F2

.
4
-
71.,

' M
.

, I

;1":,,,--6y-,,,,L,
AP
.311/1F
It"-

h.

fio

,
G,,,4 4.
,,,,s,;;5-7;1,
,;,;.;,.... ,
.,,..!....e:.,,;(.1,
.,-tre-
'it,cz:.i.
,..cr e; 4.4-*.t" "..,..,,-4.7,-7.:- ;#*
Iv/iv.
..,. , , ..,.._ ..,:".... .),...1/.0.
,i.. 4- ..-,
,+1,--'-tV.41."
1-'4 -."`"' . "..,,,.;-' -V-"'
t44)'-',7'..iP*;-17
.:z.,:::65.:P:e49'-')
' A
-?k,fife,-It
64.

www.dacoromanica.ro
efig'...V,i....4"'el
:..V.;,....,1,4.0... ,...,..,....,..Pg,. r 74
-1'1,4 Oa CI -4 1.F6k1",e! 1:,-f;.r.P.-:;;;(4111:144.1;4,5;;.,
".---
e?.`,1",-.P
L-ref';...$1-kAlr. ,,c.,...f..14 i'dri. .,,.0:4%;/¡4;;.Y.. "ei
,t...7:V1*,..ire^,,,.);' A'
.;,,, - ` reel s,4;:r.j2;..... - ..-.7-rle.ilet".
;1". 'kec
h,,ter-,..;,.7
,ii,:f . 724s
..5( .til:i126-
a f'S 4 Xi e,A
- 4:477).,_,'
rt'''- .fiie.;$5'03;11,Kf',4.45.1r4f114 . e-F.,,,,'.(1-4:
.;t2%...*::,"..P.4.,6,1,,,,,,4
".
':a". 1..424.'1' ir,''S.",'-''"'. ,W.,'_24-:f.-'
''..,'
, 4.7
'.4...4117;""Tr-7,1'V-e.:**,etie...,
:.30,71I?.-'1-"Atj'r.a.
4:
,..4.7.'"'
!,-.,..,...., .. .'...1....yolje;O:IPV
,..4.--.
""/"7:(.a" ' At
tis -'.... ..,.. . err:,
...v;,....4r-
%
?
,,....:f4m, .6-7--
....y.
,,7.,--
.-----::-:t
-'
-.F---7..,
tke.:1''''.."-(61'1I''.34-17
,..-... _ , 4,:if,:.'''''''k
....-e..
2'A,...r;,1-*.,.' .;-..
.4
,t"-X-,:';"k.n,k-ffix;;;',f*r.zt,-"Z.4-_,.''''...
"e4,;?,,,,,,,,,.-3f,:
f
,(4.--.-,e,,,fitt , p, --,14...,,-",:1:.
?z*,,,-..y.%:,---`-',-(:;-- '.0 ..,
,-,..-
;9'14.til.47.:".. , -,
.' - w...,-r-r,..¡rxi,Ave, ...,-, ,V ''',1. 4:- ,S, I..1'at....7....
,..,
... p- j
'±,:f';'it'SPele ,.:X.;"" f .V.:;-

- . -
,
.... ; ces.
e
 MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI

6 ) Mai ele Dulio a, Get pa& I ni. 1i 1.

)( ,

www.dacoromanica.ro
 SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMNA
FUNDATA LA 15 IUNIE 1875
RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI

PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWDINTE AL SOCIETATLI PENTRU 1NVXTXTURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROANE

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-*EF AL STATULUI MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEME! ROMINE,
DIRECTOR PROFESOR UNIVERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

VOLUMUL II.

BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1899.

www.dacoromanica.ro
 MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
Bucure§ti (urmare). Edilitate.
Organisafia aa'ministrativii.
Inainte de secolul al XIX-Iea,
Bucuresti era administrat de un
consili0 comunal, compus din un
gIudet si 12 pirgarr, alesT de po-
porul orasului. Pe la inceputul
acestuT secol Bucuresti era admi-
nistrat de un consilia comunal
o parte ales si o parte numit de
stAptnire. El se numea Casa MO-
ghistratuluf sail Cinstitul sfat
oriifenesc al Poli/id Bucurefti.
El se compunea din 5 membri,
din cad unul-era prezident ; avea
ca functionarl auxilian: 1 secre-
tar, I ajutor, I easier, I regis-
trator, 5 cinovnicT, I tist Cu 6
dorobantI, I odlias si 1 rindas.
Acesta era tot personalul comu-
nal, asa cum il gAsim in dosa-
rele PrimArieT de Bucuresti.
Sfatul orAsenesc se intrunea
de 3 orf pe sAptAmin1 : Martea,
Joia si SimbAta si lucra cite 6
ore pe zi.
AzI Bucuresti se administrea-
zA de un consilia comunal, ales
de cele doul colegil electorale,
compus din 31 consilierT, din cad
unul e primar si 2 ajutoare ; Cu
un personal numeros de func-
AL ROMNIEI
B
tionarT, arhitectI, ingineff, geo- mitrescu, clucerul Grigore GrA-
metri, desenatorT, picherl, paz- disteanu, Chir Iancu ChiritA BA-
nicT, gardianT si sergentl, totT lAceanu si aminarul Alex. Ghica.
numitT de consilia 1834. Hagi Mihala Flip escu,
UrmAtoarele 9 servicir com- cAminarul Alexandra Ghica, clu-
pun azT administratia Bucures- cerul Grigore GrAdisteanu, stol-
tilor. nicul Stanch'', Scarlat PetrovicT,
I. Directia lucrArilor tecnice: Dimitrie Dedu si Christofor Mus-
Directia ; tacov.
Serviciul alinierilor 1835. Constantin Costache
» studiilor ; ut-u, Constantin Costache Bucl,
69 » planuluT ; stolnicul IonitA DrAgAnescu, ser-
» bunurilor ; darulAnagnosti,Christodor Mus-
. apelor tacov, Nicolae Teodor si Vamesu
» podurflos. ; Iordache.
I:) » salubritAtef. 1836. Postelnicul Costache
II. Directia administrativA. 1.1tu, serdarul Xenocrat, serda-
III. » acciselor. rul FAnutI, medelnicerul Cos-
IV. » comptabilitgef. tache Creteanu, Christodor Mus-
V. » sanitarA. tacov, MdrgArit Ivanovid, Pas-
VI. Serv. casierier centrale. cale Gazoti, postelnicul Alexan-
VII. Secretariatul general. dra Ghica, Anastase Polizu si
VIII. Economatul general. Mihalache Ionescu.
IX. Oficiul stAreT civile. 1837. CAminarul stefan 0-
Min aci lista diferitelor Sfa- grAzeanu, polcovnicul loan am-
turT orAsenestr din Bucuresti, cu pineanu, Anastasie Polizu, ser-
incepere de la anul 1831: darul stefan loan, postelnicul
1831. CAminarul Iorgu Bi- Manolache BAleanu, Christodor
bescu (mg tirzia Domnitorul Mustacov si Pascale Gazoti.
Muntenief), cAminarul Pavel si 1838. Ion Scarlat, Ion Ba-
Chir GhitA Opranu. caloglu, slugerul Spirache Co-
1833. Hatmanul Mihail Du- jescu, Aga Ion Filipescu, clu-
www.dacoromanica.ro
BUCURWI
cerul Gr. Cantacuzino, Margarit
Ivanovid, paharnicul Ion Ro-
setti, Nedelea Ion Mitescu i La-
zar Calenderoglu.
1839. Aga Iancu Balaceanu,
clucerul Alecu Ghica, slugeru/
Spirache Cojescu, Lazar Calen-
deroglu, serdarul Anasti, Ion
Serafim si George Balan.
1840. Slugerul Tomita, A-
tanasie Dumitriu, Anghel H.
Pandele, caminarul Dumitru Be-
lu, carainarul Pavel si paharnicul
Alexandru Ghica.
1841. Paharnicul Scarlat
Rosetti, serdarul Pirvu Asan,
serdarul Alecu Izvoranu, Ion
Ilie, Christache H. Paraschiva
Teodor Balaban.
1842. Marele postelnic Ion
Filipescu, paharnicul D. Ghica,
Asan Ion Camineanu, paharni-
cul Ion Mitica, Ion Polizu
Margarit Ivanovid.
1843. Maior Teodor Po-
pescu, serdarul Barbu Prisi-
ceanu, Lazar Calenderoglu
Ion Ioanidi.
Supleantl: Serdarul Ion Arion
si Ion Eftimiu.
1844. Vistierul Costache
Belu, maior D. Popescu, duce-
ruI Ion Mihaescu, serdarul Geor-
ge Papa si Lazar Calendero-
glu.
Supleanti : Stan Gheorghiu
Dimitrie Economu.
1845. Vornicul Ion Otete-
lesanu, clucerul Costache Pe-
trescu , paharnicul Mihalache Pen-
covicT, pitarul Lazar Calendero-
glu i Dumitru Ivanovid.
SupleantI: Enache Iancu
Ion MinovicT.
1847. Polcovnicul Scarlat
Cretulescu , pitarul Mihalache
Bascoveanu, clucerul Ian cu Dinu,
paharnicul Nicolae Lahovari
pitarul Lazar Calenderoglu.
SupleantI Pitarul IanovicT
Ion Triandafil.
1848. Scarlat Cretulescu
www.dacoromanica.ro
6 BUCUREM
(pana la Iunie) ; Constantin Cre-
tulescu (JunieAugust) ; Dim.
Polizu (August Octombrie) ;
Constantin Len s (Octombrie-
Decembrie).
1849. Constantin Len s (la
inceputul anultli) ; Aga Dimitrie
Falcoianu ; Paharnicul Nicolae
Lahovari, Raducanu Simonidi
si Ion Bacaloglu.
Supleantl : Nicolae Gherman
si Ion Triandafil.
1851. Mamie logofat Iorda-
che Barcanescu, paharnicul Cos-
tache Cirlova, Atanasie Chris-
tea Manta, Costache Balacescu
Lazar Gherasim.
SupleantI : Serdarul Nicolae
Herisescu si Ion Bacaloglu.
1853. Marele logofat Gri-
gore Obedeanu, paharnicul Ev-
ghenie Predescu, serdarul Ion
Creteanu i Nicolae Herisescu.
SupIeantI : Pitarul Enache
Trandafir i Raducanu Sinonidi.
1855. Aga Constantin loan
Filipescu, clucerul Simeon Mar-
covicT, Alecu Dumitrescu, ser-
darul Nicolae Herisescu si Cos-
tache Paltineanu.
Supleantl : Pitarul Teodor Sfe-
tescu si Ion Ioanid.
1856. stefan H. Pandele,
Panait Ionescu, Ion Polizu, clu-
cerul Ion Dinu, alesT pentru a
se complecta lipsurile a 4 mem-
bri demisionatI.
1857. Printul Dimitrie Ghi-
ca, serdarul Vasilache Paapa, Ion
Polizu, serdarul Costache Iliescu
Avram Gheorghiu.
Supleanti : Panait Ionescu
pitarul Ion Penescu.
1859. Printul Dimitrie Ghi-
ca, Ion Bratianu, Vasile Paapa,
Tudor Arcon, Ghita Gherasi, Pa-
nait Ionescu si Costache Iliescu.
186o.Vasile Constantinescu,
Anton Arion, Alexandru Oras
cu. Aceste trer persoane s'atí a-
les in locul demisionatilor G.
Gherasi, P. Ionescu si C. Iliescu.
i861. Anton Arlon, Dimi-
trie Bratianu, Dimitriq Berin-
deia, Cezar Boliac, Dimitrie Ghi-
ca, George H. Anghel.
1866. Dimitrie Bratianu,
Dr. P. Iatropolu, Grigore La-
hayan, Simeon Mihailescu, Gri-
gore Cantacuzino, Anton Arlon,
Constantin Panaiot, Constantin
Ciocirlan, Nicolae Blaremberg,
Grigore Serurie, Dimitrie Cu-
loglu, Pana Buescu, Iordache
Hagi Anghel, Radu loan, Cor-
neliu Lapati, Vasile Toncovi-
ceanu, din cad' era Primar Di-
mitrie Bratianu.
Ca ajutorl sunt: Simeon Mi-
hailescu, Gr. Lahovari, Anton
I. Arion, Dr. Panait Iatropolu,
Gr. C. Cantacuzino si Costa-
che Panaiot. A demisionat Dr.
Iatropolu si s'a inlocuit cu C.
Ciocirlan ; a demisionat C. Cio-
cirlan ; si s'a numit Gr. P. Se-
rurie; a demisionat C. Panaiot
si s'a numit Dem. Culoglu.
S'a reinoit pe jumatate nu-
marul membrilor i tragindu-se
la sortf a esit Radu Ionescu,
Dimitrie Bratianu, Anton I. A-
rion si Dr. Iatropolu in locul
cdrora s'a ales precum si in lo-
cul altor 6 ce eraa demisionatT
mal inainte:
Dimitrie Bratianu, Anton A-
nion, Dr. Iatropolu, C. Panaiot,
S. Mihailescu, Vasile Constan-
tin, Barbu Protopopescu, Nico-
lae Pancu, Iancu Stefanescu
Veniamin Hernia.
Dim. Bratianu fiind Primar, ia-
ra ajutorT S. Mihalescu, Anton I.
Arlon , Corneliu Lapati , Gri-
gore C. Cantacuzino, Costache
Panaiot i Veniamin Hernia.
1867. D. BrAtianu, demi-
sionind din calitatea de Primar,
a fost numit in locul lul C. Pa-
naiot, iar in locul acestuia s'a
numit ajutor pe Serurie Gr.
1 868 . S'a facut alegerea din
noa a ConsiliuluT Comunal si
BUCUREVII
rezultatul a fost: Dr. P. Iatro-
polu Primar, N. Manolescu, P.
Buescu, Gr. Serurie, S. R. Be-
chianu, V. Constantin 0 V. Her-
nia.
1869. S'a disolvat Consi-
liul 0 s'a Inlocuit Cu o comi-
sie interimarä compusa din P.
Dimancea, T. Christescu, Cor-
neliu Lapati, E. Predescu, Sta-
matt Atanasiu, P. Christu, I. G.
Manu, T. Radulescu, P. Ata-
nasiu, Anghel Solacolu 0 C.
Panaiot.
Din comisia interimara aa de-
misionat Petru T. ChrisLu, E.
Predescu 0 C. Panaiot 0 s'ad
numit in locul lor Dimitrie Teo-
haridi, Anton Stoianovicr 0 Ghi-
ta Dimitriadi,
x869. S'ail facut alegerr 0
ail e§it G. G. Cantacuzino
Primar, lara ajutoare P. Gil-
di§teanu, Dr. Daniilescu, C. A-
nino§eanu, Menelas Germani, R.
Dumitriu 0 Nae Raduleanu.
La 25 Ianuarie 1870, s'a fa-
cut o noua alegere 0 s'a con-
firmat Primar Eftimie Diaman-
descu, in locul lur G. Canta-
cuzino demisionat.
1871. S'a facut o noul ale-
gere 0 s'a ales : Scarlat Cretu-
lescu Primar, Graf. Sc. Rosetti,
Dr. Daniilopau, General B. V15.-
doianu, Const. Racota, Nicu Ra-
covita 0 Ion I. Palla.
B. Viadoianu s'a numit in
urma Primar in locul . Cretu-
lescu.
1873. C. Bralloia a fost
numit Primar in locul Genera-
lulur Vladoianu, iar ajutorr N. C.
Tatäranu, C. Valeanu, Teodor
Galita, Dr. Daniilopolu 0 C.
Racota.
La 2 Septembrie 1873 Genera-
lul Vadoianu s'a numit Primar in
locul lur C. Bralloia, demisionat.
1874. S'a facut alegere pen-
tru intregul Consilia 0 la 2 Oc-
tombrie s'a confirmat aiegerea,
7 BUCUREM
numindu-se Primar Colonel G.
Manu, lar ajutoare C. D. Atha-
nasiu, Gr. Triandafil 0 V. Paapa.
1877. A demisionat intregul
Consilia ; s'a facut convocare 0
in ziva de 14 Maiti, aa fost ale§I
0 numitr: C. A. Rosetti primar,
lar Dimitrie Giani, Ion Procopie-
Dumitrescu 0 Nicolae Fleva,
ajutoare.
1878. Expirind termenul Con-
s'a &cut alegere 0 a
siliulur,
fost numit Primar Dem. Ca-
riagdi, iar ajutoare N. Fle-
va, I. Pr.-Dumitrescu 0 Grig.
Serurie.
1883. S'a facut alegere pen-
tru intregul consilia 0 s'a ales :
Dimitrie Cariagdi Primar, Gr.
Serurie, N. Manolescu, P. Bu-
escu, V. Hernia, Colonel Barozi
0 Anton Mavrus ajutoare.
La 5 Noembrie 1883 s'a di-
solvat Consiliul comunal 0 s'a
numit Comisiunea interimara
compusa din :
M. Torok, Dr. Sergiu, N.
Hagi-Stoica, Spiru Haret, te-
fan Petrescu, C. Danescu 0 Gr.
Vulturescu.
1884. S'a constituit noul
Consiliu comunal compus din :
N. Fleva Primar, 0 Gr. Cer-
chez, I. DobrovicT, Gr. Cape-
leanu, D. Ionescu, C. Danescu
§i St. Petrescu, ajutoare.
La 4 Noembrie 1884 s'a fa-
cut alegere pentru jumatate din
numar'ul membrilor e0tr la sortr,
in urma careia procedindu-se la
alegerea sortilor a e§it N. Fle-
va, Primar, I. Bibicescu, Gr. Cer-
chez, Constantinescu Al., Do-
brovicI I., Petrescu stefan 0
Vladescu Al.
La 19 Iunie 1886 s'a ales Pri-
mar N. Manolescu in locul N.
Fleva.
La Noembrie 1886 s'ati facut
din noa alegerr de Consilierr 0
rezultatul a fost : I. Cimpineanu,
Primar, Gr. Cerchez, I. G. Bi-
www.dacoromanica.ro
bicescu, Gr. Serurie, I. Dobro-
viel, St. Petrescu 0 Gh. Pe-
trovicr ajutoare.
1888. S'a disolvat Consiliul
0 s'a compus o Comisia interi-
marl. din Em. Protopopescu-Pa-
ke, loan Alexandrescu, Dr. De-
metrescu-Severeanu, Chr. Cer-
lenti, Dem. Naumescu, Saya Va-
silia, Ion N. Lahovari 0 Efrem
Germani.
La 21 Maia 1888 s'a facut
alegerea Consiliulur 0 rezultatul
a fost : Em. Protopopescu-Pake,
Primar, Al. Rio§eanu, N. Vra-
biescu, Efrem Germani 0 Leo-
nida Paciurea, ajutoare.
1892. Primar Grigore Tri-
andafil.
1893. Primar P. Orbescu.
1894. Primar N. Filipescu ;
Ajutoare : Al. Ciurcu, I. A.
Bratescl ; Membrir : Alexandru
Th., Arlon C. C., Balanolu I. P.,
BdIdsanu Al., Balteanu Enia, Col-
tescu I., Cosacescu N., Do-
brescu N. G., Dumitrescu Mi-
rea E., Eftimiu G. M., Florian
G., Gerassy N. I., Hagi Pantele
D., Ioachimescu D., Ionescu
Al. Gr., Ionescu Petre, Ionescu
Victor, Nicolescu Luca P., 0-
bedenaru I., Capitan, Popovicr
Andrei, Ro§u D., Rusescu Ruse,
Severeanu C. Dr., oimescu N.
N., Tomescu N. Dr., Velescu
tefan, Zamfirescu Thoma.
1895. Primar, C. F. Robescu;
Ajutoare: G. Bursan 0 AngheI
Solacolu; Membrir : Alexandriu
Chr., Assan G., Bibicescu I.
G., Bolintineanu C. St., Chi-
ritescu Al., Christescu C., Dir
mitrescu Procopie I., Dobrescu
D. T., Eustatiu D., Fanuta Ath.
Maior, Hernia V., Ionescu D.
M., Ionescu N. blanaru, Meli-
sianu N., Miclescu Al., Micp-
nescu Gr., Musceleanu Iosef,
Pdltineanu Barbu, Petrescu D.,
Petrini Galati- Dr., Roseti Vin-
till D., Solacolu C. Gr., Sta-
BUCUREqTI 8 BUCUREFI'l

nescu D., Sterie Nita, Vanic la veniturl si 6828266 1. v. la banT 43; deschiderT de credite,
Anton. cheltuelf, cum era budgetul co- le! 128830, banT 90. Total le!
Finan/ele comuner.- In anul mune! Bucuresti in anul 1866, 15458313, ba.nT 83.
1832 budgetul comuneT Bucu- s'a urcat pentru anul 1898 la lata cum se repartizeaza ve-
resti prezinta la veniturT suma veniturT 15458313 leT noT si la niturile i cheltuelile budgetuluT
de leT noT 218641 si la chel- cheltueli 15660093 leT no!. pe anul 1898:
tuell suma de 194814 1. n. Datoria comuneT Bucuresti se Natura veniturilor.- Veni-
Pe anul 1859 prezinta la ve- urca in Ianuarie 1866 la suma turT directe: zecimi comunale a-
niturT 474268 1. n. i la chel- de 2300729 le! vechT, 30 parale. supra contributiunilor catre stat
tuelT 445730 1. n. AzT - dupa 32 - Primaria proprietatilor particulare, le!
De la anul 1866 aa mers tot Bucuresti are contractate datoriT 850000 ; taxa birjelor, carutelor,
crescind atit veniturile cit In suma de 99255000 no!, tramwaie, tram-care, etc., le!
cheltuelile comuneT; urmatorul din carT pana la I Martie 1897 342000;- taxa de cal, livrele,
tabel va da o idee exacta cum a amortizat suma de 11200000 servitorT si insigne, le! 130000;
a crescut budgetul in ultimiT le!. Aceasta suma e impartid taxa libretelor de la servitorl,
32 de anT : in 7 imprumuturT, pe cae are le! 40000 ; taxa pompelor fune-
VeniturT Cheltuelf 1. v. a le achita treptat pana la anul bre, le! ifl000; taxa balurilor,
z866.- 7161564 6828266 1945, platind o dobinda la ele spectacolelor, panoramelor, etc.,
/867.- 4268706 7474982 de 4, 4'9 i 5 °I0. leT 53000 ; taxa biletelor de
/868.- 3000000 3306091 Ultimul budget.- latl in de- vinzarea vitelor, leT Iotoo.
leT noi talia ultimul budget al comu- Veniturf indirecte (accise) :
1869.- 3417210 3819818 neT Bucuresti pe anul 1898: taxa asupra bauturilor i lichi-
1870.- 3150501 3419352 Veniturl ordinare: venituri delor, le! 3898300 ; taxa asupra
¡871.- 3211727 3122727 directe, le! 1441100; veniturl comestibilelor, lei 1780300; taxa
1872.- 4756529 4697482 indirecte (accise), le! 7874700 ; asupra combustibilelor, 1.992800;
1873.- 5632800 6620430 veniturT din bunurT comunale, taxa asupra materialelor de con-
1874.- 5443634 6321507 le! 679500; veniturl din ser- structle, leT 344600; taxa asu-
1875.- 6106365 4781325 vicif comunale, le! 1204500 pra furagielor, leT 211000 ; taxa
1876.- 6136515 6127781 subventiunT, leT 561252; contri- asupra diferitelor altor obiecte,
/877.- 5816639 5816268 butiunT pentru drumurl 1650000 le! 85200 ; taxa de intrare in o-
1878.- 6175623 6169997 leT. ras, leT 465000; taxa de maga-
r879.- 6728455 6678455 Veniturr extra-ordinare sinaj, le! 44000; taxa din vin-
/880.- 6471081 6448413 Veniturf Cu destinatie speciala, zarea vitelor, le! 30000; taxa
/88/.- 7788916 7784700 le! 424058, bam 40; diferite chibriturilor i cartilor de joc,
1882.- 627636o 6265630 veniturl, lei 176000; din exce- le! 20000; produsul vinzaref o-
r883.- 6434924 6406583 dentul esercitiuluI 1896-97, leT biectelor confiscate, le! i000 ;
1884.- 8094660 7879180 1447203, bani 43; total, le! amenzI din contrabande, 1. 2500.
/885.- 7719660 7660312 15458313, bani 83. Veniturl din bunurl comunale:
z886.- 7807820 7807820 Cheltueli: Datoria publica, chiriilc diferitelor proprietalT ale
1887.- 7539920 7519920 leT 5624320, banT 8o; retribu- comuneT, le! 460000; china pen-
z888.- 7889350 7889350 tiunea primaruluT i ajutoarelor, tru afisarf de anunciurT, leT l000;
1889.- 9755000 9755000 le! 45000; secretariatukgeneral, chirille din tirgul Mosilor, le!
¡890.- 9625464 9623186 lef 204200 ; directia adminis- 90000; china de la podul Vi-
1891.-10479431 10673807 trativas leT 2268616, banT 10 tan, leT 30000 ; produsul vinza-
J892.-10511014 10593913 directia sanitara, lei 500884, reT terenurilor de la cimitire, le!
1893.-12203050 12318620 banT So; lucrarile tecnice, le! 90000.
/894.-12515313 12616993 4027482; oficiul stareT civile, VeniturT din servicif comu-
1895.-12546059 12833639 leT 43020 ; directia contabilita- nale : abonamente la serviciul a-
¡896.-13148226 12345084 teT, lei 424855, banl 8o; servi- pelor, le! 525000 ; abonamente
1897.-13528843 13758153 ciul accizelor, leT 696140; ca- la serviciul curatireT gunoaelor,
/898.-15458313 15660093 s.cria centrala, le' 47760; lu- le! 180000 ; m arcatu 1 mlisurilor,
Din suma de 7161564 1. v. eral-1 extra-ordinare, lei 447203, lei 80000; coticul vaselor,

