P. 1
Marele Dictionar Geografic Al Romaniei Vol.02

Marele Dictionar Geografic Al Romaniei Vol.02

|Views: 1,598|Likes:
Published by Dan
Marele dictionar geografic al Romaniei Vol.02 din 05
Marele dictionar geografic al Romaniei Vol.02 din 05

More info:

Published by: Dan on Mar 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/09/2014

pdf

text

original

F2

.

4
-

71.,

'
M
.

,
;1":,,,--6y-,,,,L,
AP

I

.311/1F

It"-

h.

fio

,

G,,,4 4.

,;,;.;,....

,

'it,cz:.i. ,..cr e; Iv/iv. , ..,. ,

.,-tre-

,,,,s,;;5-7;1, .,,..!....e:.,,;(.1,

;#*

"..,..,,-4.7,-7.:4.4-*.t" ..,.._ ..,:".... .),...1/.0. 4,i.. ,+1,--'-tV.41." -."`"' . "..,,,.;-' 1-'4

..-,

www.dacoromanica.ro
; ces.

.:z.,:::65.:P:e49'-')

t44)'-',7'..iP*;-17

'

64.

-V-"' A -?k,fife,-It

efig'...V,i....4"' el

:..V.;,....,1,4.0...

,...,..,....,..Pg,.

r

74

L-ref';...$1-kAlr. ,,c.,...f..14 i'dri. e?.`,1",-.P

-1'1,4 Oa CI -4 1.F6k1",e!

1:,-f;.r.P.-:;;;(4111:144.1;4,5;;., ".---

,t...7:V1*,..ire^,,,.);' A'

.;,,,

- ` reel s,4;:r.j2;.....

.,,.0:4%;/¡4;;.Y.. "ei

;1".

'kec

h,,ter-,..;,.7

,ii,:f

- ..-.7-rle.ilet".

.

..5(

724s

a f'S 4 Xi e,A

.til:i126-

rt'''-

- 4:477).,_,'

. e-F.,,,,'.(1-4:

.;t2%...*::,"..P.4.,6,1,,,,,,4

".

.fiie.;$5'03;11,Kf',4.45.1r4f114 ':a". 1..424.'1' ir,''S.",'-''"'. ,W.,'_24-:f.-' , 4.7 ,..4.7.'"' '.4...4117;""Tr-7,1'V-e.:**,etie..., -'1-"Atj'r.a. ""/"7:(. !,-.,..,...., :.30,71I?. 4:.. .'...1....yolje;O:IPV ,..4.--. tis -'.... . a" ' At err:, ..,.. ...v;,....4r-

''..,'

,,....:f4m, .6-7-? ....y.

%

,,7.,-.-----::-:t -'

-.F---7..,

tke.:1''''.."-(61'1I''.34-17

,..-... _ ,

2' 4,:if,:.'''''''k ....-e.. A,...r;,1-* ' .,.

.;-.. .4

--,14...,,-",:1:.

'.0 ..,

" ''''... e4,;?,,,,,,,,,.-3f,: , ,(4.--.-,e,,,fitt f t"-X-,:';"k.n,k-ffix;;;',f*r.zt,-"Z.4-_,. p, , ?z*,,,-..y.%:,---`-',-(:;--, w...,-r-r,..¡rxi,Ave,-, ,V ;9'14.til.47.:".. , .'

...,

''',1. 4:- ,S, I..1'at ....7....

,-,..-

,..,

... p- j

'±,:f';'it'SPele ,.:X.;""

f .V.:;-

-

,

.

-

....

e

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI

)( ,

6 ) Mai ele Dulio a, Get pa& I ni.

1i

www.dacoromanica.ro

1.

SOCIETATEA GEOGRAFICA ROMNA
FUNDATA LA 15 IUNIE 1875
RECUNOSCUTX DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI
PRWDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWDINTE AL SOCIETATLI PENTRU 1NVXTXTURA POPORULUI ROMIN,

SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROANE

GENERAL C. I. BRATIANU
SUB-*EF AL STATULUI MAJOR GENERAL, DIRECTOR

GRIGORE G. TOCILESCU
MEMBRU AL ACADEME! ROMINE,
PROFESOR UNIVERSITAR,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

VOLUMUL II.

BUCURE§TI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1899.

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMNIEI

B
Bucure§ti (urmare). Edilitate. Organisafia aa'ministrativii. Inainte de secolul al XIX-Iea, Bucuresti era administrat de un
consili0 comunal, compus din un gIudet si 12 pirgarr, alesT de po-

tionarT, arhitectI, ingineff, geometri, desenatorT, picherl, paznicT, gardianT si sergentl, totT numitT de consilia UrmAtoarele 9 servicir compun azT administratia Bucurestilor. I. Directia lucrArilor tecnice: Directia ;

porul orasului. Pe la inceputul
acestuT secol Bucuresti era admi-

nistrat de un consilia comunal o parte ales si o parte numit de
stAptnire. El se numea Casa MO-

Serviciul alinierilor
»

studiilor ;
planuluT ;

mitrescu, clucerul Grigore GrAdisteanu, Chir Iancu ChiritA BAlAceanu si aminarul Alex. Ghica. 1834. Hagi Mihala Flip escu, cAminarul Alexandra Ghica, clucerul Grigore GrAdisteanu, stolnicul Stanch'', Scarlat PetrovicT, Dimitrie Dedu si Christofor Mustacov. 1835. Constantin Costache ut-u, Constantin Costache Bucl,
stolnicul IonitA DrAgAnescu, ser-

ghistratuluf sail Cinstitul sfat oriifenesc al Poli/id Bucurefti.
El se compunea din 5 membri,
din cad unul-era prezident ; avea ca functionarl auxilian: 1 secretar, I ajutor, I easier, I regis-

69

» »

.
»

bunurilor ; apelor

podurflos. ;
salubritAtef.

I:)

»

trator, 5 cinovnicT, I tist Cu 6 dorobantI, I odlias si 1 rindas. Acesta era tot personalul comunal, asa cum il gAsim in dosarele PrimArieT de Bucuresti. Sfatul orAsenesc se intrunea
de 3 orf pe sAptAmin1 : Martea,

II. Directia administrativA. » acciselor. III. » comptabilitgef. IV.
V.
»

darulAnagnosti,Christodor Mustacov, Nicolae Teodor si Vamesu Iordache. Postelnicul Costache 1836. 1.1tu, serdarul Xenocrat, serda-

rul FAnutI, medelnicerul Costache Creteanu, Christodor Mustacov, MdrgArit Ivanovid, Pascale Gazoti, postelnicul Alexan-

sanitarA.

VI. Serv. casierier centrale. VII. Secretariatul general. VIII. Economatul general.
IX. Oficiul stAreT civile.

dra Ghica, Anastase Polizu si
Mihalache Ionescu. CAminarul stefan 01837. grAzeanu, polcovnicul loan am-

Joia si SimbAta si lucra cite 6 ore pe zi.
AzI Bucuresti se administreazA de un consilia comunal, ales

Min aci lista diferitelor SfaturT orAsenestr din Bucuresti, cu

pineanu, Anastasie Polizu, ser-

incepere de la anul 1831:
1831.

darul stefan loan, postelnicul
Manolache BAleanu, Christodor Mustacov si Pascale Gazoti. Ion Scarlat, Ion Ba1838.

CAminarul Iorgu Bi-

de cele doul colegil electorale,
compus din 31 consilierT, din cad

bescu (mg tirzia Domnitorul
Muntenief), cAminarul Pavel si Chir GhitA Opranu.
1833.

unul e primar si 2 ajutoare ; Cu un personal numeros de func-

Hatmanul Mihail Du-

caloglu, slugerul Spirache Cojescu, Aga Ion Filipescu, clu-

www.dacoromanica.ro

BUCURWI

6

BUCUREM

cerul Gr. Cantacuzino, Margarit

(pana la Iunie) ; Constantin Cre-

i861.

Anton Arlon, Dimi-

Ivanovid, paharnicul Ion Rosetti, Nedelea Ion Mitescu i Lazar Calenderoglu.

tulescu (JunieAugust) ; Dim.
Polizu (August

trie Bratianu, Dimitriq Berindeia, Cezar Boliac, Dimitrie Ghi-

Octombrie) ;

Constantin Len s (OctombrieDecembrie).
1849. Constantin Len s (la inceputul anultli) ; Aga Dimitrie Falcoianu ; Paharnicul Nicolae

1839. Aga Iancu Balaceanu, clucerul Alecu Ghica, slugeru/ Spirache Cojescu, Lazar Calen-

ca, George H. Anghel. 1866. Dimitrie Bratianu, Dr. P. Iatropolu, Grigore Lahayan, Simeon Mihailescu, Grigore Cantacuzino, Anton Arlon, Constantin Panaiot, Constantin Ciocirlan, Nicolae Blaremberg,

deroglu, serdarul Anasti, Ion
Serafim si George Balan. 1840. Slugerul Tomita, A-

tanasie Dumitriu, Anghel H.
Pandele, caminarul Dumitru Belu, carainarul Pavel si paharnicul Alexandru Ghica.
1841. Paharnicul Scarlat Rosetti, serdarul Pirvu Asan, serdarul Alecu Izvoranu, Ion Ilie, Christache H. Paraschiva

Lahovari, Raducanu Simonidi si Ion Bacaloglu. Supleantl : Nicolae Gherman si Ion Triandafil.
1851. Mamie logofat Iordache Barcanescu, paharnicul Cos-

Teodor Balaban. Marele postelnic Ion Filipescu, paharnicul D. Ghica, Asan Ion Camineanu, paharni1842.

tache Cirlova, Atanasie Christea Manta, Costache Balacescu Lazar Gherasim. SupleantI : Serdarul Nicolae Herisescu si Ion Bacaloglu. 1853. Marele logofat Grigore Obedeanu, paharnicul Ev-

Grigore Serurie, Dimitrie Culoglu, Pana Buescu, Iordache Hagi Anghel, Radu loan, Corneliu Lapati, Vasile Toncoviceanu, din cad' era Primar Dimitrie Bratianu.

cul Ion Mitica, Ion Polizu
Margarit Ivanovid.
1843.

ghenie Predescu, serdarul Ion Creteanu i Nicolae Herisescu.
SupIeantI : Pitarul Enache Trandafir i Raducanu Sinonidi.

Ca ajutorl sunt: Simeon Mihailescu, Gr. Lahovari, Anton I. Arion, Dr. Panait Iatropolu, Gr. C. Cantacuzino si Costache Panaiot. A demisionat Dr. Iatropolu si s'a inlocuit cu C.
Ciocirlan ; a demisionat C. Ciocirlan ; si s'a numit Gr. P. Serurie; a demisionat C. Panaiot si s'a numit Dem. Culoglu. S'a reinoit pe jumatate nu-

Maior Teodor PoPrisi-

pescu, serdarul Barbu

1855. Aga Constantin loan
Filipescu, clucerul Simeon MarcovicT, Alecu Dumitrescu, serdarul Nicolae Herisescu si Costache Paltineanu. Supleantl : Pitarul Teodor Sfe-

ceanu, Lazar Calenderoglu Ion Ioanidi.
Supleantl: Serdarul Ion Arion si Ion Eftimiu.

marul membrilor i tragindu-se

la sortf a esit Radu Ionescu,
Dimitrie Bratianu, Anton I. Arion si Dr. Iatropolu in locul

Vistierul Costache Belu, maior D. Popescu, duce1844.

ruI Ion Mihaescu, serdarul Geor-

ge Papa si Lazar Calenderoglu.

tescu si Ion Ioanid. 1856. stefan H. Pandele, Panait Ionescu, Ion Polizu, clucerul Ion Dinu, alesT pentru a
se complecta lipsurile a 4 membri demisionatI. 1857. Printul Dimitrie Ghica, serdarul Vasilache Paapa, Ion Polizu, serdarul Costache Iliescu Avram Gheorghiu. Supleanti : Panait Ionescu pitarul Ion Penescu. 1859. Printul Dimitrie Ghica, Ion Bratianu, Vasile Paapa, Tudor Arcon, Ghita Gherasi, Panait Ionescu si Costache Iliescu. 186o.Vasile Constantinescu, Anton Arion, Alexandru Oras cu. Aceste trer persoane s'atí a-

Supleanti : Stan Gheorghiu Dimitrie Economu. 1845. Vornicul Ion Otetelesanu, clucerul Costache Petrescu , paharnicul Mihalache PencovicT, pitarul Lazar Calenderoglu i Dumitru Ivanovid.

cdrora s'a ales precum si in locul altor 6 ce eraa demisionatT mal inainte: Dimitrie Bratianu, Anton Anion, Dr. Iatropolu, C. Panaiot, S. Mihailescu, Vasile Constantin, Barbu Protopopescu, Nicolae Pancu, Iancu Stefanescu
Veniamin Hernia. Dim. Bratianu fiind Primar, iara ajutorT S. Mihalescu, Anton I. Arlon , Corneliu Lapati , Grigore C. Cantacuzino, Costache Panaiot i Veniamin Hernia. 1867. D. BrAtianu, demisionind din calitatea de Primar,

SupleantI: Enache Iancu
Ion MinovicT. 1847. Polcovnicul Scarlat Cretulescu , pitarul Mihalache Bascoveanu, clucerul Ian cu Dinu,

paharnicul Nicolae Lahovari pitarul Lazar Calenderoglu.
SupleantI Pitarul IanovicT Ion Triandafil. 1848. Scarlat Cretulescu

a fost numit in locul lul C. Panaiot, iar in locul acestuia s'a numit ajutor pe Serurie Gr.
1 868 .

les in locul demisionatilor G.
Gherasi, P. Ionescu si C. Iliescu.

S'a facut alegerea din

noa a ConsiliuluT Comunal si

www.dacoromanica.ro

BUCUREVII

7

BUCUREM

rezultatul a fost: Dr. P. Iatropolu Primar, N. Manolescu, P. Buescu, Gr. Serurie, S. R. Bechianu, V. Constantin 0 V. Hernia. 1869.

numindu-se Primar Colonel G. Manu, lar ajutoare C. D. Athanasiu, Gr. Triandafil 0 V. Paapa.

bicescu, Gr. Serurie, I. Dobroviel,

St. Petrescu 0 Gh. Pe-

1877. A demisionat intregul Consilia ; s'a facut convocare 0
in ziva de 14 Maiti, aa fost ale§I 0 numitr: C. A. Rosetti primar, lar Dimitrie Giani, Ion Procopie-

trovicr ajutoare. 1888. S'a disolvat Consiliul

0 s'a compus o Comisia interimarl. din Em. Protopopescu-Pake, loan Alexandrescu, Dr. Demetrescu-Severeanu, Chr. Cerlenti, Dem. Naumescu, Saya Va-

S'a disolvat Consi-

liul 0 s'a Inlocuit Cu o comisie interimarä compusa din P.
Dimancea, T. Christescu, Corneliu Lapati, E. Predescu, Stamatt Atanasiu, P. Christu, I. G.

Dumitrescu 0 Nicolae Fleva,
ajutoare. 1878. Expirind termenul Con-

silia, Ion N. Lahovari 0 Efrem
Germani.

Manu, T. Radulescu, P. Atanasiu, Anghel Solacolu 0 C.
Panaiot. Din comisia interimara aa de-

s'a &cut alegere 0 a fost numit Primar Dem. Casiliulur,

La 21 Maia 1888 s'a facut
alegerea Consiliulur 0 rezultatul a fost : Em. Protopopescu-Pake,

riagdi,
va,

iar

ajutoare N. Fle-

I. Pr.-Dumitrescu 0 Grig.

misionat Petru T. ChrisLu, E. Predescu 0 C. Panaiot 0 s'ad
numit in locul lor Dimitrie Teoharidi, Anton Stoianovicr 0 Ghita Dimitriadi,
x869. ail e§it

Serurie.

1883. S'a facut alegere pentru intregul consilia 0 s'a ales :
Dimitrie Cariagdi Primar, Gr.

Primar, Al. Rio§eanu, N. Vrabiescu, Efrem Germani 0 Leonida Paciurea, ajutoare. 1892. Primar Grigore Triandafil.

Serurie, N. Manolescu, P. Buescu, V. Hernia, Colonel Barozi 0 Anton Mavrus ajutoare. G.

S'ail facut alegerr 0
G.

1893. Primar P. Orbescu. 1894. Primar N. Filipescu ;
Ajutoare :
Al. Ciurcu,

Cantacuzino

Primar, lara ajutoare P. Gildi§teanu, Dr. Daniilescu, C. Anino§eanu, Menelas Germani, R.

La 5 Noembrie 1883 s'a disolvat Consiliul comunal 0 s'a
numit Comisiunea compusa din : interimara

I. A.

Bratescl ; Membrir : Alexandru Th., Arlon C. C., Balanolu I. P.,
BdIdsanu Al., Balteanu Enia, Col-

Dumitriu 0 Nae Raduleanu.

La 25 Ianuarie 1870, s'a facut o noua alegere 0 s'a confirmat Primar Eftimie Diaman-

M. Torok, Dr. Sergiu, N. Hagi-Stoica, Spiru Haret, tefan Petrescu, C. Danescu 0 Gr.
Vulturescu.
1884. S'a constituit noul Consiliu comunal compus din :

tescu I., Cosacescu N., Do-

descu, in locul lur G. Cantacuzino demisionat. 1871. S'a facut o noul alegere 0 s'a ales : Scarlat Cretulescu Primar, Graf. Sc. Rosetti, Dr. Daniilopau, General B. V15.doianu, Const. Racota, Nicu Ra-

N. Fleva Primar, 0 Gr.

Cerchez, I. DobrovicT, Gr. Cape-

brescu N. G., Dumitrescu Mirea E., Eftimiu G. M., Florian G., Gerassy N. I., Hagi Pantele D., Ioachimescu D., Ionescu Al. Gr., Ionescu Petre, Ionescu Victor, Nicolescu Luca P., 0bedenaru I., Capitan, Popovicr
Andrei, Ro§u D., Rusescu Ruse, Severeanu C. Dr., oimescu N.

covita 0 Ion I. Palla. B. Viadoianu s'a numit in urma Primar in locul . Cretulescu.
1873.

leanu, D. Ionescu, C. Danescu §i St. Petrescu, ajutoare. La 4 Noembrie 1884 s'a facut alegere pentru jumatate din
numar'ul membrilor e0tr la sortr, in urma careia procedindu-se la

N., Tomescu N. Dr., Velescu
tefan, Zamfirescu Thoma. 1895. Primar, C. F. Robescu; Ajutoare: G. Bursan 0 AngheI Solacolu; Membrir : Alexandriu

C. Bralloia a fost

alegerea sortilor a e§it N. Fleva, Primar, I. Bibicescu, Gr. Cer-

numit Primar in locul Generalulur Vladoianu, iar ajutorr N. C.

Chr., Assan G., Bibicescu I. G., Bolintineanu C. St., Chiritescu Al., Christescu C., Dir mitrescu Procopie I., Dobrescu D. T., Eustatiu D., Fanuta Ath.

chez, Constantinescu Al., DobrovicI I.,

Tatäranu, C. Valeanu, Teodor
Galita, Dr. Daniilopolu 0 C. Racota. La 2 Septembrie 1873 Generalul Vadoianu s'a numit Primar in locul lur C. Bralloia, demisionat. S'a facut alegere pen1874.

Petrescu stefan 0

Vladescu Al. La 19 Iunie 1886 s'a ales Primar N. Manolescu in locul N.
Fleva.

La Noembrie 1886 s'ati facut din noa alegerr de Consilierr 0
rezultatul a fost : I. Cimpineanu,

Maior, Hernia V., Ionescu D. M., Ionescu N. blanaru, Melisianu N., Miclescu Al., Micpnescu Gr., Musceleanu Iosef,
Pdltineanu Barbu, Petrescu D., Petrini Galati- Dr., Roseti Vintill D., Solacolu C. Gr., Sta-

tru intregul Consilia 0 la 2 Octombrie s'a confirmat aiegerea,

Primar, Gr. Cerchez, I. G. Bi-

www.dacoromanica.ro

BUCUREqTI

8

BUCUREFI'l

nescu D., Sterie Nita, Vanic Anton. Finan/ele comuner.- In anul 1832 budgetul comuneT Bucuresti prezinta la veniturT suma de leT noT 218641 si la cheltuell suma de 194814 1. n. Pe anul 1859 prezinta la veniturT 474268 1. n. i la cheltuelT 445730 1. n.

la veniturl si 6828266 1. v. la cheltuelf, cum era budgetul comune! Bucuresti in anul 1866,

banT 43; deschiderT de credite,

le! 128830, banT 90. Total le!
15458313, ba.nT 83.

s'a urcat pentru anul 1898 la
veniturT 15458313 leT noT si la cheltueli 15660093 leT no!. Datoria comuneT Bucuresti se

lata cum se repartizeaza veniturile i cheltuelile budgetuluT

pe anul 1898:

Natura veniturilor.- VeniturT directe: zecimi comunale asupra contributiunilor catre stat

urca in Ianuarie 1866 la suma
de 2300729 le! vechT, 30 parale.

AzT - dupa 32

- Primaria

De la anul 1866 aa mers tot
crescind atit veniturile cit cheltuelile comuneT; urmatorul

Bucuresti are contractate datoriT
no!, In suma de 99255000 din carT pana la I Martie 1897 a amortizat suma de 11200000

proprietatilor particulare, le! 850000 ; taxa birjelor, carutelor, tramwaie, tram-care, etc., le!

342000;- taxa de cal, livrele,
servitorT si insigne, le! 130000;

tabel va da o idee exacta cum a crescut budgetul in ultimiT
32 de anT : VeniturT

z866.- 7161564 /867.- 4268706 /868.- 3000000
1869.- 3417210 1870.- 3150501 ¡871.- 3211727 1872.- 4756529 1873.- 5632800 1874.- 5443634 1875.- 6106365 1876.- 6136515 /877.- 5816639 1878.- 6175623 r879.- 6728455 /880.- 6471081

/88/.- 7788916

1882.- 627636o r883.- 6434924 1884.- 8094660 /885.- 7719660 z886.- 7807820 1887.- 7539920 z888.- 7889350 1889.- 9755000 ¡890.- 9625464 1891.-10479431 J892.-10511014 1893.-12203050 /894.-12515313 1895.-12546059 ¡896.-13148226 1897.-13528843 /898.-15458313 Din suma de 7161564 1. v.

Cheltuelf 1. v. 6828266 7474982 3306091 leT noi 3819818 3419352 3122727 4697482 6620430 6321507 4781325 6127781 5816268 6169997 6678455 6448413 7784700 6265630 6406583 7879180 7660312 7807820 7519920 7889350 9755000 9623186 10673807 10593913 12318620 12616993 12833639 12345084 13758153 15660093

le!. Aceasta suma e impartid in 7 imprumuturT, pe cae are a le achita treptat pana la anul
1945, platind o dobinda la ele

taxa libretelor de la servitorl,
le! 40000 ; taxa pompelor fune-

bre, le! ifl000; taxa balurilor,
spectacolelor, panoramelor, etc.,
leT

de 4, 4'9

i 5 °I0.

53000 ;

taxa biletelor de

Ultimul budget.- latl in detalia ultimul budget al comuneT Bucuresti pe anul 1898:
Veniturl ordinare: venituri
directe, le! 1441100; veniturl indirecte (accise), le! 7874700 ;

vinzarea vitelor, leT Iotoo. Veniturf indirecte (accise) : taxa asupra bauturilor i lichidelor, le! 3898300 ; taxa asupra comestibilelor, lei 1780300; taxa
asupra combustibilelor, 1.992800;

veniturT din bunurT comunale,

le! 679500; veniturl din sercomunale, le! 1204500 subventiunT, leT 561252; contributiunT pentru drumurl 1650000
vicif
leT.

taxa asupra materialelor de constructle, leT 344600; taxa asupra furagielor, leT 211000 ; taxa asupra diferitelor altor obiecte, le! 85200 ; taxa de intrare in oras, leT 465000; taxa de maga-

Veniturr extra-ordinare Veniturf Cu destinatie speciala,

le! 424058, bam 40; diferite
veniturl, lei 176000; din excedentul esercitiuluI 1896-97, leT

sinaj, le! 44000; taxa din vinzarea vitelor, le! 30000; taxa chibriturilor i cartilor de joc, le! 20000; produsul vinzaref obiectelor confiscate, le! i000 ;
amenzI din contrabande, 1. 2500. Veniturl din bunurl comunale: chiriilc diferitelor proprietalT ale comuneT, le! 460000; china pentru afisarf de anunciurT, leT l000;

bani 43; total, le! 15458313, bani 83. Cheltueli: Datoria publica, leT 5624320, banT 8o; retributiunea primaruluT i ajutoarelor, le! 45000; secretariatukgeneral, lef 204200 ; directia administrativas leT 2268616, banT 10 directia sanitara, lei 500884, banT So; lucrarile tecnice, le! 4027482; oficiul stareT civile, leT 43020 ; directia contabilitateT, lei 424855, banl 8o; serviciul accizelor, leT 696140; cas.cria centrala, le' 47760; lueral-1 extra-ordinare, lei 447203,
1447203,

chirille din tirgul Mosilor, le! 90000; china de la podul Vitan, leT 30000 ; produsul vinzareT terenurilor de la cimitire, le! 90000.

VeniturT din servicif comunale : abonamente la serviciul apelor, le! 525000 ; la serviciul curatireT gunoaelor,
le! 180000 ; m arcatu 1 mlisurilor, lei 80000; coticul vaselor,

www.dacoromanica.ro

BUCURE§TI

9

BUCURE§TI

2000; mAsuratul cerealelor la
Obor, ler 2500; cintAritul la MoO Abator, lei 3000 ; curAtitul latrinelor, leT 15000; bilete de legitimatie, ler 8000 ; estracte de pe actele stArei civile, ler

cArainte la copir sAracT i pentru

intretinerea Azilulur de noapte. Fondul 4Cutti», chirla caselor 15.sate Comuner pentru a se impArti la sAracT ca ajutoare
de inmormintArT, lel 1235.

Produs din mincArT la Osplaria popularA, ler romo ; diferite donatir pentru sAracT, Azilul de noapte i OspItAria popular-A, ler 18000. Fondul dAruit comuna' de Co-

6000; folie dotale, ler 25000 ;
produsul din taxa tAerer vitelor, leT 240000; permisiunT de clàdirr, ler 90000 ; produs din vizite condicute pentru supravegherea prostitutiuneT, 1. 20000; produs de la blile populare, L 8000.

Fondul (Avramidis», capital nominal 3000 ler, procente

5°/o la capital, pentru a se bupArti la sAracr, ler 150. Fondul e Arhiereul Valerian-Rimniceanu », capital nominal moo ler, procente 50/0 la

mitetul Romin al Expozitiuner din Paris pentru intemeierea uner expositiunT permanente in capitall, capitalul nominal al efectelor de leI 41500 (din care

efecte b valoare nominall de
38500, fondul dAruit) plus procente, leT 50000. De la societAtile de tramvaie, pentru curdtitul gunoaelor de pe liniile tramvaielor, ler 29652,
banT 20.

Subventiunr: subventia pentru tntretinerea grAdiner ameleI 6000; subventia pentru intretinerea sergentilor de ora., ler 417600; subventia pentru ajutoare bisericelor sArace, ler
137652. ContributiunT pentru drumurr:

capital, pentru a se impärti la

arad, ler 50.
. h) Fondul (Panady», capital nominal 4000 fl. v. a., partea
ce revine Comuner din procentele acestur capital pentru a se
intrebuinta in folosul copiilor orfa nr, ler 355.

Sume depuse de particularf
pentru instalArT de conducte de apd, 40000.

prestatir comunale, leT 370000; taxa 40/0 asnpra proprietAtilor
din coprinsul comuner, 1. 935 000 ;

Fondul cMaior Cioranu», china caselor lAsate comuner pentru burse i inzestrArT de
fete, ler 2100. Fondul tProtopopul Tudor Economul», capital nominal ler
260000
i

Subventiunea de la Camera
de Comercid pentru intretinerea coalei comerciale de gr. I, ler 3989, banT 30. Diferitele veniturT Veniturr din amenzT de contraventiunr, ler 20000. VeniturT din amenzr de la antreprenorl, ler 5000. Procente la capitaluI consemnat, ler 500o. Diferitele venfturl de la cimitire, ler 15000. Veniturr intimplAtoare , leT
Cheltuelile cele mal principale ale comuner sunt : AnuitAtile diferitelor datorir publice (7 imprum.) 5624520.8Q ler. Personalul central i adminis130000. Cheltueli.

subventia pentru intretinerea clilor nationale, leT 145000; subventia pentru intretinerea ose-

lelor care cad in sarcina statulur (conform leger pentru ruAr-

agaria Turnescu»,

capital nominal m0000 ler, pro-

ginirea oraplur BucurWi), leT
200000.

Veniturt extra- ordinare.
Donatiunr i veniturr cu destinatiunr speciale

Fondul dAruit de 4/. S.
Regina», capital nominal 7000 procente 5°Jo la acest capital, pentru mAritatul fetelor race, ler 350. Fondul cAndrocle i Are. tia Fotino» capital nominal ler 20000, procente 50/r) la acest capital, pentru intretinerea Azilulta de noapte, ler moo. Foirdul econtesa Zoe Rosetti», pentru facerea una opere de bine-facere in memoria sa,
ler 127963, banT 90. d) Fondul «AL Andonescu», capital nominal 10500 ler, pro-

centele la acest capital pentru fundatiunea Protopopul Tudor Maria Turnescu, ler 18000. Fondul cEpiscopul Inocentie Kitulescu», dora zecimr din venitul acestur legat pentru a se impArti OspItArieT populare, Id 2415. 1) Fondul (Evlogie Gheorarenda moOelor Cotenii Vii§oara, 2IS cuvenite Comund conform testamentulur, 7600 ler; '/B SocietAtir pentru invAtatura PoporuluT Romin,
hieff»

ta

3800 ler ; in total 11400 ler. vi) Diferite : pentru intretinerea mormintulur familieT Ec. Va-

trativ 345060 Chirir pentru coalele instalate in localurr particulare, ler
55000.

siliad, procente la capitalul nominal de 2000 lei depus. Idem pentru intretinerea mormintulur poetulur Eminescu, pro-

Subventir celor dota leagAne pentru copir orfanT, 3000 ler. Subventie Teatrulur National, 55500 ler. Subventir bisericelor slrace,
178000 leT.

cente la acest capital, pentru
cumpArarea de cArtr
i hnbrA66760 Alarde Dtel(omar Goografta. FA II.

cente la capitalul nominal de
moo ler depus.

Subventir corurilor ce fun,ctio2

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

lo

BUCUREg I

neazá la bisericele intrennute de comuna 34200 leT. Politla administrativa, 1061520
leT.

a fintinelor, basinelor si coloa-

nelor de apa, aparate pentru
masurarea debituluT de apa in conducte, unsoare, stupa, combustibil $i material divers pentru exploatarea uzineT hidro-electrice, miel* schimbarI in ca-

Serviciul pompierilor, 186000
leT.

cale, stropitoare, plugurT de zapada, cotige, furgoane, trAsurT, saniT, hamurT, cum $i °e-ce alt material similar, leT 60000. Intretinerea garilor de gunoae, facere qi intretinere de linif pen-

Premiul com. Bucure$ti, pen-

tru ele, ¡el I0000.
Lucratorl si carute suplimentare pentru ridicarea zapezeT,
sumele disponibile ale alocatiuneT putindu-se intrebuinta $i la
ameliorarl diverse ale serviciuluT,

tru imbunatatirea raser cailor,
2000 leI. Directia sanitara, 294480 leT. Eforiel Spitalelor Civile pen-

nalizatiunile de apa existente,
leT 83000.

InstalatiunT de noul conducte

tru alienan, 30000 ler.
Serviciul copiilor gasitT, 9900
leT.

pe diferite strade, ler 30000. InstalatiunT de conducte particulare, leT 40000. Iluminatul ordinar al ora$uluT

din carT pana la 30000 pentru cumpararea de ca!, leT 50000.
Nutrimentul cailor, 1. 170000.

Fondul de epizootie, 66254.80
leT.

Laboratoriul chimico - bactereologic municipal, w000 ¡el. Retribununea personalulur lucrarilor tecnice, le! 297120. Retributiunea lucratorilor tecniel, leT 1038840. Imprimate, carn, jurnale, re-

cu electricitate, gaz aerian, petrol si uleid mineral dens, -unsoare, stupd, combustibil si material divers pentru exploatarea
uziner electrice, intretinerea masinelor, lampelor si liniilor des

Iluminatul localurilor comunale, lei 30000. Intrennerea orologiilor publice, telefoanelor, telegrafelor, soneriilor $i complectarea lor, leT
6000. Fond pentru imprejmuirT, din

tinate iluminatulul public cu electricitate, plata diurnelor pentru verificarea puteriT luminatoare a gazuluT, leT 670000. Iluminatul prin electricitate al
abatoriuluT, combustibil, unsoare, stupa si material divers, sad

care ¡0000 leT pentru imprejmuirea ManutanteT, ¡el i6000. Imbunatatirl la cladirile ospiciulur Zerlendi, leT i0000. Modificarea, transformarea si
imbunAtAtirea interioruluT haleT Amza, leT 30000.

chizite de biurod pentru toate serviciile tecnice, afard de serviciul planuluT, leT 4000. Material pentru reproductiune de desemnuff si scrierl, impri-

transformarea complecta a sistemuluT de iluminat, leT 25000.
Nisip, pietri$, bolovanT, pavele

mate pentru toate serviciile tecnice, afard de serviciul planuluT, leT 5000.

Intrennerea si reparatiunea cladirilor $i felefoanelor de la Arcuda-Brezoaia, a basinelor $i

filtrelor de la Arcuda, a apeductuluT si accesoriile luT, nisip

de Turcoaia $1 transportul lor, astfalt, basalt, scule $i ma$ine pentru intretinerea $1 transformarea actualelor pavage, $osele $i trotuare cum $i pavage nota ca incercare, le! 550000.
Intretinerea, in comptul statuluT, a cailor nationale din zona CapitaleT dupa noua raza, personal $i material, leT 200000. Intretinerea si complectarea

Unelte, seminte, rasadurT, arbustl, tutorl, pietri$ arat $1 altele,

pentru intretinerea gradinilor, a

plantatiunilor $i a noilor constructiunT. Intretinerea taluzelor
DimboviteT $isplaiete, leT 15000.

ConstructiunT din nod si im-

pentru exploatarea filtrelor, aparate pentru constatarea $i inregistrarea calitateT $i cantitateT de apa, lei 35000. Consolidarea digurilor si intretinerea canaluluI DimboviteT si accesoriile luT, de la Brezoaia pana la Vitan, si despotmolirea

bunatatie la cimitirul
Voda, leT 65 5 5 8.

erban-

Fond pentru serbArT nationale si decoratiunT publice, in care intrl si serbarea de la Boboteazà, leT 20000.

plantatiunilor de pe strade $i a bancilor publice, le! 5000. Material $i aparate pentru intretin erea $i curantul canalelor, transformarea recipientelor $i imbunatatirl in genere, 1. 20000. Intretinerea, transformarea si
complectarea materialulur de maturat, stropit $i ridicat gunoaele : pera*, forase, carucioare, tubur1

Fond pentru decorarea pavilionuluT de la Mo$T, precum $i diplome industria$ilor $i comerciantilor, leT 5000.

acestur canal, cu deosebire in

ora, filtre caderea de apa de
la Grozave$ti
30000.
$1

Abator, ,

leT

Intretinerea cladireT, turbine-

lor, pompelor, a rezervoarelor
de la Cotroceni, a canalizatiuneT

Fond pentru facerea unei opere de bine-facere in memoria Contesel Zoe Rosetti, conform transactiuneT incheiata cu succesoriT sal, leT 127963, batir 90. Intretinerea constructiunilor

de distributiunea aper in oras,

de guilla, maturT mecanice, sa-

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

11

BUCUREM

din cimitire, cum pi noT adause, lei 10000. Diferite cheltuelf. Impozite pentru imobilele ComuneT, leT 40000.

imbunatatirl la filtrele de la Bicu, leT 46000. ConstructiunT de trotuare, lei 40000.

luT electric 41 ; la sectiunea pavagiilor 244 (afara de lucratoril suplimentarT cu ziva) ; la sectia

Remize serviciilor de percepere, agentilor de constatarea abonamentelor la serviciul gunoaelor particulare, pi a treT avocatl insarcinatT cu procesele de contraventiunT, socotit avocatilor de la 10-15 °/o din incasarT, pentru fie-care, le11600oo. MisiunT, diurne, indemnizati-

ComplectarT pi adause la intrepozite, leT 250000.
Cumpararea parculuT B MI easa,

plantatiunilor ¡6; la sectia canalurilor 45; pentru maturatul, stropitul pi ridicatul gunoaelor
567; pentru latrine 36; la sectia - grajdurilor pi atelierelor 76; la atelierele comunale 31 ; la gra.dinT pi cimitire 45 ; la serviciul staxer civile 22; la comptabili-

imbunatatirl pi lucrar referitoare, leT 65000. ConstructiunT de pavage, trotuare pi imbunatatirr pe poseaua Filaret-Belu, ler 200000.

tate 45; la serviciul accizelor
(central, inspectiune, Oil, rampa, fabricile de bere, otet, steafina., &lila) 96; la bariere 48; la guarda accizelor 379; la casierie 32. In total functionarT diverpI platitT de comuna Bucurepti sunt in numar de 3903. Primaria platepte ajutoare la

Fond pentru ridicarea planulid orapuluT, prin Statul-major al armateT, ler 201780. Numeirulfunclionarilor comu-

unT de transport pi altele, gratificatiunT cameriptilor pi dorobantilor, leT 40000. Diurnele membrilor comisiunilor de recensemint, rechizitif pi recru tare, leT 14000. Cheltuelf extra-ordinare. Pentru alimentarea fondului ridicareT unuT monument in amintirea eroilor Independenter,
leT 70000.

nalf.La primaria de Bucurepti
eran la inceputul anuluT 1898:

La secretariat 11 persoane ; la biuroul statistic 5; la arhiva centrall pi registratura generala
13 ; la intendenta. 40; la directia administrativa. 3; la biuroul cultelor, instructiuneT pi asistenteT publice IO ; la biuroul licitatiilor

72 functionarT Ira drept de
pensiune, celor infirmT pi yac:1u-

Pentru a veni in ajutorul comitetuluT pentru ridicarea monumentulur I. C. Bratianu, leT
50000.

4; la azilul de noapte pi osplaria populara ¡2; la baile po-

velor, o suma de 50000 leT pe an; maT pldtepte la 107 functionarT, cu drept de pensiune, o suma de 210000 leT. Serviciul mdsurilor fi greu-

pulare 6; la cimitirele comunale 40; la politla comunala 7';

Id filor me/rice. Pe linga Primaria CapitaleT e atapat un servida pentru verificarea masurilor metrice.

Constructiunea uneT hale de pasarT, legume, zarzavat, ota, lapte pi brinzeturT, linga hala
Ghica, leT 130000. Complectarl pi adause la hala Grivita, leT 80000.

la serviciul contencios 16; la
pcoala profesionala cTudor Economul» 17 ; la biuroul verifica-

reT mdsurilor I i; la politia administrativa 117; sergentT de o-

Acest servichl a fost condus in 1897 de un verificator-pef pi de 5 ajutoare de verificator. Fie-

ra p sunt 1240; la biuroul de
servitorl 24 ; la serviciul sani-

care ajutor are in sarcina sa
inspectiunea uneT culorT, fiind

Pentru pavarea cu lemn a
cale Victoria, spre bulevardul
Elisabeta pi strada Fintiner, leT
150000. Constructiunea uneT pcoale in

tar 56; la serviciul veterinar
28; la serviciul copiilor gasitl
335 (din carr 330 moale); la os-

insotit de un dorobant care trebue sa aducä la biurotI masurile confiscate de la diferitT comerciantT.

culoarea de Verde, leT woo00.

piciul comunal (Zerlendi» 20; la laboratoriul chimico-bactereologic municipal 9 ; la serviciul central tecnic 5; la serviciul studiilor tecnice 14 ; la serviciul a-

Idem in culoarea de Albastru, leT 90000. Fond pentru terminarea pcoale! Ferdinand, lel 46203, b. 43. Subventle coaleT pentru invata.tura poporuluT romtn, leT t0000. ConstructiunT de canalurT de scurgere din non pi transformarl, leT 120000. ReparatiunT, transformarT pi

pelor io; la serviciul de podurl pi posele ¡o; la serviciul alinierilor 16; la serviciul bunurilor 12; la sectiunea bunurilor private 7; la sectiunea captareT apelor 18 (afara de lucratoriT suplimentarl cu ziva) ; la sectiunea distributiuneT aper pi iluminatu-

Serviciul interior de administratie, precum : corespondenfa, verificarea másurilor pi greutatilor noT, ce urmeaza a fi puse In comerciii, se indeplinepte de peful-verificator, ajutat de unul din ajutoriT-verificatorT de servicia saptaminal in biurod numal

dimineata, iar dupa amiazT, de

la 2-5 ore, acest ajutor-verificator face serviciul la vama Filaret, liberind certificate de im-

www.dacoromanica.ro

BUCURE§TI

12

BUCURE§TI

port comerciantilor carl introduc masurT in capitala.
fectuate in
anT:

de analize. Anual se
1200-1500 expertize.

fac

toril ele4aelor a caror ghiata
este admisa in capita% sunt obliga in fie-care an, spre toamna, sA curete elqtaele
libereze, celor carT mampara ghia-

lata numarul verificarilor eceT din urma. 4

Numdrul medicilor.La 31
Decembrie 1897 eraa in capitala : 228 doctorr in medicina; 22 medicT veterinarT ; I I

1893-94, 74987; 1894--95, 93141; 1895-96,124285;1896
97, 137609.
Serviciul sanitar.

dent4tT cl. I; 5 denti§t1 cl. II; 32 farmackt1 dirigen; 26 farmaci§tT ; 50 asistentr in farmacie ; 27 elevi- in farmacie ; isi moaw ; 9 vaccinatorl; 137 subchirurgT ; 14 droghi§tT.

ta, certificate liberate de Primaria tocan, constatatoare cd ghiata provine din aceste ele§tae

Serviciul

ca aa fost ciratite inainte de
inghet. Aceste certificate se prezinta Primarier capitaleT (serviciul sanitar), care, pe baza lor, acorda autorizatiunT de intrare in

igieneT publice, al politier sanitare i veterinare, depinde de primAria orawluT, sub controlul

ministerulur de interne (al directiuniT generale a serviciuluT sanitar). Acest servicia se compune din i medic-wf, cu perso-

Serviciul sanitar a

dat o ordonanta prin care oprWe ridicarea i intrebuintarea ghieter provenita din toate lacurile din interiorul orawluT din lacurile Valea-PlingeriT, Ghencea, Colentina, de la Zalhana, din fintina BrincovenesiT, Ciurel, din cat. BirzeT (com. Dulucrari de dqti), Ciorogirla, din riul Dtmbovita, de la com. Row In jos, In tot parcursul eT prin capitald i pana

oras; carutele carr nu sunt insotite de un asemenea certificat cu vizA, se resping la bariera.

nalul de cancelarle; 14 medid
comunalT, insarcinatT cu cautarea gratuita a bolnavilor slracr,

in Bucurqti sunt 9
bal sistematice de abur!, de putina, cu basin, hydroterapie, masagiu, InhalatiunT, etc. Mara de acestea maT este la fie-care spi-

cu privegherea sanitara a woalelor, cu prevenirea boalelor infectioase i cu alte politie sanitara, cu ingrijirea me-

dican a copiilor gasitl, a infirmilor din ospiciul comunal ; veterinar primar i 4 veterinarT
comuna% insArcinatT cu politia

dincolo de Vitan, cu 5 kil, la
vale; toate lacurile din apropierea VitanuluT, carT se alimen-

tal cite o bae. Dupa calculele facute luind ca baza cifrele de la diferitele bal se poate considera ca 14 din locuitorif
Bucuretilor frecuenta localurile

de MI calde. In timpul vereT,
mahalagiii i lucratorili se scalda In Dimbovin. PrefecSiguranta publici.

veterinara, cu serviciul abatoriuluT §i al oboruluT de vite, cu privegherea alimentelor de ori-

gine animan din comercia, cu
cultivarea de vaccin animal ;
2

teaza cu apa Dimboviter; privalul situat intre str. Martiwr oseaua VAcare§ti ; lacul de pe cimpia Ganescu din oseaua
Vilior ; lacul din tre liniile ferate

tura PoNief.Siguranta publica in capitall se exercita de Prefectura PolitieT. Din acest

chim4tT municipalT ; 6 vaccina-

torl ; 9 moaw comunale ; 6 agentI sanitarT, insarcinati cu privegherea salubritatiT publice Cu dezinfectarea; i mecanic pen-

jonctiunea FilaretGara-de-Nord, situat in dosul fabriceT Mandrea ; lacul Stiffier
Giurgiu
i

punct de vedere Bucureti se
impart In 5 inspectorate
i

in

de pe oseaua DoamneT, in drep-

50 sectiunT, avind urmatorul per-

tru aparatele de dezinfectare;
revizor al copiilor gAsitT ;

tul str. Coriolan. Este permisa introducerea vInzarea in oras a ghieter care

comisar sanitar. Ca autoritate
consultativa, In chestiunT sanitare, functioneazà, pe linga primar §i consiliul comunal, un consilia de igiena publica al orawluT, compus din primar, ca prewdinte, din medicul-wf, ca vice-prewdinte, din 16 medid,

se va constata ca provine din urmdtoarele elqtae, carr se vor fi curdtit inainte de a se forma ghiata pe ele O. anume : lacul Cignegia, eletaele Floreasca,
HerastrIul, TeiT-DoamneT, PopaToma, Mogowaia, Pasarea, BrA-

sonal: i Prefect de politie, comisar-director, 2 comisarT-inspectorT clasa I, 3 comisarr-inspectorT clasa II, 50 comisar!

de sectie din carT 10 de clasa I si 40 de clasa II; I comisar clasa II special pe linga Banca Nationala, I comisar clasa II,
special PalatuluT JustitieT, 5 comisar! specialT de sigurantA cla-

nqti, Fundeni-Doamner, Fundeni-Gherasi, riul Dimbovita de la com. Row in sus, Ciorogirla de la Bragadiru in sus, riul Brebina de l'higa c. Domne§ti-d.-s. Top- proprietariT i arenda-

sa II; 6 comisar! specialf de
urmArire clasa II (cite unul pe
linga fie-care judecaorie de pace din capitall) ; i comisar special

arhitect, i inginer, i farmacist, 4 veterinarT
i I

secretar.

Primaria a mArit in acest an
(1898) laboratoriul saa, adaogindu-T

clasa II la gara de Nord ;

50

i o sectie bactereologica

sub-comisan! clasa I, 5 sub-co-

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

13

BUCURE§TI

misad specialf clasa I de siguranta ; 1 oo sub-comisad clasa
II, 10 sub-comisarr clasa II (spe-

mijloacele pentru paza si siguranta publica in comuna.
Conform obligatiunilor impuse

paratir, 5 °amen!' la croitorie si

cite un om de companie pentru reparatia cizmelor. Politia comunald. Pentru

Cali de siguranta).

Osebit de acestia sunt mar
multr agentr secretr. Pe lingd Prefectura Politier e atasat un atelier fotografic, un biuroti antropometric, un biuroti telegrafo-postal si un arest.

prin lege, Primaria a intretinut in anul 1897 corpul sergentilor de oras, pldtind si salariul a I To sub-comisad de Casa II-a. Acest corp e sub conducerea
Prefecturer PolitieT.

pazirea curatenier in oras

si

controlul in hale a carnurilor si a alimentelor, Primaria are un ser-

Osebit de subventia de leT 1074240 ce o acordä comuna
pazer orasulur, in budgetul Ministerulur de interne se mar pre-

Pentru acoperirea cheltuelilor necesare in aceasta privinta, Pri-

viciil de politie special, intretinut de ea si sub directiunea e!, compus din urmatorul personal: 1 sef de politie; 3 comisad-in-

maria a prevazut in anu11897, in budgetul respectiv, suma de
1074240 leT, din carT 1029240 ¡el pentru plata de personal, lar restul de 45000 ler pentru material, chirle de cazarme, medicamente, etc. Statul a venit in ajutorul comuner in anul 1897, oferindu-I o subventiune de 417600 leT. Efectivul batalionulur de siguranta publica in 1897 a fost de 17 ofited si 1228 oamenT de trupa.

spector!, din care unul ajutor al sefulur politiel; 6 comisar!
cl. I; zz comisar! cl. II; 30 can-

vede o suma de 517320 ler;
ded siguranta orasulur costa in total 1591560 ler. Biuroul de servitorr. Tot pe
linga. Prefectura Politier capitaler functioneaza, conform leger a-

tonierr; 4 portad cl. I; 5 portad cl. II.
Tot politier comunale ir in-

cumba datoria de a inspecta
starea sanitara a capitaleT (latrine, locuinte insalubre), a observa hrana si bautura ce se oferä. locuitorilor orasulur. In anul 1897, Politia comu n ala a inspectat 168 case, a talcut O. se evacueze 109 case, a darimat 83

supra servitorilor, un biuroti de
servitorr.

Osebit, tot pentru plasarr de
servitorT precum si pentru bone,

guvernante, doler, etc., s'a permis de maT mult timp functionarea amar multor biurourr particulare, de oare-ce s'a constatat ca singur biuroul de pe lingd

Intreg corpul acesta a fost
impartit in 5 companir dupa culorile Capitaler, fie-care companie formindu-se din trer schim-

case; de asemenea a darimat
si 91 latrine.

A rezolvat si a dat o solutiune la 12577 hirtir, carT sunt repartizate in urmatoarele categorir: 127 cartr de judecata,
executate ; 2345 cercetArr cerute

Prefectura nu putea satisface cererile multiple ces i se prezintaa.

Activitatea biuroulur de ser-

burr, ast-fel ea un om in timp de 24 ore face numar 8 ore in post si I ora la cazarma pentru teorie.
Impartirea celor 1228 oamenT pentru serviciti este : la

de serviciul tecnic, oprirr de lu-

vitorT in anul 1897 a fost urmatoarea : S'a liberat 5506 condicute din

crad, cererr de reparatir etc.;
356 2348 cercetarr relative la dispense de armata, taxe scolare, livrete de tutun, etc. ; 715 publicatiunT

noti, pentru care s'a incasat si s'a varsat la casa comunala in total 16518 la S'ati vizat 1709 condicute vechr, incasindu-se taxe In total de 1709 Id. Pentru functionarea acestur
biurofi de servitorr, Primaria in

schimbul ma, 294 la schimbul al II-lea si 578 la sehimbul de
noapte.

de licitati! si contracte de inchiriere ; 2321 corespondente cu atas:60.0e administrative

Sergentir de strada se recruteaza din cer carT ati facut armata si cu stiinta de carte.

prin directiuni; 2494 procese
de contraventie simple ; 2217 procese-verbale pentru defectul
cclerajulur.

Corpul are ateliere propril pentru croitorie si cizmärie, in
carT se lucreazä. : mantale, tunicT, pelerine, bluze, cizme, etc.; lucra-

acest an a cheltuit 21600 leT salad! pentru personal si 4000
imprimate, registre, condicute, combustibil si alte materiale necesare.

Para barierelor.
serviciti

Pentru

toril sunt luatT dintre sergentir
carT cunosc aceste mestesugurT. Atelierele functioneaza pana ce

paza barierelor, e organizat un
accizelor,

care se al

termina confectionarea coman-

compune din urmatorul personal: 1 comandant; 3 ofiterr;

Corpul sergenfilor de ora'. Legea comunala dispune ca. Co-

de! anuale, apor contingentul
lucratorilor se micsoreazd, mentinindu-se in ateliere, pentru re-

8 aghiotaltr; I

furier ; 16 ser-

gentr majorl; 320 guard ; 1 sef
al grajdurilor ; 10 rindasr; 1 ar-

muna este datoare a procura

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI

14

BUCUREM

murier ; I talonar ; 2 croitor1;

tra, un pAstor cu un cAine, in
suvenirea origineT traditionale a orasulur (Bucur pAstorul, fundatorul Bucurestilor) si la se-

Paza orafului.

Corpu/pom-

2 cameristl; 2 potcovari ; 9 vizitiT. Scutul
oraEulut
BucureEti.

pierilor din Bucuresti face parte din Reg. al 2-lea de Arti-

Scutul Bucurestilor in vechime a fost Buna-Vestire, dupa hramul bisericeT Curtea-Vechie. Un

document inedit ce se aftá in pdstrarea d-luT V. A. Urechil,
emanat de la DragotA, giudetul (Primarul) orasulul din 1670, are pe el aplicat sigiliul rotund, cu Buna-Vestire la mijloc, si de jur
inscriptiunea orasuluT Bucuresti.

nestra un herald cu armele tlrer sub coroana Domneascl, ca semn de oras capitale. Art. Il. i cel din urml. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Interne,
Agriculturl. i LucrArr publice,

lerie si se compune din 3 bateril destinate pentru stingerea
incendiurilor.

baterie Fie-ca

are ca efectiv 150 oamenT 50 cal, cu pompe i aparate trebuincioase. Din intregul efectiv al acestor baterff, 150
oamenT s int insArcinatT esclusiv

este insArcinat cu aducerea la
indeplinire a acestuT Decret.

Dat in Bucuresti
cembrie 1864.

cu serviciul de incendir si obligati a esi la toate focurile ce la 7 De- ET sunt 11111)144T s'ar ivi.
actualmente la urmAtoarele postal-1 principale, al/1nd locas propria :

Scutul orasuluT Bucuresti, astfel cum este azT, a fost stabilit In principia printr'un decret al fostuluT Domnitor Alexandru loan. I, din 7 Decembrie 1864.

Alexandru Ion.
Ministra de Stat la Departamental de Interne, Agriculturit el Lucrad publico.

Postul de la Prefectura
PolitieT CapitaleT.

M. Cogalniceanu.

DAm ad in extenso o copie
exactA dupA acel decret, pe care-I

gIsim publicat In Monitorul Oficial al Principatelor Unite Romine, No. 2771, decret plin, cum

No. 1740. De atuncT acest écusson a fost modificat prin omiterea toruluT si a ctinetuf i prin a-

Pentru coloarea de galben, postut de pe soseaua Bonaparte,

dausul devizel: Patria fi dreptul meti.

colt cu str. Cometa. Pentru coloarea de verde, postul de pe bulevardul IndependenteT.

se vede, de eroff contra stiinteI
eraldice :

Dupd un proiect pregAtit
prezentat de d. Stefan Greceanu,

Pentru coloarea de albas-

Alexandru loan I,
Cu mila luT Dumnezea i vo-

tru, postal de pe cheiul Dlinbovitet, la Radu-VodA.

fost senator, mult cunoscdtor
In ale eraldiceT, scutul CapitaleT

inta Nationall,
Domn Principatelor-Unite
;

Pentru coloarea de negru,

Bucuresti ar fi a se hotAr? In
modul urmAtor : Scut de zmalt lAzuriti (albas-

postal de pe bulevardul Ferdinand, la rezervoriul de apl.
Corpul este ?nzestrat i opereazA cu aparate din cele mal moderne i mar perfectionate.
Pentru serviciile ce pompieriT aduc locuitorilor CapitaleT, Primlria pllteste statultff, sub tittut

La totT de fatl i viitorl
nAtate:

Asupra raportului MinistruluT

Nostru, Secretar de Stat la De-

partamentul de interne, Agriculturl i LucrArT publice;
VAzind chibzuirea ConsiliuluT

tru, d'azur) Incastrat cu Sf. Dimitrie Basaraboff, tinind crucea in dextra i sulita in senestra, toate d'auria (cf or).
Coroanl muralA.
Deviza : «Patria si dreptul

de subventiune, suma de
186000 pe an.

leT

comund Bucuresti, asupra armelor ce ar urma sA se adopte
pentru Bucuresti ; Am decretat i decretAm ce
urmeazA :

mea» d'auriti (d'or), pe ghiurghiuli

(gueules).

Bateriite de rezervl sunt la

Se stie cl in biserica Mitropolier se pAstreazA intr'un sicria de argint masiv moastele
Sf. Dumitru Basaraboff, devenit

servida de artiterie

Cazarma Malmezon, unde fac si sunt

scoase numai la incendiT marT.

Art. I. Armele comuneT Bucuresti se vor compune in modul urmAtor:

Deosebit de aceasta mal sunt
afectatT pentru diferite localurT

patronul Bucurestilor de la aducerea moastelor sale din Bul-

Un scut cu sfintul marele
martir Demetria (patronul orasuluT) naturale, pe chnp de azur, surmontat de o coroanA murale

garia de care generalul rus
Solticoff, din ordinul ImpArA-

publice 20 °afma cu 7 pompe si 7 sacale miel.
Turnul de observalie. Inainte-vreme ca turn de observatie in CapitalA servea Turnul Coltei, dar acum e foisorul clAdit anume pe bulevardul Ferdinand,

teser Ecaterina. Asezarea sfintuluT in biserica MitropolieT s'a flcut la 13 Iulie 1774, sub domnia tul VodA Ipsilante.

terminat de o esarpl trinolora, av?nd de tenentil, la dex-

www.dacoromanica.ro

BUCUREVTI

15

BUCUREVTI

in inaltime de 45 metri. In interiorul sat, foisorul de foc are, In partea-T de sus, un rezervoria

lingl Administratiunea CurteI
regale.

parte apartamentele M. S. RegineT de ale M. S. RegeluI.
Apartamentele RegineT se compun din o mare sail de muzica, in care sunt de observat tab/ourile : Lupta dintre Hercule fi

pentru apa, cu un volum de woo m. c. Acest rezervoria serva ca regulator pentru reteaua de conducte a alimentarei orasuluT Cu apa. In Numärul incendiilor. anul 7897 s'aa intimplat in capitala. 97 de incendiT, din

carT cele mal multe in lunile de vara, Iulie (18) si August (I0) 0 cele mal putine in Martie si Iunie (cite 4). Palatul Re&edinte regale. regal din Calea VictorieT e o cladire vasta, fara pretentiunT
marT arhitectonice. A fost cladit in 7815 de Constantin Golescu,

Mal multe tablourT semnate de Titien, P. Veronese, Bramantino, Luca Cranach, Antonello da Missina, etc. impodobesc interiorul acestor trel camere. Tot aci se gasesc colectiunT de diferite arme vechT, emailiT, faiante italiane si germane, diferite bronzurl, etc. Biblioteca, instalata in vechia sail a tronuluT, e o piesa impunatoare prin bogatia mobilelor
sale artistice, a plafonuluT sag si a vitrailurilor sale. Biblioteca numara peste z0000 de vol. cu cu-

Centaurul, de Ribera; Extasul
S-tel Magdalene, de Antolinez ; Estera fiAman, de Rembrandt; un Buchet, de Breughel ; un portret al luT Gluck, de Greuze ; portretul until Cardinal, de Velasquez ; o Madond, de Ikens ; o Sjintei Familie, de dei Rossi, etc.

Din sala de muzica se pa.trunde in salonul de audiente
si in biblioteca, amindoua mobilate cu multa arta. Mar multe bibelourr rare si bronzurl vechT impodobesc aceste saloane. E de remarcat aci in mod special
frumosul biuroa lucrat in ivoria,

prins militar si istoric; arta si literatura moderna, precum
qtiintele sunt bine reprezentate.

supra numit Dinicu, pe locul unor case marl ce apartineaa
unuT boier, Colfescu, despre care traditiunea spune ca ar fi hie-

De remarcat sunt mal multe
editiT de lux «elzeviriene», vechT

rare. Inscripp pe tapiteriT, dis-

argint, aur i pietre scumpe,
opera lul Froment Meurice, ce s'a oferit M. S. RegineT, de catre femeile romine, cu ocaziu-

cat pe Mitropolitul Antim in
Durare. Intrind in proprietatea
statuluT, o parte a PalatuluT servi

puse in «cartuse» printre friza care inconjoara sala, amintesc
faptele mar insemnate ale domniel M. S. RegeluT Carol I. Biblioteca e precedata de un mare salon circular in stilul renastereT italiane. Mal multe ta-

nea nunter de argint; de asemenea nu trebue de trecut cu ve-

ca locuinta tuturor Domnitorilor

ce s'aa succedat de atuncT, iar o parte servi pentru serviciile
administrative. In acest Palat, Domnitorul

derea statueta reprezintind Cugetarea desfacindu-se din materie, opera gratioasa a sculptoruluT francez Boucher.

blourl de pret decoreaza acest
salon ; intre cele mal principale

Alexandru Ion I Cuza abdica in ir ,Februarie 1866 si la ro

se pot cita cele ale luT Greco, Zuccaro, Sebastian del PiomMaia, acelas an, Domnitorul Carol bo, etc. E de semnalat de asefu primit ca Suveran al RominieT. menea in acest salon si o moPalatul regal se compune azT bill «empire», care a apartinut din treT corpurT de cladirr. luT Napoleon I, o capodoperä In starea-T primitiva, Palatul din acea epoca, cu decoratiunT regal nu avea de cit aripa din de carnee, de mozaicurl i cu astinga. Aripa dreapta si o parte plicatiunT de bronz, fin cise-

Biblioteca M. S. Regina cuprinde mal cu seama. opere cu continut literar, intre altele operile Carmen SylveT (originale

traducerl in toate limbele)
ocupa, maT multe rafturi.

din mijloc aa fost construite !litre aniT 7882-85. Treptattrep tat s'a adus mal multe 'finbunatatirT i 1176 umusetarT.

late.

Din acest salon, la stinga,
dal' in mal multe saloane, intre

carT se AA un salon de audienta, o sail de biliard, un salon de gobelinurl, etc. Din coridor se poate infra, prin o said in stil mauresc, in

In aripa stinga se afla apartamentele particulare ale M. S.
RegeluT, cabinetul sail de lucru compus din treT camere, in carT se remarca mobilierul foarte fru-

In apropierea acestor tref saloane se afla si atelierul de pictur5. al RegineT, plin de obiecte de arta, bibelourr, busturT, etc. MaT multe tablourT moderne semnate de Bendzur, Lecomte de Nouy, Grigorescu, Simonide, etc. complecteaza podoaba ateHerald. In corpul central construit

in 7883 de arhitectul Gotte reau

care se afla una din cele mal
frumoase marine, datorita luT Aiwasowsky, in sera, care des-

se afla apa

mos si artistic executat in atelierul de ebenisterie, atasat pe

receptie. Intrarea se face prin o usa centrald. La stinga se a-

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI

16

BUCURE$T1

fla o mare sail de masä care e legata ca salonul de asteptare si ca sala de fumat.
Din vestibulul corpuluT central, o scarA de marmorA duce In etagiul I-in. Un plafon lucrat de pictorul vienez Veith, se ala

de asupra scärei si represintA
Apoteoza Rominiei.

Scara de marmorl dä inteun
vestibul tapetat cu mAtasA rosie, si foarte elegant. De remar-

Ludovic al XIV-lea,. tus-patru cipr se aflA b etajul al II-lea; mobilate elegant si artistic de de ad i se des(Asoarl una din casa Damon din Paris. cele mal frumoase vederf asupra Bucurestilor. Palatul regal din Calea VictorieI cuprinde in total peste Parcul din jurul rezidentd e 116 camere i saloane, osebit cel mal frumos din Bucuresti; situatia de vestibulurl i coridoare.lui e in amfiteatru. Aci In parter, la dreapta, se afll se aflA mormintul princeser Maria, ñica MM. LL. Regele Si administratia Prefecturd PalatuluT i cancelaria regala. Regina.
Palatul servA. SuveranuluI nu-

mar ca resedintl de iarnA; vara
curtea e stabilitl la Sinaia. (VezT acest cuvint). Palatul e iluminat ca electricitate. Mal multe dependinte vaste se aflA in dosul luI.

Palatul de la Cotroceni e lucrat in stilul vilelor si cuprinde peste 50 de camere. Grajdurile sunt inclpätoare pentra 30 de cal. Iluminatul se face cu electri
citate.
Justitia.

cat ad grupul de marmorl, lucrat de sculptorul Carol Storck,

reprezintind pe Regina Elisabeta ingrijind un dorobant ränit in timpul rAzboiulur din

Cotroceni. Palatul de la Co-

1877-78. Acest grup a fost
oferit RegineT de corpul ofiteresc, in semn de 'Malt omagiti,
dupä rAzb oiul independenteT. Tot

troceni e un castel zidit cu
gust ; servea acum IC) anT ca re-

Ochire generala.

Cele mal vechT institutiunI inri.

aci se afta busturile MM. LL. lucrate de sculptorul Hegel;
douA portrete marl reprezintind

pe MM. LL. in tinutä de ceremonie, lucrate de pictorul Jean Lecomte de Nouy ; tabloul cel mare lucrat de pictorul polonez Taden Adjukevicz, reprezintind

sedintA regalA pentru Suveran priml-vara si toamna. AzI e resedinta perecheT princiare. Resedinta de la Cotroceni a fost reflcutA in anul 1893 sub directia arhitectuluI Gottereau, pe locul arhondariculur mAnAs-

dicein Bucuresti, ca si in restul TAriI-Rominestr, an fost de treI grade, Ora la inceputul secoluluI al XVIII-lea. VechiI mar' cApitanr, cu puterI considerabile administrative si judecAtorestI. Constantin Mavrocordat a infiintat, locul lor, ispravniciI, separind

tireT Cotroceni, de la care a
rAmas numar biserica.

Cu coloanele vechd maulstirl s'a %cut o galerie deschisA,

puterea militará de cea administrativA i judiciarl. In fie-care

revista cea mare a trupelor in August 1896, in fata ImpAratuluI Francisc Iosif al Austria.
Din acest vestibul se intrá in

sala cea mare de serbArl, in
stil Ludovic al XIV-lea, In fundul careia se aflä sala tronuluT, ornatA in stil bizantin. Tronul,
lucrare bogatA de sculpturA, e de

ca Ice de preumblare. De desubtul casteluluI sunt pivnite vechT, foarte spatioase si Cu bolt' inalte.

judet man dol ispravnicr, earl judecan impreunA san separatr. Alexandru Ipsilante infilnteaza cite un judecAtor de ju-

lemn, reproducind motive decorative ale catedralei de la Arges.

La intrare se aflA un mare vestibul, care cuprinde amindoul etagiele ; fundul galerid e lucrat a jour ; la stinga se detaseazA o mare scarl de marmoll care duce direct in sala
de receptiune si in cabinetul de lucru al PrintuluT. Tot sus e si salonul de receptie al PrinceseT, precum si sala mare de masA.
La dreapta vestibululuT se afll

det. Tot dinsul infiinteazg in
Bucuresti departamente compe-

tiate a judeca locuitoril capitald, din can departamentul de 7 §i cel de 8, earl forman doul
seep ale aceluiasT tribunal. Pe acea vreme nu exista tribunal

In vitrinele din stinga tronuluT se af1á coroana regalA a Romind, turnatA in otel, din

de comert ca instantl aparte.
Al doilea grad de instantA judecAtoreascl in Bucuresti era boerT, care Divanul velitilor avea insArcinarea säjudece apelurile in contra prime! instante.

tunurile luate de la Turd in
timpul rIzboiuluI romino-rusoturc, precum i coroana Regind, simplA de aur. Tot in acest corp de clAdire se aflA un salon in stilul Ludovic al XVI-lea, un salon In stil

o mare scarl de stejar, frumos lucratA, care duce la etagiul superior, unde se afil instalate
apartamentele private, camerele

Se compunea din Mitropolitl,
EpiscopT, Banul cel Mare, Marif Vornid, LogofetiT i Vistierul

de culcare, toaletä, bar, garde-

Maria Teresa, o sail a bufe
tuft!! in stil «empire» si un salon

robl, etc.
Apartamentul Micilor Prin-

cel mare. Al treilea grad de instantA

www.dacoromanica.ro

BUCURETrI

17

BUCURETI

judecatoreasca era Inaltut Divan, care se compunea din
persoanele enumerate la instanta

ciaza. 5 procurorT (din carT

de gradul al II-lea si din boerir mar micr. Inaltul Divan era prezidat de insusT Domnitorul tärer i judeca hotaririle pricinelor infatisate la Divanul velitilor boerr. Ast-fel a fost justitia pana. la

prim-procuror), 5 judecatorr de instructie; printe un paxchet la Curtea de apel, la care oficiaza

4 procurorT (din cari I procuror general) ; printr'un parchet la Malta Curte de Casatie, reprezentat prin 2 procurorT (din
carT anal procaror-general). Pe linga tribunal si Curtea de

Comandantul brigada a 2-a de artilerie, sub comanda GeneraluluT de brigada G. Macarovict, comandantul brigader a 2-a de artilerie. Comandantul brigada a 2-a de cavalerie, sub comanda Cclonelulur Gr. Zossima, comandantul brigadeT a 2-a de cavalerie.

1831. In acest an introducindu-se Regulatrientul organic, instantele judecatorestr s'aft. modificat i anume in douA juris-

apel e atasat un corp de portar& compus din un personal
de 30 functionarr. Baroul. In Bucarest' ati fost inscrisr in barca, la sfirsitul a-

Instan/ele _fustiga militare,
ale corpuluT al 2-lea de armata si ale armater, Serviciile comandamentuluf cetetlet Bucurefti, sub comanda

dictif ordinare i extraordinare. In cele extraordinare gasim:
Judecatoriile de india' grad,

nular 1897, un mimar de 388
avocatr, din carr 38 stagiarT. Avocatii ati un consilia de dis-

Generalutur de brigada Mili.
Fas/ja, guvernatorul cetater Bucarest'.

adica judecatoriile ordinare de judet, carr judecati i afacerile comerciale. In anul 1863 s'a infiintot in Bucuresti un tribunal special de comert. Al doilea grad, cuprindea judecatoriile de apel, carT judecatí hotaririle pronuntate de

ciplina, prezidat de un decan. In Bucuresti apar 3 ziare juridice i 2 buletine oficiale de
jurispradenta.
BucureEti militar.

Marele Stat-Major al armata, sub comanda Generalulur de Divizie C'. Barozzi, eful Statulur-Major General al armatel. Institutul Geografic al armater, sub directia Generalutur de

Cazarme

stabilimente militare aflate in raza orasulur in anal 1898 sunt

instantele de intiiul grad. In Bucuresti, aceasta instanta se
cosnpunea din 5 membri, 3 numitT de Domn si 2 alesT de
negustorT.

In numar de 30 si anume ;
a) Stabilimente de servicit mi-

brigada C. Brdtianu, sub-seful Statutur-Major General al armate!.

litare mal principale sunt : 1. Palatul Corpulut al 2-lea de armatä, situat in strada Stirbeiti-Voda, construit in anul 1894

Comanclamentul Pie/el Bucurefti.

Depozitul central de imfirimate al Ministerutur de razboiti. Escadronul al 2-lea de escora,

hábil Divan, ca mar sus. De la 1865 incoace justitia a primit diferite organizatiunr, intre carT vom cita cele mar principale Inflintorea de jadecatorir comunale, de judecatorir

pe ruinele vechiulur spital
incendiat in anul 1.890. Adi

care se afla asezat sub directia
Statulur-Major General.

sunt instalate urmatoarele servicir militare Serviciile Comandamentulut

de pace (de ocoale), de tribu-

nale, de curtr de apel

si de

Corpulut 2-lea de arma/d, sub comanda generalulur de divizie

In gradina din fata a acestur vast palat militar se aftä instalat bustul decedatulur General
de divizie Alexandru Cernat, co-

Curte de Casatie. Sta rea actualit. Azr in Bucuresti sunt armatoarele instante judecAtorestr

Heracle Arion, comandant al corpulur al 2-lea de armata.
comandamentulut infanterie, sub comanda GeneraluluT de bri-

mandant sef al armater romine la asediul Plevner in Bulgaria
pentru razboiul de independenta

Servicille

Divizit a pa de

nationala din 1877-1878.
2. Observatorul astronomic al

Sase judecatorir de ocol ;

Tribunal cu 5 sectir
anume : 3 civile-corectionale, comerdiala i r de notariat.

gada Alexandru Carcilleleazu, comandantul Divizier a 4-a de
infanterie.

arma/el, situat pe colina Filaretal, in strada Pisculur, cu un
pavilon al primulta meridian ce trece prin Bucarest', construit in

Curte de apel cu 3 sectir. malta Curte de Casatie ca
r

Comandantul brigada a 8-a
de infanterie, sub comanda Ge-

doul sectir. Ministerul public e reprezen-

neralutur de brigada A. S. R.
Prinfulut moftenitor Ferdinand,

1895; 'ara in proiect pentru a se construi inca alte dota pavilioane ; acela al primulur ver-

tat printr'un parchet la tribunal, cu 5 cabinete, la carT ofi667ti1.

comandantul brigada a 8-a de
infanterie.

tical si pentru ecuatorial astronomic.
8

Ltql.laar Googralto. VoL IL

www.dacoromanica.ro

BUCUREVIT

18

BUCUREFTI

Acest stabiliment stiintific este o anexa a InstitutuluT geografic al armateT, insarcinat special cu

redactia i retinerea in curent a harte! regatuluT. In acest scop, Institutul Geografic coprinde in
sine ease servid!: geodesia, astronomia, topografia, nivelmentul geometric lireproducerea

cartografica a harte! %asir $1 a planurilor de toata natura necesare armatel i serviciurilor
publice.

directiunT, sub conducerea GeneraluluT de divizie Anton Berendei, actualul Ministru de razboid (1898). b) Stabilimente de inveltdmint militar. In d'ara de fcoalele regimentare, organizate la fie-case corp de &upa, pentru formarea gradelor inferioare i instruirea soldatilor, in Bucuresti sunt inca.
).S'coale militare speciale, pen-

S'coala de administra/je, cladita in curtea ManutanteT centrale a armateT, cu don! anT de studiT, e destinata a forma oficeri de administratie comptabllf in banT i materie, pentru trupele de infanterie, cavalerie
alte serviciT militare. Aci sunt admisT eleviT scolelor de fi! de milita"l si prin concurs absolventif din scoa1ele comerciale i liceele statuluT precum i sub-oficed de toate armele.

Numai personalul de

tru formarea oficerilor i specializarea acestora pe arme si
servicir, ì anume : r. .,Scoala de oficer!, situata in

directie face parte din cadrele
serviciuluT ; operatorT technic! in nuralr de 70 sunt ofiterT de toate

armele detasati timporal de la corpurile de trupa ; lar pentru partea artistica a lucrarilor se
angajaza, dupd trebuinta, lucra
torT civil!.

dealul Spiref, pe strada Isvorul, cu douT anT de studiT, e desti-

nata a da oficerr de toate armele. Ad i sunt admisT absolventiT scoalelor militare de fil de militad din Ia$i i Craiova.

coala de guarol de artilerie, cladita in curtea scoaleT speciale de artilerie si genid, cu don! anT de studif, e destinata a forma oficed guare de artilerie i geniti comptabilT in banT

si in materie. Ad sunt admisT

Pana acum s'a ridicat pe teren si s'a publicat 8472600 hectare din cuprinsul tare! care
in total este de 13287600 hect.;

prin concurs: absolventif scoa elevI tinen in conditiunile preleT militare de sub-oficerT de la vazute i pentr coala de adBistrita i absolventit liceelor. Aceasta scoall e aministratie.
S'coala specialti de artilerie ,si Kenia, situata pe calea Grivita, cu patru anT de studie,

ramin ast-fel de ridicat inca la 4815000, in partea din tara cunoscuta sub numirea de Oltenia panä in valea Dimbovitel. Spitalul militar central, situat pe strada Fracmasonilor,
e o constructiune model, in care sInt puse in practica principiile moderne ale constructiuniT de spitale. Se compune din 8 pavi-

e destinata a forma oficerT pen-

sezata sub directia ScoaleT de artilerie si genid. .,Scoala militarà de medicina, stabilita linga spitalul militar central, cu cinc! anT de studif, ca i facultatea de medi-

tru artilerie i genid. Ad, sunt admisT prin concurs absolventi! $colelor de fiT de militad si

cina, e destinata a forma meInstitutul medico-militar, sunt
admisT elevT din seoalele de fir de militan si absolventiT licee-

absolventiT liceelor StatuluT cu did militad. In aceasta $coala, aptitudine pentru cunoscuta si sub numirea de matematici.

CeT dintliu do! anT de studiu
constitue invatamintul militar si
politecnic ; jara pentru ceT din urma doui anT, eleviT sunt avan-

lioane de bolnavT, din 5 pavilioane anexe pentru administratie, bar, laboratoriT, compania sanitara, etc. si este destinat a primi in timp de pace 326, in

lor sad studentiT la facultatea
de medicina. EleviT sunt insarcinatI a face si serviciul de internT la spitalul militar. .,Scoala de arte grafice, la Institulul Geografic; coala de meserir la Arsenalul armater S'coala de artzficiert, la Pyro-

satl sub-locotenentl i urmeaza invatamentul de aplicatiunT mi litare speciale de artilerie i genid.

timp de razboiu 560 de bolnavl. In spital fac serviciu 17
doctor! militad, 15 farmacisd si

S'coala superiora de rasball, sanata pe strada Coltea,
In vechia cazarma a Jandarmilor calad, cu dour anT de studif, e destinata a forma oficed pentru serviciul de Stat-major. Aci sunt admisT prin eoncurs oficeri

un numar variabil de interni
doctorand i studentr in medicina.

tecnia armater, sunt create in scopul de a admite tinerl absolventT din clase/e primare pen-

Ninisterul de rdzboia, ocupa o vasta cladire, proprietate particulara (casa Ioanide)
asezata pe Bulevardul Carol. A-

ceasta administratie centrall a razboiulur e impartita in seapte

de toate armele pana la gradul de cápitan. Are cel putin cite 20 oficed elevf in fie-case an de studiti.

tru a-T forma ca maestri si lucratorf pentru atdierele militare ale armateT si pen'ru stabilimentele publice.

Un dmp de tragere per-

www.dacoromanica.ro

BUCUREFTI

19

BUCUREM

manent este organizat pe platoul Cotroceni. Acest cimp este organizat pentru toate liniile mar prindpale de ochire. El po-

al armatei. El depinde direct
de Ministerul de rAzboiù si de In-

gazinul de depozit provizoriii de cartuse si munitiunT.

sedá toate instalatiunile necesare pentru ca corpurile de trupl
din
fárA

spectoratul General de artilerie. Este legat prin cale feratA cu liniile statului si impArtit in treT
P541 :

Tot stabilimentul este incon-

jurat de un sant si de un parapet. Fie-care atelier este separat printr'o traversA sprijinitA in pAtnint, spre a opri, pe cit este posibil, efectul une eventuale ex-

garnizoanA sl fie servite intrer apere in mersul in-

a) Directiunea Generan, Serviciul tecnic pentru. studiT si informatiunT, Comptabilitatca, Ca-

structiunii lor.

plozil actúe la unul din ateliere.

Tabere militare permanente sunh organizate pentru
9.

siena; b) LemnAria, Debitul si
prepararea lemnelor, Timplarl si modele, RotAria, FerAria, CaldArAri a, Mecanica, Incheere (mon-

infanterie pe platoul Cotroceni.

Ele apartin regimentelor de infanterie din garnizoanA. Adi primesc instructiunea lor trupele in chestiune primAvara si
toamna.

tare), Topitorie, Proectile si focoase, ArmurAria, Vopsitoria,

Personalul acestuT atelier se compune din : i Locot.-Colonel, Director; i Maior, Sub-Director; 4 CApitanI,

seff de ateliere; 1 Locotenent,
ajutor ; 5 Guarzi, ajutorl ; 238 Soldatr.

Intretinerea uneltelor si masinelor, Nichelagia ; c) Depozite:

c) Stabilimente de construc-

liunt )s.i fabricaliunt militare
mal principale sunt :

pentru materiale prime, pentru materiale confectionate, pentru
masinT, scule, instrumente de precizie, muzeti si cazarmare,

Atelierul de confecliunt militare, situat pe platoul Cotrocenilor e destinat a confection a imbrAcAmintea, echipamen-

t. Arsenalul de construclit al armatet, situat In strada Mihaid-VocIA, pe Dealul-SpireT, pe

ruinele unde altA datA in vechime era un palat Domnesc.
Acesta arzind, localitatea a Ostrat mult timp numele de Curtea - ArsA. Chiliile rAmase din acest incendia an fost utilizate ca temnitA (inchisoare) a orasului pAnA la strImutarea el'
in mAnAstirea VAcAresti. Bise-

receptia materialelor. Personalul superior al acestuT asezAmint se compune din : Director militar, Colonel ; 1 1 Sub-Director, Loct. Colonel ; i Maior, seful atelierelor ; 5 CApitanT ; 2 Locotenentl; 9 GuarzT ; 302 SoldatT ; 1 Inginer sef ci-

tul si_ materialul de campament al armater.

Manutanla centraM a armata, situatA la Malmaison pe strada ManutanteT, e destinat a fabrica piinea garnizoand Bucuresti si toate speciile de conserve alimentare ale armater, pentru campanie. Depozitul de furagig fi de

vil; 12 Ajutoare; 45 Desenatod. Personalul civil al lucrAtorilor variazA dupl lucrAri si in media
numArul lucrAtorilor este de 500;

rica Domneascl a fost atunci
transformatA de TurcT in geamie.

pe timpul cinc' lucrArile sunt
mal active numArul lucrAtorilor trece peste 80o.
2.

lemne al Corpulut al 2-lea de armatel, situat pe platoul Cotrocenilor, e destinat a procura
furagiul si lemnele trebuincioase garnizoaneT Bucuresti.

Acum nu se mal vede nimic din aceste restud ale trecutuluT unde pompieriT orasulul s'ati ilustrat prin eroica lor ciocnire
cu TurciT, ce nAvAliserA in tarä

Pirotechnia armatet de-

pinde asemenea de Directiunea ArtilerieT. Ea a fost construitA
in anul 1868. Este situatA in Ca-

5. Deposite de arme fi magazine de pulbere, de cartufe,
sunt situate pe mar multe pante, lingl platoul Cotrocenilor, protejate de paratonere sistematice.

sub cuvint de a potoli micarea nationall din 1848. Un
stabiliment militar de construc-

tiunl s'a ridicat pe aceastA localitate, destinat sa fabrice si sA. repare armatura si materialul de rázboiti al armateT ; sá, formeze lucrdtorl de artilerie si
armurierT necesarT corpurilor, precum si a face studiile si

lea CotrocenT, in apropiere de palatul princiar. Se compune de o cazarml pentru lucrAton mi-

Fabrica de pulbere ftträ
fum, creatA in 1896 la, Dudesti, ling5. Bucuresti, se afil aseme-

litad si de o serie de ateliere
pentru facerea cartuselor si alte munitiunT de rezbel, faceri de artificil, etc. Din aceste cele mar principale sunt: TurnAtoria de gloante, atelierul de facerea tu-

nea, ca toate stabilimentele de
constructiunT si confectiuni, sub directia imediatA a Ministerulur , de- rlzboiti.

experientele chimicale de toatá. natura. Ad se pástreazA arma-

burilor de cartuse In hirtie si
alt atelier de incIrcare si impachetare, magazinul de iarbA, ma-

d) Cazarme mal principale pentru trupe sunt: t. Cazarma L'Iza, in dealul
SpireT, construitA in 1862, a cos-

tura si materialul clq rezervA

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

20

BUCUREM

tat 150000 leT ; are 183 inca.perT.

Turcilor, caff 1-ati omorit dupa

Arsa in parte in 1897, s'a reparat. E ocupad de regimentul
Mihaiti-Viteazul No. 6 pi de ba-

o lupa eroica. Cazarma jandarmilor
fosta cazarma a calámpilor,

Legea impune com. Bucurepti intretinerea de
Pompierit.
pompierT, pentru care cheltuiepte anual i 860001. Serviciul de pom-

talionul 6 de vinatorT, detapat timporal din divizia activa a DobrogeI pentru serviciul garnizoaneT Bucurepti.

de constructie moderna, situad in catea PlevneT, este ocupatä
de divizionul jandarmilor calar!,

pierT este incredintat une! companiT, impartid in 5 sectil, care fa-

format de 2 escadroane. Cazarma jandarmilor pedeFtri, situata pe calea VictorieT, in curtea prefectureT orapuluT, in

Casarma ?Ad/ardor, in
dealul Spird, la E. de cazarma Cgza, construitä in anul 1886, a costat 290000 leT; are 74 camere pi e ocupatä de batalionul 2 de vinatorT. Cazarma dorobanlilor, situad pe strada Francmasonilor,
In dreptul spitalulul militar, con-

ce parte din Regimentul 2 de artilerie. Comanda companieT este incredintata unuI capitan, avind 5 oficien, comandantl al sectiilor. Efectivul e de 247 oamenT

fosta casa Baron Meitani. E o-

cupad de o companie a jandarmilor pedeptri forte de 274
oamenT.

Too cal. Fie-care sectiune are cazarma sa proprie, pe diferite
puncte ale orapuluT. RezulContingentul anual. tatul operatiunelor de recrutare

Cazarma

si-

tuad pe platoul Cotrocenilor, construid In anul 1899, e ocupad de regimentul No. 3 de calArapT.

a contingentuldi pe 1897 pe
calor!' :

struid in 1886, a costat 365000

Ropu, inscripT 506, perm. 302,

leI. Fa e ocupatä de regimentul Ilfov No. 21. Cazarma Sf. Gheorghe, cunoscuta si sub numirea de
Cazarma Mahnaison, dupd numele localitateT, este cea mai
vasta cazarma din Bucurepti ; e si-

Cazartna escadronulur tre-

tuad in partea vestica a orapulul, pe poseaua ManutanteT. Con-

nulur, situad pe platoul Cotrocenilor e ocupad de trenul corpuluI al 2-lea de armad. Io. Cazarma geniulur, situad la vestul orapuluT, pe platoul Cotrocenilor, compusa din treT mad pavilioane, pentru trupä
serviciT, i maT multe corpurl

cal. 3, dorob. 18. Galben, seripT 479, perm. 292, cal. 1, dorob. 23. Verde, inscripT 664 perm. 376, CAL 2, dorob. 36.
Albastru, inscripT 353, perm. 177, cal. 2, dorob. 13. Negru, inscripT 520, perm. 289, cal. 4, dorob. 16. Total, inscripT 2522,

struid. in 1846, in sistemul Vau-

ban, are 483 camere pi a costat 1120000 leT. Ea a fost incendiad. in 1861. Actualmente e ocupata de regimentul 4 ro-

de das:11re pentru conservatul materialuluT de razboili pi instructiune. E inconjurad de un

perm. 1436, cal. 12, dorob. 106. Inztetiiimintul militar. Mipcarea invátamintuluT militar din Bucurepti pe anul 1897: ,Scoala superioard de rdsboifi,

piod, pi de reg. 2, 6 pi io de
artilerie.

parc frumos pi poseda un poligon pentru lucdrile de varI. S'a constrát in 1875; irisa a
primit de atuncT ameliorArT suc-

cu un personal de comandament de 5; cu 3 profesor! pi
30 elevi, din
ventT.
carT

19 absol-

Cazarma Alexandria, in
dealul SpireI, alaturT de Arsenal, s'a construit in 1863, costind

cesive pi importante. Este repedinta regimentuluT i de geniti,

5.coala de aplicalie, cu 36 elevT, din cal< 45 absolventT. .5'coala de artilerie

343000 Id. Ea e ocupad de
batal. i de vinatorl pi de compa-

compus din 13 companiT pi e

legad cu calle ferate ale statuluT printr'o linie exploatata de trupele de geniti, deservind marile stabilimente militare de pe platoul Cotrocenilor. Inchisoarea militara', con-

cu 85 de elevf, din carT 27 absolventl.

niite de meseriapT militad ale
ArsenaluluT. Cazarma poarta nu-

mele de Alexandria, dupa numele fondatorulur miceT cazarmr,

ce se afla construitä in curte inca. din anul 1846, Dornnul
Alexandru-Ghica-Voda. Ad i s'a intimplat ultima faza a ciocnireT pompierilor cu TurciT la 1848,

structiune moderna, coprinde
dona corpud de c15.dire, a4ezate In fata arsenaluluT, pe strada Mihaid-Voda.

.,Scoala de guara, cu 9 elevI, Aceste treT pcol! aú avut un personal comun i anume : personalul de comandament 26, 23 profesor! titulad pi IO ajuforf. S'coala de oficeri, cu un per-

sonal de comandament de 26,
profesor! 20; elevI 270, din carT ¡01 absolventl. y5coala militard de adminis-

cind santinela care pazca tezaurul regim. i infanterie a re-

Cimitirul militar.
cimitirul Serban-Voda se afla un

fuzat sa o predea la somatia

cimitir propriil pentru

tiwfie, cu un personal de co-

www.dacoromanica.ro

BUCURE8TE

21

BUCUREM

mandament de
elevr
39.

8; 13

profesorT;

stratia Domeniilor Coroaner ; Sfintul Sinod ; Cancelaria MitropolieT ; Consillul Min4trilor ; malta Curte de CompturT ;

trala, Directia personaluluT O a comptabilitatil, Directia judici-

Forja garnizoanel. latá un
tabloá de forta truper O a ofiterilor garnizoner Bucure§ti pe
anul
1898:

ara), malta curte de casatie,
Curtile de apel, Tribunalele de
Ilfov, Judecatoriile de pace; Ministerul de razboia (Administra-

Ministerul de interne (Administratia centran., Directiunea generan a. serviciuluT sanitar, Directlunea penitenciarelor); Directiunea generan a telegrafelor li pWelor, Imprimeria statuluT, Prefectura politieT capitaleT li
Prefectura judetuluT Ilfov; Prima-

Reg. 6 Mibaiii:Viteazul of. 4! sold. 907 4 'Hoy No. 21 44 774 a a 52 a 1422 1 geniti Batel. 2 vIniitori 13 424 Reg. 2 artilerie 30 a 42/ a 6 artilerie a22 ; 269 a IO artilerie a24 257
2

tia centran, Marele stat major, Directia I. infanterie, D. II. cavalerie, D. III. artilerie, D. IV. genia, D. V. genia, D. VI. sanitara., D. VII. intendenta, D. VIII. control), Institutul geografic, Casa de dotatie a oasteT ;

4 rofiorI

32

3 cilliirasI Divizionul jandarmI

22

a

573 259 249
22147425

ria; Ministerul afacerilor straine ; Ministerul de finante ; Directiunea contributiunilor directe, Directiunea vamilor, Directiunea comptabilitatiT generale a statuluT, Casieria centran a tezauruluT, birectiunea generan. a
monopolurilor statuluT, Manufac-

a 16
a:
435

Escadronul 2 tren

Ministerul cultelor O instructiunii publice (Administratia centran, Directiunea invatamintuluT

6

Comp. jandarmI a arsenaluluI s a photechnieI 2-a administratie s y 2-a subsistentit D * 2-2 sanitari. * depozitelor Depoz. de mun. de rrtzb. a Corp. 2 arm., stat, major a

3 6

a

220 282 351
89

primar O normal, Directiunea invatamintuluT secundar O sux7x perior, Divizia comptabilitatiT, Serviciul constructiunilor si contenciosului).

2
7

*

a a

4

4a
I

70
5

tura de tutun ; Fabrica de chibriturT ; Directiunea generan a
creditelor agricole; Casieria generala. d e Ilfov ; Monetaria statuluT

Pe tina Ministerul Instructi- .
uneT publice, i sub a sa admi-

Intendenta corp. 2 arm. a Brigada de cavalerie 3, a de artilerie *
Serv. san. al corp. II arm. * de genift a o a Divizia 4-a infanterie a

3a

a

I
2

Consiliul de rizboiii * Consiliul de revizie a 8coala de rilzboiu a Comandam. cefitil Buc. a Instit. geogr. al armateI a Ministerul de riizboiii coala mil. de art, qi gen.. a a de adminstr. a Spititlul milit. central a

4» 3 7» 4»
I
a a

_
4
2 I

I

Il fabrica de timbre; Casa de depunerT, consemnatiunT O econoraie ; Ministerul lucrarilor pu-

nistratie, functioneazä casa coalelor care administreaza 33 de
fondatiunT
2121897

cu un capital de

le!. Din acest fond se

bfice (Administratia centran); Calle ferate nomine ; Servicille
idraulice ale porturilor fluviale maritime, Serviciul de studiT

cheltue0e pentru cladirT wolare, burse, subventiT, stipendiT, etc.

Misiunt strdine. In Bucu-

34 74 4 4


a

35
2

reti sunt
Angli a

30
264
16
7

constructiunT de cal ferate,
Serviciul lucrarilor nouT, Servis ciul docurilor li podurilor li Serviciul maritim, coala de podur4i osele); Ministerul agricultureT, industrieT, comerciuluT i domeniilor (Administratia centran, Directiunea domeniilor i padurilor statuluT, Directiunea statisticer, Serviciul de arhitec-

reprezintate urm5.toarele state :
Austro-Un garia, sunt

s

a
a

31 Atel, central de confecOe a 6

2
a a

Inspect. jandarm. rur. a 4 8 coala de ofiterI * 23 Internad medico-milit. a 4 Comandam. pieteI Buc. a Depozitul de furage a

6o

438
70 2
2

6» 3»

In Bucure§ti se afla stabilitT
13 generalT in activitate, 7 in retragere O I 14 oficien l superiorT.
Autorittillf publice. Autoritält romine. In BucurOd ig ad

tura, Serviciul minelor, apelor
minerale, sta.tiunilor balneare li carierelor); coala superioara de medicina. veterinara, coala centra1ä de agricultura (Herastra,a); Statia agronomica ; $coala de arte §i mesen!; colile comerciale de I-iul i II-lea grad ; Bur-

reprezintate prin cite o legatiune i cite un consulat ; Belgia e reprezintata prin o legatiune; Bulgaria are o agentie diplomatica; Elvetia are un consulat general ; Franta li. Germania suat reprezintate prin cite o legatiune §i cite un consulat ; Grecia e reprezintata:printeun ministru plenipotentiar, dar in
lipsa acestuia secretarul legatiuner rusqt1 reprezinta interesele supu§ilor elenT ; Italia prin o legatinne O un consulat; Olan da §i

sediul toate autoritatile centrale O superioare, intre carT citara pe cele mal principale : Casa civila Regala ; Casa militará a M. S. Regelur ; Casa ci-

Rusia prin cite o legatiune

i

sa li Camera de comercia; Institutul Meteorologic ; Ministerul

vill a M. S. Regina; Admini-

de justitie (Administratia cen-

cite un consulat ; Serbia numaT prin o legatiune ; Statele-Unite prin un consulat general;, Turcia prin o legatiune O consulat.

www.dacoromanica.ro

BUCURWI

22

BUCURW1

Inainte cu o sutA de ani, lumea strAinA de oras se servea de asa numitele hanurl, carl servean i ca adApost
Oteluri.

tea, Radu-Vocld, Mihaid- VodA,

Sf. Ion, SArindarul, Stavropoleos, Pogonianis, ZIAtarI, Arhimandritul, Bis. Tutulor-Sfintilor,

StrAinil ad scris i pronuntat numele orasuluI Bucurefti in

cAlAtorilor si, mal cu seamA, ca magaziI pentru mArfurI. Hanurile Bucurestilor ati dispArut mal toate azI. Pe vremea luI Serban-VodA,

Sf. Spiridon -Vechin, Sf. Spiridon-Non, Coltea, erban-VodA,
Domnita BAlasa, Hagiica, Sf. nase, Foisorul i Biserica CurtiI.

mil $i in mil de felurI. Bu neoarl, din anul 1500 i pAnA in vremurile noastre, el aii scris Bokoresch, Bocorest, Boceres. tya, Bukuresch, Bocoresti, kureszti, Bukaresztach, Bukoryschia, Bogrest, Bochioresti, Buijuresti, Bucresi, Bogrest, Bukoreszcie, etc. etc.

Bucuresti daca nu era un oras european, cel putin avea o originalitate invederatA arhitectura religioas1 ca i cea civilA eran expresiunea timpuluI si toa-

Din toate acestea azI n'ati ramas nimic. In schimb avem otelurl marl si elegante, carl pot concura in toate privintele cu otelurile cele mal marI din Occi-

dent. In Bucuresti sunt azI 27
otelurI, afarl de 90 miel hanurI, tot un fel de otelurl si neavind nicI o asemAnare cu ve-

and cu sApAturile de la Arcuda, s'an gAsit multe topoare de silex i alte obiecte ale o-

te zidirile se presintati cu coloarea epoceT. Pana aci insA co-

din epoca preistoricA. Lingl san in Bucuresti a fost
m iluT

merciul, bazat pe sigurantA
incredere, nu prinsese rAdAcind

decI o statiune preistoricA (Tocilescu).

chile hanurl.

intiun oras ata de expus ca
Bucuresti. erban-VodA pentru a-I incuraja, introduce tipul edi-

AfarA de otelurf, mal sunt
in Bucuresti 133 de restaurante ; 109 cafeneie i cofetAriI; 32 berArli si 1817 circiume. lstoria Bucureftilor. Bucures-

In epoca ante-romank malurile Dimboviter si colinde vecine

aü fost locuite. Urne cinerare,
oseminte
omenestI

ficiilor comerciale despre carl vorbim Hanurile. Reproducind pAnA la oare-care fidelitate tipul arhitectureI monastice din
Italia, clAdirea are forma unuI pAtrat coprinzind in zidurile el

calcinate,

resturl de arme

si costume,

ti, odinioarl capitala minestI, astAd capitala Regatului

sAbiI, obiecte de argint, aratA cA locurile pe carI s'an ridicat mal ttrzin Bucuresti an fost locuite. CAr'dmizile romane, gAsite la

Numele acestuI oras vine de

solide un spatin foarte intins. In mijlocul sAti, o curte de aceeasI forrad servea pentru adApostirea caravanelor. Toate incIperile de jos, destinate stofelor pretioase, banilor, aureturilor si in general productelor industria OrientuluI si Europer, eran boltite i, prin solidi-

la un Bucur, care a avut,

in

vremurl bAtrine, proprietAtI pe malurile de aci ale DimboviteI si pe colinele din apropiere.
CA acest Bucur ar fi fost un du-

ce al Dacid Australe cu numele de Hilarius, care pe slavoneste

Pantelimon i provenind din castelele cari apAran faimosul Troian, adicA gvall im» ce incepea de la Giurgin, pe atuncI Sexanta Prista i mergea pe la Bucu-

resti la N. spre Carpa, prin
Prahova (unde si azI i se mal
;ad urmele), ne vorbesc de Bu-

se zice Bucur, cum seria A.
Treb. Laurian in gCoup d'oeil
sur l'histoire des Roumains (1846) ; cl numele de Bucurefti

tatea ion, apArate de foc si de spiritul de rApire al timpuluI. Sus eran alte inaperi pentru locuinte, i toatA clAdirea era in-

curesti din epoca romanl ca
punct cel putin de trecAtoare
si, decT, locuit (Tocilescu).
Troianul, adicA acest g vall u m

vine de la verbul gml bucur»,
cum afirmA KogAlniceanu in a

conjuratä de galeriI cu arcade pentru inlesnirea comunicatid. Acesta fu tipul hanurilor, adevArate fortArete ale comercialuI,

sa gHistoire de la Dacie; ca acest Bucur saa Radu era un
fiu al unuI LaiotA-VodA, cum pretindea D. Pelimon in nuvela

din epoca romanA, a rAmas in finta pana la fi iele secoluluI al XVII-lea chiar prin Bucuresti. In Ocolnica locurilor Mitropo-

care adesea servirl chiar pentru asigurarea averilor i vieteI
orAsenilor.

sa Bucur ; cl un neam de oameni anume Bukurli sau Bukuri a fundat Bucurefti, cum credea

coprinsl in hrisovul luI Radu-VodA-Leon din 4 Iunie
1668 (Arhive
g Con dica Mitro-

Tunusli spune cA in Bucuresti, la inceputul acestuI secol, eran urmAtoarele mAnAstirl cu hanurI
Mitropolia, Sf. Gheorghe, Col-

Fuelek von Wittinghausen, toate acestea noI nu le stim istoriceste, i niel* un document autentic nu ne vorbeste despre
dinsele.

polieI, No. 2), e vorba de «capub TroianuluI, lingl helesteul
lul

erban e VodA (Grammont-

Suter) pe la stilpul de piatrA
al ArmeanuluI».

www.dacoromanica.ro

BUCURE§TI

23

BUCURETI

De la 274 si pinit la vtnirea prin invaziunile continue ale Gotílor, Hunilor, Gepizilor i Avarilor, s'a sters
pän
i amintirea usoarelor asezAminte romane.

Intre secolli V si VIII, locul Bucurestilot face parte din Slavonia dunAreanA, care se intindea de la BrAila prin Buzdli pinA la Tirgoviste, si de la

Tirgovistea prin Bucurefti la Oltenita saü CAlArasi pe DunAre larAsT pana la BrAila. Atund se botezarA riurile si lobuneoarl Dlmbovita (foaie de stejar), Ialomita (stearpa), Prahova, Ilfov, Cricov (Hasdeti).

curAtitA de dinsul ca sa faca loc de Sat. La 1640, Baksid, un misionar catolic, zice in povestirea cAlAtorieI sale : apotl merge o zi frä sl esI din pAdure» prin prejurul Bucurestilor. Paul din Aleppo, in cAlAturiile PatriarculuI Macarius, vorbeste de asemenea de pAdurile cele dese ale Bucurestilor. Intre Bucuresti i DunAre, zice un alt cllAtor, sunt locurr pAduroase si nepracticabile «tecta et invia loca inter Danubium et BocheN. Iorga). DacA nu documentele, cel putin traditiunea vorbeste la 1354 de pldurile cele rnArete ale Bucuresrestium».
tibor.

Flinta Bucurestilok din suta
a doul-spre-zecea i a trel-spre-

zecea este legatd de avintul
comercial al GiurgiuluT,
dupA

cum maf tirzirt soarta cetAtii

dunArene a Genovezilor va fi legatA de soarta Bucurestilor. Cronicile muntene, scriitorif strAinf, citatí de d. Hasdeu in
«Istoria CriticAb, Gebhardi, Filtisch, Luccari, afirma cA Negru-

VodA a fundat Bucurestí. Care Negru-Vodà ? Cel de la 1185? cel de la 1340? cel de la 137o!

Negru-VodA a acut la Bucuresti, zice Luccari, «si nì ste
usoare fortificatiunT de cArlmidAxr.

La anul 1362, ne spune d.
Hasdeu, Vladislav-Voc1ä zideste

Dimbovita, foaie de stejar, aratA poate intinderea nemArginitl a p5.durilor carT se aflaii In Ilfov si in deosebr imprejurul Bucurestilor. Intr'adevAr, inc5. din epoca

SA nu uitAm cele ce ni se spun prin traditiune °rala de
ceT bAtrinT in privinta marilor padurT VIAsia, Riioasa, Cociocul, Lupesti, Brosteni. Sat, cAtun, trecAtoare pe drumul cel vechiti al Romanilot de

la Bucuresti o bisericA, aceia a
SArindarulur, numitä si a Co-

conilor. Alti! sustin cl biserica Coconilor ar fi fost ziditA mal
inainte, la 1354, de dor fray maT marT (?) al luT Mircea Basa-

romand, de pe timpurile

luI

Marid, propretorul Curione, ajuns la fruntariele Dacid, se sperie de intilnecimea codrilor
(Hasdeu).

de atuncl pAnA in secolul nostru, pAnA /a 1821, pAdurile

persistat imgrejurul Bucurestilor. «De esial din biserica Oltenilor spre E. daT In pa.
ali

la Giurgili in sus spre Carpay, Bucuresti, dupA invaziunea ultima si grozavA a TAtarilot de la 1243-1245, trebue A. fi inceput a se constituí. Radu-Negru, cel de la 1245,
al *MI Fotino, fondeazA Bucu-

rab, pentru ca sA alba casa de rugAciune si de adApost, ami
veneati la vinAtoare prin aceste locurl acoperite cu pAdurr m5.-

rete. Ceca-ce este sigur, se reduce la aceea, cA biserica SArindar nu poate fi o fundatiune
a luf Vladislav Basarab ; cel putin ínscriptiunea, pe care se

resti, cum a fundat Pitesti, Ar-

zicea un Memorialist al lul Tudor Vladimirescu.
dure»,

gesul, Tirgoviste. Unde sunt
documentele?

sprijinl párerea contrarie, este
plgsmuitd.

Printre cele 570 de pAdurl mar! ale Tdre-Rominesti, Fotino citeazA pe ale Ilfovulur

Cela ce e sigur prin insAsT firea lucrurilor e faptul urmdtor : Giurgiul, colonie genovezA,

Dupa incal, la t 370, Bucu-

printre cele mal marl. In secolul al XVIII-lea, Sulzer pomeneste de pAdurea de la SE
Elefterie, Sestini de pAdurea

cu un comercia de o insemnAtate netntrecutd in istoria primilor BasarabI al Muntenid, prin relatiunile sale cu cetatea
foarte comerciantA a BrasovuluI, Giurgiul pe unde ave oare sA isI ducl mdrfurile, dacA nu pe lingä vechiul vallum al Ro-

resti sunt cetatea Dimboviter. Dragomir, castelanul de DimbovitA, este bAtut de Nicolae, Voevodul ArdealuluT, hi apropierea Bucurestilor, i apoT el bate cumplit pe Nicolae, acesta trece inclArAt muntif in Ardeal. RominiI aveati pe atund,

Cotrocenilor pe care o numeste

aun vasto bosco» ; del Chiaro nu uita pAdurile dintre Bucuresti i Tirgoviste. In marele
hrlsov al Cotrocenilor, erbanVodA Cantacuzino ne vorbeste de marea pAdure a GrozAve.;;-

In dreapta Ialomiter, spre Bu-

resti, multe ceatuld i tArimI.
Fotino, KogAlniceanu, Cesar
Bolliac i

manilor, pe lingA urmele vechielor Castella, pe unde locurile de drumuff nu eratI tocmaT «invia et tecta?».

atitia altir ne spun

tilor, din care o parte a fost

ca Mircea-cel-Bdtrin, biruitorul luI Baiatid-Ilderim, a zidit Bu-

www.dacoromanica.ro

BUCURE§T1

24

BUCURErl

curefti de bucurie, pentru ca gonise otile dusmane in urma
unei bataliT fericite pentru din-

et natura munitior eraty (1476,
Decembre 8). In coIectiunea Esarcu, tot Matthias Corvin numeste Bucuresti ecastrum fortissimum illius terrae».

serica de sus a Curtei-Domnesti (azi Curtea-Vechia) i mareste

i mal adaug scriitoriT acestia cà Mircea a zidit CurteaVechia; cä a hotarit ca lama, Domnil sa seada la Bucuresti,
sul.

palatul, un adevarat castel in conjurat cu puternice ziduri
care se intindea pe locul coprins azi intre Calea Mosilor i stradele PinzariT, Covacii, SelariT, Carol si capul aid SerbanVoda, mergind insa atit de mult pang. in DImbovita, In &it uniT calatoff din secolul al XVII-lea

Insemnatatea orasului creste intfuna.
La finea secoluluI al XV-lea si la

iar vara la Tirgoviste ; ca a fácut palate, bisericI i intariff, etc. Documente carT invedereze i sa sprijine aceste afirmatiuni, nu exista.. CA Bucuresti existad, nu in-

inceputul secolului al XVI - lea

cape nici urma de indoiall Ca
Mircea-cel-Batrin i-a &cut capi-

tala a doua a ta.riT la 1383, lucrul cere i poate va cere multa vreme Inca sa fie docu
mentat.

Bucuresti sunt de o potriva cu Tirgovistea. S'aii Mat padurile, s'ad secat baltile cele marT zidirile ad inceput sa se inmulteasel, mal cu seama in partea nord-estica a orasului. La 15o6 gasim hrisoave date din minunatul scaun al Bucurestilor ;

credead ca o parte din cladirile domnestf erad puse pe rid. Curtea Domneasca de atuncT a coprins dota bisericr, biserica de sus (azi Curtea -Vechia), bi-

la 1514 din vechiul

serica de jos (unde azT es te Crucea de pe piata, Sfintuluf
Anton), palatul domnesc, }Hide poate atuncT se gasiad i casele despre Doamna i n fine puscaria. Cur tea avea doul : poarta

D. Tocilescu poseda un document dat din cetquia Bucureftilor la anul 1401 de Mircea-cel-Batrin pentru o danie
facuta in tara FagarasuluT. Secolul al XV-lea este pentru Bucuresti inceputul insemndtatii

oras al Bucurestilor ; la 1516 din catedrala minunata cetate
a Bucurestilor.

Comerciul sad c a Brasovul

de la i5oo incoace merge in
fruntea celor-l'alte relatiuni comerciale ale oraselor i oraselelor romtne cu bogata i harnica cetate a Coroanef. Tirgovistea e lasata la o parte In tot decursul sec. al XVI-lea. TurciT doresc cu patima aceasta parasire a TirgovisteT. Pentru

de sus, care se afta la rdscrucile de astazi ale stradeT Carol cu Selari i Calea RahoveT,

sale. De la 1460, prima data.
autenticä din documente, Dom-

nil locuesc in dese rindurf in
Bucuresti i dad dint-1110T multe

care era poarta de cetate, Intanta cu turnurl i foisoare. Turnurl erad Inca si la poarta
de jos, care da in Calea SerbanVoda, si la zidurile din spatele palatului domnese, in spre strada Mat-lei, carealege se numia «la Locul unde se fringe fierulp

hrisoave, aflatoare la arhivele
statului si la Academia Romina. Radu-cel-Frumos capita/a dupa cererea Turcilor,

a a tinut prea mult la dinsa,
Petru Cercel pierde domnia. Luptele pentru tron, i in prima In a doua jumatate a secolulur al XVI-lea, sunt date pe linga, Bucuresti. Danesti i Draculesti, Craiovesti i Slatineni, Buzoieni Mehedinteni, toti vlastare nenumarate din puternicul trunchiu

pentru ca Domnul Tarei sa fie la dof pasi de cetatea GiurgiuluT, cea stapinita atunci de Turd.

Putul Turnului. Pe colina care

se malta ?titre strada Patria,
Calea Vacaresti i Jicnita erad Ville Domnestr.

La 1473 Bucuresti sunt, in
cronicariT muntenT i moldovenT

Pe linga cele dou6 biserici
domnestl sa mal clam in secolul al XVI-lea, ca locasurT sfinte in Bucuresti, biserica zidita la 1552 a SE Gheorghe - Vechid ; ma-

si in scriitoril strainI, ma des
numiti Cetatea Dimbovqer. Dlugos zice Cetatea Dumbrovilei. Cetatea are palat Curtea-Vechid intariturT. Palatul cetatea Bucurestilor sunt co.

al Basarabilor, hare el, sau cu Unguril, sad cu TurciT, se bat

cind la Vacaresti din jos de
Bucuresti, cind la Clejani, dud la Popesti din jos de Bucuresti, chid la Peris, la Manesti (Buftea), etc. TreT din doua-zecT de

prinse de ,tefan- cel- Mare al
MoldoveI la 24 Noembre 1473
dup5, batalla de la Cursul-ApeT.

Bucuresti ere' pe atunci, zice Matthias Corvin, regele Unga-

batatif ale luT Radu de la Afumati sunt date la Bucuresti.
Mircea-Voda Ciobanul ( t 5461554 si 1558-1559) zideste, sad,

nastirea Spatarului Stelea, inconjurata de viile SteleT (din Stelea in strada Calomfirescu) si pe lingl care trecea drumul cel mare, care ducea la Sirbi;
bisericuta de lemn a Balacenilor

rieT catre Papa de la Roma,
gam quae in regno illo et arte

sad biserica de juramint (Sf.
Dimitrie); biserica ArhimandrituluT, numita in secolul al XVI-lea

mult maT probabil, preface bi-

www.dacoromanica.ro

BUCUREFTI

25

BUCUREM

manastirea TrinovuluT, pe linga
podul CilibiuluT, far acum sfintiT

ra, pomenita de documente, ve-

ApostolT; biserica Sf. Ioan-celMare, zidita de AndreT Vistierul, socrul luT Preda Banul Buzescu, in timpul luI Mihnea-Voda (Casa de Depunerl); biserica
GhiormeT Banul, zisl. maT ttrzid

nia cam despre Gorgani si se varsa in DimbovitO cana pe la
Palatul- de - Justitia, lingO Livedea-Domneasca, trecind prin capul Podulul Calicilor. Am spus cA Curtea-Domneas-

voi sa se foloseasca mal tirzid Radu-Voda erban. Aceste fortificatiunT, din carT semne i un-

me rAmin linga manastirea Radului-Voda sub numele de Palanca luT Sinan Pasa, pana la fi-

nea secol. al XVII-lea,aceste
fortificatiunI ale Bucurestilor fac

ca era in secolul al XVI-lea In-

a Grecilor (in fata Batted, palatul Dacia) ; biserica SarindaruluT sad 0. Coconilor ; biserica

tanta i aparata ca ç cetatuie.
Tot la aceasta epoca vr'o

atuncI mare sgomot la popoarele crestine Polonil tin sa stie

din marl! boierI al Tare!, din
trufasiT panegr sad Draculesti,

in ce consista aceste fortificatiunT ; Maximilian , arhiducele

SI. Nicolae a VorniceseT Caplea (Mihaid-Voda) ; bisericuta luT

Alexandru Vodd, fOcuta pe o coling afara din Bucuresti, la
miaza-zi pe linga Dimbovita care,

pe linga cetatuiele de case ce avead pe la mosir, m0.1 avead
si in Bucuresti case marT si intarite, bolovanite si case

Austrier, vorbeste despre ele ElectoruluT de Brandenburg. Mul-

ta vreme s'a vorbit la Bucurest' de tunurile cele mar! ale
Turcilor si de camilele luT Sinan-Pasa, carT,
Cu

chid se revIrsa, inconjura colina cu apele si era pod ca
mergI la biserica (Radu-Voda); infine, manastirea Sf, Sava (Statua luI Mihaid-Viteazul). Intre 1560 i 1593, Bucuresti se bucura de oare-care liniste i, decT, cresc foarte repede. JudetiT jud. Gherghina, buneoara, cu eel douT sprezecT pirgarT, ingrijesc de buna stare a obsteI si a ora.suluT. Minunatul oras, cum il numesc documentele timpuluT, are un erg numit Tirgul-din-nauntru, pe Rugg Curtea-Domneasca; are un tirg .numit Tirgul-de-sus, pe uli-

de piatra, cum zic cronicarii.
Istoria i documentele pomenesc de casa VistieruluI Dan, fundatorul manastirel Marcuta, casa in care descinse Emirul tramis
sa omoare pe 1VIihaid-Viteazul

zecimele cu-

treierad stradele Bucurestilor ,
pustil, goale, nenorocite, de vreme ce locuitoriT cje mult fugi-

care casa Mihaid o bdtu ca tunurT din patru partr, cind omori

sera din oras. and se retrase, Sinan darima o parte din lucrarile lur strategice i aprinse tot ce putea sA arza. Piccolomini voi se fortifice din nort Bu-

pe Emir si pe Turd. Dupa traditiune, casa Vistierulur Dan se
afla spre viile mOnAstireT Stelea,

curesti. Parerea sa fu parásita;
evenimentele se urman cu o 11.peziciune uimitoare, i bieta ca-

pe local coprins azI intre stradele Mina., Stelea, Calarasi
DomniteT, loc maI tirzid iardsT celebru In fastele istorieT bucurestene prin casele bogatuluT negutator Baltaretul. Cu domnia razboinica i viforoasa a luT Mihaid-Viteazul in-

tedrala cetate a Bucurestilor,
cum zic batriniT &seal! rominT

de la scoala romineasca de la
Sf. Gheorghe-Vechid, sad scau-

ta cea mare (cam Lipscani) un erg numit Tirgul de- afara. and s'a infiintat Tirgul-Cuculul (intre Stradele Coltea, Sfintii,
Pescaria-Vechil i Sf, GheorgheNod), nu se stie. Documen tele 'lima spun ca aci in TirgulCuculuT era Sardria. Domnea,sca. Din Tirgul-CuculuT, sosind din

nala cetate a Bucurestilor, sufere crunt toate grozaveniele razboiulur.

cepe pentru Bucuresti o epoca

de grea cumpana si de groznice nenorocirT. Dupa Calugdreni, Ungurif din armata Mihaid, care se retra-

De la 1600 si plug, la 1632, Bucuresti inceteaza de a mal fi aminunata cetate, a Bucurestilor. Intiiil MoldovenfiluT Simeon-

gea la munte ca sa astepte pe
Sigismund, principele TransilvanieT, Unguril se abat pe la Bucu-

MovilO si al doilea PoloniT luT

la.cul Icoaner , venia o girlita

noaste. 0 alta girlita, Bucurestioara, trecea prin PescariaVechid si se varsa in Dimbovita tocmaT la Jicnita, urmind o cale bine cunoscuta asta zI. 0 a treia girlita,, Dimbovicioa6G700 Aran* Dictionar Geografich

care, trecind prin ulita Bolangiilor, se varsa in Dimbovita la Bazaca. Numele nu i se cu-

rqti si'l prada cumplit, sub cuvint cti tot alma(' sa '1 pradeze 0, '1 jafuieasca TurciT. Sinan Pap coprinde capitala, intareste biserica de pe colina a luT Alexandru-Voda,intAreste Curtea-Dom-

loan Potooki de Potok sfirsesc cp jafurile i cu focurile ceea ee nu ispravisera Unguril luT
Mihaid i Tura luT Milan. De plecati MoldoveniT I PoloniT ca

sa se lupte intealte partI ale
Tarn', fie in contra viteazuluT

Udrea Baleanul, fie in contra
jaf, iax pirjol, lar mine!
4

neasca, ridica in diferite locuri bastioane pentru cite is tunurT

Buzestilor, TurciT de la Giurgid se rapezead in Bucuresti. Si lar

si face si un sant de care va

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

26

BUCUREM

Intr'un rind, Radu-Vodá erban s'apuca se fortifice Bucuresti din non, dar nu starui in hotartrea sa. Luptele nu-T dad
pas. Alte nenorocirT si grozdviT mal suferira. Bucuresti la r611, cu salbaticif ostasT al luT Bátory

tropola a Tarif-RominestT. Ma-

tein-Vodä de asemenea o numeste capitala. La 1640 BacsicT ne spune ca Bucuresti an 12000

sarab ? Cestiunea ramine de documentat. OrT-cum ar fi, Sa.rin-

darul era tnsa afard din Bucuresti, pana. cind Matein-Basarab dede rudeT sale Elena Radu-Voda erban, maritata dupa Constantin Postelnicul Cantacuzino, locurile coprinse intre Zlatari si Sarindar, locurT pe carf Can-

de case, T00000 de locuitorl si
100 de bisericT si manastirT ; ca

Gábor. Nu se mar cunostea nimic. Manastirile, casele boierilor, podurile, tot darimate. Curtea-Domneasca era o ruina. Har-

palatul DomnuluT are zidurile inconjuratoare, p'alocurea clarimate si cd, intre clartmaturT, sunt

facute gardurT de lemn. Peste opt anT irisa, la 1648, Paul din
Aleppo ne spune ca. Curtea-Dom-

tacuzino si sotia sa le impartira la uniT din ceT doT-spre-zece copiT ce avura. (6 bletT si 6
fete).

lay, un tramis francez, scriind catre unul din secretariT de stat al afacerilor straine din Paris, zice la 1619: «m'am oprit cincr
zile la Curtea DomnuluT (GavrilVoda. Movila); «elle est bien misérable».

neasca e frumoasa, elegantä si
ineintatoare. O reparase MateinBasarab.

La 1676, diurna fu teribila.
Domnul Tarif, Duca-Voda, ingrozit, paraseste Bucuresti si se retrage la Cocoresti CapleT, in casele de acolo ale lur Vlad
Comisul Cocorescul. Fug ¡spraynicir dintr'acest an al scaunuluT

Sub Radu Mihnea si fiul sal.' Alexandru-Voda Coconul, Bucu-

Revolta Seimenilor si Dorobantilor cufunda iarasT capitala cu jale si in nenorocire. Casele boierilor sunt jafuite, arse, darimate. Nelinistea continua. sub

resti incep sä respire mar linistit. Se repara, marindu-se foarte, fosta bisericutd a luT

erban, care totusf zideste la 1654 manastiConstantin-Vocia

Bucurestilor: Badea ve! Vornic

rea cu hramul Sfintilor Constan-

Alexandru-Voda si devine mdnastirea Sf. Troita a luI RaduVocia ; se fac oare-carT reparatiunT CurteI-DomnestT. Orasul

tin si Elena si care va deveni
Mitropolia 'T'axil sub Radu-Vo-

Balaceanu, Radu vel Logofat Cretulescu, Hrizea ve! Vistier si Constantin vel Aga Brincoveanul ; fug boieriT, fug negu-

continua a se intinde spre N. si spre E. Incep procesele de
proprietate ; egumenif mAnastirilor Mihain-Vocla, Sarindari, biserica Sf. Gheorghe-Vechin, bi-

da Leon. Necazurile merg crescind sub Mihnea III, atuncT cind cele tref principate, Muntenia, Moldova si Transilvania, ascultind de indemnurile inselatoare ale VieneT si VenetieT, voiau, nicT mal mult, nicT mal putin,

tatorif, fuge «prostimea». Bucuresti ranfin pustif. In anul urmator 1678, diurna

dispare; Duca se apuca se repare Curtea-Domneasca, punind

serica Grecilor, manastirea luT Pana Vistierul (Sf. Ecaterina) se

sá goneasca pe TurcT din Europa. Stradele Bucurestilor sunt inrosite de stngele Turcilor, tiiatT la 1659 din ordinul luT Mili-

cearta cu cer carT voiesc

O.

cladeasca payan case,

ispravnic la aceasta lucrare pe §erban Spatarul Cantacuzino, mal tirzin Domn. In luptele si procesele faimoase ale Ghiculestilor si Cantacuzinestiilor, BucuresteniT lua-

po-

vernr, pescariT, tabacaril pe intinsele locuri virane ce, ziceau
egumeniT, apartineau acelor sfinte locasurT.

nea III. La 166o vine ciuma, flagelul teribil care s'a napustit de atitea
orT asupra Bucurestilor si in secolul al XVI-lea si in secolele urmacare. De altmintrelT, conditiunile igienice ale orasului erau

será parte mare tinind cind cu uniT, cind cu altil. La suirea pe
tron a puterniculuT §erban-Voda.

Cantacuzino,

Documentele vorbesc inteaceste timpurT (1630-1636) de vechia mata. a Dimbovitef; ceea ce arata. ca Dimbovita a avut treT matce : una dinainte de Matein-Basarab, alta de la
Matein-Basarab si pana la 1880

sunt atit de veselT, in cit cel ce nu avean vin, bean apä de
bucurie, a le-a venit Domn bun

mal mult de cit potrivite, pentru ca ciuma si alte boale molipsitoare O. se incuibe pentru multa vreme in Bucuresti. TabaciT se aflan atuncT (1668) pe Dimbovita din fata Zlatarilor in

si ca s'a sflrsit cu certurile si
cu necazurile. Nu se sfirsise lusa Cu batalle celor vinovatT, boerT,
cdpitanT, slujitorT, tirgovetT. Sal-

si in fine a treia, dupa canalizare, care este cea actuala.
Sub Mateiti-Basarab, ambasadoriT crestinT din Constantinopole considera Bucuresti ca me-

sus pe Orla, pana in Sarindar. Fost-al ZlAtariT bariera a orasuluf in timpul luT Matein-Ba-

pif infiptl inauntru si 'n afara. la Puscaria Domneasca si de carT se legan vinovatii pentru bátale

sunt si in scrierile cronicarilor si in memoria batrinilor Bucu.

www.dacoromanica.ro

BUCUREM

27

BUCUREM

restenT.

CitT

nu

furl atuncl

datT prin Virg cu nasul taiat ? erban-Voda este, pare-se, cel care se ingrijeste de revarsarile DimboviteT si face la 1685 primul iaz de pamint care se afla pe linga moara existentd de la 1629 si care era proprietatea MitropoliT (Morile V15.dichiT?)

Domnia, Mandstirile Vodd, Radu -Voda, Sf. Saya, Gorgani, preotiT de la bisericele Domnesti de sus si de jos, MiboierT marT tropolla i vr'o aveati, din sec. al XVI-lea daca
nu din sec. al XV-lea, numeroase

coveanul avea s o faca mare si frumoasa manastire cu hramul Sf. Gheorghe-Notl ; de la biserica aceasta a ltif Antonie-Voda, spre N., veniati întuiü Tirgul-CuculuT cu Sdraria Domneasca, apoT la dreapta spre N. Pescaria Vechil pe ling5. girlita Bucurestioara i apoT Scaunele VechT de carne cu intinse oboare, si apoT mahalaua Sapunarilor, existenta, probabil, tot din sec. al XVI-lea si acuta pe
locurile boierilor CretulestT.

Ciuma la 1689. Brincoveanul

taie dupa 1690 podul MogosoaieT, prin locurile Cantacuz-inestilor, i in deosebT printr'ale luI erban-Voda Cantacuzino, din mahalaua popeT luT Ivasco. Tot el zideste hanul ConstantinVoda pe locurile lur Constantin Aga Balaceanul (Palatul Poster),

han mare, dar care nu a intrecut faimosul i istoricul han, cladit de erban-Voc15. Cantacuzino in fata bisericeT Grecilor sari a GhiormiT Banul. Brincoveanul repara foarte frumos Curtea Domneasca i biserica

Pe linga aceasta mahala trecea din vremurT batrine drumul, numit in documentele secoluluT al XVII-lea cel vechiti al TirgovisteT si

morT pe malurile DimboviteT. La finele sec. al XVII-lea incep
multe morT sa fie darimate, pen-

despre Doamna tot la CurteaVechi5., mal zideste tot ad o
casa pentru musafirr i inca din

care, de este sail nu

tru ca pricinuiati inectiff cumplite, dim' venia Dimbovita mare. Biserica Sf. Nicolae-din-Prund (1682) e cladita pe intinsul prund

este tot una cu drumul BravovuluT, documentele nu spun. La Podul-TirguluT-de-Afard, bariera era la SfintT, adica la biserica cu Sibilele. Podul-luT- tefan-Voda, care va

temelie cloud rindurT de case brincovenestI pe vechiele locurl ale Brincovenilor. Peste Dimbovita, in fata CurteT DomnestT, Podul Calicilor

al D'imboviteT, care se intindea

pe tot ce este astazT loc al A§ezImintelor BrincovenestI (gradina, biserica, asilul, scoala, spi-

incepe sa fie locuit de boeff.
In sfintiT ApostolT (manastirea ArhimandrituluT sati a Trino-

talele). Tot acolo, maT la vale, pe Dimbovita era Baia Mitropolie! inca din secolul al XVI-lea, casele lui Preda Vornicul Brittcoveanul (cam hala de peste).

deveni tocmaT sub Alexandru Ipsilante (1774-1784) PodulBeiliculuT era foarte scurt, de vreme ce biserica BanuluT Dumitrache (Sf. Spiridon-Noti al

vuluT) era de la inceputul secolulur, leaganul Cantacuzinestilor, la podul CilibiuluT. CaliciT

Ghiculestilor) era si in secolul
al XVIII-lea afarl din Bucuresti. La stinga de podul luT erban-

bucurestenT fug la deal spre
viile MitropolieT si ale luT

De la Zlatari in sus spre SIrindar, Bucuresti cresc merea
In timpul luT erban Cantacuzino, pe clinul vestic de a stinga Dimbovitd. Egumenul de la

dincolo de Putul Calicilor i spre drumul Mehedintilor.

Voda era drumul

GiurgiuluT,

dupa cum, in capul PoduluT Calicilor, pe ting5. viile Mitropolier si ale manastireT Mihaiti-Voda

In mahalaua de azI a StejaruluT, existenta in timpul BrittcoveanuluT (1694) incepuse se cladeasca pe la ipotul Fintinelor i 'n spre Fintina BouluT, pe unde erati padurr i lar
padurT.

Sarindar va protesta ma tirzia
in timpul Brincoveanulur in con-

tra incalcarilor ce se comit pe
pamintul man5stireT, pe linga la-

era drumul Mehedintilor. Spre S., padurile i battik Brostenilor, ulita cea mare care ducea
la SirbT, mahalaua boierilor Po-

cul lur Dura Negutatorul (Cismegiul). Ulita mare (cam Lipscani), existenta Inca din secolul al XVI-lea,

pestI, mahalaua Oltenilor, si la vale, pe colina, Jignita- Domneasca, in care Brincoveanul va

La 1700, in tirgul dinduntru pe linga zidurile CurteT Domnestl, prin ulitele Boiangiilor, Margelarilor, Abagiilor, BArbierilor, Lacatusilor, Fierarilor, Caldararilor, epcarilor, comerciul e dt rilor

esia din Tirgul-de-sus spre bisericuta de lemn a luT Coltea Clucerul, nu Inca recladita de
Mihaiü Spatarul Cantacuzino ; u-

avea la 1695 una suta de miT de chile de gnu. In fine, mal la vale, nenumaratele proprietatT
ale prea bogateT manastirT Radu-Voda., viile orasenestI si ale manAstirilor Radu-Voda i Sfta Ecaterina, adica manastirea luT Pand Vistierul.

lita lasa la dreapta biserica luT Antonie-Voda si a DragomanuluT Panait Nicusios, pe care Brin-

se poate de animat. Lordul Paget, ambasadorul Anglief, care veni in Bucuresti la 1702 si fu

www.dacoromanica.ro

13UCURE4TI

28

8UCUR4TI

prImit cu marT onoruri de Brincoveatml, trebue sa fi admirat activitatea Bucure$tenilor din Ttrgul-din-nauntru. La 1714, calatorul francez La Motraye constata marimea Curta Domne$tT, Bucure$ti Brinco-

otT, i 3 arhiereb, zice o nota
a unuT contimporan. De aci inainte $1 pana la i8o0 Bucure$ti se preschimba la fie-

de$ti, Cantacuzine$ti, Pana Filipescu, Pantazi Cimpineanu, Gri-

gore Baleanu, Ion Balaceanu $1

alta. Orasenii tinean la ace$ti
bolerf pamintenT : la mlnut, decT,

care cinc! san $ease ani din
cauza focurilor celor dese carT,

Veanului surit un oras fericit, pentru ca fusesera mal multi dril de-a rindUl un oras lini$tit. Cu FanariotiT vin $i nenorocirile Bucure$tilor.

La 1717, foamete teribill; in toate diminetele se gasian
oameni morfi de foame pe stradele Bucure$tilor. La 1718 arde Curtea Domneasca, ard tirgul, mahastiri, case bolere$ti, $i apea
Vine duma., Sub Nieolae Mavrocordat na$-

fie lama, fie vara, bintuian inteun mod ingrozitor. Casele acoperite cu $ite pe cari soarele le rAscocea cumplit, alte case toate de lemn ditt temelie pana in vkf, samarele pravaliilor din nrgul-din-nauntru, din Tirgulde-sus, din Tirgul Cuculur se aptindean $i ardeati numal dintr'o scintele. La 1766, Noembre 2, se aprind pravaliile Herascu-

clopotele, strigate, zarva ca de obicein, inchid pravaliile si se
reped la Curte. Racovit5. rezista;

se incinge lupa sdravana intre Arnautii $i Turcii DomnieT si
Intre locuitorii CapitaleT. Armata birue$te ; boieriT ramin inchi$T inca pentru cita-va vreme. Suferintele CapitaleT cresc $i maT mult cu inceperta rAzboiu-

lui din Tirgul Cucului si arde, fire$te, tot tirgul. Scarlat-Voda Ghica vine sa vacía focal, race$te $i moare la 2 Decembre
in casele Brincoveanului.

te mahalaua Foi$oruluI (i724), dupà numele faimosului foi$or

lui turco-rus de la 1769-1774. Curtea-Vechia crapa si se darima tnered. Primirea capeteniilor militare ruse$ti, exigintele Turcilor, nesaturata lacomie a o$tirilor Caterinei II sleiesc cu desavir$ire puterea li
avutiile nenorocitilor Bucure$-

O alta nota caracteristica a
acestor vremuri mal" sunt si revoltele Bucure$tenilor, foarte dese atunci cind BeiT fanarioti san DomniT Romtni fanariotizati, ca bunioara, Stefan-Voda Racovita, flicead s5. ajunga cu-

fácut de el Jinga biterica

zi-

dita de Doamna Smaranda, sola kg. La 1735, via $i gradina

Dornneasca continua a exista
pe colina dintre stradele Patria, Vacare$ti si Serban-Vodd. Ca-

ten!. Pacea faimoasa de la Cucluc-Cainargi incepe sa se negocieze intlid la Bucure$ti, in Curtea Domneasca cea vechia, s'a trataluit muchelemeaua
pana la veleatul 1773 luna Martie,

pta vieT spre rasarit era pe la
easele Camara$ului Assan (stra-

titul la os in carnea san rabdarea or5senilor. La minut se
repezian la clopotnitele bisericelor $1 indata, ca intr-un concert detunator, clopotele hicepean sa balangane. PrAvgiile se inchideati, se adunan bres-

da Lazar), linga mahalaua Aga Nita, care da in mahalaua Lucacilor, existentä inca din vremea Brincoveanului (1692).
mina

zice cronicarul. D va pace, la 1 August 1774, Bucure$teniT aud in ora$ul Ion, el", cei d'intiin in tarile romtne,

Anul 1738 a ramas de pode groaza in istoria
$1.

Bucure$tilor. La 31 Main, un cutremur groanic face sa crape In multe locurl Curtea Domneasea, &sima ease $1 biserici,

lele cu starosti lor $i plecan, ori la Mitropolie sa la pe sus
pe Mitropolit, orna vr'un mare
boier pamtntean Cu mita de ob$te

sperie intreaga tara; spre Buzen crapd panitntul, inghite feme!, azvirla.

si ea totT, in buluc mare, vorbind, strigtnd, protestind, venian la Curtea Domneasca. Fanariotul, galben de spaima, des-

vorbindu-se despre ideia independintei patriei, gonirea functionarilor greci, platirea numai a unuT tribut cit cel din timpul lut Mahomet IV. Peste o sud. $1 mal bine de anT, stranepotii Bucuresenilor de la 1774 avead sa vacía. realistndu-se complect
independinta
(Gio n).

patrieT

nomine

nisip. S'a simtit

La 1775, vechiul palat care
servise de locuinta Domnilor

cutremurul pana in Ungaria $i in Serbia. La Noembre, Turcii jefuesc ora$ul si fac Mitropolia

finta birul san scotea din beciurile Curte!, din puscaria, din turnul de pe Poarta de sus, san de sub %Ataxia pe boierul sad

inainte de 1473, stravechia li
lege ldara Curte - Domneasca e
parasita. de Domnii fanarioti.

mecet, de se inchinan Turcil
intr'insa, zice cronicarul, $i in fine pentru ca $irul sa fie complect, lata $i ciuma care secera (33000 de oamenT, i 233 pre-

pe negutatorul inchis pe nedrept. La 1764, Stefan-Voda Raco-

vita inchide de °data pe Du-

Alexandru Ipsilanti incepe la Martie 1775 Curtea-Domneasca ot Mihain-Voda, in viile bogater manastiri Mihaiti-Voda, si o sfir-

www.dacoromanica.ro

BucuREM

29

BuCUREsn

seste la Noembrie 1776. In timpul cladireT noului palat, Domnul sedea in casele luT Nicolae
Brincovean ul.

din ce in ce mal numeroase cu Viena si cu Lipsca, pardsind

usor de tot,
Turcil,

ea O. nu simta

Tot atuncT Ipsilanti face si
chioscul de la Het-astral:I, dupa

Constantinopolea de unde inainte aducean totul.

cu steagurT, cu tunurT, cii pusti, lancT i alte arme, atita multime de ostasT frumos imbracati. Un dezertor germati invata pe CstasT sa faca mustra., si un alit&

Brasovul insa continua a fi
marele comisionar al Tarei-Rominestf, i maT cu seama al Bucurestilor ; unde ulita Brasove-

moda turceasca. Ceva mai Mitropolitul Filaret fácu chioscul de la cismelele FilaretuluT, chlose minunat pe care Mitropolitul Dosithie Filitis impodobi cu colonete de o rara frumusete. Tot in anul 1775 ese

francez, raspopit, invata pe Srtileristr sa traga cu tunul. Bucuresti vedean acurn epoca apelpisitilor cu MavrOgheni. Peste trei-patru anT vine epoca
sanchiulotilor. Revolutiuftea fran-

nilor era una din cele mg vii
mal active, dar drumul BrasovuluT, cunoseut keg din secolul al XVI-lea arata vechitnea

cezà resuna adinc la Bucuresti prin Grecil i Rominil carT se

la moda poetica padure de la
Sf. Elefterie, plimbarea numita
la Cismeaua-Beizadelelor, in pa-

relatiunilor Bucurestilor cu in-

reintorc de la Paris, beti de
declamatiunile sonore ale tevolutionarilor din Paris. BoieriT

dustrioasa cetate a Coroand.
Btincoveanul numia In secolul al XVII-lea pe negutatorul brasovean Dumitru Nona: eprietenul iubit al Doranier mele.» Trecerile dese ale calatorilor streinT prin Bucuresti la Constantinopole, saü dirt capitala Sultanilor Spre Viena si Apus, spre Iasi si Petersburg aruncan inteuna i fard cumpat idei
nouT, lucran i nour, obiceiurT nouT.

durea Cotrocenilor, lar in mahalaua Fintina-Boului, dincolo
de viile boierilor Cretulesti, spre Cuibul-cu-Barza, plimbarea numita la Carciuma din padure». Tot sub Alexandru Ipsilanti se fac si cele dotal chioscurT

negustorr citesc pe fntrecute gazeturile, cu toate popririle Beiului i cu toate anatetnele Mitropeolitului in contra scrierilor revolutionare i in Contra operilor lui Musiu de Volter,
cum zicea Ienachita Wards-cu. SA hu uitam pe Nemtli cu coada. (perucli) earl vin in Bucuresti cu Print Cobor (Coburg), apof pe Rusif lui Suvarov. Bucuresti eoprindean atunci «in desfatatele sale sinurï»1 zice un martor ocular, glimbele a multor neamurf». Ulltele resunan de cinteeele revolutionare ale Parisuluf si de bataile, nuelile i ghionturile extrabtdi-

de la manastirea Cotrocenilor,
chioscuri carT, impreuna cu casele EgumenuluT, alcatuiesc locuinta de vara a DomnuluT fan ariot.

