Sunteți pe pagina 1din 765

'1 4,4 .4.

9
.
-
,
° Js `'
`,..f. o
r
_ g
-
' u
4, - 41-
g
-
, -,
.. o7
a
o '.
.
E
,

www.dacoromanica.ro
r.te
..
11..r "E
'
MC It TOW% W jir;01 aF(040 IMP - - .
-
-f .eit'';:,PrP ; o
_
.
k
,
:',?
_
-te ... - :,...4 - ".
1
.
MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMINIEI

58878. Marcie Metionar Geogra/fo. l'o$. HA 1

www.dacoromanica.ro
SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMINA
FUNDATA LA 15 'UNTIE 1875
RECUNOSCUTÄ DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC
AL

ROMiNIEI
ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE
DE

GEORGE IOAN LAHOVARI


PREEDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,
PRWD1NTE AL SOCIETÄT1I PENTRU INVÄTÄTURA POPORULUI ROMIN,
SECRETAR GENERAL AL SOClETATII GEOGRAFICE ROMiNE

GENERAL C. I. BRATIANU GRIGORE G. TOCILESCU


SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL, MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,
DIRECTOR PROFESOR UNIVERSITAR,
AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

.........r.....e.ananan.,.........r

VOLUMUL III.

BUCURE§TI
STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59
1900

www.dacoromanica.ro
MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC
AL ROMINIEI

C
(URMARE)

Cucuruzul, com. rur, jud. Mas- s'a dat la 220 locuitorT impro- jud. Teleorman, pe Ruga Valea-
ca, pl. Marginea. Este impar- prietaritl dupa legea rurala 850 Suroael si spre mosia Piatra.
tia in dota catune san dotia hect., aminind proprietate 1200
mahalale : Cueuruzul-d.-s. si Cu- hect. Cucuteni, com. rur., jud. Dim-
curuzul-d.-j., situate la extremi- Pe teritoriul com. e un petic bovita, plaiul Dimbovita- Ialo-
tatea de N. a plaseT, futre sa- de padure in suprafata de 230 mita, situata pe dealurl si pe
tele Prunarul si Ciolanul-Pangal. hect. vAT, spre N. si la 25 kil. de Tir-
Proprietate a d-luT Nicolae Ghe- Arenda anuala a mosieT este goviste, intre Muchea-Banesti,
rassi, fostä a d-lul Ion Ghica. de 36000 leI. Muchea- MatastireI-Bunea si Mu-
Departe de Giurgin de 28 kil.; Satul este situat pe o vale chea-Barbosi. Aceasta comuna
de Sanesti, resedinta piase'', ce poarta numele satulul si care este mal toata asezata pe va-
de 18 kil. lar de Bucuresti are pe ea un elesten care serva lea Vilcana, pe unde si curge
de 52 kil. de adapat vitele satuluT. . piriul Vilcana.
In 1887 avea 347 contribua- Pe ad trece \ralea CablantiluT, Cucuteni sunt invecinat.1 spre
bill, din 1752 sufl. pe care sunt izvoare si un he- E. ca com. Motaeni si erba-
Budgetul com. pe anul 1886 lesten de pescuit si adapat vi- nesti-Podurile, san Baile-Pucioa-
era de 3973 leT la veniturl si 3502 tele. sa, spre V. cu Pietrari, spre
lel la cheltuelr; pe 1887 era de N. cu Riul-Alb si spre S. ca
3861 leT la venituff si de 3270 Cucuta, cdtun, jud. Braila, pen- Vilcana-Pandeli. De toate aceste
lel la cheltuelT. dinte de com. Mihain-Bravul, si- comune se desparte prin dea-
Are 2 bisericI, deservite de 2 tuat la V., 12 kil. departare lurl si val' si numal cu Vilcana-
preoll si 3 cintaretl. Una din bi- de resedinta comuna Vite con Pandeli se leaga printr' o s osea ve-
sericl este zidia la 1830 si re- nute sunt: 254 (120 bol, II() vad, cino-comunall. Peste apa "%Mea-
parata la 1886. Are hramul Sf. 2 taurI, 22 vitel) ; sunt 48 cal, na sunt in raionul com. cincr
Impáratl si constitue o singua 384 pord si 320 or. podete. Cucuteni se compune
parohie. din trel catune : Vilcana-d.-j.,
Este o scoala mixta, cu 4 Cucutan, movilil, jud. Buzan, in Vticana-d.-s. si Cucuteni, cu 1500
clase. In 1888, an urmat adi com. si cat. Simileasca. locuitorl romid. Comuna se
20 baetl si 35 fete, din 90 baetl compune din : ulita Cucuteni,
si 35 fete in virsa de scoala. Cucutel (Valceaua-), vdlcea, ulita Plaiul, ulita Bisericel, linia
Suprafata intregeT mosil este ramificatie din Valea-Duhner; Vilcani, ulitele Moiceni, Greci $i
de 2050 hect., din care, la 1864, trece pela N. comunel Traian, din Valea-Cheil. In aceasa comuna

www.dacoromanica.ro
CUCUTENI 6 CUCUTENI-RXZÄsI

.
s.int trei bisertcr si o scoall cu 116 familii, sal 559 suflete. In trupul mosid se ata si satul
loca'l--nod si conclusa de un ?aya- Este tesedinta comuna Aicr Barbatesti.
%Mor platit de stat. Comuna se : a biserica zidita la 1642
creste vite : yac!, bol, cal, or. de_ Mate! Deleanu, fostul pro- Cucuteni, stalie de a'rum de fer,
Se cultivä mar mult porumb si prietar, deservita de I preot si 2 jud. Iasi, pl. Stavnicul, Satul
cinepa. Tocmar sus in Cucu- cintaretT ; o scoall cu un local fru- Cucutenr, pe linia Iasi-Pascani,
teni, peste dealuri la riul Jalo- mos, infiintata in anul 1865 si pusa in circulatie la 13 Sept. 1870.
mita, este o moard. Principala frecuentata de 47 elevr; localul Se afla intre statiile Iasi ( 4.! kil.)
productiune a com. este gazul primarier si casele proprietater. Podul-Iloaer (8.7 kil.) Inal-
apa Todo-salifera. Ad sunt Linga sat se afla un iaz, numit timea d'a.supra nivelulur mdrff
renumitele bar de iod de la Broscaria. de 44m 75. Venitul acester statii
Vilcana. Vez! Vilcana i Buznea. Vite sunt : 4123 capete, din pe anul 1896 a fost de 33530
carT : 803 vite marl cornute, Id, 25 batir. In anul 1873 ve-
Cucuteni, com. rur., ocupind par- 2864 or, 18 capre, 141 cal, 5 nitul acester statir era numal
tea despre N.-V. a plaseT Stav- bivolr si 292 rimatorr. de 1159 leT, 47 batir.
nicul, jud. Iasi, situata mal mult Satul Cucuteni se aflä pe
de a dreapta riulur Bahluiul, mosia cu aceIasT nume, si este Cucuteni, mofie, in judetul
pe un teren accidentat, for- vechia, dupa cum ne arata data com. Cucuteni, pl. Stavnicul,
mind dealurl i var acoperite fondare1 bisericer. pe teritoriul caruia se afla satele :
cu padurr. Se afta la 16 kil. «La 7121, in timpul domnier Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca
de Iasi. Prin partea de N. tul tefan-Voda Toma, boerir Vechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni,
a comuner trece riul Bahluiul, fiind nemultumitr de el, s'au Bogdanesti i Horlesti-Domniter.
calea ferata si soseaua nationala retras intr o noapte Cu top In Are o intindere cam de 10160
de la T.-Frumos spre Iasi,carT acest sat si au trimis porunca. hect., din carT cam 2145 padure.
merg paralele cu apa Bahluiul. lur Stefan-Voda, sa jasa din
Este formata din satele : Cu- scaun, ca nimenT nu-I mal poate Cucuteni, ajluent al pir. Racea,
cuteni, Cogeasca - Vechie, Co- suferi in Domnia Tare cu atitea in com. Ruginoasa, jud. Suceava.
geasca-Noua, Hasnaseni, vdrsdr1 de singe.
can i-Vechl, Bratuleni, S cop osen i, \Toda n'a ascultat, i strin- Cucuteni-Pirscoveni saa Balta
Dirjeni,Bogdanesti, Horlesti- gind oaste aa imprastieat boerir, Plopulul, mo,sie, i catun in ju-
Catolid i Horlesti - Domnita rasipind rascoala ion>. detul Buzar', com. Stilpul, fosa
Are o intindere cam de 12609 proprietate a statulur, pendinte
hect. si o populatie de 699 Cucuteni, sat, in partea de S.- de Episcopie si din care parte s'a
familiT, saa 3270 suflete. V. a com. Baiceni, pl. Bahluiul, dat insurateilor, iar parte s'a vin-
In aceasta comuna sunt 5 bi- j id Iasi, pe %ralea piriulur To- dut deosebit si s'a alipit mosier
sericr ortodoxe, cu 3 preotl si leasa, ce trece prin mijlocul sa- Stilpul.
6 cintaretr; una catolica, Cu tulur Are suprafata cam de 1900
preot i i dascal ; 4 §COIT, Cu 4 hect. si o populatie de 92 familT, Cucuteni-Räzi§i, sat, numit
invatatorr, 158 elevr, (145 bletr salí 408 locuitorr Rominr, carr se Pelinul. E situat pe coastd de
si 13 fete) ; o moarä de apl. ocupa cu agricultura si creste- deal, in centrul comuner Dur-
Budgetul e de 17416 le! 66 rea vitelor; o biserica, deservità nesti, jud. Botosani, pe dealul
banT la veniturr si de 173461er de z preot, 2 cintaretr si z ecle- valea PelinuluT. Arco suprafata
la cheltuelT. siarc ; o scoala, infiintata. in 1884 de 507 hect., si o populatie de
Vite sunt: 10749L capete, din frecuentata de 34 elevI. 49 familiT, sat 206 suflete ; sunt
carl : 3432 vite marT cornute, Ad s'a gisit, facindu-se sa- 76 contribuabili, vechT locuitorl
5560 o!, 48 capre, 512 ea!, 5 paturr sistematice de reposatul razesT, cae se ocupa cu agri-
bivolr si 1192 rimatorr. profesor N. Beldiceanu, mar cultura si cresterea vitelor si au
multe obiecte vechr, ca : idolf, 14 hect. vil pe Hirtopul-Villor,
Cucuteni., sat, In centrul comuner cale, instrumente etc., parte de carl produc 220 hectol. vin.
Cucuteni, plasa Stavnicul, lut si parte de os si bronz. Ele Vite sunt : 59 bol si vad,
inconjurat de toate partile sunt depuse la Muzeul National 42 cal, 56 o! si 25 rimatorT.
cu dealurr. Are o populatie de din Bucuresti. Loc. aa 45 stupr Cu albine.

www.dacoromanica.ro
CUCUTENI-TUFESCU 7 CUDALB1

Cucuteni-Tufescu, sat, situat A$ezata pe valea Gerului (pi- Circiumi sunt fa, tinute -parte
in partea de N.-E. a comunei 1.1111 Gerul trece chiar prin thij- de Romini parte de Armen! ;
Durne$ti, judetul Boto$ani, pe locul Cudalbilor), aceasta co- pravalii de manufactura sunt 5
un podi$ inclinat spre S.-E. muna este formad dintr'un sin- (4 tinute de Armeni si I de
$i pe valea Piriului-Cucutenilor. gur sat, cu aparenta de ora$el un Evreti) ; meseriag dintre Ro-
Mosia are o suprafata de 872 chiar. Are o lungime de a- m'id putinT, croitori 3 Evrei ;
'hect., din cari 143 hect. ale proape 4 kil., $i latime de I 1/2 tot de Evrei se vind pana $1
locuitorilor $1 7294 ale proprie- kil., $i e locuita numai de d.- icoanele biserice$tr (1887). Func-
tarului. Populatia este de 57 zA$I. tionead aici d moad cu aburi.
familii, salí 143 suflete, din care Populatia Cudalbilor e de Budgetul comunal se balan-
33 contribuabili. 1149 familii, sati 3970 suflete, seaza la venituri si cheltuieli
In acest sat se afla 1 bise- din carT 2038 barbati, 1932 fe- cu aceea$i suma de 12240 le!
rica de zid, deservid de I preot meI; 2890 necasatoriti, 869 ea- 75 bani pe an. Contributiile
$i 2 entareti; 4 iazuri $i o moara satoritl, 209 V6dUVI, 2 divortati. directe se ridica in total la
de apl. Stiti carte 592 persoane, restul 25467 leT 68 bani.
Prin mijlocul satului trece ca- nu $tid. Sint 780 contrib. Are 4 biserici: Prea Cuvioasa
lea judet. Boto$ani- tefane$ti. SträinT d'A : 12-- familii de Paraschiva, Adormirea Maicei
Vite sunt: 98 bol $i vad, 44 ArmenT, salí 46 suflete, $i 16 Domnului, SE Dimitrie li SE
caT, 350 oi $i 30 rimatori. familii de Izraeliti sal' 44 sufl. Voevozi. Intreaga comuna for
Suprafata comunei este de meaza o parohie, cu catedrala
Cucutenilor (Iazul-), iaz, for- 12970 hect., din cari 9952 hect. Prea Cuvioasa Paraschiva, de-
mat din Piriul-Cucutenilor, pe 8o ariT arabile, 1105/4 vii, 433 servite de 1 preot paroh si 2
mo$ia Cucuteni-Tufescu, com. ima$ $i restuL vatra satuluT, cu preoti ajutori $1 6 cintareti ; bi-
Durne$ti., plasa tefane$ti, jud. alte destinatiT $i netrebnic. Pa- sericile fiind raza$e$ti n'ad. pa-
Boto$ani. mintul de alce e manos, negru, mint rural, Adormirea irisa are
pe une-locurl $1 nisipos ; paclurT to fálci harazite de dascalul
Cucutenilor (Pirisul-), pirM, iz- mal nu se afla de fel. Costin Chebac.
vore$te de pe mo$ia Cucuteni- In afard de paminturile d.- Cea maT veche dintre bise-
Tufescu, com. Durne$6, jud. za$e$ti, pe teritoriul Cudalbilor ricile din Cudalbi e Prea Cu
Boto$ani, trece pe Ruga satul se afta $i urmatoarele proprie- vioasa Paraschiva, construitil
Cucuteni si se varsa in 0.1111 tati mar mari : Ple$e$ti (2 tru- intiia$I dad din btrne la 1805,
Corogea. purI), Gologanul, Bezmanul, B5.- apoi reacuta de -lid gros de
trinul-Izvoret, Ciudinul $i Mur- aproape t m. in curgere de 15
Cucuvaia, phiiaf, in jud. Neam- gociul. ani (1840-55); fu sfintita la 14
tu, com. Vinatori-Neamtului. Iz- Plugaria, cre$terea vitelor $i Octombrie 1855. Adormireai in-
vore$te din dealul numit Fundul- cultura viilor sunt ocupatiile ceputa a fi zidid la 1861, se
Roman esei $i se varsa pe dreapta principale ale cudalbenilor ; sfinti la 1863; e o biserica fru-
piriulur Ozana. frunta$11 dintre sateni posecla moasa .$i bine inzestrad, tuve-
pina la 30-40 falci de pamint; lita cu scinduri, datead din
Cudalbi, com. rur., in jud. Co- pluguri sistematice se numara 1.833 luna Maid, din timpul e-
vurluid, pl. Zimbrul, la 52 la veo loo. Dintre cereale, se sea- piscopului Meletie al Romanultd.
de Galati, in partea cea mal mana mal mult secara $i po- SE Voevozi, cea mar mica li
extrema despre V. a judetului pupid, grid prea putin. cea mai noua dintre bisericile
Covurluid, $1 com. rur. cea me Vite sunt : 3 taurT, 1608 din Cudalbi, dar li in cea mal
insemnata din acest judet in bol, 8o8 yac!, 83 juncr, 31 junce, rea stare, cacT pana $i temelia-T
privirea populatieT. Se margi- 40 gonitori, 31 gonitoare, 77 e stricata.
ne$te la E. cu Baleni $i Oasele, minzati, 74 minzate, 69 viteT ; Sunt 3 $coli: doua. de baeti
la S. cu Minjina $i Calmatuid, la I armasar, 163 epe, 407 cal, $i x de fete; cea dintila din tre
V. cu Ive$ti, Barcea, Dara;ti, $i 3 asinI, 188 berbeci, 4196 oi, $colile de bleti e infiintad in
Dragane$ti, si la N. cu Puteni 23 capre, 5 tapi; 980 porci FM 1864, frecuentad. de 126 elevi
(carl toate, incepind de la al- pitr, 390 vieri, 835 scroafe, inscri$I in ¡890; a doua din
matuid, sint in jud. Tecucid). 2760 puma 1874, frecuentad de 125 $colari

www.dacoromanica.ro
CUDRINA 8 CUFUR1TA

regulatl, din 139 inscri§T; coala reteilor, i spre E. pana In Valea-Tigan- pre N.-E. a com. Gircina. Poarta
de fete numara in ace1a.5T an 38 ca, ce se apropie de apa Minjinel me multe numirr speciale ale pis-
merge marginea din jos pina la Filesti
eleve tnscrise, din carl cu fre- si parte din sus pana la Troiandolul $i
curilor i anume Tarnita, Mun-
cuenta regulata 32. Ca produs capetele se hotirabc ca mosiile Bujo- celul, Dealul-cel-Mare, dealurile
al ;colilor de bAett de la infi- Alti l Gologanu, si la aceastii parte de Roatelor, Mintina, Balaur, etc.
intare pana azT (1887) se numarä pamint sa. fie volnia a stipini a si
fra411 lar j surorile lor i fecioril lar, Cuejdiul,fieidure, in jud. Neamtu.
vr'o mo absolventr, din cancel
nepotiI lar, stranepolil i sprestrine-
mal muItT se ocupa cu plugaria, po01 lor, i tofi cail se vor trage din
plasa Piatra-Muntele, com. Gir-
lar uniT s'aa facut preotl, invata- neamul lar, nestrimutatI niel odinioara cina, are o intindere de 4231
torl saü meseria0. In vea, si le-am fa'cut aceastii foaie scri- pogoane, coprinzindu-se i aceea
Satul Cudalbi este foarte si uric dat la mina lor, si spre aceasta de pe mo0a Gtrcina.
vechia. Versiunea cea mal ras- este credinta Domnia mele de mal sus
numita Stefan-Voevod, i credin5a a tu-
pindita arata ca numirea aces- turor boerilor nostri aI Moldova marI
Cuejdiul, pMiq, jud. Neamtu.
tul sat ar veni de la un oare- si miel', i spre maI mare ar' ie l hita- Izvorege din muntele Tarnita,
care Manolacho Cudalb, otean rituri a tuturor de mal' sus scrise, am (ramura Muncelul), catre hota-
in timpul luT Stefan-cel-Mare, porancit credincios boeruluI nostm d-sale rul com. Cracdoani ; curge in
carda i s'ar fi hdrazit pentru Tudor Logofit sL scrie i pecetea noa- spre S.-E. pe teritoriul com.
strii si o lege catre aceastil carte a
vitejia sa loc de salAqluire §i de noastris.
Glicina, pl. Piatra-Muntele, prin-
hrana in aceasta parte a piel. tre ramificatiunile culmet Vii-
[L. S. D.]
Chiar i azl odsta. in Cudalbi, Veleatu 6980 (1472) para i a culmet cu a sa nu-
In partea din jos, un drum care Iunie 25 zile. mire ; uda satul Cuejdiul,
se nume§te Drumul-luT-Manola- 11 Dármane§ti, de unde se
che. Pe HITA acest Manolachi Grigorie Vis vel logoat scris bifurca aproape de intrarea sa
Cudalb, traditia poporana mal de pe ispisocul vechiti pe sirbie In orapl Piatra dot crac,
citeaza ca intemeietorl al satu- de la Stefan-Voevod Domn Ta- unul ce curge pe sub coastele
luT §i pe cdpitanii Betivu re Moldovel, scris la Z. A. H. munteluT Cozla, strabattnd ora-
Obreja, tot din oastea lui Ste- Iunie 25 zile. u1 aproape prin centru ;
fan-Voda. Cu toate acestea, un altul prin partea sudica, des-
uric, scris in slavone§te, din Cudrina, deal, pe teritoriul sa- partind mahalaua Máratel de
1472, luna Iunie in 25 zile, al tulut Greme§ti, com. cu acela.5T cel-lalt trup al ora§uluT unin-
caruT original se afta la raza- nume, plasa Berhometele, jud. du-se aproape de varsarea luT
pl din Cudalbi, Vasile Cons- Dorohoia. In riul Bistrita, in dreptul fa-
tantin Corcova, filth decedatu- brice de cherestea i cue de
luT Constantin Popa Lupu Cor- Cudrina, ponor, pe teritoriul sa- lemn (Moldova», ce se allá in
ciova, vorbe§te numal de vor- tuluT Gremeti, com. Greme§ti, Piatra.
nicul Stefan Cudalb i Izbap. pl. Berhometele, jud. Dorohoid. Mal inainte-vreme tot cursul
loan Vrabie, carora li s'a ha- sati se fama prin ramura India;
razit o bucata de pamtnt peste ,Cuejdiul, sat, in com. Glicina, trisa de cind ornul a Inceput
valea GeruluT, tn locul unde azt pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu. a se mari, ad cautat sa-1 a-
e satul Cudalbi. lata textul a- E situat pe valea piriului cu a bata din pricina inecurilor ce
cesta uric in traductia rominA : sa numire. producea in timpul *el* ape-
cMilostivirea mea Stefan Voevod sta- Impreuna cu satul lor sale din mata.
pinitor paniintulta Moldovel ; Lataail are o populatie de 248 capt AfluentiT sal, stnt, pe dreapta:
venit Inaintea noastr 1il tnaintea boeri- de familie. In acest sat se afta Argintarul, Rotariul, Glodul,
lor nostri ai Moldova, slugile noastre
Stefan Cudalb vornicul i 1zbasa loan
biserica, 2 Torl ; lar in apro- Parul, Poeni, Runcul, Slatina,
Vrabie, In auzul tuturor credinciosilor piere, cariere de piatrA. Locui- Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por-
boerilor nostri mari i miel mi jaiba ca toril cu agricul- te; din stinga ptraele : Mun-
ne milostivim asupra lor, si le-am tura i cre0erea vitelor. cel, Tiganca, Varnita, Mas-
primit cererea lor, i ne-am railostivit trul, Salatuc, Gircinita, Boroda,
ab-upra slugilor noastre Stefan Cudalb
vornicul i lzbasa loan Vrabie ; le-am dat
Cuejdiul, ramurd de dealue, jud. Sinida i Fundatura.
o bucati de pämtnt peste vales Gerulul Neamtu, futre mo0a Alma0
In eurmezis, spre V. pana In matca He. (com. Dobreni), i marginea des- Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul

www.dacoromanica.ro
CUFUR1TA 9 CUIBURILE

Horezul, com. Otesani, se varsa Cufuritul, minare ce se mal da Aci e o biserica construita
in riul Luncavatul. izvoruluT Catira, din com. Ro- la anul 1853, in locul uneT alte
besti, jud. Buzaa. biserief vechr de lemn, si des
Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiul pre care se spune cä s'ar fi
Horezul, com. Slatioara, ce cur- Cuhalm, pddure, jud. Bacla, fondat pe la anul 1790 de lo-
ge prin mahalaua Gorunesti. pl. Bistrita-de-Sus, din comuna cuitorl. Este deservitä de un
Schineni. preo t.
Cufuritul, cat. al com. Glodeanul- In partea de S. a cat. Cuibul,
Sdrat, jud. Buzda, cu 90 locui- Cuhalm, mica padure de rachite pe unde curge piriul Saratelul,
torT si 20 case. In vechime situatá pe malul SiretuluT la sint abondente izvoare de apa
purta numele de Glodeanul- V. de satul Liesti futre Bir- sarata., ce se intrebuinteaza de
GrAdistea si Snagoveanca, dupa lad si Siret, jucietul Tecucia. locuitorir bolnavr de reumatizm.
numele mosieT pe care e situat. Este proprietatea razesilor din Mult1 din locuitoriT comunelor
satul Liesti; din aceasta pa.- vecine Teail apa din aceste iz
Cufuritul, munte, in sus de com. durice eT isi fac toate voare pentru acest scop.
Moroeni, jud. Dimbovita, in di- la case si imprejurimr. Este Tot in acest catun, la loca
rectia apeT Ialomita, in stinga. A- adese-orT supusa inundatiilor Si- litatea numita Valea-Benir, se
cest munte este aproape paralel retuluT. afla un bogat izvor de va
cu muntele Rateiul ì printre din- minerala, continind fier si pu-.
sil curge pir. Cufuritul, pe care Cuibarul, deal cultivabil, in com. cioasa.
sint ferdstrae de taiat scindurr. Dolhasca, jud. Suceava. Satul Cuibul, se crede a fi
infiintat cam pe la anul 1690,
Cufuritul, munte, la N. de am- Cuibare§ti, deal, formeaza hota- cind primiT treT fondatorT, fugitT
pulung, jud. Muscel, ale cirui rul intre satele: Fratia si Me- de frica Turcilor, cum spune
poale le uda. riul Bughea. deleni, jud. Tecucia, pl. Ber- traditia, s'aa stabilit prin padu
hecia, com. Godinesti. rile seculare din aceste locurT.
Cufuritul, lac, in com. Glodea- Acest catun ocupä centrul
nul-Sarat, jud. Buzan, in Vestul Cuibà're§ti, facture, la V. de comuneT Gornetul-Cuibul si este
caruia e situat cat. Cufuritul. satul Tomozeia, com. Oncese, resedinta
Contine mult peste. El e con- pl. Berhecia, jud.Tecucia ; ser-
tinuatia piriuluT Sarata. veste ca margine la S.-V. cu Cuibul, deal, in partea de N. a
com. Godinesti. cat. Cuibul, comuna Gornetul
Cufuritul, (Glodeanul - Cufu- Cuibul, pl. Podgoria, jud. Pra
ritul), in jud. Buzar', Cuibäre§ti, izvoreste din hoya.
com. Glodeanul-Sarat, proprie- dealul cu acelasT nume, judetul
tatea statuluT, pendinte de ma- Tecucia, merge spre E. si se Cuibul-Berzef, isvor, com. Mi-
ndstirea Znagovul. Are 2380 varsa in Berhecia. cesti, pl. Riul - DoamneT, jud.
hect., toate arabile, din care Muscel.
s'aa dat improprietaritilor in Cuibeanca, vale, izvoreste din
1864; 830, insurateilor din catu- com. Gornetul-Cuibul, curge spre Cuibul-Vulturilor, deal, in par
nul Florica; lar 1474, sunt E. si se varsa. în gira Tur- tea de V. a comuneT Bobu
mase inca proprietatea statuluT. burea In com. Pacuretr, plasa lesti, pl. tefanesti, judetul Bo-
Face parte din marele corp Glo- Podgoria, jud. Prahova. tosani.
deanul i Gradistea.
Cuibul, sat, face parte din com. Cuiburile, vechiu schit, in plasa
Cufuritul, numire data de locui- rur. Gornetul-Cuibul, pl. Podgo- Ialomita-Balta, satul Slobozia,
torI intregeT mosiT Glodeanul si ria, jud. Prahova. Este situat pe jud. Ialomita, Haga mandstirea
Gradistea, jud. Buzaa. malul sting al piriuluT Saratelul, Slobozia. Acest schit a fost
sub poalele dealuluf Mirzea si fondat, inzestrat i inchinat ma
Cufuritul, numire data mafia Nastasoaia. Are o populatie de nastirei Slobozia de Sta.na Doi-
Sarata-MisleT, din com. Mihai- 775 locuitod (382 barbatr ceasca, la anul 1626. Nu se mal
lesti, jud. Buzati. 393 femeT). afla niel o urmä din acel schit.

68878. Nardo Illeffonar Geooratto. Vol. HL 2

www.dacoromanica.ro
CUIBURILE lo CUIUGIUC

Cuiburile, lac, in jud. Ialomita, de valea GArvan $1. de la poa- cAtre BulgarT i turcr, este de
pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul lele dealulur Olucli, la pe cel 28 familiT, satI 105 suflete, ocu-
comuner Luciul. de Cuiuculuf si sub acest pindu-se mar mult cu cresterea
dupa ce a brAzdat partea vitelor i cu cultura viter de vie,
Cuinef, ceItun, al com. GhizdA- centrall i sudicA a plAser, se care reuse$te mar ales in partea
ve$ti, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. deschide in ezerul Girlita la 2 sud-esticA a satuluT. PAmintul
Romanati, aproape de comuna kil, mar jos, la N. de satul nu produce mar nimic, fiind mar
Apele-Vi! $1 de Dealul-Tiganu- Girlita. Cursul sAii e de zo kil. tot acoperit cu pAdurr $i cu
luT, Virveni, etc., cultivate cu $i brAzdeazA partea nord-esticA tuNurr. Casele sunt mAricele,
vi!. Are o populatie de 142 a comuner Girlita si cea cen- destul de numeroase i a$ezate
locuitorT. tra1á a comuna GArvan. Malu- In grupurr separate si distan-
rile sale sunt formate de dea- tiate mult unele de altele. Dru-
Cuiuc-Culac, phig, in jud. Tul- lurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol- murr comunale pleacA unul spre
cea, pl. Istrul, pe teritoriul co- Bair pe dreapta; Girlita, Olucli, N. de Cilnia, altul spre N.-V.
muner Tocsof. Izvoreste din Cara-Burun-Bair pe stinga; lar la Girlita, altul la S.-V. la Ese-
poalele sud-vestice ale dealulur teritoriul brAzdat de ea si adia- chic', altul la S. la Cuciuc-
Cascalac-Bair. Se indreaptA spre centele sale, cu o intindere de Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E.
V., avind o directiune generala 4000 hect., coprins intre dea- la GArvan $i in fine, altul la N.-
de la N.-E. spre S.-V. ; brAz- lurile Ganta, Scorci, Curdeli, E. la Lipnita.
deazA partea sudicA a plAser Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de
cea nordicA a comuner ; curge pe o parte, la E.; Garvan-Bair la Cuiugiuc, vIrf, al dealulur Cuiu
la poalele vestice ale dealului S.; Cuiugiuc-Iol Bair $i Girlita giuc-Bair ; are 130 m., dominind
Veli-Tepe-Bair, trece prin com. de altA parte, la V. Valle adi- satul Cuiugiuc i vdile Cuiugiuc
Tocsof, si dupl un curs de 7 cente sunt : aril-Misi-Ceair pe si Nursusul, jud. Constanta.
kil, merge de se aruncA in pirlul dreapta, Cuiugiuc-Ceair, Cara-
Casimcea, pe stinga, chiar la ghios-beair si Lanburlu-Culac; Cuiugiuc, virf de deal, in jude
hotarul judetulur. Prime$te un n'ati apa de cit cind plouA. E tul Constanta, plasa Silistra-
singur afluent, pe dreapta, Va- tAiatA de drumul judetean Ese- NouA, pe teritoriul comuner ru-
lea Tasli-Culac, chiar in satul chior-Lipnita pe la mijloc ; pe rale Girlita, la vre-o 5 kil. spre
Tocsof. Malul sAti, de la Toc- dinsa merge si un drum co- S.-V. de satul Cuiugiuc, de la
sof la vArsare, este inalt si cam munal Girlita-GArvan. Malurile care si-a luat i numele. Este
stincos . Pe valea sa merge if sunt acoperite cu tufdri$urr, virful culminant al dealulur Ta-
drumul comunal Tocsof-Coge- ce pe unele locurT sunt inalte si nas Sirti, situat in partea de S.
lac. rip case. a plA$er si a comuner ; printrla
sul trece chiar hotarul Dobroger
Cuiu-Iuculul (Valea-), vale, Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta, spre Bulgaria. Dinteinsul se
in judetul Constanta, plasa plasa Silistra-NouA, catunul co desface spre S.dealul Bei-Orman-
Silistra-NouA, pe teritoriul co- mune! Esechioi, situat in partea Bair ; iar spre N.-E. pleacA dea-
munelor rurale Girlita i GAr- meridioualA a plAser si cea es- lul VArsat-Sirti ; are o inAltime
van. Este formatA din trer vál ticA a comunei, la 5 kil. spre de 171 m. ; fost punct trigono-
mar miel* ce es toate din poa- N.-E. de cAtunul de re$edintA, metric de observatie rangul 2 -
lele nordice ale dealulur GArvan- Esechia Este a$ezat in valea Cu- lea, dominind valea Ca vac-Culac-
Bair, de pe teritoriul bulgAresc iugiuc-Ceair, si e inchis la E. de Ceair, $i un alt drum comunal
al com. Gdrvan. Acestea sunt: dealul Cara-Burun-Bair i la V. ce duce de la Girlita la Cui-
Cara-Culac, Culac-Punar-Ceair, de dealuI Cuiugiuc - Iolu - Bair ciuc-Cainargi ; pe dinsul e $1
GA'rvan-Ceair caz-1 toate se im- cu virful sAti Cuiugiuc, care pichetul cu No. 10.
preunA ceva mar jos de com. are o inAltime de 130 m. Su-
GArvan in valea numitá. Iailea- prafata sa este de 1197 hect., Cuiugiuc, vive al dealului Tan as-
Ceair, se indreaptA mar ludir' dintre care 25 hect. sunt ocu- Sirti, are 170 m., pe hotarul
spre N., apor spre V., ?lúe° pate numar de vatra satulur spre Bulgaria, dominind valea
directie generall de la S.-E. de grddinT. Populatiunea sa, a Cavac-Culac Ceair, judetul Con-
spre N.-V., Mal la apoT numele cAreT majoritate este formatA de stanta.

www.dacoromanica.ro
CUIUGIUC 11 CUJBENI

Cuiugiuc, virf de deal, situat in pe teritadul comuna rurale Gar- Ceair i Caraghios-Ceair, tuteo
partea vesticá a pla.$eT Silistra- van, $i anume pe acel al catunu- directiune generala de la S. E.
Noud, i cea nord-vesticä a com. lui sää Cuiugiuc, de la care vi-a spre N.-V., brdzdind partea V.
Garvan $i a catunuluT säu Cuiu- luat i numele. Se desface din a pla$eI si a comuna Are 130
giuc, de la care si-a luat $1 poalele vestice ale dealuluT Cara- m. inaltime ; se prelunge$te la
numele, jud. Constanta. Are 130 Burun-Bair, se indreapta spre N. cu dealul Olucli. E aco-
m. i domina. valea Cuiugiuc N. in o directie de la S.-S.-E. spre perit cu tufari$urr.
soseau a j u deteanä. Esechioi - N.-N.-V., brazdind partea ves-
Lipnita. tica a pla.$11 $i cea nord-vestica Cujba, sat, la N. de satul TI-
a comunei; trece pe linga satul cuta, com. Tacuta, pl. Mijlocul,
Cuiugiuc-Bair, deal, In judetql Cuiugiuc, i dupa un drum de jud. Vasl fla. E situat pe dealul
Constanta, pl. Silistra-Noua, co- 4 kil, se deschide In valea CujbeI pe o s.iprafata de 413
muna Gärvan, catunul Cuiugiuc. Cuiuc-Iuc-UluT pe sano. Prin- hect., din ea/1 34 hect. ale lo-
E situat in partea sudica a pla$el. tr'insa merge si drumul jude- PopulaViea lui e de
$i cea vestica a comuner printre tean Esechioi-Lipnita, i cel 37 familiT, sail 157 suflete.
valle Cuiugiuc-Ceair $i Nursus comunal Co$lugea - Cuiugiuc - Are: o biserica construitä la
Ceair ; are 130 m. Inaltime do- Garvan. 1830, de Gavril Cujba, fostul
minind satul Cuiugiuc a$ezat proprietar al acestuT sat ; o
la poalele sale estice, acoperite Cuiugiuc-Culac, vale, in jud. moara de apa si un iaz.
cu tufari$uri i putine padurI. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe Vite sunt: 74 vite mar! cor-
Pe muchea luI trece drumul ju- teritoriul comuna' rurale Para- nute, 19 oT, 38 ca! si 6 rima-
detean Ostrov-Cuzgun. chioi. Se desface din poalele torT.
vestice ale dealului Aslama-Siti; LocuitoriT posea: 6 plugurT,
Cuiugiuc-Ceair, vale, in jud. se indreaptd spre V., avind o 6 care cu boT si 5 carute cu
Constanta, pl. Silistra-Noua, pe directiune generala de la S.-E. cal.
teritoriul comuner rurale Gar- spre N.-V. ; brazdeazI partea Sunt 22 stupT.
van $1 anume pe acela al catu- centrald i cea nord-estica a
nula sAU Cuiugiuc, de la care plaseI. Merge prin dealurile Ba$- Cujba, munte, intre Negovanul
luat i numele. Incepe din Punar de o parte pe dreapta, $i Beleoaia, la N. comuneI Polo-
poalele sud-estice ale dealului Uzum Mese-Sil-ti de alta parte vraci, din pl. Novaciul, pe ma-
Ciatal-Iolu-Bair de pe teritoriul pe sano, pe linga padurea lul sting al GilortuluT, judetul
bulgaresc al comuner Garvan, Cojocariul, i, dupa un drum de Gorj.
aproape de satul Cuciuc-Cai- 4 kil, se deschide in valea Ghiu-
nargi ; se indreapta spre N., vegea sati Ghiuvenli, pe dreapta Cujbei (Dealul-), deal, se intin-
pe linga dealul Sapa-Bair, intrA chiar in satul Parachioi. Prin de la N. comuner Tacuta, pl.
in Dobrogea, se une$te cu valea ea merge drumul judetean Lip- Mijlocul, jud.
DemeceianCula - Bair, spre a nita-Ghiuvegea-Eni$enlia; $i este
forma valea Nursus-Ceair. Prin- Mata de mar multe drumurT Cujbei (Valea-), vale, se intin-
tr'insa merge $1 drumul comu- comunale, intre carT insemnam de la N. comund Ta.cuta, pl.
nal Girlita-Cuciuc-Cainargi. Parachio1-13azirgian Mijlocul, jud. Vasluia.

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in Cujbeni, sat, in com. Pipirigul,


jud. Constanta, pl. Silistra-Noua, Cuiugiuc-Iolu-Bair, deal, in pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.
comuna Garvan, catu nul Cuiugic. judetul Constanta plasa Sili- E situat filtre ramura mintilor
Pleaca din dealul Cara-Burun- stra - Nota, pe teritoriul co- Petru-Vodd $1 Cotnarelul, mar-
Bair, trece prin satul Cuiugiuc, mune! rurale Garvan, i anume ginindu-se catre E. cu satul
se deschide cu valea Cuiu-Iuc- pe acela al catunulul sda Cuiu- Pluton i spre N.-V. cu satele
UluT. Prin ea merge i calea giuc, ce e a$ezat la poalele sub Tarateni $1 Agapeni.
judeteana Ostrov-Cuzgun. orientale $i de la care si-a luat Vatra satuluf are o intindere
$1 numele. Se desface din dea- de 2 hect. $1 86 ariT, cu o po-
Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in lul Cara-Burum-Bair, se intinde pulatiune de 76 suflete, saa 15
jud. Constanta, pl. Silistra-Noua -pre N. printre valle Cuiugiuc- faifal. ToV sint rominI, $1 se in-

www.dacoromanica.ro
CUJBENILOR (DEALUL-) 12 CULA

deletnicesc cu cresterea vitelor Calitatea pamintuluT este des- Cusnitele de la Baroaia,


mal cu osebire, fiind-ca terenu- tul de burla. ET posea: 169 care serveati la extragerea me-
rile sunt priincioase mal mult plugurT, 284 care cu boT, 41 taluluT din Ocnele Baroala ;
finetelor de cit agricultura Din carute cu cal i 160 stupl. Cusnitelul din locul numit
care pricina chiar, locuitoriT sunt In aceasta comuna a fost re- Valea-Cusnitelor, care servea la
nevoin a-sT sine angajate pamin- sedinta sub -prefecture piase' extragerea metaluluT din Ocnele
turl pentru cultura in reg,iunT Cimpul, Inainte de a fi infra- din jurul sA5 , nedescoperite
mar putin muntoase, afara de nita cu pl. Blahnita. pana azT, fiind infundate ca
raionul comune Pipirigul. Posea' o biserica deservita cele din Cornetul-BleT ;
In acest sat se afla o 'mara de 2 preotT §i 2 chitaren ; o Cupitelul care serveail la
pe apa piriiasuluT Tarateni. scoala cu un invatator, frecu- eictragerea metaluluT din Ocnele
Sunt 15 contribuabilT. entata de 38 elevl ; si 9 cir- TehomiruluT, ale caruI rasufla-
Vite sunt 920, dintre carT : ciumT. torT exista i pana azT in Poiana-
31 bol, 7 vacT, 800 01, 15 caT, Budgetul comuneT la veniturT TehomiruluT Ruga. Groapa-Lupu
25 rimdtorr, 35 juncl. este de 11230 leT si la cheltu- Id, futre hotarele satelor : \rae-
ell de 5136 leT. niT, Sohodolul i Padesul.
Cujbenilor (Dealul-), deal, in Vite sunt: 1900 vite marl
ramura munteliff Petru-Voda, cornute, 112 car, 1560 oT, 7230 Cujnita, vale, in com. rur. Peri,
situat satul cu acela0 rimatorl si 14 bivolT. pl. Ocolul-d.-j., judetul Mehe-
nume, pe teritoriul comuna Pi- Prin aceasta comuna trec dinti.
pirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud. doul sosele : soseaua judeteana
Nearntu. Severin - Calafat si cea comu- Cula, clitun, al comuneT Jupinesti,
nala Brani§tea-Vatra. din pl. Gilortul, jud. Gorj.
Cujbe§ti, iac, in comuna Gura- Comuna Cujmirul este udata Situat pe culmea dealuluT Ne-
TeghlT, cat. Ivanesti, jud. Bu- de riul Drincea, care la Bra- greni, spre E. de cat. Jupinesti,
zati. Are multa papura. niste se uneste cu piriul Opri- la o distanta de 2 kil., are
sorul, trece pe marginea despre o suprafata de 120 hect, din
Cujbeul, deal, jud. Baca5, plasa E. a comund spre Izimsa si se cae 45 hect. padure, 35 hect.
Bistrita-d.-j., de pe teritoriul varsd in Balta-Ascunsá de litiga arabile, 30 hect. fineata, 5 hect.
comuna' Calugara-Mare. Salcea. vie, si 5 hectare livezT de
prunT.
Cujbicul, deal, jud. Bacati, plasa Cuinita, vale, in jud. Mehedinti, Are o populatie de 22 familh,
Bistrita-d.-j. de pe teritoriul co- plaiul Clopni, pe teritoriul co- cu 120 suflete, din carT 18 con-
muna Osebiti-Margineni. mune urbane Baia-de-Arama, tribuabilT, ton rominT.
numita si Valea-Cusnitelor ; si- LocuitoriT posed5. 5 plugurT,
Cujmirul, com. rur., in jud. Mehe- tuata la poalele dealuluT numit I care cu bol si 45 vite mari
dinti, pl. CimpuI la distanta Ripele-RosiT. A fost loe de cus- cornute.
de 57 kil. de orasul Turnul- nita. pentru extragerea arameT, Comunicatia se face printr' u n
Severin, si de 28 kil. de com. rur. dupa cum se poate constata si drum ordinar ce trece prin cen-
Vinjul-Mare. Este situata pe loc azT din marele depozit de zgura trul acestuT catun i scoboara
yes, in albia riulul Drincea. Pe ce exista aci. in cat. Jupine§ti.
partea stingä formeaza comuna Minele de la Baia-de-Arama In el se mal afla si 3 fintinT.
cu satul Aurora, marginindu-se: par a fi fost in cine locurT
la E. cu com. Bran*ea; la S. anume : Cula, mo je nelocuita, pl. Dim-
Cu com. Izimsa ; la V. cu com. Cupitele din Valea-Gai- bovita, jud. Ilfov. Face parte din
Vrata; i la N. cu comuna Vi- neT, in care se extragea meta- com. rur. Leurdeni.
natoriT. tul de la °cuele Joita i impre- Se blande pe o suprafata de
Are 400 contribuabill, Cu 3500 jurimI ; 800 hect., din carT 25 ramin
locuitorr, carT locuesc in 670 6) Cusnitile de la Zahana, in sterpe, aviad si o padurice de
case. carl se extragea metalul de la 20 hect.
Ocupatiunea locuitorilor este Ocnele-Cornetulul -Bael i carT E proprietatea motenitorilor
agricultura 11 cresterea vitelor. sunt nedescoperite pana asta-zT; lul Efrem Ghermani.

www.dacoromanica.ro
CULA-DERE 13 CULCATILOR (VALEA-)

Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea, toriul comuner rurale Cavaclar, Visterna, asezat la poalele lul
pl. Babadag, pe teritoriul co- anume al catunuld säü Mer- estice. E acoperit rumiar cu
muner rurale Armutli. Se des- devenli-Punar. E situat in par- pAclud intinse, catre poale
face din poalele nord-vestice ale tea nord-vesticA a plAser si cea are si pAsunr si lived.
dealului Tasli-Bair, se indreapa esticA a comund, are 128 m.in6.1-
spre S.-E., brAzdind partea nor- time, dominind valea Musur- Culac-Punar-Ceair, vale, in ju-
dicA a plAser si pe cea sudicA Culac I satul Sofular. E aco- detul Constanta, plasa Silistra-
a comuner. TraverseazA numar pen it nimar cu finete si cite-va Nota, pe teritoriul comuna ru-
pAdurr, pe la poalele dealuri- semAndturr. Pe muchia lur se rale GArvan, si anume acel al
lor Uzum-Bair si Balar-Bair, si incruciseazA mal multe drumurr, cAtunuld slii GArvanul-Mare.
dupd 4 kil, de mers, se impre- futre cari Cavaclar-Sofular si Se desface din poalele nor-
unä cu valea Cara-Cialic, spre Casstcci-Merdevenli-Punar. dice ale dealulur GArvan-Bair,
a se arunca in riul Taita, pe se indreaptA spre N., avind
dreapta Ruga Camberul. Culac-Ceair, vale, in jud. Con- o directiune generala de la
stanta, pl. Mangalia, comuna S. - V. spre N. - E., brAzdind
Cula-luI-Papuc, loc, pe care a Cavaclar. Se desface din dea- partea de S. a pldser i cea sud-
fost m4nAstire, in dealul Stir- lul Cavaclar ; are o directie de esticA a comuner. Putin mal la
mina, pe malul Duniirer i teri- la S. - V. spre N. - E. si se vale de satul GArvan se im-
toriul com. rur. Rogova, din deschide in valea Mangaci, pe preunA cu valea Saila-Ceair sau
pl. Blahnita, judetul Mehedinti. stinga, trecind prin satul Cava- mal bine cu valea Cuiu-Iuc-UluT.
E cunoscut bine de locuitorir dar. Printeinsa merge si drumul O parte din drumul sAA 3
Batoteni. comunal Cialmargea-Cavaclar. kil., il face pi-in pAdurr, pe te-
ritoriul bulgAresc al comund
Cula - Neamtului, maña/a, in Culac-azIar, vale, in judetul Gärvan . Pe (Rusa merge si
jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.; Tulcea, pl. Babadag, pe teritorul un drum comunal Gärvan-Zar-
tine de com. rur. MalovAtul. com. rurale Alibei-Chioi i anume nicr in Bulgaria.
pe acel al cätunuld säù Accadin.
Cula-Nemtilor, sati Streaja-In- Se desface din poalele sudice Cularea, baltâ, spre S.-V. de
nafta, movilei, pl. Jiul-d.-s., com. ale dealulur Cilicul, se indreaptA satul MäcAresti, pl. Branistea,
Poiana. E asezatA in virful dealu- spre S. tuteo directie de la jud. Iasi. E formatA din vär-
lur Chera, jud. Dolj, despre care N. la S., brAzdind partea ves- sarea Prutulur.
se zice, dupA cum numele aratA, i nordia a co-
ticA a plAser
cA era punct de supraveghlare muna E tdiatA de drumul Cularile, deal, in jud. Mehedinti,
intre valea Gilortuld si valea comunal Meidanchioi-Trestenic ; comuna rurall StAnesti, plasa
Jiului. curge prin pAdurr i lived, si Dumbrava.
dupl un curs de 3 kil, se des-
Culac-Alcea, vale, in judetul chide in Valea Chioserelic, mar Culcati, mofie nelocultd, a sta
Tulcea, plasa IstruluT, pe teri- sus de satul Accadin. tulur, in pl. Borcea, comuna
toriul comuner rurale Tocsof, Lupsani, jud. Ialomita. A fost
anume pe acel al cAtunu- Culac-Culac-Bair, deal, in jud. pendinte de mAnAstirea Nuce-
lur Rimnicul-d.-s. Isi la nas- Tulcea, pl. Babadag. pe teri- tul.
tere din poalele vestice ale dea- toriul comunel urbane Babadag.
lulul se indreaptA Se desface din dealul Stuparul, Culcati, mofie nelocu itl, a sta-
spre S., avind o directie gene- se intinde spre N. in o directie tulur, in plasa Corcea, comuna
rará de la S.-E. la N.-V.; udà generará de la S.-E. spre N.- Lupsani, Judetul Ialomita. A
partea vesticä a plAser i nor- V., bräzdind partea esticA a fost pendinte de mAnAstirea RAz-
dicA a comuner, i merge de se plasel si a comuner. Se intinde van.
varsA in &tul Casimcea, pe dealungul vler-Nucilor ; se pre-
stinga lul. lungeste cu dealul Mol fa. Pe Culcatilor (Valea-), vale, in
la poalele-i vestice merge dru- jud. Ialomita, pl. Borcea, pe
Culac-Bair, deal, in jud. Con- mul comunal Babadag-Jurilofca. care este satul Lupsani. Se in-
stanta, pl. Mangalia, pe teri- Are 188 m., dominind satul tinde spre N. cu numirea de

www.dacoromanica.ro
CULCEA 14 CULMEA-DESPRE-JII

Dor Marunt. Pri itr'insa trece ca- este faluta de lem si teac iitd; Culmea-ComarniculuI, culmca
lca ferata Bucuresti FeteAi. herurr proaste, cu mica livezue cea mar importanta din ju
gradina de legume. Poseda o detul Arges. Pleaca din muntele
Culcea, deal, la E. de comuna biserica cu hramul Acopera- Negoiul, din plaiul Lovistea si
Calugareni, pl. Cricovul, jud. mintu I - Maicer - D omnul uf ; es.e se prelungeste printre 1-turne
Prahova de lemn, facuta. in 1876. Sta Arges si Topologul cu virful
in chisa neavind deserventr. Comarnic si se continua prin
Culelia, sat, in jud. Tulcea, pl. Calitatea pamintulur , ca loe Culmea Clabucetulur 5i Poiana-
Istrulur, cat.mul comuner Toc- de padure, in cea mar mare Lunga pana in apropiere de
sof. E situat in partea, su- parte, este mediocra. Satenir im- Pitesti.
dicA a judetului si cea de N. proprietaritr aú 143 hect. 2!
a comuner, pe malul sting al arir parnint; iar proprietatea Culmea-Coziel, culme, pleaca
piriulur Rîmnic Der, si la poa- mosier, 614 hect. 43 arir cimp, din muntele Budislav, din pla
lele dealulur imnic-Bair, precum si 286 hect. 44 arii padure, mar iul Lovistea, jud. Arges. Are vir-
si la o d'stant5. de 6 kil. spre toata tinara. 'azud sunt 2, fil- fuirle Mazgava (2156 m.) Pata -Sf.
N. -V. de Tocsof, resedinta. tre carr mar mare este acela Ilie (2029 in.) si mai la S., virful
Intinderea satulur este de 42 n imit al-Tariner. Cozier (1677 m.) Aceasta culmc
hect . ; populatiunea, formata Pe mosie trece piriul Molni- trimite numeroase ramurr spre
din Turcr i BulgarT, este de cioara. Olt, formind pe alocurea muntr
23 familir sau 124 suflete. Pa- Drumurr mar principale sunt: inaltr carr se ridica de asupra
mintul e favorabil cerealelor ; acel de la Mihaileni la Herta, albiei acestur riu. In partea de
oc ipatiunea locuitorilor este a- si acel ducdtor la Mamornita. S. dealurile se mar raresc si
gricultura si cresterea vitelor. Hotarele sunt cu : Tureatca, formeaza tritre ele, doua sesurr
Mogosesti, Dersca, Mihoreni, intinse Cimpul-Burdea, intre
Culesa, phig, in jid. Suceava. Tirnauca. Vedea i Teleorman i Cimpul
Izvoreste de sub Plesul i anume Gavan intre Teleorman i Drim-
din lipa Borta - Draculur, din Culiceni. Vez! Horodistea, deal, bovnic.
Neamtu; ud. satul Poiana- jud. Dorohoiu, pl. Herta, com.
Prisacer, unde primeste pe piriul Tirnauca. Culmea Dealului - Stejeretul
Nistora, trece pe la S. de Dra- (Mitul), truß de pildure, a sta-
ganesti si se varsd in R4ca, Culmea, colind, ramificatie din tulur, jud. Vilcea, in tntindere de
din jos de satul Tonti. Lungi- muntir Istrita, in judetul Buzati, 821 hect., formeaza impreunA cu
mea-r totalA e de 7500 m. Cu- com. Tisau, cdtunul SE Gheor- Muchea-Capraretul (450 hect.),
lesa in localitatc insemneaza ghe-Nou. si Melcera (601 hect.) padurea
mainaliga, de unde culesar=me- manastireni Frincesti, situatá in
lesteu=acalet. Se spune cd pe Culmea, deal al com. tefa.nesti, comuna Surpatele, plasa Oltul-
tarmurile acestur piriu s'au facut din pl. Amaradia, jud. Gorj. d.-s.
primele ineercrirl de cultura a Are directia N.-S.-V. E o pre-
porumbul ii p'aci. lungire a dealulur Birzeiul-de- Culmea - despre - Ji!, deal, in
Gilort, care se termina in com. partea de V. a com. Groserea,
Cule§a, vale« piriulur cu acelasT tefanesti, si e cuprins intre din pl. Gilortul, jud. Gorj.
nume, din jud. Suceava, com. Valea Gilortulur la V. si piriul Ea vine din spre N.-V., diri-
Draganesti; e strinsa intre dea- Ungurehilur la E. gindu-se spre S.-E. si la extre-
lurile Todoreni i Lebedea. mitatea comuner Groserea face
Culmea (Baia - de - Arama), o intorsatura spre S., formind
Culiceni, sat, pe mosia cu ace- deal,in jud. Mehedinti, plaiul un unghiti de 450, Cu crestetul
cela.si nume, jud. Dorohoiu, co- Closani. Porneste din muntele spre S.-E., apor formeaza cul-
m ina Tureatca, pl. Berhome- Virful-lur-Stan. mca Gilortulur, dirigindu-se in
tele; are 87 farn. sail 350 sufl. jos spre comuna Valea-lur-Ciine.
Asezarile satenilor sunt mar Culmea- Cheiei, deal, in jud. Pe coasta despre comuna Gro-
mult proaste, putine au live- Mehedinti, plaiul Closani, coin. serea, este acoperitA Cu vil si
zur i gradinr; iar casa mesier rur. ovarna. prunf, lar pe coaml cu pAdure.

www.dacoromanica.ro
CULMEA-DIN-DREAPTA-JIULUI 1.5 CUMBIA

Culmea - din - dreapta -Jiului, Ad se gäsesc vase vechr ro- in partea de V. a comund Racl,
deal, din plasa JiuluT, in drep- mane si sagetr. din pl. Jiul, jud. Gorj. Ea vine
tul com. Strimba, jud. Gorj. din spre N. de la com. Ursoaia,
Incepe din spre N. de la comuna Culmea-Frumoasä, deal mare, jud. Mehedinti $1 merge spre
Urdari-de-Jos $1 se intinde spre ce porneste din muntele Fru- S., tenninindu-se la extremita
S. prin comunele Girbovul, Mur- mosul, j id. Mehedinti, tea sudica a catunulur Baniul-
ge$ti, pana in apa jiltnluT-Mare ; Closani. Se termina la locul nu- d.-s., ce apartine comnnei Ca
dincolo de aceasta irisa conti- mit Roata. laparul-d.-s.
nua de alungul cureulur Jiulur, Acoperita cu padure, putina
trecind prin com. Turceni-de- Culmea- GilortuluI, deal, din vie $1 prunT.
Jos $i se termina in apa Su- plasa Gilortul, in partea despre
sita intend plasa Pulur, din V. a comuneT Fata-Valea-lur- Culmea-Porcului, calme de n'ea/,
judetul Dolj. Cline $1 a catunelor Valea-luT- In jud. Tutova, pl. Sitnila, com.
In toatt intinderea el, pe Ciine i Filia. Vine in prelun- Bogdana.
coasta despre comune, este a- gire despre N. $i merge spre
coperita de viT i prunr, lar pe S, jud. Gorj. Culmea-Strimbä, deal, in par
coama cu padure, a cärer e- Este acoperit pe coasta des- tea despre E. a comuna Raci,
senta de lemn este gorunul, pre comuna Cu vil si prunr; din pl. JiuluT, jud. Gorj. Vine
cerul i fagul. lar pe creasta cu padure. asemenea despre N. $1 se di-
rige spre S., unindu-se cu acea
Culmea-din-stInga-Pului,deal, Culmea-Husnitei, deal, in jud. care merge de la Strimba spre
jud. Gorj. Formeaza inaltimele Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s. Por- Murgesti. E acoperita cu padure ;
tärmulur san?: al Jiulur, din pl. neste din culmea Godeanulur. calitatea lemnulur este gorun,
JiuluT, incepe de la S. de pleul stejar si fag.
Cioiana, undc acesta d'a in Jia, Culmea-JoiteI, deal, in jud. Ar- Apartine statulur.
In dreptul com. Pesteana-d.-s., gesul, plaiul Lovister. Se desface
dirigindu-se spre S. pana la ca- Culmea-Tama§ului, deal, aco-
din muntele Pretina $i se prelun-
tunul Capul-Dealulur al com. ge$te prin pl. Argesulur spre perit cu padure secular, in pl.
Brane$ti, aproape unde Gilortul S. pana la confluenta finita Vil- Motru- d.-s., jud. Mehedinti.
da In Jiii. Merge paralel cu $0- sanul cu Argesul la cat. Me-
seaua nationalaFiliasi-Petro$ani risani din pl. Pitesti. Prezinta' Culmea-Zorilei, deal, intre co-
si pe linga comunele : Plop$orul, virfurile Lipitoarea (1964 m.), muna rurala Poroiana-Mare $i
Izvoarele, Brosteni i Brane$6. Joita (to6o m.) si Ghigul (1632 com. rur. Izvorelul, pl. Ocolul-
Aceastä culme, pe coasta des- m.) d.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc
pre Jia $i prin dreptul comunelor sagetT si vase romane in pamint.
citate, este acoperitä Cu pruni Culmea-MäruluI, deal, in jud.
$i vil; lar pe coasta cu padure. Mehedinti, pl. Dumbrava. Tine Culmei (Pirlul-), phifi, judctul
de teritoriul com. rur. Piria. Valcea. Izvore$te dintr'o culme
Culmea -Ffigära§uluI, culmea de deal si se varsd in Lotri
de muntr ce desparte judetul Culmea-Motrului, deal, pe am- $orul, in raionul comuner CA-
Arge$ de Transilvania. Ea tine bele laturT ale Aula Motru nu- linesti, plaiul Cozia.
de la Turnul-Rosu pana la Col- mita Culmea - Dreapta si Cul-
tul Vestei-Mari i prezintä mar mea-Stinga a Motrulur, ce por- Culti§oara, localitate iralateï, in
multe virfurr, dintre care cele nesc din plaiul Closani $i con- com. rur. Negomirul, pl. Vailor,
mar insetnnate sunt : Bultul, tinua in pl. Motru-de-Sus $i Jos, jud. Mehedinti.
Prislopul, Sura-Budislav, Scara, jud. Mehedinti.
Negoiul, Buteanul, Ciocanul $i Cumätra, dmpie, in com. rur.
Vester-Marr. Culmea-Neagrä, ramificatiune Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me
a munido/. Vrancer, in directiu- hedinti.
Culmea-FIntInei, a'eal, in jud. nea de la S.-V. spre E.
Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos, Cumbia, deal, in jud. R.-Sarat,
com. rur. Poroiana-Mare. Culmea-Ohambei, deal, situat plaiul Rimnicul, comuna Dumi

www.dacoromanica.ro
Clima 16 CUNGREA-MICK

re$ti. Se desface din dealul Impreuna cu Iepi - MarT .$i care este despArtit prin satul
LAcusteni, brAzdeazA partea nor- Jepi-MicT, Ripoava, Sorica $1 Vaidomirul.
dicA a comuna. E acoperit cu Dutca, s'a cumpArat la 15 Au- Populatinnea satulur constA
pAdurT. gust 1882 de M. S. Regele Ca- din 87 familir rominT, sail 488
rol I, pe pretul de 400000 ler locuitorT, cu 90 barbatT, 102
Cumci, plidure, jud. BacAtl, pl. de la d-nul N. Cretulescu, care femer si 296 copir.
Tazldul- d. -j., de pe teritoriul ir mogenise de la fratele sAti Are o bisericA deservità de
comuner Birslne$ti. Scarlat care ir poseda prin cum- I preot $1. 1 dasal.
pArAtoare de la familia Filipes-
Cumeara, deal, in jud. R.-SArat, cilor. Cungrea, sat, in jud. Arges, pl.
pl. Ora$ul, com. Andreasi, in Oltul. Face parte din com. rur.
panca de E. a comuner. E Cumpenile, tnunte, in com. PM- CiomAgeni, $1 are o populatie de
acoperit cu pAdurT. tin eni, ju d. BuzAu. E in conj urat la 200 locuitorT. Posea o bisericd
N., de piriul Nehoia$ul, la S. de cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
Cumetre (Virful-), virf princi- piriul Nehoiul $i la E. de riul deservitA de 1 preot $1 1 din-
pal in culmea Cimpulungeanca, BuzAti. Are 1154 m. inaltime. tilret.
la hotar cltre jud. BuzAti, in t acoperit de Jinete $i pldurr.
plaiul Rimnicul, com. Valea- In poalele sale de S. sunt si- Cungrea, sat, face parte din co-
S5lcier, jud. R.-SArat. E aco- tuate cAtunele : Nehoiul, Fun- muna ruralA Simbure$ti, plasa
perit cu pAdurr intinse. dul-NehoiuluT, Albinari, Botele, Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o Po
Muscani $i %lar'. pulatiune de 190 locuitorr. si-a
Cumpäratul, munte, com. Dra- luat numirea de la riul Cun-
goslavele, plaiul Dimbovita, ju- Cumpenile, deal, pe teritoriul grea, ce-1 udA prin centru.
detul Muscel. satuluT Ghermlnesti, com. cu
acela$ nume, pl. Podoleni, jud. Cungrea-Mare, girld. Izvoreste
Cumpärätura, loc arabil, situat FAlciii in partea de V. din jud. Arge$, se impreunl cu
futre valea HerAtAulur si a Cal- vdile LInnele $1 Simburul, intrd
mdtuiulur, la N. de satul Gri- Cumpenile, deal, la N.-E. com. In jud. Olt, pe teritoriul com.
vita, com. CAlmAtuiul, pl. Birlad, SlAtinoara, plaiul Horezul, jud. Ciomdge$ti $1 curge catre S.-V.
jud. Tecucitl. Valcea. E numit ast-fel fiind-cl StrAbate com. Simbure$ti pe
de ad i porne$te cursul piraelor teritorul arda se incarcl pe
Cumpatul, munte, inalt de 1766 spre E. $i V. dreapta c i piraTele Simburul $i
m. d'asupra nivelulur Marit-Ne- LAunele, lar pe stinga cu Dobra,
gre, spre N.-E. de com. Sinaia, Cumpenile, fiddure mo$n eneascA care curge pe lingA Piscul-Do-
jud. Prahova. De sub poalele In devAlmA$ie in com. Nehoia- bri si Br5.nila. Intrá pe terito-
lur izvore$te Valea-Tufer. $ul. FormeazA impreunA cu Gdl- riul com. Dobroteasa, unde se
Acest munte, impreunA' cu meica din muntele Monteorul, mal incarcA cu mal multe vilcele
Cutca, ClAbucetul-Taurulur Ri$. un corp de 162 hect. judetul neinsemnate $1 apor trece in
noava $i Dosul - CerbuluT, s'a BuzAil. comuna ampul-Mare, unde se
vindut la anul 1821 de Biv-vel vars5. in Olt. Aceastl gir1a par-
LogofIt Crisoscoleti, d-ner D. Cumpenilor (VIrful-), p4dure curge numar in judetul Olt o
Sachelarie, pe pretul de 2000 mo$neneascA, in devAltnA$ie in distantA de peste 25 kil.
galbenr. com. PAItineni, jud. Buzatí. Are
La anul 1844, Baronul Cris- ca la 1000 hect. Parte a inceput Cungrea-Mici, glrlä, formatl
todor Sachelarie, proprietarul a se trtia li a se inlocui cu din piraele Cerbul $i Leleasca
prin mo$tenire al muntilor cum. livezI li curAturr. carr se ImpreunA la hotarul co-
pAratT de d-na Sachelarie de la muner O te$ti-d.-s., pl. Oltul-d. s.,
Logoatul Crisoscoleul, lAsind Cune§ti, sat, in jud. Ialomita, pl. jud. Olt. Are o directie de la
In urma morir sale marT datoriT, Borcea, pendinte de com. Rasa. N. spre S. Dupà ce udl co-
ace$tr muntr i-au cumpArat ma. E situat pe malul sting al munele Oteti-d.-s4 Ote$ti-d.j.,
rele Ban Alexandru Filipescu, bratulur Botul, la 2 kil. spre Urlueasca, Topana, PAro$1, Ur$1,
cu pretul de 5407 galbenr. V. de satul de re$edint.5., de Val-de-Er, Albe$ti, IvAne$ti li

www.dacoromanica.ro
CUNUNX (DEALUL CU-) 17 CURXTURA-MXNXSTIRET

Cazanesti, se varsa in riul Oltul. In Vedea, pe stinga eT, in drep- Tariceni, pe malul drept al
Aceasta gira, in timpul vereI, tul catunuluT Corbul, situat pe vaieT Mostistea.
mar ales &id e seceta, seaca, dreapta. Se intinde pe o suprafata
raminind numaï cite-va baltT. de 4058 hect., cu o populatie
Cuptoare (Dupä-), vale, in com. de 44o locuitorr.
Cununä. (Dealul cu-), a'eal, Panataul, jud. Buzar', cat. Si- StatuluT apartin 3843 hect.,
In plasa i judetul Tulcea, pe biciul-d.-j. ; se scurge in valea din carT cultiva prin arendasil
teritoriul comuna rurale Agi- PanatauluT. sal 1700 hect. (moo sterpe,
Ghiol, una din prelungirile su- 1143 izlaz si padure). Locuitoril
dice ale dealulur Agi-Ghlol. Se Cuptoarele, movilä, in judetul ati 216 hect.
intinde spre S., avind o directie Braila. E situata la S.-E. de Posedä o biserica cu hramul
generala de la N.-E. spre S.- comuna Ciacirul peste 2 kil. Sf. Nicolae ; o scoall mixta fre-
V., brazdind partea sudicä a departare. A fost sat turcesc. cuentata de 20 elevI si eleve,
plaseI i cea centrald a comunei; S'a numit astfel pentru cä aci cu intretinerea Oreja judetul
la V. de satul Agi-Ghiol. Are se ardea capetä pentru a se si comuna cheltuesc 1330 leT
203 m. Inälirne, dominind sa- scoate anual.
tul, valea Tulcea si drumul co- Numarul vitelor ciad e de
munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E Cuptorul-Mic, vellcea, comuna 335 si al celar micT de 833.
stincos si acoperit cu tufarisurT, Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud. Comerciul se face de 3 cir-
resturT din marile pädurT de odi- Olt. Se varsa in Orla Leleasca. ciumarT. Are o baila.
nioara.; prelungirea sudicà a luT,
dealul Pietros, este acoperit cu Cuptoru§, loc izolat, in judetul Curite§ti, trup de mofie, nelo-
pasunT i fin*. Muscel, com. PoenäreT, plaiul cuit, pendinte de comuna Epu-
Nucsoara. resti a statuluT, pl. alnistea, jud.
Cuparul, com. rur., pl. Cobia, Vlasca.
jud. Dimbovita, situata filtre Curagiul, deal, spre V. de sa-
dealurT si pe val, carT se nu- tul Comarna-d.-j., com. Poeni, Curäte§ti, peldure, pl. Oltenita,
mese: Valea-Vaduceasca si Va- pl. Codrul, jud. Iasi. jud. Ilfov, de 500 hect. E pro-
lea-Crevedia. Aceasta comuna prietatea statuluT.
se afla la citT-va kil. spre E. Curagiul, pirig; izvoreste din
de Gdesti, in apropriere de so- dealul cu acelasr nume din co- Curäte§ti-Chircule§ti, trup
seaua judetiana Tirgoviste-Vla- muna Poeni, pl. Codrul, jud. nelocuit, comuna Sta-
sca si pe malul sting al piriuluT Iasi, curge de la V. spre E. nesti - Chirculesti, plasa
Potopul. Se compune din dota Se uneste cu piriul Popritu- stea, jud. Vlasca.
catune Burduca si Cuparul, cu o reT, si se varsa in Piriul-MoreT,
populatie de 598 locuitorT rominT. pe teritoriul satelor Comarna. Curà'tura. VezT Pältiniul, deal,
Are 5 ulite Crevedia, Dobre- jud. Suceava.
sti, Valea-Silistef, Valea-GiureT Curani, trup de mo,sie nelocuita,
Crevedia-Mare. Sunt dota bise- fosa a familiel Lapati. AzT in- Curitura, /arin i finete, pe se-
riel in aceasta comuna. Ca in- trupata Cu mosia Petrosani a sul SiretuluT, pe locul unde mar
dustrie, este o moara de apa, lar principeluT Dem. B. tirbeT, si- inainte se afla satul Dolhasca,
productiunea consta in porumb tuata in judetul Vlasca, plasa jud. Suceava.
griti. Marginea.
Curatura-lul-Ciolovic, pddure,
Cupele, ceitutz, pendinte de com. Curatulu.1 (Dealul-), deal, in judetul Bacati, pl. MunteluT, in
Vinatori - Marl, pl. Neajlovului, jud. Roman, pl. Siretul-d.-s., com. Podurile. E proprietatea fa-
jud. Vlasca. com. Boghicea, spre E. de satul milieT Crupenski. Este foloasa
Boghicea. (fag, stejar); e in intindere de
Cupenul, välcea, se naste din 550 hect. si e supusa regim luT
Dealul-Tomestilor, comuna Bu- Curate§ti, sat, jud. Ilfov. Face silvic.
parte din com. rur. Tariceni,
zesti, pl. Mijlocul, judetul Olt.
Curge catre S.-V. si se varsa pl. Oltenita. E situat la S. de Curätura-Mänästirei, deal, la

58878 Narele D'afma.* amoroso. Poi. III 8

www.dacoromanica.ro
CURATURA-STRIGOIULUI 18 CURCA (R1UL-LUI-)

V. de satul Rachitoasa, plasa jud. Suceava, e bogata in t'Ana- Cornatelul, plasa Oltul-de-Sus,
Stanisesti, jud. Tecuci, Miga turT. jud. Olt.
Manastire.
CurAturile, loc izolat, jud. Vil- Curcani, com. rur., jud. Ilfov, pl.
Curätura-Strigoiului, loc izolat, cea, pl. Cerna-de-Sus, com. Po- Oltenita, situata la S.-E. de Bu-
comuna Modoia, plasa Cerna- pesti. curesti, pe malul sting al riului
d.-s., jud. Vilcea. Arges, unde balta Luica se
Curfiturile, loc de fine/e, jud. varsa in acest ria ; e la 51 kil.
Curiturile, sat, jud. Arges, pl. Vilcea, pl. Ocolul, comuna Bu- departare de Bucuresti. Prin
Pitesti. Face parte din comuna nesti. mijlocul com. trece soseaua ju-
rumia. Mosoaia. detiand Bucuresti-Oltenita.
Curäturile, mlaftinii, in partea N'are niel un catun alipit.
Curäturile, sat, spre S. de sa- de S.-V. in padurea satului O- Se intinde pe o suprafata. de
tul Ciurea, com. Ciurea, pl. Co- raseni, jud. Botosani, comuna 3409 hect. ; e proprietatea insurd-
drul, jud. Iasi. E situat pe po- Curtesti. teilor. Are o populatie de 790
disul i coasta dealuluT Oita. locuitorl, carT traesc In 159 case
Are o populatiune de 33 familiT, Curäturile, poiand, la N.-E. com. si 28 bordee.
sal 158 suflete, carT se ocupa. 5erbanesti, jud. Vilcea, plasa Comuna numara 201 contrib.,
cu agricultura si cu cresterea Mijlocul. cu un buget de 2879 leT la ve-
vitelor, cu transportul lemnelor nituri si 2777 leT la cheltueli.
si cultura viilor si a livezilor. Curäturile, poneare, in padure In anul 1885 eraa 158 contrib.
Vite sunt 166 capete, din spre V. de satul Oraseni, jud. Posea o biserica deservid. de
carT: 116 vite marT cornute, 20 Botosani, pl. Tirgul, com. Cur- 2 preotT si o scoala mixta fre-
cal i 30 rimatorT. testi. cuentata de 18 elevi si 3 eleve,
cu intretinerea carda judetql
Curiturile, sat, face parte din co- Curiturilor (Pirlul-). Vezr comuna cheltuesc 1530 leT anual.
muna rurala Govora, plasa O- tinisul, jud. Suceava. Vite sunt : 507 (go caT si epe,
colul, jud. Vilcea. Are o po- bol, 298 vad i viteT, 4
pulatie de 98 locuitori (52 bar- Curäturilor (Valea-), vale, jud. taurT, 15 bivolT i bivolite) si al
batT si 46 femeI). Vilcea, plaiul Horezul, comuna celor micT de 395 (95 porcT,
Bodesti. si ro oT.
Curäturile, deal, judetul Vilcea, Dintre locuitorT, 142 sunt plu-
prelungire a culmeT Barbatesti, Curäturita, loc izolat, jud. Vil- garr, 5 meseriasT, 4 aa diferite
care de la S. comuneT Barba- cea, plaiul Cozia, com. Olanesti. profesir.
testi intsa in regiunea dealu- Aratura se face cu 47 plu-
rilor. Curbanul, ezer, in j ud. Braila, lun- 25 cu bol si 22 cu cal.
guri :
ca DunareT din com.Tichilesti, in- LocuitoriT ati 81 care si carute.
Curfiturile, pisc, pe creasta tre privalul Porcul i Filipoiul. LocuitorT improprietariti 158.
ruluT de dealurl ce brazdeaza Comunica cu Porcul printr'un Comerciul se face de 7 cir-
in lung si lat com. Costesti, mic prival in partea de V. ' ciumarT.
jud. Vilcea, plaiul Horezul. A-
cest sir de dealurl se prelun- Curbanul, priva', jud. Braila. Curcanul, brat (priva», in jud.
geste pe toata partea de E. a Ese din ezerul Deciu si e situat Ialomita, pl. Borcea, insula Balta
com, in stinga riulul Costesti. in stinga FilipoiuluT mai sus com. Dichiseni.
de privalul PorculuT.
Curiturile, pisc. VezT Tirsa, jud. Curcä (M o vila-lui-), movildspre
Vilcea. Curbanu§ul, japse, jud. Braila. N. de com. Leul, jud. Romanati,
Ese din Deciu, da in privalul pl. Ocolul. Face parte din un
Curfiturile, loe izolat, com. Go- Curbanul ; impreund cu Por- grup de movile a§tzate in sir.
lesti, jud. Muscel, pl. Podgoria. cul se varsa In stinga FilipoiuluT.
Curca (Riul-lui-), phig, izvo-
Curäturile, localitate, in Tolesti, Curca, pise, spre N. de com. reste di satul ipote1e, jud.

www.dacoromanica.ro
CURCX (PIRIuL-Luf-) 19 CUREAUA-DIN-BOGIANEM

Iasi, pl. Bahluid, si se varsA in si frumusete. Are o lungA ra- tea centralá a plAser si cea ves-
piriul Miletinul. mificatie spre V., formatA din- ticA a comuner; curge pe la
tr'o vastA stincl, numit5.: Pia- poalele Dealulur-Beilicului 11 se
Curok (PirIul-luI-), mic a.fluent tra-Lu ng5.. uneste cu valea Sofular, spre a
al piriulur Boldesti, com. Vds- se vArsa in bratul Sf. Gheor-
cani, jud. Suceava. Curcubeul, sat, face parte din ghe, pe dreapta, mal sus de satul
com. rur. Balta-Doamner, jud. Pirlita.
Curcäne§ti, sub - divizie a cAt. Prahova, pl. Cimpul.
Lunca-FrumoasI din com. l'ir- Curd-Liman, parte din stufurile
scov, jud. BuzAti. Curcubeul, ezer, jud. BrAila; si- satuluI Sfistofca, pl. Sulina, ju-
tuat in ostrovul lapa, la V. detul Tulcea, pe malul drept al
Curchea-Mare, ca riere de pia- de ezerul Milea. bratulur Chilia.
trä, in jud. Mehedinti, plasa
Ocolul-de-Sus, pe proprietatea Curcudela, baila, pe teritorial Curdeli, deal, in jud. Constanta,
statului Bresnita. mosier HApAT, com. Virful-am- pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
puluT, pl. Berhometele, judetul comuneT rurale Lipnita, i anu-
Curchea-Mica, carierä de pia- D me pe acela al cAtunulur
trä, in jud. Mehedintis plasa O- Coslugea. Se desface din culmea
colul-de-Sus, pe proprietatea sta- Curcuiati, sat mic, in jud. R.-Sd- Coslugea; se indreaptA spre E.,
tulur Bresnita, in apropiere de rat, pl. Rimnicul-d.-j., despdr- avind o directiune generall de
Curchea-Mare. tire a cb.tunulur Zoita, din com. la V. spre E., printre vAile
Costieni-Marl. Gárvan i Galia sad Scorci,
CurciI(Drumul-), drum, ce plea- brAzdind ast-fel partea vesticA
cä. din pldurea OrbuluI, com. Curcusul-Mare, virf de deal, a pldser si cea sudicl a comu-
GherAseni, si merge la BrAdea- In jud. si pl. Tulcea, pe teri- na Are o inAltime de 122 M.,
nul, jud. toriul com. rurale Bes-Tepe, si este acoperit cu finete, pA-
anume pe acela al cAtunulur sunT i citl-va arborT risipitI, res-
Curcubata, munte, in jud. R.- sati Pirlita, situat in partea cen- turr din intinsele pAdurT ce-1
SArat, plaiul Maulle, com. Bi- trald a plAsei i vesticá a co- acoperea9 odinioarA. Pe la poa-
soca, la hotarul judetuluI spre muna Este unul din virfurile lele lur nordice trece drumul
lingA riul Rimnic ; e a- dealuluT Beili. Are o indltime de judetean Ese-Chioi-Lipnita.
coperit cu pAdurf. i8o m., dominind asupra satulur
Pirlita si vdier Curcusul - Mare. Cut.. eaua, numire data unur plic
Curcubata, pitia, in jud. Este acoperit cu finete. de pädure, de pe mosia statu-
SArat, plaiul Rimnic, comuna luT Piclele si Urlatori, din jud.
Bisoca. Izvoreste din muntele Curcusul-Mic, deal, vecin cu BuzAA, pAdure care s'a alipit
Curcubata, udA Vestul comuner Curcusul - Mare, situat in par- pAdilrer Plclele-Banulur.
si se varsA in Rimnicul-SArat. tea centralA a plAser si a jude-
tulur Tulcea i cea vestica a Cureaua - cu - Pricinä, pädure,
Curcubeta-Mare, munte, cunos- com. Bes-Tepe. Are o indltime jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mijloc, co-
cut prin inältimea i stincile din de 155 m., dominind asupra dru- muna DrAnicul, la marginea cl-
care e format, in com. MinzIi- muluI comunal Malcoci-Pirlita. reja se intinde com. DrAnicul.
lesti, la N. de schitul Glvanul, Din dreptul acester pAdurr in-
jud. BuzAil. Poalele sale sunt Curcusului - Mare (Valea-), cepe hotarul de V. cAtre mosia
imbrAcate de brazT secularr, lar vale, in jud. si pl. Tulcea, pe Domeniulur Coroaner Segircea.
virful din stincr goale i inac- teritoriul comuner rurale Bes-
cesibile. Tepe si anume pe acela al cA.- Cureaua-din-Bogdäneqti, mo-
tunulur sAU Pirlita. Se desface fie, a statulur, jud. Vilcea, fostA
Curcubeta-Mick munte, in jud. din poalele nordice ale Dealu- pendinte de Episcopia Rimni
BuzAti, com. MinzAlesti, spre lur-Mare ; se indreaptá. spre N. cul.
S.-V. de muntele Curcubeta tuteo directie generall de la
Mare, de aceeasT constitutiune S.-E. spre N.-V., brAzdind par- Cureaua-din.-Bogdäne§ti, pd-

www.dacoromanica.ro
CUREAUA-DIN-CRETENE 20 CUR1TA

dure, a statulur, in intindere de rica, deservitg de 1 preot si 2 Cure§ti, mo)sie nelocuitg, in jud.
t5 hect., pendinte de comuna eclesiarcI. Ialomita, pl. Borcea, comuna
Bogdgnesti, piala Cozia, jud. Sunt 26 contribuabilT. Rasa, este proprietatea statnlur
Vilcea. Vite sunt 130, dintre carT : si inainte de secularizarea mg-
24 bol, 15 yací, 50 o!, 6 car, nastirilor inchinate depindea
Cureaua-din-Creteni,pltdure, a 8 rimatorT, 6 juncr, 5 junce si de mangstirea Glavacioaca. Are
statuluI, in intindere de 30 hect., II vier. o suprafatg de 65o hect.
pendinte de com. Cretesti, pl.
Oltul-d.-j., jud. Vilcea. Curechi§tea, trup de sat, in co- Curiacul, deal, numit si Bobocul,
muna Petricani, pl. de Sus-Mij- la N. de com. ampina, plasa
Cureaua-din-Mäldire§ti, pi- locul, jud. Neamtu. Se mal nu- Prahova, judetul Prahova. Ser-
dure, a statulur, in intindere de meste si Curechistea-d.-j. ia de pgsune si loc de aratura.
8 hect., pendinte de com. Mal-
daresti, plaiul Horezul, judetul Curechi§tea, mofie, in comuna Curiacul, lac, la N. de orasul
\rama. Petricani, pl. de Sus-Mijlocul, Cimpina, plaiul Prahova, ju-
jud. Neamtu. Este proprietatea detul Prahova. Acesta este la-
Cureaua-Roaba, mo,sie, a statu- statului. cul despre care vorbeste Bo-
luI, jud. Dolj, plasa Balta, com. lintineanu in romanul sga Elena
Valea-StanciuluI, arendata, de la Curechi§tea, pdclure, pe cuprin- si pe care il descrie asa: «La
1893-98, pe 10150 ler anual. sul mosier cu acelasT nume, in marginea despre muntr a ora-
Suprafata acester mosil este de com. Petricani, jud. Neamtu. Are suluI (Cimpina), pe muchia unur
250 hect. Din ea s'aa dat in o intindere cam de loo hec- deal inalt, trece o cale ; sub
loturr 627 hect. tare. acest mal este un lac limpede
si linistit, inchis intre doug dea-
Curecea, mahala, in com. rur. Curechi§tea,poenitel, in padurea lurr. Se crede cg e de o adin-
Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s., Runcul, situatg pe teritoriul co- cime fabuloasg. Fata laculur
jud. Mehedinti. mund Silistea, pl. Bistrita, jud. este la citr-va stinjenT mar sus
Neamtu. de platoul Prahover, etc.v
Curecea, chnpie, in com. rur.
Izvorul-Birzer, pl. Ocolul-d.-s., Curechi§tea-de-Jos. Vezr Cure- Curiganul, loc izolat O sting de
jud. Mehedinti. chistea, sat, in com. Petricani, or, in com. Padina, pe mosia
jud. Neamtu. Macoveiul, jud. Buzaa.
Curecea, deal, in com. rur. Iz-
voru/-Birzer, plasa Ocolul-d.-s., Curechi§tea-de-Sus. Vezr Cu- Curila, deal, in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti. rechistea, sat, in com. Grumg- judetul Mehedinti, pe teritoriul
zesti, jud. Neamtu. proprietater statului Piatra-Albg.
Curecea, vale, in com. rur. Iz- Este acoperit cu vil si pgdurr.
vorul-BirzeT, plasa Ocolul-d.-s., Curecul, deal, in com. rur. Ba-
jud. Mehedinti. lotesti, pl. Ocolul-d.-s., judetul Curila, phi:7, in jud. Mehedinti,
Mehedinti. plasa Ocolul-d.-s. Izvoreste din
Curechi§tea, sat, in com. Gru- poala dealulur Curila si se var-
mgzesti, plasa de Sus-Mijlocul, Curelari, vechie suburbie a ora- sg in Topolnita, pe partea stingl.
jud. Neamtu. Se mar numeste sulur Cimpulung (1831), judetul
si Curechistea-d.-s. Muscel. Coprindea toata partea Curita-Brätä§anul, vale, jud.
Impreuna Cu locurile vecinase din jos de Bughea. In el in- Ilfov, asezata la S. de catunul
ce-1 apartin, are o intindere cam tra si Ochesti. Brgasani. Se varsa in valea Mos-
de 300 hect., cu o populatiune tistea. Pe coasta dealulur este
de 156 suflete, sati 40 familiI, Cureloi, prival, care pleaca din situat satul Bratasani, din co-
9 Ocluye, 6 nevolnicr, totT Ro- canalul Vilciul, de la hotarul muna Cglareti- einoaia, plasa
m'id, carl se indeletnicesc cu nordic al comuner Bertesti-d.-j., Negoesti.
agricultura si cresterea vitelor. si se uneste cu privalul Val-
In acest sat se afla o bise- ciasi. Cuita, sat, judetul Bacga, plasa

www.dacoromanica.ro
CUR1TA. 21 CURMXTURA-LULCIRLIG

Trotusul, al comunei Casinul, &fui Cdtiasul. Are 200 locui- in partea de N.-E, a co-
situat pe 011E11 Curia, la o de- toff si 52 case. mune! Poiana-CirnuluT, in hotar
pártare de 3420 m. de satul Ca- cu comuna Buciumi, din jud.
sinul. Din acest cAtun, in 1891, Curmätura, deal, pe mosia Bd-
n'a urmat la scoalA nicI un co- luseni, corn. Baluseni, pl. Tir, Curmätura, pa-dure particularl,
pil, din ce! 53 in virstA de guluT, jud. Botosani. supusl regimuluT silvic, in in-
Acest cAtun, impreunA tindere de 230 hect., pe mosia
cu un altul numit LArguta, for- Curmätura, colinà, in judetul Muntele - CurmAtura , comuna
ma o comunA aparte : com. BuzAO, com. Mlajetul, cdtunul Rimesti, plaiul Horezul, judetul
Curita. DupA 1874, cAtunul Cu- StAnila. Vilcea.
rita fu alipit de com. Casinul.
Are o bisericA de lemn, deservitA Curmätura, in jud. Bu- Curmätura, pirtiaf, jud. Bacau,
de i preot si 2 cintAretl; are hra- zAti, com. Boziorul, la E. de pl. Bistrita-d.-j., com. Fundul-
mul Sf. Nicolae ; se zice schitul GAvanele. RAcAciuni, care se vars5. In
In vechime ar fi fost schit de pîrtiaul Cáprianul.
cAlugArr; este clAdia de aproape Curmätura, inoyild, jud. Dolj,
200 anT. pl. Balta, com. Giurgita, de la Curmätura, pirliat format pe
Are 121 familil saii 495 su- care se spnne cA sTar fi luat teritoriul comunel Tulnici,
flete, in mare parte mocanT. numele satul Giurgita-Curma- Vrancea, judetul Putna. Se varsA
Sunt 2 cfrciumr. tura. In riul Putna.
Vite sunt : 6 caT, 44o vite
marT cornute, 83 porcI si 21 Curmätura, deal, in jud. Pra- Curmätura, mic afluent
capre. hoya, com. Gura-VitioareT, pl. al piriulur Borca, jud. Suceava.
Teleajenui ; servA de pAsune
Curia, Ah*, jud. Bacäü, plasa vitelor. Curmfitura, pichet de graniiii,
Trotusul, ce izvoreste de sub In jud. Mehedinti, plaiul Closani.
poalele MAgureT, de la locul Curmätura, ',mute, in jud. Pra-
numit Poiana-Cirlanulur. Curge hoya, com. Drajna-d.-j., plasa Curmätura-Bäläriel, obigia Bu-
pe teritoriul comunelor Mdnl- Teleajenul, acoperit cu pAdurl se- dAceluluT, in jud. Suceava, com.
stirea-Casinul, Calma si Bog- culare de fag si brad. Are bo Bogddnesti.
dAnesti si se varsä in piriul gate Ostia
Casinul, pe stinga, dupA ce Currnitura-CrasneI, mute, in
se incarcd pe partea dreaptA cu CurmAtura, vil!, al muntelui partea de N. a comunel Star-
piriiasele Bluidisul, Sirbul, BrA- Runcul-MAdeiulur, jud. Suceava. Chiojdul, pl. Teleajenul, judetul
duleasca, Corbul i LArguta, si Prahova, acoperit cu pAdure
pe stinga cu apele Piriulur- Curmätura, deal, in jud. Vil- izlaz.
SArat. cea, comuna Mihlesti, plasa
Oltul-d.-s. Curmätura-Juga, ruptura dea-
Curia, vale, judetul Baclii, pl. lului CurmAturile, de d'asupra
Trotusul, formatA de pirlul cu Curmätura, lac tes, Ruga Piatra- satuluT oldAnesti, pe mide duce
acelasT nume. ClosanuluI, pe u nde trece po- drumul la SpAtAresti, judetul
teca ce leagA satul Motrul-Mare Suceava.
Curmätura, sat, jud. BacAd, pl. cu satul Motrul-Mic, judetul
Bistrita-d.-j., al com. Fundul- Mehedinti, plaiul Closani, com. Curmätura-LazaroT, munte, In
RAcAciuni, situat pe piriul cu rur. Closani. jud. Neamtu, la hotarul Tran-
acelasT nume. Are 34 familir situat intre muntele
r suflete. Curmätura, loe In COM. Meleghava i Arsita-TArcuti!,
Vite sunt: 29 vite marl cor- CocorAsti-Misli, plaiul VArbilAul, de care se desparte prin &alele
nute, II pordi si 9 capre. jud. Prahova, intre gira Dof- BolohAnosul i Foldtisztpatac.
tAnetul i Va:lea-Sea:,
Curmätura, cdtun, al cora. PAI- Curmätura-lui-Clrlig. Vez! Mu-
tineni, jud. Buzäü, situat pe Curmätura, pddure, jud. Vas- chea-luI-Cirlig, jud. Buzla.