www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI
2000; mAsuratul cerealelor la
Obor, ler 2500; cintAritul la MoO
Abator, lei 3000 ; curAtitul la-
trinelor, leT 15000; bilete de
legitimatie, ler 8000 ; estracte
de pe actele stArei civile, ler
6000; folie dotale, ler 25000 ;
produsul din taxa tAerer vitelor,
leT 240000; permisiunT de clà-
dirr, ler 90000 ; produs din vizite
condicute pentru supraveghe-
rea prostitutiuneT, 1. 20000; pro-
dus de la blile populare, L 8000.
Subventiunr: subventia pen-
tru tntretinerea grAdiner ame-
leI 6000; subventia pentru
intretinerea sergentilor de ora.,
ler 417600; subventia pentru a-
jutoare bisericelor sArace, ler
137652.
ContributiunT pentru drumurr:
prestatir comunale, leT 370000;
taxa 40/0 asnpra proprietAtilor
din coprinsul comuner, 1. 935 000 ;
subventia pentru intretinerea cli-
lor nationale, leT 145000; sub-
ventia pentru intretinerea ose-
lelor care cad in sarcina sta-
tulur (conform leger pentru ruAr-
ginirea oraplur BucurWi), leT
200000.
Veniturt extra- ordinare.
Donatiunr i veniturr cu desti-
natiunr speciale
Fondul dAruit de 4/. S.
Regina», capital nominal 7000
procente 5°Jo la acest capi-
tal, pentru mAritatul fetelor
race, ler 350.
Fondul cAndrocle i Are.
tia Fotino» capital nominal ler
20000, procente 50/r) la acest
capital, pentru intretinerea Azi-
lulta de noapte, ler moo.
Foirdul econtesa Zoe Ro-
setti», pentru facerea una opere
de bine-facere in memoria sa,
ler 127963, banT 90.
d) Fondul «AL Andonescu»,
capital nominal 10500 ler, pro-
cente la acest capital, pentru
cumpArarea de cArtr i hnbrA-
66760 Alarde Dtel(omar Goografta. FA II.
9 BUCURE§TI
cArainte la copir sAracT i pentru
intretinerea Azilulur de noapte.
Fondul 4Cutti», chirla ca-
selor 15.sate Comuner pentru a
se impArti la sAracT ca ajutoare
de inmormintArT, lel 1235.
Fondul (Avramidis», ca-
pital nominal 3000 ler, procente
5°/o la capital, pentru a se bu-
pArti la sAracr, ler 150.
Fondul e Arhiereul Vale-
rian-Rimniceanu », capital nomi-
nal moo ler, procente 50/0 la
capital, pentru a se impärti la
arad, ler 50.
. h) Fondul (Panady», capital
nominal 4000 fl. v. a., partea
ce revine Comuner din procen-
tele acestur capital pentru a se
intrebuinta in folosul copiilor or-
fa nr, ler 355.
Fondul cMaior Cioranu»,
china caselor lAsate comuner
pentru burse i inzestrArT de
fete, ler 2100.
Fondul tProtopopul Tudor
Economul», capital nominal ler
260000 i agaria Turnescu»,
capital nominal m0000 ler, pro-
centele la acest capital pentru
fundatiunea Protopopul Tudor
Maria Turnescu, ler 18000.
Fondul cEpiscopul Ino-
centie Kitulescu», dora zecimr
din venitul acestur legat pentru
a se impArti OspItArieT popu-
lare, Id 2415.
1) Fondul (Evlogie Gheor-
hieff» arenda moOelor Coteni-
ta i Vii§oara, 2IS cuve-
nite Comund conform testamen-
tulur, 7600 ler; '/B SocietAtir pen-
tru invAtatura PoporuluT Romin,
3800 ler ; in total 11400 ler.
vi) Diferite : pentru intretine-
rea mormintulur familieT Ec. Va-
siliad, procente la capitalul no-
minal de 2000 lei depus.
Idem pentru intretinerea mor-
mintulur poetulur Eminescu, pro-
cente la capitalul nominal de
moo ler depus.
www.dacoromanica.ro
Produs din mincArT la Ospl-
aria popularA, ler romo ; dife-
rite donatir pentru sAracT, Azi-
lul de noapte i OspItAria po-
pular-A, ler 18000.
Fondul dAruit comuna' de Co-
mitetul Romin al Expozitiuner
din Paris pentru intemeierea u-
ner expositiunT permanente in
capitall, capitalul nominal al e-
fectelor de leI 41500 (din care
efecte b valoare nominall de
38500, fondul dAruit) plus pro-
cente, leT 50000.
De la societAtile de tramvaie,
pentru curdtitul gunoaelor de pe
liniile tramvaielor, ler 29652,
banT 20.
Sume depuse de particularf
pentru instalArT de conducte de
apd, 40000.
Subventiunea de la Camera
de Comercid pentru intretinerea
coalei comerciale de gr. I, ler
3989, banT 30.
Diferitele veniturT Veniturr
din amenzT de contraventiunr,
ler 20000.
VeniturT din amenzr de la an-
treprenorl, ler 5000.
Procente la capitaluI consem-
nat, ler 500o.
Diferitele venfturl de la cimi-
tire, ler 15000.
Veniturr intimplAtoare , leT
130000.
Cheltueli. Cheltuelile cele
mal principale ale comuner sunt :
AnuitAtile diferitelor datorir pu-
blice (7 imprum.) 5624520.8Q ler.
Personalul central i adminis-
trativ 345060
Chirir pentru coalele insta-
late in localurr particulare, ler
55000.
Subventir celor dota leagAne
pentru copir orfanT, 3000 ler.
Subventie Teatrulur National,
55500 ler.
Subventir bisericelor slrace,
178000 leT.
Subventir corurilor ce fun,ctio-
2
BUCUREM
neazá la bisericele intrennute de
comuna 34200 leT.
Politla administrativa, 1061520
leT.
Serviciul pompierilor, 186000
leT.
Premiul com. Bucure$ti, pen-
tru imbunatatirea raser cailor,
2000 leI.
Directia sanitara, 294480 leT.
Eforiel Spitalelor Civile pen-
tru alienan, 30000 ler.
Serviciul copiilor gasitT, 9900
leT.
Fondul de epizootie, 66254.80
leT.
Laboratoriul chimico - bacte-
reologic municipal, w000 ¡el.
Retribununea personalulur lu-
crarilor tecnice, le! 297120.
Retributiunea lucratorilor tec-
niel, leT 1038840.
Imprimate, carn, jurnale, re-
chizite de biurod pentru toate
serviciile tecnice, afard de ser-
viciul planuluT, leT 4000.
Material pentru reproductiune
de desemnuff si scrierl, impri-
mate pentru toate serviciile tec-
nice, afard de serviciul planu-
luT, leT 5000.
Intrennerea si reparatiunea
cladirilor $i felefoanelor de la
Arcuda-Brezoaia, a basinelor $i
filtrelor de la Arcuda, a ape-
ductuluT si accesoriile luT, nisip
pentru exploatarea filtrelor, a-
parate pentru constatarea $i in-
registrarea calitateT $i cantita-
teT de apa, lei 35000.
Consolidarea digurilor si in-
tretinerea canaluluI DimboviteT
si accesoriile luT, de la Brezoaia
pana la Vitan, si despotmolirea
acestur canal, cu deosebire in
ora, filtre caderea de apa de
la Grozave$ti $1 Abator, ,
30000.
Intretinerea cladireT, turbine-
lor, pompelor, a rezervoarelor
de la Cotroceni, a canalizatiuneT
de distributiunea aper in oras,
lo
a fintinelor, basinelor si coloa-
nelor de apa, aparate pentru
masurarea debituluT de apa in
conducte, unsoare, stupa, com-
bustibil $i material divers pen-
tru exploatarea uzineT hidro-e-
lectrice, miel* schimbarI in ca-
nalizatiunile de apa existente,
leT 83000.
InstalatiunT de noul conducte
pe diferite strade, ler 30000.
InstalatiunT de conducte par-
ticulare, leT 40000.
Iluminatul ordinar al ora$uluT
cu electricitate, gaz aerian, pe-
trol si uleid mineral dens, -un-
soare, stupd, combustibil si ma-
terial divers pentru exploatarea
uziner electrice, intretinerea ma-
sinelor, lampelor si liniilor des
tinate iluminatulul public cu e-
lectricitate, plata diurnelor pen-
tru verificarea puteriT luminatoa-
re a gazuluT, leT 670000.
Iluminatul prin electricitate al
abatoriuluT, combustibil, unsoare,
stupa si material divers, sad
transformarea complecta a sis-
temuluT de iluminat, leT 25000.
Nisip, pietri$, bolovanT, pavele
de Turcoaia $1 transportul lor,
astfalt, basalt, scule $i ma$ine
pentru intretinerea $1 transfor-
marea actualelor pavage, $osele
$i trotuare cum $i pavage nota
ca incercare, le! 550000.
Intretinerea, in comptul statu-
luT, a cailor nationale din zona
CapitaleT dupa noua raza, per-
sonal $i material, leT 200000.
Intretinerea si complectarea
plantatiunilor de pe strade $i a
bancilor publice, le! 5000.
Material $i aparate pentru in-
tretin erea $i curantul canalelor,
transformarea recipientelor $i
leT imbunatatirl in genere, 1. 20000.
Intretinerea, transformarea si
complectarea materialulur de ma-
turat, stropit $i ridicat gunoaele :
pera*, forase, carucioare, tubur1
de guilla, maturT mecanice, sa-
www.dacoromanica.ro
BUCUREg I
cale, stropitoare, plugurT de za-
pada, cotige, furgoane, trAsurT,
saniT, hamurT, cum $i °e-ce alt
material similar, leT 60000.
Intretinerea garilor de gunoae,
facere qi intretinere de linif pen-
tru ele, ¡el I0000.
Lucratorl si carute suplimen-
tare pentru ridicarea zapezeT,
sumele disponibile ale alocatiu-
neT putindu-se intrebuinta $i la
ameliorarl diverse ale serviciuluT,
din carT pana la 30000 pentru
cumpararea de ca!, leT 50000.
Nutrimentul cailor, 1. 170000.
Iluminatul localurilor comu-
nale, lei 30000.
Intrennerea orologiilor publi-
ce, telefoanelor, telegrafelor, so-
neriilor $i complectarea lor, leT
6000.
Fond pentru imprejmuirT, din
care ¡0000 leT pentru imprej-
muirea ManutanteT, ¡el i6000.
Imbunatatirl la cladirile ospi-
ciulur Zerlendi, leT i0000.
Modificarea, transformarea si
imbunAtAtirea interioruluT haleT
Amza, leT 30000.
Unelte, seminte, rasadurT, ar-
bustl, tutorl, pietri$ arat $1 altele,
pentru intretinerea gradinilor, a
plantatiunilor $i a noilor con-
structiunT. Intretinerea taluzelor
DimboviteT $isplaiete, leT 15000.
ConstructiunT din nod si im-
bunatatie la cimitirul erban-
Voda, leT 65 5 5 8.
Fond pentru serbArT natio-
nale si decoratiunT publice, in
care intrl si serbarea de la Bo-
boteazà, leT 20000.
Fond pentru decorarea pavi-
lionuluT de la Mo$T, precum $i
diplome industria$ilor $i comer-
ciantilor, leT 5000.
Fond pentru facerea unei o-
pere de bine-facere in memoria
Contesel Zoe Rosetti, conform
transactiuneT incheiata cu suc-
cesoriT sal, leT 127963, batir 90.
Intretinerea constructiunilor
BUCURETI
din cimitire, cum pi noT adause,
lei 10000.
Diferite cheltuelf. Impozite
pentru imobilele ComuneT, leT
40000.
Remize serviciilor de perce-
pere, agentilor de constatarea
abonamentelor la serviciul gu-
noaelor particulare, pi a treT a-
vocatl insarcinatT cu procesele
de contraventiunT, socotit avo-
catilor de la 10-15 °/o din inca-
sarT, pentru fie-care, le11600oo.
MisiunT, diurne, indemnizati-
unT de transport pi altele, gra-
tificatiunT cameriptilor pi doro-
bantilor, leT 40000.
Diurnele membrilor comisiu-
nilor de recensemint, rechizitif
pi recru tare, leT 14000.
Cheltuelf extra-ordinare.
Pentru alimentarea fondului ri-
dicareT unuT monument in a-
mintirea eroilor Independenter,
leT 70000.
Pentru a veni in ajutorul co-
mitetuluT pentru ridicarea mo-
numentulur I. C. Bratianu, leT
50000.
Constructiunea uneT hale de
pasarT, legume, zarzavat, ota,
lapte pi brinzeturT, linga hala
Ghica, leT 130000.
Complectarl pi adause la hala
Grivita, leT 80000.
Pentru pavarea cu lemn a
cale Victoria, spre bulevardul
Elisabeta pi strada Fintiner, leT
150000.
Constructiunea uneT pcoale in
culoarea de Verde, leT woo00.
Idem in culoarea de Alba-
stru, leT 90000.
Fond pentru terminarea pcoa-
le! Ferdinand, lel 46203, b. 43.
Subventle coaleT pentru in-
vata.tura poporuluT romtn, leT
t0000.
ConstructiunT de canalurT de
scurgere din non pi transfor-
marl, leT 120000.
ReparatiunT, transformarT pi
11
imbunatatirl la filtrele de la Bicu,
leT 46000.
ConstructiunT de trotuare, lei
40000.
ComplectarT pi adause la in-
trepozite, leT 250000.
Cumpararea parculuT B MI easa,
imbunatatirl pi lucrar referitoare,
leT 65000.
ConstructiunT de pavage, tro-
tuare pi imbunatatirr pe poseaua
Filaret-Belu, ler 200000.
Fond pentru ridicarea planu-
lid orapuluT, prin Statul-major al
armateT, ler 201780.
Numeirulfunclionarilor comu-
nalf.La primaria de Bucurepti
eran la inceputul anuluT 1898:
La secretariat 11 persoane ;
la biuroul statistic 5; la arhiva
centrall pi registratura generala
13 ; la intendenta. 40; la directia
administrativa. 3; la biuroul cul-
telor, instructiuneT pi asistenteT
publice IO ; la biuroul licitatiilor
4; la azilul de noapte pi ospl-
aria populara ¡2; la baile po-
pulare 6; la cimitirele comu-
nale 40; la politla comunala 7';
la serviciul contencios 16; la
pcoala profesionala cTudor Eco-
nomul» 17 ; la biuroul verifica-
reT mdsurilor I i; la politia ad-
ministrativa 117; sergentT de o-
ra p sunt 1240; la biuroul de
servitorl 24 ; la serviciul sani-
tar 56; la serviciul veterinar
28; la serviciul copiilor gasitl
335 (din carr 330 moale); la os-
piciul comunal (Zerlendi» 20;
la laboratoriul chimico-bactere-
ologic municipal 9 ; la serviciul
central tecnic 5; la serviciul stu-
diilor tecnice 14 ; la serviciul a-
pelor io; la serviciul de podurl
pi posele ¡o; la serviciul alinie-
rilor 16; la serviciul bunurilor
12; la sectiunea bunurilor pri-
vate 7; la sectiunea captareT a-
pelor 18 (afara de lucratoriT su-
plimentarl cu ziva) ; la sectiunea
distributiuneT aper pi iluminatu-
www.dacoromanica.ro
BUCUREM
luT electric 41 ; la sectiunea pa-
vagiilor 244 (afara de lucratoril
suplimentarT cu ziva) ; la sectia
plantatiunilor ¡6; la sectia ca-
nalurilor 45; pentru maturatul,
stropitul pi ridicatul gunoaelor
567; pentru latrine 36; la sectia
- grajdurilor pi atelierelor 76; la
atelierele comunale 31 ; la gra.-
dinT pi cimitire 45 ; la serviciul
staxer civile 22; la comptabili-
tate 45; la serviciul accizelor
(central, inspectiune, Oil, ram-
pa, fabricile de bere, otet, stea-
fina., &lila) 96; la bariere 48;
la guarda accizelor 379; la ca-
sierie 32. In total functionarT
diverpI platitT de comuna Bu-
curepti sunt in numar de 3903.
Primaria platepte ajutoare la
72 functionarT Ira drept de
pensiune, celor infirmT pi yac:1u-
velor, o suma de 50000 leT pe
an; maT pldtepte la 107 func-
tionarT, cu drept de pensiune,
o suma de 210000 leT.
Serviciul mdsurilor fi greu-
Id filor me/rice. Pe linga Pri-
maria CapitaleT e atapat un ser-
vida pentru verificarea masuri-
lor metrice.
Acest servichl a fost condus
in 1897 de un verificator-pef pi
de 5 ajutoare de verificator. Fie-
care ajutor are in sarcina sa
inspectiunea uneT culorT, fiind
insotit de un dorobant care tre-
bue sa aducä la biurotI masu-
rile confiscate de la diferitT co-
merciantT.
Serviciul interior de adminis-
tratie, precum : corespondenfa,
verificarea másurilor pi greuta-
tilor noT, ce urmeaza a fi puse
In comerciii, se indeplinepte de
peful-verificator, ajutat de unul
din ajutoriT-verificatorT de ser-
vicia saptaminal in biurod numal
dimineata, iar dupa amiazT, de
la 2-5 ore, acest ajutor-verifi-
cator face serviciul la vama Fi-
laret, liberind certificate de im-
BUCURE§TI 12
port comerciantilor carl intro- de analize. Anual se fac
duc masurT in capitala. 1200-1500 expertize.
lata numarul verificarilor e- Numdrul medicilor.La 31
fectuate in ceT din urma. 4 Decembrie 1897 eraa in capi-
anT: tala : 228 doctorr in medi-
1893-94, 74987; 1894--95, cina; 22 medicT veterinarT ; I I
93141; 1895-96,124285;1896 dent4tT cl. I; 5 denti§t1 cl. II;
97, 137609. 32 farmackt1 dirigen; 26 far-
Serviciul sanitar. Serviciul maci§tT ; 50 asistentr in farma-
igieneT publice, al politier sani- cie ; 27 elevi- in farmacie ; isi
tare i veterinare, depinde de moaw ; 9 vaccinatorl; 137 sub-
primAria orawluT, sub controlul chirurgT ; 14 droghi§tT.
ministerulur de interne (al di- Serviciul sanitar a
rectiuniT generale a serviciuluT dat o ordonanta prin care o-
sanitar). Acest servicia se com- prWe ridicarea i intrebuinta-
pune din i medic-wf, cu perso- rea ghieter provenita din toate
nalul de cancelarle; 14 medid lacurile din interiorul orawluT
comunalT, insarcinatT cu cauta- din lacurile Valea-PlingeriT,
rea gratuita a bolnavilor slracr, Ghencea, Colentina, de la Zal-
cu privegherea sanitara a woa- hana, din fintina BrincovenesiT,
lelor, cu prevenirea boalelor in- Ciurel, din cat. BirzeT (com. Du-
fectioase i cu alte lucrari de dqti), Ciorogirla, din riul Dtmbo-
politie sanitara, cu ingrijirea me- vita, de la com. Row In jos, In tot
dican a copiilor gasitl, a infir- parcursul eT prin capitald i pana
milor din ospiciul comunal ; dincolo de Vitan, cu 5 kil, la
veterinar primar i 4 veterinarT vale; toate lacurile din apropie-
comuna% insArcinatT cu politia rea VitanuluT, carT se alimen-
veterinara, cu serviciul abato- teaza cu apa Dimboviter; pri-
riuluT §i al oboruluT de vite, cu valul situat intre str. Martiwr
privegherea alimentelor de ori- oseaua VAcare§ti ; lacul de
gine animan din comercia, cu pe cimpia Ganescu din oseaua
cultivarea de vaccin animal ; 2 Vilior ; lacul din tre liniile ferate
chim4tT municipalT ; 6 vaccina- Giurgiu ijonctiunea Filaret-
torl ; 9 moaw comunale ; 6 a- Gara-de-Nord, situat in dosul
gentI sanitarT, insarcinati cu pri- fabriceT Mandrea ; lacul Stiffier
vegherea salubritatiT publice de pe oseaua DoamneT, in drep-
Cu dezinfectarea; i mecanic pen- tul str. Coriolan.
tru aparatele de dezinfectare; Este permisa introducerea
revizor al copiilor gAsitT ; vInzarea in oras a ghieter care
comisar sanitar. Ca autoritate se va constata ca provine din
consultativa, In chestiunT sani- urmdtoarele elqtae, carr se vor
tare, functioneazà, pe linga pri- fi curdtit inainte de a se forma
mar §i consiliul comunal, un ghiata pe ele O. anume : lacul
consilia de igiena publica al o- Cignegia, eletaele Floreasca,
rawluT, compus din primar, ca HerastrIul, TeiT-DoamneT, Popa-
prewdinte, din medicul-wf, ca Toma, Mogowaia, Pasarea, BrA-
vice-prewdinte, din 16 medid, nqti, Fundeni-Doamner, Fun-
arhitect, i inginer, i farma- deni-Gherasi, riul Dimbovita de
cist, 4 veterinarT i I secretar. la com. Row in sus, Ciorogirla
Primaria a mArit in acest an de la Bragadiru in sus, riul Bre-
(1898) laboratoriul saa, adaogin- bina de l'higa c. Domne§ti-d.-s.
du-T i o sectie bactereologica Top- proprietariT i arenda-
www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI
toril ele4aelor a caror ghiata
este admisa in capita% sunt o-
bliga in fie-care an, spre
toamna, sA curete elqtaele
libereze, celor carT mampara ghia-
ta, certificate liberate de Prima-
ria tocan, constatatoare cd ghia-
ta provine din aceste ele§tae
ca aa fost ciratite inainte de
inghet. Aceste certificate se pre-
zinta Primarier capitaleT (servi-
ciul sanitar), care, pe baza lor, a-
corda autorizatiunT de intrare in
oras; carutele carr nu sunt in-
sotite de un asemenea certificat
cu vizA, se resping la bariera.
in Bucurqti sunt 9
bal sistematice de abur!, de pu-
tina, cu basin, hydroterapie, ma-
sagiu, InhalatiunT, etc. Mara de
acestea maT este la fie-care spi-
tal cite o bae. Dupa calculele
facute luind ca baza cifrele
de la diferitele bal se poate
considera ca 14 din locuitorif
Bucuretilor frecuenta localurile
de MI calde. In timpul vereT,
mahalagiii i lucratorili se scalda
In Dimbovin.
Siguranta publici. Prefec-
tura PoNief.Siguranta pu-
blica in capitall se exercita de
Prefectura PolitieT. Din acest
punct de vedere Bucureti se
impart In 5 inspectorate i in
50 sectiunT, avind urmatorul per-
sonal: i Prefect de politie,
comisar-director, 2 comisarT-in-
spectorT clasa I, 3 comisarr-in-
spectorT clasa II, 50 comisar!
de sectie din carT 10 de clasa
I si 40 de clasa II; I comisar
clasa II special pe linga Banca
Nationala, I comisar clasa II,
special PalatuluT JustitieT, 5 co-
misar! specialT de sigurantA cla-
sa II; 6 comisar! specialf de
urmArire clasa II (cite unul pe
linga fie-care judecaorie de pace
din capitall) ; i comisar special
clasa II la gara de Nord ; 50
sub-comisan! clasa I, 5 sub-co-
BUCUREM
misad specialf clasa I de sigu-
ranta ; 1 oo sub-comisad clasa
II, 10 sub-comisarr clasa II (spe-
Cali de siguranta).
Osebit de acestia sunt mar
multr agentr secretr.
Pe lingd Prefectura Politier e
atasat un atelier fotografic, un
biuroti antropometric, un biuroti
telegrafo-postal si un arest.
Osebit de subventia de leT
1074240 ce o acordä comuna
pazer orasulur, in budgetul Mi-
nisterulur de interne se mar pre-
vede o suma de 517320 ler;
ded siguranta orasulur costa in
total 1591560 ler.
Biuroul de servitorr. Tot pe
linga. Prefectura Politier capita-
ler functioneaza, conform leger a-
supra servitorilor, un biuroti de
servitorr.
Osebit, tot pentru plasarr de
servitorT precum si pentru bone,
guvernante, doler, etc., s'a per-
mis de maT mult timp functio-
narea amar multor biurourr par-
ticulare, de oare-ce s'a consta-
tat ca singur biuroul de pe lingd
Prefectura nu putea satisface
cererile multiple ces i se pre-
zintaa.
Activitatea biuroulur de ser-
vitorT in anul 1897 a fost ur-
matoarea :
S'a liberat 5506 condicute din
noti, pentru care s'a incasat si
s'a varsat la casa comunala in
total 16518 la
S'ati vizat 1709 condicute
vechr, incasindu-se taxe In to-
tal de 1709 Id.
Pentru functionarea acestur
biurofi de servitorr, Primaria in
acest an a cheltuit 21600 leT
salad! pentru personal si 4000
imprimate, registre, condicute,
combustibil si alte materiale ne-
cesare.
Corpul sergenfilor de ora'.
Legea comunala dispune ca. Co-
muna este datoare a procura
13
mijloacele pentru paza si sigu-
ranta publica in comuna.
Conform obligatiunilor impuse
prin lege, Primaria a intretinut
in anul 1897 corpul sergentilor
de oras, pldtind si salariul a
I To sub-comisad de Casa II-a.
Acest corp e sub conducerea
Prefecturer PolitieT.
Pentru acoperirea cheltuelilor
necesare in aceasta privinta, Pri-
maria a prevazut in anu11897,
in budgetul respectiv, suma de
1074240 leT, din carT 1029240
¡el pentru plata de personal, lar
restul de 45000 ler pentru ma-
terial, chirle de cazarme, medi-
camente, etc.
Statul a venit in ajutorul co-
muner in anul 1897, oferindu-I
o subventiune de 417600 leT.
Efectivul batalionulur de si-
guranta publica in 1897 a fost
de 17 ofited si 1228 oamenT de
trupa.
Intreg corpul acesta a fost
impartit in 5 companir dupa cu-
lorile Capitaler, fie-care compa-
nie formindu-se din trer schim-
burr, ast-fel ea un om in timp
de 24 ore face numar 8 ore in
post si I ora la cazarma pen-
tru teorie.
Impartirea celor 1228 oamenT
pentru serviciti este : 356 la
schimbul ma, 294 la schimbul
al II-lea si 578 la sehimbul de
noapte.
Sergentir de strada se recru-
teaza din cer carT ati facut ar-
mata si cu stiinta de carte.
Corpul are ateliere propril
pentru croitorie si cizmärie, in
carT se lucreazä. : mantale, tunicT,
pelerine, bluze, cizme, etc.; lucra-
toril sunt luatT dintre sergentir
carT cunosc aceste mestesugurT.
Atelierele functioneaza pana ce
termina confectionarea coman-
de! anuale, apor contingentul
lucratorilor se micsoreazd, men-
tinindu-se in ateliere, pentru re-
www.dacoromanica.ro
BUCURE§TI
paratir, 5 °amen!' la croitorie si
cite un om de companie pen-
tru reparatia cizmelor.
Politia comunald. Pentru
pazirea curatenier in oras si
controlul in hale a carnurilor si a
alimentelor, Primaria are un ser-
viciil de politie special, intreti-
nut de ea si sub directiunea e!,
compus din urmatorul personal:
1 sef de politie; 3 comisad-in-
spector!, din care unul ajutor
al sefulur politiel; 6 comisar!
cl. I; zz comisar! cl. II; 30 can-
tonierr; 4 portad cl. I; 5 por-
tad cl. II.
Tot politier comunale ir in-
cumba datoria de a inspecta
starea sanitara a capitaleT (la-
trine, locuinte insalubre), a ob-
serva hrana si bautura ce se o-
ferä. locuitorilor orasulur.
In anul 1897, Politia comu n ala
a inspectat 168 case, a talcut O. se
evacueze 109 case, a darimat 83
case; de asemenea a darimat
si 91 latrine.
A rezolvat si a dat o solu-
tiune la 12577 hirtir, carT sunt
repartizate in urmatoarele ca-
tegorir: 127 cartr de judecata,
executate ; 2345 cercetArr cerute
de serviciul tecnic, oprirr de lu-
crad, cererr de reparatir etc.;
2348 cercetarr relative la dispen-
se de armata, taxe scolare, livrete
de tutun, etc. ; 715 publicatiunT
de licitati! si contracte de in-
chiriere ; 2321 corespondente
cu atas:60.0e administrative
prin directiuni; 2494 procese
de contraventie simple ; 2217
procese-verbale pentru defectul
cclerajulur.
Para barierelor. Pentru
paza barierelor, e organizat un
serviciti al accizelor, care se
compune din urmatorul perso-
nal: 1 comandant; 3 ofiterr;
8 aghiotaltr; I furier ; 16 ser-
gentr majorl; 320 guard ; 1 sef
al grajdurilor ; 10 rindasr; 1 ar-
BUCURESTI
murier ; I talonar ; 2 croitor1;
2 cameristl; 2 potcovari ; 9 vi-
zitiT.
Scutul oraEulut BucureEti.
Scutul Bucurestilor in vechime
a fost Buna-Vestire, dupa hra-
mul bisericeT Curtea-Vechie. Un
document inedit ce se aftá in
pdstrarea d-luT V. A. Urechil,
emanat de la DragotA, giudetul
(Primarul) orasulul din 1670, are
pe el aplicat sigiliul rotund, cu
Buna-Vestire la mijloc, si de jur
inscriptiunea orasuluT Bucuresti.
Scutul orasuluT Bucuresti, ast-
fel cum este azT, a fost stabilit
In principia printr'un decret al
fostuluT Domnitor Alexandru
loan. I, din 7 Decembrie 1864.
DAm ad in extenso o copie
exactA dupA acel decret, pe care-I
gIsim publicat In Monitorul O-
ficial al Principatelor Unite Ro-
mine, No. 2771, decret plin, cum
se vede, de eroff contra stiinteI
eraldice :
Alexandru loan I,
Cu mila luT Dumnezea i vo-
inta Nationall,
Domn Principatelor-Unite
; modul urmAtor :
La totT de fatl i viitorl
nAtate:
Asupra raportului MinistruluT
Nostru, Secretar de Stat la De-
partamentul de interne, Agri-
culturl i LucrArT publice;
VAzind chibzuirea ConsiliuluT
comund Bucuresti, asupra ar-
melor ce ar urma sA se adopte
pentru Bucuresti ;
Am decretat i decretAm ce
urmeazA :
Art. I. Armele comuneT Bu-
curesti se vor compune in mo-
dul urmAtor:
Un scut cu sfintul marele
martir Demetria (patronul ora-
suluT) naturale, pe chnp de azur,
surmontat de o coroanA murale
terminat de o esarpl trino-
lora, av?nd de tenentil, la dex-
www.dacoromanica.ro
14
tra, un pAstor cu un cAine, in
suvenirea origineT traditionale
a orasulur (Bucur pAstorul, fun-
datorul Bucurestilor) si la se-
nestra un herald cu armele tl-
rer sub coroana Domneascl, ca
semn de oras capitale.
Art. Il. i cel din urml. Mi-
nistrul Nostru Secretar de Stat
la Departamentul de Interne,
Agriculturl. i LucrArr publice,
este insArcinat cu aducerea la
indeplinire a acestuT Decret.
Dat in Bucuresti la 7 De-
cembrie 1864.
Alexandru Ion.
Ministra de Stat la Depar-
tamental de Interne, Agri-
culturit el Lucrad publico.
M. Cogalniceanu.
No. 1740.
De atuncT acest écusson a
fost modificat prin omiterea
toruluT si a ctinetuf i prin a-
dausul devizel: Patria fi drep-
tul meti.
Dupd un proiect pregAtit
prezentat de d. Stefan Greceanu,
fost senator, mult cunoscdtor
In ale eraldiceT, scutul CapitaleT
Bucuresti ar fi a se hotAr? In
Scut de zmalt lAzuriti (albas-
tru, d'azur) Incastrat cu Sf. Di-
mitrie Basaraboff, tinind crucea
in dextra i sulita in senestra,
toate d'auria (cf or).
Coroanl muralA.
Deviza : «Patria si dreptul
mea» d'auriti (d'or), pe ghiur-
ghiuli (gueules).
Se stie cl in biserica Mitro-
polier se pAstreazA intr'un si-
cria de argint masiv moastele
Sf. Dumitru Basaraboff, devenit
patronul Bucurestilor de la a-
ducerea moastelor sale din Bul-
garia de care generalul rus
Solticoff, din ordinul ImpArA-
teser Ecaterina. Asezarea sfin-
tuluT in biserica MitropolieT s'a
flcut la 13 Iulie 1774, sub dom-
nia tul VodA Ipsilante.
BUCUREM
Paza orafului. Corpu/pom-
pierilor din Bucuresti face parte
din Reg. al 2-lea de Arti-
lerie si se compune din 3 ba-
teril destinate pentru stingerea
incendiurilor. Fie-care baterie
are ca efectiv 150 oamenT
50 cal, cu pompe aparate
i
trebuincioase. Din intregul e-
fectiv al acestor baterff, 150
oamenT s int insArcinatT esclusiv
cu serviciul de incendir si o-
bligati a esi la toate focurile
ce s'ar ivi. ET sunt 11111)144T
actualmente la urmAtoarele pos-
tal-1 principale, al/1nd locas pro-
pria :
Postul de la Prefectura
PolitieT CapitaleT.
Pentru coloarea de galben,
postut de pe soseaua Bonaparte,
colt cu str. Cometa.
Pentru coloarea de verde,
postul de pe bulevardul Inde-
pendenteT.
Pentru coloarea de albas-
tru, postal de pe cheiul Dlin-
bovitet, la Radu-VodA.
Pentru coloarea de negru,
postal de pe bulevardul Fer-
dinand, la rezervoriul de apl.
Corpul este ?nzestrat i ope-
reazA cu aparate din cele mal
moderne i mar perfectionate.
Pentru serviciile ce pompieriT
aduc locuitorilor CapitaleT, Pri-
mlria pllteste statultff, sub tittut
de subventiune, suma de leT
186000 pe an.
Bateriite de rezervl sunt la
Cazarma Malmezon, unde fac
servida de artiterie
si sunt
scoase numai la incendiT marT.
Deosebit de aceasta mal sunt
afectatT pentru diferite localurT
publice 20 °afma cu 7 pompe
si 7 sacale miel.
Turnul de observalie. Ina-
inte-vreme ca turn de observatie
in CapitalA servea Turnul Col-
tei, dar acum e foisorul clAdit
anume pe bulevardul Ferdinand,
BUCUREVTI 15 BUCUREVTI

in inaltime de 45 metri. In in- lingl Administratiunea CurteI parte apartamentele M. S. Re-

teriorul sat, foisorul de foc are, regale. gineT de ale M. S. RegeluI.
In partea-T de sus, un rezervoria Mal multe tablourT semnate Apartamentele RegineT se
pentru apa, cu un volum de de Titien, P. Veronese, Bra- compun din o mare sail de mu-
woo m. c. Acest rezervoria mantino, Luca Cranach, Anto- zica, in care sunt de observat ta-
serva ca regulator pentru re- nello da Missina, etc. impodo- b/ourile : Lupta dintre Hercule fi
teaua de conducte a alimenta- besc interiorul acestor trel ca- Centaurul, de Ribera; Extasul
rei orasuluT Cu apa. mere. Tot aci se gasesc colec- S-tel Magdalene, de Antolinez ;
Numärul incendiilor. In tiunT de diferite arme vechT, e- Estera fiAman, de Rembrandt;
anul 7897 s'aa intimplat in mailiT, faiante italiane si ger- un Buchet, de Breughel ; un por-
capitala. 97 de incendiT, din mane, diferite bronzurl, etc. tret al luT Gluck, de Greuze ;
carT cele mal multe in lunile Biblioteca, instalata in vechia portretul until Cardinal, de Ve-
de vara, Iulie (18) si August sail a tronuluT, e o piesa impu- lasquez ; o Madond, de Ikens ; o
(I0) 0 cele mal putine in Mar- natoare prin bogatia mobilelor Sjintei Familie, de dei Rossi, etc.
tie si Iunie (cite 4). sale artistice, a plafonuluT sag si Din sala de muzica se pa.-
Re&edinte regale. Palatul a vitrailurilor sale. Biblioteca nu- trunde in salonul de audiente
regal din Calea VictorieT e o mara peste z0000 de vol. cu cu- si in biblioteca, amindoua mo-
cladire vasta, fara pretentiunT prins militar si istoric; arta si bilate cu multa arta. Mar multe
marT arhitectonice. A fost cladit literatura moderna, precum bibelourr rare si bronzurl vechT
in 7815 de Constantin Golescu, qtiintele sunt bine reprezentate. impodobesc aceste saloane. E
supra numit Dinicu, pe locul De remarcat sunt mal multe de remarcat aci in mod special
unor case marl ce apartineaa editiT de lux «elzeviriene», vechT frumosul biuroa lucrat in ivoria,
unuT boier, Colfescu, despre care rare. Inscripp pe tapiteriT, dis- argint, aur i pietre scumpe,
traditiunea spune ca ar fi hie- puse in «cartuse» printre friza opera lul Froment Meurice, ce
cat pe Mitropolitul Antim in care inconjoara sala, amintesc s'a oferit M. S. RegineT, de ca-
Durare. Intrind in proprietatea faptele mar insemnate ale dom- tre femeile romine, cu ocaziu-
statuluT, o parte a PalatuluT servi niel M. S. RegeluT Carol I. nea nunter de argint; de ase-
ca locuinta tuturor Domnitorilor Biblioteca e precedata de un menea nu trebue de trecut cu ve-
ce s'aa succedat de atuncT, iar mare salon circular in stilul re- derea statueta reprezintind Cu-
o parte servi pentru serviciile nastereT italiane. Mal multe ta- getarea desfacindu-se din ma-
administrative. blourl de pret decoreaza acest terie, opera gratioasa a sculpto-
In acest Palat, Domnitorul salon ; intre cele mal principale ruluT francez Boucher.
Alexandru Ion I Cuza abdica se pot cita cele ale luT Greco, Biblioteca M. S. Regina cu-
in ir ,Februarie 1866 si la ro Zuccaro, Sebastian del Piom- prinde mal cu seama. opere cu
Maia, acelas an, Domnitorul Carol bo, etc. E de semnalat de ase- continut literar, intre altele o-
fu primit ca Suveran al RominieT. menea in acest salon si o mo- perile Carmen SylveT (originale
Palatul regal se compune azT bill «empire», care a apartinut traducerl in toate limbele)
din treT corpurT de cladirr. luT Napoleon I, o capodoperä ocupa, maT multe rafturi.
In starea-T primitiva, Palatul din acea epoca, cu decoratiunT In apropierea acestor tref sa-
regal nu avea de cit aripa din de carnee, de mozaicurl i cu a- loane se afla si atelierul de pic-
stinga. Aripa dreapta si o parte plicatiunT de bronz, fin cise- tur5. al RegineT, plin de obiecte
din mijloc aa fost construite late. de arta, bibelourr, busturT, etc.
!litre aniT 7882-85. Treptat- Din acest salon, la stinga, MaT multe tablourT moderne
trep tat s'a adus mal multe 'fin- dal' in mal multe saloane, intre semnate de Bendzur, Lecomte
bunatatirT i 1176 umusetarT. carT se AA un salon de au- de Nouy, Grigorescu, Simonide,
In aripa stinga se afla apar- dienta, o sail de biliard, un sa- etc. complecteaza podoaba ate-
tamentele particulare ale M. S. lon de gobelinurl, etc. Herald.
RegeluT, cabinetul sail de lucru Din coridor se poate infra, In corpul central construit
compus din treT camere, in carT prin o said in stil mauresc, in in 7883 de arhitectul Gotte -
se remarca mobilierul foarte fru- care se afla una din cele mal reau se afla apartamentele de
mos si artistic executat in ate- frumoase marine, datorita luT receptie. Intrarea se face prin
lierul de ebenisterie, atasat pe Aiwasowsky, in sera, care des- o usa centrald. La stinga se a-