BucuresteniT, cu admirabilul lor

bisericute in tot decursul sec. al XVIII-lea.
i

Se fac bisericr

Data end a inceput sa se podeasca cu lemne diferitele ulite

spirit de pricepere si asimilare, prindean total si se folosian de toate. Sa nu uitam litaba franceza, incomparabilul instrument al civilizatiuneT oceidentale
i uni-

marT si cele patru poduri ale orasuluT, nu se eunoaste. Apa
Dimbovitet e 13110. de Milt, dar

se mal aducea pe olane si apele de la Cretulesti, pentru fintini, ale caror loturT e cunoaste. Bucurtsti se intind meren din
cauza multimeT enorme de GrecT, Arnauti, Bulgari, Unguri, NemtT, earl vin de prin Tuteia si de

versale. Crecif o adusera putin cu sectetaril lör francezi, lar RusiT la 1769-1774 0 adusera
Inuit i penttu tot-d'auna in %A-

nare dintre Nemtif lui Cobor
RusiT lui Suvarov.

ra romine. ET ntt stiati areceste, RominiT nu stieati tuseste.

Lttara bimba franceza ca sa. se inteleaga, i racura aceasta spre cel maT mare bine al viitorului
Romtni el.

prin alte locuri si se acioleaza aci. Comerciul creste din ce in ce mal mult. Inca de la pacea de la Passarovitz (1718) se facusera oare-carT incercarT ca

In timpul luT MavrogheniBucuresti ferb in viforul razboalelor. S'ar fi crezut ca.

Contrastele, mal tnult de eft curioase, earl ati fost in toate timpurile una din notele catacteristiee ale vietei orasului Bucuresti de chid el exista, eontrastele se vazura la finele secoluluT al XVIII-lea poate mal violente de cit orisi end. Eraii

boieri earl discutan cu Emile
Gaudin,

consulul

RepubliceT

Dunarea sa devina un mare
drum comercial. Mal tirzin, cu teama si cu mil de precautiunT, negutatorif rominT i grecT aT Bucurestilor se pun in relatiunT

Beiul de la Bucuresti voia sa coprinda Constantinopole. De
la Mihain-Viteazul si de la primul Grigore-Voda Ghica (1 660-

franceze din Bucuresti, prihcipiele coprinse in «les Drolts de l'homme» ; el tramitean lui Napoleon Bonaparte o suplica.

1664 si 1672 1674), Bucurestenif nu mg vazusera defilind

ruitoare ta sa faca

i

tara lor

republiea) tutu Meuse republica

www.dacoromanica.ro

BUCURWI

30

BUCUREgI

batava, republica ligurica i alte republicl. i mal erati boierr carT fáceati curte lur AIexandru Moruzi care se uita sasitl, silin-

groza.vie In cit alta speranta nu

mal aveati de cit In fuga ara end de intoarcere.
Rusir cu cnutuI ; Turcir cu iataganele ; hoardele nediscipli nate ale lur Pazvantoglu care de

enorm de mu/t la aliniarea stradelor ; cutremurile, foarte dese

In prima jumatate a secolulta
nostru, avura de efect,. zidirea, unor case mar igienice. Pana si raul fu folosit spre bine.
Sfatul orasenesc,

du-se si er O. se uite tot sasiti ca Beiul fanariot.
Curtea - Vechia se darima cu totul. Curtea-Noul de dealul Spirer arsese, caer Moruzi la 1795 ordona se fi l reparata., lar Mihail uu ezuse la 1791 la mg.nastirea Sf. Saya. La sfirsitul secolulur (1798), Hangerlitl vinde la mezat In bucatr tot locul Curtel-Domnestr.

atitea orr deterä sa vil si din
fericire nu venira ; Manafir lur Ibrahim - Pasa, arjalii i, dupa acestia, tinindu-se in sir, cutremurile, focurile, ciuma si holera chinuira pe rind orasul iubit al lur Radu-cel-Frumos. Bucuresti ail suferit de la 1800 si pana la 1822, cit nu suferisera niel odata de la 1460, de cind avem
primele documente date de DomniT Tare! dinteinsir.

insareinat

dupa regulamentul organic, cu

de aproape bagarea de seama
a intereselor orasulur, Incepu lucrarile carT continua si astazr. In diferitele aliniate ale aces-

tur articol, s'a aratat ce sunt,
ce produc, ce consuma Bucuresti la finitul secol. al XIX-lea.

Ast-fel dispare, cu secolul trecut, faimosul palat, vechia CurteDomneasca a Bucurestilor care, cel putin din timpul lur tefancel-Mare i Radu-cel-Frumos, fusese cunoscuta de totT Romtnir,

Ne marginim a constata aci
ca, din toate capitalele Europer, exceptind Berlinul, de la razbo-

cu toate acestea, indatä
dupa aseclarea lucrurilor i dupa venirea la Grigore-Voda Ghica la Domnia., capitala 'parir Ro-

iul franco-german incoace, nu este nicr una care sa fi intrecut
cu lucrarile de estindere, de 1mpopulare, de impodobire, inteun

cintata in poesiele noastre populare, descrisa de top cala.martor elocinte in tacetoril,
rea-T vorbitoare, martor de piatra.

mtnestr iea un sbor din ce in
ce ma! puternic si care pana as-

timp atit de scurt, capitala Regatulur Romtnier.

ta-zi nu s'a mar oprit.
Fie-care an, de 76 anT incoa-

si de caramidä al tuturor

Dupa unirea i dupa mutarea tuturor inaltelor diregatorir
a,sezaminte la Bucuresti, avintul

evenimentelor marl din istoria nostra natio
Cu anul 1800 incepe istoria Bucurestilor contimporanT.

ce, a fost insemnat de veselul

oras cu cite o cruce alba, in semn de bucuria. De la Grigore - Voda. Ghica, de cind in-

fu mare; dupa. razboiul Independenter Irisa el deveni colosal. Bucuresti din 1898 nu sunt

De la 1800 i pina la 1822 orasul trece printeatita incercarl incat nu odata, nu de doul,

cepe pavarea cu platrä de ri4
a unora din stradele Bucurestilor, pana atuncr podite cu ursT cu birne, si de cind se pun primele felinare pe podul Mogosoaier, si pana azi, and avem strade pavate cu Iemn i luminate cu electricitate, Bucuresti ail propasit inteuna. Civilizatiunea Apusulur a Intrat toata In Bucuresti. GrigoreVoda-Ghica, Regulamentul Organic, Alexandru- Ghica, Bibescu-Vo da, Stirbeiá-Voda, Calma-

nu de nona, ci de nota-zed
nota de orT, BucuresteraT credeati ca. a sunat ceasul din urma. al orasulur lor. De cite orT, inteacestr nenorocitT dota-zed i &I de anT, nu s'al vazut oraseniT cu mic, cu mare, cu adevarat de la Vla-

de loe Bucuresti din 1868 si dupa spusa unur batrin Bucurestean din Ceaus-Radu (daca s'ar scula tata din mormint
ar vedea in locul maidanelor padurilor de la Ceaus-Radu, casete cele marl i stradele cele frumoase, el ar jura ca asta nu mal sunt Bucuresti lur de odinioara.».

dica pina la opincl, parasind
capitala i apuclnd drumul Cim-

Inteadevar, calculul s'a mal facut. Un loc mare pe actuala

Calea Victoria, un loc mare
de putear osteni calul incuriadu-1 pe dinsul, se 1nchiria la 1798 de manastirile proprietare
(Znagovul, Calddrusani i 'Viga-

pulungulur sati al ampiner ca sa treaca la Brasov. Citr din Bucurestera nu plecaa cu hotarirea de a nu se mar 1ntoarce, si cAtr nu cautara se 'sr viuda tot si se plece pentru tot-dauna intealte W, In Italia, in Francia, si Germania. Relele Yr înteçiaü i'r bIntuiati cu atita

camia, Cuza-Voda, ail litcrat pe

Intrecute se-i dea cIt tnar mult
posibil o fisionomia. europeana.

Chiar dinainte de 1821, arhitectl italianT cladesc primele case marl ale Bucurestilor. Focurile partiale satl generale (ca cel din Marte 1847) contribuirá

nesti) pe cite 5-6 oca de luminar/ de ceard, pe care chiriasul le aducea la hramul manastirer. AzT, un metru patrat de pe Podul Mogosoaier, .adica

www.dacoromanica.ro

BUCURETI

31

BUCURETI

de pe Calea Victoria, produce inteanumite puncte proprietaruluT sIa suma de la una sutd
(Gio tr).

peste curte a mers pAnA la margine, arzind tirgul, mAndstirele casele boere§tT.

rqti devin prada focula i ard
In mare parte. Reproducem aci nota interesana a unuT contimporan asupra acestuT trist eve niment: ADuminecA la 8 ceasurT ziva, tIrgul, buricul Bucuregilor, arzind toate prAvAliile, tarA) de i hanul Sf. Gheorghe, i hanul
erban-Voc1ä pAnA in zidul hanuluT Coiçil,g la vale hanul luT
Mihaiti-VocIA, SArAria vechil cu tirgul CuculuT, i la vale pAnA.

In 1738, in a III-a domnie a
luT Constantin Mavrocordat, ciui

Inteastfel de proportie
crescut

s'aii dezvoltat Bucu-

rWi ta timp de 76 de anT.
Menirea luT e: tot inainte !
Flagele, cutremure, incendilf,

ma secerA din noti Bucurqti ; cari murit atuncI (in
ciumA oamenT 30000, i preotT

Asupra Bucure§tilor aü trecut
de nenumArate orT biciul cumplit al flageluluT g sabia nemiloasA a vrAjmwluT. Tot soiul de rdzmerite, nenumArate cutremure, incendiT dese, bolT la fiecare deceniti, foamete groaznicA, ocupatiunT diferite, revolutiunT

223, i 3 arhiereTyp. In 1764, avem de inregistrat revolta boerilor in contra luT
Stefan-VocIA RacovitA. Or4enii se ridicA, trag clopotele i cer imputinarea clArilor. Domnitorul ir imprA§tie cu armata.

In casele luT Castrige. Fiind focul pAnA la opt ceasurl din noapte, dind insA putinicA ploae

In 1769, sub Grigore Ghita
III Voevod, intrA volintiriT rug sub comanda luT Nazarie. Po-

s'a g potolit. Poate vor fi fost
la 2000 prAvAliT cu case marT micT §i boite, cl. Domnind Constantin Alexandru Ipsilante VoclAy. Ap dar cutremurul de

sIngeroase, ati fost partea acestul mult incercat oras.

porul se unqte cu eT

Vom inregistra aci in ordinea cronologicA cele mal marT nenorocirT ce ati dat peste Bu-

i incep a mAcelAri pe TurcT ; chiar Dom-

nul e prins i trimes la Petersburg. La 1770, Rugr infra din raoll in capitalA. TurciI sunt bAtutl la VA.cArqti de principele Repnin.

cure§ti, incepind cu secolul al
XVIII-lea:

la 1802 i focul de la 1804, schimbarl foarte mult vechia fizionoma a orawluT. La anul 1806 un foc nApraz-

In vara anuluT 1706, Bucurqti fu bintuit de ciumA g epidemia secerA grozav printre or4enT. Engel spune el aceasta
fu cauza pentru care Constantin Brincoveanu pdrAsi orapl maT de timpuria, instalindu-se la tara. In 1718 i 1719, sub Nicolae Mavrocordat, Bucurqti ca toatl tara fu bintuitA de foartlete i ciumA ;

nic a consumat 5-600 case g
prAvAlil din Bucurqti. In urma foculuT, Const. VocIA Ipsilante a dat mare ajutor bAnesc inlesnindu-T la facerea

In 2 Noembrie 1793, in timp .11 nopteT, a fost un mare cu-

tremur de pg.mtnt, care ruinI cea mal mare parte din clAdirile vechi. De asemenea ciuma
i foa-

caselor celor arse g dind poruncl sl se facA casele la rind,
ca ulitele sA iasA drepte.

metea flcurä multe victime in acest an. La I 5 Maiti 18o i, sub Mihail Sutu, de frica Cirjaliilor luT

La 1812, in noaptea instalAreT pe tron a DomnitoruluT
Caragea (12 Decembrie), alt in-

o mare parte

din populatie fu seceratA. Fotino zice cl in toate diminetile
se gasear' pe ulite oamenT mortT de foame.

La 1719, sub Const. Mavrocordat, focul arse mal tot oraul. Tot in anul 1719, in luna Februarie, s'a aprins mAnästirea Cotroceni g a ars tot inveli§ul caselor g al chiliilor. Tot atund, spune Cronica luT Radu Popescu, «Dacia», dintr'o
casa micA i proastA ce s'a a-

Pazvantoglu, maT toatä populatia capitaleT fugi ; 70000 locuitorl luarA calea BrapvuluT. In 1802 Octombrie 14, sub Constantin Ipsilante, un cutremur inspAimintAtor aduse prin zguduirile sale ruina capitalei.
Curtea DomneascA suferi §i D om-

cendiu in Bucure4i. A ars pAnA in temelie palatul domnesc
din Dealul SpireT. Curtea a fost

nevoitA a se muta in casa Banulur Ghica, in fata SArindaruluT,

care incepea de la casa

Satineanu pAnd in casa luT Tache Ghica (fost Hotel Hugues, azT hotel Paris din Calea Victoria); iar in dos se intindea panl in strada AcademieT, unde e biserica Sf. Nicolae.
In ziva de 13 Decembrie 1812,

nitorul trebui sA fie gAzduit la VAcAre§ti. Turnul ColteT asemenea suferi mult pe urmele acestuT cutremur; partea superioarl a fost stricatA ca demAndstirea

prins, a fost atita foc in cit mergind asupra CurteT Domne§tr, a ars toate casele, scApind numaT cele boltite, i trecind focul

sAvirgre. InAltimea acestui turn,

se iveste ciuma in Bucurqti, adusA din Constantinopole de cltre oameniT curtiT luT Caragea. Ciuma din vremea lur Caragea

a fost de 48 metri, iar pAtratul de la bazd avea 38 metri.

La 28 August 1804, Bucu-

www.dacoromanica.ro

BUCURE§TI

82

BUCURE§TI

a rAmas vestitA ; niel odatA a-

cest flagel n'a fácut atitea victime ca atund. Muread cite 300 de oamenT pe zi in Bucuresti. Contagiunea era primejdioasä si violenta flageluld atit de puternick cA un om lovit de

geolog, prof. Schtiller din Saxoa studiat structura nia care geologicA a tAreT cit i cauzele probabile ale cutremurulur.

caselor magistraturilor tuturor
oraselor PrincipatuluT, 200000 le!. In total 2200000 leT. Aceste sume furA impdrtite la ce! atinsT

In 1847 avem de notat cel
maT mare incendia, de care a
fost bintuit Bucurestiul. In noaptea de Paste, 23 Martie, a izbucnit un groaznic foc,

de nenorocire, pentru a'si reclAdi casele.

Domnitorul Bibescu a dat din

dula era privit ca mort i p5.rAsit. Se instalase cite un lazaret

casa sa particularl o suma de
200000 leT, in afarg. de 30000 fr. clati mar tirzid. Sultanul Ab-

provizorid la Cioplea si la Dudesti.
BoieriT i negutAtorif Cu dare

de minA fugiri. din Bucuresti, orasul se pustiise si se auzea
numaT vaetele i gemetele celor

bolnavl si in agonie.
Abia dupA un an, boala a ince-

arzind pArtile cele mal populate ale orasuluï. Focul a continuat si a doua zi. Era bite° flacárl Vergu, LucacT, UdricanT i Pelea. Ad ars 13 tnahalale i urmdtoarele biserici: Sf. Dumitru, biserica DomneascA din Curtea-Veche,
Sf. Anton, BArAtia, Sf. Gheorghe

dul-Medjid a trimes darurT in banT, de asemenea i ImpAratul Rusiei. Darurile ion se urcarA la suma de t00000 leT.
In acelasi tirap VocIA-Bibescu

put a se domoli i lumea a se readuna in oras.
Revolutia luT Tudor din 1821,

fAcu apel la populatiunea spre a veni in ajutorul incendiatilor, numind o comisiune, pen-

Vechid, Sf. Gheorghe-Noti, Sf. Mina din mahalaua Stelea, Ver-

tru a primi subscriptiile, compusl pentru partea boereascl
din Logofetir Emanoil BAleanu, loan Filipescu i Clucerul G. Marcovid; lar pentru partea negutAtoreascl de Clucerul Opran, Hilel Manoach, Pitarul M. Califaru, Cerlenti, Xanto i Ioan Ghermani.

bAgl spaima intre locuitorii orasuluT.

gu, UdricanI, LucacT, CeausRadu i Sf. stefan. Spaima i sArAcia fu mare

Aricescu ne spune cA atund boieriT marl i miel si top' locuitoril orasuluT, ingroziti de ve-

nirea luI Tudor si Ipsilante, fugira din oras spre a se ascunde unif pe mánAstirile din jurul Bucurestilor, altil pe la mosiT,

printre locuitorT. Veni la fata locului Domnitorul Bibescu mingliA pe cei atit de greti incercatT.

In acea zi se convoca un
mare sfat la Curte, la care luarA parte, sub presidentia Domnitorului Bibescu, Mitropolitul si cu sfatul extraordinar. In urma acester consfAtuirT,

Tot in acest scop s'a numit
o comisie de catagrafie care sA adune gstiintele cele mal temeinice i nepArtinitoares de top'

altiT pe la orasele de sub muntl,
altir se refugiará in Austria. PrAvArtle negustorilor ì casele

aceia carT ad fost bintuiti de
grozavul foc.

boerilor eral' inchise, plinea carnea lipsead, banT nu se maT
gdsead, capitala parea pustie, pe

Vodá Bibescu porunci a se da
din casele obstesti urmAtoarele
sume : Mitropolia
i

In acelasT timp, Domnitorul
Bibescu aflind cá. uniT negutl-

strade se vedead numal vagabond. La 1831 Bucuresti sunt bintuitT de holerá. ; ad murit 2169 de oameni in Bucuresti, i anu-

Episcopiile, a

tod de materialud de clAdid vor a specula cu nenorocirea
obstieT, a dat ordin ca nimeni sl nu ridice preturile materialelor, cAcT alt-fel IT va pedepsi

patra parte din venitul lor pe un an, ceea ce facea aproximativ suma de 500000 leT ; Casa

me din:
Vopseaua galbenA, 580; verde, 522; role, 161 ; albastrA, 418;

Centralk suma ce va rAmine
disponibilA dupA intimpinarea cheltuelilor hotArite pentru casele facAtoare de bine, aproxi200000 le! ; MAnAstitirile inchinate, indoita zeciumatiV

asprir ccAcT niel o pravilA nu iartá asta». De asemenea lucrAtoriT n'ad
fost ingAduiti a urca preturile de
muncA.

neagrk 488. In 837, Bucuresti, in urma unor ploT torentiale si neintrerupte, sunt inundatT.

In 1838 s'a intimplat un vio-

lata din venitul lor pe un an, 700000 le!; Casa visterief din
§ rezerveT, 300000 leI; ¡caía pe

Incet-incet toate cuartierele s'ail rezidit i reparat, afarl de
bisericile Sf. Mina, din mahalaua Stelea i Sf. Anton, din piatI.

lent cutremur, cutremur care s'a indas peste toata tara.
Voc16.-Ghica a adus, imediat dupa nenomcire, pe un invAtat

o lunI a tutulor amploiatilor
civil! si militar! de la 300 In sus, 300000 leT; din rezerva

In 1854 a fost de asemenea
o epidemie de holerA.

In 180 si 1873, Bucurqd

www.dacoromanica.ro

BUCURE§TI

33

BUCURWTI

maT fost iarlsT bintuiti de aceastA boalA.

inima Grecilor si mal ales a sexuluT frumos al acesteT natiunr».

La 1892, Octombrie in 2, a fost un cutremur, care a durat
30 secunde.
Imprejurimile

Ceva mal la N. de Bäneasa
se alll situat satul Grefoaicele, fosta proprietate a d-luI avocat
Aristid Pascal. Mosia Grefoaicele

fundatà de marele Vornic Cernica tirbeiti s'i s'a populat in scurt timp ; astA-zI este din cele mal marT chinoviT de
cAlugArY ale tärd rominestT si

una

Bucureftilor.

locul de inmormintare pentru
crestiniT mal evlaviosT din capitalA. Intre bisericile sf. Gheor-

Satele. In imediata imprejurime a Bucurestilor se numAr5. :

a fost impArtitä de proprietarul

La N. Bdneasa, sat, in apropierea cAruia se af1á un hipodrom al societAtei Jockey-Club.

eT in loturr miel, pe carl le-a vindut cu usurintA de plata la
diferitl locuitorT din Bucuresti, clutind cu modul acesta a fonda un orAsel noti de lucrAtorT, Bucuresti-NoT, in genul celor din
jurul Viene si al Parisulur. Ati in-

ghe si sf. Nicolae se aflA un
helesteá.

Depártare de o ora de la aceastà mánAstire si dou5. de

In Aprilie si Septembrie, mar
cu seamd in zilele de DuminicA,

Bucuresti se afina N.-E. mlnástirea PasArea, chinovie de cllugArite. MAnAstirea Paskrea se af1ä situatä pe lacul PasáreT. Ea

se fac aci alergärT de caT cu
premiT. E foarte vizitat in zilele

de curse, cind se pune la dispozitia vizitatorilor trenurT spe-

ceput deja a se clAdi case, vile cu grddinT spatioase. Pentru ca
lucrArile sA mearg5, maT repede

a fost ziditá la anul 1813 de
TimoteT, Arhimandritul Cernien Monahele de aci se indeletni-

ciale. Primária este pe cale a
cumpAra padurea de la BAneasa pentru a o transforma in parc municipal public. De Bdneasa tin si satele: HerAstrdul, Plumbuita, Floreasca si Teiul, locurT unde vin Bucurestenif, maT cu seaml in zilele de
serbAtorT, sl petreacA. Aceste sa-

s'a constituit o societate financiará cooperativA, care a si inceput operatiunile eT.

La N.-E. e Colentina, mide e si spitalul cu acelasT nume ; Märcuta, unde e ospiciul de nebunT si Pantelimonul, unde e un ospiciti de infirmI. La S.-E., vine VAcAresti, unde

te sunt situate pe lingä helestae, din carT se pescuesc rad si pesa. In Sulzer gAsim urmdtoarea
descriere a HerAstrAuluT, asa cum

cese pe lingá cele bisericestr si cu lucrul miinelor, fácind mohairurT si diferite pinzeturl. MAndstirea Tiganqti, se aflA situad. la N. de Bucuresti si la o distantA de treT ore. MdnAstirea TigAnesti e una din cele maT marl chinoviI din tara. A-

a fost in vechime :

se aflA inchisoarea cu acelasT nume (Vez! § Criminalitatea). La S. Magurele, proprietatea familier Otetelesanu, o localitate ceva maT depArtatA de Ca-

§ezatA pe o limbl de pAmint intratA in lacul BAlteni, are in
o pAdure deasl. Pozit'une frumoasl. Ea a fost funfatA

«La Herástrai (care poartd
aceastA numire dupa un herAstrAti mecanic ce era asezat acolo),

Domnitorul Alexandru Ipsilante

pitalA, care odinioarä era foarte vizitatA pentru parcul eT imens si bine ingrijit, in mijlocul cAruia se af1à un lac, pe care

datA la anul 1812 de staritul mAnAstireT CAldArusani, Dosotehl si

a ordonat a se construi aproape de lac (helesten) o casa de

se puteati face preumblArT cu
barca. Astl-zI fiind donatA AcademieTRomtne, aceasta a insta-

petrecere de lemn in gustul
turcesc care servA Cu atit mal
bine de plimbare obicinuitA nobilimeT Bucurestilor, cu cit de-

lat acolo un institut de fete,
intretinut din fondul donatorilor.

cu ajutorul d-lor Radu Golescu, G. Florescu si alta'. MaT inainte-vreme aceastA mAnIstire era locuitA de monahT si avea o mica bisericA de lemn de birne, care a dus-o la satul Amarul, de 11110 Mizil, unde existA si azI. Acum mAnAstirea este locuitA

pArtarea eT este de abia o ora de suburbiile acesteT resedinte 'princiare. Helesteul de lingA aceastA casI de placere e intins, foarte limpede si are in mijloc
o micA insull imprejurul cArela Doamna, insotitá de damele cur-

La V. vin localitAtile Ciurelul, Cringasi, Tigania, Chiajna,
etc. Meïncistirl.

de maid, care pe lingl serviciul bisericesc se mal indeletni-

cese si cu lucrul de minA, flcind covoare, pinzeturf, etc.

In jurul Bucurestilor se af1à mal multe mAnAstirT, si anume : MAnAstirea Cernica la Est

DepArtare de patru ore de
Capitall, la Nord, se aflA mAndstirea de monahl CAldárusanT, asezatA pe o limbá de plmint intratA in lacul CAldArusani ce se formeazà la intilnirea cu pldurea VlAsid. Ea era
5

te!, obicinueste a se preumbla inteo saicI sati luntre mare, si
in resunetul melodiilor turcestI,

este depArtatä de o oil de Bucuresti. Ea se aflä asezatA pe

doul insule din lacul Colentina. MAnIstirea Cernica a fost

care plac cu deosebire si misa
667a

Jla olo .Dhlloaar Goograflo. Vol, II

www.dacoromanica.ro

BUCURE$TI

34

BUCURETI
Grigore I. Lahovari, Cite-va etimologir geografice romine, In eBuletinul SocietatiI geografice romInes i 886. Pierre Larousse, Grand Dictionnaire

pdnd in timpul lul Mateiti-Ba-

sarab un loc de schivnicie de scdpare al Rominilor din
satele invecinate; pe atuncr avea numal o unja bisericutd si
pustnicI.

M. Berthelot, etc., La Grande Encidopédie, (articolul Bucuresti).

Gheorghe Bibescu, Domnia tur Bibescu, 1894.

Const. St. Bilciurescu, Guide de Bucarest, 1897.
(Col.

universel du XIX-me Sale, (articolul
Itucuresti).

Vlad.

Blaremberg),

Anuarul

La anul 1638, Mateiti Basarab, dupä un rdzboiti ce a avut cu Vasile Lupu, din care a esit invingätor, a fundat biserica si cetatea. Mändstirea s'a populat

Principatulul Tara RomInestl, 1542 (partea relativa la Bucuresti).
Brockhaus , Konversations - Lexikon, 1893. (Articolul Bucuresti). Carmen Sylva, Bucarest (In «Les Capitales du monde)).

E. Levasseur, L'Eterope, (moins la France), 1890. Ion P. Licherdopol, Bucurefti, 1889.
Meyers Konversations-Lexikon, i 894, (articolul Bucuresti). Ministerul financelor, Budget general

si a fost in mar multe rindurI un loc de addpost pentru PopulaVa BucurestilluI. Si tua0a
acesteI mAndstirl este pi toreascd.

St. Cucu, Proect pentru di:tribulia aper tu oras, 1887.
N.

de veniturr fi chelluelr pe exerciOul 898-99.
Gh. Moceanu, Memoriile mele, 1895.

Cuarida, Plan î,, relief al am-

plia Bucurefti, 1897. Depozitul de rezbel, Plana/ imprejurimilor Bucurefti, (fara. datil). Dr. Cornelia Diaconovich, Oraful Bucurefti, articol retiparit din (Enciclopedia rominas, 1895. Dim. Frunzescu, Digionar totografic fi statistic al Ronanier, 1572. Carol G thi, Atusarte/ Bucurefttlor

(Partea relativa la sport). M. G. Mumuianu, Plan perspectiv al orerfulur Bueurefti, 1895.
Preotul Grig. Musceleanu, Montemen-

In vechime era situatd pe o insuld formatd de un lac, apoI in-

tele strabunilor, 1873.
l'apadopol-Calimah, Istoria fondarer Bucurefti, 1582.

conjuratd de vestita padure a
VldsieI, asa cd indndstirea de si

cimpeand, Cu toate acestea
rivalizeazd cu cele de munte prin pozitiune. Aci a fost alt-datä un

Major D. Papazoglu, Calendar pe anul z369 (cu plauiul capitaleI Bucuresti). - Carnuza saa conducatorrel Bucureftiulur istoric fi pitoresc, cu planul capitalei, 1871.

pe 1597-95.
Alexander F. Heksch si Vladimir Kowszewicz, Illustrirter Fahrer durch

focar de literaturd romineascd.
Grigorie Mitropolitul, inainte

de alegere trdia in aceastd mdndstire ca simplu Diacon, ocupindu-se cu traducerea de cdrtI bisericestI in limba nationald. Mändstirea Samurcdsesti se af1à in comuna Ciorogirla-Dir-

die Ungarischen, Ost-Karpathen, Calizien, Bukawina und Rumanien, 1892 (Cu un plan al Bucurestilor, diferite veden si si o descriere).

- Harta calei ferate din L'unerefti la Giurgia, 1571. - Bucurefti, capital(' Rominier,
(plan), 1871.
Locotenent-Colonel Papazoglu, Islario Bucureftilor, i S92. Dim. Penescu, Memoria astepra ape-

Sta C. Hepites, Observa/luid' meteorologice In Bucterefti, pe anul 1596.

vari in apropiere numaT de o
ora de Capitald. La spatele md.nästireI trece riul Ciorogirla.

Ea a fost fundan' la anul i8o8 de catre Vornicul Constantin Samurcas si so0a sa Zinca. Se aflà ad i acum ca staritä
monaha Sofia Eliade-Rddulescu, fiica lur Eliade-Rddulescu. Mándstirile acestea sunt vizi-

- Determinarea inaltimer borometrulur Instit. Meteorologic, la rattrail i886. - Clima Bucureftilor, 1885. N. L Idicru, Istoria artelor frumoase, 1895 (partea relativa la istoria scoaleI
de bele-arte si a conservatorulta de muzica

lar firuginoase de la Vdcarefti, 1873.
IfeSub-locot. Pontbriant, Bucurefti-Slobosia-Clenceni, (plan topografic, f. d.). Primaria comunel" Bucuresti, Detrae

de seama, pc anil 1894-951 96-97 fi

97-98. - Anuarul statistic al orafulur
Bucurefti, pe anil 1595 si 1896. - Rapar/ astepra chestiuner afier,
1 895 .

si declamaiune din Bucuresti). Gh. Ionescu, Spicuirr din arta tipagrafier, (lucrare inedia"). G. I. Ionnescu-Gion, Bucurefti in Hmpul Revolee/nena' franceze, 1891.

Elisée Reclus, Nouvelle g,:ographit
universelle, 1890.

- La Presse roumaine, publicat In revista franceza eRevue des R evuese , 1896.

tate mult de Bucuresterif, mar cu seam& in timpul vereI.
Bibliografie. - C. Alessandrescu,
Diclionar geografic al jud. Ilfov, 1892. G. Assan, Cestiunea iluminatulurcapitalet, 1894. Joseph l3auscher (soulTleur), Almanach du Théatre de Bucarest, pour le nouvel an 1S35.
Mihail 1896.

Locot. C. B. Segarceanu, Itinerarul drumulur de la Bucurefti spre
1873.

- Bucurefti fin& la r500,
1898.
col publicat in revista

- Itinerarul a'rumidurele /a Bucurefti, trecind prin Jilava, Vidra, ducindu-se la Tirgul-Vestel (o foae manuscript, In biblioteca Marcha Stat-Major). D. P. Sesquières si Gr. Cerchez, Bucurefti (planul orasuluI), 1883. Chr. D. Staicovicl i F. Robin, Statistica 1898. Franz loseph Sulzer, Glundriss der Ilaupstadt Bukarest in der Vallachei, 1781, plan al orasulul Bucuresti, In eGeschichte des Transalpinischen Daciens, etc.)

- Dinebovila bucurefleana, artieTincrimea ro-

mita., 1595. - Istoria Bucurestilor, lucrare inedia.
Locot. Jigurtu, Plantel de la Cernica la Manilla (desemn f. d.). Dr. Hans Kraus, Rumanien und Bucarest, 1896. A. L. Bucarest, Manuel du Voyageur,
1879.

Istoria

Teatrulur, Belador,

Bucurefti, publicat In «Revista rem/nae, 1862.

www.dacoromanica.ro

BUCURESTI

35

BUDA

Grigore Tocilescu, Istoria Bucureftilor, articol publicat In revista eTinerimea

romlnii, 1898. Istoria Rondad, 1894.
V. A. Urechili, Istoria IS'coalelor, 5892.

locuitorl sunt in Nicoresti, lar parte in satele vecine. AstazI este pamint arabil, proprietatea
d-lur Iancu Corban.

Buda, com. rur., pl. Bistrita-d.-s.,
jud. Bacati, asezata. In valea Bis-

Istoria Ronanilor, so volume,

5891-98.
Varino, 1896.

Bucuresti, fost sat pe apa VeRoumanie, Guides-Album, del,

Sub-locot. Zosim, Recunoafterea mi-

litar& a drumulur de la bariera Filaret la satul 7ilava, (f. d.). , Apele Bucureftilor fi Proectul Radu, 1898. , hinerarul drumulur de la Bucurefti la satul (In biblioteca Marelui Stat-Major).

in jud. Teleorman, despre care ne vorbeste un hrisov din secolul al XVII-lea al Mitropofiel de Bucuresti (Condica No.
5) ca fiind mosia vel-comisulur Bunea Gradisteanu.

triter. Se margineste la Est cu teritoriul com. Racova, de care se desparte prin riul Bistrita ; la N. cu riul Bistrita, care o desparte de com. Buhus, jud.
Neamtul ; la V. cu com. Blagesti; lar la S. cu Slobozia-Luncanr. Comuna este udata de 0.1111 Prajoaia, care se varsa in 011111 GIrla-Moarer, de pe dreapta Bis-

triter. Aceastä comuna s'a des-

Bucuresti, fost sat in jud. Vilcea, de care pomeneste un hri-

lipit din com. Blagesti. (In «Sta-

Bucuresti (Gara-de-Nord), stalid, de dr. d. f., jud. Ilfov, pl.
Dimbovita, com. Bucuresti, de-

sov de la 1392 al manastirer
Cozia.

tistica» din 1874 se &este unja cu Blagesti). Totalul paminturilor de cultura este 248.82 de hectare.
Dota sate o alcdtuesc : satul Buda, situat pe malul drept al Bistriter i catunul ipotele, la
apusul sati. Comuna are 309 case; o sin-

parte de statia Chitila de 9.5
kil. Inaltimea d'asupra nivelulur marir de 70'1,14. (Vez! cuvintul Bucuresti, § Mijloace de comunicatie).

Bucuresti, numire vechie a cittunulut Erculesti, com. Vilcele, jud. R.-Sarat.

Bucuresti deal, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna, pe terito-

Bucuresd (Filaret), statie de
dr. d. E, jud. Ilfov. (Vez! Filaret).

riul com. mi-. Balta ; ad se po-

gura biserica, ruinata insa, asa cä nu se oficiaza in ea, situata

vesteste cä a fost drciuma lur
erban-Vorld. In acest loc s'ati gasa banT si arme ingropate.

In satul Buda, cu i preot i 2
cintaretr; 8 circiumr. Populatiunea se compune din 1330 suflete, apartinind la 309

Bucuresti, sat, in partea de S.
a comuner Salageni, pl. Podoleni, jud. Falciti, asezat pe malul Prutulur, pe o suprafata de 245 hect. 6o aril. Are o populatie de 71 fam. cu 247 suflete,
din carT 58 contribuabill.

Bucuresti, deal, in corn. rur.BAsesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

familir nomine si 5 de Evrer.
Dupa nationalitate se deosebesc In 1317 RominT i i 3 EvreT, totT de protectiune ronfing. Se &ese : 60o agricultor!,

Bucuresti-MicI, thrufor,(v. Buhus, erg in comuna Buhus, pl.
Bistrita, jud. Neamtu).

91 meseriasT, 2 comercian!, 6 cu profesiunT libere si 6o muncitorT.

Bucuresti, fost sat in jud. Ilfov, In secolul al XVI-lea. In arhivele Mitropoliel de Bucuresti (Condica relativä la jud. Ilfov) se gaseste un act din 12 Martie 1580, prin care Calota, postelnicul i jupineasa sa Caplea dad lur Dragomir Vornicul satele Clejani, Valcanesti, Bucurefti, Ciumesti si Salda.

Bucuri, deal, In jud. Muscel,
la Vest de comuna Contesti, plasa Argeselul, care domina valea Argeselulur. Acest deal
cade Intre riul Argesel si com.
Titesti.

tit't a citi si serie numar 9
persoane ;

restul de 1321 nu

stiti carte.

Animale sunt: 19 cal, 522 vite cornute, 28 porcI si 107 or, carr apartin la 7 proprietad
si care áúprodustn 1891 2 4.kgr. tina amestecata.. Sunt 16 stupr de albine, care dad anual 61968 kgr. miere i 20656 kgr. ceara..

Bucuroasa, maha la, In jud. Mehedinti, plasaBlahnita, com. rur. Bucura.

Bucuresti, fost sat, jud. Tecticiti, situat la vre-o 3 kil. spre S. de
Nicoresti,

Dupd budgetul pe 1891-92,

Bucurului (Dealul-), deal, jud.
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com.
Cernatesti, dealul Triesteniculur.

veniturile comuner sunt de 4845

in partea de E. a

le!, 94 banT; iar cheltuielile de

Tecucelulur. Nu se stie din ce cauza s'a desfiintat. Parte din

dincontinuindu-se 6o banr. 2768 ler,

Teritoriul comuner are o in-

www.dacoromanica.ro

BUDA

36

BUDA

tindere de 464.75 hectare. Nu
se aflA pe dinsul niel o proprietate mare. PAdurT marT nu sunt, ci numal cringurr.

Se mArginqte la Est cu com. DAnulqti, de care se desparte
prin riul Rimnicul-SArat ; la Nord

Reedinta comuneT se aflA la o depArtare de 21 kil. de Baclii, de 5 kit. de Girleni, rqedinta plä.§eT, §i se gAsqte pe calea vecinall-comunall Valea-luT-IonPodul-LespezT, dimpreun cu B1A-

Cu Dumitre§ti, de care se desparte prin dealul Gorunulul; la
S. cu Dedule0i, de care e despArtitA prin dealul Poiana-PAruluf.

incas% Cu apA; 2132 capete de vite, din carT : 570 boT, 220 vacr, 50 cal, woo oT, 40 capre 252 rimdtorr. Lemnäri i rotAria sunt micile industriT ale locuitorilor. Sunt in comunA

cojocar, I potcovar, 3 mAce-

Este din regiunea dealurilor, brAzdatA la Nord de dealurile
GorunuluT, CAtAutul; la Vest de dealurile Dorul, Mita, al-FeruluT, Piscul-TauruluT, Poiana-PArulur ;

i bolangia §i 6 rotar. Comertul este activ i constd in
larT,

ge0. Se aflA depArtatA Cu 7 kil. de BlAgWi Cu II kil. de Slobozia-LuncanT.

import de coloniale, instrumente agricole i in export de vin, vite, cereale i obiecte de do-

la S. de Dealul-Dedule0ilor. Riurile carr o udl sunt : Rimnicul-SArat la E. 0 afluentiT sAT:

Buda, com. rur., in jud. Dorohola, pl. Herta, la 6 kil. de
Herta, re§edinta plA0lor Herta

CAtAutul, Valea-Largd, unja cu

Buda 0 Valea-Rea.
CA.tunele carT o compun sunt: Buda, rq edintA, Muce§ti, la Nord,

gane. Transportul se face prin gara Sihlea, la 18 kil. spre E. Sunt 7 comerciantf (I strdin), apoi 3 bilcanI si 6 circiumarT. CAile de comunicatie sunt :
1. calea judeteang. ce pleacA din oraul Rimnicul-SArat, trece prin BAbeni-DedulqtT §i comunA, se duce la Dumitre0i-Chiojdeni-

Prutul-d.-s., 0 la 38 kil. de
Dorohoiti, formatA din satele : Buda-Mare, Buda-MicA, Mihoreni-Stavrat, Mogomti, Pasatul Slobozia, cu rqedinta primariel in satul Buda-Mare. Are o populatie de 667 fam. cu 2655 suflete. Are 7 bisericT, deservite de i preot, 5 cintAretT i6 palamarT ; o coalä, cu un invAtAtor

ToropAlqti, la Est. Suprafata comuneT este de 3500 hectare, din carT 50 hect. vatra satelor, 1510 hect. ale locuitorilor, 1930 ale proprietIteT
private. Populatia este de 441 familif, Cu 1777 suflete din carr : 862 bArbatT 0 615 femeT; dupa starea civilA: 882 cdsätoritT, 775
necAsatoritr, 70 vAduvI ; dupà instructiune : 17 tiú carte ; totT sunt RominT.

Jitia; 2. spre DAnule,ti; 3. spre
Valea-SAlcier.

ContribuabilT sunt 462. Veniturile sunt de 3326 Id 99 banT,

iar cheltuelile de 2927 Id 79
banT.

0 50 elev1; 978 hect. pAmtnt
sdtesc ; 2455 hect. cimp a proprietAter, Cu 12384 hect. 85 ariT

Buda, com. rur., pl. StAni§eSi,
jud. Tecuciii, compusl din cdtunele : BrAtoaia, Buda, DAnAilA,

pAdure ; 2 iazurT 0 28 0 jum.
pogoane vie.

Putinele, Salahorul i FArcaul. E
situatA pe Valea-ZeletinuluT, la o

Budgetul in 1889-90 era la
veniturT de leT 4266, 0 la cheltuell de leT 4266.

In comunA este o bisericA, cu hramul Adormirea-MaiceT-DomnuluT, ziditA in 1827 de Mihail

Vite marl albe cornute sunt
1559, oT 388, capre 1, caT 277, porcI 572; stupT 299.

Buda, com, rur., in plaiul Rimnicul, jud. R.-SArat, pe piriul
cu acela0 nume. luat numele de la piriul Buda. Este nezatA in partea vesticA
a judetuluT, la 20 ldl. spre N.-V. de R.-SArat, i in partea rAsAriteanA a plaiuluT, la 7 kil. spre

Despu i sotia sa, cu preotiT Ion S tanciu, Mihail Necular i locuitorl ; are 17 pogoane pdmint ; preot, i cintdret ii paracliser. Comuna are o §coalá de bAetT, fondatA in 1828 de comuna,

distantA de 84 kil. de Tecuciti la 5 kil, de re§edinta plA§eT (tirgul S tAnie0). Are o populatie de 1391 suflete, din carT 372 capT de fam., 303 contribuabilT, locuind in 435 case. StrAinT sunt 25, EvreT.

cu I

invAtAtor

i cu 41

elevT

Comuna are o suprafatI de 2340 hect. 91 ariT, din care

inscrig. Calitatea pAmintulur este mediocrA, terenul fiind pietros, muntos i putin propria agricul-

0 72

1305 pAmint arabil 0 472 hect. ariT pAdure, din care

385 hect. §i 72 ariT sunt ocupate de pAdurea statuluT, 107 hect. acoperite cu viT i TOO hect. 0 96 ariT vatra satuluT.

turil. In ce privqte cultura plmintuluT, comuna are: 680 hect. arabile, 250 hect. ima, 960 hect. pAdure, 244 hect. vil, 950 hect. finete 0 357 hect. neproductive. LocuitoriT ati 19 plugurT,

S.-E. de com. Dumitre0i, reedinta plaiuluT.

Comunele in-

Statul are 443 hect. pAmint
arabil. Tererml acesteT comune este,

vecinate sunt : Dedule0i, la 5 kil.; DAnule§ti, la 3 kil.; Pando0, la 8 kil.; Valea-SAlcieT, la 9 kil.

In mare parte, acoperit cu dea-

www.dacoromanica.ro

BUDA

87

BUDA

lurf si padurT; aceste din urma ocupa culmea si coastele dealurilor. Partea despre E. ZeletinuluT este mar productiva, fiind compusa din pamInt argilos,

locuitorT

s'a asezat in Valea-

ZeletinuluT, forruind satul Buda,

Aci este un pod de vase, de la care se percepe taxa. lama
pe ingheturT comunicatia este intrerupta si locuitoriT ocolesc, spre

cea de V. este neproductiva
din cauza pamintuluT clisos.
Valea-Zeletin u lul este productivä

in finete.

Ocupatia de cdpetenie a locuitorilor este : agricultura, cres-

de unde sl-a luat numele si comuna. LocuitoriT sunt in mare parte razesT, iar restul clacasT. Se margineste la N. cu com. Colonesti, la S. cu com. RAchitoasa, la E. cu com. Avramesti si Lalesti (jud. Tutova), care servesc si ca limita intre jud.
Tecucid si

a trece, pe la Malul-Spart. Cor-

purile legiuitoare ad votat de
curind constructia unuT pod intre Buda si Mihailesti, pe calea Bucuresti-Alexandria, alocind pentru acest scop in budget 870000
le!.

Tutova, la V. cu

terea vitelor si cultura vier ; parte dinteinsiI se ocupa si cu dogaria, rotaria, cizmaria, etc. In comuna se afld o moara de foc facutä. in 1892. Comertul consta in exportul
produselor agricole si al vinulur in orasele Birlad, Bacad si t'irgul Podul-Turculuf.
Loc. ad : 322 bol, 318 vacT, 17

com. Stanisesti. Com, are forma unuT trapez ; laturea de E. este formata de dealul Tutova, cea de V. de Dealul-DcbrotforuluT ; cele-l'alte laturT sunt for-

Satul se intinde pe o suprafata de 5 to hect. si are o populatie de 830 locuitorT RominT,

carT se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor. Intre ValeaCornetuluT si Buda, locultoriT in

mate de liniT conventionale.

In partea de V. a com., pe
zarea DobrotforuluT, se afla o urma de sant, cu o suprafata de

special se ocupa cu cultura tutunuluT, cartofilor si usturoiuluT.

taurT, 160 cal, 50 epe, 5 armasarT, 767 oT, Io0 capre, 200 porcI; 270 stupT. Comuna are 2 scolT. Una se afla ip s. Buda, avind un local anume facut pentru scoala si datind din anul 1869. Se frecuenta de 34 copiT (32 baetT si 2

512 m. p. Aceasta localitate, care se numeste Cetatuia, era
inconjurata de padurT priincioase

pentru aparare.

Buda, sat, pl. Bistrita-d.-s., jud.
Bacati, resedinta comuneT cu acelasT nume. Se aifla asezata nu

ET sunt mult aplicatT spre comert. Mal nu e tirg in tara necunoscut de el. Din teritoriul satulur, d-na Frederica Paleologu si d-1 M. Xanto ad 98 hect. si locuitorif 412 hect. Se cultiva tot terenul.

Are o biserica, cu hramul
SfintiT ImparatT, deservita de 2 preotT si 2 cintaretT; precum si

departe de malul drept al BistriteY. Are 170 case ; o biserica

fete), din numarul de 115 (59 baetl si 56 fete) in virsta de

o scoala mixta frecuentatit obicinuit de 26 elevI si 2 eleve, cu

scoala. A doua este in satul
Putinele, si dateaza din anul

1892. Se frecuenta de 28 copiT (25 baetT si 3 fete), din numarul de 68 copiT (53 baetT si 25 fete) in virsta de scoald

deservita. de 1 preot si 2 dintaretT. CapT de familie sunt in numar de 169, sufl. 563, printre carT 7 EvreT. CirciumI sunt 4. Animale: 14 caT, 279 vite cornute, 23 o! si 14 porcr.

intretinerea careia statul cheltueste anual 1080 le!, lar com. 830 Id. Localul s'a construit de judet in anul 1887 si costa
6473 lel.

Comerciul se face de 4 cir-

ticl carte 186 barbati si 24
femeT.

Buda, sat, din com. Braesti, pl. Cirligatura, jud. Iasi, situat pe
o vale, in marginea padureT, spre

ciumarT.

Numarul vitelor marT e de
455 si al celor micT de 429. S'ad stabilit in sat 2 strainf. Pentru apararea satuluT de
inundatiT, locuitoriT ad facut in
dreptu-T zagazurT.

In aceasta com, se afla. 2 biserie!: una facuta din lemn de

stejar la 1800 si cea din catunul Buda, zidita la 181o, Iulie
4. Sunt intretinute de poporenT sí sunt deservite de I preot si 2

cintaretT. arciumT sunt 9; in
cdtunul Buda este si o bacanie.

S.-V. de satul Braesti. Are 54 fam. sati 321 loc. lingurarr si ursarr locuind In niste bordee. Numarul vitelor este de 81 capete, din carT : 28 vite mar! cornute, 5 cal, 34 oT si 14 fimatorT.

Buda, sat, in plaiul Rimnicul, jud.

Se crede ca numele acesteT

comune ar veni de

la unul,

Buda, sat, resedinta com. rur.
Buda-PrisicenT, pl. Sabarul, jud.

Budeanul, primul locuitor care
a venit din Buda-d.-j. (com. Cor-

R.-Sarat, catunul de resedintä al com. Buda, asezat la mijloc pe piriul Buda, de unde .9'-a luat numele. In vechime se numea Buda-Vechia. Are 500 hect.,

bita), cam pe la 1750, si cu altl

Ilfov. Cade la V. de Bucuresti, pe malul sting al riuluT Arges.

si o populatie de 262 fam., Cu

www.dacoromanica.ro

BUDA

38

BUDA

1021 suflete, din carr 281 con-

1856 si 1874, a fost reparata

deservita de I preot si 2 cintaretT. Numarul vitelor: 342 vite marT comute, 426 or, 15 capre, 57 cal, 146 rimatorl §i 202 stupT.

tribuabili, 14 stia carte. In sat e o biserica si o scoald.

In parte, lar in anul 1894 s'a
reparat radical.

Buda, sat, in jud. Roman, plasa
Fundul, com. Bozieni, linga satul Bozieni. Populatia acestuT sat este de 21 capT de familiT, 109 loc., din carl 9 stia carte ; locuesc in 22 case.

Buda, sat, pe mosia i in com.
Dolhasca, jud. Suceava. Asezat In ripa si pe coastele dealurilor Strahotin la E. si Velnita la V.,

Buda, sat, face parte din comuna Cu acelasT nume, jud. Tecucia. Are o populatie de 534 suflete, din carl To6 contribuabilT, locuind in 146 case. Are o suprafata de 951 hect. si 47 aril pamint razasesc. care 89 locuitorT: 30 barbati, 4
femeT, 40 baetT si 5 fete.

Buda, cdtun, al com. Cisldul, jud. Buzda, Cu 500 loc. §i 123 case.

Are doul catunase, Birlesti
Craciunesti, alipite de dinsul. Pe teritoriul acestur catun sunt ruinele cetater Doamna Neaga. Pe

Aici

se allá scoala com., care se fre-

aci, cind plaiul Buzaa tinea de jud. Sacueni, era drumul locuitorilor din acest piala la Bucov.

cuenta de 34 copiT (32 134.0
§i 2 fete).

numara 165 case, populate cu 215 capT de fam. saa 719 sufl.
(36o
barbatT

si 359 l'eme°.

ContribuabilT sunt 120. Vatra satuluT ocupa suprafata

Biserica ce se afta in acest sat este fAcuta de locuitorl in anul 1810. Ea are hramul Sf.
Nicolae.

Buda, atun, com. Ocnele-Marl, pl. Ocolul, jud. Vilcea. Ad locuitorir se ocupa mult cu
ria. Are o biserica vechia, care a

servit multa vreme de schit.
Buda, stafie de drum-de-fier, judetul Prahova, pl. Tirgsor, co. muna Paulesti, pe linia PloestiPredeal, futre statiile Ploesti si Inaltimea d'asupra ni-

de 85 &leí. Improprietaritl la
1864 si 1879 sunt 68 fruntasT,
94 mij1ocas1 s't 19 codal, sta.-

pinind 448 Miel si 30 prajinT. Are o biserica cladita de satenr din lemn, cu patronul Sf. Gheorghe, deservita de preoVI

Buda, sat, in jud. Tutova, plasa Simila, spre N. de oras. Are 238 loc., din cae' 18 stia carte;
73 case. Formeaza com. Buda,
cu catun ele: Patrascani, Plesesti

din Dolhasca cu rindul si de un cintaret ; o sopada rurala
mixta., cu un invatator pila de comuna, infiintata la 1882 si frecuentata de 23 elevl. Copir, intre 7-12 anr, din raza scoalel sunt 46 baetT si 47 fete. Drumurile principale sala la Lespezr (3 kil.) si la Dolhasca
(5

Gavanul. Toata comuna are 824 hect., din carl 4 nelucratoare si 4,25 hect. lived cu prunl. Comercia se face de 16
persoane, din carT : ro RominT,

velulul maril e de 208.78 m. Venitul acesteT statil pe anul
1896 a fost de 31921 leT, go b.

4 Evrel i 2 strainT, in 16 stabilimente comerciale, din mil lo circiumT. Are o scoala primara

Buda, deal, jud. Bacla, pl. MunteluT, de pe teritoriul com. Podurile.

de bletT si I de fete. In comuna este o biserica. Contributiunile directe ale locuitorilor a-

Buda, deal, pl. Bistrita-d.-s., jud. Bacaa, situat la V. comuneT cu
acelasT nume.

ceste/ comune ating suma de

Buda, sat, face parte din com.
Corbita, pl. Zeletinul, jud. Te-

7057 ler.

Buda, deal, judetul Bacan, plasa
Tazlaul-d.-s., com. Bucsesti, care apartine sireT de dealurT dintre Tazlaul-Mare i Trotusul.

Buda, sat, in jud. Tutova, plasa inalt, la o distanta de 3 kil. Simila, com. Orgoesti, spre E. si 650 m. de resedinta code satul Orgoesti. Are 145 lomuneT. Are o populatie de 129 cuitorT, din carl 9 stia carte ;
cucia. Este situat pe un platou
capT de familir, 468 suflete, lo-

Buda, deal, in partea de E. a
com. Copalaul, pl. Cosula, jud.
Botosani.

54 case. Buda, sat, jud. Vasluiu, spre S. de Rafaila, la o distanta de 6 kil. E
situat in marginea piriuluT Stem

cuind in 118 case. Totl locuitoriT din acest sat se ocupa numai cu rorária si fabricarea multor obiecte de lemn.

Buda, deal, in partea de S. a
com. Dracsani, pl. Miletinul, jud. Botosani.

Er ati o biserica situata in partea de S. a satulul. Nu4 se
cunoaste precis data zidireT. In

nicul, pe o supraf. de 519 hect.

Are o populatie de 124 fam.
saa 623 suflete. Are o biserica,

Buda, deal, in partea de V. a

www.dacoromanica.ro

BUDA

39

BUDA-CU-DEALUL

satuluf Stroiesti,

com. Zatu-

noaia, jud. Botosani. Se prelungeste In com. DrAcsani.

reni, com. Cucoreni, pl. Tirgul, jud. Botosani. Are o intindere de 243 hect. E compusl mar mult din stejar, fag si carpen. Se
exploateazA sistematic.

mijlocul pAdureT Vladnicul, com.

Valea-Rea, plasa Zeletinul, jud. Tecuciti. Prin mijlocul el curge
piriul Cu ace1as1 nume.

Buda, deal,
jud. Iasi.

ling5.

satul Buda,

comuna BrAesti, pl. Cirligatura,

Plmintul e ripos. Se gAsesc
ad : porcI, lupT, vulpT
i epurT

Buda, fost schit, astA-zI bisericá de mir, in cAtunul cu acelasT
nume, com. Ocnele-MarT, plasa

Buda, deal, com. ,Genuneni, Pl.
Oltul-d.-s., jud. Vilcea.

Buda, pi-dure a statului, In jud.
BuzAti, com. CisIdul. Are 800

Ocolul, jud. Vilcea. Inscriptia de d'asupra useT bisericeT are
urmAtorul coprins : «Intru cinstea i lauda. S-teT TreimI si de minunT fAcAtor Ni-

Buda, pilla, in jud. Buzdti, com. CislAul, format din izvoarele Zidul i Dogari, care dupà ce
inconjoarä ruinele ceateT Doamna-Neaga., se teunesc putin mal jos. Primeste apoT Izvorul-Rece,

hect. Face parte din marele
corp Cisläul cu trupurile.

colae, s'a zidit din temelie

a-

Buda, pddure, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rimnicul, com. Buda, tine

trece prin cAtunul Buda, unde
i se dA numele de Izvorul-BudeT si merge de se vars1 in riul Cricovul.

de circumscriptia VII silvic5., ocolul BAbeni. Are 1763 hect.,
din carT 1463 ale statuluI. Esente : fag, jugastru, gorun, ulm frasin.

ceastA sf. bisericA de la izvorul GrecesculuT din hotarul OcneT, Cu toatA cheltuiala i ostrdia
robuluI luT Dumnezeti, Pope' luT (sters) Deodosie (sters) i Monah BrAnescu din OlAnesti, fost-ati

schit. In luna luT August 7259
(1751)».

Buda, loc icolat, com. Frincesti,
pl. Oltul-d.-s., jud.

Buda, pirliaf, jud. BaclA, plasa
TazIdul-d.-s., com. Bucsesti.

Buda, nzahala, face parte dih
orasul Tecuciti, situatä in partea stingA a riuluT Birlad, strAbAtutA de strada Cuza-VodA,

Buda, piria, izvoreste de sub Dealul-Mare, din padurea BrAesti,
com. BrAesti, pl. CirligAtura, jud.

Buda, vale, jud. BacAti, pl. MunteluT, care incepe din dealul cu acelasr nume si desparte comunele Berzuntul si Podurile.

Iasi, de la poiana numitd Iosup ;

Buda, vale, in partea de S.-V.
a com. DrAcsani, pl. Miletinul, jud. Botosani, acoperitA cu padure.

avind la E. barierea PrutuluT. Buda, mofie a statuluT, in jud. com. CislAul, pendinte

curge de la

S. spre N. prin lunca i esul cu acest nume, pe lingA. dealul Dodul. De aicT

de Episcopie. Are numal 30
hect. arabile, care s'ati deslipit de pAdurea Buda si s'ati alipit
mosieT Runceni, din com. Jugureni ; se arendeazA impreunA cu Runceni.

la numele de pirlul Costesti prirnind in dreapta piriul Cristesti i in stinga piriul GAnesti,
merge de se vars5. In pirlul Bahluetul, in dreptul satuluT Prigoreni.

Buda, vale, intre dealul Ciunca
pAdurea Cristesti, com. BrAesti, pl. CirligAtura, jud. Iasi,

prin care trece piriul Cristesti.
Buda (Valea-), pida, jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul, com. Buda, izvoreste din dealul Poiana-PAruluT, udä cAtunul de resedintà si se varsA In riul Rimnicul.

Buda, mofie a statuluT, In judetul Roman, pl. Siretul-d.-s., com. PAncesti, arendatä impreunA cu
mosia SAcAleni Cu 5000 leT anual.

Buda, phia, jud. Tecuciti, izvoreste din lipa cu acelasT mime In com. Valea-Rea, si se varsà in partea stingä a riuluT Berin raionul comuneT.

Buda-cu-Dealul, sate, in com.
Buda, pdclure, in partea de S.-V. a com. DrAcsani, pl. Miletinul, jud. Botosani. Se intinde pe Valea-Buder si are o suprafatA de 514 hectare.

Buda, pîriiq, jud. Tutova, pl.
Simila ; udA com. Puntiseni de
unde i izvoreste, curge de la N. spre S. si se varsA in 1:1E11

ZvorAstea, pl. Berhometele, jud. DorohoiA ; formeazA un trup, a-

vind o populatie de 270 fam.,
ro80 sufiete. Biserica din satul Dealul, cu patronul Sf. Mihail si Gavril,

Birlad de-a dreapta.
Buda, ripc7, numit5. si SAlcuta, in

Buda, pdclure, pe mosia Cuco-

deservitä de i preot, 2 entl-

www.dacoromanica.ro

BUDA-LTJI-XANTO

40

BUDA-PALANCA

retI O 1 palamar, este mica de lemn $i vechia, facuta. la 1772,

Drum principal este acel de
la Mihdileni la Mamornita.

tul, la 14 kil. departare de capitaba judetuluI $1 la 6 kil, de
re$edinta plA$eI.

de Alex. Tautu, proprietarul
mosieI, dupä spusa populara. $i insemnarile ce sunt, cacI inscriptie n'are.

Buda-Mare O Buda-Micä, trupuri de padure ale statuld, carI
impreuna cu trupul Groapa-Dan-

Comuna se compune din 2 catune : Buda li Palanca, cu o populatiune de 1096 locuitorI:
549 barbatT, 547 femeI, in plus 30 familiI de TiganT. Sunt 271 capI de familie, 250 contribuabilf,

Buda-luI-Xanto, trup de mofie
nelocuit, pendinte de com. Mereni-d.-j., pl. Glavaciocul, jud.
Vlasca.

situate in com. Sal-5.clne$6, plaiul Cozia, jud. Vilcea, ati o intindere de 350 hect.
ciuluT,

271 case de locuit $i 3

Buda-Mici, sat, pe mo$ia de asemenea numire, com. Buda, pl.

bordeie.

Buda-Mare, sat, pe mosia de
asemenea numire, in com. Buda, pl. Herta, jud. Dorohoiti,
Cu i14 famifie, 529 sufl., si burla

Herta, jud. Dorohoiti, cu 115 familiT si 410 suflete.
Proprietatea mo$ieT este a familieI Holban. Pamintul este pu-

situatie inteo vechia curatura. Proprietatea mo$ieT este a erezilor defunctuluT N. Alcaz. Biserica, cu patronul Adormirea - MaiceI - DomnuluT, cu I

pa fertil. Biserica, cu patronul Sf. Dimitrie,

In comuna sunt douà biseriel' : una in Buda, ziditä la anul 1889 $i alta in Palanca, zidita la 1824, ambele deservite de do! preotI. Pe litiga agricultura, totT locuitoriT se ocupa cu rogojinasia.

este de zid, facuta in

Produsul muncelil desfac in orasul Ploe$ti.

1818 de fostul proprietar Holban. SateniI improprietarip ali 767

preot, 2 cintareyi si I 'Alamar, este de zid, fácuta in anul 1704 de Vasile Holban, fost proprietar al mosieT, dupa spusa popu'ara li insemnarile ce sunt, cacI

hect. 67 ariT pamint ; iar pro-

Locuitorir, in numar de 139, s'at1 improprietarit la 1864, pe mo$ia baronese! Richman, cind

prietarul mosiel are 568 hect.
58 ariT cimp si 55 hect. 85 ariT padure tinära., cu esente domi-

fi s'a dat 499 hect. El aa, afarà de vitele trebuincioase mun-

ce!, 100 cal, 6o epe, 225 traer,
5 capre, 600 o! si 250 porcT. In raionul comuneI este o pi-

inscriptia ce se vede este
descifrabila.

in-

coala, cu un inva-

tator li 50 elevI, are un local
bun, facut la 1880 de comuna,
cu ajutorul dat de raposatul proprietar M. Holban. Calitatea pamintuluT este parte bunisoard $1 parte mal slaba,

nante: fag si carpen. Drumurl principale sunt : acel de la Mihaileni prin BudaMare, ce duce prin Godine$ti la

Mamornita si acel din Hreatca la Herta. Hotarele cu: Buda-Mare, Godinesti, Harbova li Hreatca.
Buda -Micä. (Vez! Buda - Mare, jud. Vilcea).

va, o moara, o fabrica. de spirt si una de flina, toate asezate pe riul Leautul. coalä s'a infiintat la 1889. A functionat si mal inainte, dar

dar prin gunoire poate deveni fertila, fiind locurl de padurl.
SateniT impropritariV aa 226

a fost des intrerupta. S'a frecuentat in anul trecut de 27
copil, totT baetT, din numarul

hect. 2§ aril pamint, iar proprietarul mo$1eI are 500 hect.

de 154 copiI, 88 baetI, 66 fete, cu virsta de $coall. tili carte
40 barbatT $1 3 femeT.

Buda-Palanca, com. rur., plasa
Cimpul, jud. Prahova. La formarea comuner, atit eltunul Buda cit $i Palanca ati fost

86 ariT cimp si 710 hect. 37 ariT padure harina li tiara, cu
mal multe esente de arborT secular!, intre carT domina fagul si stejarul. Iaz este unul, dar

situate in padurea Buda; de acolo locuitoriT $i - ail stramutat locuintele unde se gasesc acum,

Comuna se intinde pe o suprafata de 1416 hect. pamint, in care intra izlazul, pamintul de muna., padurT li partea amasa proprietareseT dupa delimitare.

mic. Livada si vie este in suprafata de 6 pogoane. Piraiele ce trec pe mosie si
cae vin din Bucovina sunt : Piriul-Poenilor si al Cociorvenilor.

din cauza inundatiilor ce sufereati din revarsarea riurilor
Leautul si Prahova, ce le faceati
multa. p agub A.

Cite-va femeI cresc &dacit
de matase. StupT cu albine stmt

68. Pamintul e mar mult prielnic porumbuluI si griuluT.

Se gase$te piatra calcarica
gresa, li se exploateaza numaT pentru trebuintele locale.

Este situata pe loc ses, Intre riurile Teleajenul si Prahova, si
pe ambele malurI ale girler Leau-

Comerciul se exercita in comuna de 6 cIrciumari. Budgetul comuner prezinta

www.dacoromanica.ro

BUDA-PRISICENI

41

BUDÄIUL

la veniturr suma de 3876 ler
anual; cheltuelile prezinta aceeasT suma.

Buda-Prisiceni, com. rur., plasa Sabarul, judetul Ilfov, la V. de Bucuresti, Miga riul Arges, la 19 kil. departe de Bucuresti. Se compune din satele : Buda, Druganesti, Posta, cu o populatie de 1232 locuitorr, carI

sezata pe dealurile ce formeaza valea Stemnicul. Este alcatuita din satele Buda si Rafaila, pe o intindere de 4863 hect., din carr 2960 hect. padure a statulur, si are o populatiune de 130 fa.miiir saa 645 locuitorr Rominr, carT

BudAcelul, afluent al piriulur Rica, com. Bogdanesti, judetul Suceava (1300 m.).

Budäile, imare, pe mosia Bobulesti, com. Bobulesti, pl. tefanesti, jud. Botosani, de unde izvoreste piriul Saha.
afluent al Racer, com. Vascani, jud. Suceava ; are de afluent din dreapta pe Onufral.

traesc in 278 case si i bordeia.

se ocupa cu agricultura si eresterea vitelor. El posea. 36 plugurr si 79 care cu bol', 8 cdrute Cu cal si 350 stupT ca Prin mijlocul comuner trece
01111 Stemnicul.

Se intinde pe o suprafata de
1735 hect. D-ni! M. Xanto, N. Turnescu, biserica Sf. Ilie i Doamnele Frederica Paleologu si Natalia Fanuta, au 1053 hect., lar locuito-

Are 3 bisericr ca 2 preotr, 3 eintaretT si o scoall. Budgetul comunel e de 2624 le! 93 banT la veniturr si 2567 le! 94 banT la cheltuell; statul

Budàilor

deal,14 co-

muna Preutesti, jud, Suceava, acoperit de padure de fag.

incaseaza 1734 le! de la 289
contribuabilI. Comerclul se face

rif 682 hect. Proprietarir cultiva 703 hect.; iar locuitorir cultiv5. tot terenul, ara rezerve de
pasune.

Comuna numara 226 contribuabil Are un budget de 4747
le! la veniturr si 4957 ler la cheltuelT.

de 7 Romin.T si 2 stainf. .54te sunt: 985 vite marl cornute, bivol, 840 oI, 23 capre, 87 cal si 229 rimatorr.

Budfiilor (Valea-), vale, Pi Partea de N. a satulur Potingeni, com. Movileni, pl. Copad, jud. Iasi; loe numar de pasune.

Budiilor (Valea-), vale, In comuna Golgesti, plasa Branistea, jud. Iasi.

In anul 1885 eraa 207

contribuabilT.

Buda-TAiati, bovita, jud. llfov, care merge pana in valea Pasarea, care o
desparte de padurea Cernica.

iidure, pl. Dim-

Budblioasa, deal, incepe de la
hanul Budaioasa, din com. Cior-

In comuna sunt 2 bisericr, la Buda si la Druganesti, 2 scoale mixte; i pod statator pe Arges. Vite sunt : 723 vite mar!: 13 cal i epe, 281 bol, 237 yac! viter, 21 taurr, 53 bivolite; 842 vite miel : 85 capre, 103 rimatori si 654 o!.
Dintre locuitorI, 289 sunt plugarT si 3 industrias!.

Buda-Vechiä, numire veckid a
cdt. l com. Buda, jud. R.-Sarat.

testi, pl. Crasna, jud. Vasluia, si se intinde spre E., pana in
padurea CrasneI; pe coasta nor-

dica a acestur deal merge so-

Budacul, cel mar inalt munte
din judetn/ uceava, aflator in com. Borca,- avind 1864 metri altitudine de asupra nivelulul

seaua

Budgiul (Frince§ti), sal, in partea despre E. a com. Sirca, pl. arligatura, jud. Iai, Ruga iazul
pirtul Budalul. (In privinta

Aratura se face cu 130 plugurr: loo cu bol i 30 cu cal.
Locuitorir aa 182 care si el-

Budacul, ir

, afluent al pirluluI

Borca, jud. Suceava.

rute: 137 cu bol si 45 Cu cal. Comerciul se face de 7 circiumarl.

Budancea, deal. (Vez! DealulMaree pl. Cirligatura, jud. Iasi).

ved Sirca,' sat). Numarul vitelor este de g 69 cap ete, din casi: upo vite marl cornu te, 14 ce pi 55 ritnatorT.
BudAiul, sat, numit i Urlati, pe mosia i in com. Silistea, plasa omuzul, jud. Suceava. Are 21

S'aa stabilit in comuna 2
strainT.

Budancea, pida. (Vez! Lacul, pida, com. Sirca, pl. Cirligatura, jud. Iasi).

Buda-Rafaila, com. rur., in partea de N. a plasel Stemnicul, j ud.

case, populate cu 21 cap' de
familie, sal"' 68 suflete : 28 bar-

Vasluia, la distanta de 35 kil. Buda9ca, deal, in jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de de orasul Vasluia, de 12 kil.
de Negresti, resedinta plaseT, a156760 Mal etr Pleito a, Get. vallo I ol.

batl si 40 femer. Sunt 17 contribuabilI.

com. rur. Izvorul-Anestilor.

Vatra satului ocupa o supra6

www.dacoromanica.ro

BUDÀIUL

42

BUDEASA-MARE

fatA de 5 fAlcl si 40 prj. Locuitoril sunt totT plugarI. Improprietdritl la 1864 sunt:

din mal multe izvoare, trece
prin mijlocul satulur Concesti,
com. Hudesti-Marl, pl. Prutuld.-s. ; formeazA, in partea de V. a satulur, iazul BudAiul, si se varsA in piriul Podriga. (V. Conceasca).

Budaiul, vale, in raionul com.
CondrAchesti, jud. Tecucin. Mer-

2 fruntasI, 3 mijlocasr si 4 codas!, stApinind 14 fAlcr si 28 prj. Biserica din Silistea iscoala
din StirbAt servesc i acestur sat.

ge in directia N.-S. spre E. si se vars1 in Iartagan.
Budalul-Clofilor, loc de iovoare,
pl. TazlAul-d.-j., com. Ripele, jud.
BacAti,

Drumurile principale sunt: la StirbAt 3 kil., la Silistea 1/2 kil.

satul PAltinata.

si la Liteni 2 kil.
Budaiul, deal, in com. MAnAstireni, pl. Jijia, jud. Botosani. Incepe de lingá riul jipa, sub numele de Dealul-Oddei, merge paralel cu Dealul-Viei, spre S. si se termina in Podisul-Furilor.

Budäiul, AMa, izvoreste din satul Budliul, com. Sirca, pl. Ch.ligAtura, jud. Iasi, formeazA un mic iaz in sat si se varsA in stinga pirtuluT Bahluetul.

Budäiul-de-la-Standoale,
fia
A, in comuna
Valea-GloduluT, jud. Suceava.

Budalul-Domneso, loc de
Budäiul, piriti, izvoreste de sub
dealul BudAiul, satul Potingeni, com. Movileni, pl. Copoul, jud.

voare, pl. Tazilul-d.-j., com. Ri-

pele, jud. Bacla, pe Ruga satul
Borzesti.

Buditiul, deal, pe mosia LAtAl,
com. LAtAl, pl. Cosula, jud. Botosani.

Iasi, curge de la V. spre E., se impreunl cu Piriul-HirtopuluI, ce izvoreste tot din acest sat,
unde, in vatra luï formeazA ¡azul

Budäne§ti, sat, plaiul Cerna, judetul Mehedinti ; tine de com. rur. Blzesti.

Potingeni ; esind din iaz, trece

Budaiul, deal, in partea de N.E. a comunei Cucoreni, pl. T'irgul, jud. Botosani.

prin Valea-SAratA, lutnd numele de Pirtul-SArAturilor si dupA ce primeste pe dreapta piraiele :

Budane§ti, deal, com. rur.

BA-

zesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti, acoperit cu vii.

Budaiul, deal, in com. Movileai, pl. Copoul, jud. Iasi, pe teritoriul satultd Potingeni.

Amara, ce izvoreste din lazul Amara, si Sbantul de pe mosia
Larga, formeazA iazul din satul Movileni ; de acolo sub numele de Piriul-Bahna, unit mal la vale

Budeanul, deal, in partea de E.
a com. Buznea, pl. CirligAtura, jud. Iai, numit ast-fel dupA numele une! vi! ce este pe dinsul
care se numeste Viea-Budeanulur.

Budaiul, iaz, in com. LAXE, pl. Cosula, jud. Botosani.
Budäiul, iezifor, lingA satul BuclAiul, com. Sirca, pl. CirligAtura,

cu piriul Rediul, ce are 4:le afluente pe Piriul-GreculuT, se varsA in iazul din vatra satuluI Larga. (V. Larga, piriti, com.
Movileni, pl. Copoul).
Budaiul, mic aftuent al Somuzulta-

Are ldirectia de la S. spre N.,
despArtind comuna de jud. Roman. Este cel mar inalt deal de pe aci. Pe coasta luI se aflA tuatA o parte a satuluI GAnesti.

jud. Iasi, format de piriul Budliul.

Mic, com. Giurgesti, jud. SuBudaiul, lac izolat, pe mosia CAtAmAresti, com. Cucoreni, plasa
ceava.

Budeanul,

mic afluent al PiriuluT-luI-Pulpl, in com. Dolhasca, jud. Suceava.

Tirgul, jud. Botosani.

Budäiul,

curge de la N.
Budeasa, sat, face parte din comuna rur. Micesti, plasa RiulDoamneI, jud. Muscel.

spre S., udA teritoriul comunel

Budaiul, piria, pl.

Siretul-d.-j.,

Lipova, pl. Racova, jud. Vasluiti,

jud. BacAti, care curge pe teritoriul com. Milesti.

si se varsA in piriul Lipova. Budaiul, vale, plasa Siretul-d.-j.,
jud. BacAti, situatA in partea E. a com. Milesti.

Budeasa, girlä, trece prin com.
MArAcineni, pl. Riul-Doamner,

Budalul, firîu, curge pe mosia
CAtAmAresti, com. Cucoreni, jud.

jud. Muscel.

Botosani, si se vara. in Siena.
Budäiul, vale, In com. MAnAsti-

Budeasa-Mare, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti ; face parte din coin. rur. Dobrogostea-Negovani.

Budaiul, pfrig, jud. Dorohoiti,
numit i Conceasca, se forme221

reni, pl. Jijia, jud. Botosani, futre dealul BudAiul

www.dacoromanica.ro

BUDEASA-MARE

43

BUDEM

Budeasa-Mare, sat, jud. Arges, pl. Pitesti; face parte din com.
rur. Budesile. Are o scoald primarA ruralA.

tA a atmI Cilnistea, proprietatea
Vetrer-MAndstireI-Comana.

176 fam., cu 809 sufl., din care

3 fam. TiganT. Comuna are o
biserica ziditA de familia Budes-

Acest cAtun este situat pe
loc mlAstinos, provenit din vArsAturile alnister.

tenilor din Pitesti, deservità de preot, i cintAret i r paracliser ; o scoalA primará ruralA ; 5 circiurd. Budgetul comu-

Budeasa-Micä, sat, jud. Arges,
pl. Pitesti ; face parte din com. rur. Budesile.

Este mult vinat de apA cum: sitar!, rate, lisite, etc. In 1864 s'a improprietarit aci
120 locuitorl fostr clIcasT, luind

ner pe anul financiar 1882-83

Budeasa-Micä, gîrld, izvoreste
din jud. Arges, formeazA limita de S. intre comuna Ciumesti
com. MArAcineni, pl. Rturile, jud.

o suprafatA de 385 hect. Aci
este o bisericA de zid, fOcutA in

a fost de 1816 le! la veniturr si de 1774 Id, 62 bant la cheltuelr.

1882, deservit1 de I preot
cintAretr ; tine de parohia Co-

Dupg o publicatie oficiall (1887) aceastA comunA numArA
181 contribuabill si are un budget de 4097 leI la venituff si de 2268 le/ la cheltuell. In anul 1887 erati in comunl

Muscel, si limita de V. t'Are
comuna Ciumesti si jud. Arges.

Dupa ce udA partea de V. si
S. a comuner Ciumesti se varsA In riul Doamner.

mana, de care este departe de 3 kil. La marginea de E. a satulur,
pe coastA, este o vilA, fostd a decedatulur M. KogAlniceanu, care fusese arendasul mosier Vatra-MAnAstirer-Comana; azr este proprietatea familier decedatului Em. GrAdisteanu.

Budeasca, nume, ce purta mar inainte satul Scorteni, judetul
BudeI (Valea-), vale insemnatA

698 capete vite mar!: 68o bol si yac!, 18 cal i 608 vite márunte : 358 o!, 62 capre i 188
porcr.

Se scoate multa trestie din
batile i zmircurile Cilnister, tres-

Bude§ti, com. rur., pe apa Simniculur, aproape de riul Olt, ju-

In com. Tohani, jud.
clA in Valea-Scheilor.

BuzAti ;

incepe din Fintina-Stilpulur

tie care servA locuitorilor pentru acoperirea caselor.

detul Arges, pl. Topologul, la

20 kil, de com. rur. Tigveni,
resedinta subprefectureI, si la 6o kil. de Pitesti. Se compune din satele urmAtoare : Budesti, Barza, Linia i RudAria, aviad

Se creso si &dad de m6,tase. In 1885 a fost in vilA
o

BudeI (Valea-), vale, com. Davidesti, plasa Argeselul, judetul

Muscel, se varsà in riul Argeselul, pe teritoriul comuner Davidesti, din care izvoreste.

crescAtorie model pentru cresterea gindacilor de mAtase In mod sistematic.

peste tot 327 familli, din care
57 fam. de Tiganr, cu 1168 suflete.

In acest cAtun sunt 3 hect.
Cu vil.

In comuna este o bise-

CAtunul acesta este aproape

ricA vechid, reziditA din temelie

Budele, mahala, com. rur. Nenciulesti, pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.

de statia drumulur de fier de
la ComanA de 3 kil., iar de halta

de la GrAdistea de 5 kil. Trupul de mosie, pana a nu
fi fost incorporat cu Vatra-MAnAstirer-Comana

Budele, pIta, strAbate vestul comune! Rosiile, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

i pOnA a nu

fi dat pAmint fostilor clAcasT a-

la 1812 de marele clucer Constantin Socoteanu, proprietarul mosier, i restauratA in urmá de familia Lahovari, descendentir Socotenilor; o scoalA primará. ruralA. ; case vechr boerestr; 5 Budgetul comuner pe

Budele, pirta, izvoreste din hotarul comuner Rominesti, strdbate comuna SAscioara, plasa Mijlocul, jud. Vilcea, primeste de afluente apa SAscioara si se varsd in Oltet, la sudul comuna

vea suprafata de 954 hect. Sunt 3 circiumr.

anul 1882-83 a fost de 1610
le! la veniturf si de 1600 le! la
cheltuelI.

Budesile, com. rur., pe riul Arges, jud. Arges, pl. Pitesti, 5 kil. de com. rur. BAscovulresedinta subprefecturer,

Dup. o publicatie oficialA (1887) aceastA comunA numArA 225 contribuabilr i avea in acel
an un budget de 3573 le! la
veniturr si de 3919 ler la cheltuelI.

Budeni, cdtun, pendinte de com.
Comana, plasa Cilnister, judetul Vlasca, situatd pe coasta dreap-

si la 15 kil. de Pitesti, formatO de satele : Budeasa-Mane, Budeasa-Micl, Rogojina i Redioasa, avind peste tot 210 case,

NumArul vitelor era in anul 1887 de 523 capete vite marr :

www.dacoromanica.ro

BUDE$T1

44

BUDETTI

504 boT i vacT, 15 caT si 4 bi-

voli si de 632 vite marunte :

io oT, 22 capre i 600
torT.

2 masinT de treerat cu aburl un pod. In comuna s'ari stabilit r8 strainT.
In mare parte locuitoriT acesteT

tia sunt : 700 bArbatT 0 673
femeT; 616 cAsAtoritr, 660 necAsAtoritr, 96 vlduvl; 122 carte ; totT sunt RominT ortodoxT.

Aid este o trecatoare peste
Olt Cu pod umblator.

comune sunt Tigani.

Bude§ti, com. rur., in jud. R.Bude§ti, corn. rur., pl. Negoesti,
SArat, plasa OrasuluT, pe piriul

jud. Ilfov, situata la S.-E. de Bucuresti, pe tarmul sting al
riuluT Arges, la varsarea riuluT

arceiul. luat numele de la mosia
unuT vechiti proprietar, numit Budescu.

Dimbovita in acest riti, 39 kil. departe de Bucuresti. Se compune din satele : Ne-

Este asezata in partea de miaza-noapte a judetuluT, la 29 kil.

In comuna este o biserica, cu hramul Sf. VoevozT, zidita in 1844 de familia Zosescu ; are venit 1784 leT 66 banT ; e deservita de i preot, i cintaret si I paracliser. In com. este o scoall mixta, fundata in 1874 de comund, cu
invatator si 76 elevI inscrisT, din carT 41 promovatT (1892¡893). Calitatea pamintuluT este mij-

goesti, Posta si Budesti cu o populatie de 2094 loc., carT traesc in 383 case 0 5 bordee.
Sta in legatura cu comuna Vasilati i Aprozi, prin sosele veeinale. Din sus spre Bucuresti este un pod pe vase peste riul Arges.
Intinderea comuneT e de 3814 hect., din cad d-niT General G.

spre N. de orasul rat, si in partea rasariteana a plaser Orasul, la 2 kil. spre E. de com. Cotesti, resedinta piaseT. Comunele invecinate sunt : Blidare, la 4 kil., Bontesti

akige la 6 kil., Golesti la 8 kil., Faraoane i Slobozia - CioAsti la i I kil. Se margineste la E. cu pro prietatea Cotesti, la V. cu padurea StatuluT Varzaresti, la mia-

locie ; comuna are: 19 hect. pamint arabil, I hect. imas, 420 hect. vi!. Ocupatiunile locuitorilor sunt:
fabricarea vinuluT si a rachiuluT,

agricultura putina, apoi cresterea vitelor. Loc. aa 15 plugurr,
545 capete de vite, din earl : 19

Manu, P. Chiritescu si Gr. Filipescu, an 3225 hect. si locuitorif 589 hect. Proprietarir cultiva 2722 hect, 235 ramin sterpe, 208 izlaz si 6o padure. Locuitoril cultiva tot terenul, rezervind 100 hect. pentru finete.
Comuna numara 361 contrib.,

za-zi cu com. Urechesti, de care se desparte prin piriul Circeiul,

boT, 43 vac!, 47 ca!, 9 epe, 12 or, 6 capre i 237 rimatorT. Comertul este activ si consta in
importul de cereale, carT lipseso co mu n eT , instrumente trebuincioase la fabricarea vinuluT, coloniale i vestminte, i in ex-

la miaza - noapte cu com. Cotesti, de care se desparte prin
piriul Valea-Dilgovuluf.

Este o comuna de cimp; nu
are dealurT importante pe teritoriul ei, avind, spre V. nu mal,
ramificatiile Dealulur-Cornitelor. Ca riurT are niste micT piraie, formate din ploT ; asa sunt: Orceiul la miaza-zi, Dilgovul la miaza-noapte i pirtul Leordetul;

cu un budget de 8914 leT la
veniturT si 6585 lei la cheltueli.

In anul 1885 emit 349 contrib.
Dintre locuitorT, 499 sunt plu-

gad, 27 ati diferite profesiT.
gurT :

portul vinuluT. Transportul se face prin statia Cotesti, la 8 W. spre E. de comuna. Sunt in comuna 50 comercianti, din car! strain ; din acestia: i este bacan, 7 circiumarT, 2 mAcelarl,

Aratura se face cu 103 plu54 cu bol si 49 cu cal.
Locuitoril at1 119 care si el-

marchidan.
CAile de comunicatie sunt sim-

rute :

54 cu bol i 65 cu cal.

are 9 puturl, cu o adincime de cite 30-40 metri.

Comerciul se face de 13 circiumarl si 2 hangiT.

Alt catun, afara de cel de
resedinta, nu maT are; insa par-

ple drumurT vecinale, spre : Slobozia -Cior4ti - Gologan ; 2. Golesti-Focsani; 3. Cotesti-Faraoane-Cirlige-Virtescoiti ; 4. Cotesti - Odobasca - Dealul - Lung; 5. Popesti - pragosloveni - PlAi -

Numarul vitelor marl e de 781: 314 cal i epe, 202 bol,
185 vacT i viteT, 22 taurT, 58 bivoll i bivolite, si al celor mid*

tea apusana a luT poarta numirea de Circeiul.

Suprafata comund este de 463 hect., din earl 23 hect. ocupate de vatra comuneT, restul

de 1365: 9 capre, 338 porcT
si 1018 oT.

ne0-Rimnicu1 SArat ; 6. gara

de 443 hect. este al locuitorilor.

Cote0. Comuna are 308 contribuaVeniturile sunt de 8835 let 5o banT, lar cheltuelile sunt de 8563 le! 45 banT.

Are o biserica cladita de marele vornic loan Manu ; o small mixta, baetr si fete ; o povarna;

Populatia este de 405 familiT, cu 1373 suflete; intre ace§-

www.dacoromanica.ro

BUDEM

45

BUDEM

Bude§ti, sat vechig, pe apa SimniculuT, jud. Arges, pl. Topologul, in apropiere de riul 01-

Prin el trece drumul spre
numit
razasese.
leahul-Budesti.

s'a construit de judet in anul
1884.

Din vechime acest sat a fost
Numarul vitelor este de 246 capete, din carI: 183 vite marI cornute, 20 of, 13 caI si 20 timAtorT.

tul ; face parte din com. rur. Cu acelasI nume. In acest sat este o biserica vechil rezidid
din temelie la 1812 de clucerul Dinca Socoteanu i restaurad

Ad sunt 2 masinI de treerat cu aburI, i pod pe vase, filtre Budesti i RadovanuI, i i povarna.

Comereiul se face de 13 eh-ciumarl si 2 halle%

In urma de familia Lahovari,
descendentiI Socotenilor. Biserica are hramul S-tiI Ingerl; este deservid de 2 preotI, 2 clritgretT paracliser. Este tntretinuta de proprietarI, casi ati case marI boerestr si un atelier cu herastrae cu aburI, unde se lucreaza

Numarul vitelor marf e de Bude§ti, sat, pl. Negoesti, jud. Ilfov; face parte din com, rur.
cu acelasT nume. Este situat la

S. E. de Bucuresti, pe tarmul sting al riuluI Arges. Prin mijlocul satulur trece soseaua judeteana Bucuresti-Oltenita. La V. se varsa rlul Dimbovita in

667 si al celor miel de 1199. LocuitoriI aa 86 plugurr, 47 cu boT, 39 cu ea! i 102 care carute, 47 Cu bol si 55 Cu

cal. In sat sunt 18 straid.
Dintre locuitorI, 478 sunt plugarr.

lemne de cherestea din padurea proprietatiI, exploatata de o societate franceza (1885). Mosia Budesti, a d-luI George

I. Lahovari, are o intindere aproximativa. de 7600 pog., din
care 1500 pog. lucratoare, 3600

rtul Arges. Aci este resedinta Bude§ti, sat, in jud. R.-Sarat, pl. OrasuluI, catunul de resedinta subprefecturiI plaser Negoesti, al comuna Budesti. i.a luat a jlideluI de ocol, a mediculuI plaseT si a und companiI de numele de la mosia Budesti. E dorobantI. Are un biuroa telesituat in partea de tasarit a comund, asezat pe piriul Cirgrafie, platit de judet, care face
serviciul postei rurale, precum

pog. padure batrina de stejar, fag si alte esente si 2500 pog.
date fostilor clacasI.

si un spital rural cu 40 paturT.
timpul rasboiuluI din 1877,

ce; are o tntindere de 120 hect., Cu o populatiune de 1373 loc.,

Aicr este o trecatoare peste
Olt cu podurr volante si un pod de lemn peste apa SimniculuI. Satul are o scoala primara.

divizia IV-a, comandad de d. General Manu, a ocupat acest
sat. Suprafata lui e de 1839 hect.,

futre carI sunt socotitt i ceI din catunul arceI, cu care formeaza un singur trup.

Bude#I, sat, in pl. si jud. Tutova, com. Plopana, spre S. de
tirgusorul Plopana. Are 233 loc.,

din carI d. General Manu are
Bude§ti. (V. Guranda, sat, com.
Babiceni, pl. .$tefanesti, judetul
Botosani).

1275 hect. si locuitorir 564 hect.

Proprietarul cultiva 1005 hect., 150 ramtn sterpe, 6o izlaz si 6o

din carI 6 stia carte, si 53 case.

Bude§ti, sat, in partea de E. a
com. Curteni, pl. Crasna, jud.

padure. Locuitoril cultiva 464 hect. si ioo rezervä pentru fiflete.

Budeqti, sat, face parte din comuna rur. Diculesti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-

Falda ; situat in valea dintre
dealurile Osoiul i Caluglrita,

Populatia satuld e de 2000 locuitorI, carT se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor. Are o biserica mare, cu hramul Adormirea, deservid de preot i 2 cintIretT, cladita de Marele Vornic Ioan Manu ; o cazarma de dorobantI; o gra-

pulatie de 395 locuitorI, 200 barbatI si 195 femeI. Cade in
partea de N. a comund. Locuitoril sunt ImproprietaritT In anul 1864.

la distand de i kil, de satul
de resedinta, Curteni. Are o biserica facuta la 1864,

deservid de I preot si 2 clntAretr, intretinuta de proprietarul rnosid.

Ad e o biserica fondata la
anul 1825 de Slugerul Alexandru Diculescu si reparad in ur-

dilla frumoasa cu tot felul de
Bude§ti, sat, in com. Mogosesti, pl. Stavnicul, jud. Iasi, asezat
la poalele dealuluT Budesti. Are

ma de d. Vasile Racod.

o populatie de 46 familiI, saa
169 locuitorI; o biserica ; casele

proprietatiI; o moara.

poml, proprietatea d-lur General Manu ; o scoall mixta, frecuentad de 40 elevI si 15 eleve, cu intretinerea carda statul cheltueste anual 1404 ler, lar comuna 1175 leI. Localul scoald

In partea de V. e udat de
1.1111 Oltetul si de valea Imoroasa.

Copir in vIrsta de scoall sunt 28,

dintre carl 14 baetI si 14 fete.
Bude§ti, cif tun al comund Tres-

www.dacoromanica.ro

BUDEsTI

46

BUDESTI-GHICM

tioara, jud. Buzaa, Cu 200 loc. si 48 case.

sesti, pl. Stavnicul ; mal jos de sat, unindu-se Cu piriul PIetrosul, se varsa in scursura iazulul
Birca.

sunt copiT, dintre carT 562 co-

piI de sex barbatesc, 516 copiT de sex femeesc ; dupa nationalitatT sunt : 34 suflete strlini, saa 5 familir evreestI, 7 famili! UngurT, NemtT, etc.

Bude§ti, deal, jud. Iasi, la poalele caruia e situat satul Budesti, com. Mogosesti, pl. Stavnicul. Virful luT se numeste

Bude§ti-de-Jos (Lunca), mofie nelocuita, pl. Negoesti, jud. Ilfov ; face parte din com. rur. Budesti. Are o suprafata de 750 hect., proprietate a d-lur P. Chiritescu. Din totalul mosief, 75 hect. se rezerva pentru finete.

Toaca. La 1812, in timpul bejenier, o ceata de TurcT se asezase pe virful dealuld.
Bude§ti, drum, jud. Iasi, ce duce

RominiT se indeletnicesc cu agricultura si cresterea vitelor; strainl, in parte, aa angajamente la proprietarl, alta' se ocupa. c 1 agricultura, si altiT cu ne-

de la Iasi la Vasluia prin comunele : Galata, Miroslava, Mo-

Bude§ti-de-Sus (Lunca), mofie nelocuita, pl. Negoesti, jud. Ilfov; face parte din com. rur. Budesti. Are o suprafata de 450 hect., proprietate a d-luT General Manu. Din totalul mosieT, 40

gosesti, Mironeasa si prin satul
si pe dealul Budesti. Acest drum

gotul. Dintre locuitorir improprietaritl In 1864 sunt asta-zT : 119 carT staptnesc locurile lor insi-sì; 166 ca urmasT si 98 mil de si insuratT si cultivatorl de

servea in vechime de comunicatie intre Tara-de-Jos si Iasi ; pe

pamint, dar Inca n'ail niel un
sola de improprietarire, precum niel prilejul de a mosteni dupa

aicl veneaa Domnir din Constantinopol la scaunul domniet
Tazlaul-d.-s., comuna Scorteni, judetul Bacaa, despre care Th. Codrescu, In cBuciumul Rom'in», pag. 523, ne spune: cmosie la tinutul Bacaulul, in care are parte si d-luI Stefanache Ion
Cocea, care mal cumpara o suma de stinjenT de la Niculal sin Toa-

hect, se rezerva pentru finete.
Neamtu, la extremitatea despre

urma parintilor lor legiuitt
Agricultura se poate face pe o intindere de 2423 hect., 47 aril.

Bude§ti O Färtigani, mofie, pl. Bude§ti-GhicAI, com. rur., jud.
E. a judetuluT si despre S.-E. a pl. de Sus-Mijlocul. Se margineste la N. cu com. Bozieni si Birgaoani ; la V. cu com. gin
gaoani, in parte ; la V. cu com. Margineni, si la E. cu jud. Roman, despartindu-se in toate par-

Suhatul are o intindere de
140 hect., nutrind 2391 capete de vite, carI, singure din tot

judetul, sunt de o rasa superioard, ad i prasindu-se si erescindu-se specia boilor si a vacilor Olandeze si Elvetiane. In aceastä comuna se mal allá si o herghelie de cal.
Sunt: 560 boT, 285 vacT, 1036
or,

der Petrea, Vasilie a Icoanel

din satul Scorteni; iar din razesT sunt si C. Magu, Vasilie
Grigoras, Grigori Patrichi, care vind 12 stinjenr din mosia d-sale Aga Enache Crupenschi, si Ion Banca 4 stinjenl, d-sale SatraruluT Sandu Chiriac; Tudurachi

tile prin limite conventionale. Terenurile sale in parte sunt accidentate, prezintind sira dealurilor Climesti, Faurei si Chi, care strabat comuna aproape paralel cu hotarul jud. Roman ; in colo sunt val si podise rodnice si prielnice culture/ plantelor agricole, iar pe

1,8 caT, 238 pord, si 154

liile

vite micr cornute. In aceasta comuna sunt : 5 bisericr, Cu II deserventr, 5 preotT,

Matagund, C. Maris, etc.; pe
litiga mosia Costesti si altele, fara sat».

6 eclesiarcT, platitl din fondurile comunale cu 700 leT (venitul fonciar anual al paminturi-

unele locurT, mal cu seama. des-

Bude§ti, piidure particulark supusa regimulul silvic, pendinte de com. Diculesti, pl. Oltetuld.-j., jud. Vilcea.

pre N., putin mlastinoase. Este formata din satele : Budesti - Ghical, Climesti, Faurei, Micsunesti si Tatomiresti, Cu o
populatiune de 2446 suflete, 548 familiT, carT repartizatT dau : 2422 suflete: 1237 barbati, 1209

lor date bisericilor, se urca la suma de 2366 leT) ; 4 morl de
apa ; o velnita; 4 fferariT ; 2 rotariT ; o scoala. Budgetul comuneT e de i0802 lel la venituff si 10703 la cheltuel/ ; nUmgrui contribuabililor e

de 543.
Comunicatiunea Cu satele ve-

Bude§ti, pirig, jud. Iasi, format
din dota ramurl ; una izvoreste

femel ; dupa stare chilla: 1219
necasatoritT, 1060 casatoritT, 167

cine se face prin : un drum
comunal din satul Tatomiresti, ce trece prin satul Faurer, Budesti-GhicAT, legindu-se cu so-

din padurea numita Gisca

si

alta de sub dealul Huma, trece prin satul Budesti, com. Mogo-

vaduvr, dintre carT 71 vaduve, 3 divortatl, 40 nevolnicT ; 128 stia carte, 2319 nu stia ; 1078

www.dacoromanica.ro

BUDE.5TI-GHICIT

47

BUDIENI

seaua jud.Platra-Bozieni-Roman Intre kil. 25-26; prin douA drumurr comunale ce es din precedentul, intre satul Tatomiresti

die& Pirlulaudestilor, lar dupA
altir, pirtiasul VlAdiceni, fiind-cl scursoarea iazulur BalAnesti trece

ocupindu-se cu agricultura, cresterea vitelor i cu lucrul de lem-

pe teritoriul saruhr Vadiceni.

Fdurer, ducind unul prin satul Climesti in jud. Roman, prin

rarie simplä. Locuitorir posea 30 plugurr, 63 care cu bol, 606 vite marT cornute, 55 cal, 955
or, 62 capre, 197 rimAtorr si 30

Bude§tilor (Dealul-), dial, in
com. Budesti - GhicAT, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu; for-

Micsunesti la Hirtesti, precum prin diferite alte drumurr naturale, ce leaga. diversele localitAtT.

meazA o sira, din care se detaseaza dealurile: Climesti, Chiliile i FAurer.

Bude§ti-GhicM, sat, com. Budesti-Ghical, pl. de Sus-Mijlocul,

Bude§tilor

ju-

jud. Neamtu, asezat pe valea
piriiasulur cu acelasr numei sub coastele a trer dealurr: FAgetelul, Chiliile i Climesti, intre satele: Vlddiceni la V., Bozieni

detul Neamtu, formeazä scur-

stupr carr dan 16 kil. ceara. Budgetul comuner are ca venit 960 ler, iar cheltuelile se urca la 930 ler. Contribuabilr sunt 250. Riul Amaradia udd patnintul acester comune, care, in timpurr ploioase, debordind, prici'tueste marr stricAciunr semanaturilor. Comunicatia se face prin calea fierata Filiasi-T.-Jiul ce trece prin apropierea acester comunT avind statie la CopA.cioasa ; prin soseaua judeteana Tirgul - JiulRimnical-Vilcea, care trece prin mijlocul comuner ; prin soseaua

soarea iazurilor de pe partea
nordica a terenurilor com. Budesti-GhicAl ; parcurge teritoriul

la N.-E., Climesti si FAurer la S.-E., la 29 kil. 300 m. departare de Piatra. Are o populatiune de 819 sufl., sati 182 fam., din cae 26 vAduve, 7 nevolnicT Rominr,

com. Bozieni, urmind directiunea S.-V. catre N.-E., pe o in-

tindere de 150 m. si se varsA in iazul al treilea din cea din
urmá. comunl, dupa ce primeste

din stinga pe piriul Sorer.
3 familir

Izraelitr, 7 Ungurr, carr in ge. neral se ocupa cu agricultura
cresterea vitelor, lar Evreir cu negotul. In acest sat se aflA : resedinta

Budichia. (Vezr Dealul-Teiulur, com. Rosiile, jud. Vilcea).

comunala care se detaseazI din soseaua judeteanA de la «Fintina-cu-lantul», strabate interio-

rul comuner si merge la com.

Budieni, com. rur., in partea de E. a pasa Ocolul, jud. Gorj ;
e situat5. parte pe loc ses, parte pe deal. Este formatA din 2 catune, catunul Budieni, unde este resedinta, i cAtunul Pistesti numit i Pistesti -din - Deal. Se

DAnesti.

autoritatilor comunale, o biserica nota facuta de vr'o 4 anT, deservitA de 2 preotr si 2 dascAlr; o scoala frecuentatA de 42 elevr; 2 mor): de apa, o veli nitA, 2 fierarr l rotar. NumArul contribuabililor este de 207.

In comuna se gasesc io fintIni acute de locuitorl.
Comuna are I local de primarie ; i

coa15. infiintatA, la 1879

margineste la N. cu com. BA15.nesti, la V. cu cat. Bucureasa
al comuner Petresti-de-VArsaturr,

frecuentatA de 45 elevr si 2 eleve, din 50 inscrisr. Comuna are 4 bisericr, din care i de zid si 3 de lemn, slu-

In acest sat se face mare bilciti,

la S. cu

asa si la E. cu com.

la 20 Iulie.

CopAcioasa.

Numárul vitelor se urca la 572 capete, dintre carl : x58 bol, loo vacr, 207 cl, 25 cal,
33 porcr si 49 juncr.

Bude§ti- Ghick" (De la-), iaz, jud. Neamtu, in partea despre
N.-V. a satulur Budesti.GhicAl, format de scursoarea piriiasulur din iazul BAlAnesti ; comunica. cu iazurile din com. Bozieni prin un piriias, care, dula cum spun unir, poarta aceeasT numire, a-

Numele de Budieni, se zice cA i s'a dat dupa numele unuia din primil sar locuitorT, numit Budianul, al cAruf descendentr sunt i acum foarte numerosT. Are o intindere de I200 hect., din carr 205 hect. arabile, 235 hect. finete, 6 hect. vie, 745 hect. izlaz, pomet si padure, 9 hect. vatra satulur. Pamintul este productiv.
Are o populatie de 1430 suflete, saii 285 familir, totr Rominr,

jite de 2 preotr si 3 cintaretr. Bisericile sunt cladite : cea de zid in anul 1870, iar cele de lemn: i in 1770, alta la 1820; celer de a treia nu-i se cuma-te data fondArer fiind foarte ve-

cha.
Budieni, cätun de resedintA, jud. Gorj, com. Budieni. Are o intindere de 900 hect., din carT 140 hect. arabile, 160 hect. finete, 695 hect. izlaz, pomet i tuaris, 5 hect. vatra satulur.

Are o populatie de 190 fawilli cu 950 suflete, top* Ro-

www.dacoromanica.ro

BUDIENI

48

BUDIFrENI

Budisteanca, pddure, supusa regimulur silvic, com. Budisteni, bill. pl. Podgoria, jud. Muscel, comLocuitorir posea. 20 plugurr pusd din stejar, fag, carpen si si 45 care cu bol, 400 vite marT plop, in intindere de 75 hect. cornute, 35 caT, 535 or, 32 capre, upo rimatorr si 20 stupr cu Budisteni, com. rur., pl. Podgoalbine. ria, judetul Muscel, la S.-E. de Apele si calle de comunicatie Cimpulung-, asezata pe ambele descris la comuna. 'T'alud ale riulur Budisteanca. In catun se maT gasesc E numita si Bogati. De la aput si 7 fintionr. ceasta comuna pana la CimpuCatunul are 2 bisericT de lemn, lung isunt 77 kil. deservite de z preot i I dinSe compune din 4 catune : ta.ret. Budisteanca, Glodul, Scoicesti Budieni, mahala, in com. rur. si Pietroasa. Numele saii vine Tehomirul, pl. Vailor, jud. Mede la Gira si Schitul-Budi.steni. Are o populatie de 1057 locuihedinti. torT (650 barbar si 407 l'eme» Budilovätul, deal, in com. rur. Cu 214 capr de familie, cari pl. Ocolul-d.-s., jud. träesc in 294 case. Breznita, LocuitoriT, pe Ruga agriculMehedinti. tura. i cresterea vitelor, se mar Budilovätul, mahala, in plasa ocupa cu clltura ciresilor, peOcolul-d.-s., jud. Mehedinti ; tine penilor, prunelor si a visa Prodesfac la Bude com. rur. Breznita. dusul muncer curesti, Pitesti i Gdesti. StupiT

miar, din carr 160 contribua-

biserica, deservita de preot si 2 dascalT, claditä de
si
I

locuitorT.

Scoala, cu intretinerea carela statul cheltueste anual 1080 leT,

e frecuentata de 65 bletT si 6 fete, din numarul de 131 in etate de scoala. tiú carte 239 barbatr si 30
femer.

Budisteni, sat, face parte din
com. rur. cu aceIasr nume, jud. Muscel. Se mal numeste i Mosneni.

Se afla situat intre dealurile:

Cringureanca, pe care se afla vie si padure, i dealul Zamfir unde este cimitirul satulur, cu
o mica bisericutd. Ad i este reedinta. primarieT ; scoala i bi-

serica, cu hramul Adormirea. Gira Budisteanca uda catunu/ spre V.

Are o populatie de 380 locuitorr.

peidure, in jud. Mepl. Ocolul-d.-s., com. hedinti,

Cu albinele daú pana la 41 kg,r. miere. Gindacir de matase pro-

rur. Breznita.

duc pana la 40 kgr. gogosT.
Porumbul se cultiva pe 96 hect.; iar tuica se fabrica pana la 7000

Budisteni, cdtun al comuner Costesti, jud. Buzad, cu 370 locuitorT si 78 case.

Budinul-Cilciul, trup de pizdure, pe teritoriul com. Crucea- d.-s.,

Budisteni, deal, in raionul comunel Budisteni, jud. Muscel,
pe care se cultiva 62,25 hect. vie.

decalitri pe an.
Locuitorir al-1: 210 bol, 17 cal, 247 or, 154 porcr, 69 juncr
105

pl. Zabrauti, jud. Putna. Este
proprietatea razesilor.

acf.

Budisteni (Bälisoara), mofie,
com. Costesti, jud. Buzail. Are 420 hect. arabile si izlaz, 15

Budislavul, 1/mute, in jud. Arges, plaiul Lovistea. De aicr
pleacd Culmea-Cozier. Are o mal-

time de 2397 m. d'asupra nivelulur MariT-Negre.

In comuna .5.i imprejurul comuna sunt dealurile : Cringureanca, Zamfir, Covergibr, Schitul-Budistenr, Baila-Mare si Baila-

hect. padure, despartita in

3

sforT : Ariceasca i Balisoarele.

Budisteanca, sat, jud.
(V. Filiul).

Braila.

Comuna are 233 contribuabilT. Venitul anual e de 2140 leT i cheltuelile de 2133 ler. Are un capital de 1154 leT la
Casa de Depunerr.
Locuitorir sunt parte mosnenT,

Budisteni, pefolure a statulur, in
intindere de 322 hect., pendinte de com. Budisteni, pl. Podgoria, jud. Muscel.

Budisteanca, gIrM, jud. Muscel; izvoreste din colinele jud. Dimbovita, ja diferite numirT, dupa. localitatile pe unde trece,
uola com. Budisteni i Ciulnita, pl. Podgoria, si se varsd in riul Arges.

Budisteni, fost schit de calugarl,
in comuna cu acelasT nume, jud.

parte improprietaritT prin legea din 1864, pe mosia Schitul-Bu-

Muscel, fondat inainte de anuf
1685, de S tefan Calu garul, care,

disten In raionul acester comune sunt schiturile : Budisteni Cotroceni, ambele in ruina,

ca mirean, punta numele de
Stanciu, logofatul din Budisteni.

www.dacoromanica.ro

liUDOAIA

49

BIMUILA

Acesta lAsI o mare parte din averea sa schitulur Budisteni, care mar tirziä fu inchinat mlnAstireT Cotroceni, spre a fi ferit in viitor de orr-ce supArdrI,

Budoiul, mofie, fostA proprietate a statulur, com. Tereuja, pl. Oltetul-d.-s., jud. Vilcea, care s'a vindut in loturr la locuitorl.

hect. izlaz, 6o hect, fin*, wo
hect, cultivabile.

Are o populatie de 41 familiI, sati i8o suflete, din carl 35
contribuabilr.

spre a-r asigura, cu felul acesta, existenta i inflorirea.
Din cauza releí administratil, schitul s'a pArAsit, chiar din anul inchinArer sale. CAlugArir 11

Budoiul, perdure a statuluI, jud.
Vilcea, in intindere de 500 hect.,

fosa pendinte de mAndstirea Polovraci, situatA in com. Sinesti, pl. Oltetul-d.-s,, i formatA

caer le lipsea pAnA existenta de toate zilele. Bisericuta, dei ruinatA, servea de eclesie, iar preotul se intretinea din mila crestinilor.
IAsarA,

din trupurile : Dobrica saä Pietroasa (300 hect.) si Urzica (200 hect.).

Locuitorir aii 8 plugurT, 15 care cu bol i vad, 83 vite inarr cornute, 33 porcr si 41 capte. In apropiere de acest cAtun trece apa Bistrita. Comunicatia in acest cAtun

se face prin sosele comunale
carr 11 pun in comunicatie la S. cu omAnesti, lar la V. cu Telesti-d.-1., unde soseaua comuna1ä inelneste soseaua judeteanA

Budrea sat, jud. R.-SArat, plasa
R1mnicul-d.-s., cAt. com. Raco-

La anul 1838, consingenir
consAteniI fondatorulur schitulur

viteni, asezat in partea de N.
a comuner, la poalele dealulur Budrea, pe pirlul Budrea, la I

Budisteni, aü reclamat DomnitoruluI Alexandru Chica contra egumenilor de la Cotroceni pentru reaua intrebuintare a veniturilor acestur schit; reclamatia lor tusa n'a avut niel un rezultat. AstA-zr este o coinplectl ruinA. Venitul schitulur era de 700 galbenI anual.

kil. spre N. de cAt. de resedintA, Racoviteni. Are o indadere cam de 50 hect., si o populatie da 96 familiI, sari 410 suflete, din carl 81 contribuabilI ; 15 stiii carte. Este in sat o deservit5. de I preot I clntäret.

Buduhoaia, perdure, in partea de N.-V. a comuner Urziceni,
pl. Cosula, jud. Botosani.

Buduhoceai iaz, pe mosia Cervicesti, com. Cucoreni, jud. Botosani, format din pirluI Ratica.

Are o suprafatA de 3 hect,

Budoaia, deal, pe teritoriul satulur Crucea, com. Sirca, plasa
CirligAtura, jud.

Buduhocea, tes, pe mosia CerBudrea, deal, jud. R.-SArat, pl.
Rimnicul-d.-s., com. Racoviteni,

vicesti, com. Cucoreni, jud. Botosani; produce mult fin.

se desface din dealul Hirboca,
Budoaia,ftirig, izvoreste din dealul Budoaia, satul Crucea, com. Sirca, pl, CirligAtura, jud. Iasi, si se vars1 in 04'111 Bocnita, com. Sinesti, pl. CirligAtura.
brAzdeazA partea de N. a com.; se sfirseste in riul Ciln Aul ; e a-

Buduiasca, cdtun, pendinte de
com. MAgura, pl, alnistea, jud.

coperit ou imasurl turI intinse.

semAná.-

Vlasca, situat futre vAile Teleorman i Clenita, proprietate a statuldf. Are o suprafat5. de
370 hect., din carr 62 hect, p5.dure, si tine de ocolul siIvic Ghimpati. Are o bisericA ziditä

Budrea, phia, jud. R.-SArat, pl.
Budoaia, piria, in jud. R.-S5.rat,
plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni, izvoreste din culmea CAtAutulur,
Marginea-d.-s., com. Racoviteni; izvoreste din dealul Budrea, uda partea de N., trece prin cAtunul

uda partea de S. a com. si merge de se varsA in riul R.-SArat.

Budrea si se varsä in riul CilnA.ul, pe dreapta lur. Valea sa este frumoasl, cu malurr imite
verzI.

de d-na Salta Castrisoaia, fosta proprietarl, si deservitA de

preot i2 cintAretI.
In cAtun este o scoall

Budoiul, nzofie a statulur, la N.V. comuner B5.esti, pl. Oltetuld.-s,, jud. Vilcea.

ziditl la 186r, cu I

invAtAtor,

Budoiul, mo,sie a statuluI, jud.
Vilcea, fostA pendinte de m5.n5stirea Polovraci, cate, pe periodul 1888-93, s'a arendat cu 4200 ler anual.
50700 :lime* Ineffonur Geograito. Vol. II.

Buduhala, cdtun,a1 com. ox111nesti, pl. Ocolul, jud. Gorj, situat spre N. de comunä, si aproape de soseaua judeteanA
T.-Jiä-Severin. Are o suprafat5. de 206 hect.,

frecuentatA de io bAetr si 5 fete, din numärul de 42 eopir, in

virstA de scoall. Este o
ciuml.

clr-

din carr 30 hect, pldure, lo

Buduila, certun al comuna B o ziorul, jud. BuzAti ; are 90 loc. si 26 case,
7

www.dacoromanica.ro

BuDUIOASA

60

BUEASCA

Buduioasa, ddure, jud. Bacati,
plasa Siretul-d.-s., com. OtelWi ;

Bacaii, pl. Bistrita-d.-s., pe teritoriul com. Margineni-MuntenT.

proprietatea d-nel Maria Hanuta. Budulul, deal, pl. Marginea-d.-s., com. Borde§ti, jud. R.-Sarat ; se
desfa,ce din Dealul-Nucllor, braz-

Budului (Valea-), vale, jud. Bacan, pl. Bistrita-d.-s., com. Margineni-Muntenr, situad intre deaburile Secatura i Dealul-Buduldf.

Dobriceni, reedinta comuneI, e aproape I kil. Are o biserica, fondata la anul 1830 de preotul TAnase,

reparata la 1881 de Stan
Boiangiul. Este situat intre doua

frumoase paduri wzate la V.
o E. luY.

deaza panca de Vest a comuneI, de-a lungul piriuluT Buduiul. E acoperit cu padurr §i pa-

Budurana, piriii, jud. Teleorman. Vara este sec. Pe timpul
topirel zapeziT

Buduroaia, avoig fi final, pe
esuI drept al SiretuluT, la com. i al plollor marT

se revarsd i ineacd tarinele locuitorilor.

Stolniceni, jud. Suceava.

Buduiul, iruil, in pl. Marginead.-s., com. Borde0, jud. R.-SA-

Buduroaiele, vale, jud. Dolj,
pl. Ocolul, com. Preajba. Budurana, vale, jud. Teleorman, incepe din tufariul moOd ButculWi, se indrepteaza. spre S., Buduroiul, Jinda, comuna MI. dulari, pl. Cerna, jud. Vilcea. adincindu-se din ce in ce mal Numele IT vine de la un copac mult, trece pe Ruga. com. GAscorburos ce este bagat in acel 1-5.011, la punctul numit Fin-

rat; izvorete din Dealul-Nucilor, uda V. comuna, de-a lungul dealuluI Buduiul §i se termina in rtul Rimnul.

Budul, sat, in partea de S.-V. a comund Stanilqti, pl. Prutul,
jud. Fälciü, la distanta de 4 kil. de satul de re.5edinta, situat pe

tina - Noul. Ceva mar sus de acest punct se formeaza piriul
cu acelaffl nume, care fiind oprit in cursul luI, formeaza Ele§-

izvor

§i

prin care se scoate

apa. cu un vas.

Buduroiul, piria, la Sudul comuna Zavideni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea ; se varsa In riul
Olt.

dealul cu acela§I nume, pe o suprafata. de 450 hect. Are o
populatie de 41 familif, sati 124

suflete, din carl 19 contribuabill. Se afla pe domeniul statulur

teul-luI-Dima, chiar in comuna Garagaul. De aci valea i piriul se indrepteaza spre ApaCiineluT, in care se varsa, maI

jos de catunul Gol4d, la hotarul ce desparte mo0a
ragAul de nunia Virtoapele-d.-s.

Buduroiului (Mägura-),
gura', jud. Teleorman, in partea din centrul comuneT Dracea, spre Vest.

Acest sat a avut i el partea sa de suferinta in luptele urmate futre Rug i TurcI in rAzboiul de la 1711.

Budureasca, gîrld, izvorWe din
raionul comund Calugareni, trece

Budul, deal, in partea de V. a
comuneI Stanile§ti, pl. Prutul,

prin com. Vadul-Sapat, pl. Cricovul, jud. Prahova, i-§1 con-

Budurosul, apd, jud. Prahova, izvorWe din com. Strejnicul, se varsa In iazul Moruzzi
(Leautul), in raionul com. Ne-

jud. Falda ; pe el se afla situat satul Budul §i o movild care poarta acela. nume.

tinua cursul pre linga comuia Mizil, jud. Buzäú, dup. ce primWe ca afluent girla Scheianca.

goqti, pl. Tirporul.
Budusluve§ti,
izvoreSe

Pe aceasta vale se aflä putinA piatra de constructie.

Budulacul,sirld, ce izvore§te de
la N. de com. Singerul, plasa Pod-

de pe teritoriul com. Fagetelul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt, i se

Budureasca, vale, In jud. Buzan, com. Baba-Ana ; se scurge In plriul Istaul ; pricinuWe culi in timpurile ploioase.

varsa In Orla Plapcica, com.
Aluni§ul.

goria, jud. Prahova, i se varsa in gira Cricovul, tot in raionul
com. Singerul.

Bueasca, pci'dure, in plasa Ialo.
mita-Balta, comuna Albe0, jud.

Budulanulul. (Valea-), vale,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., comuna

Budure§ti, sat, face parte din
com. rur. Dobriceni, pl. Ocolul,

Ialomita, pe tarmul drept

al

riuluI Ialomita. Are o suprafata

Florqd.

BuduluI (Dealul-), deal, jud.

jud. Vilcea. Are o pop. de 112 locuitorl (54 barbatT §1 58 femer). D'aci yi pana la catunul

de 350 hect. Esente : tejar, ulm, anin, jugastru, salde gi
plop.

www.dacoromanica.ro

BUEVTI

51

BUGEACUL

Bue§ti, sat, plasa Ialomita-Balta,

In mijlocul une alel umbroa-

pendinte de comuna Albesti, jud. Ialomita. Este situat spre E., la 4 kil, de satul de resedinta, la extremitatea de Nord
a cimpului Baraganul. Are o suprafata de 4500 hect.,

se este o cismea Cu apa buna de baut, care poarta urmAtoarea inscriptie: «Aceasta cismea s'ati ridicat de dumnealui ma-

Ilfov, pl. Znagovul, com. Bucoveni, pe linia Bucuresti-Ploesti. Se afla intre statiile Chitila (7.7 kil.) si Peris (12.9 kil.). Inaltimea

d'asupra nivelului mara e de
101.79 m. Venitul acestei statir

rele vornic Barbu Stirbeiti si s'al"' lucrat de Hristea Tersanena cismegiul, 1844, Tulle».

proprietate a statulur. A fost
pendinte de man. Cernica, a fost arendata pe periodul 1883-1893 cu suma de 40100 leI anual. Populatiunea e de 220 familir Romtni si 2 familii Greci.

pe anul 1896 a fost de 60791 lei, 90 banr.
Buftea, ptidure, jud. Ilfov, plasa Znagovul, de 1305 hect., proprietate a Principelui Al. B.
S tirbeit.

De alta parte, cu litere noua : «Renovat de principele Al. B.
Stirbeiti, 1888y. In fundul parcului este o mica capela, in

stil bizantin, sub care se af1á
cripta in care se odihnesc Barbu P. Stirbeiti, fostul Domn al Tarif-RomtnestI, Elisabeta Doam-

Aici se afla dota scoale primare, una de baeti si una de fete, cu un invatator si o 'luya%atoare, retribuitt de comuna. Localul scoalei este construit
de comuna. Are o biserica zidita. la 1843,

Buftea, pirlia,r, jud. Bacati, pl.
Bistrita-d.-s., curge prin comu-

na, nascuta Cantacuzino, Printul Alex. Barbu Stirbeiti Cu sotia sa Maria, nascuta Ghica-Co-

nele Girleni si Fintinelele si se scurge in Bistrita.
Buftea. (V. Piriul-Cazacului, jud.
Suceava).

manesti si mal multi copii al
lui Alex. Stirbeiti. In Buftea, in timpul razboiu-

deservita de 2 preotr si 2 cintlretr.

luI din 1877,

Buftea, vale, s'a infiintat de jud. Bacati, plaza
Bistrita-d.-s., ce se intinde prin comunele Girleni si Fintinelek.

Bufnel (Izvorul - de - la - Platra-), isvor, in judetul Buzati, com. Cislaul, cat. Ungureni ; in-

principesa M aria Alexandru Stir-

beiti un spital pentru ostenil raniti.

cepe de la Piatra -Bufner si da
In riul Buzar'.

Satul, impreuna cu Atirnati si Flaminzeni, se intind pe o
suprafata de 3458 hect. Proprietarul, Principele Al. B. Stirbeiti, are 2350 hect. si locuitorii 1108 hect. Pe mosia proprietatei se cultivl 1030 hect., 15 ramin sterpe,

Buftei (Valea-), vale, jud. Ilfov, prin care trece piriul cu acelasI nume, care alimenteaza balta
Znagovul.

Bufnei (Platra-), colind, in jud.
Buzati, com. Cislaul; incepe de la Batatura-Vacilor si merge pina in albia riului Bisca-Chioj-

Buga, lacul, in com. Lisa, din pl. Marginea, jud. Teleorman.

dula
Bufnitei (Coltul-), .pisc, in comuna Badeni-Paminteni, plaiul Dimbovita, jud. Muscel.

1305 hect. padure. Locuitorir
cultiva 1053 hect. si restul ram'in sterpe. Populatia satului e de 504 locuitori. Are o scoala de baetr si una de fete, frecuentate de 27 elevi O 20 eleve, cu cari statul si comuna cheltuesc anual 5056 lei.

Buga, loc izolat, in jud. Buzaii,
com. BlAjani, acoperit in mare parte de vil.

Buga, mdgura, in partea de S.
a comuna Lisa, jud. Teleorman.

Buftea, sat, pl. Znagovul, jude: tul Ilfov ; face parte din com.
rur. Bucoveni ; cade spre N. de

Buga, movild, in jud. R.-Sarat,
pl. Marginea-d.-j., comuna Gulianca. Azi tinde O. dispara, fiind

Buciumeni, pe malul sting al
riului Colintina. Calea fieratA Bu-

curesti-Ploesti tale calea nationa15. filtre Buciumeni si Buftea. Ad i este un frumos castel, cu
3 etaje, Inteun stil elegant el se afla in mijlocul parculur, inconjurat de arborl seculari; mai este o casa de mosafirl, o mare moara de abur'''.

Ambele scoale sunt sub un acoperamint, si sunt construite in anul 1889. Comerciul se face de 2 circiumari. In sat s'ati stabilit 13
strainr.

necontenit arata de locuitori. Buga, vale micd, la N.-E. satului Nazirul, in proprietatile locuitorilor din Nazirul, jud. BrAila.

Ad este o mare fabrica de
&ira.

Bugeacul, com. rur., in pl. SiBuftea, stafie de dr. d. fr., jud.
fistra-Nota, jud. Constanta.

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

52

BUGEACUL

Este asezatg in partea vesticg a judetuluI, la 118 kil. spre

din jud. Ialoraita, despArtindu-se de ele prin fluviul Dungrea ; la E.

V. de orasul Constanta, capitala districtului, si in cea nord-

esticg a piase la 6 kil. spre E. de orAselul Ostrov, resedinta
plAseT. Comune invecinate cu ea sunt : Almaliul la 6 kil. spre S.-V., Glrlita la 5 kil. spre S.E., Cgluia la 7 kil. spre E., Ese-

si la S. cu com. rur. Girlita, separata fijad de dinsa prin iezerul Girlita i gira Dervent ; la V. cu

cul) se aflg la S. si. S.-V.; are malurile la S.-V. imite i stincoase din cauza rarnificatiflor
rgsgritene ale dealului CdrAmi-

da ; are peste bun ce se consuma si se exporta de locuitorl
in diferite pArtT.

com. rur. Almaliul, de care o
desparte dealul CgrAmida i cu

com. urb. Ostrovul, de care se desparte prin dealul CdrAmida
dealul Bugeacul.

Are un singur cgtun, Bugeacul, resedintg, asezat in partea centraId a comuneT, la poalele
rgsgritene ale dealului Bugeacul,

Chioi la io kil. spre S.
Hotarul amg.nuntit al acester comune este urmg.torul: Plednd de pe malul Dual-el, din dreptul ostrovulul Tilchia, la poalele

Relieful solului e in general
accidentat, afarg de o mica parte

pe un ses ce se ridicg treptat de
la matul iezerulur Girlita spre N.;

spre E., un ses cuprins intre
Dungre, iezerul Girlita i girla Dervent, acoperit cu iarbg. Culmea dealurilor OstrovuluT o brgzdeazg In partea vesticg i eentra16,

cgt, se afig la 200 m. spre N. de
iezer, la 600 m. departe spre V. de Ola Dervent si la i kil. spre S. de Dungre. Satul are

i anume la o egala distantg de 2 kil. de Ostrov i Bugeacul, hotarul se Indreaptg. spre S., urcg i coboard dealul Bugeacul, taie sodealuluT Bugeacul,

i anume cele doug ra-

murf ale sale Dealul-Bugeaculuf (75 m.) la N. si N.-V. de-alungul maluluT dungrean ; dealul Cg.rAmida la S. 11 S.-V., de

forma lunguiatA ; casete sunt frumoase, bine zidite, a.sezate pe

lungirne de i kil., de o parte

seaua comunalg Ostrov-Bugeacul, strgbate %ralea Bugeacul
urca dealul pietros al CgrAmizeT;

si de alta a une! ulitI
hect. cu vil.

princl-

pale ; la Vest sunt i vre-o cite-va

de ad se dirige spre E., coboarg. dealul de mal sus, pe
malul iezerulur Girlita, taie acest

naturg pletroasg (77 m.), ambele dominind satul Bugeacul; sunt acoperite cu Jinete §i cite-va vil. Movile sunt in nutnAr de 6, naturale, PArg impon tanta i acoperite cu verdeatg. Cursurile de apg cae udg co-

Suprafata totall a comund
de 817 hect., din carT 65 hect. vatra satuluT ca 79 case; res-

iezer pAng in dreptul satului Girlita, de ad o ja spre N.-E. pAng in fata gura vAii CuiuIuc,

tul de 752 hect. apartine tot
locuitorilor.

de unde se indreaptg

spre V., ajunge pe malul lacu10, la locul unde incepe scurgerea sa in Dungre pi-in girla Dervent, urmeazg malul drept al acestet girle, in directiune de la S.-V. spre N.-E., pgng la lo-

muna, sunt Dungrea la N., pe o distantg de 6 kil. ; malurile sale sunt in general inalte i 11poase din pricina ondulatiunilor nordice i nord-estice ale dealulur Bugeacul, care se terming aproape brusc inteinsa.
Girla Dervent, ce servg de scurgere iezerului Gtrlita in Dungre,

Populatiunea este de 107 fama, sal 446 suflete, impgrtitg
ast-fel :
225

bArbati si 221 fe-

me, din carl 242 neasgtoritl,
188 cgsgtorild si 16 vdcluvr. Din

acestia 75 stiu carte si
stiu ; totT sunt Romint.

371

nu

cul unde se varsg in Dungre, la punctul numit Dervent ; de

gricultorI ciumarI.

Dupg ocupatiune sunt : 87 ai meseriasI ; 3 cfr.

ad se indreaptg spre V. pe
malul Dungrei, pe la poalele
septentrionale ale dealului Bu-

irisa ciad apele fluviuluf sunt servg ca scurgere ale mari,
uner pArtT din apa DungreT in iezerul Girlita; are 3 kilora.
i ca hotar estic spre comuna Girlita. VAI sunt pu-

ImproprietgritT sunt 87, neimproprietgritT
15.

Budgetul acestei comune este

geacul, pe la N. de satul Bugeacul ;

la 2 kil. spre V. de

servg

la venituri de 2632 lei si la cheltuell de 2593 le!. Sunt 90
contribuabili. Cgile de comunicatie sunt: un drum mare ce merge la Ostrov,

sat ajungem la locul de unde
am plecat. Forma lui este aceea a unid dreptunghiA neregulat ;

tine ; principala este Valea-Bu-

lungimea Id este de 18

kil.,

geacului ce vine de pe teritoriul comund urb. Ostrovul, din
dealul CgrAmida ; o brAzdeazg in partea S.-V., deschizindu-se In iezerul Girlita. Iezerul
(600 hect., din carT 120 hect.

iar intinderea totalg e de 1712 pogoane sati 817 hect. sari 8

pe malul Dungrel, trecind pe lingg sat si drumuri comunale
la Oltinea, Galita i Cilnia. Bisericg este una singurg., cu hramul Sf. Atan asie, ziditg intretinutg de comuna; are IO

kit p.
Se mArgineste la N. cu comunele rurale Tonea i Rosetti,

apartin nurnaT comund Bugea-

www.dacoromanica.ro

BUGEACUL

53

BUGHEA

hect. de la stat i ea deserventi preot i I cintaret. coalà este una rurall mixta, infiintata i intretinuta de stat ; are lo hect. pamint ; i invatAtor §i 43 elevi.

ce sunt la lo kil. departare. Pe la ambele sale poale tree denla
drumud vecinale : Azacliul-Garvan-Vacareni §1 Azacliul-Jijila.

Bughea,
muntele Boldul

izvorqte din
i

Zanoaga,

dupa ce uda, in jud. Muscel :
comunele Bughea, Godeni i Capul-Piscului, se varsa in Riul-Tirgului, pe teritoriul comuneI Mi-

Bugeacul,

lac, in pl. Borcea, sala Balta, com. ocariciul, jud.

Atunul Furnic4, servid, in partea de N., de limita intre acest catun i catunul MiMe§ti.

Bugeacul,

in judetul Constanta, pl. Silistra-Noua, pe tedeal,

ritoriul comundrurale Bugeacul. Se desface din dealul Iapce-Bair;

Bugeacul,

vale,

in jud. Constan-

se intinde spre E., avind o directiune generala de la S.-V. spre N.-E. §i brazdind partea nordica a plasei i pe cea nordvestiel a comuneI. Prelungirile sale nordice se sfirese in Dunare, facindu-I malul drept, inalt

ta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comuna' rurale Bugeacul. Pleaca din pantele estice ale
dealuld Caramida; se indreapta. spre E. printre dealurile IapceBair §i Bugeacul la N. i Caramida la V. 11 S., bräzdind par-

Bughea, (Izvorul-din-Hume),
izvor, cu

apa sulfuroasa, in jud.

Muscel, la 5 kil, departe de Cimpulung. Are un stabiliment
de bAY, tuteo pozitie frumoasa, vizitat de multI plítima0'. Drumul

ripos; cele sudice fac malul
lezeruluI Girlita inalt §i stincos. La poalele sud-estice este a?ezat satul Bugeacul. Are o indltime

tea nordica a pla§ei §i pe cea vesticä a comuneI. Se sfNe0e
in iezerul Girlita, la
11/2

de la

ora.s la baI este eh se

kil.

spre V. de satul Bugeacul. Ma-

poate de placut, mal ales cind ajungl pe platoul musceluluI, care predomina oraul.

lurile sale sunt in general joase; aproape de vársarea sa, sunt ?usa inalte i stincoase. Apa are

de 79 m., dominind satul Bugeacul, Dunarea i drumurile comunale ce duc de la Bugeac la Ostrov perit cu semanaturi §i de viile
locuitorilor din Bugeacul.

Bughea, movilá, in jud. Buzati,
com. Caragele.

numaI cinc' ploua. Este tablä de drumul comunal i Almaliul. E aco- AlmaliulBugeacul.

Bughea, pddure, proprietate a
statului, pendinte de manastirea Cimpulung, in intindere de 102

Bugeanul, Bugeacul,
in jud. Tulcea, pl. Mäein, pe teritoriul comuna Vacareni i pe al catunulul saa Garvan. Este mal mult o predeal,

e azat satul Virlezi, pl. Zimbrul, jud. Covurluiti.
deal,

pe care

hect., plasa Nue§oara, judetul
Muscel.

Bugeanul,

iezifor,

pe valea pi-

lungire nordica a dealuluI numit
Dealul-cu-Monumentul; se intinde

riuluI Covurluiul-Sec, futre com. Virlezi §i Jora5ti, jud. Covurluiii ;

Bughea, pirlu, izvore§te de la locul numit Piatra-SlaniculuI, comuna Slanicul, plasa Varbilaul,

jud. Prahova, face maI multe
zigzagurI, strabate comuna Bu-

spre N., avind o directiune generala de la S.-E. la N.-V. La V., la E. i la N. este inconjurat de Girla-Latimer, care are
ad i forma uner potcoave de cal.

acest ie*or se usuca la secetd.

Bugeloiul, pise, la E. de com.
Tite0i, pl. Riul-DoamneI, jud.
Muscel.

ghiile in tot lungul san, trece prin com. Scaio0, §i se varsa
In riul Teleajenul.

In acest piriO se varsa, tot
in raionul com. Bughiile, girlitele : Bughipara, Runcul, Gavana, Greaca, Valea-Lupulur Valea-VI4tenilor. In raionul comunei Tei§ani, pl. Teleajenul, primqte girlele: Muscelul i SIraturile.
Bughea,vdlcea, ce se varsa in Orla

Pe la poalele sale vestice sunt
semanate cite-va vil; iar la poa-

Buge9ti, parte din satul Trifqti,
jud. Roman.

lele estice se vede un monument in piatra comemorativ al debärcäril trupelor rusegl in

Bughea,

razboiul de la 1877-78. Este stincos pe alocurea, dar mal
mult acoperit cu finete i izlaz.
Virful culminant este de 86m-,z; punct trigonometric de observatie de rangul De pe acest se vede satul Pisica i Dual-ea,

deal, com. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova, pe care

se cultiva '/2 hect. vie.
Bughea,suburbie a ora5uluI Cfmpulung, jud. Muscel. Coprinde

Slanicul, pe tarmul sting,

in

satele din jurul satulur cu acela0 nume.

raionul com. Slanicul, pIaiul Varbilaul, jud. Prahova.

www.dacoromanica.ro

BUGHEA-DE-JOS

54

BUGIULEM

Bughea-de-Jos, sat, face parte
din com. rur. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Aci e o biserick cu hramul Sf. VoivozI Sf. Gheorghe, fondata la a-

leajenul, jud. Prahova. Este si-

nind comunicatia intre Valed,
Varbildul, Poiana, Slanicul
Gura-VitioareT.

tuatd pe valcelele Bughea Bugh4oara, la 25 kil, departe de capitala judetuluI §1 la 2 kil, de a plaiuluI.

E brb.zdata de dealurile : Carabetul, Podul.Valenilor, Seciul,

nul 1813 de Damian

i Steliana din Valeni-de-Munte i care

Se compune din dota catune : Bughea-d.-s. i Bughead.-j., avind o populatiune de 827 locuitorr (393 barbati i 434 fe-

s'a reparat de mar multe orI. Aci e rqedinta comuna LocuitoriI din acest catun s'aa improprietarit dupa legea rurala din 1864, pe moOile
Gura-Vitioard i Bughea-d.-j.

me). Capr de familie sunt i 8o;

contribuabill 147; case de locuit I 80.

Runcul, Gavana, Milpa i movila Gorganul. Piscurile poarta numele dealurilor. Pe dealurI se cultiva ()yaz, vil §i pomr roditorr; parte din ele sunt acoperite cu padurf saa serva de
izlaz. Poied sunt : Timpa Vldsceni ; surpaturT : erparia

In comuna sunt 2 bisericr
(in fie-care catun cite una), deservite de cite un preot. Locuitoril din cat. Bughea-

Valea-Lupuld, situate In par-

Bughea-de-Sus, sat, face parte
din com. rur. Bughiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova. Ad i e o biserica fondatá. la anul 1837, de ob§tea locuitorilor §i. alp straid. S'a reparat la anul 1892.
Loc. din acest cat. sunt mo§ned.

d.-s. sunt moped, lar cd din
Bughea-d.-j. s'ad improprietarit

tea de V. a comuneI i Runcul Seciul in partea de E. E strabatuta In tot lungul

sau de gira Bughea, in care
se varsa
Bugh4oara, Runcul, Gavana, Greaca saa Valea-Grecir, Valea-Lupului Valea-Vlascenilor, carl izvoresc din interiorul comuneI.

la 1864, pe moOle Gura-Vitioaref i Bughea-d.-j. El a(' 20 cal,

112 bol, Io8 vacI, 155 viteT, 25 taurI, 254 oT, 5 capre i 298
porcI.

Bughea-de-Sus, trup de ptidure,

a statuld, in intindere de 45
hect., pendinte de com. Valeni,
pl. Teleajenul, j ud. Prahova, care

impreuna cu trupurile : PoianaLaculd (13 hect.), Valea-GarduluI i Cotul-cu-Plopr (62 hect.), Obratele, dupa sfoara Predealul (25 hect.), i Runcul (40 hect.),

In raionul comund, pe piriul Bughea, e o moard. coala exista in comuna din anul 1890. Pana la aceastA data parte din copil urmaa la §coala din Valeni. In 1892 s'a frecuentat de 52 copiT. StiA carte 14 barbatI i 6 femer.

