú de a
pe Domn sd infiinteze doud E- marl si in 1649 II termind. In dArtmat turlele sldbite si a zi-
piscopiT : cea de Rimnic i cea acest an, Episcopul stefan, de- dit altele, apoT a impodobit-o
de Buzdti (SincaT, «Cronica», venind Mitropolit al tdriI, in ata pe dinduntru cit si pe din
ed. II, vol. II, pag. 146). Dio- locul säü, sacra pe Serafim E- afard; iar la leatul 1832, iubi-
cesa acesteT EpiscopiI fu com- piscop al BuzduluT. Serafim ex- torul de D-zeil Episcop Chir
pusd din judetele : Buzda, primd dorinta ca acest metoh Chesarie, vdzind iard toate tur-
nicul-Sdrat, si Sacul ; mal in ur- sd. devie scaun episcopal si E- lele sldbite de cutremure si des-
mg. printr'un hrisov al luí Radu piscopiT sd-sT ailDA resedinta aci. podobitd de toatd frumusetea,
al IX-lea, fiul luI Radu-cel-Mare, Cererea sa se aprobd de Doran, ce s'ar fi cuvenit sà alba o ast-
din 1544 i se alipi i judetul ba ceva maT mult, reuseste a fel de sfintd. Episcopie, incd si
Primul Episcop a fost transforma biserica-mumd, Ot- prdclatd de toate lucrurile sale
Paisie, dar atit dinsul cit i suc- Menedicul, in metoh al fostuluf cele miscdtoare, in vremea rAz-
cesoriT sAT, pana la 1649 n'aii a- metoh Frdsinetul, devenit acum vrdtireT din leatul 1821, s'a a-
vut in Buzdil o bisericd, ca scaun Episcopie, i averile Ot-Mene- pucat cu rivnd si grea cheltu-
episcopal, ci steteau in Tirgovi- diculuT a fi administrate de E- iald de a ddrimat intliii turlele ;
ste, in jurul Domnulul, venind in piscop. Aceastd bisericd fiind pe doT stilpT din bisericd si pe
Buzdu numaT cind fáceau in- sldbitd de cutremure i prddatd toate ferestrele le-a flcut cu
spectiT, sau erail chematr de de mal multe orI, Episcopul mestesug arhitectonic, apoI des-
alte imprejurdrI. In anul 1532, Metodie in 1742, o repara si o tencuind-o, atit pe dinduntru,
Vintild-Vodd ridicind insemnata infrumuseteazd, dar iardsT cu- cit si pe din afard, a impodo-
mAndstire Ot-Menedicul, Epis- tremure si invaziunT o sIbird bito induntru cu iscusitä zu-
copiT incep, cind veneau in Bu si o despuiará de orT-ce orna- grAveald, cu timplá si cu alte
zdu, sd traga la aceastd mAnd- ment. Episcopul Chesarie, acel sdpdturl poleite, lar pe din a-
stire i sd o considere ca o re- rivnitor de cele DumnezeestI, fard cu foarte frumoasd arhi-
sedintd episcopal. alugdriT de vázind-o in aceastd stare, in a- tecturd ; asemenea infrumuse-
la Ot-Menedicul inmultindu-se nul 1832, o restaura din noií, tIndu-se tot atuncr i clopot-
intinsele lor proprietdtI che- o impodobi in mod demn de o nita si asa cu multa dragoste
mindu-I des in Buzdu, se vdd Episcopie, clAdind in jurul el libov, aü inoit toate pAnd la
cumpere de la munici- mArete palate: casele donmestT cel mal mic lucru spre vecinica
palitatea orasuluT 7 pog. loc pe temeliile caselor fácute de sa pomenire ; si s'a isprdvit tot
ca sd-si construiascd un metoh, Mateiii-Voevod, seminarul, con- lucrul acesta in zilele DomnuluT
FrAsinetul, situat unde e acum sistoriul, tipografia, locuinte de Alexandru Dimitrie Ghica-Voe-
grAdina EpiscopieT si ale cdruI cAlugArT, etc., d.poT grd.clinT in- vod, la leatul 1834, Decembre
ruine se vdd inca. EpiscopiT in- tinse i frumoase, asa cA Epis- 30 §i s'a sfintit cu multa cere-
cep si el' a nu se mal duce la copia de BuzdO, ca local, e si monje bisericeascd».
departata mAndstire Ot-Mene- astd-zI cea in tard. Inscriptia sustine cd. Mateiti-
dicul, ci a se opri la metoh, Frontispiciul el este acesta : Basarab a fácut aceastd bise-
orT de cite ori veneau in Bu- «Aceastd sfintd. i Dumneze- ricd in locul celeT fdcute de strd-
zAu. Vasile Lupul, in 1639, in- iascd bisericd s'a zidit din te- mosiT sIT, ceea-ce e in contra-
cepind expeditiunile sale con- melle de rdposatul intru fericire zicere cu toate datele istorice.
tra luí Mateiu-Basarab, prddd Mateiu-Basarab -Vocid, 1a leat Probabil cd Episcopul Chesarie,
arse schitul FrAsinetul, impreun A 1649, dupd ce mal india a da- la redijarea acestuT frontispiciii
cu orasul i chiar Episcopul tim- rimat din temelie pe cea vechie, n'a consultat maI de aproape
puluI, stefan tipograful, fiind a- fácutd de strAmosiT sAT, arsd Istoria.-0 altd gresal fácutà de
tuncT in Buzdu, a fost luat pri- stricatd de ndvdlirile barbari- acest mare Episcop, e si aceasta :
zonier. Dupa incheierea pace, cestT. Incepátor acestuT scaun In timpul pdstorieT sale a res-
Mateiii-Basarab, atit din indem- fiind chir Serafim Episcop. La taurat, sail a zidit din noil, mal
nul EpiscopuluT stefan, cit leat 1740, fericitul Episcop, chir toate bisericile istorice din ju-

www.dacoromanica.ro
BUZXUL (EPISCOPIE) 126 BUZXUL (EPISCOP(E)

det si a pus frontispicir noua, in Anania, de la 1526-1544. un alt hrisov de la Matein-Ba-