www.dacoromanica.ro
BUCURE$TI
fla o mare sail de masä care
e legata ca salonul de astep-
tare si ca sala de fumat.
Din vestibulul corpuluT cen-
tral, o scarA de marmorA duce
In etagiul I-in. Un plafon lucrat
de pictorul vienez Veith, se ala
de asupra scärei si represintA
Apoteoza Rominiei.
Scara de marmorl dä inteun
vestibul tapetat cu mAtasA rosie,
si foarte elegant. De remar-
cat ad grupul de marmorl, lu-
crat de sculptorul Carol Storck,
reprezintind pe Regina Elisa-
beta ingrijind un dorobant rä-
nit in timpul rAzboiulur din
1877-78. Acest grup a fost
oferit RegineT de corpul ofite-
resc, in semn de 'Malt omagiti,
dupä rAzb oiul independenteT. Tot
aci se afta busturile MM. LL.
lucrate de sculptorul Hegel;
douA portrete marl reprezintind
pe MM. LL. in tinutä de ce-
remonie, lucrate de pictorul Jean
Lecomte de Nouy ; tabloul cel
mare lucrat de pictorul polonez
Taden Adjukevicz, reprezintind
revista cea mare a trupelor in
August 1896, in fata ImpAra-
tuluI Francisc Iosif al Austria.
Din acest vestibul se intrá in
sala cea mare de serbArl, in
stil Ludovic al XIV-lea, In fun-
dul careia se aflä sala tronuluT,
ornatA in stil bizantin. Tronul,
lucrare bogatA de sculpturA, e de
lemn, reproducind motive deco-
rative ale catedralei de la Arges.
In vitrinele din stinga tro-
nuluT se af1á coroana regalA a
Romind, turnatA in otel, din
tunurile luate de la Turd in
timpul rIzboiuluI romino-ruso-
turc, precum i coroana Re-
gind, simplA de aur.
Tot in acest corp de clAdire
se aflA un salon in stilul Ludo-
vic al XVI-lea, un salon In stil
Maria Teresa, o sail a bufe
tuft!! in stil «empire» si un salon
www.dacoromanica.ro
16
Ludovic al XIV-lea,. tus-patru
mobilate elegant si artistic de
casa Damon din Paris.
Palatul regal din Calea Vic-
torieI cuprinde in total peste
116 camere i saloane, osebit
de vestibulurl i coridoare.
In parter, la dreapta, se afll
administratia Prefecturd Pala-
tuluT i cancelaria regala.
Palatul servA. SuveranuluI nu-
mar ca resedintl de iarnA; vara
curtea e stabilitl la Sinaia. (VezT
acest cuvint). Palatul e iluminat
ca electricitate. Mal multe depen-
dinte vaste se aflA in dosul luI.
Cotroceni. Palatul de la Co-
troceni e un castel zidit cu
gust ; servea acum IC) anT ca re-
sedintA regalA pentru Suveran
priml-vara si toamna. AzI e re-
sedinta perecheT princiare.
Resedinta de la Cotroceni a
fost reflcutA in anul 1893 sub
directia arhitectuluI Gottereau,
pe locul arhondariculur mAnAs-
tireT Cotroceni, de la care a
rAmas numar biserica.
Cu coloanele vechd mauls-
tirl s'a %cut o galerie deschisA,
ca Ice de preumblare.
De desubtul casteluluI sunt
pivnite vechT, foarte spatioase
si Cu bolt' inalte.
La intrare se aflA un mare
vestibul, care cuprinde amin-
doul etagiele ; fundul galerid
e lucrat a jour ; la stinga se de-
taseazA o mare scarl de mar-
moll care duce direct in sala
de receptiune si in cabinetul de
lucru al PrintuluT. Tot sus e si
salonul de receptie al PrinceseT,
precum si sala mare de masA.
La dreapta vestibululuT se afll
o mare scarl de stejar, frumos
lucratA, care duce la etagiul
superior, unde se afil instalate
apartamentele private, camerele
de culcare, toaletä, bar, garde-
robl, etc.
Apartamentul Micilor Prin-
BUCURE$T1
cipr se aflA b etajul al II-lea;
de ad i se des(Asoarl una din
cele mal frumoase vederf asu-
pra Bucurestilor.
Parcul din jurul rezidentd e
cel mal frumos din Bucuresti;
situatia lui e in amfiteatru. Aci
se aflA mormintul princeser Ma-
ria, ñica MM. LL. Regele Si
Regina.
Palatul de la Cotroceni e
lucrat in stilul vilelor si cu-
prinde peste 50 de camere.
Grajdurile sunt inclpätoare
pentra 30 de cal.
Iluminatul se face cu electri
citate.
Justitia. Ochire generala.
Cele mal vechT institutiunI inri.
dicein Bucuresti, ca si in res-
tul TAriI-Rominestr, an fost de
treI grade, Ora la inceputul se-
coluluI al XVIII-lea.
VechiI mar' cApitanr, cu
puterI considerabile administra-
tive si judecAtorestI. Constan-
tin Mavrocordat a infiintat,
locul lor, ispravniciI, separind
puterea militará de cea admi-
nistrativA i judiciarl. In fie-care
judet man dol ispravnicr, earl
judecan impreunA san separatr.
Alexandru Ipsilante infiln-
teaza cite un judecAtor de ju-
det. Tot dinsul infiinteazg in
Bucuresti departamente compe-
tiate a judeca locuitoril capi-
tald, din can departamentul de
7 §i cel de 8, earl forman doul
seep ale aceluiasT tribunal. Pe
acea vreme nu exista tribunal
de comert ca instantl aparte.
Al doilea grad de instantA
judecAtoreascl in Bucuresti era
Divanul velitilor boerT, care
avea insArcinarea säjudece ape-
lurile in contra prime! instante.
Se compunea din Mitropolitl,
EpiscopT, Banul cel Mare, Marif
Vornid, LogofetiT i Vistierul
cel mare.
Al treilea grad de instantA
BUCURETrI
judecatoreasca era Inaltut Di-
van, care se compunea din
persoanele enumerate la instanta
de gradul al II-lea si din boerir
mar micr. Inaltul Divan era pre-
zidat de insusT Domnitorul tä-
rer i judeca hotaririle pricine-
lor infatisate la Divanul veli-
tilor boerr.
Ast-fel a fost justitia pana. la
1831. In acest an introducin-
du-se Regulatrientul organic, in-
stantele judecatorestr s'aft. modi-
ficat i anume in douA juris-
dictif ordinare i extraordinare.
In cele extraordinare gasim:
Judecatoriile de india' grad,
adica judecatoriile ordinare de
judet, carr judecati i afacerile
comerciale. In anul 1863 s'a in-
fiintot in Bucuresti un tribunal
special de comert.
Al doilea grad, cuprindea
judecatoriile de apel, carT ju-
decatí hotaririle pronuntate de
instantele de intiiul grad. In
Bucuresti, aceasta instanta se
cosnpunea din 5 membri, 3
numitT de Domn si 2 alesT de
negustorT.
hábil Divan, ca mar sus.
De la 1865 incoace justitia
a primit diferite organizatiunr,
intre carT vom cita cele mar
principale Inflintorea de jade-
catorir comunale, de judecatorir
de pace (de ocoale), de tribu-
nale, de curtr de apel si de
Curte de Casatie.
Sta rea actualit. Azr in Bu-
curesti sunt armatoarele instante
judecAtorestr
Sase judecatorir de ocol ;
Tribunal cu 5 sectir
anume : 3 civile-corectionale,
comerdiala i r de notariat.
rCurte de apel cu 3 sectir.
malta Curte de Casatie ca
doul sectir.
Ministerul public e reprezen-
tat printr'un parchet la tribu-
nal, cu 5 cabinete, la carT ofi-
667ti1. Ltql.laar Googralto. VoL IL
17
ciaza. 5 procurorT (din carT
prim-procuror), 5 judecatorr de
instructie; printe un paxchet la
Curtea de apel, la care oficiaza
4 procurorT (din cari I procu-
ror general) ; printr'un parchet
la Malta Curte de Casatie, re-
prezentat prin 2 procurorT (din
carT anal procaror-general).
Pe linga tribunal si Curtea de
apel e atasat un corp de por-
tar& compus din un personal
de 30 functionarr.
Baroul. In Bucarest' ati fost
inscrisr in barca, la sfirsitul a-
nular 1897, un mimar de 388
avocatr, din carr 38 stagiarT.
Avocatii ati un consilia de dis-
ciplina, prezidat de un decan.
In Bucuresti apar 3 ziare ju-
ridice i 2 buletine oficiale de
jurispradenta.
BucureEti militar. Cazarme
stabilimente militare aflate in
raza orasulur in anal 1898 sunt
In numar de 30 si anume ;
a) Stabilimente de servicit mi-
litare mal principale sunt :
1. Palatul Corpulut al 2-lea
de armatä, situat in strada Stir-
beiti-Voda, construit in anul 1894
pe ruinele vechiulur spital
incendiat in anul 1.890. Adi
sunt instalate urmatoarele ser-
vicir militare
Serviciile Comandamentulut
Corpulut 2-lea de arma/d, sub
comanda generalulur de divizie
Heracle Arion, comandant al
corpulur al 2-lea de armata.
Servicille comandamentulut
Divizit a pa de infanterie,
sub comanda GeneraluluT de bri-
gada Alexandru Carcilleleazu,
comandantul Divizier a 4-a de
infanterie.
Comandantul brigada a 8-a
de infanterie, sub comanda Ge-
neralutur de brigada A. S. R.
Prinfulut moftenitor Ferdinand,
comandantul brigada a 8-a de
infanterie.
www.dacoromanica.ro
BUCURETI
Comandantul brigada a 2-a
de artilerie, sub comanda Ge-
neraluluT de brigada G. Maca-
rovict, comandantul brigader a
2-a de artilerie.
Comandantul brigada a 2-a
de cavalerie, sub comanda Cc-
lonelulur Gr. Zossima, coman-
dantul brigadeT a 2-a de cava-
lerie.
Instan/ele _fustiga militare,
ale corpuluT al 2-lea de armata
si ale armater,
Serviciile comandamentuluf
cetetlet Bucurefti, sub comanda
Generalutur de brigada Mili.
Fas/ja, guvernatorul cetater Bu-
carest'.
Marele Stat-Major al arma-
ta, sub comanda Generalulur de
Divizie C'. Barozzi, eful Statu-
lur-Major General al armatel.
Institutul Geografic al arma-
ter, sub directia Generalutur de
brigada C. Brdtianu, sub-seful
Statutur-Major General al ar-
mate!.
Comanclamentul Pie/el Bu-
curefti.
Depozitul central de imfiri-
mate al Ministerutur de razboiti.
Escadronul al 2-lea de escora,
care se afla asezat sub directia
Statulur-Major General.
In gradina din fata a acestur
vast palat militar se aftä insta-
lat bustul decedatulur General
de divizie Alexandru Cernat, co-
mandant sef al armater romine
la asediul Plevner in Bulgaria
pentru razboiul de independenta
nationala din 1877-1878.
2. Observatorul astronomic al
arma/el, situat pe colina Fila-
retal, in strada Pisculur, cu un
pavilon al primulta meridian ce
trece prin Bucarest', construit in
1895; 'ara in proiect pentru a
se construi inca alte dota pa-
vilioane ; acela al primulur ver-
tical si pentru ecuatorial astro-
nomic.
8
 BUCUREVIT
Acest stabiliment stiintific este
o anexa a InstitutuluT geografic
al armateT, insarcinat special cu
redactia i retinerea in curent a
harte! regatuluT. In acest scop,
Institutul Geografic coprinde in
sine ease servid!: geodesia,
astronomia, topografia, nivel-
mentul geometric lireproducerea
cartografica a harte! %asir $1 a
planurilor de toata natura ne-
cesare armatel i serviciurilor
publice. Numai personalul de
directie face parte din cadrele
serviciuluT ; operatorT technic! in
nuralr de 70 sunt ofiterT de toate
armele detasati timporal de la
corpurile de trupa ; lar pentru
partea artistica a lucrarilor se
angajaza, dupd trebuinta, lucra
torT civil!.
Pana acum s'a ridicat pe te-
ren si s'a publicat 8472600
hectare din cuprinsul tare! care
in total este de 13287600 hect.;
ramin ast-fel de ridicat inca la
4815000, in partea din tara cu-
noscuta sub numirea de Olte-
nia panä in valea Dimbovitel.
Spitalul militar central,
situat pe strada Fracmasonilor,
e o constructiune model, in care
sInt puse in practica principiile
moderne ale constructiuniT de
spitale. Se compune din 8 pavi-
lioane de bolnavT, din 5 pavi-
lioane anexe pentru administra-
tie, bar, laboratoriT, compania
sanitara, etc. si este destinat a
primi in timp de pace 326, in
timp de razboiu 560 de bol-
navl. In spital fac serviciu 17
doctor! militad, 15 farmacisd si
un numar variabil de interni
doctorand i studentr in medi-
cina.
Ninisterul de rdzboia, o-
cupa o vasta cladire, proprie-
tate particulara (casa Ioanide)
asezata pe Bulevardul Carol. A-
ceasta administratie centrall a
razboiulur e impartita in seapte
www.dacoromanica.ro
18
directiunT, sub conducerea Ge-
neraluluT de divizie Anton Be-
rendei, actualul Ministru de raz-
boid (1898).
b) Stabilimente de inveltdmint
militar. In d'ara de fcoalele re-
gimentare, organizate la fie-case
corp de &upa, pentru formarea
gradelor inferioare i instruirea
soldatilor, in Bucuresti sunt inca.
).S'coale militare speciale, pen-
tru formarea oficerilor i spe-
cializarea acestora pe arme si
servicir, ì anume :
r. .,Scoala de oficer!, situata in
dealul Spiref, pe strada Isvorul,
cu douT anT de studiT, e desti-
nata a da oficerr de toate ar-
mele. Ad i sunt admisT absol-
ventiT scoalelor militare de fil
de militad din Ia$i i Craiova.
prin concurs: absolventif scoa
leT militare de sub-oficerT de la
Bistrita i absolventit liceelor.
S'coala specialti de arti-
lerie ,si Kenia, situata pe calea
Grivita, cu patru anT de studie,
e destinata a forma oficerT pen-
tru artilerie i genid. Ad, sunt
admisT prin concurs absolven-
ti! $colelor de fiT de militad si
absolventiT liceelor StatuluT cu
aptitudine pentru matematici.
CeT dintliu do! anT de studiu
constitue invatamintul militar si
politecnic ; jara pentru ceT din
urma doui anT, eleviT sunt avan-
satl sub-locotenentl i urmeaza
invatamentul de aplicatiunT mi
litare speciale de artilerie i ge-
nid.
S'coala superiora de ras-
ball, sanata pe strada Coltea,
In vechia cazarma a Jandarmi-
lor calad, cu dour anT de studif,
e destinata a forma oficed pen-
tru serviciul de Stat-major. Aci
sunt admisT prin eoncurs oficeri
de toate armele pana la gradul
de cápitan. Are cel putin cite
20 oficed elevf in fie-case an
de studiti.
BUCUREFTI
S'coala de administra/je,
cladita in curtea ManutanteT
centrale a armateT, cu don! anT
de studiT, e destinata a forma
oficeri de administratie comp-
tabllf in banT i materie, pentru
trupele de infanterie, cavalerie
alte serviciT militare.
Aci sunt admisT eleviT scole-
lor de fi! de milita"l si prin
concurs absolventif din scoa-
1ele comerciale i liceele statuluT
precum i sub-oficed de toate
armele.
coala de guarol de arti-
lerie, cladita in curtea scoaleT
speciale de artilerie si genid, cu
don! anT de studif, e destinata
a forma oficed guare de arti-
lerie i geniti comptabilT in banT
si in materie. Ad sunt admisT
elevI tinen in conditiunile pre-
vazute i pentr coala de ad-
ministratie. Aceasta scoall e a-
sezata sub directia ScoaleT de
artilerie si genid.
.,Scoala militarà de medi-
cina, stabilita linga spitalul mi-
litar central, cu cinc! anT de stu-
dif, ca i facultatea de medi-
cina, e destinata a forma me-
did militad. In aceasta $coala,
cunoscuta si sub numirea de
Institutul medico-militar, sunt
admisT elevT din seoalele de fir
de militan si absolventiT licee-
lor sad studentiT la facultatea
de medicina. EleviT sunt insar-
cinatI a face si serviciul de in-
ternT la spitalul militar.
.,Scoala de arte grafice, la
Institulul Geografic; coala de
meserir la Arsenalul armater
S'coala de artzficiert, la Pyro-
tecnia armater, sunt create in
scopul de a admite tinerl ab-
solventT din clase/e primare pen-
tru a-T forma ca maestri si lu-
cratorf pentru atdierele militare
ale armateT si pen'ru stabili-
mentele publice.
Un dmp de tragere per-
BUCUREFTI
manent este organizat pe pla-
toul Cotroceni. Acest cimp este
organizat pentru toate liniile
mar prindpale de ochire. El po-
sedá toate instalatiunile nece-
sare pentru ca corpurile de trupl
din garnizoanA sl fie servite
fárA intrer apere in mersul in-
structiunii lor.
9. Tabere militare perma-
nente sunh organizate pentru
infanterie pe platoul Cotroceni.
Ele apartin regimentelor de
infanterie din garnizoanA. Adi
primesc instructiunea lor tru-
pele in chestiune primAvara si
toamna.
c) Stabilimente de construc-
liunt )s.i fabricaliunt militare
mal principale sunt :
t. Arsenalul de construclit
al armatet, situat In strada Mi-
haid-VocIA, pe Dealul-SpireT, pe
ruinele unde altA datA in ve-
chime era un palat Domnesc.
Acesta arzind, localitatea a Os-
trat mult timp numele de Cur-
tea - ArsA. Chiliile rAmase din
acest incendia an fost utilizate
ca temnitA (inchisoare) a ora-
sului pAnA la strImutarea el'
in mAnAstirea VAcAresti. Bise-
rica Domneascl a fost atunci
transformatA de TurcT in geamie.
Acum nu se mal vede nimic
din aceste restud ale trecutuluT
unde pompieriT orasulul s'ati
ilustrat prin eroica lor ciocnire
cu TurciT, ce nAvAliserA in tarä
sub cuvint de a potoli mica-
rea nationall din 1848. Un
stabiliment militar de construc-
tiunl s'a ridicat pe aceastA lo-
calitate, destinat sa fabrice si
sA. repare armatura si materia-
lul de rázboiti al armateT ; sá,
formeze lucrdtorl de artilerie si
armurierT necesarT corpurilor,
precum si a face studiile si
experientele chimicale de toatá.
natura. Ad se pástreazA arma-
tura si materialul clq rezervA
19
al armatei. El depinde direct
de Ministerul de rAzboiù si de In-
spectoratul General de artilerie.
Este legat prin cale feratA cu
liniile statului si impArtit in treT
P541 :
a) Directiunea Generan, Ser-
viciul tecnic pentru. studiT si in-
formatiunT, Comptabilitatca, Ca-
siena; b) LemnAria, Debitul si
prepararea lemnelor, Timplarl si
modele, RotAria, FerAria, Cal-
dArAri a, Mecanica, Incheere (mon-
tare), Topitorie, Proectile si fo-
coase, ArmurAria, Vopsitoria,
Intretinerea uneltelor si masi-
nelor, Nichelagia ; c) Depozite:
pentru materiale prime, pentru
materiale confectionate, pentru
masinT, scule, instrumente de
precizie, muzeti si cazarmare,
receptia materialelor.
Personalul superior al acestuT
asezAmint se compune din :
1 Director militar, Colonel ;
1 Sub-Director, Loct. Colonel ;
i Maior, seful atelierelor ; 5 CA-
pitanT ; 2 Locotenentl; 9 GuarzT ;
302 SoldatT ; 1 Inginer sef ci-
vil; 12 Ajutoare; 45 Desenatod.
Personalul civil al lucrAtorilor
variazA dupl lucrAri si in media
numArul lucrAtorilor este de 500;
pe timpul cinc' lucrArile sunt
mal active numArul lucrAtorilor
trece peste 80o.
2. Pirotechnia armatet de-
pinde asemenea de Directiunea
ArtilerieT. Ea a fost construitA
in anul 1868. Este situatA in Ca-
lea CotrocenT, in apropiere de
palatul princiar. Se compune de
o cazarml pentru lucrAton mi-
litad si de o serie de ateliere
pentru facerea cartuselor si alte
munitiunT de rezbel, faceri de
artificil, etc. Din aceste cele mar
principale sunt: TurnAtoria de
gloante, atelierul de facerea tu-
burilor de cartuse In hirtie si
alt atelier de incIrcare si impa-
chetare, magazinul de iarbA, ma-
www.dacoromanica.ro
BUCUREM
gazinul de depozit provizoriii de
cartuse si munitiunT.
Tot stabilimentul este incon-
jurat de un sant si de un pa-
rapet. Fie-care atelier este sepa-
rat printr'o traversA sprijinitA in
pAtnint, spre a opri, pe cit este
posibil, efectul une eventuale ex-
plozil actúe la unul din ate-
liere.
Personalul acestuT atelier se
compune din :
i Locot.-Colonel, Director; i
Maior, Sub-Director; 4 CApitanI,
seff de ateliere; 1 Locotenent,
ajutor ; 5 Guarzi, ajutorl ; 238
Soldatr.
Atelierul de confecliunt
militare, situat pe platoul Co-
trocenilor e destinat a confec-
tion a imbrAcAmintea, echipamen-
tul si_ materialul de campament
al armater.
Manutanla centraM a ar-
mata, situatA la Malmaison
pe strada ManutanteT, e desti-
nat a fabrica piinea garnizoa-
nd Bucuresti si toate speciile
de conserve alimentare ale ar-
mater, pentru campanie.
Depozitul de furagig fi de
lemne al Corpulut al 2-lea de
armatel, situat pe platoul Co-
trocenilor, e destinat a procura
furagiul si lemnele trebuincioase
garnizoaneT Bucuresti.
5. Deposite de arme fi ma-
gazine de pulbere, de cartufe,
sunt situate pe mar multe pante,
lingl platoul Cotrocenilor, pro-
tejate de paratonere sistematice.
Fabrica de pulbere ftträ
fum, creatA in 1896 la, Dudesti,
ling5. Bucuresti, se afil aseme-
nea, ca toate stabilimentele de
constructiunT si confectiuni, sub
directia imediatA a Ministerulur
, de- rlzboiti.
d) Cazarme mal principale
pentru trupe sunt:
t. Cazarma L'Iza, in dealul
SpireT, construitA in 1862, a cos-
BUCUREM
tat 150000 leT ; are 183 inca.-
perT.
Arsa in parte in 1897, s'a re-
parat. E ocupad de regimentul
Mihaiti-Viteazul No. 6 pi de ba-
talionul 6 de vinatorT, detapat
timporal din divizia activa a
DobrogeI pentru serviciul gar-
nizoaneT Bucurepti.
Casarma ?Ad/ardor, in
dealul Spird, la E. de cazarma
Cgza, construitä in anul 1886,
a costat 290000 leT; are 74 ca-
mere pi e ocupatä de batalio-
nul 2 de vinatorT.
Cazarma dorobanlilor, si-
tuad pe strada Francmasonilor,
In dreptul spitalulul militar, con-
struid in 1886, a costat 365000
leI. Fa e ocupatä de regimen-
tul Ilfov No. 21.
Cazarma Sf. Gheorghe,
cunoscuta si sub numirea de
Cazarma Mahnaison, dupd nu-
mele localitateT, este cea mai
vasta cazarma din Bucurepti ; e si-
tuad in partea vestica a orapu-
lul, pe poseaua ManutanteT. Con-
struid. in 1846, in sistemul Vau-
ban, are 483 camere pi a cos-
tat 1120000 leT. Ea a fost in-
cendiad. in 1861. Actualmente
e ocupata de regimentul 4 ro-
piod, pi de reg. 2, 6 pi io de
artilerie.
Cazarma Alexandria, in
dealul SpireI, alaturT de Arsenal,
s'a construit in 1863, costind
343000 Id. Ea e ocupad de
batal. i de vinatorl pi de compa-
niite de meseriapT militad ale
ArsenaluluT. Cazarma poarta nu-
mele de Alexandria, dupa nu-
mele fondatorulur miceT cazarmr,
ce se afla construitä in curte
inca. din anul 1846, Dornnul
Alexandru-Ghica-Voda. Ad i s'a
intimplat ultima faza a ciocnireT
pompierilor cu TurciT la 1848,
cind santinela care pazca te-
zaurul regim. i infanterie a re-
fuzat sa o predea la somatia
www.dacoromanica.ro
20
Turcilor, caff 1-ati omorit dupa
o lupa eroica.
Cazarma jandarmilor
fosta cazarma a calámpilor,
de constructie moderna, situad
in catea PlevneT, este ocupatä
de divizionul jandarmilor calar!,
format de 2 escadroane.
Cazarma jandarmilor pe-
deFtri, situata pe calea VictorieT,
in curtea prefectureT orapuluT, in
fosta casa Baron Meitani. E o-
cupad de o companie a jan-
darmilor pedeptri forte de 274
oamenT.
Cazarma si-
tuad pe platoul Cotrocenilor,
construid In anul 1899, e ocu-
pad de regimentul No. 3 de ca-
lArapT.
Cazartna escadronulur tre-
nulur, situad pe platoul Cotro-
cenilor e ocupad de trenul cor-
puluI al 2-lea de armad.
Io. Cazarma geniulur, situad
la vestul orapuluT, pe platoul
Cotrocenilor, compusa din treT
mad pavilioane, pentru trupä
serviciT, i maT multe corpurl
de das:11re pentru conservatul
materialuluT de razboili pi in-
structiune. E inconjurad de un
parc frumos pi poseda un po-
ligon pentru lucdrile de varI.
S'a constrát in 1875; irisa a
primit de atuncT ameliorArT suc-
cesive pi importante. Este re-
pedinta regimentuluT i de geniti,
compus din 13 companiT pi e
legad cu calle ferate ale sta-
tuluT printr'o linie exploatata
de trupele de geniti, deservind
marile stabilimente militare de
pe platoul Cotrocenilor.
Inchisoarea militara', con-
structiune moderna, coprinde
dona corpud de c15.dire, a4ezate
In fata arsenaluluT, pe strada Mi-
haid-Voda.
Cimitirul militar.
cimitirul Serban-Voda se afla un
cimitir propriil pentru
BUCUREM
Pompierit. Legea impune
com. Bucurepti intretinerea de
pompierT, pentru care cheltuiepte
anual i 860001. Serviciul de pom-
pierT este incredintat une! com-
paniT, impartid in 5 sectil, care fa-
ce parte din Regimentul 2 de ar-
tilerie. Comanda companieT este
incredintata unuI capitan, avind
5 oficien, comandantl al sectii-
lor. Efectivul e de 247 oamenT
Too cal. Fie-care sectiune are
cazarma sa proprie, pe diferite
puncte ale orapuluT.
Contingentul anual. Rezul-
tatul operatiunelor de recrutare
a contingentuldi pe 1897 pe
calor!' :
Ropu, inscripT 506, perm. 302,
cal. 3, dorob. 18. Galben,
seripT 479, perm. 292, cal. 1,
dorob. 23. Verde, inscripT 664
perm. 376, CAL 2, dorob. 36.
Albastru, inscripT 353, perm. 177,
cal. 2, dorob. 13. Negru, in-
scripT 520, perm. 289, cal. 4, do-
rob. 16. Total, inscripT 2522,
perm. 1436, cal. 12, dorob. 106.
Inztetiiimintul militar. Mip-
carea invátamintuluT militar din
Bucurepti pe anul 1897:
,Scoala superioard de rdsboifi,
cu un personal de comanda-
ment de 5; cu 3 profesor! pi
30 elevi, din carT 19 absol-
ventT.
5.coala de aplicalie, cu 36 e-
levT, din cal< 45 absolventT.
.5'coala de artilerie
cu 85 de elevf, din carT 27 ab-
solventl.
.,Scoala de guara, cu 9 elevI,
Aceste treT pcol! aú avut un
personal comun i anume : per-
sonalul de comandament 26, 23
profesor! titulad pi IO ajuforf.
S'coala de oficeri, cu un per-
sonal de comandament de 26,
profesor! 20; elevI 270, din carT
¡01 absolventl.
y5coala militard de adminis-
tiwfie, cu un personal de co-
BUCURE8TE 21 BUCUREM

mandament de 8; 13 profesorT; stratia Domeniilor Coroaner ; trala, Directia personaluluT O a

elevr 39. Sfintul Sinod ; Cancelaria Mi- comptabilitatil, Directia judici-
Forja garnizoanel. latá un tropolieT ; Consillul Min4trilor ; ara), malta curte de casatie,
tabloá de forta truper O a ofi- malta Curte de CompturT ; Curtile de apel, Tribunalele de
terilor garnizoner Bucure§ti pe Ministerul de interne (Admi- Ilfov, Judecatoriile de pace; Mi-
anul 1898: nistratia centran., Directiunea nisterul de razboia (Administra-
Reg. 6 Mibaiii:Viteazul of. 4! sold. 907 generan a. serviciuluT sanitar, tia centran, Marele stat major,
a 4 'Hoy No. 21 44 774 Directlunea penitenciarelor); Di- Directia I. infanterie, D. II. ca-
1 geniti a 52 a 1422 rectiunea generan a telegrafelor valerie, D. III. artilerie, D. IV.
Batel. 2 vIniitori 13 424 li pWelor, Imprimeria statuluT, genia, D. V. genia, D. VI. sa-
Reg. 2 artilerie 30 a 42/ Prefectura politieT capitaleT li nitara., D. VII. intendenta, D.
a 6 artilerie a22 ; 269
a IO artilerie a24 257
Prefectura judetuluT Ilfov; Prima- VIII. control), Institutul geo-
2 4 rofiorI 32 573 ria; Ministerul afacerilor strai- grafic, Casa de dotatie a oasteT ;
3 cilliirasI 22 a 259 ne ; Ministerul de finante ; Di- Ministerul cultelor O instructi-
Divizionul jandarmI a 16 249 rectiunea contributiunilor direc- unii publice (Administratia cen-
Escadronul 2 tren 6
Comp. jandarmI
a: 435 22147425
te, Directiunea vamilor, Direc- tran, Directiunea invatamintuluT
a arsenaluluI tiunea comptabilitatiT generale a primar O normal, Directiunea
a photechnieI s 3 a 220 statuluT, Casieria centran a te- invatamintuluT secundar O su-
y 2-a administratie s 6 x7x zauruluT, birectiunea generan. a perior, Divizia comptabilitatiT,
2-a subsistentit D 2 * 282 monopolurilor statuluT, Manufac- Serviciul constructiunilor si con-
2-2 sanitari. *
depozitelor * 7
a
a
351
89
tura de tutun ; Fabrica de chi- tenciosului).
Depoz. de mun. de rrtzb. a 4 70
briturT ; Directiunea generan a Pe tina Ministerul Instructi- .
Corp. 2 arm., stat, major a 4a 5 creditelor agricole; Casieria ge- uneT publice, i sub a sa admi-
Intendenta corp. 2 arm. a 7» nerala. d e Ilfov ; Monetaria statuluT nistratie, functioneazä casa coa-
Brigada de cavalerie 3, I a I Il fabrica de timbre; Casa de de- lelor care administreaza 33 de
a de artilerie * 3a 2
punerT, consemnatiunT O econo- fondatiunT cu un capital de
Serv. san. al corp. II arm. * 4» _
I
raie ; Ministerul lucrarilor pu- 2121897 le!. Din acest fond se
de genift a o a 3
Divizia 4-a infanterie a 7» 4 bfice (Administratia centran); cheltue0e pentru cladirT wolare,
Consiliul de rizboiii * 4» 2 Calle ferate nomine ; Servicille burse, subventiT, stipendiT, etc.
Consiliul de revizie a I a I idraulice ale porturilor fluviale Misiunt strdine. In Bucu-
8coala de rilzboiu a 34 a 35 maritime, Serviciul de studiT reti sunt reprezintate urm5.-
Comandam. cefitil Buc. a 7» 2
constructiunT de cal ferate, toarele state :
Instit. geogr. al armateI a 74 a 30
Ministerul de riizboiii s s Serviciul lucrarilor nouT, Servi- Angli a Austro-Un garia, sunt
coala mil. de art, qi gen.. 4 a 264 ciul docurilor li podurilor li reprezintate prin cite o legati-
a a de adminstr. a 4 a 16 Serviciul maritim, coala de po- une i cite un consulat ; Belgia
Spititlul milit. central a 31 7
e reprezintata prin o legatiune;
dur4i osele); Ministerul agricul-
Atel, central de confecOe a 6 2
Inspect. jandarm. rur. a 4 a 6o
tureT, industrieT, comerciuluT i Bulgaria are o agentie diplo-
8 coala de ofiterI * 23 a 438 domeniilor (Administratia cen- matica; Elvetia are un consulat
Internad medico-milit. a 4 70 tran, Directiunea domeniilor i general ; Franta li. Germania
Comandam. pieteI Buc. a 6» 2 padurilor statuluT, Directiunea suat reprezintate prin cite o le-
Depozitul de furage a 3» 2
statisticer, Serviciul de arhitec- gatiune §i cite un consulat ;
In Bucure§ti se afla stabilitT tura, Serviciul minelor, apelor Grecia e reprezintata:printeun
13 generalT in activitate, 7 in re- minerale, sta.tiunilor balneare li ministru plenipotentiar, dar in
tragere O I 14 oficien l superiorT. carierelor); coala superioara de lipsa acestuia secretarul legatiu-
Autorittillf publice. Autoritält medicina. veterinara, coala cen- ner rusqt1 reprezinta interesele
romine. In BucurOd ig ad tra1ä de agricultura (Herastra,a); supu§ilor elenT ; Italia prin o le-
sediul toate autoritatile centrale Statia agronomica ; $coala de gatinne O un consulat; Olan da §i
O superioare, intre carT citara arte §i mesen!; colile comer- Rusia prin cite o legatiune i
pe cele mal principale : ciale de I-iul i II-lea grad ; Bur- cite un consulat ; Serbia numaT
Casa civila Regala ; Casa mi- sa li Camera de comercia; In- prin o legatiune ; Statele-Unite
litará a M. S. Regelur ; Casa ci- stitutul Meteorologic ; Ministerul prin un consulat general;, Tur-
vill a M. S. Regina; Admini- de justitie (Administratia cen- cia prin o legatiune O consulat.