Se marginWe la E. cu com.
Valeni-de-Munte
§i

Olteni, la

V. cu com. Varbillul i Poianade-Varbilaa, la N. mi, com. S15.nicul i la S. cu com. GuraVitioareI i Seaio§i.

formeaza padurea Valed.
Bugheni, cittun,a1 com. Cioranca, jud. Buzar', cu 150 locuitorI 35 case.

Bugheni (Särata-Nenciule§ff),
ceItun, al com. Monteorul, jud. Buzaa, situat d'alungul maluld drept al pIriulur Sdrata, cu 840 locuitorT i 236 case.

Toata comuna are o suprafata de 500 hect., atit pamtnt rural cit i nuntenesc. Se fabrica ad tuica i vin. GindaciI de matase daa aproximativ 6o kilgr. gogcnI. Stupl cu albine sunt 65. Pamintul nu e prielnic la toata cultura. Dintre pomI roditorl sunt: 800 alee, Ioo perT, 100 duzI, 200 nud si 200 v4inI.
Livezile daa cam 6000 care de fin anual. Comerciul se exercita de 3
circiumarT.

izvorqte Bughi§oara, de la E. de com. Bughille, pl.

Teleajenul, jud. Prahova §i se

varsd in Orla Bughea, tot in
raionul comuneI Bughiile.

Bugioaia, parte din satul Ruginoasa, jud. Suceava.

Bugioaia, pIruz, numit i PiriulAxinieT, afluent al pirluld Dum-

bravita, din satul Ruginoasa,
jud. Suceava.

Bugheni, mocie, in jud. Buzati, com. Cioranca. (V. Sárata-Bughen1).

Bugiule§ti, sat, face parte din
com. rur. erbanqti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o populatie de 69 locuitorl, 33 bArbal¡I si 36 femel. Are o §coala rurall.

Bugheni, moviM, in jud. Buzaa,
com. Cioranca, pe mo§ia SárataBughenI.

Veniturile comund se urca la cifra de 3006 leI anual §i cheltuelile la 2138 le!. In comuna sunt §oselele :
Calea-Salinel, a Tinguird, a PenitenteI i Gura-VitioareI, ?des-

Bughtile, com. rur., plaiul Te-

Bugiule§ti, sat, face parte din com. rur. erbane0, pl. Migo"

www.dacoromanica.ro

BUHAIUL

55

BUHALNITA

cul-d.-j., jud. Vilcea. Are o po-

din partea de N., i trece spre
S., pana la Fintina- luI - Bostan,

hect.,
I 979

§i.

cu o populatiune de

pulatie de
barbatT i

366

locuitorI,

180

186 l'eme. Ca populatie colará are 28 copiI.

de unde ja numirea de CapulDealulur ; apor se termina in

suflete san 472 familif (7 I barbatI, ioo8 femel), din carr 182 tiü carte i 1797 nu §titi.

dealul cel mare numit Cobila,
Buhaiul,

sat, pe mo0a de ase-

din com.
Buhaiul, luluT

endriceni.

menea nutnire, com. endriceni, pl. Copla, jud. Doroholii, cu 185 familiI, 740 suflete. A§ezarile satenilor in mare sunt bune, cu livezI i gradinI. Proprietatea mo§ier este parte a statulur,

deal, prelungire a dea-

care se intinde pe partea de S.-E. a comuna
Albqti, pl. Crasna, jud.
mofie, jud. Neamtu, ara

aceea care a apartinut mdnastirel Birnova din jud. Ia.5i,

Buhaiul,

Dintre loc. improprietaritI in sunt asta-zI 181 carI stapinesc if100 locurile lor, 59 ca urmasf, 4 stapinind locurile altora. Dintre cel improprietdritl In 1878, sunt 40 carI poseda locurile lor, 2 ca urma§I al celor improprietariV, 15 stapinind locurile altora, 4 locuff ramase
1864,

sat, pe lingl rnoii1e Tarpe§ti,
Cureche§ti, din com. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul. Inainte de secularizarea averilor mandsti-

lar parte a d-lor D. Prunca
Ionescu Iconomu. Biserica, cu patronul AdormíreI-Maicel-Domnulur, cu i preot,

pe seama comuna; 110 insT, casi de i insuratI i cultivatorI de

pamint, nu afi niel un soiù de
proprietate.

retI apartinuse manastiref Varaticul i a fost inchinata Mitropolla

cintaretI §i I paldmar, este de zid, facuta in 1863. coala are i invatator i 6o elevr.
2

de Ia0, starea a patra.

Calitatea pamintuluI e in parte huna.. Satenil improprietaxitI 687 hect. 45 arif pamint, lar proprietatea mo§iei are 1144 hect. 32 axil' cimp ; 340 hect. 89 arif sunt padure i 4 pogoane vie.

Buhaiul,

päclure. (VezI Rusul, endriceni, pl. Copla, jud. Dorohoiti).
deal, com.

Locuitorir se ocupa cu agricultura, plutaria i mar cu seama cu crWerea vitelor. Terenurile comuneI sunt mult muntoase i acoperite cu paclurI imense, in exploatare.

Buhaiul,

Piriul principal ce trece pe
mo0e este Buhaiul.

Drumurn acel de la Dorohoifi spre HiNei1 i calea judeteana Mihaileni-Dorohoiti. Aceasta mo§ie, care cuprinde treI partr: Buhaiul, Pescad §i Dumbravita, se invecineaza cu : HaneSi, Hili§eul, Dersca, Lozna, endriceni i Trestiana.
Buhaiul saü
Cioflicul,

pirill, jud. Dorohoifi, izvorqte din padurea Dersca, com. cu asemenea numire, pl. Berhometele, de la locul numit Prisaca. Curge spre E., trece prin partea de. N. a satuld Buhaiul, din com. endriceni pe
linga oseaua judeteana.

Locurile pentru cultura sunt foarte restrinse. Imapl vitelor are o intindere
de
489

hect.

81

arif, nutrind un

numar de

6224 capete de vite, din carT 240 bol, 104 vaci, 4550

of, 68 caf, 80 rimatorr,

102 vi-

te

jund. In aceasta comuna se afla
i 78

2

§i pe la locul numit ; apor, face un cot, unde se intilne§te cu &tul Ghilia, i, urmindulf cursul pe lin-

bisericI, Cu 7 deserventr, 3 preotT §i 4 dascalI, platitf cu 2464 leI de la stat i 16o de la comuna. In com. e o coall cu i inva-

ga tirgul Dorohoia, se varsa in
Iezer.

tator. Sunt 14 mor! de al:1; o pita pentru sucmane, Cu 2 g5.-

celtun,
Buhalnita,

vane; o pita cu
com. rur., in pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, avezata pe valea BistriteI, la NordEstul gruper stincoase Ceahlaul.
asemenea
2

pendinte de com. Naipul, pl. Cil-

ni§tea, jud. Vla§ca. (Vezi Cioflicul).
Buhaiul,

4 gavane ; de fierlriT, I dulgher, 2 cojocarf, i herastrail sistematic, care taie pe vara 2000 M. C. de lema; 7 circiumf.
leT, 20

a'eal, pe mo0a Codreni, com. Mileanca, pl. Ba§eul, jud. Dorohoiti.
deal, formeaza hotarul despre E. a com. Lozna i Dersca, pl. Berhometele, jud. DoroIncepe din dealul Dersca,

Se marginqte la V. cu com.
Hangul, la S. i E. cu com. Bicazul §i Pingarati (parte), la N.-E. cu com. Cracdoani i Baltatqti.

Budgetul comund e de 5243 banf la veniturT, si de

Buhaiul,

Este formata din satele: Buhalnita, Izvorul-Alb, Izvorul-Mun-

leT la cheltuelI. Numarul contribuabililor: 541. Comunicatia cu satele vecine se face prin oseaua mixta Pia4756

teluI, Lacul-Buhalniteï, Poenari Potoci, cu o suprafata de 2129

tra-Prisacani, cit i prin cursul
11'1.110 Bistrita in jos.

www.dacoromanica.ro

BUHALN1TA

66

BUHÄCENI

Buhalnita, sat, in jud. Iasi, par.
tea de S. a comuneT Ceplenita, pl. Bahluiul, A luat numele de la piriul Buhalnita, ce curge prin mijlocul lui. Este situat pe valea piriuluT cu aceeasT numire, futre dealul Cdtdlina i DealulluT-Vocla. Are o pop. de 188 fam.

In acest sat se afll o mlnAstire, care a fost populatl de

astl-zi" insl nu mal sunt de cit 2 monahT i 2 ecalugArl ;

plenita, pl. Bahluiul, jud. Id0; trece prin satele : SticlAria, riti, Buhalnita, prin partea de Sud a satelor Ceplenita i Moara-PrefectuluT, apoT se varsl in

clisiarcI. ImpreunA cu mosia Buhatnita, aceastA mAnAstire a fost

inchinatl cu toate veniturile el'
bisericeT SE Me din Ia0, cu care

partea dreaptl a riutur Bahluiut. Pe acest pirla se gAseste
multA platrA ce se scoate pentru sosele i diferite trebuintr. Pe

sati 727 loc. RominT, prea putinT de originä slavI i citi-va EvreT. El se ocupl cu cultura vier precum i cu agricultura, AicT se aflA o bisericA de Mihail PAscanu, vechiul pro-

la un loe a fost reinchinatl PatriarhieT din Alexandria. Adi este resedinta autoritdtilor comunale ; o scoalA frecuentatl. de 69 elevT. Sunt si 4 morT de apl.. NumArul contribuabililor e

dinsul se afll morT de
cinat.

nal.-

Buhalnita-Secul, ldure, in jud.
Neamtu, in intindere de 1540 po-

prietar, deservitA de t preot, cintlret i i eclesiarc, precum si o scoalA, infiintatA in 1859, frecuentatd de 29 elevi. In sat sunt 7 morT de apl.
NumArul vitelor este de 1152 capete, din carT: 261 vite mar<

de 212.

NumArul vitelor se urcl la
2367 capete
104 bo1, 35 vacT,

goane, situatl pe teritorlul comunel Buhalnita, plasa PiatraMuntele. Aduce arendl anuall
1995 leT. (Vez! Buhalnita, mole).

too o!, 31 cal, 32 porcT, 35
viteT si 30 juncT.

Buhalnitele, pîrtiae, jud. NeamBuhalnita,sat,jud.Neamtu. (VezT
Cirnul-Bistritel).

cornute, 36 Cal, 721 oi §i 134
rimAtorT.

tu. (Vez! Schitul-BuhatniteT, Ornas).

Buhalnita, sat. (VezT Secul-Bu-

Buhana, mofle, jud. Dolj, plasa
BAilesti, com. Gaticiuica; e datA

Buhalnita, sat, in comuna Buhalnita, pl. Piatra-Muntele, jud.

halniteT, sat, in com. Buhalnita,

plasa Piatra - Muntele, judetul
Neamtu).

In loturi.

Neamtu, asezat pe valea din stinga riuluI Bistrita i in dreptul gureT piriiasuluT Schitul-Bu-

halniteT, lntre al 96-97 kil. al
drumuluT mixt Piatra-PrisAcani, la 38 kil, departe de orasul Piatra.

Se mArgineste cAtre Nord
cu curbAtura ramureT Muntilor-

Doamnel, prin care se desparte

Buhalnita, molde, in plasa PiatraMuntele, jud. Neamtu, situatA intre moiile Frangul, BaltAtesti, Potoroiul, Poenari. Apartine statuluT, inainte de secularizarea averilor mlnástirestI a fost pendinte de mAnAstirea Buhalnita.

Buhana, mofie particularA, jud. Dolj, pl. Blilesti, com, Urzicuta, satul Urzica-Mare.

Buhiceni, sat, pe tArmul sting al riuluT Jijia, in partea de S.
a comuneT Dinjeni, plasa Jijia, jud. Botosani. Are o supreatA de 1327 hect. cu o populatie
de 140 familiT, saA 526 suflete,

de com. Hangu ; spre V. (In susul riulta Bistritel), cu satul
RApciunita (din com. Hangul) ;

spre S. cu satul Izvorul-Alb
Poenari. Impreunl cu locurile vecinase

Arenda anual l e de 12981 Are un herAstrAd cu o pinza si 5 morT cu cite o pereche de pietre.
leT.

din carl 117 contribuabilt.
Totl locuitoriT, RominT, se o-

cupl cu agricultura si cresterea
vitelor ; sunt harnicT j avulf; aspectul satuluT, compus din case marT si bine flcute, inzestrate Cu multe obiecte de gospodArie,

NumArul vitelor arendauluT

ce-1 apartin, are o suprafatä de

se urcli la cifra de 1176 capete, dintre carT : 21 caT, rol vite cornute i 1054 oT. Numire vechie: Buhalnita, Izvorul-Alb i Izvorul-Sec.

1136 hect. Are o populatiune
de 828 suflete, san 164 familiT,

carl se ocupl. cu agricultura,
cresterea vitelor i in special cu plutdria ; parte (in timpul

se deosebeste mult de satelet
megiese.

verer), servesc cu anume cal Buhalnita,mändstire, jud. Neamtu. (Vez! Buhalnita, sat). dresatT, drept cAlduzd voiajorilor din pArtile rnuntoase. StrAinT sunt 7 Evref, cari se indeletni- Buhalnita, ftîrîü, izvoreste de cese cu negotut. sub dealul SticlAria, com. Ce-

Are o bisericl, deservitA de preot si 2 cintlretT; i moarl
Cu abur!. NumArul vitelor cornute este de 557, calmar! si miel sunt 117, of 1761, mascurr 941 stupT

www.dacoromanica.ro

BUIIÄ.ENI (TAIJRI)

67

BUHNA

In sat sunt 5 meseriasI, 3 co.
merciantr si 3 circiumT.

Budgetul comund e de 4521

lei, 45 banr la venitur/ si de
4219 lei, 6o banl la cheltuelI.

Buhäeni (Tauri), sat, in jud.
Iasi, partea despre E. a comuneT Sipotele, plasa Bahluiul. E situat pe dealul Bulaeni, in
dreapta 1.11110 Jijia. Infiintat in

un loc numit Velnita, precum urmele unta laz. Se zice pe acest loc ar fi fost cind-va o velnin.
NumArul vitelor e de 257: 130

Buhaeqti, statie de dr. d. f , judetul Vasluiti, pl. Fundurr, com. BuhAesti, pe finja Vasluig-Iasi. Se afld intre statiile Birzesti

vite marI cornute, 50 cal si 40 mascurI.

o!, 37

1879 cu locuitorl improprienritT, aclusI din diferite

(6.1 kil.) si Rebricea (8.7 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluI riI e de 105rn,93. Venitul aces-

Buhae§ti-de-Sus, sat, in partea de N.-V. a comuna' BuMesti,
pl. Stemnicul, jud. Vasluiti, situat in infundatura vailor Ruginoasa i Ernesti i udat de pi-

Buhaeni, deal, pe care este situat satul BuhAeni, com. Sipotele, plasa Bahluiul, jud. Iasi.

ter statil pe anul 1896 a fost
de 155968 lef, 03 banI.

Buhäeni, jets, in com. Sipotele,
plasa Bahluiul, jud.

Buhfieqti, micá mo je, in trupul mosid SinAuti, com. Tureatca, pl. Berhometele, jud.

rtul Buhdesti. Are o suprafan de 556 hect. si o populatie de 57 fam., sag 289 locuitorr RominI si I I EvreI. In sat mal din vechime, a. fost

BuMeni, vale, formatà de dealul Buhleni, com. Sipotele, pl.
Bahluiul, jud. Iasi.

Dorohoig, in suprafan de 114 hect., 58 ara cimp si 710 hect.,
5 arir padure. Este proprietatea EpitropieI Sf. Spiridon din Iasi. (VezI Singuti, sat).

biserica' si un schit de aluga-

rite ; acum nu se cunosc de
cit numal urmele lor.
NumArul vitelor e de 168: 48 vite maff cornute, 30 oI, 6o cal si 30 rimAtoff.

Buhäeqti, com. rur., in centrul
si spre N. plaser Stemnicul, jud.

Vasluiti, la distann de 21 kil. de la orasul Vasluiti, de 9 kil.
de Negresti, resedinta plaser, asezan mal mult pe va.I si sesurI i udan de riul Birlad. Numele ir vine, se zice, de la un locuitor, Nicolae Burlacul, supranumit i Buhaescu, dupa un

Buhae§ti-de-Jos, sat, in partea de N. a com. Buhdesti, plasa
Stemnicul, judetul Vasluiti, situat in infundatura vallar Muntenesti si Biserica i udat de piriul BuhAesti, ce strAbate satul

Bulae§ul,

la nastere de pe teritoriul com. Dersca, pl.
Berhometele, jud. Dorohoill,

se varsI in pirlul Buhaiul.

de la V. spre E. Are o indadere de 460 hect. si o populatie de 54 familir sag 277 suflete,

Buhlea, deal, in comuna Margineni, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, situat spre hotarul satuluI Itrinesti.

buhaig frumos ce avea. Este forman din satele : BuBuhaesti-d.-mj., BuVoinesti, Uncesfi

din carl 6 EvreI si

43

Tigad. In sat se afla o bisericd, factin. la 1792 de Stefan Gälusca.. Numarul vitelor e de 325: 110 vite mal-1 cornute, T50 or, 15

Buhlea, deal, spre N.-V. de satul Ciortesti, din com. Ciortesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti ; sub

Macresti. Are o suprafan de 462 hect., din cari 242 hect. padure si 32 hect. vie ; cu o
populatie de 482 familiI, sati
2413 locuitorI, din cari 35 Evre/ si 76 Tiganl, ocupindu-se cu a-

cal si 6o riniatorr.
Buhá.e§ti-de-Mijloc, sat, in partea de N. a com. Buhdesti, pl.
Stemnicul, jud. Vasluig, situat in

coasta acestui deal e situat si satul Crasna, tot din aceast1
comuna.

gricultura si cresterea vitelor.
LocuitoriI aí Ioo plugurl cu bol.

Buhlea, jlrz, izvore.ste din padurea Buhlea, udA teritoriul satulur Crasna, com. Ciortesti, pl. Crasna, jud. Vasluiti, trece prin mijlocul satuluI i, curgind spre

In comuna sunt 4 bisericl,
deservite de 3 preotI si 5 cinnrell; se afia si. o scoald. Comerciul se face de 16 RominI si I strdin. Numarul vitelor e de 2018, din carI loto vite marI cornute,
188 cal, 5.'O or §i 270 rimatorT.
46760. Nardo Dictionar Geografic. Fol. Il.

infundItura vlilor Humlria Ruginoasa, pe o suprafan de 639 hect. Are o populatie de 62 fam. sag 310 locuitorl Rom'id, !O EvreI si 9 TiganI.
Este resedinta comuneI. Are o scoala infiintan in anul 1865 si frecuentan de 32 elevI. In partea de E, a satuld este

E., se varsä in ptriul Crasna.
Buhna, inovild, din satul Perieni, comuna arniceni, plasa Turia, judetul. Iasi. (V. Caraiman).
8

www.dacoromanica.ro

BUHOANCA

58

BUHOCIUL

Buhoanca, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti,

situat pe malul drept al piriului Buhoanca, la o departare de 250 m. spre E. de satul Doljesti. Are 49 capi de familif, 76 contribuabar, din 211 locuitori, 54 case. Din

Mosia Buhociul a apartinut parte sfintei mandstiri Precista si Raducanul din Tirgul-Ocna,
supusA Sf. manastiri Trei-Erarhi (Iasi), inchinata. si aceasta Sfintului-Mormint.

Animale sunt: 49 ca!, 1425

vite cornute, 509 porci, 8 capre si 489 oi. Totalul paminturilor de culturd este de 1271.27 hect.
Budgetul comuneT, pe exer-

aceastA populatie, 41 capi de
familie (171 locuitorI) sunt Unguri, lar restul Romini. Sunt 419

vite mari. Tine de parohia catolla Oteleni. Se numea inainte si Firtesti si chiar si astazi mai poarta acest nume. In vechime se numea Fratesti si Firtesti. Un document de la 13 Ianuarie 1586 ne aminteste de acest sat. (Vez! Fratesti, plasa Siretul-d.-s.).

Teritoriul comuna este strabAtut de piriul Valea-Ulmulur, incarcat cu piriiasele Pietraria si tirbul, ce curg de la E. spre V., varsindu-se in Siret. Se margineste la E. cu comunele Botesti si Bibiresti, la S. cu com. Rusi, la V. cu com. SAucesti si Letea si la N. cu
com. PrOjesti.

citiul 1891-92 are la veniturr
ler 4572, bani 40 si la cheltueli le! 3639, bani 73.

Stupi de albine se numarl
Iol, cal!, in 1890, a5 dat 391173

kilgr. miere
ceara.

si

130391 kilgr.

Comuna este strabatuta de
catea vecinald nesoseluitA Buhociul-Leca (Bibiresti).

Are 2 §coll mixte : una in
satul Buhociul-Mare, care functioneazA de la 1865, intretinuta

de Stat, inteun local bun, cu
Buhoanca, pida, ce curge prin jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti, trece pe la E. de satul Buhoanca si, mar jos de acest sat, se varsä in piriul
Albuia, de a dreapta.
Buhocelul. (Vezi Buhociul-mic,
jud. Bacári).

Distantele: la Bacail, capitala judetuluf, IO kil. ; la SAcuieni, resedinta plasei, 13 kil.; la com. Letea 6 kil. ; la com.
Rusi 1 1 kil. ; la com. Prajesti 12 kil. ; la Saucesti 1 o kil. si

6 falci si 49 prdjini pamint; alta In catunul Satul-Noa, care functioneazä de la 1884, intretinutA

la com. Botesti, 12 kil.

de Stat, si avind si 40 prajini
panfint in tarina. Ambele scoli a(' fost frecuentate in 1881 de 40 copiI, dintre cari 6 fete.
Sunt 3 biserici : una ortodoxa., fIcutA de enoriasT si deservita de

Buhociul, arta!, jud. Bacail, pl.
Trotusul, pe teritoriul comunei

Onesti, situat d'a stinga Oituzulla.

un preot O 2 eintareti si dota
Buhocelul, 'd'Are, jud. Bac6.0,
pl. Siretul-d.-s., com. Buhoci.

catolice, deservite de preotul din

E foloasa.; are o intindere de
164 hect.

com. Prajesti. Case de locuit sunt 542; circiumr 7.
Populatiunea numara 548 cap!' de familie sati 2089 suflete, din-

Buhociul, deal, jud. Bacaii, plasa Trotusul, comuna Bogdanesti; face parte din dealurile ce despart apa Slanicului de a Oituzului.

Buhociul, comuna' rurald, plasa
Siretul-d.-s., jud. Bacau, situata In valea riuluI Siret, si alca-

tre care 1304 Rominr, 16 Iz- Buhociul, deal, in com. Baleni,
raeliti si 769 Ungurf, toti de

protectiune romind. Dupl felul ocupatiund se deosebesc in: goo agricultor!, 17 meseriasI, 7
comercianti, 25 cu profesii libere, 40 muncitorI si 15 servitori.

tuitä din 4 catune : BuhociulMare, resedinta, Buhociul-Mic, ambele in stinga Siretului, Satul-Noti, pe valea piriului Ulmul Costesti, pe dreapta SiretuluI.

pl. Zimbrui., judetul Covurluiti, aflator 'filtre ca.t. Oasele (com. Cuca) si satul Baleni.

Buhociul, mofie, jud. Baca, pl.
Siretul-d.-s., com. Buhociul, des-

Satul Buhociul se crede a fi

tii-i carte 149, dintre care 12 femei ; nu stia carte 1940, dincare mi 6 femei. Contribuabili
sunt 466. Dupa legea rurala. din 1864 s'a(' improprietarit 333 lo-

pre care Th. Codrescu in «Buciumul Romtny, ne spune: «mosie a manastirei Precista si RAducanul din Tirgul-Ocna, supusl Sf. mandstiri Trer-Sfetitelor din

fondat pe la anul 1802, d'Id
s'a numit Cerbul, dupa cerbul, ce se zice ca s'ar fi gasit in padurile din apropiere ; lar celel'alte sate s'e" fondat futre anii 1828 si x835 («Buciumul Romili», anul I, pagina 525).

cuitorr cu 1056 ala pamint in
tarina.

Iasi, inchinata. Sf. Mormint In
j os ; are parte si d-lui Banul Manolachi Corola, d-luipaharnicul loan

Teritoriul comund are o intindere de 1933.50 hectare. Viile aii 25.81 hectare.

CiuscA, care la anul 1845 cum-

pla 40 stinjeni, in pretul de

www.dacoromanica.ro

BUHOClUL

59

BUHU UL

200 galbeni, de la Ileana, Oscutá Guranda, sotia luT Costantin Popa, care vinde acqti stin-

Buhorelul, vale, in com. rur.
Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

ca urma.5T ; un loe este parasit

O se stapinqte de catre comuna O 94 de imT, cal% sunt de qi insuratT 0. cultivatorT de pamint, n'ad niel un fel de proprietate. LocuitoriT satenT se indeletnicesc Cu crqterea vitelor O a-

jenT din hotarul Ru0 O fundul de Bacad i Buhociul; sunt si alti mal multI razeg O. partag

Buhu§oaia, iaz. (V. Dorosteiul,
Orla, com. Birlqti, pl. Bahluiul, jud. Ia§i).

in ea. Are sat, cu o biserica,
deservid de 2 preotT, 2 dascali; I privilegiat, 9 capatlierl, 9 nevolnici, 9 vadane, 1 vatav ; pe langd moOile BunWI, Costeiul, Satul-Mare O altele, cu un numar de 160 locuitorT».

Buhu§oaia, mofie, in com. Buhwul, jud. Neamtu. (V. Bobqti,
sat).

gricultura; cer din tirgupr, cu comerciul de diferite producte
alimentare, precum O cu negotul

de cherestea qi cu pludria. Buhu§oaia, mofie, jud. Neamtu, numita O Buhupl. (V. BodqtiBuhuoaia, mo§ie in com. Buhu§ul, pl. Bistrita).
Ima5u1 are o intindere de 214 hect., 50 ariT, nutrind un numar

Buhociul, fes, jud. Bacan, plasa
Siretul-d.-s., com. Buhociul, d'a stinga SiretuluT.

Buhu§ul, com. rur., situad in
Buhociul, vale, jud. Bacad, pl.
Siretul-d.-j., pe teritoriul com.

de 2326 capete de vite. In aceasta comuna se afla 1 biserica in stare bulla, cu 6 deserventT, platitl din fondurile
comuCei cti 2061 lei, 74 banT ;

capatul despre S.-E. a pld. eT
Bistrita, la 46° 41' oo" latitudine bor. O la 24° 22' 50" longitudi-

o qcoalä primara de baeti
una de fete.

qi

Tamal.

ne Est, jud. Neamtu, formind

Buhociul - Mare sad Cerbul,
sat, jud. Bacad, pl. Siretul-d.-s., re§edinta com. Buhociul. Are o *es:mil ; o bisericá ortodoxa, fdcutä de cuvio0, deservid. de 1 preot O 2 dasc'd1T; o bis. catofiel, Multa de locuitorl la 1850, in care oficiad preotul din Pra-

cu marginele sale (in parte) hotarul jud. Roman O Bacd.d.

Se marginete la N. cu com. Coti§a, la V. cu com. CandWi,

de care se desparte prin riul Bistrita, la E. cu jud. Roman de care se desparte prin linie
conventionala, la S. cu judetul Bacad, de care se desparte prin riul Bistrita.
Teritoriul sad, accidentat, este strabatut de lungi val*, formate

Industria este reprezintadprin Mal multe stabilimente, dintre care cel mal important e fabrica de postavurl infiintata de rap. colonel E. Alcaz O care se afla In stapinirea mWenitorilor luT. (V. Buhupl, tirg).
Budgetul comunel e de 18551

lel la veniturl qi 17794 la cheltu elr.

jWi. Are 3 dirciuml. Capr de
familie se numara 252, din 920 suflete. Animale sunt: 30 caT,

657 vite cornute, 181 porci O 5 capre.

de riul Bistrita, piriul Orbicul
qi pl. Bosculeasa.

Comunicatiunea cu satele vecine se face prin oseaua mixta: Piatra-Bacad, care parcurge comuna pe o intindere de 25 kil. aproximativ ; prin un drum care

Buhociul-Mic sad Buhocelul,
sat, jud. Bacad, pl. Siretul-d.-s., situat in com. Buhociul. Se ga-

Este formad din satele: Bu-

leaga tirgul Buhuwl cu satul
Blageti, jud. Bacan, strabatind

hupl (ttrgwr), Bodqti, Margina qi Orbicul, cu o populatiune de 3155 locuitorT sati 649 fam., 1500 barbatT qi 1655 femeT, din caff, dupa starea civila : 1716 necasatoritT, 1 178 casato-

sqte la o distand de 3920 m.
de Buhociul-Mare. Se numara
59 capT de familie, din 193 sufl.

riul Bistrita, aproape de gura piriuluT Cotreanta; prin dota
drumurT, carT purced din fata

ratopluf din vale a ttrgworuluT Buhwul, i conduc in judetul Roman, unuL prin satele Orbicul-d.-j., Orbicul-d.-s., Sil4tea O

Are o dirciuma. Animale sunt :

140 vite cornute li 32 pord. Buhociu1-Praje§11, mofie, jud.
Bacan, pl. Siretul-d.-s., comuna
Buhociul, cu 971 t'Ala' intindere.

ritT, 256 vaduvI (30 vaduve), 5
despartitT; dupavirsta: 895 baetl, 975 fete; dupa nationalitatT : 1519 strainT, in mare parte E-

altul prin Bodqti-Buhu§oaia ,
Ciolpan, Mocani; precum §i prin

vrel; 6o6
ti ti .

titi

carte, 2549 nu

Buhorelul, cleal, in com. rur.
Dragote§ti, pl. Vailor, jud. Mehedinti.

Dintre locultorir improprietaritT in 7864, sunt asta-E1 19 carT stapinesc inO§T locurile ion; 36

calea fierata Piatra-Bacad, care parcurge teritoriul comuneT paralel cu oseaua mixta.
..

Buhu§ul, tirg, in com. Buhu§ul,

www.dacoromanica.ro

BUF1UUL

60

BUIMA.CENI

pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat la 35 kil, departe de orasul Piatra, pe dealul cu aceeasT numire.

Buhu§ul, stafie de dr. d. f., jud.
Neamtu, pl. Bistrita, com. Buhusul, pe linia Bac5.5-Piatra-Neam-

cal, 296 oT, 42 porcr, 93 capre
si 50 stupT.

Aceasta comuna este udata
de apa CiocadieT, catunul fiind

Are o populatie de 2360 locuitorT, in cea mal rnare parte EvreT, care se indeletnicesc cu comerciul, speculatiunea si industria manufacturiera.

tu, pusa in circulatie la 15 Februarie 1885. Se afla 'filtre statlile Girleni (10.8 kil.) si Podoleni (11.8 kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT mariI de 20Im.,o6.

asezat pe partea sting5, a acestel ape si de ptriul Balota. In catun sunt 4 morT. pe apa
Balota ; 25 fintinT.

In acest tirg se afla resedinta subprefecturel plaseT Bistrita; o judecatorie de ocol; douà
scolT primare, una de baep si una de fete, cu o populatiune
de i6o elev1; un oficia telegrafo-

Venitul acesteT stati1 pe anul 1896 a fost de 125.385 leT, 40
banT.

Poteca cea maï principala din

acest catun ce duce la muntT, este aceea ce duce din comuna
Bumbesti-Piticul, trece spre N., tae plaiul catunuluT, i intra in
drumul ScheleT-Timpa.

Buhu§ul, deal, jud. Neamtu, in prelungirea catre S.-V. a dealurilor Silistea. Este situat in comuna cu aceeasT numire, plasa Bistrita.
Buhu§ul, mo,cie, Cu partl, in com. Buhusul, plasa Bistrita, judetul

postal ; o farmacie ; o gara a
drumuluT de fier dintre Piatra si Baca(' ; i biserica; resedinta rabinulur evreesc, care se pre-

In catun se af1ä i coall si primaria comuna Cernadia ; scoala e frecuentata de 31 elevi
din 41 inscrisT.

tinde a fi urmas din semintia
lui David, pentru care este foarte venerat nu numaT printre Evrefi

Are i biserica, deservita de
preot si 2 cintAretT.

din judet, ci si din Wile circomvecine; maT multe sinagoge;

Neamtu. Aduce un venit anual de 29375 leT, Impreuna cu casele proprietatir. Aren ddsia posea.: vite cornute, cal, plugurT,

Proprietatile din acest catun
apartin locuitorilor mosnenT. Calitatea pamintuluT e medi-

un spital infiintat de colonelul
.Alcaz. Aci se mal af1ä fabrica de postav

oca, terenul fiind pietros si humos.

in valoare aproximativa de leT
93000.

Eugen Alcaz, ce manipuleaza cu

un capital de 2000000 1., 250
lucratorl, 184 masinT, 51 scar-

Buicani, mahala, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, tine de com.

manatorT, ro masinT de tors, !o

rur. Ponoarele.

pive, 3 masinT de tuns, t de
uscat Una, io de vopsit i spalat,

Buice§ti, sat, jud. Gorj, apartinind comuneT Cernadia, din
plaiul Novaci. Se limiteaza la E. Cu apa Cernadia i padurea Cu-

Buice§ti, sat, face parte din com. rur. Turia, pl. Oltul-d.-j , jud. Olt. Are o populatiune de 300 locuitorl. Ad i e o biserica, fondata la anul 1770 de locuitorT, reparata la anul 1830.

io de urzit, 8o de tesut, 4 de
spalat postavul, i de uscat postavul,

Buice§ti, ca/un, in jud. Mehedinti, plasa Motrul-d.-j., tine de com. rur. Gura-MotruluT.

3 bortace, t masita cu

o turbina (ambele cu putere de

raturile, la V. Cu apa Balota si
la N. cu MuntiT CarpatT. Are o intindere cam de 1200

cite 200 cal), productnd 240
25o bucatT de postav de so ni. pe saptamina. Mal este: i fabrica de luminarT de se5, 2 fabricl de oleiti, fabrica de vacs, 3 olariT, 4 caciularir, 8 croitorT, I brutar, I murengerie (fabrica de luminar», 2 tinichigiT, i fTerarie, caratasie, I armurarie, I povarna (fabrica de spirt), 12 ciubotarT. Bilciurl se tin in localitate in toata Duminica.
Numirl vechT ale tirguluT: Bu-

Buicliul, balteg, jud. Dolj, plasa
Cimpul, com. Ciuperceni.

hect., producind aproximativ : 85o hectol. porumb, 185 decal. tuica, 185 kg. fasole, 480 kg. Iba, i hectol. cinepa, 13 hectol. gnu, 80000 kg. fin. Numele se zice ca poarta de la primul sati fondator Buicescu. LocuitoriT sunt veniti du-

Buila, pisc, pe muntele CulmeaArnota, pe care-I uda la V. riul Bistrita, iar la E apa Costestilor. Cade intre muntele Cocorul si piscul Arriata, in judetul

pa valea JiuluT. Are o populatie de 162 familiT, cu 594 suflete, din carT 85 contribuabilT.

husoaia, Bucuresti-MicT, Tirgusorul.

Locuitorif posea 35 plugurT, upo care cu bol, 4 carute Cu
cal, 408 vite marY cornute, 53

Buimäceni, com, rur., situata in centrul piase Jijia, jud. Botosani. Se intinde pe valea JijieT dealurile din dreapta i stinga sa.

www.dacoromanica.ro

BUIMACENI

61

BUJOREANUL (ASAN-AGA)

E formatà din satele Albesti Buimaceni, Capul- Padurir, ciumeni, Jumatateni, Petresti

Satrareni. Are o suprafata de
7150 hect. si o populatiune de
560 familif, sati 2008 suflete, cu 450 contribuabill; locuesc in 453 case; locuitoril sunt RominI,

Are t biserica, facuta de 10cultor!, cu I preot si 2 cintaret1 si o scoall mixta a judetuluI, cu invatator si 30 scolad. Aicr este resedinta comunei
Buimaceni.

respondent vaid cu acelasI nume, in com. Cudalbi, jud. Covurluid.

se ocupa cu agricultura si eres-

Numarul vitelor cornute este de 175 ; sunt 50 caI mar! si miel', 735 oI, 6o mascuri si 50
stupI.

Bujorä§tilor (Valea-), vale, pe teritoriul com. Cudalbi, plasa Zimbrul, jud. Covurluid ; e acoperid cu vii numeroase si de
bulla calita te.

terea vitelor; sunt si 6 familiI
de EvreT.

In catun se gaseste
ciuma.

i cir-

Bujoreanca, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat comuneI
Catunul.

Teritoriul comuna, format in cea mar mare parte din dealurI, este de buna calitate si produce cereale in alte.
Comuna e strabatuta, prin mij-

Bujina, punct de hotar, intre partea de mosie a locuitorilor din
com. Pleasovul i mosia Riioasa,

loc, de riul Jijia, in lungul ruja se afla asezate satele ce
compun comuna, lar sesul Jipa este lasat imasurI pentru vite, al caror numar e de 8160: 3760 vite bol i yac!, 300 cal, 450 porcT, 3650 o!; sunt 226 stupT.

In directiunea despre N., jud.
Teleorman.

Bujoreanca, sat, face parte din comuna rurall Tardsesti, plaZnagovul, judetul Ilfov. E situat la Vest de Calugarul, pe
soseaua nationala Bucuresti-Pitesti.

Bujoara, peidure, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-s., comuna Seaca,

Se intinde pe o suprafata de
532 hect., cu o populatie de 290
locuitorT.

particulara, compusa din cerT, ulmI, jugastri, fagI. Predomina
cerul.

D-1 G. D. Vernescu

In partea de N. a comuner spre V., pe dealud, se afla
padurI, care formead mal multe grupe, ce se exploateaza, compuse mal mult din stejarI i cari ad o intindere de 673 hect.; pe coastele dealurilor ce mArginesc

are 350 hect si locuitoril 182
hect. Proprietarul cultiva 190 hect. (ro sterpe, 25 izlaz, 125 padure); locuitorlI cultiva 165 hectare,

Bujora - Cu - Tau ra, trupuri de padure ale statuluf, in intinde-

re de 175 hect., formind,
preuna cu trupul Paduricea, de mo hect., padurea Milostea, situad in com. Milostea, pl. 01tetul-d.-s., jud. Vilcea.

restul ramin sterpe. Are o biserica cu hramul SE

Jijia sunt 17 hect. vir, carr
produs in 1888, 640 hectol. vin.

Nicolae, deservid de 2 preotI
si 2 cintaretr. Comerciul se face de 2 dirciumarI.

In comuna sunt 10 iazurI.
Drumurile pietruite lipsesc cu

Bujoräscul, deal, situat la S. de
com. Ciuperceni, plasa Ocolul,

Numarul vitelor marl e de
161 si al celor mici de 394.

totul. Prin comuna trece unja
fierata Dorohoid-Iasi,

Budgetul comuna a avut la
venituri, pe anul 1889/90, 6262 le!; lar la cheltuell 6153 le!, 90
banI.

jud. Gorj, acoperit cu padure. E proprietatea locuitorilor comune! Ciuperceni.

Bujoreanca, cdtun, pendinte de
com. Flaminda, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, situat pe dealul Cilnistea, proprietatea d-lor fratI Alexan drescu. Are o suprafata de 950 hect.,

Are 4 bisericI, cu 2 preotI 4 eintareti si o scoala mixta, intretinuta de judet, cu I invatator si 30 scolarr.

Bujoräscul, deal mare, in pl. Vallor, jud. Mehedinti, peste care

trece soseaua judeteana TurAcest deal incepe de la precurmatura Culmir - Frumoase, din hotarul Padesultif si se termina in jud. Dolj, avind cea mg mare inälnul - Severin -Tirgul-Jid.

din cae 60 hectare padure de
stejar. In 1864 s'ad impropriedrit 69
locuitorI, fostI cla.casI, dindu-li-se 207hect.

Buim'Aceni, sat, pe tarmul sting
al Miel, in centrul comund Buimaceni, pl. Jijia, jud. Botosani,

time a sa de peste 500 metri;
desparte jud. Mehedinti de jud.
Gorj.

Venitul total al mosiel este
de 14000 ler.

cu o suprafata de 892 hect. si o populatie de 68 familrf sad 293 suflete, din carl 72 contribuabill..

Bujorä§tilor (Dealul-), deal, CO-

Bujoreanul (Asan-Aga), ceitun, pendinte de comuna Rasuceni,

www.dacoromanica.ro

BUJOREANUL

62

BUJORE$TI

pl. Marginea, jud. Vlasca. KVez T

21 copiT, din numarul de

115

in

rur. Cu acelasT nume, pl. Cozia,

Asan-Aga).

Bujoreanul,

pe sesul Crasna, jud. Falda, ltngá pir.
fintind,

virsta de scoall. tiü carte 55 barbatT i 15 femel. Cu intretinerea scoalef statul cheltueste
anual 1404 leT.

jud. Vilcea. Cade in partea de S. a comuneT, pe soseaua nationall Rimnicul-Vilcea-Riul-VaduluT. Ate o populatie de 205 locuitorT, 103 barbatT $i 102 femer.

cu acela$T nume, in fata satuluT

Cordeni, com. Vinetesti, plasa Crasna. (V. Cordeni, sat).

Vatra satuluT are 65 hect., lar comuna, cu izlaz cu tot, 417 hect.

and recolta e productiva se

Bujoreanul, loc arabil, in com.
Tudor-Vladimirescu

jud. Te-

fabrica aci pana la 3500 decal. de tuica.
cheltuelile comuneT se urca. la cite 1200 leT anual. oseaua nationala KimniculRiul-VaduluT strabate partea de Est.
i

CopiT in virsta de scoala sunt 19, 8 baet1 si II fete, din carl urmeaza numaT 3. E la distanta de i kil, de satul Olteni,
resedinta comuneT.

cucill, pe o intindere de 849
hect., 16 ara, proprietatea d-luT Verona ; se intinde spre E. pana
in Lunca-GeruluT.

Venitul

Ad i e o biserica Cu hramul Sf. Nicolae, preinoita de Preda

Bujoreanul, «in zilelescrie pe
pisanie

inaltatuluT nostru tm-

parat Alexandru PavlovicT, aflindu-se Episcop al NouluT Severin D. D. Nectarie, anul 1812,

Bujoreanul, piidure particulard,
supusa regimulur silvic, ce se afla

pe mosia Bujoreni, com. Bogdanesti i Bujoreni, plaiul Cozia, jud. Vilcea.

Se margineste /a N. cu com. Gura-Vaief i Bogdanesti, la S. cu orasul Vilcea, Est Cu judetul Arges, de care

August in 19 si la anul
la s'a preinoit al doileay.

1866

Bujoreni, com. rur., pl. Cozia,
jud. Vilcea, compusa din 5 catune : Bujoreni, Malul-Alb, 01teni, Lunca i Mosoroa.sa. E situata pe Valea-OltuluT, la 3 kil. de resedinta judetuluT i la Io kil, de a sub-prefecturel. Are o populatie de 1043 loc. (535 barbatT si 508 femeT), in care intra. si 8 familiT de 'rigola; sunt : 230 capT de familie ; 240 contribuabilr vi 230 case.

sé desparte prin riul Oltul, la V. cu comunele Vladesti
Oldnesti.

Bujorenl,

deal, In raionul comuneT Bujoreni, plaiul Cozia, jud.

In partea de N.-V. a comuneT sunt dealurile Plesea i Purcaretul. Luncile se numesc: Glamcile, Toporanul, Bradul i Dobranul.

Vilcea, pe care se cultiva hect., 50 arif vie.

Bujoreni saa Gurani, trup de
nelocuit, fost at familier

Lapati, trecut in unid in posesiunea Principeld B. tirbeia °data cu mosia Pietrosani ; este azT intrupat la aceasta din urtila. E situat la S.-V. mosieT, in pl. Marginea, jud. Vlasca.

0 parte din mosie s'a vindut
in 7 loturT la 7 locuitorT.

Bujoreni (Bujoresti), sat, cu zo
familii pe malul sting al TeleormanuluT, jud. Arges, pl. Cotmeana. Face parte din comuna

gunt 2 biselict: una in cat. Olteni, zidita la anul 1831, si a doiia in cat. Bu)oreni, zidita. la anul 1812.
LocuitoriT se ocupa numaT cu agricultura i desfac produsele

Bujorescu, insuM in Dunare, in
dreptul comuneT Fintinelele, jud.

rur. Vulpesti. Mosia Bujoreni, de aproape 1200 pogoane, apartine d-luT George I. Lahovari.

Teleorman. Are ö intindere ca

de 12 hect. si este acoperita
Cu zavoiu de salde, plop si catina.

lor la R.-Vilcea. In comuna sunt : I I cal, 8o

Bujoreni, sat, in jud. Tutova,
pl. Tirgul, com. Slobozia-Zorleni, spre N.-E. de satul Zorlen/. Poptilatia sa e cuprinsa In

bol; 130 vaer, 235 or i 170
porcT.

Bujorescu, pichet militar, pentru para frontierel, pe marginea DunareT, in jud. Teleorman, In dreptul insuleT Bujorescu de la care luat numele; poara No. 14.

Un numar de 124 locuitorT s'aa improprietarit dupa legea din 1864 pe 417 hect. pamint,
pe rnosia statuluT si pe alte doul mosil particulare.

acea a satuluI Zorleni. A fost
jefult, impreuna cu satele vecine,

de catre armatele polone pe la anut 1667, in timpul domnier
luT C. Cantemir.

coala exista. in comuna de
Veo TO anT. 'Cladirea e proprie-

Bujoreqti, celtun, In plasa Tirgu-

tata comuna. 5e frecuenta de 13ujoreni, Sat. Lee parte ditr com.

lur, com. Antonesti, jud. Teleorman. Populatiunea luT este

www.dacoromanica.ro

1311JOREM

63

t1 BUJORUD

de 287 suflete, din carT 44 contribuabilí.

riuluT acesteT comune se soco-

teste la 10918 hect, din carT
4730 hect, 44 aril, pAmint ata-

Statistica vitelor prezintA cifrele urindtoare : bol 1353, vad 115 J cal 182 armasarr 13,

Bujore§ti, mofie) jud. Teleorman, 'filtre comunele Licuriciul $i Antonesti, proprietate a d-luI Constantin Politimos.

bil, 2742 hect., 75 arii, imas,
188 vil, 2288 pAdure, 107 hect., 25 aril, vetrelesatelor i 67 hect.,

21 arjr, tema netrebnic. Din teritorid, 7430 hect. apartin proprietAteT marl, reprezintate prin mosiile particulare: GolAsei (PitAroaia), Putichioaia, Urechesti,

Bujorul, com. rur., in pl Prutult jud. Covurluid, resedinta acesteI plAsT, la depArtare de 54
kil. de la Galati. SituatA in mij-

7740, capte iao, porcl 428; In total 10747 capete. Pe 1140 agricuttUrA i cte$-, terea vitelor, locultpril 4e aicT se ocupa i cu cultivarea, viilor ; In Tirgul- Bujor msA sunt
multl negutAtod micT, in maloritate EvreT.. La 14oscu este o moarl cu foci sunt i cite-va

UmbrAresti, aceasta in 4 trupurl apart,inind la 4 proprietarl,

locul jud. Covurluid, pe vAile
Chinejel i CovurluiuluT, aceas-

ta comuna se mArgineste la N. cu com. BIneasa i Jorlsti, la E.
cu com. VlAdesti, la S. cu Firtánesti si la V. ca BAleni i Virlezi.

Armeneasca ; restul de 309 hect. sunt ale sAtenilor. Dintre
instalatiile gospodArestl ale pro-

mori de vint. Budgetul comunei are la veniturl de 12519 leT 65 hanr la cheltuelT de 11506 leT 44
banT. DArile directe anuale catre stat, judet, comunA si ca-

prietarilor marl, se disting intre primele ale judetuluT Covurluid cele de la mosiile Golásei, ale d-luT Lascar Catargid, fost prim-

Pe teritoriul Bujorulur curg
piraiele Covurluiul-Sec, Covurluiul-cu-Apl i Chineja, azora

le corespund valle respective. Mal sunt i alte vAl mal miel,
precum : Rädiciul, Miloala, Bujorul , Velichea, VAlcica-Draga,

ministru i fost locotenent Domnesc-; Putichioaia, ale d-luT Paraschiv Sechiari, i Moscu, ale

mera de comercia se ridicl in total la 18833 Id 40 bard. BisericI sunt 4 AdormireaMaiceI-DomnuluT (vechiA si de-

d-luT G. Fulger. Osebit de aceasta, la Gollsei, aläturea chiar cu tirgusorul Bujor, ce apartine

etc. Dealul cel mal insemnat e
Piscul-SáreT.

aceleiasI mosiT, pe o colla ineintAtoare, ce domineazA intrea-

Bujorul este una din cele mal

terioratA), in Gollsei; Sf. Dimitrie, in UmbrAresti (tot vechil); Sf. Gheorghe in Putichioaia (de curind construltA); 0, SE VoevozT, in Moscu (ziditá. in 1882); bisericile ad plmint rural, afarA

importante com. rur. ale jud.
Covurluiu, atit in privirea intindereT teritoriulur cit si a populatiuneT, precum si a institutiuni-

ga regiune, este un castel prea frumos al d-lul i d-neT Lascar Catargid, cu admirabile grAdinT, cu lac artificial. Cas-

tie cea din Moscu, ca una ce

e inteun sat rdasesc. ,Dupl
impartirea parohiilor din 1888, com. Bujorul, afará de cAt. Putichioaia, care e alipitA la FirtAnesti, formeazA o parohie, cu catedrala Adormirea, deservia de un preot paroh, tzi preot ajutor si 5 cintAretr. §col1 asemenea aunt 4 : I de bgetl in GolAsei, 2 mixte In Putichioaia i Moscu i i de fete

lor ce posedA. Ea numArl 5 elcarT, dupA asezarea lor in directie sud-nordicA, sunt: Putichioaia, UmbrAresti,Tirgul-Bu-

telul cu grAdina ocupl o intindere

de teritorid de

12

jor, resedinta, Gollsei i Moscu. LocuitoriT se impart ast-fel: in
Tirgul-Bujor sunt bezmAnaff ; in Putichioaia i Goldsei, fostr clácasT; in UmbrAresti, parte fostl clAcasT, parte rAzesT ; in Moscu numaT rAzesT. NumArul total al

fäld; lacul artificial se &este in partea din valea apusand a grAdineT; e format din apele
piraielor i izvoarelor -vecine

contribuabililor e de 492, familiT sunt 743, cu 2747 suflete, din

cari: 1411 bArbatl, '336 femel;
1365 necAsAtoritT, 1247 cAsAtori-

are peste si se poate umbla pe el cu barca; in mijlocul lul se aflA o mica insulA legatl. cu podet de uscat. Terenul acesteT comune in multe pánl e nAsipos; in Putichioaia e chiar o carlea de pietris, exploatatA de judet.
Productia agricolA se cifreazA

in T.-Bujori cea din Gollsei
are 46 elevI din 64 inscrisT, cea din Putichioaia are 29 elevl din 32 inscrisT, cea din Moscu are

0, 133 vacluvii, 2 divortatl; 276

in total la 93059 hectol., lar pe
speciI: 21792 hectol. grill, 2 2 5 oo

tiintä de carte, 2471 faxl. Populatia izraelitä se cifreazá. la 77 suflete. Suprafata intreagA a teritocu

35 elevI din 45 inscrisI de fete din T.-Bujor are 21 eleve din 30 inscrise. Pe lingA resedinta subprefecturel pläseT P,rutal i a medicului in T.-Bujor se afil<si un biurod telegrafo-postal,

i cea

secará, 12042 017, 2784 rapitl, 28878 porumb.. 4186- °As, 624 malaiii, 72 cinepl i 180 in.

intretinut de judet, un spital

www.dacoromanica.ro

BUJORUL (TIRGUL-)

64

BUJORULUI (VALEA-)

rural al statuluT Cu 40 paturl, infiintat in 1890, in local uneT
infirmeril judetene de 15 paturl,

Se afla 66 hect. cu vi!.
In 1864 s'ají Improprietarit 145 locuitorT fostl clacasT pe 598 hectare.

merge drumul judetean CernaMacin. Natura luT pe alocurea
este stincoasa. Este acoperit parte numaT Cu finete si pasunT. Pe la poalele luT occidentale merge drumul comunal Satul-Non-Macin.

ce a existat mar inainte.

In 1888 se aflan in aceasta

Bujorul (Tirgul-), tirgufor, resedinta com. Bujorul, pl. Prutul, jud. Covurluiti, format din douk sirurl de casisoare lipite in mare

comuna: 436 boT, 100 bivolT, 252
vacT,

396 ca!, 3528 or o 150

rimatoff.

parte una de alta si asezate de
ambele laturT ale soseleT jude-

tene ce-1 strabate. Numara 29 lama' cu 156 suflete, din carT 17 familiT cu 77 suflete Evrer,
restul RominT.

Aci este o biserica zidita la 1839, si care la 1869 s'a reparat de Principele Dim. Stirbeiti. Are hratnul Sf. Dumitru; e de-

Bujorul, lac, pe teritoriul com.
Alimanesti, pl. Siul-d.-s., judetul Olt. Se zice ca s'a numit astfel, dupa numele uneT plante

servia de I preot si 2 cintaretl; depinde de parohia Petrosani.

numite bujor, tare crestea sal-

bata. pe o mare intindere in
jurul laculuT.

Terenul, pe care e situat acest tirgusor, apartine mosieT Golasei; pentru acest teren locuitoriT platesc bezman. Are o scoala de fete ; biuron telegrafopostal ; un spital, si e resedinta sub - prefecturer si a mediculuT
plaseT.

In comuna se afla o scoalA mixta cu 4 clase, facuta de zid si in buna stare.
Sunt 5 circiumI. Prin comuna trece soseaua judeteana Giurgin-Zimnicea. Este

Bujorul, loc cu isvoare, jud. Bacan, pl. MunteluT, com. MAgiresti, de pe muntele Maddrzaul, de

unde ig are obirsia piriul Ruja.

Bujorul, com. rur., situata in par-

departe de Giurgin de 27 kil., de Alexandria de 28 kil., de Bucuresti de 89 kil. In aceasta comuna sunt 2 pichete pentru para hotarelor despre Bulgaria. Sunt mal multe pilcurl de pa-

Bujorul, loc cu izvoare, judetul Bacan, pl. Siretul-d.-s., de pe
teritoriul comuner Buhociul.

tea S.-V. a judetulul Vlasca,
la hotarul TeleormanuluI, pl. Marg-inea. La aceasta comuna se unesc riurile Vedea si Teleorman si dan in Girla-Mare, care apoT da in Dunare. Este situatá pe proprietatea Petrosani a principeluT D. B. Stirbeiti.

Bujorul, munte, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul, com. Chiojdeni, in

dure de salde si ostroave carl se afla descrise la Petrosani.
La capul mosieT trece Drumul-

UntuluT, drum pe care treceati
TurciT ce locuian raiaua GiurgiuluT ca sa negustoreasca in judet.

partea de N. a comuneT ; face parte din culmea dealuluT Magura. Este acoperit cu padurT si pasunT. Vara se aseaza pe dinsul multe sane de oT.

Distanta de la Giurgiu e de 37 kil., lar de la Stánesti, resedinta
plaseT, de 22 kil.

Bujorul, 'fria, com. Oteleni, pl.
Mijlocul, judetul Falcin. (V. Rogoza).

Bujorul, deal, jud. Bacan, plasa
Siretul-d.-j., de pe teritoriul comune"' Racataul.

In 1887, in aceasta comuna, se afla 240 contrib. san 1200 sul In 1888, 282 contrib. san
1196 suflete. Venitul comund in anul 1886

Bujorul, piriil, ce se varsa in
Riul-DoamneT, pe teritoria com. Corbi, cat. Sboghitesti, plaiul Nucsoara, jud. Muscel.

Bujorul, deal, In jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul com. Turcoaia si pe al catunuluT Turcoaia.

era de leI 5475, iar cheltuelile de 5218 le!. In 1887 venitul era de 3297, iar cheltuelile de 3149 leT si. in 1888 venitul de
4458, lar cheltuelile de 4119 le!.

Este maT mult o prelungire Bujorul, vale, com. Oteleni, pl.
nord-vestica a dealuluT Caracicula, de pe teritoriul comuneT Cerna. Se intinde spre N., avind

Mijlocul, jud. Falda.

Bujorului (Mägura-), nagurd,
la E.
com.

In 1887 s'a arat pe aceasta
comuna suprafata de 1520 hect.

o directiune generala de la S.E. la N.-V.; brazdeaza partea

Slobozia-Mindra,

jud. Teleorman.

cu diferite cereale, in deosebT grill porumb, rapita si orz. Aci se cresc gogosT de matase.

centrala a plaseI si cea de E. a comuneT. Este despartit de dealul Priopcea printr'o vale
cam ripoasA, pe malurile carea

Bujorului (Valea-), vale, aflatoare in comuna cu acelasT nume,

jud. Covurluiu.

www.dacoromanica.ro

BUJORULUI (VALEA-)

65

BUL13UCATA

BujoruluI (Valea-), vale, jud.
Vlasca, incepe din mosia Uzunul, de la clt. Buturugari si se

tÏ continua cursul prin Lunca-BAeI; la satul Tarnita se impreunà cu riul Brebina, aruncindu-se in Apa-Motrului, la satul Apa-NeagrA, din com. rur. Negoesti.

In fata satulur se aflA iazul
Bulbucani, format din piriul Jijioara. Are o bisericA de lemn, acutA. la 1864, deservitA de I preot si i cintdret. Vite sunt in numAr de 2510 capete, din carI : 545 vite mar/ cornute, 1253 or, 133 cal si 579
.rimAtorr.

varsä in apa Cilnistea, o data cu valea Glveni, luind la gura
eI numirea de Valea-UzunuluI, dupl satul Uzunul, prin care
trece.

Acest Ad a servit la punerea in miscare a masinelor carI
extrAgead arama din min ele BleI-

Bularul, isvor, com. TirgsorulVechid, pl. Tirgsorul, judetul
Prahova.

de-AramA. Pe acest l'id se afil: morr i pivi.

Bulbucani, las, in partea despre
E. a com. Belcesti, pl. Bahluiul,

Bulatanul, pirliaf, jud. Neamtu, izvoreste dintre ramurile muntilor Rajen i Petru-Vod5.; curge printre dinsele, in directiune S.-

Bulbac, numire, ce se d5. viroageI Flarel, jud.. BrAila, inainte

de a intra In acest judet, din
judetul

jud. Iasi. Serveste de hotar filtre aceastA comuna i satul Bulbucani, din com. Gropnita, pl.
Copoul.

E., panA in dreptul satuluI Coroiul, teritoriul com. Caluglreni, plasa Piatra-Muntele, mide se uneste cu pirliasul Bargilele
apor cu piriiasul Coroiul, formind

Bulboanele, b2lç1 achina, siipdturl, in gira cea sApatä pe teritoriul comund Fintinelele, pl. Siretul, jud. Botosani.

Bulbucata, com. rur., compusá
din critunele : Bulbucata, FAcAul si Gästesti-Cotenl, situatA. in pl.

Neajlovul, pe coasta dreaptA a
vaiI NeajlovuluI, j ud. Vlasca. De-

ast-fel piriul numit Largul.

Bulboasa, se numeste partea
dealultif Fund5.tura, ce se pre-

pArtarea cea maI mare a cdtune-

lor intre ele este de 41/2 kil.
Com. e departe de Bucuresti de

Bulätäul, baltd, in judetul
pAdurea PrisAcani, pl. Branistea, formatA din vArsarea PrutuluI.

lungeste de la satul Miclesti, pl. Crasna, jud. Vasluid, Orla
In dreptul satului Chircesti.

Buläul, pädure, jud. BacAti, pl. Siretul-d.-s., com. Obirsia. Are

Bulboasa, deal, se intinde la
Vestul com. Osesti, pl. Stemnicul, jud. Vasluid, despOrtind-o de satul Fistici.

o intindere de 40 hectare. E
compusä din arboxi foiosr.

38 kil., de Giurgiu de 45 kil., lar de Obedeni, resedinta ser, de 14 kil. Este o osea judeteand, ce duce la Obedeni. In 1887 se aflad in aceastA comuna 254 contribuabill, sad
1455 suflete.

Bulba,

in plaiul Closani, jud.

Bulboasa, vale, se intinde in par-

Mehedinti ; il la nastere din s.
Proitesti, apoI unindu-se cu mal multe piraie, formeazA lacul nu-

tea de E. a satuld Chircesti,
com. Miclesti, pl. Crasna, ijud.
Bulboci, bi1111, pe teritoriul moski Brehuesti, com. Brehuesti, pl. Siretul, jud. Botosani.

Venitul comunal In 1886 era de leí 808 r, lar cheltuelile de 4838 lel. In 1887 venitul era de 3809 i cheltuelile de 3316 leí.

mit ZA.tonul, in com. rur. Ponoarele ; de ad, ascunzindu-se sub

S'a cultivat in 1887 o suprafatA de 1200 hect. cu diferite cereale.

Dealul-Ponoard, trece pe sub podul natural de piatrA din aceastA com., si izvoreste de °data,

In 1888 se aflad 31 hectare, 50 ariI, acoperite Cu vii. Sunt
pometuri multe.

in riu mare, de sub niste stinci de piatrA, din locul numit Valea-GAineI; isI urmeazä cursul spre Bala-de-AramA, pe care o udä in trecerea sa, primind aci in stinga doi afluentl : Ieruga,
ce trece prin curtea mAnAstireI
Schitul-Baia-de-Aramd i Izvorul-cel-Mare, ambele cu apA foarte curatO i bun4 de bdut ;
o6760. d1o4ole ilkfionar Mogrollo.

Bulbucani, sat, in partes. de
Vest a com. Gropnita, pl. Copoul, jud. Iasi, situat pe coasta
de S. a dealulur Crucea. Se zice,

In 1888 s'a cultivat ad de
atre 104 locuitori, suprafata de 97 hect., ir arir, cu tutun, care ad produs 43478 kilgr. tutun, in valoare de leI 36350. Aci a fost cea mal mare productie a anu-

ca dupl pozitiunea loculuI ce
este ridicata sad bulbucatA,

luat numele satul, chiar de la
prima lui formatiune. Are o populatie de 135 familir, sad 572
locuitorl RonainI.

luI aceluia din intregul judet,
dupl com. Cdmineasca $i LetcaNou5..

In com. sunt 3 bisericI, de.
9

www.dacoromanica.ro

BULBUCATA (VELEA)

66

BULETA

servite de

2

preotT si 5 cinta-

Ad este o biserica, zidita la
1856, cu hramul St. stefan, de-

retr, constituind o parohie. In
1888 s'aa oficiat la toate bisericile din aceasta comuna 86 botezurr, 10 mormintärr.

Jiul-d.-s., com. Poiana, prin care curge riul Bulbuceni.

servia de un preot
inmormintarr.

casatorir li 42 in-

i 2 chitaretr; in 1888 s'aa oficiat adi 56 botezurr, 7 casdtorir i 22

Buldi§ul, fina, jud. Bacaa,
varsa in piriul Curita.

pl. Trottw.11, com. Mandstirea-Ca0n,

care ucla satul Curita O se

Aci este o coa1ä mixta, cu 4 clase, de zid, facuta de curind, la care, in 1888, aa urmat 50 baeti li o l'ata ; dupa lege

Sunt 2 circiumr.

trebuia sa urmeze 62 bletl li 17 fete ; este conclusa de un
invatator.

In 1888 se aflaa ad 652 bor §i vacT, 206 cal, 2007 oi li capre li 135 rimAtorY.

Bulbuceni, sat, jud. Dolj, plasa Jiul-d.-s., com. Poiana, impr4tiat, situat pe dealul Icleanul, la 4 kil. N.-E. de Poiana-d.-s., unde e reedinta comuner. Are 697 suflete, 363 barbar §i 334 femer. Locuesc in 117 case.
Copiir din sat urmeaza la coala mixta din satul Poiana-d.-j., ce este la 7 kil. departare. tia

Bulea, Livezeni O Petrequl,päduri particulare, supuse regimulur silvic, aflate

pe mo0a

MAIdare0, plaiul Horezul, jud.
Vilcea.

Buleandra, pridure, jud. Dorohoiu, pe mcOa Darabani, com. cu acelaT nume, pl. Prutul-d.-j., spre N. de tirgu§orul Darabani ; se afla crescuta in mijlocul cimpuluT. Aceasta padure dimpreuna cu padurile Grozava O Podriga, tot de pe aceasta mo0e, are o suprafata de 270 hect.

In aceasta com. sunt 6 cirdurar.

Este un petic de padure, in
catunul Bulbucata, de iot hect. Se afla o moara cu turbine,
pe apa NeajlovuluT.

carte 40 locuitorr. In sat sunt
2 bisericr de lemn. Sunt 3 meseria51 :
I

fierar,

1

rotar O

I

carucer.

Bulbucata (Velea), ciitun, pendinte de com. Bulbucata, situat pe coasta dreapta a NeajlovuluT, plasa Neajlovul, judetul
Vla§ca.

Bulbuceni, deal, jud. Gorj, in
partea de E. a comuner ipotul, vine in prelungire despre N. *i

Bulerca, movild, la 2 kil. spre
S. de satul Rtwtul, jud. Braila,
intre movilele Giurgiul §i Gemenele.

merge spre S. In toata intinderea catunelor ipotul O Spahir. Este acoperit de padure, cu esente: de cer, gorun O putin fag. Este proprietatea statulur.

Proprietate a d-lur Dr. I. Niculescu. Mo§ia are o suprafata de 1630

Bulerca, vale, in jud.
In
1'1111

Buzan,

com. Vintill-Vodd, pe hotarul
despre com. M5.ne0 ; se scurge
Slanicul.

hect.

La 1864 s'a dat la 115

lo-

cuitori, fo§tr claca§r, suprafata de

450 hect., raminind 1200 hect.

Are un petic de padure de te-

jar de io hect.
1

Bulbuceni, mofie particulara, judetul Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, in satul Bulbuceni, apartirle mo§nenilor. Are padure pe dinsa.

Bulercil (Muchia-.), colina', in jud. Buzaa, com. Vintill-Voda,
pe hotarul despre com. Manqti ; goall O izlaz.

Venitul mo§ier pe 1888 a fost de 40000 ler.
coala comunalä a com. Bulbu-

Bulbuceni, padure particularO,
jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Po-

cata se afla in acest cdtun. S'a &cut in anul 1887, dupa testamentul vechiulur proprietar Petre Niculescu, care a lasat un fond de 100000 ler pentru construirea §i intretinerea §coaler, numind executor testamentar pe d-1 Dr. I. Niculescu, din Bucure§ti.

iana, pe mo0a Bulbuceni. Apartine mo§nenilor. Esente : de stejarT, ulmr, fagr si jugastri ; predomina stejarul.

Buleta, sat, face parte din com. rur. Birse0, pl. Ocolul, judetul
Vilcea. Are o populatie de 271 locuitorT (141 barbatr li 130 femer). Inainte de 1883 forma singura o comuna sub numele de com. Buleta, iar de la aceasta

Bulbuceni, dulei, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Poiana, ce se varsa pe dreapta riulur Cocoroya; curge prin valea Bulbuceni.

data s'a alipit la Barse0i. Este situata pe valea Buleta,
la 9 kil. de Rimnicul-Vilcer Are o biserica, fondata la anul 1838, de preotul Ion li altr
locuitorT.

Pe apa Neajlovulur s'a construit de curind un facla sistematic,

Bulbuceni, vale, jud. Dolj, pl.

www.dacoromanica.ro

BULETA

67

BULHACUL-MARE

Buleta, vale, formatA din scurgerea apelor dupb. piscurile : Ciobea si Rarisul, com. Birsesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea, care, durd ce udA com. BArsesti, se varsd In riul Oltul, la punctul numit Sevestreni, comuna Mihlesti.

rectiune generalA de la S.- V. spre N.-E. si brAzdeazä partea
apusanA a plAsei si pe cea mij-

dreni, com. Mileanca, pl. Baseul, jud. Dorohoid.

locie a comund; trece pe la Bulhacul, baltd, pe teritoriul copoalele dealului ala, pe la mune! PAltinisul, pl. Prutul-d.-j.,
rAsArit de comuna Cisla, tale soseaua nationall Tulcea-Isaccea-MAcin, futre kil. 5 si 6, si, dupl un curs de 6 kil., merge
de se varsA in mlastina stufoasA din Sudul Orle Somova ; pe

jud. Dorohoiti.

Bulhacul, deal, pe mosia Durnesti, com. Durnesti, pl. nesti, jud. Botosani.
tefd-

Bulgarul, sat,

com. rur. pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situat la S.-V. de Bragadirul, pe
tArmul drept al riului Ciorogirla, in apropiere de imbucAtura aces-

face parte din Bragadiru-Bulgarul,

valea sa trec douA drumuri comunale: Cisla-Catald si Cisla-Fre95.tei. Cursul sAll este foarte incet ; malurile sale sunt joase

Bulhacul, a'eal, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Chilii, spre N. de satul Buciumi.

tui rtù cu riul RAstoaca. Se intinde pe o suprafatd de 290 hect. si are o populatie de 200 locuitori. D-na Elena Mi-

acoperite cu verdeatA.

Bulhacul, deal, in com. Preutesti, jud. Suceava, imbrAcat cu pAdure de fag.

clescu are 182 hect., din care
cultivA. 137 hect. (43 sunt izlaz si 4 vie). Locuitorii au 1o8 hect.
102

Bulgänoaia, välcea, jud. Teleorman, de la Sud spre Estul comuna Lisa, in directiunea satului VinAtori; strAbate pe la
coltal viilor Lisenilor si se pierde spre satul VinAtori.

Bulhacul, lar, format din Piriul-Tiganulur, se aflA in fata curte! din satul CorlAteni, com. cu asemenea numire, pl. Copla, jud. Dorohoid.

NumArul vitelor mar! e de si al celor raid de 120.

Bulgarului (Iazul-), iaz, pe teritoriul satului GlAvAnesti, com.

Bulgareasca, trup de mo,vie a statului, pe teritoriul comund
SlIvesti, jud. Teleorman ; are pe dinsa i pA.dure; face parte din
proprietatea statului numitA S1Avesti-Zlotesti.

Bulhacul, iaz, pe teritoriul satulur Onesti, com.
Urzicanilor.

ipotele, pl.

Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.

Bahluiul, jud. Iasi, pe Dealul-

Bulgarului (La-Podul-), han,
In jud. R.-SArat, pl. Marginead.-s., comuna Voetin; la lacul
unde piriul Cotatcul tale soseaua nationalA R.-SArat-Focsani ; nu-

Bulhacul, pida, izvoreste de pe
Bulgaria, localitate acoperitA de
tarine, pe mosia Stolniceni-PrAjescu, jud. Suceava.

teritoriul satului Andrieseni, co-

muna Epureni, pl. Turia, judetul Iasi, si he varsA in

mit ast-fel de la un fost han& bulgar. Bulgarului (Putul-), loc izolat,
In jud. BuzAd, com. Tislul, cAt. Halesul, insemnat printr'o cruce

Bulgarie (La-), grädine de legume, pe mosia Siretel, judetul
Suceava.

Bulhacul, vale, pe mosia Durnesti, com. Durnesti, pl. nesti, jud. Botosani.
tef'l-

Bulhacele, ias-ba/td, format din
izvoare pe pAmtntul locuitorilor Hu/ubul-Nod, com. Trusesti, pl. Jijia, jud. Botosani ; are o in-

si un pus, fácute in amintirea faptului, cl ad ad fost oprite reliquele Sf. Filotea, in anul 1875, cind ad fost transpontate la schitul Ciolanul.

Bulhacul-de-linga-Curte, lag,
format din riul Jijia, in centrul comund Trusesti, pl. Jijia, judetul Botosani, pe proprietatea statuluï; are o intindere de 14 hect. ; contine mult peste.

tindere de 35 hect.
Bulhacul, billtitd, formatA de vAr-

Bulgarului (Valea-de -la - Podul-),
in jud. Tulcea, pl.

sAturile PrutuluT, pe teritoriul
com. MAstAcani, pl. Prutul, jud. Covurluid.

Bulhacul-Mare, lac, in partea
de E. a com. Gura-Bohotia, pl. Podoleni, jud. FAlcid, pe sesul
in

Tulcea, pe teritoriul comuna
Cisla; izvoreste din poalele nordice ale dealului TAusan-Tepe; se indreaptA spre N. avind o di-

Bulhacul, baltä, formatA din izvoare si din ploi, pe mosia Co-

suprafatA de 2 hec-

tare.

www.dacoromanica.ro

BULIBEVTI (CANTONUL-)

68

BULTUL

Bulibe§ti (Cantonul-), petclure, jud. Neamtu, situata Miga Petricani-d.-j., in com. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul. Este proprietatea statuluI si se arendeazA CU suma de 4931 leI.

la T.-Jin, se urmeaza soselele comunale ce leaga comunele :
Schela, Horezul, Cartiul, Curesoara si Turcinesti. ApoI da In so-

d.-j., jud. Bacan, pe teritoriul
comuneT Berzuntul.

Bulija, jud. Muscel. (Vez! Maloreasca).

seaua nationall T.-Jin-Bumbesti. Buliga e trecatoarea cea mal im-

Buliga, sat,

plasa Borcea, pendinte de com. Cocargea, juin

portanta din judet. Patrularea intre Buliga si Dealul-lur-Frate se face pe poteca ce trece pe
dealurile : Zanoaga, Dealul-RuguluT, Uruzul, Streaja, CulmeaCartianuluT, Carpenu/ si apor pe Plaiul-Valarilor pana la Dealul-luI-Frate, unde este si pichet. Aceasta poteca poate fi strabatuta de patrupede incarcate. In-

Bulimaculul (Movila-), movild i puna trigonometric, In jud.
Buzan, com. Gheraseni, pe mosia Suditi.

detul Ialomita. Este situat pe
lunca bratuluT Borcea, sub coas-

ta BarOganuluY, la 5 kil. spre E. de satul de resedinta. E satul

Bulimandrelui sad Bulimandrul-Mic, virf de munte, jud.
Baca'', pl. MunteluT, com. DAr-

cel mal despre E.
Tlinburestl.

al plaseT.

Poarta numirea si de BuligaPopulatiunea satuld este de 94 famili/ RominT, 2 fam. TiganI si 1 familie GrecT, san 487 locuitorl, cu 183 barbatT,
181 femeI si 123 copif.

manesti, situat lIngd Bulimandrul-Mare.

tretinerea se face cu greutate.
Comunicatia se intrerupe pe tim-

Aci este o biserica construla la 1856, deservita de un preot si un cintaret. Vite sunt: 125 caT, 396 boT si 507 oI.

pul jeme!, din cauza zapezeT. Alte directir pentru construirea de poted nota nu exista. Cele vechT s'ar putea Imbunatati.

Bulimandrul, munte, jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-j., pe teritoriul satuluI Berzuntul.

Bulimandrul-Mare, munte, jud.
Bacan, pl. MunteluT, com. Dar-

Buliga (Schitul-), schit, cu hramul s-tir VoevozT, in Pitesti, jud. Arges, pl. Pitesti ; a fost
intemeiat la 1741 de jupin Mar-

manesti, pe limita satelor Plopul si Pagubeni.

Bulimandrul-Mic, jud. Bacan.
(Vezi Bulimandrelul).

Buliga, deal cu vit, In jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de com. rur. Bresnita.

tin Cupetul si jupin Petru Buliga, carl se afla inmormintatl aid, impreuna cu familiile lor.
Acest schit era metoh al Sf. MitropoliT din Bucuresti. Biserica este In proasta stare; asemenea si clac:lidie dimprejur. Dup5, se-

Bulimanul, sat, cu 50 familiT,
jud. Arges, pl. Oltul ; face parte din com. rur. Vitomiresti-Trep-

Buliga, pichet No. 7 al comp. a 2-a din regim. 18 Dorob., jud. Gorj; se afld situat pe dealul Copita; se margineste la N. cu
Zanoaga si Streaja, la S. cu Varaticele, la E. cu Sarisoara, lar la Vest cu 1-1111 tisita. Poteca, ce se privegheaza de acest pichet, vine de la satul Vulca-

ten!. Are o biserica cu hramul
Sf. Dumitru, deservita de 1 preot

cularizare s'a redus la biserica de mir, si pentru lntretinerea cultuluI divin se inscrie anual In budgetul statului o suma de
1838 leT. Serviciul divin se face

si I dneiret.
Buloaea, pirtg, izvoreste din dealul Racea, comuna Miroslava, plasa Stavnicul, jud. Iasi, si se varsa in ochiul Birca, din sesul
Birca.

nul, intra in tara pe la Tabla;
de aci, scoboara Zanoaga la pichetul Buliga, unde e si vama. Construcea e de lemn, compusa

de 2 preotT, I cIntaret si 1 paracliser. In casele manastirestr
s'a instalat actualmente cazarma

de dorobane din Pitesti.
Aceasta biserica, atit prin stilul sali arhitectonic clt si prin picturile interioare ale bisericer,

din o cazarma si o bucatarie, camera pentru oficer si o cancelarie. De ad, poteca la direc-

tia S. pana la Schela, treend
peste dealurile: Copita, Varaticele, Poiana-lul-Mihain si Plaiul-Scheld ; lar de aci la rese-

nu prezinta niel un interes artistic. Tronul arhieresc, aflat In
biserica, merita singur oare-care

Buloaea, va' lcice1, pe dealul R5.cea, com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Iasi, unde se zice ca ar fi fost mal inainte satul Ciurbese. Dupa o pestilenta, lo,

luare aminte ca obiect de arta.

cuitorii, de au ramas din Ciurbesti, au infiintat satul pe loeul unde se afta asta-zt.

dinta companid a 2-a, care e Bulihariul, munte pl. Tazlaul-

Bultul, virf de Inmute, din Cul-

www.dacoromanica.ro

BULUC-ORMAN

69

BULZETI

mea-Fagarasulul, judetul Arges, plaiul Lovistea.

Situata pe malul drept al riuld

Frgila

si

Ia poalele dealuld

1545 sufl., din carl, itpa legea rurall din 1864, sunt 58 impamintenitl.

Murgasul.

Buiuc-Orman, pädure insemnata, in jud. Constanta, pl. Silistra-

Noug, pe teritoriul com. rur.
Ghiuvegea si Parachioi ; acopere

Se invecineste la N. cu com. Gorunesti, din com. Vilcea, la S. cu com. Oculesti-Vilcea, lar la V. cu com. Balota.

ramificatiile nordice ale dealuluI Capuschioi-Bair ; se intinde pana pe malul E. al vaeI Sacel V. al vaeT tischioi -Ceair,
.,51

Terenul comunel este accidentat de dealul Murgasul si
de Dealul-Bulzestilor ; pe limita

Casele sunt fácute din birne; 58 numaT ati grading. Suprafata teritoriuld comunal este de 7000 pogoane, din carl 3000 pogoane arabile, 2000 po-

de S. a comund, la poalele DealuluT-Bulzestilor, se intinde valea

Ghiuvenli-Ceair. Are o intindere

de 220 hect. Emite principale sunt : fag, mesteacan, carpen, etc. Pe la Estul er trece drumul
judetean Ostrov-Cuzgun, iar pe
la S. drumul Velichioi-Parachioi.

numita a Bulzestilor, prin care curge piriul cu acelasT nume.

goane izlaz, 2000 fine* si vatra satulul. Mosia de pe teritoriul comunal se numeste Bulzesti ; aparsine locuitorilor improprietäritl la 1864.
LocuitoriI isT duc productele la orasul Craiova ; duc cereale si importa cele necesariT casd. Transportul 11 fac pe calea judeteang., ce duce la Craiova pe o lungime de 1 kil. In comuna.

Comuna este udatä de riul
Fratila, ce merge pe teritoriul acesteT com. in directia N.-E.-S.-

Bulucul, jud. Putna. (V. Bolocul).

V. In dreptul acestel comune, pe riul Fratila, se afla un podet de lemn. Miel ptraie formate din ploT 41 ají scurgerea In riul Fratila.

BuluI, deal, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., pe teritoriul com. Basasti.

In comuna. sunt 7 circiuml, din care : 2 In catunul Bulzesti, 1 in catunul Gura-RaculuT, 2 in Nästasesti si 2 in Seculesti. Animale sunt : 2880 capete,

Comuna se compune din 4
catune: Bulzesti, care e catunul de resedintá, Gura-Raculd, Nastasesti si Seculesti.

Bulumetele, petec de pädure, pe proprietatea Glavaciocul, pendinte de com. Fierbinti, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, in ocolul silvic Cirtojani.

In comuna sunt 3 biseric1 :
una in catunul Seculesti, zidita la

din carI 85 cal, 897 vite marl cornute, 1367 oT, 314 pord si
217 capre. Contribuabill sunt 273. Budgetul comuneI pe exerci-

1848, serbeaza hramul Sf. Paraschiva ; una in catunul Bul-

Bulumezi, firig, izvoreste din jud. Ialomita, pe linga SatulNog, si se varsa in Valea-Vinata,

zesti, ziditä in anul 1851, Cu
hramul Adormirea-Maicer-Dom-

nuld; a 3-a in cat. Nastasesti,
ra'cuta din lemn, la anul 1852, serbeaza hramul Intrarea-in-Biseria.. Fie-care biserica are cite un preot si cite un cintaret. Se aflä o scoala mixta in ca.tunul Gura-RaculuI; are 1 singur invatator ; este intretinuta de comuna si functioaneaza de la anul 1859. Localul de zid, a fost construit. cu cheltuiala comuna'.

tiul 1893-94 a fost de 4070 le la veniturl si de 3406 la cheltuell.

spre S. de cat. Sulimanul, pl.
Mostistea, jud. Ilfov.

Bulze§ti, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Bulzesti. E situat pe piriul FrAtila, la 8 kil. N. de

Bulumezi, vale, in pl. ampuluT, com. Stefanesti, jud. Ialo-

mita. Pe aceasta vale se afla
satul
tefanesti.

Bulumezi, vale, jud. Ilfov, pi-in
care curge pfriul Cu acelasInume.

Murgasul. Aci e resedinta primal-id. Are 284 sufl., 154 barbatI si 130 femeT. Locuesc in 94 case. CopiiI din sat urmea-

za la scoala mixta din satul
Cirstulesti. In 1892-93 ati urmat 12 bgetl. Cu virsta de scoala sunt 24 copiT, 18 baetI si 6 fete. titi carte IO barbatI. oseaua judeteana, care leaga. Bulzesti de Craiova, 'halesneste comunicatia acestuT catun.

Buluvita, numire vechiä a satuluI tefanesti, pl. Cimpuld, judetul Ialomita.

In anul 1892-93, scoala a
fost frecuentata de 93 copiI venitl din catunele: Bulzesti, Nastasesti, la 3681 m. departare de scoala, Seculesti, la 3582 m. departare de scoall. Populatiunea comuneI este de

Bulze§ti, com. rur., in pl. Amaradia, jud. Dolj, la 28 kil. N.-

E. de Craiova si la 2 kil, de
resedinta plaseT, com. Melinesti.

BUlZelti,numire vechiä a satuluT

www.dacoromanica.ro

BULZETI

70

BUMBWI-DE-JItT

Boghesti, comuna cu acelasl nume, jud. Tecuciti.

la poalele caruia e padurea proprietarulur.

don din Iasi, capatata prin donatiune.

Bulze§ti, deal, jud. Dolj, pl. Amaradia, pe care este asezata
dom. Bulzesti.

Bulzul, pichet de gram:td, in pl.
Closani, jud. Mehedinti.

Aicr este un punct sucursal de trecatoare in Rusia. Se cultiva 5 hect. de vie.

Bulzi§a, loc de izvoare, jud. Bacail, pl. Trotusul, com. Manastirea-Casin, de unde 41 are obirsia piriiasul Bulzisul.

Bulzul, pirta, in pl. Closani, judetul Mehedinti, izvoreste din muntele Bulzul si se varsa in apa Cerner pe partea dreapta.
In acest pifia se &ese pastravr.

Bumbata, luna, spre V. de satul Bumbata, com. Lunca-Banu-

lur, pl. Prutul, jud. Falda.

Bumbacioaia, vale, in pl. Bordea, com. Dichiseni, judetul Ialomita.

Bulzi§u1, pirtiaf, jud. Bacafi, pl. Trotusul, care curge pe teritoriul comunelor Manastirea-Casin

Bulzul, 'ledo, jud. MehedinV, ce duce, de la apa Cerna, la vtrful muntelur Bulzul si altor muntr.

Bumbe§ti, atun, jud. Gorj, pe
malul sting al riulur Galbenul, la

si Casinul. Izvoreste de la localitatea numita Bulzisa si se varsa In piriul Curita, pe dreapta.

Bumbacului(Coltul-),mlaftina,
putin intinsa, din jud. Constanta,

S. de Ciovei si la V. de Poenari ; apartine comuner Bumbesti-Piticul.

Bulzul, izvor, com. Barbatesti, pl. Horezul, jud. Vticea, care, cu izvoarele: Patrunsa si Tisa,
formeaza riul Otasaul.

pl. Constanta, pe teritoriul comuner rurale Cara-Harman, situat5. in partea nordica a piase!
si cea sud-estica a comuner; e inconjurata de toate partile de pro-

Are o suprafata de 1177 hect. Se produce anual cam 950 hec-

Bulzul, munte,

in pl. Closani,

jud. Mehedinti, acoperit cu brazT,

din carT se face sindrilä pentru invelitul caselor.

montoriul saa capul Midia. Se pare a fi o ramasita din intinsa pinza de al:4 ce acopera aceste locuri, cind lacul Sinoe era u-

tol. porumb, 18 hectol. gnu, 2 hectol. cinepa, 162 kg. fasole, 354 kg. link 820 decal. vin, 15 decal. tuja., 2000000 kg. fin si to kg. ceara. Are o populatie de 46 familif, 130 suflete, din carT 27 con-

nit cu Marea si nu forma de
cit un golf al sati; solul dobrogean ridicindu-se, apa s'a retras, raminind icr si colo baltoace, carl s'ad transformat in mlastinT,

tribuabilt. Locuitorir posea to

Bulzul, ostrov, in Olt, la S. de
ea.. Calinesti, pl. Cozia, judetul Vilcea, numit ast-fel pentru cá mal de mult, spune o legenda din localitate, a fost o bina grea si, la Sf. Gheorghe, ve-

plugurf, 20 care cu bol, 320
vite marr cornu te, 68 cal, 236 or, 28 capre si 52 rimatorl; 22
stupT.

dad cu timpul vor dispare din
cauza evaporatiuner.

Pe la partea de N. a acestur catun trece soseaua Tirgul-JiaHorezul.

nind un preot de peste Olt,
de la comuna Racovita, a trecut Oltul pe ghiata., in dreptul acestuT ostrov. Dupa ce a servit la bisericd, luind un bulz de

Bumbarul (Dealul- Bänetului), colind, in judetul Buzau,
futre comunele Manesti si M'in-

Prin catun mar trece si piriul numit Apa-NeagrA.

zalesti, parte goala, parte acoperita de izlaz si putina padure.

In cdtun se gAsesc 2 mod pe apl si 2 joagare.
Are 1 biserica zidita de locuitorT.

cas, a trecut Inapor Oltul, tot prin dreptul acestuT ostrov si a stat preotul, impreuna cu alt om, si ati mincat bulzul de cas pe pod de ghiatä si spre tinere
de minte despre acea lama grea s'a numit acest ostrov gal-Bulzultu».

Bumbata, sat, in partea de S.E, a com. Lunca-Banulur, pl.
Prutul, jud. Falciu, situat in ses

pe malul drept al Prutulur, pe o suprafata de 10721 2 hect. Are
o populatie de 59 fam., 230 suflete, din carT 45 contribuabilT. Satul este inconjurat de mlastinT si expus adese-orT la inundatir. Mosia este proprietatea epitropier spitalelor Sf. Spiri-

Bumbe§ti, deal, pe teritoriul satulur Ghermanesti, in partea de E., com. Ghermanesti, pl. Podoleni, jud. Falcia.

Bulzul, pisc, pe muntele PisculBulzulur, com.

Bumbe§ti-de-Jia, com. rur., in
partea de V. a plaiulur Novaci, jud. Gorj, si sub poalele plaiurilor din muntl numite Plaiurile-

Filipesti-de-Pa-

dure, pl. Filipesti, jud. Prahova,

www.dacoromanica.ro

BUMBEM-DE-JIÙ

71

BUMBWI-DE-J10

Bumbestilor. E situad pe malul

sting al JiuluI si parte in albia sa. E formad din 2 catune,
tunul Bumbesti-de-Jiti, unde e si resedinta i catunul Birlesti. Se

margineste la N. cu PlaiurileBumbestilor, la V. cu comuna Schela, din pl. Vulcan, la S. cu com. Tetila, si la E. cu com. Musetesti. Se zice, ca numele i-ar fi venind de la un vechiti
locuitor, anume Bumbul, care-1

pastea oil» pe aci. Are o intindere cam de 1800

hect., din cari 285 hect. arabile, 275 hect. finete, io hect.
pomet i vi!, 1222 hect. padure izlaz, in munte, unde pase vara

tot soiul de vite, 8 hect. vatra
satulur; toate apartin locuitorilor, carI sunt mosnenI i carI se

intind pana la hotarele tara Productiunea se urca aproxirnativ la 425 hectol. porumb, 55 hectol. grill de primavad, 3 hectol. fasole, 600 decal. vin, 300 decal. rachiü, woo kg. brinza, 800 kg. BO. si 10000 kg.
fin.

Comunicatiunea comuneI se moasä poiana, in mijlocul elface prin; soseaua nationala reja este schitul Lainici, zidit ; prin soseaua de doamna Paianu din catucomunala, care strabate comuna nul Porceni ; schitul are i starit, 7 calugarI, I diacon i I de la N. la S.; printr'o alta poparacliser. De la schit spre hosea comunall, ramificatia celeI de sus, si care duce in soseaua tar i la o departare de 8 kil. pe stInga JiuluI, este sucursala nationala de la catunul vamalä Paiusiul-Lainici ce tine Mal sunt 3 drumurl ordinare, de vama Buliga; are un supraanume: unul, din catunul Birveghetor ; ad i e si pichetul Lailesti, duce la com. Gruiul i canici, pazit tunul Arsani ; altul, din Bum- de I sergent si 3 soldatl al companiei 5-a din regibesti, in soseaua nationala ; al mentul 18 dorobantl. 3-lea, drumul pe marginea SaLa o distand de I ora spre duluI ce se desparte de soseaua N. de schitul Lainici, se aflii nationala, de la confluenta acesschitul Locurile-Rele, fondat de tuia cu Jiul, merge paralel cu preotul Dinu Cartianu. fiul si duce in munt/ la pichetul Gloabele ; mai este o poPe dreapta rlului Jiul, In sus teca, care merge pe plaiul Bumde comuna, la 2 kil., se &ese ruinele cetateI numite Catina, bestilor si duce in muntele Trintorul si de aci la pichetul Curfácuta, se zice, din timpul Dacilor. matura i muntele Paltinul.

In comuna sunt 4 puturI
8 fintinI.

La confluenta SaduluI cu Jiul,

si pe malul drept al acestuia,
se vad niste ziduri in ruina; locuitorli spun ca ad ar fi fost o cetatue zidita de TurcI inainte de anul 1710. E mal probabil

Ca stabilimente industriale
sunt : 3 joagare pentru fabricat

Are o populatie de 320 famili, 1288 suflete, din car/ 233 contribuabilr, totl ocupindu-se cu agricultura, cresterea vitelor,

blanr, scindurT, etc., 2 morl de macinat si 2 pive pe apa Saduluí ; 2 circiumI. Are un local de primarie si o

ca ea O. fi fost zidita de
Austriad, pe cinc! posedaa Banatul Oltenid. La distanta de 4 kil. la N. de schitul Lainici, si pe malul sting al JiuluI, se afid locul numit Baile, unde se crede cA ar fi fost odinioara IDO, i unde se vad si mal multe gropI in forma de cuptoare. In susul aces-

scoala publica, frecuentad de 70 elevI si 8 eleve, din 82 InAre 2 bisericI deservite de 2

sadirea pomilor roditorI si a
vieI, lucrul de lemnarie, precum:

scindurr, sindrila, etc. Locuitorli poseda 45 plugurl, 70 care cu bol, 9 clrute Cu cal, 1360 vite mar! cornute, 139 cal, 1976 ol, 955 capre i 1279 rimatorI. Budgetul comuneI are la veni-

preotI §i 2 cindrett Nu se gaseste niel o inscriptie, care s'O
pA

arate datele fondard lor, dar dulocuitorilor batrinr, bisericile ar fi fondate inainte de anul 180o. Din aceasta comuna, spre N.,
Incepe defileul numit Lainici, care

td comune, pe la locul numit
Fintina-din-Plaiti, se

Arad din

distand In distanta, ruinele unul drum, care se crede, cA duceali la acele ba.T.

turl lei 20o0; iar la cheltueli leI 1900, banI 78. Apele cele mal principale ce udä aceasta comuna, sunt : riul Jiul i Sadul, afluentul Pula Podurl peste aceste ape sunt: Puntea Bumbesti-PorcenI, construid, de locuitorr i podul peste Sa-

dul, al soseld nationale ce duce spre frontiera, construit de stat.

duce spre frontied, avind o intindere de 29 kil., urmind drmul stIng al Jiuld ; in parcursul pana spre &ondea. este o osea impietrita, din carI numaI 5 kil. lipsesc spre a atinge marginea tara La 14 kil., la N. de Bumbesti, defileul se largeste pulasind pe dreapta-I o fru-

Tot ad, la locul numit s'a gasit de catre locuitorr niste sägetl i alte obiecte antice.

Burnbe§ti-de-Jia, cdtun, judetul
Gorj, resedinta a comund Bumbesti-de-Jiii, are o intindere de

www.dacoromanica.ro

13UMBE§T1-PITICUL

72

BUNEA

1300 hect., din carl I5ohect. arabile, 150 hect. finete, 5 hect. vil

Comuna este udata de rlul
Bala-de-Ffer (Galbenul).

via de doI preoff, un cintaret
$i un paracliser.

pomet, 195 hect. padure i izlaz pentru pa$unea vitelor, i 5

Prin comuna trece $oseala
T. Jid-Horezul.

Bumbue§ti, sat,

hect. vatra caselor, toate proprieap ale locultorilor carl, se intind pana la hotar.

In comuna sunt 8 morl pe
apa, 28 fintinI si 4 joagare. Comuna are 4 bisericI, deservite de 2 preotl $i 4 cinaretT.

537 loc., Argm pl. Lovi$tea ; face parte din com. rur. Boi$oara
Cu

.Are o biserica, cu hramul Buna-

Are o populatie de 185 familir, saii 750 suflete, din carl
121 contribuabiliT, top RominI, ocupindu-se Cu agricultura $i

Vestire, deservia de un preot $i un cinaret.

Bumbetei (§esub), fes, judetul
Fakir'. Este partea din
esul-

Buna,

deal,

se prelungeste din

lucrul lemnarid. LocuitoriT posea 20 plugurl, 40 care cu bol, 9 cdrute Cu caT, 803 vite marT cornute, 89 cal, 1467 oT, 576 rimatorl i 868 capre. In ce prive$te $coala, drumurile si apele, vezT Bumbe$ti-dePa, comuna.

PrutuluT ce se aflit in raionul satulul Bumbata, comuna Lunca-BanuluT, pl. Prutul.

com. Bereasa, in com. Telejna,
printre piral ele Telejna i Chioaia

Bumbi sad Bunghi,
jud. Roman.

sat,

in

$i se termina in dreptul satuluT Telejna-d.-j., despre E., aproape de iazul pronumit Galu$ca. Pe

com. Pince$ti, pl. Siretul-d.-s.,

culmea acestui deal se allá satul Botoaia, fata in fata cu satul Bereasa, jud. Vasluid.

Are o biserica, deservia de preot i I cinaret.

Bumbe§ti -Piticul, com. rur.,
din plaiul Novaci, jud. Gorj, situaa la S. comuneT Cernadia.
Se invecineaza la E. cu Poenari, la V. cu Dirligei i Pociovali$tea, la S. ci Zorle$ti i Prigoria
$1 la N. cu Cernadia. Este formata

Bumbueni, com. rur.,jud. Arge$, pl. Cotmeana, la 26 kil. de com. rur. Coste$P, re$edinta subprefecturer, i la 23 kil. de Pite$ti. Se compune din 4 sate : Bumbueni, Gogo$ari, Sili$tea $i Lan-

Bunaica, deal, in jud. Mehedinti,
plaiul Cerna, pe care este a$ezata mahalaua Bunaica.

Bunaica,

ge$ti, avind peste tot 195 fam. sati 890 loc., top' Rominr. In
com. sunt: 2 bisericT, una in Bum-

mahala, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna; tine de com.

rur. Larga.

bueni i alta In Lange$P, de-

Bunca,

mofie, fi-ira sat,

situata

din 5 cat. i anume: Bumbe$tiCiovei, Site$ti i Lupe$ti.

Are o intindere de 1415 hect.,

din carl 800 hect, ale proprietatil i 615 ale mo$nenilor ; dintr'acestea sunt 400 hect. arAtura, 350 hect. fivezT, 3 hect. padure 51 2 hect. vil.

servite de 3 preotl, 2 cântaretT parafliserT; o $coall primara rurala. Budgetul com. pe anul financiar 1882-83 a fost de 1857 1. 71 b. la veniturT,
de 1775 1. la cheltuelT. Dupa o publicatie oficia15. (1887), aceasa comuna numara 194 contribuabilT, i are un budget de 2281 1. la veniturT, de 1230 1. la cheltuell.

pe ling5. moii1e Bircu-Go$manr

Birjoveni. Odinioaa a facut
parte din cuprinsul jud. Neamtu,

iar acum se aliá in jud. Roman.

Bunea,

Productia anuala e de cam
1766 hectol. porumb, 400 kgr.
fasole, 2600 decal. vin, 47 decal.

mitnelstire, jud. Dimbovita, pe un deal inalt, în plaiul Dimbovita-Ialomita, spre N. de Tirgovi$te, in partea de S.-V. a bailor Vilcana, facind parte

tuica, 1134 kgr. tina, 42 hectol. gnu, 400000 kgr. fin ; sunt 70

stupT, carl dad 30 kgr. ceaa. Are o populatie de 200 famili!, salí 750 suflete, din car7
120 contribuabili. Locuitoril po-

Numarul vitelor era in anul 1887 de 544 vite marT (492 bol $i vacT, 52 cal) $i de 1834 vite mdrunte (1545 ol, 15 capre i 274 rimatorT).

din com. Vilcana - Pandeli. ..AceastA manastire, care se compune din o bisericuta $i cite-va chiliT parasite, unde sluje$te serbatoarea $i Dumineca, un preot
ce Fj a d e de vale in Vilcana-Pan-

sea. 39 plugurl, 148 cal, 904
vite marT cornu te, 756 of, 191

Bumbueni,

sat, cu no familiT,

rinatorl, 8o capre, 120 care cu
bol i 5 carua cu cal. Venitul comuneT este de 2038 leT, iar cheltuelile de 1631 le!.

jud. Arge$, pl. Cotmeana; face parte din com. rur. cu acela$T nume. AicT este re$edinta pri-

deli, este unul din locurile cele mal des vizitate de persoanele ce vin vara la baile Pucioasa Vilcana. Ad este una din pozi-

marieI. In sat este o biserica cu hramul Adormirea, deser-

tiile cele mal inalte romantice din cite se afla in apropi-

www.dacoromanica.ro

131.3114 (13i11111L-)

'73

BUNETI

erea bailor Pucioasa si Vilcana. Cu un aparat optic se poate Ve-

de ciad in una unor jocurr de
lumina fosforescenta, mar multI locuitorT, crezind ca este vre-o

dea de la Comanacul (un stejar centenar, din care acum s'a rupt o parte) punctele cele mar
departate ale judetuluT, precum : Titu, Tirgovistea, Bucsiani, mun-

cula sail colmara, ati gasit, sapiad pe valea sticlarier, o mare cantitate de oase amestecate cu
seda. Chiar azI exista acea groapa sati sapatura. Din familia Armasulur Bunea mar exista si azI

cia, 22 fám., CU 106 loe. ; FataCimpulur, 46 fam., cu 173 loc.; Solea, 26 fam. cu 133 loc.; Valea-Mosulur, 26 fam., cu mo locuitorr; peste tot i8o familiT cu

til Leota, Bucegiul, etc., chiar
si fabricele si rezervoarele de pe-

764 locuitorl, din Carr 12 loe. TiganT. In com. este o biserica 11 2 scolT, una de bletr si alta de fete si o arciuma. Budgetul
com. pe anul financiar 1882-83 a fost de 1497 leT, 67 banT, la veniturr si de 1483 leT, la cheltuelT.

trole(' Cantacuzino, din judetul Prahova, situate pe muntir din
apropierea Cimpiner. Manastirea

Bunea are in jurul er o fiadnä
cu apa de pucloasa. Mar are un copac, sa0 comanac, dupa cum il numesc locuitorir din apropiere,

familia Gradisteanu. Actul de fundarea manastirel , fIcut in com. Branesti, la 1622, Aprilie 23, se afta in Arhiva statului ; de pe acest act exista o copie,
lipita pe zidul bisericer manastireT Bunea, lar alta publicata de d. B. P. Hasdeu, in gArhiva istorica a Românier», pagina 31,

Dupa o publicatie oficiall (an. 1887), aceasta com. nunaara 185

contribuabilr si are un budget
de 26821er la veniturl si de 2749 ler la cheltuelr.

care pe vede din depar-

tare. E o petera artificiala, sail
un fel de chille, sapata cu multa

tom. I.

arta intr'un mal inalt, in partea de S.-E. de manastire, la o departare de 800 metri. In aceasta petera, se zice, a a stat ascuns mar mult timp Armasul Bunea, fondatorul manastirel, cind a fost urmarit de niste dusmanT al sal. Calugarul Trifon, fostul egumen al manastirel Bunea, care a asasinat pe unul din vicarir mitropolier mar anir trecutT si care U.Cum isT ispaseste paca-

Numarul vitelor in 1887 a fost de 66o capete vite mari
(265 bol si yac!, 35 cal) si 334 vite márunte (27 oT, 189 capre

Bunei (Piriul-), pida, mic afluent al piriulur Bunesti, jud. Sumaya.

si ir8 rimatorr).
E. a plaseT Crasna, jud. Fakir',

Buneni-Florff, sat, pe tarmul Bune§ti, com. rur., in partea de
sting al Niel, in partea de N. a com. Dingeni, pl. Jijia, jud.
Botosani, cu o suprafata de 587 hect. si o populatie de 9 fa milir, satlt 27 sufiete, cu 6 contribuabilr. Vite sunt : 15 vite cornute,

pe dealurr, pe o suprafata de
2388 hect. din care : 1028 hect. ale locuitorilor, 158 vatra satuluT, 8'h hect. ale scoaler si II ale bisericer, iar restul proprietatea statulur. Are o populatie de 295 fam. sail 1156 sufl., din carl 295 contribuabilr. Comuna e formata numar din satul Bunesti, care din vechime punta numele de satul Bunul. Este asezata futre trer dealurT : Fundoaea spre E., Olareni spre S. si Bardriul %me N.
Proprietatea mosier este a statulur. Locuitorir improprietaritl

tele in unul din penitenciarele tara, 3 &cut in jurul manastirer o gradilla cu fel de fel de
pomr fructiferl, Zare ar fi una din

3 caT, 16 or si 4 mascurr. In
sat e o circium5..

Buneni -Stihii, sat, pe tarmul
sting al Jifia, jud. Botosani, in

cele mal frumoase si mal pitorestr, daca nu s'ar fi ruihat si jefuit in una intemnitareT numitulur calugar. Culmea de muntisor,

partea de N. a com. Dingeni,
pl. Jijia, in megiesie cu Buneni-

pe care este situata manastirea
Bunea, se intinde de la S.-E. spre N.-V. In partea de N..-E. a aces-

Floril. Are o suprafata de 246 hect. O o populatie de 19 familir sail 52 suflete, cu 17 contribuabill.

ter culmr, sad a Buner, oe intinde l'atea si com. Vilcana-d.-j.,

Vite sunt : 34 vite cornute, 7 caí, 36 or si 13 mascurT.

in care sunt baile Vilcana; iar In partea de S.-V. de manastire si de culmea manastirel se in-

tinde valea Sticlaria. In aceasta vale, in vechime, a fost o mare fabrica de oficier din care si acum se mar zaresc urme. Traditiunea spune, cd nu este Mult
4760. Jla ole DfCi&U mr (idvo O IV. rei, 11

Bune§ti, com. rur., pe apa Vilsanulur, jud. Arges, la 17 kil. de Curtea-de-Arges (resedinta subprefecturel) §i la is. kil. de Pitesti. Se compune din satele si catunele urmatoare : ValeaMare, 6o fam., cu 252 loe.; Gar-

dupa legea din 1864 se ocupa cu: lucrarea pamintulur, cresterea vitelor, lemnaria, parte cu lucrarea viilor si a livezilor. Din vechime san]. a fost

razesesc, /usa cu timpul prin
facute de razesT, atit schituluT BrAdicesti, cit si EcidniI

piscopieI de Hui, prin partile de cumparatura ale acestora ;
10

www.dacoromanica.ro

BUNETI

74

BUNETI

rAzeir pierzind mosia, ea a devenit proprietatea Episcopier de

Hui, iar dupa secularizare a
statulur.

In sat se aflá o scoala infiintat5. in 186o, frecuentata de 30 elevr; o biserica deservita de I preot si 2 dascall, facutl.

intretinerea scoaler statul cheltueste 1080 ler anual. StupT cu albine sunt vr'o 65, carT dar' pana la 30 kgr. miere si 15 kgr. ceara.
Toata comuna, cu izlaz cu tot,

Bune§ti, sat, jud. Arges, pl. 01tulur; face parte din com. rur.
Stoiceni-Plesoi5.

Bune§ti, sat. (Vez! Bunesti, comuna, jud. Falcia).

la 1864; o bala si un iaz.
Budgetul la veniturr i cheltuelr este de 3200 ler.

Vite cornute sunt 909, cal
258, si porcr 108.

Bune§ti, com. rur., pl. Ocolul,
jud. Vilcea. N'are niel un c5tun alipit. Numele ir vine de la un Bucur Bunea, primul locuitor ce

are 410 hect. In comuna sunt 2 izvoare cu miros de pucioasa i gaz, carr izvoresc de sub dealul Bogdan. Se povesteste ca la rogoaze s'a facut un pu t de mal de unde apa a esit sarata. Terenul cultivabil produce pana la 250 chile porumb.
Tuica se fabrica pana la 5000 decalitri.

Bune§ti, sat, pe mosia cu acelasr nume, din com. Plesesti, ju,

detul Suceava. Asezat pe dealurile Babel si Vier si strabatut de Piriul-Ciurer, numara 24

case, populate cu 24 capr de
familiT, sati 74 suflete, 40 bar-

batr si 34 femer. Are 24 contribuabilr. Vatra statulur ocupa o falce si opt prajinr. LocuitoriT sunt gospodarT de mijloc. Mosia, proprietatea doamneT

Sunt in comund i000 mea,
500 ciresT, 200 perr si 350 nucT, lar livezile dar' pana la 265 care

s'a wzat aci, spune traditia.
Este situata. pe valceaua Bunesti, la 25 kil, departe de Rimnicul-Vilcer si la 15 kil. de Olanesti, resedinta plaiuluT.

de fin.
Veniturile i cheltuelile comu-

Profira Ghitescu si a d.lur G. Vasescu, are suprafata de 652
l'ad, din carT 392 faleT cultivabile, 70 fAlcI finat si restul neproductiv.

na se urca la 1000 ler anual.
oseaua Bunesti inlesneste co-

Are o populatie de 800 loc. (366 barbatl i 434 femer), in care intra si 5 familir de TiganT (rudarT, fierarT i lautarT).

CapT de familie sunt 250; contribuabilT 200; case de loCUit 220.

In comuna sunt 2 bisericr: una vechia, adusa de la schitul Sghiabul, cu hramul Cuvioasa-Paraschiva, si a doua cu hramul Intrarea-in-Biserica. Inscrip-

municatia catre Titireciul, Stoe. nqti i Birlogul. Se margineste la E. cu com. Pausesti-Maglasi, la V. Cu Birlogul i Govora, la N. cu Stoenesti i Smeuratul si la S. Cu Titireciul. E brazdatä de dealurile : Dra.-

Improprietaritl la 1864 sunt
7 mijlocasr si 3 codasr, stApi-

nind I I falcr si 8 prajinr.
Are o biserica, zidita de doamna Ghitescu, Cu patronul Sf. Vasile, deservita de preotul din Uncesti. coala din Petia serva.

ganeasa, Prazul, la E.; Ciuta,
Bogdan, Mircea, Barcan i Gherman la V.; Cornul, Scorusul Malurelul la N.; Sodoma si
ce

acestur sat. Drum mal principal este a-

cel la Falticeni, de 4 kil. Inscriptia din jurul unur aer
se
afla la

tia de la aceasta biserica s'a
sters ; se vede pe ea numaT anul 7350 (1842). Locuitorir se ocupa cu agricultura, dulgheria, rotaria si do-

biserica din

Orbul la S.-E. udata de valle:
Bunesti, Scoica, Corbulur, Dra-

Bunesti, judetul Suceava, spu-

ne ca

gomir, Uca i Diculur.

Oda.
In comuna sunt : 37 cal, 83 bol, 164 yací, 47 capre si 86 or.
LocuitoriT, in num'a'r de 157, improprietarit la 1864 pe mosia Episcopier Rimniculul. Are o scoa1ä de zid, proprie-

Bune§ti, sat, jud. l pl. Arges ; face parte din com. rur. cu acelasT nume. Ale! este resedinta

eacest aer 1-a f5cut piosul Domn Ion Stefan Voevod, fiti al raposatulur Mima Voevod si al sotier sale Axinia
si s'a dat Bisericer Domnesti din

Primarier. Are o biserica, cu
hramul Cuvioasa-Paraschiva, de-

anul 1613». (A. D. Xenopol, cIstor. Rom.», Vol. III, p.
492).

servita de dor preotI si un cintaret.

La 1803 t Bunesti, a Slugerulur Fotache Ciure, avea 12
liuzi platind 116 ler bir anual».

tatea comuner. Se frecuenta de 32 copir, din numarul de 92 in

Bune§ti, sat, jud.
covele.

i pl. Arges,

virsta de scoala. E dotata cu 3 hect. pamint in tarina.
,carte 40 barbatr yi I femee. Cu

avind 20 familir Cu 140 suflete;

(cUricarul» de Codrescu, vol. VII, P. 253).
Buneqti, sat, face parte din com.

face parte din coni. rur. Bas-

www.dacoromanica.ro

BUNE$TI

75

BUNGETUL

rur. Ciumagi, plasa Cerna-d.-s., jud. Vilcea.

dinte de com. Bune$ti, pl. Ocolul, jud. Vilcea, in intindere de 455 hect., formatA din trupurlIe : Feroagele-Dealul-Miri (302

Bungeni-TiganI, jud. Tutova.
(V. Bungeni-LingurarT).

Bune§ti, deal, in raionul comuna Bune$ti, pl. Ocolul, judetul Vilcea, pe care se cultiva 23
hect. vie.

Bunge§ti, deal, pe mo$ia cu a
sa numire, in com. erbesti, pl.
Piatra-Muntele, judetul Neamtu ;

hect.) si Turtureaua (153 hect.)

Bune§ti, pîr, numit i

Piriul-

serva de loc cultivabil.
Bunge§ti, mofie, cu pArtr i rAzOseascl, 1'111 sat, in com. erbe$ti, pl. Piatra-Muntele, jud.

Graniter, in c. Ple$esti, jud. Su-

Bune§ti, lag, pe frontierA, in satul Bune$ti, jud. Suceava, format de pirlul cu acela$T nume.
Bune§ti, nzofie, jud. Arge$, com. Urluesti, pl. Topologul ; e com-

ceava. Mic afluent al .Somuzulur-

Mare. Are de triblitarr pe : Podeni, Piriul-Buner $i Piriul-Virnavulur.

Neamtu. A format un trup cu
mo$iile Ghigoe$ti $i Trude$ti.
for-

Bune§ti, vale, jud. Vilcea,

Se ara situatO pe lingl mo$iile
$erbe$ti-Canter, Ghigoe$ti,

pusA din trupurile Urluesti Valea-Babir. Este proprietate a
Eforier Spitalelor Civile din Bu-

mata din Valea-Prunilor-lur-Din

ai de izvorul de sub muntele
CorbuluI. Se varsA in r. Govora.

jesti. La 1847, un rdza$, Gri-

gore Manas, vinde de vecT
douA pAminturi de acolo LogofAtulur Petrache Roset BAllnescu.

cure$ti, fosa pendinte de mg.nAstirea GAiseni. Are o intindere totall de 2364 pog.; produce o arena anuall de 48501.

Bungelatul, loc, acoperit cu durr, jud. Mehedinti, pl. Blahnita ; tine de com. rur. Deveselul.

Bunge§ti, pirlia,s, izvore$te din dealul cu a sa numire, comuna
$erbe$ti, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu 0. se varsä in piriul
CAlu$ul.

Bune§ti, mofie, pl. Siretul-d.-s.,
jud. Bacdti, despre care Th. Co-

drescu in auciumul Ronfiny, pag. 561, ne spune : «tinea
parte sf. mAnIstirr Precista
RAducanul din Tirgul-Ocna, supusA sf. mAnAstirl Trel-Sfetitele din Iasi, inchinatA Sf. Munte in jos ; si o parte de Sf. mAnAstire Tazaul, inchinatO Sf. Mormint; pe 11110 mo$iile Radomire$ti, PrO.je$ti i altele, fOrA sat».

Bungeni, sat, in plasa i jud. Tutova, com. Plopana, spre S. de
tirgu$orul Plopana. Are 335 loc.

66 case. Populatia aceasta e socotitO impreung. cu acea din Bungeni-Linguraff i Vadia. Se mar numeste i Bungeni-Marr.

Bungetul, sat, jud. Ditnbovita,
pl. Dealul, cAtunul com. V1c5.-

re$ti. Are un lac.

Bungetul, deal, comuna GheoBungeni, mofie, in plasa i jud.
Tutova, com. Plopana, proprietate a statulur, arendatA in ultimul period cu 166o ler anual.
roiti, pl. Oltetul-d.-j., jud. Vilcea.

Bungetul, pddure, in com. rur.
Deveselul, plasa Blahnita, jud.
Mehedinti.

Bune§ti, mofie a statulur, pendinte de Episcopia Rimniculd, situatA in com. Bunesti, pl. Ocolul, jud. Vilcea. S'a arendat pe

Bungeni, ddure, in pl. si jud.
Tutova, com. Plopana, pe mosia cu acela$T nume, in intindere de 120 hect. Se gAsesc cariere de

periodul 1888-93 Cu 2260 ler
anual.

Bungetul, pdclure, tliatA in anul 1892, in intindere de 75 hect., situatA, la S.-V., pe teritoriul
com.

piatrA de var, pe aci se si fabrica var mar inainte.

erlpInesti-d.-j., pl.

er-

Bune§ti, mofie, pl. Ocolul, jud.
Vilcea, proprietate a Eforier Spitalelor Civile din Bucuresti, fosa pendinte de schitul Titireciul, In

Bungeni-LingurarI, sat, in pl.
jud. Tutova, com. Plopana, spre V. de satul Bungeni, de
care se tine. E locuit numar de Tiganr, pentru care se mar nume$te i Bungeni-TiganT.

bAnesti, jud. Olt. LingA aceastA pAdure se cunosc urmele uner zidArir vechr,

de care se spune el a fost un
conac turcesc, unde fo$tir suzerani aduna0 yi.tele luate de dijrnA san jefuite de la localtorr.

intindere de 223 pog., in plus
15 pog. suprafatA ImpAduritl.

S'a arendat pe periodul ,886
1891, Cu goo ler anual.

Bungeni-Mari, jud. Tutova. (V.
Bune§ti, pdclure a statulur, penBungeni, sat).

Bungetul, pise, com. Dobriceni, pl. Ocolul, jud. Vilcea.

www.dacoromanica.ro

BUNGHEROAIA

76

BURCIOAIA SAO' Biltp0AIA

Bungheroaia, vale, com. Stanesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

in jud. Buzad, com. Rusiavltul,

Dupa felul ocupatiund : 123 a:
gricultort, 2 cota ercianti, 4 cu pro -

Bunghi, sat, in judetul Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Pincesti, spre V. de satul Pincesti si la

catunul Tega, in apropiere de lacul arnul. Aci, in 1821, s'a dat o crincena lupta futre Turd
EteristI.

fesiunI libere si 8 servitorI.

tiü carte 17 persoane (t5
barbatI si 2 femet). Numarul caselor de locuit era In 1892 de 99. Miscarea populatiund in anul

o departare de 3 kil, de el. Are: 49 capl de familii, 37 contribuabilT, 184 locuitorI, din carI 2 stiù carte; 52 case. Sunt 37 ca-

Burchi, poianä, com. Izvoarele,
plaiul Teleajenul, jud. Prahova,
nuraitä

ast-fel de la un om,

1892 a fost : 4 asItoriT,

12

pete de vite marI.
Buni, mofie mosneneasck in jud. Buzar', com. Fintesti, si parte in Tisaul, a mosnenilor d'avalmasI, ca de 750 hect., din care

Burchi, ce poseda aceastl poianl.

Burci, loc izolt, in partea de
N.-V. a ttrguluI tefanesti, jud. Botosani, unde, pe tarmul drept

nastert si 13 mortI. Are o biserica filialä, Cu mul S-tif Voivoif. .$coall nu se afla in comuna. Din 50 copiT (23 Metí', 27 fete)

290 padure, restul putina araturä si mare parte vi!.
Buni, päclure, in jud. Buzaa, com.
Tisaul, catunul Glodul ; face parte

al Baseulta, este un mic deal acoperit cu gropI i ridicaturl
de, pamtnt, care se observa pe vale si despre care legenda spune cl sunt intarituff facute
co ocazia unuI rIzboia cu TurciI.

co virsta de scoall, urmeaza 7 blietI la scoala din comuna
invecinata.

Numlrul contribuabililor e de 94, ceca ce revine: I la 3.98
de locuitorl.

In anul 1886 eral! numal 8o
de contribuabili. Budgetul comund pe anul

din mosia Badulesti, a mosnenilor d'avalmasI.

Burcioaia saa Bircioaia, com. rur. in plasa Raciciuni, jud.
Putna.

nanciar 1893-94 era urnAtorul: veniturI 1090.30, cheltuelf
1075.90.

Buraga, munte, la hotarul satului Bistricioara, com. cu aceeast numire, pl. Piatra-Muntele, jud.
Neamtu ; face parte din grupa GrintesuluI.

Barca, sat, pe teritoriul comuneT Vidra, pl. Vrancea, jud. Putna. Are o biserick cu hramul Adormirea. coalä nu se afta in
sat. Din 30 copiI (i6 ba.etT si 14
fete) citI ati

Comuna Burcioaia este situata la locul, unde se impreunl. Trotusul cu Siretul. Distanta er de resedinta subprefecturd e de 3 kil., lar de capitala judetuluI de 42 kil.
Marginile acesteIcomune su nt :

Comuna Burcioaia, fiind asezata futre Siret i Trotus, aceste ape maninca malurile i micsoreaza pamintul cultivabil.

Cea mal mare parte a teritoriuluI comuneI e formata din imas si prundis.
NumIrul cultivatorilor a fost in

la N. comuna Adjudul-Vechia, la N.-E. Adjudul-Noti, la E. si
S.

riul Trotusul, care o des-

anul 1892 de 84, cart poseda
40 plugurl de lemn
i

virsta de scoalk

parte de Ruginesti si Domnesti,

i de fier.

urmeaza 13 (8 baet.I si 5 fete) la scoala din Vidra.

lar la V. Siretul, care o desparte de judetul Tecucia. Populatiunea comuneI, dupà cel din urmarecensamint, a fost de 96 cap! de familie, MI 347 suflete, din care 207 barbatI
167 femet.

Burca (Moara-lui-), välcea, pe
teritoriul ea. Ungurei, comuna Tltulesti, pl. erlpInesti, jud. Olt, Cu directiunea V.-E. ; da
in Dorofeiti. Se numeste ast-fel,

Vite aflatoare pe teritoriul comund au fost, dupa ultima numaratoare, 441, din carr: 8o bol, 100 yac!, 31 cal; 150 o!
si 80 porcI. In acelasI an se aflatí in co-

Aceasta populatiune se impartea ast-fe!: Dupl. stare 203 neinsuratI (124 barbatI, 79 femeT), 140 insuratI, 31 vlduvl (13 barbatI, 18 femeT).

muna 50 stupI de albrne, carI ati produs 20 kilgr. miere si to
kilgr. cearl. Kilogramul de miere

fiind-ca. ad avea moara de bol
proprietarul Cali Burca. Se mal. numeste i valea Cacalaul.

s'a vindut cu un leu, lar cel de

ceara cu 4 la Valoarea totall
a miereI i cerd prod use a fost

Burce§ti, välcea, comuna Ciortest", pl. Mijlocul, jud. Vlicea.

Dupl nationalitate: 372 RominI si 2 GrecI. Dupa religie : 374 ortodoxi.

de 70 Id. S6 afla o circiuma tinuta de
Romin.

Burche§tilor (Malul-),

COfind,

Burcioaia e legata prin_ sal

www.dacoromanica.ro

BURCIULEASA

77

BURDUCEASCA

sele comunale de iscani si Adjudul-Vechiti la N, si de com. Domnesti la S., peste apa Trotusului. O alta osea conduce la Adjudul-Noti si la statiunea caer ferate din aceasta din urma
localitate.

tiva pe dinsa mal mult orz
°yaz.

nea inainte de secularizare Mi-

tropolia Asad face parte din
teritoriul comune Strimbeni.

Burdea, loc iolat, in com. Cotesti, pl. Riurile, jud. Muscel.

Burciuleasa, vale, izvoreste din
mosia Preotesti, com. Oporelul, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt ; curge

Burdea, pirlu, in jud. Teleorman, strabate o mare parte a judetu prin plasile Teleorman Tirgul, de la N. spre S.-E., curgind prin valea cu acelasI nume.

Burdeanca, dmpie intinsa cu livezI i arlturI, pe teritoriul comune Craciunei-d.-s., pl. Siuld.-j., jud. Olt, situata la Nordul

comuna Burdeanca, vdlcea, judetul Olt, care se formeaza pe teritoriul
com. Craciunei-d.-s., pl. Siul-d.-s.,

tot pe aceasta mosie spre E.
si se varsa in gina Tesluiul.

Burdea, vale, incepe din com.
erboeni, jed. Arges, de unde
continua in jud. Teleorman, intre comunele Urlueni i Strimbeni ; strabate mal' bine de jumatate judetul prin cele doua Teleormanul i Tirgul; primeste in albia piriuluI sati apele din diferite alte väì, izvoare
j)triiase ;

Burculeasa, com. rur., judetul
Olt. (V. Seaca-Belciugata).

strabate cimpia cu acest nume da in Calmatuiul.

Burde§ti, sat, cu 318 sufl., jud.
Arges, pl. Galasesti; face parte din com. rur. Cersanile.

BurcutuluI (Pirlul-). (V. PiriulluI-Mindrila, jud. Suceava).

Burdäle§ti, sat, face parte di.
com. rur. Gusoeni, plasa Oltuld.-j., jud. Vilcea. Are o populatiune de 116 locuitorr, din carI

Burduhosul, deal, in com. BradAtelul, jud. Suceava, parte acoperit de padure batrina de numita a Bortif, care incepe tot stejar, mesteacan si carpen si
in dreptul comuna Strimbeni se impreuna cu valea

6o barbati si 56 femer; iar ca
populatie scolar a are 25 copil, ro

din jud. Arges si de ad inainte isT schimba i numele de

parte cultivabil.

baetr si 15 fete. E departe de 3 kil, de catunul Spirleni, unde e scoala.

Burdea, stalie de dr. d. f., jud.
Arges, pl. Cotmeana-Galasesti, com. GAujani, pe linia CostestiRosiori, pusa in circulatie la I Ianuarie 1897. Se afla intre statiile Costesti (13.4 kil.) i Mirosi (14.0 kil.). InAltimea d'asupra niveluld mariT de 203m.,18. Ve-

Burdea luind si pe acela de Zbirgleaza. Ast-fel, impreunata lArgita, valea i piriul Burdea isr continua drumul in pl. T'irguita, prin dreptul com. Dragasani, de unde isI urmeaza cursul pe linga. comunele Draganesti, Meri-Goala si Dulceanca. Mar la vale de com. Albesti se pierde in Valea-VedeT, unde se varsa i piriul. Atit valea cit piriul el, de la punctul Beuca

Burdiosul, deal, jud. Dolj, pl.
Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe

care este situat satul Bucoviciorul. Are o inaltime de aproa-

pe loo m. si este acoperit cu
pAdurl.

Burdiosul, pddure a statulur, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Vela, satul Bucoviciorul, in intindere de 30 hect. Esente : cerr, stejarr, ulmI, plopr, fi-asid

nitul aceste statiT pe anul 1897

a fost de 52519 lel, 21 banl.
Burdea, dmpie intinsa, la Nordul judetuluI Teleorman. Se intinde filtre Valea-Cotmenil i ValeaCiineluI si continua pe o mare intindere si in judetul Arges, pl. Cotmeana. E intrerupta numal de Valea-TecuciuluI si Valea-Burdel. Terenul acesteI cimpir este sAracAcios ; cind ploul prea

si pana la Albesti, poarta numirea cind de Burdea, clnd de
Zbirgleaza. Pîrtul seacä une-ori vara cu desavirsire la unele puncte.

mal mult emite.

Burduca, sat, jud. Dimbovita,
pl. Cobia, cat. si com. Cuparul.

Burduceasca, rnoie, in judetul
Burdea-CildArarul, mofie a sta-

tuld, in pl. Teleormanului, judetul Teleorman, formata din
mal multe trupurl. Intinderea

Buz5.ti, com. Cernatesti; are 354 hect., din care 160 arabile, restul izlaz i padure.

este de 2356 hect., din cal-1 250 padure. Parte din mosie
este destinata a se vinde locuitorilor in loturI. Mosia ap- arti-

mult, apele baltesc si dad e se-

Burduceasca, sfoarit de mo,vie, in jud. Buzati, com. Vispesti, a mosnenilor Burducesti ; are 27
hectare.

ceta, plmintul craph. Se

cul-

www.dacoromanica.ro

BURDUCEASCA

78

BURDUJENI

Burduceasca, sfoard de mofie,
a mosnenilor, jud. Buzad, com. Lipla; face parte din trupul
Bancesti.

Budgetul comuner are la venituff 8430 leT si 79 banT $i la
cheltuelf 6506 leT.

Sunt 3 biserid, Cu 4 preotT
si 6 &hit:11TV ; i

coala. de LoainvAta-

Burduci-Crucea, loc izolat, in
jud. Buzad, com. Tisaul, catunul Valea-Caprer.

etr, cu I invatator si 96 scolarl;

de abur, i fabrica de rachiti de drojdir, i fabrica pe pislarie, fabrica de lumlnarl de sAd fabrica de luminarT de ceara. Se face tirg saptaminal in fiecare Duminica.

scoala de fete cu i
in

toare i 54 colgri%e, ambele intretinute de judet.

Este z biserica deservita de 2 preotT si 3 entaretr. Aceasta biserica a fost manastire de calugarT; asta-zI este transformata

Burdufulul (Lacul-),

lac,

jud. Teleorman, situat tuteo valcea din com. Cringeni, unde
este o tintina, careia 11' zice tina-cu-Burduful.

Burdujeni-Tirg, tirgufor, situat In partea de V. a piase Siretul, jud. Botosani, pe vale, In
stinga riulur Suceava, la marginea tareI despre Bucovina, la

in biserica de mir. S'a zidit de Theodor Movill, de unde i numele manastird, de Theodoreni,

In prima jumatate a secoluluT
al XVII-lea.

Burdujani, cdtun, jud. Braila, la N. com. Urleasca, pe malul de V. al \raer Ianca, in fata satulur Traian la 5 kil. departare de el. S'a infiintat la 1859 de familia Burdujan. Vatra satulur e de 6 hect., avInd 22 case; populatia e de 25 capI de familie,
sati 121 suflete, din carI 54 barbatT, 68 femer, 50 cAsAtoriti, 71

470 40' 40- latudine boreala si la 230 58' 00" longitudine
estica.

Sunt 2 colr, una de bletr una de fete, Cu 2 invatatorl si 2 invatatoare, avind Los elevr
90 eleve. coala de baetT este intemelata de la 1856, in localul harazit de Ilie Morariti, Romin transilvanean. Budgetul comuner, in 1889/90,

Teritoriul tirguld are o suprafata de 984 hect., din carr vre-o 809 hect. mosia statulur
si 175 hect. imasul i locul guita. Are o populatie de 486
familiT, sad 1960 suflete, din carT

939 barbatT si 1021 femer, lo-

avea la veniturT 24050 ler si la
cheltuelT 23920 le. In acelasT an

necasatoritl; 7 stid carte si nu stiti.

cuind In 340 case. Dupl nationalitatT sunt: 456
RominT si 1477 Evrer. Tirgul este proprietatea locui-

erad 412 contribuabilr.
Numere tirgulur, dupl legenda,

Animale sunt: 87 ca!, 270
vite cornute, 760 oI si 70 fimatorr.

se crede a fi luat de la numele unur cioban, numit Burdujo. Despre locul Burdujenilor,

torilor, rascumparat de la stat, conform leger; In vechime se
crede a fi fost proprietate a Movilestilor.

Burdujeni-Sat, comuna rurald, situatl in partea de V. a plaser Siretul, jud. Botosani. Se intinde pe sesul Sucever i dealurile ce marginesc acest riti in

ras! se povesteste, ca satul era situat mar spre V., fusa din pricina una razboiu, locuitorir spe-

Departarea tirgulur de Botosani e de 58 kil. pe calea fierata.

riatT, s'ad retras in padurea ce
era pe locul tirgulur si al satulur, imprejurul manastireT Theodoreni i s'ad stabilit acolo. Des-

stinga. E formatä din satele :
Burdujeni, Fetesti, Mereni, Plopeni, Prilipca i Tisauti. Are o suprafata de 1859 hect. si o populatie de 939 farailiT, sad 3001
suflete.

E strabatut de o osea pietru-

ita, intretinuta de judet, care pune comuna In legatura Cu
orasul Botosani i cele-l-alte co-

mune vecine si de catea fierata. Pascani-Itcani.

pre locul vechid, se spune ca acolo a vdstat un sat mare cu biserica si curtí' i ca daca s'ar
sapa in pamint s'ar gasi beclurr ;

PamIntul comuner e argilonisipos si parte calcaros; este
productiv.

Locuitoril se ocupa: Evreir
mar cu seamà Cu comerciul
mestesugurile, iar Rominir cu lucrarea pamIntulur.

pietre multe se vdd i astA-1, Ca dovadd, se zice, ca s'a gasit pe acel loc un sigilid si o pla-

Sunt 118 hect. padurr, cari
se exploateaza sistematic. Vite sunt : 574 bol' si yací, 48 cal, 400 porcr i 1104 or. Comuna e strabatuta de calea fíerata Pascani-Itcani si de soseaua judeteana Botosani-Burdujeni.

ta cu inscriptir, carT s'ad incredintat fostului egumen al manastirer, anume Sofronie ; dar nu se stie ce a facut acesta cu ele.

Vite sunt: 146 bor, 135 vacT,

166 cal, 18 porcr si 60 or. Sunt In Burdujeni Io8 comerciantr si 137 meseriasr; 200 cit.ciume.

Este i moara de apa

Burdujeni, sat, in com. Burdu-

www.dacoromanica.ro

BURDUJENI

79

BURDWAIA

jeni-Sat, jud. Botosani, formind mahalaua TirguluI-BurdujenI; e situat pe mosia statulur Burdu-

si se varsl. In gira SApata, tot pe mosia Finttnelele.

partea de V. a ZeletinuluI i prin

centrul com.; din osea se desfac mal multe drumurf, cal-1 merg

jeni, Are o suprafatA de 809 hect. si o populatie de 1385
suflete, totT locuitorr Rominr,

Burdunoaia (Cotul-), parte din
fesul SiretuluI, in comuna Dolhasca, jud. Suceava.

la satele din aceastA comunl.
E brAzdatl de dealurile : Dea-

sal 404 familiI, cu 212 contribuabilf. Are o bisericl, deservitl. de 2 preotI si 2 dascAlf. Este resedinta primArid din
comunA. Are 3 meseriasI, 6 co-

lul-Mare prin centru, care se intinde pinl In fata Burdusacilor ; de dealurile Oprisestilor,

Burduresti, mofle, nelocuitA, in jud. Roman, plasa Siretul-d.-s.,
com. Boghicea.

HAghiacul, Sohodunul i BIlusuluI.

merciantf, 2 fabricf si 4
ciume.

cir-

Vite sunt: 196 vite cornute, 8 cal marI i micI, 498 of, 50
mascurl i 90 stupI cu albine.

Burdusaci, com. rur., pl. Sanisesti, jud. Tecucil, la 66 kil. departe de capitala jud. i la
18 kil, de resedinta plAseT. Comuna este asezata pe ambele laturI ale pirtulur Zeletin. Se compune din 7 cltune Bucsa, Burdusaci, Deleni, Gunoaia, Haghiac, Oprisesti si Tochilele.

E strAbltutA de valle: prin mijlocul com., Gunoaia, futre Dealul-Mare si Opri-

Burdujeni, stalie de dr.

d. f.,

sesti, SohodunuluI, BucseI, riul Zeletinul si de alte raid pIraie. Se mgrgineste la N. cu com. RAchitoasa, la S. cu com. Motoseni, la E. cu com. CrAesti si la

jud. Botosani, pl. Siretul, Burdujeni-Sat, com. pe unía PAscani-

V. cu jud. Tutova.
com. Burdusaci, jud. Tecuchi.

Burdujeni. Se allá intre statiile Veresti (14.8 kil.), i Itcani (1.6
kil.). InAltimea d'asupra niveluluT mArif de 268m., 40. Venitul acesteI statif pe anul 1896 a fost de

Are o populatie de 339 capI Burdusaci, sat, face parte din
de familie, din 1251 suflete.

In com. sunt 4 bisericI : in Burdusaci una si in Oprisesti tref, deservite de 2 preotr si 4
chltdretI,

Situat pe coasta de V. a dealuluT

este strnAtut de lipa

Deleni si de piriul Stucheni.

1311928 leI, 58 banI.

coala dateazA de 25

Burdujeni, mahala, face parte
din satul Unguri, comuna Gliceana, pl. Berheciul, jud. Tecuela.

anf. Se frecuentA de 49 copiI, 43 bdetI si 6 fete, din nunalsul

este resedinta comuneI. Are o populatie de 116 cal:A de familie, din 432 suflete. Tot adi
este scoala care se frecuenta de 59 copir, 56 bdetr si 3 fete. Este strAbItut de drumul ce

de 196 copif, 104 bletr si 92 fete. titi carte 48 blrbatf
8 femeI.

Burdujeni, pi« trece pe lingd
Tirgul-BurdujenI, jud. Botosani;

izvoreste din pldurea Burdujeni si se varsä in riul Suceava, dupl ce formeazA un mic iaz, pe care se aflä o moarA de apl.

Locuitorif se ocupl cu agricultura si cresterea vitelor. EI : 500 bol, 624 vacI, 44 cal", 36 epe, 635 OT, 345 porcI 20 capre. Intinderea terenuld cultivabil este de 16504 hect., repartizindu-se ast-fel : 156 hect. uta,

duce in jud. Tutova la Birlad,. si de altele maI raid care duc la
satele : Bucsa, Deleni i Tochile. Are o bisericI, cu hramul Sf. Nicolae, deservitA de I preot

2 cintIrett Este flcutA, de obstea satuluI, la 1814. S'a reparat i astl-zT se gAseste in buril
stare, intretintndu-se de locuitorI.

Burdulea, catun (dril), In plasa
Borcea, pe cimpul BlrAgan, pen-

dinte de comuna Tonea, jud,
Ialomita.

55 hect. secará, 584 hect. porumb, 320 hect. orz, 21 hect. ovAz, i i hect. meid, 3 hect. chlepl, 21 hect. finete. Loc. al
I 14 stupI; 4 morT de vint, carT Sunt asezate pe Dealul - Mare,

Burdusani, pl. Dimbovita, jud.
Ilfov. (Ved PasArea).

Burduloiul, vale, la S.-V. com.
Ulmul, jud. Bráila, avind malurile ridicate, ca la 4 kil. spre S.-V. de satul Ulmul.

BurduseI, localitate, in comuna
Drajna-d.-s., pl. Teleajenul, jud.

la E. de satul Oprisesti. Sunt ad 2 iazurT cu peste.
Budgetul se urcA la suma de

Prahova, unde Orla Drajna, in cursul säü, formeazA un mare
zigzag.

3398 leI 02 han In com. sunt

Burdun, gtrM, curge din iazul
BAlAneasa, pe mosia Fintinelele,

com. Fintinelele, jud. Botosani,

398 contribuabilt Com. este strAbltutA de soseaua judeteanA, care merge prin

Burdusoala, jud. Buzäü. (Vez!
Bordusoala.).

www.dacoromanica.ro

BURDUZA

80

BURIL A-MICA

Burduza, vale, udA teritoriul cAt. Goruna, com. Cocoresti - Misil, plaiul VArbillul, jud. Prahova, si, dupA ce primeste vAile : Uncheasuluï, Bouluf i HotuluT, se varsA in apa Cosmina.