care nu se mar mentioneaza Ieremia, se suie pe scaun sarab, din anul 1634, in care,
data si primii fondatorr, se
CI la 1544; i-se mareste diecesa intre altele se zice: tSi voul
multumeste a declara : cAceasta de Radu IX, adaugindu-I i ju- care umblatr dupa birul moldo-
sfìntä biserica s'a fácut de E- detul Braila, dar, in anul 1546, venesc sa lasatr in pace pe pos-
piscopul Chesarie in locul celer devenind raia turceasca, die- lusnicr, mar ales care va fi mol-
vechr v. cesa Amine in limitele de mal dovean, vol de la acela sa luatr
Episcopia Buzati a avut mar inainte. El lasd locul lur bir moldovenesc; iar 11-1-altr oa-
multe metohurr: Adincata, A- Atanasie, care pastoreste menr, buna pace sa le datr».
Berca, Cheea (Prahova), de la 1558-1587. Stefan Tipograful, care inc5.
Cislaul, Cozieni, Gavanele, GA- Luca ocupa scaunul epis- ca monah se ocupa cu tradu-
vanesti, MereI, Pirscovul, Pinul, copal in 1587; se distinge prin cerea cartilor bisericestr i ca
Prosca, SAseni, Sf. Dumitru (Bu- calitatile sale morale si printr'o imprimarea lor, fu ridicat la
curesti), SE Nicolae (Focsani) infocata iubire de tara. Ajuta demnitatea de Episcop al Bu-
Vintill-Voda, ale cAror averT, mult pe Mihain-Viteazul cu con- zaulur la anul 1636, In care
impreuna cu ceea-ce era pro- siliile sale si moare in 1612. Se demnitate nu-sr uita vechia sa
prin Episcopier, se administra gaseste pastorind si la Rimnic. ocupatiune. El sezind In Tirgo-
'de Episcopr, din cad, uniI an Ciril pastoreste de la anul viste, in anul 1644, publica a
stint sa faca fapte laudabile, iar 1612-162o. doua editie a Cazanier, apor
altir Y - an apropiat veniturile Efrem TrufAsel pastoreste Pravila cea mare, etc. Scoala
pentru bunul lor train si al de la 1620-1636. El obtine un infiintata de Mateid-Basarab in
neamurilor lor. Dupa seculari- hrisov de la Radu-Mihnea-Voe- Buzad, sub privegherea si con-
zare, Episcopia a incetat de a vod, in anul 1623, prin care ducerea lur Stefan, dobindi oare-
mar avea metohurr. Diecesa Bu- se zice ca Episcopul BuzauluI care renume, dind in curInd oa-
zäulur consta actualmente din si arhiepiscopul ot Buzavski, sa menr bine cunoscatorr in ale
doua judete: Buzaul i RImai- alba in pace poslusnicir ce sunt limber nationale si e probabil
cul-Sarat si e impartita in imprejurul SE Episcopir, strinsT ca i Grecenir sa-sr fi clstigat
parohiI urbane (4 in Rimnic) saracr de pe la Moldova si de aci primele cunostinte, pe care
si 197 rurale (84 in Rimnic), pe la Braila si din toate latu- apor le complectara retrasI la
aviad 15 bisericr in parohiile rile si sa fie scutitl de bir si proprietatile lor : Vernesti, Po-
urbane sr 400 In cele rurale, de galbenT si de cal $1 de oae toceni, Greci- de -1a-Buzad, etc.
Cu un numar total de 432 pre- seaca, pentru ca sa fie de lucru In anul 1648, murind Mitropo-
otI, 6 diaconI si 693 cintaretr. si de ajutor si de treaba Sf. litul Ord Teofil, Stefan ir urma
Pentru administrarea clerulur EpiscopiI. Tot acest episcop in aceasta demnitate, sacrind in
sunt dor protoerer, unul Cu re- obtinuse mar inainte de la A- locul san Episcop al Buzaulur
sedinta in Buzan si altul in Rim- lexandru Ilias Voevod un hri- pe Serafim. Stefan muri la 1668
nit. Tot in Rimnic trebue sa soy, prin care se zice ca pos- si se inmormtnta In Mitropolia
stea si un arhieren, locotenent lusnicir Episcopier sa. alba pace Tirgovister.
al Episcopulur de Buzati. de bir si de galben si de sluha Serafim se sui in scaunul
Episcopil ce ad pastorit e- si de catre judetul cu 12 ph-- episcopal la 1649. Stabili rese-
parhia Buzaulur, dupa datele ce garr si de catre calarasr cu cal dinta Episcopier in schitul Fr&
am putut culege din diptice, de olac si de toate slujbele si sinetul, pe care-1 proclama bi-
frontispiciI, condica episcopilor, mincaturile cite sunt peste an. serica catedrala. In anul 1668,
cIstoria bisericeasca de Les- Face lima rezerva, ca pirgarir murind Stefan, Serafim era sa
viodax», etc., sunt: an voe, ca daca poslusnicir vor devie Mitropolit, dar fu in urma
i. Paise, primul episcop, sa- fi Moldovenr, sa le la birul mol- mutat la Episcopia Rimniculur,
crat de patriarhul Nifon, pasto- dovenesc (Hrisovul poarta data urmind in locu-I
reste de la 1496 1526. Domnul ZPKN sari r620, insa Alexan- to. Grigore, cate pastor' de
tarn', Radu-Voevod, II darueste dru Iliasr in Istorie se vede la 1668-1691. Din timpul a-
padurea Cringul (Branistea), de domnind numar pana la anul cestur Episcop se gaseste
linga oras, interzicind tuturor 1618). hrisov a lur Constantin Serban-
orAsenilor intrarea inteinsa. Tot Efrem TrufAsel obtine Voevod, prin care se zice ca

www.dacoromanica.ro
BUZAU". (EP1SCOP1E 127 BUZÄUL (EPISCOPIE)

Mateid-Voda, %/end cä sara- latina. Devenind Episcop, in- cind a devenit Mitropolit al ta-
ceste Episcopia a slobozit pe cepu cu un neintrecut zel si o rel. Cu ocaziunea venirer luT N,
poslusnicir eT de pircalab si de rara competinta a complecta li- Mavrocordat in Buzati, in 1728,
Capitan si le a scos tabrul din teratura religioasa, fie prin noua el transforma scoala de ad in
visteria Ora de aceea si el traducen,, fie prin corigerea ce- greco-slavona i Domnul ir da-
confirmä aceasta legatiune. lor deja traduse. In anul 1710 rui 200 talere din venitul jude-
Mitrofan, de profesie ti- fu mutat la Episcopia Rimni- tuluT pentru intretinerea
pograf, traia In Moldova si era culur, unde continua opera in- Misail, succesorul luT Ste-
ajutor i emul al marelur Mitro- ceputa. Scoala din Buzati ir dete fan, pastori de la 1732-1740,
polit Dosoffeid. Meritul sad II un caracter si mar national, vo- fad. sa se distinga prin nimic;
urea pe scaunul Episcopier Hu- ind a scoate de ad i pe viitorli obtine insa pentru un pescar,
silor, dar cazind in disgratia dascalf de limba romina. Nu- favorit al sad, un hrisov de la
lur Constantin Cantemir se de- mele lur Damaschin va ocupa Grigore Ghica 0735), in care
mise. Constantin Brincoveanu tot-d'a-una un loe distins in is- se zicea: <<Acest pescar said-
chema in Muntenia, unde im- toria literaturer romine si din- tor Dicul Majar, ce este al Sf.
preund cu fratir Grecenr, Nico- tre cele d'intid in Istoria litera- Episcopir Buzad, sa fie scutit de
lae Milescu, Gherman Nisis turei eclesiastice. toate dajdiile, numaT la hara-
altir incep sa colaboreze la tra- Constantin Brincoveanul,prin- cif" sa aibá o dare Intl' un an o
ducerea biblier si a altor scrierr. teun hrisov din 1707, acorda data, verr cu pecetT, aU fArà pe-
La anul 1691, devenind vacanta acestur Episcop beneficiul, ca cetr, ughr II, In pace sa fie si
Episcopia BuzauluT, Grecenir, in- oameniT ce vor veni la moara de majerit si de fumarit, cu con-
tervenind in favoarea sa, i se Episcopier sa fie scutitr de cd- ditie sa dea peste la Episcopie.
incredinteaza scaunul acester e- tre Capitanul cu totr calarasir Ordona apor boierilor cislasT pe
parhiT. In anul 1692 a infiintat ot Buzad, a nu-T bintui de o- judete si slujitorilor stringatorl
pentru prima oara o tipografie lacarr si de potvadd, sa nu le de bani i fumarilor i mdjarilor
In Buzau, in care se tipasi : la cair de olac si casele de pot- sa se fereasca de acest om.
Pravoslavnica marturisire, tra- vada, ci sa-T base in buna pace Metodie pastoreste de la
dusa din greceste de fratir Ra- sa umble fara grije ori unde vor 1740-1749, se ocupa mult cu
du si Serban Greceanu (1692), vrea. Tot Damaschin, pentru restaurarea bisericilor din epar-
Triodu (1697), Mineiul slavo- a maxi averea Episcopier, incepu chia sa i mar cu seama a E-
rom. (1698) si alta editie in sa cumpere proprietatr In oras, piscopiel si a manastirir Vin
1700, Molitvelnicul greco-romin intre care pravalia lur Afi Tur- tild-Vodd. Mari averea Episco-
(1699), Invatatura preotilor de- cul Deli Hogea si a fratelur sad pier, cum/Ai-Ind mar multe din
spre cele 7 taine (1702), precum Abdulah, pe care si el o aveau proprietatile Grecenilor. Con-
0 mar multe alte scrierr. Scoala de la un alt Turc Mahomet Ba- stantin Mavrocordat ti ddrueste
din Buzau fu de asemenea una din raictarul, pe pret de 20 talere. mosia Unguriul, ca sa fie sat al
ocupatiile de predilectie ale lur Ioasaf pastoreste de la Episcopier: 4i fieste care om
Mitrofan, ridicindu-1i mal mult anul 1710-1717. sa ail:a a face daca ce s'a orin-
renumele ce I-1 lasase Stefan. Daniel, originar din Om- duit de la Domn, de om in-
Mitrofan muri, lasind un nume pu-Lung, discipol al lur Melhi- &tin an zile 6; insa daca, iar
scump natiuner si mar cu sea- sedec, egumen al manastirli de nu lucru ; j aceasta daca
ma literaturer romine, la 1703. acolo, care 'II initiase si in lite- nu se faca toata °data ci pe
12. Damaschin. Gloria Epis- raturA, fu sacrat Episcop al Bu- rind : la coasa', la secere si la
copatulur de Buzad nu inceta zauluT in 1717, iar dupa. 3 anT, arätura. i sa dea i dijma din
cu Mitrofan , cacT succesorul 1720, deveni Mitropolit al Mun- Jo una, dupa obiceiu ; cel ce
sau Damaschin care ir urma tenia El ne !Asa cite-va tradu- vinde vin sa dea aditul butir
in anul 1703 , stiu atit prin cerT, a imprimat mar multe cartT SE Episcopir».
conduita sa cit si prin intin- bisericestr, a zidit biserica Ver- Filaret, egumen al ma-
sele sale cunostinte, sa-T dea o guluT din Bucuresti i in 1732 nastirer SE Ecaterina din Bu-
noul aureola. Damaschin mar in- §T-a dat sufletul. curesti, devine episcop al Bu-
tiiulfusese dascal i cunostea Stefan, succesorul lur Da- zäulur in 1749; pastoreste pana
bine limbile : slavona, elena si niel,pastoreste de la 720-1732, la 1753, cInd if ia locul