www.dacoromanica.ro
BUCURWI
Oteluri. Inainte cu o sutA
de ani, lumea strAinA de oras
se servea de asa numitele ha-
nurl, carl servean i ca adApost
cAlAtorilor si, mal cu seamA, ca
magaziI pentru mArfurI. Hanu-
rile Bucurestilor ati dispArut mal
toate azI.
Pe vremea luI Serban-VodA,
Bucuresti daca nu era un oras
european, cel putin avea o ori-
ginalitate invederatA arhitec-
tura religioas1 ca i cea civilA
eran expresiunea timpuluI si toa-
te zidirile se presintati cu co-
loarea epoceT. Pana aci insA co-
merciul, bazat pe sigurantA
incredere, nu prinsese rAdAcind
intiun oras ata de expus ca
Bucuresti. erban-VodA pentru
a-I incuraja, introduce tipul edi-
ficiilor comerciale despre carl
vorbim Hanurile. Reproducind
pAnA la oare-care fidelitate ti-
pul arhitectureI monastice din
Italia, clAdirea are forma unuI
pAtrat coprinzind in zidurile el
solide un spatin foarte intins.
In mijlocul sAti, o curte de a-
ceeasI forrad servea pentru a-
dApostirea caravanelor. Toate
incIperile de jos, destinate sto-
felor pretioase, banilor, aure-
turilor si in general producte-
lor industria OrientuluI si Euro-
per, eran boltite i, prin solidi-
tatea ion, apArate de foc si de
spiritul de rApire al timpuluI.
Sus eran alte inaperi pentru lo-
cuinte, i toatA clAdirea era in-
conjuratä de galeriI cu arcade
pentru inlesnirea comunicatid.
Acesta fu tipul hanurilor, ade-
vArate fortArete ale comercialuI,
care adesea servirl chiar pen-
tru asigurarea averilor i vieteI
orAsenilor.
Tunusli spune cA in Bucu-
resti, la inceputul acestuI secol,
eran urmAtoarele mAnAstirl cu
hanurI
Mitropolia, Sf. Gheorghe, Col-
www.dacoromanica.ro
22
tea, Radu-Vocld, Mihaid- VodA,
Sf. Ion, SArindarul, Stavropo-
leos, Pogonianis, ZIAtarI, Arhi-
mandritul, Bis. Tutulor-Sfintilor,
Sf. Spiridon -Vechin, Sf. Spiri-
don-Non, Coltea, erban-VodA,
Domnita BAlasa, Hagiica, Sf.
nase, Foisorul i Biserica CurtiI.
Din toate acestea azI n'ati ra-
mas nimic. In schimb avem o-
telurl marl si elegante, carl pot
concura in toate privintele cu o-
telurile cele mal marI din Occi-
dent. In Bucuresti sunt azI 27
otelurI, afarl de 90 miel ha-
nurI, tot un fel de otelurl si
neavind nicI o asemAnare cu ve-
chile hanurl.
AfarA de otelurf, mal sunt
in Bucuresti 133 de restauran-
te ; 109 cafeneie i cofetAriI; 32
berArli si 1817 circiume.
lstoria Bucureftilor. Bucures-
ti, odinioarl capitala
minestI, astAd capitala Regatu-
lui
Numele acestuI oras vine de
la un Bucur, care a avut, in
vremurl bAtrine, proprietAtI pe
malurile de aci ale DimboviteI
si pe colinele din apropiere.
CA acest Bucur ar fi fost un du-
ce al Dacid Australe cu numele
de Hilarius, care pe slavoneste
se zice Bucur, cum seria A.
Treb. Laurian in gCoup d'oeil
sur l'histoire des Roumains
(1846) ; cl numele de Bucurefti
vine de la verbul gml bucur»,
cum afirmA KogAlniceanu in a
sa gHistoire de la Dacie; ca
acest Bucur saa Radu era un
fiu al unuI LaiotA-VodA, cum
pretindea D. Pelimon in nuvela
sa Bucur ; cl un neam de oa-
meni anume Bukurli sau Bukuri
a fundat Bucurefti, cum credea
Fuelek von Wittinghausen,
toate acestea noI nu le stim is-
toriceste, i niel* un document
autentic nu ne vorbeste despre
dinsele.
BUCURW1
StrAinil ad scris i pronuntat
numele orasuluI Bucurefti in
mil $i in mil de felurI. Bu ne-
oarl, din anul 1500 i pAnA in
vremurile noastre, el aii scris
Bokoresch,
.
Bocorest, Boceres-
tya, Bukuresch, Bocoresti,
kureszti, Bukaresztach, Buko-
ryschia, Bogrest, Bochioresti,
Buijuresti, Bucresi, Bogrest, Bu-
koreszcie, etc. etc.
and cu sApAturile de la Ar-
cuda, s'an gAsit multe topoare
de silex i alte obiecte ale o-
m iluTdin epoca preistoricA.
Lingl san in Bucuresti a fost
decI o statiune preistoricA (To-
cilescu).
In epoca ante-romank malu-
rile Dimboviter si colinde vecine
aü fost locuite. Urne cinerare,
oseminte omenestI calcinate,
resturl de arme si costume,
sAbiI, obiecte de argint, aratA
cA locurile pe carI s'an ridicat
mal ttrzin Bucuresti an fost lo-
cuite.
CAr'dmizile romane, gAsite la
Pantelimon i provenind din cas-
telele cari apAran faimosul Tro-
ian, adicA gvall im» ce incepea
de la Giurgin, pe atuncI Sexan-
ta Prista i mergea pe la Bucu-
resti la N. spre Carpa, prin
Prahova (unde si azI i se mal
;ad urmele), ne vorbesc de Bu-
curesti din epoca romanl ca
punct cel putin de trecAtoare
si, decT, locuit (Tocilescu).
Troianul, adicA acest g vall u m
din epoca romanA, a rAmas in
finta pana la fi iele secoluluI al
XVII-lea chiar prin Bucuresti.
In Ocolnica locurilor Mitropo-
coprinsl in hrisovul luI
Radu-VodA-Leon din 4 Iunie
1668 (Arhive g Con dica Mitro-
polieI, No. 2), e vorba de «ca-
pub TroianuluI, lingl helesteul
lul erban e VodA (Grammont-
Suter) pe la stilpul de piatrA
al ArmeanuluI».
BUCURE§TI
De la 274 si pinit la vtnirea
prin invaziunile con-
tinue ale Gotílor, Hunilor, Ge-
pizilor i Avarilor, s'a sters
pän i amintirea usoarelor ase-
zAminte romane.
Intre secolli V si VIII, locul
Bucurestilot face parte din Sla-
vonia dunAreanA, care se in-
tindea de la BrAila prin Buzdli
pinA la Tirgoviste, si de la
Tirgovistea prin Bucurefti la
Oltenita saü CAlArasi pe Du-
nAre larAsT pana la BrAila. A-
tund se botezarA riurile si lo-
buneoarl Dlmbovita
(foaie de stejar), Ialomita (stear-
pa), Prahova, Ilfov, Cricov (Has-
deti).
Dimbovita, foaie de stejar,
aratA poate intinderea nemAr-
ginitl a p5.durilor carT se aflaii
In Ilfov si in deosebr impreju-
rul Bucurestilor.
Intr'adevAr, inc5. din epoca
romand, de pe timpurile luI
Marid, propretorul Curione, a-
juns la fruntariele Dacid, se
sperie de intilnecimea codrilor
(Hasdeu).
de atuncl pAnA in secolul
nostru, pAnA /a 1821, pAdurile
ali persistat imgrejurul Bucu-
restilor. «De esial din biserica
Oltenilor spre E. daT In pa.
dure», zicea un Memorialist
al lul Tudor Vladimirescu.
Printre cele 570 de pAdurl
mar! ale Tdre-Rominesti, Fo-
tino citeazA pe ale Ilfovulur
printre cele mal marl. In se-
colul al XVIII-lea, Sulzer po-
meneste de pAdurea de la SE
Elefterie, Sestini de pAdurea
Cotrocenilor pe care o numeste
aun vasto bosco» ; del Chiaro
nu uita pAdurile dintre Bucu-
resti i Tirgoviste. In marele
hrlsov al Cotrocenilor, erban-
VodA Cantacuzino ne vorbeste
de marea pAdure a GrozAve.;;-
tilor, din care o parte a fost
23
curAtitA de dinsul ca sa faca
loc de Sat.
La 1640, Baksid, un misio-
nar catolic, zice in povestirea
cAlAtorieI sale : apotl merge o
zi frä sl esI din pAdure» prin
prejurul Bucurestilor. Paul din
Aleppo, in cAlAturiile Patriar-
culuI Macarius, vorbeste de a-
semenea de pAdurile cele dese
ale Bucurestilor. Intre Bucu-
resti i DunAre, zice un alt cl-
lAtor, sunt locurr pAduroase si
nepracticabile «tecta et invia
loca inter Danubium et Boche-
restium». N. Iorga). DacA nu
documentele, cel putin tradi-
tiunea vorbeste la 1354 de pl-
durile cele rnArete ale Bucures-
tibor.
SA nu uitAm cele ce ni se
spun prin traditiune °rala de
ceT bAtrinT in privinta marilor
padurT VIAsia, Riioasa, Cocio-
cul, Lupesti, Brosteni.
Sat, cAtun, trecAtoare pe dru-
mul cel vechiti al Romanilot de
la Giurgili in sus spre Carpay,
Bucuresti, dupA invaziunea ul-
tima si grozavA a TAtarilot de
la 1243-1245, trebue A. fi in-
ceput a se constituí.
Radu-Negru, cel de la 1245,
al *MI Fotino, fondeazA Bucu-
resti, cum a fundat Pitesti, Ar-
gesul, Tirgoviste. Unde sunt
documentele?
Cela ce e sigur prin insAsT
firea lucrurilor e faptul urmd-
tor : Giurgiul, colonie genovezA,
cu un comercia de o insemnA-
tate netntrecutd in istoria pri-
milor BasarabI al Muntenid,
prin relatiunile sale cu cetatea
foarte comerciantA a Brasovu-
luI, Giurgiul pe unde ave oare
sA isI ducl mdrfurile, dacA nu
pe lingä vechiul vallum al Ro-
manilor, pe lingA urmele ve-
chielor Castella, pe unde locu-
rile de drumuff nu eratI tocmaT
«invia et tecta?».
www.dacoromanica.ro
BUCURETI
Flinta Bucurestilok din suta
a doul-spre-zecea i a trel-spre-
zecea este legatd de avintul
comercial al GiurgiuluT, dupA
cum maf tirzirt soarta cetAtii
dunArene a Genovezilor va fi
legatA de soarta Bucurestilor.
Cronicile muntene, scriitorif
strAinf, citatí de d. Hasdeu in
«Istoria CriticAb, Gebhardi, Fil-
tisch, Luccari, afirma cA Negru-
VodA a fundat Bucurestí. Care
Negru-Vodà ? Cel de la 1185?
cel de la 1340? cel de la 137o!
Negru-VodA a acut la Bucu-
resti, zice Luccari, «si nì ste
usoare fortificatiunT de cArl-
midAxr.
La anul 1362, ne spune d.
Hasdeu, Vladislav-Voc1ä zideste
la Bucuresti o bisericA, aceia a
SArindarulur, numitä si a Co-
conilor. Alti! sustin cl biserica
Coconilor ar fi fost ziditA mal
inainte, la 1354, de dor fray
maT marT (?) al luT Mircea Basa-
rab, pentru ca sA alba casa de
rugAciune si de adApost, ami
veneati la vinAtoare prin aceste
locurl acoperite cu pAdurr m5.-
rete. Ceca-ce este sigur, se re-
duce la aceea, cA biserica SA-
rindar nu poate fi o fundatiune
a luf Vladislav Basarab ; cel pu-
tin ínscriptiunea, pe care se
sprijinl párerea contrarie, este
plgsmuitd.
Dupa incal, la t 370, Bucu-
resti sunt cetatea Dimboviter.
Dragomir, castelanul de Dim-
bovitA, este bAtut de Nicolae,
Voevodul ArdealuluT, hi apro-
pierea Bucurestilor, i apoT
el bate cumplit pe Nicolae,
acesta trece inclArAt muntif in
Ardeal. RominiI aveati pe atund,
In dreapta Ialomiter, spre Bu-
resti, multe ceatuld i tArimI.
Fotino, KogAlniceanu, Cesar
Bolliac i atitia altir ne spun
ca Mircea-cel-Bdtrin, biruitorul
luI Baiatid-Ilderim, a zidit Bu-
BUCURE§T1
curefti de bucurie, pentru ca
gonise otile dusmane in urma
unei bataliT fericite pentru din-
sul. i mal adaug scriitoriT a-
cestia cà Mircea a zidit Curtea-
Vechia; cä a hotarit ca lama,
Domnil sa seada la Bucuresti,
iar vara la Tirgoviste ; ca a
fácut palate, bisericI i inta-
riff, etc. Documente carT
invedereze i sa sprijine aceste
afirmatiuni, nu exista..
CA Bucuresti existad, nu in-
cape nici urma de indoiall Ca
Mircea-cel-Batrin i-a &cut capi-
tala a doua a ta.riT la 1383,
lucrul cere i poate va cere
multa vreme Inca sa fie docu
mentat.
D. Tocilescu poseda un do-
cument dat din cetquia Bucu-
reftilor la anul 1401 de Mir-
cea-cel-Batrin pentru o danie
facuta in tara FagarasuluT.
Secolul al XV-lea este pentru
Bucuresti inceputul insemndtatii
sale. De la 1460, prima data.
autenticä din documente, Dom-
nil locuesc in dese rindurf in
Bucuresti i dad dint-1110T multe
hrisoave, aflatoare la arhivele
statului si la Academia Romina.
Radu-cel-Frumos alege
capita/a dupa cererea Turcilor,
pentru ca Domnul Tarei sa fie
la dof pasi de cetatea Giurgiu-
luT, cea stapinita atunci de Turd.
La 1473 Bucuresti sunt, in
cronicariT muntenT i moldovenT
si in scriitoril strainI, ma des
numiti Cetatea Dimbovqer. Dlu-
gos zice Cetatea Dumbrovilei.
Cetatea are palat Curtea-Ve-
chid intariturT. Palatul
cetatea Bucurestilor sunt co.
prinse de ,tefan- cel- Mare al
MoldoveI la 24 Noembre 1473
dup5, batalla de la Cursul-ApeT.
Bucuresti ere' pe atunci, zice
Matthias Corvin, regele Unga-
rieT catre Papa de la Roma,
gam quae in regno illo et arte
www.dacoromanica.ro
24
et natura munitior eraty (1476,
Decembre 8). In coIectiunea
Esarcu, tot Matthias Corvin
numeste Bucuresti ecastrum for-
tissimum illius terrae».
Insemnatatea orasului creste
intfuna.
La finea secoluluI al XV-lea si la
inceputul secolului al XVI - lea
Bucuresti sunt de o potriva cu
Tirgovistea. S'aii Mat padurile,
s'ad secat baltile cele marT
zidirile ad inceput sa se inmul-
teasel, mal cu seama in partea
nord-estica a orasului.
La 15o6 gasim hrisoave date
din minunatul scaun al Bucu-
restilor ; la 1514 din vechiul
oras al Bucurestilor ; la 1516
din catedrala minunata cetate
a Bucurestilor.
Comerciul sad c a Brasovul
de la i5oo incoace merge in
fruntea celor-l'alte relatiuni co-
merciale ale oraselor i orasele-
lor romtne cu bogata i harnica
cetate a Coroanef.
Tirgovistea e lasata la o parte
In tot decursul sec. al XVI-lea.
TurciT doresc cu patima aceasta
parasire a TirgovisteT. Pentru
a a tinut prea mult la dinsa,
Petru Cercel pierde domnia.
Luptele pentru tron, i in prima
In a doua jumatate a secolu-
lur al XVI-lea, sunt date pe linga,
Bucuresti. Danesti i Draculesti,
Craiovesti i Slatineni, Buzoieni
Mehedinteni, toti vlastare ne-
numarate din puternicul trunchiu
al Basarabilor, hare el, sau cu
Unguril, sad cu TurciT, se bat
cind la Vacaresti din jos de
Bucuresti, cind la Clejani, dud
la Popesti din jos de Bucuresti,
chid la Peris, la Manesti (Buf-
tea), etc. TreT din doua-zecT de
batatif ale luT Radu de la A-
fumati sunt date la Bucuresti.
Mircea-Voda Ciobanul ( t 546-
1554 si 1558-1559) zideste, sad,
mult maT probabil, preface bi-
BUCURErl
serica de sus a Curtei-Domnesti
(azi Curtea-Vechia) i mareste
palatul, un adevarat castel in
conjurat cu puternice ziduri
care se intindea pe locul coprins
azi intre Calea Mosilor i stra-
dele PinzariT, Covacii, SelariT,
Carol si capul aid Serban-
Voda, mergind insa atit de mult
pang. in DImbovita, In &it uniT
calatoff din secolul al XVII-lea
credead ca o parte din cladi-
rile domnestf erad puse pe rid.
Curtea Domneasca de atuncT
a coprins dota bisericr, biserica
de sus (azi Curtea -Vechia), bi-
serica de jos (unde azT es te
Crucea de pe piata, Sfintuluf
Anton), palatul domnesc, }Hide
poate atuncT se gasiad i casele
despre Doamna i n fine pus-
caria.
Cur tea avea doul : poarta
de sus, care se afta la rdscru-
cile de astazi ale stradeT Carol
cu Selari i Calea RahoveT,
care era poarta de cetate, In-
tanta cu turnurl i foisoare.
Turnurl erad Inca si la poarta
de jos, care da in Calea Serban-
Voda, si la zidurile din spatele
palatului domnese, in spre stra-
da Mat-lei, care se numia «la
Locul unde se fringe fierulp
Putul Turnului. Pe colina care
se malta ?titre strada Patria,
Calea Vacaresti i Jicnita erad
Ville Domnestr.
Pe linga cele dou6 biserici
domnestl sa mal clam in secolul
al XVI-lea, ca locasurT sfinte in
Bucuresti, biserica zidita la 1552
a SE Gheorghe - Vechid ; ma-
nastirea Spatarului Stelea, in-
conjurata de viile SteleT (din
Stelea in strada Calomfirescu)
si pe lingl care trecea drumul
cel mare, care ducea la Sirbi;
bisericuta de lemn a Balacenilor
sad biserica de juramint (Sf.
Dimitrie); biserica Arhimandritu-
luT, numita in secolul al XVI-lea
BUCUREFTI
manastirea TrinovuluT, pe linga
podul CilibiuluT, far acum sfintiT
ApostolT; biserica Sf. Ioan-cel-
Mare, zidita de AndreT Vistie-
rul, socrul luT Preda Banul Bu-
zescu, in timpul luI Mihnea-Vo-
da (Casa de Depunerl); biserica
GhiormeT Banul, zisl. maT ttrzid
a Grecilor (in fata Batted, pa-
latul Dacia) ; biserica Sarinda-
ruluT sad 0. Coconilor ; biserica
SI. Nicolae a VorniceseT Cap-
lea (Mihaid-Voda) ; bisericuta luT
Alexandru Vodd, fOcuta pe o
coling afara din Bucuresti, la
miaza-zi pe linga Dimbovita care,
chid se revIrsa, inconjura co-
lina cu apele si era pod ca
mergI la biserica (Radu-Voda);
infine, manastirea Sf, Sava (Sta-
tua luI Mihaid-Viteazul).
Intre 1560 i 1593, Bucu-
resti se bucura de oare-care li-
niste i, decT, cresc foarte re-
pede. JudetiT jud. Gherghina,
buneoara, cu eel douT spre-
zecT pirgarT, ingrijesc de buna
stare a obsteI si a ora.suluT. Mi-
nunatul oras, cum il numesc
documentele timpuluT, are un
erg numit Tirgul-din-nauntru, pe
Rugg Curtea-Domneasca; are un
tirg .numit Tirgul-de-sus, pe uli-
ta cea mare (cam Lipscani)
un erg numit Tirgul de- afara.
and s'a infiintat Tirgul-Cuculul
(intre Stradele Coltea, Sfintii,
Pescaria-Vechil i Sf, Gheorghe-
Nod), nu se stie. Documen -
tele 'lima spun ca aci in Tirgul-
CuculuT era Sardria. Domnea,sca.
Din Tirgul-CuculuT, sosind din
la.cul Icoaner , venia o girlita
care, trecind prin ulita Bolan-
giilor, se varsa in Dimbovita
la Bazaca. Numele nu i se cu-
noaste. 0 alta girlita, Bucu-
restioara, trecea prin Pescaria-
Vechid si se varsa in Dimbo-
vita tocmaT la Jicnita, urmind
o cale bine cunoscuta asta zI.
0 a treia girlita,, Dimbovicioa-
6G700 Aran* Dictionar Geografich
25
ra, pomenita de documente, ve-
nia cam despre Gorgani si se
varsa in DimbovitO cana pe la
Palatul- de - Justitia, lingO Live-
dea-Domneasca, trecind prin ca-
pul Podulul Calicilor.
Am spus cA Curtea-Domneas-
ca era in secolul al XVI-lea In-
tanta i aparata ca ç cetatuie.
Tot la aceasta epoca vr'o
din marl! boierI al Tare!, din
trufasiT panegr sad Draculesti,
pe linga cetatuiele de case ce
avead pe la mosir, m0.1 avead
si in Bucuresti case marT si in-
tarite, bolovanite si case
de piatra, cum zic cronicarii.
Istoria i documentele pomenesc
de casa VistieruluI Dan, funda-
torul manastirel Marcuta, casa
in care descinse Emirul tramis
sa omoare pe 1VIihaid-Viteazul
care casa Mihaid o bdtu ca tu-
nurT din patru partr, cind omori
pe Emir si pe Turd. Dupa tra-
ditiune, casa Vistierulur Dan se
afla spre viile mOnAstireT Stelea,
pe local coprins azI intre stra-
dele Mina., Stelea, Calarasi
DomniteT, loc maI tirzid iardsT
celebru In fastele istorieT bucu-
restene prin casele bogatuluT ne-
gutator Baltaretul.
Cu domnia razboinica i vi-
foroasa a luT Mihaid-Viteazul in-
cepe pentru Bucuresti o epoca
de grea cumpana si de groz-
nice nenorocirT.
Dupa Calugdreni, Ungurif din
armata Mihaid, care se retra-
gea la munte ca sa astepte pe
Sigismund, principele Transilva-
nieT, Unguril se abat pe la Bucu-
rqti si'l prada cumplit, sub cu-
vint cti tot alma(' sa '1 pradeze
0, '1 jafuieasca TurciT. Sinan Pa-
p coprinde capitala, intareste bi-
serica de pe colina a luT Alexan-
dru-Voda,intAreste Curtea-Dom-
neasca, ridica in diferite locuri
bastioane pentru cite is tunurT
si face si un sant de care va
www.dacoromanica.ro
BUCUREM
voi sa se foloseasca mal tirzid
Radu-Voda erban. Aceste for-
tificatiunT, din carT semne i un-
me rAmin linga manastirea Ra-
dului-Voda sub numele de Pa-
lanca luT Sinan Pasa, pana la fi-
nea secol. al XVII-lea,aceste
fortificatiunI ale Bucurestilor fac
atuncI mare sgomot la popoa-
rele crestine Polonil tin sa stie
in ce consista aceste fortifica-
tiunT ; Maximilian , arhiducele
Austrier, vorbeste despre ele E-
lectoruluT de Brandenburg. Mul-
ta vreme s'a vorbit la Bucu-
rest' de tunurile cele mar! ale
Turcilor si de camilele luT Si-
nan-Pasa, carT, Cu zecimele cu-
treierad stradele Bucurestilor ,
pustil, goale, nenorocite, de vre-
me ce locuitoriT cje mult fugi-
sera din oras. and se retrase,
Sinan darima o parte din lu-
crarile lur strategice i aprinse
tot ce putea sA arza. Piccolo-
mini voi se fortifice din nort Bu-
curesti. Parerea sa fu parásita;
evenimentele se urman cu o 11.-
peziciune uimitoare, i bieta ca-
tedrala cetate a Bucurestilor,
cum zic batriniT &seal! rominT
de la scoala romineasca de la
Sf. Gheorghe-Vechid, sad scau-
nala cetate a Bucurestilor, su-
fere crunt toate grozaveniele raz-
boiulur.
De la 1600 si plug, la 1632,
Bucuresti inceteaza de a mal fi
aminunata cetate, a Bucuresti-
lor. Intiiil MoldovenfiluT Simeon-
MovilO si al doilea PoloniT luT
loan Potooki de Potok sfirsesc
cp jafurile i cu focurile ceea
ee nu ispravisera Unguril luT
Mihaid i Tura luT Milan. De
plecati MoldoveniT I PoloniT ca
sa se lupte intealte partI ale
Tarn', fie in contra viteazuluT
Udrea Baleanul, fie in contra
Buzestilor, TurciT de la Giurgid
se rapezead in Bucuresti. Si lar
jaf, iax pirjol, lar mine!
4
BUCUREM
Intr'un rind, Radu-Vodá er-
ban s'apuca se fortifice Bucu-
resti din non, dar nu starui in
hotartrea sa. Luptele nu-T dad
pas. Alte nenorocirT si grozdviT
mal suferira. Bucuresti la r611,
cu salbaticif ostasT al luT Bátory
Gábor. Nu se mar cunostea ni-
mic. Manastirile, casele boieri-
lor, podurile, tot darimate. Cur-
tea-Domneasca era o ruina. Har-
lay, un tramis francez, scriind
catre unul din secretariT de stat
al afacerilor straine din Paris,
zice la 1619: «m'am oprit cincr
zile la Curtea DomnuluT (Gavril-
Voda. Movila); «elle est bien
misérable».
Sub Radu Mihnea si fiul sal.'
Alexandru-Voda Coconul, Bucu-
resti incep sä respire mar li-
nistit. Se repara, marindu-se
foarte, fosta bisericutd a luT
Alexandru-Voda si devine md-
nastirea Sf. Troita a luI Radu-
Vocia ; se fac oare-carT repara-
tiunT CurteI-DomnestT. Orasul
continua a se intinde spre N.
si spre E. Incep procesele de
proprietate ; egumenif mAnasti-
rilor Mihain-Vocla, Sarindari, bi-
serica Sf. Gheorghe-Vechin, bi-
serica Grecilor, manastirea luT
Pana Vistierul (Sf. Ecaterina) se
cearta cu cer carT voiesc O.
cladeasca payan case, po-
vernr, pescariT, tabacaril pe in-
tinsele locuri virane ce, ziceau
egumeniT, apartineau acelor sfinte
locasurT.
Documentele vorbesc intea-
ceste timpurT (1630-1636) de
vechia mata. a Dimbovitef;
ceea ce arata. ca Dimbovita a
avut treT matce : una dinainte
de Matein-Basarab, alta de la
Matein-Basarab si pana la 1880
si in fine a treia, dupa canali-
zare, care este cea actuala.
Sub Mateiti-Basarab, ambasa-
doriT crestinT din Constantino-
pole considera Bucuresti ca me-
www.dacoromanica.ro
26
tropola a Tarif-RominestT. Ma-
tein-Vodä de asemenea o nu-
meste capitala. La 1640 BacsicT
ne spune ca Bucuresti an 12000
de case, T00000 de locuitorl si
100 de bisericT si manastirT ; ca
palatul DomnuluT are zidurile
inconjuratoare, p'alocurea clari-
mate si cd, intre clartmaturT, sunt
facute gardurT de lemn. Peste
opt anT irisa, la 1648, Paul din
Aleppo ne spune ca. Curtea-Dom-
neasca e frumoasa, elegantä si
ineintatoare. O reparase Matein-
Basarab.
Revolta Seimenilor si Doro-
bantilor cufunda iarasT capitala
cu jale si in nenorocire. Casele
boierilor sunt jafuite, arse, da-
rimate. Nelinistea continua. sub
Constantin-Vocia erban, care
totusf zideste la 1654 manasti-
rea cu hramul Sfintilor Constan-
tin si Elena si care va deveni
Mitropolia 'T'axil sub Radu-Vo-
da Leon. Necazurile merg cres-
cind sub Mihnea III, atuncT cind
cele tref principate, Muntenia,
Moldova si Transilvania, ascul-
tind de indemnurile inselatoare
ale VieneT si VenetieT, voiau,
nicT mal mult, nicT mal putin,
sá goneasca pe TurcT din Eu-
ropa. Stradele Bucurestilor sunt
inrosite de stngele Turcilor, ti-
iatT la 1659 din ordinul luT Mili-
nea III.
La 166o vine ciuma, flagelul
teribil care s'a napustit de atitea
orT asupra Bucurestilor si in se-
colul al XVI-lea si in secolele ur-
macare. De altmintrelT, condi-
tiunile igienice ale orasului erau
mal mult de cit potrivite, pen-
tru ca ciuma si alte boale mo-
lipsitoare O. se incuibe pentru
multa vreme in Bucuresti. Ta-
baciT se aflan atuncT (1668) pe
Dimbovita din fata Zlatarilor in
sus pe Orla, pana in Sarindar.
Fost-al ZlAtariT bariera a o-
rasuluf in timpul luT Matein-Ba-
BUCUREM
sarab ? Cestiunea ramine de do-
cumentat. OrT-cum ar fi, Sa.rin-
darul era tnsa afard din Bucu-
resti, pana. cind Matein-Basarab
dede rudeT sale Elena Radu-Vo-
da erban, maritata dupa Con-
stantin Postelnicul Cantacuzino,
locurile coprinse intre Zlatari
si Sarindar, locurT pe carf Can-
tacuzino si sotia sa le imparti-
ra la uniT din ceT doT-spre-zece
copiT ce avura. (6 bletT si 6
fete).
La 1676, diurna fu teribila.
Domnul Tarif, Duca-Voda, in-
grozit, paraseste Bucuresti si
se retrage la Cocoresti CapleT,
in casele de acolo ale lur Vlad
Comisul Cocorescul. Fug ¡spray-
nicir dintr'acest an al scaunuluT
Bucurestilor: Badea ve! Vornic
Balaceanu, Radu vel Logofat
Cretulescu, Hrizea ve! Vistier
si Constantin vel Aga Brinco-
veanul ; fug boieriT, fug negu-
tatorif, fuge «prostimea». Bucu-
resti ranfin pustif.
In anul urmator 1678, diurna
dispare; Duca se apuca se re-
pare Curtea-Domneasca, punind
ispravnic la aceasta lucrare pe
§erban Spatarul Cantacuzino,
mal tirzin Domn.
In luptele si procesele fai-
moase ale Ghiculestilor si Can-
tacuzinestiilor, BucuresteniT lua-
será parte mare tinind cind cu
uniT, cind cu altil. La suirea pe
tron a puterniculuT §erban-Vo-
da. Cantacuzino, Bucurestenif
sunt atit de veselT, in cit cel
ce nu avean vin, bean apä de
bucurie, a le-a venit Domn bun
si ca s'a sflrsit cu certurile si
cu necazurile. Nu se sfirsise lusa
Cu batalle celor vinovatT, boerT,
cdpitanT, slujitorT, tirgovetT. Sal-
pif infiptl inauntru si 'n afara. la
Puscaria Domneasca si de carT
se legan vinovatii pentru bátale
sunt si in scrierile cronicarilor
si in memoria batrinilor Bucu.
BUCUREM
restenT. CitT nu furl atuncl
datT prin Virg cu nasul taiat ?
erban-Voda este, pare-se, cel
care se ingrijeste de re-
varsarile DimboviteT si face la
1685 primul iaz de pamint care
se afla pe linga moara existentd
de la 1629 si care era proprieta-
tea MitropoliT (Morile V15.dichiT?)
Domnia, Mandstirile
Vodd, Radu -Voda, Sf. Saya,
Gorgani, preotiT de la bisericele
Domnesti de sus si de jos, Mi-
tropolla i vr'o boierT marT
aveati, din sec. al XVI-lea daca
nu din sec. al XV-lea, numeroase
morT pe malurile DimboviteT.
La finele sec. al XVII-lea incep
multe morT sa fie darimate, pen-
tru ca pricinuiati inectiff cum-
plite, dim' venia Dimbovita mare.
Biserica Sf. Nicolae-din-Prund
(1682) e cladita pe intinsul prund
al D'imboviteT, care se intindea
pe tot ce este astazT loc al A-
§ezImintelor BrincovenestI (gra-
dina, biserica, asilul, scoala, spi-
talele). Tot acolo, maT la vale,
pe Dimbovita era Baia Mitropo-
lie! inca din secolul al XVI-lea,
casele lui Preda Vornicul Britt-
coveanul (cam hala de peste).
De la Zlatari in sus spre SI-
rindar, Bucuresti cresc merea
In timpul luT erban Cantacu-
zino, pe clinul vestic de a stin-
ga Dimbovitd. Egumenul de la
Sarindar va protesta ma tirzia
in timpul Brincoveanulur in con-
tra incalcarilor ce se comit pe
pamintul man5stireT, pe linga la-
cul lur Dura Negutatorul (Cis-
megiul).
Ulita mare (cam Lipscani), exis-
tenta Inca din secolul al XVI-lea,
esia din Tirgul-de-sus spre bi-
sericuta de lemn a luT Coltea
Clucerul, nu Inca recladita de
Mihaiü Spatarul Cantacuzino ; u-
lita lasa la dreapta biserica luT
Antonie-Voda si a Dragomanu-
luT Panait Nicusios, pe care Brin-
27
coveanul avea s o faca mare si
frumoasa manastire cu hramul
Sf. Gheorghe-Notl ; de la bise-
rica aceasta a ltif Antonie-Vo-
da, spre N., veniati întuiü Tir-
gul-CuculuT cu Sdraria Dom-
neasca, apoT la dreapta spre N.
Pescaria Vechil pe ling5. girlita
Bucurestioara i apoT Scaunele
VechT de carne cu intinse o-
boare, si apoT mahalaua Sapu-
narilor, existenta, probabil, tot
din sec. al XVI-lea si acuta pe
locurile boierilor CretulestT.
Pe linga aceasta mahala tre-
cea din vremurT batrine drumul,
numit in documentele secoluluT
al XVII-lea cel vechiti al Tirgo-
visteT si care, de este sail nu
este tot una cu drumul Bravo-
vuluT, documentele nu spun.
La Podul-TirguluT-de-Afard,
bariera era la SfintT, adica la bi-
serica cu Sibilele.
Podul-luT- tefan-Voda, care va
deveni tocmaT sub Alexandru
Ipsilante (1774-1784) Podul-
BeiliculuT era foarte scurt, de
vreme ce biserica BanuluT Du-
mitrache (Sf. Spiridon-Noti al
Ghiculestilor) era si in secolul
al XVIII-lea afarl din Bucuresti.
La stinga de podul luT erban-
Voda era drumul GiurgiuluT,
dupa cum, in capul PoduluT Ca-
licilor, pe ting5. viile Mitropolier
si ale manastireT Mihaiti-Voda
era drumul Mehedintilor. Spre
S., padurile i battik Brosteni-
lor, ulita cea mare care ducea