Burghine§ti, moard, in com. RAdAseni, jud. Suceava.
Burhala, vale insemnat,11, in jud.
BuzAti, comuna Gura-AninoaseT. (VezT ComAneasca).

Burila-Mare, com. rur., in pl.
Blahnita, jud. Mehedinti, la dis-

tant5 de 38 kit, de orasul Turnul-Severin. Este situatl pe loc
ses si in apropiere de fluviul Du-

Bureteqti, sat, face parte din
com. rur. Fata, pl. Vedea-d.-s.,

Buria§ul, jud. Ilfov. (Ved VAleni-Buriasul).

rarea. FormeazA com. cu satul Izvorul-Frumos, avind 293 contribuabilT, din 1560 loc, ce locuesc in 366 case. Ocupatiunea

jud Olt. Are o populatiune de
186 locuitorT.

loc. este agricultura si creste-

Buricelului (Malul-), colind, in
jud. BuzAti, com. CernAtesti, a-

Burghelea, pi« judetul FAlciii, izvoreste din partea de N. a
prin partea de V. a satuluT Ote-

coperia cu livezr.
rosesti, plalul Closani, jud. Mehedinti, unde se vAd santurT zgurA de aramA.

rea vitelor. Calitatea pAmintulul este bunA si in unele locurT nisipoasl.

Loc. posea.: 31 plugurT, 74

com. Oteleni, pl. Mijlocul; curge Buriceni, loc, in com. rur. Ma-

care cu bol, 18 cdrute cu cal
si 40 stupT. Are 3 bisericT, deservite de preot i 3 cintAretT; o scoall,

leal si, din jos de sat, in esulMarieT, se vars1 in piriul Rogoza.

cu i invAtAtor, frecuentatA de

Burice§ti, vale, com.

tefAnesti,

25 elevT.

Burghelea, vale. (VezT ValeaBurgheleT, com. Oteleni, plasa
Mijlocul, jud. FAlcia).

pl. Riul-Doamner, jud. Muscel.

Budgetul comuneT coprinde la veniturT 6486 ler si la cheltueh* 2908 leT.

Buricioi, poiand, com.
Muscel,

tefAne-

sti, plasa Riul-Doamnel, judetul

Burghele§ti, sat, din com. Tanacul, pl. Crasna, jud. Vasluiti, asezat pe coasta dealuluT Merieni, spre S. de satul Tanacul,
resedinta comuneT, la o distantA

NumArul vitelor in aceastA com. este de ¡296: 444 vite marl cornute, 42 caT, 510 oT i 300
rimItorT.

Buriciul, vale, in com. rur.
sita, plasa Motrul-d.-j., judetul
Mehedinti.

In at. Izvorul-Frumos se afIl
mar multe izvoare cu apA bunA, unde locuitoriT au fAcut 22 fin-

de 232 metri. Are o suprafatA de 572 hect., din carT 14 hect.
vil si livezT, iar restul locurT de

arAturl, finet i imas. Are o populatie de 41 fam., salí 124 suflete, ocupindu-se cu agricultura

Buridava, cetate romand,in apropiere de com. CAlimAnesti, pl. Cozia, judetul Vilcea. P'aci trecea Drumul-luT - Traian, I d'aci

tinT invelite. Apa de la aceste fintinT adunindu-se serveste la punerea in miscare a mal mul.
tor morT pAnA la vArsarea sa in
DunAre. Prin aceastA comunA trece soseaua Severin -Hinova- ScAp5.ulDevese1ul-Burila-Mare-TigAnesti.

se indrepta pe malul sting al
OltuluT, com. Jiblea, jud. Arges ; mergea pAnA la Clineni ; de

cresterea vitelor. Loc. posea 25 plugurT, 30 care cu boT 40 stupT de albine. In sat este o bisericA clAdità din lemn, In anul 1819; e deser-

ad i trecea iarAsT pe dreapta si, prin trecAtoarea Turnul - Rosu, mergea la Sarmizegetuza, capi-

Pe teritoriul acester comune
se \TM:1 urmele unuT drum ro.

vitA de i preot

i I eclesiarc.

tala Daciet

man ce vine despre Duare,

NumArul vitelor e de 300 capete, din carT 161 vite marl cor-

Burieni§ul, pirii, judetul
pl. MunteluT, com. Brusturoasa,

Burila-Micä, com. rur In jud.
Mehedinti, pl. Blahnita, situatA pe loe ses. FormeazA com. satul Mileni si 2 mahalale, avind 169 contrib., cu 790 loc., locu-

nute, 150 oT, 20 caT i 70 rimAtorT.

Burghine§ti, localitate, din com.
RAdAseni, judetul Suceava, afIA-

care izvoreste din culmea Ciudomir si se vars1 in Trotus, d'a dreapta.

ind In az case. Ocupatiunea
Buriboaia, bala, Ruga satul Roscani, com. Fintinelele, pl. Siretul, jud. Botosani are o suprafata de 2 hectare.
locuitorilor este : agricultura si cresterea vitelor. Calitatea
mintuluT este bunA. Loc. posedA :

toare in jurul more! cu acest
nume, de pe piriul BrAdAtelul,

aproape de gura acestuia. Aci
se aflA i o circiumA.

39 plugurT, 80 care cu bol

www.dacoromanica.ro

BURILA-MICÄ

81

BURLEVTI SAt; BORLEVTI

9 cdrute Cu cal. Are 2 bisericI,

deservite de I preot $i 3

Burla, sat, in partea de N. a co- Burlacul, vale, izvore$te de la
muneI Gorbane$ti, pl. Miletinul,

eta-

taret1; o $coala, Cu I invatator,
frecuentan. de 20 elevr $i o eleva.

N. de com. Sa1cia, pl. Podgoria,

jud. Boto$ani, pe piriul Burla. Numele ti vine de la un vechia
proprietar.

jud. Prahova ; se impreuna in
raza comuneI cu izvoarele: Ciuciurul, Bilcilor, PacureI, °anee!, Stupina - Pope', Clinele i Vul-

Budgetul comuna coprinde la veniturr 1926 ler $i la cheltuelr
1138 lei.

Are o suprafan de 485 hect.

$i o populatie de 22

Numarul vitelor in aceasta
com. este de 914 : 480 vite marT

familil,

pea $i formeaza Orla Salcia.

sal-1 roo suflete, din carI 15 contribuabilr.

Aceasta vale e acoperin cu
padure.

cornute, 22 ce, 212 or i 200
rimatorI. Comuna Burila-Mica se mar. gine$te spre E. cu com. PanaMare $i Jiana-Vechil; spre S. cu Gogo$i $i fluviul Dunarea ; spre

Numarul vitelor e de 116:
40 vite marI cornute, 6 cal*, 60

or o io mascurI.
Sunt ad i 2 comerciantI ; I circiuma.

Burlacului (Izvorul-), son:Tinte mica de ape minerale, in jud.
Buzati, com. Nehoia$ul, sub ramificatiile munteluI Cumpenile; e avuta in pucioasa $i fier.

V. cu com. TigAna5i si spre N.
cu comunele: Burila-Mare $i Deveselul.

Burla, pirtii, izvore$te din Valea-Grajdiulur, în partea de N.
a com. Gorbane$ti, jud. Boto$ani, curge prin satul Burla, se uneqte cu pirlul Drislea $i se
varsa In Jijia.

Burlacului (Movila-), movilä,
pe teritoriul com. Obile$ti - Vechi, plasa Negoe$ti, jud. Ilfov.

Pe teritoriul acesteI comune se afla me multe baltT, dintre
carI mal principale sunt : Baltaltn-Calciulan, Balta-Mare, Balta-

Are o inaltime de vr'o i5 m.
Dateaza, se zice, de la anul 1802

Juvita. Pe proprietatea statuluI

Burla-Mare, ramurd a DealuluI-Mare, dintre
$i

din aceasta comuna, la locul
numit PodulSitati, se vad ni$te ridicaturI de pamtnt, in forma, de parapete $i inconju-

esul-PrutuluI

$i a fost ridicata in comuna de un om burlac i foarte- bogat. Pe d'insa s'a pus de catre acesta
douä. cruel.

Valea-Parule, com. Masa-

cani, pl. Prutul, judetul Covurluirr.

Burlanilor (Poiana-), poiana,
com. Bro$teni, pl.
Cm-la-d.-s.,

rate cu arborI secularT, iar pe marginea lor, Balta-Juvita formeaza ni$te mla$tie intinse unde

Burlad, sat, in pl. $i jud. Tutova, com. Mice$ti, pe pir. Stu-

jud. Vilcea.

cine-va nu poate patrunde de cit pe podul din acel loc. Spre
S. de aceasta se aflä un loc jos, care se nume$te Valea-Rea, in care se revarsä Dunarea eind e
mare, lasind o multime de pe$te,

dinetul, spre S. de satul Mice$ti. Are 85 locuitorY, din carr

BurlAnesti, sat, jud. Dimbovita,
plaiul Dimbovita -Ialomita, cat. com. Voine$ti.

9 $tiù carte ; 22 case.

atit in acest loc, cit i in par tile din imprejurime. Comuna aceasta este legan cu comuna
Deveselul printr'o osea, lar cu cele l'alte comune prin drumurI.

Burlacul, cruce, situata la N. de Burlea, colina, in jud. Buzar', com. Trestioara, intre cdt. Vecem. Surdfia-Gaiseanca, judetul Bräila. glriuri i Crivele$ti, forman din pietri i pamtnt alb. Burlacul, moviM, jud. Braila, pe viroaga Buzaelul-Sec, din com. Burlea, i.zvor, in judetul com. Trestioara ; incepe de la Ianca, la 6 kil. spre N.-V. de colina Burlea $i se scurge in comuna.
izvorul Mocearul.

Burila-Mick "d'Are, in judetul
Mehedinti, pl. Blahnita; sine de teritoriul com. cu acela$I nume.

Burlacul, popina mare, judetul Braila, la V. movild Burlacul,
pe lunca BuzauluI; serva de ho-

Burleasca, valcea, in jud. Teleorman ; strdbate o parte din
com. Doagele sati Dobrote$ti.

Buriului-Muchia (La Patranoaia), colina', in jud. Buzati,
com. Ru$iavatul, cat. Tega ; -po-

tar intre com. Ianca si Ciineni
din jud. Rimnicul-Sarat.

Burle§ti se" Borle§ti, jud. BaBurla cul, chele, pe riul Bistrita, proprietatea com. urb. Piatra, jud. Neamtu.
cau, pl. Bistrita-d.-s., com. Ciuma$i, nume vecha al satule Borliana, despre care d. Hasdeil,
11

seda pacura in abundenta, care a incepu sa se extraga sistematic din anul 1882.
.5676 .

el

/Ajeu,.

G °tira lo. vol.

www.dacoromanica.ro

BURLI.5TEA SA1) BERBECARUL

82

BURNWI

in «Etymologicum Magnum Ro-

maniae», tom. III, p. 2293, citeaza urmatorul hrisov din 1633, aflator in Arhiva statuluI din Bucuresti : do, Alexandru Ilieas-

Are o populatie de 25 capT de familie cu 97 suflete. CopiI In virsta de scoala sunt 18, I0 baetI si 8 fete.

coboara pe la Grosul, Chiriac
si Trestenicul, la S.-V., pana la com. Stanesti. In hartile geografice ale StatuluI-major austriac numirea acestel val este gresit
trecutA : i se zice Pernaz. Gresala

Voda

.

.

. scriem Domnia mea

Burlugul, deal, la E. de satul
cu acelasI nume, com. Motoseni, jud. Tecucid.

tutulor slugilor Domniel mele
citl yeti umbla cu slujbele Dom-

facutd de ceI strainI de toponi-

mia noastra a fost reprodusa
mal' pe toate hartile tiparite in urma in tara si chiar in manu. alele de geografie a tarir, destinate scoalelor primare si secundare.

niel mele la tinutul BacauluI damu-va stire daca vet1 vedea
cartea DomniI meale, iar vol sa

Burlugul, piriil, in raionul comuneI Motoseni, jud. Tecuciti, izvoreste din dealul Praja, mer-

avetI a rasa foarte in pace de
toate angheriile (birurile) satul Burlesti, numaI sa alba el

ge spre V. pana la intrarea in
satul cu acelasT nume, si apoI spre S.-V., pana la confluenta sa cu Zeletinul.

piad cisla lor cit vor hi scrisr la catastiv in vistieariul Domniel meale, nid ilis sa nu dee,
niel sulgiu, niel unt, nid ceard,

Aceasta cimpie se aseamana cu bardganele din jud. Braila
Ialomita. Pe dinsa nu se vAd

padurI; sate sunt putine si
Burluiul (Bechetul), 'Vd i vale,
in judetul Romanati, afluent pe stinga al OltetuluI ; izvoreste din Dealul-SaruluI si curge parabel Cu acest deal, pana la val.sarea sa in Oltetul, aproape de com. Pirscoveni. Are foarte putina apa. ; irisa nu seaca vara.

la

mare departare unele de altele ;

niel lup, nicI o angherie cite sunt pre 41' miser (supusI)
Domnier meale, pentru cacIDom-

din distanta in distanta se vad
magurI marI, despre care se zice c5. ar fi fost posturI de paza din epoca Romanilor ; dintre aces-

nia mea I-am lasat sa tie strajá
pre apa TazlauluI - celuI - Mare, cum tin i alte strajr, si de toate s'A le tie in sama de cite sa %in,

tea cele maI principale sunt :
magura Balanoaia, magura Toporul si magura Cacaleti.

nime intru nimic sa nu-I invaluiasca preste cartea Domniel meale... Iasi, 7141. Martie
15 ». Din acest document, d. Hasdeü

Din cauza adincimeI albieI sale

natureI funduluI 0.6, nu se
poate trece de cit pe pod. Dealurile de pe marginile sale sunt acoperite, in dreptul com. Cdluiul, cu padurI marI.
Burlu§i, sat, cu 55 familiI, in jud. Arges, pl. Topologul. VezT Ciofrageni-PdmintenI.

Burnazul, vale, in jud. Vlasca,
ce vine din Gogosari-Nor, din
cimpul Burnazului, trece pe pro-

prietatile Ciochina, Cerneveni,
se coboara prin Gogosari-Vechl,

Bacaul 'n'a mal fost oras de gra-

nita cu vamA, judetul tot a amas organizat militareste , cu sate scutite de dad i insarcinate a tinea streajd.

si se varsa in Dunare, intre satele Slobozia i Malul.

Burnazului (Movila-), movild,
In jud. Buzati, com. Luciul, fa apropiere de Caragele.

Burli§tea sati Berbecarul,
cea, jud. Teleorman, prin care curge un Odias ; incepe din
dreptul comuner Surdulesti, din pl. Teleormanuld, trece pe linga com. limbreasca ; de ad o ia pe linga cat. Plopi si se termina In apropiere de com. Dragsdnei, unde piriul se varsd in Burdea.

Burnaia, vale, in jud. Teleorman, plasa Tirgulul, prin care curge un il mal zice si
;

Burne§ti, sat,

Valea-GirbaciuluI.

face parte din com. rur. Schitul-Golesti, plasa

Burnazul sati Bornazul,
pie intinsd, in partea de S.-E. a jud. Teleorman i in judetul
Vlasca, intre comunele Contesti Bragadirul, pana in dealurile DunareT. Partea ce cade in jud. Teleorman, este de o intindere numaI de citI-va kil.; cea mal

Riurile, jud. Muscel. Ii trage numele de la valea cu acelasl nume. Are o populatie de 102
locuitorI, din carI 19 capI de fa-

milie. Se desparte de cat. LAzaresti prin Riul-Tirgulur.

Burlugul, sat, face parte din comuna Motoseni, jud. Tecuciù. Situat pe valea cu acelasI nume, in partea de E. a com. si
la i

Burne§ti, vale, izvoreste de pe
teritoriul padureI Gradistea, pro-

mare parte se intinde in jud.
Vlasca, unde continua la Vest, pana la com. Cacaleti §i de adi

prietate a statulur, si se varg
In Riul-TirguluI, pe malul sting,

kil. 920 m. departe de

resedinta el.

dupa ce ucla com. Schitul-Go-

www.dacoromanica.ro

BURSUCAN (ODAIA-)

83

BURSUCI

1Wi, plasa Riurile, in judetul
Muscel.

prietater miel (satenilor) ; proprie-

tatea mare e reprezintatä prin mo§ia particulara Zimbrul; in
Bursucani o parte este a statului.

lea judeteana) dintre Galati O

Bursucan (Odaia-.), jud. Tutova. Vezr Odaia-Bursucan.

Birlad, satuluI i se dadu mal tutti(' numele de Bursuc, apoI
de Bursucani.

Bursucani, com. rur.,in jud. Covurluití, pl. Zimbrul, la frontiera

nord-vesticä a judetuld, departare de 72 kil. de Galati. Situata intrio pozitie frumoasa, pe o culme de deal, la o inaltime de

Productia agricold totall se cifreaza la 5900 hectolitri ce- Bursucani, sat, reqedinta com. reale, din carl 2500 secara, 2000 cu acelag nume, pl. Zimbrul, porumb, 700 gritl, 500 orz qi jud. Covurluiti, cu 170 case ;
200' ovAz. Un folos mal simtitor ati locuitorir de aid din cultura viilor, livezilor li a gradinelor lor. Productia vinicoll se

134 familir, sail 849 suflete; o biserica O o §coall. (V. Bursucani, com.).

aproape 8o metri d'asupra niveluluI mariI ; e inconjurata cu
pAduff. Aceasta comunà se mar-

calculeaza la 12000 vedre, de calitate destul de burla.
Vite sunt : 200 bol, zoo vacT, 50 cal, 150 capre, 200 OT li 400

Bursucanilor (Dealul-), deal,
aflator in com. cu acela§I nume, jud. Covurluiti.

ginete la N. cu teritoriul com. Balabanqti, la E. cu com. RO.-

dqti li la V. cu com. Adam,
toate treT din judetul Tutova, lar la Sud cu teritoriul comuneI T.-Dragueni li CrAqti din jud. Covurluiti. Se poate zice dar ca com. Bursucani are forma une' peninsule intrate in jud. Tutova in trei directiunr, tinindu-se de Covurluiù numar in partea sudica. Prin mijlocul Bursucanilor trece 04111 Suhuluiul-Sec. Aceasta

por& In com. Bursucani sunt 3 ctrciumI §I o mica pravalie cu alte

Bursucanilor(Valea-), vale, corespondenta dealulur cu aceea§T numire, jud. Covurluiti.

marfurl ; se afld aicl i 6 cazane de fabricat rachill de droj- Bursucänia, deal, jud. Bacan, pl. Tazlaul-d.-s., com. Schittildie ; meseriag sunt 3 cizmarl li Frumoasa, pe teritoriul satuluI 3 stolerr.
Veniturile comunale se ridica la 2347 ler li cheltuelile la 2327
leI, 27 banT. Bisericr sunt 2 : Sf. ArhanghelI

Schitul-Frumoasa.

Bursucäria, deal, spre S.-E. de
com. Ivane§ti, pl. Racova, jud.
Vasluiti.

(Voivozi), in Bursucani qi Sf. Gheorghe, in Zimbrul, ambele

com. are dona catune.: Bursucani, rqedinta 11 Zimbrul saa
Schitul-Zimbrul, acesta in direc-

construite de pe la 1825; niel una din bisericl n'are pamint ;
dupa intocmirea sinodalä a parohillor, comuna Bursucani for-

BursucAria, pdclure seculard, in jud. Buzati, com. Boziorul, cat.
Nucul ; face un corp cu litnsarul O Stilpi-TainiteT. (Vezr Nucul).

tiune mal nordica li la o departare de 1 kilometru de cel
dintilii. LocuitoriT din Bursu-

cani sunt raza0, ceI din Zimbru fintI cla.cal, top' RominI. In intreaga comunA sunt 190 case ; 121 contribuabili ; 187 familli

mind o parohie, cu catedrala Sf. ArhanghelI, e deservita de 1 preot paroh li 3 cintaretI.
coalä este una sin gura, mixta,

Bursuciria, pisc al dealuluI Homita, din com. Cristqti, jud.
Suceava.

Ara pamint, cu 50 elevI Inscr4I.

san 618 suflete, din carl 317
barbatl, 301 femeI ; 274 necasatoritT, 308 casatoritT, 36 vacluvI;
113

Prin aceasta comuna trece pe o intindere de 7 kil. calea
judeteana Galati-Birlad. Dupa legenda, Bursucani vi-ar

Bursuceni, sat, pe tarmul drept al SiretuluT, jud. BotoRni, in partea de S.-V. a com. Brehue0i, pl. Siretul. Are o suprafata de 1046 hect. si o populatiune. de 157 familir saa 68o suflete, din carI 183 contribuabilI. Are o biserica, facuta de lo-

titi carte, 505 nu.
i calcaros ; intinderea

Pamintul acestd comune e
nisipos

fi avind existenta de pe la mijlocul veaculul trecut, §i origina
numeluI satl se explica de localniel ast-fel: pe ala; fiind padurl marT, intre animalele salbatice, se incuibase mal multl bursucI; adunindu-se in partea loculuI, 12 livezI din diferite puncte ()amen% i fácindu-II case de sal4luire,

sa totall e de vr'o 1800 hect., din carl goo arabile, 750 pldure, 45 ima4, 91 viI, 6 fineatA, I li jum. grAdinArir,

cuitorl, deservita de I preot li
1

cintaret ; o qcoall mixta a ju40

detuluI, cu I invatator
colarl.

li

li restul vatra satuluI li Omita
netrebnic. 483 hect. apartin proprietateT marI li 1317 pro-

cacI pe aid e drumul mare (ca-

Bursuci, sat, in pl. Tirgul, com.

www.dacoromanica.ro

BURSUCI

84

BURT0A1CA

Iepureni, jud. Tutova, spre S.-V.

de satul Iepureni. Are 375 locuitorl (din carr ii tid carte) si 98 case.
B ursuci, mine de nandstire-, satul cu asemenea numire, jud.

fulur inconjurator, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com.

Burta, sat, face parte din com,
rur. Otesani, plaiul Horezul, judetul Vilcea. Are o populatiune de 372 locuitorr, 179 barbatI 193 femer. Aci e o biserica, cu

Sf. Gheorghe (sad Caterlez), asezata pe malul Marer-Negre, In partea de E. a plaser si S. a com., in fata farulur Cater-

Tutova. Aicr s'a fost bejanit
Vornicul Lupu Costaki, la anul
1711, in timpul razboiulur RusoTurc.

lez ; se continua la S. cu grindul Mocirla. Are o intindere de 40 hect. necultivate ; pe .el se afla asezata cisla °linea,

hramul Buna Vestire, fondata de Talin i Radu, Grecr venir din Rumelia. S'a reparat la anul 1850 de Ion Prodescu.

Burta-Encer, czitun, in judetul

BursuculuI (La-Poiana-), veBursucul, deal, in partea de E.
a com. Slobozia.Secatura, jud.
Botosani, numit ast-fel de la

Braila, la S. com. Urleasca, unde

chid pichet cu No. 7, jud. R.-SA-

Valea -Encer schimba directiu-

vizuinile de bursucI ce se afla sapate in coastele sale.
Bursucul, deal, In com. Brateni,
pl.

rat, catre hotarul Moldover, in plasa Orasuld, com. Andreasi, spre S. la poalele dealului Bursucul si pe piritil Bursucul.

nea de la S. spre N., formind o burta ca la 7 kilometri spre
S. de satul Urleasca. Acest cat.
este infiintat de la 1838. Va-

tra satulur este de 6 hect., a-

Bursucului (Movila-),
insemnata, in jud. si pl.Tulcea, pe

vind 28 case si o circiuma. Po-

tefa'nesti, jud. Botosani.

teritoriul com. Sari-Chioi, ase-

pulatia e de 26 capT de familie sau i i i locuitorr, 60 barb.
si 51 femei ; 51 sunt casatoritr,

Bursucul, deal insemnat, In jud. R.-Sarat, pl. Orasul, com. Andreasi, lingä Milcov, in partea de Vest a com. si la hotarul
plalulul Rimnicul ; este acoperit cu padurr.

zata in partea de S. a pl. si a com., la i kil. spre S. de satul Sari-Chioi, linga gradinele satulur. Este o movila naturala, avind o inaltime de 31 metri
de asupra niveluluT laculur Ra-

6o necasatoriti. Animale sunt : 66 car, ZIO vite cornute, 218 or si 25 rimatorr.

BurteOlor (Piscul-), pisc, com.
Rijletul - Vieros, pl. Vedea d.-s.,

Bursucul, deal, incepe din coama

zelm, de care e inteo departare de mar putin de i kil. E
punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea. Prin
inaltimea sa domina asupra Sabangia, care curge pe la poalele sale occidentale, asupra satuluT Sari-Chioi si asupra uner

jud. Olt.

dealuld Bordea, ce desparte jud. Ia.si de jud. Vasluid, se prelungeste de la N. prin com. Tacuta, unde de la satul Tacuta, formind limita de la E. a com. Mircesti, ja numirea de
Bursucul, apor, prelungindu-se spre S. se termina in valea tirgusoruld Codaesti. Pe inclinatiumasca, din com. Dobrovätil, j ud. Vasluid.

Burtii (Piscul-),pisc, ce se lag.
din Dealul - Oltetului, in partea

de E. a com. Zatreni, pl. Mijlocul, judetul Vilcea.

parti insemnate din lacul Razelm. E acoperita cu verdeata.
jud. R.-SArat, pl. Orasulur, com. Andreasi; izvoreste din Dealul-

BurtiI (Valea-), vale, com. Vulcanesti, plaiul Varbilaul, judeul

nea sa estica se afla satul Du- Bursucului (Valea-), pîrîu, in
Burti§ul, i vor, in judetul Buzad,
com. Mlnzalesti, cat. Risteni; In-

Pursucul, iffvor, jud. Buzdu. (V.
Izvorul-Marchitanulur).

Bursuculur, uda partea de S. a com. si se varsa In rlul Milcov, pe dreapta lui.

cepe din Lacul de-la Poiana da in riul Slanicul.

Burtoaica, a'eal, in judetul Dolj,

Bursucul, vale, in pl. IalomitaBalta, com. Hagieni, jud. Talomita, este situata ltngá viile locuitorilor satulur Hagieni.

Bursunarul, mic afluent al piriulur Suha-Mare, in com. MAlini, jud. Suceava.

pl. Dumbrava-d.-s., com. Seaca,

peste care trece de a curmezisul, limita de E. catre com. Braboya. Are o inaltime aproxima-

Bursucului (Grindul-), grind
sati loc rldicat de-asupra stu-

Bursunarului (VIrful-), nzunte, In comuna Malini, judetul Suceava.

tiva de 35 m. si este acoperit
cu padure i putine locurr arabile.

www.dacoromanica.ro

BURTOAICA

85

BUSTEA

Burtoaica, pi« se varsa in
gira Geamana-Mare, in raionul com. Rtjletul-Vieros, plasa Vedea-d.-s., jud. Olt, de unde izvoreste.

sat este legat cu orasul Roman prin osea si apartinea, impreuna. cu mosia inconj uratoare, ma.-

luiti, situat sub poalele dealuluI Buscata. Are o populatie de 15 fam. saii 88 suflete.

nastireI Barboiul din Iasi, care era inchinata manastireT Golia.

Numarul vitelor este de 64: 40 vite mar! cornute, 12 capre, 4 caI si 8 rimatorI.

BurtoT, pisc, la N. de com. Titesti, pl. Riul-DoamneI, judetul
Muscel.

Buruene§ti, cdtun, in jud. Buz'a'ti, com. Patirlagi ; are IO locuitorI si 4 case.

Buscata, deal, in partea de S.E. a satulur Iezerelul, din com.
Cosesti, pl. Racova, jud. Vasluiti. Formeazd linia despartitoare fu-

Burtu cala, tirM, situata la N.-E.
de com. Mihaid-Bravul, judetul Braila, la o distanta de 3 kil, de dinsa.

Buruene§ti (Rädiul-), peldure
mica, proprietatea statuluI, in
judetul Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti, in intindere de

tre plasa Racova si pl. Tutova din jud. Tutova. Se intinde de la N.-V. spre S.-E.

io hect. A ceasta padure apar-

Buruene§ti, sat, in partea de
N.-V. a com. Bivolari, pl. Turia, jud. Iasi, situat la poalele dealuluI Turia, numit si al Ca-

tine manastirer Barboiul din Iasi, inchinata manastireI Golia.

Buscule§ti, sat, jud. Arges, pl.
Oltul; face parte din com. rur.
Dragutesti-Sapunad.

Burun-Sirti, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul com. rur. Ese-Chioi. Se desface din dealul Hagi-DuracSirti, de la virful Ese-Chioi; se intinde spre S., avind o directiune generara de la S.-V. spre N.-E., mergind printre valle Curul-Canara si Ciuciuc - ChessenCeair, si iezerul Girlita, brazdind

radaner, la distan ta de 2 kil.
de malul Prutultd. Acest sat in
vechime se numea Silinesti ; mal'

Busieni§ul, Ala, jud. Bacati, pl.
Muntelul, com. Brusturoasa; izvoreste din muntele Preutesele si se varsä d'a stinga TrotusuluI.

In urmá a luat numele de Buruenesti, de la familia r524easca Burueanä al canela descendentr

sunt li asad. Are o populatie
de 29 familii, sau 83 locuitorT, RominI raze0, carT se ocupa cu
vechia,

Bustea, deal, in com. Rädiul, pl. Stemnicul, jud. Vasluiii, pe a caruf coasta de E. se afla satul
Bahnariul,

iar pe cea de V.

agricultura. In sat e o biserica ce se afla in ruine,
Proprietatea mo0eI apartine

lar pe malul Prutului o mica
padurice.
razesilor.

partea de V. a plaser si cea de N. a comund ; prelungirile nordice se termina pe malul sudic al iezeruluI Girlita, facindu - le
inalte si ripoase ; ari o inältitne de 140 m. Acest deal este taiat de drumul Almaliul - Girlita si Ese-Chioi-Girlita. Este acoperit cu padurI si tufarisurI.
mune! Ciactrul, pl. Balta, jud.
Braila.

vil si o padurice.

Bustea, iezer mare, compus din 2 iezere : Bustea-Mare si Bustea-Mica, filtre canalul Vilciul

Numarul vitelor este de 301
capete, din carY : 125 vite marI cornute, 24 cal', 131 oI si 21
rimAtorr.

si japsa Strimbul, din comuna Bertesti-d.-s., jud. Baila.

Bustea, p(idure de salcie, pendinte de mosia Bertesti, plasa Balta, jud. Braila. Se margiBusaga, baltd, situata. la E. co'leste la E. ca cimpul si iezerul Bustea, la V. si S. cu canalul Vilciul si la N. cu cimpul. Suprafata sa e de 15 hect.

Buruene§ti, sat, in jud. Roman,
pl. Siretul-d.-s., com. Doljesti,

pe malul sting al riuluI Siret, spre S. de satul Doljesti si la o departare de 214 kil, de el. Are 219 capi de familie, 246
contrib., 971 locuitorr, din carI 4 §tiu carte ; 234 case. Populatiunea este comp asa nu maT din Un-

Busaguta, baltd, situata la N.V. de balta Busaga, ce este la
E. com. Ciacirul, pl. Balta, judetul Braila.

Bustea, prival, jud. Bräila, care
uneste iezerul Bustea, in partea de E., cu canalul Vilciul.

Busca, com. rur., pl. erba.nesti,
jud. Olt. (Ved Mihaesti-d.-j).

gurI. Sunt 450 vite mar! cornute. Are o bisericä catolica de zid Pacutd in 1875. Tine de parohia catolica Agiudeni. Acest

Bustea, tirld, in jud. Braila, padurea Bustea. compusä din maI multe bordee, locuite de TiganiI lingurarI.

Buscata, sat, la S.-V. de satul
Ivanesti, pl. Racova, jud. Vas-

www.dacoromanica.ro

BUSTOINA

86

BUSUI,

Bustoina, moard de al:4, jude
tul Dolj, pl. Jiul-d. j., com. Giorocul-Mare, pe plriul GioroculMare.

hect. arabile, 131 hect. finete, 32 hect. vie, 21 hect. livezT de prunT si 22 izlaz. Are o populatie de 99 fam., Cu 390 sufl., din carl 85 contribuabill, totT RominT, ocupindu-se cu agricultura $i cresterea

obtrseste intrio balta mare, nu-

mita Tarnita si se varsa d'a
stinga TrotusuluT, dupl ce uda satul Viermesti.

Busuiaca. (V. Pascani, sat, jud.
Covurluiù).

Busuiocul, vale, la S. de satul
Ocheni, com. Condrachesti, pl. Berheciul, jud. TecuciO.

Busuioaca, vale, jud. Baca'', pl.
MunteluT, com. Vasiesti, de pe teritoriul satultif Viermesti.

Busuioceni, sat, pe mosia Braesti, com. Bdesti, pl. Cosula,
jud. Dorohoiri. Are 47 fam., 213 sufl. Asezarile satenilor sunt mal mult bune, cu livezur si gradine.

vitelor. EI sunt parte mosnenT si parte improprietaritT dupa legea rurala. LocuitoriT posea I5 plugurT, 47 care cu boT, 2 cdrute cu cal', 166 vite marT cornute, 7 cal, 203 oT li 77 timatorT.

Busuiucenilor ( D rumul - ),.
drum, in com. Costinesti, plasa
Tirgul 1T, jud. Botosani.

Comuna e strabatuta in par-

tea despre V. de o osea vecinala ce se desface din soseaua
judeteana Craiova-Petresti-d.-s. Comuna are 1 bis. de lemn

Biserica, cu 2 patroane, Sf.
Mihail si Gavriil si NastereaMaicer-DomnuluI, este de lemn

Busul, com. rur., in plasa Dumbrava, jud. Mehedinti, la distand de 6o kil, de orasul Turnu-Severin. Este situad pe vale $i formeaza comuna cu satul
Gropanele $i mahalalele Busuletul, Milicioaia, Dragan si Gra-

si mica, avind urmatoarea inscriptie : e Ctitorir Sf. locasuluT acestuia, robiT luT D-zett Emandi $i Eca-

prefacuta de locuitori la anul 1869, deservid. de 1 preot si r
cintaret.

Venitul este de let 632, han' 35, iar cheltuelile de leT 534,
banT 50.

terina, sa fie pomenitl cu fiil lor $1 tot neamul lor In ved. Amin. 18or, Mait1 in 18 zile.» Servitoril bisericeT sunt : I preot, 2

distea, marginindu-se la E. cu com. Grecesti, la S. cu com. Butosesti, la V. cu com. Sancesti si la N. cu com. Smadovisa si avInd peste tot 233 contribuabilT, din 1200 locuitorT, lo-

Busuiocul, deal, jud. Bacati, pl.
MunteluT, com. Vasiesti, situat linga muntele Tarnita.

cintaretl si I palamar.
SateniT improprietaritT au 99 hect., 53 ariT pamint.

cuind in 306 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor. Calitatea pamintuluT este destul de burla.

Busuiocul, deal, in- com. rur.

Loc. posea: 51 plugurT, Ir°
care cu boT, 22 carute Cu cal si 40 stupt. Are doua bisericT,

Rosinata, pl. Vdilor, jud. MeBusuioceni, deal, se prelungeste hedinti. din com. Virful-ampulur, prin com. Bdesti, pl. Cosula, jude- Busuiocul, hirtop, pe teritoriul tul Dorohoiu, pe mosiile : BusatuluT Onesti, com. Sipotele, slioceni, Poiana si Prdstesti i pl. Bahluiul, jud. Iasi.

deservite de 2 preott si 4 chi-

arel. Budgetul comunel coprinde la veniturl suma de 1307 leT, lar la cheltuelT 1042 leT. Numarul vitelor in aceasta comuna este de 1602: 760 vite marT cornute, 48 cal, 394 or si 400 rimaton. Prin aceasta comunA trece soseaua Biclesul - Corzul - Busul Barboiul. DealurT mal principale

se lasa In jud. Botosani spre
Leorda.

Busuiocul, lac, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul, com. Jitia, in partea de V. a comuneT, pe o po-

Busuiociul, com. rur., din plasa
Gilortultd, In partea despre S. a c6munel Coltesti, jud. Gorj. Se

margineste la S. cu com. Hurezani-d.-s., la N. cu Coltesti, la

iana din dealu/ Rosu. Contine crap si caracuda marunta, care se vinde si se consuma in localitate.

In aceasta comuna sunt : Dealul-Gropanelor, al-BusuluT, al-Do-

E. cu comunele Hurezani-d.-j. $i Piscoiul si la V. cu Negreni. Formeaza singura comuna. E situad pe Valea-Amaradier si pe malul sting al acester ape. Are o suprafata de 400 hect., din carT 53 hect. padure, 140

Busuiocul, munte, peste care trece hotarul intre Dorna si Brosteni, jud. Suceava.

robantuluI si Paiul. Val mal principale sunt : Valea-Gropanelor, a-BusuletuluT, aBusulut si a-TeisuluT ; iar piraie principale sunt : Pirtul-Gropanelor, al-BusuletuluT, ce curg

Busuiocul, piria, jud. Bacdti, pl. MunteluT, com. Vasiesti, care

www.dacoromanica.ro

BUSUL

87

BUSTENARI

spre com. Secul i Piriul-Busulur, cu al-TeisuluT, carT, unite, curg spre com. Grecesti.

19 plugurr, 41 care cu bol si 3

cdrute cu cal. In com. sunt 2
bisericr, deservite de 3 preotl 4 cintAretr; o scoalA, cu i 'invdtAtor, frecuentatA de 38 elevl ;

ales c5. In cdtunul Gheorghiestide - Proitestr se gäsesc ca i la MArAsesti, morminte cu nume

ungurestr. Se poate, ca numele
cAtunuluT Gheorghiesti s'A vinA

Busul, deal, in com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Busul, pirig, in com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

circiuml. Budgetul comuneT

este de 1179 ler la veniturr
de 766 ler la cheltuelT. NumArul vitelor in com. e de: 878 vite marT cornute, 300 ca-

de la satul GherghitA, cunoscut pe acele vremurr.
Prin aceastA comunA trece so-

seaua vecinalA Turnul-SeverinHalinga -Balta - Nadanova- Balade-Aramd. Busesti se mOrgineste : la E.

Busul, vale, in com. rur. Busul,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

pre, 700 or, 40 cal i 280 rimatoff. Piraiele mar pincipale

Busuletul, mahala, In com. rur.
Busul, pl. Dumbra.va, jud. Mehedinti.

sunt : apa Busesti, ce curge pe Valea-Basestilor, spre E., intrA
in com. Bala-d.-s.; piriul Bratosul si Sohodolul, carr curg prin vAile Cu acelasT nume si se varsa in apa
Cosustea ; Valea-Morir ce se varsA

cu com. Ponoarele si Bala-d.-s.;

la S. cu Cerna i affma; la V. cu Babele i Gornovita ; la N. Cu Turbata i Proitesti.
Busmeiul-Mare, munte, jud. Suceava, filtre com. Borca si jud.
Neam tu, avind 1617.6 m. altitudinea d'asupra nivelulur marir.

Busuletul, pilla, in com. rur.
Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.

In apa Proitestilor. VAile prin-

cipale sune: Valea-Busestilor,
valea Bratosul, valea Sohodolulur, Valea-MoriT, Valea-Rahover valea Nadanova, pe unde curge i piriul Nadanova. In

Busuletul, vale, in com. rur. Busul, pl. Dumbrava, jud. Mehe-

Busmeiului (Pirtul-), mic afiuent al piriulur Borca, judetul
Suceava.

centrul comuna se afiä un lac
Busa, fes intins, in raionul com. Ogretinul, pl. Teleajenul, jud.
Prahova.

cu numele de Lacul-fárA-Fund. Dealurile principale sunt : Sulita,
Fata-Vier, Porcul, Gorunul, Scaunele, Cornetul-Mare, Fata-Mare, Poloamele, Cornetul - Mare - de Nadanova, Virful-Cerboaner, Cutuiul-Fluerea, Creanga i Branistea. Se povesteste de locuitorT, In timpul nAvAlireT barbarilor,

Bu§aga, sat, pe riul Arges, jud. si pl. Arges, pendinte de com.
urb. Curtea-de-Arges.

Bustele, cdtun, al com. Minz5.lesti, jud. BuzAti ; are 120 loc. si 24 case; situat pe un frumos platoti intre pirliasul Sghiabul
izvorul Ruginosul.

Bu§tele, izvor mineral, in jud.
Buzar', com. Minzälesti, cAt. Bus-

Busesti,com rur., In plaiul Cerna, jud. Mehedinti, situatA pe partea stingd a riulur Cosustea, pe dealurr ce intrA in regiunea
muntilor. Hotarul acester co-

In comuna Busesti, nefiind alte
locurr, pe unde sä pAtrundA strlinir, de cit cele douI vdr : Sohodolul i Bratosul, carT i acestea sunt

tele; contine fier, sulfi carbon ; isr la nastere in poalele muntelur Brazeul si se scurge in Valea-Ruginoaser. In apropiere,

mune are o intindere cam de
2000 pogoane. Pdmintul, privit

in mod general, nu e roditor
de cit pe valea Cosuster, in hotarul satulur Nadanova. FormeazA comuna Cu satul Nadanova, care altä. datA a fost resedinta sub prefecturer plaiulur Closani i u cAtunul Cornetul, avind peste tot 760 loc., din carT 150 contribuabilr. Are 150 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor. Locuitorir posea :

fo arte strimte ipräpästioase,loc. In datg. ce auzeati cA vine vre-o

la locul numit la Lutul-Rosu, se gAseste ocru de o coloare
rosie.

limbl strling peste el, alergati cu top si puneail in calea lor
arborT uriasT, fácind marT grA-

Bustele, mofie, In jud.

BuzAti,

ast-fel cd inchidea drumul strAinilor de a intra in samezr,

com. Mlnzdlesti, cAt. Bustele ; are 150 hect. fineatA, izlaz, pietris si putinA arAturA.

tul lor, si de multe oil aruncati cu bolovanT asupra Ion omora. Aceastä traditie se raportA poate

Bustenari, sat, face parte din
com.

rur. Telega, plaiul Pra-

la luptele Rominilor cu Ungurir

din timpul lur Alexandru Basarab i Mircea-cel-BAtrin, mar

hoya, jud. Prahova; se exploateazA aci titeiúsi se distileazA toate derivatele sale.

www.dacoromanica.ro

BUVrtNETUI,

88

BWENI

Bu§tenetul, deal, in com. Jupin esti, pl. Riul-Doamner, jud. Muscel, intre valea Purcareata si

Cler, ministri, autoritatile judetene si comunale.

Prahova, fabrica de htrtie este proprietatea fratilor Carol si S.
Schiel.

judet 11 Arges.

D'asupra user s'a pus urmatoarea inscriptiune sapata in
piatra.:

Bu§teni, sat, jud. Dolj, pl. Amaradia, com. Balota, resedinta

«In numele Tatalur, al Fiulur
si al

Piatra fundamentall a cladirilor acester l'abrid s'a pus pe la mijlocul lur Aprilie 1882 si
In Octombrie acelasT an, terminindu-se instalatiunea, s'a inceput mal intiiu fabricatiunea hIr-

Sfintulur Duh, al unur

comuna. Are 294 de suflete, 159 barbatT si 135 lema Satul e lipsit de bisericä si de scoala. Copiir din sat urmeaza la scoala mixtä din satul
Gaia.

Dumnezea in treime marit ;
Noi credinciosir si de Christos iubitori Carol I, si Elisaveta,

Rege si Regina a Rominier, ridicat'am din temelie aceasta sfinta. si Dumnezeeasca biserica

tier de mucava. O jumatate an maT tirziu, in Martie 1883, s'a
montat prima ma. ina. pentru fa-

Cu virstä de scoala sunt 12
copiT.

tiu carte 8 locuitorT.

si inzestrat'o-am cu toate cele de trebuinta, puindu-T hramul
Nasterea-prea- Sfintel - Nascatoarea-de-Dumnezeu-si- pururea- fe-

bricatiunea hirtier de impachetat. La 1886, montIndu - se cu
nota masinT, s'a inceput fabrica-

Bu§teni, sat, face parte din com.
rur. Predealul, plaiul Pelesul, jud.

Prahova. Acest cat. dateaza de la inceputul acestur seco!. Aci, In timpul verer, se adapostesc sute de vizitatorT. Pana la anul 1864, cat. Busteni tinea de comuna Sinaia. De la aceasta data s'a deslipit de Sinaia, impreuna. cu Predealul, Azuga si Poiana-Tapulur si au format com. Predecdul, care se intinde de la hotarul tara pana in apa Pelesulur si din virful Bucegilor pana in virful Unghier si a siruluT de muntr din partile Doftaner.

cioarer-Maria, spre a ne fi noua de vecinica pomenire.

rea hirtiei de paie ; iar la 1891, fabrica de la Busteni a inceput sa produca si M'Ale pentru tipar si scris.

i s'a sfintit de catre Mitropolitul Ungro - VlahieT, Primat al Rominier, Iosif, l'ad fiind

NoT si al Nostru de Christos
iubitor Mostenitor, Principele Ferdinand, si sfetnich si credinciosir nostri si enoriasir si

Fabrica, iluminad cu electricitate, este pusa In miscare prin 7 turbine de apa, cu o putere totall de 500 cal*. In aceasta fabrica se ocupa In permanenta 250 lucratorr, dintre carT : 187 Romint, 35 UngurT, 15 SasT, 8 Polonr si 5 Italienr.

tot poporul din loc, in anii de la intruparea Mintuitorulur si
Domnulur Nostru Christos 1889,

Tot in Busteni este si o fabrica. de var hidraulic, care pro-

luna lur Septembrie, in 8 zile ; lar al Domnier Noastre In accasta de Dumnezeil pazita
Tard-Romlneasca, doud-zecT si

duce anual cam 300 vagoane de var.
Pozitiunea catunulur Busteni e incintatoare. Este inchis la V. de muntir Jepi, Caraimanul,
Omul si Costilele ; la E. si N.

Este situat pe malul drept al riulur Prahova si pe malul vallor : Jepi, Paltenul si Valea-Alba.

Intre constructiunile de la Busteni gdsim: Biserica-Domneasca, Presbiteriul si coala, toate zi-

patrulea an . coala din Busteni s'a infiintat la anul 1865. Localul actual s'a construit din fondurile Caser Regale si s'a inaugurat

de muntr acoperiti cu Odiar
de brazi si la S. are valea Pra-

dite cu cheltuiala M. S. Regelur Carol I, prin Administratia
Domeniilor Coroaner ; Gara, Fa-

anul 1887. Are doul. sair de invatamint, una pentru bila

hoye' ce se largete spre Sinaia.

brica de hirtie, hotelul Busteni
si mar multe case tara.nestr model, care ati aspectul unor miel
vile.

blioteca., atelier de mesen! si 4 camere pentru invatator. A fost frecuentad in anul 1892 de 6o

Mar multe hotele, avind si restaurante, sunt puse la dispozitia celor ce viziteaza. aceasta

elevr si 30 eleve. Are 2 ?uva,
tatori, Cu intretinerea carona sta-

statiune. Multe case taranestr, in forma de vile, se inchiriaza in tirnpul verer de bucurestenr.

Biserica din Busteni, una din cele mar frumoase bisericr din tara, construita cu cheltuiala Regelur, s'a tirnosit la 8 Septembrie 1889, in prezenta M. S. Regelur, a A. S. R. Principelur Ferdinand, asistati de Inaltul

tul cheltueste anual 2484 ler. In Busteni este o fabrica de

hirtie, una din cele mal marr
si mar importante intreprinderr industriale din valea Prahovei. C15.dit5. pe mosia Jepi, u ide riul Cu acest nume se varsa in

Bu§teni, stafie de dr. d. f, jud. Prahova, pl. Azuga, cat. Prahoya, pe linia Ploes i Predeal. Se afld intre statiile Sinaia (7.6 kil.) si Azuga (3.7 kil.). Inaltimea d'asupra nivelului marh de

www.dacoromanica.ro

89

BUTCULETI

880'.68. Venitul acesteT statiT

pe anul 1896 a fost de 99553
leT, 25 batir.

Buta, lac, in plasa Borcea, insula Balta, com. Gildaul, jud. Ialomita ; este format din revassarile bratuluT Borcea.

detul Vilcea. Are o populatle de 265 locuitorT, 148 barbatT i117 femeT. Ca populatie scolara are
45 copiT.

Bu§tila, loc, jud. Dolj, pl. Balta, com. Cima, unde este pod pe nul Ddsnatuiul.
Bu§tiucul. (V. Slobozia, sat, com.

Buta, pddure, in plasa Borcea,
insula Balta, com. Gildaul, jud.

Butariul, lac, numit i Lacul-Butarulur, in com. rur. Almajelul, pl. CimpuluT, jud. Mehedinti.

Ialomita, cu o suprafata de 6o
hect. ; esentA: salcie si plop.

Fintinele, pl. Siretul, jud. 'Botosan».

Butire§ti, mahala, in com. rur.

Buta -cu-Gura-VAieI, trup de
pildure, a statuluT, in intindere de 1413 hect., care, impreuna Cu trupul Calimanesti, formeaza padurea Calimänesti, judetul
Vilcea.

Almajelul, pl. Cimpul, jud. Mehedinti.

Bu§umeiul, cdtun, in com. CalugAreni, pl. Piatra-Muntele, jud.

Butcule§ti, com. rur., in plasa
TirguluT, judetul Teleorman, si-

Neamtu, situat pe partea dreapta a riuluT Bistrita. Populatiunea sa e de 58 loc., satt 15 familiT, din carT 24 barbatT si 34 femeT.

tuatä pe partea dreapta a vaeI Tinoasa. Are un catun, StrbiSfintestr, cdruia IT maT zice

Buta-Mare, vale, ce se formeazä. la V. de cat. Buta, in Boianul,
teritoriul comuneT erbanesti-d.s., pl. erlaanesti, jud. Olt; cur-

Bu§umeiul, pirtiaf, in com. Calugareni, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu ; izvoreste din spre capatul de N.-E. al ramureT Muntilor-PrislopuluT; se varsd pe dr. riuluT Bistrita, futre localitatile numite Stejarul si Busumeiul.

ge de la N.-V. catre S.-E. si se varsa in Dorofeiti, la S. de
$erbanesti-d.-j.

Butculesti-d.-j. sati Mosteni. Acest catun se allá parte pe coasta, parte in valceaua numita Pauceasca, ce vine despre com. Saceni. Resedinta comund este in Butculesti-d.-s. Se invecineste

Locuitorif batrinT afirma ca

aci a fost, la 1821, o lupa tre Turd i VolintiriT luT Ipsilante. GreciT fiind batutT i urmaritT, fugira peste Olt, catre

la N. cu com. Saceni, la S. cu com. Sfintesti (cal. Rateasca), la E. cu com. Virtoapele-d.-s. si la V. cu cat. Dragsani de la
com. DrAgsenei. Suprafata comunel, dimpreuna

Buta,(Ale§ii-din-Teia sati Olineasca), sat, cu 133 sufl., jud.
Arges, pl. Galasesti ; face parte din com. rur. Teiul.

R.-Vilcea, iar Turcil se intoarsera jefuind tara.
Buta-Mica,vdIcea, ce se formeaza

cu a mosiilor aflate pe &usa si
cu pamintul dat locuitorilor dupa

Buta, cdtun, pendinte de comuna *erbanesti-d.-s., pl. erlaInesti. jud. Olt, resedinta comuneT, situat pe dreapta soselel judetene, la gura vaeT cu acelasT nume, spre S. de erbanesti-d.-s. Are

la S.-V. in Boianul, pe teritoriul comuneT
eriarinesti-d.-j., pl.

erbanesti, jud. Olt ; curge de la N.-V. catre S.-E., paralel cu Buta-Mare, si se vana 'in girla
Dorofeiul.

o populatie de 380 locuitorT,
din carT 42 sunt improprietaritT

legea rurala, este de aproape 3500 hect. Din acestea, 1750 hect. pá.mint arabil si 745 hect. laIdure apartin d-luT N. Butculescu. In catunul Sirbi-Sfintestr sunt peste 300 hect. pamint arabil, si vre-o 30 hect. padure, apartintnd la diferitT mosnenT.
LocuitcarT improprietaritl dupa

Butanul, vdlcea, com. atreni,
plasa Mijlocul, jud. Vilcea.

dupa legea rurala. Ef poseda
80 boT, 50 vacT, 6o caT, 850 oT si 116 porcT.

legea rurall, sunt in mamar de
182, pe o intindere de 576 hect.

Butanului, (Dealul-) deal, judetul Dolj, pl. Amaradia, com.
Mierea-BirnicT, inalt de aproape

Are o bisericA, deservita de
preotul din de comuna.
erlaanesti, platit

Sunt 3 hect. livezT cu prunT. Pamintul mosiilor este fertil.
Populatiunea comuneT si a cd-

Buta, braf, in plasa Borcea, suba Balta, copa. Maui, jud.
Ialomita ; alimenteaza lacul cu
acelasT nu me.
1101

300 m. Este acoperit cu livezT de prunT, viT i cu padure marunta.

tunuluT este de 1067 sufl., din carT 272 capl de fanailie si 18o
contribuabili.

Butari, sat, face parte din com.
rur. Gusoeni, pl. Oltul-d.-j., ju-

Populatiun,ea uneT partI din catunul Sirbi-Sfintestr este de
originä'. bulgara. ; ea isT pastrea12

fr)

GenonlIc

Ini

www.dacoromanica.ro

BUTCULEM-DE-JOS

90

BUTESTI SAU ADUNATI-BUTE§TI

za incä limba, portul obiceiurile. Restul populatiuner acestur catun este compus din Rominr, mal totr proprietarr mostenI. Numarul vitelor In comuna si

Scheea o parohie catolica.
Este legat cu orasul Roman prin
sosea.

o osea judeteana ce duce pe valea Glavaciocul la Letca-Noua. Sunt 4 circiumr.

Se face blIcia in toate Du-

Buteanul, vive de munte, din
plaiul Lovistea, jud. Arges.

catun este de 4278 capete, din
cari: 734 vite marr cornute, 243 cal, 19 magarT, 3017 or, 23 capre i 262 porcr.

minicile si la Dumineca Tome!, Sf. Petru i Sf. Dumitru, se tine

tirg cu obor de vite.
Buteasca (Mägura-), ilitun, pendinte de com. Magura, proprietate a statulut pl. alnistea, jud. Vlasca, situad pe apa \raer Clenita, la extremitatea vestica a judetulur, despre Teleorman. Ad i este o biserica deservid de I preot i 2 cintaretr, pendinte de par. ohia Magura-Laceanca. Vez! com. Magura.

Buteasca - de - Jos, cdtun, pendinte de comuna Buteasca-d.-j., plasa Glavaciocul, jud. Vlasca. Venit anual 16000 le!. Are o suprafata de 1450 hect. La 1864 s'aa improprietarit Ioo locuitorT pe o suprafata de 400 hect. Mosia e evaluad de Creditul

Venitul comuner este de le!
2730 i cheltuelile de 2718. Are

o scoala, cu un invatator si 87
elevr ; douà bisericr, una in Butculesti si alta in Sirbi-Sfintestr,

avind fie-care cite un preot, un cintaret si un paracliser.

Cu com. Saceni la N. si cu
com. Sfintesti la S.-V. se leaga prin cäl vecinale. Ocupatiunea locuitorilor este
numaT agricultura.

fonciar rural din Bucuresti, la
suma de 350000 ler.

Buteasca-de-Jos saa Ciuperceni, com. rur., compusa din catunele Buteasca-d.-j. sí Bu-

Aci este o scoalá comunala
2 circiumr.

(Vezr Buteasca-

d.-j., com.).

Butcule§ti - de -Jos sal SirbiSfinte§t1, cdtun, in pl. Tirgulur, com. Butc desti, jud. Teleorman. Are o populatiune de 450 sufl., din mil 154 cap! de
familie ; 93 contribuabilr.

teasca-MostenI, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca. Este situad la N.-V. Buteasca Mo§teni, atta:, penjudetulur, pe platoul dintre Cledinte de com. Buteasca- d.-j., proprietatea mostenilor, alaturr nita i Glavacioc. S'a numit astcu Buteasca-d.-j., in jud. Vlasca. fel, spre a se deosebi de BuSuprafata totall a mosier e teasca-d.-s. salí Adunati-Butestr.

In 1888 se afta in aceasta
Butea. (V. Poiana-Hotarele, jud.
Vilcea).

com. 208 contribuabilr, din 1096 suflete.

Veniturile comunale in anul

de 1200 hect. Sunt 120 contribuabilr. Are o biserica de zid, a comune!, facuta la 1856.

Butea, sat, in jud. Roman, pl.
Siretul-d.-s., com. Miclausani, pe

1897 eraa de 3489, lar cheltuelile de 2237 ler.

malul sting al riulur Siret, asezat pe o pozitie inaltd, spre S. de satul Miclausani si la o de-

In 1887 s'a cultivat aci o suprafata de 2105 hectare cu diferite cereale.

Bute§tisaq Adunati-Bute§t1 (se mal numeste iS
rur., pl. Glavaciocul, jud. Vlasca, fosa a manastireT Comana.

partare de 2 kil, de el. Este
resedinta comuner Miclausani

In comuna se afla o scoall
comunalä mixta, cu cinc! clase, la care, in 1888, aa urmat 30 bdetT

satul cel mar populat din toad comuna. Are : 380 capI
de familir, 391 contribuabill,
1744 loc., din carT 20 stia carte;

Are o suprafata de 1310 hect. Venitul anual al mosier este de 13000 ler. Evaluad de Creditul funciar rural din Bucuresti,

si o l'ata. Este o biserica vechil cu mul Sf. Dumitru, deservitä de

la suma de 350000 ler.

Este situad pe platoul dintre apele Clenita i Cilnistea, la
N.-V. judetulur.

420 case. Aceastä populatie
este socotita impreuna cu acea din satul Litca. Totr loc. din acest sat, 368 capi de fam. saa 1472 loc., sunt Ungurf. Se lucreazä rotaria, dulgheria, butnaria i cojocaria. Are o biserica de zid. Formeaza cu satele Caracasi, Farcaseni, Rachiteni

preot si 2 cinareV; depinde
de parohia Cozmesti. In 1888 se aflaa in com. 604 bol i vacT, 35 cal, 389 ol
270 rimatorT.

Comuna este departe de Bu-

curesti de 50 kil., de Giurgia de 65 kil., lar de reved.
plaser, Obedeni, de 22 kil. Este

In comuna. se afta 177 contribuabilr, din 826 suflete. Venitul comunal este de 2655 le!, lar cheltuelile de 2388 leT. Se cultiva 850 hect. cu diferite cereale. Se cresc gogosr de
matasa.

www.dacoromanica.ro

BUTEM.

91

BUTWAIEI (VALEA-)

Este o scoala mixta, cu 4
clase, frecuentata de 21 bletT si 3 fete. Se afla in comuna o biserica,

calul s'a construit de judet in anul 1887; s'a cheltuit cu zidirea lur 6460 leT.

Dimbovita, 32 kil. departe de
Bucuresti.

Se compune din satele: Butimanul, Linia-Luceanca, Luceanca, Pascaneanca, Sterianul-d.-s., S terianul-d. -mj. si Sterianul-d.-j.,
Cu

Suprafata totala a satuluT e
de 247 hect. Are o populatie de 267 locuitorT, din carT 230 Ro-

care sine de parohia Purani, si la care serveste un preot si dol
cintaretl. Numarul vitelor este de 1169: 302 boT si yací, 37 cal, 520 oT, si 310 rimatorT. Sunt 3 circiumT.

m'id si 37 TiganT de meserie muncitorl de pamint si parte
lautarT, totY crestinT ortodoxT. D. St. Iorgulescu are I5o hect.,

o populatie de 1226 locui-

torr, carT traesc in 276 case. Suprafata totala a satuluT e

de 2342 hect.
ProprietariT: D-niT St. Iorgulescu, A. Vanicu, B. Ratescu, P. Vlahuti, C. Presan si I. Goruneanu, ail 1728 hect. si locuitoril 614 hect. Proprietarir cultiva in total 834 hect.; 25 ramin sterpe; 168 sunt izlaz, 695 padure O 2 vie.
LocuitoriT cultiva 574 hect si 40

Este departe de Bucuresti de

din carT cultiva II() hect., 5 ramin sterpe, 20 sunt izlaz si 15
padure. LocuitoriT cultiva tot pamintul, arara de 9 hect. carT ra.m'in sterpe.

59 kil., de Giurgia de 70 kil., lar de Obedeni, resedinta plaseT, de 24 kil., o osea judeteana duce la Pueni.

Comerciul se face de 1 circiumar.

Bute§ti, sat, jud. si pl. Arges,
pendinte de com. rur. ZarnestiCacaletT ; are 28 de familia'.

Bute§ti, cdtun, pendinte de com.
Purani-d.-s. saa aT MitropolieT, pl. Glavaciocul, jud.Vlasca, situat pe coastele apeT Glavaciocul.

Numarul vitelor marl este de 164 si al celor miel de 225. Are o povarnä si un pod staMor. Acest sat s'a infiintat la anul
1790, dupa CUM spun locuitoriT, In urma victorieT cistigate de armatele austro-rusestr, in

ramtn sterpe.
Comuna are 246 contribuabilT ;

In acest catun este o biserica, deservita de un preot li 2
entaretT.

contra Turcilor, la Focsani si
Martinesti, pe M'ulule. In timpul acestuT razboia, locuitoriT, fugitl de frica ostilor

budgetul e de 3792 leT la veniturT si 3932 leT la cheltuelT. In comuna sunt doua bisericT, la Butimanul si la Luceanca, deservite de 2 preotY ; o scoall
mixta.

Pe teritoriul lur este un petic de padure al statuluT, pendinte
de ocolul silvic Ghimpati. (VezT comuna Purani).

Numdrul vitelor marT e de 920 (163 cal si epe, 403 boT,
306 yací si viteT, 18 taurT, 30 bivolf si bivolite) si de 1228 vite micT (22 capre, 304 porcI si 902 oT.)
Dintre locuitorT, 245 sunt plu-

Butilli (Valea-lui-), vale, la N.
com. Madulari, plasa Cerna, judetul Vilcea, Ruga. piriul Staiculesti.

straine, precum si de foamete si angarale, s'al" pitit in padurea din aceste locurT, unde se ocupar' cu facerea de butT, de unde si satul s'a numit Butimanul (?) Acesti pribegl aa fost a-

garT, 7 industriasT si 25 aa diferite profesiunT. Aratura se face Cu 76 plugurT: 64 cu bol §i. 12

dusl de Clucerul State, fostul
proprietar al mosieT, in acest loc.

Butimanul, sat, jud. Dimbovita, pl. Ialomita, cat. si com. CAtunul.

Acesta le-a dat pamint pentru hrana si ajutor de case, infiintind acest catun. Este situat pe loc ses, d'asu.
pra va.eT Luicaneasca.

cal. Locuitorir aa 202 care qi carute : 156 cu bol si 46 cu
Cu

cal.

Locuitorl improprietaritl sunt 156 si neimproprietaritT 129.

Butimanul, sat, plasa Znagovul, jud. Ilfov; face parte din com.
rur. Butimanul-Luceanca. Cade la extremitatea judetuluT de Nord-Vest.

Are o biserica, cladita la anul 1836 de preotul Constantin Mirodot, in unire cu locuitoriT, la care servesc 2 preotT si 2 dintaretT.

Comerciul se face de 8
ciumarT.

cit.-

In Butimannl este: 1 povarna,

1 masina de treerat Cu aburT, 1 pod stätator si 1 helestea.
StabilitT sunt 16 strainT.

Ad este resedinta primariet
Are o scoalä mixta., frecuentata de 19 elevI si 1 eleva, cu intre-

Butimanul-Luceanca, comund
rurald, pl. Znagovul, jud. Ilfov,

Buti§oaieI (Valea-), vale, plasa
Jiul-d.-s., com. Floresti, judetul
Dolj.

tinerea careia statul si comuna cheltuesc anual 1388 leT. Lo-

situata la N.-V. de Bucuresti, la extremitatea jud., spre jud.

www.dacoromanica.ro

BUTIqOARA

92

BUTO1UL

Butisoara, fost sat, pl. Bailesti,
com. Urzicuta, jud. Dolj.

1886-87 de 30 elevi, din 55
inscrisT.

Budgetul comuner coprinde la
veniturT 2012 ler, lar la cheltuell 1430 lei. Numarul vitelor este

Butnariul, mic afluent al piriuluT Suha-Mare, com. Malini, jud. Suceava.

Butaresti,

curge prin judetul Roman, plasa Siretul-d.-j., com. Bogzesti si Sacueni. Izvoreste din satul Climesti (Ghirva),

de 1244: 406 vite marT cornute, 28 cal, 360 oi i 450 1.1matorT. Pe teritoriul com. se afla o padure mare seculara.
Prin Butoesti trece soseaua nationala Virciorova-Turnul-Severin-Craiova-Bucuresti.

Butnariul,

izvoreste din padurea statuluT, de sub dealul Sucevenilor, din partea de S.;

jud. Neamtu. Curge de la N.V. catre S.-E., intra in acest judet pe la satul Giulesti, uda.
satele
Giulesti, Butnaresti si

curge spre V. pe \ralea Lipovatul, prin mijlocul satuluT Lipovatul, pl. Crasna, jud.

Cocosi, si la satul Sacueni se
uneste cu ptriul Poarca, cu care se varsa apor in plriul ValeaNeagra de-a dreapta i la Est de satul Mircesti, comuna SA.cueni.

Butoesti, stalie de dr. d. f., jud.
Mehedinti, pl. Motrul-d.-j., com. Butoesti, pe linia Craiova-T.-Se-

si, de la un loc, coteste spre N.

pana in marginea satuluf, de unde apuca spre E., alaturea
cu drumul spre
;

verin. Se mal futre statiile Fi.
liasi (13.i kil.) i Strehaia kil.). Inaltimea d'asupra niveluluT mariT de 116m.59. Venitul

dupa

un curs de aproape 9 kil, se
varsa pe dreapta riuluT Birlad, aproape de satul Gura-Munteni-

Butnärita, munte, in com. Malini, jud. Suceava. Butnärita, pisc, al DealulurMare, com. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi.

acesteT statii pe anul 1896 a
fost de 47467 leT, 36 banT.

lor, primind in cursul sati piraiele : Brosteni, Bodea, Corbul, Timofteid i Spatarul.

Butoi (La - Crucea - lui-), loc izolat, in jud. BuzAA, comuna
Gura-TeghiT, pe plaiul munteluT Bradul.

Butnariul (171rful-), munte, in
com. Mälini, jud. Suceava.

Butnarita, vale, din com. Mironeasa, pl. Stavnicul, jud. Iasi.
(V. Ursita, vale).

Butoianului (Dealul-), deal, in
com. Golesti-BadeT, pl. Podgoria,

Butnarul, padure, in judetul Buzar', comuna Pirscovul, catunul Badila, in intindere de 200 hectare.

jud. Muscel.

Butnäritef (PIrlul-), mic afluent, al piriuluT Suha-Mica, in com. Maui, jud. Suceava.
Butoesti, com. rur., -a4ezatä in partea de rasArit a pl. Motrul-d.-j.,

Butoiasca, pi-dure, In jud. Buzar', com. Gura-SArAteT, catunul

Butnära§ul, deal, acoperit de
tarine, in com. Dolhesti, judetul Suceava.

Nenciulesti ; are 40 hect. (Vez!
Brinzeasca).

jud. Mehedinti, la distanta de
Butnärasului (PIrtul-), mic afluent al omuzulur-Mare, In com. Dolhesti, jud. Suceava.
64 kil. de orasul Turnul-Severin, situad in lunca Motrului. Buto-

Butoiul, com, mur., pl. DimbovitaDealul, jud. Dimbovita. Aceasta

com. este situad pe valea Butoiul, intre dealul Dirmocteanuli
Dealul-CobiT, D ealul- CeruluT,D ealul-MotiT, i Dealul-cu-Padurile

esti alta data erati despartitT in
doua partl: Butoesti-d.-s. i Butoesti-d.-j. Are 122 contribuabili,din

Butnaresti, sat, In jud. Roman,
pl. Siretul-d.-j., com. Bogzesti,

la o departare de 3 kil, de el,
pe piriul ButnAresti. Este resedinta comuneT Bogzesti. Are 150

620 locuitorl, locuind in 155 case. Ocupatiunea locuitorilor este agricultura si cresterea vitelor. Calitatea pamtntuluT este
burla.

este udata de apele : Butoiul,
Valea-DadiT
carT

Mare, Butoiul - Sec, Puturoasa, i Izvorica, peste

capT de familie, saú 503 sufl., din carT 76 contribuabilr; 122 case. Populatia este romina, aT'ara de 5 fam. EvreT. Sunt 250 capete vite mar!. Are o biserica

sunt dota podurr marl)

Locuitoril posea : 24

plugurT, 51 care Cu bol, i i ca-

dota mai miel si cinc! podete. Butoiul se compune din treT
eatune Butolul-d.-s., Butoiul-d.-j. si Valea-DadiT, cu 995 locuitorl RominT. Aceasta comuna, nu

rute cu cal si 6o stupT. Are o biserica, deservitä de
preot si 2 cintareti ; o scoala, cu

de zid si o scoala mixta, care
a fost frecuentad. in anul scolar

invatAtor, frecuentad de 36
elevr si 2 eleve. Are 2 circiumr.

produce maT nimic, de oare-ce maT tot pamintul peste 3500

www.dacoromanica.ro

BUTO1UL

93

BUTUCAMLOR (DE4LUL-)

hect., este acoperit cu paclurT, pentru care si locuitorir se ocupä mar mult Cu lemnaria. Pe apa Butoiulur-Mare sunt 6 morl. In com, este o biserica intretinuta de -enoriasr si o manAstire intretinuta. de stat. Butoiul se invecineste la E. Cu com. Lucieni si Dragomiresti, de care se desparte prin padurr

cum si cu mar multe salase de
TiganT.

plece cu el. Ea se indupleca
la rugAmintile iubitulur er logod-

In osebite rindurr a fost reparata si adAugita prin evlavia
altor Rominr, precum: de Radu Voevod, prin inchinarea mosieT Tatulesti ; de apitanul Mihaiti si jupineasa luT Dragna, prin adausul din mosia PAtroaia ; de

nic si amindor plecarl calare pe calul strigoia al lur Butu catre

tarT indepArtate. Ajungind la Piatra-Teiulur,.(tot_ in, judetul Neamtu), unde era locasul dracilor, calul poticni si Ana a trebuit, dupa povata lur Butu, sa arunce cruciulita si mAtaniile ce le avea clAruite de un sihastru ;

marl; la V. cu Ludesti si Hulubesti, despartindu-se iarasr prin

padurr; la N. cu hotarele mosnenilor Ludesti, despartindu-se tot prin pacluff; la Sud se

Banul Spahiu, cu o parte din VilsAnesti ; de caugarul Saya, care i-a acut danie mosia sa
Laresti-de-Munte.

dar tocmar cind -calul zbura peste muntr si era cit pe ce sa
treaca si piscul Ceahlaulur, cocosul a cintat si atuncr se auzi
o detunatura strasnica, care zgu-

invecineste cu comuna ValeaCaselor si Cobia, despartindu-se numar de Valea,-Caselor printio

Aceasta manastire a fost inchinata la Sf. $tefan de la Meteora in Turcia.

dui tot muntele, iar Butul cu
Butoiului (Iezerul-)1 lac, plasa
Ialomita-Balta, insula Ba/ta, comuna Gaita, jud. Ialomita.

mica cimpie de luna. In com.
Butoiul este o scoall clac:lita de
locuitorT.

calul si logodnica lur furl prefacutr in stinca care se vede si
astazr.

Mar totr locuitoriT din catunul Butoiul-d.-j. sunt de origina'

Butul (Turnul-), stincd ticloasa
pe vtrful Ceahlaulur, j ud. Neamtu,

Butuc (La-), mocirld, pe mosia Baia, jud. Suceava.

TiganT, si se ocupa cu diferite
meseril ; eT sunt : lautarf, fierarT,

numita ast-fel de la forma er cili ndria.. Legen da atribueste exi sten ta sa urmAtoarer intimplArT:

Butucari, sat, jud. Bacan, plasa
Tazlaul-d.-j., al comuner Ber-

lemnarT, croitorT, etc.

Butoiul, c& un, al com. Pirscoveni, pl. Oltetul-Oltul-d.-s., jud. Romanati, situat pe stinga 01-

Pe vremea luT Alexandru-celBun, traia un ostas dintre cer maT

zuntul, situat in apropiere de satul Berzuntul si pe piriiasul
Butucari. Are o biserica ,catolia cladita la 183 I de locuitorr. Circiuma este una. Capr de familie sunt 67, din 218 suflete. Animale se numara : 14 cal, 316 vite marr comute, 24 porcl i 22 capre. Butucari, pirtia,r, judetul Bacán,
pl. TazlAul-d.-j., com. Berzun-

tetulur, aproape de gura aper
Burluiul, la S. de Dealul-SaruluT. Are 50 de familir si 243
locuitorT. Are o biseria Adormirea-Maicer-Domnulur, zidita la

vestitT si vitejr, care se numea Butu. El era logodnicul Aner, ñica lur Alexandru -Vota, cind fu trimes departe de tara lur cu 400 de calaretr Rominr pentru

a da ajutor Polonilor in lupta cu Teutonir, unde el muri sub
zidurile cetatiT Marienburg. Ana

1881, deservita de 1 preot si 2 cintaretr.
Butoiul, baltd, jud. Dolj, pl. Cimpul, com. Piscul.

aill, mar tirzia, de aceasta si, nemingaiatä de moartea logodniculur

cAreia tr jurase credinta pana la moarte si vael',

zind ca. tata 8 voeste s'o maButoiul, indndstire, in com. Cu acelasr nume, jud. Dimbovita. MAndstirea Butoiul s'a fondat de Vornicul Udriste si de Logofatul Dragomir de la BAnesti, pe timpul lur Mircea-cel -Balín. Fondatorir aii inzestrat-o cu mar rite dupa un boer din tara, si apor dula. niste boerr polonl,

tul, care curge din dealul Piatra-AlbA, prin satele Berzuntul si Butcari si se varsa in piriul Berzuntul-Mare, dupa ce se incarca cu piriiasele Dragomirul
si Puscasiul.

s'a satuit cu Helgea, o mare
vrAjitoare de pe timpurile acelea, care i-a fagaduit sA-T scoata

Butucari, vale, in jud. Baca'',
pl. TAzlaul-d.-j., com Berzuntul,

pe logodnicul sal din mormint si sa-1 aducl la d'irisa. Si intr' adevAr, zice balada, 'in noaptca

prin care curge plriul cu acelasT nume.

multe mosir, anume: Butoiul,
Rogoazele - din - Celeeni,

Davi -

desti, Rastoaca, Vladuta si Ce-

nuntir, vrajitoarea, prin farmecele el', aduse pe Butul strigolul,

Butucarilor (Dealul-), deal, in
jud. Baca'', plasa Tazlaul-d.-j.,

leiul, jumatate cu balta, pre-

care indemna pe Ana sa

www.dacoromanica.ro

BUTUCARIUL

94

BUTUCUL-LUPULUI

de pe teritoriul comunel Berzuntul.

pAduref din satul Telejna-d.-j., se desparte in (100.: partea de

rea-Vapoarelor i canalul Vilciul, din com. Ciacirul.

deal despre E. la numirea de
Butucariul, deal, in jud. BacAti,
pl. TazlAul-d.-j., comuneT SAndu-

Dealul - luT - Topor, care se ter-

minA. spre S. de satul Telejna;

Butuci, o parte din piidurea situatI pe malul sting al Siretultif, la S. de Movileni-d.-j., com. Movileni, jud. Tecucid.

leni, pe teritoriul satuluf SAnduleni.

ramura a doua se intinde spre V. de Dealul- Toporulur, luind
numirea de Dealul-Telejnef, pe a cAruf coastA i culme e situat satul Telejna-d.-s. AceastA ra-

Butucära§ul, pirid, in jud. BacAii, pl. TazlAul-d.-j., com. SAn-

Butuct (Crucea-de-la-), cruce
de .piatril, Ruga balta Butuci, jud. R.-Sdrat.

duleni, care curge prin satul
SAnduleni si se vars1 d'a stinga TazauluI-Mare. In valea luI se

murl. se intinde spre S. si aproape de satul Ciofeni se des-

parte in douA. Putin mal la
vale, futre aceste doul ramificArT,

Butuci (Lacul-cu-), lac, in jud.
Ialomita, pl. Borcea, insula Bal-

gAseste mult gips si de o calitate bund.

Butucäria, sat, in partea de N.V. a com. Telejna, pl. Mijlocul,

este situat satul Ciofeni. Ramificarea despre Est se termin5. din jos de Ciofeni, HITA. piriul
Telejna ; cea despre Vest se prelungeste pAnd aproape de riul Birlad, luind numirea de Ca-

ta, alimentat de bratul Mari
si de alte brate mal miel.

Butucilor (Citrla:), pitlial, in
jud. Neamtu, com. PingArati, pl. Piatra-Muntele; izvoreste din
muntiT Bitca-Cailor, ramura TarcluluI ; curge indreptat cltre

jud. Vasluid, situat pe o ase. zaturA. a culmel dealuld cu asemenea numire, pe o suprafatA de 157 hect., din carl 128 hect. pAdure si 4 hect. vie. Are o populatiune de 50 familif sad
255 suflete, Rominf, ocupindu-se

pul-Dealuluf, in comuna Zapodeni.

cu agricultura si cresterea vitelor. Loc. posedd : ro plugurI si 30

Pe aceste dealurf se face culturA intinsA de cereale, iar pe culmea dealuluI de la Butuc5.ria i pAnA. la Ciofeni se afla
pAclurl.

S.-V. pe cuprinsul mosier TarcAul, vArsindu-se in josul loculuf

izolat numit Bratesul, pe partea dreaptA. a Huid( Tarclul.

care cu bol*, precum i ioo stupi de albine. Are o bisericA, facutä de lo-

Butucoasa, lac, in

pl.
ocariciul,

Butuceanca (Butuc ele), mofie, in jud. Prahova, com. Singerul ; intrA putin in jud. BuzAu in com. Laposul si desparte cAtunul Laposul de cAtunul LA.poselul.

insula Balta, comuna jud Ialomita.

cuitorf in anul 1854, deservia de i preot i i eclesiarc.
Satul ButucAria este proprietate vechiA a locuitorilor rAzesT,

Butucoasa, lac, in pl. IalomitaBalta, insula Balta, com. Bordusani, jud. Ialomita.

de la strAbunif lor, ce o avead
de pe timpul mareluT Domnitor *tefan, In urma bAtAlid cu Turcir de la Valea-Racovei. PArtile de pAmint de pe mosia acestuI sat se numesc :
MicAsesti, TArAceni si Ben-

Butuci, sat, face parte din com. rur. Singerul, pl. Podgoria, jud Prahova. Are o populatie de
118 loc., 57 bArbatf si 61 femef. Aci e o bisericA fondatA la anul 1893 de Mihail I. BAbeanu.

Butucoasa,pichet vechiu, cu No.
12, cAtre Moldova, jud. R.-SA-

rat, pl. Orasul, com. Andreasi,
Ruga riul Milcovul, si la gura piriuluI Butucoasa.

chesti. NumArul vitelor e de 419: 65

Butuci, baltd, in jud. R.-SArat,
pl. Marginea-d.-j., la Sudul com. MAicAnesti, formatA din revArsArile riuluT Rimnicul-SArat ; din

vite marI cornute, 300 of, 14
cal si 40 rimatorI.

Butucoasa, ?fria, in jud. R.-SArat, pl. OrasuluT, com. Andreasi; izvoreste din culmea Scorusulut se varsA in riul Milcovul, pe dreapta hu.

Butucäria, deal, spre V. de dealul Chioaia. Pe coasta culmea acestuT deal e asezat satul Butuaria, din com. Telejna,
pl. Mijlocul, jud. Vasluid. El se intinde spre S., si, in marginea

ea la nastere piriul Puturoasa,
afluent al BuzAulul ; malurile sale

Butucul, deal cu

in jud. Me-

sunt acoperite cu stufi trestif. Butuci, iezer, jud. BrAila, la N.
iezeruluf Iorguleasa, intre Duna%

hedinti, pl. Motrul-d.-s.; tine de com. rur. CAtunele.

Butucul-Lupului, virf de munte,

www.dacoromanica.ro

BUTURUGARI

95

BUZATA

jud. Badil, pl. Trotusul, pe
teritoriul com. Hirja.

NumArul vitelor marT e de 198 si al celor micT de 341.

capete, din carT: 122 vite marT cornute, 13 cal si 43 eimAtorT.

Buturugari, catun, pendinte de com. Uzunul, din pl. alnistea, j ud. Vlasca, situatl pe o miel vAlcea, la partea de S. a mosieT Uzunul. Acest sat a inceput a se stringe la 1864. ProprietariT mosier Uzunul, carT piatuncT

Buturugi (La-), loc de araturd,
in pAdurea Tintea-MArgineanca,

Butulucul, pida, care izvoreste de pe mosia Serafinesti, com.
Corni, curge prin com. PoianaLungA, pl. SiretuI, jud. B oto-

jud. Prahova.
Buti, deal, com. Rijletul-Govora, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.

sani, se uneste cu piriul Toplita si se vard In iazul Clopotelul.

erati fratiT Dimitru din Giurgiii,

Buti, lac, la E. comuneT SAscioara, pl. Mijlocul, jud. \Meca.

in scop ca sA populeze mosia

si sl o transforme din starea
pAduroasa in care se afla, dupa ce ati Wat pldurea In acea parte,

a5 dat la orl-ce locuitor venea

sl se aseze acolo cite un pogon plmtnt, fArl banT, i i-ati in-

Buti, movilï, jud. BrAila, la S.-V. com. Osmanul, numità i Movila- de - la - Put ca la 4 kil, de satul Osmanul.

Buza, pa-dure, in jud. Mehedinti, pl. Dumbrava ; sine de teritoriul comuner rurale Piria.

Buza-Bogolinulul, munte, peste care trece hotarul intre Dorna
Brosteni, jud. Suceava.

gAduit sl scoatA buturugt cu conditiune ca rodul celor d'intiT 3 anT sl apartie acelor ce ar fi scos buturugile. De aci
oameniT, carT la inceput se ocupa5 cuscosul buturugilor, ají luat

Buti, vale, izvoreste din comuna
Cotesti si se varsA in riul Tirgul,

Buza-Piscului, deal, la 5
Horezul, jud. Vilcea.

kil.

pe malul drept, dupA ce udA
partea de Nord a com. SchitulGolesti, plasa Riurile, judetul
Muscel.

spre N. de com. Recea, plasa

Buza-Plaiului, loc, unde a fost
moarà i circiumA, pe apa Motrul - Sec, proprietatea D-luT I. D. Spineanu, in jud. Mehedinti,

numirea de ButurugarT, dinduse aceastà numire i miceT v11cele, pe care se avezase satul. AzT sunt aci asezate 50 case si bordee.

Butilor (Drumul-), drum, pleacä
dintre com. Gircovul i Giuvlresti, strAbate toatA pl. BaltaOltul-d.-j., jud. Romanatl, in di-

plaiul Closani, com. rur. Closani.

rece spre N. si ajunge la Ca-

Din acest loc incepe plaiul
cel mare ce duce la muntiT Oslea si Pietrele-Albe, trecAtoare

Buturugari, vale, in proprietatea Uzunul, jud. Vlasca.

luat

numirea de la 1864, de cind
s'2.5 asezat locuitoril acolo. (VezT Buturugari, cAtun).

racal, dupA 45 kil. Ocupa mijfierate locul intre traseul cursul OltuluT si este, pe un
lung curs, paralel Cu aceste 2 liniT.

peste granitA in imperiul austriac. (Vez! Oslea,

Butulucul, sat, In partea norButurugeni, sat, face parte din
com. rur. Prisiceni -ButurugenI,

Buza-§ärbeI, unul dintre piscurile munteluT Pietrele-RosiT, in com. Neagra - aruluT, jud. Suceava.

dica a com. Plusesti, pl.

Cirli-

pl. Sabarul, jud. Ilfov. Este situatA. la N. de Bucuresti, intre nul Arges si limita jud. despre
Vlasca.

g5.tura, jud. Iai, lingA satul Rominesti, din com. Movileni, pl.

Ad i este resedinta primArier.

Copoul, la distant& de 14 kil. de resedinta comuneT. .Despre acest sat legenda spune cA mal inainte era locuit de hotT, carT
aveat ascunzAtorT in pAmint. Acest sat, impreunA cu Amara,

Buza-Toplicioarel, munte, intre comunele Dorna, arul-DorniT
Brosteni, jud. Suceava.

Se intinde pe o suprafatl de
512 hect. Are o populatie de 305 locuitorT. D-1 G. Enescu are 343

Buzat (Iazul-), gîrld, jud. R.SArat, ce se desface din piriul
MotnAul, udA, com. Dumitresti,

de pe teritoriul com. Movileni,

hect. si locuitoriT 169 hect.
Proprietarul cultivA. 123 hect.;

so sunt izlaz, 170 pAdure. LocuitoriT cultiva tot terenul. Comerciul se face de 2 cit.ciumarT.

pl. Copoul, formead un trup de mosie (V. Amara, mosie), Cu o suprafatA de 2145 hect.
Cu o populatie de 23 familii, saS 900 suflete. NumArul vitelor este de 178

plaiul Rimnicul si se arund iarAsT in Motnai ; are treT morT pe dInsul.

Buzata, sat, face parte din com.

www.dacoromanica.ro

BUZATA

96

BUZÄUL (JUDET)

rur. Apostolache, pl. Podgoria,

300 hect., cu arbori de diferite
esente.

Numirea de BuzAti, multi o cred

jud. Prahova. Are o populatie de 94 locuitorI, 39 blrbati, 55
femd. Locuitorii s5.T s'aa impro-

Buzati, mo,cie, fárl sat, situatà
spre E. satului Timisesti, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, futre rnoiile Preotesti, Plaesti, misesti, din jud. Neamtu, Ungurasi, Stanislavesti-OtelestI Boureni, din jud. Suceava. A fost proprietatea mAnasti. rei Neamtu i inchinan Mitropolla de Iasi, starea I-a. Pe cu-

a fi de origina slavonA, de la cuvintul Boza.turbure, ceea ce ar coincide cu faptul cA apa
rtului Buzlul curge mal tot-d'a

prietArit la anul 1864.
Buzata, 1117, izvoreste din padurile statului, din dealul Mgstänesti, com. Apostolache, plasa Podgoria, judetul Prahova; for-

una turbure. Numirea ins6 e
ante-slavA, ante-gotd si ante-roman5..

Pentru prima °ara cu-

vintul BuzAil se intilne. te in a.

nul 372 p. Ch. (Epistola ecle.
siae gothicae. Vez! Sinca!, aCro-

meaz1 limita de V. futre cdt.
Buzata si com. Podeni-Noi,

nicay, ed. II, anul 372, pag. 89
sub forma Mouactiov Muzau. Vez!: Colectie de vietile Constantinopole, 1845, IX, p. 55: (Sta Toryco gppov ezúttov
el;
TeN

se varsa in 111.11 filtre com. Apostolache si Podeni-NoI. Curge de la Nord la Sud.
Cricovul-SArat,

prinsul sAil se aflà. o singurl casA mare, in care aa locuit
niste calugárI, pe timpul cind aici eraa vIcarilie i tirlele de ol ale

Buzatul, numire vechrd, a caunului Mucesti, com. Buda, jud.
R.-Sásat.

mAndstird. Asad cladirea este aproape dArIpanatä i locuta
de calugArii cari tin grAdinArii pe u-upul mosier. Suprafata mosid Buzati e de 429 hect.

norctlibv Mouactiov, %al paXinsec. etc. Vez! Xeno-

Buzatul, lac, in jud. R.-Sdrat,
plaiul Rimnicul, comuna Buda,

pol: dstoria Rominilor», vol. I, p. 303. Vez! Erbiceanu : (Istoria Mitropolid Moldover si Sucevei», prefata p. XVI). Forma

Muzei nu poate fi de cft saa
o alteratiune a cuvIntului Buzar',

atunul Mucesti; produce caracudA maruntà, ce se consuma in localitate.
Buzatul, vale, comuna GornetulCuib, plasa Podgoria, jud. Prahoya. Izvoreste de sub Virful-

BuzAelul, pilla, in jud. R.-Slrat,
pl. Rimnicul-d.-j.; izvareste de

stiut fiind, cA Grecii, neavind
sunetul B, il reprezinta prin

pe teritoriul comund SAlcioara, o udd In partea de V., primeste piriul Valea-de-la-Humg si se

in transcrieri p s'a omis, ramiind numai m i de ad Muzdu in loe de Buzga ; saa cA m in decursul timpului a trecut b, analog: Eleemosynarium
'EXellp.oatín.Mosinarium= Busunaru. Semnificatia cuvintuld

varsI in piriul Valealingä locul Trei-Movile.

Dorulur, in partea de N.-V. a
cdt. BogdAnesti. In cursul formeaza o frumoasä cascada.

Buzfielul, piritI, in jud. R.-S5.rat, pl. Marginea-d.-j.; izvoreste

Il trage numele de la un locuitor, Ionitä Buzatu, care a
fost in vechime posesorul acestuT loc.

de pe teritoriul comund Gullanca, trece prin cdtunul Ariciul, primeste pfriul Puturoasa,

ce trece prin cAtunul Gulianca

nu se cunoaste lita. Opiniunea lui Dionisie Fotino (Iatoptx raXat xtac, vol. III, p. 196), cd Buzgul, dupa Geografia Ptolomeu, s'ar fi numit In ve-

Buzatului (Mägura-), mdgurd,
jud. Dolj, pl. Bdilesti, com. Galicea-Mare, pe lingä care trece

si se varsa in riul BuzAti, pe
stinga luI.

chime Napuca, e gresitl.
era unde e Clujul actual

Se
(Gr.

stie, cd cetatea dacicA Napuca,
Tocilescu tDacia inainte de Ro.,

limita de E. cAtre com. Galiciuica.

Buzäeni, vale, in pl. Borcea, teritoriul corn. Ceacul, jud.

mili», p. 69

si 77). Aceastl

Buzatului (Magura-), miigurd,
jud. Dolj, pl. Cimpul, comuna
Desa.

Buzaul,

eroare a lui Fotino a vulgarinumit ast-fel dupg,

zat-o Genilie In a sa Geografiel

Buzatului (PAclurea-), p &dure, pe mosia statului Merisani, din pl. Teleormanului, judetul Teleorman. Are o tntindere ca de

riul BuzAul, care fi udA in tot lungul slii, situat In partea centralà i nordicA a tare!, intinzindu-se filtre 230 44' si 24"
56' longitudine orientald si 'futre

din 1835, p. 201, de la care a
imprumutat-o
top'
cîÇT

ail

scris in urma Geografia Tire!.

Limitele.Limita acestui
det. la N.-V. Incepe din muntele TAtdrutul, care face hotar-Intre
jud etel e BuzAa, Prahova.11 Tran,

440 46' si 45 si 47' latitudine
septentrionald.

www.dacoromanica.ro

stizAUL (AIDED

97

BUZÄUL (JUDBT)

silvania, inainteaza putin spre
S. la plaiul BiteI, unde se curma
piriul Crasna, punct nurnit Curmatura-Crasner si de aci

de unde urea peste seaua muntéluI Thetura, (distanta 6500

albia riuluI Rimnicul si pe la
Nord de cdtunul Plavetul trece Bisoca, descrie un arc spre Sud-Vest si aju rige peste plaital in virful munteld Bisoca de aci se urea spre N.-V. pi-in muntin Locusta, Piscul-Mindru
Muchea-1u1-Tutuiti (Vitful-Di-

metri), punct care separa tot de o data plaiul Pirscov de
plaiul Sank. Diti muntele TAietura se lasA putin i, intilnind
izvorul Sttna-Giurgiulul, merge pe clirisul pan5. la intlInitea sa cu Izvorul-Giurgiulul, apoI o ja pe albia acestuI izvor, spre N., pana. in poalele DealuluI-Negru, urea pe culmea sa i ajunge in virful munteluT Giurgiul, puncpunctele tul eel maI de N. al judetuluI, care face hotar intre Buzati, Putna si Transilvania. La N.-E. si E., hotarul, 'Mee-

continua pe albia acesteI ape, pana la varsarea el' In rful Buzaul (distanta io kilometri). De
la Gura-Crasnelf, hotarul se lasa

pe albia riuluT Buzaul pana la Cheia-CordUnuluI, punct unde riul Buzaul intra in judet (distanta
3

nuluI), de unde se lasa drept in
jos pi-in culm ea dealurilor: Carp e-

kilometri), trece dui

si se dirige, descriind un arc, spre Nord-Est, prin
Stinca - Cheet Plaiul CerbuluI, (distanta 1500 metri), Zimbrul, muntif BotaMica, Bota-Mare si Poiana-dinCale, apoI se lasa putin spre

Tabla Ched

nul, al-CumetriI, Goicelul, TAtarul, Caratriaul, Cimpulungeanca, Hamocioaeasi niuchile : Licoi, Gardoaea, Motohani Richitele, unde intilneste riul Cilnaul ; urmeaza cit-va pe albia acestuia In jos, pana unde acest

pind din muritele Giurgiul se
lasa in jos, Cu o mica. Inclinare
spre E., pi-in muntif : Musa-Mare,

patrunde in sinul judetuld

si de acolo se dirige spre E.
spre Crucea-Comisoae, avind de limita mosia Zoita, din R.-Sat-at; de ad i se guseaza in dreptul Movilef-luI-Berbecel, apoI se urea

Sud si merge pe seaua munteluT Surducul, pana da in Izvorul-SurduculuT (distanta t2 kilometri) ; apoT o la pe cursul a-

Musa-Mica, Vetrilele, Neharna
Platra-SecuiuluI, de unde face

cestuI iiVor pana la varsatura luI in rful Bisca Mare (distantA 3 kilometri) ; de aci se lasa pe apa Biscer- Marl in jos, pana in fata gurir Pitac-Patac (distanta 6 kilome-

un arc spre N., trece pi-in piscurile Paltinul si Nerezul, face

o curba spre S., trecind ptin
muntele Furul-Mic, apoI urea lar spre N. in muntele Fui-ui-Mare, izvoruluI numit de obiceiti : La-TreI-Hotare, fiind-ca formeaza limita Intre judetele Buzati, Putna si . Sdrat, i unde se termina veci-

spre E., facind o mare proeminenta, eu o mica inclinare spre S., pana la com. Cochirleanca, MoVila-Pirlita, invecintn-

du-se cu hotarele mosiilor din
Rimnic : Costieni, Zidui, Soea-

tri), unde este

punetul de despartire al plaiuluI Buzaa de plaiul Pirscov. De ad se dirige drept spre N., pe albia. izvoruluI Pitac-Patac, Ora in dreptul
si

riciul, Balaceanca si Robeasca. De la Movila - Pirlita, hotarul

munteluI Hosszucos, peste care

natatea Buzauld cu jud. Putna, incepind de ad i inainte a se invecina nurnaT cu jud. R.,Sarat. Din muntele Furul-Mare, hota-

face o mare curl:4 spre S.-V. ajunge la lacul Costeiul, pe apa catuia merge pAnA In riul
Buzaul, unde inceteaza a se mar-

trece in linie dreapta i dA in
albia izvorulul Bisculita, tri fata guriI izvorulur Coriitil, trece iz-

rul se lasa in jos prin poalele
FuruluI - Mare, la Stina - Vrinceneasca., a Paltinenilor i ajunge la Beleiul, o strimtoare de sand',

gini cu Ritunicul i incepe vecinatatea sa cu jud. Braila. Ho-

tarul BuzauluI, dup. ce atinge
apa riuluI Buzati, merge cite-va kil. pe albia sa, pan& in mosia Mosesti, unde trece .6.11 si se

vorul Bisculita si o ja pe izvorul Coriiul pana la sorgintea lui; urea apoI peste plaiurI l, pe culmea dintre muntif Cortiul si lesiul; merge pana in virful muntelul Balescu (distant5. 12 kil.); de ad i coboara la sorgintea pir. Cilianosul si merge pe albia sa

de unde isf la nastere piriiasul Recea, numit i Fundul-Rimniceluldf ; apoI o la pe albia acesteI ape, avind la dreapta muntir Martinul si Macesul, pana la varsatura cl In riul Rfmnicul, in poalele munteld Curcubeta-Mare, la punctul nutnit Urzicaril; de

lasa spre S. limitindu-se pana
In dreptul com. 131Ihacul, com. Cotul-CioriI, ca mosia Vizireni ;

de ad, fdcind o mare intrare spre V. si S,, In linil mixte,
trece pe lingl movila Singurul, Inainteaza lar spre E. si ajunge in albia Auld Calmatulul, invecinindu-se ca hotarul mosid Ru-

pana la varsatura lui in piriul
Bisca-Mica (distanta 12500 m.) ;

merge pe dui Rimnitul, avind
pe malul drept : Curcubeta-Mica, Muchea -Biseticuter, izvorul S5.ratelul si Podul-Coiter ; din dteptul PodultiI - CoiteI pArgse.$te

apor urca putin spre N. pe albia BisceI-MicI si se abate spre E. pe cursul izvortiluI Magyarosbocor, pang. la sorgintea luI,
56 760 Mat lc Patio ou 6eogralfc. 101. 11

seta', Dupa ce trece CalmAtuiul, hotarul se lasa. in jos, In13

www.dacoromanica.ro

BUZ'AUL (JUDET)

98

BUZÄUL (JUDED

clinindu-se putin spre V. si

o intrare spre E., in dreptul
com. Jugureni, apor incepe a se

marginindu-se tot cu mosia Ru-

setul, pana in dreptul padureI
Macoveanca, com. Padina ; face

urca spre N. pe colina PisculPietros si pe hotarul Mirestilor,
pana &I in albia riuluf Cricovul ;

apor o mare proeminenta spre E. In linif drepte, rhärgininduse cu hotarul mosief Jugureni, se lasa in jos facind un unghia ascutit i limitindu-se cu mosia Ciocile, ajunge in fine la Movila-Ciocilor, punctul cel mal de

trece riul si se ureä pe valea izvoruluI Calugarul (Circiu ma-So-

fronia) pand in Butuceanca, comuna Singerul. De ad, hotarul se urea pe muntele Runcul, mer-

lea Tatarulur, pana in muntele Tatdrutul, de unde izvoreste unde se termina. si hotarul jud. Buzaa despre Prahova. Limitele jud. Buzati n'aa fost tot-d'a-una cele actuale, ci ati fost supuse la diferite modifican. Asa In 1828, jud. Braila

incetind de a me fi raja turceased, comunele : Faurei, Rusetul i Strimbul, carol pang adi

S. al judetuld, unde inceteaza vecinatatea sa cu jud. Braila si incepe a se hotart cu jud. Ialomita. La S., incepind din Movila-Cio-

ge prin marginea cat. Craciunesti si Buda, comuna Cizlaul,
pang ajunge in Virful-CocioabeI, se lasa. pe plait"' si urea In mun-

tinusera de B izati se alipesc
Braila ; lar comunele : Babeni, Racoviteni, Nisipurile i Mosesti, Rimniculur - Sarat. Cu desfiintarea judetulul Sacul (1842), Buzaul a crescut foarte mult in teritoriu, alipindu-i-se : pl. To-

tele Gilma; de ad, facind o
mare proeminenta spre S. - V., peste plaiurf, ajunge in muntele Salda, apoI in Virful-Grosilor,

cilor, hotarul merge drept pana In hotarul mosid Colilla, avind de limite, despre Ialomita, hotarele
Balasesti, Ciochi-

de unde incepe a urca spre N. prin muntif : Tatulesti, Trenul
si

na, Reviga si Cazanesti. De la Colilia, se urea lar spre Nord
pana. in hotarul mosief Balaciul,

eaua-Draculur, atingind pro-

prietatea Carbunesti si dind in apa Zeletinul. Din Zeletin, hotarul merge prin : Scurs ira, Valea-Ciinilor (La-Piatra) si se lasa

apor se lasä in jos pe hotarele Pitisteanca, Rogozul
saa Groaza, Grindul, Grindasul,

i plaiul Buzau, care fa.ceaa parte din desfiintatul judet Sacul. In una delimitareI frontiereI din 1888, 1 s'a mar adaugat inca cam 4300 hect. Conturul acestui jud. nu se poate raporta la nicI o figura
hani

In obirsia vaeI Catina, de aci
urca Slemnea-Dealulur, pana in

unde formeaza un unghia si se ridica spre N.-V., in linif frinte, Ora in dreptul com. Boldesti, avind limita hotarele mosiilor :
Sf. Gheorghe, Brosteni-NoT, Bal-

geometria.; totu§T dacd vom uni prin linif drepte : M. Giurgiul,

muchea Dubanuluf, trece prin
muntele Tisele (La-Pietrile - In-

punctul cel maI de N. cu Movila.Ciocilor, punctut cel

fundate), face o curba. spre E.
si dà in muntele Piatra-Rotarier si de ad i in apa Stimniculuf (pi.

dovineasca, Stejereasca, Girboveanca, Man asi a, Apostoloche an-

ca, Dudeasca i Jilava, unde se

termina hotarul cu jud. Jalomita si Buzaul incepe a se invecina Cu j id. Prahova. La V., hotarul incepind de la com. Boldesti, face o mare proe-

minenta spre V., formata din
mal multe curbe i limitata. de moiiIe Salcianca, Cioranca si

riulBatrineanca), de unde, inchhindu-se putin spre N.-V., merge in muntele Carafte, zis si Piatra- Rotarief, in dreptul pisculuf Muratoarea, hotarul Roma, urcd-pe Piscul-CiocirlanuluI si Virful-Calugarului, facind un unghia, intrá putin spre E., trece

de S.; apoi Movila-Ciocilor, cu cat. Gradistea, com. Boldesti; cat. GI adistea cu M. Tatarutul ; Tatarutul cu M. Giurgiul, jud. va lua forma until trapez, prezintind cea mar mare lungime de la M. Giurgiul pana la Movila-Ciocilor si

cea maI mare

latime de la M. Salcia, com.
Cislau I, pe hotarul Prahovei, pana

la movila Pirlita din com. Cochirleanca.

pe la muchea mare a Bradetului, se lasa pe valea ColniculuI si merge la Piatra-Infierata-dintre-Biscr, la poalele muntelur Ple-

Fulga, merge apoi pe hotarul
Fulgif pana. in dreptul laculuI A-

marul, face o mare intrare spre

Din actele de proprietate ale mosnenilor din com. Nehoiasul, rezulta cA vechiul hotar al Bu-

E., apoI ese jara si se dirige
spre N.-V., pe lingd com. Baba-

sea, unde trece Bisca-fara Cale si o la pe albia Biscif-cu - Cale
pana la izvorul Bisculita ; urea pe Bisculita in sus pana la Magura-CarpenuluI, apoI, dupa ce

Ana si Mizilul, invecinindu-se
cu mosiile : Conduratul, Fintine-

lele, Ghenoaica i Vadul-Sapat ;

zauluI despre Transilvania era ast-fe!: De la varsatura Crasna in Buzau urca spre N. pe albia rîului Buzaa pana la gura pirluluI Crasnita i mergea

de aicf o ia pe valea Risnitef
pana sub com. Calugdreni, face

merge cit-va pe plaiu, se lasa. In jos si da in albia riuluf Siriul, trece Siriul si urca pe va-

pe aceasta apa pana in muntele Bota Mare. Acest teritoria, coprins ¡litre dui Buzau', piriul

www.dacoromanica.ro

BUZXUL (JUDED

99

BUZXUL (JUDET)

Crasnita i muntiT Cheea si Bota

tntindere in suprafata de 2800

a fost cotropit de Austro-Ungana de pe la 1700. In timpiT
maT apropiatI Austro-Ungaria nu

3000 hect.
In harta austriaca hotarul intre judetele Buzad i Rimnicul

Relieful judelulu. Judetul Buzati, ca i tara din care face parte, prezinta aspectul unuT

vast amfiteatru, a cara arena
o formeaza $esurile, iar treptele: dealurile, colinde $i muntiT, earl

s'ad multumit nia Cu aceasta
limita, cea stabilita actualmente, ci a volt O. se lase $1 mar spre S., pe albia pleiuluT Artagul

e gre0t,

l

aceasta gresala a

reprodus-o apoT totT cartografiI
geografir : In harta austriaca hotarul e tras din muntele Fu-

merg din ce in ce ridicindu-se

de la S. spre N., pana dad in
frontiera Transilvaniei. Mara de

in conformitate cu aceasta dorinta s'a fixat hotarul $1 pe harta austriaca din 1856. Certele
ivite in tre mopeniT NehoesenT PaltinenT cu UnguriT all dat nastere mal multor anchete, care de drept, neau recunoscut frontierea pana in Virful - Bo telor ; de fapt insa tot UnguriT beneficiad de ace$tT muntr, pas-

rul-Mare, drept in Podul-CoiteT,

adaugind cu modul acesta judetula Buzati, muntiT : Carimbul, Virstele i Piatra-PeneT, care tot-cl'a-una all tinut de jud.

aceasta, terenul sad, in partea
$esurilor, mal are o inclinatiune

nicul. In aceasta regiune hotarul BuzduluT n'a trecut nicl-odata peste izvorul Recea i fiul
Rimnicelul.

de la V. la E., ceea ce face ca toate apele care ucla acest judel, O. decline, mal mult sad

mal putln, spre E., in loc de
a continua curgerea lor spre S., dupa cum IT primesc directiunea, cind es din muntl. Aceasta accidentare a terenuluT variaza de la N. spre S., intre 1753 m.
(muntele Penteleul) 0 67.32 (Mo-

clndu-T si mal cu seama taind
pad trile de tisa,

brad ro$u,

lemn atit de clutat in industria Transilvanier, pana dud padudurile all fost aproape exterminate, crescind in locul User, mesteacani. Ca O. se pule capat calcantor, colonel I. Cucitorescu,

O alta croare este in dreptul com. Lapowl, unde mo$ia Butuceanca din com. Singerul, judetul Prahova, se $uiaza foarte mult spre N.-E. si patrunde mult

vila-Ciocilor); lar de la V. spre

pe end comanda regimentul
din Buzad, a indemnat pe mal

in jud. Buzati, despartind cat. Laposul de cat. Lapo$elul. Tot o asemenea croare e facuta in dreptul com. Glodeanul- Sarat, unde mo$ia Sdlcianca din Prahova inainteaza In jud. Buzad
pana tinga. lacul Cufuritul. Limitele Buzaula despre Prahova, in dreptul com. Chiojdul-

E., tare 139.9 (Mizil) 0 27.5
(com. Cotul-Cioril).

La prima vedere, teritoriul acestuT judet s'ar putea divide

in doul partl, bine distincte : zona sesurilor 0 zona muntilor ; dar tinind seamd de ina.1timI, de constitutia geologica a
terenuluT, de felul productiuner,

multI dorobantT, monea din Nehoiasul, salt faca ferastrae pe apa Artagula, i a$a din
1881, calcarile Ungurilor au de-

anevoioase. Totu0 insa, comisia de delimitare din 1889 a gasit cu cale ca O. cumpere acest teritoriu ill suprafata de 1510 hect., de i curat al
venit mat

din-Bisca incl nu sunt definitiv fixate, din cauza ca locuitoriT sunt in devalma$1e cu mo$nenif din comunele Chiojdul -

etc., zona muntilor se poate
sub diviza in treT regiunr: regiulor

nea dealurilor, regiunea colinei regiunea muntilor pro-

Romlnilor, de la UngurT, pentru
suma de 78720 fiorinT.(0Monit. oficial , No. 9 din no Aprilie I 888).

Mare si Batrina, din Prahova ; neterminabilele procese mopenest/ fac ca partT marT de mo$ie sa treacd clnd la uniT, dud
la altir: din aceasta cauza, multe proprietatr din Prahova sunt im-

prid-zi$T.

Zona sesurilor ocupa. dota din cincT partI din teritoriul judetuluT, cu o suprafata aproximativa de 215 hect., prezintInd,
din poalele dealuluT pana la extremitatile judetuluT, o vasta dm-

Muntele Balescu, pana la delimitarea din 1888, tinea de Transilvania, lar frontierea vechid mergea din poalele M. Balescul, peste plaiurT, pa.na in izvo-

puse la foncierd in jud. Buzad
0 vice-versa. Suprafala. Supraf. jud. Buzad este de 494313 hect., ceca ce face sa ocupe al 5-lea loc intre

pie, care se continua in judetele Ialomita si Braila, Ora in
Dunare, Intrerupta icT si colea de nenumarate movile, cu care

rul anoaga, apoT apuca cursul acesta izvor, pana. la varsarea sa in piriul arsa-Mica. $1 pe Birsa in sus pand in M. Giurgiul. Muntele Balescul i Bales-

judetele Ora in privinta intindera. Din aceasta suprafata.:
204040 hect. sunt arabile, 117906

e semanata, precum si de malurile riulur Buzdul $i

padure, 35389 fineatd, 75604
izlaz, 4874 livezT, 10671 vir 45918 sterp.

cutul, addugindu-se acum Bu-

zaula, jud. a c4tigat i aci o

ceca ce face ca $esul Intre aceste cloud riurI sa ja forma une vaste albir, acoperita in mare parte de nisip, saraturT,

www.dacoromanica.ro

13117,XUL OUDET)

100

BU7AUL (JUDET)

smIrcurf, stuf, etc., din care cauza

PAltineni, fiind-cd pe coastele

e si maT putin fertil. O alta' albie formeazd. rîul Istául, de si
maT putin insemnata, dar prezintind terenuluf agricol aceleasf inconveniente si supusa cite o datà si inecAciunef. Cu toate acestea,

el' permite cultura viteI pAnd In acest punct nordic, de si nu tot-d'a-una cu o complectd reusita ; de aseinenea valea r. Silnic, p'And In coin. Vintild-VodA.

muntf a cilror indltitne trece peste t000 metri. Productiunile principale sunt ; porumbul, livezr de prunf, pomf fructiferT, finete, izlaze si intinse padurT. c) Regiunea muntilor propriti

Aceastd regiune are o s'iprafatd aproximativa de 65000 hect. acoperite cu vii, livezT,pomI fruc-

zona sesurilor judetuluT Buzdti este una din cele maT fertile ale

tara si produce cu abundenta de calitate superioara : porumb, grîü, orz, secard, meiu rapitd.; are finete, izlaz i pddurf multe. Zona munfilor. a) Regiunea dealurilor, de i nu se poate circumscrie in limite fixe, tiind mnsà compt de productiunT, de

tiferf, grddinf de legume, cereale, precum: porumb, putin grid,

zisT se coprinde intre litnitele de N. ale regiuneT colinelor frontiera. Suprafata el aproximativA este de 100000 hect.,
acoperita In mare parte de vaste

orz, alac si alte plante din mica cultura. Pdclurile ocupd cam a 4-a parte din aceastà suprafatd. b) Regiunea colinelor se mdr-

si seculare pddurf, in casi bradul ocupd primul loc, de finete

&este la S. cu limitele de N.
ale regiunef dealurilor, iar la N.

i In cit-va de sttncf si piscurf fortnate din pietris. TotusT mica cultura a patruns panà in vdile cele mal ascunse
si izlaze

se desparte de regiunea muntoasd prin urmAtoarele puncte: la V., incepe din poalele munteluT Plesea, trece pe sub poalele muntelut Plescioara, apoT, pe Valea-Cdtiazuluf, da in dul

si ciliar in poalele Penteleuluf

InaltimI si de constitutia geologica a terenuluf, se determind ast-fel : la N., incepind din Valea-Unghiuluf, limita el merge pe albia r. Nifp-covul pdnd in dreptul

se vAd holde de porumb,
Veiile. Numeroasele va ce se afla In judet contribue foarte mult la rnodificarea si varietatea reliefuluf sAti. Vom mentiona pe cele mal principale, dupa ordinea mdrimef Valea-Buzauld,

com. Tisdul ; de aci se dirige spre N., pe izvorul Tisdul si Valea-Largä. (cdt. Viperesti), pAnd da in albia riuluT Buzad, merge

13uzda, merge pe albia riuluf
BuzAti in sus pand la vdrsitura riuluI BIsca - RozileI, inerge pe
albia Biscel pdnd in Valea-Largd (com. MIljetul); urca pe aceastd vale pdnd in mun tele Virful-Oaef, se lasa putin pe Valea-StAnilef,

una din cele mal' frumoase ale
tdrel, Valea - SlaniculuT, BIscaRozileT, Bisca-Chiojduluf, Niscovul, SdrAtelul -Baldnestilor, Valea-SibiciuluI, alnaul, SdrAtelulBercif, Siriul, ghiabul, Nehoiul, Artagul, CAsoca, Harhadaul, Catia5ul, Cricovul, etc., din care

putin in jos pe albia sa si trece Buzdul in dreptul com. Pirsco-

vul, de unde o la spre N. pe
valea SdrAteluluf - Baldnestilor,

pAnd in com. Trestia ; de aci

se dirige spre E., trece pe la
poalele munteluI Balaurul si ajunge in albia riuluf Slanicul ; se 'asá pe Sldnic in jos pana' la com. Aldeni si peste muchl urca la Virful-Mare, trece pe la
N. comunelor Bdesti i Blájani, ajunge la com. Vadul - Soresti, la gura 1-11rbocel. La S. limita ar fi soseaua nationald BuzduFocsani, daca aceasta nu s'ar de-

urca' In Virful- elef si, pe la V. de com. Colti, da in Valea - Sibiciuluf ; de ad i urca muntele Gornetul, *rige in muntele
-Junculuf si, pe Alunis, dd In inuntif Martira i Crucea-Spd-

taruluf, de unde se indrepteazd

unele udate in permanenta de apa izvoarelor, ce se aduná in albiile lor, iar altele carf n'ad apd, de cit in timpul ploilor
al topireT zdpezei. Orografia ci ipsoinetria. Munti! Buzdului, de si nu se disting

prin muntif Arsenia si Ivanctul, ajung-e la muntele Rosul, in albia riuluf Skinicul, trece

Sldnicul pe la poiana Terca,
apoT pe la poalele munteluf Bra-

zdul si, pe la N. de cdt. Buste
(com. 1V1inzdlesti),

parta Cu 3-10 kil, de poalele
dealurilor. Sc poate exclude din aceastA regiune: muntele Istrita, cu continuatia sa Strihani, n'untele Ciolanul, Cu cubninatia sa Cettituia si cite-va dosurI de pe Valea- Niscovuluf, acopen te de pAdure. Se poate ad'auga insu.
valea riuluf Buzdri pg.nd in com.

dd. in Pirita-

se !asá. putin in Sgiriabul si urcd pe muntele Bisoca parid intiltieste valea Pccenega, unde se termina limita
SghiabuluT;

mult prin inältirne, sunt totusT din cef mai insemnatI al tAreT p1-in vastitatea pddurilor, excelenta pdsunilor, , avutiile minerale si prin frumusetea lor. NumaT putinf dinteinsiT sunt bine
cunoscutI, iar restul nu-sT desco-

aceste regiunf. Suprafata regirme! colinelor, cu o intindere aproximativa de i r0000 hect.,
este Intreruptd

copere misterele de clt pdstorilor i prea putinilor caldtori.
Ace5tT muntl, dupa' apele carl

adesea si de

le udd poalele, se pot grupa in 19 serif mal importante

www.dacoromanica.ro

BUZÄUL (JUDET)

101

BUZÄUL (JUDET)

MuntiI Siriulur,

coprinsI

'filtre Cricovul, Niscovul si Bu-

ful-Dracultif i Nemertea. Stincr,

intre apele : Crasna, Valea-TAtaruluI, Siriul si Buzan', ocupa

PiscurI maT insemnate sunt:

partea de N.-V. a judetuluI
culmineazà in piscurile : Tatarutul (818 m. indltime), Mallia, Bockna (1200 m.), Fetele (1675), Curul-MunteluI (1416), cu ramificatir mai insemnate : Picio-

Glodul, Virful-BraduluI, Fata Inalta, Ciolanul, cu faimoasa sa culminatie: Cetatuia, Golta, Nifon, Virful-CerbuluI si Liliacul, apoi% Poiana-BrasovuluT, Poiana-

Lupuld, Cucuiata, Pandurul, Ce-

tatea, Solnita, etc., mal toti acoperitl de paclurT, lived de pruviI si semanaturT. nisiposT sati pietrosi sterili.

rul-BaliI si Plaiul-Bite. TotI acoperitI de pdsunr si padurI.
fi) Muntir ChiojduluI, coprinsI filtre apele : Bisca-Chiojdulur, Siriul, Buzaul Valea-Musceluinsemnate : luI, cu virfurI Monteorul (1408 m.), Stevia (1305 m.), Cumpenele (1170 m.), Impistritul (1094 in.), Virful-Stiner (1020 m.), Pitica, Plescioara, Spedisul - Neholulni, Caraftele, Catiasul, Piatra-CorbuluI, Titila,

sunt i aproape

fineata i päsunr. Muntif PenteleuluI, coprinsI tare frontiera, Bisca-Mare Bisca-Mica, cu insemnatele pisPenteleul (1753), cu ramificatille sale, Balabanul (1600), Piciorul-CapriI (1543), Viforita, Cernatul, Cursele, Zanoaga, Coraiul, Micläusul, Monteorul, Piscunasul i Balescul. AcestI munff

Muntii IstriteI, coprinsi
tre 1-tul Niscovul, Valea-Scheilor
si ses.

sunt ceI maT insemnatI, nu numal prin indlSimea si frumusetea lor, dar si prin excelenta pasunilor, al caror calitatI supe-

Virfuri mal insemnate

Ripa-Feter, Olteanul-Mare, 01teanul-Mic, Roma, Manta, Virful-Lerif, Predealul i Magura. Toti acoperiSI de fineaSa, izlaz
padurI ; citr-va sunt stincosT.

s u nt : faimoasa Istrita (755) cu ramficatiile sale: Strihani (408) Gruiul si Vladimirul, apon Corneanul, Chilmiziul, Arhimandritul, Dumbrava, Pragul i alte dealurT care o inconjoard.. Mare
parte sunt formati din stincI calca-

rioare nu le egaleaza niel' un alt munte din Sara. k) Muntii SibiciuluT, coprinsI futre riul Buzaul, Bisca-RozileI

cu piscurI Sboiul (I1I7), mai insemnate : Virful-Oael (1092), Barbul, Stasi Valea-SibiciuluI,

roase si goale ; altiI sunt acoperiti de päduri, vii, pornI si in cit-va de semanaturI.

La poalele lor se cultivá pomiI fructiferI si porumbul.
Teisul, coprin$I 'futre BiscaChiojduluI, Valea-MusceluluI si riul Buzdul, cu culminatiunI maI insemnate : Cetatuia, Virful-Cltine1 (817 m.), Balosinul, Coli-

Pe partea stinga a riuld Buzad, munth se grupeazd in urmatoarele serii : Botele, coprinsI filtre Buzdul, Crasnita si Artagul, cu virfurile: Stinca-Cheer, Cheea, Cerbul, Tabla-Cheer, Zimbrul, BotaMare si Bota-Mica, me toSI cu stincI, pasunT i paduri. Muntir NehoiasuluI, coprinsItntre Buzaul, Artagul, Bisca-Mare, Paltinisul i Bisca-Ro-

nila, Martiria, ColtiI, Crucea-Spatarului, Cilnaianul, Vulturul, Ciniile, Fulgoiul, Leurdeanul, ful - PietreI (1320), Virful - BleI, Stermina i Verzele. Mal top' su nt

stincosI sail nisiposI, goI i rar acoperitI de pdsune san' padure. Iii acestI munSI se gaseste chihlibar. MuntiI PanatauluI, copring 'nitre Valea-Sibiciului, Buzaul Sargelul-Balanestilor, cu virfurI

nul (567 m.), Virful-FeteI, Poenari, Cornetul, Malul-Pieii si Zd-

maI insemnate: Jungul (1200),
Pänatdul, Vatraiul, Samarul, Virful-EpeI, Gornetul, opînla, Preseaca, Blidea, Dintele, Virful-de-

puselul. Mare parte sunt pietrosi. Cea mal mare parte sunt acoperitI de pddurI; altir sunt
acoperiti de livezI, finete si semanaturr. MuntiI Cislaului, coprinsI intre Zeletinul, Bisca-ChiojduluI, Buzaul si Cricovul. Piscurile mal

zild. Mal insernnati sunt : Podul-Caluld ( 1446), Teharaul (1365), Virful-Babel (1360), Poiana-dia-Cale, Pruncea, Spedisul-

Nimed, Scarisoara i Sarea-luTBuzad. MaI totI sunt acoperitI de pasunI, fineSe, padurI si semanaturI. tn) Muele, coprinsI intre Bisca-Mi ca, Izvorul-GiurgiuluT,Vran-

BuzauluI, Giurca, Casioca i Arsele. StincI, pasunI intinse padurI.

insemnate sunt Salda, FinttnaHotilor, Runcul, Stina-Batrind,
Pietricica , Gihna , Scarisoara ,

z) Muntil Pältiniului, coprinsI
'futre Bisca-Mare, Pältinisul si inBisca-RozileT, cu piscurI

cea i Izvorul-NeharniteI, cu virfui-1 mai insemnate : Giurgiul

Plaiul -Ungurulul si Nicovanul.

(t60o), Musa- Alba (Taietura),
Musa-Mare, Mu.sa-Mica., Vetrilele,

Mai totr sunt acoperitT numar de padur1 si in cit-va de livezI.
In poalele NicovanuluI reuseste
si visa. Predealul BuzduluI, coprInsI

semnate: Podul-Grecilor (1200),

Neharna (1402), Neharnita, Chilmiziul si Piatra-SecuiuluI. TotI

Tega (1054), Monteorul, ni§ul, Piatra-CorbuluI, Argasalesti, Tentea, Piatra-Arsd, Vir

s Int acoperiSI de pasunI intinse, de padurI i intru cit-va stincosl.

www.dacoromanica.ro

13UZAUL (JUDET)

102

BUZAUL (JUDET)

n)MuntiT Goide$tilor, coprin$1

intre Bisca-RozileT, riul SlAnic,
SdrAtelul-BAIAne$tilor, SdrAte1u113ercil i Valea-Stupinef la S.,

ghiabul i Recea, cu vtrfurl insemnate: MAce$ul (1355), Brazeul (1229), Cire$ul (1166),
iuluT,

care o trece la Hirsova, si de aci la Marea-Neagrd; sad din
Sdpoca, urmind albia BuzduluT, pAnd la gura riulur CilnAul, unde se bifurcA, apuclnd unele pe malurile CilnAuluT pAnd la cdt. Clo-

cu virfuri maT insemnate: RAzboiul, cu frumoasele sale ramificatiT : Mortatul, Vi$anul, Bizdadeaua, Tigva, Fulgeri$ul, Brinzea $i Tainita ; apoT Arsenia, Ivanetul (r 176), Ivanetul-Mic, FArimicioasa, Scobita, Curm5.tura-Purceilor, etc., maT totT stinco$T,

Curcubeta (1092), Piatra SecuiuluT, Paltinul, Nerezul, FurulMare, Furul-Mic, Martinul, MAlu$elul, Muierea, Cheea, Runcul, Grunjul, etc., carT se disting nu numai pi-in mArime, dar si prin sAlbAticie; uniT sunt stincosi, lar altiT acoperitr de pdsunT i pd-

citi, lar altele, continuind pe Bu-

lar uniT acoperitl de p5.-

durl. In clt-va sunt avutT $i in substante minerale $i mar ca
seamd in sare $i ape sulfuroase. Muntir BisoceT, copring Intre 1.1111 Slänic, Rimnicelul, ghiabul $i valea Pecenega. MaT insemnatT sunt : Bisoca (960),
cu ramificatiile eT, apoT colinde:

$unr i pAdurT; la poalele lor se

cultivd porumbul. o) MuntiI TrestioareI, coprin$1 intre SArdtelul-BAldne$tilor, SArAtelul-Bercir, Slänicul la N. $i

riul Buzdul la S. Aceastd serie, plecInd de la Fundata, se bifurcA o parte spre S. si culmineaz5. In virfurile
Mdgura,

zdti la vale $i indreptindu - se spre ora$ul BrAila. Poporul deosebeste movilele dupd mArimea i situatia lor, pi-in expresiunile : movill, popind si bAsicd. Aceste movile se pot clasa ast-fel : a) tumule, b) itinerare, c) telegrafice sad puncte de observatie, d) semne de bdtAliT sau locurT memorabile, $i e) hotare de mo$ir. Un studid special asupra lor nu s'a
acut, ca O. se poatd sti cdreT clase apartine fie-care din ele. Singura movild exploatatA este Clocklia de la Vadul-Pa$ir, com. Scur-

Veveritele, CetAtuia, Vornicul, Papa, Ripa-AlbA, Ghizdita, etc. Mar totr au pd$unr i pAdurr.
Muntif SlAniculuT, coprin51

Boziorul, Dilma, Stoicana, Zapodia, Piatra-NegosineT, Rotanul (783), oimul, etc., iar alta spre N. culmineazA in virfurile: Mociarul, Pitigoiul (817) i Cerchezul. CeT de N. sunt formatT In mare parte din pdminturT albe
goT ;

ceT de S. insl sunt a-

coperitT de pA$unT, pAdurT si in

cit-va de lived $i semdraturI de porumb. AceastA serie e foarte bogatd in substante minerale $i

intre Pecenega, hotarul RImniculuT, riul CilnAul i riul SlAnic, cu virfurf mal insemnate: Locasta, Tutuiul, Carpenul, Goicelul, TAtarul, CArandul, Di miana (484) , Cimpulungeanca (481), Dumbrava (384), VirfulMare, Lazul, Bldjani i Clociti. Mal toti sunt acoperitT de pddure, finete, izlaz, viT, liven $i
semAnAturl.

te$ti. Aci d. Gr. Tocilescu, in
1881, Maiu, a gdsit oseminte de om $i de cal, precum i resturT de arme : o sable, zdbale, scIrT de

$ea, friu, etc., depuse acum in
Muzeul de AntichitAtl. E de no-

tat, cd o mare parte din movile incep sl dispard, fie distruse de
cdutAtoriT de comorT, carT le sa-

mar cu seamd in sare; in eVva se gdsesc multI psilodontl.
Muntif CociT, coprin$T intre 11'111

Partea de S. a judetulur de
$i prezintd un vast ves, este $i
ea accidentatd de malurile rlulur Buzdul, care se continua, de par-

pd fard nicT un sistem si le imprd$tie; fie de agricultorT, carl le ard si le aplaneazA. Ridicdturile marl de pamint,

acute pe ses sad pe dealurl, le
numesc locuitoriT movile. Movilele marl, situate pe vAT sad prin

SlAnic, SdrAtelul-BerciT

$i riul Buzdu, ca vîrfuri maT Insemnate : Coca (671), Umbra-

tea stIngl, pdnd in com. Gavdne5ti $i de malurile CAlmdtuiu-

relul (815), Bocul, Imprumutul,
Ocea, Grabicina, Corbul, Ba-

luT, care, incepind de la com.
Costesti, se continua pe dreapta pAnd In jud. Ialomita. Afard (lc aceste malurT, sesul se maT Intrerupe de nenumdrate movile,

stufaris, le numesc popine; lar pe cele micT, orT unde ar fi situate, be numesc bAsicT.

laurul (490), Bostucana, Moarade-Vint, Siminocul 5i Sdpoca.

Idrografia. Judetul BuzAd
e strAbAtut de maT multe ape, care-1 udd de la N.-V. spre S.E., concentrindu - se in 2 basinurr: al riuluT Buzdd si al rfuluf Ialomita. Cele mal insemnate
sunt : Buzdul, care udd prin mij-

atI-va sunt goT, dar cea mare
parte sunt acoperitT de fineatd, p4unT, livezT, vil, Wuxi $i semAndturT, Sunt avuti In substante minerale, lar citT-va au
salze. r) MuntiT Lopdtarilor, coprin$T Intre rlul S15.nic, Izvorul - Secu-

din care unele Imprd$tiate ard
ordine, la distante maT mult sau maT putin depártate, izolate, sau

grupate maT multe la un loc.
Altele ins5. pleacd ca raze, sau din muntele Istrita $i, in linie

loc $i in lung tot plaiul Bugg,
Sudul plaiurilor Pirscovul
i SIA-

dreaptd, ajung la Durare, pe

nicul, N. - E. plAser Sdrata

www.dacoromanica.ro

131.3zIUL (JUDET)

103

BUZ ÄUL (JUDET)

partea de N.. E. a plAseI CimpuluI. Afluentif sAI mal principan' sunt: Bisca-Roziler, Nehoiul, Valea SArätelul-Baldnestilor, SArltelul-BerciI, SlAnicul, Niscovul

D. Gr. C. Monteoru, prin diferitI inginerf strainI, a facut

ga caracterul sAu propriti de
argil nisipos gAlbuiü, cu coneretiunI margoase.5i gaurile vermi-

multe sondagiI i studit geologice la proprietAtile d-sale ; dar rezultatul n'a fost comunicat publicitatd.

forme, el devine foarte nisipos,

alndul, care fecunda valle pe
unde trec, inlesnind tot-d'Q-datA foarte mult comunicatia prin dru-

D. C. Botea, In vara anuld
1884, a facut o excursiune mal
prin tot judetul, si a publicat aprecierile sale in Anuarul Biurou-

cum se vede spre hotarul jud. Prahova, pe cind, din contra, pe hotarul jud. Rimnicul-Sarat si BrAila el devine mar argilos
negru, adevarat Cernoy Zemlo al Rusiel meridionale.

murile naturale ce ofer5. pe albiile lor. Ele, prin marile vAI ce deschid In partea muntoasA,
¡input.: si impArtirea administra-

luI Geologic», Anul II, 1884, pe

carl apoI le reproduce si d. N.
MichAilescu, in a sa «Geografie a Romlniel». D. Gr. Cobdlcescu, in vara a-

II. Grupa tertiarä sati kenozoicà este foarte dezvoltatä si reprezentata prin cite trele sistemele sale : pliocenic, miocenic eocenic. a) Sistemul pliocenic se com-

tiva. Partea muntoasA este astfel divizatA in tref plaiurI: BuzAul, Pirscovul i Sldnicul. Mal

putin insemnate prin marime, dar foarte importante pentru agricultura, sunt: CAlmAtuiul, care

nular 1881, viind in Buzau, a studiat bine vulcanii de noroI

de la Pide si

locurile Inveci-

pune din stratele cu unio, stratele cu congeril i paludine, stra-

udind in lung plasa ampul,
trece prin judetul BrAila si se varsa In Dundre; Sarata, care
uc1ä o parte a plAseI SArata, apoi,

nate. («Studif geologice si paleontologice», Bucuresti 1883,

tele cu cardium si cardite
oTesiile cu bivalve. I. Stratele cu unio se ob-

p. 73-82), studiI, care se repeta mai in fie-care an de D-1
tefá.'nescu si eleviI sal de la facultatea de stiinte. Tot asa
Gr.

serva pe malul Slaniculd, la
Beceni, i sunt reprezentate prin argilurI i nisipurI rosiI i negre, rosir feruginoase, care, la Mlaca

cind prin plasa

cind prin plasa Tohani, merge de se vars5. in eta Ialomita; IstAul, care ucla partea de V. a plaser Tohani, formeaz5. lacul

Boldesti si merge sl se verse
tot in 1.1;11 Ialomita. Pe llaga acestea, judetul are o rnultime de alte Oraje, izvoare, vAT, lacurf si viroage, a caror descriere sunt la locurile respective. Geologia. Din punct de

de bine d. Cobalcescu a studiat i terenurile din jurul Becenilor si o parte a albid sidnicultif (Ibidem, pag. 6 seqq.), de care studiti s'a servit in mare parte d. Botea in a sa
relatie despre Buzda.

pe Valea-VaciI, iati o mare im
portantA, intinzindu-se de la Beceni, pe Valea-CilnAultif, pana in

hotarul jud. Rimnicul, iar in partea despre riul Buzati, spre
Valea-Josenilor, la Joseni in sus,

I. Grupa quaternarA sail diluviana este foarte dezvoltata ; ea formeaza toatA partea de

vedere al constitutiund geologice, judetul Buzdu e unul din
cele dintiiti

dmp a jud., si se intinde pana sub ultimile coliae ale grupeI tertiare, formind terase si chiar
dealuri, inaintind si in interiorul

pana aproape de Scortoasa, si lipsind cu totul pe partea dreaptä a BuzAuld. 2. Stratele Cu congerif si paludine ocupa o intindere foarte
mare ; ele se aratd: pe ValeaSläniculur, la Gura-Dimiener; lin-

ale tara Se imo-

pune atentiund geologilor,

vailor. Asa, ea se intinde pe
malul sting al Buzaulul, de la Sapoca pana aproape de Fundeni, pe Valea-CilnAuld, pe par-

ferindu-le cu prisosintg date nou5.

gd Beceni, pana la PetrAchesti; pe Valea-Josenilor, la Policiori,
pAnA la valea Baligoasa ; pe Valea-BuzduluI, incepind de la R5.testi in Valea-Pirscovuld si con-

si un material foarte abund pretios pentru scrutarile lor
inavutirea stiintd, ceea ce a fAcut ca sa. fie cercetat aproape maI mult ca orl-care altul, atit de geologii rominI, cit si de ce! strainI. D. Gr. tefAnescu a studiat muntele Penteleul («Revista stiintifica», anul VI). Studir s'au mal fácut de d-nif
Pilidi si Porumbaru.

tea dreapta a vAd Niscovuld,
pana la Grájdana. AceastA grupa. este formata din ambele sale membre: pietrisul i lössul, uneorl impreuna, alte-orI izolate; asa

tinuindu-se pe partea sting5. a
BuzAuluI, prin RusiavAtul si Tega, pana in Valea- SibiciuluI;

lar pe partea dreapta a riuluI
de la Palanca, In fata vAer Josenilor, prin Scarisoara, Bisceni, pana in Valea-CupuluI; pe Bisca-Micl, de la BIsceni pana aproape de Colnice ; formeazA intre-

In partea despre colinde terti-

are, pietrisul exista singur si este acoperit imediat de solul
arabil. Lössul prezintA diferite caractere in acest judet ; pe lin-

www.dacoromanica.ro

BUZXLI (JUDED

104

BUZÀUL (JUDED

gul basin al Niscovulul, de la Grajdana, pe riá in sus, pana
la Tisati, coprinzind basinul de

Voda pana la Minzalesti, unde

staii pe gresiile cu Ceritr; iar
pe Valea-Buzaulur se aratá. la Nifon si Ciuta, unde se afundà

Gavanul. Pe partea dreapta a Buzaului aceste strate se arata la Valea-Lupulur in fata Sibiciulur, de unde se continua pana

la Sarata $i mar toate podgoriile jud. pana la Ceptura. Aceste strate sunt reprezentate prin argiluri cenusiT, unele plastice, altele nisipoase $i foarte avute in paludine i congerir $i cite-va alte bivalve ; prin nisipurr galbene $i cenusiT, asemenea fosilifere; prin cite-va gresiI albe i galbuI congeriane, asezate aci pe stra-

spre Niscov, pentru a se arata din noti la Särata $i de aci la Pietroasa i Istrita; formeaza partea superioard a masivulur cu Ceriti, de la Cislaul $i lipsesc din toate cele-l'alte partr
ale judetulur. b) Sistemul miocenic se compune din stratele gipso-margoase $i salifere, din stratele sulfuroase si din stratele cu
CeritT.

la atina, pe Bisca - Mica

(Bisca ChiojduluT), unde merg pe hotarul jud. Prahova si Bueta, prin Ceptura si Piatra-Corbulur, pana la Pldisorul, pe hotarul tarer, lagindu-se ad cu aceeasT formatiune ce vine, pe Bu-

zau, in sus de Patarlage, pana
la Nehoiul si pe Valea-NehoiasuluT.

te gipso-margoase, ca la Tega $i Sarata, ad i pe strate cu Cardium,

Aceste straturT sunt formate
de arp.-,ilurr cenusir, nisipoase, cu chihlibar, de nisipurr albe si

ca la Coca

$i

Petra-

chesti, aci pe strate sulfuroase,
ca la Valea-SibiciuluT $i ValeaLupulur, pe Buzág si la Bis-

ceni-d.-j., pe Bisca-Mica. Sunt

acoperite de strate cu unio la Mlaca, pe Slanic, $i in PodgoriI. Ele coprind toate exploatatiunile $i culcusurile de pa-

Stratelc gipso-margoase salifere constituesc niste basinuri de intinderr miel, izolate la Rusiavatul $i Tega, la &trata $i Saruri, la hotarul jud. Rimnicul - Sarat, fiind baza stratelor cu congerir i paludine ; la M'inzdlesti

galbene, de gresir nisipoase si de schisturT, toate incarcate
de sulf si de strate importante si multiple, de un silex

sunt acoperite de cal-

carul en bivalve, pe cind la Va-

cura' din acest judet.
Stratele cu nisipurr cu

spre Tega, stau pe stratele sulfuroase . Acest
lea-Sibiciului,

Cardium si Cardite apar la Petrachesti pe Sla'nic 5i formeaza basinul lignitulur de la Coca pe

nivel gipso-margos se aratä prin sarea gema $i prin argilurile salifere la Sal-ata si Mocearul, prin

aceasta vale, unde iaá o dezvoltare foarte mare : pe Slanic

gips la Tega si Minzalesti. Sarea gema', ce se arata prin

in sus, pana aproape de Vintilä- Voda; pe Valea-Josenilor
pana. la Policiori ; pe Buzati,

riul Buzad, face parte tot din acest nivel, insa ad acoperita de nisipurr si gresiT cu paludine si congeriT, d'asupra cdrora ca si la Blestemate, depo-

de la Palanca pana aproape de Cislaul, tiindu-se continuti sub stratele cu paludine, sub care se afunda la Ceptura si Rotar 5i complet pe Valea-Biscd.

zitul de sane a fost ridicat de
o eruptiune posterioara formatiuner sale si ale carel' urme

Argilurile din aceste strate
sunt toate cenusiT, nisipoase, pe

sunt indicate de cite - va roce
eruptive din prejurul S'arel-1mBuzati.

cind nisipurile sunt unele albe, altele rosietice. Stratele de gresir si calcare Cu bivalve se arata pe Valea-SläniculuI, la Vinti15.-Voda,

Stratele sulfuroase se arará
la Tega sub stratele gipso-margoase, spre Valea-Sibiciulur; se

negru rosietic foarte abundent $i foarte caracteristic al acester formatiunl $i care nu se intilneste In Ronfinia in asa cantitate in niel unul din judetele de la V. de jud. Buzati. Stratele cu ceritT se prezinta In masive de g,resir izolate de putina importantd. La Cislaul, pe B izau, ele se arata Inteo gresie cenusie in bande puternice 5i inteun argil cenusid schistos, acoperit de gresie calcara cu bivalve si aceasta de o gresie alba-nisipoasa cu congerif. La Minzalesti, pe Slanic, avem asemenea un mic masiv de gresie $i argiluri schistoase cu ceritT, acoperit aci de gresie calcara cu bivalve, aci de stratele gipso-margoase, ad de cele sulfuroase de la Lopatari. c) Sistemul eocenic este re.
prezentat prin cite-va conglomerate $i prin gresir grauntoase, care formeaza baza acestur sis-

vad pe partea stinga a BuzauluT,

formind capdtul vaei Pecenega masivul dintre Sárurr, cum $i cel zis Bisoca, pe hotarul jud. Rimnicul-Sarat $i pe Slanic in sus, se continua de la Vintilá-

se continua spre Colti si

de ad in Valea.PirscovuluI pana
la Valea-FintineT si in Valea-Slä-

tem in judetele Prahova j Milbovita. Conglomeratele

sunt de o

niculur, de la Lopatari, prin Focul- Nestins, pana aproape

mica importanta; ele nu se arata de eit pe unele

www.dacoromanica.ro

BUZ/1UL (JUDET)

103

BUZKUL GUDET)

i pe hotar, la Siriul ; in legatura cu conglomeratele dupa TätarulMare i Tigaia din Prahova, la
adeca. la Tatarul-Mic

anuald de 75.6r. Temperatura cade in timpul ierneI pana la
280 Celsius, dar foarte rar (1888,

Decembrie) §i se ridica pana la

aa distrus totul. Gipsul in com. Finte§ti, in muntele Piatra-CorbuluI (com. atina), la Grunjul, Malul-Alb, Cetatuia, etc. Ozocherita, in regiunea munteld Coca i a ramificatiilor sale. Ocru galben-auria, la Nehoiul, CocaSeaca, Lopatari, etc.; ro§u, la
Bulte (M'in zále§ti) ; vinat, la Grunj,

Penteleul 11 Curse, pe Bisca, la Gavanul, pe Slanic, la Ivane§ti §i Goide§ti, in Pirscov. Gresiile granntoase de la bazà

prezinta o mal mare intindere, formind intreaga inaltime a Siriulur, a PenteleuluI, a GavanuluI, a Goide§tilor §i fiind acoperite icI11 colea de miel' strate,

+ 36°. Cantitatea de ploaie ce cade in timpul unul an prezinta o medie de 62 cm. §i 3 mm.; sunt fusa ved', cind apa cazuta nu trece de 30 cm. Grrosimea stratuluI de zapada prezinta o
medie de 53 cm.; suntinsa. iernI

Vintila-Vocla, etc.; alb, la Nehoiul, Maxenul, etc. Piatra de

de raid blocurI izolate de conglomerate eocenice, de ordinar
fára bolovanI volumino§I. III. Grupa secundarà sati me-

zozoica este reprezentatá prin sistemul cretacic. E compusa
din toate stratele inferioare celor precedente, carI constituesc res-

localitatI, unde cade pana la 1.85 m.; sunt insa. iernI, cind nu trece peste 0.23 cm. §i alte oil nu ninge maI de loc. Vinturne dominante sunt Crivatul, care sufla, de la N.-E., dind o medie anuala de 147 zile; Aus-

constructif, la Ciuta, care prin
fragilitatea eT, permite a lua ce-ce forma; apoI cea din mur.tele Istrita, (comunele Pietroasa §i Breaza), cea de la Brinzeasca Muscelul-DareI, Panataul, etc.