www.dacoromanica.ro
CURMATURA-MARE 22 CURSELE

Curmfitura - Mare, tiieturei Curmaturilor (Fata-), km izo- din plaiul Vulcan, jud. Gorj,
dealului Harangiul, pe mosia lat, jud. Prahova, pl. Teleajenul, situat spre V. de comuna si
Catamaresti, pl. TirguluT, com. com. Teisani. pe malul drept al riuld
Cocoreni, jud. Botosani. Are o suprafata de 94 hect.,
Curmejisul (Conacul), l'es mare, din carT 54 hect. arabile, 10
Curmätura-Mick tdeturd a dea- spre E. de com. VIddila, jud. hect. vie, 30 hect. livezT cu prunT.
Iza Harangiul, pl. TirguluT, jud. Romanati, pl. Ocolul. Are o populatie de 90 fam.,
Botosani. sati 270 sufl., dintre carT 78
Curpinul, loc izolat, jud. Mus- contribuabilI.
Curnatura-Muierusul, deal, in cel, pl. Riul-Doamner, comuna Lo cuitorir poseda : i 8 plugurT,
jud. Bacati, plasa Tazlaul-d.-s., Dirmonesti. 32 care cu bol si yac!, 6 stupT,
com. Comanesti, de pe granita, 82 vite marl cornute, 10 cal',
de unde izvoreste pirlul Muie- Curpfiselul, virf de munte, jud. 120 oT, 65 capre si 50 rimatorr.
rusul. BacAti, pl. Munteld, com. VA- Comunicatia cu catunele ve-
siesti, in culmeaR.uncul-Stinelor. cine se face prin drum de care.
Currnatura - Oltetuluï, munte, In catun sunt : 3 morT pe
In jud. Gorj, plaiul Novaci. E Curpäselul,pddure, de brazT, pinT, apa usitel, 3 puturI si 3 fintinr.
situat la N. com. Polovraci. Din- moliftl i putin stejar, proprieta- CAtunul are I biserica, facuta
teinsul izvoreste piriul Oltetul. tea luT Gr. Ghica, jud. Bacati, in anul 1820 si deservitd de
pl. Munteld, in com. Vasiesti. preot si i cintaret.
Curmatura-PinteculuI, munte, Are o intindere de loo hect.
jud. Neamtu, la hotarul Transil- si este supusa regimuld silvic. Curpenul, mahala, in jud. Me-
vanieT, situat intre piriul Bis- hedinti, plasa Motrul-d.-s., com.
tricioara i afluentul sati piriul Curpäselul, vale, jud. BacAO, pl. rur. Govodarva.
Pintecul i piciorul de munte Chi- MunteluT, situata futre satele
cerul (Chicserei). Straja i Asaul ; are izvoare cu Cursasca, pira Izvoreste din
ape sarate. ipotul-lur-Filip, ce se afla spre
Curmfitura-Dealuluf, in com. N. de satul Cursesti, jud. Vas-
Golesti, pl. Riurile, jud. Muscel. Curpenul, cdtun, al com. VAlariT luir', pl. Racova, com. Cursesti.
din plaiul Vulcan, jud. Gorj, Curge spre S.; trece prin mij-
CurmfitureI (Malul-), loc izo- situat spre E. de comuna si pe locul satuld Cursesti, despAr-
lat, com. Teisani, pl. Teleajenul, malul sting al apeT t.isita. Are tindu-1 in dota pArtI, apoI se
jud. Prahova. o suprafata de 68 hect, din carl varsa in 0.1111 Racova.
30 hect. arabile, io hect. vie,
CurrnatureI (Valea-), vale, co 28 hect. prunT, izlaz i finete, Cursei (Valea-), vale, jud. Mus-
muna Bajesti, pl. Riurile, jud. si o populatie de loo fam. cel, pl. Podgoria, comuna Ciul
Muscel. cu 578 suflete, din carl 87 con- nita.
Locuitorli posea 16
Curmatureni, numire ce se mal plugurT, 31 care cu bol si vacT, Cursele, munte, in com. Goidesti,
da 'no ief Catiasul, a mosnenilor 8 stupT, 81 vite marl cornute, la infuratura BisceI-Marl cu
din com. Paltineni, jud. Buzau. IO ca!, 8o o!, 60 capre i 50 Bisca-MicA, jud. BuzA0. Are 1276
rimatorl. metri inaltime. E acoperit cu
Curmäturile, deal, pe mosia Al- Comunicatia cu catunele ve- pinT, bracp, fagT i mesteacad.
masul, in com. Dobreni, plasa cine se face prin drumurl de Serva ca izlaz, unde pasc anual
Piatra-Muntele, jud. Neamtu, care. 300-400 oT, 350 yac! si 60
situat in prelungirea dealuld In catun stint : 4 morT pe cal. In partea de S. are fru-
TAlasmanul. Se maT numeste apa usita, 4 puturT si 3 fintinT. moasa coasta Sulivastru.
Poiana-Curmaturile. Are o biserica zidita in 1830
acum deservita de un cintaret Cursele, mo,cie, in com. Goidesti,
Curmäturilor (Dealul-), deal, si de preotul de la VAlariT. pe muntele Cursele, jud. BuzAti,
cultivabil, de asupra satuluT Are 1690 hect. pAdure, fineata
danesa, jud. Suceava. Curgenul, altun, al com. Valaxil, putine curaturl. Este pro-

www.dacoromanica.ro
CURSETI 23 CURT-CULAC

prietate mosneneasca In devAl- pirtul Cursasca. Partea din stin- Sud-Estica a dealuluI Priopcea.
masie cu familia Boranescu. ga piriuluI se numeste Cursesti- Se intinde spre S., avind o direc-
Razesi, iar partea din dreapta tiune generala de la N.-V. spre
Cursesti, com. rur., la mijlocul se numeste Curse.sti - Sofronie. S.-E., brazdind partea centrala
pl. Racova, jud. Vasluiù, la o Ambele partI, de si sunt la o a plaseI si cea Nord-Vesticä a co-
distanta de 27 kil. de orasul departare cam de un kil, una mune!. Se prelungeste spre S.-E.
Vasluiti, si de 4 kil. de Pun- de alta, formeaza lusa un sin- prin dealul Para-Bair, la ale card
gesti, resedinta pläsel, asezatá gur trup numit Cursesti. poale este asezat satul Cerna.
pe mal multe dealurI si vil. Este resedinta com. Are o La E. curge valea Megina. Se
E formata din satele : Cur- suprafata de 514 hect, din mil: ridica pana la o inaltime de 300
sesti-Razesi, Cursesti - Sofronie, 357 hect. padure si 21 hect. m. E punct trigonometric de ob-
Toporasti, Hordila si Rapa, acoperite cu vil si livezI, pro- servatie de rangul 3-lea. Sta
pe o suprafata de 2462 hect., prietatea razesilor. Populatia In legatura cu dealurile Bujor
din carl: 1033 hect. padure si este de 136 fam. sai.1 536 su- si Caracicula. De o parte si de
151 hect. loe de cultura, finat, flete. alta a luI merge drumul jude-
imas, ale proprietateT, lar r728 Are o biserica, deservita de tean si cel comunal Cerna-Greci.
hect. ale locuitorilor. Vie se 1 preot si i cintaret, fcuta la Este acoperit cu pasunI si pe
cultiva pe 28 hect. Are o po- 1839 de obstea locuitorilor. la poale cu semanaturI.
pulatle de 400 fam. saa 1599 Vite sunt : 231 vite raid cor-
sufl., parte razesI si parte cid- nute, pm o!, 35 cal si 75 11- Curt-Balic, vale insemnata, In
casI, improprietaritI dupa legea mätorl. jud. Tulcea, pl. IstruluI, pe teri-
din 1864, ocupindu-se cu agri- LocuitoriI posea : 16 plugurì toriul comuneI Beidant si anume
cultura si cresterea vitelor, apof si 36 care cu bol, 8 carute cu pe acela al catunuluI sla Sari-
cu cultura viilor si livezilor. cal. si 50 stupI. Ghiol. Se numeste si Rimnicul, Iz-
In comuna sunt treI bisericI, voreste din dealul Caragea-Pu-
deservite de 3 preoff si 4 d'u- Cursesti-Sofroni, sat, jud. Vas- nar, si poarta numele de Curt-Ba-
taretI, si 2 circiume. Comertul luii1, despartit de Cursesti-Razesi Be dela izvor si pina in satul Rim-
se face de 4 rominr. prin piriul Curseasca (v. Cursesti- nicul, de unde la numele de
Budgetul e de 2034 le!, 84 Razesi), pe o suprafata de 617 Rimnicul.
banI la veniturr si de 2017 le!, hect., din care 125 hect. padure si
8o batir la cheltuelI. 343 hect. loe de cultura, flnat, Curt-Be!, insuld, in lacul Razelm,
Statul incaseaza 1194 le! de imas, ale proprietateI cu 2 hect. dependinte de comuna Jurilovca,
la 199 contribuabilI. vie. Populatia este de 8o fam. pl. Babadag, jud. Tulcea. Este
Vite : 667 vite marI cornute, sati 338 sufleie. numita Curt-Lup, din cauza nu-
93 cal, 913 o! si 195 rimatorI. Are o biserica deservita de merosilor lupI ce se aflail in
Locuitorif poseda : 53 plugurl, 1 preot si un eclesiarc ; o cit.- insula. Este acoperita cu ver-
116 care cu bol, II cgrute cu ciuma. deata. Are o lungime de 8
cal si 8o stupr. Vite sunt: 120 vite marl cor- 'o kil. si o intindere de 75
nute, 113 oI, 16 cal si 20 ri- hect. In capul sati Estic se afla
Curse§ti, deal, in partea de N.- raltort ruinele une! cetatuie numita
E. a com. Pungesti, jud. Vas- LocuitoriI posea : 7 plugurl Bisericuta.
luiti, pl. Racova; desparte aceasta cu bol, 15 care si 3 carute cu
comuna de com. Rafaila si Cur- cal. Curt - Culac, vale, in judetul
sesti. Constanta, plasa Medjidia, pe
Cursul-ApeI, loc istoric, unde teritoriul comunelor rurale Ma-
Cursesti-Razesi, sat, din com. Stefan-cel-Mare a batut pe Radu- mut-Cuius si Enige, carora le
Cursesti, jud. Vasluiti, pl. Ra- cel-Fru mos, in j ud. R.-Sarat. VezI serveste si ca hotar despartitor.
coya. SI-a luat numele de la pi- partea istoricä a jud. R.-Sarat. Pleaca din dealul Orta-Burun-
riul Cursasca ce trece prin sat. Bair ; se indreapta spre N., lo-
Are o pozitiune frumoasa, fiind Curt-Bair, deal, in j id. Tulcea, teo directie generala de la S.
asezat pe dealul Cursesti. pl. Macin, pe teritoriul com. spre N., prin dealurile Caceamac-
Satul e despartit in doua de rurale Cerna. Este o prelungire Orman-Bair pe dreapta, yi Buiuc-

www.dacoromanica.ro
CURT-ORMAN 24 CURTEA-DE-ARGE

Mezarlic-Bair pe stinga; se des- malul sting al riulur Arge$, la NumArul vitelor din aceastä
chide, dup. un drum de 4 kil., 28 kil. depArtare spre N. de comunA era la anul 1887 de
in valea Ghiordumgi-Orman, pe Piteqti. Este scaunul Episcopier 1909 vite marT, (1771 bor
stinga, nu departe de ruinele sa- Argesulur i re$edinta pl4eI yac!, 121 ca! $1 17 bivoll) $1 de
tulur Sapunar; e tliatA de dru- Arge$ulur. Are un seminar cu 2520 vite márunte (tI To o!,
mul comunal Caceamac-Mamut- 251 seminari$tr; o $coalA primará 417 capre $i 993 rimdtor».
Cuius. de bletT (t68 $colarr) $i una Anual se tin ale! doul bil-
de fete (40 eleve); statia finalA ciurl mar!, la Sf. Pantelimon
Curt-Orrnan, rAmA$itele uneI in- a linier ferate Pite$ti-Curtea-de- (27 Iulie) $i la Sf. Maria-Mare
tinse peidurf, ce acoperea odi- Arge$, pus5. in circulatie in 1898; (15 August). Curtea-de-Arge$
nioarä o suprafatA de 800 hect. un biuroti de posta i telegraf a fost intemeiat5. de Radu-Ne-
in jud. Constanta, plasa Silistra- al arta venit pe 1896-97 a gru, care a avut ad i a doua sa
Noud, comuna Lipnita, la E. fost de 7986 ler, 70 banT; o re$edint5. (dupl Cimpul-Lung)
de cátunul Co$lugea, $i din cari judecAtorie de ocol $i un spital intre anir 1244-1264. In Ar-
azr aü rAmas numar upo hect. pe Cu 20 paturr. Ora$ul are 7 bi- chivele Statule se gAsesc mar
malul nordic al lezerulur Oltina. sericr, dintre care una, Biserica- multe chrisoave domne$tr, da.
DomneascA, Cu hramul Sfinta tate din Curtea-de-Arge$, pre-
Curta§ul, lac izolat i aria' In Filotea, ziditA, se zice, de Radu- cum : de la Dan Basarab (1383),
com. SAgata, jud. Buz5.5. Vod5.-Negru, intre anir 1244 Mircea Basarab (1387), Dan Ba-
1264. Biserica-DomneascA este sarab (1421) i altele.
Curte (Iazul-dela-), ias, in co- unul din cele mar vechT mo-
muna arligi, pl. Piatra-Muntele, numente:religioase. E construit Curtea - de - Arge§ 03iserica-
jud. Neamtul; se nume$te ast- in stil vechia bizantin din pia- Episcopali-de cel mar
fel din pricinA cA este situat trA qi cárAmida netencuitA. In frumos mo n u m en t de arhitecturA
inain tea porter caselor pro - interiorul bisericeT este zugrávit bizantinl din Rominia.
prietAre$tr; este alimentat de ca ctitor Radu-Negru. Biserica Curtea-de-Arges a fost
apele pirlia$ulur DubArca. In aceastA bisericl se pAstrea- fondatl intre anir 1512-1517 de
zA $i moa$tele Sfinter Filotea, catre Neagoe-Voevod-Basarab,
Curte (Pirlul-de-dupà-),0112, fAcAtoaxea de minunr. Tot aicT se pe temelia vecher MitropoliT, si
in jud. Suceava, com. Stolniceni- pretinde c5. ar fi ingropat Radu- primul er Episcop a fost Iosif
PrAjesculur. Afluent al Piriulur- Negru. Biserica aceasta este Sevastias.
din-Bahn5.. deservitA de 4 preotr, 2 cin- Neagoe fiind foarte evlavios,
tiretT i i paracliser. Se in- ca fiu sufletesc al Patriarhulur
Curtea, sat, face parte din com. tretine din propriul sla fond. Nifon, a petrecut mar tot tim-
ruralA DIe$ti, plasa Oltul-d.-s., La marginea estic5. a ora$u- pul vieter sale cu ingrijirea de
jud. Vilcea. Are o populatie de luT, pe o inAltime care domina lucrurr sfinte, co inflorirea Bi-
208 locuitorr (137 bärbatr ora$ul $i valea Argesulur sunt sericeT Romine ; acluse in tará
131 femel) ; ca populatie qco- incA in picioare ruinele une! moaqtele Patriarhulur Nifon de
larA are 43 copir (24 MetT capele catolice, flcutA se zice la Muntele Athos, introducind
19 fete). de Radu-VocIA pentru Doamna multe servicir religioase, dupl
sa, care era catolicl. Ceva mar uzul Bisericer Constantinopoli-
Curtea, lac, jud. Dolj, pl. Ocolul, la N. de Curtea-de-Arge$, cam tane. Cu Turcir, de $i se gAsea
comuna Co$ove_ni-d.-s., a$ezat la vre-o 3 kil, este vestita mAnAs- in legAturile cele mar bune, sta
in partea de V. a raionulur tire a Argeplur, unicA în felul insA gata pentru cazul cind cre-
satuluT. Lung de 140 st. i lat eT in toatá Rominia. Curtea-de- qtinir ar fi pornit rAzboi0 contra
de 20 st. Arge$ are mar multe sate alipite lor. La 1519 el trimise un sol
cum : Busaga, Groapele, Maha- la Papa Leon X, in Roma, ca
Curtea-de-Arge§, vraf, judetul laua-Poqter, Valea-Sasulur i Plo- sd-T cearl bine-cuvintarea pentru
Arge$ la 484 m. d'asupra nive- pisi. NumAr5. 514 contribuabilf. el $i pentru fiir sAT, Teodosie
luluT máriT, cu o populatiune Bu dgetul comuner la veniturr este Petre, i s5.-1 roage in numele
de 575 familiT saii 4000 suflete, de 36250 le! $1 la cheltuel1 de saa i al tul tefan-cel-Tindr,
locuind in 7X5 case. Situat pe 35308 Dornnul Moldover, ca in alianta

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGES 21i CURTEA-DE-ARGE;

statelor crestine contra Turci- din slavoneste, fiind de mare pustiere, ascultInd pe unfi ril grlitori
lor, Papa sa. numere §i cele importanta : care tine, 0 al nu se atingi mina ta
doua Principate Romine, care de ma sus comorile si vasele si le MI,
India inscriNiune. (CIV cu Duhul co Inci bine i domnia-ta dupi putere
asteapta din zi in zi ocaziunea
luY Dumnezeti se poviguesc, sunt fil al la sä adaugi, pentru ca si nu fie spre ba-
de a scutura jugul Turcesc. Dumnezeii. latá $i ell robul Domnului jocura limbelor striine, t locuinta ani-
Neagoe muta scaunul Mitro- Dumnezeului nostru Iisus Hristos, Than malelor si a plisirilor, si a gidinelor
polieT de la Curtea-de-Arges Neagoe Voevod, adusu-mi-am aminte Dom- si a oamenilor rid ; ci fi aim el mi-
Ja Tirgoviste, sfirsind Mitropolia nia mea, cum cd multi Impftrati intru lostiv i intocmitor l päzitor al M011a
din acest oras, care se trice- lmpàrdçia aceasta s'ail sä1dluit, ci puOnl hilor locuitori Intrinsul bine-ficitor ; ca
pe cea cereascii impäritie o ad mostenit-o. sill' fie si Domniei-tale ctitoria deg-
puse de Radu-cel-Mare. Tipari De aceea dar iati si ed nu numaI ci precum i noui, carl am trecut
carp' bisericesti, intre altele E- m'am sirguit a ermui aceastii impäritie, din aceastä lume desarti ; pentm cd claci
vanghelia, cu o ingrijire deose- ci i pe Domnul din tot sufletul a-1 iubi voeste mina ta sit se atingi a lua, adu-
bita. El cheltui su me mari de banT impreuni Cu fapte bune. Drept aceea, am aminte si nu iai, nu te ve! In-
cu infrumusetarea i inzestrarea cunoscut si noi, cii eel fosti tnaintea cerca, ci clacli vel gindi ci le MI de
noastri stiptnitori, adici Impiratt, aces- la Prea curata Maica DomnuluI nu ve!
sfintelor locasurr, nu numaT din tea ascultindu-le si cele pämintesti bine loa; dar daci ye! voi si de la tine si
Tara - Romineasca, dar si din intocmindu-le, pe cele ceresti le-ail do- &mesa dupii putere la templul acesta
Moldova si Transilvania, a tu- bindit, si cele pimIntestI piimIntestilor si fil bine-cuvIntat de Domnul Dumne-
tulor manastirelor grecesti din le-ad lIsat, dupi glasul fericitului proo- zed, fa'citorul cerului si al piimtntulta,
roc, intro Impirafi i Dumnezeescut si de Prea cumta Maim su ; pentru cit
muntele Athos, din Constatino-
rinte David : Fericit bärbatul ce railueste eft, Domnule i unsule, dupil moartea
pole, din Sinai, din Ierusalim ; si In toati ziva de Domnul se Indulce;te ; mea nu astept de la nimene pomenire
gin toate laturile, de la rasarit iarisi : preeum Cu milostenie se cu- si am, de et de la domnia-ta, lar dom-
pana la apus, si de la miaza-zi rigeste picatele. Aceste dar vizIndu-le nia-ta, si id pomenire In tinpärigia ce-
pana la miazd-noapte, sfintele nol, si de dorinti si de osirdie fiind unde este bucuria netrecitoare
condusi catre sfintele si Dumnezeestele fericire färi de sftrsit, care va sit fie
bisericT le ajutora, si multa mila amin. Si iaräIi amintim egumenilor
biserici a le zidi, Inft4a i Infrumusem
pretutindenT da, si mal virtos precum le-ad gent i tniltat i infrumu- monahilor, act sälisluitori, cit daci cine-
spre ceT ce se instrainati prin seVt.t al nostri Intru sfinfi räposati mosl va din boeri si din nobilii va vol si
pustia, i prin pestere, si prin strimosl i sad ficut ctitorI, cinstite adacii ale lor averi si vase, pentru ca
schiturT, fara de nici o scum- bune biserici, ad inilmt i Infrumusemt; sd le ascundi In mintistire, fie chiar
pete 'T hranea ; si nu numai asemenea si noi, urmlnd lor, cu dorintit, de orl-ce frical, atuncl egumenul t mo-
si osirdie avInd ciltre acest dint Dum- nahii si nu le primeasci In miniistire
catre crestini fu bun, ci i care nezeesc templu i 115cas al Prea sfintei ca si nu fie averl striline In ministire,
pagini.. curateI i prea bine cnvIntatel Stäpinel al nu cadi ministirea In nevoe. Iar
Dar monumentul destinat a-T noastre de Dumnezeil Niscitoarel i pu- egumenul i monahul, care va primi a-
face pomenirea in seco!! este rurea fecioarel Maria a prea cinstitei vere sträinil ad o ascunzil In ministire,
Biserica de la Curtea-de-Ar- Adormir!, pe care am gisit-o Domnia si fe procliat i anathemas.
mea la Curtea-de-Arges, därimatit A 2-a inscrifitiune.eCu voitt Tatilui,
ges. prin darul DumneLeesc i cu si cu ajutorul Cu sivirsirea
Numal cind citeste cine-va inspirmia acestei Prea cinstite Maicei bom- Sfintului Duh, care in Treime este sli-
invataturile asa de folositoare nului, deschis ochii inimei noastre vit Dumnezed, de dorinfá f osIrdill In-
si virtuoase scrise pentru fiul sag si am hotirlt acest mai sus pomenit tem- demnat, Inceput-am acest Ant templu
Teodosie, precum i inscriptiu- ple de la temelie a-I zidi i a-I Inilta, al Prea-cuvintatei noastre Stiptne Nis-
a-1 intiri, si am däruit sate si citoareI de Dumnezed cinstitel Ador-
nile compuse de dinsul cu peste si ydmi i vase de stir mir!, pe care privind-o, l viztnd-o,
pate pre cele doul lespezi din si de argint i mirgäritar i pietre nepre- puOn bgelegind din scripturile Dum-
fatada vestica a Bisericei, ase- Drept aceea, dupii a noastri pe- nezeestl, ceca-ce gräeste gura Stiptnulul
menea si documentele oficiale trecanie, pe cine /si va siege Domnul DumnezeuluI nostru In Santa Evanghe-
venite din timpul sáü pana la Dumnezed si fie uns i urma i stipin lie : gDaci vom aves credinti clt un
al smeritel Domniel mete al toatei gräunte de mutar, se vor erta picatele
noT, poate intelege in destul Ungro-Itomtne, pe acela il conjurim cu noastrep, dar nicl Delta nu s'a gäsit In
marimea sentimentelor i fer- Domnul Dumnezeil, ficiitorul cerului nol, precum se vorbeste taritsi In sibta
binteala Dumnezeiasca ce hra- al pimintuluT i cu prea curata sa Evanghelie : eDaci cine-va va veni la
nea un suflet plin de credinta rugim pe Dumnealui: Mare singur minenu-1 void alungato. i fa* I zice
ca al luí. stiipruitorule fi de Dumnezeil iubitule Dumnezeescul Chrigostom : De ad lu-
Reproducem aci cele doua Domnule, i unsule, te rugim no! pentru crat cine-va din ceasul cel Viand sip
acest noil zidit templu, pe care l'amin- primeascii dreapta plati; de ad
inscriptiT din afara, despre par- niltat In cinstea si slava Stlipinului Hris- venit cine-va dupli ceasul al treilea, soul-
tea dreapta a intrareT, traduse tos, ca pe acesta al nu-1 Iasi si fie spre tumind si priznuiasci; de ad ajuns cl-

68878. Margie Diofienar Googralio. Poi. III.


4

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGES 26 CURTEA-DE-ARGES

nc-va dupii ceasul al saseleade 'Ami- vä dad, Domnul Dumnezert i prea Cu- cum recunoaste insusT restaura-
ca sä nu se Indoiascii, ci de nimica nu rata luI Maid sii vil dea, lar tu, prea torul opereT sale, d-nul Lecomte
se va pigubi, iar care se va intimpla Curatä Maicd a lui Dumnezeil care elti
sperantg, tuturor creftinilor 0 pro mine
de Nouy, nu s'ar fi putut exe-
la al noulca ceas sd se apropie, de ni-
mica temlndu-se ; de ad ajuns cine-va nevrednicul i lipsitul de sperantii cel cuta maT simplu i mar Cu suc-
In ceasul al un-spre-zecelea sä nu se niscut In plicate, vitä stearpg i smo- ces un plan ca cel dat arhitec-
Ingrozeascil de pedeapsii; cd iubitor ce chin fig rod, 0 ert sunt oaie riticitä In tuluT.
("meta fiind Stiiptnul Christos, primete pubtiii, 0 nu sunt vrednic a md numi Este destul pentru a ne da
pe cel de pe urm5, ca 0 pe cel d'intlig; firt al tifi, foarte sunt Incircat
cu pticate, ci te milostivezte prea Cura-
seama despre acersta, de a
odihnete pe ccl venit din ora un-spre-
zecca, ca 0 pe cel ce a lucrat din cea- ti Stiplitli i primtc-mit, nu ca pe cei cerceta planul bisericeT in punc-
sul ; i pc cel de pe urmi milu- de mid sub scr101 lurnitorI, cad s'ail tul unde se ridica turnul cel
qte, 0 pe cel di'ntlitl raingte, i aceluia ostenit, dar precum i SfInta Evaughelie mare, care stA pe patru un-
plitete i acestuia dd, i lucrul chis- serie »Prime;rn-mä parinte, ca i pe ghiurT, f5.rd sprijinul proptele-
tete, i indemnarea o laudg. Pcntru unul din NäimitiI tit» ; a,sa primWe
pe mine pricitosul robul till loan Nea-
lor din afarA. Culegerea mate-
aceasta dar, 0 voi, fratil mei, aceI carI
v'atl ostenit In acest Ant templu, off goe Voevods, rialelor necesarie a trebuit sa
daci ati fost bogati, salí &grad, sail in- prezinte greutAtT marT, din cauza
setatt, satl ltamînzi, sari vilduve, sari din Biserica s'a sfirsit la 1526, lipseT de drumurT practicabile,
slugile mele ; sä nu ginditl In inimile patru anI adicA dupa moartea si a lipseT mijloacelor de tran-
voastre, a Stipinul Christos nu va lua sa; el insA prevdzind toate pri. sport, pe care le avem la in-
In seandi truda voastrii, dar luatI seama,
menelele acelor vremT turburate, demina astA-zI. Pentru carAmidA,
precum zice sfinta mal sus zisi Scrip-
turi »Fiind-ert stäpInul Christos este se grAbi a o tirnosi in anul lucrul era usor ; ea se acea pe
inbitor de oamenl, Si prime?te osteneala 1517, chid era gata numaT par- loe, pAmintul &rid materia pri-
voasträ», i yeti intra In Impitr5.cla ce- tea arhitectonicd a bisericeI, md, iar lemnul pentru a le arde,
reasci. Si eg dar, robul StIpinului meil In interior, cite-va picturT mu- luindu-se din pOdurile vecine.
Isus Christos, 0 a =wad sale fig pri-
hang., i de 0 prin multe *ate sunt rale. ProbA cA fabricarea carAmidei
minjit, precum nimene altul din crtinil In ce priveste constructiu- era destul de inaintatd, este va-
de la Rasgrit päng. la Apus; mit rog deci nea, biserica aratA o origina rietatea modelurilor gAsite in
prea Curati Maki a Domnului, pen- orientall. Modul de a tdia pre- sApAturile in treprinse in jurul
tru cit. ce s'ail ostenit lucand S fintei trele, de a le aseza cu rosturr, bisericeT de Arges. Nu tot asa
tale case ; dacii cine-va In credintä cre-
t.tineasell a fost 0 a lucrat cu multi os-
putin cioplite, punind intre ele de usor insA era cu piatra, care
teneali cu sudoare i foame, i sete un strat foarte subtire de var trebui sa o aducA din depar-
sapgrare, i cu Vitae de joc, i ocari, curat neamestecat cu nisip, de tare de 95 kil., din carierele de
prime,ste prea Sfinti Stäpini munca lor a le lega cu scoabe de fier fi- la satul Albesti, de ling5. Om-
roagi pentru ni pe cel näscut din xate prin plumb, de a dispune pulung. Piatra este un calcar
tine, ca sd itu-T ru0neze In ziva jude-
cgteI, dar sg-I numere pe el intre ceI la diferite inAltimT in grosimea de coloare galben5., de un gra-
carl vor fi In partea dreaptg a scaunu- zidurilor, de la temeliT i pAnd nit stins, fin si omogen.
lui Litt la virful turnurilor, grine in- Inteun hrisov de la Neagoe-
De oare-ce cil sunt negura picate- doite de lemn ; toate acestea VodA, se aratd cA Domnul scu-
lor, nici un bine nu am fa'cut hmin- sunt maT mult de eft suficiente, tise de dAjdir mar multe sate,
tea Ta Dumnezeule, nicl n'ara ostenit,
aid n'am fläminzit, nici n'am 1nsetat,
pentru a dovedi aceasta, daca carT transportase materialul de
nicl o sudoare, i niel o lacrimii n'am ne amintim maI cu seamA, constructie pentru bisericA. Mar-
virsat, ci In toate zilele vietel mele, In este vorba de un monument din mora i mozaicul furl aduse din
pace, i In Indestulare, 0 In toate bu- secolul al XVI-lea, adicd dinteo Turcia, cu corabiT, pe DunAre,
nurile acestel deserte lumY am trait, pen- epoca cind aceste traditiunT se Ora la Vidin, de unde apoT se
tru aceasta, clack' nu putul sä pliitesc a-
cestor lucritocl osteniti, sail din zgirce-
parasise de mult in Europa, cAra la Arges. Nimic, cum ve-
nia mea, sari prin proprire, sari prin care se gAsea atund in plina dem, nu oprea pe aceT oamenf
iubirea de argint, sai prin iubirea de renastere. plinT de credintä in lucrarea lor.
aur, am fost orbit de picat ; prea bunk' Arhitectul bisericer de la Ar- Cite sute, mil de care trebuirI,
ajutiltoare, prea curatii Stipind, primete ges nu era numaT un arhitect In timp de anT intregT, ca
ca risplata lor desivNiti si le fie datg,
voI, fratil mel, ertati-mä, 0 nu mg mester a concepe si a executa transporte acea masa de pia-
blestematl, 0 pe vol Domnul Dumne- ornamentele cele maI compli- trA NimenT nu se dedea in la-
zert vg va erta i pica Curata Maica Lui cate. El avea Inca* si o mare turf dinaintea bucAtilor, ce an-
vi a milui ; fiind-ci n'am putut ert sä experientA ca constructor. Dup5. Oxcart peste 2000 kgr., cum sunt

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE 27 CURTEA DE-ARGE

cele intrebuintate pentru con- si Paul de Aleppo : Se zice, ne ganeasca. Avem noT in tara
struirea coloanelor din Narthrex spune dinsul, cä nefiind mar- destur mesterl, carl ar fi putut
si pentru turnurile cele marl. moil in Tara-Romineasca, Nea- sa ne faca ceva mal frumos, de
Asta-zT chiar, o asemenea in- goe, spre a dobindi acest ma- cum ne-a &cut acesta». DecT Ce-
treprindere s'ar considera ca terial, intrebuinta. urmatorul mes- lestin a cerut din nog argint,
prezintind greutatI serioase si tesug : El dobindi de la imp& fagaduind ca acum va lucra cum
cheltuelT enorme. ratul turcesc un hatiserif spre se cade 0. va ispravi pang. la
Cine Insa sä fi fost arhitec- a cladi o geamie in cetatea Bo- PastT, pe garantia boerilor Va-
tul, care a conceput planul u- dom (Vidin), si cu acest mij- lentin Pitar si Oprea Vistier, carl
neT zidirT asa de maree, si a loc el aduse din Turcia, pe riul trebue sa fie pedepsitT, de oare-
executat-o cu atita arta? Dupa Dunarea, in corabiT, marmora ce el nu si-a implinit fagadu-
izvoare grecestI acesta ar fi fost si piaträ, pana la acea locali- inta ; de aceea Neagoe trimite
insusT principele Neagoe, care tate. In acelasf timp el tocmi, la Sibiti pe insusT Valentin, in-
in tineretea sa traind la curtea ca pentru clddirea geamiei, ar- vitind Consiliul Municipal sa ja
SultanuluT Selim, ca ostatic, ar hitectI si alp' mesterT sapatorI o masura energica in aceasta
fi invatat arhitectura. Sultanul de piatrà, si puse sa. lucreze la privinta.
Par. fi insarcinat chiar sa zi- acea biserica, la a card trial- Neagoe, sfintind biserica de
deasca o moschee in Constan- tare el era stimulat de o inspi- La Arges si intemeind manasti-
tinopole, si dinsul, fie singur, fie rare divina. Probd ea printre a- rea. ir dete rangul de Arhiman-
ajutat de architectul Manolli din cestT lucratorl unir eraa TurcT drie ca si TismeneT, hotarind ca
Niacsia, ar fi reusit sa o ell- este, el pe o caramicia zidita amindoua aceste manastirI : .ssa
deasca asa de frumos, cu 999 tocmai in bolta turnuluT celur fie in& un chip cinstite, si scan-
ferestre si 336 minarete, in cit mare, se citeste in litere arabe nele maT marT de cit toate ma-
Sultanui, uimit de lucrare, ar fi cuvintul Alah (Dumnezeti). nastirile ale Ord MuntenestI
incarcat pe Neagoe cu darurT, Pe linga artistil din Orient, pang in vecT, ca asa earl toc-
dindu-I voe a aduce in Tara- Neagoe a avut recurs si la mes- mit, si s'ati a§ezat, si s'ati legat
Romin easel materialele ram ase, ter"' faurarT din Transilvania, cu mare blestem».
ca O. le intrebuinteze in edifi- Ungaria si chiar din Italia si Primul Arhimandrit al Arge-
carea bisericer de la Arges. Germania. Inca din anul 1516, suluT, Kir Iosif, fu blagoslovit
OrT-ce valoare am fi inclinatT Vladislav al II-lea regele Un- de Patriarh a face liturghie cu
sa dam acestor aratarT, ramine garieT, if trimite aurariT trebu- bedernita (ipogonot.1) : cAsijdere
neindoios ca. Neagoe a contri- inciosT, lar inteo scrisoare din si citl vor fi dupa el, tot asa O.
buit mult la conceperea planu- Pitesti (18 Decembrie, I 518), faca.».
luT arhitectonic, si ca el se pri- Neagoe se plinge ConsiliuluT Mu- lar mandstirea o ingradi Nea-
cepea nu numaT in arhitectura, nicipal din Sibiti ea, de si rd- goe imprejur cu curte de zid,
dar §i in fa'urarie; ca adevarat masese multumit anul trecut si fnlauntrul curtir facu multe
critic al arteT, el calltorise in cu argintarii Iohann si Celes- chilli calugarestI, si o infrumu-
Orr strdine, ca O. observe capo- tin, trimis/ in Tara-Rominea- seta cu tot felul de trebuintr,
d'operile arhitectonice, si se in- sea, spre a-T face niste cupe, facu trapezarie, si maghernita,
conjurase in tara de artistr de In urma find a mal pus la magupie, si povarna de °loving.,
mare pret, arhitectT, pictorf si dispozitia luT Celestin o catime pivnita si clopotnita malta, si
faurarT. Cronica contimporana de cel maT curat argint, cu sar- puse clopote marT, cu de toate
ne spune ca, intre altele, Neagoe- cina de a-T face o cadelnita dupa o impodobi si o facu asemenea
Voda batut-a insusI cu cui- modelul turnuluT de la cetatea raiuluT luT Dumnezeti.
soare un mar de aur curat, im- din Sibia, cad t noT am vizitat In aceasta stare lasa mamas-
podobit cu margaritar si cu pie- tntreaga Ungarie, zice Neagoe, tirea de Arges fericitul intru
tre scumpe, pe o icoana a sfin- si turn mal frumos ca acela ni- pomenire Neagoe - Voda, ciad
tuluT mucenic Gheorghe, din ma- caiurea n'am vazut. DupA cit-va la 25 Septembrie 15 2 I pArlsi
nastirea Nucet. timp, sfirsind numitul acel lucru privelistea lumeT acestia, si se
De sigur ca el s'a servit cu al nostru, si aducindu-linaintea inmorminta in launtrul bisericer,
multT arhitectl si mesterl din noastra, flier de cum nu ne-a punindu-se de-asupra ramasite-
Turcia, dupl cum incredinteaza. placut, fiind-ca era o lucrare ti- lor sale pamintestI o lespede de

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-AR GE 28 CURsTEA-DE-ARGE8

marmora, compusa din dota bu- puse a zugravi interiorul si nu Se stie sfirsitul tragic al a_
cal:1, legate intre ele prin scoabe l'a sfirsit. Radu-Vocia a termi- cestur viteaz Domn, care se
lipite cu plumb. Ea are sapata nat lucrarea In 1526, In zilele cuvine a fi pus intre eroiT cer
pe dinsa urmatoarea inscripti- egumenuluT Gheorghe, dupa cum marr ar neamulur Romin, pen-
une in limba slavona: se arata in urmatoarea inscrip- tru ca a cistigat 20 de batalir
aRliposat-ail robul luT Dumnezeil loan tiune in slavoneste : numar in dor anT, a desfasurat
Neagoe Voevod O Domn a toateT pira o staruinta vitejeasca In al:a-
Ungro-RominqtT O a pärtilor Dunirene, cintra Christos Dumnezeii, bine cre- rarea drepturilor tal-el, in mi-
In luna Septembrie, In 55 zile, In anul dinciosul 14 bine cinstitorul loan Nea-
nutele de cea maT grea priinej-
7029, crugul luneT 15, temelia 18. Im- goe Voevod, cu Dumnezeiascä rivni §i
i rog pe
pgriltit-aii 9 anT O jumiltate. demnare, din ternelie a ingltat sfintul a- die, si a oprit cu bratul sati de
cel ce Dumnezeu va bine-voi el aduce cest templu al Prea curateT WasclitoareT frer, ca tara O. nu se faca pa-
dupg noT, si pXstreze acest mic local de de Dumnezeil, O neisprivindu-1 s'a dus salte turcesc. Boerir intrind in
odihng O casa oaselor mele, ca si fie spre vecInicele locapil. lar eil loan intelegerr cu fostul Domn Vla-
nestricatg.. Radu Voevod cu mila luT Dumnezeil dislav, ridicara oaste in ascuns
Domn, m'ají Milpa Domnul Dumnezeil
La capatiiul acestuT mormint pe scaun Domnesc, O sil niplidit Turca pe capul luT Radu-Voda sT II
sunt arte trer maT miel', cope- cu multe greutAy O era si la patria gasira nepregatit de razbor.
rite de cite trer lesped de pia- noasträ, Tara-Romineascil, O s'a ridicat Radu fugi impreuna cu fiul saa
fra de ampul-Lung. Din ins- Domnia mea f mi. nobiliT, O multe riiz- Pirvu, banul Craiover, insa fi-
boae apirind, cite odatg fiind goniy, fi id gonit de pe urma, fu ajuns
criptiunile slavone dupa ele se cite odati gonind pe vriljm4, päng cind
vede el acolo ad fost ingropatr puterea O ajutorul celuT de sus (biruin- la Rimnicul-Vilcer. Ad e/ se
trer copiT a luT Neagoe-Vocia : ta...) ne-a dat Domnul Dumnezeil. 8i am inchise in capela Sfintulur Gri-
Petru, mort in luna Martie 15; ridicat Domnia mea ochil cei sulietetT gorie de linga oras, crezind ca
loan, mort In 27 Noembrie, si Dumnezeeltile bisericT, pe carl le-am cer- dusmanir lur, crestinT ca si din-
Angelina moarta in August 3 cetat i am fost indemnaff de malea su!, nu o sa-1 ucida chiar in
mastrii, bine cinstitoare Doamna Des-
fara sa arate anir morir lor. De pina, sopa aceluT bine-cinstitor Neagoe
biserica; salbatica lor minie phi-
sigur insa ca acestr copir ad Voevod, pentru aceasti sfintii bisericä a gari insa altarul sfint, stropind
murit, fiind inca in viata Nea- minlistireT Argeplul. i am vlizut Dom- cu singele Domnulur si al co-
goe Voevod. nia mea Dumnezeqtele lor &d'hl O pilulur saa, sfintul pristol. Radu
Off cit de turburate fura tim- sirguinte, rivnit-am cu toatä inima si o fu inmormintat in Biserica Cur-
sävirlesc O si ma numesc Ctitor aces-
purile, ce urmara in Tara-Ro- tul Dumnezcesc templu. Dupg porunca
ter- de -Arges, allturea cu so-
mineasca, dupa moartea luI Nea- luT Neagoe Voevod §i dupg voiNa lul, crul san, Neagoe Basarab (la
goe-Voda, se &ira irisa des- s'a zugrivit chipul Domniel mele aicl 4 Ianuarie anul 1529). Aci i
tul' domnr, ca sa sprijine li inca ?i cu proa iubita sope a DomnieI mele se vede mormintul. Pe piatra
sa intareasca manastirea de la Doamna Ruxandm, fiica Insyi a aces- mormintall el este aratat ca-
tor bine-cinstitorl DomnI Neagoe O Des-
Arges. Ast-fel, in anul 1524, pina. Pomenqte-ne pre nol, Prea Mina.
lare cu buzduganul in mina si
Vladislav Voevod dárui o ca- Niscitoare de Dumnezeil, intru impäri- cu mantia suflata de vint, in mi-
sarie pentru sustinerea boina- pa fiuluT na, O ne invrednicete pro nutul ciad se lupta in fruntea
vilor de la bolnita manastireT ; noi a sta la dreapta luT. i s'a zugrlivit ostirer sale.
Moise-Voda, o moara In sus de Ja annl 7035,11526 Septembrie, In so zile, In ultimele decena' al secolulur
cu mina luT Dragomir Zugravulo.
Arges si un pod In Pitesti (1529); al XVI-lea, manastirea Curtea-
Vintila -Vota, mosia Falcoiul Radu nu numaT ca intari da- de-Arges, ca si mar toate lavrele
(1535); un boer Dirzu, mosia niile fac ite manastirer de Nea- pamintene, cazuse in mina ca-
Tigveni (1528), etc. Acela insa goe-Voda, ci inca le mar mari lugarilor strainT, care prin protec-
cate a avut o grija deosebita prin donatiunT de mosii, scutirr tiune si mita. incepind de la egu-
pentru aceasta manastire si a de dajdir si acordarT de prive- meniT, calcad in picioare daniile
tinut sa termine minunata bi- legir. El ami satele Corbi, pioase si legamintele ctitorilor
seria, a fost Radu-Voda de la Domnesti, Trinsani, Dichisesti primitivr, pamIntenT si stringeail
Afumati, impreuna cu sotia sa cu morT si vil; Stefanesti, ju- veniturile in folosul manastirilor
Ruxandra, fiicalur Neagoe-Voda. matate din satul Pitesti, juma- grecestl din pamintul otoman,
Dupa cum se citeste in inscrip- tate vama din orasul Pitesti de lasind locasurile sfinte din tara
tiunea de asupra user de mar- peste tot hotarul, cum si alte In neingrijire si al-apanare. Din
mura la intrare, Neagoe hice- miluirl nenumarate. aceasta stare de urallire voi

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE 29 CURTEA-DE-ARGE

Mihaia Viteazul in 1594 sa loca.surr pamintene se inchinara tea lasa in ruina si locasul cti-
scape si manastirea de Arges iarasT manastirelor din orient, toricesc al strabunulur sad Nea-
ca si pe cele-l'alte devenite me- administrindu-se de oamenr stra- goe; el 11 inveli, Il reinoi
toace dajnice strainatater, elnd inT Ord : «Nu dupa lege sfinta, inzestra cu multe mosir i da-
hotari ca nicr un calugar strain ci cu neamul, cu limba, i cu ruff ; zidi din noa clopotnita si
sa nu se mar faca egumen, ci moravurile straine neamulur nos- chiliile arse de pe vremurr,
fie-care manastire sa-sT aleaga tru, &Ilea Greer, carT niel ca se scuti satele manastirer de orr-ce
egumenul sati dintre leromo- indurara nicr se lenevira in viata contributie, autorizInd prin po-
nabir i monahir aflatorT intrInsa. biruinter lor a strica si desfiinta runca pe egumenul manastirer,
Eroul de la Calugäreni intari obiceiurile cele bune si batrine «ca or/ cind il vor mar supara
inca privelegiile manastireT Ar- ale Ord, indraznira a alca si birarir pentru birul satenilor de
ges, mar dindu-T si dreptul de a obiceiurile manastirilor i pra- pe mosiile manastirestr, O. le
judeca pe locuitoriT din Curtea- vila ctitorilor, Domnilor batfinr dea in cap sa moara ca
de-Arges si a lua vama orasu- ce aü fost legiuita». Pentru a- Niel 30 de anT nu trecuse de
luT. Aceste imbunatatirr furä ceasta, Mate! Basarab, prin hri- la reparatiunea si reinoirea Pl-
zadarnicite in curind, pentru sovul din 27 Noembrie 1640, ena de Mateia Basarab, si te-
in anul 1611, Bator Gabor, Dom- libereaza i manastirea Arges meliile bisericer de la Arges se
nul Ardealulur, navalind in tail, de stapinirea strainh, redind-o aflaa stricate, ca i scara, ba
s'aa tabarit la scaunul Tirgo- %aril. chiar pietrele constructiuner e-
vister, sezlnd aicea in tara trer Eacl cum se exprima dinsul rail mutate de la locul lor. Ser-
lunr. dind voe ostilor de ati in stil stramosesc : ban-Vocla Cantacuzino trimise
pradat toatl tara, §i toate manas- «Drept aceea, nor ce sintem pe un borer al sari, Dona Pe-
tirile eft n'atl ramas nimic in mar sus zisT, loan Mater Basa- pano, impreuna ea mesterl, ca
tara, niel alta data n'aa mar rab Voevod, dinaintea adunarer dreaga toata stricaciunea, Intl-
fost aicea in tara räutate i jaf a toata tara, cu sufletul i cu rind pietrele in tot chipul cu fier.
ca atuncea. -4nsusr obiectele si voea a tot soborulur, asa am Din inscriptiunea in limba ro-
vasele sfinte bisericilor si ma- tocmit : cum ca acele sfinte la- mineasca, sapata pe chenarul
nastirilor pusese fiara nett-11)11n- vre domnestr, care le-ati din stinga user de la intrarea
zita sa le care in tara lur, ce nat acer Domnr si Vladicr stra- bisericer, ne arata cA restaura-
o umpluse de argintul si aurul inT, pentru mita, far& de voie tiunea s'a facut in anul 1682,
'rarer -Rominesth. Bator, dupa si fail de stire a neamuIur, le-aa ca Domnul a mar adaugat la
cum ne spune o cronica saseas- supus metoace dajnice altor ma- muele mitnastireT tot vinariciul
ca, a gasit in turnul cel mare nastirr din tara greceasca, din Domnesc din dealul Alimanes-
al bisericeT Arges o comoara Svet-Agora si de pre aiurea, tilor (jud. Arges).
de mare pret, de sigur odoarele insa manastirile anume : Tis- PAnd la 1750 nu mal aflam
manastirestr, care fusese acolo mana, Argesul, Cozia, Govora, despre vre-o imbunatatire adusa
ascunse. El lug chiar plumbul Cotmeana, Ezerul, Gura-Motru- cladirer, de si multr Domnr se
de pe acoperisul bisericer, la- luT, Bradetul, Dealul, Glavacio- ingrijesc de avutul i dresurile
sind-o ast-fel descoperita si ex- cul, Snagovul, Bistrita, Mis- manastirer. In tre acestea este si
pusa la ploae si ninsoare. lea, Tinganul, Bolintinul, Poto- Constantin Brincoveanu, care
Pe linga aceste nenorociri ve- cul, Rinciciovul, Valea, Mene- (in 1698) da din noti calugari-
nite din afara, alta urgie se decul si altele, acelea toate sa lor dreptul de judecata : «fara
porni din noil asupra manAsti- fie in pace de calugarr staid, insa a judeca calugarir saa a
rilor pamintene. Jugul venetici- carora li s'ail fost dat pentru mar face inchisorl prin manas-
lor Greer incepuse sá apese cu mitele lor, si sá aiba a trai tize, ci sa o vinza la vre un
grea, mar cu seama sub Dom- Manastirile inteacea slobozenie, mirean onorabil, cum se va pu-
niile lur Radu Mihnea, Alex- pe acea pravila i tocmeala, cum tea tocmi cu dinsul si acela
andru Coconul, Alexandru Ilias legiuit ziditorir si ctitorir judece».
si Leon-Vocia, earl se inconju- lor, i sa aiba a fi pre searna In razmerita de la 1786 89,
rarA de oamenT crescuti in Fa- tarn' cum all fost din veac» biserica de la Arges a trebuit
nar, dindu-le pe miinr toate dre- Darnic fiind cu toate manas- sA sufere si sa fie pradata de
gatoriele taxer. Atuncr sfintele tirile pamintene, Mateiu nu pu- Turd.