www.dacoromanica.ro
BUZÄUL (EPISCOPIE) 128 BUZÀUL (EPISCOPIE)

Rafael, care demisioneaza tile de mosiT aflate pana la din- bindi pe atuncT i maf cu sea-
in 1764. sul. (VezT «Condica EpiscopieT ma limbiT i literatureT elene,
Cozma, Protosinghel al Buzativ, tom. I, fila 3). In care era foarte competent, a-
Mitropolier din Bucuresti, deve- Constantin Grecul de la vind de maestru pe renumitul
nind episcop in 1764, se dis- Janina, pastoreste de la anul Lambru. El mal Intiiii deschise
tinge prin maT multe fapte de 1793 1819 ; nu stiu insa srt o scoald privata in Bucuresti
caritate, mal cu seama inavutind imiteze pe connationalul si pre- instrui pe copliT Barcanesculur,
bisericile cu odoare sacre. E cel decesorul säü, traind mar mult pi-in care facu cunostinta Epis-
d'Intiiu care introduce sfesnice pentru dinsul i aT sä.T. Sub dinsul copuluT Iosif al Argesuluï. Io-
de alama cu cheltuiala sa. Sub scoala din Buzati se inchise; la sif IL introduse in viata mona-
dînsul,scoala din Buzaii, in ur- aceasta contribuise In mare parte hala, ti facu diacon al acester
ma hrisovuluT dat de Al. Ipsi- si evenimentele din 1806. Con- EpiscopiT, apor preot curator al
lante in 1774, devine cu totul stantin obtinuse de la Nicolac metohuluT Antim din Bucuresti,
greceasca. In urma', Alexandru Caragea un hrisov, prin care se de unde it lua. Mitropolitul Gri-
Ipsilante, da un alt hrisov prin darueste Episcopier un scaun gore si 11 numi econom al Mi-
care zice ea' Episcopia Buzati, de carne scutit de vamd, de er- tropolieT. Grigore Ghica ti In-
fiind arsa i stricatA de vapaia bärit si de orT-ce darT la care credinta in 1825 Episcopia Bu-
räsmeriteT, se face ctitor al er sunt supuse cele-l-alte scaune ; za.uluT. Discursul sat' de insta-
si-T acordà maT multe darurT cad si alti DomnT aü dat sca- lare e o capo-d'opera, ca cuge-
(1778, Aprilie 26). Tot sub Coz- une in Buzai. Constantin Mo- tare si forma, ca patriotizm
ma, Constantin Caragea, prin- ruzzi printr'un hrisov din 1793, iubire evangelica. El a lucrat
tr'un hrisov din 1782, Decem- August 19 (cel d'intiu docu- nu numaT cu cuvintul, ci si cu
brie 26, zice cd Episcopia fiind ment cu leatul modern), dupa fapta. Dispunind de marile ve-
jefuitá i arsa de vapaia trecu- ce spune ca manastirile sunt ninri ale Episcopiei, incepu mal
teT rasmerite se face si el cti- cinstea i podoaba tareT, stabi- intiiu restaurarea eT, si o incon-
tor al el% Acest hrisov se con- leste drepturile acestuT Episcop jura cu marete palate 0 fru-
firma la 1792, de Mihail Con- asupra tirguluT Dragaicer, pre- moase gradinT, asa ca ea deveni
stantin - Sutu - Voevod. In fine, cizindu-T darile ce trebue sa ja cea d'intiiu in tara. Construi
Scarlat Grigore Ghica ii da voe si scutirile ce trebue sa faca. palatul SeminaruluT si un altul
sä. aduca lude din strainatate, Domnul Ord, Alexandru Mo- pentru tipografie, ridica din te-
in specie mestesugarT, earl vor ruzzi, printr'un hrisov din 1793, mein' bisericile: Voda,
fi scutitl de ori-ce dari, ca sa fiind Episcop 'Inca Dosofteiu, de- Ciolanul, Ratesti, Pirscovul, Cis-
fie poslusnicT al Episcopier. El dese voie EpiscopieT sa aduca ldul, Gavanesti, Cozieni si
devine Mitropolitul Orel, in a- 40 lude lemnarr. Ludele insa seni ; rezidi schitul Cheea din
nul 1787 si in locu-T se alege sosesc sub Constantin si munca jud. Prahova si mar multe altele
Dosofteiti, grec din Ja- lor servi la marirea averer sale din jud. Rimnicul-Sarat. El in-
nina, dar eminent pastor si In- propriT. demnd cu energie i contribui
focat iubitor de tard. El pasto- Gherasim, romln de ori- cu (amide la ridicarea altor bi-
reste de la 1787 1793, clnd gina, pastori de la 1819-1824. sericT, atit din oras, eh si din
este ales Mitropolit al Ord. In Se distinge maT mult pi-in viata jud. Buzau, asa ca. mar nu e bi-
anul 1810 fu exilat de Rusi ascetica, de cit pi-in calitati pas- serica care sa. nu fi fost atinsa
moare In Brasov, la 1826. El torale. Demisionind In 1824, se de bine-Pdcatoarea sa mina. Ti-
tipàri mal multe cartl cu chel- retrase la manastirea Cäidaru- pografia, infiintata de Mitrofan
tuiala sa, incuragia pe monahiT sani, unde se facu schimnic. A si lasata in parasire de la moar-
Grigore i Gheronte de a tra- murit in 1844. tea sa, o relnfiinta, inavutind-o
duce si tipari continua, iar a- Chesarie (Constantin CA- Cu material nou si in 1834 in-
verea ce o adunase, o 'Asa ta- patina), se sui in scaunul Epis- cepu iar sA functioneze, esind
rer, ca sä. se ti-imita tineff in copieT Buzau clupa retragerea de aci serien Insemnate. Scoala
strainatate, spre a se instrui. El luT Gherasim i pastoreste de la Episcopier incetase de la 18o6,
Infiinteaza pentru prima oara 1825 pa.nä. la 1846 Noembrie 30. orasul era distrus, si ceT ce
condica Episcopief Buzau , in Nascut in Bucuresti la 1784, se doreau a capata oare-care cu-
care a trecut hrisoavele i car- dete studiilor ce se puteau do- nostinte erau sa se dud,