la SirbT, mahalaua boierilor Po-
pestI, mahalaua Oltenilor, si la
vale, pe colina, Jignita- Dom-
neasca, in care Brincoveanul va
avea la 1695 una suta de miT
de chile de gnu. In fine, mal la
vale, nenumaratele proprietatT
ale prea bogateT manastirT Ra-
du-Voda., viile orasenestI si ale
manAstirilor Radu-Voda i Sfta
Ecaterina, adica manastirea luT
Pand Vistierul.
www.dacoromanica.ro
BUCUREM
Ciuma la 1689. Brincoveanul
taie dupa 1690 podul Mogo-
soaieT, prin locurile Cantacuz-i-
nestilor, i in deosebT printr'ale
luI erban-Voda Cantacuzino,
din mahalaua popeT luT Ivasco.
Tot el zideste hanul Constantin-
Voda pe locurile lur Constantin
Aga Balaceanul (Palatul Poster),
han mare, dar care nu a intre-
cut faimosul i istoricul han,
cladit de erban-Voc15. Canta-
cuzino in fata bisericeT Grecilor
sari a GhiormiT Banul. Brinco-
veanul repara foarte frumos
Curtea Domneasca i biserica
despre Doamna tot la Curtea-
Vechi5., mal zideste tot ad o
casa pentru musafirr i inca din
temelie cloud rindurT de case
brincovenestI pe vechiele lo-
curl ale Brincovenilor.
Peste Dimbovita, in fata Cur-
teT DomnestT, Podul Calicilor
incepe sa fie locuit de boeff.
In sfintiT ApostolT (manastirea
ArhimandrituluT sati a Trino-
vuluT) era de la inceputul se-
colulur, leaganul Cantacuzines-
tilor, la podul CilibiuluT. CaliciT
bucurestenT fug la deal spre
viile MitropolieT si ale luT
dincolo de Putul Cali-
cilor i spre drumul Mehedin-
tilor.
In mahalaua de azI a Steja-
ruluT, existenta in timpul Britt-
coveanuluT (1694) incepuse
se cladeasca pe la ipotul Fin-
tinelor i 'n spre Fintina Bou-
luT, pe unde erati padurr i lar
padurT.
La 1700, in tirgul dinduntru
pe linga zidurile CurteT Dom-
nestl, prin ulitele Boiangiilor,
Margelarilor, Abagiilor, BArbie-
rilor, Lacatusilor, Fierarilor, Cal-
dararilor, epcarilor,
rilor comerciul e dt
se poate de animat. Lordul Pa-
get, ambasadorul Anglief, care
veni in Bucuresti la 1702 si fu
13UCURE4TI
prImit cu marT onoruri de Brin-
coveatml, trebue sa fi admirat
activitatea Bucure$tenilor din
Ttrgul-din-nauntru.
La 1714, calatorul francez La
Motraye constata marimea Cur-
ta Domne$tT, Bucure$ti Brinco-
Veanului surit un oras fericit,
pentru ca fusesera mal multi
dril de-a rindUl un oras lini$-
tit.
Cu FanariotiT vin $i nenoro-
cirile Bucure$tilor.
La 1717, foamete teribill;
in toate diminetele se gasian
oameni morfi de foame pe stra-
dele Bucure$tilor. La 1718 arde
Curtea Domneasca, ard tirgul,
mahastiri, case bolere$ti, $i apea
Vine duma.,
Sub Nieolae Mavrocordat na$-
te mahalaua Foi$oruluI (i724),
dupà numele faimosului foi$or
fácut de el Jinga biterica zi-
dita de Doamna Smaranda, so-
la kg. La 1735, via $i gradina
Dornneasca continua a exista
pe colina dintre stradele Patria,
Vacare$ti si Serban-Vodd. Ca-
pta vieT spre rasarit era pe la
easele Camara$ului Assan (stra-
da Lazar), linga mahalaua Aga
Nita, care da in mahalaua Lu-
cacilor, existentä inca din vre-
mea Brincoveanului (1692).
Anul 1738 a ramas de po-
mina de groaza in istoria
$1.
Bucure$tilor. La 31 Main, un
cutremur groanic face sa crape
In multe locurl Curtea Dom-
neasea, &sima ease $1 biserici,
sperie intreaga tara; spre Bu-
zen crapd panitntul, inghite fe-
me!, azvirla. nisip. S'a simtit
cutremurul pana in Ungaria $i
in Serbia. La Noembre, Turcii
jefuesc ora$ul si fac Mitropolia
mecet, de se inchinan Turcil
intr'insa, zice cronicarul, $i in
fine pentru ca $irul sa fie com-
plect, lata $i ciuma care secera
(33000 de oamenT, i 233 pre-
www.dacoromanica.ro
28
otT, i 3 arhiereb, zice o nota
a unuT contimporan.
De aci inainte $1 pana la i8o0
Bucure$ti se preschimba la fie-
care cinc! san $ease ani din
cauza focurilor celor dese carT,
fie lama, fie vara, bintuian in-
teun mod ingrozitor. Casele a-
coperite cu $ite pe cari soarele
le rAscocea cumplit, alte case
toate de lemn ditt temelie pana
in vkf, samarele pravaliilor din
nrgul-din-nauntru, din Tirgul-
de-sus, din Tirgul Cuculur se
aptindean $i ardeati numal din-
tr'o scintele. La 1766, Noembre
2, se aprind pravaliile Herascu-
lui din Tirgul Cucului si arde,
fire$te, tot tirgul. Scarlat-Voda
Ghica vine sa vacía focal, ra-
ce$te $i moare la 2 Decembre
in casele Brincoveanului.
O alta nota caracteristica a
acestor vremuri mal" sunt si re-
voltele Bucure$tenilor, foarte
dese atunci cind BeiT fanarioti
san DomniT Romtni fanarioti-
zati, ca bunioara, Stefan-Voda
Racovita, flicead s5. ajunga cu-
titul la os in carnea san rab-
darea or5senilor. La minut se
repezian la clopotnitele biseri-
celor $1 indata, ca intr-un con-
cert detunator, clopotele hice-
pean sa balangane. PrAvgiile
se inchideati, se adunan bres-
lele cu starosti lor $i plecan,
ori la Mitropolie sa la pe sus
pe Mitropolit, orna vr'un mare
boier pamtntean Cu mita de ob$te
si ea totT, in buluc mare, vor-
bind, strigtnd, protestind, ve-
nian la Curtea Domneasca. Fa-
nariotul, galben de spaima, des-
finta birul san scotea din be-
ciurile Curte!, din puscaria, din
turnul de pe Poarta de sus, san
de sub %Ataxia pe boierul sad
pe negutatorul inchis pe ne-
drept.
La 1764, Stefan-Voda Raco-
vita inchide de °data pe Du-
8UCUR4TI
de$ti, Cantacuzine$ti, Pana Fi-
lipescu, Pantazi Cimpineanu, Gri-
gore Baleanu, Ion Balaceanu $1
alta. Orasenii tinean la ace$ti
bolerf pamintenT : la mlnut, decT,
clopotele, strigate, zarva ca de
obicein, inchid pravaliile si se
reped la Curte. Racovit5. rezista;
se incinge lupa sdravana intre
Arnautii $i Turcii DomnieT si
Intre locuitorii CapitaleT. Ar-
mata birue$te ; boieriT ramin in-
chi$T inca pentru cita-va vreme.
Suferintele CapitaleT cresc $i
maT mult cu inceperta rAzboiu-
lui turco-rus de la 1769-1774.
Curtea-Vechia crapa si se da-
rima tnered. Primirea capete-
niilor militare ruse$ti, exigin-
tele Turcilor, nesaturata laco-
mie a o$tirilor Caterinei II sle-
iesc cu desavir$ire puterea li
avutiile nenorocitilor Bucure$-
ten!. Pacea faimoasa de la Cu-
cluc-Cainargi incepe sa se ne-
gocieze intlid la Bucure$ti, in
Curtea Domneasca cea vechia,
s'a trataluit muchelemeaua
pana la veleatul 1773 luna Martie,
zice cronicarul.
D va pace, la 1 August 1774,
Bucure$teniT aud in ora$ul Ion,
el", cei d'intiin in tarile romtne,
vorbindu-se despre ideia inde-
pendintei patriei, gonirea func-
tionarilor greci, platirea numai
a unuT tribut cit cel din timpul
lut Mahomet IV. Peste o sud.
$1 mal bine de anT, stranepotii
Bucuresenilor de la 1774 avead
sa vacía. realistndu-se complect
independinta patrieT nomine
(Gio n).
La 1775, vechiul palat care
servise de locuinta Domnilor
inainte de 1473, stravechia li
lege ldara Curte - Domneasca e
parasita. de Domnii fanarioti.
Alexandru Ipsilanti incepe la
Martie 1775 Curtea-Domneasca
ot Mihain-Voda, in viile bogater
manastiri Mihaiti-Voda, si o sfir-
BucuREM
seste la Noembrie 1776. In tim-
pul cladireT noului palat, Dom-
nul sedea in casele luT Nicolae
Brincovean ul.
Tot atuncT Ipsilanti face si
chioscul de la Het-astral:I, dupa
moda turceasca. Ceva mai
Mitropolitul Filaret fácu
chioscul de la cismelele Filare-
tuluT, chlose minunat pe care
Mitropolitul Dosithie Filitis
impodobi cu colonete de o rara
frumusete. Tot in anul 1775 ese
la moda poetica padure de la
Sf. Elefterie, plimbarea numita
la Cismeaua-Beizadelelor, in pa-
durea Cotrocenilor, lar in ma-
halaua Fintina-Boului, dincolo
de viile boierilor Cretulesti, spre
Cuibul-cu-Barza, plimbarea nu-
mita la Carciuma din padure».
Tot sub Alexandru Ipsilanti
se fac si cele dotal chioscurT
de la manastirea Cotrocenilor,
chioscuri carT, impreuna cu ca-
sele EgumenuluT, alcatuiesc lo-
cuinta de vara a DomnuluT fa-
n ariot.
Se fac bisericr i bisericute
in tot decursul sec. al XVIII-lea.
Data end a inceput sa se po-
deasca cu lemne diferitele ulite
marT si cele patru poduri ale
orasuluT, nu se eunoaste. Apa
Dimbovitet e 13110. de Milt, dar
se mal aducea pe olane si apele
de la Cretulesti, pentru fintini,
ale caror loturT e cunoaste.
Bucurtsti se intind meren din
cauza multimeT enorme de GrecT,
Arnauti, Bulgari, Unguri, NemtT,
earl vin de prin Tuteia si de
prin alte locuri si se acioleaza
aci. Comerciul creste din ce in
ce mal mult. Inca de la pacea
de la Passarovitz (1718) se fa-
cusera oare-carT incercarT ca
Dunarea sa devina un mare
drum comercial. Mal tirzin, cu
teama si cu mil de precautiunT,
negutatorif rominT i grecT aT
Bucurestilor se pun in relatiunT
29
din ce in ce mal numeroase cu
Viena si cu Lipsca, pardsind
usor de tot, ea O. nu simta
Turcil, Constantinopolea de
unde inainte aducean totul.
Brasovul insa continua a fi
marele comisionar al Tarei-Ro-
minestf, i maT cu seama al Bu-
curestilor ; unde ulita Brasove-
nilor era una din cele mg vii
mal active, dar drumul Bra-
sovuluT, cunoseut keg din se-
colul al XVI-lea arata vechitnea
relatiunilor Bucurestilor cu in-
dustrioasa cetate a Coroand.
Btincoveanul numia In secolul
al XVII-lea pe negutatorul bra-
sovean Dumitru Nona: epriete-
nul iubit al Doranier mele.»
Trecerile dese ale calatorilor
streinT prin Bucuresti la Con-
stantinopole, saü dirt capitala
Sultanilor Spre Viena si Apus,
spre Iasi si Petersburg aruncan
inteuna i fard cumpat idei
nouT, lucran i nour, obiceiurT nouT.
BucuresteniT, cu admirabilul lor
spirit de pricepere si asimilare,
prindean total si se folosian de
toate.
Sa nu uitam litaba franceza,
incomparabilul instrument al ci-
vilizatiuneT oceidentale i uni-
versale. Crecif o adusera putin
cu sectetaril lör francezi, lar
RusiT la 1769-1774 0 adusera
Inuit i penttu tot-d'auna in %A-
ra romine. ET ntt stiati are-
ceste, RominiT nu stieati tuseste.
Lttara bimba franceza ca sa. se
inteleaga, i racura aceasta spre
cel maT mare bine al viitorului
Romtni el.
In timpul luT Mavrogheni-
Bucuresti ferb in viforul
razboalelor. S'ar fi crezut ca.
Beiul de la Bucuresti voia sa
coprinda Constantinopole. De
la Mihain-Viteazul si de la pri-
mul Grigore-Voda Ghica (1 660-
1664 si 1672 1674), Bucures-
tenif nu mg vazusera defilind
www.dacoromanica.ro
BuCUREsn
cu steagurT, cu tunurT, cii pusti,
lancT i alte arme, atita multime
de ostasT frumos imbracati. Un
dezertor germati invata pe CstasT
sa faca mustra., si un alit&
francez, raspopit, invata pe Sr-
tileristr sa traga cu tunul. Bu-
curesti vedean acurn epoca apel-
pisitilor cu MavrOgheni.
Peste trei-patru anT vine epoca
sanchiulotilor. Revolutiuftea fran-
cezà resuna adinc la Bucuresti
prin Grecil i Rominil carT se
reintorc de la Paris, beti de
declamatiunile sonore ale tevo-
lutionarilor din Paris. BoieriT
negustorr citesc pe fntrecute
gazeturile, cu toate popririle
Beiului i cu toate anatetnele
Mitropeolitului in contra scrie-
rilor revolutionare i in Contra
operilor lui Musiu de Volter,
cum zicea Ienachita Wards-cu.
SA hu uitam pe Nemtli cu
coada. (perucli) earl vin in Bu-
curesti cu Print Cobor (Coburg),
apof pe Rusif lui Suvarov.
Bucuresti eoprindean atunci
«in desfatatele sale sinurï»1 zice
un martor ocular, glimbele a
multor neamurf». Ulltele resu-
nan de cinteeele revolutionare
ale Parisuluf si de bataile,
nuelile i ghionturile extrabtdi-
nare dintre Nemtif lui Cobor
RusiT lui Suvarov.
Contrastele, mal tnult de eft
curioase, earl ati fost in toate
timpurile una din notele catac-
teristiee ale vietei orasului Bu-
curesti de chid el exista, eon-
trastele se vazura la finele se-
coluluT al XVIII-lea poate mal
violente de cit orisi end. Eraii
boieri earl discutan cu Emile
Gaudin, consulul RepubliceT
franceze din Bucuresti, prihci-
piele coprinse in «les Drolts de
l'homme» ; el tramitean lui Na-
poleon Bonaparte o suplica.
ruitoare ta sa faca i tara lor
republiea) tutu Meuse republica
BUCURWI
batava, republica ligurica i alte
republicl. i mal erati boierr
carT fáceati curte lur AIexandru
Moruzi care se uita sasitl, silin-
du-se si er O. se uite tot sasiti
ca Beiul fanariot.
Curtea - Vechia se darima cu
totul. Curtea-Noul de dealul Spi-
rer arsese, caer Moruzi la 1795
ordona se fi l reparata., lar Mi-
hail uu ezuse la 1791 la mg.-
nastirea Sf. Saya. La sfirsitul se-
colulur (1798), Hangerlitl vinde
la mezat In bucatr tot locul Cur-
tel-Domnestr.
Ast-fel dispare, cu secolul tre-
cut, faimosul palat, vechia Curte-
Domneasca a Bucurestilor care,
cel putin din timpul lur tefan-
cel-Mare i Radu-cel-Frumos, fu-
sese cunoscuta de totT Romtnir,
cintata in poesiele noastre po-
pulare, descrisa de top cala.-
toril, martor elocinte in tace-
rea-T vorbitoare, martor de pia-
tra. si de caramidä al tuturor
evenimentelor marl din istoria
nostra natio
Cu anul 1800 incepe istoria Bu-
curestilor contimporanT.
De la 1800 i pina la 1822
orasul trece printeatita incer-
carl incat nu odata, nu de doul,
nu de nona, ci de nota-zed
nota de orT, BucuresteraT cre-
deati ca. a sunat ceasul din ur-
ma. al orasulur lor.
De cite orT, inteacestr neno-
rocitT dota-zed i &I de anT,
nu s'al vazut oraseniT cu mic,
cu mare, cu adevarat de la Vla-
dica pina la opincl, parasind
capitala i apuclnd drumul Cim-
pulungulur sati al ampiner ca
sa treaca la Brasov.
Citr din Bucurestera nu ple-
caa cu hotarirea de a nu se mar
1ntoarce, si cAtr nu cautara se
'sr viuda tot si se plece pentru
tot-dauna intealte W, In Italia,
in Francia, si Germania. Relele
Yr înteçiaü i'r bIntuiati cu atita
www.dacoromanica.ro
30
groza.vie In cit alta speranta nu
mal aveati de cit In fuga ara
end de intoarcere.
Rusir cu cnutuI ; Turcir cu ia-
taganele ; hoardele nediscipli -
nate ale lur Pazvantoglu care de
atitea orr deterä sa vil si din
fericire nu venira ; Manafir lur
Ibrahim - Pasa, arjalii i, dupa
acestia, tinindu-se in sir, cutre-
murile, focurile, ciuma si holera
chinuira pe rind orasul iubit al
lur Radu-cel-Frumos. Bucuresti
ail suferit de la 1800 si pana la
1822, cit nu suferisera niel o-
data de la 1460, de cind avem
primele documente date de Dom-
niT Tare! dinteinsir.
cu toate acestea, indatä
dupa aseclarea lucrurilor i du-
pa venirea la Grigore-Voda Ghi-
ca la Domnia., capitala 'parir Ro-
mtnestr iea un sbor din ce in
ce ma! puternic si care pana as-
ta-zi nu s'a mar oprit.
Fie-care an, de 76 anT incoa-
ce, a fost insemnat de veselul
oras cu cite o cruce alba, in
semn de bucuria. De la Gri-
gore - Voda. Ghica, de cind in-
cepe pavarea cu platrä de ri4
a unora din stradele Bucuresti-
lor, pana atuncr podite cu ursT
cu birne, si de cind se pun
primele felinare pe podul Mo-
gosoaier, si pana azi, and avem
strade pavate cu Iemn i lumi-
nate cu electricitate, Bucuresti
ail propasit inteuna.
Civilizatiunea Apusulur a In-
trat toata In Bucuresti. Grigore-
Voda-Ghica, Regulamentul Or-
ganic, Alexandru- Ghica, Bibe-
scu-Vo da, Stirbeiá-Voda, Calma-
camia, Cuza-Voda, ail litcrat pe
Intrecute se-i dea cIt tnar mult
posibil o fisionomia. europeana.
Chiar dinainte de 1821, ar-
hitectl italianT cladesc primele
case marl ale Bucurestilor. Fo-
curile partiale satl generale (ca
cel din Marte 1847) contribuirá
BUCUREgI
enorm de mu/t la aliniarea stra-
delor ; cutremurile, foarte dese
In prima jumatate a secolulta
nostru, avura de efect,. zidirea,
unor case mar igienice. Pana si
raul fu folosit spre bine.
Sfatul orasenesc, insareinat
dupa regulamentul organic, cu
de aproape bagarea de seama
a intereselor orasulur, Incepu lu-
crarile carT continua si astazr.
In diferitele aliniate ale aces-
tur articol, s'a aratat ce sunt,
ce produc, ce consuma Bucu-
resti la finitul secol. al XIX-lea.
Ne marginim a constata aci
ca, din toate capitalele Europer,
exceptind Berlinul, de la razbo-
iul franco-german incoace, nu
este nicr una care sa fi intrecut
cu lucrarile de estindere, de 1m-
populare, de impodobire, inteun
timp atit de scurt, capitala Re-
gatulur Romtnier.
Dupa unirea i dupa mutarea
tuturor inaltelor diregatorir
a,sezaminte la Bucuresti, avintul
fu mare; dupa. razboiul Inde-
pendenter Irisa el deveni colo-
sal. Bucuresti din 1898 nu sunt
de loe Bucuresti din 1868 si
dupa spusa unur batrin Bucu-
restean din Ceaus-Radu (daca
s'ar scula tata din mormint
ar vedea in locul maidanelor
padurilor de la Ceaus-Radu, ca-
sete cele marl i stradele cele
frumoase, el ar jura ca asta nu
mal sunt Bucuresti lur de odi-
nioara.».
Inteadevar, calculul s'a mal
facut. Un loc mare pe actuala
Calea Victoria, un loc mare
de putear osteni calul incuria-
du-1 pe dinsul, se 1nchiria la
1798 de manastirile proprietare
(Znagovul, Calddrusani i 'Viga-
nesti) pe cite 5-6 oca de lu-
minar/ de ceard, pe care chi-
riasul le aducea la hramul ma-
nastirer. AzT, un metru patrat
de pe Podul Mogosoaier, .adica
BUCURETI
de pe Calea Victoria, produce
inteanumite puncte proprieta-
ruluT sIa suma de la una sutd
(Gio tr).
Inteastfel de proportie
crescut i s'aii dezvoltat Bucu-
rWi ta timp de 76 de anT.
Menirea luT e: tot inainte !
Flagele, cutremure, incendilf,
Asupra Bucure§tilor aü trecut
de nenumArate orT biciul cum-
plit al flageluluT g sabia nemi-
loasA a vrAjmwluT. Tot soiul
de rdzmerite, nenumArate cutre-
mure, incendiT dese, bolT la fie-
care deceniti, foamete groaznicA,
ocupatiunT diferite, revolutiunT
sIngeroase, ati fost partea aces-
tul mult incercat oras.
Vom inregistra aci in ordi-
nea cronologicA cele mal marT
nenorocirT ce ati dat peste Bu-
cure§ti, incepind cu secolul al
XVIII-lea:
In vara anuluT 1706, Bucu-
rqti fu bintuit de ciumA g epi-
demia secerA grozav printre o-
r4enT. Engel spune el aceasta
fu cauza pentru care Constantin
Brincoveanu pdrAsi orapl maT
de timpuria, instalindu-se la tara.
In 1718 i 1719, sub Nicolae
Mavrocordat, Bucurqti ca
toatl tara fu bintuitA de foa-
rtlete i ciumA ; o mare parte
din populatie fu seceratA. Fo-
tino zice cl in toate diminetile
se gasear' pe ulite oamenT mortT
de foame.
La 1719, sub Const. Mavro-
cordat, focul arse mal tot oraul.
Tot in anul 1719, in luna Fe-
bruarie, s'a aprins mAnästirea
Cotroceni g a ars tot inveli§ul
caselor g al chiliilor.
Tot atund, spune Cronica luT
Radu Popescu, «Dacia», dintr'o
casa micA i proastA ce s'a a-
prins, a fost atita foc in cit mer-
gind asupra CurteT Domne§tr, a
ars toate casele, scApind numaT
cele boltite, i trecind focul
31
peste curte a mers pAnA la mar-
gine, arzind tirgul, mAndstirele
casele boere§tT.
In 1738, in a III-a domnie a
luT Constantin Mavrocordat, ciu-
ma secerA din noti Bucurqti ;
cari murit atuncI (in tarA) de
ciumA oamenT 30000, i preotT
223, i 3 arhiereTyp.
In 1764, avem de inregistrat
revolta boerilor in contra luT
Stefan-VocIA RacovitA. Or4enii
se ridicA, trag clopotele i cer
imputinarea clArilor. Domnitorul
ir imprA§tie cu armata.
In 1769, sub Grigore Ghita
III Voevod, intrA volintiriT rug
sub comanda luT Nazarie. Po-
porul se unqte cu eT i incep
a mAcelAri pe TurcT ; chiar Dom-
nul e prins i trimes la Peters-
burg.
La 1770, Rugr infra din raoll
in capitalA. TurciI sunt bAtutl la
VA.cArqti de principele Repnin.
In 2 Noembrie 1793, in tim-
p .11 nopteT, a fost un mare cu-
tremur de pg.mtnt, care ruinI
cea mal mare parte din clAdi-
rile vechi.
De asemenea ciuma i foa-
metea flcurä multe victime in
acest an.
La I 5 Maiti 18o i, sub Mi-
hail Sutu, de frica Cirjaliilor luT
Pazvantoglu, maT toatä popu-
latia capitaleT fugi ; 70000 lo-
cuitorl luarA calea BrapvuluT.
In 1802 Octombrie 14, sub
Constantin Ipsilante, un cutre-
mur inspAimintAtor aduse prin
zguduirile sale ruina capitalei.
Curtea DomneascA suferi §i D om-
nitorul trebui sA fie gAzduit la
mAndstirea VAcAre§ti. Turnul
ColteT asemenea suferi mult pe
urmele acestuT cutremur; partea
superioarl a fost stricatA ca de-
sAvirgre. InAltimea acestui turn,
a fost de 48 metri, iar pAtratul
de la bazd avea 38 metri.
La 28 August 1804, Bucu-
www.dacoromanica.ro
BUCURETI
rqti devin prada focula i ard
In mare parte. Reproducem aci
nota interesana a unuT contim-
poran asupra acestuT trist eve
niment: ADuminecA la 8 cea-
surT ziva, tIrgul, buricul Bucu-
regilor, arzind toate prAvAliile,
i hanul Sf. Gheorghe, i hanul
erban-Voc1ä pAnA in zidul ha-
nuluT Coiçil,g la vale hanul luT
Mihaiti-VocIA, SArAria vechil cu
tirgul CuculuT, i la vale pAnA.
In casele luT Castrige. Fiind fo-
cul pAnA la opt ceasurl din
noapte, dind insA putinicA ploae
s'a g potolit. Poate vor fi fost
la 2000 prAvAliT cu case marT
micT §i boite, cl. Domnind
Constantin Alexandru Ipsilante
VoclAy. Ap dar cutremurul de
la 1802 i focul de la 1804,
schimbarl foarte mult vechia fi-
zionoma a orawluT.
La anul 1806 un foc nApraz-
nic a consumat 5-600 case g
prAvAlil din Bucurqti. In urma
foculuT, Const. VocIA Ipsilante
a dat mare ajutor bAnesc
inlesnindu-T la facerea
caselor celor arse g dind po-
runcl sl se facA casele la rind,
ca ulitele sA iasA drepte.
La 1812, in noaptea insta-
lAreT pe tron a DomnitoruluT
Caragea (12 Decembrie), alt in-
cendiu in Bucure4i. A ars pA-
nA in temelie palatul domnesc
din Dealul SpireT. Curtea a fost
nevoitA a se muta in casa Ba-
nulur Ghica, in fata SArindaru-
luT, care incepea de la casa
Satineanu pAnd in casa luT
Tache Ghica (fost Hotel Hu-
gues, azT hotel Paris din Calea
Victoria); iar in dos se intindea
panl in strada AcademieT, unde
e biserica Sf. Nicolae.
In ziva de 13 Decembrie 1812,
se iveste ciuma in Bucurqti, a-
dusA din Constantinopole de cl-
tre oameniT curtiT luT Caragea.
Ciuma din vremea lur Caragea
BUCURE§TI
a rAmas vestitA ; niel odatA a-
cest flagel n'a fácut atitea vic-
time ca atund. Muread cite 300
de oamenT pe zi in Bucuresti.
Contagiunea era primejdioasä
si violenta flageluld atit de pu-
ternick cA un om lovit de
dula era privit ca mort i p5.-
rAsit. Se instalase cite un lazaret
provizorid la Cioplea si la Du-
desti.
BoieriT i negutAtorif Cu dare
de minA fugiri. din Bucuresti,
orasul se pustiise si se auzea
numaT vaetele i gemetele celor
bolnavl si in agonie.
Abia dupA un an, boala a ince-
put a se domoli i lumea a se
readuna in oras.
Revolutia luT Tudor din 1821,
bAgl spaima intre locuitorii o-
rasuluT.
Aricescu ne spune cA atund
boieriT marl i miel si top' lo-
cuitoril orasuluT, ingroziti de ve-
nirea luI Tudor si Ipsilante, fu-
gira din oras spre a se ascunde
unif pe mánAstirile din ju-
rul Bucurestilor, altil pe la mosiT,
altiT pe la orasele de sub muntl,
altir se refugiará in Austria.
PrAvArtle negustorilor ì casele
boerilor eral' inchise, plinea
carnea lipsead, banT nu se maT
gdsead, capitala parea pustie, pe
strade se vedead numal vaga-
bond.
La 1831 Bucuresti sunt bin-
tuitT de holerá. ; ad murit 2169
de oameni in Bucuresti, i anu-
me din:
Vopseaua galbenA, 580; verde,
522; role, 161 ; albastrA, 418;
neagrk 488.
In 837, Bucuresti, in urma
unor ploT torentiale si neintre-
rupte, sunt inundatT.
In 1838 s'a intimplat un vio-
lent cutremur, cutremur care
s'a indas peste toata tara.
Voc16.-Ghica a adus, imediat
dupa nenomcire, pe un invAtat
www.dacoromanica.ro
82
geolog, prof. Schtiller din Saxo-
nia care a studiat structura
geologicA a tAreT cit i cauzele
probabile ale cutremurulur.
In 1847 avem de notat cel
maT mare incendia, de care a
fost bintuit Bucurestiul.
In noaptea de Paste, 23 Mar-
tie, a izbucnit un groaznic foc,
arzind pArtile cele mal popu-
late ale orasuluï. Focul a con-
tinuat si a doua zi.
Era bite° flacárl Vergu,
LucacT, UdricanT i Pelea. Ad
ars 13 tnahalale i urmdtoarele
biserici: Sf. Dumitru, biserica
DomneascA din Curtea-Veche,
Sf. Anton, BArAtia, Sf. Gheorghe
Vechid, Sf. Gheorghe-Noti, Sf.
Mina din mahalaua Stelea, Ver-
gu, UdricanI, LucacT, Ceaus-
Radu i Sf. stefan.
Spaima i sArAcia fu mare
printre locuitorT. Veni la fata
locului Domnitorul Bibescu
mingliA pe cei atit de greti in-
cercatT.
In acea zi se convoca un
mare sfat la Curte, la care luarA
parte, sub presidentia Domnito-
rului Bibescu, Mitropolitul si cu
sfatul extraordinar.
In urma acester consfAtuirT,
Vodá Bibescu porunci a se da
din casele obstesti urmAtoarele
sume :
Mitropolia i Episcopiile, a
patra parte din venitul lor pe
un an, ceea ce facea aproxi-
mativ suma de 500000 leT ; Casa
Centralk suma ce va rAmine
disponibilA dupA intimpinarea
cheltuelilor hotArite pentru ca-
sele facAtoare de bine, aproxi-
matiV 200000 le! ; MAnAsti-
tirile inchinate, indoita zeciu-
lata din venitul lor pe un an,
700000 le!; Casa visterief din
§ rezerveT, 300000 leI; ¡caía pe
o lunI a tutulor amploiatilor
civil! si militar! de la 300
In sus, 300000 leT; din rezerva
BUCURE§TI
caselor magistraturilor tuturor
oraselor PrincipatuluT, 200000
le!. In total 2200000 leT. Aceste
sume furA impdrtite la ce! atinsT
de nenorocire, pentru a'si re-
clAdi casele.
Domnitorul Bibescu a dat din
casa sa particularl o suma de
200000 leT, in afarg. de 30000
fr. clati mar tirzid. Sultanul Ab-
dul-Medjid a trimes darurT in
banT, de asemenea i ImpAratul
Rusiei. Darurile ion se urcarA
la suma de t00000 leT.
In acelasi tirap VocIA-Bibescu
fAcu apel la populatiunea
spre a veni in ajutorul incendia-
tilor, numind o comisiune, pen-
tru a primi subscriptiile, com-
pusl pentru partea boereascl
din Logofetir Emanoil BAleanu,
loan Filipescu i Clucerul G.
Marcovid; lar pentru partea ne-
gutAtoreascl de Clucerul Opran,
Hilel Manoach, Pitarul M. Cali-
faru, Cerlenti, Xanto i Ioan
Ghermani.
Tot in acest scop s'a numit
o comisie de catagrafie care sA
adune gstiintele cele mal temei-
nice i nepArtinitoares de top'
aceia carT ad fost bintuiti de
grozavul foc.
In acelasT timp, Domnitorul
Bibescu aflind cá. uniT negutl-
tod de materialud de clAdid
vor a specula cu nenorocirea
obstieT, a dat ordin ca nimeni
sl nu ridice preturile materia-
lelor, cAcT alt-fel IT va pedepsi
asprir ccAcT niel o pravilA nu
iartá asta».
De asemenea lucrAtoriT n'ad
fost ingAduiti a urca preturile de
muncA.
Incet-incet toate cuartierele
s'ail rezidit i reparat, afarl de
bisericile Sf. Mina, din mahalaua
Stelea i Sf. Anton, din piatI.
In 1854 a fost de asemenea
o epidemie de holerA.
In 180 si 1873, Bucurqd
BUCURE§TI
maT fost iarlsT bintuiti de a-
ceastA boalA.
La 1892, Octombrie in 2, a
fost un cutremur, care a durat
30 secunde.
Imprejurimile Bucureftilor.
Satele. In imediata impreju-
rime a Bucurestilor se numAr5. :
La N. Bdneasa, sat, in apro-
pierea cAruia se af1á un hipo-
drom al societAtei Jockey-Club.
In Aprilie si Septembrie, mar
cu seamd in zilele de DuminicA,
se fac aci alergärT de caT cu
premiT. E foarte vizitat in zilele
de curse, cind se pune la dis-
pozitia vizitatorilor trenurT spe-
ciale. Primária este pe cale a
cumpAra padurea de la BAnea-
sa pentru a o transforma in parc
municipal public.
De Bdneasa tin si satele: He-
rAstrdul, Plumbuita, Floreasca si
Teiul, locurT unde vin Bucures-
tenif, maT cu seaml in zilele de
serbAtorT, sl petreacA. Aceste sa-
te sunt situate pe lingä helestae,
din carT se pescuesc rad si pesa.
In Sulzer gAsim urmdtoarea
descriere a HerAstrAuluT, asa cum
a fost in vechime :
«La Herástrai (care poartd
aceastA numire dupa un herAs-
trAti mecanic ce era asezat acolo),
Domnitorul Alexandru Ipsilante
a ordonat a se construi aproa-
pe de lac (helesten) o casa de
petrecere de lemn in gustul
turcesc care servA Cu atit mal
bine de plimbare obicinuitA no-
bilimeT Bucurestilor, cu cit de-
pArtarea eT este de abia o ora