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE 30 CURTEA-DE-ARGE

In prima jumatate a acestuT AtuncT se incepu a se eugeta cel maT bogat si unul din cele
secol biserica luT Neagoe avu serios la monumentul de la Cur- mal interesante.
O. sufere un sir de incendiT si tea-de-Arges. DoT ilustri arhitectI Acest monument, asa cum
de stricaciunT. La anul 1838 un francezT, d-niT Viollet-le Duc si este asta-zI restaurat cu den-
noa cutremur zgudui temeliele, Baudot, fun consultaffl, si dupa virsire, se inalta stralucitor in
mutind multe pietre din locul recomandatiunea ambilor, con- mijlocul unel curtT spatioase,
lor, pentru care fu restauran ducerea lucrarilor de restaura- ce ocupa o suprafata de 10330
de Episcopul Barion (1828 tiune se incredinta d-luT A. Le- m. p., avind imprejur un grilaj
1845) ; la 1866 arse Seminarul ; comte de Nouy, caruia datorim de fier lung peste tot de 400
la 1867, .Aprilie 24, casete, do- asta-zT restaurarea maretuluT mo- metri.
potnita si paraclisul, si in fine in nument, imbracat in toata splen- Prin dota portT poate cine-
acelasi an, Decembrie 2, un foc doarea sa. sa sa intre in aceasta curte :
mistui Intreg interiorul bisericeT, In 1875, lucrarile de restaura- Una la S., cind vine pe drumul
si imptedica de atuncr de a se mal re fun definitiv incepute, tinura despre orasul Curtea-de-Arges ;
oficia inteinsa serviciul divin. I I anT, si ast-fel restauran, bi- cea-l'alta, la E., in directiunea
Inca pe la anul 1863, pe cind serica Curtea-de-Arges, a costat unde este zidit palatul episco-
sta atit Manastirea cit si Semi- suma de 5 o 1 000 let, impreuna
1 pal.
narul, s'a simtit trebuinta uneT cu mobilierul si vestmintele sa- La cele dota unghiurT N.-E.
restaurar radicale a bisesiceT. cerdotale si cu toate odoarele. si S.-E. ale curte!, se afla cite
Arhitectul insarcinat cu studia- Aceasta opera n ati o n ala, in - o mica cladire cu bola, avind
rea si pregatirea planurilor si a treprinsa prin initiativa M. S. In virf o cruce aurita ; ele aran
devizelor, d. Bureli, a intocmit RegeluT Carol I, patronata de locul unde fusese odinioan doug
in cursul anule 1864 proectele AugustiT Nostri Suveranr, a for- capele. Cea de la N.-E. era in-
necesare ; dispozitiunT de exe- mat obiectul celeT mal marr in- chinata SfintuluT Dimitrie ; cea
cutare s'aa luat in anul urmator, grijirT. Timpul va inscrie printre de la S.-E. SfintuluT Nicolae.
prevazindu-se costul lucrarilor multele titlurT de recunostinta Ele s'aa dArimate in 1848, cu
pana la un milion si treT sute ale natiuneT, si terminarea mo- ocaziunea punereT temelielor Se-
de mil lei vechT. Nimic T'In nu numentuluT de la Curtea-de-Ar- minaruluT.
s'a putut incepe anul acela. ges, atit de mult admirat de Imprejmuirea de asta-zI este
In anul 1867, A. S. Princi- strabunii nostri, can credeaa ca: pe marginea din afara a zidu-
pele Domnitor, Carol I, in in- ePotriva nu are in toan lumea», rilor, ce inconjuraa biserica si
teresul via pentru trecutul po- si strigau la vederea luT, plin! alcatuiau impreund cu Manas-
porul romin, vizita si Episcopia de admirare : eFericit cel ce a tirea Scaunul EpiscopieT de Ar-
de Arges, observind cu mare facut-o, fericitT ceT ce el lu- ges. Edificiul in intregimea sa
atentiune atit biserica, cit si rui- crat-o, vrednicT sunt de lauda». se compune din dota partT bine
nele ce atund o inconjuraa ; isT O frumoasa inscriptiune, s'A- deosebite :
exprima hotarirea ferma de a pata pe al patrulea chenar de I. La V., o platforma de
a se reedifica Episcopia si a se pe fatada bisericer, e destinan piatra cu treT trepte, avind ti-el
restaura definitiv biserica luT a lega pentru secolT numele a- usT de bronz bogat inpodobite.
Neagoe-Vodd. O comisiune se celora, carl cu cuvintul si cu In mijlocul platformeT si in
numi indata ; in budget se pre- fapta ati contribuit la reinaltarea axa bisericeT se afla cerdacelul
vazu o suma de 150000 le vechr; celeT maT frumoase podoabe a (cantharul saa baptisterul), com-
aniT 1868 si 1869 trecura in PatrieT noastre, a careia istorie pus dinteo mica bolta acope-
preparative ; de la 1870-1874 o regasim oglindita in insasi is- rita cu plumb si sustinuta de
se lucra numaT la recladirea so- toria monumentuluT de la Cur- patru selpT de marmora cu ca-
cluluT cu piatra noua, si la inal- tea-de-Arges. pitelurT fin sculptate. Platforma
tarea schelelor exterioare si in- Printre mon u mentele prea p u- se prelungeste de jur impreju-
terioare ; .lucrarea insa se fa- tin cunoscute ale EuropeT estice, rul bisericeT si este inconjurata
cea fan plan, fan studiT prea- ce ne attlasat secolul al-XVI-lea, de o galerie frumoasa de pia-
labile si foarte incet, in eh dis- Biserica Episcopall de la Cur- tra lucran in florT pe o lungime
trugerea timpuluT era mal mare tea-de-Arges este singurul poate de 128 m., coprinzind 247 flor'.
de cit efectele restaurad!. intreg, de sigur cel mal curios, Aceasta dispozitiune, unja in

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE 81 CURTEA-DE-ARGE

felul eI, este foarte Interesanta rite de ornamentatiune, 42 ro- briul cel mare sculptat, precum
merita a fi semnalata. zete marI si 48 mal miel', avind arcaturile, ce se yací d'asu-
II. Biserica insasI, in care he-care din rozetele miel' cite o pra acestuia, de asemenea
intri pe o scara de piatra cu pasare de bronz aurit. proportiunele edificiului, care
12 trepte, reprezentind cele Apele de ploaie se varsä. pe este prea ?L'ah in raport Cu lar-
12 semintif ale lui Izrael, se 125 scurgatorI; in fine, monu- gimea sa, toate ne conduc pana
divide in trel 041, potrivit mentul este aparat de lovitu- In Armenia si In Georgia, ca
traditie : Nartrhex, Corul si Al- rile trasnetulul pi-in 35 vil-fue sa gasim acolo puncte de com-
tarul, despartit de Cor prin de platina, puse In comunica- paratiune.
Catapeteazma, tiune printr'o retea de fire de Se stie cA Armenil aa fost
Narthrexul, unde se aflä mor- al-ama i pi-in dota fringhir de tot-d'auna intrebuintatI ca con-
mintele domnestI ale ctitotilor, acelasr metal, carI sunt bagate structor! la Constantinopol, In
îT primeste lumina prin 16 fe- in pamint si merg pana in fun- Turcia aziatica si Siria. Mara
restre inalte i foarte inguste, dul unuI put säpat la rasarit. de asta, artistir Gred, ArabI,
avind he-care fereastra 14 c.m. Toate acoperisurile sunt de PersanI i Armen); alergaa din
de largime, 2 m. de inaltime. plumb cu ornamente lucrate din toate partile in capitala Turcid,
Corul esre luminat pi-in 6 fe- ciocan. Caracterul arhitectuluT, asa ca Neagoe-Voda, saa ar-
restre de acelasI fel, iar Altarul inainte chiar de a infra in mo- hitectul insarcinat cu zidirea bi-
prin treI asemenea. Cele patru nument, urmeaza sa-1 cercetam sericei de la Arges, a putut sa
turle lumineaza iarasT pi-in 32 pe din afarl si sd-1 vedem. aleaga printre dinsii pe cd mar
ferestre cu proportiunI analoage. De la prima vedere, nu este mesterI i mal' priceputi.
Mara de aceasta, 16 ochiuri greu a recunoaste origina cu Zugravirea i aurirea tuturor
cu geamurI colorate ; fiind peste totul orientall a bisericd. sculpturilor, restituite complect
tot ferestre si rozete, 73 ochiuri O cercetare mal amanuntita dupa datele cele mal precise,
si deschizaturl. Lungimea totala ne permite a preciza mal bine sunt de origina persana.
a edificiuld, socotita de la plat- lucrul. Temeliele bisericd sunt esite
forma despre V. paná la balus- Se observa diferite elemente afara din corpul clädirel, i sunt
trada despre E., este de 45 m., combinate in chip armonic destul de adind, dind zidirel
'85 c. Largimea sa e de 20 m. capricios, care insa proced de nu numaI o baza tare si dura-
Corpul bisericd máscara 26 la mg multe scolr. Pe linga or- bill, dar si o privire imputa-
m., 6o c. de lungime, pe 15 namente conzistind din combi- toare. Briul cel mare, care in-
m., in largimea sa cea mal natiunI curat geometrice, care cinge biserica toata, deosebeste
mare, luata pe Narthrex. constituesc baza decoratiund partea superioara de cea infe-
Inaltimea, de la suprafata arabe i persane, cum se vede rioarl a exteriorulur. Acel briti
curte) si pana la scaunul cru- la cornicea cea mare cu colturi se compune din cind briurI
cd de la turla cea mare, este supra-puse si scobite, la mg mid saa vite, din care unul e
de 31 m. Luata inlauntru, a- multe rozete i la diferite partí' impodobit cu sold, alte dota
ceastä l'Ultime de la pardoseala de la turla cea mare ; putem cu foi impletite liber, si al pa-
de mozaic pana la cheia boltii, observa motivele sculptate pe trulea cu coltisori. Din cauza
mascara 25 m., 30 C. Turlele cerdacel (canthar), precum si t'Ultime)" use, M'al se ridica la
cele miel' al' indltimea de 19 m. ciubucul cel mare In forma de intrare, formind un cadru drept
Suprafata totalä ocupatá de fringhie, carI se datoresc unor unghiular.
Biserica este de 756 m, p. artistI mai putini mesteri in arta, Fatada despre apus are dota
Suprafata partilor sculptate, asa de complicata a impletire- despartituff rectiliniI, in care de
zugrávite i aurite, da cifra in- lor arabe, de cit aceea carT ají o parte si de alta sunt dota
semnata de 687 m. p. lucrat sculpturele, ce se pot ve- ferestre duble incadrate cu o
PArtile sculptate, frizele, ciu- dea d'asupra usa de la intrare, bogata ornamentatiune sculptu-
bucele, cornicele, etc., insirate de exemplu, si cite-va rozete. rala. De amindoua partile fie-
unele dupl altele, ar face o Cadrele saa chenarele com- carel ferestre se allá cite un ca-
lungime de mal bine de i kil. puse din stilpulete salí ciubuce dru ornamentat, in care este
Se pot numara pe monument mid rotunde, care divid partea sapat cite o inscriptiune : Cele
mal mult de 150 motive di fe- de jos a corpultif bisericd, sub din dreapta intrard sunt de

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE 132 CURTEA-DE-ARGE

Neagoe-Voda i scrisa in litnba &A, in mijlocul careia in axa lanul cilindric) ukteT cupole, care
veche slavona bisericeasca ; cele absideT, e asezat un jet de pia- se 'Malta la 24 de metri de la
din stinga, sunt romineste; pri- tra (Sintronul) pentru Episcop. pardoseall. Patru coloane sunt
ma de Ruga usa dateaza din Litiga firida nordica este tin- In partile laterale, lar doua sunt
timpul luT Serban-Voda Canta- tina de spalare, care conzista la V. si doua la E.
cuzino (1682), cea de a doua, dintr'un rezervoriti de bronz au- Narthrexul, care are o dis-
sapata in timpul RegeluT Carol rit, din care se scurge printeun pozitiune cu mult maT mare de
I al Rominiel. La mijlocul fa- robinet apa trebuincioasa inteun cit la toate bisericele, este im-
tadel se afla intrarea bisericei ; basin de marmora cu conductul partit in patru partI:
este de marmora, de un carac- destinat a duce apa direct in : Intrarea inaintea coloane-
ter cu totul arab, cu boltarT pamint, dupa cerintele ritualuluT. lor, aviad la extremitatile sale
in colorT variate. Intrarea este In mijlocul altarului se afta In stinga i dreapta cele dota
inchisa de o usa cu doua ca- pristolul sat Sfinta Masa, de turnu/ete cu 8 ferestre, inguste
naturT in bronz, lucrata dupa marmora alba de Carrara, In- si strapunse in tambur ; 2 si 3:
un model bizantin cu arabes- crustata cu 4 piad' aurite, pe Dota nefe laterale, unde sunt
curT fine. care sunt sapate chipurile celor asezate mormintele ctitorilor ;
D'asupra useT, in timpanul 4 EvanghelistT. Sfinta Mas5. este si 4: Partea centrala coprinsa
circular, este icoana, in mozaic, asezata sub Ciboriul (cuvucliul) in tre colonada drep t- u nghi ulara,
a MaiceT-Domnulur cu miinele Cu 4 stilpT si cu cupola ajurata care sprijineste turla mijlocie.
ridicate sus, iar inainte-T sta Dom- sustinuta cu 4 arcurT. El este Aceasta turla conzista dintr'o
nul Christos. Fundul tablouluT de bronz aurit cu ornamente cladire paran, ce se ridica peste
este in mozaic i poreit cu aur. sapate sati lucrate din ciocan, coloane i arcurT; d'asupra eT,
Corul se compune din doua si cu incrustatiunf de ochiurif prin mijlocire de triunghlurl bol-
abside traditionale la N. si la de sticla colorate. tite (pedentivr), se inalta un
S., unde se afla asezate stra- Timpla sati catapeteazma se tambur san un olan cilindric,
nele de bronz In numar de 7 compune dintr'un soclu de mar- ca sprijinitor direct al boltii.
de fie-care parte ; lar la E., mora alba, incrustat cu piad Pe cele patru fete ale zidurilor,
absida centrala salí altarul in- de cupru aurit si impodobite d'asupra coloanelor, insa maT
chis prin catapeteazma. In cor cu smalturT i cu ochT de sticla, jos de arcurile ce primesc pe-
la dreapta este tronul regal, de cu stilpusoare de onyx la baze dentiviT, se aflA 8 deschizaturT,
bronz aurit i cu sticle colorate, capiteluri aurite. D'asupra a caror functiune pare a fi cu-
ridicat pe doua trepte ; alaturea socluluT sunt cele dota icoane rat decorativa.
scaunul EpiscopultrI de acelasT impAratestr: a luT Iisus Chris- Usa de marmora, prin care
metal si ornamentatiT, avind sa- tos si a MaiceT-DomnuluT, lu- intri in cor, asezata futre cele
pat pe razamatoare simbolul ce- crate in mozaic de Venetia, si dota coloane centrale mar de-
lor patru EvanghelistI. La stinga colonada de onyx cu capitele partate de cit cele-l'alte, este
coruluT este tronul RegineT aurite s'a zmaltuite. foarte curioasa ; ea are boltarT
jetul untif demnitar al StatuluT, Dupd ce su! cele 12 trepte aminteste dispozitiunea unor
de aceea.sT lucratura fina. de plata ale scarif, cu mar- motive aproape identice cu ale
Altarul, cu totul rezervat E- gine sculptatá i aurita pe fund Sirle! centrale si ale EgiptuluT.
piscopuluT i preotilor, are doua albastru, care conduc la intra- D'asupra acesteT usT de mar-
firide laterale sculptate in plata. rea de marmord si la usa de mora se citesc urmatoarele ver-
In cea de N. numitA «pros- bronz, intri in biserica ; ad i toata sur!, pe carT marele poet al Ro-
comidie», se prepara Sfintele pardoseala e de mozaic cu di- minilor, V. Alexandri, a com-
Darurl si se pastreaza diferite ferite desemnurT armeano-bizan- pus pentru biserica :
obiette ale cultuluT, intrebuin- tine. In fata coloanelor sunt Tu ce te lup/1 In lume
tate la slujba bisericeasca. In treT trepte, pe care urcindu-le Cu crincena durere,
a doua de la S., inchisa prin ajungl la Narthrex. Tu ce din umbm neagrii
usT de bronz cDiaconiconul», Doul-spre-zece coloane de pia- Aspirl s vez! lurainii;
In 1st loca f de pace
se pastreaza vesmintele, vasele tra, a caror diametru variaza, mingicre
alte lucrurl scumpe. In jurul impodobite cu baze i capitele Altarul pullo raze
altaruluT se afla o lavita de pia- persane, sprijinesc tamburul (o- Pe fruntca ce se inchinit

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGEs R3 CURTEA-DE-ARGES

incadrate frumos in bronz au- cDomnul s'a uitat din cerurT La dreapta useT de la intrare
rit cu stide colorate. La mijloc, la fiiT oamenilor, ca sa vada de se afla portretul M. S. RegeluT
d'asupra useT impAratestT, se ri- este vre unul care sa-I inteleaga Carol I, in mantie regala, tinind
dica un fel de firida, care Inca- sa-1 caute pre El, si totT l'ali in mina pergamentul restaura-
dread-crucificsul, Domnul Chris- aratat pe El»; lar in cupola mij- tiuneT BisericeT, coreana de otel
tos rastignit, avind !rite° parte locie : «VedetT, vedetT ca Eli sta pe un stilp aurit; la un colt
pe Maica DomiuluT, lar in cea- sunt Mintuitorul lumeT, lumina al tablouluT sunt armele Au-
l'alta pe Sf. loan. Aceste treT cea adevarata, izvorul vieteT, guste! Sale familiT. La stinga
chipurT de arama aurita, lucrata FiTul luT Dumnezeti». In cupola se afla portretul M. S. Regina
din ciocan au repoussé, sali pe din Altar se reprezinta Maica- Elizabeta, Augusta noastra Su-
un fund de mozaic. Restul ca- DomnuluT cu Domnul Christos verana, In ghenuche inaintea Prea
tapetezmeT este in intregime de In brate cu inscriptiunea, Curate! Fecioare, absorbita ?ri-
bronz aurit impodobit cu plad curd-te cea plina de darurT». te° cugetare adinca i cuvioasa,
zmaltuite, cu marmore, Cu mo- Cupolele turnuletelor ali : cea trichina la picioarele Malee! Min-
zaice i sticle colorate, fiind to- de la N. pe Christos Emanuel, tuitoruluT harpa alinateare su-
tul aplicat pe lemn, care in in- cea de la S. pe Sf. Maria. Mar ferintelor pamintestl, si pare ca
teriorul AltaruluT este sculptat insemnaru in altar tablourile : zice cu Psalmistul: eDeamne,
zugravit. Pe timpla, In dosul Coborirea de pe Cruce, Invie- cinstit'am Casa ta i Jocasul
icoand MaiceT-DomnuluT, se ci- rea luT Christos, Duminica Mi- cinstire! Tale». De o parte si
teste vapsit cu negru: aLuatT, ronositelor i Duminica TomeT; de alta a portretelor regale, se
mincatI, acesta este trupul meri»; Liturgiha A postoliceasca, figurile aflä la stinga portretul primuluT
iar in dosul icoaner luT Iisus Sfintilor Athanasie din Alexan- Episcop al Argesulur Iosef I,
Christos: «BetT dintru acesta dria, loan Gura-de-Aur i Gri- lar la dreapta, al ParinteluT
totT, acesta este singele mrecip. gorie Teologul. In Cor : Pa- Episcop Ghenadie II Argesiul,
Usa impArateasca de la mijloc timele Domnului Christos, Li- mar tirzili Mitropolit Primat.
are sapat, in fata la stinga, pe turghia ingereasca, Sf. Maria, Cerdacelul din fata BisericeT
bronz : Buna-Vestire, la dreapta, Sfintul loan, Nestor, Dumitru, este destinat in special pentru
vizita ElizabeteT la Maica Dom- Gheorghe, Teodor Tiron, iar pe oficiarea botezuluT, de unde
nuluT. pendentivT, ceT 4 Evanghelistr. if vine si numele de Baptisteri-
Cele doua usT lateral sunt In Pronaos: ArchangeliT Mihail um. AsemenT capele alcatuiali in
de bronz, lucrate ca i restul si Gavril, Intrarea in Biserica constructiunile vechT bizantine
timpla Aceasta lucrare mareata Na.sterea MaiceT - DomnuluT. o parte esentia15. si o podoaba.
de arta s'a flcut la Paris si a Ii fine, in Narthrex, portretele Gonzales Clavijo, in discriptiu-
reclaraat dei anl de lucru. Pu- ctitoricestr si ale altor Domni nea ce face bisericer Sf. Gheorghe
tem zice ca este unica RominT, luate dupa cele vechT : din Constantinopole, zice : ((Ina-
pereche. Neagoe i Despina cu copill lor; intea use! BisericeT se afla un
Picturile din launtrul bisericeT Radu de la Afumati l sotia sa frumos basin pentru botez,
sunt toate noul, facute dupa mo- Roxandra ; loan Radu Negru d'asupra sa o cupola sustinuta
delul celor vechT. Ele acopera Doamna Ana ; loan Teodosie de 8 coloane de marmora alba,
o suprafata 2343 m. p. si con- Voevod i loan Mircea-cel-BA- acoperita de multe figurl».
tin 865 figurT, executate in sti- trin, in costum de cavaler me- Baptisteriul de la Arges con-
lul vechiti bizantin. Melia deo- dieval; loan Vladislav Voevod; zista, dupa cum am vazut, din-
sebita luare aminte figura Min- Kneazul Lazar si Doamna Mi- tr'o cupola invelita cu plumb,
tuitoruiuT Pantrocrator, din cu- lita, parintiT Doamnd Despina, pe patru coloane de marmorD.
pola cea mare g mijlocie. El tintnd in minT o Biserica cu io din Constantinopole cu vargi
cauta spre Vest, tinind mina turle ; Radu Voevod i Mircea; vinete, avind capitelurile in stil
dreapta ridicata in semnul bine- Alexandru Voevod si un copil arab, de marmora de Carrara.
cuvintareT, lar in stinga, poarta al sail ; Vlad Voevod cel Thar In prejurul cupoleT se afla o ga-
o Evanghelie inchisa ; este in- si loan Vintila Voevod ; loan lerie de floe scobite in piatra.
conjurat cu o lumina de aur, Petru-Vocla Cercel i fiul sari Timpanele arcurilor sunt cu scul-
pe care se citesc urmatoarele IVIarcu Voevod, avind deasupra pturl de un gen deosebit de
cuvinte: pe Christos-Pantrocator. al sculpturilor Bisericer, intend

08878 Aare,. Mclimar Geogra$0. Poi. Ill.

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE 34 CURTEA-DE-ARGES

pasasT prin motivele orna- mete MintuitoruluT, si alte 4 din spre-zece Evangelil ale Patimelor Dom-
mentatiel. D'asupra timpanitor, viata MaiceT DomnuluT. Pe pa- nulul si Mtntuitorulul Nostru Iisus Chris-
tos, pentru stnta Dumnezeiasca Bise-
cantarul e incins de un Ma gina verso sunt zugrAvite II
ricil a Episcopiel CurteI-de-Argq, Intru
Cu sculpturT In forma de solzI. capete de ingerasT, care se asea- amintirea Prea singurel mele
Cele patri arcurT de piaträ sunt mänä uniT din fericitiT ador- copile Maria, care in Joia Patimelor a
margenite in partea superioara mitT aT familier M. M. L. L. Sunt tTecut la viata cea vecInicrt, 0 la al cii-
de un ciubuc rotund cu florT treT figurT sus si treI jos in cite reia ciipitlifi am auzit citindu-se min-
gletoarcie cuvinte ale DomnuluI.
sculptate si aurite, pe un fund un cadru oval format din ghir-
verde; la timpane fundul e al- lande de flort; iar de o parte Castelul Pelultir
In 27 August Septertbrie) 1886.
bastru i ornamentatiunea cu si de alta a pagineT cite un
aur. BoltariT se termina cu cadru rectiliniar, cel din stinga Acest nepretuit odor se va
florT ascutite de fie-care parte. avind dota figurr cel din dreapta pdstra de acum inainte alaturea
Pardoseala de mozaic prezinta treT. Figura de la mijloc in cu icoana vechie, ce prima in-
ornamente bizantine in diverse grupul de sus este chiar dra- temeietoare a sfintuluT locas de
colorT, avind la mijloc cruce, for- gut ingera$ al M. M. L. L. zmuls la Arge$ a daruit-o, si pe care
mata din impletiturT incolacite. inca din pruncie, este Princi- icoana vedem pe Maica-Dom-
Odoare ji mobilier. Intre pesa Maria in chipul unuT co- nuluT tinind in brate corpul Di-
odoarele bisericeT, cel mal pre- pila$ cu fata candida. El trage vinuluT Mintuitor, lar maT jos
tios, si care face admiratiunea cu manusita clopotul celeT de pe Doamna Despina a tur Nea-
tutulor, este un manuscript pe a doua InvierT ; coarda copo. goe Voda tinind pe un genunche
pergament continind cele 12 potuluT este impletita cu o ra- pe fiul sAd Teodosie mort si
EvangheliT, ce se citesc in Joia mura de florT. Urmatoarea in- zice :
mare In Saptamina Patimilor, scriptiune de jur imprejur for- «Stapina ! primeste pe robul
Evangelia InviereT din Simbata meaza cadrul figure!: tan loan Teodosie Voevod, $1
mare. Este scris intreg de M. Maria t1874, ITTY. Christos a Inviat a$eaza-1 in imparatia Ta». Evan-
S. Regina Elizabeta pe 50 pa. din mortt. ghelia este ferecata foarte fru-
gin!marT in folio ; fie-care pa- t
La sttnga : OTTO 1862. Cu moarte mos, dupa desemnele facute de M.
gina este incadrata in& un che- pre moarte crdclnd. S. Regina si executate in zmalt.
nar lat de 15 c. m. $i alcdtuit La dreapta : Hermann 1- 877. Si celor
din morminturt Pe ferecatura din fata este in
din motive diferite si combinate Cadrul rectiliniar sttnga, sus: Ecatcrina mijloc crucea tripla bizantina,
dupl inspiratiunea proprie : cind 1866. al careia fund e albastru pre-
florr de munte, rinduite cu gust, Teresa I- 1883 sarat ca floricele rosiT i galbene.
cind seminte de paltin, cind Christos A Inviat Din Mortl Cu Moarte
Pre Moarte.
Marginele sunt o combinare de
impletiturT de arabescuri si de- Cadrul rectiliniar dreapta, sus : Sofia t arabescurT din ornamentica Cur-
semnurl luate din 'ornamentica 1869. teT-de-Arges ; un fund de aur
romineascd. Fundul fie-careT pa- t
Maria x882 ca desemnul patrat in coloare
gine este deosebit colorat. Tex- t
Frantz Cristos. alternativ verde si albastru in-
tul e scris cu aur saü cu argint, A Inviat Din Mortl Cu Moarte Pre Moarte.
Grupul de jos :
chis, al doilea fund in colare,
dupl cum convine mal bine La stings: Maria .1- 1867 CilIctnd, Si lar desemnul de aur. Pe cea-
tonuluT coloareT. Fie-care pagind Celor Din Mormtnturl. l'altA paste a ferecatureT se ob-
din cele 50 este un ce in sine La dreapta : Maria t 1863 alctnd, serva pe fund verde un desemn
deosebit prin initiate, prin de- Celor Din Mormtnturt de pe cusaturT nationale lucrat
coratiunT si coloare, destainu- La voijloo : Stefaniat 185o,
in zmalt ; In mijloc, pe fund de
ruind.
e$te o intentiune artistica si aur cu ¡itere albastru inchis,
bogata imaginatiune a regescu- Cite un fluture se vede la sunt facsimilate dupa scrisoarea
luT lor autor. Prima pagina poarta cele patru colturT al cadruluT autografa. a M. S. Reginei, cele
acest titlu : Sfintele Evangelif PrincipeseT Marier, si la cele sapte cuvinte de pe cruce ale
din ,7oea Patimilor. patru colturT ale pagine!. In mij- MintuitoruluT:
La mijloc este desemnata loc se citeste, scris cu alb pe
fund aurit pe 13 unir, urma- Piirinte I Iarfil-le lor a nu tiü ce fee I
Sfinta Inviere, iar imprejur, in Amin zic tie, astlizI impreunli ce mine
cite un frumos cadru de flori- toarea frumoasa inscriptiune : ver fi in raiul
cele, se vad 4 scene din Pati- Lucrat-am aceasti carte cu cele don& Mi-e betel

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE 35 CURTE A-DE-ARGE

Muere, fati fiul tìí, fiule, iatä mu- mine i despre cuviosia strabu- numeroasa poporime, plecara
ma tal nilor lor. de la Biserica numita. Bolnita
Lima savahtani
PrinteI 'in mtnele tale hicredintez Dupa terminarea tuturor lu- Episcopid, In cintece corale
duhul crarilor de restauratiune, in ce- si sunetul clopotelor, ducind
pute inca din anul 1875, si dupa Episcopul Ghenadie stintul Disc
inzestrarea bisericeI cu tot mo- cu sfintele moaste pregatite
La dreapta in colt, jos, este bilierul, odoarele si vestmintele spre a fi puse adoua-zi In
scris de-acurmezisul in aur peste trebuincioase cultuld ; s'a decis stilpul sintuluI Pristol al bi-
margine : «Elisabetha, 1886». ziva pentru savirsirea sfintireI sericd, precum l cu sfintele
Muchea ferecaturir e lucrata din nog a acesteI bisericI, in moaste ale sfintilor Nifon, Ser-
in zale de aur impletit, dupl care incetase a se mal oficia giu, Vach si ale sfinteI Tati-
modelul vechilor Evanghelif ro- serviciul divin din cauza foculuI ana. Aceasta procesiune reli-
minestr, intimplat la anul 1867. gioasa. se intilni la poarta bise-
Incheietorile sunt si ele lu- Simbata la i i Octombrie, la rice Episcopale cu sfintele moas-
crate in zmalt. oree 7 de dimineata MM. LL. te ale sfinteI mucenice Filotea,
Pomelnicul sag dipticul Regele si Regina pornesc din adusa inteadins de la biserica
nastireI Argesul este scris cu Sinaia, pentru a se indruma pen- Curtea Domneasca din orasul
multa. ingrijire l Cu frumoase tru Curtea - de - Arges , insotiti Curtea-de-Arges. Dupa intrarea
ornamente pe pergament de fiind de mal multI ministri si aminduror procesiilor In bise-
Doamna Maria G. Sturdza de demnitarl al StatuluT. De la rica, sfintele moaste ale sfinteI
la Miclausani, avind In fata in- Chitila si pana la Pitesti gärile Filotea fura asezate lingA strana
semn area ctitorilor, lar in dos erat1 impodobite cu verdeata si dreapta, iar ale acelor-l'altI sfintr
psalmul luI David : cu steagurI tricolore. Peste tot In stinga ; sfintele moaste
«Milueste-ma, Doamne, dupa locul s'e vedeati portretele Su- pregatite pentru sfinta Masa,
marea mila Ta i dupa multi- veranilor, inconjurate de cununI se depusera la sfinta prosco-
mea indurarilor Tale» de florT. Multime de taran! in midie in Altar.
Mobilierul se compune, din haine de sarbatoare adunatI pe Indata dupa aceasta se in-
doul sfesnice marI cu cite treI la statiI si chiar in drum salu- cepu slujba Vecernie, oficiindu-
luminArI, patru sfesnice tara Cu caldura i entuziazm pe se de un Arhimandrit.
masa pentru anafora, dota te- SuveranI, care de la ferestrele Pe cind se cinta slava de la
trapoade pentru cIntaretI, stra- vagonulul multumeag tuturor. StihirI, se vesti sosirea M. M.
nele, tronul Regeld, al RegineI La statiunele unde trenul Re- L. Regeld si Regina. D-nii
si,alEpiscopuld, policandru, etc. gal se oprea cite-va minute, El Ministri, Corpul diplomatic, Ar-
Sfinfirea bisericet. Sfintirea erag asteptatT de Prefectir ju- hitectul restaurator al monumen-
bisericd Episcopale de la Cur- detelor, Primarff comunelor, carI tuld cu ajutorul säü, doi Ge-
tea-de-Arges s'a facut in ziva dupa obiceig, ofereati piine si neralI, casa civila si militara a
de 12 Octombrie 1886 in pre- sare Suveranilor, apoI corpul M. L. L., elevif seminaruluI
zenta MM. LL. Regeld si Re- didactic, precum si un insemnat si o populatiune numeroasa,
gind, cu o pompa neasemanatä numar de domd i doamne intimpinara pe M. M. L. L.
si vrednica de monumentul cel dintre notabilitatile judetelor. Regele si Regina la poarta ca-
mal strälucit al Regatuluf Ro- Pe la 41/2 AugustiI SuveranT tedrall.
miniel. se aflag, inaintea portilor biseri- Inalt P. S. S. Mitopolit al
Aceastra serbare religioasä ce! Episcopale. MoldoveI i Sucevd, D. D.
a pus in miscare mil de oamenI, Ad, inca de la orele 21/2 Iosif Naniescu, insotit de totI
carI se grabira a veni din toate dupa atneaza, Episcopul Epar- Inaltif prelatT aflati ad, astep-
unghiurile taref, ca sA vada prea hiel de Arges, Ghenadie, imbra- tag la usa bisericer. M. M. L.
iubitiI lor SuveranI deschizind cat in mantie si omofor cu epi- L. sarutara Sf. Evanghelie
jaral drept-credinciosilor loca- trahil, impreunä cu mal multI Crucea prezentate de Episco-
sul Dumnezeesc al luI Neagoe Arhierd, Arhimandritl i StaretT, pul Ghenadie. Corul vocal de
Voevod, din inceputul secoluluT Cu 12 diaconI i mg multT pre- la Domnita-Balasa, intona sub
al XV-lea, si sa-1 asculte vor- otl, totI imbracatI In nouale ves- directiunea maestruluf Barca-
bind despre tara Bisericei Ro- minte sacerdotale si urmatI de nescu, imnul regal, pe cind

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE 86 CURTEA-DE-ARGE

MajestAtile Lor IntraA in bi- gere militarl Cu torte si mu- 5oare inaintea ochilor panorama
seria. M. S. Regele luA loc zicT, lar pe la oree 9, o mani- cea mal incintAtoare. In fund
pe tronul sAti din dreapta; M. festatie popularl cu muzica 5i se ridica, in vestmintu-I de tim-
S. Regina, pe cel din stinga, torte aprinse. puriti ernatic, mAretul Neagul,
iar Inaltul cler stind in mijlo- M. S. Regina purta frumosul mosneag de zApadl, care tsr
cul bisericeT, intona cintarea costum national, alb, cusut cu trage numele de la fericitul
cLuminA linA», si se urml ser- negru i cu fir, care a devenit ctitor al Bisericei de Arge5, de
viciul VecernieT, care pe la 41/4 costumul regesc al RomInie1 la Neagoe-VodA. De o parte se
se terminA. 5i obiectul de mindrie al femeeT malta muntele PApusa, de cea-
DupA terminarea acestuT ser- Romine. Tot in costum natio- l'ala. parte, muntif Cozier, lar
vida, AugustiT SuveranT obser- nal eral imbrAcate toate Doam- In fundul frumoaseT v AT se ve-
varä cu deamAnuntul interiorul nele prezente, ca si domnisoa- deati cheile ArgesuluT, ce - 5T
BisericeT, admirind simplicitatea rele de onoare ale M. Sale Re- duce pe un pat capricios i a5-
mAreatl a planuluT, frumusetea gina ternut cu bolovanT, cursul sAti
picturelor, strAlucirea timpleT Tot in acea zi de SimbAtA, torential. CAlAtorul se °preste
a mobilieruluT, cum si efectul pe la oree 91/2 seara, la Epis- cu ochiT uhnitT in conturnele
fericit de luminä care pAtrunde copie a inceput serviciul de zAriT depArtate, lar biserica if
In diferite modurl prin nume- priveghere (Utrenie). In timpul dA sá cugete, aducindu-T rásu-
roasele ochiurl i ferestre cu serviciuluT, in curte se ferbeaá nete de reinviere din vremile
geamurl divers colorate. Ma- aromatele sfintite pentru sfintire. trecute, rAsunete de viatä din
jestAtile Lor nü exprimat in mal Ast-fel se terminA ziva de vremea prezentl.
multe rindurl Inaltele Lor mul- Octombrie, care prin frumu- Pe la oree 7 !/2 dimineata,
tumirr d-luT Arhitect A. Le- setea el 5i prin seninAtatea ce- armata se in5irA in curte, formind
comte, pentru minunata operA ruluT, revArsase in sufletul tu- un patrulater in jurul bisericeT.
datoritA numaT talentuluT, stl- turor un izvor de plAcere Afarà din curte se asezA de ase-
ruinteT i gustuluT sAti artistic. bucurie, cAcT le da sperantA menea armatl. Grilajul curtel
DupA aceea, MajestAtile Lor pentru un timp i mal frumos era acoperit cu drapele trico-
bine-voirA a examina exteriorul pe a doua zi, ziva cea mare a lore. Un frumos arc de triumf
bisericeT, a compara elementele, sfintirei bisericeT. Ziva de Du- se ridica la intrarea despre Cur-
ce aá servit la reconstruirea minicA, 12 Octombrie, era as- tea-de-Arges, iar de la poartA
cerdAceluluT (CantaruluT) si a ba- teptatA cu nerAbdare de totT Onä la usa bisericeT era aster-
lustradeT din prejurul edificiu- aceia, carl se grAbise a veni nut un covor pentru Majestl-
luT. Pe la oree 5 p. m., Ma- la o serbAtoare pioasA 5i de tile Lor.
jestAtile Lor plecarl in oras in vecinia amintire. Lumea se pornise in sirurf
urArile intregeT populatiunT, care Toatl noaptea, i mal ales in neintrerupte despre oras, des-
era insiratä de la portile Epis- dimineata ziler, numArul °aspe- pre muchea dealurilor, 51 despre
copid i pAnA la casele Pri- Olor crescu, carT venitT in trI- vdile din preajma SasuluT 5i a
maruluT, unde se stabilise cu- surT, carl cAlArT, cer mal multl Ia5uluT, a DanuluT 5i a AlbuluT,
artierul Rega./. pe jos, sAtenr 5i sAtencele de acoperind toatA cunea, intreaga
Ad, dupl ce se fácu prezen- prin valle 5i muscelele Argesu- cimpie incunjuratoare si culmele
tárile cuvenite, seara, la orele luT, Diraboviter, MusceluluT din preajmA.
7, avu loc un prinz dat de Ma- Rimnicul-VilceI. La oree 8, sunetul clopotuluT
jestAtile Lor, la care luarl par- Incl din rdvArsatul zorilor lu- dete semnalul de pregAtirea
te : Inalt Prea Sfintitul Mitro- mea cluta sA ocupe locurT in serviciuluf religios. In frumosul
polit al MoldoveT, D-nil Mi- intinsa curte din preajma bise- cerdAcel salí baptis ter din fata
nistril pelnipotentiarl 5i al táreT, riceT. bisericer , Vicarul Episcopier
aflatl acolo cu aceastA ocaziune, Ziva fIgAduia a fi din cele RimniculuT -NouluT- Severin sà-
mal multT demnitari al statulur mal frumoase. Soarele se inAlta vir5i Sfintirea apeY cea micA.
5i alte multe persoane de dis- plin de cAldurA si de luminA, Pe la oree 88/4, 21 salve de
tinctiune, precum 5i alte nota- desbrAcind cu incetul de haba tunurT an'untarl pornirea Ma-
bilitAtf ale orasuluT. luT mohoritA, muntiT ceT jestAtilor Lor de la cuartierul
Dupl prinz avu loc o retra- In nor, 5i fletad sA se desfá- Regal, si la oree 9 in sunetul

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE$ 37 CURTEA-DE-ARGE?

clopotelor, al muzicelor si in a- por ridicind discul cu sfintele trind in regula se aseza iarasr
clamarile multimer, Augustir Su- moaste pe cap, si fiind preces fie-care la locul sail.
veranr, sosira inaintea portir de preotT si clericr cu sfinta Acum incepu punerea sfinte-
Episcopier, in trasura de gala a Evanghelie, sfintele chivote, cu lor moaste in stilpul sfintului
curtir Regale, trasä. de 4 cal ripide, steagurr si felinare, esi Pristol. Majestatile Lor inconju-
si escortata de Prefectul de afara din biserica, urmat de M. rara in cintarile obicinuite, tabla
Arges si un escadron de ca- M. L. L. Regele si Regina, de de marmora destinata a servi de
larasr. persoanele oficiale si de tot po- Sfinta Masa, asezind mar intiiu
M.M. L. L. Regele si Regina porul. sfintele moaste cu aromatele de
furä intimpinati la poarta de Procesiunea ocoli biserica de sfintire.
dor Ministri, dor Generalr, Ar- trer orT in sunetul clopotelor. Inteun tub de metal masiv,
hitectul restaurator cu ajutorul La fie care ocol se facu cite o M. S. Regina depuse Chrisovul
. sati, de Comandantul trupelor stare inaintea fatader de la in- pentru restauratiunea bisericer,
de parada si de alte persoane trare, punindu-se sfintele moaste scris intreg pe pergament de
de distinctiune. De o parte si pe tetrapod si citindu-se Apos- Augusta sa mina, si semnat de
de alta a covorulur asternut, tolul, Evanghelia de incungiu- clima si de M. S. Regele. A-
eral"' insiratr clericir imbracatr rare si cite o rugaciune de cest tub, depunindu-se sub pia-
in sfintele odajdir. sfintire. In tot timpul cairel tra Sfintulur Pristol, in aroma-
La scara bisericer pe plat- acestora, Augustir Suveranr, cle- tele de sfintire, se acoperi cu
forma din l'ata, Majestátile Lor rul, armata si intregul popor o placa de metal.
furá intimpinate de totr Ministri stati in genunclif si ascultati in Continutul Chrisovulur de
tarir; de Corpul diplomatic ; de adinca t'acere cuvintele Mintul- fundatiune :
Inaltir demnitarr ar Statulur si torulur si frumusetile rugaciuner.
gSfintitu-s'a acest Dumnezeesc loca},
de mar multe persoane nota- Dupd a treia oco/ire, P. S. S. cu hramul Adormirea-Maicel-Domnulul,
bile; iar la intrarea in biserica, Episcopul urca treptele bisericer de catre Prea Sfintitul Episcop de Ar-
de P. S. S. Episcopul eparhiot impreund cu M. M. L.L. Re- ge} Ghenadie, In al 20-lea an al Dom-
Cu Crucea si sfinta Evanghelie, gele si Regina, si citr-va din 'Arel Regelul Carol 1, fati fiind Regele
Carol, Regina Elisabeta }i o adunare nu-
de Inalt P. S. S. Mitropolit al inaltir prelatr, si zise rugaciunea meroasi de cre}tinl din toate partile
Moldover si de a/tr Episcopr si intrarer, pe cind usile bisericer Regatulul, Intru lauda }1 marirea liff
Arhimandritr si de un nume- erati inchise. llumnezeil A-Tot-Puternicului, aparlitor
ros der. In nauntru se afla un Arhi- tareI ace}teia».
Dupa ce Majestatile Lor sa- mandrit cu dor diac.onr tinind Cunea de Argel, 12 Octombrie, z886
rutara Crucea si sfinta Evan- chivotele in mira. P. S. S. E- Carol, Elirabega.
ghelie, intrara in bisericl fa piscopul Ghenadie pronunta tro-
cintarile corulur. M. S. Regele parul din PsalmT : «Ridicatr boerr Un alt exemplar, pastrat in
fu cundus la tronul sati Regal portile voastre si va ridicatr por- Altarul bisericer, poarta pe flnga.
de catre P. S. S. Episcopul e- tile cele ve.snice; si va intra semnaturile Majestätilor Lor, si
parhiot si de casa civill si mi- Imparatul Slavd». pe cele ale Ministrilor tarir, ale
litara, M. S. Regina, de catre «Cine este acesta, Imparatul Mitropolitulur Moldover, a trer
I. P. S. Mitropolit al Moldover Slaver?» intreba clericul din na- Episcopr si a altor demnitarr e
si de Domnisoarele de onoare. untru. tarli.
Serviciul sfintirer se oficia de «Domnul cel tare si puternic, Apor incepu spalarea sfinter
P. S. S. Episcopul Ghenadie, Domnul cel tare in razboiti, Mese. P. S. S. Episcopul ofi-
Cu 4 Arhierer, cu 4 Arhiman- Domnul Pu terilor : Acesta este ciant, imbracat cu o camasa de
dritl, 12 diaconr, in azistenta Imparatul Slaver», raspunse P. atlaz samaniu, bine-cuvinta mar
tutulor preotilor din eparhia S. Episcop. india prin o rugaclune tainica apa
Argesulur si a unur numar in- Aceste intrebArr si raspun- .calda pentru spalare, cerind a-
semnat de preotr, venitr de prin surr se repetira de trer orr, supra el bine- cuvintarea Ior-
alte eparhir. P. S. S. Episcopul o- dupa care apor P. S. Episcop danulur. M. M. L. L. Regele si
ficiant inconjura mar intliti sfinta facu trel crucr cu sfintele moaste Regina, incinsr cu cite un sort
Masa din Altar de trer orI, in de asupra ;usilor, care se des- alb de atlaz, si cu cite un ca-
cintarea troparilor cuvenite ; a- chisera in data. Toata lumea in- lup de sapun in 'flia., spAlara.