Piatra de var in comunele Ru§iavatul, Calvini, Verne§ti §i in multe alte Chihlibarul se gase§te numaY

trul, de la V., cu o medie anual& de 124 zile ; Munteanul,

de la N. cu o medie anuala de
27 zile ; Baltdretul, de la S., cu o medie de 17 zile. Cele1-alte sunt zile lini§tite sati pu-

tul jud. Buzaa pana la frontiera
compuse de argiluri schistoase, schisturI, gresiT licite-va calcare.

in acest judet, de §i nu in can-

titatile de mal inainte, totu§l
poate Indestula mica intrebuintare ce industria face in tara

Aceste strate formeazá baza tuturor masivelor inalte ale judetuluI i se arata pe Buzati la Nehoia§ul, formind baza SiriuluT

in agitate de Zefir. Tranzitiu-

nea de la cald la frig §i viceversa se face foarte brusc. Daca vinturile ati bunul ca purificä atmosfera, aa insa raul impiedica ploile, din care cauza judetul adesea e supus seceteI. Anotimpil nu aa o epoca fixa. Primdvara aproape nu exista; toamnele sunt lungr, calde §i
placute. Producliunf lfaturale. Judetul Buzau, prin pozltiunea sa muntoasa, este unul din cele mal bogate In productiunI naturale. a) Minerale are : fier, pirita, in muntele Bisoca, la Coca, Bi§teni-d.-s. (com. Calvini), sferoxiderit la Beceni, fier-sulfurat la Jugureni §i alte localitatI.

noastra cu dinsul. Chihlibarul a fost descoperit In anul 1836,
&liad se intrebuinta pisat, pen-

i de ad, pe vale maI sus,

tru a afuma prin case. Pe la
anul 1840 a inceput a se face
dinteinsul mataniI, apoI igarete §i alte obiecte de bijuterie. Galeriele sapate la Colti, pe filoanele chihlibaruluI, s'ají darimat. Acum nu se pune in comen de

pana la hotarul austriac §i d'a-

lungul acestuT hotar, trec pe
partea stinga a riuldr in Bisca ;
formeazá baza Curselor §i a PenteleuluI, trec apoT pe la GuraTeghil, la Ivane§ti §i Goide§ti,

pe Pirscov §i de aci pe Sldnic, pentru a forma baza pe
care stail conglomeratele i gre-

cit ce se gase§te pe va!, dupa. ce apele vin marI. Locurile unde se gase§te sunt : ValeaColtilor §i afluentil eI, ValeaBouluI i Valea - Aluni§uluT, in

siile de la Gavanul.

Ca roce eruptive se gasesc
cite-va blocurr de serpentina §i

care predomina varietatea gal-

quartite la localitatea
Sarea-luI-Buzdu.

numita.

iar cea neagra sal verzue e maI rara. La Veneti§
Ro§coi predomina varietatile ne-

Tot aci putem cita i emanatiunile de hidrogen protocarbonat de la Lopatari, precum i salzele de la Policiori

Plumb §i arama se sustine cd se gase§te in muntele Bisoca. Aur in prundul riuluI Buzati,
pe Bisca-ChiojduluI §i in muntele Bisoca, la Gropile-de-Aur,

de la Beciu. Clima. Clima judetuluI e in genere sanatoasd, dar putin cam asprd, din cauza vinturilor. Presiunea atmosferica dà o medie
56,6
11

gru §i albastru - verzuiti. Mara de aceste localitatI, chihlibarul s'a mal gasit In: Izvorul-CorbuluI, Bisca-ChiojduluI, SaratelulBaldne§tilor, etc., dar nu s'a pu-

unde Ru§iI in 1828 §i mai in urma, aa exploatat sistematic,
dar dupa retragerea lor diu tara

tut constata locul de unde a
fost rupt.
Sare se gase§te in mal* multe
14

el

I) lo

i

Ge g oilc rol. 11,

www.dacoromanica.ro

BUzÄUL (jullET)

106

BU zÄUL (JUDET)

localitAtI ;

nu se exploateazd

insA. Vom cita, la dreapta riuluT BuzAti : Ndeni, Monteorul,
Pätärlagele i Bisca - ChiojduluT,

iar la san Pirscovul, Pinul, Fundata, Ne:

Sarea - lur- BuzAtí ,

gosina, LopAtari, etc. CArbunir de pámtnt, lignita, s'ají constatat la : Vispesti, Palanga, Joseni,
Valea-DragomiruluT,Coca-Seacd, Coca-Merceascd, Vintild -VodA, Valea-TainiteT, etc.

mazIrea, bobul, lintea, etc. Din plante textile : cinepa, inul, etc. Finetele ati : trifolul, ofiga ghizdeiul, amestecate cu o multime infinita de florT, care le dati un parfum delicios. Iarba, ce creste pe muntele Penteleul; intruneste calitAtI atit de superioare, in cit laptele oilor, ce se nutreste aci, dd brinza si cascavalul cel maT reputat din tarl.

rietätT, iar dintre crustacee, numar raer. LipitorT se gAsesc in mare numdr In lacul Fetele, din

muntele Siriul, precum

i

In

alte ape. Insectele, favorizate de clima si de varietatea lerbu-

rilor si a florilor, sunt in specir considerabile i in numdr infinit.

Agricultura. Judetul BuzdA,
ca i tara din care face parte,

Pdcura, de si s'a constatat la:
Bisoca, Brädetul, Pa:cura, Chioj-

Pe alocurca atí inceput sd se cultive si livezr artificiale. Un
fel de pAsunT artificiale se pre-

e unul din cele mal agricole.
Din cele 494313 hect., suprafata teritorulursd0, 204040 hect. sunt acoperite cu sdmdndturr; 116906 cu pdd. ; 35389 cu fineatd; 75604
cu izlaz ; 4874 cu livezT ; 10671 Cu vir ; 45819 este sterp, ocupat

dul, Cisidul, etc., s'a exploatat
'1110. numar la Beciul, la Berca,

para de cdtre ciobanT ast-fel : dupd ce se coboarA din munte,
dati foc plisulur si mar cu seamd strigoer, care, prin Fina oilor,

unde exploatarea se face pe o scard rala.; la Cuculesti, i maT cu seaml in com. Monteorul,
unde se exploateazd sistematic. Pe lingd acestea i alte substante, judetul e avut i in ape minerale, din carT vom cita pe cele de la : Boboci, Nifonul, Lopdtari , Murdtnarea, Prorocul, Cirnul, Nehoiul, Jaristea, Mi. rAul, Plesa, Burdusoaia, Puturosul, Gornetul, Fata-Inaltä, Fun-

s'a prásit chiar In Virful muntilor; iarba crescutA in urmA, o

numesc iarbä de frinturd sati
de pirliturA, pe care oile o pasc cu deosebitd placere.
c)

Din regnul animal are :

lupT, ursT, vulpT, jdeff, risT (linx),

viezurr, iepurr, veverite, nevdstuicr, dihorT, aricr, mistretr, cdprioare, i rar cerio! (prin rnuntir
Siriului), etc. Dintre pAsAri, afa-

sad de vatra satelor, sad de ape, salí de drumurr, saii de sardturi, sati, in fine, de terenurr neproduatoare, precum: prun durT, sane', pdminturr albe, etc. Cele 204040 hect. arabile, dupa diferite faze prin care a trecut proprietatea, si mar cu seaml in urma desvol-

arel din ce in ce mar marl
ce s'a dat agriculturer, sunt distribuite ast-fel (1897-98) : Griul se cultivA pe o suprafatd de 55960 hect-.; porumbul
pe 71494; orzul pe 22198; secara pe 13466; meiul si alacul pe 1470; ovd.zul pe 3143 si rapita pe 2 I 7; grddinT i zarzavat sunt

dul, etc., a cAror descriere se
va vedea la locurile respective. b) Plantele sunt de asemenea bogat reprezentate, avind specil maT din fie-care familie. Vom

rä. de cele domestice, are: vulturr, soimr, ulf, bufnite, porumbel, gäini, rate si giste sAlbatice, prepelite, potirnichT, cocosarT, lisite, ciovlici, cirster, sitar, becate, becatine, cocostircT, berze,
dropir, cocorT, etc. Sunt : serpr, cea mar mare parpelicanT,

cita dintre lemnele de foc

si

constructiunr : bradul, moliftul,

pinul, tisa, enuperile, fagul, frasinul, paltinul, cornul, cerul, carpenul, singerul, mojdreanul, gorunul, jugastrul, mesteacdnul, plopul, aninul, alunul, salcia, te iul, ulmul, cAtina, etc., apoT dudul, castanul, salcImul, mAcesul, pAducelul, scorusul, artarul, etc. ; din pomr: ciresul, vimdrul, pArul, prunul, caisul, zarzArul, piersicul, gut.liul,
mosmolul i nucul; se mar aflä in mar)" cantitatI : coacdzul, a-

pe 1700 hect. ; plante de niel cultura pe 3020 hect.

te neveninosT, broaste testoase, broaste comune, brotdcer, gus-

E de notat c5. rapita nu se
cultivd in totr anif si nu in egala intindere. Cultura el variazd intre 100 5i 2000 hect., lar cul-

ten, sopirle, etc. Dintre pesa,
apele BuzduluT au puOne vari-

etdtr si in micr cantitdtr. Asa
sunt: pdstravr, in apele : Artagul, Cdsoaca, Bontul, BIsca-RozileT si mar cu seamd pe BiscaMare, Valea.Neagrd, etc.; apor: mreand, molan, soreascd, tipar,

tura meiulur descreste din ce in ce. Tot aci trebue adaugate 2700 hect., pe care se eultivi
plante din mica culturd: cinepd, in, fasole, cartoff, etc. aper pepenT
i dovlecr. Pentru a efectua aceste muncT

porcoid, crap, caracudd, rosioard,
albisoarA, sabioard, po-

grisul, zmeura, afenul, etc. Din cereale sunt : grlul, secara, orzul, meiul , ovä.zul , alacul, porumbul ; apor : rapita, fasolea,

det, zvirlugl, clean, latet, somn, lin, stiucd si ciortan. Prin elestale se mar gAsesc si alte va-

agricole, pe lingA brate si vite, jud. are: 5736 plugurr de lemn, 6130 plugurr de fier ; 129 ma-

www.dacoromanica.ro

BU ZAUL ( JUDET)

107

BUZXUL (JUDET)

$inT de treierat; 53 de secerat $i 218 de batut porumbul,
ra de alte ma$inT accesorir pen-

transformat in vif mar toate pele sterpe, dar priincioase acesta culturr, ceca ce a fAcut
ca viile sA se intinza chiar pana

zinta o valoare de 2000000 le!
anual.

tru vinturare, ciuruire, etc. Productia medie a acester culturr, calculata in chile este :
Gria 128000; porumh 185000; orz120000 ; secara 25000; meid

In poalele muntilor, de i, produsul lor e inferior. Speciile
de strugurr, cari se cultiva sunt: Strugurr alto! sad balan, cu varietatile: gordin, ba$icata, timpurie, om-rati, cruciulita, tigvoasa, coarn5.-alba, tita-vacif, tamiioasa, focsaneanca, pircid, puricoasa, mischet (rar) $i ro$ioar.5.

alac 15000; °yaz 15000; rapita 1500, ceea-ce da unr total de 489500 chile. Pretul medid al productiuner, avindu-se in vedere localitatea
este :

Toata aceasta productiune agrieola se face pe un numar de 492 mo$ir mar insemnate, din care statul mal are asta-21 88, restul fiind vindute in total sail In loturr, Eforia Spitalelor din Bucure$ti 7, Spitalal Girlasi 2,
$coala Craciunescu 2, $coala Slo-

griul = 90.00 ler chila ;

bozia-Galbenul una, iar restul e parte al marilor proprietarr, parte al mo$nenilor. Nu se cui sforile de mo$ir posedate de micir proprietarI. Din pamintul dat locuitorilor In 1864, se mal posea.- asta-zr In intreg 8844 locurl ; 6346 ad trecut la mo$tenitorT, 284 sunt parasite, 455 ocupate de altr lo-

prind aci

porumbul=55.00 ; orzu1=-70.00 ; 54.00; mei ul = 36.00; secara

38.00 ; rapita 100.00; lar valoarea intreger cantitatr a
ovazul

Strugurl negri, cu varietatile: negru-virtos, negru-moale, vulpe, seina, basicata-neagra, ftgana., scuturatoare, coarna-neagrd, foc$Aneanca-neagra $i vacir neagr5..

productiunel este :
Griu1 . . . . Porumbul . Orzul Secara . . . Meiul $i alacul . Ovazul
115 20000

10115000 6000000
1 3 5 0000

*

Viile 'in acest judet se cultiv'A din timpurr departate i re-

cuitorT.

Numarul locuitorilor insuratr,
can

Rapita

.

.

.

Total Gradinile de
zarzavat
.

540000 570000 150000 30305000

putatiunea lor e stabilita din vechime, ceca ce a flcut pe
Domnul Tare!, Constantin Brin-

traesc din munca pamtn-

tulur i carl n'ail niel locurr de

hrand, niel drept la succesiune

coveanu, sair alba via sa domneasca. in Dealul-Dumbraver, zis

este de 12984; la acestea s'ar
mar putea adauga $i o parte din succesorif improprietaritilor din

$i Corbeanca. Totu$T vinul alb

.

984000 »
540000

Plante de mica
cultura
.

Total general 31829000 Viile. Podgoria BuzauluT e
o mar departe continuare a Dealului-Mare din jud. Prahova, care incepe In jud. Buzad, la N. de Mizil (Valea-Scheilor) si continua d'alungul dealurilor pana la
varsatura Ni$covuluT in Buzad, a-

e inferior de cit cel din Dealul-Mare, pe d'Id cel negru . rivalizeaza cu cele d'india din tara. vir mal renumite sunt :
Dumbrava, Virful-Utir (Tohani), Ele$teul (Sarata), OlAnita, mar tot Dealul-Sasenilor, din com. Ni$covul.

1864, canora s'a transmis posesiunea prima, divizata In 3,

4, 5 $i chiar mar multe partl, ceca ce le este cu totul insuficient pentru a putea tral.
Proprietatile mo$nene$tr divi-

zate la 242 cete, ale caror nume se va vedea la descrierea
comundor, aü devenit asemenT foarte insuficiente, fie prin inmultirea descendentilor, fie ca

Viile ocupa o suprafatd de
10671 hect., din care 2500 sunt

aproape parasite. Filoxera s'a
Intins i In acest judet, atacind

vind dealun mar reputate: Tohani, Sarata, Dealul-Merer, Valea-Teanculur $i mar cu seamA SAseni, carT produc vin negru

pana acum mar 2 din 3 partr
ale podgorier sale. Productia medie anuala e de 2400000 decal., ceca ce reprezinta, in pret mijlocid, o valoare de leT
5000000.

marr partl din aceste proprietatl s'ad cotropit, san aü fost vindute mo$nenilor mar avutr.
Pdidurile aflate asta-zr in jud.

de o calitate superioara. Dealuri mar putin insemnate sunt,
pe Valea-CilnauluT : Ghizdita $i

Buzad sunt resturr dinteun mens masiv, ce-T acoperea o
data mar toata intinderea, eres-

pe Valea-Slaniculur : Cernate$ti, Alden i Bae$ti $i
Blajani ;

peValea-Buzaulul: ande$ti, Pirscovul, Cislaul, PatArlagele Sibiciul-d.-s. In urma improprie-

Liveldle de pruni ocupa a suprafata de 4874 hect carT produo. In aniT fertilI pana la i milion decal., iar In cer rár abia 25000. Media se poate stabili

cute natural, ara insamintare
sal-1 plantatiune.

Padurile din acest judet se
pot diviza in treT: envine, pà-

tariref din 18641 locuitorir ad

la 300000 decal., ceca-ce repre-

durr de emp i pacluff de munte. Crivinele se afla mar -cu. sea-

www.dacoromanica.ro

Buz/1m., (JuDET)

108

BuzXuL GuDED

ma pe malurile riuluI Buzaul, precum si pe alte fine, formate in mare parte din lemne albe :
Olen, aninT, plopI, teT, catina, etc.

cu resedinta in Patarlage se compune din pa:
Ocolul III,
durile : SE-Gheorghe-Noti, GA-

Bocirna, 2600; Curul-MunteluT, 2600; Tatdrutul, 1200 ; Tega,

vanele, Stinca-LeuluI, muntir Piciorul- CapriI, Uhnetul, Pinul, Glo-

Padurile de chnp contin arboti folosI: tufa riloasa, tufan, nita, stejaricä, gorun, cer, carpen, jugastru, paltin, ulm, frasin, teiti, corn, sorb, alun, anin, salde, plop, etc. Padurile de munte maI ati, pe linga arboriI aflatI in cele de cImp, esentele räsinoase: bradul, moliftul, pinul, tisa, ienuperile, etc., precum si fag, mesteacan, mojdrean, etc. Suprafata ocupata de padurI este de 117906 hect., formind 318 padurI independente. Din

2600 or si 120 vacT ; Cursele, 400 or si 120 yací; Zanoaga, 2800 or; Corinul, i8o0 or; Micldusul, 1800 oT; Cernatul, 3600 or; Podul-CaluluI, 4600 or si 50

dul, Negosina, Cozieni i Ballnesti, Tigdne§ti-Ursoaia, Benga, Märuntisul, Buda, Cisläul cu trupurile : Bdrasti, Predesti, CisScarisoara, Valea-Larga, lAub Trestioara, Mlajetul i Alunisul. Dacä cage de comunicatie ar permite o exploatare maI facilä a padurilor si daca proprietarif le ar ingriji maT bine, valoarea ce ar reprezenta exploatarea lor ar fi de 73025000 leT, calculindu-se In termen de mijloc

vacI; Viforita, 2200 of ; Piciorut-Capra, 600 or, 300 vite cor-

nute si 40 cal ; Razboiul, 160 vite cornute ; Ivanetul, 8o vite
cornute ; Tehäraul, 2000 o!; Poiana-din-Cale, 2800 o!; Spedisul-BuzauluI, 800 oT ; SpedisulNehoiuluI, 700 of ; Arsele, 80 vite cornute ; Giurgiul, 2600 ol ; Musele-cu-Neharna, 3800 o!; Furul-Mare, 2600 oT; Furul-Mic, f 800 of; Casoaca, moo oT si 200

acest numar, 72 sunt ale statuluT cq o intindere de 36000 hect.; iar restul particulare
mosnenestr.

650 leI pe hect. Fine/ele ocupa 35389 hect.,

vite cornute; Bontul, 300 oI

cea mat mare parte in
Pirscov. Dintre finetele mal renumite prin calitatea erbeI, vom cita : Rozila, Musa, Terca, Gramäticul, etc. Cele de &imp sunt inferioare, contiind ofiga si sovir In mare cantitate. Pretul

70 vite cornute. In partea de
cimp, izlaze maT insemnate sunt In coinunele Padina , Luciul, Scurtesti si Mihailesti.

In vedere cu aceasta
dere, jud. Buzati, care formeaza

Cele mat multe of (20000
2500o), ce pase muntiI Buzau vin din Ialomita si din Transilvania; restul este din localitate. Iarba PenteleuluI, care intrunea calitati incomparabile si avea reputatiune de cea d'intiiti pasune a Orel; incepe a pierde din calitatile el in raport direct cu Imputinarea braduluI, intinderea ienuperuluI si a faguluf

a patra sub-inspectie silvica, e despartit in 3 ocoale: Ocolul I, cu resedinta in Buzati, compus din padurile: Mä.guleasa, Mina, sforile Ndeni, tufete Bradeanu, jumatate din muntele Ciresul, Badeni saO Pietroasa, GirboviI, Gavanesti sau CotulCioareI, Stuculeasa sau Maxenul, Furul-Mic si Musa, Dimbroca, Capota, Boaca, Tufele-Catunet, Pietroasa, Badeni, Saineasca, Capresti, Istrita, Vintila-Voda,

mediti al unti hect. de fineata este de 50 leY, ceea ce da In
total 1769450 leI.

Izlazele ocupa actualmente numaI 75604 hect., cad suprafata lor descreste di an In an, Intinzindu-se agricultura si bnputinindu-se vitele. O cauza a imputinareI izlazelor este fertilitatea soluluI, care a dat un mare zbor ag.,ricultureT, ceea ce a scumpit foarte mult pamintul.

mar cu seama a planter
in ce mal mult.

stri-

goaia, care se inmulteste din ce
Numarul vitelor aflate in judet, dupa ultimele date (1898), este urmAtorul: boi 42622, vacT 17073, ta.trI 1100, v4er 794f, bivolf ii6, bivolite 248, malam 88, armAsarf

Sarulesti si Caratnaul, SärataBanul, Crivina, Odaia-Banul, Fra-

sinul, Lipia i Verguleasa. Ocolul II, cu resedinta tot in
Buzdti, se compune din : Mierea

sati Adincata, Produleasa, sforile Ndeni, Ciolanul, Bradul cu sforile, Sf. Gheorghe-Noti, Barbuncesti, Izvoranul, Miluiti I, Miluiti II, Barbul, Sarata-Banul, Lastarul, Mägura, Unguriul, Ratesti, Pirscovul i Lunca-Frumoask Piclele, Arhimandrita,

Schitul, arnul si Runceni.

pe clad In cea maI mare parte a tareI, pretul unuT hect. vindut nu trece peste 400 leI, In Buzau, e maI mult timp de cind pretul hectaruluI variaza intre 700-800 lei, ceea ce nu. se vede de &it In jud. Roman. Izlazele cele maI intinse au rämas acum numaI prin munti si serva atit pentru pa5unatul oilor cit si al vitelor marI. Cele maI importante sunt : Siriul, unde pot paste anual 6000 ()IL

802, ca! 10714, epe 9506, minji 1538, asin1 106, catirT 5, ber-

bed 16072,

or

165729, mief

89449, tapT 928, capre 10948, vierT 2045, scroafe 8979, znascurl 12112 $i purceT 10937. Rasele aflate in judet, sunt Cah orientall, miei, via fara

www.dacoromanica.ro

I SU ZXUL (J UDET)

1.00

BUZ ÄUL (JuDET)

forta mare, si caei pot suferi un
traid cit de cumpatat. CeT de cimp sunt ceva mal' mar!. Re-

atentiune ce dati agricultoril localnid apiculturd. Un stup pro-

numita rasa, can* de Bisoca, carI

duce, in termen de milloc, io leI; ded produsul total al ion
e de le! 66650. Cultura viermilor de matasä pe la anul 1860 era In floare,
puind jud. Buzad aproape in ca-

in vechime erati cautatI pana in
tal-He cele maI departate, aproa-

pe ad disparut ; totusI cail de
Bisoca se disting si azI prin iuteala si tarja copitelor si sunt

groasa si opind. Tot aci raportaro si colocariile, din care cele mal multe sunt in orasul Mizil, apoI in Buzad si In cite-va comune de munte, mal' cu seama in plaiul Slanic. Pentru fabricarea postavu -

id s'a infiintat de citI- va anI
(1883), stabilimentul de la Moara - Episcopid Buzad, a d:lui I.

cautatI pentru postalioane.

pul acestei productiud. Cantitatea insemnata de gogosi ce
producea si multimea duzilor ce

Vitele cornute sunt propra ale tara, despartite In rasa de m'ante si rasa de cimp. Pentru
munca cimpuld, marii proprie-

tele se serva mai rnult cu bol
din Moldova. Bol ungurestI aproape nu se vad. Incercarr de a Incrucisa vitele locale cu cele de Elvetia s'ad facut multe, dar

se plantasera mal' In toate partile, atragead sume Insemnate, variind filtre 300000 400000 leI anual. AstazI abia mal produce 350-400 kg. gogosI, ceea

ce nu poate satisface niel trebuintele taranilor din localitate. Industria. De si activitatea locuitorilor e absorbita de agri-

n'au reusit. Singur d. Casotti,
dup5. un Indelungat timp si cu marI cheltuelI, facind Incruci-

cultura, totusI lipsa de pamint
cultivabil in unele partT de munte, inlesnirea si eftinatatea cu care se procura materiile prime,

Garoflide, unde se Licreaza anual 200000 kil. lIna., din care se fabrica s.ofe de postav si dimii pentru valoarea de 60000 le! anual. La acestea se poate adauga tesaturile de lira pentru trebuintele domestice, precum : dimiI, sarid, plocate, zeghiT si mal cu seama scoarte lucrate cu multa abilitate, gust si soliditate, de tarancele muntene si mal' cu seama de cele din com.
Mizil si Lipia. Pt.ntru acest scop

sed cu mal toate rasele renumite din strainatate, a reusit O.

alba acum o rasa, care se distinge prin frumusete, vigoare si
vioiciune.

Rasa ovina e reprezentatamd

beneficiul ce ele asigura, apoI necesitatile domestice, etc., ad facut ca si industria sa nu fie uitata, ba din contra O. atragä

In tot judetul prin oaea tigae,
apoI bIrsana si stogoasa. Tigaea

din ce in ce mal mult atentiunea locuitorilor. LumInarlile si sapunariile, o datä in floare, sunt asta-zI des-

judetul are 26 pive si 2 dirste. Calugaritele de la Ratesti si Barbul, pe linga diferite tesaturI de matase si borangic, bete alese, etc., lucreaza mohair de diferite colorl, atit pentru imbracamintea lor, dit si pentru
comert.

neagra abia acum a inceput a
se introduce. In oile manastirilor se gasesc si cu alte color!, mal cu seama rosii, a caror tina serva pentru mohair. Caprele

Pentru transformarea laptelui

fiintate. Mide trebuir4e se satisfac prin import. Lumlnarile de ceara se fabrica Insa in localitate. Zalhanale erad doua, : cea la

in brinza si cascaval, judetul are ti casara* si r t3 stine. CA*R. la munte sunt : Viforita,
Tega, Siriul, Podul - Caluld si

sunt de o buna rasa, curat romineasca.

Musa; la dmp: Luciul,

Mar-

Porcii sunt cei comuni intregd taxi.; rar se gasesc incruciser! cu porci sirbestI, unguresti, etc., prin comunele Blajani, Zi-

la Sapoca si cea din comuna
Simileasca, unde O. tala anual 2200 vite cornute si 5000 °I si capre. Cea de la Sapoca a ince-

gieni, Largul, Mizil, Breaza si
Baba-Ana, productrid anual cascaval 120000 kgr., 130000 kgr. brinza : de burduf, de cosulete si urda, si 200000 kgr. brinza, al-

li$teanca, Fundeni, etc. Tot d. Casotti a reusit a avea o nota
rasä din diferite incruciseri, care

tat de pe la 1870, lar cea de
la Simileasca In 1885.

sa Intruneasca: marime, carne gustoasä si grasime suficienta.

Tabacariile n'ad fost niel o data in floare; singura care a
functionat si functioneazä regulat e cea de la Moara - Gher-

ba, sati de putina, apoi : unt de oaie 20000 kgr. si 140000 kgr.

lapte de putina, care se pune
In comert, parte pentru consumatiunea locala, iar parte se ex-

Este de notat ca, cimpul in genere e mal avut in vite de
clt muntele.

manoaia, din orasul Buzad, la
care se mal' poate adauga cea din strada Dorobantilor, trifiintatä

Mierea si ceara aproape ad
pIerit din cultura si micul numar

de 6665 stupi ne arata putina

abia de citI-va ani. Pieile ce se tabacesc serva pentru cizmarie

porta ; asa brinza alba trece In Austria si mar cu seama in Viena, servind ca aliment lucrator119r din fabrici, lar cascavalul de cImp se vinde in Bulgaria si

www.dacoromanica.ro

BUZAUL (JUDET)

110

BLIZXUL (JUDET)

Turcia. Cea mar renumita productiune a judetuld, in aceasta.
1-amura, e cascavalul de Penteled,

chile de fama.; cea din Pogoane 15 chile ; cea de la Episcopie to chile; si cea din catea Dobro-

la fabricarea tuicer si a ote.
Zmeura atrage cîÇTva coleetorT In locurileLde munte pen-

a carur reputatiune e bine stabilita afit in tara, dit si In strainatate. El se fabrica, in termen
de mijloc, cam 80oo kgr. anual,

gel, (ambele in orasul Buzad), 7 chile ; sad un total de so chile

pe zi, cea ce a anual 15000
chile. Aceasta fajnä se desface parte in Buzad, parte in Rtmnicul, Putna si alte judete. Sunt
127 morr de apa si 34 facae, mar toate pentru macinat porumbul.

tru a face dulcead. Ce1e mar reputate gradinT de poame iln
oras sunt: a d-lur Marghiloman,

cea ce nu poate satisface toate cereri/e, din care cauza e in/ocuit cu cel fabricat in muntiT Musa, Siriul si Podul - Calului, care are un gust aproape egal. In timpul din urma, cascavalul de Penteled (fabricat In casarla

a case! N. Stanescu si a Episcopier; iar in judet : a d-lur Pr. Casotti, a d-lur Marghiloman

(Fundeni), a d-lur PerieteanuBuzad (Beceni), a d-lur N Bagdat (Tohani), a d-lur Mares (Fefeler), a d-lur C. arlova (GuraNiscovuluT), etc.

Din fina mdcinata se fabrica pibe in 43 brutarir, aflate atit
In orasul Buzad si Mizil, cit si prin comunele rurale. Bragagerir sunt 9.
Pentru fabricarea rachiulur de

Viforita si la Tega) a inceput sa piardà din calitatea sa, atit
din cauza lacomier fabricantilor, cit si din lipsa de bacT expertr. Cel mar renumit baciu al Bu-

Padurile &era lemne, nu numar de foc, dar si de lucru :
Pentru fabricarea scindurilor,

bucate era o povarna In com.
Simileasca, care de citr-va anT nu mar functioneaza; lar pentru fabricarea tuicer de prune sunt

zriulur a fost Petre Baciu, mort In 1865, in virsta de 103 anT.

judetul posea 102 herastraie, aflate cea mar mare parte in
comunele Nehoiasul, Gura - Teghir, Lopatari, Bisca-Chiojdulur,

El a fost adus de Episcopul
Chesarie, pentru oile Ep'scopier,

264 poverne, cu un numar de
328 cazane, situate in mar toate comunele de munte. O parte din vinul produs trece asemenT in industrie, servind la

ett. Scindurile din Siriul sunt
superioare. Tiganii rudarr fabrica in mal multe padurf : copar, lopetr, litigue, etc., apor cärbuni sad mangal. In comuna Tisaul si in comuna Marunti-

care pascind Penteleul, a facut renumele acester productiunr. Filr sar aú continuat arta paria-

telul lor si ciad Penteleul era al lur Persescu, cascavalul de
a ci inca nu-sT desmintea repu-

fabricarea spirtului de vin

si

mar cu seama a meliser. Melisa de la schiturile Gavanul i Cio-

sul, rodea se practica pe o
scara intinsa. In comuna Vipe-

tatiunea. Cu moartea lor a inceput sa devie de o calitate inferioara. Suma, ce se poate incasa pen-

lanul are o reputatie bine stabilita. In com. Ulmeni s'a infiintat In 188o o fabrica de coniac a caser Amanieux si I. Naville ; tot aci se conserva o mare cantitate de vin pentru export. O altä fabrica de coniac s'a in-

resti se fabrica hambare. Fabricarea donitelor, , a putini-

tru aceasta productiune, se ridica la 740000 leT anual.

lor si a altor obiecte de lemn, precum : mese, seaune, etc., se face in mar multe comune de

Laptele de yac! i bivolite, pe Ruga consumatiunea casnica,
trece o parte in comert, fie ca lapte, fie ca unt saU smintina.

munte, dar mar cu seand in
Nehoiasul, Gura- Teghir, Lopi-

Untul de vaca, de si se produce in cantitate de cam 800000 kgr., nu se pune in comert anual

fiintat la Zoresti (com. ValeaTeanculuT), de C. Cirlova. Tesatura cineper si a inulur, de si cu instrumente primitive, se face cu multa soliditate ; lar pentru impletitul fringhlilor e
o fabrica in ora.sul Buzad. Se fac incercarT si pe la scoalele rurale,

tari si Paltineni, mide tot-d'odata se face sindrila sad sita
pentru acoperisul caselor. In co, muna Bozierul se fabrica buto-

de cit in cantitate de 240000,
reprezintind o valoare de 720000

iase de tuica cu multa. ara si gust, mal cu seama cele- din
vergele. Padurile dad ghinda, girul pentru ingrasatul porcilor ranza pentru tabacitul pieilor. In ce priveste industria pro-

leT, cea ce da, pentru intreaga fabricare a lapteluT desfacut In comert, 1460000 ler anual. Industria bazata pe productiunile vegetale e reprezintata prin 102 morT de aburi sau dfn care mar trisemnate sunt : cea dirr Mizil, lucrind pe zi 18

futre care se pot cita lucrarile fkute la scoala din GlodeanulSilistea.

Uleiul de in si nuca nu poate indestula niel trebuintele locale. Poamele cele multe, pe cae' le produce judetul, se consuma parte in localitate si parte serva

venid din substante rninerale
avem

Extragerea petroleular, care
se face in corn. Monteorid (Futv dul-Sarati1), unde, din 1860, °tu&

www.dacoromanica.ro

BUZXU L (JUDET)

11

BUZXUL (JUDET)

a inceput aceasta industrie, s'a

sapat peste 1000 puturi,

din

care functioneaza 274, unele primitive, lar altele sistematice, Cu

adincime 'Ana la 200 metri ; lar unul (sistem american) pana

la 400. Aceste puturI produc zilnic 2000 decalitri pleura cu tarie de 320, saa un total dc
800000 decalitri pleura. anual. Din resturile de pleura., tot adi se fabrica diferite uleiurT pentru ungerea vagoanelor, trlsu-

servindu-se cu ceca ce natura le-a pus la indemina. Pentru extragerea pietreI de constructiunI, judetul are mai multe cariere, din care mal insemnate sunt : a) Ciuta (Podul-Tiser), care dà piatra pentru temeliI, ornamente, trepte, canale, cruel', etc. ; se distinge foarte mult prin uniformitatea maseI i inlesnirea cu care se poate sculpta, din care cauza
permite a se sapa intr'insa chiar obiecte de arta. b) Pietroasa (muntele Istrita), ceva mai durd,

are un comert dezvoltat cu tuica, lemnaria i brinzeturile. Cascavalul de Pentelea e cautat pana. In partile cele mal departate ale

Ord. Poamele aduc asemenI
oare-carI foloaselocuitorilor m un-

teal', earl le desfac la &imp in schimbul cerealelor. Mierea ceara fiind putinà si comer cu dinsele e neinsemnator. Una si pieile se exporteazd in mare parte in Austria. Petroleul trece in Austria, Bulgaria si Turcia, in cantitate caen de

rilor, etc. Pleura se maI exploateaza. In com. Mdruntisul,
comunele Tiga i Cuculesti, unde

functioneaza. 40 gurI de puturi au o adincime de 120 m., &rid

dar avind vintuti si alte substante straine in masa sa. c)
Brinzeasca

300000 decalitri anual. Vinul, de si se produce relativ mult,
se exporta putin. Mare parte se

i d) Muscelul-DariI, fabricele de coniac consuma in

pe zi 650 decalitri, Cu o task
de 290. Aceasta 'Acura. e transformata. in gaz in fabricele din comuna Sirmileasca, a asociatilor Christodorescu , producind

care da piatra cea maI durd si care se poate intrebuinta
cu succes în bordurI de trotuare, etc. Piaträ de constructiunI

de la Ulmeni i Zoresti; o mica
parte, maI cu seama vinul negru, a-

junge pand in Bucuresti si chiar afard din tara. Nu maI putin

se mal afla in comunele Mon
teorul, Breaza, Tisaul, Pandtaul, dar inferioarä celeI din cariere-

32000 decalitri anual, a dial
P. Catanescu, producind woo° decalitri. Tot de la Tega, d. N. Bara.teanu aduce pleura pentru
fabrica sa din com. Merei, unde

le de mal sus.

insemnat este comertul cu vitele, din care unele se ingrasa pentru Mat, jar altele se desfac pe la diferite tirgurI pentru
trebuintele agricole. Importul judetuluI se face in

Piatra de var se af1ä maI
in toate apele de munte ;
cel

se fabricd pana la 5000 decalitri anual.

Pleura insa cea mal buna
cea din com. Piclele (Mierlari), care are o tasie de 400, dind la I 00 pleura, 70 petrolea. Aceasta pleura se rafineaza in fabrica din com. Maracineni, producind anual 8000 decalitri petrolea.

mal bun var se fabrica. la VerDesti, Pirscovul, Calvini si maI cu seama. in com. Rusavatul, care produce varul gogon pentru spoit. (Maria ordinara se practica
in

cea maI mare parte din Austria, mal cu seama pentru magazinele de brasovenie, lipscdnie si Minarie, apoI masinI agricole, obiecte de fontd, taminte, etc. BacaniI aduc o
mare parte de marfurr din Constantinopole. Importul din Franta,

cite-va comune si maI cu

seamd in : Mizil, Niscovul, Calvini, Pirscovul i Policiori. Comerful ,ci tirg-urile.Co-

Germania, Anglia, e neinsemnator. Pentru inlesairea comerciuluI,

IncercarI de extragerea pacurd s'ati facut si in alte localitAtI, dar farà o deplina reusitd.

mertul und judet, ca si al Ord din care face parte, sta. in raport direct cu productiunea sa
agricola i industriall. Buzdul aAnd o produetiune destul de insemnata, prin urmare, relativ

judetul are maI multe tirgurI
din care cel mal important este Dragaica. Scopul principal pentru care s'a infiintat acest tirg, a fost desfacerea rind, de aceea

In total dar, judetul produce
4504000 decalitri petrolea, ceca

ce reprezinta un milion leI; la -care se mar pot adauga inca
200000 lei , valoarea palcureT

comertul an e bine dezvoltat.
Cel d'intia loc, fArà indoiald, 11

el se tine in zilele de 18-24
Iunie, dupa tunderea oilor. lina se vinde naaI la fie-care

brute si a altor derivate ale el. Sarea, de i. este multa, in judet, dar nu se exploateaza. In
comunele de munte, apele fiind skate, si adunatul sareI etfacil,
rmaI totT locuitoriI nu o cumpara,

ocupa cerealele, care mal mult de jumatate se vind pentru export in diferite partY ale Europd. Pietele cele maT importante de desfacere sunt,garile :
Cilibia, Mizil i Buzda. Muntele

sttna ; nu se mg lasa in depozite si nu se mal aduce la
ergurI. Comertul cel mal insemnat ce se face acum, la

acest erg, e cu vite cornute

www.dacoromanica.ro

BU ZAUL (JUDET)

112

BUZÄUL (JUDET)

si mal Cu seamA Cu

atit

cepe din gara Buzan, atinge par-

Buzdii-Vadul-Sorestilor, In-

de lux, cit si de hergheliï, apoi cu trasurI, lemnarie, tesaturT, cizmärie, obiecte de ruda.rie, etc., precum i marfurf de brasovenie, lipscanie, marchita.nie, häinArie, mode, bacanie, etc.

tea de E. a orasulul, trece riul
Buzan' printre catunele Blajani
FocsAnei, ese din judet In co-

muna Zilisteanca si se indrepteaza. spre Rlinnic. Are lungimea de 22 kil. i in judet halta
Bobocul.

cepind din soseaua nationala (la 3 kil.) in cat. Haimanalele, trece prin Zilisteanca, Fundeni si Vadul-Soresti, avind o lungime de

9 kil. 670 m.
Vernesti-Tisdul, trecind prin

pentru care vin magazine, atit locale, cit si din alte judete. De la infiintarea cailor fierate, tirgul decade din an in an. La 29 Iunie acest erg se muta de la Buzan, la Mizil, tot sub numele de Dragaica si tot cu aceleasT märfurT ; e aci insa mult

comunele: Niscovul, Grajdana

e) La acestea se poate adduga linia fierata, in stare de proiect, Buzan -PatArlage. 2. CA! nationale : soseaua nationala, venind din Ploesti, trece prin Mizil i Buzan, apof, prin com. Märäcineni, se indrepteazd

cu o lungime de 30 kil. 940 m.
Niscovul-Tohani (DrumulViilor), trece prin comunele : Valea-TeanculuI, Gura-Sal-6.g Pietroasa-d.-s. i Tohani, cu o lungime de 3 I kil. Vernesti-Valea-TeanculuT, cu o lungime de i kil. 925 m. Mizil-Cislaul, trece prin comunele : Tohani i Jugureni, cu

Dona tIrgurf de mar mic. toamna. numite Valea-TeanculuT, incep la 15 Septembrie si
se termina'. la 15 Noembrie, in zilele de Simbata i Duminicä ;

unul din aceste tirgurT se face tot pe locul i in baracele guita Drägaica, avind numele Carol I, iar altul In com. Vernesti in apropiere de com. Va-

spre Rimnic si Focsani. Pe aceasta osea sunt doul podurT de fier, unul peste riul Buzaul, cu o lungime de 536 ni. si altul peste riul Cilnaul, cu o lungime de 76 m.
Calle judetene sunt : a) 1. Buzan-frontiera, prin comunele : Vernesti, Cindesti, MA-

lungime de 32 kil. 858 m.
Mizil-Cilibia, trece prin comunele : Amarul, Glodeanul-Cirlig, Glodeanul-Silistea, Cotorca, Meteleul, Pogoanele, Caragelele

lea-Teancula Aci se desface
multa' butnarie, lemnäric, poame, zarzavat si alte obiecte necesare culesulta viilor. In fine mar e tirgul de la S'apoca, care incepe la 9 Martie i tine pana la 30 Aprilie In toate Miercurile si Joile. La aceste tirgurT

gara, Viperesti, CislAul, Maruntisul, Patirlage, Paltineni, Nehoiasul si de aci la frontiera,

avind o lungime de 93 kil. 460
metri.

si Cilibia, cu o lungime de 73 kil. 788 ni. Berca-Policiori, cu o lungime de 8 kil. 100 m.
Pirscovul-Goidesti, trece prin comunele : Trestia, Balanesti, Boziorul, BrAesti si GoiI O.

2. Buzan-Braila, prin comunele : Tabarasti - Cilibia - Cotul-

CioriI, cu o lungime de 30 kil. 400 metri.
Calea mixtA Buzau-Urziceni, prin comunele : Costesti, Cioranca, Mihailesti i Glodulb)

desti, cu o lungime de 29 kilometri. Nehoiasul-Gura-Teghir, cu

se maT pot adäuga cele 127 ce se tin in diferite comune, maT cu seama de munte, la deosebite särbätorT, cu o durata de o zi, cel mult tres si
unde se consuma mal mult de cit se vinde. Numarul circiumilor in tot judetul e de 1088.
n'ir de comunica/le. r. Caile fierate sunt doua : Bucuresti-Braila, care intra In judet pe l'higa comuna Mizil,

lungime de ro kil.
Tintesti-Albesti (din
so-

Sarat, de unde trece in judetul Ialomita, avind o lungime de
40 1/2 kil.

seaua mixta), cu o lungime de 19 kil. 578 m.
Maxenul-Albesti, prin Sme-

c) Gane vecinale sunt : I. Sapoca-Lopatari, prin comunele : Cernatesti, Carpiniste, Beceni, Gura-DimieneT, VintilaVodd, Mänesti si Lopatari, cu o

eni (din soseaua mixta), Cu o lungime de 22 kil. 580 m.
d) CA! comunale sunt : Lipia, Merei, Monteorul, Gura-Sal-ata', Stilpul, aringa, Pietroasa-d.-j., Breaza si Vintilean-

lungime de 41 kil. 905 m.
2. Buzaa-Rusiavatul, incepind din soseaua nationala, in com. MAracineni (3 kil, departe de Buza(í), trece prin Maracineni ,
Plescoi, Gura-AninoaseT, Robes-

trece prin orasul Buzan si ese
din judet pe la com. Cotul-CioriI,

avind o lungime de 65 kil. Pe
aceasta linie sunt statiunile : Mi-

ca, care toate cad perpendicular in soseaua nationala, apoI:
Cochirleanca-Scurtesti, Scurtesti-Sageata-GAvdnesti, Gheraseni-Costeti, Blajani-Maracineni,

zil, Ulmeni, Monteorul, Buzan
Cilibia.

Buzan-Mdrasesti, care in-

ti, Pirscovul si Rusiavatul, cu o lungime de 57 kil. 550 m.

Zarnesti-de - Unan, PogoaneleCalddresti-Padina si Cislaul-Cal-

www.dacoromanica.ro

BUZXUL GUDET)

113

BUZXUL (JUDET)

vini, avind un total de 155 kil. 27 m. lungime.

La acestea se me pot adluga : soseaua comuna15. MizilBaba-Ana-Boldesti, i oseaua Pietroasa - d. -s. -Breaza-Vispesti-

rata s'a unit cu pl. Tohani i plaiul Sanie cu plaiul Pirscov, atit in ceea-ce priveste puterea administrativA, cit
i judiciará..

din registrele stArif civile, pe perioada de 5 anI 1879-1883,

care nu a fost tocmal favorabilA populatiund, poate din multimea boalelor ce bintuiail atuncl, precum: anghina, variola, tifosul, etc., ne dA urmAtorul rezultat :

Marca jud. este o bisericA un soim ; biserica, in semn cá.
aci este scaun episcopal, soimul, poate pentru cA jud. Buzdti era

Nleni-Fintesti-Jugureni.

Totalul cAilor acute de judet si comune este : Cï judetene, 164 kil. 360 m.; vecinale, 368 kil. 894 m.; co.
munale, 155

unul din cele ce procurati
multI soimI Domniei (vel Mon-

teorul) pentru

a..

fi

kil. 27 m. Total

trimisI la

In jud. BuzAti media anuall a nasterilor era atundi de 7104, a deceselor de 4679 si a cAsltoriilor de 1548. Populatia eres-

Constantinopole. AstA-zI pasA-

688 kil. 281 m.
Din acest numAr 219 kil. 569

rea care se pune pe

sigiliile salí pe tabelele oficiale, depin-

tea dar cu un numAr de 2428
suflete anual. DupA sex, numlrul nAscutilor se repartiza astfel : 3678 bArbatI si 3467 femeI; iar al decedatilor: 2467 bArbatI si 2209 femeI. AstA-zI creste-

m. sunt impietrite, 84 kil. 202 m. in executare si 384 kil. 510
m. nelmpietrite (1891).

de de capriciul sculptorula, pic-

Pe Ruga aceste cä, jud. are
mal' multe drumuff naturale, din

torula sati al cela ce comandá. sigiliul saü tabela. Sigillile din 1831 ati o pasare in zbor, probabil un porumbel.

rea populatid se poate evalua
la 3200 suflete anual. DupA religiud erati in 1888: 193041 ortodoxl, 2192 mozaid, 1148 catolicl, 256 protestantl, 4 gregoried i 13 mahometad. DupA cultur5.: ci tiintA de cante 1945610c.; iar arA stiintl,
177198 loc.

care mal insemnate sunt drumul Bogdanuld, drumul Fierului, drumul SAriI, drumul AmaruluI, drumul BuzAálul (al Dealului), drumul Oilor (Grindul movila ManciuluI-Buz5b), LopAtari, drumul_ Penteleula, etc. a cAror

Populafia. Judetul era populat in 1888 de 196654 locuitorI, formind 43250 familiI, care dupa starea civill, se impArteati
ast-fel : bArbatI cAsAtoritT 39910,

necAsAtoriti 4982, vAduvI 3092,
meI

descriere se va vedea la
ra respectiva. Impiirfirea

lite-

divortatI 227, bAetI 51422; femAritate 39910, vdduve

Jud. BuzAil e impArtit in 3 plAsI

si 3 plaiurI : Plasa SAratd, formatA din
orasul BuzAil si 16 com. ru-

rale, Cu 73 cAtune si 30 subdivisiunI.

6047, fete 50964, saa un total de 99633 bArbatr si 96921 femer. ToatA aceastA populatie trlia In 40588 case si da un numär de 36291 contribuabilr. In vedere cu intinderea teritoriduI jud., erati decI cite 2.52 hect. pentru fie-care locuitor. Dupa nationalitAtr, populatia se impártea ast-fel : 192419 Rom'Id, 145 BulgarI, 2192 IzraelitI, 324 GrecI, 1223 Austro-Un-

Dupl drepturile politice se
impArteali in acelasI an ast-fel: Pentru Camerl: 547 alegAtorf In colegiul I, 1014 In colegiul
al II-lea, 865 in colegiul al III-lea

direct si 990 prin delegatie; iar pentru Senat : 296 In colegiul
I si 353 in colegiul al If-lea. 'Top' acestI alegAtorr &Si 4 senatorI si 7 deputatI. NumArul alegAtorilor lnsA varieazA din an in an. Dupl numArul alegAtorilor, Buzeul ocupA al IV-lea loc in
tarA.

Plasa Cimpuld, formatA

din 22 comune rurale, cu 72
cAtune si 14 subdiviziunI. Plasa Tohani, formatA din orasul Mizil i 17 comune ru-

rale, cu 57 catune si 12 subdiviziunl.

garr, 70 Italica, 39 PolonI, 56
GermanI, 16 FrancezI, 15 Rusr, 16 Armed, 17 TurcI si 22 StrbI.

In 1898 populatia s'a ridicat
la 224000 locuitorI. TiganI sunt ca la 7000 suflete, imprIstiatI prin diferite comune, mal cu seamA in : BuzAti, Simileasca, Cindesti, CislAul, Fun-

Plaiul Buz5.5, format din 17 com. rur., cu 160 cltune §i
46 subdiviziunI. Plaiul Pirscovul, format

din 16 comune, cu IZO cltune
48 subdiviziunI;

Populatia acesta jud. a mers tot-d'a-una crescind. Asa, dupà recensAmintul din 1844, judetul avea 133942 loc.; dupl recensAmintul din 1860: 144326 loc.;

Plaiul SlAnic, format din 19 com., Cu 91 cAt. si 39 subdiviziunI.

De cItT-va anI (1891) pl. SA5671W. Ma ele thcl

dupá. recensAmintul din 188o: 182130; dup5. cel din 1885: 183225; lar dupa cel din 1890: 196654. Datele exacte, culese

deni, etc. ColoniI de Sasr, stabilit In secoliI trecutl In comunele:- Calvini, Niscovul, etc., asimilat dar carr acum cu desAvIrsire poporuluI romin
15

Geotparic. Vol. II

www.dacoromanica.ro

BUZkUL (JUDET

114

BUZ 'AUL (JUDET)

avind limba, religia si datinele
sale, precum si aceleasI drepturr politice. Bulgaria' in Buzad sunt foarte numerosI si venitT in doua colonir.

culeasca, in 1792), si spitalul militar.

Pentru populatia rurala si cea

latie medie anuala de 240 elevi. Acest liced, de la 1889, este

Prima colonie e venia in 1806 O s'a stabilit in partea de N.-E. a orasului (in suburbiile
Girlasi si Brosteni), ocupindu-se

saraca, medicamentele se dad gratuit Yusti /la. Pentru rez-olvarea micilor pricini dintre locuitorr
este (i 88g): cite o judecatorie comuna15., In fie-care comuna, iar pentru pricinf mai marI sunt 4 Ju-

instalat in propriul sad local,
constructiune frumoasa, zidita de

Ministerul Instructiund. E frecuentat acum de 515 elevT si

posedá o biblioteca avuta

s't

importanta. Un seminar, infiin-

gradindria. A doua colonie, a venit in 1828, dar negasind locurI proprice, parte a trecut la Ploesti, parte la
cu

decatorii de Ocol: in Buzan,
Mizil, Plescoi si Patarlagele. Pen-

Hui; cei ce ad ramas in Buzau

s'ad stabilit In partea de V. a
orasului (extremitatile stradelor : Carol I si Unirea) si in co-

tru apeluff, afaceri ruar insemnate, etc., se afla in orasul Buzad un Tribunal, de a doua instanta, care depinde de Curtea de Apel din Bucuresti. Tot In

tat in 1838 de Episcopul Che sane, si care avea in 1890 un numar de 9 profesor! si o populatie medie anuala de 60 elevI (solventI si internr); a fost
desfiintat in 1893, si localul saA

orasul Buzad' este si o Curte
cu Jurati. Numarul proceselor ce se

muna Maracineni, catunul Potroceni. De si sunt numaratI
intre
Romliff
si

restaurat si marit in 1898 va servi pentru o scoall normall de invatatort. ase scol! primare de bletT, din care 4 In BuzaA, 1 In Mizil si 1 in manastirea Berca, cu un numar de 18 institutor! si o populatie de 960 elevi. Patru scoale primare de fete, din care 3 in Buzad si 1 in Mizil, cu un numar de 12

exerciteaza

drepturI politice, insa cea mal

judeca de tribunal prezinta urmatoarea medie anuala: civile
zoo, corectionale 645, divorturT
48, apelurt civile 270, apelur!

mare parte inca nu stid bine
rorulneste si traesc aproape 'filtre dinsiI.

corectionale 400, comerciale 25,

institutoare si Cu o populatie
de 470 eleve ;
1 IO

Serviciul sanitar. Actualmente, din punct de vedere sa-

executarr 218, epitropir ioo, e-

coa.le rurale,
si

fecte 30, mezate 31, dote 83,
vinzarI 291, secuestre 24, ipoteci 86, testamente 27, conventiuni 130, separati! patrimoniale 8, interdictiI 4, pensil alimentare io, propriri in mina a 3-a 7, firme 29, donatiuni 14, falimente I r, adoptii 6, corespondenta 6 si electorale 8. Numarul crimelor da media anuala de 30.

frecuentate de 6580 blet1
976 fete.

nitar, judetul e impartit in

5

circumscriptiI : 1. Plaiul Buzar',

avind un spital In comuna Patärlagi, un medic, un vaccinator si o moasa ; 2. Plaiul SlanicPirscovul,

avind un spital In

coalele primare rurale stad sub privegherea unui revizor scolar, a asid resedinta este in orasul Buzau. Pentru invatamintul primar si secundas cheltueste in genere numal statul,

manastirea Nifon, un medic, doT vaccinatorl si o moasa; 3. Pl. ampuluI, n'are spital ; are
irisa un medic, doi vaccina.tori

iar pentru cel rural, atit

o moas5.; 4. Plasa Sal-ata, dotatA acum cu un spatios si frumos spital, construit de domnul Monteorul, pe proprietatea sa Monteoru are un medic, doI vaccinatorr si o moasi

Judetul are un arest preventiv, zidit in 1888, in toate conditiunile cerute, cu intretinerea
caruia se cheltueste anual (1889) leI 5700 pentru personal si 7500

statul cit si comunele, irisa Cu o parte mal mica. coalele rurale, intretinute numai de co-

mune, sunt II.
Mara de scoalele publice, mal sunt in orasul Buzdu si institute

private: 2 de baeti si I de fete,

cu o populatie de 58 elevi si
66 eleve. La aceste se poate adauga si invatamintul confesional izraelit Cu 2 colf de bleti si I de fete, frecuentate de 198 elevi si 25 eleve. Cultul.Mal top' locuitorif judetulur sunt crestinf ortodoxI,
avind biserici mar prin toate comunele si catunele. Dintre confesiunile straine n'are nicr una

sa; 5. Plasa Tohani, are un spital in comuna Mizil, ser-

vid si orasenilor MizilenI, cu un medic, dor vaccinatorr si o
moasa.

pentru material. Media detinutilor in fie-care an e de 350 barbati si 5 femei. Numarul advocatilor e de 48. Instrucpnnea. Pentru instructiunea publica, judetul posedd :
un liced, fost gimnaziti infiin-

In oras sunt : spitalul comunal, spitalul judetean, spitalul
Girlasi (institutie particularA, fon-

dat de Paharniceasa Maria Min-

tat de comuna in 1868, care in 1884 a trecut la stat, cu un numar de 12 profesor! si o popu-

www.dacoromanica.ro

BUZÄUL (J UDET)

115

BUZXUL (JUDET)

temple sad bisericr, afara de izraelitir, cari ad in Buzad o sinagoga si douà case de rugaciunr,

iar in Mizil numal o casa de
rugaciunr.

ler 14 banT; timbre, inregistrarT si amenzI, 144766 ler 79 banT ; veniturr extraordinare, 16009 lei 49 banT ; amenzr judecatorestr,
17714 ler 20 banT ; arenzT de mo-

59 banT; despagubirr de la insurater, 17619 ler, 93 banT ; pro-

dente de la debitorif statulur, 50930 le!, 69 banT; din costul porumbuld dat loc., 94326 ler,
68 banT ; ramasite din exercitir inchise, 495120 le!, 85 banI ; Eforia Spitalelor, 36681 le!, 67 banT; Casa Pensiunilor, 184056
le!,

Numarul bisericilor e de 289,

sil', 759685 leT 02 banT ; arenzl

din care 275 servesc, iar 14
sunt parasite. Din cele 275 bisericT, numar 268 ad preotl, iar la cele-l-alte serviciul se face de preotir de pe la bisericile vecine. Numarul preotilor e de 270; diaconT sunt 5, cintaretT 261 si paracliserr 191. In cea mar mare parte din bisericile de la comunele rurale, cintaretil implinesc si serviciul de paracliserT.

de padurr, 142306 lei 30 banT ;

chirir, 3159 ler 75 bad ; subventie pentru pompierT, 32000 ler; taxa pentru elevir aflatI in scoala militara, 1100 ler; taxa pentru elevii din internate 6075
ler ; Camera de Comer t din Ploesti, 4994 ler o8 banT ; licenta, 186772 leI 50 banT ; zecimI de

75 ball; Casa Scoalelor,

percepere, 91619 lei 25 bani ; taxa de transmitere 3432 ler ;
poduri peste rlurT, 8940 ler ; des-

13828 ler, o6 banT; conservare la Casa de DepunerT, 6420735 ler, 39 banT; Casa de Dotatie a Oaster, 23258 le!, 20 banT ; zecimI si diferite veniturr cuvenite case! judetulur, 845620 le!, 81 banT. Veniturile judetulur, pe a-

Pe finä aceste bisericr de
mir, mar sunt 7 monahale, dintre care: Episcopia Buzauld,

cest an, din fondul zecimilor,
subventiunT si extraordinare :

pagubirr de la insurateT, 99538 leT 29 banT ; procente de la debitorir statulur, 9459 leT 47 banT ;

427700 ler; din fondul drumurilor : 149145 le!, 75 banT ; to-

Ciolanul, Gavanele, Nifonul si
Gavanul pentru calugarT ; iar IZA-

testi si Barbul pentru calugarite,

cu un numár de 105 calugarT si 1 1 r calugarite. Toate aceste bisericr, impreuna cu cele din
jud. Rimnicul Sarat, formeaza eparhia sad diecesa Buzaulur si

din costul porumbulul impartit locuitorilor 17966 ler 63 banT si ramasite din exercitiT inchise
2925081d 6 iban!. Total 2738986 ler 81 }Dad.

Sume incasate: pentru Eforia Spitalelor, 97128 ler, 90 b.;
Casa pensiilor, 78321 leT, 02 b.; Casa de DepunerT, 2202265 leí,

tal: 576845 ler, 75 banT. Venitul comunelor rurale: le! 397959, 74 banT. Regia Illonopolului'. De la tutunurr, 992155 le!, 80 banl ; cartl de joc, 6761 leT, 20 banT ; timbre, 160071 le!; sare, 85626
le!, 75 banT. Total 1244614 leT, 75 banT. Creditul agricol. VeniturT din dobind 100/00, 82372 ler, 28 banT; veniturl din dobinzr 2°/o, 440 ler, 30 banT; beneficid, 180 Id. Total 82992 Je!, 58 banT.

stad sub privegherea si ascultarea Epis copuluT acester eparhir,

al carda scaun este in Buzad.
(Vez! Buzau-Episcopie). Finan/ele. Diferitele darT si

veniturr se incaseaza de Casieria generara al carur sedid este In orasul Buzau. Din punct de

44 b. ; Casa de dotatie a oaster, 22740 Id; Creditul agricol, 8111 ler, 25 b.; zecimI si diferite veniturr cuvenite case! judetulur, 440496 leT, 97 banr. In anul 1898 veniturile se impartem-1 ast-fer:

Telegraful ,ri Polla. Pentru
serviciul telegrafo-postal, judetul posea. 4 oficir: Buzad, Mizil, Patarlage si Plescoi, precum si douä biurourr postale rurale la garile Monteorul si Cilibia,

vedere financiar, judetul este impartit in 4 circumscriptir de
control : Buzad, Mizil, l'atarlagele si Plescoiul si 32 circumscriptir de percepere. Comunele,

ca si numarul lor, in ceca ce
priveste circumscriptia de percepere, sunt supuse adesea schimbárilor.

CM de cornunicatie, 222336 lel; fondera, 635645 le!, 56 b.; extraordinare, 448 Id; amenzr, 21138 leI, 04 banT; arenzI de mosiI, 327959 le!, 36 banI ; arenzI de padurr, 77750 le!, 96
chirir, 7377 ler, 30 banT ; subventiunea pompierilor, 33000 ler; elevr in internate, 3450 ler; elevI strainT in invatamintul primar, 2125 le!; elevr strainI in invatamintul secundar, 1530 ler; Camera de Comert, 4206 leT, 92 banr; licenta, 153572 le!, 40 b.; zecimI de percepere, 111088 leT,
banT ;

afara de biurourile instalate la
fie-care

gara pentru serviciul

editor fierate.

Veniturile statulur In judet, in anul 1888-89, ad fost :
CM de comunicatie, 196930 leI; patente, 86738 le! 22 batir; fonciera 500 si 6°/0, 446179 ler
07 banT ; taxa 50/0 33961 ler 07

Armata. Pe teritoriul districtuld Buzad se afta urmatoarele
corpurT de trupa :

1. Infanteria. a) Regimentul
Buzad, No. 8, compus din 3 bata-

lioane permanente si cu schim-

banT ; bauturr spirtoase, 137431

cite patru companir fiecare, avind resedinta In orasul
bui,

www.dacoromanica.ro

BUZÄUL (JUDET)

116

BUZAUL (JUDET)

Buzan si un efectiv
4380 camera combatantI i 2000 dispensatt si auxilian, in care intra i rezerva.

vatna pentru calatorif i martotal de furile, care se duc i vin din Austria, pe albia riulut Buzad. Istoricul. Urm ele ce caracterizeaza epoca de piatra, at1t paleolitica cit si neolitica se gasesc

lor. Dintre aceste pesterr vom cita : Casa-Hotilor si Platra- oi-

Regimentul Buzatl, No. 8

mulut, din muntele Istrita, in care s'au gasa i resturt de arme, apot Piatra Bogzir, Alunisul, Crucea - Spatarulut, Agatonul, Piatra-Gaurita, Gaura-Zmeulur, etc.

de militil, cu resedinta in Buzad, compus din 2 batalioane, unul cu resedinta in Buzati si al doilea cu resedinta la l'atarlage; avind un efectiv de 2800
oament combatantl si 1190 dispensatt si auxilian. Gloatele, can' nu sunt organizate in regimente, atl un e-

Cu abondenta si in jud. Buzäu. Vom cita: topoare, lanct, ciocane, etc. gasite la Niscovul, ValeaTatarilor, Bisoca, Biidea, etc. Pe

Getir cazutt sub dominatiunea Bastarnilor, Dacit, fratil lor,

muntele Fintina-Hotilor se vad
inca resturt de hirburl de diferite forme, instrumente de oase, lo-

se intind peste teritoriul ocupat de dinsit si lasard in acest
judet douà cetAtI : Comidava Ramidava. Dupa Ptolomen, Comidava a fost unde e com. Pietroasa-d.-j.; ruinele Comidavet se vad Inca. Ramidava ar fi fost pe albia riului Cilnaul, in apropiere

cuinte scobite In masivul
care ne probeazà cu certitudine,

fectiv de 3660 combatantI si
2700 dispensatr si auxilian. Cavaleria. Excadronul al 111-lea din regim. 6 calarast.

cd acest judet a fost cunoscut
omulta preistoric. Venind la timplif istorict, pe la anit 500

Artileria. Regimentul 7
artilerie, cu resedinta in Buzau, are un efectiv de 1990 oament

activI, din can numat a patra parte se recruteazà pe teritoriul districtulut Buzan. Contingentul anual al tineri-

inainte de Christos, dup. cum ne spune Herodot, Dacia a fost locuit5. de Scitt, iar partea singa a Dundre de Scitit agricultort sati Scolott, de la carr ne
aU ramas o mare parte din movilele ce imbrazdeaza judetul, mal' in toate senzurile. Pe la a-

de Clociti. Romanh cucerind Dacia, de si teatrul actiund lor s'au intins in Transilvania, Ba-

nat si Oltenia, totust aa autat O. se asigure de tot teritoriul ocupat mai inainte de Dad si
Cumal seama de localitatile for-

lor, ce se recruteazd pe teritoriul districtului Buzan este de

r350 in media, din can se alimenteaza corpurile aratate la No. I, 2 i 3, in plus alte corpul-1' i servicir ale annater, can'
ati resedintele in alte garnizoane.

nul 340 a. inainte de Christos se stabilesc in aceste partI Gecet d'intiiu barban din popoarele tracice, Cu oare-care inclinatiunt spre stabilitate si cultura. El" 1st ridicaserd 3 cetatt intre Bräila si Calarast, ca sa

tificate de dInsir, distruend pe unele si consolidind pe altele, dupa cum le dicta interesul strategia . Romanit mentinura

ambele cetatl dacice din jud.
i mal cu seama a Comidaver (Pietroasa) ti dete o mare
Buzau

In orasul Buzatí sunt con stru-

ite dona cazarme: una pentru
Regimentul de infanterie si alta
pentru Regimentul 7 de artilerie ;

ambele sunt proprietatea armater, lar cele-l-alte corpun si serviciI din garnizoana stau in case
inchiriate.

poata prada cu inlesnire cetatile grecestI de pe malul M5.reI-Negre, asigurindu-si tot de o data retragerea in muntir apropiati, in care sapau pestert adinci, unde sa se poata ascunde in timpI de restri$te. In anul

intindere, puind-o pe baze solide, cu o grosirne de 2 metri, in forma unuI vast patrulater, unde stabilisera un lagar, ale
carel ruine se N'Ad inca in poa-

lele de S. ale muntelui Istrita.
Urmele RamidaveI nu se cunosc,

335 innainte de Christos, maAustro-Ungaria, sunt
rele Alexandru, incepind expeditiunea contra lor, trece Dunarea

Pichete. Pentru paza fruntariel

insirate pe hotar un numar de I I pichete, din care: Botita,
Poiana-din - Cale, Cocianul, Balabanul i Giurgiti sunt de vara, Uscatura - Teharaulur, Pasarea, Brazeul si Lacul-luI-Dobrin, de

pe la Silistra si in apropiere de
Calarasi dete peste o cetate a lor

dar in apropiere de locul unde a trebuit sa fie aceasta cetate, s'a gasa un mare tezaur de monede romane, care erail aduse de undele izvorultu Clociti, orI

de cite on veneau mart. Tot
din perioada romana a mal ramas urme din Valul-lut-Tralan, pe care d. Schuchardt, in 1885, le a co statat pana in apropiere de com. Amarul. Gotit revarsindu - se asupra Europer, pe la anul 238 dupa

si o distruge, lar Getit invinst fug in muntir apropiatt. Neaparat ca muntir apropiati nu puteati fi de cit ai Buzdului, ceca ce se poate sustine si prin multimea pesterilor sapate in el, pe

jama, lar Crasna i Checa sunt

si de vara si de lama. Pichetul Crasna serva í ca punct de

care traditia le atribue

www.dacoromanica.ro

BUzik.UL (JUDET)

117

BuzXuL (ruDET)

Christos s'ati ramificat In doud : Ostrogotl si VizigotT. Vizigo-

tiunea umild in care se gdsea
acum, ingrozit si de Hunii, carl
incepuserd invaziunile ion In Da-

tiI se stabilesc in Dacia, unde parte rdmin pdginT, parte devinise cre$tinI. EI ati ocupat

mele. Dupd PeceriegT, vin, pe la anul io65, CumaniI, carr, ingro-

zitT de Madi', ce inaintati sub
conducerea luT Gingiscan, se re-

cia 11 care if zdrobiserd inca o

data armatele sale, trecu Dundrea ca sd se inteleagd cu Gotif luatI captivI de Valente, cu gin-

$i Buzdul. Probe despre aceasGota ta avem urnatoarele : pdginT sub comanda luI Atanaric, incep persecutiunile contra Gotilor cre$tinT i Sf. Saya Gotul, a cdruia memorie se serbdtoreste la 24 Aprilie, este 'Mecat In riul Buzati. b) Un insem-

trag in muntiT CarpatT. De la dInsiT, de sigur, a amas in topica numirile: Comana, Cirioindne$ti, Begul, Bontul, Bilhacul

dul de a forma acolo un noti stat i apoT a se intoarce de a
lua pe GotiI ama$T i cu totiT sd se stabileascd In Moesia. La plecarea sa nu-sT lud cu dinsul tezaurele, ci le ascunse in jurul ceatiI Comidava, unde era fortificat. Moare insd in Constantinopole la 381, iar tezaurele ruin necunoscute pdnd in anul 1837, cind Episcopul Chesarie, scotind piatrd din muntele frita, pentru nenumdratele sale constructiunT, lucatorir deterd

$i altele, precum si mal milite
movile, la care s'ar putea adduga cu oare-care probabilitate si Tu-

nat trib al Gotilor, CauciI, se stabilesc in poalele Carpatilor
(«Ad Caucalandensem locum al-

mulul-Cetatea din cdtunul CirlomAnesti, care a fost un vast cimitir al lor.

In fine vin TätariT, ultimul popor barbar, care a maT devastat pamintul RominieT $i prin urmare i judetul Buzda. Cu-

titudine silvarum inaccesum et montium cum suis omnibus declinavit». Am. Marcellinus. Res gest. XXI, 3 4), In tara Cauca sau Coca. Se $tie insd, cd o mare parte din muntiT BuzduluT poarta si azI numele de Coca. A$a, incepind din riul SlAnic, com.
Vintild - Vodd i pana in virful munteluI Istrita, gdsim i astd-zI

maniT, necutezInd sd se opuie
T Atarilor, parte se retraserd peste

peste o micd parte din acest tezaur, care acum, se afld in Muzeul de AntichiatT din Bucuresti, sub numele: Closca
Cu puiT». AntiT, stabunT aI Slavilor, chemati in ajutor de HuniI

Dual-e, parte in muntT. Nepotul luI Gingiscan, Batukan,
urmdri pana în Ungaria (a. 1241).

O parte din hordele sale, sub
conducerea luI Bugeac, se intoar-

numirile: muntele Coca, valea
Coca, apor cdtunele sati Coca-Plind, Coca- Seacd, CocaScheeT, Coca-Antemireascd, Co:

de la Dundre, vin in secolul V
si gdsind teritoriul dintre Siretul Dimbovita cu totul gol, se stabilesc aci. In secolul VII vin peste dinsiT Bulgarif, sub ducele ion, Isperuch, subjugd pe primir

sea in Rominia, tredind muntiT pe valle PrahoveT si ale BuzduluT. RominiI din muntif BuzduluT, PrahoveT i aT VranceT, im-

ca-NiculestT, Coca-Mereiascd, Coca-Dara, Mucelul-CociT, Coca-Sa-

ringa, etc., care ne pot convinge pana la evidentd cdCauciT se stabiliserd aci. (Vezi si Odobescu : «Notices sur la Roumanie», Paris 1868, p. 399-405). c) Atanaric, regele Gotilor, fiind

preund cu Cumanir refugiatI la dinsir, cercará sd li-se opuie, dar Bugeac trecu peste &mil $i se stabili in locurile Ion. Din nuineroascle urme rdmase de la TA-

SlavI si formeazd un vast stat
de la BalcanT pana in regiunile
depArtate ale TransilvanieT. Cum

cd Bulgaril erau foarte nume-

rosI in acest judet, se poate
proba $i prin faptul cA in topica judetuluT sunt peste 2000
de numirT slavone. Din timpul invaziunei Maghiarilar (a. 893), n'a ramas
niel

taxi, pe lingd o multime de numili in topicd: muntele Tdtarul, muntele Tdarutul, Valea-TAtaruluI, etc., maT avem fortificatlile de pe platoul S dpoceT, ruinele i putul din comuna Aldeni, antul-Tdtarilor, intre comunele Grdjdana si Niscovul.

invins de imperatorele Romanilor Valente, (anul 367), pe malul SiretuluT, se fortified inteo

cetate romand, in muntl, pe un
afluente al SiretuluI. Afluentele n'au putut fi de cit riulBuzdul ;

o urmd, afard poate de

muntil n'au putut fi de cit Istrita, in jurul cdruia erau stabilitI CauciT, i cetatea n'a putut fi de cit Comidava, care e
a$ezaa la poalele acestui munte.

cite-va cuvinte in topicä, prei altele. PecenegiI, popor fino-atar, veni id dupd Maghiarr, calcä si acest teritoritl, unde de sigur

In plaiul BuzAti, de la comuna Calina $i pand la frontarie, sunt mal multe locurT, care poartd
numele de TAtarul. MaT Insemnate sunt : Viea-TAtaruluT, din

cum : It$fa, MiclAusul

Ceea ce confirma si mal mult acest fapt, e si imprejurarea cd Atanaric, nemultumit Cu pozi-

s'au stabilit o parte dintr'insir, cdcr apa Pecenega din plaiul
Sldnic le conserva nealterat nu-

care se vede si acum cite-va vite de o grosime insemnatd, ruine de o micd ceatuie, unde
traditia zice, cd a fost biserica
tdareascd ; Petera-TAtarulul, in

www.dacoromanica.ro

BUZ;101, (JUDET)

118

BUZAUL (JUDED

muntele Carafte. In fine, chiar in orasul Buzar', in locul unde
este acurn grädina publica, exis-

al V-lea cel mare, ddrui Episcopiel Buzdulur, infiintatä de tatal salí, judetul Braila (anul 1544),

venise spaima tarer. Gheorghitá

Stefan, cu trupele sale, veni in Buzad, unde se opri trer zile,
apor inainta spre Sarata. In ziva

ta pan pe la 1835, un put,
zis al-Tatarulul. Cu descalicarea lui Radu-Ne-

pe care TurciT pusese stapinire in anul 1546. Episcopul Atanasie voi sa-si apere acest
dar, lusa TurciT respinsera incercarea sa si mar devastara incà odata aceste locurr. (Vezr Sincar : Cronica», ed. II, anul 1554, pag. 288). In anul 1596, hanul tataresc profitind de absenta trupelor lur Mihaiä, veni si se stabili In Buzad, cind pradà iar pe locuitoriT acestur judet, precum .si pe cer din Prahova si Brdila. Mihaili venind in Buzara, vindeca

de 17 Iunie 1656, lupta se incepu aci $i Seimenif fura respinsr spre Prahova ; Racoti insa, care venise din Transilvania prin

gru, luind finta s tatul romin,
gasim in relatiunile luT Giacomo di Pietro Lucari, ea RaduNegru a zidit cetatT la : Cimpulung, Bucuresti, Tirgoviste,

plaiul Teleajenulur, ir opri din fuga ion si asa SeimeniT fiind
apucatr "filtre douä. armate, furä

Floci si Buzatl. Aceasta relatiune pare a se adeveri si prin faptul ca pe dealul Gruiul, din
comuna Saringa, se yací si astäzi" ni$te ruine, pe care tradi-

zdrobitr cu totul. Cer ce seapara luard drumul spre Baila

si in trecerea lor prin Buzld, mar jefuird inca °data aceste
locurr. (Miron Costin, «Croni-

tia le numeste Cetatea-luI-Negru-Voda, addugind chiar c5. acest Domn ar fi avut si o alta

in parte aceste rele prin diferite daruff, ce facu, ata unor biseria cit si locuitorilor. (A se vedea Condica episcopieT Bu; Sincar, gCronica», ed. II, a-

cele», vol. I, pag. 350). In anul 1689, Neintir, adusr de Balaceanul, venira sub comanda generalulur Haisler i ocupara tara. Domnul Constantin Brincoveanu se duse la ce-

cetate pe apa Negreasca din
comuna Maxenul, de unde r-a
si ramas numirea. In timpul luT Alexandru Basarab, Buzaul exista ca tirg sal"' oras (la a. 1350).
Prin secolul al XVI-lea si al XVII-

nul 1596, p. 416).

N'apucase sa se uite aceste
devastatiunr, cind Vasile-Lupul, Domnul Moldover, incepe expeditiunile sale contra lur MateiuBasarab, Domnul Muntenier (a-

tatea Floci, unde era sultanul Caiga, ca s1 se inteleaga cu acesta si sa chibzuiasca ce ar fi

lea, numerosir boieri aT acestuT jud. incepura sa joace un rol im-

de acut. Sultanul trimise pe
l'Atad contra lor, dar Brincoveanu, temindu-se ca Tharir sA

portant in Istorie, ba adesea dispuie de tronul tärer; dar a-

aceastä influentä a lor a fost
in multe rindurr pernicioasa locuitorilor. Dupa moartea luT Neagoe Ba-

nul 1637-1639). Timus, ginerele lui Vasile-Lupul, viind in
Buzar.' cu Tatarif, pradd si arde judetul, arde schitul Frasin etul (Episcopia actual4), si din oras nu rämine piaträ pe piatrá. (Miron Costin, < Cronicele», vol. I, pag. 333. Balcescu, (Mag Istoric»,vol. I, pag. 206. Sincal,cCronica >, ed. II, vol. III, anul 1637,

nu dea foc Bucure$tilor, unde se fortificaserd Nemtir, fugi in Buzda, lar pe Doamna Maria

cu alte jupinese le asigurd
mandstirea Bradul. Dupa retragerea Nemtilor, , Brincoveanu serbd foarte pompos Boboteaza In Buzda $i in ziva de 7 Ianuarie 1690, porni spre Bucuresti. Doamna Maria facu cu aceastA ocaziune mar multe darurr in&
ndstirilor Banul $i Bradul. (BAlcescu, «Mag. istoric», vol. II, p.

sarab (1521), o mare parte din
boerr recunoscura Doran pe fiul

sää Teodosie, dar cer din Buzalá se opuserd i aleserä un al-

tul, favorit lor, pe Radu - Calugarul si cu armele Il instalara In capitala tarer, Tirgoviste
Partidul luf Teodosie chierna in ajutor pe Mehmet - Beg, de la Nicopoli, care invinse pe Radu tale capul ; apor, dupa indemnul comisulur Badicul, trimise un numár de Turcr contra boerilor buzoenr, pe carT ir robi, devastind tot-d'o-datä judetul in mod cum nu s'a mar auzit pana atuncT. (Balcescu, «Mag.

pag 47-48).
Dup." moartea 'uf Mateiu-Basarab, SeimeniT cart se revolta-

152; vol. V, pag. 112.

inca.r:

será si pradall tara, detronara
pe Constantin - Basarab (1656) si puser5. Domn in locu-T pe Christea, spatarul lor. GeorgeRacoti, Domnul Transilvaniet, si
Gheorghit5. Stefan,Domnul Mol-

Cronica», editia II, vol. III, pag. 237).
In prima sa Domnie,Nicolae Ma-

vrocordat alungd. $uba$ir Turci,

care se intilniserd mar in toatA partea de cimp a judetulur pAnd
la Niscov, (Balcescu, «Mag. ist.»,

tom. I, p. 158). Radu al IX-lea, fiul lur Kadu

dover, venia in ajutorul alungatulur Domn, si impreuna facurd planul sa distruga aceasta armata de mercenarT, care de- .

vol. IV, pag. 1o7) ; in a doua
Domnie, viind in BuzAti, pe de

o parte ddrui Episcopulur 200

www.dacoromanica.ro

BUZAUL (JUDET)

119

BUZXUL (PLAIO)

talen, pe carl sa-1 la din veniturile judetuluI, pentru a putea sustine scoala, ce era infiintata Inca din timpul luI Matein-Basarab, lar pe de alta dete hrisovul din 1728, prin care inchina manastirea Banul, manastirer din Larisa, numita Dus. ca.(Balcescu, «Mag.ist.», v. IV. pag. 127).

din aceastà cauza i limba vor-

bita e departe de cea proprie
adevaratilor RominI. LocurI istorice mal insemnate sunt: Pietroasa - d.-j. (Comidava), Clociti (Ramidava), Pecenega, Coca, Sapoca, SantulT'Atar-flor, Tumulul-Cetatea (din

nu, e tatal DoatnneI Neaga, sotia luI Mihnea turcitul, decedata pe la 1614, lasind mostenitor pe fiul san Negoita Tataranu, care mal*

in urma s'a calugärit sub

numele de Nicolae si a fondat schitul Negoita din com. Sarata i ma-

nastirea Pinul-cel-Mare din Bräest.i Mitrea Vornicul, a carui l'ata Neaga Mitroaia se confunda

Sub urmatoriI Doma FanariotI, TurciI se intinseserà din

cat. arlomanesti), Jidova, Bisoca, etc., din timpurile vechI ; lar din timpurile mal nota sunt :
Cetatea-luI-Negru-Voda, Cetatea luI Vintild-Voda, Zidul- DoamneI - Neaga, Cucuiata, Crucile, din com. Särata, Palatul - luIBrincoveanu, etc.

adesea cu Doamna Neaga Tatáranu. Mihain Postelnicul si

ce in ce in jud.,

i

Capanliii,

sub pretext de comert, jefuiail
totul i depunean prazile in ma-

fui sati Stoichita, Spatarul ot
Sal-ata, ti-alai:1 la 1659, inruditii Cu Negoita i Mihain Postelni-

gaziile ce stabilisera la Clinciti. Inceperea campaniilor rusestI contra Turcilor fura asemenI fatale locuitorilor. Judetul fiind in catea ambelor armate, Rusii
cereal"'

proviziunr

i

podvezI,

Turcir ucidean si jefuian ce le esea inainte, lar in anul 18°6 detera foc si orasuluI, care arse
cu desavirsire. Din aceste cauze locuitorii de

Familif istorice. Cele mal insemnate famibil i persoane istorice ale acestuT jud. sunt : Radu al V-lea cel mare si descendentii saI: Radu Paisie, Mircea Ciobanul, Alexandru i Mih-

cul, continuati acum prin Sarateni. Banul Udrea, a cäruI
sofá, jupineasa Grajdana, Cu un alt frate al el', postelnicul

Badea ot Badeni, a fondat manästirea Grajdana, lasind i alte monumente istorice in jud., din

nea, care s'a turcit. Mihalcea Banu ot Cocorasti, al caruia
fin, Patrascu Spdtarul, traia pe la 1640. andestiI, descendentI din Mihalcea Vornicul ot Pa-

care mal insemnate sunt Crucile de la Sarata. Ienache, Banul ot Lipia, mostenit de Pirvan Vistierul.

la cimp se imprastiard in toate partile i abia dupa 1828 uniz
incepura a se Intoarce la vechile

tarlage, care traia pe la 1590
16o5, lar fili san Negoita. Clucerul andescu, Moise Spatarul andescu, George Spatarul andescu se stabilesc mai in urma la proprietatile Ion din poalele muntilor, unde se si intemeiaza

Buzäul, plaiu, ocupind partea de
N.-V. a judetulul Buzan. Se mar-

lor locuinte, san a fonda nota
sate.

gineste la N. cu Transilvania, la V. cu jud. Prahova, la E. cu
plaiul Pirscovul, lar la S. cu Tohani i Sarata. Suprafata sa este de 97465 hect., din care 8990 arabile, 48045 padure, 8410 fineatd, 18786 izlaz, 2092 livezr, 281 vir i 10861 sterp. Acest teritoriti se imparte in 90
mosiI i 90 padurl mar insem-

Toate aceste nenorochl a facut ca judetul sa se pustleascä altI locuitorI, de multe ori strainI, sa vie si sa ocupe locurile parasite. Daca vom adäuga
invaziile, ce mal tot-d'a-una a trebuit sa treaca prin acest

judet, vom intelege lesne de ce

tipul romin, mal cu seamd in partile de cimp, se intilneste atit de rar. Singurele comune in care Rominul s'a mentinut
neainestecat si conservat clasica figura romana, sunt :
Manesti,

satul andesti. Aceasta familie se stinge cu Serban andescu, care a avut numaI douä fete, cae casatorindu-se ati devenit una Luxandra Cimpineanu alta Maricuta Lehliu. Mihnea Postelnicul ot Badeni, ginerile luI Coada Vornicul, trdia pe

nate, posedate parte de stat,
parte de cele 8o de cete de mosnenl aflate inteinsul, precum cite-va particulare, afard de cea ce poseda improprietaritif insuratell. Terenul este foarte muntos i avut in pasunr, padurI i substante minerale. A-

la 1530. El e cel mal' vechin
membru cunoscut al acesteI
insemnate familiI, Bädeanu, stinsn. pe la jumätatea secoluluI trecut. TataraniI, vechia familie, ai careia membiI eran stabilitI in com. Blajani i Pirscovul, stinsa

lesti si Lopatari, din plaiul Sldnic; Goidesti, Braesti si in citva Balanesti i Trestia, din plaiul Pirscov; apoI Gura-Teghir, Nehoiasul, Paltineni, Chiojdul, si Colti, din plaiul Buzan. Tot

la 1752 cu Radu sin Dragan
Clucerul, care a murit ara mostenitorY. Vlaicu, Clucerul Mara-

gricultura consta din cultura porumbuluI, putin grití i alac. Clima, de si aspra, e sanatoasa Vite sunt : 8571 bol, 3623

www.dacoromanica.ro

BUZ:4UL (01bW

120

BUZ:4UL (ORAS)

vacT, 1856 vitel, 310 cal, 361
epe, 167 minzl, I I bivolf, 30 bivo-

Din punctul de vedere financiar, acest plaiü avea in 1889:
6193 contrib. din earl 719 comerciantf RominT si 13 strainl. Sta-

durea Cringul, ocolind-o la N.-V.

lite, 7458 capre, 8 asinI, 23760 oí, 5670 porcT si 1369 stupT.

si da in hotarul mosier la V., continuind pe hotaril Stilpuluf, trece pe la capul mosieT Balta-PlopuluT si ajunge in hotarul mosieT Grosani (Stambuloaica, din com. Costesti), pe

Industria constä in lucrarea
lemnuluT, fabricarea brinzeT, a ra-

chiuluT de prune, tesäturT, etc. Loc. posedä 49 morT de al:A, 30 facae, To piue, 93 fierastrae putine masinT agricole. TirgurT are 54; circiumI 127.

bilimente 246. Venitul caselor, leT 84645 ; taxa proportionaki, leí 1963.65; venitul fonciar, lei 955320; darea caller de comunicatie, leí 37158 ; patente, lel
7001.94; fo nciera, leí 49600.61;

care merge pana in apa Negreasca ; la S. pe apa Negreas-

Comunele din care e format sunt 17: Calvini, Catina, Chiojdul-din-Bisca, Cislaul, Colti, Gura-TeghiT, Laposul, Märuntisul, Mläjetul, Nehoiasul, Paltineni,

taxa spirtoaselor, lei 21667.50. Total fiscal, leí 116065.55. Perceperea, leT 9385.61; judetene, leí 19088.83; drumurT, leT 5995.99; comunale, leT 19088.83; comer-

ca, ja pe hotarul mosier Verguleasa, pana da in apa riului
BuzaCi.

Panätaul, Pätarlagele, Rusiavatul, Sibiciul-d.-s., Valea-MusceluluT i Viperesti, caff toate sunt formate din 162 catune si 41 sub-

ciale, leí 21782. Total general, lef 169842.64. Budgetul comunelor e de leT 58731.36. Are 18 scolT de baetf si i de

Suprafata acestuT teritoria e de 1370 hect., din care 503 vatra orasuluT, 178 padurea Cring-,u1, 1500 mosia orasuluT i ca 200 mosia Girlasi. Terenul e ves, intrerupt de micT declinatiunT. Apele car' 11 uda, sunt:
riul Buzail,

fete, cu o populatie de 788 ei 80 eleve. Carte stiu 2411 locuitorT. Biserici sunt 6o, deservite de 47 preotT, 51 cintaretT si 34 paracliserT.
levT

la E.;

Iazul-Mori-

diviziunI mal insemnate. Resedinta acestul plaiü a fost totd'a-una in com. Patarlage. Popu-

latia sa este de 33380 suflete,
din cari : barbatI insuratl 7019, neinsurati 58o, vaduvI 443, divortatI 15, bdetT 9016 ; femeT maritate 7019, vaduve 681, fete
8607. TotT acestI locuitorT träesc

Acest phi(' pana. in 1844 a fäcut parte din jud. Sacueni,
and desfiintindu-se acel judet, s'a alipit Buza
Buzäul, comund urband tala jud. Buzau, situatä pe malul drept al riuluT Buzau, in pl. SdratiT, pe al 24° si 29' 45" longitudine si 45° si 9' 15- latitudine boreala, avind ingAime d 'asupra nivelulur marli 118 metri ; la distanta de Bucuresti de 128 kilometri. Limitele sale
i

lor, (abatut din riul Buzati), la N.-E. ; apa Negreasca la S. s't canalul, abdtut din Iazul-Morilor, care strabate partea de N. a orasuluT. Pentru trebuintele domestice si alimentatiunea se intrebuinta pana acum apa de puturl, care contine multe materh neorganice si mai cu seama

In 8261 case. Dupä nationalitap' sunt : 35278 RominT, 15

capi-

var, ceca ce o face improprie nutritieT si prin urmare gadteT. Acum cu nouele lucraff de edilitate, aceste inconveniente ati disparut si orasul se alimen-

Greer, 2 IzraelitT, 46 Austro-UngarT, 4 BulgarT si 8 ArmenT. Dupa profesiunT : 137 lemnarT, 190 rotar, 23 timplarr, 66 butnarT, 7 zidarT, 8 crofter'', 27 tronarT, 22 cizmarl, 50 fierarT, i masinist, 5 boiangiT, 27 cojocaff, 18 brutal-I, 33 vararT, 3 olarT, 4 barbierl, i tinichigiù si 18 mangalagiT. Media na5te-

teaza cu apa buna subterana,
adusa prin tu burr din Cringul. Din punct de vedere al constitutiuneY geologice, terenul e ar-

sunt: la Est apa riului Buzau, incepind din punctul de hotar
al mosiei Verguleasa, pana in

gilos, acoperit de un strat subtire de humus. Partite mal joase

sunt acoperite adesea de ape
stagnante, dind nastere mutter boale $1 mal cu seama frigurilor intermitente. Clima. Orasul fiind situat pe ses si departe de orT-ce adapost, este expus vinturilor.
Gurile

rilor e de 1130, a deceselor de 721, a casatoriilor de 258. Po-

dreptul catunului Vadul-Pasir, de aci apucà pe hotarul mosieT

pulatia creste cu o medie anuall Girla5i (proprietatea Gherman), de 409 suflete. co- In cite-vada in hotarul mosier Vapana mune ca Pätarlagele, Maruntitra-EpiscopieT, pe care merge sul, Paltineni, etc., fetele se nasc pand in apa .AreteT; la N. inin numar aproape indoit ca bd. cepind din apa Aretel, contieta', pe Mild in altele, precum : nua tot pe hotarul mosieT VaCisläul, Chiojdul, etc., nurndrul tra-EpiscopieT, pana da in hobaetilor intrece cu mutt pe al tarul mosieT Simileasca-Banul,
fetelor.

Buzaul, Slanicul,
adu%/tutu-

Cilnaul, stau deschise asuprasa

In partea de N. si N.-E.

pe care merge pana linga pa-

cind in contra-T suflarea luT Munteanul si a subdiviziel

www.dacoromanica.ro

BUZXUL (ORA)

121

BUZXUL (ORA)

sale VrInceanul (N.-N.-E.). Cri-

I salí Valea-TeanculuT, de la 18

vatul, sprinten, rece si violent, cu infioratoarele sale sueraturr, fi bate in partea de N.-E. ; Austral sati Saracill, nu mar puin aspru, violent si uscat, bate in partea de V. si N.-V.; In
fine Baltaretul, lin si bine-fa-

Septembrie pana la 15 Noembrie, care se tine in toate Simbetele si Duminicele si tirgul
saptamtnal de Simbata. Are treT piete Oborul, Sf. IngerT si Da-

Dupd nationalitä.tr se iraparteail ast-fel 13991 RominT, 151 GrecT, 2112 Izraelifi, 800 Austro-Ungari, 44 GermanT, 13
FrancezT, 25 ItalienT, 36 PolonT, 16 SirbT, 76 BulgarT, 13 RusT,

calor, 11 bate in partea de S.-

S.-E., rar si de o scurta durata. Aceste vinturT, adesea ne-

cia. Cea d'intiiii, atit pentru alimente, cit i pentru vinderea cumpararea tuturor obiectelor necesare traiulur, cea d'a doua numaT cu alimente, iar
cea d'a treia pentru zarzavaturr, lapturT i intru cit-va pentru Incaltaminte. Vite are : 865 boT, 620 vacT, 235 viteI, 28 bivoli, 122 bivolite, 586 cal, 363 epe, 122 minjI, 340 or, 36 capre, 4
asinT

7 ArmenT si 16 TurcT. Dupa
pro fesiuni se imparteail ast-fel : 1489 comerciantr, din carT 1046
RominT, 231 IzraelitT §i 212 stra-

plAcute, fac ca nici 50 zile pe an, orasul sá n'alba atmosfera linistita. Tot din cauza vinturilor, atmosfera e foarte variabila

'ni de diferite nationalitatl. MeseriasT sunt 466, din care mare parte strainT i mal cu seamd IzraelitT. Media nasterilor e de

648, a deceselor de 507, a casatoriilor de 114. Populatia eres-

si cu treceri subite de la frig
la cald si vice-versa. Seceta e
predominanta ; rar verl cu ploae suficienta, rar ierne cu zapada, care sa.-1 acopere solul. Anotimpil n'aii o durata fixa, iar primavara aproape lipseste ; toamnele insa, sunt lungY, calde si
placu te.

te cu o medie anuala de 141
suflete.

i 1210 pord. Stupi 140. CA! de comunicatie are : a)
Buzau - Rimnicul-

Acum Buzaul are 19000 loc.
Comuna avea in 1890, 3463 contribuabilT, din carr 1021 comerclantl RomlnI, 210 strainT i 217
IzraelitT. Budgetul comuneT, care

Liniile flerate: Buzar' - Ploesti ,

Sarat, la care s'ar putea adauga
Buzad - l'atarla ge. b) oseaua. nationall: Buzail-Ploesti i Buzaii-Focsani. c) oselele judetene : Buzati-Fronfiera, Buzaii-Rusiavatul, BuzariBraila, Buzati-Urziceni si in fine d) maT multe sosele vecinale coi

linia

In 1889 era de leT 501156.16,
acum e in suma de leT 825036.94.

Agricultura sa e restrinsä, avind mar desvoltata cultura gildinelor de zarzavat, al caruT pro-

dus indestuleaza nu numaT lo-

calitatea, dar se exporta pana in pärtile departate ale täriT mal cu seama in Baila, Buenresti si Oltenia. Industria este aproape in fase. (A se vedea
industria judetuluT, unde e coprinsä si a orasulur). Are 8 morT pentru macinatul 'grluluI si al porumbuluT pe Iazul-Morilor, precum i dota morT cu aburT. Comerciul principal consta din desfacerea cerealelor, a vitelor, a lemnelor, a vinului, a spirtuluT, a tuiceT, a brinzeturilor, etc., care par-

munale ale comunelor circumvecine. Circulatiunea in oras si imprejur e inlesnita prin trasuri cu caT: 6o birjT de plata i 153
particulare.

Orasul Buzati e format din
urmatoarele partl: Tirgul, Episcopia, Banul, Domneasca, Brosteni, Frasinetul, Girlasi si Posta, care reunindu-se aU dat nastere
orasuluT actual, sub-divizat acuin In urmatoarele sub-urbiT : Tirgul,

Pentru administrarea orasuluT este un consilitt comunal, avind In cap pe primar. Consiliul e compus din 15 membri : 8 alesT de 501 alegatorT, cari formeazä colegiul I, i 7 de 957 alegatorf directI sí 623 prin delegatie, carT formeaza colegiul al II-lea. Orasul e imparta In 4 colorT : Rosu, Negru, Galben

Albastru. Paza de noapte de zi se face de agentiT politie-

nesti si de 120 gardistI. In oras e resedinta TribunaluluT, a dota JudecatoriT de ()col, a Sub-PrefectureT plaseT Clin-

te se consuma in localitate, parte

trece si in alte judete. Importul pentru magazinele de lipscanie, hainarie, marchidanie, brasovenie i bacanie se face cu

IngerT, Episcopia, Banul, Sf. Nicolae, Girlasi, Brosteni Posta.
S-tiT

pulul, a CurteT cu Jurl i a Poli-

Populatia sa era in 1890 de
17300 loc., din cari : barbatT in-

deosebire din Austro -Ungaria Turcia, apoT din Germania, Elvetia, Franta si Rusia. TirgurT are : Dragaica, de la 18-24
Iunie ;

suratI 3313, neinsurati 440, vaduvI 480, divortatT 106, baeti 4453; femeT maritate 3313, Ocluye 766, fete 4427. Aceasta

tier. E resedinta Episcopului Eparhid Buzail , a ConsistoriuluT, a ProtoiereuluT judetulur, a RevizoruluT scolar si a Sub-InspectoruluT silvic, a OficiuluT telegrafo-postal, a Creditului agri-

tIrgul de toamna Carol
Maa,: Diclio lar Gengralic.

populatie traia In 3780 case, cea-ce da cite 7 loc. pentru o

col, a Casierier generale, etc. Instructiunea publica e reprezentaa prin urmatoarele scoli:
Liceul i coala profesion ala de
16

66760.

II.

www.dacoromanica.ro

BUZXUL (ORA)

122

BUZXUL (ORA)

fete; 8 scoli primare : 4 de bdetI

si 4 de fete, si prin 3 institute private: 2 de bäetI i i de fete,
precum i prin 2 scoli confesionale, una catolicd si alta izraelita. Are 6 biserici: Episcopia, Banul, Sf. ingeri, NegutatoriI, Sf. Ni-

In noul frontispicia nu s'a trecut data vechei fondärI. Biserica Negutätori a fost ziditd pentru prima oard de Badea Obre!, la anul 1649, dar a cdzut curind in ruine; urinele ei aa

Filoteia. Sfintitd 8 Septembriex., (Stilul acestur frontispicia , ca

stat pdnd. in anul 1806, cind a
ars Buzdul. Ruinele eraa cunoscute sub numele de Biserica-Ti-

i Brosteni, afara de capela de la cimitirul Dumbrava
colae

biserica in ruine Girlasi. Este

o sinagoga si 2 case de rugdciuni ale Izraclitilor. Numdrul preotilor de mir este de II, dia conr sunt 3, cintdrerf io, paracliserr 5, afard de personalul mo-

gdnceI, (porecld datd de Greci in deridere). Pe la anul 1700, Caloian capitanul de Buzati, rezideste aceastd bisericá putin mai la N.; a cheltuit lei 32000
Cu rezidirea, dup5. cum se declard

al bisericei de la Gdvdnesti, etc., denota cd autorul lor e Gabriel Munteanu, profesor pe atund la Seminar). Sf. Nicolae a fost zidità pentru prima oard la 1826, de cdtre grddinarif bulgari, de uncle si numirea el' de Biserica-Sirbeasca. In secolul XVIII-lea exista in

Buzda inch' o bisericd, situatd
in fata GrAdiner Publice, pe lo-

cul unde se aft' astd-z! farma-

nahal al serviciului Episcopief. Are o statiune meteorologica de al II-lea ordin, 3 farmacii, 4 librdrii, 2 tipografif, 6 oteluit un stabiliment de baI, etc. Circulatia in interiorul orasului se face pe cele 102 strade, mar

in frontispicia; ruininclu-se si a-

cia Weber si prdvdliile

Geor-

ceasta cu totul, a fost ziditá a
treia oard, la anul 1850, de ca.-

gescu. F.fa fusese ziditd. de Constantin Cdpitanul, care fugise de

tre negutatorii din tirgul Buzda, de unde i numirea ei de
Negutatori. Negutdtorii fiind in mare parte Greci, biserica a purtat mult timp i numele de Biserica-Grecilor.

peste Olt si se stabilise in Buzati. In 1806, cind Buzdul a fost

toate pavate si iluminate. Bariere sunt 7. Ca locurf de preumblare sunt : gradina orasului, Cringul, frumoasà padure, gradina Episcopiei si gradina Marghiloman. Intre edificiile mai insemnate sunt: Episcopia, cu frumoasele el' palate si gradinele ce
o in conj oard ; Liceul, scoalele pri-

ars de Turci, aceastd biserici a cazut in ruine. Cu reinfiintarea orasului, in 1830, a displrut off-ce urmd despre existenta el%

Frontispiciul biserice Negutätori : «Biserica si casa a ce luI Prea inalt sunt. Doud sute ani am primit in sinul mett ru

mare ; cazarmele: calärasilor, dorobantilor i pompierilor, unde este si un foisor de observatia incendiilor ; Prefectura, Tribunalul, Penitenciarul , Spitalul Girlasi,

etc., la care s'ar putea adduga
mal multe case particulare. Episcopia, Banul, Gîr1ai i Brosteni, sunt descrise la literele respective; in privinta celor-l-alte vom mentiona datele mal importante.
Biserica Sf.

ingeff a fost

fondata pentru prima card, pe la anul i600, cad in pantahuza
de inscriere pentru zidirea eI se

gdsea trecutá in cap Doamna Neaga, cu suma de 100 talere. Ea a fost rezidird in anul 1833
prin indemnul Episcopului Chesane si cu cheltuiala orasenilor.

Notiuni istorice. Orasul Buzda si-a luat cel mai tirzia nastere de o data cu descdlicarea gdciunile, plingerile si fägdduinlui Radu-Negru, ceea ce se contele fiilor mei, de cind ma zifirma si prin relatiunile lui Giadise evlaviosul mea Badea 0como Lucari. (Vez! Istoria jubrer, in zilele printului Mateia detuluT). D. Hasdea ii gaseste Basarab. Curgerea timpului a existind in timpul luI Alexanducindu - mA in ruinare, bunul dru Basarab, mai mult ca tirg mea fia, rdposatul in fericire, (1350). Dupd ade cit ca oras Medelnicerul Nicolae Caloian a ceastd epoca a mers continua jertfit 32000 lei, pentru a mea dezvoltindu se si populindu-se. reinfiintare ; iar cu ajutorul ceIn ceea ce priveste vechea so lor-l-altI fiI al me!: Serdarul Divatra, vom mentiona cite-va domitrie Sdrdtianu, Atanasie Poecumente, pentru a o putea denaru, Costicd Nicolaii, Fratii Mitermina cu certitudine. Inteun haia si Costache, Iane Econohrisov al lui Mihaia-Viteazul, din mu, Saya Diamandi, Stan SO: 1594, prin care dà voe calugdnescu, impreuna i cu iubitii me! rilor de la manastirea Banul ordsenT, adus in starea in si faca o moard pe apa care md aflu. Cititorule, afla zdului cu 9 roate, se zice: cDaafard de mine usurare nu e. Fet-am Domnia mea aceastd poriciti a! me!, din credinta lor runca a Domniei - mele, sfintel exist. 1850. dumnezeestir mdndstiff, care Sävirsitd in zilele printului este din jos lingd orasul DomBarbu Dimitrie tirbeiü i cirnief-mele Buzda . Intr'un hrimuitor SI. Episcopii Buzaa, D. soy a 1.1T Matcia Ilasarab, din

www.dacoromanica.ro

BUZÄUL (01(2W

123

BUZXUL (ORA)

1643, Ianuarie 24, prin care reguleaza proprietatile mosnenilor Beceni i ale manastiriI Ot.-Menedicul, sad Vintild-Vodd, care avea in oras metohul Frasinetul, devenit in urma scaunul Episcopid, se zice : metohul
Sf. manastirf Menedic, de la moll, de la Buzda, din jos de

corespunde nu numal traditia si amintirile batrinilor, dar §i urmele vechI de constructiunI ordinea asezdri/ lor. Tirgul era in vechime unde sunt asta-zI stradele : Tirgul-OrA§anul

s'a cercat a-I distruge din temeliI. Mehmet Beg, in 1521, devasteaza. cum n'a fost oras jefuit pana atund («Mag. ht.», vol. I, p. 158). La 1596 a fost prddat

si ars din noii (vezI Istoria ju-

Oborul, iar orasul maI mult in jurul manastirif Banul. Pa.nd

detuld). La 1637-1639, Vasile Lupul si ginerile sda Thins

t1rgul Buzaulur» si mal la vale : iar O. fie Sf. manastirli Me-

pe la inceputul acestta secol, partea orasulur care formeaza
asta-zI coloarea de Negru si S. coloard de Rosu, era mai mult

cu Tatarri nu lasarA din oras
piatra pe piatra (a Cronicele», vol.

nedic Metohul din tirgul Buzaulul, din oras, fiind ca este al Sf. manastiti de bastina vechid». Din aceste 2 hrisoave
ar rezulta ea, daca Banul, Epis-

I, p. 333. «Mag. Ist.», vol. I, p. 296). UnguriT, venitl in ajutorul
luI Mateiti-Basarab, sub Kemeni Ianos, pradara ce mar ramasese

padure, care incepea de la
Brosteni, trecea pe la N. Episcopie, pe la padurea Cringul, care 'Inca se conserva din acest
masiv si ajungea la padurea Fra-

de la Thad. Dupa incheierea
pled, Mateia-Basarab fa'cu tot ce putu de a intemeia orasul ;
la 1649 reconstrui Metohul Frd-

copia sunt din jos de ttrgul
BuzauluI, Buzdul sa fi fost mal

spre N., adica in com. Simileasca, Vernesti saa Niscovul,
dar nicI ruine, nicI traditia, nicI

sinul (la S. orasulul). Unde e acum Gradina Publica, era bariera, pe care se esea din oras
spre Moldova si renumitul put al TataruluI, pe care citI-va batrini maI tin minte. Plata Dacia era un vast smirc plin de richita si pdpuris, unde se vînati rate sal-

sinetul, ars de Timis, care deveni imediat scaunul Episcopid Buzaa. Sub Brincoveanu i citIva insemnati Episcopf, Buzaul incepu lar O. se dezvolte i sä

vr'un document posterior nu
confirma aceasta, nici nu o admite. Urmeazd dar cd prin expresiunea : «din jos de oras» sa

devie chiar un centru de cultura. Inmultirea Turcilor, sub pretext de comercia se stabiliserd aci, ba se intinsera pana in poalele muntilor, descuragiä

afard din ora». Tot cu acest inteles este intrebuintata expresiunea : «Din jos de oras» si de cronicarul
intelegem:

batice, iepurI si chiar lupI. Pe la 1560, calugäsir de la mangstirea Ot.-Menedicul cumparard de la municipalitatea orasuluI 7

Constantin Capitanul. VezMalce-

scu, «Mag. ht.», vol. I, p. 211, 281 etc. D. Odobescu, in nuvela sa «Doamna Chiajna», § I, «Mormintul», interpreta aceasta expresiune iardsi prin cuvintele:

pogoane de loc, in apropiere de tirgul Buzatilur, unde ridicard metohul Frasinetul, ca sa aiba unde trage, chid vor veni in oras. Acest metoh devenind me in urma scaun episcopal,
padurea, care-I inconjura, incepu a se tdia, populatia a se indesi si o multime de TiganT robr al EpiscopieT si lude ail inceput a popula aceasta parte de N. a orasulul. Tiganif manastirir Banul ocupara partea centrald (Str. Independenter, Carol I, Cuza-

cu totul pe locuitorl, iar eel avutI paräsird orasul i incepura

a se retrage in muntf. Rusia,
incepind luptele sale contra Turcilor, mal in fie-cave campanie a ocupat Buzaul i nesfirsitele podvezI, ce impunea locuitorilor,

«din jos de oras», prin «afard de oras». Rezulta dar pana la evidenta, ca vechia vatrd a tirguld Buzau, trebue pusa intre Episcopie si manastirea Banul.
In cazul acesta, Banul si Epis-

ail speriat si pe cei ce mal ramaserä, silindu-I sá fugd. In '806, Generalul Kamensky, dupd

ce arse toate satele din jurul
orasuluI, stabili trupele, parte

copia fiind afara din oras, vechia vatra a tirguld Buzaa dea intre ele amindota, adica unde e si asta-zI tirgul °rapid Buzaa. Tot din hrisovul luI Mateia Basarab, reese ca Buzaul in secolul al XVII-lea avea

in Buzati, parte in Maracineni. apan Oglu vine din Braila cu
TurciI, alunga. pe RusI si da foc Buza.uluI, pustiindu-1, asa ca.

Vodd), iar al Bradulur, partea de S. (spre bariera Urziceni). TotusT, de si populatia ce se
gramadise ad i

Episcopul Constantin (1793
1819) libera chitante oamenilor

pozitiunea cen-

sal de servicia: «N. N. din satul Buzda». Singurir proprietad, Ece rdmas'esera. acum, piscopia, mandstirea Banul turcul Mola Asan, care pana la

doul partl distinse : tirgul si
orasul :

trail, da a se intelege, cd acest oras va deveni in curind unul

Metohul din tirgul Bu,

din cele mal insemnate, insa
fiind pus in drumul tuturor invaziunilor, mal fie-cave navalitor

zauld, din oras

si ca ttrgul

se tinea ala.turI. Cu aceste date

1828 dispunea de toata soarta

www.dacoromanica.ro

BUZIUL (ORA)

124

BUZAUL (EPISCOPUE)

si averea orasultii. Fostit negustorI al BuzguluI mutaserg tirgul la Niscov, sat' umblau din loc desfacg putinele in loc, mgrfurI ce aveart, and nu erati rgpite de Turcil CapanliT, aveau barace la Clinciu, unde maI mutt jefuiali de cit cumpgrail. TotusI insd RusiI stabilesc

1812, dimpreung cu alte hirtiT
relative :
Prea balitate Doamne,

pentru care poruncim Domnia mea sa cercetezI 0 la cererea ce fac jeluitoril s. ne arataç lu scris. 1812, Decembre '58w Vel Mearelniceru (nedescifrabil).

Jeluim Miiriel Tale, a aid, In ora;u1
Buzaultil, fiind obicinuit din vechtme de se fleea tirg o data' pe Aptaminii, dupii cum se urmeazli pe la toate oraçele, pentru ali?veriçttl locuitorilor sì inlesnirea celor trebuincioase ale 'Thgovetilor s'a urmat acest tirg pang In rasmerita ce a fost ; lar dttpa ce s'a calcat ci robit ora;u1 asupm rasmeriteI, cum este ;tiut, raspindindu-se çi no' negustora0I i locuitorit ttrgovetT. pe uncle am putut ; va-

aci, in 1806, o puternicg colonie de BulgarI, care se ocupa cu grgdingria, si care trgia maT
sigur i mal comod de cit in patria-mumg. Dupg incheiarea
pgceT, vechiI tirgovetI at Buzgulut

Io loan George Caragea, Voevod i gpod z Vlascoe. Dumneavoastra, Ispravnicilor din Sud. Buzan, clad In adevar, cura arata jeluitoriloril, va fi ea vointa i primirea tututor locuitoril r i negutareraçilor din ora;u1 Buzan, de a se muta acel tirg la

trimit DomnuluT Caragea o peti-

tiune, in 1812, ca sä le dea voe

sg se intoarcl de la Niscov
Buzgli i sä reinfiinteze vechiul

tirg, ceca ce art i obtinut. Evenimentele din 1821 impiedica

din noli acest avint i orasul
nu poate inainta. In anul 1828, cu luarea BrgileI de Rust, curgtinda-se i Buzgul de Turd, locuitoriI incepurä a prinde ini-

alud ca 0 din pricina drumulut let.) sa maI putem starui la local nostru, saii a se mil urma facerea tirgulm la ziva cca rinduitä, de sunt scum 4 anl, prin pomud i dupa jaiba ce am dat staptniret de atuncI ii cererea ce am fa'cut, s'a orinduit acest tIrg, sa se faca In Buzau afara, la un loe maI ferit ce se numezte Niçcovul, unde pana acum s'a í urmat. Acum, dupa ce ni-s'a vestit bucuria pacet 0 a Market Tale mil stiva stapinire
(care de la milostivul Dumnezeu o cerera sa fie am multt i fericitt , pe vi-eme de
nelama, cum am putut, am navalit am adunat la caminurile n astre, silin-

locul ende a fast din vechime fi din aceasta mutare nu se va izvodi vi-e-o sminteala sail zatihnire la alireriul
folosul locuitorilor, pomncim A se muto

acel tirg la locul uncle a fost mat Inainte, ce urmare IntoemaI precum mal
jos ta aceasta anafora se coprinde 18x2, Decembre 19.

L. S.)

Vel L gofat (nedescifrabil

Prea Ind/late Doamne,
Dupa luminata porunca a Marie' Tale

mg si a se intoarce la vechile lor locuinte. Tot in acest timp,
o noug colonie bulgarg viind in
BuzAil, parte s'a stabilit la Vestul orasuluI i in com. Mgrdcineni,

du-ne de ne-am Beat de o cam data,
care bordeie, care colibe, cum am putut iiánä In prima-vara, ca sa se faca ora, el iarap In stares luI si fiind-ca tirgul se urmcaza tot acolo la Niçcov, In poalele muntelui, uude la nevoie s'a urrnat tu vremea rasmeritet i osebit c 1 cul este

iar parte a trecut: uniI la Hui
si altit

la Ploesti. Dupg 1828,

crawl incepe a se reconstrui.
Regulamentul Organic it numgra intre capitale i vechie Were de isprgvnicat. Dintre familiite boerestI, carY se reintoarsera sunt: Chrisoscoleti, Buzoianu, Jugg-Urs (Sgrgteanu), Mehtupciu, Vernescu (Ciresoiu), Musceleanu, Picleanu, Arlon, Chir culesti, Tgutu, Armasu, Codrea-

neindemInatec, dar 0 noua negutit ra;nor i locuitorilor ne este peste mina 0 din pricina asta patimim de t ate cele de ah reaua tretrebuincioase, pana
buinci as pentru hrana n a tra 0 de lemne de foc. Printr'aceasta plecata jai-

ce mi-se da la accasta jaiba, a negutat rilor ui locuit nlor ot ttrgul Buzaulut, fcind cercetare, m am pliroforisit ca cu adevamt acest tirg In rasmerita amtati, nu numm alte nevoi a plUmit, ci i de ostap s'au ars 0 ce slobozenia i pomnca stapiniret s'au tras mat sus In poalele muntelut la un loe ce se ice Niçe vol: iar scum clod din mila lui D-zeu s'a Meat pace, urrneaza ca fe-care sa fie lit stares lor de mat Inainte. 8i acest tirg hind vechiu i cadere de ispmvnicat, cum 0 loe de c i ac al trecatorii, cu a este a se da lummata p runca a

Marie' Tale, ca sa vie tirol la local
cel vechiu, unde sa'çt faca ali,veri;, atit ce altele cat i ce obor de vite, cum este i alte tirgun, ca un trebuincius de lidos si locuitorilor si ora;enilor sa D-lor Ispravnicit ca publicuia.;ca asca a se pune In lucrare porunca, luugni -au precum se va ghsi ce cale de Thal-

ba, dar ne rugam Panel Tale ca sa dea lurninata p nmea de a se muta facerea acestuI firg de la Ni;cov lar la Buzau, unde In vechime a fost cu b r de vite, de zacharele, de cherestelele si pentru Inlesnirea noastra de a ne putea face
casele, pravalioarele, ce ni- 'au stricat in vremea Asmeritet 0 a venit ora, ul in starea ce a fost max Inainte. Si pentru a locuit rilor Marie' Tale alio,eriç, cam nemutindu-se tirgul aict In Bu/au, pre-

lium Ta, se va da p nunca Inaltimet
1 al

de urmare x812, Decembre 16.

Dumttrache Rat t Logo/di.

nu, etc., asa cg orasul in 1835 numgra 3800 suflete. In 1844 populatia ajunsese la 7000 si de &tuna a mers continuu crescind. Dezvoltarea cea mare a luat-o dupg 1870, in urma deschidereI cäilor fierate. Iatg petitiunea trimisl de vechit tirgoveff,

Buzbul (Episcopie). Radu al
V-lea-cel Mare, suindu se pe tro-

cum zicem, este de mare sminteala si
chsc lie la totl ci sa fie mila Deland Tale.

Robtr Mart r T
1.01 neguetoraell I locuitort1 de la tirg il Bu7au uf. Jud. Buzuù.

D-ta Ipistatule al log fetiet mart a
arei-de-Sus, veI %erica jaiba accasta,

nut tgrif (anul 1496-1508), vgzind rebele ce bintuiati biserica, chiamg din Constantinopole pe fostul patriarh Nifon si-1 ?marcira cu administrarea el, zicindu 1:

Caragea la

Eu sd domnesc, lar tu

www.dacoromanica.ro

BUZÄUL (EPISCOPIE)

125

I3UZÄUL (EP I S COPIE)

sd mA invetT legea luí D-zeit

sä ne fi tatd si pastor». Nifon
proceda la indeplinirea sarcineI sale si chiar in acel an sfátui pe Domn sd infiinteze doud EpiscopiT : cea de Rimnic i cea de Buzdti (SincaT, «Cronica», ed. II, vol. II, pag. 146). Diocesa acesteT EpiscopiI fu compusd din judetele : Buzda, nicul-Sdrat, si Sacul ; mal in urmg. printr'un hrisov al luí Radu
al IX-lea, fiul luI Radu-cel-Mare, din 1544 i se alipi i judetul

pentru a compensa pe cdlugdrI de pierderile suferite, incepe, in 1648, a ridica vechiul schit Frdsinetul, irisa in proportiunT maT

Metodie, asezindu-se in acest scaun i gdsindu-se stricatd de cutremure i pdrdginitä de os-

marl si in 1649 II termind. In acest an, Episcopul stefan, devenind Mitropolit al tdriI, in locul säü, sacra pe Serafim Episcop al BuzduluT. Serafim ex-

tirT, s'a apucat mal intliú de a dArtmat turlele sldbite si a zidit altele, apoT a impodobit-o ata pe dinduntru cit si pe din afard; iar la leatul 1832, iubi-

torul de D-zeil Episcop Chir
Chesarie, vdzind iard toate turlele sldbite de cutremure si despodobitd de toatd frumusetea, ce s'ar fi cuvenit sà alba o astfel de sfintd. Episcopie, incd si prdclatd de toate lucrurile sale cele miscdtoare, in vremea rAzvrdtireT din leatul 1821, s'a a-

primd dorinta ca acest metoh
sd. devie scaun episcopal si EpiscopiT sd-sT ailDA resedinta aci.

Cererea sa se aprobd de Doran,

ba ceva maT mult, reuseste a
transforma biserica-mumd, OtMenedicul, in metoh al fostuluf metoh Frdsinetul, devenit acum Episcopie, i averile Ot-MenediculuT a fi administrate de Episcop. Aceastd bisericd fiind sldbitd de cutremure i prddatd de mal multe orI, Episcopul Metodie in 1742, o repara si o infrumuseteazd, dar iardsT cutremure si invaziunT o sIbird si o despuiará de orT-ce ornament. Episcopul Chesarie, acel

Primul Episcop a fost
Paisie, dar atit dinsul cit i succesoriT sAT, pana la 1649 n'aii avut in Buzdil o bisericd, ca scaun

pucat cu rivnd si grea cheltuiald de a ddrimat intliii turlele ; pe doT stilpT din bisericd si pe toate ferestrele le-a flcut cu mestesug arhitectonic, apoI destencuind-o, atit pe dinduntru,

episcopal, ci steteau in Tirgoviste, in jurul Domnulul, venind in Buzdu numaT cind fáceau inspectiT, sau erail chematr de alte imprejurdrI. In anul 1532, Vintild-Vodd ridicind insemnata mAndstire Ot-Menedicul, EpiscopiT incep, cind veneau in Bu zdu, sd traga la aceastd mAndstire i sd o considere ca o re-

sedintd episcopal. alugdriT de la Ot-Menedicul inmultindu-se intinsele lor proprietdtI chemindu-I des in Buzdu, se vdd cumpere de la municipalitatea orasuluT 7 pog. loc ca sd-si construiascd un metoh,

rivnitor de cele DumnezeestI, vázind-o in aceastd stare, in anul 1832, o restaura din noií, o impodobi in mod demn de o Episcopie, clAdind in jurul el
mArete palate: casele donmestT

cit si pe din afard, a impodobito induntru cu iscusitä zugrAveald, cu timplá si cu alte sdpdturl poleite, lar pe din afard cu foarte frumoasd arhitecturd ; asemenea infrumusetIndu-se tot atuncr i clopot-

nita si asa cu multa dragoste
libov, aü inoit toate pAnd la cel mal mic lucru spre vecinica sa pomenire ; si s'a isprdvit tot lucrul acesta in zilele DomnuluT Alexandru Dimitrie Ghica-Voevod, la leatul 1834, Decembre 30 §i s'a sfintit cu multa ceremonje bisericeascd». Inscriptia sustine cd. Mateiti-

pe temeliile caselor fácute de
Mateiii-Voevod, seminarul, consistoriul, tipografia, locuinte de
cAlugArT, etc., d.poT grd.clinT in-

FrAsinetul, situat unde e acum grAdina EpiscopieT si ale cdruI ruine se vdd inca. EpiscopiT incep si el' a nu se mal duce la departata mAndstire Ot-Mene-

tinse i frumoase, asa cA Episcopia de BuzdO, ca local, e si in tard. astd-zI cea

dicul, ci a se opri la metoh,
orT de cite ori veneau in BuzAu. Vasile Lupul, in 1639, incepind expeditiunile sale contra luí Mateiu-Basarab, prddd
arse schitul FrAsinetul, impreun A cu orasul i chiar Episcopul tim-

Frontispiciul el este acesta :
«Aceastd sfintd. i Dumneze-

Basarab a fácut aceastd bisericd in locul celeT fdcute de strd-

iascd bisericd s'a zidit din temelle de rdposatul intru fericire
Mateiu-Basarab -Vocid, 1a leat

1649, dupd ce mal india a darimat din temelie pe cea vechie,
fácutd de strAmosiT sAT, arsd

mosiT sIT, ceea-ce e in contrazicere cu toate datele istorice. Probabil cd Episcopul Chesarie, la redijarea acestuT frontispiciii

puluI, stefan tipograful, fiind atuncT in Buzdu, a fost luat pri-

n'a consultat maI de aproape Istoria.-0 altd gresal fácutà de
acest mare Episcop, e si aceasta :

zonier. Dupa incheierea pace,
Mateiii-Basarab, atit din indemnul EpiscopuluT stefan, cit

stricatd de ndvdlirile barbaricestT. Incepátor acestuT scaun fiind chir Serafim Episcop. La leat 1740, fericitul Episcop, chir

In timpul pdstorieT sale a restaurat, sail a zidit din noil, mal toate bisericile istorice din ju-

www.dacoromanica.ro

BUZXUL (EPISCOPIE)

126

BUZXUL (EPISCOP(E)

det si a pus frontispicir noua, in

care nu se mar mentioneaza
data si primii fondatorr,
se multumeste a declara : cAceasta
CI

sfìntä biserica s'a fácut de Episcopul Chesarie in locul celer
vechr v.