de suburbiile acesteT resedinte
'princiare. Helesteul de lingA a-
ceastA casI de placere e intins,
foarte limpede si are in mijloc
o micA insull imprejurul cArela
Doamna, insotitá de damele cur-
te!, obicinueste a se preumbla
inteo saicI sati luntre mare, si
in resunetul melodiilor turcestI,
care plac cu deosebire si misa
667a Jla olo .Dhlloaar Goograflo. Vol, II
33
inima Grecilor si mal ales a
sexuluT frumos al acesteT na-
tiunr».
Ceva mal la N. de Bäneasa
se alll situat satul Grefoaicele,
fosta proprietate a d-luI avocat
Aristid Pascal. Mosia Grefoaicele
a fost impArtitä de proprietarul
eT in loturr miel, pe carl le-a
vindut cu usurintA de plata la
diferitl locuitorT din Bucuresti,
clutind cu modul acesta a fonda
un orAsel noti de lucrAtorT, Bu-
curesti-NoT, in genul celor din
jurul Viene si al Parisulur. Ati in-
ceput deja a se clAdi case, vile
cu grddinT spatioase. Pentru ca
lucrArile sA mearg5, maT repede
s'a constituit o societate finan-
ciará cooperativA, care a si in-
ceput operatiunile eT.
La N.-E. e Colentina, mide
e si spitalul cu acelasT nume ;
Märcuta, unde e ospiciul de ne-
bunT si Pantelimonul, unde e un
ospiciti de infirmI.
La S.-E., vine VAcAresti, unde
se aflA inchisoarea cu acelasT
nume (Vez! § Criminalitatea).
La S. Magurele, proprietatea
familier Otetelesanu, o locali-
tate ceva maT depArtatA de Ca-
pitalA, care odinioarä era foar-
te vizitatA pentru parcul eT i-
mens si bine ingrijit, in mijlo-
cul cAruia se af1à un lac, pe care
se puteati face preumblArT cu
barca. Astl-zI fiind donatA Aca-
demieTRomtne, aceasta a insta-
lat acolo un institut de fete,
intretinut din fondul donatorilor.
La V. vin localitAtile Ciure-
lul, Cringasi, Tigania, Chiajna,
etc.
Meïncistirl. In jurul Bucu-
restilor se af1à mal multe mA-
nAstirT, si anume :
MAnAstirea Cernica la Est
este depArtatä de o oil de Bu-
curesti. Ea se aflä asezatA pe
doul insule din lacul Colen-
tina. MAnIstirea Cernica a fost
www.dacoromanica.ro
BUCURWTI
fundatà de marele Vornic Cer-
nica tirbeiti s'i s'a populat in
scurt timp ; astA-zI este una
din cele mal marT chinoviT de
cAlugArY ale tärd rominestT si
locul de inmormintare pentru
crestiniT mal evlaviosT din ca-
pitalA. Intre bisericile sf. Gheor-
ghe si sf. Nicolae se aflA un
helesteá.
Depártare de o ora de la a-
ceastà mánAstire si dou5. de
Bucuresti se afina N.-E. ml-
nástirea PasArea, chinovie de cl-
lugArite. MAnAstirea Paskrea se
af1ä situatä pe lacul PasáreT. Ea
a fost ziditá la anul 1813 de
TimoteT, Arhimandritul Cerni-
en Monahele de aci se indeletni-
cese pe lingá cele bisericestr si
cu lucrul miinelor, fácind mo-
hairurT si diferite pinzeturl.
MAndstirea Tiganqti, se aflA
situad. la N. de Bucuresti si la
o distantA de treT ore. MdnAs-
tirea TigAnesti e una din cele
maT marl chinoviI din tara. A-
§ezatA pe o limbl de pAmint
intratA in lacul BAlteni, are in
fatA o pAdure deasl. Pozi-
t'une frumoasl. Ea a fost fun-
datA la anul 1812 de staritul mA-
nAstireT CAldArusani, Dosotehl si
cu ajutorul d-lor Radu Golescu,
G. Florescu si alta'. MaT inain-
te-vreme aceastA mAnIstire era
locuitA de monahT si avea o
mica bisericA de lemn de birne,
care a dus-o la satul Amarul, de
11110 Mizil, unde existA si azI.
Acum mAnAstirea este locuitA
de maid, care pe lingl servi-
ciul bisericesc se mal indeletni-
cese si cu lucrul de minA, fl-
cind covoare, pinzeturf, etc.
DepArtare de patru ore de
Capitall, la Nord, se aflA mA-
ndstirea de monahl CAldáru-
sanT, asezatA pe o limbá de pl-
mint intratA in lacul CAldAru-
sani ce se formeazà la intilni-
rea cu pldurea VlAsid. Ea era
5
BUCURE$TI
pdnd in timpul lul Mateiti-Ba-
sarab un loc de schivnicie
de scdpare al Rominilor din
satele invecinate; pe atuncr a-
vea numal o unja bisericutd si
pustnicI.
La anul 1638, Mateiti Basa-
rab, dupä un rdzboiti ce a avut
cu Vasile Lupu, din care a esit
invingätor, a fundat biserica si
cetatea. Mändstirea s'a populat
si a fost in mar multe rindurI
un loc de addpost pentru Po-
pulaVa BucurestilluI. Si tua0a
acesteI mAndstirl este pi toreascd.
In vechime era situatd pe o in-
suld formatd de un lac, apoI in-
conjuratd de vestita padure a
VldsieI, asa cd indndstirea de si
cimpeand, Cu toate acestea
rivalizeazd cu cele de munte prin
pozitiune. Aci a fost alt-datä un
focar de literaturd romineascd.
Grigorie Mitropolitul, inainte
de alegere trdia in aceastd md-
ndstire ca simplu Diacon, ocu-
pindu-se cu traducerea de cdrtI
bisericestI in limba nationald.
Mändstirea Samurcdsesti se
af1à in comuna Ciorogirla-Dir-
vari in apropiere numaT de o
ora de Capitald. La spatele md.-
nästireI trece riul Ciorogirla.
Ea a fost fundan' la anul i8o8
de catre Vornicul Constantin
Samurcas si so0a sa Zinca.
Se aflà ad i acum ca staritä
monaha Sofia Eliade-Rddulescu,
fiica lur Eliade-Rddulescu.
Mándstirile acestea sunt vizi-
tate mult de Bucuresterif, mar
cu seam& in timpul vereI.
Bibliografie. - C. Alessandrescu,
Diclionar geografic al jud. Ilfov, 1892.
G. Assan, Cestiunea iluminatulurca-
pitalet, 1894.
Joseph l3auscher (soulTleur), Alma-
nach du Théatre de Bucarest, pour le
nouvel an 1S35.
Mihail Belador, Istoria Teatrulur,
1896.
Bucurefti, publicat In «Re-
vista rem/nae, 1862.
www.dacoromanica.ro
34
M. Berthelot, etc., La Grande
Encidopédie, (articolul Bucuresti).
Gheorghe Bibescu, Domnia tur Bi-
bescu, 1894.
Const. St. Bilciurescu, Guide de Bu-
carest, 1897.
(Col. Vlad. Blaremberg), Anuarul
Principatulul Tara RomInestl, 1542 (par-
tea relativa la Bucuresti).
Brockhaus , Konversations - Lexikon,
1893. (Articolul Bucuresti).
Carmen Sylva, Bucarest (In «Les Ca-
pitales du monde)).
St. Cucu, Proect pentru di:tribu-
lia aper tu oras, 1887.
N. Cuarida, Plan î,, relief al am-
plia Bucurefti, 1897.
Depozitul de rezbel, Plana/ impre-
jurimilor Bucurefti, (fara. datil).
Dr. Cornelia Diaconovich, Oraful Bu-
curefti, articol retiparit din (Enciclope-
dia rominas, 1895.
Dim. Frunzescu, Digionar totografic
fi statistic al Ronanier, 1572.
Carol G thi, Atusarte/ Bucurefttlor
pe 1597-95.
Alexander F. Heksch si Vladimir
Kowszewicz, Illustrirter Fahrer durch
die Ungarischen, Ost-Karpathen, Cali-
zien, Bukawina und Rumanien, 1892
(Cu un plan al Bucurestilor, diferite ve-
den si si o descriere).
Sta C. Hepites, Observa/luid' meteo-
rologice In Bucterefti, pe anul 1596.
- Determinarea inaltimer boro-
metrulur Instit. Meteorologic, la Ife-
rattrail i886.
- Clima Bucureftilor, 1885.
N. L Idicru, Istoria artelor frumoase,
1895 (partea relativa la istoria scoaleI
de bele-arte si a conservatorulta de muzica
si declamaiune din Bucuresti).
Gh. Ionescu, Spicuirr din arta tipa-
grafier, (lucrare inedia").
G. I. Ionnescu-Gion, Bucurefti in Hm-
pul Revolee/nena' franceze, 1891.
- La Presse roumaine, publi-
cat In revista franceza eRevue des R e-
vuese , 1896.
- Bucurefti fin& la r500,
1898.
- Dinebovila bucurefleana, arti-
col publicat in revista eTincrimea ro-
mita., 1595.
- Istoria Bucurestilor, lucrare
inedia.
Locot. Jigurtu, Plantel de la Cernica
la Manilla (desemn f. d.).
Dr. Hans Kraus, Rumanien und Bu-
carest, 1896.
A. L. Bucarest, Manuel du Voyageur,
1879.
BUCURETI
Grigore I. Lahovari, Cite-va etimolo-
gir geografice romine, In eBuletinul So-
cietatiI geografice romInes i 886.
Pierre Larousse, Grand Dictionnaire
universel du XIX-me Sale, (articolul
Itucuresti).
E. Levasseur, L'Eterope, (moins la
France), 1890.
Ion P. Licherdopol, Bucurefti, 1889.
Meyers Konversations-Lexikon, i 894,
(articolul Bucuresti).
Ministerul financelor, Budget general
de veniturr fi chelluelr pe exerciOul
898-99.
Gh. Moceanu, Memoriile mele, 1895.
(Partea relativa la sport).
M. G. Mumuianu, Plan perspectiv al
orerfulur Bueurefti, 1895.
Preotul Grig. Musceleanu, Montemen-
tele strabunilor, 1873.
l'apadopol-Calimah, Istoria fondarer
Bucurefti, 1582.
Major D. Papazoglu, Calendar pe a-
nul z369 (cu plauiul capitaleI Bucuresti).
- Carnuza saa conducatorrel Bu-
cureftiulur istoric fi pitoresc, cu planul
capitalei, 1871.
- Harta calei ferate din L'une-
refti la Giurgia, 1571.
- Bucurefti, capital(' Rominier,
(plan), 1871.
Locotenent-Colonel Papazoglu, Islario
Bucureftilor, i S92.
Dim. Penescu, Memoria astepra ape-
lar firuginoase de la Vdcarefti, 1873.
Sub-locot. Pontbriant, Bucurefti-Slo-
bosia-Clenceni, (plan topografic, f. d.).
Primaria comunel" Bucuresti, Detrae
de seama, pc anil 1894-951 96-97 fi
97-98.
- Anuarul statistic al orafulur
Bucurefti, pe anil 1595 si 1896.
- Rapar/ astepra chestiuner afier,
1 895 .
Elisée Reclus, Nouvelle g,:ographit
universelle, 1890.
Locot. C. B. Segarceanu, Itinerarul
drumulur de la Bucurefti spre
1873.
- Itinerarul a'rumidurele /a Bu-
curefti, trecind prin Jilava, Vidra, du-
cindu-se la Tirgul-Vestel (o foae manus-
cript, In biblioteca Marcha Stat-Major).
D. P. Sesquières si Gr. Cerchez, Bu-
curefti (planul orasuluI), 1883.
Chr. D. Staicovicl i F. Robin, Sta-
tistica 1898.
Franz loseph Sulzer, Glundriss der
Ilaupstadt Bukarest in der Vallachei,
1781, plan al orasulul Bucuresti, In
eGeschichte des Transalpinischen Da-
ciens, etc.)
 BUCURESTI
Grigore Tocilescu, Istoria Bucurefti-
lor, articol publicat In revista eTinerimea
romlnii, 1898.
Istoria Rondad, 1894.
V. A. Urechili, Istoria IS'coalelor, 5892.
Istoria Ronanilor, so volume,
5891-98.
Varino, Guides-Album, Roumanie,
1896.
Sub-locot. Zosim, Recunoafterea mi-
litar& a drumulur de la bariera Filaret
la satul 7ilava, (f. d.).
, Apele Bucureftilor fi Proectul
Radu, 1898.
, hinerarul drumulur de la Bu-
curefti la satul (In biblio-
teca Marelui Stat-Major).
Bucuresti (Gara-de-Nord), sta-
lid, de dr. d. f., jud. Ilfov, pl.
Dimbovita, com. Bucuresti, de-
parte de statia Chitila de 9.5
kil. Inaltimea d'asupra nivelulur
marir de 70'1,14. (Vez! cuvintul
Bucuresti, § Mijloace de comu-
nicatie).
Bucuresd (Filaret), statie de
dr. d. E, jud. Ilfov. (Vez! Fi-
laret).
Bucuresti, sat, in partea de S.
a comuner Salageni, pl. Podo-
leni, jud. Falciti, asezat pe ma-
lul Prutulur, pe o suprafata de
245 hect. 6o aril. Are o popula-
tie de 71 fam. cu 247 suflete,
din carT 58 contribuabill.
Bucuresti, fost sat in jud. Ilfov,
In secolul al XVI-lea. In arhi-
vele Mitropoliel de Bucuresti
(Condica relativä la jud. Ilfov)
se gaseste un act din 12 Mar-
tie 1580, prin care Calota, pos-
telnicul i jupineasa sa Caplea
dad lur Dragomir Vornicul sa-
tele Clejani, Valcanesti, Bucu-
refti, Ciumesti si Salda.
Bucuresti, fost sat, jud. Tecticiti,
situat la vre-o 3 kil. spre S. de
Nicoresti, in partea de E. a
Tecucelulur. Nu se stie din ce
cauza s'a desfiintat. Parte din
35
locuitorl sunt in Nicoresti, lar
parte in satele vecine. AstazI
este pamint arabil, proprietatea
d-lur Iancu Corban.
Bucuresti, fost sat pe apa Ve-
del, in jud. Teleorman, despre
care ne vorbeste un hrisov din
secolul al XVII-lea al Mitropo-
fiel de Bucuresti (Condica No.
5) ca fiind mosia vel-comisulur
Bunea Gradisteanu.
Bucuresti, fost sat in jud. Vil-
cea, de care pomeneste un hri-
sov de la 1392 al manastirer
Cozia.
Bucuresti, numire vechie a cit-
tunulut Erculesti, com. Vilcele,
jud. R.-Sarat.
Bucuresti deal, in jud. Mehe-
dinti, plaiul Cerna, pe terito-
riul com. mi-. Balta ; ad se po-
vesteste cä a fost drciuma lur
erban-Vorld. In acest loc s'ati
gasa banT si arme ingropate.
Bucuresti, deal, in corn. rur.BA-
sesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti.
Bucuresti-MicI, thrufor,(v. Bu-
hus, erg in comuna Buhus, pl.
Bistrita, jud. Neamtu).
Bucuri, deal, In jud. Muscel,
la Vest de comuna Contesti,
plasa Argeselul, care domina
valea Argeselulur. Acest deal
cade Intre riul Argesel si com.
Titesti.
Bucuroasa, maha la, In jud. Me-
hedinti, plasaBlahnita, com. rur.
Bucura.
Bucurului (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Cernatesti, continuindu-se din
dealul Triesteniculur.
www.dacoromanica.ro
BUDA
Buda, com. rur., pl. Bistrita-d.-s.,
jud. Bacati, asezata. In valea Bis-
triter. Se margineste la Est cu
teritoriul com. Racova, de care
se desparte prin riul Bistrita ;
la N. cu riul Bistrita, care o
desparte de com. Buhus, jud.
Neamtul ; la V. cu com. Blagesti;
lar la S. cu Slobozia-Luncanr.
Comuna este udata de 0.1111
Prajoaia, care se varsa in 011111
GIrla-Moarer, de pe dreapta Bis-
triter. Aceastä comuna s'a des-
lipit din com. Blagesti. (In «Sta-
tistica» din 1874 se &este u-
nja cu Blagesti).
Totalul paminturilor de cul-
tura este 248.82 de hectare.
Dota sate o alcdtuesc : satul
Buda, situat pe malul drept al
Bistriter i catunul ipotele, la
apusul sati.
Comuna are 309 case; o sin-
gura biserica, ruinata insa, asa
cä nu se oficiaza in ea, situata
In satul Buda, cu i preot i 2
cintaretr; 8 circiumr.
Populatiunea se compune din
1330 suflete, apartinind la 309
familir nomine si 5 de Evrer.
Dupa nationalitate se deosebesc
In 1317 RominT i i 3 EvreT, totT
de protectiune ronfing.
Se &ese : 60o agricultor!,
91 meseriasT, 2 comercian!, 6
cu profesiunT libere si 6o mun-
citorT.
tit't a citi si serie numar 9
persoane ; restul de 1321 nu
stiti carte.
Animale sunt: 19 cal, 522
vite cornute, 28 porcI si 107
or, carr apartin la 7 proprietad
si care áúprodustn 1891 2 4.kgr.
tina amestecata.. Sunt 16 stupr de
albine, care dad anual 61968
kgr. miere i 20656 kgr. ceara..
Dupd budgetul pe 1891-92,
veniturile comuner sunt de 4845
le!, 94 banT; iar cheltuielile de
2768 ler, 6o banr.
Teritoriul comuner are o in-
 BUDA
tindere de 464.75 hectare. Nu
se aflA pe dinsul niel o proprie-
tate mare. PAdurT marT nu sunt,
ci numal cringurr.
Reedinta comuneT se aflA la
o depArtare de 21 kil. de Ba-
clii, de 5 kit. de Girleni, rqedin-
ta plä.§eT, §i se gAsqte pe calea
vecinall-comunall Valea-luT-Ion-
Podul-LespezT, dimpreun cu B1A-
ge0. Se aflA depArtatA Cu 7 kil.
de BlAgWi Cu II kil. de Slo-
bozia-LuncanT.
Buda, com. rur., in jud. Doro-
hola, pl. Herta, la 6 kil. de
Herta, re§edinta plA0lor Herta
Prutul-d.-s., 0 la 38 kil. de
Dorohoiti, formatA din satele :
Buda-Mare, Buda-MicA, Miho-
reni-Stavrat, Mogomti, Pasatul
Slobozia, cu rqedinta prima-
riel in satul Buda-Mare. Are o
populatie de 667 fam. cu 2655
suflete. Are 7 bisericT, deservite
de i preot, 5 cintAretT i6 pala-
marT ; o coalä, cu un invAtAtor
0 50 elev1; 978 hect. pAmtnt
sdtesc ; 2455 hect. cimp a pro-
prietAter, Cu 12384 hect. 85 ariT
pAdure ; 2 iazurT 0 28 0 jum.
pogoane vie.
Budgetul in 1889-90 era la
veniturT de leT 4266, 0 la chel-
tuell de leT 4266.
Vite marl albe cornute sunt
1559, oT 388, capre 1, caT 277,
porcI 572; stupT 299.
Buda, com, rur., in plaiul Rim-
nicul, jud. R.-SArat, pe piriul
cu acela0 nume. luat nu-
mele de la piriul Buda.
Este nezatA in partea vesticA
a judetuluT, la 20 ldl. spre N.-V.
de R.-SArat, i in partea rAsA-
riteanA a plaiuluT, la 7 kil. spre
S.-E. de com. Dumitre0i, re-
edinta plaiuluT. Comunele in-
vecinate sunt : Dedule0i, la 5
kil.; DAnule§ti, la 3 kil.; Pando0,
la 8 kil.; Valea-SAlcieT, la 9 kil.
www.dacoromanica.ro
36
Se mArginqte la Est cu com.
DAnulqti, de care se desparte
prin riul Rimnicul-SArat ; la Nord
Cu Dumitre§ti, de care se des-
parte prin dealul Gorunulul; la
S. cu Dedule0i, de care e despAr-
titA prin dealul Poiana-PAruluf.
Este din regiunea dealurilor,
brAzdatA la Nord de dealurile
GorunuluT, CAtAutul; la Vest de
dealurile Dorul, Mita, al-FeruluT,
Piscul-TauruluT, Poiana-PArulur ;
la S. de Dealul-Dedule0ilor.
Riurile carr o udl sunt : Rim-
nicul-SArat la E. 0 afluentiT sAT:
CAtAutul, Valea-Largd, unja cu
Buda 0 Valea-Rea.
CA.tunele carT o compun sunt:
Buda, rq edintA, Muce§ti, la Nord,
ToropAlqti, la Est.
Suprafata comuneT este de
3500 hectare, din carT 50 hect.
vatra satelor, 1510 hect. ale lo-
cuitorilor, 1930 ale proprietIteT
private.
Populatia este de 441 familif,
Cu 1777 suflete din carr : 862
bArbatT 0 615 femeT; dupa sta-
rea civilA: 882 cdsätoritT, 775
necAsatoritr, 70 vAduvI ; dupà in-
structiune : 17 tiú carte ; totT
sunt RominT.
In comunA este o bisericA, cu
hramul Adormirea-MaiceT-Dom-
nuluT, ziditA in 1827 de Mihail
Despu i sotia sa, cu preotiT Ion
S tanciu, Mihail Necular i locui-
torl ; are 17 pogoane pdmint ;
preot, i cintdret ii paracliser.
Comuna are o §coalá de bA-
etT, fondatA in 1828 de comuna,
cu I invAtAtor i cu 41 elevT
inscrig.
Calitatea pAmintulur este me-
diocrA, terenul fiind pietros,
muntos i putin propria agricul-
turil. In ce privqte cultura pl-
mintuluT, comuna are: 680 hect.
arabile, 250 hect. ima, 960 hect.
pAdure, 244 hect. vil, 950 hect.
finete 0 357 hect. neproductive.
LocuitoriT ati 19 plugurT,
BUDA
incas% Cu apA; 2132 capete de
vite, din carT : 570 boT, 220
vacr, 50 cal, woo oT, 40 capre
252 rimdtorr. Lemnäri i rotA-
ria sunt micile industriT ale
locuitorilor. Sunt in comunA
cojocar, I potcovar, 3 mAce-
i bolangia §i 6 rotar. Co-
larT,
mertul este activ i constd in
import de coloniale, instrumente
agricole i in export de vin,
vite, cereale i obiecte de do-
gane. Transportul se face prin
gara Sihlea, la 18 kil. spre E.
Sunt 7 comerciantf (I strdin),
apoi 3 bilcanI si 6 circiumarT.
CAile de comunicatie sunt :
1. calea judeteang. ce pleacA din
oraul Rimnicul-SArat, trece prin
BAbeni-DedulqtT §i comunA,
se duce la Dumitre0i-Chiojdeni-
Jitia; 2. spre DAnule,ti; 3. spre
Valea-SAlcier.
ContribuabilT sunt 462. Ve-
niturile sunt de 3326 Id 99 banT,
iar cheltuelile de 2927 Id 79
banT.
Buda, com. rur., pl. StAni§eSi,
jud. Tecuciii, compusl din cd-
tunele : BrAtoaia, Buda, DAnAilA,
Putinele, Salahorul i FArcaul. E
situatA pe Valea-ZeletinuluT, la o
distantA de 84 kil. de Tecuciti
la 5 kil, de re§edinta plA§eT
(tirgul S tAnie0).
Are o populatie de 1391 su-
flete, din carT 372 capT de fam.,
303 contribuabilT, locuind in 435
case. StrAinT sunt 25, EvreT.
Comuna are o suprafatI de
2340 hect. 91 ariT, din care
1305 pAmint arabil 0 472 hect.
0 72 ariT pAdure, din care
385 hect. §i 72 ariT sunt ocu-
pate de pAdurea statuluT, 107
hect. acoperite cu viT i TOO
hect. 0 96 ariT vatra satuluT.
Statul are 443 hect. pAmint
arabil.
Tererml acesteT comune este,
In mare parte, acoperit cu dea-
BUDA
lurf si padurT; aceste din urma
ocupa culmea si coastele dea-
lurilor. Partea despre E. Zele-
tinuluT este mar productiva, fiind
compusa din pamInt argilos,
cea de V. este neproductiva
din cauza pamintuluT clisos.
Valea-Zeletin u lul este productivä
in finete.
Ocupatia de cdpetenie a lo-
cuitorilor este : agricultura, cres-
terea vitelor si cultura vier ;
parte dinteinsiI se ocupa si cu
dogaria, rotaria, cizmaria, etc.
In comuna se afld o moara
de foc facutä. in 1892.
Comertul consta in exportul
produselor agricole si al vinulur
in orasele Birlad, Bacad si t'ir-
gul Podul-Turculuf.
Loc. ad : 322 bol, 318 vacT, 17
taurT, 160 cal, 50 epe, 5 arma-
sarT, 767 oT, Io0 capre, 200
porcI; 270 stupT.
Comuna are 2 scolT. Una se
afla ip s. Buda, avind un local
anume facut pentru scoala si da-
tind din anul 1869. Se fre-
cuenta de 34 copiT (32 baetT si 2
fete), din numarul de 115 (59
baetl si 56 fete) in virsta de
scoala. A doua este in satul
Putinele, si dateaza din anul
1892. Se frecuenta de 28 copiT
(25 baetT si 3 fete), din numa-
rul de 68 copiT (53 baetT si 25
fete) in virsta de scoald
ticl carte 186 barbati si 24
femeT.
In aceasta com, se afla. 2 bi-
serie!: una facuta din lemn de
stejar la 1800 si cea din catu-
nul Buda, zidita la 181o, Iulie
4. Sunt intretinute de poporenT
sí sunt deservite de I preot si 2
cintaretT. arciumT sunt 9; in
cdtunul Buda este si o bacanie.
Se crede ca numele acesteT
comune ar veni de la unul,
Budeanul, primul locuitor care
a venit din Buda-d.-j. (com. Cor-
bita), cam pe la 1750, si cu altl
87
locuitorT s'a asezat in Valea-
ZeletinuluT, forruind satul Buda,
de unde sl-a luat numele si co-
muna. LocuitoriT sunt in mare
parte razesT, iar restul clacasT.
Se margineste la N. cu com.
Colonesti, la S. cu com. RAchi-
toasa, la E. cu com. Avramesti
si Lalesti (jud. Tutova), care
servesc si ca limita intre jud.
Tecucid si Tutova, la V. cu
com. Stanisesti. Com, are for-
ma unuT trapez ; laturea de E.
este formata de dealul Tutova,
cea de V. de Dealul-Dcbrotfo-
ruluT ; cele-l'alte laturT sunt for-
mate de liniT conventionale.
In partea de V. a com., pe
zarea DobrotforuluT, se afla o
urma de sant, cu o suprafata de
512 m. p. Aceasta localitate,
care se numeste Cetatuia, era
inconjurata de padurT priincioase
pentru aparare.
Buda, sat, pl. Bistrita-d.-s., jud.
Bacati, resedinta comuneT cu a-
celasT nume. Se aifla asezata nu
departe de malul drept al Bis-
triteY. Are 170 case ; o biserica
deservita. de 1 preot si 2 din-
taretT. CapT de familie sunt in
numar de 169, sufl. 563, printre
carT 7 EvreT. CirciumI sunt 4.
Animale: 14 caT, 279 vite cor-
nute, 23 o! si 14 porcr.
Buda, sat, din com. Braesti, pl.
Cirligatura, jud. Iasi, situat pe
o vale, in marginea padureT, spre
S.-V. de satul Braesti. Are 54
fam. sati 321 loc. lingurarr si
ursarr locuind In niste bordee.
Numarul vitelor este de 81
capete, din carT : 28 vite mar!
cornute, 5 cal, 34 oT si 14 fi-
matorT.
Buda, sat, resedinta com. rur.
Buda-PrisicenT, pl. Sabarul, jud.
Ilfov. Cade la V. de Bucuresti,
pe malul sting al riuluT Arges.
www.dacoromanica.ro
BUDA
Aci este un pod de vase, de
la care se percepe taxa. lama
pe ingheturT comunicatia este in-
trerupta si locuitoriT ocolesc, spre
a trece, pe la Malul-Spart. Cor-
purile legiuitoare ad votat de
curind constructia unuT pod intre
Buda si Mihailesti, pe calea Bu-
curesti-Alexandria, alocind pen-
tru acest scop in budget 870000
le!.
Satul se intinde pe o supra-
fata de 5 to hect. si are o po-
pulatie de 830 locuitorT RominT,
carT se ocupa cu agricultura si
cresterea vitelor. Intre Valea-
CornetuluT si Buda, locultoriT in
special se ocupa cu cultura tu-
tunuluT, cartofilor si usturoiuluT.
ET sunt mult aplicatT spre co-
mert. Mal nu e tirg in tara ne-
cunoscut de el.
Din teritoriul satulur, d-na
Frederica Paleologu si d-1 M.
Xanto ad 98 hect. si locuitorif
412 hect. Se cultiva tot terenul.
Are o biserica, cu hramul
SfintiT ImparatT, deservita de 2
preotT si 2 cintaretT; precum si
o scoala mixta frecuentatit o-
bicinuit de 26 elevI si 2 eleve, cu
intretinerea careia statul chel-
tueste anual 1080 le!, lar com.
830 Id. Localul s'a construit de
judet in anul 1887 si costa
6473 lel.
Comerciul se face de 4 cir-
ciumarT.
Numarul vitelor marT e de
455 si al celor micT de 429.
S'ad stabilit in sat 2 strainf.
Pentru apararea satuluT de
inundatiT, locuitoriT ad facut in
dreptu-T zagazurT.
Buda, sat, in plaiul Rimnicul, jud.
R.-Sarat, catunul de resedintä
al com. Buda, asezat la mijloc
pe piriul Buda, de unde .9'-a
luat numele. In vechime se nu-
mea Buda-Vechia. Are 500 hect.,
si o populatie de 262 fam., Cu
 BUDA
1021 suflete, din carr 281 con-
tribuabili, 14 stia carte. In sat
e o biserica si o scoald.
Buda, sat, in jud. Roman, plasa
Fundul, com. Bozieni, linga sa-
tul Bozieni. Populatia acestuT
sat este de 21 capT de familiT,
109 loc., din carl 9 stia carte ;
locuesc in 22 case.
Buda, sat, pe mosia i in com.
Dolhasca, jud. Suceava. Asezat
In ripa si pe coastele dealurilor
Strahotin la E. si Velnita la V.,
numara 165 case, populate cu
215 capT de fam. saa 719 sufl.
(36o barbatT si 359 l'eme°.
ContribuabilT sunt 120.
Vatra satuluT ocupa suprafata
de 85 &leí. Improprietaritl la
1864 si 1879 sunt 68 fruntasT,
94 mij1ocas1 s't 19 codal, sta.-
pinind 448 Miel si 30 prajinT.
Are o biserica cladita de sa-
tenr din lemn, cu patronul Sf.
Gheorghe, deservita de preoVI
din Dolhasca cu rindul si de
un cintaret ; o sopada rurala
mixta., cu un invatator pila de
comuna, infiintata la 1882 si
frecuentata de 23 elevl. Copir,
intre 7-12 anr, din raza scoalel
sunt 46 baetT si 47 fete.
Drumurile principale sala la
Lespezr (3 kil.) si la Dolhasca
(5
Buda, sat, face parte din com.
Corbita, pl. Zeletinul, jud. Te-
cucia. Este situat pe un platouBuda, sat, in jud. Tutova, plasa
inalt, la o distanta de 3 kil. Simila, com. Orgoesti, spre E.
si 650 m. de resedinta co- de satul Orgoesti. Are 145 lo-
muneT. Are o populatie de 129 cuitorT, din carl 9 stia carte ;
capT de familir, 468 suflete, lo-
cuind in 118 case.
Totl locuitoriT din acest sat
se ocupa numai cu rorária si fa-
bricarea multor obiecte de lemn.
Er ati o biserica situata in
partea de S. a satulul. Nu4 se
cunoaste precis data zidireT. In
www.dacoromanica.ro
38
1856 si 1874, a fost reparata
In parte, lar in anul 1894 s'a
reparat radical.
Buda, sat, face parte din comuna
Cu acelasT nume, jud. Tecucia.
Are o populatie de 534 suflete,
din carl To6 contribuabilT, lo-
cuind in 146 case.
Are o suprafata de 951 hect.
si 47 aril pamint razasesc.
care 89 locuitorT: 30 barbati, 4
femeT, 40 baetT si 5 fete. Aici
se allá scoala com., care se fre-
cuenta de 34 copiT (32 134.0
§i 2 fete).
Biserica ce se afta in acest
sat este fAcuta de locuitorl in
anul 1810. Ea are hramul Sf.
Nicolae.
Buda, sat, in jud. Tutova, plasa
Simila, spre N. de oras. Are
238 loc., din cae' 18 stia carte;
73 case. Formeaza com. Buda,
cu catun ele: Patrascani, Plesesti
Gavanul. Toata comuna are
824 hect., din carl 4 nelucra-
toare si 4,25 hect. lived cu
prunl. Comercia se face de 16
persoane, din carT : ro RominT,
4 Evrel i 2 strainT, in 16 sta-
bilimente comerciale, din mil lo
circiumT. Are o scoala primara
de bletT si I de fete. In co-
muna este o biserica. Contribu-
tiunile directe ale locuitorilor a-
ceste/ comune ating suma de
7057 ler.
54 case.
Buda, sat, jud. Vasluiu, spre S. de
Rafaila, la o distanta de 6 kil. E
situat in marginea piriuluT Stem
nicul, pe o supraf. de 519 hect.
Are o populatie de 124 fam.
saa 623 suflete. Are o biserica,
BUDA
deservita de I preot si 2 cin-
taretT. Numarul vitelor: 342 vite
marT comute, 426 or, 15 capre,
57 cal, 146 rimatorl §i 202 stupT.
Buda, cdtun, al com. Cisldul, jud.
Buzda, Cu 500 loc. §i 123 case.
Are doul catunase, Birlesti
Craciunesti, alipite de dinsul. Pe
teritoriul acestur catun sunt rui-
nele cetater Doamna Neaga. Pe
aci, cind plaiul Buzaa tinea de
jud. Sacueni, era drumul locui-
torilor din acest piala la Bucov.
Buda, atun, com. Ocnele-Marl,
pl. Ocolul, jud. Vilcea. Ad lo-
cuitorir se ocupa mult cu
ria. Are o biserica vechia, care a
servit multa vreme de schit.
Buda, stafie de drum-de-fier, ju-
detul Prahova, pl. Tirgsor, co.
muna Paulesti, pe linia Ploesti-
Predeal, futre statiile Ploesti si
Inaltimea d'asupra ni-
velulul maril e de 208.78 m.
Venitul acesteT statil pe anul
1896 a fost de 31921 leT, go b.
Buda, deal, jud. Bacla, pl. Mun-
teluT, de pe teritoriul com. Po-
durile.
Buda, deal, pl. Bistrita-d.-s., jud.
Bacaa, situat la V. comuneT cu
acelasT nume.
Buda, deal, judetul Bacan, plasa
Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti, care
apartine sireT de dealurT dintre
Tazlaul-Mare i Trotusul.
Buda, deal, in partea de E. a
com. Copalaul, pl. Cosula, jud.
Botosani.
Buda, deal, in partea de S. a
com. Dracsani, pl. Miletinul, jud.
Botosani.
Buda, deal, in partea de V. a
 BUDA
satuluf Stroiesti, com. Zatu-
noaia, jud. Botosani. Se prelun-