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE$ 38 CURTEA-DE-ARGE

apoi tabla de marmora turntn- ta Masa, tinind capatul Altarul pune raze
du-Li-se apa de P. S. S. Epis- cu care se incinse Sfinta Pe fruntea ce se Inchini.
copul de trei orl ca la bote; Masa de trei orT, in asa chip,
in numele TataluI si al Multa ca semnul Cruce! este din toate De asemenea pe biseridle
s't al Sfintulul Duh. Dupa cea patru par* ; lar corul cinta ctitoriceti din tablourile lui
spalare, Majestatile Lor, umllul psalm: e Pomen este Doam- Neagoe-Voda i Despina, Radu
stersera marmora, pe cind se ne pe David». Dupa stropirea de la Afumati si Roxandra, pe
cinta psalmul : eCit de iubite acestei camasl se aduse poala peretii N. s't S. al NarthrexuluT,
sunt locasurile Tale Doamne al de stofl, de de asupra, cu An- In fine de asupra intrarei bi-
puterilor». Dupa aceasta urma timisul. Pe &risa se aseza Evan- sericei in Narthrex.
a doua spälare, in amintirea ghelia frumos serisä cu aur si Dupa terminarea ungerei cu
Golgoter, spalata cu singele si Cu podoabe i iconite de catre Mir, M. M. L. L. Regele
apa ce cursese din coastele M. S. Regina, si inchinata Sfin- Regina si d. Ministru al Culte-
Mintuitorului. P. S. S. Episco- tulul Altar al bisericeT; aseme- lor, intrara iarasT in Altar, sa-
puI in semnul crucei, turna a- nea Sillita Cruce, Chivotul pen- rutara Crucea, Evanghelia si
supra mese! vin amestecat cu tru pastrarea sfintelor Taine, Sfintul Pristol, multumind lui
apa de trandafir, dindu-T sfin- cele dota chivote-anafornite Dumnezeti pentru v5xsarea ne-
tenie i burla mireazmd ; cu a- cele dou5. sfesnice. Cind ast-fel intreruptä a harului Sati, lar
cest liquid amestecat se stropi Sfinta Masa era complect bu- P. S. S. Episcopul adresa cu
antimisul la cin tarea psalm u- bracata cu toate podoabele ei, glas tare ruga aceasta: eNe ru-
luT al 5 o-lea : eStropiti-ma-vei se cinta psalmul : Domnul s'a g5.m Tie, stapine mult milos-
cu isop i ma voiú curati». imparatit, intru podoabi s'a tive, umple de m5xire, de sfin-
Dup5. aceasta Majestatile Lor, imbracat»; urtna cadirea Sfintei tenie si de dar jertvelnicul a-
cu cite un burete in mina, pre- Mese si a Jertfelnicului cu tot cesta ; ca sA prefaca jertfele
cum si d. Ministru al Cultelor Altarul, cintindu-se psalmul : acele l'ara de singe, ce se aduc
clericii oficianti, stersera bine eJudeca-ma Doamne, fiind-ca eti Tie inteinsul, in prea curatul
Sfinta masa, si P. S. S. Epis- am umblat prin blindetea mea, Trup si cinstit Singele marelui
copul incepu a o unge cu Sfin- si in Domnul sperind, nu voiti Dumnezeti s't Mintuitorului nos-
tul Mir. Intiiti a inchipuit trei slábi». tru Iisus Christos, a unuia nas-
cruel de asupra Mese!, desem- Cu aceasta, terminindu-se sfin- cut Fiul Tati, spre mintuirea a
nind locurile unde trebue s5. tirea PristoluluT, se facu unge- tot poporuluT si a nevredniciei
stea in timpul Sfintei LiturghiT rea sfintei biserici cu sfintul n castre».
Evanghelia, Discul i Paharul; marele Mir, M. M. L. L. Re- Majestatile Lor se retraser5.
dupa aceea, cite trei cruel pe fie gele si Regina, d. Ministru al din Altar, la tronurile Lor regale.
care colt al mese!, ca ea sa fie Cultelor si P. S. S. Episcopul Se facu apot polihroniul pen-
sfintita pretutindene, in fine treT Ghenadie, cu cite o nuea aco- tru Majest5.tile Lor, de catre
cruel pe Antimis. La aceasta perita in virf cu bumbac muiat P. S. Episcopul eparhiot, care
diaconul intiparind insemnatatea in sfintul Mir in cele patru zise : cPrea InaltuluT i de Chris-
ritulul ce se oficia, la fie-care 1)k-ti ale bisericei : In centrul tos iubitoralui Regelui nostru
semn de cruce, atrágea baga- apsidei Altarului de asupra Sí. Carol I si lubitoaref de Christos
rea de seama prin cuvintele : Proscomodil si a Diaconiconu- Reginer Elizabeta, da-Le Doam-
eS5. luam aminte», iar ierarhul luf, in cele doua apside ale ne, zile bune, viata pacifica,
inchipuind scopul sfintirel coruluT, de asupra useT de la sanatate, mintuire, i intru toate
exprimind entuziazmul ungereI intrarea din Narthrex in cor, bunä sporire, lar asupra vraj
spirituale, exclama : e Aliluia». unde se citesc versurile mare. masilor biruinta , si-I p5.zeste
Corul cinta: «Ce este mai bun, lui nostru poet Alexandri : intru multi ani».
san ce este mar frumos de Dupa aceea P. S. Episcopul
cit sa trAiasca fratiT impreuna». Tu, ce ce teluptI In lume oficia Sfinta Liturghie cu 4
P. S. S. Episcopul a stropit Cu crincena durere, Arhierel §i 2 Arhimandriti im-
Tu, ce din umbm neagri
asemenea amasa de pinza alba Aspiii si vez! lumini;
bracatt in sfintele odajdil. Ser-
legata cu snururr prin pre- In ist loca .1 de pace viciul tinu aproape trei ore in
jur, cu care se imbracase Sfin- Gasi-vel mingiere; solemnitatea cea mal mare. Era

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE 39 CURTEA-DE-ARGE

prima Liturghie facuta dupa M. S. Regele, tinu un fru- d'inaiatea Suveranilor. Apor, in
sfintirea din nor' a bisericer, mos si bine simtit discurs, adamatiunea entuziasta a po-
stralucirea decorulur, luminele sfir§i zicind din adincul ini- porimeT, Majestatile Lor intrara
zecilor de candelabre si can- meT Sale : eTraiasca Rominia», In salonul SeminaruluT, unde un
dele, razele soareluT strabil- pe ciad mina sa dreapta se ri- dejun astepta peste 200 de per-
and prin ochiurile si ferestrele dica spre cer, ca sa implore soane : Corpul diplomatic, Mi-
cu giamurT in variate colorT ; nemarginita bunatate a Dum- nistril, Clerul si din notabilitA-
corul minunat ale caruia cin- nezeuluT celuT Sfint, care a o- tile venite la serbare.
tarT indulosate rasunall armonic crotit mult incercatul de soarta La acest dejun se ridicard cite-
prin cele patru boltr ale tur- neam Rominesc si a fost pu- va toaste. Cit tinu dejunul Re-
nurilor, religiozitatea cu care rurea ingrijitor si milosirdnic gal, mese intinse sub umbrare
care SuveraniT i poporul Lor pazitor. ospAtara in curtea SeminaruluT
ascultaa serviciul Dumnezeesc, Aceasta cuvintare, miscind mar multe miT de locuitorr, carr
fierbinteala cu care inaltaa pAna la lacrAmT tot poporul, a intinsera mal pe urma hore
rugaciunT catre eel A-Tot-Pu- fost dese-orT intrerupta cu stri- jocuri nationale.
ternic, totul umplea sufletul de garT de ura indelung-prelungite, Indata clupa dejun M. M. L.
o tainica admirare si adinca scoase din piepturile miilor de L. Regele si Regina, insotitT
pietate. oameniT adunatT. de toti invitatif, intrara iarasT
Dupa terminarea SfinteT Li- Dupa cuvIntarea M. S. Re- in biserica, ca sa admire fru-
turghiT, P. S. S. Episcopul de geluT si dupa cintarea imnuluT, musetea interioruluT i sA sem-
Arge§ Ghenadie, imbracat in ves- rdspunse Ministrul Cultelor in neze albumul infiintat pentru
min tele cele noud sacerdotale, cite-va cuvinte elocinte si bine vizitatorii monumentuluT. ApoT
cu mitra de aur §i pietre scumpe simtite. Majestatile Lor se reintoarsera
pe cap, si Cu cirja in mina, Dupd aceea poetul iubit al in oras in aceeasT ordine urmata
esind din Sfintul Altar 0 oprin- geniuluT romin, acel care a scos la sosire, cortegiul Regal mergind
du-se intre sfesnicele cele marl din uitarea atitor mil de anT la pas in aclamarile multimeT.
imparatestI in fata Suveranilor cintecul poporan, arhivul in care Majestatile Lor vizitara §i Bi-
0 a poporuluT, rosti o frumoasa o natiune isT depune trofeele serica Domneasca a luT Negru-
si pioasa cuvintare. eroilor sal, floarea simtirilor el, Vocla din oras, unica, poate,
Dupa. aceea tot clerul si tot cel care a fixat cel drntaia mi- clddire bisericeasca maT veche
poporul esira din biserica, ra- nunata i tinguioasa legenda. in tara, care a urmat in planul
manind in capul scare numaT a MesteruluT Manole, V. Ale- säü stilul curat bizantin.
M. M. L. L. R egele si Regina, xandri, citi oda sa la sfintirea Dupa biserica, SuveraniT vi-
pentru ca sa fie de toti vazuff Curter -de- Arges, in urarile tu- zitara scolile, bine - voind a
si de totT ascultatI. turor i admiratiunea Suverani- distribui elevilor tablourT cu is-
Pe cele 12 trepte ale scareT lor no§tri. toricul i vederea EpiscopieT de
erati insiratT : In dreapta M. S. Mar trebue sA observam Arge l Cu portretele ctitorilor
RegeluT, Episcopll i ArhiereiT in tot timpul rostireT discursu- Neagoe-Vocla i Despina.
oficiantl ; in stinga M. S. R e- rilor si a poezieT un usurel ein- La orele 7 seara, avura loe
gineT, I. P. S. S. Mitropolit al ganit de clopoteT eolienT se doua. prinzurT, unul la cuartierul
MoldoveT si P. P. S. S. Epis- auzea din dad in dad. Eraa Regal si altul la Seminar.
copT al DunareT-de-Jos si Bu- clopoteil din ciocurile celor 48 La ambele prinzurT s'aa tinut
zauluT cu altT clericT. In fatd, de porumbeT al luT Neagoe-Vocla mal multe toaste, la care aa luat
pe plat-forma, eraa MinistriT ta- ce star' infiptI in piatra pe dis- parte Ministril tariT, MinistriT
riT, Corpul diplomatic , InaltiT curile ornate de d'asupra fru- plenipotentiarT, maT multT dem-
demnitarT al statuluT, OficeriT mosuluT bfki, care incinge bi- nitarT al tariT, EpiscopiT, I. P.
superiorl, persoanele oficiale §i serica in toata a eT intregime. S. S. Mitropolitul MoldoveT
clerul, iar jos in curte, multimea Dupd terminarea cuvintarilor, alte notabilitatI ale orasuluT.
adunata. se intona din noa imnul Regal. Dupa terminarea acestur os-
La aparitiunea Suveranilor in- M. S. Regele trecu in revista pa, toate persoanele ce luase
cepu sa ante imnul Regal 0 trupele de paradd, care defilara parte, mersera la cuartierul
tot poporuL se descoperi. in cea mal !Duna ordinc pe Regal.

www.dacoromanica.ro
CURTEA-DE-ARGE 40 CURTEANA

La orele 9 seara, avu loc o acoperia cu o poall de stof. Sfintirea Curter-de-Arges a


manifestatie cu torte si muzia. cu fir, si cele trebuincioase fost o serbare complectl din
Multimea de popor adunatl di- pentru sfintirea aper. toate punctele de vedere.
naintea ferestrelor, unde se afla DupA ce se oficiA sfintirea Simtimintele relig-ioase, poe-
MajestAtile Lor, striga lii nenum5.- aper, MajestAtile Lor se cobo- tice si artistice se gAseail puse
rate rindurr : SA trAiascA Regele lira la locul sApat pentru pu- toate in miscare, pentru a fi iar
Carol I si Regina Elizabeta! nerea temelier, fiind incinsT cu toate pe depila satisfAcute. Totr,
Augustir SuveranT se arAtarA cite un sort de atlaz alb si avind de la mic pAnA la mare, carT
de mar multe oil la ferestre, in miinr cite o mistrie de argint aü luat parte la aceastA ser-
ca sA-sr exprime inaltele lor cu inscriptiunT pe dinsele. bare, ati fost pAtrunsr de fericire.
multumirl. Tubul in care se afla planul
Pe un deal din fata palatulur documentul peivru punerea Curtea-de-Jos, trup de mofie,
se frase focurr de artificie. temelier, ca i mal multe mo- nelocuit, pendinte de coin. Frl-
La io ore noaptea Majest5.- nede nationale, fu asezat de Su- sinetul, pl. Glavaciocul, judetul
Lor se retraserA in apar- veranT in locul pregAtit pentru Vlasea, proprietatea d-lur N.
tamentele Lor, iar orasul rein- temelie. Peste el se puse o placA Iuga. Are o suprafatA de 429
trA. in linistea-I obicinuitA, dupl de metal, care se zidi si tencui hect.
o zi atlt de frumoasA i plina de Majestlile Lor, de I. P. S.
de amintirile cele mar scumpe Mitropolit al Moldover, de P.P. Curtea-de-Sus, trup de mofie
inimer i sufletulur. S.S. EpiscopT al Argesulur cdtun, pendinte de com. FrAsine-
A treia-zi Lunr, fiind ase pune BuzAulur si de d. Ministru al tul, pl. Glavaciocul, jud. Vlasca,
temelia Palatulur episcopal, s'a Cultelor, in sunetul clopotelor proprietate a bisericer Sf. Ni-
oficiat mar intliti in bisericA, la si al muzicer ce intona iinnul colae din Prunt.
orele 7 de dimineatk Sf.Liturghie national. Are o suprafatA de 420 hect.
pentru ctitorir vechi i nor ar bise- Documentul de fondatiune s'a
riceI, de cAtre P. S. S. Arhiman- scris de InsIsr M. S. Regina Curteana, cdtun, al comuna BAr-
dritul Hariton, azistat de 4 preotT si are continutul urmAtor : bAtesti, pl. Gilortul, jud. Gorj,
2 diaconT, in prezenta d-lur .In numele Tatiilul si al Fiulul la S. comuner ComInesti, situat
Ministru D. Sturdza si a unuT al sfintuluI Duh. pe deal si la o depArtare cam
numeros public. DupA. termi- Eii, Carol I, Regele Romtniel, am arzat la io kil. de cAt. de resedintA,
narea Sf. Liturghir, panachida aceastil temelie a PalatuluT Episcopal de cela-ce face ca administratia
Arge, a dona zi dupii sfintirea din nori
s'a slujit de P. S. S. Episco- a Dumnezee;tiT biserief a acestel Epis-
acestur cAtun sa se facA cu a-
pul Ghenadie, care a mers la copiY, 'in 13 Octombrie 1886; spre po- nevoint5..
cele trer morminte ctitorestI din menirea Mea fi a prea iubiteI Mele sotii Are o suprafatA cam de 360
Narthrex si a citit moliftele de Elisaveta Regina, precum i a Intregulul hect., dintre carT 38 hect. ara-
dezlegare in sunetul clopotelor popor al Regatalul Romin s. bile, 4 hect. vie, 7 hect. prunet
si in cintarea vecinicer pomenirr. DupA terminarea ceremonier, si 311 hect. pAdure, tuaris
La orele 9 dimineata, M. M. MajestAtile Lor se intoarserA la ripe.
L. L. Regele si Regina venirA cartierul Regal. Aci exprimarA PAmintul e putin fertil.
in trAsura Regala, trasa de 4 d-luT Primar Sterescu i d-ner Are o populatie de 136
cal i escortatA de prefectul de Sterescu Malta Lor satisfactiune cu 609 suflete, din carT
Arges si de un escadron de pentru primirea cAlduroasI ce 109 contribuabilT. Locuitorir
cAlArasr. Li s'a fAcut de care populatiu- sunt mosnenT si se ocupa cu
P. S. S. Episcopul Ghenadie, nea Argesulur, si la orele io agricultura si cresterea vitelor ;
inconjurat de clerul oficiant, suindu-Se in o alta trAsurA des- parte din oamenr sunt invoitT
precum si de totT Inaltir PrelatT, chisA, tras1 de 8 cal, plrAsirl pe proprietatea din com. Pi-
intimpinará. pe SuveranT in cur- Curtea-de-Arges, in aclamatiu- riul-Boia. EI posedA : 15 plugurr,
tea biserica si se IndreptarA cu nea intreger populatiunr, care-I 43 care CU bol, 12 stupT, 169
totir spre locul unde avea sl insoti pAnA la badea. vite marr cornute, 230 or, 82
se punA temeliele nouAT con- MajestAtile Lor in tot drumul capre, 135 rimAtorT si Ao cal.
structiunr. pAnA la Sinaia ail fost viii acla- Are o bisericA deservitA de
Aci se afla preparatA o masa mate ca si la venire. preotul din com. Ticleni.

www.dacoromanica.ro
CURTEANCA 41 CUIZTWAliA

In cAtun sunt : 2 putirr $i 8 de la S. i V. de ora$ul Boto- pulatie de 83 familia', sa6 32f


izvoare acoperite. $ani, cu care este in vecinAtate. suflete.
Se compune din satele: Baisa, Aicr e re$edinta com. Curte$ti.
Curteanca sati Linia-din-Deal, Balta-ArsA, Bilceni, Boto$anca, Are i bisericl, deservitA de I
sat, cu 29 farnilil, jud. Arge$, Curte$ti, Manole$ti, MAn Astirea- preot $i I cintAret. Este zidita
pl. Cotmeana ; face parte din A gafton, Mdndstirea -Doamner, la 1889 de d-na Natalia Bo-
com. rur. GAujani. Raiul, StAncesti si Ordseni. Are ian, chiar pe mormintul sotu-
suprafat6. de 6193 hect. $1 o luT sAtl Theodor Boian. Este
Curtenescul, lac, In jud. Jalo- populatie de 1054 familiI, sati $coall mixt6, condusd de I
mita, pl. Borcea, com. JegAlia. 3671 suflete. invatAtor plAtit de stat i fre-
Teritoriul comuner este de- cuentatl de i6bletT $i 14 fete ;
Curten], COM. 1'111'. In jud. luros, de natura argilos, negru moarA de apA pe piriul Dro-
pl. Crasna, in partea de V., si- orT. galben ; intinderea locurilor slenca.
tuat5.' pe o vale ce inclinA spre cultivate e de 3600 hect. Vite sunt: 94 bol $1 yací, 9
N.-V., intre comunele: Crete$ti Parte din teritoriul comunel caí$i ii rimAtorr.
la E., Vinete$ti la V., Oltene$ti acoperit Cu pddurr. Aproape de bariera ora$ulur
la S. $1 i$cani la S.-E. NumArul vitelor e de 3384: Botopni, se afld casele de varl
Este formatä din trer sate : 1420 bol si yací, 128 cal, 1414 a d-ner Natalia Boian, 6nde se
BAldne$ti, Bude$ti i Curteni. oT, 422 porcr. Locuitorit posed6. aflA grAdinT frumoase $1. ni$te
Are o populatie de 242 familir, 557 stupi cu albine. izvoare i havuzurr, unde se fac
san 985 suflete, din cae 210 Are 2 morT de apA i I bAI in timpul vera.
contribuabilT. moarI, situat6. la Raiul, care fa-
Are o $coalA; 2 bisericr de- bricl alnä de griti de buná ca- Curtisoara, com. rur., in partea
servite de 2 preotr i 4 das- Mate chiar pentru export. de N. a plA$er Ocolul, judetul
cAlr. In toatà comuna sunt 18 co- Gorj, situat6. parte pe loc ves,
Vite marr cornute sunt 895, merciant! si 57 meseria$I carT iar parte pe deal, la S. com.
caí 81, or 221 si pord 291. se ocupl cu micT mesen!, ca Cartiul i Clineni. E formatA din
clubotdria, stoleria, etc. Comuna 3 cAtune : Curti$oara, Iezureni
Curteni, sat, in com. Curteni, pl. strAbátut6. de $oseaua natio- Turcine$ti. AceastA comu-
Crasna, jud. Fälciü, situat pe na16. Boto$ani-HirlA6 in partea n5., $T-ar fi luat, se zice, nu-
valea dintre dealurile : Chiliile, de E., iar in panca de S. de mirea de la o m'a. curte dom-
C6.1ugArita i Beldimanul. $oseaua Boto$ani - Fdlticeni, $i neascA ce a fost a$ezatA ad i in
Locuitorir sunt mo$nenT sat In cea de V. de $oseaua Boto- vechime $1 din ale cArer clàdirr
rAze$T, i se ocupl cu agricul- $ani-Burdujeni. se mar vAd IncA astA-zr.
1.

tura, cultura viilor i a livezilor Budgetul comuner are la ve- Are o suprafat6. de 2153
Cu cArAu$ia. niturr 6905 leT, 47 banT $i la hect., din care r000 hect. ara-
Aicr este re$edinta comuneT. cheltueli 6956 ler. bile, 68o finete, 4 hect. vie,
Are o $coall, infiintatä in anul Sunt 7 bisericr $1. i paraclis, 293 hect. pAdure, 150 hectare
1885, frecuentatA de 33 elevr deservite de 8 preotr, I diacon izlaz $i 26 hect. vatra satulur.
o bisericA, deservitA de [ preot 9 clatAretr. Se mar inseamnA ml- PAmintul e productiv in tot
$1 2 cintAretT, flcutA la 1827 de nAstirea Agafton, Cu 124 caluO- felul de cereale, lar dealurile
ob$tea rAze$ilor. rite. Sunt 4 scoll mixte, con- sunt acoperite cu vir i diferitr
duse de 4 invAtAtorT, 2 p1A- pomr roditorT.
Curten], les, in partea de N.- UVI de stat $1 2 de judet, Locuitoril sunt parte mo$-
V. a comuner Curteni, plasa frecuentate de 107 bletT nenT, parte improprietAritT,
Crasna, jud. FAlciti, pe o su- 16 fete. NumArul copiilor ajung se ocup6. cu agricultura $1 cre$-
prafatA cam de 15 hect., in in etate de $coa1ä e de 296. terca vitelor.
mijlocul cAreia se afll o baltl. Are o populatie de 217 fa-
Curtesti, sat, in com. Curte$ti, mili!, sart 997 suflete, Sunt 180
Curtesti, com. rur., in partea de in partea de S.-V. a ora$ulur contribuabilr. LocuitoriTiPosedi
V. $i S.-V. a p16.$er Tirgul, jud. jud. Boto$ani, cu o supra- 50 plugurr, 92 care cu bor, 738
Boto$ani. Se intinde pe dealurile fatA de 885 hect. $1 cu o po- vite marT cornute, 50 car, 330

68878. Morolo Dieffonar Googrago. Poi. W. 6

www.dacoromanica.ro
CURTI§OARA 42 CURU-BA1R

oT, 71 capre, 362 rimatorl. Sunt Oltul-d.-j., cu o populatie de detul Constanta, plasa Silistra-
60 stupT ca albine. 738 locuitorr. Are o biserica, Nota, pe teritoriul com. rur.
Venitu/ com. este de 1016 fondata la anal 1883. Hazarlic, si anume pe acela al
leT, lar cheltuelile de r000 leT. In acest sat se gasesc sub catunuluT Cherim-Cuiusu, si pe
Apele ce ucla aceasta com. pamint ziduri in forma de curte acela al comuneT Cuzgun si in
sunt : Jiul, care desparte catu- Cu mal multe despartiturT si co- special pe teritoriul catunuluT
nul Turcinesti de Curtisoara titurr si atit de maff ca poate Urluia. Se desface din dealul
O Iezureni; piriul Iazul, care sa incapa in ea, zic locuitoriT, Mulcer-Acceuci, se intinde spre
da scurgere apelor lacului Hu- 4 vacariT (2600 yac!). N., avind o directiune generan,
rnele si se varsa in Jiti pe par- Tot aci e o piatra malta ca de de la S.-E. spre N.-E., brazdind
tea stinga. Trecerea peste a- 1 m. 25, cu 4 fete late ca de partea estica a plaser. Se ridica
ceste ape se face prin treT po- o. m. 25 si o. m. 35, Cu inscrip - paila la o inaltime de 184 m.
durl : 2 peste Jii1 si 1 peste Iaz. tiun e veche. Se presupune ca, Cu virful Imail-Iuc. Se intinde
In aceastä com., comunicatia acele zidurT ar fi fost curtl, de printre ;ralea Urluia si adiacenta
se face prin soseaua nationala unde si numirea satuluf de Cur- sa Cuiu-Culac. Prin inaltimea
T.-jiul-Pietrosani, prin soselele tisoara. sa domina aceste val, satele
comunale, atit in catunul Tur- Prin pamint se mal gasesc Urluia si Cherim-Cuiusu, asezate
cinesti, cit si in Curtisoara; cea multe oase de oamenT, chiar la poalele sale orientale, o. dru-
din Turcinesti o pune in lega- gramadá. murile comunale ce le uneste.
turá cu comuna Cartiul, spre Este acoperit numaT cu finete
Buliga, lar cea din Curtisoara Curti§oara, ciitun, al com. Stir- si pasunT, lar pe la poale cu
cu aineni. beid, jud. Romanati, pl. Oltul- prea putine semanaturI.
In comuna sunt 3 puturl si d.-s., situat in valea Dobretul,
II fintinT. la 20 kil. spre N. de Bals, pe Curu-Bair, deal, in jud. Con-
Sunt 4 bisericT, din care 2 un teren de o altitudine de 20 stanta, pldsile Silistra- Nota si
2 de zid si 2de lemn. Una din m. Are 300 locuitorT, formind Mangana, pe teritoriul comune-
cele de zid e fondata' la anul 8o familif. lor rurale Bairam-Dede (Silistra-
1853; sunt deservite de 2 preog, Are o biserica, cu hramul Noud) si Cara-Omer (pl. Man-
2 cintaretT si 2 paracliserl. SflntiT VoevozT fondata in 1765 galia). Se desface din dealul
si acum deservita de I preot Bairam-Dede ; se intinde spre
Curti§oara, cdtun, al comuneI si 2 cintaxetl. Azr e un sat ne- S., avind o directie generan
Curtisoara, situat la E. cat. insemnat, dar in vechime fu un de la S.-V. spre S.-E. printre
de resedintä Turcinesti, pe loe scaun domnesc. vaile Afighinea si Sarapcea sad
ses, jud. Gorj, pl. Ocolul. Calfa, brazdind partea sud-es-
Are o suprafata cam de 1 000 Curtiwara, deal, Ruga satul cu tica a plaseT Silistra-Noul si
hect., din carT 400 hect. ara- acelasr nume, pl. Oltetul-Oltul- cea nord-vestica a plasef Man-
bile, 300 hect. fineata, 91 hect. d.-s., jud. Romanati. gana. Are o inaltime de 168 m.,
izlaz, 200 hect. padure, si 9 dominind valle de mal sus, sa-
hect. vatra satului. Curte' (Dealul-), dimbufor, in tele Calla, Sarapcea si drumu-
Are o populatie de 70 fam., Ciumulesti, jud. Suceava. rile comunale ce le uneste si
Cu 300 sufl., din carl 56 con- mil Ir intretae muchea in dife-
tribuabilr. Curtel (Pirlul-), Alié, izvoreste rite directiunT. Este acoperit cu
LocuitoriT posea 20 plugurT, din Dealul-PietrarieT, com. De- intinse päsunr, /Mete si bogate
36 care ea boT, 518 vite marT leni, pl. Copla, jud. Botosani. semanaturT.
cornute, 33 cal, wo oT, 275 Curge prin partea de N.-E. a
rimatori, 21 capre, 50 stupT c 1 satulul Deleni, pe o coasta Curu-Bair, virf de deal, in jud.
albine. foarte inclinata. Se une§te cu Tulcea, pl. Babadag, com. Ali-
Are o biserica, deservita de piriul Doamnei si formeaza piriul bei-Chioi (cat. Accadin). Este
1 preot si 1 cintaret. Josenilor, care se varsa in iazul unul din piscurile cele mal marT
Gurgueta, la N.-E. de Deleni. ale dealuluT Carcaman-Bair. Este
Curti§oara, sat, face parte din situat in partea vestica a plaser
com. rur. Tes/uiul, jud. Olt, pl. Curu-Alceac-Bair, deal, in ju- g cea estica a com. Are o in-

www.dacoromanica.ro
CURU4CANA RA 43 CURUDGEA

naltime de 242 m. Este punct cea, pl. Istruld, pe teritoriul aproape numal cu cresterea vi-
trigonometric de ordinul al 3-lea, com. rur. Tocsof (1 anume telor. Locuitorli sAI sunt in mare
dominind asupra satelor Acca- pe al catunuluI sati Rimnicul- parte RominI i Bulgarl ; sunt
din si Alibei-Chiol, asezate la d.-s.). Izvorqte din Dealul-de- prea puini TurcI. Casele ave-
poalele sale. Este acoperit cu Piatra. Se indreapta. spre S., zate regulat si formind
padurT. avind o directiune de la N.-E. drepte, sunt marI, curate si
la S.-V., brazdind partea cen- frumoase ; sunt dispuse in asa
Curu-Canara, vale, in judetul trala a pläseI si nord-vestica a mod ca dan satulul o forma
Constanta, pl. Silistra,Noul. Se comuna Se varsa in piriul Rim- alungita de la N. la S. Soseaua
desface din poalele s id-estice nicul - Dere, in dreptul satuluI ju detean Ostrov-Medjidia trece
ale dealuluI Belezlichi-Sirti ; taie Rimnicul-d.-s. prin partea nordica a satuld.
hotarul judetuld Constanta spre Un drum comunal pleaca spre
Bulgaria, putin mal jos de pi- Curu-Dere, piria, in jud. Tul- S. la Ghiuvegea.
chetul No. 8; intra in judet cea, pl. IstruluY, pe teritoriul
mergind spre N., tuteo direc- com. Casimcea, anume al ca- Curu-Orman, peidure mare si
tiune generala de la S.-V. spre tunelor sale Ceaus-Chioi i All- frumoasa, ju d. Constanta, pl.
N.-E., printre dealurile Belezliki- Fach1). IzvoreSe din prelungi- Silistra-Noud, pe teritoriul com.
Sirti i Hagi-Durac-Sirti, braz- rile sudice ale dealuluI Curu- rur. Beilicul, i anume pe acela
dind partea vestica a piase si Bair ; se indreapta spre S., a- al cat. säü Curu-Orman, de la
facind hotarul 'futre comunele vind o directiune generala de care si-a luat i numele. Este
Almaliu i Ese-Chioi, se varsa la N.-V. spre S.-E. ; brazdeaza situ ata in partea centrala a pla-
in iezerul Girlita In partea sud- partea vestica a comuna' si a ser i cea de V. a com., pe pan-.
vesticl. Mahrile sale sunt pe pläeT; curge pe la poalele mo- tele dealuluI Curu-Orman, la E.
alocurea pietroase i acoperite vileI Rosculetul i, dupa un curs de balta Iort-Mac. Are 220 hect.
cu padurl. Primeste pe dreapta de 3 kil., pe cimpie intinsa, intindere si e compusa din fagT
valea Hamazli-Cealr. se aruncl in piriul Suflaxul (sati mal cu seama.
Casimcea), pe partea dreaptd,
Curu-Culac, vale, in jud. Con- la egala distanta de satele Ca- Curu-Tepe, virf de deal, In jud.
stanta, pl. Medjidia, pe terito- simcea i Ali-Fachi. Pe valea Constanta, pl. Constanta, pe te-
riul comund rurale Enige, lul merge drumul comunal Ca- ritoriul com. rur. Techir-Ghiol,
anume pe acela al catunelor simcea-Calfa, spre judetul Con- anume pe acela al catunulul
Moleiora i Arabagi. Se desface stan ta. san Agigea. Este virf al dea-
din dealul Adam - Clisi-Tarifi- luluI Agigea, situat la '/2 kil.
Bair, sub numele de valea Eni- Curu-Orman, sat, in jud. Con - de satul Agigea, care este do-
ge-Alceac. Se indreapta spre stanta, pl. Silistra-Noul, cat. minat de dinsul. Are 35 m.
N., inteo directiune generala comuneI Caranlic, situat in par- InSItime si de pe el avem o fru-
de la S.-E. spre N.-V., printre tea centrala a plaseI l cea ves- moasa priveliste asupra Mari);
dealurile Giatrai-Bair i Iusu- t'el a comuna la 6 kil. spre care nu e departe de el, asu-
Funar-Bair, brazdind partea su- V. de catunul de resedintd, Ca- pra balteT Agigea, vdeT i sa-
dica a piase i cea nordica a ranlic. Este asezat In valea Cis- tulur Agigea.
comuna Dupa un drum de ro la-Punar, fiind inchis la S.-E.
kil, se deschide in valea Ghior- de catre dealul Mezarlic-Bair, cu Curudgea sail Corugea, sat, in
durugi-Orman, pe stinga, in fata virful säú Curu - Orman - Tepe, jud. Constanta, cat. com. Calfa,
ruinelor satulul Ghiol - Ba§a. care are 142 m. inaltime, iar la situat In partea estica a plaseI
Malurile sale sunt inalte si pe V. de catre padurea Daun-Chioi- si cea sud-estica a com., la 9
alocurea acoperite ca padurr. Orinan, cu movila sa Daun- kil. spre S. de cat. de resedinta
Printeinsa merge drumul comu- Chioi, care are 141 m. Supra- Calfa. Este asezat pe valea Ma-
nal Enige-Rasova. E taiata de fata sa este de 820 hect., din- hometcea, pe malul sting al pi-
valea judeteana ce vine de la tre care 14 hect. sunt ocupate riuluI Mahometcea, fiind inchis
Ostrov prin Cuzgun la Medjidia. de vatra satuluI si de gradinI. la N.-V. de dealul Turbencea-
Populatiunea sa este de 21 fa-. Bair, cu virful sad Hasi-Taslic,
Cuz.u-Dere, piriz2, in jud. Tul- miliI, cu 95 suflete, ocupindu-se la S.-E. de dealul Dulgherul

www.dacoromanica.ro
CURUENI-DE-JOS 44 CUSTURA-

la Est de dealul Turbencea . Apa izvorului e limpede, in- spre E. de man astirea Cheia,
Este dominat de movila Tur- colora, cu un miros putin pro- si impreung formeaza piriul Tim-
bencea, care are 252 metriT si nuntat de hidrogen sulfurat ; pa, care se varsa in riul Telea-
care este la 18/4 spre S.-E. de prezinta un gust sarat si prin jenul, pe malul sting, in raionul
sat. Suprafata sa este de 2687 evaporare lasa un depozit de com. Maneciul-Ungureni, din pl.
hect. dintre care 17 hect. sunt sare. Teleajenul.
ocupate numaT de vatra satu- Pana in anul 1889, izvorul a
lui si gradini. Populatiunea sa, fost astupat si interzis publicu- Curul-Ro§u (Muntele-), mofie
compusa mal mult din Bul - luT, de si a fost cunoscuta si a statuluT, jud. Prahova, plasa
garl si din Turci, este de io5 intrebuintata apa sa. Tirgsorul, pendinte de schitul
familiT, saa 508 suflete, ocu - Chela, care, pe periodul 1885/95,
pindu-se mal ales cu agricul- Curugea, pirtiaf cu apa. mine- s'a arendat Cu 1760 le( anual.
tura si prea putin cu cresterea rala, ce izvoreste din dealul cu
vitelor. Pamintul produce po- a sa numire, jud. Neamtu, si se Curul-Ro§u (Muntele-), ftdclure
rumb, griti si meia. Casele sunt varsa in stinga pirtuluT Neamtul. a statuluT, in intindere de moo
destul de numeroase, nu toc- Se mal numeste si Piriul-Coro- hect., pendinte de com. Mane-
mal tirite, ingrijite si asezate genilor. ciul, jud. Prahova, plasa Telea-
pe l'higa drumurile comunale, jenul.
care strabat satul in dota di- Curuja, sat, jud. Dolj, pl. Dumbra-
rectiuni cu totul opuse : de la va-d.-s., com. Breasta. Are o po- Curulul (Bucele-), doua movile
N. la S., venind de la Calfa si pulatiune de 52 suflete; 29 aldturate in com. Tábaresti, cat.
apucind spre Cartal - Seleus si barbati si 23 femer. Locuesc in Galbinasul, pe mosia Cirlovoaia,
de la V. spre E., venind de la 15 case. Copiii din acest sat nu jud. Buzaa.
Mahometcea si ducind la Ca- pot urma la scoala din satul
simcea (Tulcea). Breasta, din cauza prea marei Custura, sat, jud. R.-Sarat, pl.
deparad, 12 kil. tiii carte 3 lo- Gradistea, cat. com. Gradistea-
Curueni-de-Jos, cdtun, pendinte cuitorT. d.-s. Are 30 hect. populate Cu
de com. Balärii, jud. Vlasca, 20 fatn, 127 suflete; sunt 30
pl. alnistea. Curuja, melle particulara., jud. contribuabili ; 8 persoane stia
Dolj, pl. Dumbrava-d.-s., com. carte. Satul este asezat in par-
Curueni-de-Sus, ciitun, pendinte Breasta, apartinind satenilor. tea de E. a com., pe riul Bu-
de com. BalariT, jud. Vlasca, zatil.
pl. Calnistea. Curul-Muntelui, (in Dionisie Fo-
tino : Curui-PämIntuluï), MU71- Custura, movild, in jud. Braila,
Curue§ti, sat, cu 140 suflete, jud. te, in com. Chiojdul-din-Bisca, la 2 kil. spre S. de satul Ur-
Arges, pl. Oltul; face parte din jud. Buzar'. Face parte din cate- leasca. Serva de hotar intre
com. rur. Mdcai. na Siriul. Se desface de la mun- mosiile Schiaua si Urleasca. Se
tele Fetele-Siriului si continuA mai numeste si Movila-Taiatulur.
Curugea, deal, in ramura Oglin- spre N., pana la intilnirea pi-
zilor, situat spre N. de Tirgul- riului Crasnita cu riul Buzaul. Custura, movild, in jud. Braila,
Neamtului, in jud. Neamtu, pl. Proprietate a mosnenilor din care acum 30 de anT era pe
Mijlocul-d.-s. Se leaga cu dea- Star-Chiojdul (Prahova). Fonci- tarmul drept al riului Buzaul,
lurile ce vin din com. Vinatori era irisa se plateste in com. ca la 2'hi kil. spre N. de sa-
si marg-inea jud. Suceava. Nehoiasul. Inaltimea sa e de tul Sutesti. AzT irisa e dis-
1480 metri. Are o sana si in- trusa de riul Buzaul. Servea de
Curugea, izvor cu ape minerale, tinse paduri de brad; in poalele hotar intre mosia Custurea din
in grupa izvoarelor din catunul de N. e pichetul militar Crasna. R.-Sarat si Sutesti. In locul
Oglinzi, jud. Neamtu, pl. de Sus- ei a ramas un mo§oroin pe tAr-
Mijlocul, com. Raucesti. Este si- Curul-Rou,pirizi, jud. Prahova, mul sting al riului Buzan.
tuat in apropiere de Tg.-Neamtu, izvoreste de sub poalele trun-
pe dealul cu acelasT nume, la locul telui Zagunul ; se uneste cu Va- Custura, vez! Dealul-Mare, plasa
numit Curugea in lata S'atina lea-Neagra si cu izvorul Timpa, Stavaicul, j id. Iasi.

www.dacoromanica.ro
CUSTURA 45 CUZA-VODÀ

Custura, urtne de subterane, se continua impreuna cu lungul tul satuluT Urluia, de unde ia
com. Val-satura, judetul Putna, ses ce se intinde spre S. de pe cel de Nastradin - Culac ;
probabil din timpul navalirilor muntele Pietricica, iar in partea este Mata de un drum comunal
barbare. despre V., se inalta In terase, ce duce de la Cara-A mat la
formind piscurile despre S. a Urluia.
Cusnita, partea de S. a bialet, ramurer muntele Cernegura.
Potelul, in dreptul pichetelor Are o populatiune de 190 Cuverca, trup de sat, din com.
Broasca i Mircioaica, i In drep- familiT, saa 829 suflete, dintre Timisesti, plasa de Sus-Mijlocul,
tul com. Potelul, din pl. Balta- carT : 463 barbatI si 426 femeT ; jud. Neamtu.
Oltul-d.-j., judetul Romanati. 435 necasatoritT, 323 casatoritT,
71 vaduvT ; stia carte 44 per- Cuza, t'a.c.., Iii jud. Vasluiu, satul
Custureni (Calniul ), sat, In soane, nu stiti 785. Tatomiresti, comuna Draguseni,
jud. Ilfov; face parte din com. In acest sat se afla: 3 bi- pl. Funduri. Are o intindere de
rur. Frumusani-Custureni, plasa sericT, deserv1te de 2 preofT 2 hect.
Negoesti. 2 eclesiarhI ; o scoall ; o moará
Se intinde pe o suprafata. de de apa ; resedinta autoritatilor Cuza-Vodä, com. rur., in jud.
930 hect, cu o populatie de comunale. Roman, pl. Siretul-d.-s., spre
455 locuitorT. Numärul contribuabililor: 200. N. de orasul Roman, pe malul
D-1 Al. Lens are 650 hect., Numarul vitelor: 1500 capete. sting al riuluT Siret. Este la o
din carT cultiva' 522 (loo sterpe departare de 30 kil. 500 m.
25 izlaz, 3 vie). LocuitoriT cul- Cutarideanca, pitdure, in jud. de orasul Roman si la 21 kil.
tivä tot terenul. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, com. 500 m. de resedinta piase. E
Are i helestea si o masillä Perieti. Formeaza cu padurea formata din satele Cuza-Voda
de treerat cu abur!. Perieteanca un trup de 525 hect. si Cogalniceanul, cu resedinta
Comerciul se face de 4 cir- cu urmatoarele esente: stejar, comuna h satul Cuza-Vodd.
ciumarT. ulm, salcie, plop, anin si juga- Are o populatiune de 193 fa-
Numarul vitelor marT e de stru. mili!; sunt 184 contribuabilT
305 si al celor miel de 574. In total 790 locuitorT. Stia carte
Cutigna, pîrl, izvoreste din pa- 38 persoane. Locuesc In 210
Cutinetul-Mare, lac, In judetul durea Poiana-cu-Cetatea, de pe case. Sunt : 1006 vite mar! cornu-
Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul dealul Bordea, din jud. Iasi, tre- te. Are o scoalä primara mixta,
comuneI urbane Mahmudia, si- ce prin comunele : Tacuta, unde care in anul 1886-87 a fost
tuat in parte nordica a piase! primeste piraTele: Fundul-Tacu- frecuentata de 18 elevT, din 32
si a comuneT, format de lacul teT si Larga; Mircesti, unde prime. inscrisT. Tine de circumscriptia
Gorgova, cu care comunicä prin ste Piriul-Rece; Dobra.vätul unde fiscald Helestieni. Venitul anual
lacul Cutinetul-Mic. Are forma primeste plraiele Dobrov5.tul si este de 2963,70 leT si cheltue-
unuT triunghiti, cu o intindere Codaesti i Vidroaia, apol se lile de 2708 Id.
de 45 hect. Contine peste. varsa. In plriul Vasluetul, in drep- Este legata cu orasul Roman
tul dealulur Burghele lîngä o- prin osea.
Cutinetul-Mic, afluent al Cu- seaua nationala, jud.
tinetuluT-Mare, cucare comunica., Cuza-Vodä, sat, in jud. Covur-
si a carel' apa i-o devarsa In Cuuiu-Culac, vale, In judetul luT, com Slobozia-Conachi, pl.
intinsul lac Gorgova. Are 30 Constanta, pl. Silistra-Noua, pe Siretul. Este format din in-
hect. E inconjurat cu stuf. teritoriul comuneT urbane Cuz- surater improprietaritl pe mosia
gun, i anume pe acela al ca.- StatuluT, in 1879 (delimitarea
Cutul, sat, in com. Vinätori Dum- tunuluI saa Cherim-Cuius. Se definitiva terminata in 1885);
brava-Rosie, pl. Piatra-Muntele, mal numeste i Nastradin-Cu- numele Il poarta de la primul
jud. Neamtu. E situat pe valea lac. Sub acest nume brazdea- Domnitor al RominieT - Unite,
ce se intinde de a dreapta riu- zä partea estica a piase si a- Alexandru I. Cuza, cel ce a
luT Bistrita. ceea a comuneT. Incepe la poa- improprietdrit pe taran! la 1864.
Terenurile sale se ridica in lele movileT Imail-Iuc i pa- Are o populatiune de 113
partea despre E, in platoul ce streazä acest nume pana in drep- familiT, saa 637 suflete, carT lo-

www.dacoromanica.ro
CUZA-VGDA 46 CUZGUN

cuesc In i r6 case. Este foarte Este asezata in partea vesticä luia, ce i se da de la satul Ur-
aproape (vr'o 50-60 metri) de a judetuluT i in cea esticà a luia i pana in soseaua jude-
Slobozia-Conachi si, ca toate sa- plaseT, spre E. de oraselul Os- teana de mal sus); paraseste so-
tele de curind infiintate, este trov, resedinta ocoluluT. Comu- seaua si se indreaptá spre S.-E.,
facut dupa un plan sistematic nele invecinate cu clima sunt : urcind valea Baldarnac - Ceair
si frumos. Caranlic, la 4 kil. spre S.-V.; (sad Urluia), pana in dreptul sa-
Beilicul, la 6 kil. spre N.-V. tulur Urluia, pe care-1 lasa la stin-
Cuza-Vocia, sat, in jud. Roman, (cAtunele sale : Demircea la 3 ga si se dirige spre E.; taie valea
pl. Siretul-d.-s., com. Cuza-Voda, kilom. N. si Bac-Cuius la 4 Uzum-Culac si se urca pe mu-
spre Nord de orasul Roman si kil. N.-E.) ; Aliman, la 9 kil. chea dealuluT Adam-Clissi-Bair,
la o departare de 301/2 kil, de spre N.-E.; Mirleanul, la ro kil. nu departe de ruinele monumen-
e/ si de 21 kil. de resedinta spre N.; Enisenlia, la 12 kil. tuld Adam-Clissi (200 m. spre
piase. Este asezat pe malul spre S.-E. (catunele : Ciucur- S.-V. de el) ; de aci, hotarul se
sting al riuld Siretul, pe o mica Chioi, la 3 kilom. spre S.-V., indreapta spre. S., mal india
ridicatura. Este resedinta com. Bazargian, la 4 kil. spre S., Che- in directiune sudica, pe muchea
Cuza-Voda. Are 114 capr de rim-Cuius la 8 kil. spre S.-E.); dealulul de mal sus si apol spre
familie, sad 469 suflete, din carT Rasova, la 27 kil. spre N.-E., S.-V., coborind dealul, taind
124 contrib., mil locuesc in 124 in linie dreapta. valea Urluia, si, pansind hota-
case. tii carte 26 persoane. Hotarul amanuntit al acesteT rul plaseT, se urca pe dealul
Sunt 791 capete de vite marr. comune este urmatorul : Plecind Curu-Alceac-Bair, in dreptul sa-
Are o §coalA primarà mixta, de la poalele vestice ale virfuluT tuluT Urluia ; din acest loc, ho-
care in anul 1886-87 a fost Caraula de Ruga Valea-Beilicul, tarul se indreaptd mar intlid
frecuentan. de 18 elevT, din 32 pe muchea dealuluT Cuzgun, hota- spre N.-V., coborind dealul de
inscrisf. Acest sat este infiintat rul se indreapta spre N.-E., cobo- mar sus, in valea Cuuiu-Culac
in anul 1878, pi-in clarea de pa- find dealul Cuzgun in valea Voi- (un alt nume al ;raer Nastra-
mint la non' insuratef, linga des- nea-Mare, apof spre S.-E. talud din-Culac), apoT spre S.-V., pe
fiintatul sat Scheuleti. Este legat valea Demircea si trecind pe la la marginea padureT Ciatal-Or-
Cu orasul Roman prin osea. o egala departare de satul De- man, pana da in valea Diu-
mircea si oraselul Cuzgun, apor diuluc-Cucuciuc-Alcea, la poa-
Cuzaldul, sat, pe mosia Cu ace- spre N.-E., urcind pe rnuchea lele moviler Buluiciu ; din acest
lasì nume, com. Horodistea, pl. dealuluT de mal sus, intilnind so- loc hotarul se dirige spre V.,
Prutul-d.-j., jud. Dorohoid. Are seaua judeteang. Ostrov-Cuzgun- pastrind fusa mere! directiunea
79 capf de familie, salí 332 su- Medjidia, pe care o urmeaza in N.-V.; urmeaza in continua a-
flete. E situat pe costisea dea- directiune estica pana la virful ceastá vale prin padurT, apor
luluT despre Prut. Aceastä mosie Cuzgun; de aci o paraseste, in- valea Migeletul (prelungirea ce-
din vechime era a parte, acum tilnindu-se cu hotarul despArti- leT precedente), pana da in valea
e lipita la mosia Horodistea. tor l'are plài1e Silistra-Nouà si Derinea-Ceair (un alt nume al
Are o biserica, cu hramu/ Sf. Medjidia; merge impreund ca vad Beilicul, ce 1 pastfeaza de
Mihail si Gavril, deservita de acest botar tot in directie es- la satul Bazargian pana in drep-
preot, 2 cintaretT i i 'Alamar; tia, mal intlid spre S.-E.-E., co- tul satuluf Carardic), la z kil.
este mica i vechie, facuta din borind dealul Echi - Iduc - Al- spre S.-V. de orasul Cuzgun ;
birne, la 1783, de fostu/ proprie- ceac, pe care era urcat, i virful urmeaza intru cit-va (11/2 kil.)
tar Cuza. Cuzgun, tale valea Cara-Cialic- aceasta vale, o pardsete, taie
Calitatea pamintulur in parte Culac, trece padurea Ciatal-Or- qoseaua judeteana Ostrov-Cuz-
este bund. SateniT improprieta- man iajunge in valea Cara- gun, urca dealul Cuzgun, Ruga.
ritI ad 266 hect., 29 arir pamtnt. Aci-Alcea, de ad o ia spre N.- virful Carau/a, de unde am ple-
Drum principal este acel ce E. coborind aceasta vale pana cat. Forma luT e lunguiata, se-
duce la calea judeteana Rada- da iar de soseaua judeteana Os- manind Cu un dreptunghid alun-
uti-Darabani. trov-Cuzgun-Medjidia; o urmeaza git ; lungimea luT e de 40 kil.,
putin (t kil.) in directie esticá iar intinderea totala e de 5320
Cuzgun, com. urb., judetul Con- pana da in valea Baldarnac- pogoane, sad 2548 hect., salí
stanta, pl. Silistra-Noua. Ceair (un alt nume al vad Ur- 25'M kil. p.