Anania, de la 1526-1544. Ieremia, se suie pe scaun la 1544; i-se mareste diecesa de Radu IX, adaugindu-I i judetul Braila, dar, in anul 1546,
devenind raia turceasca, die-

un alt hrisov de la Matein-Basarab, din anul 1634, in care,

intre altele se zice: tSi voul
care umblatr dupa birul moldovenesc sa lasatr in pace pe poslusnicr, mar ales care va fi moldovean, vol de la acela sa luatr
bir moldovenesc; iar 11-1-altr oa-

Episcopia Buzati a avut mar multe metohurr: Adincata, ABerca, Cheea (Prahova), Cislaul, Cozieni, Gavanele, GAvanesti, MereI, Pirscovul, Pinul, Prosca, SAseni, Sf. Dumitru (Bu-

cesa Amine in limitele de mal inainte. El lasd locul lur Atanasie, care pastoreste

menr, buna pace sa le datr».
Stefan Tipograful, care inc5.

de la 1558-1587.
Luca ocupa scaunul episcopal in 1587; se distinge prin calitatile sale morale si printr'o

ca monah se ocupa cu traducerea cartilor bisericestr i ca
imprimarea lor, fu ridicat la demnitatea de Episcop al Buzaulur

curesti), SE Nicolae (Focsani)
Vintill-Voda, ale cAror averT,

infocata iubire de tara. Ajuta
mult pe Mihain-Viteazul cu con-

la anul 1636, In care

impreuna cu ceea-ce era proprin Episcopier, se administra 'de Episcopr, din cad, uniI an
stint sa faca fapte laudabile, iar altir Y - an apropiat veniturile

pentru bunul lor train

si al

neamurilor lor. Dupa secularizare, Episcopia a incetat de a
mar avea metohurr. Diecesa Bu-

siliile sale si moare in 1612. Se gaseste pastorind si la Rimnic. Ciril pastoreste de la anul 1612-162o. Efrem TrufAsel pastoreste de la 1620-1636. El obtine un hrisov de la Radu-Mihnea-Voe-

demnitate nu-sr uita vechia sa ocupatiune. El sezind In Tirgoviste, in anul 1644, publica a doua editie a Cazanier, apor Pravila cea mare, etc. Scoala infiintata de Mateid-Basarab in Buzad, sub privegherea si conducerea lur Stefan, dobindi oarecare renume, dind in curInd oa-

vod, in anul 1623, prin care se zice ca Episcopul BuzauluI
si arhiepiscopul ot Buzavski, sa alba in pace poslusnicir ce sunt imprejurul SE Episcopir, strinsT

zäulur consta actualmente din doua judete: Buzaul i RImaicul-Sarat si e impartita in parohiI urbane (4 in Rimnic) si 197 rurale (84 in Rimnic), aviad 15 bisericr in parohiile

menr bine cunoscatorr in ale
limber nationale si e probabil ca i Grecenir sa-sr fi clstigat aci primele cunostinte, pe care

saracr de pe la Moldova si de pe la Braila si din toate latu-

apor le complectara retrasI la
proprietatile lor : Vernesti, Potoceni, Greci- de -1a-Buzad, etc. In anul 1648, murind Mitropolitul Ord Teofil, Stefan ir urma in aceasta demnitate, sacrind in

rile si sa fie scutitl de bir si
de galbenT si de cal $1 de oae seaca, pentru ca sa fie de lucru

urbane sr 400 In cele rurale,
Cu un numar total de 432 preotI, 6 diaconI si 693 cintaretr.
Pentru administrarea clerulur sunt dor protoerer, unul Cu resedinta in Buzan si altul in Rim-

nit. Tot in Rimnic trebue sa
stea si un arhieren, locotenent al Episcopulur de Buzati. Episcopil ce ad pastorit eparhia Buzaulur, dupa datele ce

si de ajutor si de treaba Sf. EpiscopiI. Tot acest episcop obtinuse mar inainte de la Alexandru Ilias Voevod un hrisoy, prin care se zice ca poslusnicir Episcopier sa. alba pace

locul san Episcop al Buzaulur
pe Serafim. Stefan muri la 1668 si se inmormtnta In Mitropolia Tirgovister.

am putut culege din diptice,
frontispiciI, condica episcopilor, cIstoria bisericeasca de Les-

viodax», etc., sunt: i. Paise, primul episcop, sacrat de patriarhul Nifon, pastoreste de la 1496 1526. Domnul tarn', Radu-Voevod, II darueste padurea Cringul (Branistea), de linga oras, interzicind tuturor orAsenilor intrarea inteinsa.

de bir si de galben si de sluha si de catre judetul cu 12 ph-garr si de catre calarasr cu cal de olac si de toate slujbele si mincaturile cite sunt peste an. Face lima rezerva, ca pirgarir an voe, ca daca poslusnicir vor
fi Moldovenr, sa le la birul moldovenesc (Hrisovul poarta data

Serafim se sui in scaunul episcopal la 1649. Stabili resedinta Episcopier in schitul Fr& sinetul, pe care-1 proclama biserica catedrala. In anul 1668, murind Stefan, Serafim era sa devie Mitropolit, dar fu in urma mutat la Episcopia Rimniculur, urmind in locu-I

ZPKN sari r620, insa Alexandru Iliasr in Istorie se vede

domnind numar pana la anul
1618).

to. Grigore, cate pastor' de la 1668-1691. Din timpul acestur Episcop se gaseste
hrisov a lur Constantin Serban-

Tot Efrem TrufAsel obtine
www.dacoromanica.ro

Voevod, prin care se zice ca

BUZAU". (EP1SCOP1E

127

BUZÄUL (EPISCOPIE)

Mateid-Voda, %/end cä saraceste Episcopia a slobozit pe
poslusnicir eT de pircalab si de

latina. Devenind Episcop, incepu cu un neintrecut zel si o
rara competinta a complecta literatura religioasa, fie prin noua traducen,, fie prin corigerea ce-

cind a devenit Mitropolit al tarel. Cu ocaziunea venirer luT N, Mavrocordat in Buzati, in 1728,

Capitan si le a scos tabrul din

visteria Ora de aceea

el transforma scoala de ad in
greco-slavona i Domnul ir da-

si el

confirmä aceasta legatiune. Mitrofan, de profesie tipograf, traia In Moldova si era ajutor i emul al marelur Mitropolit Dosoffeid. Meritul sad II urea pe scaunul Episcopier Hu-

lor deja traduse. In anul 1710 fu mutat la Episcopia Rimniculur, unde continua opera inceputa. Scoala din Buzati ir dete un caracter si mar national, vo-

rui 200 talere din venitul judetuluT pentru intretinerea
Misail, succesorul luT Ste-

silor, dar cazind in disgratia
lur Constantin Cantemir se demise. Constantin Brincoveanu

chema in Muntenia, unde impreund cu fratir Grecenr, Nicolae Milescu, Gherman Nisis altir incep sa colaboreze la traducerea biblier si a altor scrierr. La anul 1691, devenind vacanta
Episcopia BuzauluT, Grecenir, in-

ind a scoate de ad i pe viitorli dascalf de limba romina. Numele lur Damaschin va ocupa tot-d'a-una un loe distins in istoria literaturer romine si dintre cele d'intid in Istoria literaturei eclesiastice. Constantin Brincoveanul,prin-

fan, pastori de la 1732-1740, fad. sa se distinga prin nimic; obtine insa pentru un pescar, favorit al sad, un hrisov de la Grigore Ghica 0735), in care
se zicea: <<Acest pescar saidtor Dicul Majar, ce este al Sf. Episcopir Buzad, sa fie scutit de toate dajdiile, numaT la haracif" sa aibá o dare Intl' un an o
data, verr cu pecetT, aU fArà pe-

teun hrisov din 1707, acorda acestur Episcop beneficiul, ca oameniT ce vor veni la moara
Episcopier sa fie scutitr de cdtre Capitanul cu totr calarasir ot Buzad, a nu-T bintui de o-

cetr, ughr II, In pace sa fie si
de majerit si de fumarit, cu conditie sa dea peste la Episcopie. Ordona apor boierilor cislasT pe judete si slujitorilor stringatorl de bani i fumarilor i mdjarilor

tervenind in favoarea sa, i se
incredinteaza scaunul acester eparhiT. In anul 1692 a infiintat

pentru prima oara o tipografie

lacarr si de potvadd, sa nu le
la cair de olac si casele de potvada, ci sa-T base in buna pace sa umble fara grije ori unde vor vrea. Tot Damaschin, pentru
a maxi averea Episcopier, incepu

In Buzau, in care se tipasi :
Pravoslavnica marturisire, tradusa din greceste de fratir Radu si Serban Greceanu (1692), Triodu (1697), Mineiul slavorom. (1698) si alta editie in
1700, Molitvelnicul greco-romin

sa se fereasca de acest om.
Metodie pastoreste de la 1740-1749, se ocupa mult cu
restaurarea bisericilor din eparchia sa i mar cu seama a Episcopiel si a manastirir Vin

(1699), Invatatura preotilor despre cele 7 taine (1702), precum 0 mar multe alte scrierr. Scoala
din Buzau fu de asemenea una din

sa cumpere proprietatr In oras, intre care pravalia lur Afi Turcul Deli Hogea si a fratelur sad Abdulah, pe care si el o aveau de la un alt Turc Mahomet Baraictarul, pe pret de 20 talere.

tild-Vodd. Mari averea Episcopier, cum/Ai-Ind mar multe din proprietatile Grecenilor. Constantin Mavrocordat ti ddrueste mosia Unguriul, ca sa fie sat al

ocupatiile de predilectie ale lur Mitrofan, ridicindu-1i mal mult renumele ce I-1 lasase Stefan. Mitrofan muri, lasind un nume scump natiuner si mar cu seama literaturer romine, la 1703. 12. Damaschin. Gloria Epis-

Ioasaf pastoreste de la
anul 1710-1717.
Daniel, originar din Ompu-Lung, discipol al lur Melhisedec, egumen al manastirli de acolo, care 'II initiase si in literaturA, fu sacrat Episcop al BuzauluT in 1717, iar dupa. 3 anT, 1720, deveni Mitropolit al Muntenia El ne !Asa cite-va traducerT, a imprimat mar multe cartT

Episcopier: 4i fieste care om
sa ail:a a face daca ce s'a orin-

duit de la Domn, de om in&tin an zile 6; insa daca, iar nu lucru ; j aceasta daca nu se faca toata °data ci pe
rind : la coasa', la secere si la arätura. i sa dea i dijma din

copatulur de Buzad nu inceta
cu Mitrofan ,
cacT

succesorul

Jo una, dupa obiceiu ; cel ce

sau Damaschin care ir urma in anul 1703 , stiu atit prin conduita sa cit si prin intinsele sale cunostinte, sa-T dea o
noul aureola. Damaschin mar intiiulfusese dascal i cunostea

vinde vin sa dea aditul butir
SE Episcopir».

bisericestr, a zidit biserica VerguluT din Bucuresti i in 1732
§T-a dat sufletul. Stefan, succesorul lur Da-

bine limbile : slavona, elena si

niel,pastoreste de la 720-1732,

Filaret, egumen al manastirer SE Ecaterina din Bucuresti, devine episcop al Buzäulur in 1749; pastoreste pana la 1753, cInd if ia locul

www.dacoromanica.ro

BUZÄUL (EPISCOPIE)

128

BUZÀUL (EPISCOPIE)

Rafael, care demisioneaza

in 1764. Cozma, Protosinghel al Mitropolier din Bucuresti, devenind episcop in 1764, se distinge prin maT multe fapte de caritate, mal cu seama inavutind bisericile cu odoare sacre. E cel d'Intiiu care introduce sfesnice de alama cu cheltuiala sa. Sub dînsul,scoala din Buzaii, in urma hrisovuluT dat de Al. Ipsi-

tile de mosiT aflate pana la dinsul. (VezT «Condica EpiscopieT Buzativ, tom. I, fila 3).

bindi pe atuncT i maf cu seama limbiT i literatureT elene, In care era foarte competent, a-

Constantin Grecul de la

Janina, pastoreste de la anul 1793 1819 ; nu stiu insa srt
imiteze pe connationalul si predecesorul säü, traind mar mult pentru dinsul i aT sä.T. Sub dinsul scoala din Buzati se inchise; la aceasta contribuise In mare parte si evenimentele din 1806. Con-

vind de maestru pe renumitul Lambru. El mal Intiiii deschise o scoald privata in Bucuresti
instrui pe copliT Barcanesculur, pi-in care facu cunostinta EpiscopuluT Iosif al Argesuluï. Iosif IL

introduse in viata mona-

lante in 1774, devine cu totul
greceasca. In urma', Alexandru Ipsilante, da un alt hrisov prin care zice ea' Episcopia Buzati, fiind arsa i stricatA de vapaia

räsmeriteT, se face ctitor al er si-T acordà maT multe darurT
(1778, Aprilie 26). Tot sub Coz-

ma, Constantin Caragea, printr'un hrisov din 1782, Decembrie 26, zice cd Episcopia fiind jefuitá i arsa de vapaia trecuteT rasmerite se face si el ctitor al el% Acest hrisov se confirma la 1792, de Mihail Constantin - Sutu - Voevod. In fine, Scarlat Grigore Ghica ii da voe sä. aduca lude din strainatate, in specie mestesugarT, earl vor

stantin obtinuse de la Nicolac Caragea un hrisov, prin care se darueste Episcopier un scaun de carne scutit de vamd, de erbärit si de orT-ce darT la care sunt supuse cele-l-alte scaune ; cad si alti DomnT aü dat scaune in Buzai. Constantin Moruzzi printr'un hrisov din 1793, August 19 (cel d'intiu document cu leatul modern), dupa

hala, ti facu diacon al acester EpiscopiT, apor preot curator al metohuluT Antim din Bucuresti, de unde it lua. Mitropolitul Gri-

gore si 11 numi econom al MitropolieT. Grigore Ghica ti Incredinta in 1825 Episcopia Buza.uluT. Discursul sat' de instalare e o capo-d'opera, ca cugetare si forma, ca patriotizm

iubire evangelica. El a lucrat
nu numaT cu cuvintul, ci si cu fapta. Dispunind de marile veninri ale Episcopiei, incepu mal
intiiu restaurarea eT, si o incon-

ce spune ca manastirile sunt
cinstea i podoaba tareT, stabileste drepturile acestuT Episcop asupra tirguluT Dragaicer, precizindu-T darile ce trebue sa ja

jura cu marete palate 0 frumoase gradinT, asa ca ea deveni cea d'intiiu in tara. Construi

si scutirile ce trebue sa faca. Domnul Ord, Alexandru Moruzzi, printr'un hrisov din 1793,
fiind Episcop 'Inca Dosofteiu, de-

palatul SeminaruluT si un altul pentru tipografie, ridica din teVoda, Ciolanul, Ratesti, Pirscovul, Cismein' bisericile:

fi scutitl de ori-ce dari, ca sa
fie poslusnicT al Episcopier. El devine Mitropolitul Orel, in anul 1787 si in locu-T se alege

dese voie EpiscopieT sa aduca

40 lude lemnarr. Ludele insa
sosesc sub Constantin si munca lor servi la marirea averer sale
propriT.

ldul, Gavanesti, Cozieni si seni ; rezidi schitul Cheea din

Dosofteiti, grec din Janina, dar eminent pastor si Infocat iubitor de tard. El pasto-

reste de la 1787 1793, clnd
este ales Mitropolit al Ord. In anul 1810 fu exilat de Rusi moare In Brasov, la 1826. El tipàri mal multe cartl cu cheltuiala sa, incuragia pe monahiT
Grigore i Gheronte de a tra-

Gherasim, romln de origina, pastori de la 1819-1824.
Se distinge maT mult pi-in viata ascetica, de cit pi-in calitati pastorale. Demisionind In 1824, se

jud. Prahova si mar multe altele din jud. Rimnicul-Sarat. El indemnd cu energie i contribui cu (amide la ridicarea altor bisericT,

atit din oras, eh si din

retrase la manastirea Cäidarusani, unde se facu schimnic. A murit in 1844.
Chesarie (Constantin CA-

duce si tipari continua, iar averea ce o adunase, o 'Asa tarer, ca sä. se ti-imita tineff in
strainatate, spre a se instrui. El

patina), se sui in scaunul EpiscopieT Buzau clupa retragerea luT Gherasim i pastoreste de la
1825 pa.nä. la 1846 Noembrie 30.

jud. Buzau, asa ca. mar nu e biserica care sa. nu fi fost atinsa de bine-Pdcatoarea sa mina. Tipografia, infiintata de Mitrofan si lasata in parasire de la moartea sa, o relnfiinta, inavutind-o Cu material nou si in 1834 incepu iar sA functioneze, esind
de aci serien Insemnate. Scoala

Episcopier incetase de la 18o6,

Infiinteaza pentru prima oara
condica Episcopief Buzau , in care a trecut hrisoavele i car-

Nascut in Bucuresti la 1784, se dete studiilor ce se puteau do-

orasul era distrus, si ceT ce doreau a capata oare-care cunostinte erau sa se dud,

www.dacoromanica.ro

BUZAUL (EPIS COPIE)

129

BUZÄUL (:P[3

)

la Niscov, unde boeril Banica_ Mihail .Chirculescu infiintasera o scoall greceasca, sub directiunea lui Iorgu Codru, un dual- din Atena, cu oare-care cultura. Chesane mnfiinÇä ludatä o scoall de

asiste la un servicid intea.devar

maret. and servea in Bucuresti era sarbatoare. De la Domnul TareT pana la cel din urmä cetätean, se sculad de cu noapte, ca sA apuce loc In biserica unde el oficia. In anul 1846 Noembrie 30, acest stimat i mult re-

pul Chesarie 1.1 lua, sub protectiunea sa i ir inlesni publicarea scrierilor ; in urma Il numi

director al tipografier. InfiintIndu-se Seminarul, Dionisie gAsi un demn emul in Gabriel Mun-

gramaticT, lar In 1838 infiinta
Seminarul. Scoala luT Codru se

Inchise in 1834, In urma deschidereT scoalelor nationale. Che-

gretat Episcop muri sarac cu desävirsire si se ingropa la Episcopia Buzad. Filoteiti, arhidiacon
apoT econom al luT Chesarie, lua

teanu, pe care Il adusese Chesarie ca profesor si impreunä ca dinsul publica maT multe serien. In anul 1840 fu chemat
In Bucuresti de 1Vlitropolitul Neo-

sarie, cunoscator muzica, deprins

i
Cu

amator de

accentele armonioase i rominestT ale muziceT, reformata de Macarie, a-

fit, care ti incredintä directiunea Seminarulul de acolo. In aceasta

duse in Buzad pe celebrul discipul, psaltul Matache, i Infiinta o scoall de muzica bisericeasca. Aceasta scoall deveni in curind celebra si elevir Iosif Nania, actual Mitropolit
:

locul predecesoruluT sad, maT india ca locotenent, iar in 1850 se numi Episcop titular. El mal' Inavuti tipografia, tipari multe scrierT, filtre care Biblia

noua. demnitate nu /meta de a compune si traduce diferite
cartr didactice, de care era mare

Dupa insistenta sa, Mitropolitul Neofit trimese in 1845 multr tinerT In Petersburg,
i Pesta, din carT sä. poatä recruta un cler demn de cerintele timpulul. In anul 1848, Dionisie lua parte activa la revolutie si fu inchis

de Buzad, si se distinse printr'o mare lacomie de banT.Muri

Atena, Moscova

al MoldoveT, Serafim, Chirchidon , Hipolit, Parascoveanul, etc. se fácurä cunoscutT ca ceT d'inAmic al tlid cintarefT

de alienatie mintala la 16 August, 186o, lasind in urma-T sume fabuloase, din care s'a
impartasit multT din ceT ce erati

lur loan Varbileanu, protopop in Mizil, ramas vaduv, il calugasi sub numele de Iosapat siil numi eclesiarh al Episcopiel, maT in urma deveni pro-

imprejurul san, samiind si StatuluT 70000 galbenT. Dionisie Romano. Am pu-

la Vacaresti, apoY, liberat, fu silit

sa se exileze in Transilvania.
Calmindu-se putin animozitätile,

tea zice ca este ultimul cu care sé termina seria marilor prelatT

Dionisie se intoarse in tara si se aseza la manastirea Babeni,
din jud. Rimnicul-Sarat (1850), unde traduse mal multe scrierT, Geniul Cristianisfiltre carT muluTo al luT Chateaubriand, apoT fonda un ziar eclesiastic
cEcoul Bisericesc». In anul 185 I,

fesor la Sf. Saya, egumen al Znagovuluf, etc., de unde lua
numele de Znagoveanu. Chesa-

rie ca un alt Mateid-Basarab,
reedificind i restaurind atitea

BisericT, nemultumit de pictura bizantina, decazuta cu totul, voi

aT tara, fiind un factor puternic, care a lucrat la regenerarea, cultura si libertatea Rominiel. El s'a nascut la 1806 In comuna Silistea din Transilvania. Venit in tara de 'copil se
opri la manastirea Neamtu, unde

sa introduca si in pictura bise-

ricilor un nod sal original si
rominesc. Gasi pe un tifiar de mare talent, pe Nicolae Zugravul, i infiinta In Buzad o scoala

in 1823 fu calugarit. msA fiind mare amator de studid, pardsi manastirea i veni In Bucuresti
sa-sT complecteze studiile in scoa-

Domnitorul Stirbeid 11 numi egumen la Sadova, dar in 1853, Rusil ocupind tara, Dionisie fugi

in Turcia, nade stete pana la plecarea lor. Reintors in tara,
se duse in Moldova si In 1855

la de la.. Sf. Saya. Ca sa-s1 pro-

de pictura. Dintre eleva ei vom mentiona pe raposatul George Tatarescu. Demna de amintit e importanta i splendoarea ce da
serviciuluT divin. Chesarie, sim-

cure mijloace de existenta, se alipi de Ilarion, demnul i Insemnatul Episcop al ArgesuluT,
caruia ir deveni discipol, Ilarion

fu numit starit la manastirea
Neamtu ; dar compromis In revolutie, antipatic monahilor, amic cu partizaniT unird, fu silit s5. se retraga in Iai, unde stete maT mult timp si de unde publica l'Are altele eElocinta AmvonuluT, in dota volume. Dupa unire, Domnitorul Cuza il numi locotenent al EpiscopieT de Buzad, si in 1861 fu sacrat arhie17

plu, sever, cu o autoritate momia necontestata, insotit de o
numeroasa suita de arhidiaconr,
diaconT i anagnostT, totT cu vocT frumoase i imbracatr cu multa

iubea mult i in 1832 II hirotoni diacon, Cu infiintarea scoalelor nationale, diaconul Dionisie fu
numit profesor in Buzad.. In timpul profesoratulur isT continua Cu asiduitate studlile, i publica mar multe scrierT didactice. Episco-

bogatie, facea pe credinciosT sa
5C760 .d/egrele

rilo tal Gcoipaiir 101. I I

www.dacoromanica.ro

BUZAUL (Rib)

180

BUZXUL (R10)

rea çi numit titular. In 1864,
opunindu-se reformer calenda-

rulur, fu mutat la Hui; la Buzäü

Ghenadie, care nu stete

mult, fiind mutat la Arges Dionisie se intoarse la vechiul
sàü scaun. Dionisie, dotat cu o vasta memorie, cu o fecunda imaginatie, Cu un spirit sagace i plin de

sare atica, cu un rar talent de a nara si a persuada, mar mult sau mar putin cult si pasionat de lectura, stiind dupa expre- Buzäul, (vechiul Natrona = Nasiunea Apostolulur csa se faca puca, dui:4 Dionisie Fotino),

ales Episcop in locul Ili! la 17 Martie 1894. El pastoreste ad. Vedem el, de la 1496 pang. la 1890, Episcopia Buzaulur a fost pastorita de 28 EpiscopT, din carr 5 s'aa suit pe scaunul mitropolitan. Dintre acestr EpiscopT, cincr: Stefan Tipograful, Mitrofan, Damaschin, Chesane i Dionisie, pot punta cu dreptate numele de mad.

Braila si R.-SArat, uctind and unul, dud altul din aceste judete, pang la com. Latinul, de unde serva, pan& la confluenta sa, de hotar intre ele. Se varsa In nul Siretul, NITA cat. Sirbesti, al com. Maxineni, din jud.

Braila. De la Vizireni pang la
gura Buzaulur este o distanta de 68 kil. Panta, pe care curge, fiind foarte inclinata, face ca Buzaul

sa fie unul din riurile cele mar

reped ale

tareT.

In timp de

tuturor toate, ca pe top' saldobindeasca», se impunea tuturor i nimenT nu se despartea

rig insemnat, care uda. judetele : Buzdul, caruia i-a i dat numele,

RImnicul-Sarat si Braila. El iz-

de dinsul de &it cu regret. Amator infocat al scoaler, orT unde

agitata sa viata T-a condus paa insemnat prezenta sa prin infiintarea uner scolT, care 'T arata urma. Astmul de care suferea
T-a

voreste din Transilvania, din poalele munteluT Tezla, putin mar la Nord de muntele Bratocea, din Prahova, se dirige pe o frumoasa vale, in directiunea N. - E., pänd la punctul BodzaFurdulo, de unde, &chid un unghiu spre S., primeste pirliasele Cräsnita la stinga i Crasna la dreapta i inträ in judet pe la facut studipunctul Cheia - Cordunultu ; de aci se lasa in jos printre munir

ploae e foarte violent, rupe ce obstacol intilneste in cale-Y, manincd Cu lacomie malurile ce-I sine inchis, schitubindu-sT la fe-care viitura, albia pe care cursese pana aci, ceea ce cauzeazá man pierden l locuitorilor
malurenr. BolovaniT imensT, ce-T

rapit viata in anul

1873 Ianuarie 18. El a fost inmormintai la Episcopia
Inocentia, fiti de preot din Bucuresti, sr-a ile in Seminarul de acolo si mar

aduce in viitura sa, produc, in ciocnirea lor, un zgomot asurzitor, care se aude de departe. Tarmurile sale sunt impodobite Cu frumoase crivine, renumite pentru vinatul ce se gaseste inteinsele, mar Cu seatna : lupr, epurr, becate, becatine, sitar, etc.

In urmä. la Pesta, unde a fost trimis, lmpreuna cu altr tinerI,
de Mitropolitul Neofit. In 1850 fu numit director al Seminaru-

luf din Bucuresti, de unde fu departat in 1863. In urma deveni egumen al Mänastirer-Dealalur. Murind Calinic, Episcopul
Rimniculur, fu insarcinat pro-

acoperitr adesea de brad, pana la cat. Broasca din com. Nehoiasul, unde albia sa incepe a se mar largi si tot de o data a se curba spre E. pana
stincosT ,

Lungimea cursuluí sat' este, in tara, de peste 270 kil. Afluentir sar sunt numerosr ;

pe partea dreapta mar insemnatT sunt : Crasna, Valea-Neagra, Siriul, Bontul, Nehoiasul, Nehoiul, Citiasul, Valea - Rea,
Valea - Muscelulur, Valea - Vier, Bisca-Chiojdulur, Valea-Larga

ajunge la cat. Ursoaia, com. Ru:

aci face o noua turd spre N. - E., descriind un arc Ora la Plescoiul, apof se
siavatul ;

vizoriti cu administrarea acester
eparhir, i in anul 1873, Episcopia Buzaulur devenind vacanta

inclinA spre S.-E., atinge in par-

Niscovul; lar pe partea Artagul, Gramaticul, Teharaul,
Casioca, Bisca-Roziler, &Attila, Valea-PanatauRusiavatul , ldnestilor, , Tircovul, SaratelulBercir, Slanicul i Cilnaul, (v.

prin moartea lui Dionisie, se alese titular al er. Inocentin alipi tipografia Episcopier pe linga a Sf. Sinod si o muta in Bucu-

tea de N. orasul Buzau i prin nenumarate cotiturr ajunge la com. Gavanesti, de unde se dirige iar spre N. - E. si ese din judet pe la com. Cotul-CioariT,
formind de aci inainte limita fn-

resti. A murit la 13 Noembrie 1893, lasindu-sr averea pentru bine-facen i In special pentru
ajutorarea eleviler sarmanT
meritosr.

tre jud. Braila si Rimnicul-Sa-

a. n.), afar& de o multime de alte var i izvoare mai putin insemnate. Totr acestr afluentr, marind volumul Buzaulur, intirziaza i cursul, care, de pe

rat; intra in jud. Braila pe la
cat. Vizireni, servind de hotar
intre ambele judete numaT pana la com. Strimbul ; de ad i curge

Dionisie Climescu a fost

pe lino hotarul dintre jud.

la Scurtesti, incepe a fi mar lin si mar tardiv.

www.dacoromanica.ro

13UZAUL (STATIE)

131

BUZDUGANUL

Pe Buzan sunt urmatoarele podurr: podul de fier al liniei
ferate BuzAil-R.-Sarat, la 3831,02

sa Tohani. E tot de o data
punct cte hotar intre mar multe
mo$ir.

ren ce are 180 m. de altitudine d'asupra nivelulur marir. Are

rnetri departare de ora$ul Buzan; podul de fier al $oseler na.tionale Buzan-Rlmnicul-Sdrat,

BuzäuluI (Lunca-), lundi, intre muchia platoulur de N. $i
rtul Buzaul, pe ambele tarmurr
ale rlulur, jud. Braila. Pe aceasta

70 familir, 300 loc. Are o biserica, 'cu hramul SE Nicolae (1854), deservita de I preot $i 2 cinaretr.
Buzducul, trupde piidure al statulur, in intindere de 13 hect., care impreuna cu trupul Iliuta
(40 hect.) formeaza padurea Cer-

proape de orasul Buzan, pe teritoriul comuner

Maracineni ;

pod stAtAtor de lemn, in com. Nehoiasul, jud. Buzan; pod pe vase, la Gavane$ti, in acela$r
judet.

luna sunt izlazurr, finete prin
coturile fiulur $i padurr de sal-

cie; pe unde locul e mar ridicat se fac $1. araturT.

nelele, situata in com. Surpatele, plasa Oltul-d.-s., judetul Vilcea.

Buzäul, stalie de dr. d. E, jud.
Buzan, pl. Sarata-Tohani, orasul Buzau. De la aceasta statie finja care vine din Ploe$ti se bifurca

Buzaulul (Predealul-), lungd
serie de dealurl fi colme, jude01 Buzan; se incepe din com. Cinde$ti, de la Virful-Cerbulur se continua pana in comuna
Tisaul, culminind in Virful-Bradulur, 'filtre valle riurilor Buzan Ni$covul. E acoperita Cu padurr, vil, fivezr $i izlaze.

Buzdugani, sat, jud. Bacan, pl.
Siretul-d.-s., com. Parincea, a-

in: unja Buzau-Braila, pusa in
circulatie la 13 Septembrie 1872 linia Buzan -Rimnicul- Sarat, pus a in circulatie la 13 Iunie

$ezat pe piriul RAcAtaul, d'a
dreapta. Numele san deriva. pro-

babil de la buzduganele vech1 ce s'ati gasit pe comuna vecina,
la Cetatuia - Buzduganulur. Se

188i. Statia Buzaul se afld pe
prima linie 'nitre statiile Monteorul (10.6 kil.) i Tabare$ti
(9.6 kil.)

Buzfiului (Sarea-), munte, judetul Buzan, ramificatie din Virful-Dintelur, 'filtre valea Ursoala $i Izvorul-Sarir, in com. Ru$ia-

$i pe a doua intre

afla la o departare de 2550 m. de tirgul Parincea. CapI de familie sunt 25, din 97 suflete.

statiile Monteorul si Boboc (11.5

kil.) Inaltimea d'asupra nivelulur marir de 92',94. Venitul acester statir pe anul 1896 a fost de 716108 ler, 25 banr.

Buzdugani, mofle, jud. Bacau,
pl. Siretul-d.-j., com. Parincea.

vatul. El se termina 'in malul
sting al riulur Buzan, prin doua piscuff de sare, e$ite la suprafata, din care cauza se .$1. nume$te Sarea - BuzAulur. Serva tot d'odata ca limita 'filtre plaiurile Buzan i Pirscov.

Buzdugani, peidure, jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j., pe teritoriul comuner Parincea.

Buziul, mofie a orasulur Buzan,
jud. Buzau, avind ca 1500 hect.,

despartita in dota sforr, care
se arendeaza separate. Una are 897 hect., din care 32 ocupate

Buzduganul, sat, face parte din
com. rur. erbane$ti, pl. Mijlocul, jud. Vilcea. Are o populatiune de 238 locuitorr, 136 barbatr $i 122 femer. Populatie $colara are 34 copil. D'ad i pana la

BuzäuluI(Vatra-Episcopief-),
mofie, in jud. Buzan. (V. Vatra-Episcopier).

de baracile in care se tin tirgurile Dragaica i Valea-Teanculur, lar restul izlaz, fineata $.1
araturr;

a doua de 603 hect. Buzdruganul, lac, in pl. Jalomita-Balta, insula Balta, com. Bordu$ani, jud. Ialomita.

gradinI de zarzavat, araturr, flneata $i izlaze pentru pa$unatul vitelor din oras.

catunul Lunca, unde e $coala, e 12 kil.

Buzdrugilor ( Dealul- ), deal,
BuzAului" (Drumul-), vechi0
drum, in jud. Buzau, Inainte de facerea $oselelor, lega ora$ul jud. Buzan, pl. Bistrita-d.-s., pe teritoriul com. Margineni-Muntenr.

Buzduganul, deal, se intinde de la N. spre S., ocupind partea de E. a com. Feresti, pl. Mijlocul, jud. Vasluin, fAcInd $i limita intre com. Valea-Rea.

Ploe$ti cu Buzaul, merend aproape paralel cu $oseaua nationala, dar pu in mal spre N. ServA

Buzducul, catun, al com. Popinzele$ti, plasa Oltetul-Oltul-d.-j.,

Buzduganul, fost schit, jud. Tecucin, situat in mijlocul padurir

azT de cale de comunicatie
locuitorilor potgorenT din pla-

jud. Romanati, situat aproape de hotarul judetulur, pe un tewww.dacoromanica.ro

Gaiceana, bite° priveliste frumoasa.

BUZ DUGANUL

132

BUZEIELUL-SEC

Nu se cunoaste precis data
fondarer. Batrinil spun ca a fost facut de un dogar ; in urmä s'a

Sud - Vest , facind
miel.

2

cotiturr

carT ad latimea de la 8-12
metri, adincime de la 2 5 metri, jud. Braila. Aceste Buzeiele
sunt pe lunca BuzauluT.

reparat de un om eu numele
de Buzdugan, cdruia if poarta numele, $i maT In urmä s'a reparat de preotul Atanasie Rusu,

Buzeielul, pilla, din com. Scortarul-Noa, jud. Braila ; pleaca
din jud. Buzati, de la N. satuluT

care a adus $i o colectiune de
cartr bisericestr. A servit ca manastire de calugarT pana in 1862;

Sihleanul, parcurge lunca spre Sud, pierzindu-se ca la 3 kilometri.

de atuncr s'a parasit $i astaizT

Buzeielul, phig, din com. Sutesti, jud. Braila; pleacti din jud. Buzati, ca la 21 2 kil. mar sus de

Buzeielul-Sec, jud. Braila, pleaca din lunca Siretulur, In apropiere de muchea Baldovine$ti, din com. Naztrul, merge spre V. paralel cu muchea, pe sub vadul Malacof, trece $oseaua
judeteantt Braila-Foc$ani, intra

a ramas ca o biserica izolatd
In mijlocul padurer.

Buzduganul, vale, jud. Iai. (V.
Candrea, deal).

podar de la Gradistea, apuca
spre E. la muche, merge spre S. paralel cu muchea, prerzlnduse mar sus de satul Grigoresti.

Buzdugi, sat, jud. Roman, plasa Siretul-d.-j., com. Stanita, spre

S.-E. de satul Stanita 5i la o departare de 3 kil. 500 m. de el. Este asezat pe un platou
inalt. Are 34 capT de fam. totr contrib., 134 loc., din carT 3 $tití carte ; 34 case. Sunt 117
vite marT cornute.

Buzeielul, ph111, mar spre S. de
precedentul, la 2 kil, de satul Co-

tul-Lung, jud. Braila; parcurge o distantá de la N.-E. spre S.Vest de 212 kil. si se pierde ca i primul in baltisul Duculeser.

pe teritoriul com. Cotul-Lung, apucInd spre S., tot pe Ruga muchea dealulur, trece pe la N. popiner, lasInd muchea, apuca spre V. panä la circiuma de la Verzea. La N. circiumer, Buzeielul-Sec se desparte in doud una pleaca spre E. pana la soseaua Braila-Foc$ani, de unde apuca. spre N., pierzindu-se in
baltisul Duculeasa ; iar cea l'alta

pleaca de la circiuma Verzea,

spre V., pana la hotarul Bachita, de unde formeazd hotarul com. Latinul, traverseaza

Buzdugi, deal, In jud. Roman,
plasa Siretul-d.-s., comuna Stanita, spre Sud-Est de satul Stanita.

Buzeielul, pirin, din com. Cotul-Lung, jud. Brälla, intre satul erbane$ti $i gura riulur Buzdul.

partea de N. a aceler comune pana la circiuma Lambru, de
unde formeaza hotarul comuner Gurgueti, traverseaza. $1 aceasta com., intre riul Buzdul i muchea

Are directia de la N.-E. spre S.-V., parcurge o distanta de
2 1/2

Buzduva, baila', formará din vär-

kil. Aceste

3

Buzeieluri

platoulur; dupa ce intra in comuna Scortarul-Nou, apucd spre S. pana la muchea platouluT $i,

sarea Jipe!, spre E. de satul
Costuleni, pl. Brani$tea, judetul
Iasi.

sunt pe lunca Siretulur.

Buzeielul, pirig, din com. Sute$ti, jud. Braila; pleacd din riul

din dreptul Moviler Vierulur, ia directia spre V., paralel cu
muchea, pana in dreptul tirlelor

Buzeiasca, trup din mafia Cioce$ti, din pl. Teleormanulur, jud.

Buzau, ca la 212 kil. mar sus
de satul Constantine$ti ; ia di-

Afurisiti, de unde se separa in
doua. :

Teleorman, situata spre 0.1111
Cotmeana , in partea despre Nord-Vest.

recia N.-V. si trece pe litiga
Cotul-luT-Punga, de unde intra In jud. Rlmnicul-Sarat.

o parte urmeazd muchea

pana'. In tirlele Tobescu, de mide

Buzei (Virful-), munte in com. Bro$teni , jud. Suceava (1411
metri.

Buzeielul, pi« din com. Cotul-Lung, jud. Bräila, pe mo$Hle

Buzeielul, pilla, din com. Ianca, jud. Braila ; incepe din hotarul com. Sute$ti, trece spre S. pe sub popina $i movila Burlacul $i se pierde mar jos de movila
Barbuleasa.

apuca. spre N. pierzindu-se, iar alta parte de la tirlele Afurisiti merge in luncd spre N.-E. unindu-se cu riul Buzaul ca la I

kil. mar sus de cdtunul
rati.

Buzeielul-Sec, judetul

Braila,

Vräbiescul $i Nicoleanul, la kil. spre S. de Cotul-Lung. Par-

pleacä din riul Buzar', de Irriga

curge 2 kil, de la N.-E. spre

Buzeielul, nume, ce se da la
mal multe viroage sati valcele

Pi scul-Negru, din com. Dedule$ti,

merge spre S.-V. paralel Cu mu-

www.dacoromanica.ro

BUZEIELUL-SEC

133

BUZESCUL

chea, pe linga satele Bagdat,
Filipesti si gara FaureI, pana aproape de satul Mizireni, unde face un cot luind, directia de la S.-V. spre N.-E., pana la ca-

Buzeni, sat, in partea de V. a
com. Baluseni, pl. Tirgul, jud. Botosani, situat aproape de soseaua nationala Botosani-Hirlati.

agricultura, i cu comerciul ce

fac, mar ales in orasul Alexandria. NumArul vitelor este de 4427 capete, din carT, 885 vite cornute marf, 304 cal, 22 inggarT, 2962 of, 13 capre i 241 porcI. Budgetul comuneI este de leT 6917, banI 40 la veniturr si de ler

tunul Hure, de unde tT la numirea de FaureT l cu acest

Mosia este proprietatea EpitropieT Sf. Spiridon din Iasi si are o suprafata. de 785 hectare.

nume trece pe la N. satelor
Surdila-Grech, Bratesul pana la N. satulur Surdila-Gaiseanca. De adis/ la iarasT numirea de Bu-

Satul are o populatie de 78 familii, sag 321 suflete, cu 56
contribuabili.

Are o padure de stejar de
8o hectare. Este o biserica deservita de

zeielul-Sec, apucind spre S. si
trece prin

satul Surdila-Gai-

seanca 5i la N. com. Ulmul se
uneste cu pirlul Calmatuiul. Din

preot l 2 cintaretl.
Numarul vitelor este de 385:

5345, ban/ 46 la cheltuelf. Are o scoala, in localul el propriii, oferit de proprietarul mosieT, cu un numar de 121 elevI. In central comuneT este biserica, cIadire mareata zidita de principele Mihail Obrenovicr;

acest Buzeiel, de la N. satulur
Gaiseanca, pleaca drept spre N.

130 vite cornute, 20 ca! rima
5i miel; 40 de of, 171 mascurT si 15 stupr Cu albine. In acest catun se afid 2 meserial, I comerciant; o circiuma.

o viroaga, care merge pana aproape de gara FaureT, unde se pierde. Toate aceste Buzeielurl

deservita de doI preotr, un cintaret 5i un eclesiarh.

Prin centrul comuner trece
soseaua judeteana Rosiori-Alexandria ; la Nord soseaua ve-

sunt pe tarmul drept ale BuBuzescul, com. rur., in pl. Tirgulur, jud. Teleorman, pe par.

cinala care o leaga cu Mavrodinul, apor la S.-V. soseaua Ma-

Buzeielul-Sec sa.t1 Una, jud.
BrAila, formeaza hotarul de N. al com. Scortarul-Nog, la o dis-

tea dreapta a riuluf Vedea. Se in-

vecineste la N. cu com. Mavro-

dinul, de care este despartir:a
prin nul Vedea ; la S. cu tarmul drept al Vede/ i cu padu-

tanta de 5 kil. spre N.-V. de riul Buzaul, apuca. spre S.-V., trece pe llega tirlele Ciumati, de unde se desparte in doul: o parte apucg. spre S.-V. trecind in judetul Rimnicul-Sarat, iar alta continua. spre S. unin-

vrodin-Turnul, care pleaca din com. Buzescul, pe Valea-Nanovulur si de acolo, prin catunul Ulmeni 5i com. Dracea, spre resedinta judetuluT. Soseaua judeteana Rosiori-Alexanciria pune in legatura com. Buzescul cu orau1 Alexandria si ca comuna Plosca.

rea aflata pe dinsul; la E. cu comuna Adamesti; la V. cu com. Plosca-d.-j. ; la N.-E. cu
com. Nenciulesti sag Vatasani,

de care o desparte numaI riul
Vedea.

Aceasta comuna este interne-

du-se cu riul Buzaul, la hotarul numit Piatra-BouluT, dintre comuna Domnita, din jud.Rimnicul-Sarat.

Braila, formeaza hotarul de N. al com. Gurg leti5i al jud. despre Rimnicul-Sgrat, la o dis-

Comuna Buzescul poartg numirea de Sloboda. Suprafata el este de 530 hectare. Locuitorf improprietAritY dupg legea rurala nu se gasesc, pentru motivul ca com. Buzescul, facind

iata in anul 1860, de catre fostul principe al SerbieT, Mihail ObrenovicI, care era proprietarul domeniuluT Mavrodinul, din

care face parte si comuna Buzescul. Intentiunea proprietaru-

luT ca sa forrueze aci un erg
sal"' orasel, ca sA contrarieze for-

parte din domeniul numit al
MavrodinuluT, fosa proprietate a raposatuluT principe al Serbia Mihail Obrenovicr, iax ac. tualmente In posesiunea baronuluITheodorNicolicT de Rodna;

tanta de 2 kil. spre N. de riul Buzaul ; trece spre E. in com.
Scortarul-Noti, pierzindu -se aproape de tirlele CrAita. Acesta se mal numeste si Siretelul-Sec si se zice ca In vechime aci a fost albia riuluT Siret, cea ce e probabil, de oare-ce e mg mare

matiunea orasuluT Alexandria, dind voe, orr-cur voia sg. se stabileasca aci, sa cumpere locurT

de case si prävalii in conditiunT avantagioase. De ad deriva numirea de Sloboda, pe care i-a dat-o locuitoriT. Tirguletul

defunctul proprietar a voit s'A infiinteze aci un erg.

Populatiunea este de 1554
suflete, din carT 387 capT de fa-

si mal adinc de cit cele-l'alte
13uzeieluri.

mine si 292 contribuabih. Locuitorif se indeletnicesc pe tina

incepuse deja a se forma si aceasta se poate vedea i astazT din multimea de case si prgvaliT solid construite 5i a loca-

www.dacoromanica.ro

BUZESCUL

134

BUZEp'I
copiT,

lurilor destinate pentru autoriuitT; ast-fel Primaria are un local foarte frutuos, de si ruinat ; scoala de asemenea ; in centrul com., e frumoasa biserica de care am vorbit. S'a(' stabilit atuncI si se mal gäsesc
astäzi- in comuna diferitT industriasT i meseriasT : cizmarT, cojocarT, abagiT i dulgherT, un atelier mecanic si o moarà

Date sigure despre infiintarea

21 bäetT

si 6 fete, din

acesteT comune nu sunt. Din
spusele batrinilor, se deduce ca. foarte vechia., chiar din timpul
luT Mircea-cel-Mare. Loc. poves-

tesc despre un cdpitan Toma, care or fi posedat aci un trup de mosie, ca de 3500 stinjenT, ce s'a tot sub-divizat urmasilor
numiti i azI mosneniT To

numaral de 206, 100 bletT 106 fete, in virsta de scoalä. Intretinerea eT costA pe stat 108o lei anual. Stiti carte 90 barbatI si 17 femei. Se fabrica in comunä in termen mijlociú 25 hectol. tuja.
Gindacir de naltasä daü 5o0 kgr. gogosr. Stupi sunt peste I00. nepa i inul se cultiva. in mica cantitate. PomI roditorT sunt : 91

mesd. igumele si-1 trage de la
vechia familie a Buzestilor, fosti

de aburi cu treI pietre, cu o putere de 12 cal. In urma promulgäriT si punerd in aplicatiune a legiT rurale, n'a mai fost cu putintä a se indeplini scopul ce urmarea proprietarul i ast-fel comuna Buzescul a ramas comuna rur. La Sudul comunei se afld o magua mare numitä Sapata ;
are

proprietarl ala
TotT locuitorit, in carT intra.

merI, 45 perT, 500 duzI, 45 ciresT, 180 prunT i IO nucT.

si 6 L'un' de Tiganr, sunt numaT Rominf, si se ocupa. exclu-

Comerciul se face de 7 circiumarl. Budgetul comuneT pe exerci-

ziv cu plugaria i cresterea vitelor. MeseriasT sunt numaT io: dulgherI, cizmarl, cojocari si I armurier. Productele munceT lor le desfac la Slatina, Pitesti gara Corbul.

tiul 1892-93, prezinta la veniturT suma de lei 3552 si la chel-

tueli suma de 2445 lei anual.
O osea vecinal& strAbate co-

o inanime de 4

metri

circumferinta de 20 metri.
Prin aceastä comuna trece Brazda- luT - Novac.

86 locuitori s'au improprietärit dupa legea rurala din 1864, cind li s'aa dat 276 hect. pe mosiile DrAgoescul, Perieteanul si familia* Milcoveanu. El pose-

muna de la N. la S., pe malul drept al Vedei, din gara Corbul i pAnA in com. Icoana. O altA ramurA pleacä din cea-d'in-

In timpul rdz-

boiulul din anul 1877, parte din

tliu, tot catre S., din cAt. Birlesti-BurdulestI, trece Vedea
leag& intre ele cAt. Buzesti,
lAtei
i

trupele rusesti ati stationat In
aceastä comunä mal mult timp.

a : 72 cal, 91 epe, 432 bol*,
19 capre, 2200 a i 245 porcT.
Teritoriul comuneT se intinde

Milcoveni. O a treia

Buzescul, loc, cu 25 pogoane
vie,

ramurl pleacA catre N.-V., din
cAt. Ciuresti, la comuna Sinesti.

in com. rur. Vlädaia, pl.

pe o suprafata de peste 4000
hect. Calitatea solulur de cul-

Cimpul, jud. Mehedinti.

Buze§ti, com. rur., pl. Mijrocul, jud. Olt, situata pe luncl si de amindoul laturile ale r. Vedea,

turä variaza, in stinga VedeT pdna. la Cotmeni si pe lunca,
maT fertil

Tot de la N. la S. comuna e udatA de riul Vedea, care primeste urmAtoarele vAlcele : Cu-

de cit in dreapta

penul, Seaca i Borqul pe stin-

la distantä de 31 kil, departe
de capitala judetulul. Ad e resedinta pläser.

el, unde e mal argilos. In raionul comuneT sunt mal
multe clac:1W insemnate: casele

ga. Pe dreapta primeste gira
Flap cea-Mare.

proprietarilor, o moarä de foc,

Se compune din 6 catune, carT sunt dispuse de la N. la S. pe Vedea i la distanta de 400-500 metri unul de altul,
in ordinea urmatoare : Corbul,
Birlesti, Burdulesti, Ciorästi, Buzesti, Spdlatel si Milcoveni. Toa-

localul de scoalä i primärie si 5 biserici, deservite de 5 preotl, platiti de locuitorl prin invoell particulare si din bud
getul com. cu cite 6o leí anual.

Carte a inceput a se inväta
de mult adj. Scoala s'a infiintat la 1873, irisä a functionat cu mal multe intreruperT pana. la 1887, de d'id nu s'a mal intrerupt cursul. Localul, proprietatea comuneT, e la un loe cu primaria. Se frecuenteaza. de 27

te se intind pe o suprafata. de 5 kil. i ati o populatiune de 1523 locuitorr, 803 barbatI 720 femeT, cu 332 capT de familie, 296 contribuabilT, locuind

La S.-V., in mijlocul unta mic platou, este o localitate numitA de locuitorI Cetatea. Are o pozitiune inaltl, frumoasA i strategicA. Probabil cA aci trebue O. fie existat oare-cind vre-o cetate. La N., cu direcOunea V.-E., talud perpendicular soseaua riul Vedea, trece prin clt. Corbul, Brazda-lui-Novac. La E. si cu directiunea N.-S.
se ridicADealul-Tomestilor, care

in 436 case.

serveste de limita intre Teleorman si Olt.

www.dacoromanica.ro

BUZETI

135

BUZOENI

Se limiteaza la N. cu com. Corbul, la E. cu Urluieni, Ciocesti, Mindra si Birla din Te-

gomirul, pl. Vailor, judetul Mehedinti.

Mosia este proprietatea d-luT Michel Daniil, Evreti impamin-

leorman, la S. cu Icoana si la V. cu Timpeni, Ursoaia si Sinesti.

Buzietul, deal mare, in judetul
Mehedinti, plaiul Closani ; tine de teritoriul com. rur. Odobesti, satul Valeni.

tenit. Satul acesta s'a infiintat In 1849, tí ipa stäruinta fostulur proprietar, N. Mavrocordat,
prin

stramutarea

locuitorilor

dintr'un sat vechiti ce se afla
sub poala unel padurl, aproape de hotarul judetuluT Roman si

Buzeqt.i, cdtun, apartinind comuneT Turbati, plaiul Novaci, jud

Gorj. E situat in l'atea piriului Sunatorea. Are o intindere de
600 hect., din carT 150 hect. arabile,

Buzila, deal, acoperit de padure de fag, in com. Dolhesti, judetul Suceava.

care sat s'ar fi numit Draga.
Numarul vitelor este de 1050 capete, din cal-I: 253 vite marl

150 hect. finete, 190 pa-

Buzilenilor(Dealul-), munte, intre comunele $arul-DorniI si Nea-

cornute, 20 caT, 737 oT si 40
rimatorT.

dure si izlaz, 1 oo hect. pomet, 5

hect. vie, 5 hect. vatra satuluT. Are o populatie 90 familiT, saii 450 suflete, din can 66 contribuabill. LocuitoriT poseda: 12 plugurT,

gra- aruluT, jud. Suceava.

Buznea, com. rur., in partea de V. a piase/ Cirligatura, judetul Iasi si in marginea despre S.V. a TirguluT-Frumus, de care
se desparte prin piriul Bahluetul.

26 care cu bol, 3 to vite marT
cornute, 220 01, 96 rimatorT, 26

Buznea, j'ir*, judetul Iasi, izvoreste din jud. Roman, in apropiere de Strunga, curge de la V. spre E., primeste in stinga piriul Ravaianul, trece prin iazul PaharniculuT, formeaza limita

capre si 18 cal; 22 stupT, care
dad 15 kgr. miere si 8 kgr. ceara.

In catun se afta 2 mor!,

I

put si 3 fintinT. Catana' are 1 biserica, deservita de I preot si I cintaret.

Terenul eT este foarte accidentat, prezintind dealurl si val. E formara' din satele: Buznea, Ganesti si Jora, pe o intindere cam de 4756 hect., din cari ca

intre Buznea si Tirgul-Frumos,
apoT se varsa in Bahluet, aproape

de gura cale! ferate.
Buznoaia, deal. (VezT TAtArani, deal, com. Telejna, plasa Mijlocul, jud. Vasluiti).

la 537 sunt acoperite Cu padurT. Are o populatiune de 229
familiT sati

Buze§ti, ciitun, judetul Olt, pendinte de com. Buzesti.

I to6 locutor! RoBuznoaia, t'erg, se afla la N. satuluT Telejna, pl. Mijlocul, jud.

minT, carT se ocupa cu agricul-

Buze§ti, stafie de drum de fier, jud. Teleorman, pl. Marginea, cat. Buzesti, pe billa RosioriAlexandria, pusa in circulatie la 2 Decembrie 1895. Se afla intre statiile: Plosca 6.9 kil. si
Alexandria 9.5 kil. Inaltimea d' asupra niveluluT mara de 53m.39.

tura si cresterea vitelor. Are dota bisericT, deservite de 2
preotT, 2 cintaretT si I eclesiarh. Are o scoall si patru morl de apl. Budgetul comuneT e de 8321 leT 90 banT la veniturT si de

Vasluiti, fiind format de piriul Telejna. Este bogat in peste si

are stuh mult. Aproape de el
este o casa si cosarele proprietatiT ; spre E., pe culmea dealuluT, in hotar cu mosia Bereaza,

8234 Id 80 banT la cheltuelT. Numarul vitelor se urca la
2169 capete, din carT: 612 vite marl cornute, 63 cal, 1374 oI
120 rimatorT.

se afla padure.

Buzoaia. (Vez! Vararia, sat, comuna Dranceni, plasa Podoleni,

Buze§ti, coastä, com. Rusanesti, pl. Cerna-d.-j., jud. Vilcea.

jud. Falda).
Buznea, sat, in centrul comuner Buznea, pl. Cirligatura, judetul Iasi, situat pe podisul si coasta
dealuluT Beciul. Are o populatiune de 77 familiT sati 359 locuitori. Este resedinta comuneT. Are o biserica, zidita la 1855 de fostul proprietar N. Mavrocordat, deservita de 1 preot, 1 cin-

Buze§ti, mica valcea, com. Rusaiesti, pl. Cerna-d.-j., judetul
Vilcea.

Buzoeni, sat, pl. Negoesti, jud. Ilfov ; face parte din com. rur.
Obilesti - No!. Suprafata totald a satuluT e de 4760 hect., impreuna cu a cat. Obilesti-NoT si
Ordsani. Mostenitorii PrincipeluT N. Bibescu, ati 3983 hect. si locui-

Buzeti, mahala, in com. rur. Negomirul, pl. Vailor, judetul Mehedinti.

Buzeti, phifi, in com. rur. Ne-

taret si

I

eclesiarh.

toril 777 hect. Pentru izlaz s'ati

www.dacoromanica.ro

BUZOENI

136

BUZULINA

rezervat 200 hect. Pe teritoriul satulur 400 hect. sunt padure. Populatla satuluI este de 105 locuitorI. Comerciul se face de
hang-iti.

de 445 capete de vite marr:
368 bol i vacT, 75 cal i 2 tragad, si de 1208 vite marunte:
1100 oI, 5 capre i 103 rimatorT. In apropiere de Buzoesti trece calea ferata Costesti-RosiorI-deVede.

partI din mosia Monteorul, din com. Monteorul, jud. Buzad.

Buzoianca , sfoard de mofie,
jud. Buzaa; face parte din trupul Mocesti, proprietate a mosnenikir din com. Lipia.

Buzoeni, cdtun, in pl. IalomitaBalta, pe cimpul Baraga-nul, te-

ritoriul comuneI Poiana, judetul Ialomita.

Buzoe§ti, sat, cu 12 familif si 8o suflete, jud. si plasa Argesul ;

Buzoianca - Iatropolo,
in jud. Buzaa, com. Monteorul, cAt. Bugheni, ca de 320 hect.;

face parte din com. rur. BasBuzoe§ti, com. rur., pe riul Teleorman, jud. Arges, plasa Cot
covele.

face un corp cu Coca.

meana, la 5 kil, de com. rur.
Costesti (resedinta subprefectureT). Se compune din satul Buzoesti, (8o &UD i cat. Podeni

Buzoe§ti, sat, pe malul drept al
riuluT Teleorman, cu 8o familiI

Buzoianul, sat, jud. Dimbovita, pl. Bolintinul, cat. si com. Poiana-Lungl-d.-s.

si 400 suflete, jud. Arges, pl.
Cotmeana ; face parte din com.

(30 falcI), peste tot I I0
Cu 630 suflete, totIRominI. Com.

rur. cu acelasT nume. In acest
sat este resedinta prirnAriel. Sa-

Buzoianul, poiand, pe valea riuluI Telejenelul, com. ManeciulUngurenI, pl. Teleajenul, judetul Prahova.

are 2 bisericI, deservite de 2 preotI, 2 cintaretI si 2 paraclisexi. Are o scoala i treI circiumf. Locuitorif sunt mos-

tul este de mosnenI si are 2 bisericI, una cu hramul Infrarea-ln-Biserica i cea-l'alta cu hra-

.nenI. Budgetul com. pe anul 1882-83 a fost de 1340 leI.
Dupa o publicatiune oficiala (1887), aceasta comuna numara 130 contribuabill si are un bud-

mul Sfintil ApostolI, avind fiecare cite I preot, I cintaret si
paracliser.

Buzulencei (Dealul-), jud. Dorohoiu. (VezI Horodistea, deal)

Buzulina saa Mace§ul, vilice-

Buzoi, deal, jud. Bacau, plasa
MunteluI, de pe teritoriul com.
Podurile.

lufd,care desparte Letea-Noul
de Dusani Eforiei Spitalelor Civile si care da in Glavaciocul,

get de 1836 leI la veniturI si
de 1897 leI la cheltuell. Numarul vitelor era in 1887

din jud. Vlasca.

Buzoianca, numire data une'

www.dacoromanica.ro

C
Caba-Iuc, movilii naturall in j ud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul com. rur. Caranasuf, situata in partea esticä a p14eI li cea nordica a com., pe dealul Caranasuf. Are56 m.; e punct trigonometric de al 3-lea rang, dominInd asupra satuluI Caranasuf. E acope-

Comunica cu lacul Bodaproste,

tul cu acela0 nume, departe

wzat la rasaritul luI. Are o intindere de 120 hect. In el se
afla 4 micT insule cu stuf. Con-

de Caracal, spre Vest de 26
kil. Terenul com. prezinta
rir de 17o'n.,37.
o

altitudine d'a,supra niveluIuT ma_

tine bun pqte, care se aduce
in orasul Chilla §1 de aci se exporta.

Are o populatie de 1966 locuitorr, din carT 991 barbatI qi
975 femeI; 590 capI de familif ; 901 casatoriti si 1065 necasatoriti; 134 stiii carte si 1832 nu stiti ; sunt 422 contribuabilf. Ocupatia locuitorilor e agri-

rita cu verdeata.

Cabul-Agi, sat, jud. Constanta.
(VezI Hagi-Cabul.).

Cablanul, vale, jud. Vlwa, satul Cucuruz, unde sunt izvoare ;

Cabula-Bair, deal, In jud. Constanta, pl. Medjidia WL Mangalia, in com. Carabaci 0 Cavlacar, servindu-le ca hotar. Se Intinde printre valle MangaeT i Bewul. Are 1 1 r m. inaltime, dominind valle sus mentionate, satele Bep.ul. §i Merdevenli-Punar. Dru-

aci este un elWed de pescuit.
Cablanul da in Ci1n4tea.

cultura precum si cresterea uitelor. Se cultiva 1009 hect.
cu

Cable-Bair, deal, in jud. Constanta, pl. Medjidia, com. Ta.5-

griti, 2186 cu porumb, 71 cu
ovaz, 16 CU orz, 346 CU secara,

punar. Se desface din dealul Geabacul, se intinde spre E.
printre \dile Ta4punar O Geabacul. Are 113 m., domintnd valle

76 Cu meiii, 30 Cu cinepa

si

107 Cu vil. Vite mad sunt 1641,

mul ce unqte satele este acoperit cu finete §i pä§unT,

de mal sus, satul Taffmnar O drumul judetean Hirpva-Medjidia. Este acoperit numaI cu
finete §i semanaturI. Ca virf in-

Cacaina, vale, situata pe mo§ia Grum1zqti, la hotarul despre satul Ghindloani, in com. Grumazesti, plasa de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu; prezinta i terenurl

vite miel' cornute 594 O rimltorI 877. Are 5 circiumr. Budgetul com. pe 1886/87 a fost de 4596 leI la veniturT §i 4544 leI la cheltueli. Are o coall primara mixta de gradul I cu
un invAtator O la care ati urmat

semnat are Devcea-Nord (i14
metri).

68 elevT (40 blet.1 O 2g fete)
din 68 copiI (40 baetl i 18 fete) in 1887. Are 4 bisericI : Sf. Nicolae (1866), Sf. Dumitru (1879), Adormirea-MaiceI-DomnuluI (1877), §i SfintiT-Voevoif (1869), deser-

Cablovata, lacinsemnat, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
com. urbane Chilia-Vechia. Este

arabile In cea maI mare parte sunt tusa mll§tinoase.
Cacaleti, nurnire vechid, a com. Albqti, jud. Buzan.

situat in partea vestica a pl4eI si in cea sudica a comunel. Este alimentat cu %A de catre

lacul Triozorul, wzat la V,
luI, li. acesta de Ola Lopatna.
56760 Mareic Di( (io mi (.elograllo. Vol. II.

Cacaleti, cotn. rur., in partea de S.-V. a pl. Ocolul, jud. Romanati, se compune numal din sa-

vite de 4 preot1 qi 8 cintaretl. In coprinsul com. se allá un loe unde a fost sat vechia,
o biserica, O mal multe magurr:
18

www.dacoromanica.ro

CACALETI SAU RACOV1TA

138

CACALETI-CIRESUL

a TurculuT, a BerzeT, a CorneT, a Purcelel, a Jidovilor, etc. §i unde se gAsesc cioburT i oale groase la fApturd.

se aflA un petic de pAdure In suprafatA de 118 hect. Ad sunt valle: Craciul, erban, MAlurenilor i Adinca.

GA1Asesti, proprietate a statuluT.

Cacaleti. sal:1 Racovita, com. rur., pl. Marginea, jud. Vlawa, proprietatea Eforier Spitalelor din Bucure§ti, cu o suprafatA de 5304 hect., rdmase dup1 ce s'a dat la 138 locuitorl improprietà-

Vite sunt : 640 bol si vacT, 30 bivolI, 47 cal, 3400 oT, si
420 rimAtorT.

Are 100 pog. pAdure. La 1877 avea o arendA de 1356 leT, 35 banT, si a fost ipotecatd, impreuna cu alte mosiT ale statuluT, pentru acoperirea emisiuneT biletelor ipotecare de 27 mil. le!.

Com, e strabátutA de soseaua judetean5. Giurgiul-Alexandria.

Pe periodul 1883-88 arenda
acesteT mosiT a scAzut la 200
leT anual.

Cacaleti, sat, jud. §i pl. Arge,
pendinte de com. rur. arnestiCacaleti, cu o populatie de 55 familif, sal' 200 suflete. Are o o bisericl, Cu hramul Sf. Filoftea, deservitd de I preot i I cintdret ; o scoalA primará rurail.
Cacaleti, munte, in com. CAtina,
cAt. PAsAroiul, jud. Buzlii. Face

ritT in 1864 suprafata de 567
hect.

De aceastA comund depinde Ciochina §ati Racovita, pro-

hotar despre com. Calvini.

prietate nelocuit1 ce apartine
D-luT I. Marghiloman,
i care

Cacaleti, numire, ce se mal dA
munteluT Virful-Sttnei
i pAdu-

are o suprafatA de 679 hect.
In 1886, mo0a EforieT Spita-

reT de pe dinsul, din com. atina, jud. Buzdti.

In acest sat este resedinta
primdrier Zdrnesti-Cacaleti.

lelor s'a arendat pe pretul de
48660 ler. AceastA com. se af1á situatA pe loc ses, In valea Craciul, din jos de Gogoari, la extremitatea V.-S. a jud. Teleorman, de-

Cacaleti, numire datd cite o datA

parte de Giurgiul de 34 kil., de Alexandria 20 kil. si de 16 kil. de StAnesti, re§edinta paseT.
Populatiunea acesteT comune

Cacaleti, sat mic, pl. Znagovul, jud Ilfov. Face parte din com. rur. Balotesti. Este asezat spre E. de Preotesti, pe malul sting al vAeT Pociovalistea si la S.
de p5.durea VIAdiceasca. Are o bisericA, cu hramul Izvorul-TAmAduireT, deservitg de

mosieT Albesti, jud. Buzad. (V. Albesti-Vernescu).

Cacaleti, vechiä numire, a mosiel Scheiul, din comuna GherAseni, jud. Buzlu.

era in 1886 de 1037 suflete,
din care 180 contribuabilf. Budgetul comunal la 1886 era:
la venituff de 46041e!, lar la chel-

Cacaleti-Cirewl, com. rur., in
apropiere de rlul Neajlovul, jud.

tuelf 2399 ler. In 1887 venitul era de 3153, liar cheltuelile de 2731 le. S'a semAnat in 1887 suprafata de 1500 hect. cu diferite
cereale.

preot i t eintdret. Populatia luT e de 68 locuitorT. Suprafata total1 a satuluT e de 418 hect. Proprietarul, d-1 N. Ioanide, are 353 hect. si locuitoriT 65 hect. In corpul sunt 200 hect. pAdure.
Num5sul vitelor marT e de 60

Arges, pl. Gallsesti, la 25 kil. de com. rur. Costesti, resedinta subprefectureT, si la 36 kil. de
Pite§ti. Se compune din 2 sate:
Cacaleti i Cireu1, avind 194 familif, din carT 5 fam. de TiganT, sau 824 suflete. In com.

si al celor micT de 180. Comerciul se face de i circiumar.

sunt 2 bisericT vechT si o scoall primará rurall. Budgetul comu-

Ad este o bisericä ziditA la
1865, deservitA de I preot
dasc5.1. La aceastA bisericA s'au

neT pe anul 1882-83 a fost
de lel 1580, banT 48, la veniturl si de ler 1964,1a cheltuelT. DupA o publicatie oficiall
(1887), aceastA comunA are 203

Cacaleti, jud. Ilfov. (V. Balotesti).

oficiat In x888: botezurT 78, cununiT 7 si inmormintArT 39. Tine de Parohia Gogopri-NoT. In comunA este o scoa1ä mixta

Cacaleti, cätun, j'id. Ialomitá, pl. CimpuluT, pendinte de comuna ArmdsWi.

contribuabill si un budget de
1890 ler la veniturT si de 1738 le! la cheltuelr. NumArul vitelor era in anul 1887 de 818 vite marI (750 boT vacT, 68 cal), si de 460 capete vite márunte (oI i capre),
si 160 rimAtorT.

cu 3 clase, condusd de I invAtAtor. In 1888 ati urmat la scoalA: 55 bAetT, 12 fete, din 65 bdetT si 42 fete in VirstA de
scoald. In raionul acesteT proprietAtT

Cacaleti saU Gogo§ari-Nol, tun, jud. Vla§ca. (V. cAt. Gogosari-Nor).

Cacaleti, o:0)de, jud. Argq, pl.

www.dacoromanica.ro

CACALETI-DE-JOS

139

CACOMEANCA

Cacaleti-de-Jos, com. rur., pe
riul Neajlovul, jud. Arges, pl.
GAlAsesti, la 24 kil. de comuna rur. Costesti, resedinta sub-prefectureI, si la 37 kil. de Pitesti. Se compune din satele : Cacale-d.-j. i Gruiul, avind 170 fa-

Cac&-lapa (Valea-Calului), vale insemnatl, in com. Cern Atesti,

Cuiusu, situat in partea nordesticl a plAseI i cea sud-vesticA a comuner. Se intinde de-a-

jud. Buzad. Se formead din
ploI si se scurge in 1-1'11 BuzAul,

mal sus de Valea-BlAjenciI.

miliI, sad 630 suflete, din carl 16 fam. de Tigard. In comunA sunt 2 biserieI si o scoalä primara ruran. Budgetul com. pe

1882-83 a fost de 1643 ler,
82 banl la veniturI si de 1600 leI la cheltuell. Dupä o publicatie ofician. (1887), aceastA co-

Caciamac, sat, in jud. Constanta, pl. Medjidia, cAt. comund Mamut-Cuiusu. E situat in partea sud-esticA a pläsel i cea sudicA a comuneI, la 7 kil. spre S. de cAtunul de resedind, Mamut-

lungul si pe la Estul vIeI CurtCulac, avind o directiune generan. de la N.-V. catre S.-E. Aie o inAltime maximg. de 147 m., pe care o atinge in virful sAti

Cogea-Iuc. Este diat de mal
multe drumurI comunale si e acoperit pe poale cu semAnAturl, lar mal' sus Cu pAsunI i fin*.

Cuiusu, inteo vale inchid de
dealurile Iurtluc-Bair, CaradedeBair i Copadin.

Caciorul, pisc, com. Izvorul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.
Caciorul, fdrig, udA poalele pisculul cu acelasT nume, com. Iz-

munl are 162 contribuabili un budget de 2299 leT la veniturI si de 2082 leI la chelt. Nundrul vitelor era in 1887

Caciamac, sat, in jud. Tulcea,
pl. IstruluI, cAt. comuneI Ca-

simcea, asezat in partea V. a
judetuluI si a plAseI, pe ambele
malurI ale piriuluI Taslul sad Ca-

de 513 vite mar! (440 bol si
vacI, 73 cal), si de 622 vite mlrunte (372 of si 250 rimAtorl).

vorul, plasa Vedea-d.-s., judetul Olt.

Cacaleti-de-Jos, sat, Cu 138 famillI, sad 520 suflete, jud. Arges, pl. GAllsesti. Face parte din com. rur. cu acelasi nume.
Are o bisericA, cu hramul Adormirea, deservitA de i preot,

simcea, la 6 kil. Spre S. de resedinta Casimcea, Este o adunAtud de vre-o 35 case, carl ocupg, o intindere de 8o hect. Teritoriul satuluT are 700 hect.
Populatia este de 32 familiT, sad

Cacina, git, al laculuI Boianul,
jud. Ialomita, pl. Borcea, pe teritoriul com. ClocAnesti-MArgi-

nenr si ClocAnesti-Sirbr; pune In comunicatie lacul Boianul cu bratul Botul.

cindret i i paracliser; o seca1ä
primará ruralA.

Cacaleti-de-Sus, (mal inainte II zicea Sili§tea), sat, cu 84 fasad 240 suflete, jud. Arges, pl. GA15..sesti. Face parte din com. Cacaleti-Ciresul. Are

118 suflete, maI toatg, turcl-dtarA. PAmintul este in general bun pentru agricultura; de aceea ocupatiunile principale ale locuitorilor sunt pluggria si eresterea vitelor. In cAtun se aflA o scoan primará mixtl, cu invAtAtor, frecuentad de 38 elevr. Printeinsul trece drumul comunal Casimcea-Chiuciuc-ChioI.

Cacomeanca, com. rur., in jud. Ialomita, pl. Borcea, este situad. futre comunele Ceacul Rasa, la ¡o kil. spre V. de orau1 CAlgrasi.

o bisericl, cu hramul S-ta Paraschiva, deservid de I preot
si

Teritoriul com. are o suprafatA de 1560 hect., din cae : 300 hect. pAdure i bAltis, lar cea-l'altA parte plmint de arg.tud. Coprinde douA mosiY, ce
apartin la doT proprietarT. Dupg.

Caciamac-Ciflic,fermd sad mo)cie insemnad la S. plAseI Man-

I cintAret.

legea rurald din 1864, snnt improprietäritri 74 locuitorY i neira-

gala, jud. Constanta, tocmar
Cacaleti-Vechl, numire vechid
a cdt. Suditi, com. GherAseni,
la hotarul Bulgarid; tine de co-

propriedritl se mal gAsesc 156.

muna Sari-Ghiol. Este situad
pe valea Papucci si are o formg. drept-unghiularg, alungita de la

jud. Budd.
Cacaleti-Zarne§ti, com.rur., judetul Arges. (V. Zgrnesti-Caca-

Se compune dintr'un singur sat, situat pe partea de N.-V.
a loculuI CAlArasi, numitl de locuitorI Japsa-SatuluT. Numirea ofician a satulur e Cacomeanca,

10).

E. cAtre V. E proprietate particulará si are 120 hect. suprafatl.

lar populatiunea nu intrebuinteazá de cit numirea de MAnucul, datA dupA numele unid fost

Cacamel, numire vechiä, ce o purta satul Cacomeanca, jud.
Ialomita.

Caciamac-Orman-Bair, deal,
in jud. Constanta, pl. Medjidia,

proprietar al mosid. CacameI
este vechiul nume al satuluI.

pe teritoriul comuna Mamut-

www.dacoromanica.ro

CACOMEANCA

140

CACO VA

Aid este re$edinta primAriel $1 a judecAtorid comunale.

FormeazA comund singurA, a.

vind 124 contribuabilf, din 700

Populatiunea comund este
de 1482 locuitorI, Cu 360 capi de familie $i 1122 membri de familie, salí 752 bárbatI i 730
femer. Dup5. nationalitate sunt : 1477 RominI, 3 Greci $i i Sirb,

locuitorr, locuind in i6o case.
E! posedA : 44 plugurI, 83 care cu bol, 12 cArute Cu cal i 35
stupI. Are o bisericA deservitA de 2 preotI $i 2 cintAretI ; o circiumA.

Sf. IngerT, este fondatl la anul 1782 de Lavrintie Monahul Calistra Monahia, $1 s'a reparat la anql 1876 de Popa Nicolae
Neghinescu $i C. TAnAsolul. Afarl de mica agricultura,

16 locuitorr se maT ocupa cu
dulgheria, dogAria $1 rotAria. Pro-

totI de religiune cre$tinl ortodox5.. Dupa profesiunI sunt 349 agricultor!, 3 meseria$I, 9
comerciantI, 5 profesiuni libere

Budgetul comund coprinde la veniturI suma de 1360 ler,
iar la cheltueli 1191 leI. Numd-

d isul muncei il desfac in comun A.

In comunA sunt: 76 cal', 145

$i 6 servitorl. Din ace$tia, numai persoane $tiq' carte, iar 1421 nu $tiq.
Dup5. statistica din anul 1887,

rul vitelor in aceastA comund
este de : 345 vite mal-1 cornute, 120 o!, 16 cal i 102 rimdtori. Prin comuna Cacotul trece $oseaua judeteand Dumbrava- Zegaia-Popa-Bicle$ul, etc.

bol, 227 vacl, 119 capre, 442 oI i 290 pord. Pe ritil Cacova, in raionul
comuner, sunt 5 mori. Locuitorif sunt mo$nenI.
Scoala dateazA in comunA de

populatinnea era de 340 famili! Rotula, 3 familli Gred
8 familif iganì, sali 1311 locuitorI, Cu 365 bArbatI, 382 feme! $i 564 copiI. Numdrul contribuabililor era de 23t, din cari :

30 ad: E frecuentatA de

15

18 se ocupau cu comerciul de
producte, vite, bAutuff, etc., iar ceI-l'altI, cu cre$terea vitelor agricultura. Vite sunt : 816 cal, 1413 bol*, 65i ol 1 300 pord.

Cacova, com. rur., plasa Ocolul, jud. Vilcea. N'are niel un cAt. alipit. Este situad. pe dealurile Cornetul, Viisoara i LAzurelul ;
e strdbAtutd de rtul Cacova ; se af15. la 20 kil. de resedinta jud.

copiI, din numArul de 78 copa
in virstA de $coall. Stia carte 65 bArbatI. Cu intretinerea $coalef, statul cheltue$te anual let 1404.

Stupr cu albine sunt 50. Se fabricA ad pAnd la 12000 decalitri tuicA.

$i la 7 kil, de a subprefecturd.

Are o populatie de 715 lo
cultor!, in care intrd $1 4 familif

Vatra satului are 100 hect.,
lar cu izlaz, livezr, locuri culti-

Venitul anual al comund e
de 4424 leT
6570 leI.
i

de Tiganr; sunt 179 cap! de
familie, 159 contribuabilt ; locu-

vabile, are cam 500 hect. De
aceastA comuna apartine $i mun-

cheltuelile de

Instructiunea se precia inteo $coalA mixtA, la 40 elevI $i 8 eleve, de un invAtátor retribuit de stat.
AicI se aflä o bisericA, la care

esc in 195 case. In com. sunt 3 biserld. Una se numeste Sghiabul (v. a. n.). A doua are hramul Sf. loan BotezAtorul. AceastA din urmA biseria poartA urmAtoarea inscriptiune :
¿Cu vrerea tatuí.lui si Cu a fiit ruluI fiu si a d'intuid duh, ziditu-s'au aceastä sfintii si Dumnezeeasca biaerica din temelle de piatra cu toata osteneala si cheltuiala sfinpet lar Popa Ion Sin Andronie, popa Ion sin Sima, fiind ven bina, zida Intru cinstea i praznuirca sfIntulul Slavitulul pro roc Ion B tezatoral si a sf. ierarh Nicolae, facatorul

tele Cacova.

Terenul ce se cultiva de lo.
cultor' poate produce 400 chile porumb $i foarte putin gnu. Dintre pomI roditorl sunt a-

proape t000 merI, 800 pert,
5000 nucr, 620 cire$1. Livezile pot da 800 care de fin.
E brAzdatA de dealurile Finati, Cornetul, Suvita, MAnucul, Son,

serve$te un preot i do! dasedil. In budget se prevede pentru cult suma anuall de 360 leI.

Cacomeanca, movild, in pl. Borcea, jud. Ialomita, d'asupra coaste! BArAganuluI, intre satele Ceacul i Cacomeanca i lingd drumul CAldra5i-Bucuresti.

Gorganul $i udatA de o multime de val', vAlcele, piraie de riul Cacova.
Se mdrgine$te cu com. Cheia, Zmeuratul, Stoene$ti $1 Dobriceni. Fructele, i mal ales cirefile de Cacova, sunt renumite.

de minuta si a prea CuvioaseI Paraschiva, In zilele prea Luminatulul Domn Ion Alexandru Nicolae §uvu Voevod si ca blagoslovenia prea S. Sale iubitoruluí de Dumnezeil Chir, Vi Galation, Arhiepiscopul Rlmniculul si s'ají Impodobit ca zugraveala, la anul 1819, August 25e.

Cacotul, com. rur., in pl. $i judetul Mehedinti, la distantd de 24 kil. de ora$ul Turnul-Severin, lar de Strehaia, re$edinta
plA.5eI, de 41 kil., situatA pe va-

Cacova, Cacova,

jud. Dimbovita, pl. Cobia, cAt. com. Morteni.
sat,

lea Piriultif-Alb $i pe deal.

A treia bisericd, cu hramul

deal, in raionul comuna

www.dacoromanica.ro

CACOVA

141

CAM-Cis LA

cu acelasI nume, pl. Ocolul, jud.

\alma, pe care se
hect. 50 aril vie.

udà comuna in partea de rAsArit, trece prin cAtunul de resedintd, Zgirciti, si merge de
se varsA in Hui Rimnicul-SArat,

CacoveI (Dealul-), deal, com.
Otesti-d.-s., pl. Oltul- d.-s., jud.
Olt,

cultivd.

Cacova, areal, la E. com. Dobriceni, plasa Ocolul, judetul
Vilcea.

mai jos de cAtunul Topliceni.

Cacovei (Dealul-), deal, la N.
com. Poborul, pl. Vedea - d.-j.,

Cacova, rig, jud. Vilcea, izvoreste din muntele Piciorul-Motruld, strAbate pl. Sgheabulur, se uneste la comuna Stoenesti cu gira Dobriceni, i apoI primeste numele de Govora. Trece

jud. Olt, cu directia de la N.
spre S.-E. Se uneste cu Dealul-

izvoreste din Cacova, mu ntele Gagul, com. Breaza-d.-j., plaiul Prahova, jud. Prahova, se varsA in Valea-CimpuluI impreunA Cu acesta in riul Prahova, intre con-1. Breaza-d.-j.
Breaza-d.-s.

Plapcicer si are o lungime de
kil.

prin com. Titireciul, Govora, Mihdesti si de la com. Birsesti primeste numele de Atli /Mrsescul.

Cadeul, baltd, formatd din vArsarea PrutuluI, in 1)k/urea PrisAcanilor, com. PrisAcani, plasa

Branistea, jud. Iasi.

Cacova, izvor de apd minerald, care contine iod i pucioasA, situatA pe loe ses, in comuna
Breaza-d.-j., pl. Prahova i apartinind obsteI locuitorilor. Este

Curge de la N.-V. cOtre S. Cadi-Ci§la, sat, jud. Constanta, plasa Hirsova, cAtunul comuneI si se varsA in Olt aproape de
com. Arcesti. Acest rid, in timpul verer, are putinA apd. LArcrimea albieI variazA de la ro pAnA la 15 metri. Fundul contine nisip. TArmurile ad o in11time de on',80-15m,50. Valea acestuI curs de apd nu
Grapa-Ciobanului. Este asezat in

partea vesticA a plAwl i cea
S.-E. a comuneI, la poalele S.-V. ale dealuluI Cadi-Cisla si la am-

situat aproape de soseaua nationall.

bele malud ale vAef ala, la 8
kil. spre S.-E. de cAtunul de resedintA, Groapa-CiobanuluI. Teritoriul sAd se mOrgineste la N.
cu com. Sarai; la E. cu cAt. Mus-

Cacova, loc izo/al §icea mar frumoasA cimpie a comuneI Ghioroiul, plasa Oltetul-d.-j., judetul
Vilcea.

este nicled mar larga de zoo
metri. Este populatl i produetivA. De multe orI riul in revärsarile sale umple valea si intrerupe cu desIvirsire circulatia.

lul, al comund Siriul; la S. cu
com. rur. GhizdAresti i cea un-

Cacova, mahala, in com. rur.
Rosinta, p/asa Vällor, jud. Mehedinti.

banä ifirsova; la V. cu eaunul de resedintA. Relieful sAil este putin accidentat. DealurI avem : Hazartic (77 m.) si Eschisarae (78 m.) la N.; Cadi-Cisla (I 16 m.) si

Un singur pod de lemn, lung de 28 metri, se afla pe acest
rid si apartine soseler nationale Rimnicul-DrAgAsani.

Cacova, munte, in com. Cacova, plasa Ocolul, jud. Vilcea, proprietatea easel decedatuluI I.

MdrAcinescu, cu directia spre N.-V. Iarba acestuT munte se pAsuneazA de dreg de bor vad si de herghelif de car.
Cacova, piria, izvoreste din drep-

Cacova, vale, in com. rur. Rosinta, plasa VAilor, jud. Mehedinti.

Muslul (144 m.) la E. Ca movile maI insemnate avem : TreI-

Movile (Ili m.) la S.; ele sunt numeroase i acoperite cu verdeatd. Ca vAi mal insemnate distingem : Valea - Breutului, ce o desparte de cAtunul de resedintd

Cacova, vale, in partea de V. a
com. MArgineni-d.-s., plasa Fili-

pe$ti, jud. Prahova. Cacova, vale, jud. Vlasca, de sub
satul BAneasa, comuna BAneasa;

tul cat. Creti, udä intru cit-va acest cAtun si se varsA in &la Plapeica, intre cat. Creti si Poborul, plasa Vedea-d.-j., judetul Olt.

la V., formaa din vAile Cisla
se varsA in DunAre. Cacova, vdlcea, jud. Olt, izvoreste de la V. de com. Otesti-d.-s., pl. Oltul-d.-s., si se varsA in Cungrea-MicA, pe %Annul drept, tot In raionul com Otesti-d.-s.

prin mijloc si prin sat si ValeaBIlAceanulur la S.; Valea-DovleceluluI la N. Intinderea totall a teritoriulur satuluI e de 270 hect., din earl

Cacova, piriti, in jud. R.-Sarat,
plasa Rimnicul-d.-s., CPIII. citi ; izvoreste din pAdurea ZA-

70 hect. ocupate de vatra satutu/ cu gradinile locuitoriloy. Populatiunea e de 40 suflete,

plazi (proprietatea d-luI Ghica),

care se ocupa cu agricultura.

www.dacoromanica.ro

CADIASA

142

CADIRLEZ

Cadiasa, movild, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. rur. Luncavita, situata in partea vesticg a plasel i cea centrará a comuner. Este naturalg. Are o inaltime de 87 metri. E punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra satelor Luncavita si Rachel si

nata a plaser, foarte aproape de hotar.
Cadi-Chioi, vale, alt nume al vaer Cheragi, jud. Constanta, numitg ast-fel dupa satul pe care fi udg,
Cadi- Chioi. Este continuarea \raer Papucci si se continua cu va-

ale Dealulur-CadiuluI, de la care

luat numele. Se indreapta spre S., avind o directie generala de la N. spre S., brazdind partea nordica a plgser si a comuneI,

i, dupg un drum de

2h/2 kil., merge de se vars1 in valea Taita, pe dreapta.

lea Hoscadin, curgind printre
dealul Sari-Ghiol la N. si Cadi-

asupra drumulur judetean Tulcea-Isaccea-Macin. Este acoperitá cu verdeatg.

Cadim - Gena (Sufletul- Ca d!-.

Chioi la S. Malurile sale sunt ripoase mar in toata intinderea
dealuluI Cadi-Chioi.

nei), vie, fosa a unur Turc
bogat, situata. in viile orasulur
Giurgig, jud. Vlasca. Aci, inainte

Cadi-Chioi, sat, in jud. Constanta, pl. Mangalia, catunul cornusituat in partea menei ridionalg a piase! i cea S.-E. a comuner, la 6 kil. spre S. de catunul de resedintg, Cheragi,
pe valea Cadi-Chioi, fiind dominat la N. de dealul Sari-Ghiol la S. de dealul Cadi-Chioi. Suprafata sa este de 179 hec-

era un mic sat, sag cioflic tur-

Cadisoiul, movild, ca la 3 kil.
spre E. de satul Silistrarul, judetul Braila.

cesc. Giurgig.

viile sunt ale orasulur

Cadisoiul, vale, jud. Braila, linga
movila Cu acelasr nume, pe care se formeazg prima-vara un lac.

Cadina, sat, in pl. Borcea, pendinte de com. Tonea, jud. Ialomita, situat pe malul sting al bratulur Borcea, spre E. de orasul Calgrasi si puin spre S.
de soseaua judeteang CalgrasiRoseti. Numirea, se zice, o poartg de

Cadiului (Dealul-), deal, in judetul Tulcea, plasa Isaccea, pe teritoriul com. rur. Balabancea,

tare, dintre care 5 hect. sunt
ocupate numar de vatra satulur si de grldinT, cu 7 case.
Populatiunea sa, compusg din

Bulgarr, este de io familir cu 29 suflete, ocupindu-se cu agricultura si cu cresterea vitelor.

Drumurr com. pleacg doua
unul spre N.-E. bifurcindu-se, in doug i dudad o ramur5. la Ac-

anume pe acela al catunulur sati Taita. Se desface din Dealul-Teilor, se intinde spre E., avind o directiune generala de la N.- V. spre S.-E., brgz&Lid partea de Nord a plgser si a comuner si se prelungeste printre valle Cadiulur si Taita. Din el se desface spre E. Dealul Cocosulur
i

la un sat turcesc, ce era in
dreptul satulur actual, peste bratul Borcea, in ins ila Trimseani si care sat s'a parasit i distrus, In 1828, in timpul razboiulur dintre Rusr i Turci. Populatiunea satulur este de 40 fam. Rominr, cu 200 locuii coala din satul Tonea, ce este in apropiere de Cadina, servesc i locuitorilor

basi si alta la Hagilar, prin Papucci, cea-l'alta spre N.-V., bifurcindu-se i aceasta i ducind o !amura la Hoscadin si cea-lalta la Cheragi.
Cadi-Chioi, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rurale Cheragi i anume

Dealul-Breazu-

torr. Biserica

iar spre S.-E. dealul Taita.

Este acoperit cu o parte din
intinsele padurr ce poartg numele de Taita, compusi numal
din teI frumosI, carr raspindesc

de ala
Cadina, ceitun (tirla), in pl. Ialomita-Balta, com. Andrgsesti, judetul Ialomita.

In departare un miros placut.
Apartine statulur. Din el isr iag nastere valle: Cadiulur, Taita si Capacha. Pe la poalele sale vestice trece drumul comunal Luncavita-Balabancea.

pe acela al catunulul sag, Cadi-Chioi. Se desface din dealul
Hoscadin si anume din virful Buiuc-Tepe-Hoscadin, indreptin-

Cadirlez, far insemnat, la gura
bratulur Sf. Gheorghe, judetul

Tulcea, tuteo mica insulg, ce
cade tocmaI in gura ramurer ()finca,

du - se spre V. si mergind paraid l cu valea Cadi-Chioi; trece pe la S. satulur Cadi-Chioi, 5i

se termina cu dealul Papucci. Este situat in panca meridio-

Ca di u lui (Valea-), vale, judetul Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul comuna rurale Balabancea, anume pe al cgtunulur sati Taita. Izvoreste din poalele sudice

in fata ciad Olinca,, de

pe grindul Bursucului, la 4 spre S. de Cadirlez (Sf. Gheorghe), in pl. Sulina, in partea de E. a el si a comuner Sf. Gheor-

www.dacoromanica.ro

CADIRLEZ

143

CAlLOR (MOV1LA-)

ghe. Lumina acestuf far este in-

Amzacea i Enghez-Buiuc,

tensá si se vede In mare departare noaptea, la IO kil.
mal bine.

Cara-Chioi o tae in senz

pl. IstruluT, pe teritoriul com. rur. Beidaut (si anume pe acela
aT cAt. sAti Cail-Dere). Se desface

transversal.

Cadirlez, grind, in jud. Tulcea,
pl. Sulina, pe teritoriul comuneT

Cafeaua, iezer, jud. BrAila, la E. com. Chiscani, latre DunäreaVapoarelor i DunArea-NouA.

din dealul Cismea, de care e despOrtit prin o vale adincl ;
se intinde

rurale Cadirlez sati Sf. Gheorghe, in partea de E. a plAseT

Cafeaua, japse, jud. BrAila, uneste Corotisca cu Filipoiul, ambele privare.

spre Est, avind o directie generala de la N.-V. spre S.-E., brAzdind partea N. a plAsei si pe cea N.-V. a com. Merge dealungul piriului CailDere i ramurile sale se sfirsesc pe malurile pirluluT Beidaut.

si a comuneT, incepind de la
malul mArif si intinzindu-se spre

interior. Satul Cadirlez e asezat chiar in partea sudicA a luT. La
N. comunicA cu grindul SdrAtu-

Caftalan

rile. Are o intindere de 300
hect. E acoperit cu nisip i strd-

isvor, In com. GrAjdana, jud. BuzAti ; incepe din pAdurea Unguriul servA ca hotar despre com. Mä-

Are o ingltime de 240 m., dominind asupra satului Cail-Dere, asezat la poalele sale de S. Este

acoperit cu pupna pOdure
finete.

si

bAtut de drumul comunal Cadirlez-Sulina.

gura; se scurge in riulNiscovul
filtre Valea-Mierer i valea BArbuleanca.

Cadirlez, punct trigonometric, de observatiune de rangul al 3-lea, in pl. Sulina, com. Cadirlez (Sf. Gheorghe), judetul Tulcea, in partea esticA a plAseT si a comuneT, pe malul sting al bratulla Sf. Gheorghe, la 4 kil.

Caiafa, pichet vechiii, pe Dunäre,

Cail-Dere, pirizg neinsemnat, in jud. Tulcea, pl. IstruluT, pe teritoriul com. Beidaut, si anume
pe acela al cAt. Cail-Dere, Izvoreste din dealul Ciaric-Cairac; se IndreaptO spre Est, avind o

In dreptul satulur Dudesti, pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita.

Caier, locuinfd izolatd, in jud. R.SOrat, plaiul Rimnicul, com. Bu-

directie generall de la V. spre

E., udind partea N. a pl.

si

spre N.-V. de satul Cadirlez. Are i metru inAltime si e inconjurat cu stuf.
Cadirlez, punct trigonometric, de observatie de rangrul situat chiar in interiorul comuneT Ca-

da, pe riul Rimnicul; azI e han.
Caff, mofie, cAt. TisAul, jud. BuzAti,

V. a com. Trece prin satul CailD ere, cäruia i-a dat numele

sati. Dupl un curs de 4 kil.
filtre malurT inalte i stincoase

de 153 hect. pldure si to fineatä, proprietate a mosnenilor : Cair, Hodorogesti i Proscani. Cail-Dere, sat, in jud. Tulcea, pl. Istrulta, cAt. com. Beidaut, ase-

se varsO in piriul Beidaut, pe
dreapta.

dirlez, jud. Tulcea, la 300 departe de malul sting al bratuluT Sf. Gheorghe, In fata
Ostrovocul.

Cailor (Dealul-), deal, pe teritoriul satulur Larga, com. Movi-

zat In partea nordia a pl. si N.-V. a com., la 14 kil. spre
N.-V. de resedinta, Beidaut, pe pirita Cail-Dere, de la care si-a luat numele. Intinderea sa este de 1200 hect., din care 65 hect. ocupate de vatra satului. Populatia este 60 familiT, cu 245 suflete, BulgarT i TurcT. PAmintul este bun numaT pentru pAsunr, de aceea ocupatiunea principalA

leni, pl. Copoul, jud. Iasi, spre
S.-V.de Dealul-lui-Dumnezeti. Se

Cadmulor-Alcea, vale, judetul Constanta, in pl. Mangana, pe
teritoriul comuneT Enghez. Se
desface din ramificatiunile nordvestice ale dealulur Arta-Burun,

numeste ast-fel pentru cA era imaui cailor, pe timpul cind se
afla posta vechie in satul Larga. Este bogat in p5.sune, finete si pe dinsul se seamAnA popusoiA.

indreptindu-se spre N. Merge pe la Estul satului Enghez-Buiuc, apoi
schimbA, odatA cu

Cailor (Fintina- ), finitud,

in

com. CetAteni-din -Deal, plaiul aimbovita, jud. Muscel.

directia spre N.-V. si numele, numindu-se Cioroi - Ceair, sub care nume se deschide in valea Canara-Deie. Este dominatl de
virful Orta-Iuc i Ciatal-Iuc (125 m.) Drumurile comunale Enghez-

a locuitorilor este cresterea vi-

telor. Are o
daut-CirjelarT.

bisericA vechie.

Printeinsul trece drumul BeiCail-Dere, deal, in jud. Tulcea,

Cailor (Movila-), movild, in jud. BrAila, la 21/a kil. spre V. de
satul Bertesti-d.-j.

Cailor (Movila-),movikt

www.dacoromanica.ro

CAII.OR (ESUL-)

144

CALAFATUL

nata, pe mosia Balta-PlopuluI, com. Stilpul, jud. Buzaa, foarte avuta in hirbuff.

cu semanaturI, nefiind tocmaI asa de inalt. Pe partea sa S.-E. merge drumul comunal Daeni-Flgarasul-Noti. Este si-

Baesti, jud. Buzatl, care face hotar despre comuna Carpinistea. (VezI Izvorul-Dulce).

Cailor (§esul-), tes, situat pe
malul SiretuluI, la S. de Movileni - d. - j., In locul numit Cuhalmul, jud. Tecuciii.

tuat in partea N.-V. a pl. si Calabalic, deal, in jud. Tulcea,
cea N.-E. a com.
pl. Babadag, pe teritoriul com.

rur. Eni-Sala. Se desface din
Cairacile, fir de dealuri, in jud. si pl. Tulcea, com. Bestepe Mahmudia, avind o directiune
generala de la N.-V. spre S.-E. In forma de arc, brazdind pardealul Molfa, se intinde spre E., Cu o directie generala de la V.

Cailor (§esul-), loc ara 611, si-

tuat la S.-E. de satul TudorVladimirescu, jud. Tecucia, pe partea stingä a cad fierate.

tea estica a plaser i cea sudica a comunelor. Este de natura stincoasa, ridicindu-se pana

Cailor (Valea-), pdfune i addpost de vite, pe mosia Boldesti, din com. Boldesti, jud. Buzatl.

la 118 m. Se prelungeste la V. cu dealul Calica, la E. cu dealul Moru-Ghiol. Este intretaiat

spre E., brazdind partea estica a plaseI si cea vestica a comuna Virful sail, Chiuciuc-Suhat, are 50 m. Punct trigonometric de rangul al 3-lea. Poalele merg pana tingl lacul Babadag. Este acoperit cu livezI i sema:
naturI.

Cailor (Valea-), cracul de S. al unef vdt mid, in directiunea
S.-E., com. Branistea, pl. Siretul, jud. Covurluiu.

de multe drumurf comunale:
Bestepe-Calica i Mahmudia-Sa-

Calabatina, vale, pe teritoriul
satulur Onesti, com. ipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.
Calabux-Alia, un picior din muntele Clabucul, pl. Trotusul, com. Manastirea-Casinul, care venea inainte de noua delimitare chiar pe granita spre Austro-Ungaria.

rinasuf. Din el se desfac valle Lutul-Alb i Chior-Culac. Este acoperit Cu tufarisurr, si pe la
poale Cu semanaturI.

Caimacli-Dere, vale, in judetul Constanta, pl. HIrsova, la hotarul com. Ghizdaresti, in com.
Hirsova, situata asa darä in partea de V. a plasif, cea de N. a com. Ghizdäresti i cea de S.-E.

Cairaculul (Dealul-), deal, in
jud. si pl. Tulcea, com. Zebil. Se desface din dealul FundulGavanuluI, se intinde spre S., In o directie generala de la N.V. spre S.-E., brazdind partea sudica a plaseI i cea estica a comund. Satul Zebil este asezat chiar la poalele luf vestice. Este taiat de drumul comunal Zebil-Sarim-Chioi. Are 68 m., dominind satul. Este acoperit cu semanat _uf i finete.

a comund Hirsova. Se desface
din virful TreI-Movile (I II m.);

indreptindn-se spre V., trece
pe la N. satuluT Ghlzdaresti dupa un drum de 3 kil, se deschide in Dunare, in dreptul ostrovulul Ghizdaresti.

Calabux-Alia, pirtiaf, in judetul Bacad, pl. Trotusul, com. MInastirea-Casinul, aflueat de pe dreapta Casinultu si care curge paralel cu pir. ClAbucul. Confluenta sa cu Casinul este mal spre E. de a ClabuculuI.
Calafatul, COMUnd urbana, jud.

Cainac-Bas, fintind (bas =-izvor pe turceste), in jud. Tulcea, pl. Istrului, comuna Cogelac, mal sus de satul Tariverde. Din ea izvoreste un mic pirlii, ce udd com. la S. si se varsa. In pIriul Duimgi, pe stinga luI.

Cal-Alb, iaz, jud. Dorohoiri, in
suprafata. de 45 hect. 95 ariI, pe

Dolj, pl. Cimpul, la 85'2 kil. S.-V. de Craiova si la 20 la S. de Cetatea, situata pe
costisea putin cam inclinata spre Dunare.

teritoriul satuluI Lupeni, cotn.
Hudesti-MarT, plasa Prutul-d.-s.,

bogat in peste si rad.
Cal-Alb, locuinld izolatd, in jud. Tutova, pl. Tirgul, com. GuraSimila.

Cairac, deal, in jud. Constanta, pl. Hirsova, com. Daeni, coprins intre alte doua dealurI si anume al MosuluI la N.-V. si al MezetuluT la S.-E. Are o
directiune generala de la S.-V. catre N.-E. Este acoperit numat

Cal-Alb (Pidurea -lui - Dri ghiCi), numire, data un el parti din padurea Petrovicf, comuna

Se invecineste la N. si la V. cu Dunarea, care incepe a uda aceasta comuna de la locul numit Cetatuele, din raionul orasulul. La S. se invecineste cu comunele Smirdan i Ciuperceni, de care se desparte prin
mosiile Calafat, Comani i Ciuperceni. La E. se margineste Cu coin. Poiana i I3asarab, de care

www.dacoromanica.ro

CALAFATUL

145

CALAFATUL

e departe de 5 kil. In fata ornuld

Bulgarl, 4 RuO, 229 Germad,

Calafat, dinc6lo de Dunare, se afl Vidinul i satele Cerembec, Copanita ì Smtrdan (in

45 Unguri, z Francee, 4 Itaherir, 9 Turd lí 348 de alte
nationalitatr (Evre1).

a! comunitltd elene. Aceasta
bisericä e una din cele mal frumoase din judet.

Bulgaria). In toate zilele
lafat.

cir-

cula vapoare tntre Vidin i Ca-

Dupa felul ocupatiund, populatiunea se imparte in: 644 agricultor!, i 15 meseriag, 62
industria!, 125 comerciantl, 51

In Calafat se afll douI §colr primare de 1:10' i una de fete.
Una din qcoalele de bAet1 func-

Terenul comuneT este incli-

nat de la E. la V., pe o pautä
de ro m. de la nivelul DunIrd. Comuna este udata. de Minare !a partea de N. i de V. Se gAsqte in comunä o fintinl
numitl Baba-Lupa facutl in me-

tioneazA de la anul 186i. Fiecare §coalA are 4 institutor!.
Cea de bIetl, infiintatä de curind,

cu profesiud libere, t20 muncitad §i 255 servitorl.
Dup5. ultima publicatiune oficiall, comuna numAra. 796 contribuabili i are un budget de 161355 le! la venitud §i 125291 leI la cheltueli.

are un singur institutor pentru singura clasa infiintata pana acum. Scolile de blet1 ati fost
frecuentate in anul §colar ¡892-

93 de 389 copiT, iar cea de
fete de 216 copile.

moria bltrinuld Lupa, de catre sotia sa, care a fost omorit de
Pasvantoglu. Se spune el com. 41 trage numele de la corAbieril genovezT, carl gAsirl aici pe la inceputul secoluluf al XVII-lea, loc bun p en tru

Dupl legea rurall din 1879,
sunt 377 insurAter. Media na0erilor este de 250;

Sunt in virstl de coall 450 bletr i 600 fete.
Suprafata teritoruld comunal este de zoo° pog., saa 501 hec-

a mortilor de 220.
Agricultoril, carl formeazA ma-

calAfatirea saa smolirea vaselor plutitoare (calfater).BltriniI, prin

traditiune, spun cl un anume Mihail Calafat, om instruit in
arta calIfatird vaselor plutitoare (calfatage), a fondat aceastl co-

loritatea populatiund, ati portul national, lar industriai1 i comerciantiI poartä haine de ora. Locuitorli inclina mult spre comert. Starea lar material& este
infloritoare.

tare 20 m. p. Pamintul arabil e de 1565
hect. ; apartine locuitorilor eo-

mund. Milete sunt 75 hect.; izlaz,
150 hect.; lac i teten sterp, 200 hect.; pldure (ostroave), io hectare i vil', 20 hectare. Mo0a de pe teritoriul comunal se nume0e Calafat i apar-

muna acum goo de ad, &licä intre mili 1040 §i 1042. Pánl la 1853 a fost comuna rurall,
cind Domnitorul Barbu a declarat-o de comuna urbana. Comuna Calafat se compune

In comuna Calafat se afla 3 bisericT, dintre care una numitl biserica Mahalaua-din-Vale, in-

ceputl la anul 1866 i terminata la 1872, cu hramul Adormirea - Maicd - Domnuld, deser-

tine bisericd Sf. Ilie din Craiova. Inain te apartinea d-lur Ra-

fael Hagiadi. Are o intindere
de 1500 hectare i un venit de

dintr'un singur tirg, numit Calafat. E reedinta sub-prefecture! pla§e! i a judecAtorie de
ocol.

vitA de r preot paroh i supranumerar Cu 4 cintlret1
paracliser. A doua, numitl Mahalaua-din-Deal s'a fondat intre ami! 1730-1740 i s'a reedificat la anul 1856; are hramul Sf. Nicolae, i e deservitl de i preot paroh i 2 supranumerad cu 3 cintareti sí 2 paraclised, avind 215 enoriaffl; ambele sunt fon-

80000 le!. Pe plmintul arabil se seamInl: gria, porumb, orz,
()yaz, etc. Viile, in intindere de 19 hect.

Populatiunea Calafatuld este

urmatoarea: 1372 capI de familie, cu 5372 suflete, din cae: 2851 barb. §i 2521 fem. (1892). Dupa starea civill, populatiu-

apartin locuitorilor. In oras sunt 5 cazane, in care

se fabrica anual 40 hectolitri
rachiti de tescovinA.

Pe DunAre sunt 3 mori de
apa, lar In ora 4 2 mod de abur!.

nea se imparte in: neinsurat1
2834: barbat.1 1619, femer 1215;

date de locuitoril comuna A
treia este fondatA de Hagi Panait Teodoru, la anul 1874 ineeputl i la anul 1879 terminata ; este intretinuta de co-

Se glsesc pe mo0a Calafat 5
stine, ce produc brinzä ordinarA.

insurat! 2254: barbat/ 1127, fe-

1127; vaduvr 279: barbat! 3 i 2 femd.
me!

In com. se luereazl funiI. Se afiä de asemenea i ateliere de
timplArie i fierArie. Se gAsesc 373 meseria0 : crol-

$titi carte 1350 barbat.1
470 femel. Dupl nationalitg1, populatiu-

munitatea deltä din localitate. Aceastä biserica are hramul Izvorul-TAmAduireLE deservitl de cinc! preot1 i cinc! cintlretl;

tod, cizmarI, fierarl, timplad,

nea CalafatuluT e de 3865 Romid, 261 Gred, r56 SirbT, 449
36760. Almete Diellongsr (logro*. roli

brutad, rotar!, tablead, papa:
mad, etc.
19

un. preot

i

doi cintlret1 sunt

www.dacoromanica.ro

CALAFAT1JL

146

CALAFATUL

In Calafat sunt 41 ctrciumi
si 1 1 bacaniT; comerciantr sunt 215, dintre carT 140 strainl. Pro-

ductele le transporta cu carul. Comuna este strAbatuta de :
calea fierata Craiova-Calafat ; soseaua nationald Craiova-CalafatSeverin ; calea comunala ce duce la com. Ciuperceni ; calea comu-

Are un biurou postal cu servicia de posta usoard si mesagerif si un biurod telegrafo-telefonic, cu serviciul complect.
Venitul oficiuluI telegrafo-pos-

siunea luata de TurcT contra noastra. La a 7-a lovitura, tunarif RominT din bateria tefan - cel - Mare,

raspund pro-

tal pe 1896 a fost de 46538
ler si anume : din telegref ler 16922 la ; din posta 29542 leT; din telefon 74.25. Pentru corespondenta dintre

vocara tunarilor turcestr. Primele obuze turcesti ad lovit vaina, cazarma si cite-va case
private din Calafat. Obuzele romine latí mal intiid de tinta niste

nalä ce duce la Bailesti treand prin Poiana, Tunari si Seaca. Calafatul fiind un oras modern, stradele sunt regulate si largl. Patru strade strabat o-

vase turcesti aflate In portul
VidinuluI, apoi. cetatea O edifi-

Vidin li Calafat circulà zilnic vapoare ¡rúa Notile istorice.Aci, in anul
1790, Mavrogheni, Domnul Va-

elite importante din Vidin. La
primul obuz cazut, Domnul Carol salud, descoperindu-se. Lup-

rasul cu directia de la Est la
Vest casi* luate

lahia avu un rezbel cu Austriach.

ta a tinut pana la orele 2'4,
end Turcil ea dintlid inceteaza
focul.

de la Nord

sunt cele urmItoare : Strada
Craiova, Strada Cuza-Voda, Stra-

La 1828, se batalle crincena. l'Are RusT si
TurcI.

dete ad o

da Traian, Strada Mircea-Vodd, si Strada Voltaire. In mijloc se ridica monumentul Independen-

In rdzboiul de la 1854, Ahmet-Pasa, intarit aci cu 15000
de oamenT, respinse lunT Intregf

In urma decizia obtinuta dupa. venirea comandantuluI suprem, Domnul Carol, porni la 27 Iu-

ta, situat pe partea cea mal
Maltä a ora.,,ului. 1 1 strade tae

directiunea N.- S. Intre acestea se numära bulevardul tirbeiuVoda, ce strabate orasul drept prin centrul sdu ; Strada Elisabeta, care dä in Bulevardul Ba. ba-Lupa ce duce la debarcader.

asalturile Rusilor comandatI de Aurep.
In razboiul Romino-Ruso-Turc

nie la cuartierul general al armata sale (Poiana), lasind ordinele pentrJ 1ntdrirea Calafa-

tuld

Cu o inci ltd. Acum fortele nomine erau cu totul schimbate

pentru independenta, Calafatul

a jucat un rol insemnat. Evenimentele principale intimplate
aci in timpul acestuf razboiu

de acelea de mal inainte, ciad campania abia se incepuse. Lucrar-He de fortificare in jurul Ca-

In unghiil format de aceste 2 din urma strade se afla gra.dina publica.

sunt urmatoarele :

In toamna anulur 1876 si in cursul erna, s'ad ridicat intdrirT trecatoare la Calafat. La 25 Aprilie 1877, Comandantul suprem ordonase trupelor din bat.

lafatulur aducead o mare lauda oficerilor romini si constad din urmatoarele intarid : bateria Carol, Elisaveta, Mircea, tefancel-Mare, Mihaiu-Viteazul, Inde-

In Calafat isl are resedinta compania I din regimentul 3 F. Budgetul comuner pe exercitiul 1893-94 a fost la venituff de la 104506, fond ordinar si 15390 prestatif.
Cheltueli le au fost de 104020.50

pendenta No. 1, No. 2 si No. 3.

Ele se val si astazr. In a doua

4 vinatorl, reg. 4 linie, escadroanelor din reg. I caldrasT,
citor-va baterir din reg. I artilerie si din reg. 2 artilerie, sa
ocupe pozitiunI in imprejurimile

linie a acestor lucras se vad
urmele lidie' a doua, construid din desfundarea santurilor ce
in razboaiele anterioare serveati de intarirI.
De la inceputal campanieT din

fond ordinar si 14960 prestatiI.

Vite cornute sunt 700,

oT

acesta localitatI. In ziva de 26
Aprilie, orele 2 p. m., TurciT, de si stiad c5. in Calafat sunt trupe romine, carI inca nu-sl detasase ostile contra lor, deschid

490 si cal' 128. Calafatul este port pe malul sting al Dundrel, situat in fata

Vidinulur. Are o statiune de
vapoare, o vainä si o capidnie de port. Are un biurod vamal
infiintat in Ianuarie 186o si care are si o sucursala, Cetatea. Venitul biuroular vamal a fost in ultimul an de la 353175.

1877-78, Calafatul a jucat un rol important atit din punctul de vedere tactic cit si strategic. Luarea Vidinulur este da-

cu tunurile de plata, focul asupra orasuluI Calafat. Se ridica

la baterie drapelul romin sub
ordi tele malorulul C. Popescu

si se asteaptd a se trage 7 loviturr, din cal-1 se constata, sad mal bine zis se dovedeste agre-

torit, in mare parte, pozitiund avantagioase si dominante ale indririlor construite in imprejurimile acestul oras. Calafatul este inconjurat cu anturT, iar din distanta in distanta. se vad magurI acute de

www.dacoromanica.ro

CALAFAT

147

CALAPXRUL-DE-JOS

Turcr cu ocazia razboiulur ce al avut cu Ru$ir $1. Austriacir.

Populatiunea so este connpusa

com. rur. Hairan-Chioi i anume

In apropierea Calafatulur se vgd urmele cetater Ratiaria, capitala Dacier-Ripense.

din trer elemente; Romin, Bulgar i Turcr, acesta dominind. Drumul comunal, care vine de la Ghiuvegea, trece prin Para-Chioi, apor prin centrul sa-

pe acela al atunulur saa Schender. Se desface din dealul Hairan - Chioi ; se intinde spre E., tuteo directie generala de la

Calafat, stalie de drum de fier,
jud. Dolj, pl. Cimpul, comuna
Calafat, pe unja Craiova-Calafat,

V. spre E., printre valea Demircea i adiacenta el volea Ca-

tulur si se duce la Regeb - Cuiusu. Un alt drum vine din satul Cranova (Bulgaria) $i intrà

laigi ; are 193 m. ; e acoperit
Cu padurr i tufi$urr.

pusa in circulatie la i Decembrie 1895. Situata la 9.9 kil. de Golenti, statie finall. Venitul acester statir pe anul 1896 a fost de 68340 ler, 70 banr.

in sat pe la partea sa de Sud. Calaigi, virf de deal, in judetul
Calaigi, vale, in judetul Tulcea, plasa Istrulur, pe teritoriul
comunelor rurale Ciamurli-d.-s., Beidaut. Se desface , sub

Constanta, plasa Silistra-NouA,

Calafat, insuld, in Dungre, sitaata in dreptul Calafatulur, jud. Dolj. Este cea mar mare din cele 3 a$ezate in dreptul acelur ora. Este lunga de aproape 3 kil. i larga aproximativ de 300
metri.

nurnele de valea Dolojan, din
poalele sudice ale dealulur Cea-

murli, se indreapta spre S., avind o directie generala de la N. spre S., curge printre dealurile Dolojan, Sari- Me$elic $i

com. Hairan-Chioi, at. Sevendic, in partea sudica a plAser, cea vestica a comuner de S.-V. a catunulur. Se aflà pe muchea dealulur Calaigi. E virf inalt insemnat, de 195 m., pe hotarul spre Dobrogea bulgareasa,
domina valea Calaigi. Este aco-

In dreptul acester insule, DuOxea se imparte in doug brate neegale, din care cel mar mare

Durale, taie drumul comunal Eschibaba- Beidaut, i, dupa ce a brazdat partea nordia a pla$er $1 pe cea apusang a comunelor, merge de se varsa, dupa un curs de 7 kil., in 0611 Beidaut, pe malul sting, ceva mar sus de satul Beidaut; la varsare, malurile el sunt inalte i stincoase.

perit cu finete. E punct strategic important.
Calaigi, pichet rominesc, pe hotarul spre Dobrogea bulgareasa,

trece intre insulg i Vidin, avind o largime de 1100 metri. Amindoul aceste brate sunt navigabile cind D in Ama vine mare.

jud. Constanta, la poalele virfalur Calaigi, Ruga un cimintir turcesc. Poartà No. 21.
Calaigi, vale, cu malurile inalte, pietroase i stincoase, acoperite cu paidurr, aviad i pozitiunr frumoase de vazut, irisa impracticabile aproap e pentru mers,

De la 1877 incoace, insula se nume$te Independenta, de la ro-

lul insemnat ce a jucat in razboiul Ruso-Turc. Inteinsa este un $ant ce s'a sApat pentru adapostul artileriel, iar pe tarmul sting s'olí construit bateriile : Independenta $iRenasterea, destinate a bombarda Vidinul.

CaIaigi, virf insemnat de deal, in jud. Constanta, p/asa SilistraNota, pe teritoriul comuner rurale Para - Chioi, situat in partea centrala a pla$er i cea S.E. a comuna Este cel mar inalt
vid al dealulur Ba.$-Punar-Sirti;

in judetul Constanta, plasa Silistra-Noua, com. Hairan-Chioi, cat. Hairan-Chioi, de care nu e

departe, spre N. Nu are apl.
Se deschide in valea Demircea, pe stinga.

Calaigi, sat, in jud. Constanta, pl. Silistra-Nouà, at. comuner
Ghiuvegea, situat in partea meridionala a pld$er $i a comuner, la 3 kil. spre S. de at. de re$edinta, Ghiuvegea. Este a$ezat in valea Calaigi, filnd inchis la Nord - Vest de dealul Macmora-Bair cu virful sari Calaigi-

are o Inaltime de 196 metri ;
punct strategic important, dominind satul Para-Chioi, valle Cuiugluc-Culac, Babuci-Culac, drumul judetean Ghiuvegea-Dobromir, ,

Calangi, cdt., in pl. Borcea, pe
ctmpul BAragan, teritoriul com. Calara$1-Vechr, jud. Ialomita.

drumurile com. Calaigi-

Caranlic, Para - Chioi -Caranlic.

Este acoperit cu fin* $i pa$unr, iar pe la poale cu semdnaturr.

Tepe, care are 168 m., la Vest de dealul Siran-Culac-Bair $1 la Sud de padurea ChereslicOrman.

Calapärul-de-Jos, com. rur., din jud. Gorj, pl. Jiului, in partea de N. a com. Stolojani, situata pe volea Jiltulur i Ruga lantul
de inAltinil numit Frasinul-d.-j. Un singur sat formeaza comuna. Are o suprafatg. de 965 hect.,

Calalgi, deal, in jud. Constanta, pl. Silistra - Noua, pe teritoriul

www.dacoromanica.ro

CALAPÁRUL-DE-SUS

144

CALDE (V1NELE-)

din carT 150 hect. padure,

22 pluguri, 43 care cu bol, 2
carate cu cal, 260 vite marf cornute, 24 caT, 476 oT, 114 rima.torT i io stupT. Venitul comuneT este de leT 616, banT 95, iar cheltuelile de leT 596, banT 95.

450 hect. loc de

cultura., fl-

porul satulur Vultureni, pl. Berheciul, jud. Tecucid.

nete si pasune, proprietate a d-luI Alecu Calotescu, lar 267
hect., din carT 18 hect. vil s't 8o

Calburgina, deal, in jud. Constanta, plasa Silistra Noul, pe teritoriul com. rurale Oltina Beilicul. Se desface din dealul Macuc, se intinde spre E., inteo directiune general de la V. spre E., pana in lacul
leanul, caruia ir face malul vestic inalt l ripos ; ramificatiile sale sudice se opresc in ValeaBeiliculuT; brazdeaza. partea N. a plaser si a comunelor. Are o

hect. livezT de prunT, sunt ale
locuitorllor.

Are o populatie de 86 familiT, din carl 2 familiT TiganT, cu 306 suflete.

Comuna este udata de apa
Jiltul-Mic, care se varsa in Jiu,

si pe care are I moara cu
alergator. Are lo puturT si 8
fintinI.

Locuitorif posea 18 plugurT, 35 care cu bol, 3 carate ca cal, 235 vite marl cornute, 17 caT, 156 oT, 89 rimatorT si 5 stupT de albine. Venitul comunel este de leT 663, banT 8o, lar cheltuelile de leT 562, banI 50. Apa ptriuluT Jiltul - Mic strabate com. in lung. Prin ea trece soseaua coma-

Aci este primaria i o scoala

primara, frecuentan de 20 elevI i i eleva, din 32 inscrisT.

Are i biserica, deservita de preot si 3 cintaretT.

Calapärul-de-Sus, art. de resedinta al comuneT cu acelasT nu-

inaltime de 126 m.; e acoperit ca intinse finete si semanaturi si este intretMat de dota drumurT vecinale ce duc de la 01tina la Beilic si la Mirleanu.

nald ce vine din spre N. si o
leaga in acea parte cu com. Calaparul-d.-s., lar la S. cu com. Stolojani.

me, jud. Gorj. Are o suprafan de 554 hect., din care 40 hect. 'Aclare, si 407 hect. loc de cultura, fineata si pasune, 2 hect.
5 hect. livezT de prunT, apartinInd parte proprietarilor , parte locuitorilor. Are o populatie de 42 familiT, lo' suflete, din carT 44 conviT,

Calburgina, virf de deal,

aflin-

du-se pe muchea dealuluT cu acelasT nume, jud. Constanta, in
N. plaseT Silistra-Noua, si pe ho-

In comuna se allá un Mari
pe piriul Jiltul, cu 2 alergatorr;

put si 4 linda
Are o primArie, i bisericá de lemn, facutd de locuitorT la a-

tribuabilf, totT RominT, ocupin-

tarul dintre comunele Beilicul Oltina, la 3 kil de cea d'india. Are o inaltime de 126m., dominind apele DunareT ce se Al la il2 kil. spre

nul 1710, deservin de I preot
si I dintaret.

du -se cu agricultura si eresterea vitelor. LocuitoriT posea io plugurl, 18 care cu bol, 2
carate Cu caT, 92 vite marT cornute, 14 caT, 100 oT si 66 rimatori.

N., cele dota drumuri comunale Oltina-Beilicul, satul Beilicul, 5i iezerul Mirleanul, aflator

Calapärul - de - Sus, com. rUr.,
din pl. JiuluT, jud. Gorj, situata

pe loc ses

i

litiga lantul de

inaltimT numit Frasinul-d.-s.

in partea despre N. a com. Calaparul-d.-j. Se compune din catunde Calaparul-d.-s., Scorusul

Apele si calle de comunicatie sunt piriul Jiltul-Mic, care se varsä In JiT si soseaua comu-

la 2 kil. spre E.; e si un punct strategic insemnat. Este acoperit cu verdean.

nall care trece prin comuna si o leaga la N. cu com. Bonscul,
lar la S. ca com. Calaparul-d.-j. In cat. se ga.sete I moard

Calda, pirig, izvoreste din partea de N.-V. a com. T'ataran',
pl. Crivina, jud. Prahova, se intilneste piriul Recelea si impreuna formean &tul ReceleaCalda. Dupa ce uda com., face

Baniul. Are o suprafata de 631 hect., din cari 44 padure, 343 hect. loe de cultura, finete pasune, ale proprietatiT, lar
ii

cu o alergatoare pe piriul Jil%alta ;

5 puturl si 4 flntinl.

224 hect, ale locuitorilor ; sunt, dintr'acestea 8 hect., viT 5i 20 hect. pasune. Are o populatie de 121 familir, Cu 449 suflete, din care contribuabilT, top' RominT, ocupindu-se cu agricultura si cres-

Are o primarie si o scoall frecuentan de 21 elevI. In sat e o bis, de zid facuta de raposatul L Cirjeu la anul 1870, deservita de I preot si 3
cintaretT.

mal multe cotituri i apoT se varsá in riul Leautul.
LocuitoriT ad numit-o Calda, pentru-ca mal tot de-a-una e cal-

disoan. lama nu ingheata, orT cit ar fi de frig. Calde (Vinele-), p a dure, in comuna Gura-TeghiT, jud. Buzad,

terea vitelor. Locuitorir posea

Calapode§ti, numire, ce o da po-

www.dacoromanica.ro

CALDE§1LL

149

CALFA

strabatuta de un izvor sulfuros
cu apa. caldA.

pl. Macinul, pe teritoriul co-

ghiile, pl. Teleajenul, jud. Prahova.

Calde§iul, iezer, jud. Braila, pe
tarmul sting al DunareI-Vapoarelor, din com. Bertesti-d.-s. Comunicá cu piriul Girluta.

muner rurale Satul-Noti, situat in partea sudica a plaser i cea centrald a comuner, chiar lingd Satul-Noti, spre E., la Intilairea vailor Cerna cu Talla. Este izolat oare-cum, si

Calestrul. (V. Prisacani, padure, jud. Iasi).
pl.

e de natura Calfa, com. rur,, jud. Constanta,
Hirsova, situata In partea
spre N.-V. de orasul Constanta, capitala districtulta,

Cale (Poiana-din-). (V. Poiana-din-Cale, jud. Buza5).
Cale-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comuner rurale Atmagea. Se desface din dealui Sacar-Bair ; se intinde spre V., avind o directie

stincoasa. Pe muche are o movila naturald de 55 m., acope-

septentrionala a judetulur, la 91

rift cu verdeata. Este punct
trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra comuner Satul-No5, asupra
vailor Cerna i Talla, asupra drumulur judetean Macin-Ostrov si asupra drumurilor comunale Satul-Noil, Picineaga, Iaila, Cerna Turcoaia. El face ca malurile vaer

in cea de N. a plaser, la 40 kil. spre N.-E. de oraselul.Hirsova, resedinta el, pe 01111 Calfa
Saraiul.

generala de la S.-E. spre

Se margineste la N. cu comunele Topologul i Urumbei ;

N.-V.; intra in pl. Macinul, pe
teritoriul cAtunului Homurlar (al comuner Cirjelari), brazdind partea vesticA a plAser Babadag si

Cerna sa fie inalte si ripoase.

la E. cu com. Casimcea, jud. Tulcea ; la S. cu com. Saraiul; la N. cu comunele Daeni si
Girliciul.

Calea-Hotinului, drumul ¡de la
Radauti, din jud. Dorohoirit, catre tirgusorul tefanesti, din ju-

a comuner Atmagea si pe cea estica a plaser Macin si a corauner Cirjelarr. Se prelungeste

spre N., cu dealul CiubuclucBair si spre S. cu dealul HagiTepe. Are o inaltime de 380 m. La poalele lur vestice, pe
valea Homurlar, este asezat satul Homurlar. Este acoperit nu-

detul Botosani. Purta din vechime aceasta numire, cad era calea pe Prut in sus la ceatea
Hotinul.

Relieful solulur este accidentat de dealurT pietroase i stincoase. Cumule Calfa si Dul-

gherul o brazdeaza la Est, iar Carapelit la Vest. Principalele
dealurr sunt : Ceemsicu-Bair (223

Calea-lul-Mupt, bral(prival),
pl. Ialomita-Balta, insula Balta, teritoriul comuner Chioara, jud. Ialomita.

in.) la N., Hagicapar-Tepe (199 in.) la N.-V., Miselic-Bair (189
m.) la N.-E., Hagiomer-Bair (281 m.), Ceaus-Chioi-Bair (304

mar cu paduri intinse de stejar/.

Cale-Bair (Dealul-cu-Cetate), deal, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe teritoriul comuner rurale Casap-Chioi. Este o prelungire

de S.-E. a dealulur Acic-Suat. Situat in partea esticA a plaser si a comuner. Poalele sale sunt scaldate de balta Zmeica. Are
31 m. inaltime, dominind insula Curt-Bei, asezata in fata lur spre E. S'a numit asa din pricina ramasitelor de cetate romana, care

Calea-Mare, deal, jud. Suceava, parte cultivabil si parte cu padure, In comuna Bradatelul, pe ,creasta caruia trece drumul ce leaga satul Rotopanesti cu LamAseni

Turbancea-Bair I (287 m.) si dealul Turbancea II (227 m.) la E., dealul Dulgherul I (252 m.) Dulgherul al II-lea (168 m.)
la S., dealul Carapelit-Bair (173 m.) la S.-V., dealurile Ermelichi (170 m.), Carateful (193 ni.), Namolesti (i45 in.), la Vest.

i Cornul-Luncer.

Aceste dealurr sunt inalte si

Calea-Pietroasklocizolat, unde
Valea-Mare se varsa in Riul-Tirgulur, dupa ce uda com. ValeaMare, pl. Rtul-Doamner, judetul
Muscel.

stincoase mar pretutindenr. Sunt

acoperite cu cite-va padurr, ca Tausan-Orman, pe dealul HagiOmer, cu tuPdrisurr, finete i fru-

trebue sa fi fost un avant-post
al cetAter Istropolis (ruinele linga Cara Harman, Constanta),

Cale a-R*1, /data, ce se intinde in partea de E. a satulur Lipova Manastirer, comuna Doage/e,

moase semanaturr, Valle formate de ele sunt ripoase si prapastioase. Movilele sunt numeroase (28 importante), servind

mata de vre-o invaziune si din care azr n'a ramas mar nimic.

pl. Racova, jud. Vasluiu.

ea puncte de orientare si observatie. Toate sunt artificiale.
Printre ele distingem Movila-lur-Ahmed (223 ni.) la

Cale-Bair, dei/, in jud. Tulcea,

Calea-Salinel, drum, com. Bu-

N.

www.dacoromanica.ro

CALFA

150

CALFA

Chitu (193 m.) la V., :Turbancea (252 in.) la S.-E., SulugeacTepe (216 m.), Buiuc- OsenbeiTepe (243 m.), Beorlegee-Tepe (302 m.), Haidar-Tepe (193 m.),
Hagli-Taslic (2 fo in.), Mahomet-

tul dominant e cel de N.-E.; plor sunt putine. Suprafata com. in total este de 14064 hect., din cad 87 hect. ocupate de vetrele celor
sase sate cad o formeazA. Restul

In comunA sunt treT bisericT: una in catunul Calfa, Cu hramul

Sf. Dumitru; a 2-a in cAtunul
Curugea, Cu hramul Sf. VoevozT; a 3-a in cdtunul Rahman,

cea-Iol (163 m.), toate raspindite prin interiorul comuneT, pe muchiile dealurilor Sulugeac-

Bair (212 m), Curu-Bair (298
m.), Haidar-Bair (195 m.), Mahometcea-Bair (215 m.), acoperite numaT cu finete. Hidrografia este reprezentata.

de 13977 hect, este impartit intre locuitorr cad ati 11487 hect. $i statul cu propietariT, carT au 2490 hect. CAtunele, cad compun com., sunt sase i anume : Calfa, re-

hramul SI. Nicolae. Cite trele, sunt zidite de locuitorT; ail cite Io hect. pdmint; sunt deservite de cite i preot, i dascal i I pa-

racliser. Mai este si o geamie In cAtunul Mahometcea, cu
hoge.

sedinta, in partea nordica, pe
ambele malurT ale piriuluT Calla

In com. sunt 3 scoale mixte
rurale, cite una in catunele Calfa, Curugea si Rahman, intreti-

prin $ase piraie si cite-va
varputin insemnate. Piraiele sunt:

Sara, care vine din dealul Cherchenez-Bair, sub numele de Cesme-Culac, se continua sub numele de: Topolog-Derea, Calfa, Chioi-Dere, Haidar, Balgiul si in fine sub cel de Saraiu, vArsindu-se in lacul Hazarlic-

saa Saraiul. Ramazan-Chioi, in partea centrald, la 4 kil. spre S.-V. de resedinta, tot pe ambele
malurT ale pirluluT Saraiul. Rahman, spre V., la 6 J/2 kil. spre S.-V.

nute de locuLori si avind cite I0 hect. pAmint de la stat, cu cite un invatator i cu 115 elevi inscrisT, 69 bAetT, 46 fete. Cele 14064 hect. ale comunet

Ghiol. El udd partea centrala
a com., trecind prin satele Calfa, Ramazan-Chioi, Rahman si Hai-

de resedintA, pe malul drept al piriuluT Saraiul. Haidar spre S., la 9 kil. spre S.-V. de resedinta, pe piriul Saraiul. Mahometcea, tot spre S., la 12 kil. spre S.-V. de resedinta, pe malul drept al
piriuluT Mahometcea.

se divid ast fe!: 97 hect. teren neproductiv, 87 hect. ocupate
de vetrele satelor, 10 hect. bait!, mlastinI, etc.; 13967 hect. teren productiv, din carT : 11917 hect. teren cultivabil, din care 116 hect. ale statuluT cu proprietariT, 10801 hect, ale locuitorilor; 200 hect. teren necultivat, 200 hect. ale locuitorilor; 265 hect. teren

Curugea

dar. Malurile sale sunt pang la Rahman inalte i stincoase, iar de aci putin ridicate. Cele-l-alte 5 piraie o udá prin partea cen-

tot spre S., la 12'2 kil. spre S. de resedintd, pe malul sting al
piriuluT Mahometcia,

trail i sunt toate afluente pe stinga ale piriulul Saraiul. Ele
sunt : Sulugeac-Dere la N.-E. ;
H ai dar-D ere siCapadin-Dereprin centru ; plriul Mohametcea, nu-

aproape de izvorul sat'. Populatia este in maioritate Ronfinl $i Bulgard ; sunt $i putinT TurcT. Se urea la 502 fam.,

Cu izlaz, din care 24 hect. ale
statuluT cu proprietariT, 241 hect.

cu 1811 membri, deci in total
sunt 2313 sufl., repartizatI dupa cum urmeazA:

mit si Dulgher-Ceair la S.; toate

ale locuitorilor; 4 hect. teren Cu vil, din care 4 hect. ale locuitorilor; 241 hect. teren cu padurI, din care 241 hect. ale
statuluT cu proprietarif.
0 cupatiunile loe Atorilor sunt:

sunt cu maluri inalte

i

sari-

Dui:a sex: bArbatr 1185, fe
meT 1128.

coase. Valle sunt neinsemnate, in general putine largT, cu malurT 'Mahe, neavind apà de cit toamna in timpul ploilor i prima.-vara dui:A topirea zApezilor.

Dupd starea civill:

necas5.-

agricaltura si cresterea vitelor.
ET au : 368 plugurf, (188 cu bor si

Principale sunt: Curugea-Ceair la N.-E.; Ramazan-Ceair si Rahman-Culac spre V.; toate adiacente ale pirlului Saraiul, cel d'intiiu pe stinga, cele-l-alte pe
dr. ; Valea StanciT, la N.-V., des. chizindu-se in Valea-MezetuluT.

toritl 1322, casatoritT 918, vaduvf 73. Dupa instructie : stia carte 356, nu stiu 1957.

180 cu cal), 386 care $i ear*
(41 Cu bol si 345 cu cal), 6 masinT de secerat, 3 masini debl-

Dupl protectie: cetatem romin! 2295, supusT strAinT 18. Dupd religie : ortodoxr 2217, mahometanT 96. Dupa ocupatiune: agriculton 467, comerciantl 6, altele 34. ContribuabilT sunt 479. Dupa avere: improprietaritI 507, nelmproprietaritT 23.

tut porumb, 251 grape de fier, 5 masinT de vinturat. Numlrul vitelor este de 12270 capete,

din call 8o6 cal, 1454 WI 3 bivoli, 20 asinT, 9345 oI, 213 capre $i 432 pord.
In comunl sunt: i balta, 8 podurT stAtatoare, 84 puturT, 7

Clima com, este aceea a platoului dobrogean in genere, cu
verT caiduroase, ernT aspre. Vin-

morI de apa si 2 de vint.

www.dacoromanica.ro

CALFA

161

CALIA

Comerciul este destul de ac-

tiv si se face de catre 12 comerciantI (totT cIrciumarl) pe

soseaua judeteana Babadag-Hir-

comunale vin de la Rahman, FAgä'rasul-Noti, Orumber, Topolog, Doerani, Hagi-Omer (Tulcea) si Mahometcea.

ce duce de la Babadag la Hinsoya.

pva, prin gara Cernavoda (64
kil. spre S.-V.) si consta. in import de masinT agricole, manufacturT, ba'uturT, si in export de vite (01) cu produsele lor (brinzeturT, lind, piel') si cereale (gnu, orz, secara). Budgetul acester comune este de leT 10311 la veniturT si de leT 4877 la cheltueh. Caile de comunicatie sunt nu-

Calfa-Chioi, vale, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rurale Cara-Omer, si anume pe acela al catunuluT salí Calla - Chioi. Este un alt nume dat vaeT Cerchez - Chioi Sarap-

Calfa-Chioi, sat, in jud. Constan. %a, pl. Mangalia, catunul com.
Cara-Omer, situat in partea S.-V.

a plaseT si a com., la io kil.
spre V. de catunul de resedinta, Cara-Omer si la 1 kil. spre N.

cea. Se Intinde de /a N. la S.,
pe la Vestul dealuluT MezarlicBair ; trece prIn satele Calfa-

de satul Mamuzli. Este asezat
in valea Calfa-Chioi, fiind inchis

in partea räsariteana de dealul
Mezarlic-Bair. Suprafata sa este de 970 hect.,

Chioi si MamuzII. Este situatä. in partea S. - V. a plaseT si a
comuneT.

maT niste drumurf vecinale comunale, In cea mar mare parte

dintre carl 10 hect. sunt ocupate de vatra satuluT si de gra-

Calfa-Dere, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritoriul com. Mamut- Cuiusu si anume pe acela al catunulur sal:1 Idres-

intretinute, brazdind teritoriul comuneT, urmind cele 6 sate filtre ele si cu cele invecirail

din! cu 40 de case.
Populatiunea sa, compusa maT ales din Turcr, este de 124 familiT, cu 350 suflete, ocupindu-se Cu agricultIra. 131111(11m1 produce mar ales orz si meiä ; griul si porumbul vin in a doua linie. Din Calfa-Chioi [Amca drumurT

nate, ca : Hagi - Omer, Ciaus Chioi, Casimcea, Dulgherul, Carapelit, Ddeni, FIgarasul, Doerani, Topologul, etc.

Cuiusu. E situata in partea V. a catunuluT, cea S. a com. si
cea centrala a piase'. Se desface din apropierea movileT Idrita ;

Pe teritoriul comunel, spre E. la 3 kil., spre S.-E. de catunul Calfa, se yac/ ruinele satuluT Osen-Bei, azT Siliste, Haga movila Buiuc - Osen -Bel - Tepe,

se indreaptd catre N.; merge
printre dealul Merea-Bair-Cara-

comunale in toate directiunile si pe la toate satele invecinatoare: la Docazaci, la Mamuzli, la Alibi-Chioi, la Bairam-Dede, la Cial-Margea si la Demircea. E punct militar, la o ina/time de 187.80 metri d'asupra niveluluT mariT.

Iuhic pe de o parte, si dealul Caramancea pe de alta parte
apoT da nastere mareT vaT Caramancea. Este strabatuta de
si

distrus in urma unul incendia
din timpul razboluluT CrimeeT.
LocuitoriT s'al-1 refugiat In Calfa.

drumul com. Idres-Cuiusu-Molceova.

Calfa, sat, in jud. Constanta, pl.
Hirsova, catunul de resedinta al comuner Calfa, situat in partea N.-E. a plaseT si a comuneT, pe Valea Chior-Dere si pe ambele malurT ale piriuluf Rahman, inchis fiind intre dealurile Ceemisicu-Bair si Sulugeac-Bair si dominat fiind de Movila - luT - Ah-

Calfa-Chioi, vale, jud. Constanta, in pl. Hirsova, pe teritoriul com. Calfa. Este un alt nume al pirlulur Saraiul, nume ce-1 poarta de la confluenta piraielor Topologul, cu Hagi-Omer,
si pana la confluenta luT cu piriul

Cali-George, insuld, de mica intindere, in Dundre, jud. Constanta, plasa Silistra - Noua, pe
teritoriul com. rurale Satul-Noti.

Are forma lungulata, ca acea a

unuT corn, o lungime de 6o0 metri si o lätime de 50 metri, o intindere totald de 15 hect.
Este aproplata de tärmul dobro-

met (223 m.) si movila Sulugeac-Tepe (216 m.)

Sulugeac-Dere. Sub acest nu-

gean, de care e despartit prin-

me udä. partea N. a pase si
pe cea estica a comunei. Are in general malurile apropiate,
inalte, ripoase si p'alocurea pietroase. Inteinsa este asezat si satul Calfa. Dealurile carT o incadreaza sunt : Ceemtic-Bair la V.

tr'un brat larg de 22 metri si
adlnc de 4 metri, decT impracticabil. Este acoperita cu pietris
si

Suprafata sa este de 2687
hect., dintre care 16 hect. sunt
ocupate de vatra satu/uT. Populatiunea este de 105 familiT, cu 508 locuitorT, ocupin-

nisip, si e putin inaltd, asa

du-se mal ales cu agricultura. Pamintul produce grill In cantitate destul de mare. DrumurT

ca une-orT Dunarea viind mare, o acopera cu totul. Este improductiva.

si S ilugeac - Bair la E. Printr'insa merge drumul judetean

Calla, ostrov, jud. Bral, situat

www.dacoromanica.ro

CALICA

152

CALICUL

intre Dundrea-Vapoarelor si La-

ta (Dundre), la N. de ostrovul
Popa si la S.-E. de ostrovul Minoaia.

mijloc, trecind si prin centrul satulur. Intinsul lac Razelm o

E situatá in partea sudicd a
pldser si a comuner. Este o par-

udd la S.; apartine satuluI o parte din lac in intindere de
cam 3000 hect., la V. lacul AgiGhiol. Prin interiorul satuluT se

te dintr'un lung lac cu apd slrata, ce face parte din lacul

Razelm, dar care e

separatti

Calica. (Vezr Filesti, sat, judetul
Covurluid).

intinde lacul Calica, ce

COM'I-

Calica, sat, in jud. Tulcea, plasa Tulcea, cdtunul comuner SariGhiol, situat in partea esticd a pldser, la 14 kil. spre S.-V. de com. urband Mahmudia, resedinta pldser si In partea meridionald a com., la 2 ki/., spre S., de cdt, de resedintd, SariGhiol, la poalele vestice ale dealuluI Calica si nu departe de la-

IliCa cu lacurile Razelm si AgiGhiol. Clima este sdndtoasd; plor sunt putine ; vintul de N. pre-

prin o lunga fäsie de stuf. Contine multI pesa, ce se consuena in Calica.

domina. Intinderea totalá este de 1923 hect., din care 8 hect.
ocupate de vatra satuluI, 7 hect. ale statuluT, si 1908 hect. ale locuitorilor. Populatiunea este compusd din Rominr, Bulgarr, RusI, Li poveni si EvreI. Sunt 197 fam., cu 882 suflete. RominT : 185 familir, cu 829 sufl.; Bulgan : r fam. cu 6 sufl.; RusT : io fam. Cu 43 sufl.; z fam. evreiascd Cu 4 sufl. Are o scoald, fondatd, in I88o, de locuitorr, Cu ro hect. pdmint, Cu I invataoare, 39
copir lnscrisr. Este o bisericd,

Calica, (leal, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comuner rurale Sari-Ghiol (si anume pe

acela al ambelor sale
Sari-Ghiol

cdtune,

i Calica). Se desface

din prelungirile vestice ale pietrosuluT deal, Cairacile ; se in-

tinde spre S., avind o directie
generala de la N.-V. spre S.-E., In formd de arc. Brdzdeazd partea sudicd a pldser si cea de E.
a comuneT. Ramificatiile sale su-

cul Agi-Ghiol. Numele sàú ar veni de la numele cel vechid,
Suaclia, dupd numele unur sor din apropiere, ce s'a distrus

dice se scaldd in apele lacurilor
Calica si Iarinasuf, prelungirr ale

de demult. Hotarul säù, incepind de pe malul estic al laculur Agi - Ghiol, se indreaptd spre E., pana ling5. satul Calica ; trece printre el si satul
Sari-Ghiol, formind o miel fein turd; urca dealul Carlea, pe care

nu tocmal in bund stare, ziditd de locuitorr in 1814, Cu hramul
Aducerea-Moastelor-

Razelmulur. Este acoperit cu o multime de movile, unele naturale, altele fdcute de oarnenT, toate acoperite cu verdeatd, va-

riind intre 30-118 m., dintre
carr Tdusan-Tepe este cea mal inaltd (118 m.) i punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea. Dealul este intretdiat de drumurile comunale Sari-Ghiol-Bes -Tepe - Caraibil-Sari-

II pogoard pentru a se opri la poalele dealulur Cairacile; o ia apor spre miazd-zi, pe la V. de
satul Caraibil ; intrd in lacul Razelm, oprindu-se nu departe de gura Dund'vetuluT, de unde pu-

deservitd de i preot, i cintdret
si I paracliser. Calitatea pdmin-

tulul e bund. 180o hect. sunt
loc arabil, 123 hect. izlaz. Locuitorir au 8o pluguri; 700 capete de vite; 8 morr de vint. Comertul e neinsemnat. Veniturile sunt de 6200 leI, cheltue

tin se indreaptd spre S. - V.; apor se urcd spre N., pe la V.
de insula Popina, ce tine de el; urmind apor in spre N.-V. malul oriental al laculuT Agi-Ghiol,

nasuf-Calica. Este acoperit Cu semandturi si livezr.

se termina de unde am plecat.
Se mdrgineste la N. cu cdt. SariGhiol, la V. cu com. Agi-Ghiol,

lile de 5623 Id. Contribuabilr Caliciul, makala, in pl. Motrulsunt 153. CE de comunicatie d.-s., jud. Mehedinti ; tine de sunt drumurile comunale spre com. rur. Floresti.
com. Sari-Ghiol, Bes-Tepe, Mah-

mudia, Agi-Ghiol-Caraibil. Comuna e vechid, fondatä. de Ro-

Calicul, sat, in jud. R.-Sdrat, pl.
Marginea-d.-s., cdtunul comuner Lacul-lur-Bdban, asezat in par-

la S. cu lacul Razelm, la E. cu
cdt. Caraibil, al com. Sarinasuf.

m'id din Basarabia. A fost expusd dese-orr präddciunilor Turcilor si Cerchezilor.

Fiind sat de cimp, n'are de clt un deal, dealul Calica (82 ni.)
in partea N., deal pietros. In lacul Razelm este insula Popina, In care o ridicAturd are o time de 48 m. PIrlul Sari-Ghiol, sati Valea-Nucarilor, o udd prin

tea de E. a comuna Intindera
si populatia sunt socotite in cdtunul Gura-Caliter, al com. La-

Calica, baltd, in jud. Tulcea, pl. cul lur-Bdban. Tulcea, pe teritoriul comuna rurale Sari-Ghiol (si anume pe Calicul, sat, in jud. R.-Sdrat, pl. acela al cdtunulur sdd Calica, Orasulur, cdt. comuner Cotesti, de la care si-a luat si numele). resedinta plaser. Este asezat in

www.dacoromanica.ro

CALIVANTI

153

CALOENEASCA

partea de V. a comunei, la 7 kil. spre V, de atunul de resedintA, Cotesti, pe &tul ValeaDilgovuk Are o intindere cam de 6o hect. Are o populatiune de 20 fam., cu 70 suflete ;
contrib.; toti RomtnT. Are o bi-

S.-V., taie soseaua judeteanA

resedintd, Costandoiul. Are o

MAcin-Ostrovul-Babadag, pe la poalele movileT Piatra-RiioasA

intindere cam de 52 hect.; o
populatie de 149 familiT, Cu 523 locuitorT. Contribuabili sunt 149.

si se varsA, dupl un curs de
vre-o 8 kil., in balta Iglita. BrAzdeazA partea centralA a pIA-

Stiti carte 23 persoane. Are o
bisericA, deservitA de i preot
si I cintAret.

sel, cea sudicA a com. Greci si

seria, deservitA de i preot
cintAret.

cea nordia a comunel Turcoaia. Ca afluentr primeste pe
dreapta vAile: Crucelari, Dictovul, Rahova i Greci, aceasta cea mal insemnatl. Pe clima se
aflA 4 morT.
MunteluT,

Calitei (Valea-), vale, in com.
VrAnesti, pl. Podgoria, judetul
Muscel.

Califanti, deal, in jud. Gorj, comuna Urdari-d.-s., din pl. JiuluT.

Merge d'alungul comund si se
termind spre S.-V., ?are hotare,
se aflA pld ure.

Calmu§ul, picior de munte pl.
MunteluT, jud. BacAti.

la at. Artanul. Pe acest deal Calistrul, munte, pl.
jud. BacAti.

Calrnu§uluI (PIrlul-), ftîth, in
jud. BacAti ; se varsä in piriul
Doftana.

California, Mtun (tira), in plasa
Ialomita-Balta, com. FrAtilesti,

jud. Ialomita, situat pe mosia
statultff GhizdAresti.