www.dacoromanica.ro
BUZAUL (EPIS COPIE) 129 BUZÄUL (:P[3 )

la Niscov, unde boeril Banica_ asiste la un servicid intea.devar pul Chesarie 1.1 lua, sub protec-
Mihail .Chirculescu infiintasera maret. and servea in Bucu- tiunea sa i ir inlesni publi-
o scoall greceasca, sub directiu- resti era sarbatoare. De la Dom- carea scrierilor ; in urma Il numi
nea lui Iorgu Codru, un dual- din nul TareT pana la cel din urmä director al tipografier. InfiintIn-
Atena, cu oare-care cultura. Che- cetätean, se sculad de cu noapte, du-se Seminarul, Dionisie gAsi
sane mnfiinÇä ludatä o scoall de ca sA apuce loc In biserica unde un demn emul in Gabriel Mun-
gramaticT, lar In 1838 infiinta el oficia. In anul 1846 Noem- teanu, pe care Il adusese Che-
Seminarul. Scoala luT Codru se brie 30, acest stimat i mult re- sarie ca profesor si impreunä
Inchise in 1834, In urma des- gretat Episcop muri sarac cu ca dinsul publica maT multe
chidereT scoalelor nationale. Che- desävirsire si se ingropa la E- serien. In anul 1840 fu chemat
sarie, cunoscator i amator de piscopia Buzad. In Bucuresti de 1Vlitropolitul Neo-
muzica, deprins accentele
Cu Filoteiti, arhidiacon fit, care ti incredintä directiunea
armonioase i rominestT ale mu- apoT econom al luT Chesarie, lua Seminarulul de acolo. In aceasta
ziceT, reformata de Macarie, a- locul predecesoruluT sad, maT noua. demnitate nu /meta de
duse in Buzad pe celebrul india ca locotenent, iar in 1850 a compune si traduce diferite
discipul, psaltul Matache, i In- se numi Episcop titular. El mal' cartr didactice, de care era mare
fiinta o scoall de muzica bise- Inavuti tipografia, tipari Dupa insistenta sa, Mi-
riceasca. Aceasta scoall deveni multe scrierT, filtre care Biblia tropolitul Neofit trimese in 1845
in curind celebra si elevir : de Buzad, si se distinse prin- multr tinerT In Petersburg,
Iosif Nania, actual Mitropolit tr'o mare lacomie de banT.Muri Atena, Moscova i Pesta, din
al MoldoveT, Serafim, Chirchi- de alienatie mintala la 16 Au- carT sä. poatä recruta un cler
don , Hipolit, Parascoveanul, etc. gust, 186o, lasind in urma-T demn de cerintele timpulul. In
se fácurä cunoscutT ca ceT d'in- sume fabuloase, din care s'a anul 1848, Dionisie lua parte
tlid cintarefT Amic al impartasit multT din ceT ce erati activa la revolutie si fu inchis
lur loan Varbileanu, protopop imprejurul san, samiind si Sta- la Vacaresti, apoY, liberat, fu silit
in Mizil, ramas vaduv, il ca- tuluT 70000 galbenT. sa se exileze in Transilvania.
lugasi sub numele de Iosapat Dionisie Romano. Am pu- Calmindu-se putin animozitätile,
siil numi eclesiarh al Episco- tea zice ca este ultimul cu care Dionisie se intoarse in tara si
piel, maT in urma deveni pro- sé termina seria marilor prelatT se aseza la manastirea Babeni,
fesor la Sf. Saya, egumen al aT tara, fiind un factor puter- din jud. Rimnicul-Sarat (1850),
Znagovuluf, etc., de unde lua nic, care a lucrat la regenera- unde traduse mal multe scrierT,
numele de Znagoveanu. Chesa- rea, cultura si libertatea Romi- filtre carT Geniul Cristianis-
rie ca un alt Mateid-Basarab, niel. El s'a nascut la 1806 In muluTo al luT Chateaubriand, a-
reedificind i restaurind atitea comuna Silistea din Transilva- poT fonda un ziar eclesiastic
BisericT, nemultumit de pictura nia. Venit in tara de 'copil se cEcoul Bisericesc». In anul 185 I,
bizantina, decazuta cu totul, voi opri la manastirea Neamtu, unde Domnitorul Stirbeid 11 numi e-
sa introduca si in pictura bise- in 1823 fu calugarit. msA fiind gumen la Sadova, dar in 1853,
ricilor un nod sal original si mare amator de studid, pardsi Rusil ocupind tara, Dionisie fugi
rominesc. Gasi pe un tifiar de manastirea i veni In Bucuresti in Turcia, nade stete pana la
mare talent, pe Nicolae Zugra- sa-sT complecteze studiile in scoa- plecarea lor. Reintors in tara,
vul, i infiinta In Buzad o scoala la de la.. Sf. Saya. Ca sa-s1 pro- se duse in Moldova si In 1855
de pictura. Dintre eleva ei vom cure mijloace de existenta, se fu numit starit la manastirea
mentiona pe raposatul George alipi de Ilarion, demnul i In- Neamtu ; dar compromis In re-
Tatarescu. Demna de amintit e semnatul Episcop al ArgesuluT, volutie, antipatic monahilor, a-
importanta i splendoarea ce da caruia ir deveni discipol, Ilarion mic cu partizaniT unird, fu silit
serviciuluT divin. Chesarie, sim- iubea mult i in 1832 II hirotoni s5. se retraga in Iai, unde stete
plu, sever, cu o autoritate mo- diacon, Cu infiintarea scoalelor maT mult timp si de unde pu-
mia necontestata, insotit de o nationale, diaconul Dionisie fu blica l'Are altele eElocinta Am-
numeroasa suita de arhidiaconr, numit profesor in Buzad.. In tim- vonuluT, in dota volume. Dupa
diaconT i anagnostT, totT cu vocT pul profesoratulur isT continua Cu unire, Domnitorul Cuza il numi
frumoase i imbracatr cu multa asiduitate studlile, i publica mar locotenent al EpiscopieT de Bu-
bogatie, facea pe credinciosT sa multe scrierT didactice. Episco- zad, si in 1861 fu sacrat arhie-