www.dacoromanica.ro
CUZGUN 4'7 CUZGUN

Se margineste la N. Cu co- partea sud-vestica si adiacenta vatra orasuluT Cuzgun si a ce-


muna rurala Beilicul (si anume sa Diudiuliuc - Cucuciuc- Alcea, lor dota sate Urluia si Cara-
Cu cat. Demircea si Bac-Cuius) prelungita pana in valea Dei-inca Amat, si 2525 hect. teten pro-
de care se desparte prin dealul Cu numele de valea Migeletul, ductiv ; din acestea 200 hect.
Cuzgun si padurea Bac-Cuius in partea de S.; ea se uneste sunt ale statuluT si proprietari-
si cu comuna Enige (si anume cu valea Ceair-Orman, ce trece lor, lar 2325 hect. ale locuito-
catunul Polucci), de care se prin satul Cara-Amat si orasul rilor.
separa prin valea Cara - Aci- Cuzgun, si, unitä cu valea Iort- Populatiunea este amestecata.
Alcea, si soseaua judeteana Os- Culac, brazdeaza mijlocul co- In anul 1896 ea numara 170
trov-Cuzgun-Medjidia ; la E., tot muneT ; acestea sunt singurele familif, Cu 965 suflete; din a-
cu com. Enige (si anume cu val carT mal_contin oare-care apa; cestea avem: barbatT 503, femer
catuneIe: Iusa-Funar, Talasman valle Voinea-Mare si adiacenta 462; necasätoritr 395, casatoritT
si Adam-Clissi), de care se des sa, Demircea, la N.; valea Bal- 540, 30 vaduvf ; stiii carte 50 per-
parte prin valea Baldirmac- dirnac-Ceair (san Urluia), ce tre- soane, nu stili 915; 955 Ro-
Ceair si dealul Adam - Clissi- ce pi-in satul Urluia, cu adia- minT, io strainT ; ortodoxi 890,
Bair ; la S., cu comuna rurala. centele sale : Cara-Cialic-Culac, maho m etanT 75; agricultor! 123,
Hazarlic, separindu-se printr'o Nastradin-Culac, Cara -Ad i - Al- com ercianti 8; improprietari ti
linie conventionala, si cu com. cea pe stinga si Uzum-Culac 139, neimproprietaritl 31.
Enisenlia, despartindu - se prin pe dreapta, brazdeaza partea Are 131 contribuabilf.
valle Diudiuliuc-Cucuciuc-Alcea, nord-estica si estica a comunel; LocuitoriT posea.: 113 plu-
Migeletul si Derinea-Ceair, (saii unele din ele, de si ali malurile gurT cu boT, 191 care si carute,
Beilicul) ; la V. se marg-ineste acoperite cu padurf, nu contin 76 grape de fier si 2 masinT de
cu com. rur. Caranlic, de care apl. vinturat.
se separa prin dealul Cuzgun. Comun. a se compune dintr'un In comuna sunt 7300 capete
Solul este destul de aciden- oras si. doul sate. Orasul Cuz- de vite, din carT : 322 ca!, 1154
tat, mar cu deosebire in par- gun, resedinta comuneT, este boT, 47 bivolf, 5138 ol', 52 ca-
tea vestica. Dealurile maT insem- asezat in partea vestica, pe am- pre si 139 porcT.
nate, carT brazdeaza teritoriul bele malur! ale N'ad Ciair-Or- Este 1 moard cu .aburl si 8
comuneT, sunt : Cuzgun (173 m.), man, la poalele estice ale dea- de vint.
la V., dominind orasul Cuzgun, luluT Cuzgun si. cele vestice ale In comuna. sunt 8 comerci-
acoperit cu tufarisurT si livezl ; dealuluT Cara-Amat. Casele de antl : 2 hangiT si 6 circiu-
Bac-Cuius (112 m.) si Echi- stil turcesc sunt asezate pe 7 mati.
Iuiuc-Alceac (18 t m.), cu vil-- ulitl, ce se intretaie perpendi- Budgetul comuna la veniturI
fui Cuzgun (182 m.), la N., do- cular; orasul este inconjurat de este de 19357 leT si la cheltu-
minind orasul Cuzgun si satul un sant, ruinele unta vechiti elT de 4617 le!.
Cara-Amat, acoperit Cu paclurT val roman. Cara-Amat, sat ma- CM de comunicatie sunt dota:
livezT si pasunT ; Adam-Clissi- ricel, irisa cu casele asezate in- calea judeteana Ostrov-Medji-
Bair (138 m.), la E., acoperit tr'un mod neregulat, se afla in dia, ce trece prin orasel; cea
cu semanaturl si fin* ; Curu- partea estica a comunei, la 4 judeteana ce duce la Mangalia,
Alceac-Bair (92 m.), la S.-E., a- kil. spre S.-E. de resedind, pe si drumurl comunale ce unesc
coperit ea finete, domina satul ambele malurl ale vaeT Ceair- catunele intre ele si cu satele
Urluia; Cara-Amat (183 m.), a- Orman, la poalele estice ale invecinate.
coperit cu paclurl, dominind dealuluT Cara-Amat. Urluia, sat Este o biserica, intretinuta de
orasul Cuzgun si satul Cara- mic, sarac, este asezat in par- locuitorT, cu hramul SI. Gheor-
Amat. Movile sunt pase, cea mal tea estica a comuner pe am- ghe, deservid de I preot si 1
mare parte naturale si acope- bele malurT ale %del Urluia, la paracliser ; o scoall rurall mixta,
rite cu verdeata ; printre ele 7 kil. spre E. de resedinta, si conclusa de un invatator si fre-
insemnam Caraula (181 m.) la la poalele estice ale dealuluT cuentad de 158 elevT inscrisT
N.-V., dominind orasul Cuzgun, Curu-Alcea-Bair. (din carT 80 bletf si 70 fete);
satul Demircea si valea Beilicul. Suprafata comuneT este de mal este si o scoall straina.
Cele mal' insemnate val sunt: 2548 hect., din carT 23 hect. Comuna s'a fondat prin se-
Derinea-Ceair (sal Beilicul), in neproductive sunt ocupate de colul trecut; a servit ca baza

www.dacoromanica.ro
CUZOAIA 98 CUM-MARE

de operatiunT in rdzboiul de la jud. Tecucid intre satele Nico- E. la N.-V., brdzdind partea
1821, izare Rug g TurcI. rWi g Fintinelele. centrald a pl4eT i cea sudicl a
comuner. Are 134 m., dominind
Cuzoaia, vil, in com. Nicoregi, Cuzul-Mare, a'eal, in jud. Tul- asupra satuluf Ba.5-Chioi, phi-
intre satele Nicorqti i Piscul- cea, pl. Babadag, com. Ba- iauluT Taita i drumuluT ju-
Corbuluf, jud. Tecucid. Chioi. Se desface din dealul Pie- detean Babadag-Mdcin. E aco-
trosul, se intinde spre V., cu pen it cu finete.
Cuzoaia, vii, in com. Nicoregi, o directiune generald de la S.-

www.dacoromanica.ro
Dabäll (Movila-luI-), movild, detuluT. Este inconjuratA jur-im- e un fel de platal, peste care
aflAtoare pe trupul moieI Ceo- prejur cu pAdure e un drum spre muntele Halluca,
rici, com. Cudalbi, jud. Covur- improprietárit in 1864 din jud. Suceava. E acoperit cu
luiti, pl. Zimbrul, spre E. de sa- 167 locuitorT, carI aú luat 381 cringurI i finaturr.
tul Cudalbi. hect. S'ati mal improprietArit in
1882, 25 insurAteT, carl ati luat Dadi§a, pîrîz, jud. Suceava. Iz-
Dacilor san Tätarilor (M'A- 13o hect. vorqte de sub muntele cu a-
gura-), rndgurd, jud. Dolj, pl. In 1886 ati fost ad i 268 fa- cest nume ; udg comunele Bo-
Amaradia, com. Goqti, pe lingg miliI sau 1320 suflete. roaia i DrAggne§ti, pe o lun-
carI sunt bucAtI niarI de al-l- Budgetul comunal in 1888 a gime de peste 5 kil. si se varsg
ink:1A. fost de 2125 lei, 30 banI, la in Ulia.
venituri i de 2675 leI, 22 banT,
Dactul, ciitun, in jud. Arges, pl. la cheltuell contrib. in acela an Dadiqa, valea piriului cu acest
Cotmeana, pe 1.1111 Teleorman ; aú fost 299. nume, jud. Suceava.
face parte din com. rur. Te- S'a arat in 1886 suprafata
de 775 hect. Sunt 9 hect. vie. Dadului (Movila-), movild, la
Vite sunt: 710 bol qi vacT, S. de com. Vädastrul, din jud.
Dadalica, &tia!, pe teritoriul 35 bivolI, 189 cal, 2356 or, Romanati ; face parte dintr'un
com. Berbenceni, jud. Baca, capre, 144 rimAtorT i 3 asinT. grup de mAgure care se insirl
pl. Siretul-d.-s. Izvore$te din lo- Aci este o bisericA cu hra- intr'un lant paralel cu cursul
cul cu acelag nume i se varsg mul «Cuvioasa Paraschiva», zi- Durar&
in ptriul Odobul. din. la 1882 i deservitg de
preot i 2 cintAretl. Dadulul (Valea-), vale, in ra-
Dadalica, loe cu izvoare, pe te- Are o coa1ä mixtg, cu 3 clase, ionul com. Jupine0i, jud. Mus-
ritoriul com. Berbenceni, jud. condusg de o invAtAtoare, §1 la cel, pl. Riul-Doamner. Se varsA
Bacgil, pl. Siretul-d.-s. care, in anul 1888, aü urmat 40 in riul Doamna, pe malul drept,
bgetI i 8 fete; cincr circiumI. aproape de com. Dirmorie0.
Dadilor (Piscul-), pise, judetul Este departe de statia dru-
Muscel, plaiul Nuc§oara, com. muld de fer Comana de lo Dadurile, lac, in jud. Ialomita,
Slgnicul. de oseaua Giurgiti-Bucu- pl. Ialomita-Balta, com. Bordu-
re§ti, la Crucea de piatrA, de 4 §eni, situat in insula Balta.
Dadilov, com. rur., jud. Vlwa, kil., de Giurgia de 29 kil., lar
pl. Cilni$teT, situatä pe proprie- de Ghimpati, resedinta plAseI, Daglta, com. rur., in jud. Roman,
tatea statuld Comana, pe coasta de 23 kil. pl. Siretul-d.-s., spre E. de o-
dreaptA a apeI Cilni§tea, 'filtre rapl Roman i la o depArtare
CAluggreni i Comana la E. ju- Dadi§a, munte, a cal-tila culme de 24 kil. de el si de 14 de
68878. N'arete Die/tomar Geogratte. 7

www.dacoromanica.ro
DAGITA 50 DAIA

resedinta plAseT, in extremitatea satul Tasna (jud. Vasluiti). Este ritT dupd legea rurall din 1864.
judetuluT despre jud. Vasluia. acoperit Cu finete si supus a- Are o populatie de 20 familif,
Este asezatd pe un teritoria dese-orT inundatiunilor. Sc maT saa 6o suflete, din cad 18 con-
deluros. E formatd din satele numeste si Lunca-Dagltel. tribuabilT.
BAlu$esti-MicT, Boatca, Ciurea, Locuitorir posedl: 2 plugurT,
Crucea-Rosie, Dagita, Holm, Daia, sat, plasa Dumbrava-d.-s., 5 care cu bol, 35 vite marT cor-
MlnAstirea, Piscul Rusului i Vo- com. Prede$ti, jud. Dolj. Are nute, 3 cal, 13 cl, 5 capre si
vrie$ti, ca resedinta com. In 182 suflete, 98 bArbatT si 84 fe- 10 eimAtorT.
satul Dagita. Are 437 fam., cu meT, carT locuesc In 48 case. Comunicatia in acest cdtun
2216 locuitorT din carT 59 stia Copiir din sat urmeazd la scoala se face printeun drum de care.
carte. Locuesc in 555 case. Po- mixta din satul Prede$ti ce este Intr'acest d'Aun sunt 4 fin-
pulatia este romind afard de ro la o depdrtare de 458 rn. In tia
fam. de evreT. anul 1893-1894 ad frecuentat
Vite marT cornute sunt 1618. scoala !O bdetT, din 28 in vIrstd Daia, atan, pendinte de com.
Are 5 biserieT toate de lemn. de scoald. In sat este o bise- Daitia, pl. Margi n ea, j ud. Vlasca.
Venitul anual al com, este ricd construitá din birne. E situat pe coasta vdTeT Dala,
de leT 8004,55, ia,r cheltuelile pe proprietatea FrAtesti.
de leT 5332. Daia, aten, al com. Costesti, pl. Locu torT I in pro prietdri tr In
JiuluT, jud. Gorj, in partea des- 1864 aa fost 99, carT au hat
Dagita, sat, In judetul Roman, pre N.-V. a com. si la 2 kil. depAr- 267 hect.
plasa Siretul- de -Sus, comuna tare de dinsa. E situat In valea Are o bisericd, deservitd de
spre E. $i la 24 kil. Daia. Are o suprafatd de 400 preot si 2 cintAretT ; 70 hect.
de ora$ul Roman $i la o de- hect., din carl 150 hect. pAdure, 25 ariT vie cu embatic, al edruT
pArtare de 14 kil. de re$edinta 210 hect. loc de culturd, fineatd. vin se consumA la Giurgiu.
plaseT. Este asezat pe coasta $i izlaz, 20 hect. vil si 20 hect. E departe de statia BAneasa,
de E. a dealulut InAricT $i este prunT, toate ale locuitorilor mos- a linieT ferate Giurgitl-Bucure$ti,
unul din satele cele maT de E. nenT. de 5 kil., de Giurgiu de 19 kil.
a judetuluT. Este re$edinta com. Are o populatie de 70 familiT, si de Bucuresti de 52 kil. Are
Daglta. Are 72 capT de fam., salí 320 suflete, din cari 60 con in apropicre soseaua nationald
387 locultorT, din carT 15 stiu tribuabili, ocupindu-se pe BETA Giurgitl-Bucuresti.
carte; 96 case. Populatia este munca cimpuluT, Cu rotária In cdtun sunt 2 circiumr.
rominá afard. de 2 fam. de evreT. dogdria. In aIstoria MoldoveT si a Va-
Vite marr cornute sunt 302. LocuitoriT posea : 10 plugurT, lahier» tipAritd la Iasi la 1777,
In sat e o moard Cu aburl. Co- 18 care cu bolsi I cdrutä cu cal. eisim cd.: «Calé a perdu son
municatiunea cu ora$ul se face a- Vite sunt: 63 vite marT cor- nom ; on ne peut le distinguer
nevoe din lipsa de sosele. nute, 9 caT, 70 cl, 104 capre que par la ville Tala (Dala) ou
Se numea mai inainte i Blu- 18 rimatorT. par le château Talche, qui sont
duresti. Comunicarla se face prin so- placés tous deux entre Facke
seaua comunald ce-1 leagd la et Giurevo sur le Danube, dans
Dagitei (Lunca-). VezT DagiteT N. cu com. Piscurile, lar la S. le même espace où Calé exis-
(Sesul-). cu comuna sa, Costesti. tait du temps des Romainso.
La 1418, Mahomet I, fiul luT
Dagitel. (§esul-), 'es, ce se in- Dala, cdtun, al com. Frumusei, Baiazet, dupd ce a invadat in
tinde de la N. spre S. prin pl. Gilortul, jud. Gorj. E situat Asia, trecu apoT in Rominia,
marginea de E. a jud. Roman, pe Dealul-Negrenilor, in partea lud. Severinul i Calé despre
prin com. Dagita i BAcesti despre V. a cdt. Frumusei. care am vorbit, fortifica Giur-
se confundd cu sesul Birladu- Are o suprafatA de 8o hect., giul $i puse o garnisond nume-
luT la tirgu$orul BAcesti. Acest din carl: 40 hect. pAdure, 22 roasd ca sá impedice trecerea
$es este mArginit la V. de dea- hect. arabile, 12 hect. finete, 2 DundriT. Mateia-Basarab, cind
lul IndricT, pe coasta cdruia se hect. vie si 4 hect. livezT de a organizat cApitAniele in tard,
afld satul Dagita, si la E. de prunr. avezase in Vlasca doud cApitl-
dealul Filfata, pe care se afld Locuitorif sunt improprietd- nii, una la Dala si alta la Odi-

www.dacoromanica.ro
DATA DALA-CHESEN-BALCULAC

voie. Aceite capitaniT sT-a avut poalele sale de S.-V. izvoreste curesti. Comuna este departe
resedinta in satul Dala, pana valea Megina. Are o inaltime de de Giurgia de 22 kil., de Bu-
la desfiintarea capitaniilor de 283 m. si e punct trigonometric curesti de 50 kil., de statiile
catre fanariotT. de observatiune de rangul al Fratesti i Baneasa, ale linieT fe-
In Valea-MiuluT este o tintina. 3-lea. Este acoperit parte cu rate Giurgia-Bucuresti, de cite
Legenda zice ca aceasta fintina paclurT, parte cu finete i pa- 8 kil., iar de Stanesti, rese-
a fost faena de Miul Haiducul, sunT. Prin inaltimea sa domina dinta plaseT, de 16 kil.
de la care isT pastreaza valea asupra vaIeT Megina i asupra In aceasta comuna sunt balt1
numirea de Valea-MiuluT. drumuluT comunal Cerna-Greci. formate de Dunare, begate in
Acest sat, pe la 1530, se che- pestl si care, cind vin apele
rna Sarmanesti. Daitia, com. rur., compasa din DunareT marT, se intind sub
La 1693, Constantin-Vocla catunele Daia i Daitia, plasa viT pana in marginea linieT fe-
era la Giurgia in intimpinarea Marginea, jud. Vlasca, ambele rate Giurgia-Bucuresti.
luT Mustafa-Pasa, care adästa situate pe malurile DunareT, pe Pe dealurile acestel comune,
venirea HanuluT TatAresc ; i-a proprietatea statuluT Daia-Dai- cu ocazia sapaturilor construi-
esit inainte la Dala la ii 'unid, tia, pendinte odinioara de ma- ret liniel ferate, s'a gasit sche-
acel an. nastirile Cascioarele i Cotro- lete de animale antideluviane,
Sub Mircea Basarab s'a in- ceni. AzT constitue ambele o din care o parte se afla depuse
fiintat ad una din cele 18 ca- singurà proprietate, arendata a- la Gimnaziul din Giurgiu, si o alta
pitanii, in care se impartise Tara- nual pe pretul de 43000 ler. parte sunt in posesia d-lut in-
Romineasca. La 1864, s'a(' improprietarit cri n er I. Cantacu zi n o.
La 1773, ne spun fratit Tu- toz locuitorT fostl clacasT, ca- Se afla aci : o moara de foc
nusli, la Dala ar fi fost me- rora li s'a dat 306 hect. La cu 2 pietre ; 5 circiumT ; un
toc de calugarT ; se pare ca lo- 1882 s'a(' improprietarit 5o in- han mare.
cul unde era situat acest metoc surater, carT ati luat 282 hect. In aceasta comuna, la 1854,
este in o vale la Viea-lut-Go- In total sunt 152 locuitorl clä- In timpul razboiuluT dintre Rust
goase. casi care ati luat 588 hect. TurcI, a fost o Inclerare in-
Pe teritoriul comuneT este un tre ante-gardele turcestT 11 ca-
Dala, a'eal, in marginea de S. a petic de padure de stejar de zaciT rusT.
com. Giurgioana, pl. Zeletinul, 250 hect., care depinde de oco- La 1878, pe vremea razboiuluT
jud. Tecuciti. lul silvic Giurgia. Romino-Ruso-Turc, o brigada
In 1887 se aflati aci 206 con- de cazad a corpului de armata
Daia, mofie particulara, pl. Dum- tribuabill din 1040 suflete. Skobeleff, s'a adapostit in a-
brava-d.-s., com. Predesti, jud. Budgetul comunet in 1887 ceasta comuna.
Dolj. era de 2524 leT la venituri si
de 3089 let la cheltuelf. Daitia, cdtun, pendinte de com.
Dala, vale, pl. Jiul, jud. Gorj, pe Sunt 2 bisericT, una in Dala, Daitia, plasa Marginea, judetul
care e situatä com. Costesti-Daia alta in Daitia ; depind de pa- Vlasca, situat pe coastele i va-
catunele sale Costesti i Daia. rohia Dala; ele sunt deservite lle DaitieT, pe soseaua Giurgia-
Aceasta vale vine despre N. de 2 preotT si 4 cintAretT. Bucuresti.
si merge spre S. Departarea intre aceste 2 ca- Apartinea, inainte de secula-
Este formata din culmea dea- tune este de 21/2 kil. rizare, manastireT Cotroceni ;
lulut Aninoasa si din culmea Este o scoalä mixta, cu 2 azT mosia este a statulut si se
dealulut Greci. clase, conclusa de o invatatoare. arendeaza impreuna cu Dala.
In comuna, In x888, se aflaa Are o biserica, deservita de
Daiaman-Bair, virf de deal in Dala 50 caT si in Daitia 70; preot si 2 cintaretT; depinde
deal, pl. Macin, jud. Tulcea, pe 450 bol in Dala si 385 in Dai- de parohia Daia.
teritoriul com. rur. Cerna. E si- tia ; 30 bivoll in Dala i 50 in Sunt 2 circiumT.
tuat in partea esticä a plaser Daitia; 58o oT in Dala i 786 ViT sunt in suprafata de 70
si in cea nord-vestica a comu- In Daitia; 592 rimatorr. hectare.
neT. Losa spre V. dealul Megina, Prin aceasta comuna trece
la S. dealul Raman-Bair. Din soseaua nationall Giurgia-Bu- Dala-Chesen-Baqi-Culac, vale,

www.dacoromanica.ro
DALAWA-CULA 52 DAMIAN

In jud. Constanta, pl. Hirsova, stincoasl. Are o inaltime de Damian, >com. rur, jud. Dolj,
com. Topologul. Se desface din 217 m. si e punct trigonometric pl. Jiul-d.-j. cu resedinta la CA-
ramurile occidentale ale dealu- de observatie de ordinul al 3- ciulatesti. Situad. pe sesul Da-
luf Periclic, indreptindu-se spre lea, domirand asupra satuluf miau si pe costisa DealuluT-Pi-
V., i marginita la S. de dealul Ciamurli-d.-s. Este acoperit cu riuluï, la 49 kil. de Craiova.
Cara-Misa-Tepe. Se deschide in pAsunI i finete. Se invecineste la N. cu com.
;ralea Topolog-Derea, in dreptul CaclulAtesti, la E. si S. cu mo-
satuluf Topologul-Romin, dupa Dalmaciu/, ftddure, pe teritoriul sia Coroanef, Sadova, si la V.
un curs de aproape 4 kil. comuneI Cimpurile, pl. abra- cu com. Sadova. Limita Huid' de
uti, jud. Putna. Intinderea ef, N. incepe de la aria proprie-
Dala§ma-Cula, vale, in judetul impreunA cu padurea LArguta, tatel spre N., in linie dreaptd,
Constanta, pl. Hirsova, comuna este de 80o de falcf. E pro- pdnA la Finttna-luT.Banca ; de
Ghizdaresti. la nastere din vir- prietatea rAzesilor din comuna ad apueA spre V., pe o distantA
ful Tref-Movile, indreptindu-se Cimpurile. ca de '/2 hect., apoI merge in li-
spre S. si mergind paralel cu nie dreaptA pana in santul com.
Dundrea. La satul Damachi, tirgufor, in partea de unde se hotareste- cu Sadova.
unde se uneste cu valea Tichi- N. a com. Hermeziul, jud. Iasi, Li ia de V. incepe dintre mo
lesti, care vine de la S., da pl. Turia, situat pe platoul a rile Racoviceanca si GirnAreasa,
nastere vAer Cechirgea, care la caruia culme formeaz5. valea merge in linie frinta printre Sa-
directia spre V. si se deschide Prutuluf; se compune din cite- dova §i Damian, prin punctele
in Dunare, in dreptul ostrovu- va dughene, In carf locuesc un Lubeniteste (miel movild), Dru-
luT Atirnati. mic numAr de Evref, numaratf mul-CraioveT, Fintina-Banca
in populatia satuluf ZAboloteni- ese in punctul Santul. Limita
Dalban, poiand, din p5durea Or- Sturzoaef. Prin mijlocul tirgu- de S. incepe iar de la aria pro-
zinele, com. Brdtila, plasa Taz- sorulul trece soseaua judetean5. prietater, in hule dreaptA, de la
lAul-d.-j., jud. Baca. Iasi-Botosani. Are o scoall, in- E.-V., pe de asupra DealuluT-Pi-
fiintatA la anul 1867, frecuen- riului, pana la moara Racovi-
Daler, insulti, in bratul Chilia, tata de 59 elevi. (V. Zaboloteni). ceanca.
formatA de ramura principall Limita de E. incepe de la
Chilla, i Bratul - TAtaruluf. E Damachi, sat, in centrul com. punctul anul, merge in linie
situatO In jud Tulcea, pl. Su- Movila-RuptA, jud. Botosani, pl. frinta pana la aria proprietAtef
lina, pe teritoriul com. urba- tefánesti, asezat pe tarmul spre S.
ne Chilia-Veche. Are o forma drept al PrutuluT, inteo infun- Terenul com. este accidentat
lung-uiatO, o lungime de 2.5 kil. dAtura de deal ; mosia are o de Dealul-Piriuluf, inalt de 40
si o intindere totall de 200 suprafata de 1260 hect. si o 50 m., ce se leaga cu alte de-
hect.; este asezatl in partea populatiune de 74 fam., sau lulete ce au directiunea de la
vesticA a plAsef si a comunef ; 312 sufl. V.-E. Este o vale, Valea-Piriu-
este neproductiva fiind acope- Vite sunt: 104 bol si vacT, 14 la Un phi(' : Piriul Damian,
rità peste tot numai cu stuf. cal; 300 of si 38 rimAtorf. Are ce izvoreste in com. Damian
o biserica, deservita de i preot si se varsO in PU, pe teritoriul
Dallcla, deal, in judetul Tulcea, si I cintAret; 2 morl de apl pe com. Sadova si se numeste si
pl. Istrultif, pe teritoriul com. Prut. piriul Sadova.
rur. Ciamurli-d.-s. Se desface Satul mal poarta numele Inainte coprindea i catunul
din dealul Dolojan ; se intinde de Movila-Rupt5.; aidf e rese- Piscul care azi este comuna a-
spre E., avind o directiune ge- dinta primärid com. .Movila- parte; acuma coprinde 2 cAt.
nerala de la N.-V. spre S.-E. ; Rupt5.. Damian, cat. de resedintl, si
brAzdeazA partea nordicA a pla- Rastul, spre N.-V. de Damian,
ser si pe cea vestica a com.; Damaciul, firîz, jud. Putna, for- la 5 kil. depArtare.
pe la poalele-I estice curge mat pe teritoriul com. Suraia, Resedinta com. era alta-dat5.
pirlul Ciamurli, si merge dru- satul Damaciul. Se varsa In Si- in com. Sadova.
mul comunal Eschi- Baba- Cia- Jet, dupa ce primeste ca aflu- Are 3 bisericr, dintre care
murli-d.-s. E de natura cam ent gira Iezarelul. douà in Damian, una in burla

www.dacoromanica.ro
DAMIA N 53 DAMIAN

stare si alta in ruina; si una neT, care a cheltuit 12000 leT. Are Damian, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
in Rastuf. Cea in ruina s'a zi- 17 pogoane proprietate si e con- d.-j., com. Damian, i resedinta
dit la 1790 de obstea locuito- clusa de Q invatatoare. A fost fre- primarieT. Are o populatie de
rilor. Are in tinda din nauntru, cuentata de 34 baetT, din carT 12 628 suflete (328 barbatI si 300
de asupra useT, pe o tabla de din Rastul, si de 9 fete. In virstä femeT), cae locuesc in 22 case si
plata, urmatoarea inscriptiune: de scoall sunt 43 in Damian si 190 bordee, construite din lemn,
20 in Rastul. Stia carte 31 in iar casele din caramida si birne.
tin numele tatfiluI, si al fiuluI si al Damian i 9 in Rastul. In sat este o scoalä mixta,
sfintuluT duh. La anul 179o, ziditu-s'all Populatia comuneT se urca la care functioneaza din anui 1859,
aceasfá Sflnt i Dumnezeiasci bisericä,
ande se präznueste hramul Sfintilor A-
ioo8 suflete, din carT 628 in intretinuta de stat si de comuna..
postolI Petru si Pavel si SfintiI färä de Damian (328 barbati i 300 fe- Localul este de zid, In burla stare
argint, Cosma i Damian, din temelie me), si 380 In Rastul (180 fe- construit de Adtninistratia
s'a zidit de obste, de care vecinicitsì meT si 20 barbat1). Dupä. legea DomeniuluT CoroaneT. Are 17
fie pomenirea lor; iar acum de mila din 1864 sunt 108 locuitort im- pogoane proprietate. In anul
ajutorul luí Dumnezeii, apucat
Infrumusetat cu zugrliveará i alte lu-
pamintenitT i dupa aceea din 1892 93 a fost frecuentata. de
crurI I-ail ficut cei mal voiosl argatl 1879 sunt 190 insurateT. Lo- 46 baet1 si 9 fete, 34 baetT
si anume : Chir Nicola Gancea, Sf. sa cuesc In 22 case si 190 bor- 9 fete din Damian si 12 1:AetT
Popa Voicu, Popa Badea, Chir Tecu dee In Damian si 3 case si 70 din Rastul. In virstl de scoall
Boegiri, Chir Marcu Lelea, Marin Mfi- bordee In Rastul. Casele sunt sunt 43 copii. Stiu carte 5' bAr-
cesanu, 1833 Angust 8.
Zugrav : Marin, boer de neam ot
parte de cal-Milla, parte de baff.
Cosoveanu. e birne si parte de gard ; iar bor- Sunt dota biserict: una in
deele sunt de lemn. ruina si a dona in bulla. stare.
Biserica actualä. din Damian Suprafata teritoriuluT comuneT Cea In ruina s'a zidit In anul
are in tindà in nauntru pe usa, este de 556 hect., din carT 440 1790 de obstea locuitorilor. Are
urmatoarea inscriptiune : hect. pamint arabil, 40 hect. in tinda din nauntru, d'asupra
izlaz, 16 hect. vie in com. Da- useT, pe o tabla. de plata ur-
ez% ceastä sfinfá si Dumnezeiasca biscrica
s'a Inceput la anul 5851, Iulie 54 i s'a mian i 60 hect. vie in com. matoarea inscriptiune :
savArsit In anul 185 5, Octombrie 22. Rastul. Mosia de pe teritoriul (in numele Tatalut si al Mula si
Cel ctitor a fost Tecu Gancea, art comuneT, apartine DomeniuluT al Sfintulut Duh. La anul 1790 ziditu-
ajutat la temelie plátä la forestre ; ior CoroaneT, Sadova. s'ea amasa Sillita si Dumnczciascli bi-
de aci In sus s'a fficut de obste, tu zi- unde se prazuueste hramul Sfintilor
lele P. S. S. Episcopul Calinic si ale
Pe piriul Damran sunt dota Apostoll Petra si Pavel si Sfintri film de
prea InaltuluT Doma Barbu morT, dintre carT una se numeste argint Cosma si Damian, din temelie
Zugrav: Ghitit Cosoveanu., Gainäreasa ; a doua este pe mo- zidit de obste, de care vecInica
sia DomeniuluT CoroaneT. fie pomenirea lor ; iar acum din mila
Bisericele din Damian sunt Intre catunele Damian si Ras- ajutorul luI Dumnezert s'au apucat i In-
facute de zid. AzT ajuta la re- tul este o cale de comunicatie frumusetat cu zugriiveala i alte lucrurY,
i-aii rima cel mal volos1 argatl i anume
paratie Administratia Domeniu- naturala. Chir Nicola Gancea, Sfintia Sa Popa
luT CoroaneT, ocolul V. In Rastul Locuitorit isT desfac produc- Voicu, Popa Badea, Chir Tecu Boegiu,
este o singura biserica de lemn. tele la Bechet, unde duc cereale, Chir Marca Lelea, Marin Micesanu.
Bisericele sunt deservite de 2 imp rta bauturr spirtoa.se 1833, August 8. Zugrav Marin, boer de
preotT si 2 cintaretT. PreotiT ad coloniale. Transportul se face neam Ot. Cosoveanu.
leafa. de 75 leT pe an si dasca.liT cu carde cu bol pe soseaua co- Biserica care este in bulla
40 leT pe an si 34 pogoane, din munala Damian-Sadova, unde stare are In tinda el inauntru
care 12 de preot, i 5 de cin- da In soseaua nationall Craiova- pe usa urmotoarea inscriptiune:
taret. Bechet. CirciumT in Damian sunt eAceastrt SfInta i Dumnezelasa bi-
In comuna Damian este o 6 si in Rastul, i. ComerciantT sericii s'art Inceput la anul 185i, hile
scoala mixta, ce functioneaza. sunt 7. Contribuabili 226. 14 i s'au savIrs t In anul 1855, Oct. 12.
din 1859; este Intretinutd de Budgetul comund este la ve- Cel d'intliu ctitor a fost Tecu Gancea,
art ajutat la temelie pita la ferestre, lar
stat si de comuna. Localul, a- niturT de 5685 leT, 34 banT de aci In sus s'art fficut de obste, In
vind o sala de 72m. p., este in la cheltuell de 5474 Id, 77 b. zilele P. S. S. Episcopul Calinic si ale
buna stare si construit de Ad- Vite : 140 vite marT cornute, Proa Inältatulut Doma Barbu
ministratia DomeniuluT Coroa- 185 oT, 14 cal si 36 pord. Zugrav : Ghiti Cosoveanus.

www.dacoromanica.ro
DAM1ANT 64 DANCIUL

La reparatia facuta, a contri- Dan (Izvorul-luf-), isvor, In ju- Intre coasta vestica a dealuri-
buit Administratia Domeniulul detul Buzati, com. Beceni. In- lor Ezereni i Dancasul, cu o
Coroaner, ocolul al V-lea. cepe din localitate si se scurge populatie de 23 familiT saii 117
In sat sunt 6 CirciumT. in riul Slänicul. suflete.
Numarul vitelor e de 152
Damian, pifia, jud. Dolj, pl. Jiul- Dan (Piscul-lul-), colind, in ju din carI : i14 vite mar! cornute,
d.-j., com. Damian. Izvorete pe detul Buzau, com. Rusiavatul, 7 cal si 3 r rimatorr.
teritoriul acesteT com. si curge cat. Tega. E acoperita de izlaz.
pe Valea-PirluluT, c u di rectiu n ea Danca§ul, deal, formeaza valea
de la E. spre V. In lungul a- Dan (Valea-luf-), vale, in jud. Cu acelasI nume, la poalele ca-
cesteT comune se numete Pi- Mehedinti, pl. Vailor. com. rur. ruia se afla satul Danca, din
riul-Damian i dupa ce intra pe com. Miroslava, pl. Stavnicul,
teritoriul comuneT Sadova, din jud.
punctul numit Gainareasa, se Dan (Valea-lui-), vale, judetul
numete Pirtul-Sadova. Se varsa Muscel, izvoreste din padurea Danca§ul, jud. Iasi. Vez! Teletul,
in niste smircurr, dincolo de Pacurarul, strabate cat. V11- pirifi, com. Miroslava, pl. Stav-
dealul Bostanele, smircurl ce se desti-Pamintenl, pl. Riurile, nicul.
scurg pe malul sting al riuluT Jiul. se varsa in riul Bratia, in ra-
Are un pod pe dinsul, in co- ionul com. Vladesti, dupa ce Danca§ul, vale, jud Iasi. (Vez!
muna Sadova, la p.inctul numit primeste ca afluent Valea-Badel. Dancasul, deal).
Moara-Podul.
Dan (Valea-lul-), vale, in par- Dancäl (Valea-), vale, pe teri-
Damian, fes,. jud. Dolj, pl. Jiul- tea de V. a com. Margineni- toriul comuneT Filesti, pl. Si-
d.-j., com. Damian, pe care este d.-s., pl. Filipesti, jud. Prahova. retul, jud. Covurluia.
asezata comuna cu acelasT nume.
Dan (Valea-lui-), vale, izvoreste Danciul, com. rur. i sat, jud.
Damuletul-Mic, phi% in jud. de sub poalele dealuluT Draga- Mehedinti, pl. Blahnita, la o dis-
Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s., com. neasa, com. Valea Lunga, plaiul tanta de 38 kil de T.-Severin,
rur. Malovatul. Prahova, jud. Prahova, si se lar de com. rur. Vinjul-Mare, de
varsa in riul Cricovul-Dulce. In 27 kil. E situata pe cimpie. For-
Damuri, alt nume al comunel ea se varsa Lespezile, a- meaza comuna singura, avtncl
Potlogeni, pl. Balta-Oltul-d.-j., Lupulul, Adinca, Valea-cu-Ani- 148 contribuabill, din 896 locui-
jud. Romanati. nT, Podul-cu-Fagl, s. a. torT, locuind in 164 case.
Loc. poseda : 40 plugurT, go
Dan, deal, la N. de catunul Va- Dan (Valea-lui-), vale, comuna care cu bol, si 12 carute cu cal.
carea, com. Valea-Pope!, plasa Turia, pl. Oltul-d.-j., jud. Olt. B Idgetul comuneT la venituri
Riurile, jud. Muscel. este de 3913 le!, lar la cheltu-
Dan (Valea-luI-), vale, in ra- el! suma de 1979 leT.
Dan, /haba, in cercul com. Bu- ionul comune: Vasilati, pl. 01- Vite: 480 vite marT cornute,
timanul, pl. Znagovul, judetul tetul-d.-j., jud. Vileea; se varsä io6o or, 36 caT, 4 bivolI si 416
Ilfov. In riul Oltetul. rimatorT.
Prin comuna. Danciul trece
Dan, localitate, jud. Braila, pe Dan i Murga § (Muntilr), pro- soseaua Scapaul-Flaminda-Dan-
vechiul drum Braila-Focsani, pe prietityr ale Eforier Spitalelor ciul-Gruia.
lunca SiretuluT i in com. Nazi- Civile din Bucure5ti, pendinte Pdmintul nisipos de ad i este
rul, la 5 kil. spre S.-E. de satul de schitul Cornetul, com. Ro- plantat de locuitorr cu salcimI
Cotul-Lung. plaiul Cozia, jud. Vilcea, duzI.
in intindere de 1207 hect. In aceasta com. sunt 2 fin-
Dan, loc acoperit Cu vie, in coasta tinT, a caror apa serveste la
MotruluT, jud. Mehedinti, plaiul Danca§ul, sat, in com. "Miro- intretinerea elestaelor Cu peste
Clopni, com. rur. Negoe5ti, sa- slava) pl. Stavnicul, jud. Iasi, si la udatul gradinelor cu zar-
tul Padesul. situat pe valea cu acelasl nume, zavaturr.

www.dacoromanica.ro
DANCIUL 55 DARÁ

Danciul, ceitun, in com. Suraia, pl. Branistea, jud. Iasi, asezat Dania, mofie particulara, judetul
pl. Biliesti, jud. Putna. E situat pe coasta dealurilor ce formeaza Dolj, pl. Balta, com. Grecesti,
la o parte de Siret si este 'Wat malul sting sal Aula Bahluiul, In intindere de 2320 hect. a-
de 3 oil de pir. cu acelasI nume. pe o suprafata de 174 hect., proximativ, Se mal numeste si
Are o populatiune de 512 cu o populatie de 36 familiI, sati Masa.
suflete, carT locuesc in 134 case. 170 locuitorT. Este proprietatea
Are i biserica filiall, cu hra- comund Iasi, cedan de stat Danil (Cisla - lui - Dumitru-),
mul Adormirea. pentru plata celor 1 o milioane. foasta d,vlii, sau loe pentru a-
Numlrul vitelor e de 550, däpostit vitele lama, in judetul
Danciul, sat, face parte din co- din carI: 272 vite marI cornute, Tulcea, pl. Sulina, pe teritoriul
muna Colonesti, pl. Stänisesti, 223 oI, 17 cal si 38 rimatorI. comuneI SE Gheorghe, situata
jud. Tecuciti. E situat in par- In partea estica a plaseI si su
tea de E. a riuluI Zeletinul, la o Dancul, baltd, formatO de van- dica a comund, pe grindul
distantl de 5 kil. 500 ni. de- sltunile PrutuluI, in com. Fol- TrofincI- Vovilion, linga malul
parte de resedinta comuneI. testi, pl. Prutul, jud. Covurluiti. Mara Si a luat numele de la
Are o populatie de 39 fa- cel care a fundat-o ; asta-d e
milif, cu 135 suflete, locuind Dancul, padure, in comuna Bu- transformata in cherhana (pes-
In 36 case. Sunt 35 contrib. ciumi, plasa Codrul, jud. Iasi, carle); in partea vestica stuful
Locuitarif sunt razesI. pe o suprafata de 361 hect. A se intinde in departare.
fost pendinte de mánästirea
Danciul, munte, la S. de mun- Dancul. Danilä (Dealul-luI-), deal, pe
tele Setul, plaiul Nucsoara, jud. mosia Probota, jud, Suceava,
Muscel. Riul Bratia-Mare uda Dancul, vale, numita si Valea- acoperit de padure de fag.
la V. poalele sale. DanculuI, in com. rur. Bala-d.-j.,
plaiul Closani, jud. Mehedinti. Danturile, munte, in com. Bros
Danciul, deal, in partea de N. teni, jud. Suceava.
si N.-E. a comuneI Ursi, plasa Danda, deal, in com. rur. Or-
Cerna-d.-s., jud. Vilcea. S'a nu- desti, plaiul Closani, jud. Me- Danul, munte, situat in partea
mit ast fel pentru-ca in vechime hedinti, cat. Vaeni. de S.-V. a comuneI Robesti,
a fost proprietatea unur Barbu pl. Cozia, jud. Vilcea. Ad se
sati Ion Danciu. Dandara, atun, situat pe o vil- fabrica brinza.
cea cu acelasI nume, pendinte
Danciul, pida, izvoreste din dea- de com. Tirnava-d.-j., pl. al- Dara, com. rur., in jud. Buzati,
lul Zarea-Tutovd, com. Colo- nistea, jud. Vlasca, proprietate plasa SArAter, situata p e malul
nesti, pl. Stanisesti, judetul Te- a statuld. Se arendeaza cu tru- sting al pirtuluI Sarata, la o
cuela; trece prin satul cu ace- pul Comoara, pe pretul de 22400 distanta de Buzan de 17 kil.
lasr nume si se varsO pe stinga ier anual. Inainte de seculari- Are forma unta dreptunghiti,
ZeletinuluI, la S. de Satul-Noti, zare, apartinea de Mitropolie. limitindu-se la N. cu mosia Sfo-
com. Colonesti. Ad, in 1864, s'a improprie- rile-Muscelenilor (din com. SO-
tArit 148 locuitorf, dindu-li-se rata). La E. incepe din margi-
Danciului (Piscul-), pisc, jud. 444 hectare. nea cat. Atirnati si, pe hotarul
Vilcea; vezI Daroaia. mosid Lahovari, merge pana
Dandara, vale, in jud. Vlasca, In mosia Stilpul; la S. incepe
Danciului (Valea-), vale, com. de la care si-a luat numirea din hotarul mosid Stilpul si o
Gura-Vitioard, plaiul Teleajenul, catunul Dandara, care este si- ja pe hotaral mosid Bradul-Ber-
jud. Prahova. tuat pe dinsa. ca, pana intilneste hotarul mo-
sid Buzoianca (Ulmeni), pe care
Danciului (Virful-), colina, in Danei (Valea-), pirig, pe teri- se urca la V., atingind si ho-
com. Blajani, jud. Buzar', intre ritoriul comunei Stdoani- d.-j., tarul mosid Coca, pana da in
catunele Blajani si Soresti. pl. Zabrautul, jud. Putna ; izvo- Sforile- Muscelenilor. Suprafata
reste din muntiI Straoanelor si . sa e de 1650 hect., din carr 840
Dancul, sat, in com. Holboca, se varsa in Susita. arabile, 150 flneata, 260 izlaz,

www.dacoromanica.ro
DARA 5B DARABANI

115 vie i 285 sterp. Mara de Este proprietate a statuld 369 hect. 5 arif padure a mo-
pamintul locuitorilor are mal se arendeaza cu muntiI de prin OeI; Ix iazurr i 181/2 pogoa-
insemnata mo§ia Ulmeni saa prejur. ne vie.
Buzoianca. Terenul e ves, acci- De ad ese izvorul, care 1m- Budgetul com. a fost in 1889/90
dentat Fitin in partea de N. preuna cu cel din muntele Va- de leI 38553, 86 banT la ve-
prin dealurI acoperite de viI. lea-Rea i ce! din Bindea, for- turI, i de le! 23453, 05 bard
Industria e reprezentata prin meaza riul Doamna. la cheltuell; lar in 1890/91 de
fabrica de coniac Amanieux le! 22216 la veniturI §i de leI
I. Naville et C-nie ; o moard Dara, lac, in jud. Ialomita, plasa 21379, banT 40 la cheltuelr.
cu abur! i 2 sane; lar comer- Borcea, teritoriul com. Caco- Vite marl cornute sunt : 1673;
tul prin desfacerea productiu- meanca. sunt 3306 oI, 595 caT, i 779 ri-
nilor locale i prin transporturT, matorT. LocuitoriI pose& i 575
maT cu seama de piatra, la gara Dara, vale, in com. Dara, jud. stupI cu albine.
Ulmeni. COI de comunicatie are Buzaa. Incepe din dealul Gruiul
calea ferata, oseaua ce o par- (com. Saringa) i se scurge in Darabani, tirgufor, pe mo0a
curge, precum i oseaua veci- pirlul SOrata, in cAt. Ulmeni. Darabani, com. ca acela0 nume,
nal& Saringa-Ulmeni. jud. Dorohoiti, pl. Prutul-d.-j.,
Vite sunt: 372 boT, 131 yac!, Dara-de-Jos, vechie minare a cu 845 fam. saa 3369 sufl. din
92 vitel, 3 bivolite, 72 caT, 47 ciz't. Ulmeni, din comuna Dara, care aproape 500 fam. sunt E-
epe, 31 miny, 2200 or, i asin jud. Buzaa. vref. E la 29 kil. de Dorohoia.
270 rtmdtorT. Sunt 15 slupr. Pe culmea plana a dealuluI Pru-
Comuna e formata din catu- Dara-de-Sus, vechie numire a tul se afla centrul tirguluT ; lar pe
nele Ulmeni i Vficelele, avind ciit. Valcelele, din com. Dara, costiA sunt mahalale ; in total o-
o populatie de 1230 locuitorT, jud. Buzla. cupa o suprafata de 215 hect. A-
din care : 266 hárbatI insuratT, §ezarile locuitorilor in mare parte
32 neinsnratI, 7 vaduvI, 321 Dara-Iuiuc, virf de deal, in sunt bune, maX multe din va- .
1310' ; 266 femeT maritate, 8 jud. Constanta, pl. Mangalia, latucT, §i putine de caramizI.
vaduve, 330 fete. Case sunt 275. com. Tuzla; este virful cel maI Centrul saa adevaratul tirg este
StrainT sunt: 7 francezr, 5 grecI de N. al dealuluT Tausan-Bair ; pe ambele laturl ale §oseleT ju-
2 italienI. Meseriag sunt : 3 are 57 m., cu care domina in- detene, ce trece de la Radauti
fierarI, 2 brutarT i I lemnar. treg satul Tuzla, care se afla spre Dorohoia, de-a-lungul tir-
Comuna are 253 contrib. din la un kil. spre E., aproape in guluT. Casele tnOrate de o parte
carI 22 comerciantr RomtnT intregime valea Cuciuc, Tuzla- alta a *oselef formeaza strada
2 strainT. Sunt 13 stabilimente Derea §1, pe o mare suprafata, principall. D u ghen ele, atelie-
comerci ale. lacul Tuzla-Ghiol. A servit rele i casele de locuit din a-
Budgetul com. e de 4,585 le!. ca punct trigonometric de ob- ceasta strada, aa numaT simple
In Dara este o coala, in cat. servatiune. ograzT §i apartin mal toate negu-
Ulmeni, frecuentata de 46 e- tatorilor EvreI. Mahalalele sunt
levI §i 6 eleve. Carte tiü 74 Darabani, com. rur., in jud. Do- maT toate ocupate de RominI,
persoane. Are 2 bisericT, de- rohoia, pl. Prutul-d.-j., formata cae ad case bune, cele mal'
servite de 2 preotI, 2 cintaretI din satele : Bagiurea, Cornqti, multe cu livezr §i cu gradine.
2 paracliserl. Catedrala e Sf. Darabani satul, Darabani tirgu- ProprietarlI mo§ief aa o casa
Gheorghe. eircium1 sunt IO. §orul, i Runcul-OdAeI, cu mare cu douä rindurI, bine
primarid in tirguprul Da- zidita, in forma de castel, cu
Dara (Muscelul - Däril - de - rabani. Are o populatie de 1479 gràdiriä frumoasa cu florarie ;
Sus), cdt. al com. Saringa, jud. fam., saa 5674 sufl. Are 2 bi- livede cu fructiferl de diferite
13uz5.0, cu 330 loc. l 77 case. serie!, deservite de 3 preotI, 4 specif i gradina regulata de
cintareti i 3 palamarI; 2 §colf, legume. Imprejurul caselnr §i
Dara sal Darul, munte, in co- conduse de 2 invatatorI i fre- gradineT se afla un zid de pia-
muna Corbi, plaiul Nucpara, cuentate de 130 elevI ; 2001 fra.
jud. Muscel, maT la limita jud. hect. 82 ariT pamint sltesc ; Pe frontespiciul palatuluT, de
spre Transilvania. 6633 hect. 23 ariI cimp asupra balconuluI, sta in zid