Canta, mic cdt., in jud. R.-SArat, plaiul Rimnicul, comuna Dumitresti. Este o parte a cAtunuluT de resedintl, Dumitresti-d.-s.

Calna, fost sat, in com. Ciumulesti, jud. Suceava. Pe la 1850,
Calna, Costesti i Beresti, toate

Calinova,punct trigonometric de
observatie, de rangul al 3-lea, in

Calita, deal, in jud. R.-Sgrat., pl.
MargInea-d.-s., com. Lacul-luT-

inteun hotar, la tinutul Suceve!, mosie cu pArtT i r5.zAseascl,

jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul comuneT rurale Cara-Orman, pe malul drept al bratuluT Sf. Gheorghe, in partea vesticA a plAsef i cea de S. a comuneT. Are o inAltime de 6.7 m.,

Baban. Se desface din dealul Costandoiul; se intinde printre rtul Rimna I afluentele sAti
Calita, brAzdind partea de V. a com. E acoperit cu pAsuni.

In care mosie ad parte si d-lor comisul Costache Ganea, fratii
Mortunesti, d-luT Costache lescu, iconomul Iftimie Statnati altiT. Pe ling5. mosiile Unirzani, Ciumulesti i altele, l'Ara sat.» (cBucium. Rom.», An. II).

dominind asupra bratuld Sf.
asupra dramului comunal Mahmudia-Sf.
Gheorghe, precum
Gheorghe (Cadirlez).

Calita, piria, in jud. R.-SArat, pl.
MArginea-d.-s., com. Lacul - luiBaban, izvoreste din dealul Cos-

Calna, ieser, in suprafatl de 20
prájinT, jud. Suceava.

tandoiul, curge de-alungul

luT,

udd partea de S. a com. si se
Calistra, îrî, in judetul Tulcea, plasa MAcin, pe teritoriul comunelor rurale Greci i Turcoaia. IsT ja naptere din poalele nordice ale dealuluT DaiamanBair ;

vars1 in riul Rimna, pe dreapta luT, lingl clt. Gura-CaliteT, care

a luat numele sal
Calitä (Lacul-dupi-), /ac,in jud.
R.-SArat, pl. Marginea-d.-s., com. Lacul-luT-Baban, cdt. Calita, ase-

Calna,pirliay, in com. Ciumulesti, jud. Suceava. Izvoreste din satul CAmirzani, formeazA un mic iaz si se vars5. in Somuzul-BleT (1800 m.).

se indreaptl maT india la dreapta,

spre N.-V., ptintre dealurile Almalla, Secarul, Coslugul i Piadealurile Megina, Piatra-AscutitA Piatra-RiioasA, la stinga. PoartA,
tra-MarieT,
i

Caine! (Lunca-), luna, in comCiumulesti, jud. Suceava, de o
micA intindere.

zat pe dealul Calita, produce stiva, caracudl i albisoarA, ce
se consumd de locuitorT.

CalnovAtul, insuM, cea maT mare

pAnA ese afarl din pldurile cu carT sunt acoperite aceste dealurT, numele de Lunca-Plopilor,

CaliteI (Gura-), sat, in jud. R.Sara% plasa Marginea-d.-s., cAt. com. Lacul-luT-Baban, asezat in

ce formeazA Durarea in jud. Romanati. Se afld in dreptul
com. Izlazul, in fata satelor Mdcrisani i Semovitul din Bulgaria.

iar de aci ?molo numele de Apa-Calistrier. Ceva mal spre V.
de satul Greci, se indreapta spre
S676

partea de E. a com pe riul
Rimna, la gura pirlului Calita, la

5240 m. spre E. de atunul de

Caloeneasca, peIdure, pe mosia
20

Ilat el

lb, leo ii, 1..cgrap1e

10. II.

www.dacoromanica.ro

CALOFIREM

154

CALOPÁRUL

arteanca, din comqna Beceni, jud. Buzda. Are 18 hect.

coperit in 1869, urmele uner ce-

Calofire§ti, sat, pl. Jiul.-d.-mj.,
com. Lipovul, jud. Dolj, cu 642 suflete, 312 bárbati si 330 femeI. Locuesc In 45 case si 82 bordee. CopiiT din sat urmeazà la scoala mixtd din satul Lipovul, ce este

atT inconjuratá de pdmint ars. Lungimea eT era de 40 m. ldrgimea el de 6o m.
Calopärul, com. rur., jud. Dolj, pl. Jiul-de-mijloc, la 20 kil. de Cra-

reste In dreptul conaculuT mo. siel Calopdrul, merge de la V. spre E., prin cdtunul Miga, tac calea vecinald ce duce la com. Foisorul i apor se vara. In riul Jiul, pe dreapta. Valea pe care
curge pirlul se numeste tot Dilga.

iova si la i i kil. de resedinta
pldseT, comuna Seggscea.

In dreptul cdeT vecinale Foiso.

rul se afld pe Dilga un podes
de lemn.

la 200 m. depgstare. In anul scolar 1892-93 aú frecuentat
scoala 27 copiT, 19 bdetT si
8

E situatg. aproape de malul

drept al riuluT Jiul, pe valea
Dilga si pe rnarginea pddureT
Panaghia.

Lingd cdtunul Panaghia se
aflg.

Lacul-ViteluluT. Po l'ingd

fete. Cu virsta de scoald sunt
76 copiT, 39 bdetT si 37 fete. Stia carte 38 loc. CirciumT sunt 2; meseriasT 2: I cizmar i I
fi erar.

cdtunul SAlcuta trece apa Vabarana, ce se pierde pe teritoriul acester comune. In cdtunul Caloparul curge Valea-SasuluT.

Se invecineste la E. cu com.
Secuiul, de care se desparte prin

Calofire§ti, mofie particulard, pl.
Jiul-d.-mj., comuna Lipovul, jud.

riul Pul, la V. cu com. Radovanul, la N. Cu com. Glodul la S. cu com. Segdrcea. Limita Enid de N. incepe de
lingd Pul, de la Poiana-luT-Braiu,

Legenda spune cd comuna Calopárul a fost infiintatd de
un grec, Sariene. Comuna se compune din 5 cdtune si anume : Blzdina, Calopdrul, care este cdtunul de resedintd, Daga, Panaghia si SA1cuta.

Dolj. Apartine sgtenilor.

merge spre Vest, pe la punctele
Fintina - TiganuluT
i

la-Sasul,

Calomfire§ti, cdtun, in jud. Teleorman, pl. Marginea, comuna

Tigdneti. Este situat pe Valea-NanovuluT si e udat de Pi-

rliasul-DoamneT, care se scurge

In Vedea. Are o populatiune de 850 suflete, din carT 165
contribuabill. LocuitoriT sunt in cea maT mare parte BulgarT de origina si pdstreazd inca limba,

lingg. soseaua Craiova-Bistretul, pe lingd mosia statuluT Secuiul, spre V. la punctul numit Lacul-ViteluluT, lingd soseaua Craiova-Calafat. Limita linieT de V. incepe de la Lacul-ViteluluT, merge spre S. pdnd. la Movila-Murddroaia. Limita linieT de S. incepe de

In comund sunt doug. biseriel: una in cdtunul Panaghia,

cutd de un cdlugdr din schitul
comuneT SegArcea. Cea-l'altd se

afld in cdtunul Calopdrul fondatd de numitul Sariene, acum
vr'o 150 anT. Fie-care bisericA

la aceastd movild, merge spre
E. trecind prin movilele La-Viezurul, unde Incepe hotarul DomeniuluT CoroaneT, SegIrcea, cu

e deservia de cite un preot
un cintdret ; fie-care are cite o proprietate de 17 pogoane arabile, date in urma legei rurale din 1864. In comund, si anume in eltunul Calopdrul, se afld o scoall mixtd, ce functioneazá de la anul 1882, Decembrie 1. Este intretinutd de stat. Cuprinde o singurd clasd. Aceastd scoald are o proprietate de 8500 hectare, date dupd legea rurald din 1864. La aceastA scoald urmeazd copiiT din cl-

portul si obiceiurile lor. In aceastd comund s'ai1 gdsit ruine, in cae locuitoriT cred
cd se gdsesc comorT, lAsate maT ales de familia Buzestilor, ale

mosia Prejbeanul, la Lacul-Sti-

cleT, unde se numesc mosiile
DomeniuluT CoroaneT: Segdrcea,

cdror mosiT se intindeau prin
prejur.

In privinta antichiatilor gdsite la Calomfiresti, d. Tocilescu

Prejbeanul i Calopdrul, apona Lacul-luT-Gorjan, pe lingd par-

chet, pdnd la movila Trer-Gornite.

In scrierea «Dada inainte de
RomanT», spune cd ata oldria cit si uneltele de piatrd descoperite, nu pot fi atribuite de cit numaT epoca de piatrd. In
excursiunile arheologice ale luT C. Boliac, s'au ggsit aci, in a-

Limita liniel de E. incepe de la aceastd movild, merge spre
N. pe malul drept al PuluI pAnd
la Poi ana-luT-Braiu.

nul 1872 si mal inainte, cutite, rdzatorT, sdgetT negre, risnite de moard si bulgdrI de cremene pentru prdstiT. Tot aci s'ají des-

Terenul comuna este aproape ves; nu se gdsesc de cit cite-va micr delulete, acoperite in mare
parte cu pg.durT. Comuna este udatä de un mic numit Dilga, care izvo-

tunde: Dilga, Salcuta si Btzdina. In anul 1893 s'a infiintat
o scoald in cdtunul Panaghia; are

un invdtdtor ; este intretinutg

de stat si de comund. Are o
proprietate de 8,50o hect ara.

www.dacoromanica.ro

CALOP 'AltUL

155

CALL'L

bile. In anul t 892-93, scoala din

Caloparul a fost frecuentan. de 15 copiT din Caloparul, 8 din
Dilga,

nita, carpen, ulm, plop, salde, stejar i artar. Predomina girnita, carpenul, stejarul i cerul.
Viile, in intindere de 136 hectare, se gasesc pe Domeniul Coroaner Segarcea i apartin
lo cui torilor.

satul Caloparul ; apartine EpitropieT bisericeT SfinteT-TreimT,

6 din Bizdina, 7 din

din Craiova.

Salcuta, 7 din Panaghia. In virstA de scoala sunt 40 baetI $i 9

Caloparul, paVure, pl. Jiul-deMijloc, com. Caloparul, jud. Dolj,

fete din Caloparul, 21 din Dita,

satul Caloparul, de 400 pog.
Apartine epitropieI bisericerSf.TreimT din Craiova i inainte

19 din Bizdina, 49 din Panaghia si 49 din Salcuta.

Populatia comuneT este de
1992 suflete. Media mortilor este de 44, a na$terilor de 58.

In catunul Caloparul sunt 3 ctrciumr, 3 in Salcuta si una in Panaghia. Comercianti sunt II.
Productele se des fac la Crai ova si

apartinea d-ner Maria Romanescu.

Dupa legea rurala din .1864 sunt 129 locutor! impamintenit1 ;

lar dupa cea din 1879

la Bistretul, unde loc. se duc cu carele, pe calea Craiova-Bistretul. Catea ferata in constructie trece prin catunele Panaghia
Dilga. MaT trec prin comuna : Soseaua judeteana Craiova-Bis-

Este amenajata. Felul arborilor ce compun padurea sunt: emita, cer i stejar, acest fel din urma predominind.

sunt 16 insurateT.

Case sunt in numar de 228, iar bordee
Suprafata intreguluT teritoriti comunal este de 8269 pogoane,

Calotfi (Putul-luI-), in comuna
Gárdesti, in hotar cu mosia Belciugul, jud. Teleorman. E punct

tretul, pe o lungime de 4 kil.; soseaua comunala Calopärul Dilga, lungl in comuna de 8
kilometri.

important de hotar intre aceste

din care 6869 pog. pamint arabil, 100 pog. finete, zoo pog. izlaz si 4100 padure. Mosiile de pe teritoriul comunal sunt: Dilga, de 1300 pog.;
Bizdina

Contribuabili sunt 321. Budgetul comuneT pe exercitiul 1893 94 a fost la veniturT de Id 358822, la cheltuelf de le!
274154.

Caloteqti, sat, jud. Arge$, plasa Pitesti, pendinte de com. rur.
Valea-Marulur. Are 34 farn., cu 209 suflete.

i Panaghia, Cu 1200

pog. ; aceste treT mosil apartineati d-ner Maria Romanescu ; azi, sub numele de Salcuta, apartine d-lor Stefan Prejbeanu si C. Marinovici. Mosia Calo-

Vite Cornute sunt 240;
300; cal', 37.

or,

Are o scoala primara rurala.

Calpagiul, deal, pe teritoriul sa-

Calopärul, sat, pl. Jiul-de-Mijloc, com.ina Caloparul, judetul Dolj, cu resedinta primaria. Are 457 suflete : 246 barbatT 211 femeT. Locuesc in 58 case

parul are o suprafata de no°
pog. arabile i apartine bisericeT

tuluT One$ti, com. Sipotele, pl. jud. Iasi. La poalele luT se allá iazul cu asemenea
numire.

Sf. Treime din Craiova ;

apartinea alta-data luf Alecu Dil-

geanu. Pe pamintul arabil se
sean-lana griu, porumb, orz, 0-

construite din paiante, de zid, $i 49 bordee sapate in pamint. In sat este o $coalä mixta, ce
functioneaza din anul 1882. Este

Calpagiul,

jud. Ia$i, pl. Bahluiul, com. Sipotele.

yaz si secará; putin in si prea
putind rapita.
Paduri sunt: Panaghia, cu o su-

Caluda, ostrov, pl. Cimpul, com.

intretinuta de stat si de com.
Are 17 pog. proprietate; are un

prafan de 1253 hect. ; apartine
DomeniuluT Coroaner Segarcea ; inainte apartinea statuluT. Calo-

invatator. Se afla o biserica, fondata de un Grec, Sariene. Are 17 pog. arabile proprietate. In anul scolar 1892-93, scoala

Desa, jud. Dolj, cu padure de tufanT, sala; plopT $i salcimT, ace$tia predominind. Apartine
statuluT.

p5rul, lunga de 200 hect. 40 m.,

Calul, sat, in com. Calul-lapa, pl.
Piatra-Muntele, judetul Neamtu, situat intre dealurile Cu a sa numire si Dealurile-EpeT, linga piriul Calul. Tereriurile sale, in partea des-

pe mosia si in catunul Caloplrul, apartine bisericeT Sf. Treime din Craiova ; apartinea luT Dilgeanu. Dilga, cu o suprafata de 551,32 hect., apartine DomeniuluT CoroaneT ; apartinea statului.

a fost frecuentan de 43 bletT. Cu virsta de scoala sunt 40 baetT i 40 fete. StiO carte 14
locuitorT.

Sunt compuse din cer,

Calopärul, mofie, pl. Jiul-de-Mijloe, com. Caloparul, jud. Dolj,

pre V., N. si S., sunt accidentate, iar in partea despre E. se
confunda cu Valea BistsiteT.

www.dacoromanica.ro

CALUI,

156

.CALLIL-1APA

Populatiunea sa este de 1270 suflete, dintre carl 625
645 femeT.
barbai

rilor mandstirestr a apartinut
manastireT Bistrita, inchinata. sf.

tra-Muntele, la 32 kil. de Pingarati, resedinta plaseT si la 19
kil. de Piatra, capitala judetului.

Mormint. Are sat.
Calul,

In acest sat se afla : resedinta comunel ; o biserica, deservita de I preot i 2 elesiarhi; o scoald,

munte, in com. Malini, judetul Suceava.
pitclure, numita i Piriul-Ca-

cu o populatiune de 58 elevi;
4 herastraie, cu 6o de lucratorT. Locuitorif se indeletnicesc cu: agricultura, exploatarea padurilor, industria primitiva i exp loatarea pdminturilor. Comunicatiunea cu satele vecine se face: prin un drum, care strabate rtul Bistrita, criad la saCalul,

situata pe cuprinsul com. Calul-lapa, jud. Neamtu. Este proprietatea statulul, care o arendeaza cu 2100 leT anual.
Calul,firta,

Terenurile sale accidentate, sunt traversate de-a lungul, in directiune V.-E., de doul val mari formate de piriul Calul Piriul-Ieper, mil se halad paralel unul de altul, fiind despartite in toata prelungirea Ion de ramurile muntilor Doselul Iepei ; este strabatuta catre E.
comuna de Valea-BistriteT.

in com. rur. Closani, plaiul Closani, j id. Mehedinti.

In privirea geologica obser-

vara, ca de si aceste terenurl
fac parte din scoborisurile Cernegurei, irisa chiar la o mica

tul Savinesti ; prin o osea care trece de sub Capul-Dealulur, u-

Calul, pirtg,

nindu-se cu soseaua ce duce de la Roznov la satul lapa; prin alte drumurr naturale
potecT, prin care comunica. cu diferite localitatI limitrofe.
Calul,

jud. Neamtu, izvoreste dintre munir Vitioana

Mare si Murgociul, adica din nodul ce-1 formeaza ramurile
Tarcdul, Harmanul i MdlaesteaMurgociul. Curge paralel cu ramura Doselul si ultimele ramificatiuni ale Cernegurei, trecind

departare spre S. de satul VAleni (com. Vinatori DumbravaRosie), toate depozitele casi* vin

despre Piatra, dispar sub altele mal noul. Ast-fel, cam la o treime din calea ce desparte Valeni de Gura-Calului, ¡es la iveall marnele salifere superioare, cati

cdtun, in pl. Ialomita-Balta,

com. Ciulnita, jud. Ialomita, situat pe cimpul Baraganul.
Calul,

pe la satul Calul , in dreptul
caruia strabate Valea -Bistritei,

sunt caracteristice inteaceasta
parte. Formatiunea cu sare continua a forma sirul de muntl din

canal, jud. Braila, situat In stinga Filipoiului ; da in Japsele-Patiului.

varsindu-se pe partea dreapta a acestur ria, in lata satultn
vinesti, ducind cu sine si urmatoarele micr piriiase ce primeste
din stinga : Piriul-Falcaul, Piriul-

dreapta riuluT Bistrita pana la
Gura-Calului ; reapare in dreapta Calulur, in culmile Doselultd, intrerupte din nou de Valea-Ieper ;

Calul,

deal, pl. Amaradia, com. Slavuta, jud. Dolj, inalt de aproape 200 m., acoperit cu vil livezi de pruni.

Istratenilor, Stamboiul , PiriulDraculd, Ciurca, lor, Dunarea, Bogoslovul si Pa-

se observa iardsi in muntil din
dreapta ei (ramura Negulestilor). In susul piriialor (Fundul-Iepel),

lele, iar din dreapta : Stahia si
Carpinisul.

Calul, deal, numit i Dealul - CaluluI, in com. rur. Closani, plaiul Closani, jud. Mehedinti. Calul,

Cursul ski e de vre-o
lometri.

lo ki-

Calul, vdlcea, ucla partea de E. a

se intinde saliferul pana la jumatate cale de la gura piriului lapa si Varnita (locul unde se face var). De acolo vin depozite mal vechi (eocenice), gresiurile, zise de Sztrolka, de asu-

dealurr muntoase, in prelungirea catre S. a ramure Cernegura, pe teritoriul com. Calullapa, plasa Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

com. Barcanesti, plasa Siul-d.-s.,

jud. Olt, apoi da in Orla Iminogul.

pra canora zac nemijlocit paturi calcare, din care se extrage varul, care in priVinta calitatei
difera : daca se scoate din torovanii de calcar compact, cenuOu i destul de curat, ce vin in partea superioara a patureT, atuncl ese un var graS si bun,

Calul,

mofie, pe coprinsul comuneT Calul-lapa, pl. Piatra- Mun-

Calul-Alb, vale, in satul Oneaga, com. Slobozia-Secatura, pl. Cosula, jud. Botosani.

tele, jud. Neamtu, asezata
mosiile Savinesti, Roznovul Tarcaul. Inainte de secularizarea ave-

Calul-lapa, com. rur.,jud. Neamtu, asezatä parte pe dreapta riulur Bistrita, parte pe partea stinga a acelui ria, in plasa Pia- t

iar daca se scoate din bancurile de calcar mal argilos, ce
vin sub cele precedente, atuncz

www.dacoromanica.ro

CALULUI (OURMXTURA-)

157

CALULUI (MOVILA-)

se face un var slab, prost, poate chiar hidraulic.

In aceasta comuna se allá: 3

biserici, cu cite un preot i 2
eclesiarhT; o scoala., cu un invatator ; o fabrica (cu aburl) de cherestea, cu 4 ferastrae sistematice, la carr servesc 6o lucra.torT ; 23 pive pentru facutul sucmanilor stofelor; 12 morT de

zice, de la un cal ce s'ar fi ga.sit legat aci de hotT.

Comuna Calul-lapa se margi-

neste la N. cu com. VinatoriDumbrava-Rosie si com. Doamna, de carT In parte se desparte prin ramurile munteluT Cer-Ne-

Calului (GIrlita-), pîrîi2, izvoreste din raionul com. StarChiojdul, plasa Teleajenul, jud. Prahova, si se varsa in gira Bradetul, tot In raionul com. Star-Chiojdul. Curge de la N.E. spre S.-V.

gura; la Vest cu mosia Tarcaul
(com. Pingarati), de care se desparte prin culmea MurgociuluT, Bitca-Cailor ; la S. cu com. Mastacaul, de care se desparte prin ramurile Tarclul, Porfirul, Alunisul i Negulesti ; la E. cu comuna Roznovul.

apa; 3 cariere de piatra; 3 varariT; un cazan pentru fabricat
rachiti de drojdie. Sunt 5 fierarT,

Este formatä din satele : Calul, Dumbrava-Rosie-d.-j., lapa

Savinesti, cu o populatiune de 2955 suflete, sau 615 capT
de familie insuratT, 15 neinsuras!, 41
vacluvr ,

5 dogarT, si 12 stolerI. Budgetul comuneT e de 8560 le! si 6o banT la veniturT si de 7943 ler la chdtuelT. Comunicatia cu satele vecine se face: prin un drum, ce da din satul Calul prin satul Savinesti in soseaua mixta Piatra-Bacau;

CaluluI (Izvorul-), izvor, judetul Buzau ; iese din muntele Podul-CaluluT i da. In Bisca-Mare.

Calulul (In-Muchia-), colina, acoperitä de izlaz, In com. Lopatari, jud. Buzad.
Calului (Malul-), colind, in com. Vintila -Vodä, in apropiere de izvorul Foltea, jud. Buzad.

prin un drum, ce da din satul
Calul, în drurnul ce duce de la
satul lapa la Roznovul (punind in legatura satele Roznovul, Tapa si Negulesti); prin alte drumurT na-

94 vaduve ;

1456 barbat, 1499 femeT ; dupa virsta : 714 coph de sex barbatesc, 676 copiT de sex femeesc ; dupa nationalitatT : 27 strainT, in cea maT mare parte UngurT. DiAtre locuitorii improprietaritT in 1864, sunt astazT 162 car,

CaluluI (Malul-), deal, in jud.
R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni. Se desface din dealul Mágura ; brazdeaza, partea de V. a comuner; se sfirseste in

turale, ce pun in legatura satul lapa cu satul Mastacaul-NeguTest', din comuna Mastacaul.

poseda îni1 locurile lor, 234
ca urmasT, 2 10Curr ocupate de altif. Dintre locuitorii improprie-

CaluIuI (Currnatura-), munte,
in jud. Buzdu, com. Minzalesti,

cat. Bustea; face hotar despre
corn. Lopatari.

riul Motnaul. Este acoperit cu pasunr i paduri. Vara sunt aci sane de oT.

taritT In ¡878 sunt astazt: 98
can ocupa eT insisT locurile lor,

Calului (Malul-), vtunte, in jud.

31 ca urmasT si 73 can n'au
fost inca improprietdritT.

Calului (Dealul-), deal, plasa
D u mbrava-d.-s., com. Cernatesti,

R.-Sarat, plaiul Rimnicul, com. Bisoca. Se desface din muntele
Ulmusorul ; se intinde spre E.,

Locuitorli se ocupa cu agricultura si cu plutaria.
Cultura pamintuluT se face pe

jud. Dolj, pe costisea caruia este situata, o parte din comuna.. Este

printre riul Rimnicul-Sarat si afluentul sati, Pirial-SariT. Este a-

situat in partea de N. a comuneT, avind directiunea de la V. spre E. Inaltimea luT este apro-

o intindere de 1919 hect. 50 ariT i anume: 124 hect. 011,
215 hect. hrisca, 133 hect, secara, 583 hect. porumb, 32 hect. orz, 433 hect. ovdz, 2 hect. meiu (malaiu tataresc), 17 hect. ra-

coperit cu Intinse padurr i pasunT.Vara sunt pe el stine de oT.

ximativ de 45 m. Este acoperit parte cu cereale si parte
cu tu fári su rr.

pita, 5 hect. einepd, i hect. in, 2 hect. cartoafe, 13 hect. fasole, 31 hect. mazare, 50 ariT livezi artificiale si 328 hect, livezT naturale (finge).

Calulul (DealulA a'eal, o prelungire a dealuluT Bordea, din
com. Mogosesti, plasa Stavnicul,

Cal uluI (Movila-), movild, jud. Braila, situata la E. de com. Ciacarul, pl. Balta, si la o departare de 2 kil. de d'irisa. Ad, se zice, ca a pIesnit calul TurculuT insarcinat cu hotarnicia raieler Braila. Plesnind calul, Turcul si-a luat seaua In spinare 5i s'a dus pana la japsa

jud. Iasi.

Imasul are o intindere de
400 hect. si nutreste un numar de 5186 capete de .vite.

Calulul (Dealul-), vive de a'eal,
com. Valea-Lunga, pl. Prahova,

jud. Prahova, numit ast-fel, se

apoT de aci cu luntrea pana la Dunare.
CenusaruluT
i

www.dacoromanica.ro

CALULUI (MOVILA-)

158

CALVINI

Calului (Movila- ), moya/1, pe coasta de S.-E. a munteld Istrita ; face hotar 'filtre mosia statuluI, Sf. Gheorghe i proprietatea mosnenilor din com. Breaza, judetul Buzdti.

intre asoca-Mare i Izvorul-CaluluI, in partea de V. a poalelor mAguriT

iuluT, apoi coboarA in Valea-Zeletinulu I, pe care, urmindu-I putin

albia, Il

trece; urca a tele Cacaleti, se lasA in jos in
dreptul cAt. Slobozia, trece Birs-

Calului (Podul-), intins plata,
intre comunele Lopátari si M'inzalesti, jud. Buzati, acoperit cu
pAdurT.

Calului (Padurea-). (Vezi ValeaMarculd, pa'clure, jud. Vilcea).

ca, pe la malul Pieu i urcl in muntele CetAtuia. Suprafata so este de 4240 hect., din care 280 arabile, 1890 pAdure, 315
finete, 580 izlaze, 7 vil, 193 11.

Calului (Privalul-), braf, in pl.
Calului (Piscul-), colina', in jud.
BuzAti, com. Piclele, cat. Berca,

Ialomita-Balta, insula Balta, te-

ritoriul com. Gaita, jud. falomita.

vezi si 968 sterp. Proprietatile mal insemnate, coprinse pe te-

In marginea padurd statuluT,
Sforile-Banuld.

ritoriul acestd comune, sunt
Marcociul, CetAtuia, Silistea, Veresul, Bisceni-d.-j., Bisceni-d.-s., Fdtuleasca, Cerbul, Turburea, Huma i BrAduletul, mar toate se

Calului (Valea-), (Cacfi-lapa),
Calului (Piscul-), pisc, pl. Amaradia, com. Valea - Bould, jud.
Dolj.

isvor, 'filtre comunele CernAtesti MArAcineni, jud. BuzAti ; scurge In riul BuzAO.

Caluluf (Piscul-), pisc, comuna
Madulari, pl. Cerna, jud. Vilcea.

Calulul (Valea-), vale, pl. Amaradia, comuna Valea-Boulur, judetul Dolj.

ale mosnenilor d'avAlmasr, din carT Homoriceanul, SAseni CArbunesti cu pArt1 mar marl, apoT vin mosnenii: Calvini, FAtulesti,

Bociocesti Popesti

Calului

mic afluent, al

ptriulul Suha-MicA, in com. MA-

lini, jud. Suceava.

Calulul (Valea-), vale, com. Bucovul, plasa Cricovul, judetul
Prahova.

Bisceni. Terenul este accidentat, fiind format mar mult din coline pietroase. Malul sting al

Calului (Podul-), magurd mare, avind inältimea de 1425 metri, parte tiind de mosia Penteleul, parte de mosia Tega si parte al mosnenilor din Nehoiasul, jud. BuzAti. Virful sAu e acoperit de o intinsa i excelentä pAsune, lar poalele de pAduri

Calvini, com. rur., In pl. Buzau, jud. BuzAO, situata pe ambele
malurl ale riuluT Bisca-Chiojdu-

in urma Mere' pAdurilor, a devenit un vast.prund. E avutA in substante minerale, maT cu seamA in fier i piatrA de var, din care cea dupl VaBisceT,

la, la o distanta de Buzaa de
51 kilometri. Limitele sale sunt:

lea SeacA este renumita. Produc-

tiunile principale sunt lemnele
de constructiunT
i

la N., incepe din muntele CetAtuia, care o desparte de com. atina si merge spre Virful-Cor

uica. Agri-

cultura e mArginita numar la
cultura porumbuluT, care nu poate indestula localitatea. Ca industrie proprie are °lada, dar tila primitiva. Sunt io morT si o pivA. Comertul consta mal mult in transporturr. Are 5 &pul: la 7 Ianuarie, 25 Martie, Mo. sil, 27 Iulie i 30 Noembrie. Cale

de brad si de molift. Este avut in afene. Vara se aduc aci de la 5000-8000 oT, cdrora le
procura iarbA in abundentA. Are o ca.sdrie, al cAreI produs se vinde in comercifi tot sub numele de brind. de Penteleu. Privelistea ce se desfasoarA ochilor dupd virful sAti, e din cele maT frumoase. Multl suferinzT

netuld, de unde se lasA spre
N.-E., pi-in muntii Teisul si Poe nari, pAnd la culmea BrAdetului ; de aci urmeazaapaBisca-ChiojduluI, pinA lingA cAtunasul Toca,
com. MAruntisul. La S., trece Bis

ca i tira. pe colinele din pAdurea CislAul pana in muntele Salcia,

care face hotar futre cAtunele
CislAul, Calvini si jud. Prahova.

de piept adApostitT la stinele de aci i umbritT de secularele pAdurI de brazI, îT gAsesc adesea usurarea. E punct trigonometric de observatie.

de comunicatie are valea riuluT Bisca, care pe alocurea e soseluitA, dar care se intrerupe ori

La V., Incepind din muntele
Salda, o ja pe slemnea munteluT Fatulesti, ajunge in virful mun-

de cite orT apa vine mare. Vite are : 527 boT, 284 yac!,
153

viteT, 3 bivolf, 30 Car, 15

teld Trenul si de aci in virful
munteluT

epe, 9 minji, 68o oT, 354 capre, 5 asinT si 269 porcI. Stupi sunt 40. Comuna e formatA din catu-

eaua-DraculuT, de un-

Calului (Podul-), fost pichet militar de iarnA, jud. Buzar), situat

de se lasA pe slemnea dealului

arbunesti, urcA in Virful Zbo-

www.dacoromanica.ro

CALVINI

1E9

CAMENA

nele Risce ni - d. - j., Bisceni - d.-s., Calvini, Frasinetul, Iorgulesti,

lor laudabile. AzT sunt contopitT

in masa poporul.d.

nos, in parte bun pentru cultivarea pamintuluT. Printeinsul trece drumul comunal BabadagArmutlia.

Olari, Slobozia, Valea-SeacA

Zeletinul. Populatia sa este de 2370 loc., din carl barbatT insuratI 468, netnsurati 95, vaduvI 66, bAeti 634, femei maritate 468, vaduve 84, fete 555, care traesc in 569 case. Strainr sunt 2 GrecT si I Bulgar. MestesugarT su n t : 491emnarT, 3 tim-

Calvini, cdtun, al com. Calvini, judetul Buzäü, situat pe malul
sting al riuluT Bisca-ChiojduluT si udat prin mijloc de Valea-Hu-

Camber-Tepesi, deal, in jud.
Tulcea, pl. Mäcin, com. CoiumPu nar. Este o ramificatiu n e a dea-

mer. Are 560 loc. g 141 case. De dinsul sunt alipite catunasele Olari i Frdsinetul.

lulul Ghiun-Ghiurmes. Are o di-

rectiune generala de la N.-E.
spre S.-V.; brazdeazä partea su-

piad, 2 cojocarr, io rotar, 2 fierarT, I brutar, 18 varad g 3
olarT. Media nasterilor e de 57,

Calvini, minare, ce se da

mo-

siilor Silistea si Veresul, ale mos-

dicA a plasei si centralA a comunei. Pe la poalele sale estice
curge piriul Cana-Misea. Pe mu-

nenilor Fatulesti, jud. Buzar'.

a deceselor de 40 g a casatoriilor de 14. Populatia creste cu

o medie anual. de 17 suflete. Comuna are : 457 contrib., din care 105 comerciantT Rom'id si un strain.
Budgetul e de 3995 leT.

Cama, girld, ramurA din limare, ese din acest fluviä din dreptul
satulur Slobozia, judetul Vlasca, separa. domeniul GiurgiuluT de proprietatea Paraipani, se varsa

chie merge drumul vecinal Coium-Punar-Aiorman. Este acoperit cu padurT putine g Jinete.

Camberul, pcidure, in pl. Ialomita-Balta, insula Balta, com.
Vlädeni, jud.Ialomita. Face parte din pädurea Vladeni. Are o suprafata. de 200 hect., impreund ca padurea Sitele. Esente: salcie

Comuna are o scoall in cat. Calvini, cu o populatie scolard de 31 elevT si 6 eleve. Carte still 96 loc. Are 3 bisericT in
catunele Bisceni-d.-s., Calvini si
Bisceni-d.-j., deservite de 2 preotT

In Dunäre la Zeta g Ostrovul in dreptul cetatuef SL Gheorghe, dupa ce primeste pe dreapta
Girla-Mare.

g plop.

Camara, girld, ese din Dunare
da in lacul MaharuluT, In jos de satul Paraipani, jud. Vlasca.

g 3 cintarett. Catedrala e cea
cu hramul SE VoevozT, din comuna BIsceni-d.-j. (V. Bisceni-Sa-

Camburul, cdtunaf al comuner Colti, jud. Buzati. Are 6o loc.
si 16 case.

senT, biserica), importanta prin arhitectura eT. CirciumT are 12.

Camara, mahala, in jud. Mehedinti, pl. ampul ; tine de com.
rur. Pristolul.

Cameghila, movild, in jud. Dorohoiti, pe care unir o numesc
Cham-Moghila, adica Movila-HanuluT-Tataräsc, lar altiT Camne-

Casele locuitorilor sunt In genere bune ; sunt de observat mar ca seaml ale proprietarilor g mosnenilor fruntasT, mal ca seama ale Sasenilor, care de g acurn mal mult in ruine, amintesc inca de bogatia, pe care a-

Camara, pichet de granita, in
jud. Mehedinti, pl. ampul, pe
teritoriul com. rur. Pristolul, la
marginea DunareT.

Moghila, nume slavon, care in
romlneste insemneaza Movila-de-

Piatra. Este in padure, spre S.V. de satul Zvorastea, com. cu
acelasT nume, pl. Berhometele.

Camber, sat, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, catunul comunei Ar-

ceasta ceata o avea in secolul
trecut.

Inceputul acesteT comune da-

mutlia. Este asezat in partea nordica a plasel g in cea sudestica a comuneT, la 4 kil. spre S.-E. de resedinta, Arinutlia,

Are aproape 1070 m. periferie la baza si 220 m. inaltime.

teazá cam din jumatatea secoluid al XVII-lea. Cind mar multT Sag, devenitt CalvinT i perse-

Camen (Mägura-luï-),mdgurd,
jud. Teleorman, la Estul mosiel Suhaia, pe laturea despartitoare de mosia Traista.

nu departe de malul drept al
piriuluT Taita. Intinderea teritoriuluT catunuluT este de 700 hect., din carT 25 hect. ocupate de vatra satuluT. Populatiunea este de 60 fam., cu 280 suflete,
BulgarT in maioritate g RominT.

cutatI in Ungaria, fura primitT aci ca colonr, ramasT izolatI,
trecura la ortodoxizm. Parte din

Camena, sat, in jud. Tulcea, pl.
IstraluT, cat. com. Ciamurli-d.-s.

eT stiura sa se ridice peste nivelul celor-l-altI si, in curind, apar In. acte cu niimele de boeriT

E situat
plaseT,

in

partea nordica a

i cea nord-vestica. a co-

seni, deosebindu-se prin faptele

PAnaintul este In parte mlAsti-

mune, pe pirlul Camena. Satul

www.dacoromanica.ro

CA MENA

160

CANARA

ocupl. 75 hect. Populatia este de 65 familit, salí 263 sufiete, in maioritate BulgarT í cltI-va RoIntnI. PAmintul e bun pentru p5.-

Caminca, virf de deal, jud. Baen'', pl. Muntelut com. Brusturoasa, lingá satul Brusturoasa.

reja merge drumul comunal Cfr. jilar-Aigar-Ahmet, din jud. Constanta.

sunat; parte fiind acoperit cu pádurt Ocupatia locuitorilor e cresterea vitelor.

Caminca, vale, jud. Bacni, pl.
Munteld, com. Brusturoasa ;
In-

cepe la poalele munteluI TarcAul si se inclina in directia sudicA, unde se confunda cu Valea-Trotusulut

Canagic-Bair, a'eal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Nalbant si al cátunuluI Trestenic. Se desface din
dealul Carcaman-Bair ; se intinde

Camena, virf de deal, in jud.
Tulcea, pl. Istrulut pe teritoriul
com. rur. Ciamurli-d.-s., cAtunul

spre E., avind o directiune generalA de la N.-V.-E., brazdind partea nordica a plAseI si ves. ticA a comuna ; se intinde de-alungul malulur drept al vAd
CA.rbunAria (sa0 Izvorul-Taita),

Camena. E situat in partea nordicA a plAseT i esticá a comuud. Are i8o m. t'Intime. E punct trigonometric de observatiune de rangul al 3-lea. Domina' asupra piriuluI Slava-RuseascA si

Caminca, piria, jud. BacAu, pl.
Muntelut com. Brusturoasa, pe teritoriul cat. Brusturoasa ; izvoreste din muntele TarcAul, curge

prin valea cu acelasr nume si
se varsA in Trotus, pe stinga, la satul Caminca, dupA un curs de 6.25 kil.

asupra drumuld comunal Ciamurli-d.-j., Slava-Ruseasca. Este

avind la poalele sale estice satul Trestenic. Are 120 m. tnaltime. E punct trigonometric de

de natura' pietroasà, de unde numele sAu turcesc, ce insemneazd stincá.

Camnita, brat al Durare', la pl.
Borcea, insula Balta, jud. Jalomita, curge pe teritoriul comunelor : Tonea, Roseti-Volnasi
Dichiseni.

observatie de rangul al 3-lea. Natura sa este stincoasa. Pe la poalele sale vestice, trec drumurile comunale ce duc la Nalbant, Trestenic, Bas-Chioi, AliBei-Chiol i Acadin. Din el 31T

Camena,

in jud. Tulcea, pl. Istrulut pe teritoriul comund rur. Ciamurli-d.-s., catunul Camena. Izvoreste din poalele orientale ale dealuluI Ciamurli;

Camnita i Scurta, päduri,

si-

ja nastere pirlul Ormangicula. Se prelungeste cu dealul GhelTepe. Este acoperit numaT cu
pasunT si finete.

se indreaptd spre E., avind o
directiune generala de la V. la
E., udind partea nordicA a pla'sd

tuate in jud. Brdila, pl. Balta. Se marginesc la E. cu iezerul Uhnul si la V. cu iezerul Mares. Suprafata: 7 2 hect. EsentA: salde.

Canapa, baltd, pl. Cimpul, com.
Ciuperceni, jud. Dolj, ce tine de Balta-Arcerulut Se glseste pichetul Canapa.

si a comund; curge pe la poalele dealuluI Pietrosul, i, dupa

un curs de 5 kil merge de se
varsá in plriul Slava-RuseascA,

Camuga, pilla, pl. Muntelut jud.
BacAu. (V. Caminca).

Canapa, ostrov, in DunAre, plasa

pe dreapta, ceva mal sus de
satul Caugagia, dupA ce mal in-

ampul, com. Ciuperceni, jud.
Cana-Mi§ea,firig mic, pl. MAcin,
Dolj.

dia trece prin satul Camena.

jud. Tulcea, pe teritoriul com. cAt. Coium-Punar. Ia nastere din poalele meridionale ale culmeI de dealurr Ghiun-Ghiurmes ; se indreapta spre S. avind

Camena, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Cerna ; tine, in parte, de teritoriul plaluluI Closani.

Canapa, pichet, pl. Cimpul, com. Ciuperceni, jud. Dolj.

Canara,sat,:in jud. Constanta, pl.
Constanta, cAt. comund Palazul,

Camena, pîrîü, in jud. Mehedinti, plaiul Closani ; izvoreste din poalele muntelui Camena,

o directiune generall de la N.E. spre S.-V.; curge pe la poalele estice ale dealulul CamberTepesi, brAzdind partea sudicA

si se varsá in riul Bahna.
Can:tinca, ceitun, jud. BacAu, pl.
Muntelut com. Brusturoasa ; for-

a pláseT si a comuneI si, dupl un curs de 4 kil., merge de se aruncl in pirtul Coium-Punar, la limita judetulut La inceput
curge prin o padurice, apoI prin o vale frumoasl, de-alungul el-

situat In partea centralA a pl. si cea de N. a com., la 3 kil. spre N.-V. de cat. de resedintA, Palazul-Mare, la marginea de V. a laculuI Siut-Ghiol i in t'ata InsuleT-hu-Ovidiu, este inchis la

meazA trup cu satul Brusturoasa.

nord de catre niste ridicaturl stincoase, lar la V. de dealul
Duran-Bair. Acest sat mal

www.dacoromanica.ro

CANARA

161

CANAT-CALFA

inte era construit mal spre S.; fiind distrus, a fost construit
si

ta, in pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Murfatlar. Se desface din dealul Mangala-CulacBair ; se indreaptg spre V. cu o directiune de la S.-E. spre N.-V., printre valea MezarlicCeair si dealul
Cesme-Culac-

din noli de Bulgari mal spre N. in golful laculuT Siut-Ghiol.

Canara-Ceair, vale, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. Atmagea. Poartg si numele de Musafir-Culac. Se varsd

Suprafata sa este de 3500
hect., dintre care 85 hect. sunt ocupate numaT de vatra satulut si de grldinT cu wo case. Populatiunea sa este de 105
familiT, cu 420 suflete $i se ocu-

in valea Bas.Chioi. Intiiul sgti nume e Ghiobilche, al 2-lea e
acesta $i al 3-lea Musafir-Culac.

Bair ; brazdeazá partea de V. a pl. si cea de E. a com., fb.cind

hotar intre com. Murfatlar

Curge pe la poalele dealulul Ghiobilche. Face hotar futre
com. Atmagea (plasa Babadag) si Orta-Chioi (Tulcea). E tdiatà

si

pg mal ales cu pesarla. oseaua nationalg Constanta - Babadag trece pe la V., iar un drum comunal pleacg spre S.-V. la Horoslar. Aci e un oficiti telegrafo-postal sucursal.

Omurcea. Este acoperit cu flnete si semangturT. Pe la poalele sale

de drumul comunal AtmageaCineli. Primeste pe stInga valea
Emir-Asan-Culac.

nordice trece calea fieratá Cernavoda - Constanta,

iar pe la

S. este strábAtut de Valul-luTTraian.

Canara, vale, in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriul com. Topalul, catunul Boazgicul. Se desface din ramificatiunile de
V. ale dealuluT Erchesc ; se in-

Canara-Ceair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Atmagea. Se desface
din dealul Ghiobilche; se intin-

Canaraua - de - Piatrà, intinsä cubne de piatra, in partea de N.-E. a at. Bogdanesti, com.
Gornetul-Cuib, pl. Podgoria, jud.

Prahova, care merge pana in
culmea dealuluT NAstisoaia. In

dreaptg spre S.-V. brg2dInd partea de V. a pl. $i a com.

si partea de N. a at. Boazgicul; se deschide in Duare, la
2 kil, de ruinele Cala-Chioi. Este

de spre E., avind o directiune generan de la V. spre E., brgz. dind partea de V. a pl. si cea de N. a com. Merge dealungul
vgeT Musafir-Culac. Are o l'al-

aceasta culme se ggseste cea
mai bung piatrá de constructle.

Nu s'a pus lilcá in exploatare.
Canat-Calfa, sat, in jud. Tulcea, pl. Mä.cin, at. com. CoiumPunar, situat in partea rgsgriteang, la 3 kil. spre E. de resedintg, pe pirlul cu acelasT nume. Are

time de 273

in.

Se prelun-

rarginitA la N. de valea CalaChioi si la S. de Valea-Zavolulut si este strabgtutg de drumul
Boazgic-Topalul.

geste spre rgsgrit in dealurile Iasi-Orman si Eschili-Orman.

Pe la poalele sale sudice trece drumul comunal Bas-Chioi-Atmagea. Este acoperit cu pgdurT si putine pg$unT pe la poale.

o intindere de 68o hect., din can 15 hect. sunt ocupate de
vatra satulul. Populatia este romineascg sí compusg din 56 familiT, Cu 237 suflete. LocuitoriT se

Canara-Baba, deal, in judetul
Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. urbane Babadag. Se
desface din dealul Coium-Baba.

Canara-Ceair, vale, jud. Constanta. Poartg, pe teritoriul com.

Se intinde spre N., tuteo directiune generan de la S.-V. spre N.-E., printre piriul Babadag si Piriul-Nucilor, bazdind par-

bulggrestI, Cranova, si pe teritoriul bulgAresc al com. din Do-

ocupa mal mult cu cresterea vitelor, acT pgmintul e putin
proprig agriculturel.

brogea, Para-Chioi, cu alte cu-

vinte de la inceputul

sg.ti,

in

Canat-Calfa, deal, in jud. Tulcea, pl. Mdcin, pe teritoriul comuneT Coium - Punar,

tea de E. a pl. si a com. Se
termina la virful Sultan-Tepe, de

poalele de N. ale dealuluT Uzum-

Bair si pana la hotarul cgtre
Dobrogea, numele de Dermen-

$i pe al

6o m., ale arta poale se oglindese in albdstriile ape ale iezeruluI Babadag. Este tgiat de soseaua judeteang Babadag-Enisala - Jurilovca. Se prelungeste

Ceair, de la hotar ja si pe cel
de Satis - Chiol - Ceair. Malurile

atunulur sgti Canat-Calfa. Este o ramurg orientalá a dealuluT
Ghiun-Ghiurm es. Se intinde spre

sale sunt in general inalte

si

V., avind o directiune generan.

spre E. cu dealurile Molfa si
Calabalic-Bair. Este acoperit cu finete si pgduri.

stincoase. Dealurile printre care merge sunt: Ciriagi-Iol-Bair la Vest, Siran - Culac -Bair la E

de la S.-E. spre N.-V. ; brgzdeazg partea sudia a plIseT si cea esticä a comunei ; se intinde printre piriul Ai-Orman si
afluentul sgti, valea Cenat-Calfa,

Printeinsa merge drumul co munal ce duce de la Cranova
in Bulgaria.

Canara-Bair, deal, jud. Constan66 ,

flcind ca malurile lor sg fie In21

a l il O Ir D f o

(ano rollo

101. II

www.dacoromanica.ro

CANAT-CALFA

162

CANLÌ-lit:GEAC

nalte si ripoase. Pe muchea-T merge hota.rul dintre judetele Tulcea i Constanta. El este acoperit in mare parte cu padurr intinse i framoase, lar pe poale
cu pasuni bogate. Este intretdiat

Candrea, vale. (Vezr Candrea,
deal, jud. Iasi). Canela, sat, jud. Ilfov, face porte din com. rur. Caciulati, pl. Znagovul. Este situat la E. de C5.ciulati, intre Valea-Pociovalistea

Canli-Bugeac, com. rur., in judetul Tulcea, pl. Babadag, si. tuata in partea sud-estica a judetulur, la 55 kil. spre S. de orasul Tulcea, capitala judetulur, si in partea de S. a plaser, la 20 kil. spre S.-E. de orasul Babadag, resedinta plaser. Numele sati este turcesc si
vine de la cuvintele canli =. singeros si bugeac. colt, decT colt singeros, in amintirea une lupte, intimplatd ad.

de drumurile vecinale Orumbei (Constanta), Al-Orman, Orumbei-Cirjelari.

si padurea Gradistea. Se intinde pe o suprafata. de 345 hect., cu o populatiune de
179 locuitorr.

Canat-Calfa, pfria, in jud. Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul comuna Coium-Punar si pe acela al catunulur säú Canat - Calfa.

Din teritoriul satulur, d. D. Solacolu are 200 hect. si locuitorir 145 hect. Proprietarul cultiva 184 hect. (restul padure).

Isr la nastere din poalele nordice ale sirulur de dealurr GhiunGhiurmes ; se indreapta spre E., avind o directiune generald de la S. la N.-V. descrie un semi-cerc, trece prin cat. Canat-Calfa, prin

Locuitorir cultiva 138 hect. (7 ramil sterpe). Are o biserica, cu hramul Adormirea, deservitá de i preot
cintáret. Comerciul se face

Hotarul amanuntit al comuner este urmatorul : plecind de la poalele moviler Visterna, se indreapta in linie direc.1 spre
S., taie dealul Visterna, urmeaza valea Mil-Vel-Culac, trece printre satele Ciamurli-d.-j. i CanliBugeac, taie cimpia Tatli-Suhat, iezerul cel mic Golovita, stuful

paduri *si dupd un curs de 3 kil., dupa ce a brazdat partea sudicä a piase si nordica a comuneT, se arunca in piriul AL
Orman, pe stinga, putin mar sus de satul Ai-Orman. Malurile sale sunt Inalte i ripoase. Pe valea lui merg drumurile vecinale AiOrman, Canat-Calfa i CirjelariCanat-Calfa.

de i circiumar. Numarul vitelor este de 107 vite marr si de 307 vite micr.
Canela, sat,jud. Ilfov, face parte din com. rur. Stubeiul- Ordsti, pl. Dimbovita. Are o suprafata de 153 hect., proprietatea d-ner Elena Caramaliu, si o popula%le de 40 locuitorT.

sad inconjurdtor, oprindu-se la poalele nordice ale dealului Cara-Burun ;

de aci o la

direct

spre E., prin tufis, intra in marele iezer Golovita si dupa 8 kil. de lungime se indreapta spre N., talad iezerul Golovita, trece printre satele Jurilovca

Candrea, deal, com. Bivolari, pl.

Turia, jud. Iasi. Este o continuare a sirulur de dealurr ce vine din jud. Botosani si care se prelungeste prin partea de V. a com. sub numirile: Candrea, Ieparia i Tarcea. Se lasa spre Sud, paralel cu riul Prut, formind pe de o parte culmea vaer acestm riti, lar pe de alta
diferite vaisoare i anume : Rediacul, Hamosinoilor, Hodoroabei, Juncanilor, Buzdugan ul, Tar-

Din tot terenul, se cultiva 53 hect. (25 rdmin sterpe i 75 pddure). In raionul satulur este pod stAtdtor si o mona cu
apa. Numarul vitelor mal-1 este de

Pasa-Cisla, de unde o ia spre
N.-V., taie valea Mil-Vel-Alciac, dealul Buiuc-Orman-Bair, valea, Ceeliu-Chioi, ajungind iarasT la

movila Visterna de unde a ple-

cat. Forma lur e aceea a unur
patrat neregulat. Lungimea sa e de 35 kil. si intinderea sa de 78

44 si al celor miel de 6. Comerciul se face de i
ciumar.

cir-

kil. patratr, saa 7800 hectare.
Comuna se invecineste la N. cu cat. Visterna (al com. Enisala), la S. cu iezerul Golovita,
la V. cu com. Ciamurli-d.-j., de care se desparte prin valea Mil-

Canela, 'm'ara', plasa Dimbovita, jud. Ilfov. (Vezr Postavari).
Canela, coamii de deal, pl. Trotusul, jud. Baclu.

ea, Izvoarele, Todiroaer si Candrea.

Vel-Culac, si la E. cu comuna
Jurilovca. Relieful soluluT e putin acci-

Cangea, vale, in pl. Borcea, teCandrea, pilla, format din scurgerea unor iazurr, din com. Bivolari, pl. Turia, jud. Iasi. Curge spre S.-E. si formeaza iazul din
satul Bu ru enesti.

ritoriul comunelor Jegalia i Gildaul, jud. Ialomita.

dentat, comuna fiind situata pe marginea lacurilor. Ca dealurT
avem : dealul Buiuc-Orman-Bair

Canja, fintind, com. Folesti-d.-s., pl. Horezul, jud. Vilcea.

(186 metri), aeoperit cu tufdris la N.; dealul Visterna (52 me-

www.dacoromanica.ro

CANLI-131.:GEAC

163

CANLICIUCUR

tri)

la V., acoperit cu finete;

221 copit in virsta de scoala;
sunt 259 contribuabilt. Instructiunea se precia it'1 o singurd scoall mixta, fondata de locuitorT in 1880. Are 'o hect. pamint, un singur invatd:or. In

murile comunalc cati duc la Jurilovca, Ciamurli-d.-j., Caraman-

dealul Ac-Topraclac, la N. - E. de satul Canli-Bugeac, acoperit cu semanaturt. Movile sunt numeroase si naturale; mal principale sunt: Movila-Neagra (65 metri), la N.- E. de catunul de resedinta i movila Visterna, la N.-V., ambele acoperite cu verdeata. La S.-V. se aflä cimpia de pasune, numita Tatli-Suhat. Ape curgAtoare nu trec prin comuna. Sunt numat niste val,
cal-1

Chiol, Visterna $i Babadag.

1893-94 art fost 120 elevI inSunt doui biserict: una in ca-

Aceasta comuna a fost fundata de TurcI si 'oculta, de ei si Cerchezt pana la anul 1878, cind ati emigrat. Se zice, ca
inainte, la nuntt cerchezestt,

tunul de resedinta, Canli - Bugeac, cu hramul SE Voevozt, zidita, in 1880, de Romint cart ati

ati apä numat in timpurr

ploioase ; mar insemnate : MilVel-Alciac la E. si Mil-Vel-Culac

venit ad; acum e refacuta. Are to hect. pamint, un preot si un cintaret. In cat. Pasa.- Cisla se afla a doua ; are ca hram Aducerea - Moastelor -SE-Nicolae ;

intilneaa aceste procesiunt de nunta, trebuia ort-cine O. se abata si sa le lase drumul liben Intilnindu-se dota nuntI in acest loe, si nevrind niel una sa

se dea la o parte, dupa cum
e obiceiul, nuntasit s'ar fi luat la cearta si la bátale, si asa de crunta a fost ca n'a ramas
niel* unul vitl. De ad i vine, spun locuitorit, numele acestet co-

la V. Baltt avem : iezerul Golovita, o parte vestica a laculul Razelm, si un alt lezer, numit tot Golovita, continuatie a celut dinttiü. Stuful care le Inconjoara precum i pescuitul din lacurt, de pe o intindere de 1700

este in stare buril; a fost fundata in 1842 de locuitorT ; are un preot si un cintaret.
Calitatea pamtntulut e bulla, de coloare galbena. Se seamand orz, ovaz, paiug, porumb,

munt de colt singeros.

hect., aduc statulut un venit
me bine de 10000 Cat. caff o formeaza sunt
i. Canli-Bugeac, resedinta, la V.

etc. In 1893-94, semanaturile
ati fost : grîü, too6 hectare cu 3018 hectol., orz, 1742 hect. cu

13936 hectol., °yaz, 248 hect.
Cu 2232 hectol., meiO, 140 hect.,

la 800 metri departare de Golovita-Mica, pe cimpia Tatli-Suhat. 2. Pasa - Cisla, (Cisla sati

porumb, 254 hect.; in total avem : 3400 hect. loc arabil, 2100

Tirla-Pasil), la 4 kil. spre E. de resedinta, pe ambele malurI ale
vaet Mil-Vel-Alciac.

Intinderea totall a comunet

este de 7800 hect., din cart
1700 hect. ocupate de baltt si stuf, 284 hect. ocupate de vetrele celor 2 sate (Canli-Bugeac si Pasa-Cisla); 5498 hect. apartin locuitorilor. Statul, afara de

baltt, me are 180 hect., dinpreuna 120 hect., plantatia comunet.

i finete, 126 hect. tuaris, restul baltt i stuf. Locuitoril ati 205 plugurl sí 2 masint de secerat; 5478 capete de vite, din cart: 517 bol, 264 yací, 79 bivolt, 309 cal, 256 epe, 15 asid, 3166 oT, 248 berbect, 624 pord. Pescarla e una din principalele ocupatiunt a locuitorilor din Pasa-00a. Industria e neinsemnata. Sunt : 2
p4unT
croitort, 2 C0j0Carr, 3 lemnart,

Canli-Bugeac, sat, in jud. Tul,cea, pl. Babadag, cat, de resedinta al com. Canli-Bugeac, asezat in partea de V. a comunet, nu departe de iezerul Golovita. Are o intindere de 4020 hect., din cart : 172 hect. vatra comunet, 3613 hect, ale locuitorilor, 143 hect. plantatia comuna 20 hect. ale statulut, afara de bAltr i stuf, in intindere 800 hect. Populatiunea e amestecata, compusa din RominT, Ru0 i BulgarT. Sunt 153 familif, cu 755 suflete. Pamin-

tul e prielnic cultureT. Locuitoril se ocupa cu agricultura si
cu cresterea vitelor, putint 5i cu

pescarla. In sat este o biserica si o scoala mixta, a comunet.

Populatiunea e amestecatä si
compusa. din Romint, Rust i Bul-

2 fierart. Sunt 13 mort de vint. Comertul e activ. Se exporta

Canli-Ciucur salí Groapa-Singeroasä, sat, jud. Constanta,
in pl. Mangalia, cat. comunet

vite, link peste si se importa
manufactura si instrumente agricole. Sunt 6 comerciantt, din cart 2 bacant si 4 circiumart. Budgetul comunet este la veniturt ca si la cheltuelt de 6105 let. Cal de comunícatie sunt dru-

gart. Sunt 270 familit, Cu 1338
suflete,

din cart: Romtni sunt

88 familh, cu 480 suflete ; Rust, 39 familit, cu 185 suflete si Bulgart, 143 fama', cu 673 suflete.
Sunt : 675 barbatt, 643 femet, 498 cAskoritT, 179 neelsAtori¡T;

Cara-Omer, situat in partea meridionald a plaset i cea de S.-E. a com., la .4 kil, mal spre S.-E. de catunul de resedintd, CaraOmer. Este situat pe valea Iurt-

luc, la 0/2 kil. mal spre V.
de satul Daulu-Chioi. Are o su-

www.dacoromanica.ro

CANLI-DERE

164

CAPACLIA

prafata de 1340 hect., dintre care 27 hect. sunt ocupate de
vatra satuluT, cu gràdin i cu 33 case. Populatiunea sa este de 51 familir, Cu 250 suflete, ocupindu-se maI ales cu cresterea vitelor i cu agricultura. Maioritatea populatiuneI o formeazä DrumurI comunale

printre dealurile Coslugea si Can-

Cantonul Cenia, pddure, in com.
Bodesti-PrecisteI, pl. Piatra-Mun-

li-Dere, brazdind ast-fel partea ele N. a pläsel i cea de S. a comuneT; trece prin satul Unja,

de unde incepe sa ia numele de Valea-Cilnia si sub acest nume se deschide in Dunare.
Canlic-Bair, a'eal,jud. Constanta, pe teritoriul comund rurale Cara-Murat. Se desface din dealul Bilarlar ; se intinde spre rasara,

tele, jud. Neamtu, situata pe terenurile anexeI Oslobeni. Apartine statuluI, care incaseaza o

arenda anuala de 2926 leI.

Cantonul-DomesniculuI, trup
de pddure, jud. Neamtu. (V. Cantonul-Dosul-Magurel).

duc la Cara- Omer, Mustafoci, Daulu-Chioi i in Bulgaria. Numele acesta si l'a luat de la un macel, de de mult intimplat intre navalitorif turd i populatiunea de bastilla bulgara, cind s'a virsat mult singe i s'ati distrus multe case, reducind satul la aproape pe a treia parte din teritoriul sati.

in o directie generala de la V. spre E.; brazdeaza partea nordicä a plaser si a comuna Are 138 m. inältime, dominind satul Cara-Murat. Pe muchea lttI trece un drum judetean : Hirsova-Constanta. Este acoperit
cu semanaturI.

Cantonul-Dosul-MägureI,trup de pildure, pe cuprinsul com.
Pipirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud.

Neamtu. Apartine statulur, care
pentru dinsul, impreuna cu trupul Cantonul-DomesniculuT, la o a-

rena anual/ de 2426 leI, 7!
bani.

Canli-Dere, deal,jud. Constanta, pl. Silistra-Nota, pe teritoriul comunelor rurale Coslugea Girlita. Se desface din dealul Coslugea; se indreaptd spre V., inteo directiune generala de la S.-E. spre N.-V., prin vaile Scorci i Canli-Dere, brazdind ast-fel partea de N. a piase, pe
cea vestica a co mu neT Coslugea

Cantacuzino, numire, data mosid Nucul, din com. Boziorul,
jud. Buzau.

Cantorul, movila, in jud. Braila, pe malul drept al Siret. Serva de hotar Intre mosia
tia si domeniul Brand, din com. Vadeni.

Cantacuzino, numire data unei
sforr de pda'urr,ca 50 de hectare,

din jud. Buzàú, com. Gura-Sal-4i/, cat. Nenciulesti-Mosnenr.

Capacha, balta, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rur. Nicolitelul, asezata in partea de N. a plaseT i a com.

pe cea estica a comuneI Girlita ; lasa spre V. prelungirile
ce poarta numirile de dealurile
Taplic

Cantel (Mo§ia-), jud. Neamtu.
{Ved
erbesti-Canter).

Este formata de revarsarile apelor DunareI, din timpuri lude-

i Draca; se ridica la Cante' (Pidurea-), pddure, in
com. Serbesti, pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu, situatd despre hotarul Cirligilor.

o inaltime de 132 metri in movila Almall-Cula. Are pe alocurea

o natura stincoasd. Din poalele sale nordice incepe valea CanliDere. Este acoperit cu finete

partate. Are forma unuI dreptunghiu alungit, cu o suprafata de io8 hect., carT apartin statuluI. Este inconjurata de 2 partr, la V. si S, cu padurI, la V. cu mlastinf si la E. ca stuf. In vecinatatea el, spre E., se afla bal-

Cantemirul, cdtun, pendinte de
com. Baldnoaia, pl. Marginea, j u d

tufkisurI. Pe muchea sa merg
olrumurile Galita-Lapinta, Gir-

Ole Sauna si Rotunda, viile
manastirea Sauna. Pe malul nor-

lita-Coslugea, precum i drumul judetean Ese-Chioi-Lipinta.

Canli-Dere, vale, jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul

Vlasca, pe domeniul GiurgiuluI. Acest sat s'a infiintat din nou la 1882 cu ocazia improprietarirer insurateilor ; s'a dat atuncIpentru 30 insurater o suprafata de 170 hectare.

dic merge hotarul dintre com. Nicolitelul si orasul Isaccea. In

partea vestica se varsa valea
Capacha. Venitul pesteluT sau ce se consuma in Isaccea si Nicolitelul apartine statuluI.

comuneI rurale aula. si-a luat
numele de la dealul Canli-Dere,

Cantocul. (V. Dealul-Mare. coin.
Sinesti, pl. Cirligatura, j id. Iasi).

din ale ardí poale nord-estice se desface; se indreapt5. spre
N., avind o directiune generala de la S.-E. spre N.-V., mergind

Capacha, 'fria, de mica insemnatate, in jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com. urbane

Cantonul-Bulibeqti, pddure, judetul Neamtu. (V. Bulibesti).

Isaccea. Este format din dota

www.dacoromanica.ro

CAPANULUI (VALEA-)

165

CAPREI (DEALCL-)

vál: una izvoreste din poalele estice ale dealuluI Cocosul, alta, numitd Valea - CocosuluI, iz-

Capota, colina, in jud. Buzai,
comuna Niculesti, cAtunul Pe-

a comuner CrAciunei-d.-s., plasa Siul-d.-j., jud. Olt.

trAchesti, pe mosia Cimpulungeanca.

voreste din poalele vestice ale
jlealuluï Breazul, se impreund
repede,

se indreaptA spre E., avind o directiune generald de
laV. spre E., brAzdind partea de N. a plAseI si pe cea de S. a comuneI, taie soseaua judetean A Isaccea-Tulcea, pe la kil. 31 si,

Capota, deal, judetul BacAll, pl.
Tazidul- d. -j., comuna Gropile, pe teritoriul satuluI Capota.

Capra, munte, intre muntif Papdad Jupineasa, jud. Muscel. Riul Bratia-Mare udd poalele sale de Est.

Capota §i Muntele, mofie, jud.
BacIti, pl. Tazldul-d.-j., comuna

Capra, munte, in jud. Mehedinti, plaiul Closani, la granita austriacd.

dupä un curs de 4 kil., se aruna in coltul vestic al bAltiI
Capacha, formind o bala mlAstinoasd la vArsarea sa.

Gropile, despre care Th. Codrescu, in (Buciumul Romin», zice: mosie cu pártI i rezdseasea, in care are parte si dumneaef comisoaia Paraschiva, sotia ra-

Capra, pilla, jud. Mehedinti ; izvoreste din dealul Culmea-CerneI si se varsd in apa MotrulSec, la Buza-Plaiulul.

Capanului (Valea - ), vale,

in

posatuluI comis lancu Ghibdnescu ; elironomir rAposatuluI

raionul com. Jupdnesti, pl. Riul-

Capra, pirig, in jud. Mehedinti,
plaiul Closani ; izvoreste din mu n-

Doamnel, jud. Muscel. Se varsd in Valea-Aninoasa. Capela, deal, care inconjurd orasul Rimnicul-Vilcir, in partea de

postelniculuT Dimitrie ChiritA, si altI mal multi rdzesi si par-

tal In ea; pe lingd. mosiile
GIsteni, GäÇei, Gropeni si altele, fdrd sat».

tele Capra si se varsA In apa
Cerna.

Capra, tirld, jud. Brälla, forman'.

V., jud. Vilcea. Pe acest deal, Romania, in unire cu DaciI, in
urma colonizdrer, au ridicat temple pentru cultul zeilor. Chiar ad se mg vid resturI din boul de piaträ ridicat in Capela, in onoarea zeuld

Capota, pddure, jud. Bacäü, pl.
Tazldul-d.-j., com. Gropile. Este populatA de ulmI, fagi si carpen

din 2 case, la S. com. CotulLung, ca la 300 m. spre E. de
satul Roman.

Are o intindere de 56 hect. si
este supusd regimuluI silvic.

Capra, veilcea, plasa Amaradia, com. Cdpreni, judetul DoIj, de
la care-sI trage comuna numele.

Apis. OrdseniI cunosc aceastd localitate si-1 zic : la Boul-de-

Piatrd. Pe acest deal se vdd
ruinile unei vecht tolice.

Capota, peidure, in jud. BuzAu, com. Niculesti, pe mosia Cimpulungeanca. Are 38 hect. Capota, poiand, jud. BacAti, pl.
TazIdul-d.-j.,

Caprariul (Capraci),
(V.

anturile, deal, in comuna

capele ca-

Mironeasa, plasa Stavnicul, jud.
Iasi).

com. Gropile, in

Capota, sat, jud. Bacdu, pl. Tazldul-d.-j., al comuneI Gropile, si-

pAdurea cu acelasi nume.

Caprei (Cornul-), deal, in jud.
R. -Sdrat, plasa Rimnicul-d.-s.

tuat pe sesul de pe malul sting al Trotusuld, la poalele culmer Ciortolomului si la o depArtare

Capra, numire, ce o poart5, satul Chitcani, com. Boghesti, pl. Zeletinul, jud. Tecuciu.

Se desface din dealul Emalicul, brdzdeazd partea de N. a com. Valea-RateI. Este acoperit cu
padurI.

de 1500 m. de satul Gropile. In anul 1891, din acest cdtun, n'a urmat la scoald niel un copil, din ceI 7 In virstd de scoald.

Capra, iezer, jud. Brdila, situat
la S.-E. de Pesti-Turce5ti ; comunicä cu el prin privalul sdA.

Capref (Dealul-), lungd.

ce se rupe din muntele Umbea.'relul si se intinde intre vAile Coca-Seacd i Coca-Plind, din

Are o biserica catolicd, cldditä de preotul Ianus Pdtrascu, la 1884; o circiumA. Cap/ de familie sunt 60, suflete 168, din carI 75 UngurI. Animale sunt :
12 caT, 136 vite cornute, pord si 25 capre.

Capra, movild, jud. BrAila, la 6 kil. spre N. de satul Filiul, a

comuna Niculesti, jud. BuzAu.

proape de hotarul com. Bol
deiul-Verde.

Caprel (Dealul-), a'eal, in partea de N. a com. Deleni, pl.
Cosula, jud. Botosani.

Capra, movild, in partea de V.

www.dacoromanica.ro

CA PREI (DEALUL-)

166

CA l'REI.OR (ST1NCA-)

Caprei (Dealul-), deal, pl. Amaradia, com. Vele$A, judetul

Caprel

=lie, a sta-

Dolj, inalt de aproape 500 m.
$i acoperit cu flnete.

tulul, pendinte deEpiscopie, jud. Buzad. Se arendeazd impreuna

Buzati, com. Tisaul ; incepe din pAdure, de la Mesteceni i da in dui Ni$covul.

cu Moisica (in loc de Mu$ica),
Furul-Mic i Lacul-luT-Vintila-Voda. Are putine pa$unT, dar are in

Caprei (Dealul-), deal, in jud.
R.-Sarat, plasa Ora$uluT. Se des-

Caprei (Valea-), vale, In jude.tul Buzail, comuna Colti, incepind
din padurea mosnenilor Colteni,
in

face din muntele Deleanul, se intinde in partea de S. a com.
Bro$teni. Este acoperit C11
$unI.

total 3508 hect. padure de brad, care nu se exploateaza. PiciorulCaprel singur are 1200 hect.

apropiere de Hinsarul,

in

dreptul catunuluT Colti-d.-s. Se
uneste cu Valea-Aluni$uluT i da na$tere VaeT-Coltilor.

Caprei

Caprei (Dealul-), mente, in comuna Bro$teni, jud. Suceava.
-

munte, mare stincos, in com. Goide$ti, judetul Buzati, avind inaltimea de I 504 m. i formind una din cele
5 culminatiunI ale masivuluT Pen-

Caprei (Valea-), vale, com. Vadul-Sapat, pl. Cricovul, judetul
Prahova.

Caprei

pisc stincos, in comuna Nehoia$ul, catunul Broasca, jud. Buza0, la dreapta Anita Siriul, intre Valea-VacirMari $i Valea-VaciI-Micl.

teleul. Are intinse padurI de brad $i molift precum $i pa$unl- renumite. Numarul vitelor ce pasc adi e de 940: 600 of, 300 vac! $i 40 cal. Laptele ce se adund in stina

Caprei (Valea-), vale, a piriuluT
Cu acelasT nume, com. Ple$e$ti,

jud. Suceava.

Caprei (Malul-), deal, in jud. R.Särat, pl. Ora$uluI, com. Bro$teni. Se desface din Dealul-Caprei, brazdeazd partea de E. a comunel. Este acoperit cu
$unl $i semandturI.

de aci, se fabrica in cagria de la Viforita. Coastele sale de S. sunt numai stifle cäldtorul,
care ?I urca pe aci, se exp _me la marl pericole. El serve$te $1 ca punct trigonometric.

Caprei (Valea-), pIrla, in jud.
Tulcea, pl. Macin, pe teritoriul
com. $1 cat. Cirjelari. I$T ja

tere din poalele sud-estice ale
dealulur Ta$lic-Bair ; se indreapta

spre S., avind o directiune generald de la N.-E. spre S.-V.;

Caprei (Magura-), meigurd, in jud. Teleorman. Este una din
cele mai insemnate mägure din judet.E situatà la hotarul despre F,. dintre mo$iile Dorobantul $1
Cringeni.

Caprei (PIrtul-), mic afluent, al $omuzuluT-Mare, (t kil.), judetul Suceava.

curge in mare parte prin pidurT. Are malurile Make $1 Apease. Tale drumul comunal Orjelari-Topolog, din judetul Constanta, $i Cirjelari-Hagi-Omer. Dupd ce brazdeazA partea sudesticd. a pla$ef $i a comunei, merge de se varsa in piriul Valea-Cirjelari, pe dreapta. Dinpreuna Cu acest piriu formeaza Va. lea - Ai - Ormanulur, care are un

Caprei (PIrful), mic afluent al
Bistriter, in com. Bro$teni, ju-

detul Suceava.

CapreI (Movila-),
cultivä cereale.

spre N. de comuna Bdicoiul, pl. Fili-

pe$ti, jud. Prahova, pe care se

CapreI (Valea-), ceitun al com. Tisaul, jud. Buzau; are 340 locuitoff $1 75 case. E situat pe
malul sting al Ni$covului; 'hare comunele Glodul i Strejeni.

curs de 3 kil.
Caprei (Välceaua-), vtilcea, judetul Teleorman, care desparte
rno0i1c Doagele $i Tecucid-Kalinderu ,

CapreI

1;7.olat

fost pichet de iarna (Vaduvoiul),

CapreI (Valea-), vale, in judetul Boto$ani, com. Deleni, pl. Co$ula, intre dealul Helmut 0
dealul Dodolea.

la poalele de S.-E. ale munteluT Piciorul-Caprei, jud. Buzati.

De la pichet la vale drumul e foarte räü, constind numaI din
ripe $1 stIncT.

de mo$ia Balad, in

partea de Vest.

CapreI (Valea-), vale, in muntir
SiriuluT, in apropiere de ValeaVacii-MarT, judetul Buzati, la ho-

Caprei

Caprelor (StInca-), numita StInca-C6 prioarelor,
situata in ramura muntilor SihleI, com. Vinatori-Neamtu, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.

mofie, rupta din mo$ia Piciorul-Capref, jud. Buzau, incorporata cu mo$ia
Penteleul-cu-Sforilc.

tarul despre com. Chiojdul.

Capref (Valea-), vale, in judetul

Forma acesteI sand e ne-

www.dacoromanica.ro

CAPROLIA

167

CA PUL-DEALULUI

tecla, plana la suprafata, acoperita cu mu$chiii, din care rasare ici-colea cite-va fire de un fel de iarba rosiatica. Este despartita de cele-l-alte stinci prin
enorma prapastie, care se numeste Coroiul, $i comunicatia se face prin ajutorul uneI punti

Aceasta moya, filnd situata pe un punct inalt, vederea se
intinde foarte departe, peste lo-

la E. catre V. $i o inaltime
maxima de 115 metri, pe care o atinge in vIrful saii Capugiu-

curile de prin prejur; de aceia

In vechime servea ca loc de
observatie In timp de razboaie.

Iuc. Este situat maT mult in partea centrald a pla$ei $1 a comuna Pe partea sa de N.
merge $oseaua judeteana. Hir$ova-Babadag.

Captarilor (PIrlul-), phig, jud.
Jai, (V. Lacul, pIriu).

de brad. Se nume$te ast-fel,
fiind-ca, In timpuri de erni grele,

multime de caprioare sdlbatice se adunä aci, unde gasesc
tot-d'a-una un mu$chiti dezgolit de zapacla., din cauza vinturilor

Capugi, sat, jud. Constanta, pl.
Flir$ova, catunul comunei $iriul,

Capul, virf de a'eal, jud. Bacau, pl. Bistrita-d.-s., com. Finan elele, din zarea Capatina.
CapuI-Cimpului, se numeste par-

violente ce bat In aceasta regiune.

situat In partea meridionala a pla$er $i cea centrall a cornunel, la 3 kil. spre S. de catunul de re$edinta $iriul. Este a$ezat
inteo pozitiune foarte frumoasa,

Catre baza, aceasta stinca este

tea de N. a platozdut CimpulBerzei, pe care este a$ezat cdt. Breaza-d -s, pl. Prahova, jud.
Prahova.

scobita $i in scobitura aceasta se afla un fel de bisericuta facuta dintr'un lemn, se zice, de
catre cel d'intiiu sihastru al
SihleT.

pe un deal, din ale carta ramificatiunT nord-vestice se desface valea Batacli-Dere. Este dominat de movila Capug-i (t65

Capul-CoasteI, sat, jud. D'hubobovita, plaiul Ialomita, cat. com.
Virfurile.

Caprolia, baltd, jud. Bacaii, pl.
Siretul-d.-s., com. Buhociul, pe teritoriul cat. Satul-Nou.

metri), care este la Sud-Estul lui. Are o suprafata de 2545 hectare, dintre care : 125 hectare sunt ocupate numar de vatra satului $i de gradinT cu 1°6
case. Populatiunea sa, compusà mal mult din Bulgari $1. putini Ro-

Capul-CodruluI, movild, pl. Bal-

ta, com. Gingiova, jud. Dolj,
de lingä care incepe hotarul de V. catre com. Mace$ul-d.-s.

CaprucilOr (Piscul-),pisc, la V.
comunei Nemoiul, pl. Oltul-d.-j., jud. Vilcea.

Capul-Dealuluf, sat, face parte
din com. rur. Mihde$ti, pl. Oltul-

mInT, este de too fanal, Cu 538

Capsa, las. (V. Capa, pirlii, jud.
Ia$i).

sufiete, ocupindu-se de o potriva cu cre$terea vitelor $i cu
agricultura. DrumurT comunale pleaca in toate directiunile du-

d.-s., jud. Vilcea. Are o popu-

latie de 148 loc. (76 barbatT $i 72 femei). Aci este o biserica, careia nu-i se cunoa$te niel' anul fondareT, niel* ctitorii. Pe

Capa (V. Lete$ti-Poiana-Capa,
jud. Neamtu).

cind pe la satele invecinate :
$iriul , Tichile$ti , Erchesc cele-l'alte.
$i

clopot se afla o inscriptie cu litere cirilice cdat de Gheorghe
Risu, 1818».

Capsa, 'Ha, izvore$te de sub
dealurile Birlesti $i al -Tinte!, com. BIrle$ti, pl. BAhluiul, jud. Ia$i, $1, formInd iazurile Cape! li TinteT, se varsa in stInga BahluiuluI, din jos de satul Birle$ti.

Captalan, deal, se prelunge$te
de pe mosia $tefane$ti, pana in com. Bobule$ti, pl. $tefane$ti, jud. Boto$ani.

Capugi, virfsati movila artificiala, jud. Constanta, pl. Hir$ova, pe teritoriul comunei rurale $iriul $i anume, pe acela al catunului sad Capug-i. Are 165 metri ?MItime, dominind intreg satuI Capugi. Este acoperit cu verdeata.

Cade In partea de S.-V. a
com. Pe la E. trece calea fierata Peatra-Rimnicul-Vilcea.In partea de S. este udata de riul Bistrita.

Ca populatie $colara are 25
copir (13 ba.eti O 12 fete). Este

la distantl de 2 '/2 kil, de cat. Mihae$ti, unde se afta $coala
$i primaria.

Capugiului (Dealul-), a'eal, in
jud. Constanta, in pl. Hir$ova,
pe teritoriul comuneT rurale Eni-

Captalan, movild, pe dealul Captalan, com. Bobule$ti, pl. Pane$ti, jud. Boto5ani.
te-

Sarai. Se intinde pe la Sudul
satelor Eni-Sarai $i Balgiul, a-

Capul-DealuluI, punct militar, de indiul ordin in judetul Romanati, In inaltime de ¡89,46
m. d'asupra nivelului mitriT.

vind o directiune generala de

www.dacoromanica.ro

CAPUL-DEALULUI

168

CAPUL-LUNCEI

Capul-Dealului, ciitun, comuna
Brdnesti, pl. Jiultif, j ud. Gorj,

In partea despre S. a comund si la 2 kil. depIrtare de dinsa. Poartà nutnirea de la CapulCulmeT-Dealulta din stInga JiuluT, imprejurul carel culm1 e a-

Davideni, com. PdstrAveni, pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu. Legenda spune cd in aceastd

Capul-Dealului, loc izolat, pe
partea dreaptd a riuluT Bistrita, lingä gura plriuluT Schitul-Du116, in com. Hangul, pl. PiatraMuntele, jud. Neamtu.

localitate a fost mar de mult
sat intemeiat, cu biserica. Cumpdrind mosia rdposatul N. Grldoy, s'a desfiintat, si locuitorii s'au rdzldtit prin satele märginase Rddeni, Pdstrdveni, Tibucani, etc.

Capul-DealuluI,
jud. Tecuciu.

sezat. E situat pe loc ses. Are o suprafatd de 296 hect., din carT 8 hect. vil' si 25 hectare
prun et.
3420 hectol. porumb, 2280 hectol.

loe, unde se termind dealul Rdchitoasa, in

partea de V. a com. Rd.chitoasa,

Produce aproximativ

Capul-DealuluI, deal, in com.
Calul- lapa, pl. Piatra -Muntele,

grill, 5 hectol. fasole, 1600 decalitri vin si 2000 decal. tuicd. Are o populatie de 140 fam., sail 560 sufl., din carf 4 fam.
TiganI, cu 22 sufl.; contribuabilf sunt 123. LocuitoriT se ocupa cu agricultura si cresterea vi-

jud. Neamtu, situat in prelungirea dealurilor ce se intind la Sudul satultil Calul, si a arel extremitate despre E. se termina'

Capul-Dealului, loc, jud. Tecuciu, situat intre satele Corcioveni i Cositeni, la locul numit
C etd.tu i a.

Capul-Dealului, MOf ie, in partea

la incrucisAtura drumurilor

ce vin din satul Calul i satul lapa, prin terase secundare, ce
dati in valea rIulur Bistrita.

despre N.-V. a comunel Roscani, pl. Turia, jud Iasi. Are o
suprafata de 7 16 hect., Mil po-

telor. ET posea: zo plugurl, 60 cdrute cu boI, 2 cdrute cu cal,

pulatie. Tot terenul este cultivat, avind flnete i locurT de a:
rAtu r6..

34 vite marl cornute, 15 cal,
464 o!, 82 rim5.tori i 30 stupl. Comunicatia se face prin soseaua nationald

Capul-Dealulul, deal, spre S.
de satul Pribesti, com. Ciortesti, pl. Crasna, jud. Vasluiu.

Capul-Dealulul, pise de munte,
intre Risca-Mare si SlAtioara, comuna Bogclanesti, judetul Suceava.

care il leagd la N. cu comuna Brdnesti, iar spre S. cu com. Tintdreni, din jud. Dolj. De la

Capul-DealuluI, deal. (V. Butucaria, deal, com. Telejna, pl.
Mijlocul, jud. Vasluiu).

V. spre E. e strabdtut de soseaua comunald care pleacd din soseaua nationald Filiasi-T.-Jiul

Capul-Dealului,
Capul-Dealului, deal. (V. Chicerea, deal, comuna Zepodeni, pl.
Mijlocul, jud. Vasluiu).

izvoreste

si il pune in legaturà cu coin.
Valea-lui-Ciine.

de pe teritoriul satuld Andrieseni, pl. Turia, jud. Iasi, si se varsA in riul Jijia.

In cltun se afld.: 2 circiumI, 2 puturi si 2 fintlnI.
Este o bisericd de lemn, acutd de locuitorI la anul 1820.

Capul-Dealului, deal. (V. Holmul, deal, com. Drdguseni, pl. Funduri, jud. Vasluiu).

Capul-Dealului, fostd stage de
poftd, pe soseaua nationall Roman-FAlticeni-Bunesti, pe locul desfiintatuluT sat Filipesti, jud.
Suceava.

Capul-Dealulul, iaz, pe teritoCapul-DealuluI, deal, pe terito
nu satuluI Andrieseni, comuna Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.
riul satuluT Andrieseni, comuna

Epureni, pl. Turia, jud. Iasi.

Capul-Dracului, loc, jud. Putna,
din dreptul cdruia Siretul incepe a face hotarul dintre jud. Putna

Capul-Dealulul, locul unde se
termind dealul Popricani, in par-

tea despre S.-V., pe teritoriul
com. Copoul, satul Vulturul, ju-

Capul-DealuluI, iezer, in suprafata de 2 ariI, in com. Uidesti, jud. Suceava, pe sesul Moldover, in apa cdruia, se zice, sunt ascunse multe arme din timpul
revolutieT de la 1821.

si jud. Teeuciu.

Capul - GrädineI, cdtun (tira),
in pl. Ialomita-Balta, com. Polana, jud. Ialomita, situat pe
cimpul BArAganuluT.

detul Iai. Aid se afld si o &irciuma, In marginea soselei IasiBotosani.

Capul-DealuluI, loc cu finete,
com. Cheia, pl. Cozia, judetul
Vilcea.

Capul-Dealului, deal, pe mosia

Capul-Luncei, numire ce poartd mofia statulut situatd pe teri-

www.dacoromanica.ro

CAPuL-MiELtiLuI

1.0

dAPULAN.CULAC

toriul comuna Ciolanesti-dinVale, jud. Teleorman. Aceasta numire o poarta si comuna din
vechime.

Riul Bughea uclä comuna prin

centru si la 2 kil. de aceastà
com. se varsd tn 11.1u1-TirguluI.

Capul-PisculuI, pisc, aproape de satul Doftana, jud. Bacai.
Capul-Plaiulul, poiand, in partea de N. a com. Star-Chiojdul, plasa Teleajenul, jud. Prahova, situata la E. de muntelePlaiulChiojduluI. Serveste de izlaz pentru vitele locuitorilor.

Sunt 80 locuitorI improprietaritI, dupa legea rur. din 1864,
pe mosia statuld Capul-PisculuI. Calea ferata Golesti-Cimpulung soseaua nationald Pitesti-Cim-

Capul-MIeluluI, vid, pe dealul Nucetul, com. Chiojdeanca, pl. Podgoria, jud. Prahova.
Capul-Mo§ieI, cdtun, in pl. Ialomita-Balta, com. Larga, judetul Ialomita, situat pe cimpul BaraganuluI.

pulung trec pe la Estul com., pe locul c imparat de locultorI la anul 1870. Ele merg paralel
pana es din comuna. Ad i se cul-

Capul - Rediului, sat, in partea de N. a com. Miroslava, plasa
Stavnicul, jud. Iasi, situat pe podisul cu acelasI nume, de-a sanga riuluI Bahluiul. Are o popu-

tiva 122 hect. e.0 porumb. Comuna numard 86 contri-

Capul-Näde§eI, padure, Cu arbori foiosT, pl. Tazldul-d.-s., com.

buabilI si are un budget de
1296 ler la veniturI si 1146 le' la cheltuelI. Are o biserica, deservia de I preot si 2 cintareff.
tiil carte roo barbatI 51 15 femer.

latie de 21 familif sati 98 suflete, RominI. Numarul vitelor e de 303 ca-

Slobozia- LuncanT, jud. Bacau. Proprietar e G. Pirvu. Intinderea de 203 hect.

Capul-PidureI, ca/un, pe mosia
Albesti, com. Buimaceni, plasa Jijia, jud. Botosani ; apartine satuluI Albes i. Are o populatie

Scoala, cu intretinerea carda statul cheltueste anual 1242 leI, se frecuenta de 36 elevT si e-

pete, din carI: 123 vite mar/ cornute, 154 of, 6 cal si 20 rimatorI.

leve, din numarul de 107 in
virstà de scoala.

Capul-Rediului, podif, pe care se afla situat satul cu acelasI
nume, din com. Miroslava, pl. Stavnicul, jud. Ia.si. Acest podis, di'mpreunA cu Dealul-UriculuI, formeaza valea numitä. Valea-LupuluI.

de 23 familh cu 81 suflete ;
sunt 7 contribuabih. Numele satuluT vine de la asezarea sa la capul paclureI Albesti.

Aceasta com, a fost jefuita in me multe rindurI de armatele straine, care invada' tara.

Capul-Piscului, sat, in jud.

si

Numarul vitelor din acest sat este de 32 : 18 vacT i bol, ro cal marl i miel si ro mascurI.

pl. Arges ; face parte din com. rur. Valcelele.

Capul-Ro§u, sat, face parte din
com. rur. Floresti, pl. Filipesti, jud. Prahova. Numirea acestur

Capul-Piscului, sat, face parte
Capul-PisculuI, com. rur., pl. jud. Muscel, la S. de ampulung, lo kil, departe de
acest oras. Este situar'. pe ambele malurl ale riulur Bughea si n'are niel un cat. alipit. Este impartita in 7 mahalale. Se margineste la N. cu com. Cotesti, la S. cu com. Mihaesti,
din com. mur. Nemoiul, pl. Oltul-

sat, spun locuitoril, vine de la

d.-j., jud. Vilcea.

un Grec ce era la moara din
acest cat. si care purta fes rosu.

Capul-Piscului, deal, jud. Bacari, pl. Bistrita-d.-s., pe teri-

Are o populatiune de 112 locuitorr.

toriul com. Sdugesti.

Capul-Stogului, judetul Vilcea.

Capul-Piscului, deal, in com.
cu acelasr nume, plasa jud. Muscel.

(VezI Tirsa).

la E. cu com. Schitul-Golesti si la V. cu com. Vadesti.
Are o populatie de 560 locui-

Capul-Stratului, deal. (V. Dealul-Mare, com. Sirca, pl. Cirligätura, jud. Iasi).

Capul-Piscului, cap de deal,
unde se unesc piraiele Izvoranul Cu Iartaganul, comuna Condrachesti, jud. Tecuciu.

torl (281 lArbatr si 279 l'eme) cu 121 capI de familie. Locuitoril, pe linga agricultura, se mal ocupa cu dulgheria, zidaria, timplaria.

Capul - Toplitel, gura piriulut
Strimba, jud. Suceava.

Ei ati : 430 bol si vacI, 14 cal si 300 or.
1)6760. J10 ole 11414 o mi Gouglaric, Yol.

Capul-Piscului,fintina, comuna Capulan- Culac, vale mica, in Fratila, pl. Oltetul-d.-j., judetul judetul Constanta, plasa MedVilcea.

jidia, pe teritoriul comuneI Ca22

www.dacoromanica.ro

CAPUS-CHIOI-BA1R

170

CARA-ACI-CULAC

rabaia i anume pe acela al cdtunulul sa.O Chertic-Punar. Se desface din poalele vestice ale dealulul Chezlen - Sirtl ; se in-

liT, saü 120 suflete, din carT 30 contribuabilf, totT RominT, ocupindu-se cu agricultura si eresterea vitelor. LocuitoriT pose-

se gaseste la i kil. spre E. Are o intindere de 15 hect., presarate numaT cu stuf. Produce pu-

dreapta. spre S. tuteo directie generala de la N. spre S.; face
intru clt-va hotarul Intre pldsile
Medjidia si Mangalia, i, dupd un

a.: 5 plugurT si lo care cu bol.
Numarul vitelor este de : 40 vite

tin peste ce se consuma numal în localitate.

marr cornute, 4 cal',
28 rImatorT.

I IO oT

Cara-Aci-Alceac,

drum de 4 kil., se deschide in valea Borungea, la V. de satul
Chertic-Punar. Malurile sale sunt joase. Printeinsa merge dru'mul comunal Becter-Alibei.

In cat. sunt 2 fintInT.

Cara-Aci sati §arapcea-CaraAci, sat, in jud. Constanta, pl.
Silistra-Noua, cat. comuneT Hai-

Capus-Chioi-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. rurale Para-Chioi. Se desface din ratnificatiile nordice ale dealuluT irau - CulacBair ; se intinde spre N., avind directiune generala de la S.-V. spre N.-E. ; merge printre valle
Sati-Chioi -Ceair
i

ram - Chioi. E situat In partea de S.-E. a plaser i cea de N.-E. a comuneT, la 51/2 kil. spre N.
de catunul de resedinta, HairamChioi si la i kil. spre V. de

vale, In jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, pe teritoriul com. urbane Cuzgun, anume pe acela al cittunulul säü Urluita. Se desface din ramificatiile sud-orientale ale dealuluT Escuuiuc - Olceac ; se indreapta spre N., avInd o directiune generala de la S. spre N.,

brazdind partea de E. a plasel
si a comuneT, i dupä un drum de

satul Malacoci. Este asezat pe valea Cracic-Ceair, in partea sa

de N. si este inchis la E. de
dealul Tuzla-Mezarlic-Bair, la N.

7 kil., se deschide in valea Urluia, pe stinga, lîngä ruinele satuluT Dedebali, dupa ce s'a unit pe stlnga cu valea Cara-Cialic-Culac. Mal formeaza putin hotarul filtre pl. Silistra-Noul Medjidia.

Ghiuvenli -

de dealul Tuzla-Bair si la V.
de dealul Cara-Peletlic. Populatiunea sa, a carel maioritate este formata de TurcT

Ceair ; brAzdeazä partea de S. a piasel si pe cea vesticá a comuneT; se ridicá pana. la '53 m., dominind ast - fel satul Para -

Cara-Aci-Culac, sat, in judetul
Constanta, plasa Mangalia, cat. com. Sari-Ghiol. Este asezat in partea de S. a pl. i cea de E.

Chioi, asezat In parte la poalele sale estice, drumul comunal Veli-Chioi-Para-Chioi, ce tre-

TatarT, se ocupa cu cresterea vitelor si prea putin Cu agricultura. Satul In partea de N., si mal ales in cea de V., este inconjurat de marl padurr. Casele carr sunt In numar restrins, sunt potrivite si asezate regulat. Drumul comunal Schender-Cherim-

a com., la 10 kil. spre E. de
cat. Sari-Ghiol, resedinta com.

ce pe muchea sa, si cele doua
väl Sati-Chioi-Ceair si Ghiuvenli-

pe malul de S. inalt i pietros,
al laculuT Mangalia, pe partea stingl a vaer Cara-Aci-Culac, la poalele de N. ale dealuluT Mamutlusta, dominat fiind de virful Meragi-Iuc. Casele sale sunt

Ceair. Este acoperit cu tufdrisurf i padurT, din carr cea mal insemnata, numita Buluc-Orman,

Cuiusu, trece prin mijlocul satuluT, strabatlndu-1 de la Sud la Vest, lar drumul Becter-Seven-

asezatä pe ramificatiile sale
nordice.

dic, trece tot prin mijlocul sa-

Caputa,
Bacau.

biserica, o scoala, plasa Tazlául-d.-j., jud.
sat, cu
o

tuluT. Un alt drum merge la Bairam-Dede, trecind prin Malcoci.

putine, rau zidite, mare parte darimate de invazille turcestT
basibuzucestT.

Cara-Ad, baltd mica, in judetul
Capuzul, cdt., facind parte din com. Musetesti, plaiul Novaci, jud. Gorj. E situat pe dealul
Capuzul In partea de V. a com. Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul com. rur. Cicracci si anume pe acela al catunului sati Cara-Coium. E mar mult o prelungire a intinsuluT lac Tasaul de care azT e despartit printr'o

Intinderea sa este de 3251 hect., din carT 12 hect. ocupate de vatra satuluT. Populatiunea totala e de 105 familiT, cu 421 suflete, care se

ocupa in mare parte cu eresterca vitelor
i

Are o intindere de 250 hect., din carT 40 hect. arabile, 30 hect. fin*, I hect. pornet,
hect. vie, 174 hect. islaz i padure, si 4 hect. vatra satulur. Are o populatie de 40 fami

cu agricultura.

limba de patnint de 800 metri IL-gime. De mare e despartit pri iteo distanta de 1200 metri, lar ata de satul Cara-Coium

Cara-Aci-Culac, vale mica, In
jud. Constanta, plasa Mangaba, com. Sari-Ghiol, cat. Cara-AciCulac, de unde si-a luat nutnele.

www.dacoromanica.ro

CARA-AC1-CORUSU

171

CARA-BACI

Se desface din deal. Mamutlusta ;

(al com. Beilicul), Polucci
comuneI Enisenlia, pl. Medjidia);

se indreapta spre N.; trece pe

sulta lac Razelm. La poalele
sale orientale, si nu departe de

tina satul Cara-Aci-Culac, pe

la E. cu cat. Urluia ; la S. cu
Cherim-Cuiusu, (al com. Ha-

la dreapta luí, pe la poalele
vestice ale dealultd Checige
dupa. 3 kil., se deschide in lacul Mangalia. Malurile sale

lacul Razelm, se afld ruinele
uncí cetatr, numit5. a Zaporojenilor. Numele dealuluI e turcesc si insemneaza. Dealul-Negru .

sunt inalte si pietroase cu o multime de perforatiunI din

cauza ploilor. Este tdiatä de
drumul Hagilar-Mangalia.

zarlic), Bazargian i Nastradin (cdt. comuneI Enige), la V. cu orasul Cuzgun. Relieful solutuI e accidentat: de dealul Echi-Iuiuc - Olceac cu virful salí Cuzgun (181 m.), la

Cara-Bact, com. rur., In judetul
Constanta, pl. Medjidia, situatd in partea meridionalä a judetuluI, spre V. de orasul Constanta, capitala districtuluI, si in cea de Sud a plaser Medjidia, spre S.-V. de ordselul Medjidia, resedinta el, pe valea Borungea. Se margineste la N. cu com.
Mamut-Cuiusu ;

N. acoperit cu pddurI ; CaraAmat (112 ni.), la S. - V., acoperit cu pdsunT si padurr, dominind satul. Movile sunt treI, avind 75 83 m., artificiale, acoperite Cu iarbd i pldurT. Cursurr de apa n'are, cacI Valle

Cara- Aci - Corusu, peidure, in
jud. Constanta, pl. Silistra-NotiA,

com. Garvan, cát. Velichia, pe
teritoriul rominesc i bulgAresc,

taiata in doul de hotarul spre
Dobrogea, situatA pe ramifica-

tiile de E. ale dealuluI CiragiIol-Bair, in partea de S. a pl. si a comuna. Are 70 hect. intindere. Esente principale : teI, fag, mesteacan, totI miel. Drumul Veli-Chioi-Cromora, trece

contin apl numaI in timpul primIvereI si al ploilor. Ca va.I avem: Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea,
la S. pe hotar ; Ceair - Orman, ce trece prin mijlocul satuluI si adiacenta sa, valea Sat - Culac
prin interiorul satuluI; Cara-Cialic-Culac si Cara - Aci-Alcea, in

la E. cu com.

Copadin, pl. Constanta ; la S. cu com. Agemler, Cavaclar, Cazil-Murad, toate din pl. Mangalia; la V. Cu com. Chioseler. Relieful solulur e putin acci-

dentat de urrndtoarele principale dealurI : Sari-Iuc-Bair (138 m.) la N.-V.; Copadin (135 m.) la N.-E., Arabi-Iuc-Bair (137 m.), Uzun-Bair (130 m.), CaraOla (123 ni.) la E., Cabula-Bair (103 m.), Bairam-Dede-Bair (r35 m.) la S., Chezlen-Sirti (130 m.),
Canen-Gurse, Cultimes-Bair (105 m.), Strti - Caia - Bair (107 m.),

pe 11110 dinsa, prin partea de
Vest.

partea de N.-E.

Intinderea totala e de 725
Cara-Aci-Culac, virf insemnat,
al dealulur Mamutlusta, judetul

Constanta, in partea de S. a
pl. Mangalia, cea esticA a com. Sari-Ghiol, si cea nordica a cat. Cara-Aci-Culac. Are 62 m., dominind prin 1115411:lea sa satul

hect., din carr 50 hect. ocupate de vatra i gradinile satuluI. Populatiunea intreaga este de 52 familii cu 166 suflete, carr se ocupa cu pasunatul vitelor.

Cara - Amet, pichet vechi ü de
frontiera, pe Dundre, in pl. Ialomita - Balta, jud. Ialomita, in dreptul satulul Chioara.

si valea Cara-Aci-Culac, satul valea Hagilar, valea Ilanlic drumurile ce duc de la Hagilar la Cara-Aci-Culac, Mangalia l Ilanlic. Punct strategic important. Este acoperit cu verdeatA.

toate prin interiorul comunel. Aceste dealurI sunt acoperite
Cu fin ete si semandturr.

Movile sunt putine; cele maï insemnate sunt : Cara-Baci (130

Cara-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comunelor rur. Man-Ghiol si SariGhiol. Se desface din dealul
Cairacile; se intinde spre E., a-

m.) la N.-V.; Caugagi (ior m.) prin centru, la V.; Cabula-Iuc
(103 m.), ObaThic (123 m.), Caugagi-Est (130 m.), Arabi-Iuiuc

Cara- Amat, sat, in jud. Consta*, plasa cat.
com. urbane Cuzgun, asezat in partea de E. a plaseI si a com., la 4 kil. spre S. - E. de orasul Cuzgun , resedinta, pe ambele malurl ale vad Ccair-Orman, la poalele estice ale dealului CaraAmat. Teritoriul sati se mdrgineste la N. cu cdt. Bac-Cuiusu

(131 m.), toate la E. Ele sunt
artificiale si azI sunt acoperite
Cu verdeata..

vind o directiune generala de
la S.-V. la N.-E. Pe muchea luí merge hotarul despartitor al ce-

Hidrografia este reprezentata

lor dota comune. Are 79 m.
indltime si e punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea. Este acoperit cu finete si pdsunT. Poalele sale sudice .se

numar prin nite val sed, carT contin apd mimar primdvara,
dupd topirea zapezilor i toamna, in timpul ploilor. Cele mar insemnate sunt : Iomer-Bei-Iutu la N.-V., Colceac - Alcea, unita

sesc pe malul nordic al intin-

www.dacoromanica.ro

CARA-11ACt

172

CARA-CIALIC

cu Cultimes-Ceair prin interiorul comunei si spre E. Merdevenli- Punar (sail Borungea)

Terenul sAtl este destut de ac-

cidentat. In partea sudica sunt deaturite Bairam-Dede-Bair si
Cultimes-Bair ; in partea centran.

sAti e turcesc si inseamna NasNegru.

unta cu Capulan - Culac pe
dreapta, care brIzdeaza comgna

spre partea de Sud. Catunele, cari compun comuna, sunt 4 si anume : CaraBaci, resedinta, in partea centran, pe valea Merdevenli-Punar san Borungea; Chertic-Punar, la

dealut Chezlen-Slre si in partea de N. valea Iomer-Bei-Iutlu.

Cara-Burun, deal insemnat, ia jud. Tutcea, plasa Istruld, pe
teritoriut comund rurale Potur
(si al cAtunului sAti Hamamgi).

Populatiunea se ocupa mal
ales cu agricultura si cu cresterea vitelor si in special a oilor. Casete sunt bine ingrijite; sunt asezate regulat, formind strAzI care se Intretae 'filtre ele. DrumurI comunale pleacA din sat, ducind la: Caugagi, Cazil-Murad, Bas-Punar, Chioseler, prin Chertic-Punar si altele.

Se desface din dealul Eniceti i

se intinde spre Sud, avind o
directiune generan de la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza partea nordica a plAser si pe cea nordvestica a comuneT. Ramificatiile sale orientale se intind

V., la 3 kil. spre V. de resedintA, tot pe valea Borungea ;

Caugagi, la panca centran, la
900 m. spre E. de resedintä, pe valea Calceac-Alcea; Beaul, la

pana pe malul piriuld Slava
si tarmurite laculuI sArat Golovita. Are o inAltime de 128 me-

E., la 312 kil. spre S.-E. de
resedintA, Ceair.

pe valea Cultimes-

Populatiunea intreaga a comunei se ridica la 141 fam., cu
753 suflete, cea mal' mare parte Turci si T'atad, repartizatI dupA cum urmeaza : DupA sex: barbati 396, femei

Cara - Barusan, movild insem. nata, in jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul com. rur. Caranasuf. Este situatA pe partea

tri si este tdiat de soseaua nationall
Tulcea-Babadag - Con.

de S.-E. a plasei si cea de S.
a comund, pe una din cele mar orientale prelungirr ale dealului Haidin, la O 2 kil. spre N. de

stanta. Este acoperit cu livezI si pasuni. Pe la poalele sale se gAsesc o multime de movile
naturale.

Cara-Burun-Bair, deal, in jud.
Constanta, pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comund rurale GArvan si pe al catunulur sau Cu-

357; dupa starea civin : necasatoritI 444, casAtoritI 280, va-

lacul Duimgi. Are o inaltime
de 48 m.; e punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea,

duvr 28, divortati i; dupd instructie : stiù carte II, nu stiti 782; dupä cetatenie : cetAtern Romini 749, supusi straini 4;
dupa religie : crestim 334, naturalizatI 419; sunt, dupa ocupatiune, agricultorr, meseriasi, comerciantI, etc. Calle de comunicatie sunt numal* niste drumuri comunale sau vecinale, ce duc de la Cara-Bac?

dominlnd asupra satuld CaraNasuf, si a drumuld comunal
Cara-Nasuf-Duimgi. Este naturala si acoperitA cu verdeata.

iugiuc. Se desface din dealul Garvan-Bair si anume din virfui Iuc-Mezarli, se intinde spre N., avind o directiune generan de la S.-E. spre N.-V., printre valle Iaila Ceair sau Garvan (ce

Cara-Burun, deal, In jud. Tulcea, pl. Istruld, pe teritoriul
co m u n ei rurale Casap-Chioi. Este

e tot una cu Valea Cuiu-Iuc)
si vaile adiacentelor Cuiugiuc_
Ceair si Garvan-Ceair, brAzdind

la catunele comunei si la satele
invecinate : Ati-Bei, Chioseter, Merdevenli-Punar, Bairam-Dede, Cavaclar, etc.

o pretungire rasariteana a dealuluI Maadem-Bair ; se intinde spre N., av?nd o directiune generan. de la S.-V. spre N.-E., brazdlnd partea esticä a plAser si cea nordicA a comuneu Poatele sale se scaldä

partea de Sud a piase si cea vesticä a comuna. Satul Cuiugiuc e asezat la poatele sale vestice. Are 145 m. inAltime,
dominInd satul Cuiugiuc si vAile

Cara-Bact saii Cara-Baci, sat,
jud. Constanta, in pl. Medjidia,
cAtunul de resedintA al comunei Cara-Baci, situat in partea meri-

in dota

de mal sus, precum si drumul
judetean Ese-Chioi-Lipnita. Este aeoperit cu tufarisuri, pAdurI s'i

mari lacuri, Golovita la Nord

si Zmeica la E. Este presarat cu o multime de movile, intre
cari Dravarschi 83 m., Movilalur-Tincu 74 m. Se prelungeste

putine vil. Cara-Chioi, punct militar, In Dobrogea, la o inaltime de 83 m., 17 d'asupra nivelului MArii-Negre.

dionall a plAsei si cea vestica
a comund, pe ultimele ramificatiuni nordice ale dealurilor Cultimes - Bair Bair,
i

spre E. cu dealut Acic-Suhat.
Drumul comunal Hamamgi-Casap-Chioi 11 tac. Este acoperit cu finete si semAnaturi. Numele

Bairam - Dede -

Cara-Cialic, vale, jud. Constan-

www.dacoromanica.ro

CARA-C1ALIC

173

CARA-HARMAN

ta, in pldsile Silistra - Nola Medjidia, pe teritoriile comunelor Cuzgun, (Silistra - NouA) Enige (Medjidia) Incepe din poalele sud - estice ale dealuluI Echi-Iuiuc-Olceac ; se indreapta

panca centrall a plasa si pe
cea vestica a comuna. Sta in
legatura cu dealul Curt-Bair si
dealul Piatra-Rosie ; de cel dinthu

maia 0 la Cogea-Ali
spre N.-V. la Cicricci.

i

altul,

Cara-Cuius-Dere, vale, in plastic Medjidia i Constanta, jud. Constanta, servindu-le intru cit-

despartit prin o vale ri-

spre N., aviad o directiune generala de la S. -V. spre N.-E., brazdind partea estica a plae'i
Silistra-Noul si a com. Cuzgun, pe cea vestica a plaseI Medjidia

cea nord-vestica a comund
Enige. Drumul si-1 face mal mult

poasa, pe malurile careia merge drumul judetean Cerna - Greet ; de eel-I-aft e despartit de asemenea prin o vale ripoasa, prin care merge drumul judetean Cirjidrumul com. Cerna-Turcoala. Din poalele luI sudice izvoreste Valea - UlmuluI,

va si de hotar despartitor, pe
teritoriul comunelor Alacapt, pl. Medjidia, i Murfatlar, pl.

Constanta, pe care le desparte putin. Nu este alt - ceva de cit un alt nume al vaa Medjidia sat Carasu. Acest nume
poarta intre comunele Murfatlar

prin padun. Dupa un drum de 6 kil., se uneste cu valea Nastra-

afluent al piriuluI Cerna. Este acoperit cu pasuni si finete.

Alacapi. Este inchisa 'Mire
dealurile Tasli-Bair i GhermeBair la E., Cara-Bel-Bair si Chiucluc-Murfat-Bair, la V. Printeinsa

din, spre a se deschide in valea Urluia, pe stinga. Este tdiata de drumul judetean Ostrovul-

Cara-Coium, sat, in jud. Constanta, pl. Constanta, catunul comuner Cicracci, situat in par-

Cuzgun, iar printr'insa merge
drumul comunal Cara-Amat-Talasman.

merge calea ferata CernavodaConstanta, drumul comunal Ala-

tea de E. a plasel si a comuna, la 5 kil. spre S.-E. de catunul de rqedinta, Cicracci, la S. - V. laculd Tasaul si la V. !Alta Cara-Coium 1, la 2 kil. spre V. de mare. Este inchis la N. de dealul Cara - Chioi -

Cara-Cialic, pirta, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Armutlia (si anume
pe acela al catunuluI sad Cam-

capi -Murfatlar -Omurcea. Este taiata d'alungul, in partea de N., de unul din valurile luI Traian i anume de cel de piatra.

ber). Izvoreste din poalele orientale ale deahl Tasli-Bair; se

Bair, cu virful sla Caraevila,
care virf este la
2112

Cara-Culac, vale neinsemnata, In jud. Constanta, pl. Silistra-

kil. spre

indreapta spre N., avind o directiune generala de la S. - V. la N. -E, brazdind partea nordica a pl4eT si pe cea estica a com.; curge prin padurI, pe
la poalele orientale ale dealuluI Balar-Bair, si, dupa un curs de 6 kil., merge de se varsa in pi-

N.-V. de sat si are o tnaltime de

Nota, pe teritoriul rominesc cit si pe cel bulgaresc al comuna rurale Garvan. Incepe
din poalele rdsäritene ale dealulur Garvan-Bair ; se indreapN., avind o directiune tA generala de la S.-E. spre N.-V., pe la poalele apusene ale dealultd Ciriagi-Iol-Bair; intra pe
teritoriul rominesc pe
linga

74 m., iar la S.-V. de dealul
Mamaia, cu movila sa Mamaia, care are 34 m. si este situatà

I '2 kil. spre S. de sat. Suprafata sa este de 1900 hect., din carI 55 hect. sunt
la

riul Taita, pe dreapta, nu departe de varsarea acestuia in
lacul Razelm. In cursul sat' tre-

ocupate numar de gradinI si de vatra satuluI, cu 65 case. Populatia este de 114 familif,
cu 506 suflete, ocupindu-se maT

ce prin satul Camber. Are ca afluentI valea Orta - Burun pe
dreapta, si Doruchi - Dere pe

mult cu pescaria, satul fiind la marginea laculuI Tasaul si in
apropierea Populatiunea sa este amestecata.; se compune din RominI, BulgarI, Tura si AustriacI, insa majoritatea o formeaza. BulgariI.

pichetul No. ii, trece prin satul Garvanul-Mare, i, cum ese dinteinsul, se uneste cu valea
Culac-Punar-Ceatr, spre a forma impreuna valea Saila-Ceair, sari mal bine zis Valea-Culuiucului.

stinga. Numele sat' este turcesc inseamna Valea-Neagra. Cara-Cicula, deal, in jud. Tulcea,

Lungimea el' e de 7 kil. Malul sag sting e acoperit cu padurT. Printeinsa merge un drum co-

plasa Mein, pe teritoriul com. rur. Cerna. El este mai mult o prelungire sud-orientala a dealulur Bujor ; se intinde spre E., aviad o directiune generala de la N.-V, spre S. - E., brazdind

Un drum comunal pleaca spre N.-E., apoI se bifurca : o parte duce la Sahman si alta la Sargalacul-Mic si la Sargalacul-Mare.

munal ce duce de la Garvan
la Cranova, in Bulgaria.

Cara-Harman, com. rur.,

din

Alte doua. drumuff pleaca spre S. si S.-V., ducind unul la Ma-

jud. Constanta, pl. Constanta. Este situata in partea estica

www.dacoromanica.ro

CARA-HARMAN

174

CARA-HARMAN

a judetului, la 42 kil. spre N.
de 'Drawl Constanta, capitala districtulur, i in cea septentrionald a plAseT, la 19 kil. spre N.-E. de com. Cara-Murat, resedinta plAser.

riT-Negre). Toata aceastA intindere a sesuluT, incontestabil ca

satul Cara-Harman se gAsesc situate in partea centra1ä i sudvesticA a comunel pe muchea dealulur Cara-Harman. Ele sunt arti-

a fost acoperitA de Mare, care retrAgindu-se a lAsat lacurile : Tuzla, Sinoe, mlastinT stufoase si intinderT considerabile aco-

Se mArgineste la N. cu coznunele rurale Cara-Nasuf si Co-

perite cu nisip, amestecat Cu
resturT animale asemAratoare Cu cele ce se glsesc astA-zI in
inane.

ficiale mar toate, construite in scop de a servi de inmormintare sag ca punct de observatie
$i orientare. E un singur 1311.15 :

gealac, din jud. Tulcea, de care se desparte prin dealurile Cascanc-Bair, Duimgi, lacurile Tuzla Sinoe ; la E. si S. cu Marea-

Peletlia, care udl N.-V. comuneT. PleacA din dealul Peletlia,

Regiunea dealurilor coprinde
restul vestic, 2 5 ale comuneT

ca directie de la V. spre E.,
trece pi-in satul Peletlia, tale
drumul Gargalic-Cara-Nasuf, pe la locul numit Podul-DraculuTNegru si se varsA In lacul Tuzla,

NeagrA; lar la V. cu comunele rurale Gargalic si Cicricci, despArtindu-se de cea prin
dealurile Movila-05.1dArli, Ciatal-

este reprezentatl pi-in culmile :

Cogealac la N. si Tasdul la S.
51V. Dealurile cele maT insemnate
ale comuner sunt: Duimgi, cu virfurilePeletlia (89 in.), Duimgi (83 m.), Tuzla-Iuc (38 m.), la N., d'alungul pirlulul Peletlia si pe malul vestic al lacului Tuzla, i acoperit cu finete, pAsunT i vr'o cincT movile. Dealul Peletlia, cu virful Cara-Iuc (138 m.) la V.; TasAulTirti, cu virful (1o4

In coltul sud-vestic al luT. Malurile cursuluT sAti superior sunt

Bair si Gangalic, jar de cea d'a doua prin dealul Peletlia.
Relieful soluluT prezintA o

inalte si cam pietroase, lar ale
celul inferior sunt joase. Mar a-

deosebitA insemnAtate. El tine tot de odatà si de regiunea dealurilor si de regiunea sesuluT, cAcI 3/5 din suprafata eT apartine celuT din urmA. esul este situat tri partea esticl $i este coprins intre Marea-Neagr5. la E. si S., poalele estice ale dealurilor Movila-CaidArir si Cara-

vem dota girle numite: BaltaMare si de-Mijloc prin care se
stabileste o legAturA intre lacul Sinoe si Marea-NeagrA. Plead de la Gura-BuazuluT o singurA ramurA, care apor ramificindu-

m.) la S.-V.; Gargalic (84 m.), Ciatal-Bair, cu virfurile ErimIttiuc (94 in.) si Gargalic-BuimIuitic (75 m.);
(70

se In douA, brAzdeazä partea esticä a comuneT, trecind pe
ling5. satul Cara-Harman $i deschizindu-se in coltul sudic al laculuT Sinoe. BAlti avem: Tuzla la N., care apartine maT mult comuneT Ca-

Harman, canalul vestic al laculuT la V., si o little ce

pleacä de la ruinele cetAtuel vechT Istropolis la gura PeriCeatal-Sic ; Balta-Mare ; de-Mijloc ; Balta-MicA, Chituc, care are

m.), dealul Cara-Harman (102 m.) la S.-V. Toate aceste deasunt ramificatiunT orientale

teasca, spre N. Sesul este acoale culmeT TasAul, avind o direcperit cu bält1 : Sinoe si Tuzla, tiune generala de la N.-V. spre stuf trains si des ce poartä numele de Chituc. A cest din urind

E. si S.-E., intinzindu-se printre pirlul Peletlia, lacul Tuzla, Balta-Mare, plriul Gargalic si Mare. Sunt acoperite cu movile, finete
semAraturT.

ra-Nasuf, fiind pe hotarul intre aceste doul comune : are majoase, o intindere de 11600 hectare, cu peste bun ; al doilea lac e Sinoe. Venitul ambelor

lac are o intindere de peste
2000 hect. s't este aflAtor intre lacul Sinoe si Mare ; este considerat adese-orr si cu drept

lacurl apartine statulta. Marl
de acestea maT avem altele ma!

Movile sunt numeroase: peste

mict: Ciatal-Su de 15 hect., in
nisipul Ciatal-Su, la N. de CaraHarman ; Chituc, in stuful Chituc, de 20 hect. intindere

38. Ele se gAsesc mal toate
pe muchiile dealurilor ; afarA de

cuvint ca tinind tot de lacul
Sinoe. Pe acest ses sunt mlastinI lingA Cara - Harman si late bande de nisip (aflAtoare fare lacurile Tuzla si intre Sinoe si Mare, de oparte si de alta a prelungireT sudice a stufuluI Chituc $i a girlelor
numite Balta-Mare si de-Mijloc, precum $i dealungul maluluT Mä-

cele ce se gAsesc pe virfurile amintite mar sus, mal avem : Cara-Iuiuc (150 metri), IarimIuiuc (140 m.), Movila-Beiulur
(136 m.), Movila-din-TirlA (119

altele mal mid, fArA insemnltate. Intre lacurile Tuzla si Sinoe avem nisipul numit CiatalSu, cu o intindere de 1400 hect., putin ridicat d'asupra niveluluT MAril i lacurlior, , presArat la N. cu cite-va lacurT miel uscate.

m.) la Vestul comuner, la S. de

satul Peletlia, pe muchia dealul IT Peletlia; Buiuc-Iuiuc (102

m.), Sac-Iuiuc (52 in.), SarimIuiuc (46 m.), acestea chiar lingd

Se aflA la locul unde a fost odinioarl ora,u1 Istropolis, si se

www.dacoromanica.ro

CARA-HARMAN

175

CARA-MIEA-TEPE

intinde la S. pana la satul CaraHarman de l'higa care incep e, spre S., printre &ele : Baltile-Marr $i de-Mijloc $i pe litiga Mare,

piriuld Peletlia, inchis $i domi-

capete de vite, din carr: 519 cal,

nat la N. de dealul Duimgi cu
movilele Peletlia $i Duimgi, lar

1449 bar, 82 bivolr, 12 asid, 10900 °I $i 630 porcI. Locuitoril se ocupa $1. Cu pescuitul din baltile Sinoe $i Tuzla. Sunt 8 morr de vint. Comerciul e activ $i se face pe $oseaua nationall Tulcea-Babadag - Constanta si prin gara ora$ulur Constanta, la 35 kil.

la S.-V. de dealul Peletlia cu
movilele Iarim - Iuc, Beiul, - Mo-

cu o intindere de peste 500
hect., nisipul Cara-Harman, taiat de &le miel. Intre balta Sino e $i Mare se intinde stuful Chituc cu o intindere de peste 2000 hect.,

vila - din - Tirla $i Traian, la 2

amestecat Cu apa., avind la N. multime de raid lacurI, in mijloc Cu riisip $i spre S. lacul Chituc, prelungindu-se spre S.
in forma de limba, impracticabil pentru comunicatie. Marea-Neagil udd comuna in partea estica,

kil. spre S. de cat. Cara - Harman. Aspectul general al lor e acesta : a$ezate pe locurr mal $ese, casele sunt marr, rail zidite, adunate in jurul bisericilor saa geamid; prea putine inconjurate Cu gradinr. Cara-Harman are $i cite-va villa Nord. Populatiunea sa este formata din elemenre romine $i Turcr. In anul 1896 se gasee:1 207 familir, cu 1089 suflete, impartite dupa. cum urmeaza: d'II:4 sex : 567 barbatI $i 522 femer ; dupa stare civila : 651 necasatoritI, 410 casatoritr $1. 28 vaduvr dupa instructie : 74 $tiind carte $i 1015 ne $tiind ; dup5. cetatenie : 1088 cetated rominr, $i 1 supus strain ; dupa religie : 719 ortodoxr $i 370 mahometanr; dupa. ocupatie : 246 agricultorI $i meseria$r, 4 comerciantr $i to industria$T ; erati 203 contribuabilr; 145 improprietAritr §i 115 neimproprietaritr.

spre S. El consta in importul
manufacturilor, bauturr spirtoase, unelte agricole $i in exportul vitelor cu productele lor (tina, brinza) $i al cerealelor. Budgetul comuner e de 4427 leí veniturr, $i de 2908 leI cheltuelr.

pe o distanta de 22 kil. Malul catre Mare este jos $i acoperit cu nisip in toata lungimea lur; acest nisip se intinde in interior pana. la I/2 kil. Alta-data, de sigur, Marea trebue O. se fi tntins departe de interiorul uscatuld $i ca proba sunt lacurile ce aii ramas asta-zr: Tuzla $i
Sinoe, care comunica cu ea prin gura Periteawa $i Buazul, nisipul Ciatal-Su $i stuful Chituc.

CM de comunicatie sunt: pe lacurI $i baitr cu luntre ; drumurr comunale ce unesc catunele filtre ele $i cu satele tuvecinate : ca Taran, Leremet, etc. Biserica ortodoxa e una singura in catunul Peletlia, cu hramul Acoperdmintul-Maice-Dom-

nuld, cu 10 hect, de la stat, de-

In toate se gasesc resturi de
animale $i plante ce se gasesc
asta.-zr in mare.

servita de i preot $'1 1 cintaret. Sunt 2 geama cu 2 hogr
in catunele Cara-Harman $i Peletlia.

Suprafata totall a comuner este de 15787 hect., din care
208 hect. ocupate de gradinile
$i vetrele celar dou5. sate, cu 169

coll sunt 2 rurale mixte :
una in cat. Cara-Harman $i alta in ca. Peletlia ; aii 2 invatAtorr; 89 elevr inscrig (52 bleti $i 37
fete).

In ceea ce prive$te calitatea pamintulur, cele 15787 hectare
ale com. se impart ast-fel: 5508 hect. teren neproductiv (vetrele caselor : 508 hect.) $i baltI, stufurI, etc. (5000 hect.) ale statulur $i 10279 hect. teren productiv, din carI : 8461 hect, loe cultivabil (din care loc ail 3764 hect.), 1565 hect. izlaz (din care

case, iar restul de 5618 hect. imparta futre locuitorir ce posea 4257 hect. $i statul en proprietarr, carr ai1 11461 hect. Catunele, carr compun com., sunt dota: Cara-Harman, re$edinta, a$ezata, in partea estica a comuner, pe malul sting al girleI Balta - Mare, la coltul sudic al laculd Sinoe, avind la sudul sail o mla$tina Inchisa $i dominauta la N.-V. de dealul CaraHarman, Cu movilele Cara-Harman $i Iarim-Iuc ; Peletlia, in par-

Cara-Harman, punct militar, in
Dobrogea, la o inaltime d'asupra nivelulur mara' de 104.97 ni.

tea vestica a comuner, la 6 kil. spre N.-V. de re$edinta CaraHarman, de ambele malurI ale

164 hect. al locuitorilor) $i 4 hect. vil' ale locuitorilor. In com. sunt 246 plug,arr, cu 156 plugurr (151 cu bol', 5 cu cal), 135 ce $i carute (11 cu bol $i 124 cu car), 1 ma$ina de secerat, 1 ma$ina de b5.tut porumbul, 1 ma$ina de vinturat $i 1 ma$ina de cosit finul. In Cara-Harman sunt 13590

Cara-Mi§ea-Tepe, a'eal, judetul Constanta, pl. Hir$ova, pe teritoriul comuner rurale Topolog, li anume pe acela al catunelor Doerani li Topologuld-Romin. Se desface din dealul Doerani; se intinde spre S. printre pirlul
Top ologul (sati Saraiul) $i afluen-

tul sailHagi-Omer, inteo directie

de la Nord-Est spre Sud-Vest, brazdind partea de E. a plat;eI

www.dacoromanica.ro

CARA-MURAT

176

CARA-MURAT

si pe cea meridional5. a comunel. Se ridicA la 197 m., domi-

CopaciT lipsesc aproape cu de-

nind piraiele de mal sus, ale
cAror malurT, din cauza natureT sale pietroase, sunt inalte si stincoase, satul Doerani, si drumul judetean Babadag-Hirsova.

pe muchea lor movikle sunt risipite in diferite
sAvirsire ;

directiunT, iar numeroase drumuri le intretae in nenumArate
directiunT. Movilele sunt rAspin-

pArtit intre stat cu proprietarit can el 4570 hect. si locuitoriI carT posea 4570 hect. Populatiunea sa totalA pe

1896 este de 320 familir, cu
1569 suflete, impArtitA ast-fel: Dup5. sex : 86o bArbatT, 709
femeT. DupA starea civi15. : 923 necAsAtoritr, 602 cAsAtoritT, 44 vAduvI. Dupg instructiune: 493

Este acoperit cu finete.

dite in toate pdrtile, in numdr de 17; al:1 servit ca locurT de mormint si puncte de observatie.

Cara-Murat, comuna rurald, din jud. si pl. Constanta.

Hidrografia nu este reprezentatd de cit prin cite-va vdT,

stiA carte, 1071 nu stiu. Dupl
cetAtenie : 1349 cetAtenT RominT,

Este asezatä in partea est'el a judetului, la 26 kil. spre N.-V. de orasul Constanta, capitala districtuluT, si in cea central" a p15.seT, a cdreT resedintd este. Se mArgineste la Nord cu comuna rura15. Pazarli, de care

carl ati apá numaT in timpul
ploilor sati topireT zdpezilor, pri-

mAvara. Principalele sunt: Cara-Murat-Ceair, ce pleacA din dealul Cara - Murat, bazdeazd mijlocul comuneT, trecind prin satul Cara-Murat si, sub numele

220 supusT strdinT. Dup5. religie: 705 ortodoxT, 619 catolid si 246 mahometanT. Dupa avere: improprietAritT 466, neimpro-

prietAritl 32. Sunt 498 contribuabili.

In ceea ce priveste calitatea
plmintutur, cele 10073 hect., intinderea comu neT, se impart

se desparte prin dealurile Ilanlic-Bair si Dolufaci-Bair ; la S. Cu comuna ruralä. Caratai (din

de Hagi-Cabul si Chiostel, se
deschide in lacul Medjidia; valea Caratai, care o brAzdeazA

ast-fel: 228 hect. teten neproductiv, ocipat de vatra satuluT ;

plasa Medjidia), de care se desparte prin dealurile HagiCulac si Murat-Bair ; la E. cu comuna ruralä. Cicricci, de care se separá prin dealul Cara-Murat-Bair ;

la S. si valea Doblan putin la
N.- E. Ondulatiunile terenutui

fiind miel si uniforme, nu pot
forma vAT adincT si marT. Lipsa

de pAclurT face ca aceste vdT
sA,

iar la V. cu comuna

fie

maT tot-d'a-una lipsite

rurall Carol I sat1 Dana-Chioi, de care se desparte prin dealul
Dana-Chioi-Bair.

de apl.
Comuna se compune dintr'un singur sat Cara-Murat situat pe ambele maturT ale traer CaraMurat, inchis si dominat la V. de dealul Murat-Bair, cu movila Murat-Iuc, la E. de dealul Cara-Murat, cu movila Cara-Murat,

9769 hect. teren productiv din carT : 6420 hect. teren cultiva. bu (14.50 hect. ale Statulul Cu proprietarif pi 4970 hectare ale locuitorilor) 6279 hectare teten necultivat, din carT: 3129 hectare ale StatuluT cu proprietariT

Relieful solulul este accidentat, de culmile Dorobantul, Ca-

si 150 hect. ale locuitorilor; 84 hect. teren izlaz, tot al StatuluT. I I hect. teten cu viT, tot al
StatuluT.

rol si Cara-Murat; cea d'intiiu la Nord si Vest, cea d'a doua la Sud, cea d'a 3-a la Est.
Dealurile principale, carT brOzdeaza teritoriul comune1 sunt : Slanlac-Bair, cu virful llaulle-

la S. de dealul Amut-13air si la N. de deatul Hamlic-Bair. Ca-

In comunl sunt 477 plugarT, 240 plugurT (140 Cu boT, roo Cu cal), 266 care si
carT ají

cArute (6 cu bol, 260 cu cal),
66 mapinT de secerat, 10 masinl

Tepe (42 m.) la N.; Delufaci (125 m.) la N.-E., si ramificatiT orientale ale culmeT

sete satuluT in partea de Est sunt bine zidite, inconjurate
cu gràdinI si dispuse pe 4 uliti paralele ; aceasta este partea de curind formatO ; partea vechiA este situad. la V. formatA din case avind fie-care gradina sa,
dar risipite la capAtul vdei CaraMurat.

de bAtut porumbul, roo grape de fier, 6o masinT de vinturat.
LocuitoriTaA 13708 capete de

Dorobantul ; Murat-Bair, cu virful Murat-Iuc (130 m.) la S.-V.; Amut -13air, virful Tepe - CaraMurat (203 m.) la S.-E., prelungirT orientale ale culmeT dealuid Carol I. Cara-Murat-Bair cu virfurile Cara-Murat (I i8 m.) si Cara-Murat-Lic (104 m.) la E.

vite, din carr: 777 caT,
porcT.

r389

boT, 12 asinT, 10900 oT si 630

Industria este cea casnici. Sunt in comunl : 1 fabricA de luminan de cearl si 3 morT de vint.

Toate aceste dealun sunt acoperite cu semOnAturT si finete.

Suprafata tota1à a comunei este de 10073 hect., din can : 228 hect. ocupate de gradinile si vatra satuluT, Cu 304 case ; iar restul 9769 hect. este ?ni-

Sunt in total r4 industriasT. Comerciul e activ si se face pe poseaua nationall TulceaBabadag - Constanta, prin gara

www.dacoromanica.ro

-

CARA-MURAT I

177

CARA NASUP

Murfatlar, la 26 kil. spre S., si constä in importul de masinT agricole, vin, manufacturd si In export de cereale, vite cm produsele lor (linA, brinzO) si lumtnArT de cearl. Budgetul comuneT este de 7428 leT la venituff si 4973 leT la cheltuelf.

Se mArgineste la N. cu com.

Casap - Chioi. La E. cu lacul
Sinoe, la V. cu com. Cogealac, si la S. Cu com. Cara-Harman din jud. Constanta.
Relieful soluluT tine de regiuneadeluroasd.DealurT sunt : dea-

4218 capete, constituesc una din avutiile locuitorilor.
GrAdindritul este ocupatia Bul-

garilor. Industria este cea domesticrt. Comertul este activ,
constind in import de manufac-

COI de comunicatie sunt: caleajudeteanA Hirsova-Constanta, care trece chiar prin comund,

apor drumurT comunale la Cuvicci, Esther si Palaz. Are o bisericd, cu hramul

Sf. Gheorghe, deservitd de
Sunt si 2 bisericT catolice.

1

lul Cara-Nasuf la N., de 57 metri, dealul Cascalli-Bair, de 115 metri, la S.-V. Movile sunt foarte numeroase ; mal insemnate sunt : Caba- Iuc, de 56 metri, la N.; Cara-Harman, de 48 metri, la S.; Duitngi, de 68 metri, la S.-V. Sunt naturale si acoperite Cu verdeatä, lar dealurile
cu semandturT.

tura si coloniale si in export de cereale si vite. Sunt 7 comercianti,

Veniturile com. sunt de 5212

leT, iar cheltuelile de 4915 la
Sunt 296 contribuabilT.

Drumurile sunt toate comunale si duc la satele apropiate : Cogealac, Peletlia, Duimgi, Casap-Chioi si Potur.
Bisericd este una singurA, or-

preot, I cintdret si 1 paracliser.

Sunt 2 §colT : una a comuneT cu I invAtItor, I invdtAtoare, 120 elevI inscrisT (68 bAetT, 52 fete) si alta catolicA.

Apele, carr udd com., sunt : piriul Duimgi, la S., trece prin satul Diimgi; are malurT inalte; se varsd In lacul Tuzla. Valea
Cara-Nasuf, la N., trece prin satul Cara-Nasuf. BAlt1 sunt : Sinoe la S.-E., Cara-Nasuf la S.-E., Tuzla la S. si dottA miel lacut-1 la S.-V. formate de piriul Duimgi.
CAtunele carl o formeazA sunt :

todoxa, ziditd, in 1879, de locuitorT ; are hramul Sf. Methodiu

si Ciril ; posedd io hectare pamint ;

e deservia de I preot

si un cintaret.

coll sunt doul, una in fiecare cAt. ; ambele sunt fundate de locuitorT ; ati cite un invAtdtor, io hect. ; 82 elevl inscrisT.
Comuna e vechiA. Este funda-

Cara - Murat I, punct militar,
in Dobrogea, la o indltime de
118.15 m. d'asupra nivelului MOriT-Negre.

Cara - Murat II, punct militar, In Dobrogea, la o indltime de
107.30 m. d'as ipra niveluluT MdriT-Negre.

Cara-Nasuf la N.-E., resedinta,
pe piriul cu acelasT nume ; Duim-

td in secolul trecut de TurcT, carT s'ati retras in mare parte in locul lor aii venit BulgariI.
Cara-Nasuf, sat, in jud. Tulcea, pl. Istrulur, cdt. de resedintd al
com. rur. Cara-Nasuf, asezat in

gi, la 5 kil. spre S.-V., pe piriul
Dulingi.

Cara-Murat-Tepe, deal, in judetul Constanta, pl. Constanta, pe teritoriul comunelor Pazarli si Cara.Murat. Este maT mult o prelungire esticA a dealuluT Bilarlar, desfAcindu-se din virful
Cara-Tepe (177 m.) ; se indreap-

Intinderea comuneT este de 8215 hect, din mil* 120 hect.
ocupate de vetrele satelor, 5500
hect. ale locuitorilor si 2585 hect. ale statuluT. Populatiunea este amestecatd.

partea de S.-E. a pl4eT si in
cea de N.-E. a comuneT, pe am-

bele malurr ale piriuluT CaraNasuf. Intinderea satuluT este de 75 hect. Populatia e formatA de

Sunt 310 familif Cu 1336 SUflete, din carT 322 bArbatr, 305 femeT, 709 copil. Dupl nationalitAtT sunt : 23 RominT, 1095 Bulgarl, 203 TAtarT, 6 GrecT, 2 ArmenT si 7 EvreT. Calitatea pamintuluT este In general bunA pentru agricultura. S'a0 cultivat 3991 hect,; res-

t1 spre E., d'alungul piriuluT Esther, pAnA aproape de apa
TasAul. Domina satul Esther, asezat la poalele sale nordice, satul Cara,Murat si doud drumurT

TurcT, TAtarr si BulgarT. Sunt 105 aman', cu 540 suflete. Spre
S -E. de comuna* se afld ramurile vecheT cetAtT grecestI Istropolis.

ce pleacä unul la Cara -Murat si altul la Medjidia.
Cara - Nasuf, com. rur., situatA in partea sud-esticd a judetuluT Tulcea si a plAser Istrul, tina malul vestic al bOltif Sinoe.
i16760, Mal Oil Dig$01441* (voulp cslic. I vi, 41

Cara-Nasuf, deal, in jud. Tulcea, pl. IstruluT, pe teritoriul comunef Cara-Nasuf. Este maT mult
o prelungire esticd a culmeT Hai-

tul din suprafata comuner este
ocupatA de : stuf, bAltI si mlasUn!.

Din, brAzdind partea de S. a
pldseT si pe cea de N.-E. a comune!. Ultimele sale ramificatiunI se termina Haga tArmiT
23

In com. sunt 189 plugarT, cu 115 plugurl. Vitele, in numdr de

www.dacoromanica.ro

CARA-NA SIN

178

CARA-OMER

1A-sed al* laculuI Sinoe. E talat

Culmile Cara-Ornen la V.-N.

ta numele de Cerchez-Chioi-Cu-

de drumul comunal Sari-IurtCara-Nasuf. Are o Inaltime de 104 m. Este presärat cu o multime de movile, intre carr Caba-Iuc (56 m.) e cea mal Malta.

si la interior si Muraci la E. si
S. brazdeazä teritoriul comu neT ;

mal intinsä dintre toate comunele din judetul Constanta. Principalele dealurl sunt : Docuzaci (193 m.), Dealul-Morif (170 m.),

lac, trecInd prin satul CerchezChioi, apoI cel de Calfa-ChioiCeair, trecind prin satul Calla si in urma cel de Sarapcea, tre-

cind prin satul Cialmagea si
deschizindu-se In valea Demir-

E acoperit cu semanaturf
izlazurI.

si

Cara-Nasuf, pitifi, In jud. Tulcea, pl. Istrulul, pe teritoriul comuneI rur. Cara-Nasuf. IsI la nas-

la S.-V.; Malcoci-Mazarlt (176 ni.), Curu-Bair (168 m.), la N.V. ; Cavadas-, cu vIrful Ghiuvenli-Nord (155 m.), Cara-Sulac - Bair, cu vIrful Ghluvenli-

cea. Brazdeaza comuna la V. Malurile sale sunt in general
Inalte si stincoase. Valea Afi-

tere din poalele sudice ale dealuluI cu acelasI nume ; se indreapta spre E., avInd o directhine generan. de la V. spre E., udind partea sudica a plaseI si cea de mijloc a comuner ; trece prin satul Cara-Nasuf, curgind pe la poalele sudice ale dealulur Cara-Nasuf, si, dupd 3 kil. de curs, se varsa in iezerul Sinoe, ceva mal' spre E. de satul
Cara-Nasuf.