5C760 .d/egrele rilo tal Gcoipaiir 101. I I 17

www.dacoromanica.ro
BUZAUL (Rib) 180 BUZXUL (R10)

rea çi numit titular. In 1864, ales Episcop in locul Ili! la 17 Braila si R.-SArat, uctind and
opunindu-se reformer calenda- Martie 1894. El pastoreste unul, dud altul din aceste ju-
rulur, fu mutat la Hui; la Bu- ad. dete, pang la com. Latinul, de
zäü Ghenadie, care nu stete Vedem el, de la 1496 pang. unde serva, pan& la confluenta
mult, fiind mutat la Arges la 1890, Episcopia Buzaulur a sa, de hotar intre ele. Se varsa
Dionisie se intoarse la vechiul fost pastorita de 28 EpiscopT, In nul Siretul, NITA cat. Sir-
sàü scaun. din carr 5 s'aa suit pe scaunul besti, al com. Maxineni, din jud.
Dionisie, dotat cu o vasta me- mitropolitan. Dintre acestr E- Braila. De la Vizireni pang la
morie, cu o fecunda imaginatie, piscopT, cincr: Stefan Tipogra- gura Buzaulur este o distanta de
Cu un spirit sagace i plin de ful, Mitrofan, Damaschin, Che- 68 kil. Panta, pe care curge, fiind
sare atica, cu un rar talent de sane i Dionisie, pot punta cu foarte inclinata, face ca Buzaul
a nara si a persuada, mar mult dreptate numele de mad. sa fie unul din riurile cele mar
sau mar putin cult si pasionat reped ale tareT. In timp de
de lectura, stiind dupa expre- Buzäul, (vechiul Natrona = Na- ploae e foarte violent, rupe
siunea Apostolulur csa se faca puca, dui:4 Dionisie Fotino), ce obstacol intilneste in cale-Y,
tuturor toate, ca pe top' sal- rig insemnat, care uda. judetele : manincd Cu lacomie malurile
dobindeasca», se impunea tutu- Buzdul, caruia i-a i dat numele, ce-I sine inchis, schitubindu-sT
ror i nimenT nu se despartea RImnicul-Sarat si Braila. El iz- la fe-care viitura, albia pe care
de dinsul de &it cu regret. A- voreste din Transilvania, din cursese pana aci, ceea ce cau-
mator infocat al scoaler, orT unde poalele munteluT Tezla, putin zeazá man pierden l locuitorilor
agitata sa viata T-a condus pa- mar la Nord de muntele Bra- malurenr. BolovaniT imensT, ce-T
a insemnat prezenta sa prin tocea, din Prahova, se dirige pe aduce in viitura sa, produc, in
infiintarea uner scolT, care 'T a- o frumoasa vale, in directiunea ciocnirea lor, un zgomot asur-
rata urma. Astmul de care su- N. - E., pänd la punctul Bodza- zitor, care se aude de departe.
ferea T-a rapit viata in anul Furdulo, de unde, &chid un un- Tarmurile sale sunt impodobite
1873 Ianuarie 18. El a fost in- ghiu spre S., primeste pirliasele Cu frumoase crivine, renumite
mormintai la Episcopia Cräsnita la stinga i Crasna la pentru vinatul ce se gaseste in-
Inocentia, fiti de preot dreapta i inträ in judet pe la teinsele, mar Cu seatna : lupr, e-
din Bucuresti, sr-a facut studi- punctul Cheia - Cordunultu ; de purr, becate, becatine, sitar, etc.
ile in Seminarul de acolo si mar aci se lasa in jos printre munir Lungimea cursuluí sat' este, in
In urmä. la Pesta, unde a fost stincosT ,acoperitr adesea de tara, de peste 270 kil.
trimis, lmpreuna cu altr tinerI, brad, pana la cat. Broasca din Afluentir sar sunt numerosr ;
de Mitropolitul Neofit. In 1850 com. Nehoiasul, unde albia sa pe partea dreapta mar insem-
fu numit director al Seminaru- incepe a se mar largi si tot de natT sunt : Crasna, Valea-Nea-
luf din Bucuresti, de unde fu o data a se curba spre E. pana gra, Siriul, Bontul, Nehoiasul,
departat in 1863. In urma de- ajunge la cat. Ursoaia, com. Ru: Nehoiul, Citiasul, Valea - Rea,
veni egumen al Mänastirer-Dea- siavatul ;aci face o noua Valea - Muscelulur, Valea - Vier,
lalur. Murind Calinic, Episcopul turd spre N. - E., descriind un Bisca-Chiojdulur, Valea-Larga
Rimniculur, fu insarcinat pro- arc Ora la Plescoiul, apof se Niscovul; lar pe partea
vizoriti cu administrarea acester inclinA spre S.-E., atinge in par- Artagul, Gramaticul, Teharaul,
eparhir, i in anul 1873, Epis- tea de N. orasul Buzau i prin Casioca, Bisca-Roziler, &Attila,
copia Buzaulur devenind vacanta nenumarate cotiturr ajunge la Valea-Panatau-
prin moartea lui Dionisie, se a- com. Gavanesti, de unde se di- Rusiavatul , Saratelul BA-
lese titular al er. Inocentin alipi rige iar spre N. - E. si ese din ldnestilor, , Tircovul, Saratelul-
tipografia Episcopier pe linga a judet pe la com. Cotul-CioariT, Bercir, Slanicul i Cilnaul, (v.
Sf. Sinod si o muta in Bucu- formind de aci inainte limita fn- a. n.), afar& de o multime de
resti. A murit la 13 Noembrie tre jud. Braila si Rimnicul-Sa- alte var i izvoare mai pu-
1893, lasindu-sr averea pentru rat; intra in jud. Braila pe la tin insemnate. Totr acestr aflu-
bine-facen i In special pentru cat. Vizireni, servind de hotar entr, marind volumul Buzaulur,
ajutorarea eleviler sarmanT intre ambele judete numaT pana intirziaza i cursul, care, de pe
meritosr. la com. Strimbul ; de ad i curge la Scurtesti, incepe a fi mar lin
Dionisie Climescu a fost pe lino hotarul dintre jud. si mar tardiv.