geste In com. DrAcsani.
Buda, deal, ling5. satul Buda,
comuna BrAesti, pl. Cirligatura,
jud. Iasi.
Buda, deal, com. ,Genuneni, Pl.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea.
Buda, pilla, in jud. Buzdti, com.
CislAul, format din izvoarele
Zidul i Dogari, care dupà ce
inconjoarä ruinele ceateT Doam-
na-Neaga., se teunesc putin mal
jos. Primeste apoT Izvorul-Rece,
trece prin cAtunul Buda, unde
i se dA numele de Izvorul-BudeT
si merge de se vars1 in riul
Cricovul.
Buda, loc icolat, com. Frincesti,
pl. Oltul-d.-s., jud.
Buda, nzahala, face parte dih
orasul Tecuciti, situatä in par-
tea stingA a riuluT Birlad, strA-
bAtutA de strada Cuza-VodA,
avind la E. barierea PrutuluT.
Buda, mofie a statuluT, in jud.
com. CislAul, pendinte
de Episcopie. Are numal 30
hect. arabile, care s'ati deslipit
de pAdurea Buda si s'ati alipit
mosieT Runceni, din com. Jugu-
reni ; se arendeazA impreunA
cu Runceni.
Buda, mofie a statuluT, In judetul
Roman, pl. Siretul-d.-s., com.
PAncesti, arendatä impreunA cu
mosia SAcAleni Cu 5000 leT anual.
Buda, pdclure, in partea de S.-V.
a com. DrAcsani, pl. Miletinul,
jud. Botosani. Se intinde pe Va-
lea-Buder si are o suprafatA de
514 hectare.
Buda, pdclure, pe mosia Cuco-
39
reni, com. Cucoreni, pl. Tirgul,
jud. Botosani. Are o intindere de
243 hect. E compusl mar mult
din stejar, fag si carpen. Se
exploateazA sistematic.
Plmintul e ripos. Se gAsesc
ad : porcI, lupT, vulpT i epurT
Buda, pi-dure a statului, In jud.
BuzAti, com. CisIdul. Are 800
hect. Face parte din marele
corp Cisläul cu trupurile.
Buda, pddure, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rimnicul, com. Buda, tine
de circumscriptia VII silvic5.,
ocolul BAbeni. Are 1763 hect.,
din carT 1463 ale statuluI. Esen-
te : fag, jugastru, gorun, ulm
frasin.
Buda, pirliaf, jud. BaclA, plasa
TazIdul-d.-s., com. Bucsesti.
Buda, piria, izvoreste de sub Dea-
lul-Mare, din padurea BrAesti,
com. BrAesti, pl. CirligAtura, jud.
Iasi, de la poiana numitd Iosup ;
curge de la S. spre N. prin
lunca i esul cu acest nume,
pe lingA. dealul Dodul. De aicT
la numele de pirlul Costesti
prirnind in dreapta piriul Cris-
testi i in stinga piriul GAnesti,
merge de se vars5. In pirlul Bah-
luetul, in dreptul satuluT Prigo-
reni.
Buda, phia, jud. Tecuciti, izvo-
reste din lipa cu acelasT mime
In com. Valea-Rea, si se varsà
in partea stingä a riuluT Ber-
in raionul comuneT.
Buda, pîriiq, jud. Tutova, pl.
Simila ; udA com. Puntiseni de
unde i izvoreste, curge de la
N. spre S. si se varsA in 1:1E11
Birlad de-a dreapta.
Buda, ripc7, numit5. si SAlcuta, in
www.dacoromanica.ro
BUDA-CU-DEALUL
mijlocul pAdureT Vladnicul, com.
Valea-Rea, plasa Zeletinul, jud.
Tecuciti. Prin mijlocul el curge
piriul Cu ace1as1 nume.
Buda, fost schit, astA-zI bisericá
de mir, in cAtunul cu acelasT
nume, com. Ocnele-MarT, plasa
Ocolul, jud. Vilcea. Inscriptia
de d'asupra useT bisericeT are
urmAtorul coprins :
«Intru cinstea i lauda. S-teT
TreimI si de minunT fAcAtor Ni-
colae, s'a zidit din temelie a-
ceastA sf. bisericA de la izvorul
GrecesculuT din hotarul OcneT,
Cu toatA cheltuiala i ostrdia
robuluI luT Dumnezeti, Pope' luT
(sters) Deodosie (sters) i Monah
BrAnescu din OlAnesti, fost-ati
schit. In luna luT August 7259
(1751)».
Buda, vale, jud. BacAti, pl. Mun-
teluT, care incepe din dealul cu
acelasr nume si desparte comu-
nele Berzuntul si Podurile.
Buda, vale, in partea de S.-V.
a com. DrAcsani, pl. Miletinul,
jud. Botosani, acoperitA cu pa-
dure.
Buda, vale, intre dealul Ciunca
pAdurea Cristesti, com. BrA-
esti, pl. CirligAtura, jud. Iasi,
prin care trece piriul Cristesti.
Buda (Valea-), pida, jud. R.-SA-
rat, plaiul Rimnicul, com. Buda,
izvoreste din dealul Poiana-PA-
ruluT, udä cAtunul de resedintà
si se varsA In riul Rimnicul.
Buda-cu-Dealul, sate, in com.
ZvorAstea, pl. Berhometele, jud.
DorohoiA ; formeazA un trup, a-
vind o populatie de 270 fam.,
ro80 sufiete.
Biserica din satul Dealul, cu
patronul Sf. Mihail si Gavril,
deservitä de i preot, 2 entl-
 BUDA-LTJI-XANTO
retI O 1 palamar, este mica de
lemn $i vechia, facuta. la 1772,
de Alex. Tautu, proprietarul
mosieI, dupä spusa populara. $i
insemnarile ce sunt, cacI inscrip-
tie n'are.
Buda-luI-Xanto, trup de mofie
nelocuit, pendinte de com. Me-
reni-d.-j., pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca.
Buda-Mare, sat, pe mosia de
asemenea numire, in com. Bu-
da, pl. Herta, jud. Dorohoiti,
Cu i14 famifie, 529 sufl., si burla
situatie inteo vechia curatura.
Proprietatea mo$ieT este a e-
rezilor defunctuluT N. Alcaz.
Biserica, cu patronul Ador-
mirea - MaiceI - DomnuluT, cu I
preot, 2 cintareyi si I 'Alamar,
este de zid, fácuta in anul 1704
de Vasile Holban, fost proprie-
tar al mosieT, dupa spusa popu-
'ara li insemnarile ce sunt, cacI
inscriptia ce se vede este in-
descifrabila. coala, cu un inva-
tator li 50 elevI, are un local
bun, facut la 1880 de comuna,
cu ajutorul dat de raposatul pro-
prietar M. Holban.
Calitatea pamintuluT este par-
te bunisoard $1 parte mal slaba,
dar prin gunoire poate deveni
fertila, fiind locurl de padurl.
SateniT impropritariV aa 226
hect. 2§ aril pamint, iar pro-
prietarul mo$1eI are 500 hect.
86 ariT cimp si 710 hect. 37
ariT padure harina li tiara, cu
mal multe esente de arborT se-
cular!, intre carT domina fagul
si stejarul. Iaz este unul, dar
mic. Livada si vie este in su-
prafata de 6 pogoane.
Piraiele ce trec pe mosie si
cae vin din Bucovina sunt : Pi-
riul-Poenilor si al Cociorvenilor.
Se gase$te piatra calcarica
gresa, li se exploateaza numaT
pentru trebuintele locale.
www.dacoromanica.ro
40
Drum principal este acel de
la Mihdileni la Mamornita.
Buda-Mare O Buda-Micä, tru-
puri de padure ale statuld, carI
impreuna cu trupul Groapa-Dan-
ciuluT, situate in com. Sal-5.cl-
ne$6, plaiul Cozia, jud. Vilcea,
ati o intindere de 350 hect.
Buda-Mici, sat, pe mo$ia de a-
semenea numire, com. Buda, pl.
Herta, jud. Dorohoiti, cu 115
familiT si 410 suflete.
Proprietatea mo$ieT este a fa-
milieI Holban. Pamintul este pu-
pa fertil.
Biserica, cu patronul Sf. Di-
mitrie, este de zid, facuta in
1818 de fostul proprietar Hol-
ban.
SateniI improprietarip ali 767
hect. 67 ariT pamint ; iar pro-
prietarul mosiel are 568 hect.
58 ariT cimp si 55 hect. 85 ariT
padure tinära., cu esente domi-
nante: fag si carpen.
Drumurl principale sunt : a-
cel de la Mihaileni prin Buda-
Mare, ce duce prin Godine$ti la
Mamornita si acel din Hreatca
la Herta.
Hotarele cu: Buda-Mare, Go-
dinesti, Harbova li Hreatca.
Buda -Micä. (Vez! Buda - Mare,
jud. Vilcea).
Buda-Palanca, com. rur., plasa
Cimpul, jud. Prahova.
La formarea comuner, atit el-
tunul Buda cit $i Palanca ati fost
situate in padurea Buda; de a-
colo locuitoriT $i - ail stramutat
locuintele unde se gasesc acum,
din cauza inundatiilor ce su-
fereati din revarsarea riurilor
Leautul si Prahova, ce le faceati
multa. p agub A.
Este situata pe loc ses, Intre
riurile Teleajenul si Prahova, si
pe ambele malurI ale girler Leau-
BUDA-PALANCA
tul, la 14 kil. departare de ca-
pitaba judetuluI $1 la 6 kil, de
re$edinta plA$eI.
Comuna se compune din 2
catune : Buda li Palanca, cu o
populatiune de 1096 locuitorI:
549 barbatT, 547 femeI, in plus
30 familiI de TiganT. Sunt 271
capI de familie, 250 contribua-
bilf, 271 case de locuit $i 3
bordeie.
In comuna sunt douà bise-
riel' : una in Buda, ziditä la a-
nul 1889 $i alta in Palanca, zi-
dita la 1824, ambele deservite
de do! preotI.
Pe litiga agricultura, totT lo-
cuitoriT se ocupa cu rogojinasia.
Produsul muncelil desfac in o-
rasul Ploe$ti.
Locuitorir, in numar de 139,
s'at1 improprietarit la 1864, pe
mo$ia baronese! Richman, cind
fi s'a dat 499 hect. El aa, a-
farà de vitele trebuincioase mun-
ce!, 100 cal, 6o epe, 225 traer,
5 capre, 600 o! si 250 porcT.
In raionul comuneI este o pi-
va, o moara, o fabrica. de spirt
si una de flina, toate asezate
pe riul Leautul.
coalä s'a infiintat la 1889.
A functionat si mal inainte, dar
a fost des intrerupta. S'a fre-
cuentat in anul trecut de 27
copil, totT baetT, din numarul
de 154 copiI, 88 baetI, 66 fete,
cu virsta de $coall. tili carte
40 barbatT $1 3 femeT.
Comuna se intinde pe o su-
prafata de 1416 hect. pamint,
in care intra izlazul, pamintul
de muna., padurT li partea a-
masa proprietareseT dupa deli-
mitare.
Cite-va femeI cresc &dacit
de matase. StupT cu albine stmt
68. Pamintul e mar mult priel-
nic porumbuluI si griuluT.
Comerciul se exercita in co-
muna de 6 cIrciumari.
Budgetul comuner prezinta
 BUDA-PRISICENI
la veniturr suma de 3876 ler
anual; cheltuelile prezinta a-
ceeasT suma.
Buda-Prisiceni, com. rur., plasa
Sabarul, judetul Ilfov, la V. de
Bucuresti, Miga riul Arges, la
19 kil. departe de Bucuresti.
Se compune din satele : Bu-
da, Druganesti, Posta, cu o po-
pulatie de 1232 locuitorr, carI
traesc in 278 case si i bor-
deia.
Se intinde pe o suprafata de
1735 hect.
D-ni! M. Xanto, N. Turnescu,
biserica Sf. Ilie i Doamnele Fre-
derica Paleologu si Natalia Fa-
nuta, au 1053 hect., lar locuito-
rif 682 hect. Proprietarir culti-
va 703 hect.; iar locuitorir cul-
tiv5. tot terenul, ara rezerve de
pasune.
Comuna numara 226 contri-
buabil Are un budget de 4747
le! la veniturr si 4957 ler la chel-
tuelT. In anul 1885 eraa 207
contribuabilT.
In comuna sunt 2 bisericr, la
Buda si la Druganesti, 2 scoale
mixte; i pod statator pe Arges.
Vite sunt : 723 vite mar!: 13
cal i epe, 281 bol, 237 yac!
viter, 21 taurr, 53 bivolite;
842 vite miel : 85 capre, 103
rimatori si 654 o!.
Dintre locuitorI, 289 sunt plu-
garT si 3 industrias!.
Aratura se face cu 130 plu-
gurr: loo cu bol i 30 cu cal.
Locuitorir aa 182 care si el-
rute: 137 cu bol si 45 Cu cal.
Comerciul se face de 7 cir-
ciumarl.
S'aa stabilit in comuna 2
strainT.
Buda-Rafaila, com. rur., in par-
tea de N. a plasel Stemnicul, j ud.
Vasluia, la distanta de 35 kil. Buda9ca, deal, in jud. Mehe-
de orasul Vasluia, de 12 kil. dinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de
de Negresti, resedinta plaseT, a-
156760 Mal etr Pleito a, Get. vallo I ol.
41
sezata pe dealurile ce formeaza
valea Stemnicul. Este alcatuita
din satele Buda si Rafaila, pe o
intindere de 4863 hect., din carr
2960 hect. padure a statulur, si
are o populatiune de 130 fa.mi-
iir saa 645 locuitorr Rominr, carT
se ocupa cu agricultura si eres-
terea vitelor. El posea. 36 plu-
gurr si 79 care cu bol', 8 cdrute
Cu cal si 350 stupT ca
Prin mijlocul comuner trece
01111 Stemnicul.
Are 3 bisericr ca 2 preotr, 3
eintaretT si o scoall.
Budgetul comunel e de 2624
le! 93 banT la veniturr si 2567
le! 94 banT la cheltuell; statul
incaseaza 1734 le! de la 289
contribuabilI. Comerclul se face
de 7 Romin.T si 2 stainf.
.54te sunt: 985 vite marl cor-
nute, bivol, 840 oI, 23 capre,
87 cal si 229 rimatorr.
Buda-TAiati, iidure, pl. Dim-
bovita, jud. llfov, care merge
pana in valea Pasarea, care o
desparte de padurea Cernica.
Buda-Vechiä, numire veckid a
cdt. l com. Buda, jud. R.-Sarat.
Budacul, cel mar inalt munte
din judetn/ uceava, aflator in
com. Borca,- avind 1864 metri
altitudine de asupra nivelulul
Budacul, ir , afluent al pirluluI
Borca, jud. Suceava.
Budancea, deal. (Vez! Dealul-
Maree pl. Cirligatura, jud. Iasi).
Budancea, pida. (Vez! Lacul,
pida, com. Sirca, pl. Cirliga-
tura, jud. Iasi).
com. rur. Izvorul-Anestilor.
www.dacoromanica.ro
BUDÄIUL
BudAcelul, afluent al piriulur
Rica, com. Bogdanesti, jude-
tul Suceava (1300 m.).
Budäile, imare, pe mosia Bo-
bulesti, com. Bobulesti, pl. te-
fanesti, jud. Botosani, de unde
izvoreste piriul Saha.
afluent al Racer,
com. Vascani, jud. Suceava ; are
de afluent din dreapta pe Onu-
fral.
Budàilor deal,14 co-
muna Preutesti, jud, Suceava,
acoperit de padure de fag.
Budfiilor (Valea-), vale, Pi Par-
tea de N. a satulur Potingeni,
com. Movileni, pl. Copad, jud.
Iasi; loe numar de pasune.
Budiilor (Valea-), vale, In co-
muna Golgesti, plasa Branistea,
jud. Iasi.
Budblioasa, deal, incepe de la
hanul Budaioasa, din com. Cior-
testi, pl. Crasna, jud. Vasluia,
si se intinde spre E., pana in
padurea CrasneI; pe coasta nor-
dica a acestur deal merge so-
seaua
Budgiul (Frince§ti), sal, in par-
tea despre E. a com. Sirca, pl.
arligatura, jud. Iai, Ruga iazul
pirtul Budalul. (In privinta
ved Sirca,' sat).
Numarul vitelor este de g 69
cap ete, din casi: upo vite marl
cornu te, 14 ce pi 55 ritnatorT.
BudAiul, sat, numit i Urlati, pe
mosia i in com. Silistea, plasa
omuzul, jud. Suceava. Are 21
case, populate cu 21 cap' de
familie, sal"' 68 suflete : 28 bar-
batl si 40 femer. Sunt 17 con-
tribuabilI.
Vatra satului ocupa o supra-
6
 BUDÀIUL
fatA de 5 fAlcl si 40 prj. Locui-
toril sunt totT plugarI.
Improprietdritl la 1864 sunt:
2 fruntasI, 3 mijlocasr si 4 co-
das!, stApinind 14 fAlcr si 28
prj. Biserica din Silistea iscoala
din StirbAt servesc i acestur sat.
Drumurile principale sunt: la
StirbAt 3 kil., la Silistea 1/2 kil.
si la Liteni 2 kil.
Budaiul, deal, in com. MAnAsti-
reni, pl. Jijia, jud. Botosani. In-
cepe de lingá riul jipa, sub nu-
mele de Dealul-Oddei, merge
paralel cu Dealul-Viei, spre S.
si se termina in Podisul-Furilor.
Buditiul, deal, pe mosia LAtAl,
com. LAtAl, pl. Cosula, jud. Bo-
tosani.
Budaiul, deal, in partea de N.-
E. a comunei Cucoreni, pl. T'ir-
gul, jud. Botosani.
Budaiul, deal, in com. Movileai,
pl. Copoul, jud. Iasi, pe terito-
riul satultd Potingeni.
Budaiul, iaz, in com. LAXE, pl.
Cosula, jud. Botosani.
Budäiul, iezifor, lingA satul Bu-
clAiul, com. Sirca, pl. CirligAtura,
jud. Iasi, format de piriul Bu-
dliul.
Budaiul, lac izolat, pe mosia CA-
tAmAresti, com. Cucoreni, plasa
Tirgul, jud. Botosani.
Budaiul, piria, pl. Siretul-d.-j.,
jud. BacAti, care curge pe teri-
toriul com. Milesti.
Budalul, firîu, curge pe mosia
CAtAmAresti, com. Cucoreni, jud.
Botosani, si se vara. in Siena.
Budaiul, pfrig, jud. Dorohoiti,
numit i Conceasca, se forme221
www.dacoromanica.ro
42
din mal multe izvoare, trece
prin mijlocul satulur Concesti,
com. Hudesti-Marl, pl. Prutul-
d.-s. ; formeazA, in partea de V.
a satulur, iazul BudAiul, si se
varsA in piriul Podriga. (V. Con-
ceasca).
Budäiul, AMa, izvoreste din sa-
tul Budliul, com. Sirca, pl. Ch.-
ligAtura, jud. Iasi, formeazA un
mic iaz in sat si se varsA in
stinga pirtuluT Bahluetul.
Budäiul, piriti, izvoreste de sub
dealul BudAiul, satul Potingeni,
com. Movileni, pl. Copoul, jud.
Iasi, curge de la V. spre E., se
impreunl cu Piriul-HirtopuluI,
ce izvoreste tot din acest sat,
unde, in vatra luï formeazA ¡azul
Potingeni ; esind din iaz, trece
prin Valea-SAratA, lutnd numele
de Pirtul-SArAturilor si dupA ce
primeste pe dreapta piraiele :
Amara, ce izvoreste din lazul
Amara, si Sbantul de pe mosia
Larga, formeazA iazul din satul
Movileni ; de acolo sub numele
de Piriul-Bahna, unit mal la vale
cu piriul Rediul, ce are 4:le a-
fluente pe Piriul-GreculuT, se
varsA in iazul din vatra satuluI
Larga. (V. Larga, piriti, com.
Movileni, pl. Copoul).
Budaiul, mic aftuent al Somuzulta-
Mic, com. Giurgesti, jud. Su-
ceava.
Budäiul, curge de la N.
spre S., udA teritoriul comunel
Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti,
si se varsA in piriul Lipova.
Budaiul, vale, plasa Siretul-d.-j.,
jud. BacAti, situatA in partea E.
a com. Milesti.
Budäiul, vale, In com. MAnAsti-
reni, pl. Jijia, jud. Botosani, futre
dealul BudAiul
BUDEASA-MARE
Budaiul, vale, in raionul com.
CondrAchesti, jud. Tecucin. Mer-
ge in directia N.-S. spre E. si
se vars1 in Iartagan.
Budalul-Clofilor, loc de iovoare,
pl. TazlAul-d.-j., com. Ripele, jud.
BacAti, satul PAltinata.
Budäiul-de-la-Standoale,
fia A, in comuna
Valea-GloduluT, jud. Suceava.
Budalul-Domneso, loc de
voare, pl. Tazilul-d.-j., com. Ri-
pele, jud. Bacla, pe Ruga satul
Borzesti.
Budäne§ti, sat, plaiul Cerna, ju-
detul Mehedinti ; tine de com.
rur. Blzesti.
Budane§ti, deal, com. rur. BA-
zesti, plaiul Cerna, jud. Mehe-
dinti, acoperit cu vii.
Budeanul, deal, in partea de E.
a com. Buznea, pl. CirligAtura,
jud. Iai, numit ast-fel dupA nu-
mele une! vi! ce este pe dinsul
care se numeste Viea-Budeanulur.
Are ldirectia de la S. spre N.,
despArtind comuna de jud. Ro-
man. Este cel mar inalt deal de
pe aci. Pe coasta luI se aflA
tuatA o parte a satuluI GAnesti.
Budeanul, mic afluent al
PiriuluT-luI-Pulpl, in com. Dol-
hasca, jud. Suceava.
Budeasa, sat, face parte din co-
muna rur. Micesti, plasa Riul-
DoamneI, jud. Muscel.
Budeasa, girlä, trece prin com.
MArAcineni, pl. Riul-Doamner,
jud. Muscel.
Budeasa-Mare, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti ; face parte din coin.
rur. Dobrogostea-Negovani.
 BUDEASA-MARE
Budeasa-Mare, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti; face parte din com.
rur. Budesile. Are o scoald pri-
marA ruralA.
Budeasa-Micä, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti ; face parte din com.
rur. Budesile.
Budeasa-Micä, gîrld, izvoreste
din jud. Arges, formeazA limita
de S. intre comuna Ciumesti
com. MArAcineni, pl. Rturile, jud.
Muscel, si limita de V. t'Are
comuna Ciumesti si jud. Arges.
Dupa ce udA partea de V. si
S. a comuner Ciumesti se varsA
In riul Doamner.
Budeasca, nume, ce purta mar
inainte satul Scorteni, judetul
BudeI (Valea-), vale insemnatA
In com. Tohani, jud. BuzAti ;
incepe din Fintina-Stilpulur
clA in Valea-Scheilor.
BudeI (Valea-), vale, com. Da-
videsti, plasa Argeselul, judetul
Muscel, se varsà in riul Arge-
selul, pe teritoriul comuner Da-
videsti, din care izvoreste.
Budele, mahala, com. rur. Nen-
ciulesti, pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.
Budele, pIta, strAbate vestul co-
mune! Rosiile, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Budele, pirta, izvoreste din ho-
tarul comuner Rominesti, strd-
bate comuna SAscioara, plasa
Mijlocul, jud. Vilcea, primeste
de afluente apa SAscioara si se
varsd in Oltet, la sudul comuna
Budeni, cdtun, pendinte de com.
Comana, plasa Cilnister, judetul
Vlasca, situatd pe coasta dreap-
43
tA a atmI Cilnistea, proprietatea
Vetrer-MAndstireI-Comana.
Acest cAtun este situat pe
loc mlAstinos, provenit din vAr-
sAturile alnister.
Este mult vinat de apA cum:
sitar!, rate, lisite, etc.
In 1864 s'a improprietarit aci
120 locuitorl fostr clIcasT, luind
o suprafatA de 385 hect. Aci
este o bisericA de zid, fOcutA in
1882, deservit1 de I preot
cintAretr ; tine de parohia Co-
mana, de care este departe de
3 kil.
La marginea de E. a satulur,
pe coastA, este o vilA, fostd a de-
cedatulur M. KogAlniceanu, care
fusese arendasul mosier Va-
tra-MAnAstirer-Comana; azr este
proprietatea familier decedatului
Em. GrAdisteanu.
Se scoate multa trestie din
batile i zmircurile Cilnister, tres-
tie care servA locuitorilor pen-
tru acoperirea caselor.
Se creso si &dad de m6,-
tase. In 1885 a fost in vilA o 6o kil. de Pitesti. Se compune
crescAtorie model pentru creste-
rea gindacilor de mAtase In mod
sistematic.
In acest cAtun sunt 3 hect.
Cu vil.
CAtunul acesta este aproape
de statia drumulur de fier de
la ComanA de 3 kil., iar de halta
de la GrAdistea de 5 kil.
Trupul de mosie, pana a nu
fi fost incorporat cu Vatra-MA-
nAstirer-Comana i pOnA a nu
fi dat pAmint fostilor clAcasT a-
vea suprafata de 954 hect.
Sunt 3 circiumr.
Budesile, com. rur., pe riul Ar-
ges, jud. Arges, pl. Pitesti,
5 kil. de com. rur. BAscovul-
resedinta subprefecturer,
si la 15 kil. de Pitesti, formatO
de satele : Budeasa-Mane, Bu-
deasa-Micl, Rogojina i Redi-
oasa, avind peste tot 210 case,
www.dacoromanica.ro
BUDEM
176 fam., cu 809 sufl., din care
3 fam. TiganT. Comuna are o
biserica ziditA de familia Budes-
tenilor din Pitesti, deservità de
preot, i cintAret i r para-
cliser ; o scoalA primará ruralA ;
5 circiurd. Budgetul comu-
ner pe anul financiar 1882-83
a fost de 1816 le! la veniturr
si de 1774 Id, 62 bant la chel-
tuelr.
Dupg o publicatie oficiall
(1887) aceastA comunA numArA
181 contribuabill si are un bud-
get de 4097 leI la venituff si de
2268 le/ la cheltuell.
In anul 1887 erati in comunl
698 capete vite mar!: 68o bol
si yac!, 18 cal i 608 vite má-
runte : 358 o!, 62 capre i 188
porcr.
Bude§ti, com. rur., pe apa Sim-
niculur, aproape de riul Olt, ju-
detul Arges, pl. Topologul, la
20 kil, de com. rur. Tigveni,
resedinta subprefectureI, si la
din satele urmAtoare : Budesti,
Barza, Linia i RudAria, aviad
peste tot 327 familli, din care
57 fam. de Tiganr, cu 1168 su-
flete. In comuna este o bise-
ricA vechid, reziditA din temelie
la 1812 de marele clucer Cons-
tantin Socoteanu, proprietarul
mosier, i restauratA in urmá de
familia Lahovari, descendentir
Socotenilor; o scoalA primará.
ruralA. ; case vechr boerestr; 5
Budgetul comuner pe
anul 1882-83 a fost de 1610
le! la veniturf si de 1600 le! la
cheltuelI.
Dup. o publicatie oficialA
(1887) aceastA comunA numArA
225 contribuabilr i avea in acel
an un budget de 3573 le! la
veniturr si de 3919 ler la chel-
tuelI.
NumArul vitelor era in anul
1887 de 523 capete vite marr :
 BUDE$T1
504 boT i vacT, 15 caT si 4 bi-
voli si de 632 vite marunte :
io oT, 22 capre i 600
torT.
Aid este o trecatoare peste
Olt Cu pod umblator.
Bude§ti, com. rur., in jud. R.-
Bude§ti, corn. rur., pl. Negoesti,
jud. Ilfov, situata la S.-E. de
Bucuresti, pe tarmul sting al
riuluT Arges, la varsarea riuluT
Dimbovita in acest riti, 39 kil.
departe de Bucuresti.
Se compune din satele : Ne-
goesti, Posta si Budesti cu o
populatie de 2094 loc., carT
traesc in 383 case 0 5 bordee.
Sta in legatura cu comuna Va-
silati i Aprozi, prin sosele ve-
einale. Din sus spre Bucuresti
este un pod pe vase peste riul
Arges.
Intinderea comuneT e de 3814
hect., din cad d-niT General G.
Manu, P. Chiritescu si Gr. Fi-
lipescu, an 3225 hect. si locui-
torif 589 hect. Proprietarir cul-
tiva 2722 hect, 235 ramin ster-
pe, 208 izlaz si 6o padure. Lo-
cuitoril cultiva tot terenul, re-
zervind 100 hect. pentru finete.
Comuna numara 361 contrib.,
cu un budget de 8914 leT la
veniturT si 6585 lei la cheltueli.
In anul 1885 emit 349 contrib.
Dintre locuitorT, 499 sunt plu-
gad, 27 ati diferite profesiT.
Aratura se face cu 103 plu-
gurT :54 cu bol si 49 cu cal.
Locuitoril at1 119 care si el-
rute : 54 cu bol i 65 cu cal.
Comerciul se face de 13 cir-
ciumarl si 2 hangiT.
Numarul vitelor marl e de
781: 314 cal i epe, 202 bol,
185 vacT i viteT, 22 taurT, 58
bivoll i bivolite, si al celor mid*
de 1365: 9 capre, 338 porcT
si 1018 oT.
Are o biserica cladita de ma-
rele vornic loan Manu ; o small
mixta, baetr si fete ; o povarna;
www.dacoromanica.ro
44
2 masinT de treerat cu aburl
un pod. In comuna s'ari stabi-
lit r8 strainT.
In mare parte locuitoriT acesteT
comune sunt Tigani.
SArat, plasa OrasuluT, pe piriul
arceiul.
luat numele de la mosia
unuT vechiti proprietar, numit Bu-
descu.
Este asezata in partea de mia-
za-noapte a judetuluT, la 29 kil.
spre N. de orasul
rat, si in partea rasariteana a
plaser Orasul, la 2 kil. spre E.
de com. Cotesti, resedinta pia-
seT. Comunele invecinate sunt :
Blidare, la 4 kil., Bontesti
akige la 6 kil., Golesti la 8
kil., Faraoane i Slobozia - Cio-
Asti la i I kil.
Se margineste la E. cu pro
prietatea Cotesti, la V. cu pa-
durea StatuluT Varzaresti, la mia-
za-zi cu com. Urechesti, de care
se desparte prin piriul Circeiul,
la miaza - noapte cu com. Co-
testi, de care se desparte prin
piriul Valea-Dilgovuluf.
Este o comuna de cimp; nu
are dealurT importante pe teri-
toriul ei, avind, spre V. nu mal,
ramificatiile Dealulur-Cornitelor.
Ca riurT are niste micT piraie,
formate din ploT ; asa sunt: Or-
ceiul la miaza-zi, Dilgovul la
miaza-noapte i pirtul Leordetul;
are 9 puturl, cu o adincime de
cite 30-40 metri.
Alt catun, afara de cel de
resedinta, nu maT are; insa par-
tea apusana a luT poarta nu-
mirea de Circeiul.
Suprafata comund este de
463 hect., din earl 23 hect. o-
cupate de vatra comuneT, restul
de 443 hect. este al locuito-
rilor.
Populatia este de 405 fami-
liT, cu 1373 suflete; intre ace§-
BUDETTI
tia sunt : 700 bArbatT 0 673
femeT; 616 cAsAtoritr, 660 ne-
cAsAtoritr, 96 vlduvl; 122
carte ; totT sunt RominT orto-
doxT.
In comuna este o biserica, cu
hramul Sf. VoevozT, zidita in
1844 de familia Zosescu ; are
venit 1784 leT 66 banT ; e de-
servita de i preot, i cintaret
si I paracliser.
In com. este o scoall mixta,
fundata in 1874 de comund, cu
invatator si 76 elevI inscrisT,
din carT 41 promovatT (1892-
¡893).
Calitatea pamintuluT este mij-
locie ; comuna are: 19 hect. pa-
mint arabil, I hect. imas, 420
hect. vi!.
Ocupatiunile locuitorilor sunt:
fabricarea vinuluT si a rachiuluT,
agricultura putina, apoi creste-
rea vitelor. Loc. aa 15 plugurr,
545 capete de vite, din earl : 19
boT, 43 vac!, 47 ca!, 9 epe, 12
or, 6 capre i 237 rimatorT. Co-
mertul este activ si consta in
importul de cereale, carT lipseso
co mu n eT , instrumente trebuin-
cioase la fabricarea vinuluT, co-
loniale i vestminte, i in ex-
portul vinuluT. Transportul se
face prin statia Cotesti, la 8 W.
spre E. de comuna. Sunt in co-
muna 50 comercianti, din car!
strain ; din acestia: i este ba-
can, 7 circiumarT, 2 mAcelarl,
marchidan.
CAile de comunicatie sunt sim-
ple drumurT vecinale, spre :
Slobozia -Cior4ti - Gologan ; 2.
Golesti-Focsani; 3. Cotesti-Fa-
raoane-Cirlige-Virtescoiti ; 4. Co-
testi - Odobasca - Dealul - Lung;
5. Popesti - pragosloveni - PlAi -
ne0-Rimnicu1 SArat ; 6. gara
Cote0.
Comuna are 308 contribua-
Veniturile sunt de 8835 let
5o banT, lar cheltuelile sunt de
8563 le! 45 banT.
 BUDEM
Bude§ti, sat vechig, pe apa Sim-
niculuT, jud. Arges, pl. Topo-
logul, in apropiere de riul 01-
tul ; face parte din com. rur.
Cu acelasI nume. In acest sat
este o biserica vechil rezidid
din temelie la 1812 de clucerul
Dinca Socoteanu i restaurad
In urma de familia Lahovari,
descendentiI Socotenilor. Bise-
rica are hramul S-tiI Ingerl; este
deservid de 2 preotI, 2 clritgretT
paracliser. Este tntretinuta
de proprietarI, casi ati case marI
boerestr si un atelier cu heras-
trae cu aburI, unde se lucreaza
lemne de cherestea din padu-
rea proprietatiI, exploatata de o
societate franceza (1885).
Mosia Budesti, a d-luI George
I. Lahovari, are o intindere a-
proximativa. de 7600 pog., din
care 1500 pog. lucratoare, 3600
pog. padure batrina de stejar,
fag si alte esente si 2500 pog.
date fostilor clacasI.
Aicr este o trecatoare peste
Olt cu podurr volante si un pod
de lemn peste apa SimniculuI.
Satul are o scoala primara.
Bude§ti. (V. Guranda, sat, com.
Babiceni, pl. .$tefanesti, judetul
Botosani).
Bude§ti, sat, in partea de E. a
com. Curteni, pl. Crasna, jud.
Falda ; situat in valea dintre
dealurile Osoiul i Caluglrita,
la distand de i kil, de satul
de resedinta, Curteni.
Are o biserica facuta la 1864,
deservid de I preot si 2 cln-
tAretr, intretinuta de proprieta-
rul rnosid.
Bude§ti, sat, in com. Mogosesti,
pl. Stavnicul, jud. Iasi, asezat
la poalele dealuluT Budesti. Are
o populatie de 46 familiI, saa
169 locuitorI; o biserica ; casele
proprietatiI; o moara.
45
Prin el trece drumul spre
numit leahul-Budesti.
Din vechime acest sat a fost