Est (14r m.), la Nord ; CoruSirti (152 in.) si Cara-Cuiuc Bair, cu Virful Cheragi (136 m.)

la E. Prin interiorul comunel
sunt dealurile: MezarlIc-Bair, de natura. stIncoasa, Sari-Bair (140 m.), Mezarlic (164 m.), acestea spre partea nordica ; dealurile :
Bair-Mezarlic (187 m.), MamuzliBair (I 80 m.), Alibei-Chioi, Mezarric (170 m.), Alibei-Chioi-Bair

ghinea Incepe sub numele de valea Dere-Chioi, la pe urma pe cel de Alibi - Chioi - Ceair, trecind pe 'higa satul AlibiChioi, in una de Valea-Cisler, treclnd pe litiga cIsla AlibiChioi si in fine pe cel de Afighinea, brazdi ad interiorul comuneI, Valea Ghiuvenli sad

Mangad, trece prin satul Ghiuvenli, brazdeaza comuna la N.

Valea Chior - Cui o strabate
prin interior; valea Daulu-Chioi,

(163 m.), Cara- Omer- Bair cu
vIrful Ghiuvenli II (152 m.), Me-

care la mar la vale numele
de valea Sirti, trecInd prin satul Daulu-Chioi, o brazdeaza la E. si S.-E. Valea Cara-Omer primind pe senga valea Luci,
Ghiolgiul si lzvoruluT, trece prin satul Cara-Ornen si fi strabate

Cara-Omer, com. rur., in judetul Constanta, pl. Mangalia. Este asezata in partea meri-

dionala a judetuluI, la 64 kil.
spre S.-V. de orasul Constanta,

zarlic-Bair (158 m.), acestea in partea centran.; dealurile: DereChioi-Bair (182 in.), Bair-Itauc (140 m.), Cara-Omer (170 m.),

in partea meridionall
Culmea Muraci e reprezentata prin dealurile : Egi-Iuiuc, cu Virful Cheragi 11 (123 m.) ; Mezan

capitala districtuld, si In partea vestiel a plaseI, la 50 kil. spre V. de oräselul Mangalia,
resedinta el'.

la S. Clima comuna este excesi-

lic-Sirti (128 m.) si Murfatcea-

va, din pricina lipser de padurI si adaposturT oferite de
dealurr ; vara este arzAtoare qi rare-orr pupa temperatl de vin-

Se margineste la N. cu comunele rurale Carvaclar si Enghez, despärendu-se de cea d'inOla prin dealul Cavaclar, de cea

Cairac (140 in.), toate in spre
S.-V., avind acelasr aspect ca si cele ale culmeI Cara - Omer. Movile sunt numeroase ; unele Inalte marl, servind probabil ca

d'a doua prin dealul Cara - Suluc-Bair ; la S. cu Bulgaria, de

care o desparte dealurile Docuzair si Muraci ; la E. cu comunele Hazaplar si Sarighiol, despá'rtind-o de cea d'hiela, dealul

puncte de observare si orientare; toate sunt artificiale ; ele sunt raspindite pe toata suprafatateritoriuluT. Principalele su nt :

turile ce sutiá din spre mare; iarna e aspa, guvernan fiind de vIntul dominant, recele si gerosul crivat (N. - E.). Ploae cade putina si puturile trebuesc sapate la adIncimr foarte
marT.

Ghiuvenli, si de cea d'a doua
dealurile Egiluitic si MurtfaceaBair ; la V. cu comunele BairamDede si Hairam - Chioi (pl. Silistra-Noul), separindu-se de prima prin dealul Docuzaci, de secunda, prin dealurile Sari si Curu-Bair.

Movila-Mare (200 m.), pe hotarul spre Bulgaria, la S.-V.; BallIuc (182 m.), tot la S.-V.; Che-

Catunele, carl compun

co-

muna, sunt noua si anume 1
Cara-Omer, asezat In partea me-

ragi (130 m.) la E. Principalele va sunt : Docuzaci la V., trecInd prin satul Docuzaci, cu maluif Inalte si pe alocurea pietroase. Valea
Calfa-Chioi, care la inceputpoar-

ridionala a comuneT, pe valea
Cara-Omer, futre dealurile CaraOmer la S.-V., Alibi-Chioi-Bair la N.-V., Cara-Omer-Bair la N.-E.

si Mezarlic-Bair la E. s'i S.-E.; Ghiuvenli, In partea septentrio-

www.dacoromanica.ro

CARA-OMER

179

CARA-OMER-BAIR

nala a comuna, la 7 kil. spre
N. de resedinta, pe valea Ghiuvenli, filtre dealurile Cavaclar la V., Constrti la S., CarasulucBair la N.-E. si Ghiuvenli la N.; Cauli-Cicur (groapa singe-

allí

de jur - imprejur morT de

vInt.

spre Nord. La Cara- O mer e un biuroti vamal, avind
kil.

In anul 1895, populatiunea era
de 443 fam., CU 2079 suflete, partita dupa cum urmeaza.: Dupa sex : 1159 barbatT si 920 femeI ;

de sucursale biurourile din Hirsoya i Rasova. Biuroul din Cara-

Omer a fost infiintat In anul
1894 (Aprilie). Pe ultimul exer-

roasa) in partea meridionall a ComuneT, la 4 kil. spre S.-E. de resedinta, pe vaile Iurtluc Cauli-Cicur, intre dea/urile
Mezarlic-Bair la N.-V., Caulicum

dupa starea civila : 1152 necasatoritl, 850 casatoritl si 77 vadulif ; dupa instructie : 118 stiind carte si 1961 ne stind ; dupa

cithl financiar a produs un venit de leI 4430, importindu-se
marfurT pentru 43466 leT si ex-

religie : 906 ortodoxI, 126 catolicT

la N., Surtluc-Bair la S. si Mufatcea-Cairac la S.-E.; Daulu-

i 1047 mahometanI; dupa

portindu-se pentru 168564 Suprafata totala a comuner e de 23340 hect., cea mal intinsa

profesiunT :

823 agricultorl

si

din tot judetul, din carl: 191
hect. ocupate de vatra satuluT
cu 323 case, lar restul de 23149 hect. impartit futre stat cu proprietariT carT posea. 44886 hectare si locuitoriT carr ají 18263 hectare.

Chioi in partea estica a com.,
la 5 kil. spre S.-E. de resedinta, pe valea Daulu-Chioi, filtre dealurile Mezarlic-Bair la E., Mur-

meseriasT, 14 comerciantl, 4 in-

dustrial si ¡o cu diferite alte
profesiunr; sunt 851 contrib. Dupa statistica din 1896-97 sunt in comuna 820 familiI, cu 3067 suflete. In comuna sunt 2 bisericT catolice si 4 geamiT. In ceea-ce priveste calitatea
pamintuluT, cele 23340 hect. ale

fatcea-Bair la S. si Eg-uiuc la N.; Calfa-Chioi, in partea vesticä a com., la io kil. spre N.-V. de resedinta, pe valea Calfa, la
poalele pietroaselor dealurT Mal-

Budgetul este de 16115 leT,
95 banT la veniturI 51 5349 le1, 16 banI la cheltuell. CM de comunicatie sunt calle judetene : Para-Chioi-Mangalia,

coci, Mezarlic la V. si Mezarlic-Bair la E.; Mamuzli, in partea vestid a comuneT, la 9 kil. spre

comunei se impart ast-fel: 191 hect. loe neproductiv, ocupate

trecind prin satul Ghiuvenli, la
N.; soseaua Cara-Omer-Mangalia ; drumurT comunale la Ha-

N.-V. de resedinta, pe valea
Calfa-Chioi, futre dealurile Do-

cuzaci la V. si Mamuzli la E.; Alibi-Chioi, in partea centrall a

kil. spre N.-V. de resedinta, pe vaile asta si
comuneT, la
5

de vatra satuluT; 23149 hect. loe productiv, din carn 13936 hect. loc cultivabil (3773 hect. ale statuluT cu proprietarl si 10173 hect. ale locuitorilor) ; 4613 hect. loe necultivat, ale
locuitorilor ; 4600 hect. izlaz, din

zaplar, Chiragi, Bairam-Dede, Cavaclar, Sari - Ghiol, Topraisari.

Alibi-Chioi, intre dealurile AlibiChioi la V. si Alibi-Chioi-Bair la

Cara-Omer, deal, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul comuneT rurale Cara-Omer, situat In partea vestica a plaseT

care 1113 hect. ale statuluT cu
proprietariT si 3487 hect. ale locuitorilor. In comuna sunt 823 plugarT, casi aU 322 plugurr (302 Cu bol,

E. Cerchez-Chioi, in partea meridionall a pla5el, la 9 kil. spre

V. de resedinta, pe valea Cerchez-Chioi, la poalele pietroaselor dealurT Bair-Mezarlic la E. dealul Bai la V.; Deru-Chioi, tot in partea meridionala a com., la 912 kil. spre V. de resedinta, pe valea Des-Chioi i la poalele stincoaselor dealurI DesChioi la E. si Dealul-MoriT la V. Docuzaci satI Docuz-Aci, in partea vestica, la 12 kil. spre V. de

to cu cal) 448 care si clrute,
(139 Cu boT, 309 cu cal), i ma-

si cea de S.-V. a com. Se desface din dealul Bair-Iuiuc, Intinzindu-se printre valle IuciGhiolgiu si Valea-IzvoruluT. Este

sita de treerat cu aburI, 4 masinT de semanat, 4 masinI de secerat, i masina de batut porumb, IO grape de fier si 3 masinT de vinturat. Sunt In comuna 65 puturT. LocuitoriT ad 9194

acoperit

Cu

verdeata. Are o

inaltime de 16o m. Pe muchea dealuluI merge drumul CaraOmer-Dere-Chioi si altul ce mer-

ge in Bulgaria.

resedinta, pe valea Docuzaci, inconjurat de toate partile de dealul Docuzaci. Casete acestor sate sunt asezate in jurul
bisericelor sail geamiilor, in cite doua san treI grupurT, mal toate

capete de vite, din caff : 1025 caT, 2135 bol, 94 bivolT, 6271 oT, 86 capre si 583 porcf. Comertul este activ, in comuna fiind vama de export si import spre Bulgaria. Gara mal apropiatA este Murtfatlar la 50

Cara-Omer-Bair, deal, judetul
Constanta, in pl. Mangalia, pe teritoriul comuneT Cara-Omer.

Se desface din AlibiChioi, din punctul Ghiuvenli II (152) ; se intinde spre S., tuteo directie generala de la N.-V.

dealul

www.dacoromanica.ro

CARA-ORMAN

180

CARA-ORMAN

spre S.-E., brazdind partea vestica a piase si cea estica a comunel. Se prelungeste spre S. Cu dealul Mezarlic-Bair, de pe lingd satul Cara-Omer. Pe mu-

tr'o directiune generall spre E., urmeaza bratul Sulina, pana la mila No. 7, de unde am plecat.

Forma lur este foarte neregulata.. Lungimea perimetrulur este de peste 150 kilometri.

hect.), din carr 30 kil. patrall (3000 hect.) ocupate de lacurr s'i baltr, 45 kil. patratr (4500 hect.) pamint solid, lar restul
de 325 kil. patratT (32500 hectare) sunt ocupate cu stuf, parte mlastinos, parte uscat. Din cele 4500 hect. pAmint solid: 180o hect. apartin statulur (padurea Cara-Orman, ce are aceasta intindere) ; restul de 25oo hect, apartine locuitorilor, din carr ioo hect. sunt ocupate de vatra satuld cu gradinile si locurile cultivabile. Cele-l'alte, gradinr ca: gradina Rosu, Gradina-Ivancir,
Lumina, sunt neproductive, fiind

chea lur merg drumurile comunale de la Cara- Omer la
Ghiuvenli si Mustafaci. Este acoperit cu semanaturr.

La N. com. se invecineste cu
com. urb. Chilia-Vechie si cu cea

rurala Satul-Noa, despartita

fi-

Cara - Orman, com, rur., in pl. Sulina, jud. Tulcea, situata in
putea esticA a judetulur, la Ioo

id de ambele prin bratul Sulina ; la E. cu comuna urbana
Sulina; la S. cu com. SE Gheor-

ghe (sati Catirlez) si la V. cu
com. Moru-Ghiol, de care se des-

kil. spre E. de orasul Tulcea,
capitala judetulur, si in partea centrala a pldser, la 35 kil. spre V. de orasul Sulina, resedinta
p las d.

parte prin girla Litcovul.
In general terenul nu e ridicat mult de asupra nivelulur Mari;
une-orr e maT jos ca acela al bra-

Numele saa turcesc, lnseamna Padurea - Neagra, din cauza intunecimer padurer seculare care poarta acelasT nume si care se

telor Sulina si Sf. Gheorghe, de unde inundatiT foarte dese. Apele carT o uda sunt : Bra-

acoperite Cu nisip. Populatiunea este ruseasca, a-

farl de 4 Rominr, 3 Ovrel, 1
Tigan si ¡5 Lipovenr. Sunt 96 familif, cu 649 suflete, din carT 226

tul-Sulina la N. si Bratul-Sfin-

afla pe teritoriul sal. Hotarul saa amanuntit este
acesta: Incepe din bratul Sulina,

tul Gheorghe la Sud. Sunt si
multe girle, ce servesc de scurgere multelor si intinselor lacurr,

de la mila No. 7; se indreapta spre S.-E., in o linie mal continua., pana ce dä. de Glrla -Irnputita, ce o urmeazà pAnd la
varsarea el In Marea-Neagrà, la mila marina No. 7; merge spre S., pe malul Mard, pana la mila

de carT intreaga delta a Dunarer este presdrata. Asa avem : Orla Litcovul la V., Girla-Imputita la E., gira Tudor-Vdtaful spre E. Baltile ocupa o mare
parte din teritoriul comuner Balta

barbar, 229 femer, 194 copa (109 110 si 85 fete), vAduvf 3, neinsurati 17. Contribuabill sunt 78.
In com. e o bisericA, Cu hramul SE Dumitru, ziditA in 1875 de locuitorf, cu z preot, un ctntAret, cu un venit de 1200 ler ; o

No. 8, de unde o la spre S.V., de alungul grindului Ivancia, pana dà in bratul SfintulGheorghe linga. cherhaneaua (Ivancea-Noua) Ermalaiul; de aci

Obretin se afla la Nord-Vest, si se scurge In bratul Sulina ;
lacurile Ciubida si Gorgostel sunt

la V. si se scurg in gira Litcovul ; lacul Erenciuc, la S., se

scurge in bratul SE Gheorghe.
Mal sunt bAltile : Puiul, Puiuletul, Lumina, Potcoava, Rosul si

trece Dundrea (bratul SfintulGheorghe) si urmind cel-l'alt mal

(drept), se intortocheazA dupa
toate
sinuozitatile meandrulur

brat, avind o directiune generala spre Nord-Vest, pana in dreptul gurd girler I,itcovul ,
lingd punctul trigonometric Par-

Rosuletul, ce comunica una cu alta si ati o varsare comuna in Girla- Imputita, ocupind partea
centrala' si estica a comuner. La-

scoala, fundata in 1881, facuta din stuf si valltucT. Are un invatator, 71 elevT inscrisr, 41 baeti si 30 fete. Calitatea pamintulur e mediocra. Nisip este mult ; pasuni sunt prin padurea Cara-Orman. Din cele ZOO hect. pAmint liber, numat 30 hect. sunt cultivate cu secara. Locuitorir au 4120 capete de vite, din carr: 2000 bol si yac!, 1900 of, 6o cal, io capre si 150

curile Porcul si Porculoiul, la

vuloc. De ad, intr'o directiune generala spre Nord, urmeazd
Orla Litcovul, pana la lacul Ciu-

N. se scurg tot in Girla-Imputita. Stuful ocupa 710 din teritoriul comuner, care in cele mar multe locurT este m165tinos. Comuna este formata dintfun singur sat. Intinderea er totala se ridicA la 400 kil. patratT (saa 40000

pon!. Sunt 3 morr pe apA ; 2 bacanii si 1 &duma.. Budgetul comuner este de
3200 leT la veniturr si 3000 ler la cheltuelr. Cal de comunicatie sunt drumurile comunale, ce duc de la com, la orasele Chilla - Vechie, Sulina, Mahmudia si la com, in-

bida, de unde o pArasqte, pen-

tru a inconjura lacul Obretinul s'i a se opri in bratul Sulina la mila No. 22. De ad, in-

www.dacoromanica.ro

CARA-ORMAN

181

CARA-TEPE-BA1R

vecinate : Cadirlez, SE Gheor-

mijlocul una bande lungT de
nisip si pietris.

ghe, Moru-Ghiol si Satul-Noti.

Comuna aceasta s'a fundat
acum 80 anT, pe timpul Turcilor, din privilegiatT. La inceput
traiati aci si CerchezT ce jefuiati

Cara-Suhat, lac, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul comuneT urb. Mahmudia, situat in par-

Cara-Orman-Copac, tuna trigonometric de observatie, de rangul al 3-lea, in judetul Tulcea, plasa Sulina, comuna Cara-Orman, pe grindul Cara-Orman, in partea nordica, in mijlocul une padurT. Are 2.7 m.
inaltime.

corabiile pe malul Marif si se
intorceaa Cu prazile acasa. Mal" tirziti ad venit si marea maiori-

tea nordica a piase si cea vestica a comuna Este format de una din revärsdrile anterioare
ale bratuluT SE Gheorghe, litiga

care e asezat si cu care comunica prin 7 micT girlite. Are o
formä lunguiata si inconjurat de

tate de Rusif ce s'ad contopit
cu el'.

Cara-Orman, grind, sati loc ridicat de-asupra stufuld inconjurator, in jud. Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul com. rur. Ca-

Cara-Peletlic-Artasi, deal, in
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,

toate partile cu stuf. Din el pleaca eirla Marchel, care se pierde inteun lac spre rdsärit. Are o intindere de 115 hect.
Produce peste bun, care e pescuit de locuitoriI din satul Cara-Suhat.

ra-Orman. Incepe nu departe de bratul Sulina, din dreptul
mileI No. i 5; se indreapta spre S., ldrgindu-se din ce in ce, terminindu-se prin mal multe prclungirT, aproape de bratul SE Gheorghe. Are o lungime maxima. de 14 kil., o latime medie

pe teritoriul comunelor rur. Para-Chioi si Regep-Cuiusu. Se desface din dealul Siran-CulacBair. Se intinde spre S., avind o directiune generala de la N.V. spre S.-E., printre valle SarpOrman-Ceair si Ghiuvenli-Ceair.

Cara-Suhat, virf de deal, in judetul Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul com. rur. Bes-Tepe. E si-

de 4 kil. si o intindere totala
de 25 kil. patrati sad 2500 hect. E unul din cele mal marI grindurr ale judetuluI, al doilea dupa Chilla. In partea esticä este asezat satul Cara-Orman ; in partea sud-vestica este situat
satul Li tcov ; in interiorul luI,

Brazdeaza partea de S. a plasel si pe cea de V. a comunelor. Are 155 m. inaltime. Pe muchea luf 'merge hotarul DobrogeT spre Bulgaria. Este acopen it cu finete si padurT, intre carT insemnam padurea Chirislic-Orman.

tuat in partea centrall a plaser

si cea vestica a comuneI, pe
malul drept al bratuluT SE Gheor-

ghe, 'in dreptul satuluI Cara-

Suhat. Este un virf nordic al
dealuluI Ciuciuc-Beili. Are 45 m. inaltime. E punct trigonomefrie de observatie, de rangul al
3-lea, dominind bratul pe o mare intindere.

Cara-Suhat, sat, judetul Tulcea, com. urb. Mahmudia, situat pe
malul siing al bratulur SE Gheor-

pe o intindere de 1800 hect.
se intinde padurea Cara-Orman.

Restul din teritorid (150 hect.) e parte productiv, parte cu pasuni si locuri r.eproductive, acoperite cu nisip, mal cu seama la Vest. Este strabatut de drumurile comunale Cara-OrmanLitcov-Ivancea. Se ridica pana la o inaltime de 4 m. d'asupra
stufului ce-1 inconjoara de toate partile.

ghe, in partea nordica a plaseT si in cea nord-vestica a orasu-

Cara-Tepe-Bair, a'eal insemnat in jud. Tulcea, pl. Istrulur, pe
teritoriul comuneT Tocsof si al cát. Chirislic. Este o prelungire

lur, la 3 kil. spre V. de resedinta. Populatia se compune din 32 familiT, cu 147 suflete, din carr 3 RominT si 1.44 RusT. Ocupatia lor este pescarla in Du-

a dealulul Bes-Tepe, din jud.
Constanta. Se indreapta spre E.,

avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind par-

nare si in lacul Cara-Suhat.

tea sud-vestica a plasei si a comunef; se intinde de-alungul piriuluT Casimcea, pe dreapta luT. E stincos. Linga. satul Chirislic, formeaza, impreunä cu ChirislicBair, o vale frumoasa (vezT Chi-

Cara-Suhat, sat, adunaturä de
colibe pescarestI, in judetul Tul-

Cara-Orman, punct trigonomefrie de observatie, de I-iul rang, avind 4.25 m., situat in judetul

cea, plasa Tulcea, pe teritoriul com. Bes-Tepe, pe malul sting al bratuluT SE Gheorghe, situat

la 4 kil. spre N.-V. de satul
Bes-Tepe, in fata dealuluT CaraSuhat. Are 15 familif, Cu 52 suflete, totT RusT, ocupindu-se cu pescarla.

Tulcea, pl. Sulina, com. CaraOrman, in partea vestica a plaseT si cea sud-estica a comuna',

rislic-Bair). Se ridica pana la o inaltime de 170 m. E punct trigonometric de observatiune de rangul al 3-lea. Domina asupra satulur Chirislic si asupra vaeT
piriuluT Casimcea. Este acoperit

pe grindul cu acelasT nume, in

www.dacoromanica.ro

CARA-UtiA

182

CARACALUL

numar Cu finete

i

päsuni. Pe

muchea-T merge drumul comunal Chirislic-Ghelinge (Constanta).

unul din cele mal vechr orase ale tara E situat pe doul dealurr si o vale. Se
manati
i

compune din : Centrul orasu-

i esirea din oras se face prin 14 bariere, din carT mal principale sunt : a soseler cAtre CarpatT, a Cezienilor, a

trarea

Cara-Uba, movilil, in jud. Constanta, asezatA in partea nordicA

luT

i urmAtoarele despArtirr:

Boldul, spre Vest, locuitl de
agricultorl i cdrAusT, Tirgul-de-

Liicenilor, a Craiover, a Dobroslovenilor, a BArbiciulur, Redea,

a plAser Constanta si a comuner Cicricci, pe muchea dealulur

Afarl, Protoseni, Sf. loan, Sf.
Gheorghe si SE Nicolae. E departe de DunAre de 42 kil., socotit pe linia ferad. Este la 185 kil. depArtare de Riul-Vadulur
(frontier1),

Palaz. Este naturad, a servit ca punct de orientare. Are o indltime de iox ni., dominind prin inAltimea sa pirlul Casimcea, satul Palaz si drumul national
Tulcea-Babadag-Constanta.

la 54 kil. spre E.

Carabanul, glrlâ, izvoreste din
muntil com. Tesila, plaiul Pelesul, jud. Prahova, curge de la

de Craiova si In mare apropiere (lo kil.) de vArsarea Tesluiultif In Olt. Altitudinea terenuluT este

Gramnea, Pirscovul, a Celariulur, a Bechetulur, a Corabier, a Izlazulur si a Stoenestilor. In mijlocul orasulur se ?l'altA palatul administrativ al jud. Romanati (1871), o clAdire fruinoasà, in care se afll instalate; Prefectura judetulur, comitetul
permanent, cu consiliul judetean,

tribunalul de I-a instand, parchetul tribunalulur, cabinetul judecAtorulur de instructie, medi-

de 138 m. d'asupra nivelulur
märir.

E. spre V. si se varsA In riul
Doftana, pe malul sting, tot in raionul com. Tesila.

Orasul Caracal e strAbatut prin mijloc de riusorul Caracalul,
canalizat si care curge dintr'un elesteri mare din spre V., pentru a se vdrsa, dupA esirea din

cul primar cu serviciul sanitar al judetulur cu serviciul sla, o
judecAtorie de ocol, corpul portAreilor, etc.

Carabanul, munte, ce serveste
de izlaz, in partea de E. a com. Tesila, pl. Pelesul, judetul Peahoya.

oras spre E. in altul mai mic.
Terenul orasulur este putin acci-

Carabanul-cu-Boia, trup de pa-dure a statuluT, pendinte de comuna Tesila, pl. Pelesul, judetul Prahova, care, impreund cu trupurile : Gilma, Lacurile - cuRusul, Rusul-d.-j., Prislopul, Podurile si Virful-Negrasulur, formeazd pAdurea Tesila, de 5000 hectare.

dentat i pAmintul din care se compune e argilos. Intinderea stradelor cu pavagiti ce sunt in
circulatie e de 12441 in. lineal%

AlAturr, spre E. este localul PrimArieT, unde mar e instalad politia, perceptia comunalA, serviciul tecnic si o iudecAtorie de
ocol.

In fata de Nord a pala-

tulur administrativ se afla GrA-

si a soselelor de 5040

m. Cele mal principale strade
sunt: BrAtulesti, LibertAter, Mi, Izlazul, Rozaliile, Carpatir , Nordulur, Liliecilor, , Privighetorilor, Traian, GAreT, Justitier, Craiover, Filipescu, Ca-

dina PublicA, bine intretinutl, cu arborl i florT. In mijlocul eT se inaltA statua Ceres. Politia se compune din i politaiu, i comisar-director, 2 comisan l de sectir, z comisar special al gArif, 2 sub-comisarT agent special al sigurantel ;

rol I, Anton Caracala, Unirer,

Carabetul, deal, situat in Sudul
com. Bughiile, pl. Teleajenul, ju-

cu un efectiv de 55 sergentl.
Cheltuelile comunel pentru a-

dqul Prahova.

Encea, Izvoarelor, Bulevardul Regina Elisabeta, Calea Plevner, Calea nationalA Rimnicul-Vilcel-

cest serviciu sunt de 46090
ler.

Carabetul, pise, com. Bughiile, plaiul Teleajenul, judetul Peahoya.

Corabia, etc. etc. Piete sunt : Mata Unirer, Piateta S-tul Aposta', Plata de t'Asurr,

Putin mat la N., pe punctul cel mai ridicat al orasului, se
aflA turnul de observare pentru
incenditl i putin mar la Nord

Plata de

pasArT,

Piata-

Carabulea, moard de apti,
Dolj.

Mare (cu 26 maghernitr), Piapl.

Jiul-d.-j., com. Sadova, judetul

Caracalul, com. urbana', a§ezatil in mijlocul plAseT Ocolul, jud. Romanati, capitala judetul Ro-

ta grAdiner publice, etc. Orasul e impArtit in douà sectiunT. Sectiunea I coprinde suburbiile Potroseni, Tirgul-de-AfarA, Tirgul-din-Nluntru i Sf. Nicolae ; Sectia II a coprinde suburbiile Sf. Ion si Boldu. In-

cazarma pompierilor. Serviciul pompierilor se compune din 20 pompierr, 10 sacagir, 3 vizitir la pompe i 4 cosarr; sunt 2I cal; 2 pompe marl, 5 pompe miel, z saca rnare, IO miel
bric.

In Caracal e un spital al ju-

www.dacoromanica.ro

CARA.CALUL

183

CARACALUL

detuluT cu 30 paturT, instalat in cladirea sa proprie ; poarta numele donatoareT, Esmeralda VlAdoianu; pentru procurarea de rnedicamente sunt doug farmaciT.

Pentru com. col.

I 195

bacanT, tinichigii, fierarT, vinza-

/
o
o

II 615 (dir.) II 604 (ind.)

toril' de lemne, etc.

Are o statiune de cale fierata, care unepte Corabia cu R.-

Pentru camera de comerciti : 93 din ora p pi 228 din alegatorI judet.
EligibilT la

trecind pe la Est de
Caracal.

Serviciul sanitar al com. se
compune din r medic, r vaccinator pi 2 moape. In Caracal se mal afla: o sectiune de observarT meteorologice, un biuroti telegrafopoptal, o casa de credit agricol, casieria judeteana, cu o sectiune a CaseT de Economie, repedinta subprefectureT pl. Ocolul, dota tipografiT, trel librariT pi un stabiliment de baT. Administratia

Senat sunt

19

Ad se face, In fie-care LunT,

persoane.

bilciil de saptamina unde se
desfac producte, vite, etc. Mal sunt i 4 bilciurl anuale pi anume :

Caracalul are 2250 case de
locuit, din carT un numar mare de bordee, maT ales in sectiunile ru-

unul la 9 Martie, care

rale. Sunt 4 hanurT, 6 hotelurT,
8 birturT, 70 circiumT,Io bacanir,

tine 3 zile, infiintat in 1870 de
consiliul judetean, pe proprieta-

5 cazinurT, 14 cazane de facut
rachiti, t cazan pentru sapun, 7 tabacariT, 12 fabricT de cara-

tea com.; al 2-lea la Duminica
Floriilor pi care tine 3 zile, s'a in-

fiintat la 1873, tot de consiliul
judetean ; al 3-lea, la 23 Aprilie,

midarie, 4 de luminarT, 2 morl

comunall o exerciteaza primarul, Cu 2 ajutoare i consiliul co-

cu abur pi 4 pe apd, din care
treT spre V. de ora p pi una spre

tine 3 zile

i

functioneaza de

munal. Iluminatul se face prin 472 lampT cu petroleil, costind
pe comuna fie-care lampa anual Id 37.85. Populatiunea orapuluT Caracal s'a ridicat la recensamintul din
1894 la 11690 locuitorT, din carT

E. lingd abatoriti.
Numarul vitelor marT i micT

din comuna este de 6618, din

50 de anT ; al 4-lea, la Duminica Rusaliilor, care sine lo zile, este de asemenea vechiù. Toate se fac pe proprietatea comuneT,

carf: moo cal, 800 bol, moo
vacT, 2018 bivolf, 1100 oI i 700

care percepe taxele.
Budgetul veniturilor pi al chel-

porcI. Sunt 2500 duzI pentru
crepterea gindacilor de mdtasa. Orapenif se aprovizioneaza cu cele necesare pentru nutriment din piala tirguluT din centru/ orapulur pi din plata de carne pi zarzavaturl de Haga riti.

tuelilor pe anul 1898-99 este de 370200 leT. Cu 12 anT in
urma (1886-87) budgetul de veniturT i cheltuell era numar de leT 162632. Municipalitatea orapuluT Ca-

844 populatie flotanta, restul
stabild.

Dupa cetatenie sunt: 11723
cetatenT rominT, 434 supupT altor tarT, 133 nesupupT nicT uneT protectiunT ; dupd religiune

In cursul anula 1897

s'al:1

11217 ortodoxI, 209 catolicT,
protestantr, luteranT, etc. 32 mahometanT, 230 mozaicI, 2 de alte

taiat la abatoriul comunal 1587 vite marl cornute i anume: 777 boT, 421 vacT, 36 minzatI,
744 minzate, 43 viteT, 37 vitele, bivolT, 31 bivolite pi 36 malacT.

racal are datorif contractate la Casa de depunerT, consemnatiunT i economie in valoare de
400000 ler. Orapul Caracal posedä filtre

religiuni; 3496 ptiti carte, 8194
nu ptiu.

altele urmatoarele proprietatl : GrAdina publica, Piata - Mare
(cu hala), Piata-UnireT, cazarma

Populatia ora5uluT e in creptere ;

in anul 1897, registrele

S'ati Wat de asemenea d'ara'
din abatoriti : 1890 or, berbecT capre ; 3830 miel pi 442
porcT.

stareT civile arata un exceden t de 36 nascutT.

In cursul anuluT 1897, s'ati
inregistrat la oficiul starel civile urmitoarele acte : 465 napterf, 429 mortf, 71 casatoriT pi
4 divorturT.

pompierilor, piata din fata diner publice, uil teatru in coastructiune, locul pe care se face tirgul saptamtnal, observatoriul
de incendiO, abatoriul, platoul pe care se fac bilciurile, spitalul de

Locuitorif se ocupa cu comerciul i industrid. Comerciul mal principal consta in cumpararea de producte pen-

holericI, piateta dintre stradele
CrinuluT pi Rosetti, un loc rezer-

In Caracal sunt alegatorT:
Pentru Senat coleg. I 234
o

tru export, pi in vinderea vitelor.

Pentru Camera

o

II 400 I 452

»11 590
* III 7150

MaT sunt cojocati, carl fac cojoace frumoase cu florT ce seamana mult cU ale Vrincenilor, cizmarT, croitorT, brapovenT,

vat pentru parc situat intre gara pi ora, un domeniO compus din 4661 pogoane, un loe al viilor manastirept1 situate pe poseaua CorabieT, diferite localurT pcolare, etc.

www.dacoromanica.ro

CARACALUL

184

CARACALUL

Biuroul telegrafo-postal a pro-

dus in anal 1897 suma de ler 44461 la, i anume 32185 leT
din posta, 12149 leT din telegraf

de un proestos, dependinte de Eparhia Rimniculd (Noul - Severin). Cele 12 bisericT ale orasuld sunt I. Sfintul loan, cladit la anul 1768 de jupin Serban Cojocarul din Craiova ;

si anume : una in suburbia Bol-

si 126 lei 75 banT din telefon.
Aci e resedinta until regiment de infanterie si a unuT regiment
(II)

dul si alta In Tirgul-de-Afard. Chnitire sunt dotal : Boldul Eternitatea, unul la N. linga bilciti, avind in mijloc o biserica si de curind zidita, altul la S. spre Redea, in mahalatia Boldul.

este deservita de do!
3

preotT,

de cavalerie. La N.-E. se

afla cazarma calärasilor, pe str. Cazarme!, unde se afla i temnita judetuluT si la S. se afla aceia a dorobantilor. Linga gara s'ad cladit localurT noua de cazarmr.

cintaretT si 2 paracliseri. 2. Sf. Nicolae, cladit la 1770 de

Protopopal Mihail din Gostavatul, al card portret e pe peretT ; e deservita de 2 preotT, 2 cintaretT si I paracliser. 3. Intrarea-in-Biserica., fondata, dupa uniT, de Mateid- Basarab, dupa altiT pe timpul administratiei O1-

IzrailitiT ad un cimitir aparte. Istoricul. Daca orasul, ce acum se numeste Caracalul,

trage numele de la imparatul
roman Anton. Caracalla; sad ca

aceastá numire i s'a dat
de curind de Turd, Cara-Cale
sad Cetate-Neagra, toata probabilitatea vorbeste pentru prima parere. Inteadevar, la departare de un ceas i jumatate spre N.-

In Caracal, instructiunea se preda in 7 scoale i anume: 3 scoale primare de bdetI, 2 de fete; i gimnaziu clasic, cu 4 clase; i coalä profesionald de fete. Gimnaziul clasic a fost infiintat la IO Oct. 1888. Are
5 profesorT si 45 elevT. Se afta

tenia de Nemti"; e deservita de preotT, i diacon, z cintareti
si

i paracliser. 4. Sf. Treime,

instalat in localul fosta scoale de mesen!. In 1887-1888: Scoala No. I
de baetT, fondata in 1842, avea o populatiune de 219 elevi; se afla pe str. Negru-Voda. Scoala No. II de ba.etT a fost populata

vechia, cladita la 1647 (7155) de Pan Pascal vel capitan s't restauratd de Varlam Conun pomelnic, predicarul, facut la 1853, se pomeneste Mihalt"' - Viteazul , Mateid - Voda ,
cea

E. de oras, se afta ruinele tinse ale municipiuluT roman
Romula, ocupate azT de satele Recica i Hotarani. Aceste ruine

se numesc in graiul poporuld Antina, ceea ce ne duce iarasi
la Anton. Caracalla. De si Orasul actual cu toata a luT Mendere nu coprinde nicT un semn

Radu al V-lea si Stefania Monahia); este deservita de i preot, paracliser i I cintaret. 5. Madona, cu hramul AdormireaMaicel- Domnuld (1839), e deservita de i preot, 2 cintaretT si i paracliser. 6. Sf. Gheorghe (1817). 7. S-ti! Apostoli ([824). 8. Buna - Vestire (1842). 9. Sf. Andrei(' (1841). 10. TotT-SfintiT

de asezaminte sad de monumente romane, de si el e situat la o parte de calea traiana, care pleaca din Recica si merge spre
Celeiu,

cu 148 elevT. Scoala No. I de
fete, fondata in 1859, avea 102 e-

leve, iar scoala de fete No. II, avea o populatie de 100 eleve. Numarul copiilor in etate de small a fost de 740, din cad a urmat numai 570. Ad mal era si o scoala de mesen!, fondata in 1880, Zaman, intretinuta de judet, Cu 25 elevr, 5 profesor!
si 3 sectiunT : de fierarie, timplarie i rotarie.

de si prin urmare totul

dovedeste, ca asezarea orasuld

(1819).

ii.

Sf.

Ilie de la

este de data me recenta, numele sad insa de Caracal, nu poate fi despartit de al imparatuld Caracalla. Acesta, in anul 215, intreprinzind expeditiunea contra Dacilor celor liben, can se revoltasera, a venit in aceste locurT, vizitind
orasul Romula. Este foarte probabil, cA vechif locuitorT al Romute!, dupa darimarea lor de GotT, HunT, sad altI barbarT, sa se fi mutat mar

cimitir (1880). 12. Sf. Vasile.

Cele 12 biseria cu aceea din
cimitirul No. i sunt divizate in 6 parohiT i sunt deservite de 12 preoti, 4 diaconT, 16 cintdreti si 12 paracliserT.
Pentru serviciul bisericilor, co-

Scoalele primare de baeti ad fost frecnentate in anul 1897 de 683 elevT ; cele de fete, de 317 eleve ; gimnaziul, de 241 elevI
scoala profesionalä de fete, de 48 eleve.

muna cheltueste anual suma de
26720 leT. Bisericile : Sf. Andreitl, Ma dona, Sf. Nicolae, Buna-Vestire,

Toate scoalele primare sunt
instalate in localurile lor proprit. In Caracal este resedinta protoereuld care administreaza de-

Sf. Gheorghe i Sf.ApostolT sunt cu desavirsire ruinate si supuse darimäref.

la vale, pe cimpia cea stearpi si fall apa, careia i-a dat acelasT nume stravechiti de Caracal.

Primaria a decis a se construi din fondurile a 2 biserict

Orasul rominesc a inaintat
foarte incet, ca in genere toate

rul judetuluT Romanati ajutat

www.dacoromanica.ro

CARACALUL

185

CARACLÄUL

orasele noastre. Pe vremea lur
Mihaiii-Viteazul semana mar mult

muna Dlrmanesti, plasa RiulDoamner, jud. Muscel.

Caraca§ul, 'Mg, ce curge prin
com. Helestieni, pl. Siretul-d.-s.,

unur sat mic, iar la 1830 numara abia cite-va casuSe de ca-

jud. Roman; izvoreste la S. de

ramia, carr lesne se puteal nu-

mara pe degete. E de observat ca foarte multe case si biseriel sunt cladite cu carAmida pIetre aduse din Antina (Resca) dupa, cum porecla lur Autonin-cel-Crud, se dedese, pentru

Caracalul, pIrlu, izvoreste din un elesteä care se afta in partea de V. a orasulur cu aces::
nume, jud. Romanati. Este alimeritat de mar multe ape, care se scurg din Valea-Bratii si Valea-Ostenilor. Acest pîrtü, strabdtind orasul canalizat, aduce oare-care folos, pe el fiind instalate vre-o 4 morr in coprinsul orasulur. Se varsa in Olt la satul Fintinelele, putin mar sus de comuna Slaveni.

satul Oboroceni-d.-j. (Caracasul),

curge de la E. spre V. si la
satul Cogalniceanul se varsa in piriul Tiganca, de-a stinga.

Caracliul, sat, jud. Bac5.0, plasa
Tazlaul-d.-j.i al com. Birsänesti,

situat pe valea piriulur Caraclan!, la o departare de 4385 m. de satul Birsanesti (scoala). In

cá s'a arAtat tuteo zi in Roma cu o halla lunga numita Caracalla, tot asa si orasul Caracal s'a imbracat cu vestegiile vestitd colonir de la Resca. Biserica Sf. Mihaiti, de ex., care dupa legenda, s'ar fi zidit de Mihaiä-Viteazul, dar mar sigur
de Mateiti-Basarab, e construità toatä de cdramizr romane pana

anul 1891, aä urmat la scoala din acest cat. 13 baeSI, din 89 copir in virsta de scoala.
Are o biserica, cladita la 1770

Caracalul-Craiova, fosca judeSeand, larga de 9 m. i lunga
de 54 kil., jud. Romanati i Dolj.

de Constantin Crupenschi, re-

parata la 1844 de Anastasia
Crupenschi. Este deservita de preot, I diacon si i cintareS. Circiumi sunt 2. Capr de fami-

Pleaca din Caracal in spre V.;
trece prin Valea-Ostenilor pe un podes, pe Ruga Liiceni, Draghlceni, Grozavesti, pe linga Drosti

la o inatime de 3 stinjenr.
Mar nido casa din cele vechr nu

e in oras, care, daca nu este zidig cu caramida de Antina, cel

putin e asternuta cu ast-fel de
caramizr.

¡o), prin Vizulesti, Radomir l Zanoaga in care intra cu
(kil.

lie 201, suflete 773. Animale sunt: 31 cal, 529 vite cornute, 108 porcr si 6 capre.

De jur imprejurul orasului avem magurr marT i micr, d. ex.
Movila - lur - Sterie, Movila-VaciI, Movila-ThiatA si Movila-Mare.

al 2 -lea kil., trece prin satul Leul - Mare (kil. 30) si se indreapta spre N. - V. esind din judeSul Romanati cu al 35-lea
kil., trece in Dolj, prin comuna Cosoveni i infra in Craiova prin bariera de E. numita a-Caracalulur.

Caracläul, loc de izvoare, jud.
Baca.A, plasa Tazlaul-d.-j., com.

Birsdnesti, de pe teritoriul satulur Bratesti, la poalele muntelur Pravila.

Peste piriul Caracal trecea podul troianulur saü al drumulur asternut Cu plata, care punea in legaturd T.- SeverinRecIca, cu Celeiul. In timpul luI Mihaiä - Viteazul, s'a petrecut

Caraclaul, mofle, judeSul Bacati, plasa Tazläul-d.-j., comuna Bir-

Aceasta cale pune in legaturä capitala jud. Romanati, Caracalul, cu Craiova, centrul 01tenid, i uneste un sir mare de sate. Este bine intreSinutd.

sänesti, de 341 hectare, care

dad o arena de 9500 ler
nual.

a-

aci si o batalle intre Rominr
Turcr.

Caracläul, phig, judeSul Bacaa, plasa Tazlaul-d.-j., comuna Rtpile ;

Caracalul, stalie de drum de fier, jud. Romanati, pl. Ocolul, comuna Caracal, pe linia PiatraCorabia, pusa in circulatie la Aprilie 1887. Se afla futre staSine Romula (7.5 kil.) i Frasinetul (13.9 ldl.). Inaltimea d'asupra nivelulur marir de 95m-14.

Caraca§ul. (VezI Oboroceni-d.-j.,

curge de la Est spre

sat, in jud. Roman, pl. Siretuld.-s., com. Helestieni).

Vest si se vana d'a stinga Tro-

tusula
Caracläul, piriii, jud. Bacaii, pl.
Tazlaul - d. -j., com. Birsanesti, care curge pe teritoriile satelor Bratesti i Caraclaul. i§r are o-

Caraca§ul. (V. Cordeni, sat, comuna Ivanesti, pl. Crasna, jud. Falda).
Caraca§ul, deal inalt, in judeSul Roman, pl. Fundul, com. Oniceni, ceni.

Venitul acester stasir pe anul 1896 a fost de 266450 1. 75. b.

birsia la locul numit al Caraclaulur si, dupa ce se incarca ca piriiasele Glodul si BrAtesti, se

spre S. de satul

Oni-

Caracalul, sat, face parte din co46700 Manga 1M1 o.as 4euvraitc. Vol. (j,

vara d'a stinga Trotusulur.
24

www.dacoromanica.ro

CARADA

186

CARAGELE

Carada, jud. Ilfov. (VezI
ceni-d.-s.)

sezat la 2 kil. spre S.-V., drumul judetean Ese-Chioi-Lipnita, ce! comunal Lipnita-Coslugea si valea Dere - Ceair. Are o pozi-

Carada-Bair, 'ir

de

dealurt,

in jud. Tulcea, pl. Babadag, com.

urbana Babadag. Este o parte din culmea dealurilor BabadaguluI, coprinsd 'filtre piriul Slava si piriul Babadag. Brazdeazd partea centrall a plaseI i apuseana. a comuneI, inteo directie

tie strategica insemnata. Prinblusa trece hotarul dintre satele Lipnita i Coslugea. Este naturala i acoperita cu verd

iul, la distanta de Buzati de 32 kil. Limitele sale, la N., sunt: hotarele mosiilor Minzul, Cilibia i Movila-OaeI; la E., hotarele mosiilor Luciul i Caldareti ; la S., hotarele mosiilor Scutelnici i Lipanesti, ale comuna Meteleul ; la V., hotarul mosid Valeanca din com. Albesti, despartindu-se de toate nu-

de la V. spre E. El lasä. multe prelungirl spre E. Din
el izvoresc mal multe vaI. Are 264m. inältime si e acoperit numaI cu padurI.

Caragea, meigurä, pl. Cimpul, com. Desa, jud. Dolj, in S. comuna.

mal prin mosoroae sati pIetre.
Suprafata sa este de 6073 hect.,

din carl: 4775 hect.

arablle,

Caragea (Balta-lui-), baltä, in
com. Cringeni, jud. Teleorman,
tri

partea despre Vest a mo-

1240 hect. izlaz i 78 hect. sterp. ProprietatI mar insemnate sunt: Tuguiatul, Caldareasca si Caragele. Terenul e fertil i yes,

Carada

jud. Tulcea, vil', ce apartin locuitorilor

sieI.

ondulat putin de malurile riuluI Calmatuiul si de cite-va mo-

din Babâdag, asezate la poalele dealulta Carada-Bair, de unde luat si numele. Produc vin bun ce se consuma.

Caragea-Punar, deal, in judetul Tulcea, pl. IstruluI, pe teritoriul comuna rurale Beidaut.

vile. Agricultura se face pe o
scard intinsa, cultivindu-se porumb, orz, secara, meia i vil
Se fabrica. brinza.. Comertul con-

in orasul Babadag. Ele au o in-

tindere de 65 hect. Caraevila, punct militar, in Dobrogea, la o indltime d'asupra niveluluI m'alriI de 67.44 m.

Se desface din dealul CiaricCairac ; se intinde spre E., avind o directie generala de la
N.-V. spre S.-E., brazdind partea vesticä a piase' si a comu-

sta din desfacerea cerealelort
pe care locuitorir le transporta la gara Cilibia. Cea mal insemnata cale de comunicatie e soseaua Meteleul-Cilibia prin Pogoane, apor drumul de pe marginea CalmatuiuluT, care o leagi

na; se prelungeste spre E. cu
dealurile Sari-Ghiol
i GogeaBair. Din el izvoresc valle CulacAlcea i Dulgea. Are o inaltime

Carafte, pisc inalt, pe mosia Ro-

ma, com. atina, jud. Buzan;
face hotar despre jud. Prahova.
Partea pisculuI despre com. CAtina se zice i Virful-Caraftelor,

de 289 m., dominind asupra satelor Cail-Dere i Sari-Ghiol, a-

sezate la poalele sale.

cu Albesti i orasul Buzaa. Vite are: 214 bol, 240 vacI, 160 vitei, r67 cal, 138 epe, 33 minzI, 1200 oT si 264 pon!.

Este acoperit cu pádurl
pasunI.

iar partea despre Chiojd e cunoscuta mar mult sub numele de Virful-Rotaria.
Caragea, moya& importanta,
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,

Stupi sunt 20. Comuna e formata dintr'un
singur sat : Caragele. Populatia

Carageaua, deal, jud. Bacau, pl.
Tazlaul-d.-j., com. Sanduleni, de pe drumul Bacau-Sdnduleni. Se

sa este de 700 locuitorI, din carI: barbatt insuratI 130, neinsurati 2, vaduvI I r, baetI 220;

zice ca numele ski vine de la
Voda-Caragea, carula placindu-I

pe teritoriul comuna rur. Lipnita, i anume pe acela al catunuluI sau Coslugea. E asezatä

lar lema maritate 130, vaduve 16, fete 191. Er traesc In 144
case.

pozitia aceltd loc, a poposit adi

de a mincat in padure.

pe una din muchiile dealuluI
Coslugea. Are o inaltime de 149

Comuna are

120 contrib.,

din casi', 7 comerciantI Romint

m. Este punct trigonometric de

Caragecul, ostrov mic, pe Durare, in jud. Vlasca, in dreptul satuluI Branistea.

Venitul fonciar e de 104138
Budgetul comuneI e de leI
3647.39.

observatie de rangul al 3-lea,
dominind, prin indltimea sa, movila AlmaliculuT (133 m.) de la

Caragele, com. rur., in pl. CimpuluI, jud. Buzati, situata pe am-

S. de ea, valea Almaliculur ce trece pe Ia V., satul Lipnita a-

bele malurI ale riulur Calmatu-

Are o scoala frecuentata de 37 elevI. Carte stiO 72 locuitorf. Are o biserica, cu brama' Mihail si Gavril, deservita dea

www.dacoromanica.ro

CARAGELE, SA1, TUGUIATUL

187

CARAIMANUL

preot O 3 cintaretr. Sunt 5 cit.ciumr.

tiune generala de la S. la N., pe la poalele vestice ale dealulur Olucliu; face hotarul dintre comunele Glirvan O Girlita; brazdeaza partea vestica a plaer §i pe cea estica a comuner

Este acoperit cu pädurr i numar pe la poale are putine ima-

Comuna ig are inceputul cam

prr i finete.
Caragioaica, girld, pe proprietatea Paraipani. Se scurge in Girla-Mare. Depinde de com. Arsache, plasa Marginea, jud.
Vla$ca.

de la ato ; 4T la irisa o insem-

natate mar mare dupa 1835.
(Ved com. Pogoanele).

Caragele, sail Tuguiatul,intinsa
mo,rie, in pl. Cimpulur, jud. Bu-

Girlita, O dupa un drum de 3 kil., se deschide in valea CuiuIuc.

zaii, fosa proprietate a lui C. Musceleanu, care suferind de
lipsa bratelor, a inceput sa villa
claca.$ilor locurr in diferite punc-

Caraghiosul, punct militar de
I-iul ordin, in jud. Ialomita, cu inaltime d'asupra nivelulur Maril-Negre de 41.24 In.

Caragioaica, lac, pe proprietatea Gaujani, pl. Marginea, jed.
Via§ca.

te §i unde mar in urma a luat naSere comunele Caragele 11
Pogoanele. O alta parte din mo§ia Tuguiatul a trecut prin Vin-

zare la com. Meteleul li ce a mal ramas s'a cumparat de d.
Ghermani. Aceasta parte poarta asta-zr numirea de Cnragele, avind o suprafata de 4720 hect., toate arabile.

Caraghiosul, peidure, in judetul Vla5ca; are o suprafata de 150 hect.; se afta pe proprietatea
statulur Magura-Luceanca.

Caraibil, sat, in jud. Tulcea, pl. Tulcea, catunul comuner SariNasuf, arlezat in partea de E. a pla4e1 li a comuner, la 31/a
kil. spre N.-V. de rqedinta, Sari-Nasuf. Intinderea teritoriulur sal."' este de 400 hect., din carr

Caragica, atta:, pendinte de comuna RoOori, pl. Calmatuiul, j ud.

Braila, situat la N. de com. O la

Caragele, movild insemnata, pe moia Caragele, jud. Buzail §i
punct trigonometric.

2-3 kil. departare de ea. Are o populatiune de 123 suflete formind 31 familir; 17 tiiii carte, to6 nu tiu. Vite cornute sunt 683 (16o bol*, 430 yací, to taurr §i 90

46 hect. ocupate de vatra satulur. Populatiunea este t'atä täta.reascä i se compune din
91 familiT, CU 379 suflete. Ocu-

patiunea principall a locuitorilor este agricultura si intru citva crqterea vitelor. Printeinsul
trece drumul comunal Sari-Ghiol-

Caragelelor (Valea-), fes,
e putin productiv.

in

viter) ; sunt 7 magarT, 96 caí,
2000 OT, 225 fiznAtorl O 8 capre.

com. Caragele, jud. Buzau, mare

parte saraturr, din care cauza

Catunul se mar numea O Bucure§ti-de-Gard.

Sari-Nasuf. Nu departe de acest sat, pe malul laculur Razelm, se vad ruin ele vecher cetatr, ap numita a Zaprojenilor.

Caragheorghe, iaz, pe teritoriul satulur Andriqeni, comuna Iepureni, plasa Turia, judetul Ia§i.

Caragicul, 6altd, pl. Amaradia,
com. Cdpreni, jud. Dolj.

Caraimanul, sat, pl. Dumbrava-

d.-s., com. Mona, jud. Dolj.
Cara gicul, pilla, izvoreste din
dealul Muruianca, com. Divideni, pl. Oltul-d.-s., jud. Vilcea,

Caragheorghe, pirig, izvorqte
de pe teritoriul satului Andrieeni, com. Iepureni, pl. Turia,
jud. Ia§i

§i se varsd in riul Oltul.

Are 251 suflete, 138 barba i 113 femer. Locuesc in 48 case. Copiir din sat urmeaza la coala mixtà din satul Mona, ce este la I kil. departare. In anul

i se varsl in Iazul-

de-la-Odaia.

Caragidi-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. urbane Babadag. Se desface din dealul Asmilar-Bair ; se

colar 1892-93 aii frecuentat
§coala 6 baetr.

Cu virsta de coala. sunt ¡5
copiT. Stiil carte 4 locuitorT.

Caraghios (Ceair-), vale, in judetul Constanta, plasa SilistraNoua, pe teritoriul comuner rurale Girlita. Se desface din poalele de V. ale dealulur Cuiugiuc-Iol-Bair, litiga oseaua judeteana Ese- Chi oi-Lip nita ; se in-

indreapta spre S., inteo directie de la N.-V. spre S.-E., brazdind partea centrall a pla§el §i nord-vestica a com. Este Wat de drumul comunal BabadagSlava-Cercheza. Se intinde dea-

Caraimanul, deal, in parta de
E. a satulur Zahorna, comuna Avrameni, pl. Ba§eul, judetul
Dorohoiti

dreapta spre N., avind o direc-

lungul piriulur Doruchi -Dere.

Caraimanul, movilti, in comuna

www.dacoromanica.ro

CARAIMANUL

188

CARAMAN-CHIOI

Glodeanul-Cirlig, jud. Buzan, la
S., intre comunele Casota si Cirligul-Mare.

ta in partea esticA a judetulta, la 53 kil. spre S.-E. de orasul
Tulcea, capitala judetuluT, s't in

se invecineste cu com. Enisala,

de care se desparte prin dealurile Enisala, Golovar-Bair, Orta-Bair, Sevri-Bair. La V., cu cat.

Caraimanul, movild, pe podisul
dealului Turia, la hotarul dintre satele : Borsa, din com. Roscani si Perieni, din com. Carniceni,

partea estica a plaser, la tg kil. spre S.-E. de orasul Babadag, resedinta piase!. Numele salí e turcesc, si vine

Visterna (al com. Enisala), de
care se desparte prin dealul Buiuc-Orman-Bair, si cu com. Can-

pl. Turia, jud. Iasi. Numele se
zice a-T fi dat de la un Pasa., care

de la Caraman = omul negru si Chioi = sat.
Hotarul amAnuntit al comunei este urmAtorul: Plecind din marginea lacului Razelm, la t kil. spre E. de satul Jurilofca, se indreapta spre N.-V., pe la poalele dealuluT Ivan-Bah, pana In virful Jurilofca ; de aci apucl pu-

li-Bugeac. La S., cu cat. Pasa,
Cisla (al cAt. Canli - Bugeac) si cu com. Jurilofca. La E., cu In-

s'ar fi asezat cu armata acolo in

timpul revolutieT de la 1821, pentru a priveghia pe Eteristif greci. Se mai numeste si Dealul-BuhneT.

tinsul lac Razelm si cu Marea. Dealurile ce brAzdeaza teritoriul acesteT com. sunt : dealul Dolojman la S.-E. (58 m.), care formeaza capul Dolojman inain-

tat in lacul Razelm, de natura
pietros. Dealul Ivan-Bair (67 m.) la S., despre care se zice ca

Caraimanul,pdclure, tina movila Caraimanul, pe mosia Perieni, cAt. Carniceni, pl. Turia, jud.
Iasi.

tin spre N. pana in dreptul satulul Caraman-Chioi, pe culmea
dealuluT Caraman-Chloi-Bair. De

sl-a luat numele de la un cloban, Ivan, ce cinta frumos si atit

ad, taind culmea, se indreapta.
spre V., treceprin valea Mil-VelAlciac, si urca. in dealul Buiuc-

Caraimanul, pisc, inalt de 2495
m. d'asupra niveluld MAriT-Negre, in fata Munteld-Babelor, jud. Prahova. Acest pise pietros si sAlbatic,

de tare din fluerul lul, in cit se auzea pana in sat. Tausan-Bair
(Dealul-Iepurilor) si Ciardac-Bair

Orman-Bair, de unde o la spre
N. pe muchea acestul deal, pana in virful Sevri - Bair. Se dirige apoi spre N. - E., pe culmile Orta-Bair, PAdurea-Mare, Golovar-Bair, oprindu-se Haga virful Enisala. De ad i se indreaptA spre E., tae valea Cesme-Culac, pe la poalele Virfuld Iuc, al dealuid Tasbun, pAseste peste dea-

(in forma unuT ceardac, ce ser-

vea ca loc de pazA). La S.-V.
dealul Caratnan-Chioi-Bair (i15

fácind parte din rnasivul Bucegilor, este presArat cu dinti de

sanca pana jos, la Busteni, si
este mArginit de marT prApAstiT.

m.) sau Dragaica, culme ce se intinde de la N. la S., (cu virful Jurilofca, care are 84 m.), acoperit cu padurT, tufarisurT si pisunT. Dealul Iancuia la E., ce se prelungeste in lacul Razelm prin capul Iancuia ; pe acest deal

Pana, la anul 1863, muntele Caraimanul a fost proprietatea
mandstirei Margineni; azT apar-

tine Domeduld Coroanei.

Acest munte are o impon
tanta netagAduità pentru renumitele luT caried de plata,.

lul Casavet - Bah, intrA in lacul Razelm, si, dupA ce merge In linie dreapta vre-o 6 kil., se
indreaptA spre S.-E., ese din lacul Razelm, tae balta Peritasca

se planteaza vita. La N. avem
dealurile Golovar-Bair, cu virful Enisala (177 m.), dealul Tas-

Piatra de Caraiman este mult cautata pentru consistenta si
tarja el.

Burun cu virful he (84 m.),
Orta - Bair (216 m.), Sevri-Bair,

si se ()preste pe marginea Ma riT, la locul numit Farul - Englez. De aci, tinind malul MariT,

acoperite de intinsa PAdureaMa,re, la V. padurosul deal Bu-

o ia spre S.-V. pana la locul
Caraimanul, silifte, plasa Dumbrava-d.-s., comuna Mona, jud.
Dolj.

iuc-Orman-Bair. La E. se mar
afla Casavet-Bair (48 m.) si. Cazil-

numit Pahani - Crani. ApucA apoi spre N. - V., tae lacul Mal-

Carale, luncii, padurice de salcie,

ceanu, intra in lacul Razelm si apoi in linie dreaptA, prin el, se dirige spre V., si ajunge lingl

Suhat (64 m.) din a cArui piatra s'a facut in vechime un dig,
ale cara rAmAsite se vad si azT
si poartA Cum.

pe mosia Leorda, com. Costinesti, plasa Tirgul, jud. Botosani.

Jurilofca, de unde am plecat.
Forma este a unuT poligon ne-

numele de

Caza -

regulat, al card perimetru are 50 kil. si interiorul 18o kil. p.
(18000 hect,) Marginile sunt acestea: La N.,

Caraman - Chioi, com. rur., in
jud. Tulcea, pl. Babadag, situa-

Apele care o uda sunt putine. Afarl de valea Mil-VelAlciac, ce o udA la V., celeFalte sunt numaT niste mici val,

carT ají opa rare-orl toamna si

www.dacoromanica.ro

CARAMAN-LI-1101

189

CARAMANCEA

prirnavara. BaltI avem : lacul

din batrinT, ca este fondata pe
teritoriul unul vechiii oras. Acel

Caraman-Chioi la E., format de revärsarile lacilui Razelm (400 hect.) si lacul Razelm, carr pro-

Caraman-Chioi, baltd, judetul Tulcea, acind parte din intinsul lac Razelm, de care e des-

oras nu se stie cind, cum si de

cine era fondat. El purta numiele de Cara - Manliul. Era si port de mare. Cu timpul retragindu-se Marea, orasul s'a distrus ; orT a decazut incetul cu

duc trestii pentru invelitul caselor. De venitul lor, ce se ridica la 5000 leT, se bucura
statul.

partía prin o asie lunga de
stuf, in comuna Caraman-Chioi, spre Est de ea. Pe rnalu-T

vestic sunt vii. Contine putin peste, ce se consuma in sat.

Comuna este compusd dintr'un singur sat asezat pe malul laculd Caraman-Chioi si la
poalele dealul Caraman - ChioiBair.

incetul pana a pierit cu totul,
orl s'a pdrasit in urma vre uneT
navalirT saa vre-unuT rezbel. LocuitoriT era/1 crestinI, dar atit limba religioasd, cit i cea fami-

Caraman-Chioi, vale, de putind insemnatate, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, com. Caraman-Chioi. merge de alungul dealuluT Caraman- Chioi, brazdind partea nordica a comuneT. Se termina

Populatia com me! este mar toata bulgareasca. Sunt 393 famili! (din carT 387 bulgare, 3 ovreestr, 2 romine, i tatar-tiganeasca), Cu 1256 suflete: 204
barbati, 189 femeT ; 190 copiT in

lia/1 era turceasca.

Caraman-Chioi, sir insemnat a'ealurr, in jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur.
Caraman-Chioi. Se desface din dealul Orta-Bair; se intinde spre S., avind o directiune generall

In balta Caraman-Chioi, chiar linga sat.

Caramancea, deal, in jud. Constanta, plasa Medjidia, comuna Enigea, cat. Molceova. Este cu-

virsta de scoall ; 393 insurafT, loa neinsuratT, 6 vacluvr; 204
contribuabilT.

de la N.-V. spre S.-E. Brazdeaza partea estica a plaseT, pe
cea vestica a comuneT Caraman-

prins futre valle
Chior-Cuius-Ceair, Calfa-Dere Caramancea, avind o directiune

Uzum-C

Budgetul este de 3241 leT 78 banT la veniturT, si 3241 lei 71
bani la, cheltueli. CM de comunicatie sunt : so-

Chioi si pe cea nordica a comune! Jurilofca. Cu numeroasele sale ramificatiunf, se intinde printre valea Mil-Vel-Alclac, malul vestic al lacului Razelm, si cel nordic al laculuT Golovita. La poalele sale estice
este asezat satul Caraman-Chioi,

generala de la S.-V. catre N.-E. apoi catre N.-V., asa cd for-

seaua judeteara ce duce la Jurilofca, la Enisala- Babadag, apoi drumuri comunale ce duc la com. Enisala, com. Jurilofca, la cat. Pasa - Cisla, cat. Visterna, altele ce-T brazdeaza teritoriul si care duc catre la.cul Razelm.

meaza un arc de cerc cu concavitatea spre V. Atinge indltimea de 133 m. Este acoperit Cu pasunT i semanaturf.

Caramancea, vale, in jud. Constanta, pl. Medjidia, pe teritorul
comunelor rurale Enigea, Rasova si Cochirleni. Se desface, sub numele de Calfa-Dere, din apropierea movileT Idrita si se in-

la cele sudice satul Jurilofca. Se prelungeste spre S.-E. cu
dealurile: Ivan-Bair, Suhat, Do-

Este o scoala mixta, fondata, in 1884, de obstia locuitorilor. Are fo hect. parnint arabil. Este
frecuentata de 76 elevI, 73 bletT

si 3 fete, din carT 73 BulgarT si 3 Romini. Are un singar inN/41ton

Se afla o biserica ortodoxa, cu hramul Sf. Gheorghe, fondata pe timpul dominatiuneT otomane de locuitorT. Este facu-

lojman, terminindu-se cu stincosul cap Dolojman. Se ridica pana la 115 m. Un alt Vid este Jurilofca, 84 m. Este intretaiat de o multime de drumurT comunale, ce duc de la CaramanChioi la Jurilofca, Pasa, Cisla,

dreapta spre N. urmind o directiune generala de la S.-E. catre N. - V., mergind printre
dealurile Ivranes i Geam-Pasa, pe de o parte si dealurile Cara-

Visterna, Enisala. E acoperit cu padurT la N., cu pasunT la
mijloc, pe muchT, si pe la poale cu semänaturr.

ta inteun sti/ cerut de musulmanT, asa ca nu indeplineste con-

ditiunile cerute unui locas de rugaciune crestin. Are 4 hect.
pamint. E deservita de un preot si un cintdret. Despre aceasta com., se spune

Caraman-Chioi, punct militar,
In Dobrogea, jud. Tulcea, plasa Babarlag, la o inalfime de-85.65 metri d'asupra nivelului MariTNegre.

mancea si Mare, pe de alta. parte. Primeste pe stinga, valea Uzun-Ceair, care este rezultata din unirea N/el ChiorCuru-Ceair cu valea ChireslicCulac. Sc deschide in Dundre putin maT spre Nord de satul
Rasova, dupd un drum de peste 15 kil. MaT multe drumuri comunale o tac tranversal i altele

www.dacoromanica.ro

CARAMANUL

190

CARANL1C-ALCEA

merg pe fundul ei. Serveste pe o parte din a sa intindere si ca hotar intre com. Cochirleni Enigea. Este situata la Nordul comuneT Enigea i la Sudul comund Cochirleni.

si sant acoperite cu padurT frumoase, resturT din intinsele pa-

Budgetul acesteI comune este la veniturl de 3481 leT si la chel-

durT de odinioara, cu livezT, pasunT i arborl izolatT. Movi-

tuell de 2281 Id. Biserica ortodoxa are hramul Sf. Athanasie ; este infiintata i intretinuta de comuna,
i IO hect. de la stat. Are un cintaret. Sunt i doul

le sunt putine si nu prezinta
nicT o importanta. Ape curgatoare nu sunt. Sunt
numaT vaT, ce

avind

Caramanul, bral (prival), in pl.
Ialomita-Balta, in sula Balta, com.

contin apa in

timpurile ploioase i prima-va-

Stelnica, jud. Ialomita.

ra, dupa topirea zapezilor, cu
toata vecinatatea padurilor. Principalele sunt : ' Beilicul pe la N.-E., purtInd in comuna numele de Cioringi i DerinceaCeair, i primind pe stinga vaunita cuCaranlic valea lea Cisme-Culac, brazdeaza comuna prin interior si E., trecind si prin satul Caranlic. Valea CuruOrman trece prin satul CuruOrman, primeste, pe stlnga, valea Cisla unja cu Valea-luT-

geamiT, Cu 2 hogl. coa1ä este una rurala mixta,

Carametilor (Valea-), vale, ce
se varsa In riul Argeselul, pe teritoriul comuneT Davidesti, din care izvoreste, plasa Argeselul, jud. Muscel.

cu un Invatator si 56 elevT inscrisr, din carT : 31 baet1 si 25 fete. coala are IO hectare de la stat.
C5.1 de comunicatie sunt: calea judeteand Ostrov-Cuzgun, ce trece pe la N. de sat si drumurT comunale ce duc la satele Curu-

Caramziile, baltd, plasa Cimpul, com Piscul, jud. Dolj.

Orman, Ghiuvegea, Para-Chioi
Cuzgun.

Caranlic, com. rur., din plasa
Silistra-Noua, jud. Constanta.

Caranlic, vi," de a'eal, judetul
Constanta, in pl. Silistra-Noul, pe teritoriul comund rurale Caranlic, de la care si-a luat i nu-

Este situata in partea de V. a judetuluT, la S.-V. de orasul
Constanta, capitala districtuluT, si in cea centra1ä a plaser, spre

Ghenciu, iar pe dreapta, valea
Beilicu - Ceair ; brazdeazä com.

In partea ves tica. Valea Ghiuvenli-Ceiar trece spre S.-V.
Catunele, carT o compun, sunt

mete. Este asezat pe muchea
dealuluT Hasan-Orman, in partea estica a plaseT i cea nordica a comuneT, la 3 kil. spre N.-V. de satul Caranlic. Punct
strategic important, avInd o Maltime de 136 m., dominind valle: Beilicul i Hasan-Orman, satul

Est de oraselul Ostrov, resedinta el. Se mArgine5te la N. cu comunele Beilicul i Oltina, la E. cu comuna urbana Cuzgun

dota: Caranlic, resedinta, asezat in partea de S.-E. a comuneT, pe valea Caranlic, futre dea-

lurile Arpan& la E. si Distrail

cea rurala Enisenlia, la S. cu comuna Para-Chioi i la V. cu
cbmuna Ghiuvegea. Relieful soluluT e accidentat in general. Culmile Para-Chioi la

la V., sat frumos ca pozitie ; Curu-Orman, in partea de V.
a comuneT, la 6 kil. spre V. de
resedinta, pe valea Curu-Orman, futre dealurile Duan-Ctiloi-Orman la E. si Mezarlic-Bair la E., sat bine ingrijit si curat.

Caranlic, drumul judetean Ostrov-Cuzgun, si cele comunale:
Beilic-Caranlic si Beilic - Curu-

E. si S. si Oltina la N. o accidenteazä. Dealurile principale, care o brazdeaza, sunt: Cisla
(147 m.), Merchez (143 m.), la N.-V., apartinind culmer Oltina
acoperite Cu livezT, pasunT padurr, ca Duan-Chioi pe Cisla. Dealul Hasan-Orman, cu virful

Orman. Este acoperit cu pasunT.

Populatiunea pe anul 1896 a fost de 142 familif, cu 689
suflete, impartita. ast-fel : dupa

sex: 362 barba*, 273 femd ;
dupl starea civilä : 418 necasatoritI, 248 casatoriti, 23 vaduvi ; dupa instructie: 17 stiind carte,

Caranlic-Alcea, vale, jud. Constanta, in pl. Mangalia, pe teritoriul comund rurale OsmanFact. Se desface din punctele
s adice ale dealuluT Mangalia-Culac-Bair ; se dirige spre S., tu-

Caranlic (136 m.) la N.; Cuzgun (173 m.) la N.-E.; Arpalic (r43 m.) la E.; Baspunar-Sirti, cu virful Calaigi (196 m,) la S.-E.; Distrail (172 m.) la S.;
Cital-Orman (140 m.) prin inte-

672 ne stiind; sunt: 689 cetatenT ron:ad; 433 ortodoxI, 249
mahometanT, 7 evreT ; 367 agricultorT 5i meseria5T,

teo directie de la N.-E. spre

2 drciu-

S.-V., brazdind partea nordica a plaser i cea v neT; se uneste Cu valea CuruBair-Alcea, si se deschide in va-

marT ; 132 contribuabilT.

rior si Mezarlic-Bair (142 m.)
Apartin toate culmel Para-Chioi

Suprafata comund este de
5398 hect.

lea Sarapci-Dere, pe stInga el. Este Mata de drumul comunal

www.dacoromanica.ro

CARANT1NA

191

CARAPELIT-BAIR

Biulbid-Osman-Faci si de cel
judetean Medjidia-Mangalia.

ba- Ceair, brazdind partea nordica a plaser si cea estica a comune!. Are 103 m. inaltime, do-

teritoriul com. Vizirul, la un

Carantina, deal, in com. MateOltetul-d.-s., jud. Vilcea, care, impreuna cu Magura Cornatelul, formeaza un lant
esti, pl.

minind valle de mar sus, satele Geabacul-Mare si GeabaculMic i drumul judetean Hirso-

spre V. de Dunarea-Vapoarelor, pe malul privalulur
kil.

Morarul.

ce se prelungeste din hotarul com. Greci la N., pana n hotarul comuner Turcesti la Sud.
Coama acestur lant formeaza li-

va - Medjidia. Este acoperit cu finete i semanaturr.

Carapcea, a'eal, In jud. Tulcea, pl. Isaccea, pe teritoriul com.
rurale Balabancea (si anume pe acel al catunulur de resedinta,
Balabancea). Se desface din dea-

mita filtre com. Mateesti si intre com. Alunul i jud. Gorj.

Carapelit, sat, 'in jud. Constanta, pl. Hirsova, catunul com. EniSarai. E situat in partea centralà a plaseI si a comuner, la 3 kil. spre E. de catunul de resedinta, Eni-Sarai. Este asezat pe ultimele ramificatiunI sudice ale dealuluf Carapelit-Bair, pe ambele malurr, i mai cu seama pe cel drept, al pirlutur Haidar, putin mar spre V. de locul unde

Carantina, mahala, in jud. Mehedinti, plasa Blahnita ; tine de com. rur. Izvoarele.

lul Amzalii; se intinde spre S.

avind o directie generan. de
la N.-V. spre S.-E., d'alungul
%del Acar-Cula si a piriulul Taita,

pinol Dulgherul se varsä in pi-

riul Haidar. Este dominat de
virful Carapelit, care are 135 m.

Carantina, mdgurd, pl. Cimpul,
com. Fintina-Banulur, jud. Dolj.

Carantina, fost pichet de granita, pe marginea Dunarer, in jud Mehedinti.

brazdind partea sudica a piase! si vestica a comuna Intre poalele sale nordice i *tul Taita, se afla asezat satul Balabancea. E de natura cam pietros. Se ridica pana la 220 m. Este taiat de drumul comunal
Cerna-Balabancea. Este acoperit

fraltime si este situat la 2 kit.

spre N. de sat. Suprafata sa
este de 2460 hectare, din cari 35 hectare sunt ocupate numar de gradinI si de vatra satulur.
Populatiunea sa, compusa, mar ales din Bulgarl, este de 65 famili! Cu 298 suflete, ocupindu-se

Carantina-Vechii, fosta vana,
judetul Ilfov, la S. de Oltenita.
Aci, la anul 1853, s'au batut Rusir cu Turca'.

cu finete si pe la poale cu tufárisurl.

Cu agricultura, pamintul produ-

Carapcea, a'eal, in judetul Tulcea, plasa Macin, pe teritoriul Carapancea, ceitun, pendinte de comuna rurale Cirjelari (si acom. Prunarul, pl. Cilnistea, judetul Vlasca, proprietate a d-lur Hristopolo, situata in coasta dea-

cind tot felul de cereale si mar ales porumb si grill. oseaua
judeteana Hirsova-Babadag (Tul-

lulur cu acelasr nume, in sus
de valea Cilnistea. Este departe

de Bucuresti de So kilom., lar de Giurgiti de so kilometri. Aceasta proprietate este trup din mosia Prunari. Ambele aü fost
estimate de Creditul Funciar Ru-

nume pe acela al catunulur sda Ac-Punar). Este prelungirea sudica. a dealulur Amzalii ; se intinde spre Sud, avind o directiune generala de la N.-V. spre

cea) trece prin partea nord-vestica a satulur. Mara de aceasta

sosea mar pleaca drumurr comunale la satele urmdtoare: la
Mahometcea, la Dulgherul, spre

ral la suma de 560000 le!.

S.-E, brazdind partea sud-estia. a plaser si pe cea nordestica a comuner; face hotar intre plasa Macin i Isaccea, brazdind partea vestica a cele! din urma si a comuner OrtaChioi. Are 2 virfurr (310 m. 249 m.), puncte trigonometrice de observatie de rangul al 3-lea. Din el izvoreste valea

Muslu (care se desface in trer ramurr, ducind la Muslo, la
si la Muslu-Bei), la Balgiu si la Girlici.

Carapelit-Bair, deal, in judetul
Constanta, pl. Hirsova, pe tultoriul comunelor rurale Sarai
(catunul Carapelit i Calfa (Cu cat. Haidar). Se desface din dea-

CarapanuluI (Piscul-), trup din
mosia statulur Persica sati Borduselele, jud.

Carapat-IDaga, deal, in judetul
Constanta, plasa Medjidia, com.
rur. Seimeni. Se desface din dealul In-/zIaz ; se intinde spre E., printre pirlul Silistea i Gea-

Este Wat de drumul judetean Macin-Babadag. Este acoperit
cu padurI i tufOrisurT.

lul Fagarasul ; se intinde spre S., de-alungul malulur drept al
piriulur Sarai, facindu-1 pe alo-

Carapcea, lac, jud. Braila, pe

curea sd fie inalt i ripos. Se ridica la 173 m. si domina satele Haidar, Carapelit i pirlul

www.dacoromanica.ro

CARAPELIT-TEPE

192

CARASULUC-1UC

Haidar. Este acoprit cu semlnAturi i finete.

com. rur. Mirleanul. Se desface din poalele vestice ale dealuluT
Zbreia ; se intinde spre V., tu-

Venitul acester statir, pe anul
1896, a fost de 4011 leT 65 batir.

Carapelit-Tepe, virf de (leal,
in jud. Constanta, pl. Hirsova, pe teritoriuI comund Sarai, cltunul Eni-Sarai. Este asezat in partea centrala a plaseT i cea
suclicA a comund, pe hotarul eI

teo directl me generald de la
S.-E. spre N.-V., pe la poalele
orientale ale movileT Dragaica,

Carasuluc - Bair I, deal, in judetul Constanta, pl. Mangalia, la hotarul comunelor rurale Azaplar, Enghez i Cara-Omer,
Se desface din virful Ghiuvenli,

de care e dominatA. Dupa ce
brazdeaza partea de N. a plAseT

catre com. Siriu. Are 142 m.
inaltime. E acoperit-- cu 8 movile artificiale i domineaza drumurile Muslu-Carapelit i SaraiSiriu.

si a comuna, dupA un drum de 3 kil., se deschide in Dunare, pe dreapta, in fata ostrovuluT Huzun-Ada. Este talata de drumul comunal Mirleanul-Rasova.

indreptindu-se spre E. si avind o directiune generala de la V. catre E. Se intinde pana in valea Carasuluc-Ceair.

Carasevschi, grind, sati loc riCarasa, sat, in partea de N.-V.
a com. Corlateni, plasa Cosula, jud. DorohoiA. Are 66 familiT, Cu 187 suflete. Este proprietatea mosier luT Hermeziu. Calitatea pAmintuluT e burla. S'AteniT improprietaritT ati 130.37

dicat de-asupra stufuluT inconjurator, situat in jud. Tulcea, partea estica a plAser Sulina si cf.a sudica a comuneT Cadirlez sati Sf. Gheorghe. Are o forma

Este situat mal mult in par. tea de V. a plAseT, la N. com. Ghiuvenli i Azaplar si la S. comund Enghez.

Carasuluc-Bair II, deal, in judetul Constanta, pl. Mangalia, pt teritoriul com. rur. Azaplar anume pe acela al cat. sAA Erebiler. Se intinde printre valle Carasuluc-Ceair si Erebiler-

lunguiata. Din el se tasa spre S.-V. alte 3 grindurT : Vasile,
Crasevschi si Trofincivovilion.

hect. pamint, iar proprietarul
mosieT 4 I 5.34 hect. cimp i 11.46

Pe el se afla 2 cisle sau pescara : Vasile si Musca. Are 75 hect. Este improductiv, fiind acoperit cu nisip.

hect. padure de stejar. Iaz este
unul, mic, pe valea Putreda. Livada i vie este in marime de 4

Dere, avind o directiune de la N. catre S. si o inaltime maxima de 114 metri, pe care o atinge in vida' sad CarasulucIuc.

pog. RIul jijia curge pe hotar,
iar piriul Carasa trece pe mosie.

Drumuff sunt: cel de la Dorohoiti prin CorlAteni in jos, pe Jijia i cel ce duce la Dumeni
CordAreni.

Carasevschi, pesarle insemnata, In judetul Tulcea, plasa Sulina,
pe teritoriul comunerrurale Sfintul -Gheorghe, situata in partea sud-esticA a pla§ei i cea sud-

Carasuluc- Ceair, vale, judetul Constanta, in plasa Mangalia, pe teritoriul com. rur. Azaplar
anume pe acela al cAtunului
sAu Erebiler. Merge printre dealurile Carasuluc-Bair I i Carasu-

Se invecineaza cu : Broscauti, Vladeni, Miclauseni sí Dumeni.

vestica a comuna, pe grindul
cu acelasT nume, pe malul MariT. La E. de ea se afla pescarla Ciotic, lar la V. pescAria Murgu-Iani-Milanu.

luc-Bair II; se uneste cu valea
Erebiler-Dere, dind ast-fel Das-

Caras a, iaz , format de piriul
Iazul-Plopilor, pe mosia BroscAuti, com. cu asemenea numire,

pl. Cosula, jud. Dorohoici.

Carasul, bala; in com. Masacani, pl. Prutul, jud. Covurluiu, pe sesul PrutuluT i formatA de varsAturile acestuia.

tere uneT a treia val', numitA Buiuc-Dere. Are o directiune de la S. catre N.-E.

Carasa, pida, format din scuigerea iazulur Carasa, de pe teritoriul satuld Broscluti, com.
cu asemenea numire, pl. Cosula,

Caras uluc - Iuc, vbf de deal,
jud. Constanta, in pl. Mangalia,

Carasul, stafie de drum de fier,
jud. Dorohoiu, pl. Cosula, catunul Corlateni, pe finja

pe teritoriul com. rur. Azaplar si anume pe acela al catunulul
sAti Erebiler. Este virful cel mal inalt al dealuluT Carasuluc-Bair II, a.vind o inAltime de 114 me, tri, dominind prin aceasta inaltime satul Erebiler, care este la

jud. Dorohoiu. Curge spre S. si se varsa in riul Jijia, in fata satuluT Carasa, din com. Corlateni.

pusa in circulatie la Iunie, 1896. Se aflA intre statiile Vorniceni (10.7 kil.) si Doro-

Carasan, vale, jud. Constanta, in
plasa Silistra-Noua, pe teritoriul

hoiti (I o kil.). InAltimea d'asupra niveluluf mAriT de ii8m.39.

kil. spre S.-E. de vid, valea
Erebiler, \ralea Carasuluc-Ceair,

www.dacoromanica.ro

CARA (DE-LA-LOTUL-LU1-)

193

CARATALA LCEAC

precum i drumul comunal Erebiler-Mangoci.

in valea Carasu; valea Caratai,
prin interioriul comuneT, tre -

Caratai i inchis la N.-V. de dealurile Chiostel §i Hagi - Cabul

Cara g (De-la-Lotul-lui-), finfind,

chid prin satul Caratai, 0 Caratai-Alceac la S.-E., amindouä
deschizindu-se in balta Carasu ; fundul acestora servesc astA-zI

pl. Cimpul, com. Ciuper-

0 la S.-E. de dealul Caratai, cu virful sAti Caratai-Sud (67 m.) care dominA intreg satul. DrumurY comunale sunt : Via-de-laChiostel, Hagi- Cabul-Nazircea Endec-Cara-Chioi.

ceni, jud. Do1j.

Caratai, coin. rur., in jud. Constanta, pl. Medjidia, situatA in partea centrall a judetuluT, la
26 kil. spre N.-V. de ora.u1 Constanta, capitala districtuluT, §i

drumurilor de comunicatie ce se rAspindesc in diferite directiunT.

CAtunele, carT o formeazA, sunt

doul: Caratai, rqedinta, spre
S., pe fundul vleT Caratai; Agi-

Caratai, deal, in jud. Constanta, plasa Medjidia, comuna 0 cAt.

in cea esticA a p14er, la 9 kil. spre E. de orawl Medjidia, re§edinta ocoluluT, pe ambele malurI ale vAeT Caratai.

Caratai. Se prelungete spre
Sud-Vestul dealulur Nazircea merge de-alungul vAeT Caratai, pe la sud-estul satuluT cu acenume. Are o directiune ge-

Cabul, spre N., la 5 kit. spre N. de reedintl, pe ambele malurT ale vAeT Hagi-Cabul. Are mar multe puturT. Populatiunea acesteT comune

Se mArgine§te la N. cu com. Carol I 0 Cara - Murat ; la E. cu com. Cicricci; la S. Cu cAt.
Nazircea (al comuneT Omurcea),

se compune in cea mar mare parte din Turd i TAtarT, apoi
din citT-va RominT i BulgarT. Sunt 143 familir, cu 604 suflete, impArtite dupa cum urmeazA : DupA sex : bArbatI 309, feme! 295. Dupa stare civilA : necAsAtoritT 325, cl.sAtoritT 246, vAduvT 33. DupA instructie: carte II, nu §titi 593. Dupa

nerall de la N.-E. care S.-V., 0 o inAltime maximA de 88
metri, pe care o atinge in virful säü Caratai-Sud. E situat in partea rAsAriteanA a plA§el
i

patru din pl. Constanta;

cea

lar la V. cu com. Alacapi
Tortoman.

sudicl a comuneT.

Relieful soluluT e accidentat de urmAtoarele principale deadealul Dere-Chioi
(105 m.),

Caratai, vale insemnatl., in jud. Constanta, pl. Medjidia, com.
cAtunul Caratai. E situatA in

la N.- V.; dealul Murat - Bair m.), la N.; dealul AmutBair (103 m.), la N.- E.; dealul Nazircea (loo m.), la E.; dea-

religie: ortodoxT 34, catolicT 10, mahometanT 56o. TotT sunt de protectiune rominA.

partea de E. a pl4eT i cea centran a comunel, pe care o
strAbAte in intregime de la S.-V. cAtre N.-E. Trece prin satul Caratai §i printre dealurile Chiostel

lul Caratai (65 m.), la S.; dealul Chiostel (74 m.), la S.- V., dealul Agi-Cabul (89 m.), prin
centrul comuneT. Ele sunt aco-

Budgetul acesteT comune e de le! 4185 la venituri 0 de leT 1874 la cheltueil. Cal de comunicatie sunt : calea feratl. Cernavoda-Constanta,

Hagi-Cabul pe de o parte, 0 dealurile Caratai i Nazircea pe
de altl. parte. Mai multe drumurT

perite cu finete

i izlazurT intinse l cu semAnAturT frumoase. Movile sunt opt, toate artifi

com inale o tac in lung si in lat.

ce trece pe la 4 kil. spre S.-V.

de satul Caratai; calea judeteanA Medjidia-Cara-Murat, tre-

Caratai, punct militar de observatie, in jud. Constanta, inalt de 88 m. d'asupra niveluluT mAriT.

ciale, servind ca puncte de

o-

rientare. Principalele sunt : Nazircea (loo m.), la E.; CarataiNord (89 m.), prin centru ; Caratai-Sud (65 ni.), la S.; Chiostel (76 m.), la S.-V.
Principalele vAi sunt : Docuzol-Dere la N.-V., care se deschide in balta Carasu ; valea

chid pe la 3 kil. spre E. de satul Agi-Cabul ; apoT drumurT ve-

cinale ce due la satele invecinate : Cara-Murat, Carol I, Dorobantul, Nazircea, Omurcea, Hasancea, Murfatlar, Medjidia, Tortoman, etc.

Caratai-Alceac, vale, in judetul
Constanta, plA0le Constanta Medjidia, pe teritoriul comune-

Pe hotarul sudic al comund
trece valul mare de pAmint, numit al luT Traian.

lor Omurcea §i Alacapt. E situatA in partea de V. a pl4eT Constanta 0 a comunel Omur-

Hagi-Cabul, prin interiorul comuneT, trecind prin satul HagiCabul 0 care se pierde tot in
lacul

cea, cea de E. a pl4eT Medjidia, i cea nordica a comund

Carasu, sub numele de

valea Chiostel; valea Cioban Dere la E., care se deschide
5,470. Ilan,*
,,,,,, i eografict Vol. II.

Caratai, sat, jud. Constanta, pl. Medjidia, cAtunul de reedintä
al com. Caratai, situat pe valea

Alacapi. Are o directiune de la N.-E. cAtre S.-V. Extremitatea sa sud-vesticA e tliatA de
Valul-luT-Tralan.
25

www.dacoromanica.ro

CARATAI-NORD

194

CARAVANETI

Caratai-Nord, virf de deal, in
jud. Constanta, plasa Medjidia,
comuna Caratai, pe muchea dealuluT Hagi-Cabul, la 4 kil. spre

Piriul Caraula izvoreste In co-

muna, curge si se pierde in

N. de satul cu acelasi nume, avind o inältime de 89 metri,
dominind satul i valea Caratai. Este acoperit cu verdeata.

valea Caraula. Peste piriul Eruga se afla un pod, la S. comuner; tot pe el, In S. comuner, se afla' i o moard. Cam pe la 180o, pe locul de
azT al comuner, se aflaii clima sate : Silistea i Ciocanari. Pe locul dintre aceste dota sate ati asezat mai tîrzít Rusir tabara, punind streaja saii caraula, spre

duc cu grIne si de unde importa cele necesarir pentru casa. Transportul 11 fac cu carele pe cal comunale si vecinale.

VeniturT pe 1892-1893:
3396.88 si cheltuelT: le! 2041.39.

Vite marr cornute sunt 406, ca! 8o i capre 41.
Caraula, sat, jud. Dolj, pl. Dumbrava-d.-j., com. Caraula. (Vez! com. Caraula).

Caratai-Sud, virie de deal, jud.
Constanta, In pl. Medjidia, comuna Caratai, pe muchea dealuluT Caratai, la 2 kil. spre S. de satul Caratal. Are 67 metri dominind satul Caratai valea Caratai-Alceac. Este acoperit cu verdeatä.

paza. Dupä plecarea Rusilor,
locuitoril din ambele sate se asezara pe acest loc, numindu-1 Ca raula, in amintirea, se zice, a strejer rusestr. Azr se compune dintr'un singur catun numit Caraula.

Caraula, mofie, jud. Dolj, plasa
Dumbrava d.-j., com. Caraula.

Caraula, com. rur., din jud. Dolj, plasa Dumbrava-d.-j., la 51 kil. de resedinta plaser, com. Virtopul.

Este situata pe ambele povirnise ale vaer Caraula. Se invecineste la E. cu coin.

i Rudarul, la V. cu com. Plenita, la N. cu comuna Cornul, la N.-E. cu com. Orodelul si la S. cu com. Motatei si Risipiti. Limita linier de N.
Corlatele

In comuna se afla o biserica, inceputa la 1886, terminata la 1892. Serbeaza hramul Sf. Nicolae. In serviciul eT se afla preot si 2 cintaretT. Are o proprietate de 24 pog. arabile. Se aflä in comuna o scoald mixta, Cu un invatator. .5coala
functioneaza din anul 1865. Este intretinuta de stat. Localul, construit din caramida, este in 'puna

Caraula, movild, in judetul Constanta, pl. Silistra-Notia, pe teritoriul comuner Cuzgun, asezata. pe muchea dealulur Demircea, In partea estica a pta. ser si cea nord-vestica a com., la t 2 kil. departe de oraselul
Cuzgun. E punct strategic impor-

tant, avind o inAltime de 175
metri i dorninind ordselul Cuz-

gun, valle Demircea, Beilicul,
Voinea-Mare, drum.11 comunal

stare. A fost frecuentata de 69
baetT si 8 fete, in anul 1892
93.

Beilicul - Cuzgun si pe cel judetean Ostrov-Cuzgun. Este acoperita cu verdeata, iar la poa-

este formata de valea Oltenita. Limita liniel de E. este formata de Valea-Virtopulur si limita linier de S. de Valea-Corlatelor,

In virsta de scoala sunt 143
baetT si ro8 fete. 90 barbatt si

lele er se intind bogate seminaturr.

¡o femei sunt cu stiinta de
carte.

care nu este de eh o prelungire a precedentelor i prin care curge 0111 Cu acela. r nume. Terenul comuneT este accidentat de dealurr, Cu o inalOme de pana la 180 m. aproximativ acoperite maT toate cu vi!. Comuna este udata de piriul Eruga, ce-sT are izvorul in aceasta comuna, curge de la V. la E., si dupa ce ese din sat, se uneste cu piriul valea Ciocanari

Caraula, vale, jud. Dolj, pl. Dum-

Populatia comuner este de brava-d.-j., pe care este asezata 1994 suflete, din carI 958 fecom. Caraula. me! si 1036 barbal. Dupa legea rural din 1864 CarauleI (Dealul-), deal, jud.
sunt 308 locuitorr impamintenitr;

Dolj, plasa Bailesti, com. Galicea-Mare, cu o inaltime de io m.

iar dupd cea din 1879 sunt 13
insurater.

Este in legatura cu dealul Rudari, din c. Rudari i cu DealulVirtopuhr, din com. Virtopul.

Case sunt 406, facute parte din zid si parte din paiante ;
bordee sunt 36. Atit casele, cit bordeele au gradina.

Cu care d'impreuna se pierde
pe mosia Galieea-Mare, la FintIna-lur-Nita. Piriul Oltenita trece prin vaile VIrtopul, Oltenita, Corlatele si se pierde aproape

Caravanel (Brani§tea-), branifte, in com. Segarcea-din-Deal,

Mosia de pe teritoriul

co-

muner se numeste Caraula ; apartine locuitorilor impamintenitT la 1864 i 1879.

la E., pe proprietatea statulur, judetul Teleorman. Are o 'intindere ca de 5 hectare.

de limita de N. a comuna

Locuitoril 41 desfac productele la schela Calafat, unde se

Caravaneti, com, mur., in plasa

www.dacoromanica.ro

CARA VANETI

195

CARCAL1UL

si pe valea CalmatuiuluT, jude-

tul Teleorman. Este situad pe deal si are alaturat catunul Caravanul, de care nu este despartid de cit numaT prin pozitiunea loculuT ce ocupa: Caravaneti sunt pe deal si Caravanul in vale. De altminterT Cara-

sunt : Magura-Vacif, inalta de

tuad in partea vestica a judetulur, la 8o kil. spre V. de orasul Tulcea, capitala judetuluT ; si in partea vesticä a plaseT, la 8 kil. spre S. de orasul Macin,
resedinta plaseT.

14 m.; Magura-Izbramulur, de 10.40 m.; Magura-cu-Cuib, de 10.40 m., sapata la vid de ca-

tre locuitorI in cautare de comorT.

Comuna Caravaneti s'a infiintat pe la finele secoluluT trecut

Numele sati este o coruptie a celuT turcesc CaraCalé de la

vanul este considerat mal mult ca o mahala a satuluT si nu este separat de comuna. Se invecineaza la N. cu com. Cirligati, la S.-E. cu mosiile Adincata

de catre Bulgarif refugiatT de peste Dunare i cae, o data stabiliti ad, nu s'ai1 mal intors la vetrele lor.

cara = negru si calé

cetate ;

i Salda, la S.-V. tot

inainte purta numele slavonesc de Camena piatra, si, de la navalirea Turcilor, a luat numele ce poard astazT.

cu mosia si com. Salcia, iar la V. cu cimpla ComanceT si cu
mosia Mindra.

Caravaneti, moyie, situad pe teritoriul com. Cu acelasr nutne, jud. Teleorman. Are o intindere de aproape 1850 hect.

Hotarul amanuntit al com. este urmatorul : Pleend din movila Carcaliul, vid al dealuluT Carcaliul, se indreapta. spre

Suprafata comuneI, cu a mosief aflata pe &risa, este de 2360 hect., dintre carI 1850 hect, pro-

S.-E., coboad dealul si merge

Caravanita, mdgurd, la NordEstul mosier Zimnicelele, de liti-

paralel cu drumul comunal Ma-

prietatea d-nei Creteanu. Loc.
improprietaritT sunt 140 Cu 440 hect. Viile sunt plantate, pe pro-

ga Zimnicea, jud. Teleorman. Formead punctul despartitor al mosieT care poarta numele de
Fisteica-Zimnicelelor.

prietatile locuitorilor, pe o intindere de 74 hect.
Populatiunea este de 1078 suflete, din carT 189 contribuabilT.

Caravanul, movild, jud. Dolj, pl. Bailesti, com. Bistretul.

cin-Turcoaia, pana ajunge la extremitatea orientala a baltiT Iglita; de aci o la spre V., urmead putin malul batir, o tac curmezis, si merge pe un canal al el de scurgere, pana in Dunare; de ad, indreptindu-se
spre N.-V., urmeaza malul DunareT, inchizind si o mica insula

Cea mal mare parte din locuitorT sunt de origina BulgarT. Numarul vitelor din comuna

este de 3532 capete, din can:
488 cal, 758 vite mar! cornute, 1702 vite mid si 584 porcT. Budgetul comuneT este la veniturT de leT 5048, banI 43 si la cheltuelT de leT 3825, banI 90. Are: o scoala frecuentad. de
38 elevI; o biserica deservitä

numire, ce se da pile de N. a satului Gropeni, unde in vechime a fost t'ida
luT Crim-Pasa.

paduroasa. Dunarea facind o intorsatura spre N.-E., hotarul urmead pe o distand de 2 kil.;
de ad o pdraseste, se indreapta spre E., taie pe din dota balta
Carcallui, urca dealul Carcaliul,

Caräuta, deal, pe teritoriuI
jud. Falda.

co-

mune! Drinceni, pl. Podoleni,

Carcadie§ti, sat, face parte din
com. rur. Creteni, pl. Oltul-d.-j.,

In movila Carcaliul. Forma lur este aceea a unuT trapez neregulat ; lungimea perimetrulul e de 117 kil., iar intinderea totall

de i preot i 2 cintaretT.
La comuna Salcia comunicaosea vecinala, pe o intindere de 21/8 kil. ; la

jud. Vilcea. Cade spre S.-V.
comuneT, pe partea stinga a piriuluT Mamul, la poalele unur

tia se face pe

e de 1178 hect. La Nord comuna se invecineste cu comuna urbana
cin ;

la Est cu com.

Greci,

com. Cirligati se face tot pe
sosea vecinald, pe o intindere de i /2 kil. La marginea satuluT se vad ruinele une! bisericf, pe locul ce serveste de cimitir, precum silistea unta' sat, iar pe dealul dimprejurul satuluT sunt insirate multime de magurT i movile, dintre carl maT insemnate

frumos platoii impadurit. Are o populatie de 136 locuitorT
(72 barbatI si 64 femeT). Popu-

de care se desparte prin dealul
Carcaliul; la S. cu catunul Iglita

latia scolad e de 14 copiT (io
bletr si 4 fete). LocuitoriT acesteT comune s'ail improprietarit

(al com. Turcoaia), de care se desparte prin balta Iglita; la V. cu judetul Braila, de care se desparte piin Dundrea.
Dealul Carcaliul (90 m.), Cu virful sad Carcaliul, o brazdeaza

la anul r864.

Carcaliul, comund rurald, in judetul Tulcea, plasa Macin, si-

la E. si N. Se zice a pe el ar
fi fost odinioara o cetate vechie.

www.dacoromanica.ro

CARCALIUL

196

CARCALIUL

Apele carT udd comuna sunt : Dundrea la V., care formeazd o insulitA si o insuld ce apartin comuneT ; privalul Carcaliul la V.,

Budgetul comuneT e de 4000 leT la veniturT si 4000 leT la
cheltu eh% S u nt 398 con tribu abilT.

Trei-Hotare, cdcr in virful sAti se intilnesc hotarele comunelor Car-

CM de comunicatie sunt dru-

ce e o scurgere a bAlteI Iglita.
BAltr avem: balta Carcaliul sati a MdcinuluT, 500 hect. la N., carI

murile comunale ce duc de la
comund la orasul MAcin, la comuna Greci, Turcoala si Iglita.

caliul, Greci si Mdcin. Are o inAltime de too m. Este punct trigonometric de observatie, de rangul al 3-lea, dominind aSu-

pra satulur Carcaliul ; drumuluT judetean Mdcin - Satul-Nod,

coprinde li 2 insule acoperite cu stuf; balta Iglita la S., ce-T apartine pe jumAtate. Bdltile produc stuf si peste, de care
beneficiazd statul si locuitorli.

Acum too anI, aceastä com. nu exista. Se aflati niste colibe
de pescar! lingd un pietroiti mare (pe ruseste «camen ), ce se poate

ce trece pe la poalele sale orientale ; asupra bdltilor Carcaliul si Iglita si intru clt-va li

vedea si azI; incetul cu incetul
se populd cu LipovenT fugitI din

asupra Dundrei. Este acoperit
numaT cu pdsunT si finete.

Comuna este compusá dintr'un singur cdtun, ce este asezat intre bAltile Carcaliul sí Iglita, lingd girla Carcaliul. Intinderea comuneT este de

Rusia si venitI sd ceard sprijin

TurcieI. La 1825 furd destul de numerosT, ca sd intemeeze
un sat, cdruia 11 deterd numele de Camena. TurciT iI schimbard numele in cel de Cara-Calé.

Carcaliul, baltd, in judetul Tulcea, plasa Dada, pe teritoriul
com. rurale Carcaliul, .si al comune! urbane MAcin, apartinind

1178 hect., din carT 20 hect. ocupate de vatra satuluT, 5o
hect, ale sta,tuluI, restul de 1108 hect. ale locuitorilor. Populatia este mal toatA lipoveand.. Sunt 350 familii, cu 1553 suflete, din carT: 354 barbati si

pe din dota acestor comune. Este asezatA in partea vestid
a plAser. Se intinde la poalele vestice ale dealuluT Carcaliul. In mijlocul eT sunt dota insulite acoperite Cu stuf. Malul eT orien-

Carcallul, deal, in jud. Tulcea,
plasa MAcin, pe teritoriul com. rur. Carcaliul-Greci, si al com.

urb. MAcin. Este mal' mult o
prelungire sud-vesticA a DealuluT-PricopanuluT. Se intinde spre

374 femeT; 270 insuratI si 90
neinsuratI ; 20 vdduvT. Sunt 235 copiT de scoald (135 bdeti si toa fete). Obiceiurile si porturile loc.

tal este inalt si cam ripos. Pe malul eT sud-estic este asezat
satul Carcaliul. Este formatA de

S., avind o directiune generald
de la N.-E. spre S.-V., brAzdind

revArsarea Dundrei, ea care acum comunicA printr'o girlitA ce se isprAveste la picioarele fortulur orasuluT MAcin. Intre &asa si

sunt cele lipovenestr in general. In com. sunt 3 scolI: una romind cu un invAtAtor, fondatd, in 1887, de locuitorl, cu lo hectare de pdmint, 25 elevI inscrisT;

partea vesticd a plAseI si a co-

mune! Greci, pe cea esticA a
comuna Carcaliul si pe cea sudicA a orasului MAcin. Pe muchea sa se intilnesc hotarele acestor treI comune. Poalele sale vestice se termind pe malul estic al bAltii Carcaliu, iar cele sudice pe malul nordic al bAlVI Iglita. La poalele tul' sud-ves-

Dundre se allá un grind, ce apartine comunelor MAcin si Car-

doud lipovenestI, cu too elevl
inscrisr.

caliul. E acoperit Cu iarbA de
pdsunT. Suprafata bAltiT intregi

Este o bisericá de ritul lipovenesc, fondatA, in 1884, de lo-

este de 6 kil. p., saa 6o0 hect.,

cuitorl, cu hramul Sf. Treime ; are 10 hect. pdmint dat de stat ; este deservitA de i preot, i diacon si I cintAret.
Calitatea pdmintuluT e medio-

din carI 120 sunt formate de 2 insulite stufoase, ce apartin
pe din dota si MAcinulur si CarcaliuluT. Pe malul eT estic mer-

tice se afll asezat satul Carcaliul. Pe la poalele orientale merge drumul judetean MAcin - Satul-Nou-Ostrovul ; la S. drumul comunal Carcaliul-Greci; la V. drumul comunal Carcaliul - MAcin. Ajunge pAnd la o ináltime

ge drumul comunal Carcaliul Mdcin.

crd, terenul e mar mult nisipos. Din 1178 hect. sunt : 770 hect. loc arabil ; 378 hect. loc Mitos. In com. sunt : 30 plugarr cu 30 plugurT, 320 pescar!. Sunt 667 capete de vite, din carT 507 boT si yac!, 16o cal' si epe. Sunt lo meseriasT (lemnarl si fierarT) si 5 comerciantI (3 circitunarr i 2 bacan».

de too m. Este acoperit cu pasunI si semAndturi.

Carcaliul, mica girlip, pi-in care balta Iglita se scurge in Dundre, situatA in jud. Tulcea, plasa MAcin, pe teritoriul comuneT
Carcaliul, avind o directiune ge-

Carcaliul, virf de deal, in judetul Tulcea, plasa MAcin, pe teritoriul com. rurale Carca liul. Se mal numeste Virful-la-

nerald de la E. spre V., si o
lung-ime de Oh kil. Pe raalul
sAu drept este asezat satul Carcaliul si

pe cel sting se afil

www.dacoromanica.ro

CARCAMAN-BAIR

197

CAR1EREI (DEALUL-)

stuf intins, ce se intinde intre balta Iglita si DUnare. Malul

situate in partea sud-estica a plaseT i cea nordica a comuneT, la i 'ja kilometri spre N.-E.

Constanta; primeste pe drcapta
i, dupa un curs de 3 kilom., merge de se aruncä in valea Cataloi san

Valea-PuturosuluT

cel drept, adica despre satul
Carcaliul, este inalt i ripos, filnd

format de dealul Carcaliul.

de satul Picineaga, pe malul sting al piriuluT Cerna. Sunt
asezate pe o inaltime de 34 metri

Telita, pe stinga, ceva maT luat sus de satul Eni-Chioi.

Carcaman-Bair, fir de dealurf,
In jud. Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul comunelor rurale AliBei-Chioi, Nalbant i Bas-Chioi.

d'asupra apelor D anareT. Pichetul a fost intarit In timp de razboin si domina asupra satuluT Picineaga i asupra drumuluT comunal Pi cineaga-Satul-Noti.

numele de la un cardon (fort)

turcesc, de pe o inaltime,
apropierea caruia se afla.

In

Se desface din ramurile sudestice ale DealuluT-CiliculuT, din-

tr'un vid' de 305 metri. Se intinde spre S., avind o directiune generall de la N.-V. spre
S. si S.-E., intinzindu-se dimpreuna Cu ramificatiile luT futre piraiele Accadtn, Taita si Telita. BrAzdeaza partea vestica a pla.-

AstazT fiind in ruine, nu mal serveste la nimic. Cardonu inseamna pe turceste cetate sati
fortareata.

Careda, sau Copaceni-Careda, cdtun, in jud. Vlasca. (VezT
Copaceni-Careda).

Carecua, san Caregua,
ce uda comunele Movilita Pluaesti, din jud. Putna. Izvoreste din Fintina-luT-Moise ; se
pierde in Gura-PlopuluT i resufla

Cardonulul (Movila-), In judetul Tulcea, plasa
cin, pe teritoriul comuneT Pisica (i pe al catunuluT Pisica), pe malul drept al DunareT, la
locul unde se desface GIrla-LuncaviteT, pe grindul Pisica, la

si a comuneT Nalbant, pe cea estica a comund Ali-BeiChiol si pe cea nordica a comunel Bas-Chioi. Lasa prelunseT

spre E. dealul Canagic-Bair,

spre S.-E. dealurile Tartar-Bair Ghel-Tepe. Este intretaiat de o multime de drumurT comunale, carl unesc futre ele satele Accadin, Ali-Bei- Chioi, Cineli,
Bas-Chioi c u Nalbant, Trestenic Hagilar. Intre virfurile luT, insem-

i1/2 kil. spre N.-V. de satul Pisica, In fata pichetuluT romin,
coprins futre pietrele miliare 86 si 87. Are o inaltime de 6 m. d'asu-

iarasT la Aramoasa. In Carecua se varsa Gura-Vaef-Noue, apoT Valea-cu-Apa ; dupa aceia valea Copula. Se vars5. In Siret, trecind prin satul Pufesti.

Caribolul, plasa Sabarul, judetul
Ilfov. (VezT Domnesti-Caltuna).

pra apelor DunareT. Este punct trigonometric de observatie de rangul al 3-lea, dominind asupra comuneT Pisica si peste Du-

CariereI (Dealul-), deal insemnat, in jud. Tulcea, pl. Tulcea,
pe teritoriul orasuluT Tulcea, si-

nam : Stamuni-Culac, pietros, de

nare, pe o mare intindere. In
timpul staptnire1 Turcilor, aci era si un fort mic, dar insemnat, cacT oprea trecerea armatelor rusest-T peste Dunare. Prin acest loc, unde Dunarea are 700

228 metri, movila Patrascu, de 170 metri. Natura luT este pe alocurea stincoasa. Este acoperit cu padurT, tufarisurf, flnete semanaturT pe prelung-irile
sale.

tuat in partea nordica a piase cea sudica a comuneT. Se desface din Dealul-TulceT ; se intinde spre N., avind o directiune generala de la Sud-Est
la N.-V. Are o inaltime de 137 metri. Este punct trigonometric
de observatie, de rangul al 3-lea, dominind asupra orasuluT Tulcea, asupra DunareY, pe o mare intindere, asupra laculuT Zaghen asupra soseleT judetene Tul-

m. latime, nu e tocmaT adinea. AstazT fortul e in stare de
ruina.

Cardonul, puna trigonometric de observatie, de rangul al 3-lea, In judetul Tulcea, plasa Sulina, comuna urbana Sulina, in partea estica a plaseT i cea nordica

CardonuluI (Valea-), phig, in
jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe teritoriul com. rurale Cataloi. Izvoreste din poalelle sudice ale DealuluT-Mare ;

a comuneT, pe grindul Sulina, lingä malul MariT. Are 30 m., dominind asupra drumulur comunal Sfistofca-Sulina.

se indreapta spre

cea-Mahmudia, ce trece pe la poalele sale nordice. Pe o prelungire nordica a sa, ce se numeste DImbul-Horia, la Estul orasului Tulcea, se afla un monument, ridicat de M. S. Regele Carol I, In onoarea ocupareT DobrogeT de Rominia. Pe muchia-T sunt peste 30 morT de vint

Cardonul, ruinele unid picket de

S., avind o directiune generala de la N.-E. spre Sud-Vest; uda partea de V. a plaser si pe cea de E. a comuneT. Curge pe la
poalele DealuluT-Redil; taie soseaua nationall Tulcea-Babadag-

granild, in jud. Tulcea, plasa
Macla, comuna Picineaga. Sunt

www.dacoromanica.ro

CARIMBUL (PIATRA-PLWI-)

198

CAROL I

luat numele de la faptul ca in-

teinsul sunt cariere de piatra
calcará si granitica., piatrá care serveste la constructiunI de poduff i altele.

Carimbul(Piatra-Ple§iI), munte, in jud. R.-Sarat, plaiul kim-

nicul, com. Bisoca, in partea de Nord, pe marginea pIrluluI
Martini la hotarul judetulta catre Buzaa. Este acoperit cu
durr i pasunr. Vara are stlne

de oI.

Se margineste la N. cu com. rur. Pazarti, de care se desparte prin muchea dealulta BilarlarBair ; la S. cu comunele rurale Tortoman i Caratai, din Medjidia, despartindu-se de ele prin linie conventionald, care e aceeasI cu hotarul dintre Constanta i Mecljidia ; la E. Cu comuna Cara-Murat, despartita fiind de dinsa prin dealul Dana-Chioi-Bair ; iar la V. cu com. Tas-Punar din pl. Medjidia, despartindu-se prin dealul
Mahomet-Bair.

borif lipsesc aproape cu desa-

virsire. Movile sunt putine (I2),
toate artificiale, servind capuncte

de observare si orientare. pl. Teritoriul comund este braz-

dat de valle cari: formeaza o
vale mal mare numita Tortoman I. Aceste val secundare sunt : va-

lea Tortoman, forman din dota ramurI : una alcatuita din valle
Ta.51i-Iuc-Dere, Buiuc - Leilarlar-

si Tuzla-Iuc-Dere ; iar alta, alca-

tuita din valle: Mangalia-Dere, Buiuc-Dere ; cea d'a doua trece prin satul Bilarlar sau DorobanMal sunt: valea Tortoman II, formata din valle Baspala-Ceair,

Carll-Chioi, sat, in judetul Constanta, plasa Mangalia, cdtunul
comunei Musurat, situat in partea nord-estica a plaseI i cea

centrall a comuner, la 4' 2 kil. spre S. de catunul de resedinta, Musurat. Suprafata sa este de

492 hect., dintre care 6 hect. sunt ocupate de vatra satulta si de gradint Populatia sa, formata mal ales din BulgarI, este de 2 familif, cu 7 suflete,
ocupindu-se cu cresterea vitelor

Relieful solulur e In general accidental; dealurile ating timI marI si sunt intretaiate de numeroase val. Culmea Dorobantul o brazdeaza la N. si culmea Carol la S. Cele mal insemnate dealurI cati accidenteazd teritoriul co
munel sunt : Mahomet-Bair (140

apor valea DereChioi, unja cu valle Lunga,
Bas - Culac ,

Dana- Chioi- Culac

i Hotarul ;

cea d'a doua trece i prin satul Dana-Chioi, saa Carol I.
Catunele can formeazá com. sunt Dana-Chioi,saa Carol I, resedintd, in partea estica a com.,
pe ambele malurI ale Arad Dana-

m.) la V., Tasli-Iuc-Bair (17o
m.), Dealul-Lung (134 m.), Da na-Chioi-Bair (120 m.) la Nord.

Aceste din urmá sunt ramificatif sudice ale dealului Bilar-

si mal ales cu agricultura. Paintul, de o calitate excelenta, pro. uce gnu, porumb i ovaz
tildes pleaca
1.

Chioi sau Dere-Chioi, inchis dominat de dealurile DealulLung la N., Dana-Chioi-Bair la

lar (189 m.) de la hotar, care
insusI este o muche secundara a culmeI Dorobantul ; ele se intind printre numeroase vai, carI
formeazd impreuna valea Tortoman. Mal sunt dealurile : TuzlaIuc-Bair, cu Virful Bilarlar (129

E., Murat-Bair la S. si S.-E.; Cu casele asezate in ordine pe
ulitI paralele si inconjurate cu gradint numeroase. Bilarlar saa Dorobantul, in partea vestica a comuner, la 4 kil. spre V. de resedintd, pe valea Bilarlar, inchis si dominat de dealurile

DrumurI

comunale

ouä: unul spre Vest, ducin la Topraisari prin Muratan Cuciuc i altul spre Est
t

dudad la Tuzla prin Ceatmalar.

m.) la S.-V.; Bilarlar (130 m.)
Carlobanul, jud. Olt. (Ved Siul.)
tot la S.-V.; Paspala-Bair, cu vlrful

Paspala-Bair la S., Bilarlar la
V., Tasli-Iuc-Bair la N., cu casele

Paspala - Iuc si ramificatia

Carmen-Sylva, izvor de apa minerala, jud. Suceava. (V. com.
Sarul-Dornii).

sud-vestica Buiuc-Bair, cu virful Buiuc- Iuc (116 m.) i D ere Chioi (1o8 m.), Dere-Chioi-Bair
Muratan-Bair,cu virfurile Dan a-

rdspIndite l'ara regula.

Suprafata sa este de 14073 hect. sau 140 kil. p., din care:

Carol I, com. rur., din judetul
Constanta, pl. Constanta. Este situata in partea septen-

trionala a judetulta, la 34 kil.
spre N.-V. de orasul Constanta, capitala districtulur, si In cea vestica a plaseI, la 8 kil, de comuna rurala Cara-Murat, resedinta

Chioi-Iuc (126 m.) la S. Aceste patru din urme sunt ramificatiunI orientale ale culmeI Carol I. Ele sunt de natura. humoasa, din pamint bun productiv, Irisa con-

413 hect. ocupate de vetrele celor 2 sate, cu 340 case ; iar
restul de 13660 hect., impartite

intre stat cu proprietarif, carl
poseda 1606 hect. si locuitoril, carr au 12054 hect. Populatiunea sa totall, pe anul 1894, este de 353 fam., Cu 1598 suflete, impartite ast-fel dupa sex : 801 barbatl, 797 fe-

trariat In productivitatea sa de lipsa ploilor. Sunt acoperite cu semanaturr si fineturr bogate,

presdrate Cu movile, insa ar

www.dacoromanica.ro

CAROL I

199

CAROL-DAVILA (P1ATRA-TÄIATÄ)

meT ; dupl stare civill: 76 necAsAtoriti, 662 cAsAtoriti, 59 va-

vecinale, ce duc la satele hivecinate : Cara-Murat, Ghelingec
Chior-Cesme.

de vdrsarea riuluT Moldova in

duvi, i divortat ; dupä. instructie : 175 stiind carte, 1423 ne

stiind; dupl religie: 1050 ortodoxl, z luteran, 539 mahometanT, 8 armenT ; dupl ocupatie: 353 agricultorT, 18 comerciantr; sunt 366 contribuabili ; 336 improprietAriti, 36 nelmproprie tAriti.

Are o bisericl, in cltunul
Carol I, cu hramul Sf. Voevozi

spre E. de orasul Roman si la o depArtare de 2 kil, de
el,

cu io hect. de la stat, deservitA de I preot 0 2 cintAretT.
Sunt 2 colI, in ambele cAtune cite una, cu 2 invAtAtori si I invdtAtoare, cu 115 elevi
inscrisT, din carT : 81 bAetT, 34 fete.

el si de 3 kil, de resedinta plàser. Este asezatl pe ses. E formatä din satele : Carol I, Lutca Sterpul. Are 385 familiT, cu 1205 suflete, din car! 350 contribuabili ; locuesc in 289 case.
Stir'

carte 38 persoane. Sunt

In privinta caliateT pAmintuluT, cele 14073 hect. ale com.

710 vite ruari cornute. Venitul anual al comuneY este de 4996 lei, iar cheltuelile de 4289 lei.

se divid ast-fel: 413 hect. teren neproductiv (vetrele satelor), 13660 hect. teren productiv, din care: 10918 hect. loc
cultivabil (din care : 2762 hect.

Carol I, (Dana-Chioi), sat, judetul Constanta, in pl. Constanta, cAtinul de resedintA al comuneT Carol I, situat mal mult in partea vesticA a pldser i cea
sud-esticA a comuneT, pe Valea-

Este legatä Cu orasul Roman
prin osea. Pe teritoriul el este un pod de lemn stAtAtor pe riul Siretul.

ale statuluT cu proprietarir si 8156 hect. ale locuitorilor); 61 hect. loc necultivat (din care :
61 hect, ale statulni cu proprietariT si 1961 hect. ale lo-

Carol I, sat, In jud. Roman, pl.
Moldova, com. Carol I, pe ma-

Lungl. Este inchis la Sud de
dealul Murat-Bair, cu virful Murat - Iuc (130 metri). Supra-

lul drept al fiului Siretul si aproape de vArsarea riulul Moldova in el. Se aft' spre E. de orasul Roman si la o departare de 2 kil, de el si de 3 kil, de resedinta plOsei. Este asezat pe ses. Are 179 familii, cu 601 suflete, din carT 139 contribuabili ; locuesc in 141 case. Stii1 carte 30 persoane. Populatiunea este numaT romlnO. Sunt 290 vite marT. Se face iarmaroc la Sf. Ilie (20 Iu-

fata sa este de 6979 hect., din-

cuitorilor) ; 33ii hect. loe izlaz

tre care: 229 hect. sunt ocupate de vatra satuld si de grAdinT, cu 196 case. Populatiunea sa este de 208 familii, cu 977 suflete, ocupindu-se mal ales cu cresterea vitelor si cu agricultura. Locuitorn' sunt Romini, Turd'
garT. Maioritatea o formeazd RominiT numiti MocanT, venitT din Transilvania, In urma rdzboluluI de la 1877. Acesti MocanT si-au

(din care: 1350 hect. ale statuluT Cu propietarh si 1961 hect. ale locuitorilor); 30 hect. loe

Cu vil (din care: 3 ale statului cu proprietariT si 27 hect, ale
locuitorilor).

In conning. sunt 353 plugari, carT au 496 plugurT (285 Cu boT, 21 cu cal), 255 cArute cu

z masinä de semAnat, 90 masinT de secerat, 12 masinr
bol,

de bAtut porumbul, 5 triori, 25

grape de fier, io masini de
vinturat, i masinl de cosit finul. Sunt 244 puturr (239 in sate si 5 pe cimp). Comuna are 14848 capete de vite, din can: 728 ce, 2549 boT, 16 asim, 11218 oT si 337 porci. Industria este cea domesticA. Sunt in cAtunul. Dorobantul, 2 morT cu aburi. In com. Carol I sunt 13 comer-

format un cuartier aparte, in partea sudicA a satului. In sat se aflà o scoalä a comunei o bisericl ortodoxl.
Pl.mintul este productiv ; se cultiva mal ales grhil i ovIzul. DrumurT com., care pleacO din acest sat, sunt in nu-

Este legat cu orasul Roman prin osea. In dreptul acestui sat este un pod de lemn stAtAtor peste rhil Siretul. Alie).

cest sat este infiintat in anul
188o prin darea de pAmint la noir insur4ei si numit ast-fel in onoarea M. S. RegeluT Carol I.

Carol-Davila, (Platra-Thiatä), sursd de apd minerald, in valea riuluT OlAnesti, jud. Vilcea,

mar de 8 si duc la satele urmOtoare : Cara - Murat, Caratai prin Hagi-Cabul, Chiostel, Docuzol, Tortoman, Bilarlar (Dorobantul), Esther si Palazul-Mic.

dind in 24 ore 2886 litri apl.
Are ca substante fixe : iodure alcaline de magnezie si bromur de magnezie (predominante), bicarbonat de magnezie, de calcium

cianti, din carT 9 dirciumari. Budgetul comuner este de 9016 lei la veniturT, 5218 ler la
cheltuelT.

Carol I, com rur., in pl.

Mol-

CAT de comunicatie sunt numal niste drumurT miel comunale

dova, judetul Roman, pe malul drept al riului Siretul i aproape

si natrium (considerabil concentrate), sulfat de calce si de sodä., dortir de calcium (concentrat),

www.dacoromanica.ro

CARP

200

CARPATI

silicate de aluminim
phate (urme).

si phos-

dulur stati lii fata colinelor Leither si ale Granuhr, santinelele inaintate ale Alpilor pe tdrmu-

chis cdtre Viena printre Carpati si muntir Boemo-Moravier.

In partea centrald Carpati
se subtiazd i descresc In punctul de a-VI pierde, pe alocurea aspectul muntos. LAtimea lor descreste de la
extremitAtr cdtre centru . RedusA

Carp, mofie, in jud. Buzdtl, com.
CAtina, cät. Moara-lur-Enicd. Are

rile Dundrer, unde constituesc
cloud

strimtorr strategice cu-

6000 hect., din care 8 curdturr, restul fineata si pAclure.
Carpati, sistem de mung, formind

noscute sub cloud numirr diferite :

una Poarta-Ungarier la Pressburg ; lar cea-l'altd, Defileul-Visegradulur intre Gran si Waitzen. Litre Baziasi i Severin, Car-

un parapet muntos al &tropei
centrale i sudice cdtre cimpiile Europer orientale.
CarPam& geograficd. pati, ocupd hare al 14024' 30-

pati par a se impreuna cu Balcani, cu cad formati la o epoca
geologicA indepArtatd, stavilarul laculur ungar, ce umplea basinul

la o suvitd de abia 120 kil. time intre debuseurile Tiser Ondaver in cimpie, ea atinge
250 kil. in partea nord-vesticA si 500 kil. in partea sud-estica a sistemulur. Carpati se prezintd dar geograficeste impArtitT in trer marl sectiuni saü grupdrf , i anume : a) Carpap Nord-Occidentall; b) Carpati Sud-Orientall

si 24° 343" longitudine orientald

si 440 40' si 490 45' latitudine boreald o suprafatd mal mare de 280000 kil. p., tare vAile
Moraver, Oderultif, Vistuler, Nistruldi i cimpiile Dundrel de jos

de mijloc al Dundrer. Coltarir stincosr rup i azI pinza fluviu-

lur in numeroase puncte de la Golubaci la Virciorova, creind dese virtejurr i iutT In toatd
partea Dundrer numitd Cazanele sail Por e-de-Fier (turceste Demir-Capu). La limita lor nord-vesticd, Car-

si c) Carpati de mijloc.

si de mijloc cu directia de la S.-E. la N.-E.
Carpati, fdrd a putea fi comparatl cu Alpi, totusr, prin intinderea si indltimea lor, con-

Orografia Carpafilor. Carpati Nord-OccidentalT, consti-

tue partea N.-V. a sistemulur
si imbrdtiseazd in lungime toatA

stitue dupi Alpi, cel mar insemnat sistem orografic al Europer.

pati, ati un nog si important punct de contact cu muntir Sudeti, carl se prelungesc spre er prin pragul colinar zis : Das
Gesenkez. sag Depresiunea Oderulur, pAnd in adincitura urmatd de calea feratd Viena-Cracovia

Creasta lor centrald, trans-

regiunea dintre Dundre (Pressburg-Waitzen) si Valea-Topler. Grupul Carpatilor occidentall', este remarcabil prin regularitatea conturulur si a principalelor sale linir interioare. Muntir sAT perifericf expird inteo de-

portatd in partea exterioard a
sistemulur, descrie o curbd lungd

de 1300 kil. ca capetele sprijinite pe Dundre : odatd intre
Pressburg si Waitzen la gura Mo-

Sonnenberg (798 m.) si OderGebirge (675 m.) abia meritA numele de mug( tu aceastd regiune asezatd sub pantele repezf ale muntelur Vater (14.94w.) din grupul Sudetilor. In aceastd

presiune exterioard care afectl
forma uner elipse : Morava, Be-

civa, Oderul, Vistula, Topla
Dundrea intre Pressburg si Waitzen, curg succesiv in adincl-

raver; si a doua oard, intre Baziasi i Severin, la intrarea D .1-

ndrer In Rominia. Acest vast
hemiciclu a cdrur concavitate e

intoarsd spre apus catre basinul de mijloc al Dundrerrformeazd un imens parapet care addposteste Ungaria spre cimpiile Sarmatice si ale Dundrer de jos constituind cu multd aproximatie si limita politicA a
statulur unguresc spre Rominia
Galitia.

regiune colinard ia nastere 0derul, care curge un moment In senz opus cu Beciva la poalele Carpatilor i in adincitura Viena - Cracovia. Peste pragul dintre Sudeti si Carpati trec toate drumurile vAilor Oderulur si Vistuler care se inmdnunchiaza apor in valea Moraver, pentru a conduce asupra Viener. Depresiunea OderuluT
constitue ast-fel In flancul Carpatilor nord-vesticr o poartd geo-

tura elip tied de la poalele Carpatilor nord-vesticr. Axul mare al acester elipse,
mdsoard, In tre Pressburg si Epe-

Carpati ail importante puncte

ries, 240 kil.; axul cel mic mdsoard intre Teschen i cimpia Tiser 150 kil. Valle principale ale grupulur: Vagul, Granul, Ipoli, Hernadul, Tarcea si Topla, isr recurbeazd c irsul dupd conturul elipse! periferice. Mar mult, ele contribuesc a construi
un sistem de depresiunr eliptice, care pleacd de la Dundre si de-

de contact cu Alpi, cu i cu Balcani . In tre gura Moravier si Buda -Pesta : Micil Carpati i munir NeograSudeBoemier

graficd, o mare intrare a Europa orientale tn basinul de
mijloc al Dundrer, un drum des-

buseazd in partea orientald a axuluf asupra Tiser. Prima li-

www.dacoromanica.ro

CARPATI

201

CARPATI

nie urmeaza Valea-Vaguld, pe a afluentuld satiVarinca (r. dr.),

Iablunca i Beschizir, formeazd un lant exte-

cea vestica pana In Beschizi.
Drumurile Tarnavd, Buczovel Miavel, strabat - Carpati,

pe a Arvei, apor depresiunea Neumarkt de la Nordul Tatra,
de unde imprumuta rind pe rind valea DunaetuluT, pe a. Popra-

rior neintrerupt pana in Dunaet;

duld, pe a Tared si pe a Hernaduld, afluent al Tisei (r. d.). Continuitatea acester linii este intrerupta de trer pragurr: intre Varinca i Arva (Weinne Geb.); al 2-lea intre Dunaet Poprad (Magura-Radovan) ; al 3-lea intre Poprad i Tarcea. A doua linie, la Sud, se recunoa.ste in valea NeutreI, a Turociuld, a Vag-aid si a Hema-

el se continua cu creasta Ram.) dintre DuriAe i Poprad, care se orienteaza spre Sud-Est, pentru a
dovan (1265
se aseza pe acela-si arc cu dintre Toplea-Bodrog i TartaHernad. Acest din urma e for-

conducind catre Tarnau, Postien i Leopoldstadt ; drumurile Clancenitd, CongencauluT al pa-

suld Vlara trec Muntii Albi,
conducind spre : Neustadt, Pucho

Trencin ; drumurile Jabluncar (fablunca-Pas, 55 r m.),
i

mat diu muntir Saros (Mincol
1157 m.), din munti! Sovarer (Si-

monca 1092 m.) si din muntii
trahiticT a! Hegyaliet Lantul ex-

terior al Carpatilor nord-vestid constitue o importanta bariera:

duld, unde se unifica cu cea
precedentA ; ea este intrerupta

inaltimea sa care abia atinge 740 m. in Rachsturm, se ridica In Beschizi la 1325, (in
Lisa-Hora 1570 metri, in Pilsco

ale Soler, al Babigorir, al Rabd-Arva i Rabe!. Dunaet, al defileurilor Crocinsco (Dunlet) Leluchov (Poprad), trec Beschizi pe locurI grele, peste jablunca , Beschizi central! sail Muntil - Neumarktuld, condu -

cind la Sillein, Slanita, Neumarkt si Eperies. Kaschau i Eperks sunt importante obiective

de doul praguri, intre Neutra Turocifi i intre Vag si Hernad. A treia linie e dat5. de valea Granuld, a Saiuld si a
Bodvd, despartite intre ele prin

1725 metri), apoi recapaa aproape acelasI nivel In Hegia-

lia 768 metri. Cea mal puternica sectiune a acestei incingatori este a Beschizilor, care
constitueste ca o caten5. inaintata

ale drumurilor ce trec la.ntul dintre Tarta, si Toplea printre muntii Sarosului i Sovaruld, printre acestI din urma si at
Hegialid. Al doilea lant incepev intre Gran si Neutra prin muntit Neutrel (Galgoci) care tin pang In Turociii si Vag si se continua. apoI prin Magura-Arvei pe dreapta Vagu/uI. La Estul Arvei intre Arva, Du. naet, Poprad si Vag, care il inconjura ca un

pragurl putin inalte intre Veresco, Dobschau, Rosenau si Tor-

na. A patra linie, cea mai de la Sud, coincide ea valle Ipoli, Rima si Said. Aceasta segmentatiune a Carpatilor nord-vesticI,

a munteld Tatra. Povirnisul interior .este scurt i repede ; povirnisul exterior al CarpatilorAlbr si al Beschizilor e lin, prelungindu-si punctele in departare pa-

face ca intreaga regiune sa apara constituita ca dintr'o succesiune de circumvolutiuni, cu

nä. in valle Morava, Oderuld Vistulei. Acest lant, exceptind

drum de ronda, apare grupul
MareluI - Tatra; in acesta se deosebesc : Tatra la centru, Hradosis la V. si Magura-Zipsd la E. La. Estul Tatre!, intre Poprad, Galintz i Tarcea, se afla Munt1I-ZipseT spintecat1 la Sud prin Valea-Hernadului. Lantul

frontal spre partea exterioara a elipse. Primul val incepe Cu
Carpati-Mid, lant subtire i putin Malt, intins din Dunare pana In Miava ; Rachsturm (740 m.), cel mar inalt crestet al WI. Intre Miava i Beciva se succed Muntii-AlbT

partea de la hstul lad Popraduld, formeaza ma! peste tot
frontiera politica ; iar in ?titregul WI, el constitue obstacol

inaintat ca un parapet, frontiera militará a Ungariel muntoase despre Moravia si Galitia. El prezinta importante solutiunr de continuitate, pe unde strabat
liniile strategice in Valea-Va-

cad 41 trag

numele din albeata stincilor lor dolomitice, i Iavornicul (1064 ni.). Tot lantul coprins intre Beciva i Poprad poarta nuinele generic de Beschizii ocddentall ; e1 sunt impartitI in : Muntil Iabluncai, Beschizir propriA zis! si Muntii Neumarktulur, prin vaile Sola-Chisuta i Arva-Raba, care deschid importante comunicatiun! In Galitia. Carpati
57470 4Innt

care incepe In Dunare cu map Neutrer cresc progresiv in maltime, panä. in Mincov (1364 ni.), virful culminant al miculd Tatra.

guld, in sesul Neumarktuld sari In valea Tartei si a Hernaduld,

unde se afla objective a caror
posesiune permite fie de a opera

Magura - Arvd, culminanta de Crivan-Tatra (1666 m.) consti-

tue o creasta compacta intre
Varinca, Vag si Arva. Dar cel mal important masiv, nu numar al acestui §ir dar al intreguld
sistem al Carpatilor nord-vesticI,

in mima Carpatilor nord-occi-

dental!, fie de a inconjura acest complex muntos pe la capetele sale. Partea cea mal accesibill a acesteiincingatori este

este al Tatrei, format din stind
26

u. Grogralle. JO. !I

www.dacoromanica.ro

CARPATI

202

CARPATI

cristaline, impozant prin aspectul crester sale lungr si stirbita ca un flerastrau, prin goliciunea päretilor sal stincosl §i abrupt'', prin prezenta lacurilor sale sus pendate la altitudinr de la 1400

ber 2045 m., iar In Cralovahola 1943 In. Nizna - Tatra se prelungeste

Restul regiuner la Est, formeaza inaltimele Gömör si epes, constituite din terenurr calcare, formatiune care se prelungeste §i la Estul Tatrer pana in Valea-Tarcer si sunt renumite prin avutiile lor metalice si petenle glaciale si cu stalactite de la Syadelö, Aggetelek, Syilicze, etc. Valea-Hernadulur este Inglobatd in terenurr trahitice, de oare-ce acestor formatiunr apartine si lantul din Estul Hernadulur, cmoscut sub numele de
Muntir-Sovarulur
si

recurbindu - se usor spre Sud, pana la Kaschau ; Golnitul il desparte In douä creste; cea sudica coprinde cele mar marr crestete : Goldener-Fisch (1316 m.)

la 2025 metri. Masivul TatreI are aproape too kil. lungime si 15 la 25 kil. largime, cu pante mar dulcr catre N. si repezr la S. Partea centrala a Tatrer posedá cele mar maxi indltimr din tot sistemul Carpatic : Rohaci (2225 m.), dolomitic la V.; Crivanul (2500 m. §i Gerlsdorf

si Coisovska-Hola (1248 m.) Muntir de la Sudul sirulur precedent constitue un masiv cen-

tral al Carpatilor nord-vesticr
de forma elipticä in conturul sail' general. Linia Eipel-Rima-Saiul desface din acest masiv la Sud

Hegialia.

(266j m.) graniticr la E., etc. Creasta Marelur - Tatra ocupind partea centrala a Carpatilor nord-vesticT, joacd un rol In clima si idrografia lor : ea opre§te vinturile inghetate ale
oceanulur polar, si stavile§te vinturile temperate care sufla'

o antecatena, afectind ca si intregul masiv, din care face par-

te, forma uner elipse insa cu contururr mar bine definite §i mult mar turtità in forma sa generala; axul el mare trece
la Miscolci §i ceva mar sus de gura Eipelulur. Crestele interioare, prezinta In genere multa confuziune in rindulala lor. Se deosibeste aci : t. un lant

Partea sudica a masivulur central, ja numele de Muntir-Neogradulur (trahiticr in mare par-

te) intre Eipel si Zagiva ; de
Muntir-Matrei, grupe pitorestr, intre Zagiva si Torna ; de Muntir.Biculur la Estul Erlaulur.
b) Carpatir-Sud-Orientalr, for-

despre S.; contrastul este ast-fel caracteristic intre clima nordica
si cea sudica a Carpatilor oc-

meaza partea muntoasg a veche! Dad'', el constitue o protuberantä sud-estica a sistemu-lur carpatic, un complex muntos adunat in interiorul uner elipse,

cidental'. La Estul Tatra Muntir-ZipseI formeazd o depresiune a reliefulul acestur lant; cea mar mare inaltime, Ihla (1284m.), se aflä. la N., in prelungirea TatreI.

mar sustinut la Sudul Granulur, intrupInd cele mar marr cre--

tete ale regiuner: Silma (1104
m.), Poliana (1459 m.), FabovaHola (441 m.), Stolita (1480m.);

al carel ax mare ar fi dat in
directiune printr'o linie ce ar uni Baziasul cu Iasi ; iar axul cel mic prin linia Des-Oltenita.
Orasele Rimnicul-Sarat, B _maul,

Lantul al 3-lea incepe prin
muntir Bars dintre Neutra-Gran

2. o ser