www.dacoromanica.ro
13UZAUL (STATIE) 131 BUZDUGANUL

Pe Buzan sunt urmatoarele sa Tohani. E tot de o data ren ce are 180 m. de altitudine
podurr: podul de fier al liniei punct cte hotar intre mar multe d'asupra nivelulur marir. Are
ferate BuzAil-R.-Sarat, la 3831,02 mo$ir. 70 familir, 300 loc. Are o bi-
rnetri departare de ora$ul Bu- serica, 'cu hramul SE Nicolae
zan; podul de fier al $oseler na.- BuzäuluI (Lunca-), lundi, in- (1854), deservita de I preot $i
tionale Buzan-Rlmnicul-Sdrat, tre muchia platoulur de N. $i 2 cinaretr.
proape de orasul Buzan, pe te- rtul Buzaul, pe ambele tarmurr
ritoriul comuner Maracineni ; ale rlulur, jud. Braila. Pe aceasta Buzducul, trupde piidure al sta-
pod stAtAtor de lemn, in com. luna sunt izlazurr, finete prin tulur, in intindere de 13 hect.,
Nehoiasul, jud. Buzan; pod pe coturile fiulur $i padurr de sal- care impreuna cu trupul Iliuta
vase, la Gavane$ti, in acela$r cie; pe unde locul e mar ridi- (40 hect.) formeaza padurea Cer-
judet. cat se fac $1. araturT. nelele, situata in com. Surpa-
tele, plasa Oltul-d.-s., judetul
Buzäul, stalie de dr. d. E, jud. Buzaulul (Predealul-), lungd Vilcea.
Buzan, pl. Sarata-Tohani, orasul serie de dealurl fi colme, jude-
Buzau. De la aceasta statie finja 01 Buzan; se incepe din com. Buzdugani, sat, jud. Bacan, pl.
care vine din Ploe$ti se bifurca Cinde$ti, de la Virful-Cerbulur Siretul-d.-s., com. Parincea, a-
in: unja Buzau-Braila, pusa in se continua pana in comuna $ezat pe piriul RAcAtaul, d'a
circulatie la 13 Septembrie 1872 Tisaul, culminind in Virful-Bra- dreapta. Numele san deriva. pro-
linia Buzan -Rimnicul- Sarat, dulur, 'filtre valle riurilor Buzan babil de la buzduganele vech1
pus a in circulatie la 13 Iunie Ni$covul. E acoperita Cu pa- ce s'ati gasit pe comuna vecina,
188i. Statia Buzaul se afld pe durr, vil, fivezr $i izlaze. la Cetatuia - Buzduganulur. Se
prima linie 'nitre statiile Mon- afla la o departare de 2550 m.
teorul (10.6 kil.) i Tabare$ti Buzfiului (Sarea-), munte, ju- de tirgul Parincea. CapI de fa-
(9.6 kil.) $i pe a doua intre detul Buzan, ramificatie din Vir- milie sunt 25, din 97 suflete.
statiile Monteorul si Boboc (11.5 ful-Dintelur, 'filtre valea Ursoala
kil.) Inaltimea d'asupra nivelu- $i Izvorul-Sarir, in com. Ru$ia- Buzdugani, mofle, jud. Bacau,
lur marir de 92',94. Venitul a- vatul. El se termina 'in malul pl. Siretul-d.-j., com. Parincea.
cester statir pe anul 1896 a fost sting al riulur Buzan, prin doua
de 716108 ler, 25 banr. piscuff de sare, e$ite la supra- Buzdugani, peidure, jud. Bacan,
fata, din care cauza se .$1. nu- pl. Siretul-d.-j., pe teritoriul co-
Buziul, mofie a orasulur Buzan, me$te Sarea - BuzAulur. Serva muner Parincea.
jud. Buzau, avind ca 1500 hect., tot d'odata ca limita 'filtre plaiu-
despartita in dota sforr, care rile Buzan i Pirscov. Buzduganul, sat, face parte din
se arendeaza separate. Una are com. rur. erbane$ti, pl. Mijlo-
897 hect., din care 32 ocupate BuzäuluI(Vatra-Episcopief-), cul, jud. Vilcea. Are o popula-
de baracile in care se tin tir- mofie, in jud. Buzan. (V. Va- tiune de 238 locuitorr, 136 bar-
gurile Dragaica i Valea-Tean- tra-Episcopier). batr $i 122 femer. Populatie $co-
culur, lar restul izlaz, fineata $.1 lara are 34 copil. D'ad i pana la
araturr; a doua de 603 hect. Buzdruganul, lac, in pl. Jalo- catunul Lunca, unde e $coala,
gradinI de zarzavat, araturr, fl- mita-Balta, insula Balta, com. e 12 kil.
neata $i izlaze pentru pa$unatul Bordu$ani, jud. Ialomita.
vitelor din oras. Buzduganul, deal, se intinde de
Buzdrugilor ( Dealul- ), deal, la N. spre S., ocupind partea
BuzAului" (Drumul-), vechi0 jud. Buzan, pl. Bistrita-d.-s., pe de E. a com. Feresti, pl. Mij-
drum, in jud. Buzau, Inainte de teritoriul com. Margineni-Mun- locul, jud. Vasluin, fAcInd $i li-
facerea $oselelor, lega ora$ul tenr. mita intre com. Valea-Rea.
Ploe$ti cu Buzaul, merend a-
proape paralel cu $oseaua natio- Buzducul, catun, al com. Popin- Buzduganul, fost schit, jud. Te-
nala, dar pu in mal spre N. ServA zele$ti, plasa Oltetul-Oltul-d.-j., cucin, situat in mijlocul padurir
azT de cale de comunicatie jud. Romanati, situat aproape Gaiceana, bite° priveliste fru-
locuitorilor potgorenT din pla- de hotarul judetulur, pe un te- moasa.

www.dacoromanica.ro
BUZ DUGANUL 132 BUZEIELUL-SEC

Nu se cunoaste precis data Sud - Vest , facind 2 cotiturr carT ad latimea de la 8-12
fondarer. Batrinil spun ca a fost miel. metri, adincime de la 2 5 me-
facut de un dogar ; in urmä s'a tri, jud. Braila. Aceste Buzeiele
reparat de un om eu numele Buzeielul, pilla, din com. Scor- sunt pe lunca BuzauluT.
de Buzdugan, cdruia if poarta tarul-Noa, jud. Braila ; pleaca
numele, $i maT In urmä s'a re- din jud. Buzati, de la N. satuluT Buzeielul-Sec, jud. Braila, plea-
parat de preotul Atanasie Rusu, Sihleanul, parcurge lunca spre ca din lunca Siretulur, In apro-
care a adus $i o colectiune de Sud, pierzindu-se ca la 3 kilo- piere de muchea Baldovine$ti,
cartr bisericestr. A servit ca ma- metri. din com. Naztrul, merge spre
nastire de calugarT pana in 1862; V. paralel cu muchea, pe sub
de atuncr s'a parasit $i astaizT Buzeielul, phig, din com. Su- vadul Malacof, trece $oseaua
a ramas ca o biserica izolatd testi, jud. Braila; pleacti din jud. judeteantt Braila-Foc$ani, intra
In mijlocul padurer. Buzati, ca la 21 2 kil. mar sus de pe teritoriul com. Cotul-Lung,
podar de la Gradistea, apuca apucInd spre S., tot pe Ruga
Buzduganul, vale, jud. Iai. (V. spre E. la muche, merge spre muchea dealulur, trece pe la N.
Candrea, deal). S. paralel cu muchea, prerzln- popiner, lasInd muchea, apuca
duse mar sus de satul Grigo- spre V. panä la circiuma de la
Buzdugi, sat, jud. Roman, plasa resti. Verzea. La N. circiumer, Buze-
Siretul-d.-j., com. Stanita, spre ielul-Sec se desparte in doud
S.-E. de satul Stanita 5i la o Buzeielul, ph111, mar spre S. de una pleaca spre E. pana la so-
departare de 3 kil. 500 m. de precedentul, la 2 kil, de satul Co- seaua Braila-Foc$ani, de unde
el. Este asezat pe un platou tul-Lung, jud. Braila; parcurge apuca. spre N., pierzindu-se in
inalt. Are 34 capT de fam. totr o distantá de la N.-E. spre S.- baltisul Duculeasa ; iar cea l'alta
contrib., 134 loc., din carT 3 Vest de 212 kil. si se pierde pleaca de la circiuma Verzea,
$tití carte ; 34 case. Sunt 117 ca i primul in baltisul Ducu- spre V., pana la hotarul Ba-
vite marT cornute. leser. chita, de unde formeazd hota-
rul com. Latinul, traverseaza
Buzdugi, deal, In jud. Roman, Buzeielul, pirin, din com. Co- partea de N. a aceler comune
plasa Siretul-d.-s., comuna Sta- tul-Lung, jud. Brälla, intre satul pana la circiuma Lambru, de
nita, spre Sud-Est de satul Sta- erbane$ti $i gura riulur Buzdul. unde formeaza hotarul comuner
nita. Are directia de la N.-E. spre Gurgueti, traverseaza. $1 aceasta
S.-V., parcurge o distanta de com., intre riul Buzdul i muchea
Buzduva, baila', formará din vär- 2 1/2 kil. Aceste 3 Buzeieluri platoulur; dupa ce intra in co-
sarea Jipe!, spre E. de satul sunt pe lunca Siretulur. muna Scortarul-Nou, apucd spre
Costuleni, pl. Brani$tea, judetul S. pana la muchea platouluT $i,
Iasi. Buzeielul, pirig, din com. Su- din dreptul Moviler Vierulur,
te$ti, jud. Braila; pleacd din riul ia directia spre V., paralel cu
Buzeiasca, trup din mafia Cio- Buzau, ca la 212 kil. mar sus muchea, pana in dreptul tirlelor
ce$ti, din pl. Teleormanulur, jud. de satul Constantine$ti ; ia di- Afurisiti, de unde se separa in
Teleorman, situata spre 0.1111 recia N.-V. si trece pe litiga doua. : o parte urmeazd muchea
Cotmeana , in partea despre Cotul-luT-Punga, de unde intra pana'. In tirlele Tobescu, de mide
Nord-Vest. In jud. Rlmnicul-Sarat. apuca. spre N. pierzindu-se, iar
alta parte de la tirlele Afurisiti
Buzei (Virful-), munte in com. Buzeielul, pilla, din com. Ianca, merge in luncd spre N.-E. unin-
Bro$teni , jud. Suceava (1411 jud. Braila ; incepe din hotarul du-se cu riul Buzaul ca la I
metri. com. Sute$ti, trece spre S. pe kil. mar sus de cdtunul
sub popina $i movila Burlacul rati.
Buzeielul, pi« din com. Co- $i se pierde mar jos de movila
tul-Lung, jud. Bräila, pe mo$Hle Barbuleasa. Buzeielul-Sec, judetul Braila,
Vräbiescul $i Nicoleanul, la pleacä din riul Buzar', de Irriga
kil. spre S. de Cotul-Lung. Par- Buzeielul, nume, ce se da la Pi scul-Negru, din com. Dedule$ti,
curge 2 kil, de la N.-E. spre mal multe viroage sati valcele merge spre S.-V. paralel Cu mu-

www.dacoromanica.ro
BUZEIELUL-SEC 133 BUZESCUL

chea, pe linga satele Bagdat, Buzeni, sat, in partea de V. a agricultura, i cu comerciul ce