www.dacoromanica.ro
DARABANI 67 DARABAN1

piatra pe care sunt sapate ar- cumparatorT de pe la Birlad, 25 de anT drepturile i datoriile
moriile familieT Bal$: steaua Foc$ani, Braila i Ploe$ti. reciproce intre ambele partT, pe
de aur cu opt raze a$ezata pe E un medic, o moa$1 11 o baza legeT bezmanuluT din co-
scutul in color ro$u ro$-albas- farmacie. dul Calimah.
tru supra-pusa, ce sta peste o Se afla $1 un biroti telegrafo- MaT tirzia tirgul $1. mo$ia
alta. stela maT mare aurita tot po$tal, al caruT venit, pe 1897 apartinut d-ner Smaranda Ci-
cu 8 raze, pusä pe un a$ternut 97 a fost de le! 5358, banT 20. mara ; pe urma. d-luT Vasile Las-
de hermelin, adumbrit de dra- Istoricut. Acest tirgu$or s'a car, cu care se urmeaza. (1898)
periT in color vi$inia-purp.ir, Infiintat cam de pe la 1835, tratative pentru rascumpararea
peste care se afla o coroala. de raposatul marele Logofat $i tirguluT de catre primaria lo-
Are o biserica., cu hramul Sf. general Teodor C. Bal$, proprie- cala.
Nicolae, deservita de 2 preotT, tarul mcniei. El vaiind folosinta
2 cintaretT ; e un edificia frumos ce poate aduce un a$a tIrgu$or Darabani, sat, pe mo$ia Dara-
$i bine zidit, cu un turn pe la sporirea veniturilor mo$ieT, bani, com. cu acela$T nume, pl.
bolla principala. Este incunju- $i gasind ca. pozitia e favora- Prutul - de - Jos, jud. Dorohoia,
rata. de un zid de piatra, cu bila fiind-ca drumurile ce tre- cu 166 familiT, 664 suflete.
un turn de asupra porter la cead pe aicT era(' in comunica- Are latina situatie, cu placutä
intrare in °grada ; s'a fondat tie cu tefa.ne$ti, Raclauti l cu privire pe podi$ul PrutuluT, ceva
in anul 1840. satele din josul PrutuluT, $i a- inclinat spre S.
Toate acaretele, d'impreunä cel ducator la Herta $i Mamor- A$ezarile satenilor sunt in
cu biserica, sunt facute de fos- nita, aa pus stdruintI i a ca- mare parte bune, cu livezi
tul proprietar Logofatul Teo- patat hrisovul sub No. 28, dat gradinT.
dor C. Bal$. in Ia$1 in 1837 Iunie 2r, de Mi- Proprietatea acesteT intinse
coala primara de baetT, con- hail Gr. Sturdza- Vocla, prin $i frumoase mo$1T, a fost a d-nei
clusa de un invatator i frecu- care-T acorda dreptul infiintareT Smaranda Cimara, ñica def.
entata de 90 elevT, are local tirguluT cu 12 iarmaroace pe MareluT Logofat $1 general T.
bun $i incapator, facut de co- an $i ziva de tirg Lunea, in fie- C. Bal$, $i a def. Logofetese
muna In anul 1870. coala de care saptamin a. Maria Bal$, nascuta Bogdan ;
fete este conclusa de o Invatatoa- Prin construire de dughene, acum este a d-luT V. Lascar.
re $i e frecuentatd de 40 eleve. $1 prin publicatiile facute pen- Calitatea plmintuluT este buna,
Comunitatea izraelita. are 8 si- tru inlesnirea de traia i negot favorabill agricultureT $i
nagoge $i 2 colr elementare. s'aa adunat RomtnI, dar In mult cultureT.
TirgovetiT se aplica la nego- maT mare numar EvreI, intro- Sätenil inproprietaritY ati 555
tul cerealelor $i a padurilor ; du$T aicea de catre evreul Leiba hect. 21 arir panfint ; lar pro-
la comertul feluritelor marfurT ; Gher$in Darabaner, destul de prietatea mo$ier are 6402 hect.
la diferite mesen!, precum i la cunoscut ca vechia °lindar al 68 ariT cimp (afara de 216 hect.
agricultura $1 viticultura. rato$uluT ce se afla pe acest ocupate de tirguprul Darabani)
Atit tirgul central cit i ma- loc construit la drumul mare. $i 270 hect. padure, tinärä cu
halalele, a(' strade cea mal mare Inlesnirile date de proprie- diferite esente, intre carT pre-
parte ara niel o aliniere, din tarul mo$ieT ; foloasele ce pu- domina stejarul ; aceasta padure
care treT sunt prunduite. Ilu- tear' trage de la taberile de ea- aflata in treT locurT poartä treT
minatul se face de 50 felinare ra.u$1 ce umblati cu transpor- numirT : Buleandra, Grozava
cu lampT de petrol. turT de diferite producte ; Podriga.
In fie-care Duminica se face durile de vite de negot ce Sunt treT livezT pe moqie cu
bilciti a diferite obiecte de a- treceaa in Bucovina $i carT totT diferite speciT de fructierT, in
gricultura $i viticultura. i mica Paceaa popas aicea; apor apro- suprafata de 71/2 hect.; $i pe
industrie rustica. pierea de cursal Prutulur, ho- tina fie-care livada se afla
In privinta frumuseteT $i a torirä pe mult1 EvreT a umplea vie, care luatä in totul, e de
bunel rase de vite, ce se aduna tirgul, a$a ca la 16 Octombrie 181/2 pogoane. IazurT sunt II,
de prin prejur la zile de tirg, 1839, se i facu inscrisul de in- din carT cele mar mar! numite :
aceasta localitate este privita a voiala intre proprietar Iazul-TurculuT, cu o suprafata,
doua dupa Saveni; ea atrage vetT, pi-in care se statornici pe de 42 hect.; al-Milancel, de 22

#8878. Mando Diolionar Geografia. Vol. 8

www.dacoromanica.ro
DARABANUL 58 DASCXLUL-CREATA

hect.; $1 Ieparia, de 22 hect., Darabanul, mic afluent al Piriu- Comerciul se face de 2 &-
toate cu pese' buril' si raer. luI-din-Bahnl, com. Stolniceni, ajumad.
Podriga si Ie$anca sunt pira- judetul Suceava. Numarul vitelor marI e de
Tele principale carY trec pe mo- 290 si al celor micI de 370.
sie. Se gäseste preatra calcarlcá Darciul, lac, in judetul Ialomita,
si grezia in lespezI, pe malul pl. Ialomita-Balta, com. Chioara. DascAlul, lac, in com. Jupinesti,
PrutuluI li se extrage numar Are trestie, papura si tipirig, si pl. Rtul-Doamner, jud. Muscel,
pentru trebuinta locall. contine apa numaI and apele intre Dealul-CruceI si Vatra-Sa-
Drumurr insemnate sunt : ca- DunareI sunt in crestere. tuluI.
lea judeteana de la Radauti
prin Paltinis ; catea comunala Dargota, deal, com. Titireciti, DascAlul-Creata (Pitar-Mo§u),
ducatoare la tefänesti pe dea- pl. Ocolul, jud. Vilcea, In de- com. rur., jud. Ilfov, pl. ambo-
supra Bivolulul; aceea ce duce partare de 250 ni., spre E., de vita, spre N. de Bucure$ti. E
la Saveni, pe deasupra Milean- vatra satula. situata aproape de unde izvo-
ceI si a Tátarasenilor, lar de la reste valea Mostistea, la 23 kil.
Tataraseni pe la Balinti la Bo- Daringä, lar, In partea de N.- departare de Bucure$ti
tosani ; acel ce duce de la Do- E. a mosieI si a comuna Todi- Se compune din satele : Crea-
rohoitt pe la Girbeni si Ha- reni, pl. Jijia, jud. Botosani. ta, Dascalul, Runcul, Varasti-
Virna ; acel ce duce la Doro- d. - s., Varasti - d. -j., cu o po-
hoiti pe la Hude$ti si Lisna si Dart-Iuc, Incoad, in jud. Con- pulatie de 1487 locuitorI, carT
acel ce duce la Herta si Ma- stanta, pl. Mangalia, com. Sa- locuesc in 318 case. Sta in le-
mornita pe la Bagiurea, Ba- righiol, cat. Hagilar ; este si- gatura cu com. Afumati, printr'o
ranca si Orofteana. tuata intre valle Hagilar si Ilan- sosea vecinala.
Hotarele mosieI cu : Hudesti, lic, pe care le domina prin inal- Suprafata totall a comuna
Conce$ti, Ghitcauti, pe laturea timea sa, care este de 93 m. e de 2909 hect. Proprietaril ají
sudica ; Teioasa, Paltini$ul, Bivo- E acoperita Cu verdeata. 1840 hect., din carI cultiva 1130
lul, pe laturea nordica ; Prutul (ro hect. izlaz, 700 padure).
$i o mica parte din Teioasa Darul, munte, jud. Muscel. (VezI LocuitoriI cultiva tot terenul in
pe laturea estica; Milancea si Dara). intindere de 1069 hect.
Cordareni pe laturea vestica. In comuna sunt 4 bisericI
LocalitAtI insemnate sunt : Dascalul, sat, judetul Ilfov, pl. (la Creata, Dascalul, Varasti-
Dealul-Ursula, Valea-Iesancaí, Dimbovita. Face parte din com. d.-s. si Varasti-d.-j.), deservite
Ponorul-Ap el or, Izvorul-Boerultif rurall Dascalul-Creata. E si- de 3 preotf si 4 cintaretr. Are
si Ripele-Ciorbenilor. tuat spre S.-E. de VArA$ti-d.-s., 2 §coli: una in Dascalul s't
Numirea vechie a satuluI dupa l'higa Valea-Mostistea. alta in Creata; I moard cu a-
documente, era Cibiceni ; lar Are locurI smircoase. Popu- burI; 1 masina de treierat ; 1
actuala a capItat-o in urma du- latia luI e de 462 suflete. helestai ; 2 poduri statatoare.
pa numele starer sociale a lo- Suprafata totalá a satuluI e Comuna numara 273 con-
cuitorilor, cae apartineag la ca- de 867 hect. Eforia Spitalelor trib., si are un buget de 5047
pitania locala a corpuluT Dara- din Bucuresti are 582 hect., din la la venituri si 5003 la la
banilor. DarabaniT erai1 corpul cal-1 cultiva, prin arendasiI sal, cheltuelf. In anul 1885 erad 343
de armata pedestru si perma- 372 hect. (lo izlaz, 200 padure). contribuabilr.
nent. Obligativitatea servicluluT LocuitorlI ari 285 hect. Dintre locuitoff, 342 sunt plu-
trecea de la tata la fig In starea Poseda o biserica, cu hramul garr, 6 aii diferite profesiunI.
valida. Din acest corp se luati Adormirea, deservita de i preot Ocupatia. lor de capetenie e
strajile la Curtea DomnuluI, si I cintaret, si o scoala mixta, agricultura si cresterea vitelor.
unde sta in tot-de- a-una un ca- frecuentata de 13 elevi si 3 e- Aratura se face cu 201 plu-
pitan de darabanI. Serviciul leve, cu intretinerea careia sta- gurT : 140 cu bol si 61 cu cal.
Darabanilor era distins la scau- tul cheltueste anual 1900 la. Locuitoril ari 233 care si ca-
nul Domnia, dupa cum arata Localul $coaleI s'a construit rute : 183 cu bol si 50 cu cal.
si Dimitrie Cantemir in «Des- din fondurile judetuluI, in anul Comerciul se face de 5 cir-
crierea Moldova». 1886. clumarr si 1 hangia.

www.dacoromanica.ro
DASCÀLULUT (PISCUL-) 59 DAUTCEA

Numgrul vitelor mail e de Da§ova, vale, 4 kil. spre N. de dini. Populatiunea sa, compusg
1024 (290 cal si epe, 382 bol, com. Corabia, pl. Balta-Oltul- numal din Turd si TAtarl, este
217 vad si vita', 21 taurT, 34 d.-j., jud. Romanati. Tac calea de 133 familiI, cu 457 suflete ;
bivoll, 80 bivolite) si al celor feratg si soseaua Corabia-Cara- ocupatiunea el principalg este
mid de 1991 (15 capre, 290 cal, acolo unde ele se intretae ; agricultura. De aci pleacg urmg-
porcI, 1686 °I). trece pe ling5. com. Selistioara toarele drumurI comunale : la
Locuitori improprietgritI sunt si Gircoval si se terming In Valali, Cheragi, Hazaplar, Cara-
223 si neimproprietgritT, 131. Dungre la Teiul-BoajuluI. Omer, Canli-Ciucur si in Bul-
garia.
Dascfiluhif (Piscul-), deal, Datcoiul, mofie, in comuna To-
In
jud. Tulcea, pl. Mgcin, pe teri- hani, jud. Buzga, cgt. Valea- Daulu-Chioi-Ceair, vale, in ju-
toriul com. rur. Jijila. Este maT Scheilor. Are 412 hect. finete detul Constanta, pl. Mangalia,
mult o prelungire orientalg a si vil superioare pe colina Drg- com. Cheragi, cgt. Valali. Se in-
culmd numitg Dealurile-Prico- gaica. tinde de la S.-E. satuld Daula-
panuld, sari ale-MAcinuld ; se in- Chioi ; trece prin satul Valali
tinde spre N., avind o directi- Datcoiul-Bäligel, mofie, in jud. si se deschide in valea A car-
une generalg de la S.-V. spre Buzgti, comuna Tohani, cgtunul gea. Are o directie generall de
N.-E.; brAzdeazg partea nord- Valea-Scheilor. Are 300 hect. la V. cgtre E. E situatg in
vesticg a plAseI, si pe cea sud- viI, livezl, fineatg, precum si partea meridionalg a plAseI si
esticg a comuner. Malurile sale piatrg de var. Pe dinsa se aflg cea sud-vesticg a comund.
se terming. in piriul Jijila. Pe la Wile Boboci. E proprietatea
poalele sale nordice curge valea $coald Crdciunescu din Mizil. Daulu-Chioi-Culac, vale, in ju-
Jijila si merge drumul comunal detul Constanta, pl. Mangalia,
Jijila-Greci ; pe muchie merge Datcul, sfoaret de mofie, in jud. pe teritoriul com. rur. Cara-
un alt drum comunal, MAcin- BuzAti, comuna Tisgul, cgtunul Omer, Se intinde intre dealu-
Vgcgreni, ce trece culmea Pri- Valea-CapreI. Are 30 hect., din rile CoruSirtl-Bair, Cara-Omer-
copanuld, printr'un frumos de- care 15 arabile, 6 lived, 6 11- Bair si Cara-Iuiuc, Cu o direc-
fileti. E acoperit cu putine pg- neatg si 3 sterp. Se ja im.pre- tiune generalg de la N.-V. cgtre
dull, finete si semAngturT. ung cu mosia Frgsineanca sati S.-E. Malurile sale sunt putin
Datcul, din coin. Ngeni. inalte. Valea intreagg este do-
Da§culuI (Piatra-), numire ce minatg de virfurile Cheragi I
se mal dd muntelut Dintele, din Datcul, mofie, jud. BuzAti, com. (120 m.) si Ghiuvenli 11 (252
com. RusiavAtul, jud. BuzA.11. Ngeni, proprietate mosneneascg. m.). E situatg In partea meri-
Face impreung Cu Frgsineanca dionalg a plAseT si cea esticg a
Da§ova, cettun, care formeazg si Prosca un corp de 180 hect., comund.
partea de E. a orasuluI Cora- din care 100 pgdure, restul viI,
bia, din jud. Romanati. Situat argturl $i fineatg. Dautcea, sat, jud. Constanta. E a-
pe marginea DungreI. Ad tgr- sezat in partea sudicA a plAser
mul DungreI din partea noastrg Daulu-Chioi, sat, in jud. Con- Isaccea si cea esticg a comuneI
doming malul drept al Bulga- stanta, pl. Mangalia, cgt. comu- Orta-Chioi, de care depinde, la
rilor, $i asta explicg importanta neI Cara - Omer. E situat in 2 kil. spre S.-E. de resedintg,
militará a acestuI punct strate- partea meridionald a plAsef si pe ambele maluri ale piriulul
gic in ultimul resbel din 1877- cea sud-esticg a comuneI, la 5 Dautcea, de la care si-a luat
78. Altitudinea terenulta d'asu- kil. spre E. de cAt. de rese- numele. Are o intindere de 8o
pra niveluluI mgreI este de 83 dintg, Cara - Omer, pe valea hect. s'i o populatie de 53 fam.,
m. E o sectiune comerciald, lo- Sirti, inchis numaI in partea sati 244 suflete. In apropiere
cuitg de vre-o wo familiI, din nord-esticg de dealul Mezarlic- se aft. dealul Consulul.
cad 7 Gred, 10 Tiganf si 5 Sirti si dominat de virful Va-
BulgarI. Din Dasova pleacá so- lali, care are 102 m. Suprafata Dautcea, deal, in jud. Tulcea,
seaua spre Bechet, spre Izlaz, sa este de 780 hect., dintre pl. Isaccea, pe teritoriul comu-
Caracal ; tot de ad si unja care 45 sunt ocupate numai nd Orta-Chioi si pe al cAtunuld
feratg. de vatra satuluI $i de grg- Dautcea. Se desface din dealul

www.dacoromanica.ro
DAUTCEA 60 DAVID (GRINDUL-LUT-)

Ghiobilche-Bair. Se Intinde spre S. a plaseI Medjidia si cea orien- Hancearca, comuna rurala. Ba-
E., avind o directiune generan tala a com. Mamut-Cuius, prin- labancea. Se desface din vir-
de la N.-V. spre S.-E. si braz- tre dealurile Acargea-Bair la V. ful Almalia (370 m.); se Intinde
&l'Id partea de .S. a plaseI si si E., talud drumul comunal spre E., avind o directiune ge-
pe cea de S.-E. a comund. Mamut-Cuius, Endec-Cara-Chioi. neran de la E. spre V., for-
Este situat Intre pIllul Daut- mind un semi-cerc ; brazdeaza
cea (afluent al pirluluT Taita) si Dautlar-Dere, numirea pe care partea sudicá a piase si pe cea
valea Musafir-Culac (afluent al o poarta valea Odagi-Culac la vestica a comuner ; lasa spre E.
vad Alibei-Chioi); lasa. sine E. locul unde se deschide in va- prelungirea numita Dealul-Han-
dealurile Clz-Bair si Dealul-Feter. lea Vaivasin-Dere, judetul Con- cearca. Din poalele sale sudice
Intre el si dealul Consulul, se In- stanta. Are o directiune gene- izvoreste valea Acar-Cula, iar
tinde o vale, prin care merge ran. de la S. catre N. si mer- din cele nordice valea Sarap-
drumul judetean Bas-Chioi-Orta- ge printre dealurile Odagi- Bair Dere si afluentul salí valea Da-
Chioi. Pe muchiile sale merge .si Acargea-Bair, fiind dominata vid, carl din pricina luí aii ma-
drumul comunal Cineli-D autce a. de virful Idres-Chernos (127 m.). Inri cam rIpoase. Pe la poalele
Din poalele sale sudice izvoresc Brazdeaza, ca si precedenta, vestice si pe valea Sarap-Dere
plraele : Emir-Asan-Culac si Mu- partea estica a comund Mamut- merge si drumul comunal Cerna-
safir-Culac, lar din cele nordice Cuius, si cea sudicá a plaser Hancearca. Are o Inaltime de
plr. Dautcea. Virfurile luí ating Medjidia. 346 m.; e punct trigonometric de
283 m., 279 m., 265 m. si 260 observatiune de rangul I-iii, do-
m.; sunt puncte trigonometrice Dava. Vez! Petro-Dava, judeWl minind asupra satelor Hancear-
de observatiune de rangul al Neamtu. ca, Geaferca-Rusa si asupra pi-
3-lea. E acoperit In cea mal rluluT Taita. Este acoperit mal
mare parte cu padurl. David, sat, in jud. Roman, pl. numai cu padurT; poalele sale
Moldova, com. Valeni, spre N.-V. estice sunt acoperite cu pastml
Dautcea, pida, in jud. Tulcea, de satul Valeni. Are 34 farnilir, si semanaturI.
pl. Isaccea, pe teritoriul com. saii 135 suflete, din carT 32 con-
rur. Orta-Chioi si pe al catunu- tribuabilI, carl locuesc in 33 case. David, piriii, ce curge prin jud
luI Dautcea. Izvoreste din poa- Aceasta populatie este maT toata Roman, pl. Fundul, com. Bra.-
lele de N.-E. ale dealuluI Ghio- compusa din UngurI (30 fanal', testi. Se varsa. In phiul Bra-
bilche-Bair ; se Indreapta spre cu mo suflete). Are o biserica teasca, pe dreapta.
E., avInd o directiune generan. catolica de lemn. Se numea mal
de la S.-V. spre N.-E.; curge Inainte si Scheia. David, pirifi, in jud. Tulcea, pl.
pe la poalele nordice ale dea- Isaccea, pe teritoriul catunului
luid Dautcea, de la care si-a luat David, deal, prelungire a dea- Hancearca, com. rur. Balaban-
numele, si, dupa. 5 kil. de curs, luluT Gorgan, ce inconjoara sa- cea. Ia nastere din poalele nor-
se varsa In pIr. Taita, pe dreapta, tul Albesti, pl. Crasna, judetul dice ale dealul al David, se In-
Ruga moara luí Nicolati. Catre Falciti. dreapta spre N., avind o direc-
varsarea sa locul e cam mlas- tiune generan de la S. spre
tinos. E talat de drumul ju- David, movild, in pl. Ialomita- N.; brazdeaza partea sudica a
detean Orta-Chioi-Bas-Chioi si Balta, judetul Ialomita. E si- plasel si pe cea vestica a com.
dominat de piscul stincos al tuata pe muchea coaste Ball- Cursul eta este cam repede.
dealuluT Consulul-Mic. ganului, Intre satele Copuzul si Curge numaT prin padurI, si
Crasani. dupa 15 kil., se vars1 In pi-
Dautlar-Buiuc-Dere, alta nu- Alti Sarap -Dere, pe dreapta,
mire a vdei Ciacal-Dere, jude- David, movild, In pl. Ialomita- nu departe de izvorul aces -
tul Constanta. Sub acest nume Balta, jud. Ialomita. E situata. tuia. E tdiat de drumul comu-
pleaca din dealul Cesme-Culac- pe Baraganul, spre V. si in a- nal Cerna-Hancearca.
Bair ; curge apoT sub numele propiere de satul Ciulnita.
de Acargea-Ceair si in fine sub David (Grindul-luI-), grindsati
cel de Ciacal-Dere. Sub Inri- David, deal, In jud. Tulcea, pl. loe ridicat, de asupra stufuld
iul nume brazdeaza partea de Isaccea, pe teritoriul catunuldi inconjurator, In jud. Tulcea, pl.

www.dacoromanica.ro
DAVID (POIANA-LIA-) 61 DAVIDEM

Sulina, pe teritoriul catunulur Dintre locuitorir improprie- Atara de agricultura, locuitoriT


Letea;com. rur. Satul-Noti. E si- taritT in 1864, care aveai1 bol, se mar ocupa Cu rotaria, cojoca-
tuat in partea vestica a plaseT, si sunt loi carT al:1 primit cite 3 i/2 ria, cizmaria si boiangeria. Pro-
in cea sud-vestica a comuner. Se Miel de pamint (din 4 falcT cit dusul muncer /I desfac in ju-
desface din grindul Letea. Are li se cuvenea dupa lege), iar detele Olt si Teleorman, la t'ir-
forma lunguiata. Comunica 37 (clacasT cu palmele), cite gurile : Glavaciocul, Draganesti,
cu Grindul-cu-Par. Intinderea-T 200 prajinT. Mavrodinul, etc.
de 30 hect. E neproductiv, Poseda o biserica de platra, In comuna se cultiva 40 stupT
fiind acoperit Cu nisip. E taiat de foarte vechie, care fiind stricata cu albine ; iar gindaciT de ma-
un drum comunal, ce duce de de o furtuna', s'a reparat acum tase dati pana la 8o kil. gogosi.
la satul Letea, la malul bratu. veo 40 de anr in urma, cu chel- Porumbul se cultiva pe 175
lur Sulina. tuiala Domniter Sasca si Cu os- hect. Prunele produc in termen
teneala unuT calugar anume Ioil. mijlocii1 6440 decalitri tuica
David (Poiana -lui-), 'm'ami, Biserica e deservita de 1 preot pe an.
pe mosia Almasul, in jud. Neam- O 2 eclesiarcr. Sunt: 2 mori cu Vite sunt : 250 boT, ii6 vacT,
tul, pl. Piatra-Muntele, com. Do- cite o piatra, pe apa pirliasulur 65 viteT, 13 cal, 9 epe, 340
breni. E cunoscuta pentru fine- ce vine despre Tibucani; 2 fIe- capre, 12 tapT, 146 rtmatorT si
tele ce se cultiva ala Axil. 29 or.
Aci se fac doul iarmaroace : Comuna se intinde pe 81
Davideasca, mofie, in jud. Bu- unul la 27 Iulie (Sf. Pauten- hectare. Numárd 200 contribu-
zan, com. Simileasca, cat. Spa- mon), si altul la 29 August abilf. Are un budget, care pe
tarul. Parte a fost data la locui- (Tderea Capulur SI. Ioan). anul 188990, prezinta la ve-
torT in 1864 (64 hect.), lar res- Numarul vitelor se urca la niturl suma de 1399 leT si la
tul (27 hect.) a ramas proprieta- zoo de capete. cheltuelT 1242 leT. In anul 1855
rului. Are 16 hect. padure si era(' 146 contribuabill.
1 1 hect. fineata si izlaz. Davidesti, com. rur., jud. Mus La 400 metri departare de co-
cel, pl. Argeselul. E situata la S. muna, (in partea de E.) trece
Davideasca, peldure, supusa re- de Cimpulung, pe malul drept riul Argeselul, in care se varsa
gimulur silvic, in jud. Muscel, al riuluT Argeselul. De aci pana valle: CodeseluluT, Patululur,
pl. Argeselul, com. Davidesti. la Cimpulung, sunt vr'o 30 Stoian, Verdenilor, Carametilor,
Are o intindere de 300 hect. si de kil., lar pana la subprefec- Tiganilor, Buder si BatatureT,
compusa din stejar, fag, car- tura si judecatorlä, 5 kil., da- toate pe teritoriul comuner Da-
pen, jugastru, plop si alun. ca comunicatia se face pe Va- - videsti.
lea-Tite$tilor. Cu trasura sunt In jurul sail sunt locuri ara-
Davideni, sat, in com. Pastra- I0 kil., pentru ca soseaua o- bile, livezr de finete si livezr
veni, jud. Neamtu, pl. Mijlocul- coleste prin comun ele Raco- de prunr. Spre E. si V. are
d.-s. E asezat pe sesul ce se in- vita, Titesti si Livezeni. dota culmr de dealurT, carT
tinde catre vestul riulur Mol- Forma comuneT e lungarea- domina Valea- Argeselulur, ra-
dova, la 3 kil. departare de Va. Se intinde si pe o parte murT din Carpati numite : Dea-
acest riú. Se märgineste la N. si pe alta a soseler care o lul-SatuluT - de - Rasarit si Dea-
cu Spiesti si Pastraveni ; la E. leaga cu Contesti si Voroveni. lul-Satului - de- Apus, acoperite
Cu satul Versesti, din jud. Ro- Patru sosele comunale strabat cu padurT de tufani.
man, de care se desparte prin com. in diferite directiunr. Mará de acestea mal sunt:
1.1111 Moldova ; la V., cu Ure- Se margineste la V. cu com. Dealul-Fintinelelor, intre Valea-
cheni s't Radeni (mosiI); la S., Titesti, la N. cu com. Voro- Fintinelelor si Valea-Vacer si
cu satul Tibucani-d.-s., si Ti- veni, la S. cu com. Contesti si Dealul-Malaiulur tntre Valea Va-
bucani-d.-j. la E. cu apa CircinovuluT. ca si apa Circinovul.
Are o populatiune de 160 N'are niel un catun alipit. LocuitoriT sunt mosneni din
suflete, totT Rominr, caff se in- Populatia com. este de 810 mosT-stramosT, atara de vr'o 30,
deletnicesc cu agricultura si locuitorI (416 barbatT si 394 carT s'ad improprietarit dupá
cresterea vitelor, lar in timpul temer) formind 201 familif, carT legea rurall din 1864, tot pe
verer si Cu pescuitul. locuesc in 193 case. proprietatile mosnenilor.

www.dacoromanica.ro
DAVIDETI 62 DADE§TI

Are 2 bisericr: una cu lira- hala, jud. Dolj, pl. Jiul-de-Mij- se face comert cu vite mur $1
mul Sf. Imparatr, tirnosita la loc, com. DrAnicu. micr, cu cereale, luminarr $i tot
anul 1874, la constructia careia felul de articole ale industria
a contribuit mult d. Const. Hagi- Davidoaei (Dealul-), deal, jud. domestice.
Nicolati, $1. care se Intretine din Dorohoiti. Incepe de pe mo$ia In Da.buleni este o $coa1ä de
dania ctitorulur prin mar multe Cu acela$T nume, com. Corla- bletT $i una de fete, ambele de
zapise de creanta $i pamint ; teni, pl. Co$ula. Se intinde spre gradul I, conduse de 2 invata-
a doua, zidita de enoriag la a- S. pana de asupra satulur Po- torr $i frecuentate de 135 elevI
nul 1771 $i reparatd la 1832, dul-Stamater, com. Borze$ti. (90 blett $i 45 fete), din 230
Cu hramul Inaltarea-Domnulur copir (50 bletT $i 8o fete) in vir-
$i care se intretine din dania Davidoaia, sat, pe mo$1a V15.- stA de scoall. Are 3 biserici: Sf.
facuta de raposatul Manole Popa deni, jud. Dorohoiti, pl. Co$ula, Nicolae (1842), Sf. Gheorghe
Ene, cedindu-T mar multe pe- com. Corldteni. Din vechime (1817) si Sf. Gheorghe din Ciun-
tece de pamint mo$tenesc. Am- era trup a parte. Are o popula- gul (1850), deservite de 5 preotr
bele sunt deservite de 3 preotr tiune de 17 fam. sa.5 68 sufl. $i 6 cintaretr.
$i 4 dascalr. li O buna situatie. Satenir im- Dabuleni era statie de car
coala dateazd din timpul proprietaritI ati 42 hect. pa- de po$ta, pe vremea cind exista
lur Al. Ghica. Pentru ca vechiul mint. acest servida la nor in tara, la
local se ruinase, la anul 1870 drumul vechiti de la T.-Magu-
s'a zidit alt local din contribu- Dibuleni, com. rur., in S.-V. pla- rele la Calafat (9 poste) ; avea
tiunile locuitorilor. coala se $er Balta -Oltul -dejos, judetul 16 cal de po$ta $i facea stati-
frecgenta regulat de 50 baetT Romanati, a$ezatä pe un loe in- une la mijloc futre po$tele Os-
$i 17 fete, din numarul de 8o tins $i $es, strabatut de o troveni $i Gura Padiner.
copir Cu etate de la 6 pana la 12 vale, prin care curge un ptriti,
anr. Cu intretinerea $coaler sta- linga balta Glodul, in apro- Dade§ti, sat, in partea S. a com.
tul cheltue$te anual ¡404 leT. piere de Dunare $i balta Po- Bdiceni, jud. Ia$i, pl. Bahluiul,
Comuna contribue pentru $coala telul, $i llaga hotarul judetu- situat pe valea piriulur Bahluetul.
cu cite 400 ler anual $i pentru lur Dolj. Se compune din satul Are o suprafata de 1000 hect.
cult cu 160 lei. Dabuleni, din despartirile Broas- li o populatie de 50 fam. sal
tit.i carte 184 bärbati $i 34 ca yi Ciungul. Se invecine$te spre 259 locuitorr Rominr, carr se o-
femer. V. cu com. Caldra$i (Dolj) $i e cupa cu agricultura $i cre$terea
la o departare de 38 kil. de vitelor. Are o biserica zidita din
Davide§ti, sat, in partea de S. Caracal $i de 31 kil. de Co- piatra ; e deservita de un preot.
a comuner Rusca, plasa Pru- rabia. Are : (1886) 783 contri- Numarul vitelor e de 616 ca-
tul; judetul Falciti, a$ezat pe buabilr : 1173 fam. ; o popu- pete, din cae: 178 vite marr
valea piriulur Nemteni. Are o latie in total de 4712 locui- cornute, 54 car, 314 or $1 70
suprafata cam de 70 hect. $i o torY, din carr 2358 barbar li rimatorr.
populatie de 33 fam., sati 184 2354 femer, 136 persoane $titi
sufl., din carr 34 contribuabilr. carte. Dade§ti, sat, face parte din com.
Locuitorir sunt razeg vechr. Budgetul com. pe 1886/87 a Vultureni, pl. Berheciul, jud. Te-
Are o biserica facuta la 1820. fost de ler 11150 la veniturr $i cuciti. E situat pe coasta dealulur
de 10555 ler la cheltuelf. cu acela$T nume, departe de Vul-
Davide§ti, sat, face parte din Locuitorir se disting printr'un tureni de 5 kil. 034o m. Are o
com. rur. Spineni, jud. Olt, pl. port special, iar casele lor sunt populatie de 56 fam., san 246
Vedea-d.-j. parte bordee li parte de zid. s Ifl., locuind in 51 case.
Are o populatiune de 300 Are 7 mori pe apa, 13 sta- Teritoriul catunulur este de
locuitorr. Aci e o biserica t'ir- bilimente comerciale. Pe pro- 307 hect.
nosita in zilele lui Constantin prietatea com, se fac 2 bilciurr: Locuitorir, fo$tr cllea.$1, ati
Voevod, de Stan Ereii, Vlada unul, la Dumineca Floriilor, Vine fost improprietaritr la 1864. Er
Erita, Mihaiti Sandu, etc. 5 zile li. e infiintat de la ¡867; al stapinesc 117 hect., lar pro-
doilea, la 9 Septembrie, tine 5 prietarir, d. Gh. Demetriade si
Davide§tilor (Mahalaua-), ma- zile $i e infiintat de la 1867. Adi d-na Maria Chica, aii 190 hect.

www.dacoromanica.ro
DA.DWI 63 DXENI

Dade§ti, bdltoag-17, in suprafata . privalul BAroiti in partea cea raspindite in diferite dime-
de 40 prajinT, in com. Ruginoasa, mal larga a luT ; se indreapta tiunT; parte sunt naturale, parte
jud. Suceava. apoT spre N.-V., traverstnd d'a artificiale, facute in timpurile
curmezisul o insula copri n sa in- din urma spre paza i spre o-
Däcle§ti, riftd, ce se aflä in satul tre privalul Baroiul si Dunare, rientare.
Cu acelag mime, com. Vultu- trece pe Rugg o padurice de salciT, Valle nu sunt nu meroase; prin.
reni, jud. Tecucin. pe care o lasa afara din hotar tre ele insemnam : Valea-Mosu-
ajunge pe malul drept al Ca- luT, la N.; Valea-MezetuluT, la E.;
Daeni, com. rur., in jud. Con- naluluT-MäcinuluT, de unde am Valea-StanciT-Seacl s't Namalesti
stanta, pl. Hirsova. plecat. Forma hotaruluT este la S.-E., valea Bertesti la S. si
Este situata in partea N.-V. aceea a unuT trapez neregulat, S.-V., si vi-e-o 12 micT Aral ce
a jud., la o departare de 102 cu baza intoarsa spre Dunare; se gasesc in interioriul satuluT
kil. spre N.-V. de orasul Con- lungimea perimetruluT este cam Daeni.
stanta, capitala jud., si in par- de 40 kil. ; iar intinderea intreg Apele, carT uda comuna sunt
tea septentrionala a plaseT, la teritoriuluT este de 89 kil. Dunarea-Veche san Canalul-MA-
26 kil. spre N.-E. de oraselul Se margineste la N. Cu co- cinuluT, la V., formind insulita
Hirsova, resedinta plaseT. Alte muna urbana Ostrov, despar- Tofanari ; privalul Baroiul, tot
com. invecinate cu Dleni sunt: tindu-se prin Oda Bareiul, Va- la V., trecind si pe linga satul
Ostrovul la 8 kil. spre N., Gir- lea-MosuluT si dealul Cairacul ; Daeni, in partea. de V.; girla
lici, la 6 kil. spre S.; Urumbei, la E. cu com. rur. Urumbei, de Venga, ce uneste Dunarea cu
la 12 kil. spre E.; Eni-Sarai, la care se separa prin dealul Cai- privalul Bareiul ; numit
14 kil. spre S.-E. racul, Valea-MezetuluT i muchea Valea-Villor de la Pinga, prin
Hotarul amanuntit al com. DealuluT-StanciT ;la S. cu com. N. comunef, piriul numit Valea-
este urmatorul : Plecind de pe Girlici, separindu-se prin valea Viilor, sari Topirsciul, si, pe la
malul drept a DunareT (si a- Bertesti i prin o linie conventio- inceputul säìí, Valea-StupineT,
nume Canalul-MAcinuluT), la 4 nail ; la V. cu jud. Braila, de prin centrul comuneT ; vaile de
kil. spre S.-V. de satul Daeni, care desparte pi-in Dunare (Ca- maT sus an malurT inalte
hotarul se indreapta spre N.-E., nalul-Macinulur). pease pe alocurea.
urnand malul drept al canalu- Solul este accidentat in gene- Este fermata dintr'un singur
luI-MacinuluT, pana la locul unde ral, afara de o mica portiune cat., Daeni, resedinta, asezat
face o cotitura in dreptul Mo- la V., coprinsa intre Dunare pe malul drept al privaluluT BI-
vileT-PopeT ; de ad i o ja putin canalul Baroiul, fermata din 5. roiul, intre valle adincT
spre S., urcimi girla Baroiul, insulete de diferite marimr, din pease: Valea - Viilor i Pinga,
pana unde se deschide Valea- carT dou5. acoperite cu padure ce se deschid in privalul BA-
Mosulur ; de ad se indreapta de Weil; si o alta parte foarte roiul.
spre E. si S.-E., taind soseaua accidentata, constind din vaï Suprafata totall a comuneT
judeteana Ostrovul-Hirsova, ur- inalte i ripoase intre earl e este de 8924 hect., din cad
ea Valea-Mosulul, se ridica pe asezat satul Daeni. Cele mal 383 hect. ocupate de vatra sa-
Dealul-MosuluT, 'Ana pe muchea insemnate dealurT sunt: Dealul- tuluT, Cu 355 case, lar restul de
dealuld CairaculuT, de unde se MosuluT (117 m.), la N.; Cai- 8541 hect. impartit intre Stat
indreapta spre S. si S.-S.-V., racul (I I0 M.), la N.-E.; Dealul- cu proprietarT ; acestia poseda
coborind de pe dealul Cairac, Stand! (r43 m.), la E.; Me- 2541 hect., lar locuitorif stapi-
scoborind putin valea MezetuluT zetul (89 m.), la E.; Dealul- nesc 600 hect.
taie apoT Valea-Stancir, i urea StanciT (120 m.), la S.-E.; Dea- Populatiunea sa este de 35
muchea DealuluT-StanciT, pe care lul-Viilor (74 m.), la S.; toate familif, cu 1654 suflete, impli-
o tine cit-va timp pana se coboara sunt acoperite cu finete, semana- tita cum urmeaza : 848 barbatT,
apoT Bugg valea Namalesti, de turT si vil. Movile sunt In numar 806 femeT, din earl 945 nee&
unde ola spre V. si N.-V.-V., taie de vre-o 25, intre car! mal in- satoritT, 638 casatoritT, 67 va-
Valea-Stancir-Seaca, urea si sco- semnate sunt : Movila-Enicerilor duvT, 4 divortatT; 202 sin carte,
boara Dealul-Stancii, urmeaza (I 18 m.) i movila Ciuroboaia 1452 nu stin ; din acestia sunt
valea Berte0, taie din noi:i dru- (120 m.) la S.-E. comuneT; cele- 1648 cetatenT RominT, 6 supusT
mul judetean Ostrov-Hirsova, l'alte sunt de deosebite marimT strain! ; 1637 ortodoxT, 17 ma-

www.dacoromanica.ro
DAENI 64 DAEVT1

homedanT; 324 agricultor! si tinuta de locultorT; are io hect. LocuitoriT se ocupa. cu olaria,
meseriasT, 2 cu profesiT libere, 4 de la stat, si e deservita de trahtaria i putin cu dulgheria
comerciantl si 5 industrias'''. preot, i paracliser i i cintaret. rotária. El desfac produsele
ContribuabilT su nt 335. Are o scoala rurala mixta; munceT lor la: Slavitesti, Ladesti
In ceea-ce priveste intinderea conclusa de i invatator si o in- Brosteni.
felul terenurilor, cele 8924 vatatoare, frecuentata de 97 Vite sunt : 18 ca.T, 262 bol,
hect, ale comuneT se divid ast- elevT inscrisT, din cal< 77 baetT 226 vacT, 67 of si 294 porcT.
fel : 445 hect. teren neproduc- §1 20 fete. Pe riul Luncavatul, in raionul
tiv (din care 533 hect. ocupate com., sunt 2 morT de macinat.
de vatra satulul si 62 hectare Daeni, insuld, in Dunare, jud. Sunt 116 locuitorl improprie-
baltf, mlastinT, etc.); 8519 hect. Constanta, plasa Hirsova, pe te- taritT la 1864 cu 453 hect. a-
teren productiv (din care 2479 ritoriul com. rur. Daeni, de la rabile in mosia Ddesti a statu-
hect. ocupate de stat cu pro- care si-a luat numele. Este a- luT si pe mosia d-lor Elenca si
prietariT, 6000 hect. ale locui- sezata in partea vestica a pla- Fevronia Vladescu.
torilor). Terenul productiv co- seT i cea nord-vestica a comu- In Dealul-Caramizilor, ce a-
prinde : 3700 hect. teren culti- neT. Este formata. de Dunare partine acesteT comun e, se liad
vabil (apartinind locuitorilor) : un brat al san, numit Veriga- PartmaturT de caramida.
4421 hect. teren izlaz (din care DAenilor, care ucla comuna la coala dateaza aci de la anul
2479 hect. ocupate de stat cu V. Insula are o form5. lungu- 1864. Cladirea e proprietatea
proprietariT si 1942 hect. ale lata, eliptica, o lungime de 5 comuneT. E frecuentata de 15
locuitorilor); 300 hect. teren kil. si o largime medie de ikil. elevT, din numarul de 91 (46
padurT, apartinind locuitorilor. Intinderea sa totala este de a- bletT si 45 fete) in virsta de
Sunt 324 plugarT, carT ag 221 proape 400 hect. Malurile el scoala. titi carte 114 barbatl
plugurT, 27! care si carute, 5 sunt în general joase, ceea ce si 4 femeT. Cu intretinerea scoa-
masinT de secerat i lo grape face ca adesea este inundata de le!, statul cheltueste anual 15121.
de fier. Dunare. Este acoperita cu salciT oseaua Cotosmanul i Ho-
Sunt in comuna 12400 capete rachitT si pe icT pe colo cu pa- rezul inlesneste comunicatia in-
de vite, cu seama 01, boT sunT. tre comunele : Daesti, irineasa,
porcT. Roesti i Popesti.
LocuitoriT se ocupa i Cu Däe§ti, com. rur.,jud. Vilcea, pl. Veniturile com. Dlesti se urca
pescuitul. Oltul-d.-s. E compus5. din 4 la 1171 leT anual si cheltuelile
In comuna este I rama cu catune : Vechia, Curti, Valea- la 1132 leT.
abur! si 14 morT de vint. Caselor si Saioci. Pamintul, pe E brazdata de dealul Cotos-
Comerciul este activ si se face care se afil aceasta comuna, a manul cu piscul numit Teapa,
prin oraselul Hirsova, la 26 kil. fost al unuia Stoica, care l'a &cut Dealul-Caramizilor, Firijba, i u-
spre S.-V., de catre 5 comer- danie schituluT Dintr'un-Lemn. data de valle: Meielor, VilculuT,
ciantI (dintre carT 3 circiumarl) Este situatg pe valea Caselor i Cernisoara.
si consta in import de coloni- LuncavAtul, intre dealurile : Fi- Se margineste cu comuna Po-
ale si manufactura i in export rijba, Cotosmanul i Caramizile, pesti la N., irineasa la S., Frán-
de cereale, vite (oT cu produ- la 34 kil. departe de capitala cesti la E., Modoia i Roesti
sele lor). judetuluT si la 25 kil. de a pla- la V.
Budgetul se ridica la II9II seT. Toatá comuna, cu izlaz,
leT la veniturT si la 5306 le! cu tot, are o intindere de 585Däe§ti, sat, cu 381 suflete, jud.
la cheltueli. hect. Arges, pl. Lovistea; face parte
CAT de comunicatie sunt: pe Are o populatie de 150 fa- din com. rur. Baboesti. Are o
ball i girle cu luntrele ; catea miliT, saii 684 suflete (339 bar- biserica, cu hramul Sf. Nicolae,
judeteana Hirsova-Macin ce tre- batT si 345 l'eme), in care intra deservita de 2 preotT i I chi-
ce prin comuna ; mal sunt apoT si 2 familiT de TiganT. Locuesc taret.
drumurT comunale la Ostrov, In 154 case.
Fagarasul, Calfa i Girlici. Sunt 140 contribuabilT. Die§ti, sat, face parte din com.
Este o biserica, cu hramul In comuna e o biserica fon- rur. Prundeni, plasa Oltul-d.-j.,
S-ta Paraschiva, zidita si filtre- data in anul 1879 de locuitorl. jud. Vilcea.

www.dacoromanica.ro
DAEFFI 65 1:4111DENI

Dge§ti (Me§ti-Biboe§ti), mo- N. Are o intindere de 1500 hect, Milcovul, mal jos de cat. Slo-
fie, jud. Arges, pl. Lovistea, cu o populatiune de 139 fami- 'bozia (com. Cimpineanca).
proprietatea statuluT. Are o a- liT, saù 588 suflete, din carT 123
rena. anuala (1880-85) de leT contribuabilf. titl carte 78 per- Dämäcu§a, sat, face parte din
2500 si o intindere de 2407 soane. Are o biserica, deservita com. Podul-Turculuf, jud. Te-
pog., din carf 2000 pog. pa- de i preot si I dintaret. cuela. E situat pe coasta dea-
dure. luluf ca acelasT nume, 500 m.
D'álhäutul, schit, in jud. R.-Sa- departe de Podul-TurculuT, In
Dae§ti (Meeni), mofie a statu- rat, pl. Orasuluf, com. Bontesti, partea de N., pe malul sting al
luT, pendinte de schitul Din tfun- cat. Dalhautul. E situat pe un Zeletinuluf.
Lemn, jud. Vilcea, care s'a a- deal inconjurat de padurr, cale Are o populatie de 54 fa-
rendat pe periodul 1885-95 de 3 ore de Focsani i R.-Sa- mili, saa 175 suflete, carT locu-
cu 1800 leT anual. rat. A fost facut in 1625, din esc ia 50 case. Sunt in sat 3 fa-
lemn, si s'a prefácut pana acum milif de EvreT.
pda'ure, a statulul, in in- de 3 orT. Biserica de asta-zT e In marginea satuluT se afla
tindere de 1428 hect., situata de zid, fondata la 182o de sta- o gradinarie.
in com. Popesti, pl. Cerna-d.-s., retul Dionisie Arhimandritul , CopliT urmeaza la scoala din
jud. Vilcea, i formata din tru- dupa cum ne arata pisania: com. Podul-Turcului.
purile : Firijba, (375 hect.), Va-
Aceastii bisericii cu hramul lzvorul-
lea-MarculuT i Valea-Calului (700 Timiduiret, este ziditit din temelie de Dimacu§a, deal, situat in raio-
hect.),BAieasa-Schitul (325 hect.) starqul Dionisie Arhimandritul, cu banii nul com. Podul-Turculuf, jud.
Bratasanca (28 hect.). sili i cn ajutorul cretinilor piqi; In zi- Tecucia, la E. Pe coasta aces-
lele staretului acesta s'a M'out mal' mulle tuT deal se afla situat satul cu
trabunitiitiri in miingstire, multe chilii,
Dfigfinia, loc isolai, in jurul co- multe obiecte de argint
acelasT nume.
muner Otesani, plaiul Horezul,
jud. Vilcea. Schitul se administreaza de Damäroaia, sat, pl. Dimbovita,
un staret, ajutat de un consiliti jud. Ilfov. Face parte din com.
DAII(Mitgura-),magurd, la Estul economic si un duhovnic ; mo- rur. Baneasa-Herastral. Este si-
com. TigAne§ti, jud. Teleorman. nahr sunt 24, din carT mu1t1 tuat la S. de Baneasa, pe ma-
sunt batrinT i infirmT. lul drept al riuluT Colentina, in-
loc isolat, com. Vra. & un golf ce-1 formeaza acest
nesti, pl. Podgoria, jud. Muscel. Dälhäutul, mofie, in jud. R.-Sa- riti spre N. de Turloaia.
rat, pl. OrasuluT, com. Bontesti, Are, impreuna cu Baneasa
DAlbäneasa, carierd de pietrif, cat. Dalhautul, Pe ea se afla pa- Grefoaicele, 571 locuitorT.
In com. Firtanesti, pl. Prutul, durea Ddlha.utul. Suprafata totall a satuluT e
jud. Covurluiti. de 677 hect., din cae proprie-
Dälhäutul, pildure, in jud. R.- taral, d. Const. I. Stoicescu,
Däle§ti, deal, situat la V. de sa- Sarat, plasa OrasuluT, comuna are 417 hect. si locuitoriT 260
tul TigAne0i, com. Godinesti, Bontesti, catunul Dalhautul, pe hect. S'el rezervat 55 hect.
pl. Berheciti, jud. Tecuciti. mosia Dalhautul ; sine de cir- izlaz si 12 hect. padure.
cumscriptia VII-a silvicä, oco- In cercul comuna e I moara
Daliateasa, pîrla, izvoreste de lul Plainesti. Are 1310 hect. cu apa ; 2 masinT de treerat ;
sub muntele Gargheta, pe te- intindere, din carT 80 ale sta- pod si i helesteti.
ritoriul com. Paulesti, pl. Vran- tuluT i 1280 ale proprietateT
cea, jud. Putna si se varsa in particulare. Esente : emita, fag, Dämideni, sat, in partea de S.-
Cozia. plop, alun. E. a comuneT Ostopceni, plasa
Stefanesti, jud. Botosani, asezat
D'Alhautul, sat, in jud. R.-Sarat, DalhAutul, fria, in jud. .R.-Sa- pe coasta ripoasa, in dreapta
plasa- OrasuluT, com. Bontesti. rat, pl. OrasuluT, com. Bontesti. PrutuluT. Are o populatie de 84
E asezat spre N. de cat. de Izvoreste din Dealul-Capref, uda familiT sa0 226 suflete. Pe mo-
resedinta, Bontesti, pe pir. Dal- Nordul comuneT, trece prin cat. sie, linga Prut, se afla a padure
hautul, la i kil. 700 m. spre Dalh5.utul si se varsa in riul de salcie si o moara de apl.