razasese.
Numarul vitelor este de 246
capete, din carI: 183 vite marI
cornute, 20 of, 13 caI si 20 ti-
mAtorT.
Bude§ti, sat, pl. Negoesti, jud.
Ilfov; face parte din com, rur.
cu acelasT nume. Este situat la
S. E. de Bucuresti, pe tarmul
sting al riuluI Arges. Prin mij-
locul satulur trece soseaua ju-
deteana Bucuresti-Oltenita. La
V. se varsa rlul Dimbovita in
rtul Arges. Aci este resedinta Bude§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl.
subprefecturiI plaser Negoesti,
a jlideluI de ocol, a mediculuI
plaseT si a und companiI de
dorobantI. Are un biuroa tele-
grafie, platit de judet, care face comund, asezat pe piriul Cir-
serviciul postei rurale, precum
si un spital rural cu 40 paturT.
timpul rasboiuluI din 1877,
divizia IV-a, comandad de d.
General Manu, a ocupat acest
sat.
Suprafata lui e de 1839 hect.,
din carI d. General Manu are
1275 hect. si locuitorir 564 hect.
Proprietarul cultiva 1005 hect.,
150 ramtn sterpe, 6o izlaz si 6o
padure. Locuitoril cultiva 464
hect. si ioo rezervä pentru fi-
flete.
Populatia satuld e de 2000
locuitorI, carT se ocupa cu a-
gricultura si cresterea vitelor.
Are o biserica mare, cu hra-
mul Adormirea, deservid de
preot i 2 cintIretT, cladita de
Marele Vornic Ioan Manu ; o
cazarma de dorobantI; o gra-
dilla frumoasa cu tot felul de
poml, proprietatea d-lur Gene-
ral Manu ; o scoall mixta, fre-
cuentad de 40 elevI si 15 eleve,
cu intretinerea carda statul chel-
tueste anual 1404 ler, lar co-
muna 1175 leI. Localul scoald
www.dacoromanica.ro
BUDEM
s'a construit de judet in anul
1884.
Ad sunt 2 masinI de treerat
cu aburI, i pod pe vase, filtre
Budesti i RadovanuI, i i po-
varna.
Comereiul se face de 13 eh--
ciumarl si 2 halle%
Numarul vitelor marf e de
667 si al celor miel de 1199.
LocuitoriI aa 86 plugurr, 47
cu boT, 39 cu ea! i 102 care
carute, 47 Cu bol si 55 Cu
cal. In sat sunt 18 straid.
Dintre locuitorI, 478 sunt plu-
garr.
OrasuluI, catunul de resedinta
al comuna Budesti. i.a luat
numele de la mosia Budesti. E
situat in partea de tasarit a
ce; are o tntindere de 120 hect.,
Cu o populatiune de 1373 loc.,
futre carI sunt socotitt i ceI
din catunul arceI, cu care for-
meaza un singur trup.
Bude#I, sat, in pl. si jud. Tu-
tova, com. Plopana, spre S. de
tirgusorul Plopana. Are 233 loc.,
din carI 6 stia carte, si 53 case.
Budeqti, sat, face parte din co-
muna rur. Diculesti, pl. Olte-
tul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-
pulatie de 395 locuitorI, 200
barbatI si 195 femeI. Cade in
partea de N. a comund. Locui-
toril sunt ImproprietaritT In a-
nul 1864.
Ad e o biserica fondata la
anul 1825 de Slugerul Alexan-
dru Diculescu si reparad in ur-
ma de d. Vasile Racod.
In partea de V. e udat de
1.1111 Oltetul si de valea Imoroasa.
Copir in vIrsta de scoall sunt 28,
dintre carl 14 baetI si 14 fete.
Bude§ti, cif tun al comund Tres-
 BUDEsTI
tioara, jud. Buzaa, Cu 200 loc.
si 48 case.
Bude§ti, deal, jud. Iasi, la poa-
lele caruia e situat satul Bu-
desti, com. Mogosesti, pl. Stav-
nicul. Virful luT se numeste
Toaca. La 1812, in timpul be-
jenier, o ceata de TurcT se ase-
zase pe virful dealuld.
Bude§ti, drum, jud. Iasi, ce duce
de la Iasi la Vasluia prin co-
munele : Galata, Miroslava, Mo-
gosesti, Mironeasa si prin satul
si pe dealul Budesti. Acest drum
servea in vechime de comuni-
catie intre Tara-de-Jos si Iasi ; pe
aicl veneaa Domnir din Con-
stantinopol la scaunul domniet
Bude§ti O Färtigani, mofie, pl. Bude§ti-GhicAI, com. rur., jud.
Tazlaul-d.-s., comuna Scorteni,
judetul Bacaa, despre care Th.
Codrescu, In cBuciumul Ro-
m'in», pag. 523, ne spune: cmo-
sie la tinutul Bacaulul, in care
are parte si d-luI Stefanache Ion
Cocea, care mal cumpara o suma
de stinjenT de la Niculal sin Toa-
der Petrea, Vasilie a Icoanel
din satul Scorteni; iar din ra-
zesT sunt si C. Magu, Vasilie
Grigoras, Grigori Patrichi, care
vind 12 stinjenr din mosia d-sale
Aga Enache Crupenschi, si Ion
Banca 4 stinjenl, d-sale Satra-
ruluT Sandu Chiriac; Tudurachi
Matagund, C. Maris, etc.; pe
litiga mosia Costesti si altele,
fara sat».
Bude§ti, piidure particulark su-
pusa regimulul silvic, pendinte
de com. Diculesti, pl. Oltetul-
d.-j., jud. Vilcea.
Bude§ti, pirig, jud. Iasi, format
din dota ramurl ; una izvoreste
din padurea numita Gisca si
alta de sub dealul Huma, trece
prin satul Budesti, com. Mogo-
www.dacoromanica.ro
46
sesti, pl. Stavnicul ; mal jos de
sat, unindu-se Cu piriul PIetro-
sul, se varsa in scursura iazulul
Birca.
Bude§ti-de-Jos (Lunca), mo-
fie nelocuita, pl. Negoesti, jud.
Ilfov ; face parte din com. rur.
Budesti. Are o suprafata de 750
hect., proprietate a d-lur P. Chi-
ritescu. Din totalul mosief, 75
hect. se rezerva pentru finete.
Bude§ti-de-Sus (Lunca), mo-
fie nelocuita, pl. Negoesti, jud.
Ilfov; face parte din com. rur.
Budesti. Are o suprafata de 450
hect., proprietate a d-luT Gene-
ral Manu. Din totalul mosieT, 40
hect, se rezerva pentru finete.
Neamtu, la extremitatea despre
E. a judetuluT si despre S.-E.
a pl. de Sus-Mijlocul. Se mar-
gineste la N. cu com. Bozieni
si Birgaoani ; la V. cu com. gin
gaoani, in parte ; la V. cu com.
Margineni, si la E. cu jud. Ro-
man, despartindu-se in toate par-
tile prin limite conventionale.
Terenurile sale in parte sunt
accidentate, prezintind sira dea-
lurilor Climesti, Faurei si Chi-
, care strabat comuna a-
liile
proape paralel cu hotarul jud.
Roman ; in colo sunt val si po-
dise rodnice si prielnice cultu-
re/ plantelor agricole, iar pe
unele locurT, mal cu seama. des-
pre N., putin mlastinoase.
Este formata din satele : Bu-
desti - Ghical, Climesti, Faurei,
Micsunesti si Tatomiresti, Cu o
populatiune de 2446 suflete, 548
familiT, carT repartizatT dau :
2422 suflete: 1237 barbati, 1209
femel ; dupa stare chilla: 1219
necasatoritT, 1060 casatoritT, 167
vaduvr, dintre carT 71 vaduve,
3 divortatl, 40 nevolnicT ; 128
stia carte, 2319 nu stia ; 1078
BUDESTI-GHICM
sunt copiT, dintre carT 562 co-
piI de sex barbatesc, 516 co-
piT de sex femeesc ; dupa na-
tionalitatT sunt : 34 suflete strli-
ni, saa 5 familir evreestI, 7 fa-
mili! UngurT, NemtT, etc.
RominiT se indeletnicesc cu
agricultura si cresterea vitelor;
strainl, in parte, aa angajamen-
te la proprietarl, alta' se ocu-
pa. c 1 agricultura, si altiT cu ne-
gotul. Dintre locuitorir impro-
prietaritl In 1864 sunt asta-zT :
119 carT staptnesc locurile lor
insi-sì; 166 ca urmasT si 98 mil
de si insuratT si cultivatorl de
pamint, dar Inca n'ail niel un
sola de improprietarire, precum
niel prilejul de a mosteni dupa
urma parintilor lor legiuitt
Agricultura se poate face pe o
intindere de 2423 hect., 47 aril.
Suhatul are o intindere de
140 hect., nutrind 2391 capete
de vite, carI, singure din tot
judetul, sunt de o rasa supe-
rioard, ad i prasindu-se si eres-
cindu-se specia boilor si a vaci-
lor Olandeze si Elvetiane. In
aceastä comuna se mal allá si
o herghelie de cal.
Sunt: 560 boT, 285 vacT, 1036
or, 1,8 caT, 238 pord, si 154
vite micr cornute.
In aceasta comuna sunt : 5 bi-
sericr, Cu II deserventr, 5 preotT,
6 eclesiarcT, platitl din fondu-
rile comunale cu 700 leT (veni-
tul fonciar anual al paminturi-
lor date bisericilor, se urca la
suma de 2366 leT) ; 4 morl de
apa ; o velnita; 4 fferariT ; 2 ro-
tariT ; o scoala.
Budgetul comuneT e de i0802
lel la venituff si 10703 la chel-
tuel/ ; nUmgrui contribuabililor e
de 543.
Comunicatiunea Cu satele ve-
cine se face prin : un drum
comunal din satul Tatomiresti,
ce trece prin satul Faurer, Bu-
desti-GhicAT, legindu-se cu so-
 BUDE.5TI-GHICIT
seaua jud.Platra-Bozieni-Roman
Intre kil. 25-26; prin douA dru-
murr comunale ce es din prece-
dentul, intre satul Tatomiresti
Fdurer, ducind unul prin sa-
tul Climesti in jud. Roman, prin
Micsunesti la Hirtesti, precum
prin diferite alte drumurr na-
turale, ce leaga. diversele loca-
litAtT.
Bude§ti-GhicM, sat, com. Bu-
desti-Ghical, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, asezat pe valea
piriiasulur cu acelasr numei sub
coastele a trer dealurr: FAgete-
lul, Chiliile i Climesti, intre sa-
tele: Vlddiceni la V., Bozieni
la N.-E., Climesti si FAurer la
S.-E., la 29 kil. 300 m. depar-
tare de Piatra. -
Are o populatiune de 819 sufl.,
sati 182 fam., din cae 26 vAduve,
7 nevolnicT Rominr, 3 familir
Izraelitr, 7 Ungurr, carr in ge.
neral se ocupa cu agricultura
cresterea vitelor, lar Evreir cu
negotul.
In acest sat se aflA : resedinta
autoritatilor comunale, o bise-
rica nota facuta de vr'o 4 anT,
deservitA de 2 preotr si 2 das-
cAlr; o scoala frecuentatA de
42 elevr; 2 mor): de apa, o vel-
nitA, 2 fierarr l i rotar.
NumArul contribuabililor este
de 207.
In acest sat se face mare bilciti,
la 20 Iulie.
Numárul vitelor se urca la
572 capete, dintre carl : x58
bol, loo vacr, 207 cl, 25 cal,
33 porcr si 49 juncr.
Bude§ti- Ghick" (De la-), iaz,
jud. Neamtu, in partea despre
N.-V. a satulur Budesti.GhicAl,
format de scursoarea piriiasulur
din iazul BAlAnesti ; comunica.
cu iazurile din com. Bozieni prin
un piriias, care, dula cum spun
unir, poarta aceeasT numire, a-
47
die& Pirlulaudestilor, lar dupA
altir, pirtiasul VlAdiceni, fiind-cl
scursoarea iazulur BalAnesti trece
pe teritoriul saruhr Vadiceni.
Bude§tilor (Dealul-), dial, in
com. Budesti - GhicAT, plasa de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu; for-
meazA o sira, din care se de-
taseaza dealurile: Climesti, Chi-
liile i FAurer.
Bude§tilor ju-
detul Neamtu, formeazä scur-
soarea iazurilor de pe partea
nordica a terenurilor com. Bu-
desti-GhicAl ; parcurge teritoriul
com. Bozieni, urmind directiu-
nea S.-V. catre N.-E., pe o in-
tindere de 150 m. si se varsA
in iazul al treilea din cea din
urmá. comunl, dupa ce primeste
din stinga pe piriul Sorer.
Budichia. (Vezr Dealul-Teiulur,
com. Rosiile, jud. Vilcea).
Budieni, com. rur., in partea de
E. a pasa Ocolul, jud. Gorj ;
e situat5. parte pe loc ses, parte
pe deal. Este formatA din 2 ca-
tune, catunul Budieni, unde este
resedinta, i cAtunul Pistesti
numit i Pistesti -din - Deal. Se
margineste la N. cu com. BA-
15.nesti, la V. cu cat. Bucureasa
al comuner Petresti-de-VArsaturr,
la S. cu asa si la E. cu com.
CopAcioasa.
Numele de Budieni, se zice
cA i s'a dat dupa numele unuia
din primil sar locuitorT, numit
Budianul, al cAruf descendentr
sunt i acum foarte numerosT.
Are o intindere de I200 hect.,
din carr 205 hect. arabile, 235
hect. finete, 6 hect. vie, 745
hect. izlaz, pomet si padure, 9
hect. vatra satulur. Pamintul
este productiv.
Are o populatie de 1430 sufle-
te, saii 285 familir, totr Rominr,
www.dacoromanica.ro
BUDIENI
ocupindu-se cu agricultura, cre-
sterea vitelor i cu lucrul de lem-
rarie simplä. Locuitorir posea
30 plugurr, 63 care cu bol, 606
vite marT cornute, 55 cal, 955
or, 62 capre, 197 rimAtorr si 30
stupr carr dan 16 kil. ceara.
Budgetul comuner are ca ve-
nit 960 ler, iar cheltuelile se
urca la 930 ler. Contribuabilr
sunt 250.
Riul Amaradia udd patnintul
acester comune, care, in tim-
purr ploioase, debordind, prici-
'tueste marr stricAciunr semana-
turilor.
Comunicatia se face prin ca-
lea fierata Filiasi-T.-Jiul ce trece
prin apropierea acester comunT
avind statie la CopA.cioasa ; prin
soseaua judeteana Tirgul - Jiul-
Rimnical-Vilcea, care trece prin
mijlocul comuner ; prin soseaua
comunala care se detaseazI din
soseaua judeteanA de la «Fin-
tina-cu-lantul», strabate interio-
rul comuner si merge la com.
DAnesti.
In comuna se gasesc io fin-
tIni acute de locuitorl.
Comuna are I local de prima-
rie ; i coa15. infiintatA, la 1879
frecuentatA de 45 elevr si 2
eleve, din 50 inscrisr.
Comuna are 4 bisericr, din
care i de zid si 3 de lemn, slu-
jite de 2 preotr si 3 cintaretr.
Bisericile sunt cladite : cea de
zid in anul 1870, iar cele de
lemn: i in 1770, alta la 1820;
celer de a treia nu-i se cuma--
te data fondArer fiind foarte ve-
cha.
Budieni, cätun de resedintA, jud.
Gorj, com. Budieni. Are o intin-
dere de 900 hect., din carT 140
hect. arabile, 160 hect. finete,
695 hect. izlaz, pomet i tuaris,
5 hect. vatra satulur.
Are o populatie de 190 fa-
willi cu 950 suflete, top* Ro-
 BUDIENI
miar, din carr 160 contribua-
bill.
Locuitorir posea. 20 plugurr
si 45 care cu bol, 400 vite marT
cornute, 35 caT, 535 or, 32 ca-
pre, upo rimatorr si 20 stupr cu
albine.
Apele si calle de comunicatie
descris la comuna.
In catun se maT gasesc
put si 7 fintionr.
Catunul are 2 bisericT de lemn,
deservite de z preot i I din-
ta.ret.
Budieni, mahala, in com. rur.
Tehomirul, pl. Vailor, jud. Me-
hedinti.
Budilovätul, deal, in com. rur.
Breznita, pl. Ocolul-d.-s., jud. träesc in 294 case.
Mehedinti.
Budilovätul, mahala, in plasa
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti ; tine
de com. rur. Breznita.
peidure, in jud. Me-
hedinti, pl. Ocolul-d.-s., com.
rur. Breznita.
Budinul-Cilciul, trup de pizdure,
pe teritoriul com. Crucea- d.-s.,
pl. Zabrauti, jud. Putna. Este
proprietatea razesilor.
Budislavul, 1/mute, in jud. Ar-
ges, plaiul Lovistea. De aicr
pleacd Culmea-Cozier. Are o mal-
time de 2397 m. d'asupra ni-
velulur MariT-Negre.
Budisteanca, sat, jud. Braila.
(V. Filiul).
Budisteanca, gIrM, jud. Mus-
cel; izvoreste din colinele jud.
Dimbovita, ja diferite numirT,
dupa. localitatile pe unde trece,
uola com. Budisteni i Ciulnita,
pl. Podgoria, si se varsd in riul
Arges.
www.dacoromanica.ro
48
Budisteanca, pddure, supusa re-
gimulur silvic, com. Budisteni,
pl. Podgoria, jud. Muscel, com-
pusd din stejar, fag, carpen si
plop, in intindere de 75 hect.
Budisteni, com. rur., pl. Podgo-
ria, judetul Muscel, la S.-E. de
Cimpulung-, asezata pe ambele
'T'alud ale riulur Budisteanca.
E numita si Bogati. De la a-
ceasta comuna pana la Cimpu-
lung isunt 77 kil.
Se compune din 4 catune :
Budisteanca, Glodul, Scoicesti
si Pietroasa. Numele saii vine
de la Gira si Schitul-Budi.steni.
Are o populatie de 1057 locui-
torT (650 barbar si 407 l'eme»
Cu 214 capr de familie, cari
LocuitoriT, pe Ruga agricul-
tura. i cresterea vitelor, se mar
ocupa cu clltura ciresilor, pe-
penilor, prunelor si a visa Pro-
dusul muncer desfac la Bu-
curesti, Pitesti i Gdesti. StupiT
Cu albinele daú pana la 41 kg,r.
miere. Gindacir de matase pro-
duc pana la 40 kgr. gogosT.
Porumbul se cultiva pe 96 hect.;
iar tuica se fabrica pana la 7000
decalitri pe an.
Locuitorir al-1: 210 bol, 17
cal, 247 or, 154 porcr, 69 juncr
105 acf.
In comuna .5.i imprejurul co-
muna sunt dealurile : Cringu-
reanca, Zamfir, Covergibr, Schi-
tul-Budistenr, Baila-Mare si Baila-
Comuna are 233 contribua-
bilT. Venitul anual e de 2140
leT i cheltuelile de 2133 ler.
Are un capital de 1154 leT la
Casa de Depunerr.
Locuitorir sunt parte mosnenT,
parte improprietaritT prin legea
din 1864, pe mosia Schitul-Bu-
disten In raionul acester co-
mune sunt schiturile : Budisteni
Cotroceni, ambele in ruina,
BUDIFrENI
si biserica, deservita de
I
preot si 2 dascalT, claditä de
locuitorT.
Scoala, cu intretinerea carela
statul cheltueste anual 1080 leT,
e frecuentata de 65 bletT si 6
fete, din numarul de 131 in e-
tate de scoala.
tiú carte 239 barbatr si 30
femer.
Budisteni, sat, face parte din
com. rur. cu aceIasr nume, jud.
Muscel. Se mal numeste i Mos-
neni.
Se afla situat intre dealurile:
Cringureanca, pe care se afla
vie si padure, i dealul Zamfir
unde este cimitirul satulur, cu
o mica bisericutd. Ad i este re-
edinta. primarieT ; scoala i bi-
serica, cu hramul Adormirea.
Gira Budisteanca uda catu-
nu/ spre V.
Are o populatie de 380 lo-
cuitorr.
Budisteni, cdtun al comuner Cos-
testi, jud. Buzad, cu 370 locui-
torT si 78 case.
Budisteni, deal, in raionul co-
munel Budisteni, jud. Muscel,
pe care se cultiva 62,25 hect. vie.
Budisteni (Bälisoara), mofie,
com. Costesti, jud. Buzail. Are
420 hect. arabile si izlaz, 15
hect. padure, despartita in 3
sforT : Ariceasca i Balisoarele.
Budisteni, pefolure a statulur, in
intindere de 322 hect., pendinte
de com. Budisteni, pl. Podgoria,
jud. Muscel.
Budisteni, fost schit de calugarl,
in comuna cu acelasT nume, jud.
Muscel, fondat inainte de anuf
1685, de S tefan Calu garul, care,
ca mirean, punta numele de
Stanciu, logofatul din Budisteni.
 liUDOAIA
Acesta lAsI o mare parte din
averea sa schitulur Budisteni,
care mar tirziä fu inchinat ml-
nAstireT Cotroceni, spre a fi fe-
rit in viitor de orr-ce supArdrI,
spre a-r asigura, cu felul a-
cesta, existenta i inflorirea.
Din cauza releí administratil,
schitul s'a pArAsit, chiar din a-
nul inchinArer sale. CAlugArir 11
IAsarA, caer le lipsea pAnA
existenta de toate zilele.
Bisericuta, dei ruinatA, ser-
vea de eclesie, iar preotul se
intretinea din mila crestinilor.
La anul 1838, consingenir
consAteniI fondatorulur schitulur
Budisteni, aü reclamat Domni-
toruluI Alexandru Chica contra
egumenilor de la Cotroceni pen-
tru reaua intrebuintare a veni-
turilor acestur schit; reclamatia
lor tusa n'a avut niel un rezul-
tat. AstA-zr este o coinplectl
ruinA. Venitul schitulur era de
700 galbenI anual.
Budoaia, deal, pe teritoriul sa-
tulur Crucea, com. Sirca, plasa
CirligAtura, jud.
Budoaia,ftirig, izvoreste din dea-
lul Budoaia, satul Crucea, com.
Sirca, pl, CirligAtura, jud. Iasi,
si se vars1 in 04'111 Bocnita,
com. Sinesti, pl. CirligAtura.
Budoaia, piria, in jud. R.-S5.rat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni,
izvoreste din culmea CAtAutulur,
uda partea de S. a com. si mer-
ge de se varsA in riul R.-SArat.
Budoiul, nzofie a statulur, la N.-
V. comuner B5.esti, pl. Oltetul-
d.-s,, jud. Vilcea.
Budoiul, mo,sie a statuluI, jud.
Vilcea, fostA pendinte de m5.-
n5stirea Polovraci, cate, pe pe-
riodul 1888-93, s'a arendat cu
4200 ler anual.
50700 :lime* Ineffonur Geograito. Vol. II.
49
Budoiul, mofie, fostA proprieta-
te a statulur, com. Tereuja, pl.
Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, care
s'a vindut in loturr la locuitorl.
Budoiul, perdure a statuluI, jud.
Vilcea, in intindere de 500 hect.,
fosa pendinte de mAndstirea
Polovraci, situatA in com. Si-
nesti, pl. Oltetul-d.-s,, i formatA
din trupurile : Dobrica saä Pie-
troasa (300 hect.) si Urzica (200
hect.).
Budrea sat, jud. R.-SArat, plasa
R1mnicul-d.-s., cAt. com. Raco-
viteni, asezat in partea de N.
a comuner, la poalele dealulur
Budrea, pe pirlul Budrea, la I
kil. spre N. de cAt. de rese-
dintA, Racoviteni. Are o inda-
dere cam de 50 hect., si o po-
pulatie da 96 familiI, sari 410
suflete, din carl 81 contribua-
bilI ; 15 stiii carte. Este in sat o
deservit5. de I preot
I clntäret.
Budrea, deal, jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni,
se desface din dealul Hirboca,
brAzdeazA partea de N. a com.;
se sfirseste in riul Ciln Aul ; e a-
coperit ou imasurl semAná.-
turI intinse.
Budrea, phia, jud. R.-SArat, pl.
Marginea-d.-s., com. Racoviteni;
izvoreste din dealul Budrea, uda
partea de N., trece prin cAtunul
Budrea si se varsä in riul Cil-
nA.ul, pe dreapta lur. Valea sa
este frumoasl, cu malurr imite
verzI.
Buduhala, cdtun,a1 com. ox111-
nesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, si-
tuat spre N. de comunä, si a-
proape de soseaua judeteanA
T.-Jiä-Severin.
Are o suprafat5. de 206 hect.,
din carr 30 hect, pldure, lo
www.dacoromanica.ro
BIMUILA
hect. izlaz, 6o hect, fin*, wo
hect, cultivabile.
Are o populatie de 41 fami-
liI, sati i8o suflete, din carl 35
contribuabilr.
Locuitorir aii 8 plugurT, 15
care cu bol i vad, 83 vite inarr
cornute, 33 porcr si 41 capte.
In apropiere de acest cAtun
trece apa Bistrita.
Comunicatia in acest cAtun
se face prin sosele comunale
carr 11 pun in comunicatie la S.
cu omAnesti, lar la V. cu Te-
lesti-d.-1., unde soseaua comu-
na1ä inelneste soseaua judeteanA
Buduhoaia, perdure, in partea
de N.-V. a comuner Urziceni,
pl. Cosula, jud. Botosani.
Buduhoceai iaz, pe mosia Cer-
vicesti, com. Cucoreni, jud. Bo-
tosani, format din pirluI Ratica.
Are o suprafatA de 3 hect,
Buduhocea, tes, pe mosia Cer-
vicesti, com. Cucoreni, jud. Bo-
tosani; produce mult fin.
Buduiasca, cdtun, pendinte de
com. MAgura, pl, alnistea, jud.
Vlasca, situat futre vAile Te-
leorman i Clenita, proprietate
a statuldf. Are o suprafat5. de
370 hect., din carr 62 hect, p5.-
dure, si tine de ocolul siIvic
Ghimpati. Are o bisericA ziditä
de d-na Salta Castrisoaia, fosta
proprietarl, si deservitA de
preot i2 cintAretI.
In cAtun este o scoall
ziditl la 186r, cu I invAtAtor,
frecuentatA de io bAetr si 5 fete,
din numärul de 42 eopir, in
virstA de scoall. Este o clr-
ciuml.
Buduila, certun al comuna B o
ziorul, jud. BuzAti ; are 90 loc.
si 26 case,
7
 BuDUIOASA
Buduioasa, ddure, jud. Bacati,
plasa Siretul-d.-s., com. OtelWi ;
proprietatea d-nel Maria Ha-
nuta.
Budulul, deal, pl. Marginea-d.-s.,
com. Borde§ti, jud. R.-Sarat ; se
desfa,ce din Dealul-Nucllor, braz-
deaza panca de Vest a comu-
neI, de-a lungul piriuluT Budu-
iul. E acoperit cu padurr §i pa-
Buduiul, iruil, in pl. Marginea-
d.-s., com. Borde0, jud. R.-SA-
rat; izvorete din Dealul-Nuci-
lor, uda V. comuna, de-a lun-
gul dealuluI Buduiul §i se ter-
mina in rtul Rimnul.
Budul, sat, in partea de S.-V. a
comund Stanilqti, pl. Prutul,
jud. Fälciü, la distanta de 4 kil.
de satul de re.5edinta, situat pe
dealul cu acela§I nume, pe o
suprafata. de 450 hect. Are o
populatie de 41 familif, sati 124
suflete, din carl 19 contribua-
bill. Se afla pe domeniul statu-
lur
Acest sat a avut i el partea
sa de suferinta in luptele ur-
mate futre Rug i TurcI in rAz-
boiul de la 1711.
Budul, deal, in partea de V. a
comuneI Stanile§ti, pl. Prutul,
jud. Falda ; pe el se afla situat
satul Budul §i o movild care
poarta acela. nume.
Budulacul,sirld, ce izvore§te de
la N. de com. Singerul, plasa Pod-
goria, jud. Prahova, i se varsa
in gira Cricovul, tot in raionul
com. Singerul.
Budulanulul. (Valea-), vale,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna
Florqd.
BuduluI (Dealul-), deal, jud.
www.dacoromanica.ro
60
Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., pe te-
ritoriul com. Margineni-MuntenT.
Budului (Valea-), vale, jud. Ba-
can, pl. Bistrita-d.-s., com. Mar-
gineni-Muntenr, situad intre dea-
burile Secatura i Dealul-Buduldf.
Budurana, piriii, jud. Teleor-
man. Vara este sec. Pe timpul
topirel zapeziT i al plollor marT
se revarsd i ineacd tarinele lo-
cuitorilor.
Budurana, vale, jud. Teleorman, pl. Ocolul, com. Preajba.
incepe din tufariul moOd But-
culWi, se indrepteaza. spre S., Buduroiul, Jinda, comuna MI.
adincindu-se din ce in ce mal dulari, pl. Cerna, jud. Vilcea.
mult, trece pe Ruga. com. GA- Numele IT vine de la un copac
1-5.011, la punctul numit Fin- scorburos ce este bagat in acel
tina - Noul. Ceva mar sus de
acest punct se formeaza piriul
cu acelaffl nume, care fiind o-
prit in cursul luI, formeaza Ele§-
teul-luI-Dima, chiar in comuna
Garagaul. De aci valea i pi-
riul se indrepteaza spre Apa-
CiineluT, in care se varsa, maI
jos de catunul Gol4d, la ho-
tarul ce desparte mo0a
ragAul de nunia Virtoapele-d.-s.
Budureasca, gîrld, izvorWe din
raionul comund Calugareni, trece
prin com. Vadul-Sapat, pl. Cri-
covul, jud. Prahova, i-§1 con-
tinua cursul pre linga comuia
Mizil, jud. Buzäú, dup. ce pri-
mWe ca afluent girla Scheianca.
Pe aceasta vale se aflä putinA
piatra de constructie.
Budureasca, vale, In jud. Bu-
zan, com. Baba-Ana ; se scurge
In plriul Istaul ; pricinuWe
culi in timpurile ploioase.
Budure§ti, sat, face parte din
com. rur. Dobriceni, pl. Ocolul,
jud. Vilcea. Are o pop. de 112
locuitorl (54 barbatT §1 58 fe-
mer). D'aci yi pana la catunul
BUEASCA
Dobriceni, reedinta comuneI,
e aproape I kil.
Are o biserica, fondata la
anul 1830 de preotul TAnase,
reparata la 1881 de Stan
Boiangiul. Este situat intre doua
frumoase paduri wzate la V.
o E. luY.
Buduroaia, avoig fi final, pe
esuI drept al SiretuluT, la com.
Stolniceni, jud. Suceava.
Buduroaiele, vale, jud. Dolj,
izvor §i prin care se scoate
apa. cu un vas.
Buduroiul, piria, la Sudul co-
muna Zavideni, pl. Oltul-d.-s.,
jud. Vilcea ; se varsa In riul
Olt.
Buduroiului (Mägura-),
gura', jud. Teleorman, in partea
din centrul comuneT Dracea,
spre Vest.
Budurosul, apd, jud. Prahova,
izvorWe din com. Strejnicul,
se varsa In iazul Moruzzi
(Leautul), in raionul com. Ne-
goqti, pl. Tirporul.
Budusluve§ti, izvoreSe
de pe teritoriul com. Fagetelul,
pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, i se
varsa In Orla Plapcica, com.
Aluni§ul.
Bueasca, pci'dure, in plasa Ialo.
mita-Balta, comuna Albe0, jud.
Ialomita, pe tarmul drept al
riuluI Ialomita. Are o suprafata
de 350 hect. Esente : tejar,
ulm, anin, jugastru, salde gi
plop.
 BUEVTI
Bue§ti, sat, plasa Ialomita-Balta,
pendinte de comuna Albesti,
jud. Ialomita. Este situat spre
E., la 4 kil, de satul de rese-
dinta, la extremitatea de Nord
a cimpului Baraganul.
Are o suprafata de 4500 hect.,
proprietate a statulur. A fost
pendinte de man. Cernica, a fost
arendata pe periodul 1883-1893
cu suma de 40100 leI anual.
Populatiunea e de 220 familir
Romtni si 2 familii Greci.
Aici se afla dota scoale pri-
mare, una de baeti si una de
fete, cu un invatator si o 'luya-
%atoare, retribuitt de comuna.
Localul scoalei este construit
de comuna.
Are o biserica zidita. la 1843,
deservita de 2 preotr si 2 cin-
tlretr.
Bufnel (Izvorul - de - la - Pla-
tra-), isvor, in judetul Buzati, -
com. Cislaul, cat. Ungureni ; in-
cepe de la Piatra -Bufner si da
In riul Buzar'.
51
In mijlocul une alel umbroa-
se este o cismea Cu apa buna
de baut, care poarta urmAtoa-
rea inscriptie: «Aceasta cismea
s'ati ridicat de dumnealui ma-
rele vornic Barbu Stirbeiti si
s'al"' lucrat de Hristea Tersa-
nena cismegiul, 1844, Tulle».
De alta parte, cu litere noua :
«Renovat de principele Al. B.
Stirbeiti, 1888y. In fundul par-
cului este o mica capela, in
stil bizantin, sub care se af1á
cripta in care se odihnesc Barbu
P. Stirbeiti, fostul Domn al Ta-
rif-RomtnestI, Elisabeta Doam-
na, nascuta Cantacuzino, Prin-
tul Alex. Barbu Stirbeiti Cu so-
tia sa Maria, nascuta Ghica-Co-
manesti si mal multi copii al
lui Alex. Stirbeiti.
In Buftea, in timpul razboiu-
luI din 1877, s'a infiintat de
principesa M aria Alexandru Stir-
beiti un spital pentru ostenil ra-
niti.
Satul, impreuna cu Atirnati
si Flaminzeni, se intind pe o
suprafata de 3458 hect. Prop
BUGEACUL
Ilfov, pl. Znagovul, com. Buco-
veni, pe linia Bucuresti-Ploesti.
Se afla intre statiile Chitila (7.7
kil.) si Peris (12.9 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelului mara e de
101.79 m. Venitul acestei statir
pe anul 1896 a fost de 60791
lei, 90 banr.
Buftea, ptidure, jud. Ilfov, plasa
Znagovul, de 1305 hect., pro-
prietate a Principelui Al. B.
S tirbeit.
Buftea, pirlia,r, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-s., curge prin comu-
nele Girleni si Fintinelele si se
scurge in Bistrita.
Buftea. (V. Piriul-Cazacului, jud.
Suceava).
Buftea, vale, jud. Bacati, plaza
Bistrita-d.-s., ce se intinde prin
comunele Girleni si Fintinelek.
Buftei (Valea-), vale, jud. Ilfov,
prin care trece piriul cu acelasI