Filipesti si gara FaureI, pana com. Baluseni, pl. Tirgul, jud. fac, mar ales in orasul Alexan-
aproape de satul Mizireni, unde Botosani, situat aproape de so- dria.
face un cot luind, directia de seaua nationala Botosani-Hirlati. NumArul vitelor este de 4427
la S.-V. spre N.-E., pana la ca- Mosia este proprietatea Epi- capete, din carT, 885 vite cor-
tunul Hure, de unde tT la nu- tropieT Sf. Spiridon din Iasi si nute marf, 304 cal, 22 inggarT,
mirea de FaureT l cu acest are o suprafata. de 785 hectare. 2962 of, 13 capre i 241 porcI.
nume trece pe la N. satelor Satul are o populatie de 78 Budgetul comuneI este de leT
Surdila-Grech, Bratesul pana la familii, sag 321 suflete, cu 56 6917, banI 40 la veniturr si de ler
N. satulur Surdila-Gaiseanca. De contribuabili. 5345, ban/ 46 la cheltuelf. Are
adis/ la iarasT numirea de Bu- Are o padure de stejar de o scoala, in localul el propriii,
zeielul-Sec, apucind spre S. si 8o hectare. oferit de proprietarul mosieT,
trece prin satul Surdila-Gai- Este o biserica deservita de cu un numar de 121 elevI.
seanca 5i la N. com. Ulmul se preot l 2 cintaretl. In central comuneT este bi-
uneste cu pirlul Calmatuiul. Din Numarul vitelor este de 385: serica, cIadire mareata zidita
acest Buzeiel, de la N. satulur 130 vite cornute, 20 ca! rima de principele Mihail Obrenovicr;
Gaiseanca, pleaca drept spre N. 5i miel; 40 de of, 171 mascurT deservita de doI preotr, un cin-
o viroaga, care merge pana a- si 15 stupr Cu albine. taret 5i un eclesiarh.
proape de gara FaureT, unde se In acest catun se afid 2 me- Prin centrul comuner trece
pierde. Toate aceste Buzeielurl serial, I comerciant; o circiuma. soseaua judeteana Rosiori-Ale-
sunt pe tarmul drept ale Bu- xandria ; la Nord soseaua ve-
Buzescul, com. rur., in pl. Tir- cinala care o leaga cu Mavro-
gulur, jud. Teleorman, pe par. dinul, apor la S.-V. soseaua Ma-
Buzeielul-Sec sa.t1 Una, jud. tea dreapta a riuluf Vedea. Se in- vrodin-Turnul, care pleaca din
BrAila, formeaza hotarul de N. vecineste la N. cu com. Mavro- com. Buzescul, pe Valea-Nano-
al com. Scortarul-Nog, la o dis- dinul, de care este despartir:a vulur si de acolo, prin catunul
tanta de 5 kil. spre N.-V. de prin nul Vedea ; la S. cu tar- Ulmeni 5i com. Dracea, spre re-
riul Buzaul, apuca. spre S.-V., mul drept al Vede/ i cu padu- sedinta judetuluT. Soseaua ju-
trece pe llega tirlele Ciumati, rea aflata pe dinsul; la E. cu deteana Rosiori-Alexanciria pune
de unde se desparte in doul: comuna Adamesti; la V. cu in legatura com. Buzescul cu ora-
o parte apucg. spre S.-V. tre- com. Plosca-d.-j. ; la N.-E. cu u1 Alexandria si ca comuna
cind in judetul Rimnicul-Sarat, com. Nenciulesti sag Vatasani, Plosca.
iar alta continua. spre S. unin- de care o desparte numaI riul Aceasta comuna este interne-
du-se cu riul Buzaul, la hota- Vedea. iata in anul 1860, de catre fos-
rul numit Piatra-BouluT, dintre Comuna Buzescul poartg tul principe al SerbieT, Mihail
comuna Domnita, din jud.Rim- numirea de Sloboda. Suprafata ObrenovicI, care era proprieta-
nicul-Sarat. el este de 530 hectare. Locui- rul domeniuluT Mavrodinul, din
torf improprietAritY dupg legea care face parte si comuna Bu-
rurala nu se gasesc, pentru mo- zescul. Intentiunea proprietaru-
Braila, formeaza hotarul de N. tivul ca com. Buzescul, facind luT ca sa forrueze aci un erg
al com. Gurg leti5i al jud. des- parte din domeniul numit al sal"' orasel, ca sA contrarieze for-
pre Rimnicul-Sgrat, la o dis- MavrodinuluT, fosa proprietate matiunea orasuluT Alexandria,
tanta de 2 kil. spre N. de riul a raposatuluT principe al Ser- dind voe, orr-cur voia sg. se sta-
Buzaul ; trece spre E. in com. bia Mihail Obrenovicr, iax ac. bileasca aci, sa cumpere locurT
Scortarul-Noti, pierzindu -se a- tualmente In posesiunea baro- de case si prävalii in conditi-
proape de tirlele CrAita. Acesta nuluITheodorNicolicT de Rodna; unT avantagioase. De ad deriva
se mal numeste si Siretelul-Sec defunctul proprietar a voit s'A numirea de Sloboda, pe care
si se zice ca In vechime aci a infiinteze aci un erg. i-a dat-o locuitoriT. Tirguletul
fost albia riuluT Siret, cea ce e Populatiunea este de 1554 incepuse deja a se forma si a-
probabil, de oare-ce e mg mare suflete, din carT 387 capT de fa- ceasta se poate vedea i astazT
si mal adinc de cit cele-l'alte mine si 292 contribuabih. Lo- din multimea de case si prg-
13uzeieluri. cuitorif se indeletnicesc pe tina valiT solid construite 5i a loca-

www.dacoromanica.ro
BUZESCUL 134 BUZEp'I

lurilor destinate pentru autori- Date sigure despre infiintarea copiT, 21 bäetT si 6 fete, din
uitT; ast-fel Primaria are un lo- acesteT comune nu sunt. Din numaral de 206, 100 bletT
cal foarte frutuos, de si ruinat ; spusele batrinilor, se deduce ca. 106 fete, in virsta de scoalä.
scoala de asemenea ; in cen- foarte vechia., chiar din timpul Intretinerea eT costA pe stat
trul com., e frumoasa biserica luT Mircea-cel-Mare. Loc. poves- 108o lei anual. Stiti carte 90
de care am vorbit. S'a(' stabi- tesc despre un cdpitan Toma, barbatI si 17 femei.
lit atuncI si se mal gäsesc care or fi posedat aci un trup Se fabrica in comunä in ter-
astäzi- in comuna diferitT indus- de mosie, ca de 3500 stinjenT, men mijlociú 25 hectol. tuja.
triasT i meseriasT : cizmarT, co- ce s'a tot sub-divizat urmasilor Gindacir de naltasä daü 5o0 kgr.
jocarT, abagiT i dulgherT, un numiti i azI mosneniT To gogosr. Stupi sunt peste I00.
atelier mecanic si o moarà mesd. igumele si-1 trage de la nepa i inul se cultiva. in mica
de aburi cu treI pietre, cu o vechia familie a Buzestilor, fosti cantitate. PomI roditorT sunt : 91
putere de 12 cal. proprietarl ala merI, 45 perT, 500 duzI, 45 ci-
In urma promulgäriT si pu- TotT locuitorit, in carT intra. resT, 180 prunT i IO nucT.
nerd in aplicatiune a legiT ru- si 6 L'un' de Tiganr, sunt nu- Comerciul se face de 7 cir-
rale, n'a mai fost cu putintä a maT Rominf, si se ocupa. exclu- ciumarl.
se indeplini scopul ce urmarea ziv cu plugaria i cresterea vi- Budgetul comuneT pe exerci-
proprietarul i ast-fel comuna telor. MeseriasT sunt numaT io: tiul 1892-93, prezinta la veni-
Buzescul a ramas comuna rur. dulgherI, cizmarl, cojocari si I turT suma de lei 3552 si la chel-
La Sudul comunei se afld o armurier. Productele munceT lor tueli suma de 2445 lei anual.
magua mare numitä Sapata ; le desfac la Slatina, Pitesti O osea vecinal& strAbate co-
are o inanime de 4 metri gara Corbul. muna de la N. la S., pe malul
circumferinta de 20 metri. 86 locuitori s'au improprie- drept al Vedei, din gara Cor-
Prin aceastä comuna trece Braz- tärit dupa legea rurala din 1864, bul i pAnA in com. Icoana. O
da- luT - Novac. In timpul rdz- cind li s'aa dat 276 hect. pe altA ramurA pleacä din cea-d'in-
boiulul din anul 1877, parte din mosiile DrAgoescul, Perieteanul tliu, tot catre S., din cAt. Bir-
trupele rusesti ati stationat In si familia* Milcoveanu. El pose- lesti-BurdulestI, trece Vedea
aceastä comunä mal mult timp. a : 72 cal, 91 epe, 432 bol*, leag& intre ele cAt. Buzesti,
19 capre, 2200 a i 245 porcT. lAtei i Milcoveni. O a treia
Buzescul, loc, cu 25 pogoane Teritoriul comuneT se intinde ramurl pleacA catre N.-V., din
vie, in com. rur. Vlädaia, pl. pe o suprafata de peste 4000 cAt. Ciuresti, la comuna Sinesti.
Cimpul, jud. Mehedinti. hect. Calitatea solulur de cul- Tot de la N. la S. comuna e
turä variaza, in stinga VedeT udatA de riul Vedea, care pri-
Buze§ti, com. rur., pl. Mijrocul, pdna. la Cotmeni si pe lunca, meste urmAtoarele vAlcele : Cu-
jud. Olt, situata pe luncl si de maT fertil de cit in dreapta penul, Seaca i Borqul pe stin-
amindoul laturile ale r. Vedea, el, unde e mal argilos. ga. Pe dreapta primeste gira
la distantä de 31 kil, departe In raionul comuneT sunt mal Flap cea-Mare.
de capitala judetulul. Ad e re- multe clac:1W insemnate: casele La S.-V., in mijlocul unta mic
sedinta pläser. proprietarilor, o moarä de foc, platou, este o localitate numitA
Se compune din 6 catune, localul de scoalä i primärie de locuitorI Cetatea. Are o po-
carT sunt dispuse de la N. la si 5 biserici, deservite de 5 zitiune inaltl, frumoasA i stra-
S. pe Vedea i la distanta de preotl, platiti de locuitorl prin tegicA. Probabil cA aci trebue
400-500 metri unul de altul, invoell particulare si din bud O. fie existat oare-cind vre-o
in ordinea urmatoare : Corbul, getul com. cu cite 6o leí anual. cetate.
Birlesti, Burdulesti, Ciorästi, Bu- Carte a inceput a se inväta La N., cu direcOunea V.-E.,
zesti, Spdlatel si Milcoveni. Toa- de mult adj. Scoala s'a infiin- talud perpendicular soseaua
te se intind pe o suprafata. de tat la 1873, irisä a functionat cu riul Vedea, trece prin clt. Cor-
5 kil. i ati o populatiune de mal multe intreruperT pana. la bul, Brazda-lui-Novac.
1523 locuitorr, 803 barbatI 1887, de d'id nu s'a mal intre- La E. si cu directiunea N.-S.
720 femeT, cu 332 capT de fa- rupt cursul. Localul, proprieta- se ridicADealul-Tomestilor, care
milie, 296 contribuabilT, locuind tea comuneT, e la un loe cu pri- serveste de limita intre Teleor-
in 436 case. maria. Se frecuenteaza. de 27 man si Olt.

www.dacoromanica.ro
BUZETI 135 BUZOENI

Se limiteaza la N. cu com. gomirul, pl. Vailor, judetul Me- Mosia este proprietatea d-luT
Corbul, la E. cu Urluieni, Cio- hedinti. Michel Daniil, Evreti impamin-
cesti, Mindra si Birla din Te- tenit. Satul acesta s'a infiintat
leorman, la S. cu Icoana si la Buzietul, deal mare, in judetul In 1849, tí ipa stäruinta fostu-
V. cu Timpeni, Ursoaia si Si- Mehedinti, plaiul Closani ; tine lur proprietar, N. Mavrocordat,
nesti. de teritoriul com. rur. Odobesti, prin stramutarea locuitorilor
satul Valeni. dintr'un sat vechiti ce se afla
Buzeqt.i, cdtun, apartinind comu- sub poala unel padurl, aproape
neT Turbati, plaiul Novaci, jud Buzila, deal, acoperit de padure de hotarul judetuluT Roman si
Gorj. E situat in l'atea piriului de fag, in com. Dolhesti, jude- care sat s'ar fi numit Draga.
Sunatorea. Are o intindere de tul Suceava. Numarul vitelor este de 1050
600 hect., din carT 150 hect. ara- capete, din cal-I: 253 vite marl
bile, 150 hect. finete, 190 pa- Buzilenilor(Dealul-), munte, in- cornute, 20 caT, 737 oT si 40
dure si izlaz, 1 oo hect. pomet, 5 tre comunele $arul-DorniI si Nea- rimatorT.
hect. vie, 5 hect. vatra satuluT. gra- aruluT, jud. Suceava.
Are o populatie 90 familiT, Buznea, j'ir*, judetul Iasi, izvo-
saii 450 suflete, din can 66 con- Buznea, com. rur., in partea de reste din jud. Roman, in apro-
tribuabill. V. a piase/ Cirligatura, judetul piere de Strunga, curge de la
LocuitoriT poseda: 12 plugurT, Iasi si in marginea despre S.- V. spre E., primeste in stinga
26 care cu bol, 3 to vite marT V. a TirguluT-Frumus, de care piriul Ravaianul, trece prin ia-
cornute, 220 01, 96 rimatorT, 26 se desparte prin piriul Bahluetul. zul PaharniculuT, formeaza limita
capre si 18 cal; 22 stupT, care Terenul eT este foarte acciden- intre Buznea si Tirgul-Frumos,
dad 15 kgr. miere si 8 kgr. ceara. tat, prezintind dealurl si val. apoT se varsa in Bahluet, aproape
In catun se afta 2 mor!, I E formara' din satele: Buznea, de gura cale! ferate.
put si 3 fintinT. Ganesti si Jora, pe o intindere
Catana' are 1 biserica, deser- cam de 4756 hect., din cari ca Buznoaia, deal. (VezT TAtArani,
vita de I preot si I cintaret.