68878. J'arete Digionar Geografia. rot. Ltr. 9

www.dacoromanica.ro
DIM1ENWI 66 tiksTAILÀ

Are o biserick deservita de Damienesti. Se afla o judecgtorie lemn. i tencuita ; e refacuta de


I preot si 2 cintaretl. de ocol. Acest tirgusor fiind cel satenI in 1856.
Numarul vitelor e de 509: mal mare centru din partea de Sateng improprietaritI ati
Ioo bol si vad, 20 cal, 309 or, jos a judetuluI Roman, face co- 3691/2 hect. pamint; lar pro-
8o pord. Locuitorr posea 50 mercia cu cereale i mal cu prietarir 1518 hect. cimp si 486
stupI cu albine. seaml Cu vite. El este al treilea hect. padure.
centru comercial din judet. Face TazurI sunt 2, din carI unul
Därniene§ti, com. rur., in jud. iarmaroc in toate Duminicele numit al Cristisorulur i altul
Roman, pl. Fundul, spre S. de dar mal cu seama in Duminicele al GaingriteI.
orasul Roman si la o departare din timpul lema i primavera Pirlul principal ce trece pi-in
de 25 kil, de el. Este formata Este legat Cu ora.sul Roman mosie e Baseul.
din satele : Calugareni, Damie- prin osea. DrumurI sunt: acel de la
nesti, sat, Damienesti, tirgusor, Herta la SAveni, i acele catre
si Padureni, cu resedinta com. Dämiene§ti, sat, in jud. Roman, Darabani.
in tirgusorul Damienesti. Are 320 plasa Fundul, com. Damienesti, Hotarele cu : Cristinesti, Her-
familiI sail 1233 locuitorI, cae lInga tirgusorul cu acelasI nume fa, Liveni i SuharAul.
locuiesc in 322 case. Are 262 spre N. de el, pe piriul Cre-
contribuabilI. tiú carte 109 per- toaia. Dämileni-Cristea. Ved Dami-
soane. Populatia este compusa Are o biserica de lemn. leni, sat, com. Ibanesti, pl. Pru-
in cea maI mare parte din Ro- tul-de Sus, jud. Dorohoia.
minI, pe litiga carI maI sunt sat, pe mosia cu ace-
47 familif de Evrer si 78 familiI lai com. Ibanesti, plasa Dämileni-Micle§ti. Vez! Dami-
(299 locuitorl) de UngurI. Are 2 Prutul-d.-s., jud. Dorohoig, di- leni sat, com. Iblneati, pl. Pru-
bisericI de lemn una ortodoxä vizat in Damileni Cristea si DA- tul-de-Sus, jud. Dorohoiu.
si una catolica ; o scoala prima- mileni-Miclescu.
rä mixta, care in anul scolar Proprietatea acesteI mosiT din Dämo§ita, set Domo§ita,
1886-87 a fost frecuentata de vechime a fost a manastirer pe teritoriul plaseI Racaciuni,
30 elevl (24 bgetI si 6 fete din Dragomirna din Bucovina ; pe jud. Putna. lzvoreste din Fun-
42 inscrisI (30 bletI si 12 fete). atuncI se numea Danuleni. De dul-DealuluI, prin 3 izvoare :
Are 997 vite maff cornute. Ve- la 1785, cind s'a vindut bunu- Barlogul, Frasinetul i Piriul-
nitul anual al com. este de 4853 rile manAstirestI din Bucovina, Negru, ale caror ape se string
leI i cheltuelile de 4621 la deveni proprietate privata; as- la un loc i formeazd la Gura-
Tine de circumscriptiunea fis- ta-zI partea din sus a satului cu BosietuluI, piriul Domosita ; tre-
cal Batrinesti. Este legata cu mosiea este a erezilor def. C. ce pe la Anghelesti si mal
orasul Roman pi-in osea. Corbu ; are o populatie de 130 sus de Ruginesti se pierde in
fama', se"' 355 suflete ; lar par- prund, lasind numal valea, care
Dimiene§ti, tirgusor, in judetul tea din jos, a erezilor def. Mi- merge pina in riul Trotusul.
Roman, pl. Fundul, com. Da- clescu, are o populatie de 160
mienesti, pe piriul Cretoaia familiI, sal' 467 suflete. Dämteni, sat, face parte din co-
la 25 kfl. de orasul Roman. AsezArile satenilor in partea muna rurala Berbesti, pl. Olte-
Este asezat la poalele dealuluT de sus a satuluI sunt bune ; iar tul-d.-s., jud. Vilcea. Are o po-
Cretoaia. Are 193 familif, san proprietarul are casa de zid, cu pulatie de 436 locuitorr (220
766 locuitorr, caff locuesc in 2 rindurI i heiurile necesare, barbatI, 216 femel). Ad i e o
201 case. Are 166 contribuabill. livada mare de fructierl; 2 po- bisericä fondatä la anul 1854.
titt carte 98 persoane. Popula- goane vie §i gradilla de legume. E udat de valle Repedea si
tia este compusa din RominI si Pe partea de jos a Miclescu- Strimba, care se varsa in rtul
din 45 aman' EvreI. Are un 1111 e casa de zid cu un rind,
oficia postal si telegrafie infiin- avind heiurI, livada, gradinä si
tat la i Septembrie 1895, al putina vie. sat, face parte din com.
caruI venit pe 1896-97 a fost Are o bisericg, cu hramul Sf. Buda, jud. Tecucia, situat la o
de le! 2856, banl 85. Aci este Nicolae, deservita de z preot, distanta de 3 kil. l 100 m. de-
resedinta pl, Fundul si a com. cintaret si I pallmar; este de parte de catunul de resedinta,

www.dacoromanica.ro
DliNXILÀ 87 DANEASA.

In partea de V., pe malul drept Amaradia, com. Zlicoiul, ce se la 1888 si cea din Bereadel,
al Zeletinului. laza din dealul Radinesti, com. fondata la anul 1743. Ele sunt
Are o populatie de 48 fam., Radinesti, jud. Gorj ; strabate deservite de cite un preot si
san 181 sufl., locuind in 55 satul. Danciulesti si merge pe un ctritaret.
case. Sunt 39 contribuabill. limita com. Bacepti, jud. Gorj. Stiii carte 36 barbati si 3 fe-
Satul are o suprafata de 217 niel. In aceasta com. se fabri-
hect. si 15 ariT. LocuitoriT cul- D'anciule§ti, mofie, jud. Dolj, ca in termen de mijloc 460
tivä tot terenul. pl. Amaradia, com. Zaicoiul. hectol, tuica de drojdiT si tes-
Vechimea acestur sat se cre- covina ; viile produc 9471 hec-
de a fi de peste zoo ad. Lo- Däneasa, com. rur., jud. Olt, tol. vin.
cuitoriT sunt razesi. pl. Jiul-d.-j., situata sub coasta Comerciul se face de 5 cir-
dealului Oltul si Ruga Orla pul, ciumarT.
Dänäilfi, phi% In com. Buda, la distanta de 38 kil, de capi- Budgetul com. se urca la
jud. Tecucia. Are directie V.-E. tala jud. si la 4 kil. de rese- suma de 2970 leT la veniturT,
si se varsa. In Zeletin, in fata dinta plasei. si la suma de 2753 la cheltuelT,
acestui sat. Se cornpune din 2 cat. : DA- M'ara de fondul drumurilor, care
neasa si Berendeiul-Noa, Cu o se cifreaza cu 58o lei.
Dfinaile§ti, sfoarä de mofie, in populatiune de 958 locuitori, din Daneasa se leaga la N. Cu
cat. Lipia, jud. Buzad, facind cal-1 213 contribuabili. Locuesc DragAnesti si la S. Cu Dudul,
parte din corpul Mircesti. in 105 case si 96 bordee. prin soseaua judeteana Slatina-
LocuitoriT sunt Romtni si se Turnul-Magurele.
Dän.ce§ti, deal, incepe din Pa- ocupa Cu agricultura si creste- DealurT are numaT spre E. Din
durea-Tiganestilor,continua spre rea vitelor. Sunt 5 mestesu - Dealul-Oltului, acoperit cu vii,
S. In raionul com. Tigane0, gari, carT se ocupa cu fiera- se tntinde Boianul pana in Jiul,
jud. Tecucia, pl. Nicoresti. ria, cojocaria si cismaria. ET des- la comuna CrAciunel - de - Sus.
fac productele cImpuluT pe pie- In acest deal, la 4 kil. spre S.
Dänce§ti, vale, incepe din Paciu- tele de la Slatina, Turnu-MA- de com. se afla o taietura nu-
rea-Tiganestilor, merge In direc- gurele, Caracal, Rosiori si pe mita Rusca - luT - Toader prin
tic N.-S., in raionul com. Tigd- la garle din apropiere. Mosia care trece o alta posea judetea-
ne§ti, jud.Tecuciti, pl. Nicoresti. e parte (Daneasa) proprietate n5.: Caracal-Rosiori-de-Vede nu-
a statuld si parte (Berendeiul- mita tot soseaua Rusca-luT-Toa-
Eranciule§ti, sat, jud. Dolj, pl. Noa) particulara. D-1 D. A. Be- der. Vlicele la V. pe valea 01-
Amaradia, com. Zaicoiul, situat rendeia posea 200 hect. ara- tullir sunt : Zatoriul si Smeoa-
la 400 m. de cat. de resedinta. bile si 40 hect. de padure. Sta. cea, care vine numai in timp de
Are 205 sufl. : 101 barbatT pi tul posea padurea Calugareas- ploT si zapee si se varsa in Pa.
104 femei. Locuesc in 72 case. ca, cu lemne de stejar de o
Copal din sat urmeaza la pcoala grosime de la 8o cm.t ni. 25. Daneasa, cdtun, face parte din
mixta din satul Zaicoiul, ce Comuna a devenit proprietara com. cu acelasT nume, jud. Olt,
este la 2 kil. departare. In pe 18 pogoane de la locultori. pl. Jiul-d.-j., situata sub coasta
anul scolar 1892/93 aa frecu- LocuitoriT improprietariti dup5. dealulta, pe malul sting al 01-
entat scoala 2 baetl. Cu vIrsta legea rurall sunt 68, posedind tului. Este resedinta com. si
de scoala sunt 21 baeti si 20 243 hect. ; iar dupa legea insu- are o populatiune de 622 lo-
fete. tit.i carte 13 barbati si i rateilor din 1879 sunt 45, pose- cuitorT, din cari 71 sunt impro-
femee. Satul este udat de pf dind 239 hect. Viile ocupa prietaritT dupa legea rurall.
riul Ploscuta ; iar terenul e acci- o suprafata de 230,50 hect. Tot Vite sunt: 125 boT, 800 al
dentat de dealul Danciulesti. teritoriul com. coprinde o su- O 120 rimatori. Aci se ala o
prafata de 1262 hect. biserica zidita la 1861, repa-
Dfinciule§ti sal Sterea, cät., Vite sunt : 59 caT, zo epe, rata. la 1888 si deservita de t
din com. Babel; jud. Vlasca, 174 bol', 41 vacT, 109 bivoli, preot si I cintaret, platitT de
pl. Neajlovul. 1217 oí si 200 rimatorl. locuitorT si din budgetul com.
Are 2 biserici : cea din Danea-
Dänciule§ti, deal, jud. Dolj, pl. sa, zidita la anul 1861 si reparata Dineasa, deal, in raionul com.

www.dacoromanica.ro
DANEASA 68 LaNE$TT

DAneasa, jud. Olt, pl. Jiul-d.-j., 25 elevI, din 30 inscr4T ; are Populatia este de 107 fa-
pe care se cultivA 230 hect. 50 2 bisericr, fondate in 1816 i miliT, sail 374 suflete, din carT
ariT vie. 1826; i deservite de 2 preotT 90 contribuabilf. LocuitoriT po-
i 2 eintAretl. sea : 20 plugurT, 50 care cu
D'Amasa, mofie a statuluT, jud. bol O vacT, I cArutl Cu caI, 30
Olt., foastA pendinte de mAnl- Däne§ti, com. rur., in centrul stupT, 294 vite marT cornute,
stirea Clocociovul, care pe pe- pl4e1 Mijlocul, jud. Vasluiù, la 298 al, 16 cal §i 210 rimAtorl.
riodul 1886-96 s'a arendat cu distantA de 30 kil, de orapl In cltun este un put §i 14
11710 leT anual. Arenda insA Vasluiti li de 8 kil. de CodAeti, finttnI.
s'a selzut In urml la 8249, din reedinta plAser, situad. pe con- Are o bisericA, fAcutA In 1826
cauza unor vil rescumpArate. tinuarea terenuluT a treT dealurl de locuitorT, deservitA de un
cu vAile li pod4ele lor, ce se preot O un eintAret.
Däneasa, pdclure a statuluT, in intind de la N. spre S., de a-
intindere de 450 hect., pendinte lungul com. li numite : Dealul- Erane§ti, sat, in com. Girovul,
de com. DAneasa, jud. Olt, pl. urAnetilor i Dealul Gherghe- pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu,
Jiul-d.-j. liului, spre E.; Dealul-R4cani- situat futre satele Doina yi Do-
lor, al Bereser Qi al-Golier, spre chia. Are o populatie de 334
Dinesei (Valea-), vale, spre V. li dealul DAne0 prin mij- suflete, sad 78 familif, caz-1 trA-
E. comuneT Brezoiul, plaiul Co- locul comuneT. E formatA din esc in 87 de case ; aceastA po-
zia, jud. Vilcea. satele : DAne0-RAze0, D5.neti- pulatie se imparte ast-fel : 171
Golia li Ciorita, ce se intind bArbatT, 163 femeT ; 149 neca-
Däne§ti, com. rur., in partea de pe o sqprafat5. de 1859 hect., sAtoritT, 155 cAs5torit1, 29 va-
S. a comuneT asa, din plasa din carT : 71 hect. pAdure §i duve, un divortat; titi carte
Ocolul, jud. Gorj, situatA pe ves, 1073 hect. loe de cu/turA, finat 27 persoane.
pe o suprafatI cam de 977 hect., §i itna ale proprietAteT, iar 715 Numirea vechie a satuluT: Mi-
din car1 257 hect. arabile, 394 hect. ale locuitorilor Cu 20 hect. tocul-Maicelor.
hect. pAdure, 18 hect. vie, 230 vie. Are o populatie de 242 fa-
hect. fin* O 78 hect. izlaz ; miliI, sari 560 suflete, din carI Dine§ti, numire vechie a comu-
din aceste hect., 346 sunt ale 28 EvreT. na PAule§ti , plasa Tirporul,
proprietareT, D-na Tell, i 631 Sunt aci : o coa15.; 2 bise- jud. Prahova.
ale locuitorilor. Se compune din riel*, deservite de 1 preot §i 3
cAtunele DAnqti O \l'Acarea. eclesiarh1; un iaz ; 4 crigue. aäne§ti, schit, lingl satul cu a
Are o populatie de 213 fa- Comerciul se face de 3 RomInT. sa numire, jud. Neamtu ; odini-
miliT, Cu 782 suflete, totT Ro- Budgetul comuneT e de 1875 oarä a fost populat de cAlugA-
minT, din care 179 contrib. leT la veniturI ; de 1871 leT li rite, din care pricinA Insug satul
Locuitorl posed5. 30 plugurT, 4 banT la cheltuelT. se numea O Mitocul-Maicelor.
84 care, cu bol *i vacT, 2 cl- NumArul vitelor e de 512 : 15i
ruie cu cal; 40 stupY albine, 114 vite marr cornute, 260 oí, 79 Dane§ti, deal, in partea de N.
vite marT cornute, 5o8 oT, 27 cal §i 22 rtmátorI. a comuneT Hurdugi, pl. Mijlo-
cal, 340 rimAtorl. LocuitoriT posea : 33 plugurl, cul, jud. FAlcia, pe capAtul cl-
Budgetul comuneT e de 1246 66 care cu bol.; 2 plugurl li 5 ruia este a.5ezat o parte a sa-
leT O 75 banT la veniturT, lar la cArute Cu cal, precum si 150 tuluI Hurdugi.
cheltuelT de 1195 leT i 49 banT. stupT cu albine.
Prin aceastA comuna trece Dane§ti, loc, in partea de N.-E.
apa Slatiti ce vine din plor. Erane§ti, cdtun, reqedintA a co- a comuneT IvAne0, pl. Mijlo-
Comunicatia in aceastA co- muneT cu acelag nume, din pl. cul, jud. Falda, in hotar cu co-
munA se face prin §oselele veci- Ocolul, jud. Gorj. muna Hurdugi.
nale T.-Jiu- asa i prin §osele Situat pe es, are o suprafata AicI ar fi fost din vechime
comunale. cam de 445 hect., din care 120 un sat, ale cAruia urme se vld
In comunA gAsim : I put O hect. arabile, 94 hect. pAdure, i astA-zr.
28 fintinT. 3 hect. vie, 150 hect. finete, 78
Are i qcoalA frecuentatA de hect. izlaz. Däne§ti, mofie, la S.-V. comuner

www.dacoromanica.ro
DXNETI 69 DXNGENI

Ionesti-Berlesti, jud. Braila. Are vind succesorI l'ad dat danie luid, pl. Mijlocul, comuna DA-
o intindere de 490 hect. manastireT Golia din Ia5i. nesti.
Aceasta parte acum este pro-
Dane§ti, trup de mofie, stapinit prietatea D-luT A. S. Miclescu, Däneti, sat, jud. Dolj, pl. Jiul-
de parte din raza.siT com. Oan- iar partea din susul satuld DA- d.-j., com. Locusteni, cu rese-
cea, pl. Prutul, jud. Covurluid. nesti-Raze3T, numita Fundatura, dinta primal-id. Are I000 sufl. :
e proprietatea D-luT Gh. Ra- . 514 barbatT si 486 femeT. Lo-
Däne§ti, mofie, pe teritoriul co- covita. cuesc in 32 case de zid si 435
mune! Grumazoaia, plasa Mij- bordee sapate in pamint. In sat
locul, judetul Falda, spre S. Däne§ti-Räze§I, sat, in partea sunt doua scol!: una de baetT
de satul GrumAzoala. A fost de N. a com. DAnesti, jud. si alta de fete, amindoul sub
din vechime pe aceasta mosie Vasluid, pl. Mijlocul. Formeaza acelasT acoperis. Sunt conduse
un sat cu numirea de Danesti ; un trup ca satul Danesti-GolieT. de un singur invatator.
locul unde a existat biserica se E situat pe limba Dealulur-Dane- coala de bletT functioneaza
cunoaste i asta-zT pe coasta stilor, si pe coastele dealurilor: din 1838; este intretinuta de
despre E. a dealuluT, la dis- la E. al-BisericeT, si la V. al- stat i de com., care a chel-
tanta de 500 m. de satul Gru- BrehnaceT. E udat de dota tuit 8880 leT cu construirea lo-
mazoaia. pirae; cel, din partea vestica se caluluT, ce este de zid, si in
numeste Piriul-Fundaturel si cel buna stare. In anul scolar 1892 93
Däne§ti, situata. la 12 kil. din partea estica Piriul-din-HucT. a fost frecuentata de 75 elevT
departe de orasul Piatra, in Teritoriul pendinte de sat se din Daneti, 21 din Branistea,
com. Girovul, pl. Piatra-Muntele, intinde pe o suprafata, de 1430 si 5 din Locusteni. Cu virstá
jud. Neamtu. A fost proprieta- hect., din carT : 42 hect. padure de scoall sunt 218 copir.
tea statuluT si s'a vindut de si 673 hect. loe de cultura, fi- carte 73 bArbatT si 5 femeT.
,vecT uneT societAtT economice nat i imas, sunt ale proprietateT, In sat sunt 2 bisericT: una,
din oras cu suma de 145700 iar 715 hect. sunt ale locuitorilor fondatA de Florea Popa Nico-
le!, din care s'a raspuns a 4-a razesT. Pe locul loc. se afla 20 lae en altI satenT i terminata
parte si restul se plateste in hect, vie si 8 hect. pAdure. Are la 1835, serbeaza hramul Sf.
rate semestriale in timp de 24 o populatie de 180 fam. sad 886 loan si alta, fondata la 1832 de
de anr, incepator de la i Apri- sufl., din carT 20 EvreT §i 3 Ti- Tuta Durad si alti locuitorT, are
lie 1883. ganT; se ocupa in genere cu hramul Sf. Nicolae. Amindoua
Are o intindere de 309 hect. agricultura, crqterea vitelor, cu sunt de zid. In sat sunt 6 fie-
61 aril (217 falci), loc de ara- cultura viilor si a livezilor. rarT si 8 circiumarT.
tura i finete de calitate huna, Ala se afla o scoala infiin-
avind doua morT de apa pe pi- tata la 1866, frecuentata. de 34 DArieti, mofie 'articulara, jud.
nul cu toplite, case de elevr; o biserica deservita de Dolj, pl. Jiul-d. j., com. Locus-
locuinta, hambare i cosare pen- I preot si 3 dintaretr, zidita teni, satul Daneti, apartinind
tru pro ducte. cam pe la 1826; 4 circiumT. mosnenilor.
Arenda anuala se urca la Vite sunt : 186 vite mati cor-
suma de 10500 leT. nute, 73 caT, 260 oT si zo fi- Dängeni, com. rur., situata in
matorT. partea de N.-E. a plaseT Jijia,
Däne§ti-GolieI, sat, din com. LocuitoriT posea : 30 plu- jud. Botosani, la 28 kil. de o-
Dánesti, pl. Mijlocul, jud. Vas- gurT si 6o care cu bol; 2 plu- rasul Botosani. E formata din sa-
spre S. de satul Danesti- gurT si 2 cárute cu cal. Sunt tele: Bivolari, Buhaceni, Buneni-
RazesT (cu care formeaza un 150 stupT. Floril, Buneni- StihiT, Costeni,
trup i la care s'a comptat in- Dángeni, Iacobeni-NoT, Iacobeni-
tinderea, populatiunea i numa- Däne§tilor (Dealul-), a'eal. Vez! Vechl si Strahotinul.
rul vitelor). Se afla situat pe Rascanilor (Dealul-),jud.Vasluid, Teritoriul com. e deluros, de
coasta DealuluT-GolieT spre N.- pl. Mijlocul, com. Bereasa. naturA argilos si are o supra-
V. de satul Ciofita. luat fatA de 7209 hect. cu o popu-
numele de Danesti-GolieT, pen- Dane§tilor (Dealul-), deal. Vez! latie de 400 fam. sad 1669
tru ca dol batrinT rAzesT nea- uranestilor (Dealul-), jud. Vas- suflete.

www.dacoromanica.ro
DAN GEM 70 DANULEVI1

Locuitorir se ocupá cu agri- primará rurall. Rudgetul com. pAdurea si pe dealul cu ace-
cultura si cresterea vitelor, afará. pe anul 1882/83 a fost de 1054 lasT nume, jud. Suceava.
de 'o comerciantT si 12 mese- leT, 48 banT la veniturT si de
riasT ; sunt top' RominT. 1027 ler la cheltuelT. DAnoaia, deal, in jud. R.-SArat,
Intinderea locurilor cultiva- Dup5. o publicatiune oficialA plaiul Rimnicul, com. Chiojdeni;
bile e de 6008 hect. PAdurr in (1887) aceastA com. numArA 139 se desface din Dealul-CAtAutuluT
intindere de 194 hect., com- contribuabilf si are un budget brAzdeazA partea de S. a co-
puse din rindurT miel, carT unele de 1925 ler la veniturl si de muner. E acoperit cu pAsunr.
se exploateazA. 1672 la cheltuelT.
Vite: 1563 bol i vacT, 352 NumArul vitelor a fost in a- Dänuleni, numire vechie a satulur
cal, 4269 oT, 169 rimAtorl. nul 1887 de 445 capete vite DAmileni, com. IbAnesti, plasa
Sunt 3 iazurr i 2 morT de mari (430 bol si vacT, 15 car) Prutul-d.-s., jud. Dorohoili.
aburr. si de 1010 vite mArunte (800
Comuna e strAbAtutà de calea or, 70 capre i 140 rimAtorr). Dänule§ti, com. rur., in judetul
feratA DorohoitI-Iasi pe Jijia. R.-Sárat, plaiul Rimnicul, la poa-
Budgetul e de 7796 ler, 96 D Anicei, com. rur., jud. Arges, lele Dealulur-DAnulestilor.
banT la veniturr si 7212 ler, 89 pl. Oltul, la 32 kil, de com. Tig- ST-a luat numele de la o fa-
banT la cheltuelT. veni (resedinta subprefecturer) milie de mosnenT, DAnulesti, ce
Are treT bisericr, deservite de si la 19 kil. de Pitesti. Se com- ali avut aceste locurT.
3 preotT si 6 cintaretr; i coalà pune din 4 cAt. : Bddeni, (30 Este asezatA in partea de V.
mixtA, condusI de invAtAtor fam.), VAcAresti, (x7 fam.), DA- a judetuluT, la 18 kil. spre N.-V.
frecuentatA de 27 1:40 si 4 nicei, (5o fam.) i Valea-Cruci- de orasul R.-Sdrat i In Estul
fete. lor (20 fam.), peste tot 117 fam. plaiuluT, la 7 kil. spre S.-E. de
(din care 2 fam. Tiganl) cu comuna Dumitresti, resedinta
Dänge§ti, sat, jud. Arges, pl. 812 sufl. In com. sunt 2 bise- lar. Comune invecinate sunt :
Lovistea, cu 305 locuitori ; face riel si o scoald primará rurall Dedulesti, la 7 kil.; Pardosi, la
parte din com. rur. DAngesti- Budgetul com. pe anul 1882/83 kil. i Slobozia la 14 kil.
RAdAcinesti. In apropiere de a- a fost de 981 ler, 54 banT la Se mArgineste la S. cu com.
cest sat sunt niste ruine vechl. veniturI si de 925 ler la chel- Dumitresti, despArtitA prin dea-
Satul are o bisericA, cu hramul tuelT. lul Turculetul ; la V. cu Buda,
Buna-Vestire, deservita de un Dupd o publicatie oficial despArtitl. prin Rimnicul ; la S.
preot si un cintAret. (1887), aceastI comund numArA cu Dedulesti, despArtitA prin
122 contribuabilI si are un bud- Rimnicul, si la E. cu Slobozia,
Dinge§ti, mofie, jud. Arges, pl. get de 1548 ler la veniturr despArtitA prin dealurile : Jinu-
Lovistea, com. RAdácinesti, pro- de 1456 ler la cheltuelT. rulur i Cotatculul.
prietatea Eforier Spitalelor Ci- NumArul vitelor a fost in 1887 Este brAzdatA la N. de dea-
vile din Bucuresti, pendinte de de 182 capete vite marr (159 lurile : Turculetul, CApdttna
schitul Fedelesoiul. Are o in- bol i vacT, 17 cal si 6 bivolT) si Streaja ; la E. de dealurile : Ple-
tindere de 7586 pog. i arendate de 211 vite mlrunte (143 oT, sesti, Jinurul, al-Cornulur i TA-
anual cu 1600 ler. 15 capre i 53 rimAtorr). gandul; la V. de dealurile : DA-
nulesti, Piscul-Brezil i Piscul-
Dange§ti - Radicine§ti, com. Dänicei, celtun, jud. Arges, pl. Gemeni.
rur., spre granita Ardealulur, Oltulur, pendinte de com. rur. Riurile carl o udA sunt : R.-
jud. Arges, pl. Lovistea, la 12 DAnicei. Are 50 familir si o bi- SArat la V., de la N.-V. la S.-
kil, de comuna ruralg. Suici sericA, cu hramul Adormirea, de- E. si afluentir sAT : Matca, Ba-
(resedinta subprefecturer) si la servitA de i preot i I din- dila, CAprAria Mocanca, la
60 kil. de Pitesti. Se compune tAret. S. Sunt 27 puturr si 26 finan!.
din satele DAngesti, (305 lo- Cattinele carr o compun sunt:
cuitorT) i RAdlcineti (480 lo- pitdure, pe dealul cu a- DAnulesti, resedinta, in mijloc,
cuitorT), peste tot _785 lucuitorT, celasT nume, jud. Suceava. Mucesti, la V. si Plesesti la E.
mar totT mosnenT, rAzesr. In Suprafata comuner e de 2 182
com. sunt 2 bisericl si o scoalä Dänilà,poiand de 150 m. p., in hect., din carT 58 hect. vatra

www.dacoromanica.ro
EalsrULWI 71 DXR4TI

comuneT, 1820 hect. ale locui- Calle de comunicatie sunt : pl. Sabarul, jud. Ilfov. E situata
torilor i 304 hect. ale proprie- drumul ce pleaca din R.-Sarat, la S. de Bucuresti, pe malul
tatiT private. trece prin Jideni, Danulesti, Du- sting al riuluT Argesul, la 14
Populatia este de 344 familiT, mitresti, la Buda, la Dedulesti- kil. departe de Bucuresti. Se
sail 1330 suflete (650 barbatT Badeni-Sgirciti si la Slobozia- mal numeste Darasti-de-Ilfov,,
si 680 l'eme°, din cari 688 ca- Timboesti. spre a se deosebi de Darasti-
satoriff, 617 necasatoritl si 35 Veniturile com. sunt de 3992 din-Vlwa, de care se desparte
vaduvr. titi carte 171 persoane. leT anual si cheltudile de 3935 leT. prin riul Argesul.
Biserid sunt 3: una in cat. Sunt 347 contribuabilT. Se compune din satele : A-
Plesesti, cu hramul S-tiT VoevozT san, Filipesti si Mitropolia, cu
Sf. Dumitru, fondata in 1762, Dänule§ti, sat, in jud. R.-Sarat, o populatie de 1650 locuitorT,
August 20, de locuitoriI fratif plaiul Rimnicul, catunul com. carT trdesc in 358 case.
NecolaT, loan si Stan Stoian, Danulesti i resedinta el. Se intinde pe o suprafata de
deservita de I preot, i cintaret luat numele de la o familie de 1029 hect. Fratir Ghermani, Fra-
si i paracliser ; a doua in cat. razesI, numita Danulesti. tiT Laptev si d-1 G. D. Economu
Muce¡ti, cu hramul Cuvioasa- E asezat in partea de V. a ati 338 hect. i locuitoriT 691
Paraschiva, vechie, zidita tot de comuna, la poalele dealuluI Da- hect. ProprietariT cultiva 315
locuitorT si reparata in 1862, nulesti, pe piriul Cdprioara. Are hect. (5 izlaz, 18 padure); lo-
deservita de I preot, i dascal intindere de 19 hectare cu cuitorif cultiva 497 hect. (154
si i paracliser ; a treia in cat. populatie de 72 familiT, izlaz i 40 vie).
Dänulesti, cu hramul Adormi- 302 suflete, din carT 76 contri- Sunt 331 contribuabilT.
rea-MaiceT-DomnuluT i Sf. Nico- buabilT. tiü carte 19 persoane. Budgetul comuner are la ve-
lae, zidita tot de loc., deservita Are o biserica, deservita de niturT leT 4166 si la cheltuelT
de I preot, I cintaret si I pa- I preot, I cintaret si I para- 4074 la
racliser ; bisericele n'ati veni- cliser ; o scoall comunall. In com. sunt dota bisericT :
tur1 i sunt ingrijite de comuna. una in satul Asan si a doua in
Are o scoala de baetT, fon- Dänule§ti, deal, in jud. R.-Sarat, satul Filipesti ; i coala. mixta;
data in 1854 de loc., conclusa plaiul Rimnicul, com. Danulesti; 2 poverd ;. 4 podurT statatoare.
de un invatator. In 1892-1893 se desface din dealul Turculetul ; Numarul vitelor marT e de 872
a fost frecuentata de 31 elevI. se intinde printre riul R.-Sarat (144 cal si epe, 462 bol, 199
Calitatea 01:n'intuid este me- afluentul sal:1 pirlul Capraria, vacI i viteT, 17 taurT, 40 bivo-
diocrd, acesta fiind cam pletros In partea de V. a comuneI. E lite) si al celor raid de 658 (73
Cu multe vaT. In ce priveste acoperit cu paclurT i pasud. porcI, 695 01).
cultura pamintuluT, comuna are ArAtura se face cu 282 plu-
272 hect. arabile, 1700 hect. Dänule§ti, padure, in jud. R.-Sa- gurf : 227 cu bol i 55 cu cal.
pAclure, 44 hect. imas si 166 rat, plaiul Rimnicul, com. DA- LocuitoriT aü 286 care i ca-
hect. vil. nulesti, catunul Danulesti. Face rute : 227 Cu boT si 59 cu cal.
LocuitoriT aii roo plugurl parte din circumscriptia VII-a LocuitorT improprietaritl sunt
2 morT pe apa.. silvica, ocolul Babera. E situata 250 si neimproprietariti 143.
Vite sunt 3513 capete, din in partea de V. a comuneT, pe Comerciul se face de 6 cir-
carT : 502 bol, 541 vacT, 20 cal, Dealul-Danulestilor. Are o intin- ciumarT si 5 hangiT. stabi-
25 epe, 1820 or, 102 capre dere de 2350 hect., din carl lit in com. 6 straid.
603 rimatorr. 350 hect. ale statulul si 2000 Intre Darasti-de-Ilfov si DA-
In com. sunt : 4 bacanir, 6 hectare proprietate particulaia. rasti-de-Vlasca este un pod pe
circiumI, I potcovarie si 3 md- Esente : fag, jugastru, brad si vase, peste riul Arges.
celariT. Comerciul este activ, carpen.
constind in importul de colo- Dfiri§ti, com. rur., in jud. Vlasca,
niale, instrumente de agricul- Dariscul, munte, in jud. Mehe- compusa din catunele : Masa-
tura i in exportul de vinurT, dinti, plaiul Cerna ; se mal nu- Marcuta satl Pislari saa aT MI-
producte i lemnarir. Transpor- meste i muntele Daranin. nastireT, din Darasti-d.-s. san ar
tul se face prin statia Sihlea, la DragomanuluT, si din Darasti-
12 kil. spre E. Därä§ti (Brini§tari), com. rur., d.-j. sal Paplica.

www.dacoromanica.ro
1:Alt4TI-DE-J0S 72 DAR/OVUL

Toate catunele sunt situate ca. E situat pe coasta dreapta torr, fostr clacasT, suprafata de
alaturl unul de altul pe coasta a riulur Argesul, la extremitatea 180 hect., raminind proprietater
dreapta a riuluT Argesul, la ex- S. a comuner, si la 9oo m. de riul 406 hect.
tremitatea N.-N.-E. a judetulur, Argesul. Apartine mostenitori- Are un venit anual de 860o 1.
invecinindu-se cu Ilfovul. lor Paplica. Are o suprafata de In catun este o biserica de
Are o populatie de 318 fa- 640 hect. zid, deservid de I preot si 2
salí I 144 suflete, din carT In 1864 s'a dat la 84 locul- cintaretr.
280 contribuabilr. torT, fosa clacasr, suprafata de Locuitorir se ocupa mar mult
Venitul comunei pe anul 1886 230 hect. cu viile si cu gradinaria. Sunt
a fost de 8417 1eii cheltuelile Mosia aduce un venit anual de 513 hect. 50 aril vie.
de 5525 ler. romo ler.
In comuna sunt 2 bisericr, In catun este o bisericá de Därdfilu§ului (Dealul-), caja,
deservite de i preot si 3 chi- zid in huna stare, situad pe in jud. Buzan, com. Beceni,
taretT ; face part din parohia piscul dealulur Argesul. Ser- tunul 0i/esti ; are vil si izlaz.
Darasti-d.-s. beaza hramul Sf. Nicolae si este
Are o scoala comunall mixta deservid de i preot si 2 das- aardoaia, deal, in com. rur.
cu 5 clase, in 'puna stare, fre- cal!. Podul-Grosulur, pl. Dumbrava,
cuentad. de 30 baetT i 2 fete. jud. Mehedintl.
In 1888 erail in comuna 513 D'ara§ti-de-Sus safl ar Drago-
hect. so arir cultivate cu vie, manuluI, cätun, pendinte de aáril (Muscelul-), ea/un, al com.
carT aU pro dus vin bun si mult ; com. Darasti, pl. Cilnistea, jud. Gura - SarAtir, jud. Buzan. Are
cea mar mare parte din el se Vlasca. E si tuat pe partea dreapta 300 loc., carT locuesc in 59 case.
consuma in Bucuresti. a riulur Argesul. Mosia este pro-
In Darasti, la 1888, erail 640 prietate a mostenitorilor Maca. aäril (Muscelul-), deal, in com.
bol i vacT, 65 cal, 400 porcT, Se zice a Dragomanulur, dupa Gura-Saratir, jud. Buzati. Are
1020 or si 8o rimatorT. numirea vechiulur proprietar, , vre-o ioo hect., vil i lived; e
Locuitorir acester comune se care era tilmacia salí dragoman avut in piatra de constructiunT
ocupa. mar mult cu gradinaria; la consulatul Grecesc. de o tesatura dura.
de aci se aduce in Bucuresti Are o suprafatd de 686 hect.
marT cantitatl de cartofi, varzä, La 1864 s'a dat la 92 locui- Därimatä (Piatra-), loc izolat
ceapa si tot felul de zarzavat. torT, fostr clacasT, suprafata de punct de hotar al comuner
Este un han mare, care ser- 261 hect., raminind 425 hect. Breaza, jud. Buzati, in apropiere
vea de statiune birjarilor ce ¡la- Are un venit anual de ler de riul Niscovul.
cear.' drumal Giurgiu-Bucuresti 9000.
inainte de a se face soseaua pe In cat. este scoala comunall ; arimati, sat, in jud. R.-Sarat,
la Copaceni ; sunt 3 circiuml. han ; pod peste Arges ; zalha- pl. Rimnicul-d.-s., cat. com. Zgir-
Localul primal-1er este de zid na ; case ale proprietater. citi, resedinta plaser. I s'a dat a-
In buna stare. locuitorir se ocupa cu industria cest nume de la imprejurarea ca,
Departarea acester comune de conservelor de carne uscad, pre- darimindu-se pamtntul in ca.t.
Bucuresti este de 21 kil., de cum : sunca, cîrna i pastrama. Fintina-Turculur, loc. B.O venit
Giurgia de 49 kil., iar de Ghim- de s'an stabilit ad. Este asezat
pati, resedinta piase! Clinistea, D'arä§ti-MänästireI, san Pisla- in partea de N. a com., la 500
jud. Vlasca, de 24 kil. ri, saii ai MArcutef, ctitun, pen- m. spre N. de cat. de resedin-
Peste riul Argesul este un dinte de com. DarAsti, pl. Cil- ta, Zgirciti. Are o intindere de
pod pe vase stAtator. nistea, jud. Vlasca. E situat pe 50 hect., cu o populatie de 105
Din aceasta com. pleaca o malul drept al riulur Argesul. familiT, sati. 377 suflete, din carr
sosea vecinala, care duce la so- Mosia a fost proprietatea sta- 96 contribuabili ; 14 stia carte.
seaua Giurgiti-Bucuresti. tulur, depindea inainte de se- Are o biserica, deservid de
cularizare de manastirea Mar- preot, i cintaret si z paracliser.
Däräqli-de-Jos sari ar lur Pa- cuta.
plica, ceitun, pendinte de com. Are o suprafata de 586 hect. Warjovul, jud. Olt. Ved
DarAsti, pl. Cilnistea, jud. V1as- In 1864 s'a dat la 68 locui- Gota.

www.dacoromanica.ro
DkRIVIXNEASCA 73 DXRMANE VII

Därmineasca, sat, in pl. Mun- de 4E copiI, printre care si o Ca ruine vechI sunt ale des-
telta, jud. Bacati ; e sectie a l'ata. fiintatuld schit Laposul, de pe
satuluI Lapowl si e situat pe Sunt 5 bisericI ortodoxe : 2 rnosia statuluI cu acest nume.
pirita Cu acela0 nume. in satul Darmanesti, una in Po- In aceastá comuna se afla. :
iana-UzuluI, una in Plopul si o fabrica de cherestea cu aburI,
Darmäne§ti, com. rur., pl. Mun- una in Lapos, deservite de 2 3 ferestraie de %A, 5 morl, 2
teluI, jud. Bacati. E wzata pe preotI si 9 cintaretT, i o bise- dirste si 12 piue de batut su-
ambele malurT ale TrotusuluI rica. catolica in satul D'arma mane, neperfectionate.
si pe valea UzuluT. Se compune nesti, deservita de un preot. Tot aci se gaseste, in valea
din 5 catune: D1rmanqti, re§e- Sunt 22 circiumI. UzuluI, pe mosia statuld La-
dinta, la confluenta celor 2 Populatiunea numara 918 fa- posul, carbunI de pamint (lig-
riuff; Lapo.T.ul, cu sectia Dar- mili! san 3968 suflete : barbatI nita.).
maneasca, d'a dreapta Trotusu- 2018, femeI 1905. Dupa natio- Viile ocupa o suprafata de
luI ; Plopul si Pagubeni, d'a nalitate se impart : 3747 Ro- io hect., care, in 1890, aa dat
stinga; Poiana-UzuluI, pe cur- minI, 2 BulgarI 4 GermanI si 7.60 hect. vin negru si 15.20
sul superior al Uzului. 215 UngurI, dintre carI 3940 hect, vin alb. Viia lucratoare
In aceste locurr a venit Ilias- de protectiune romina., 2 aus- are 15 hect.
Voda la 1434, Cu ajutor de la triaca, 20 ungara., 4 germana. Animale sunt (1890): 197 cal,
regele Vladislav, ca s'O rastoarne li 2 bulgara. Dupa felul ocu- 2496 vite cornute, 557 porcT,
pe fratele saa tefan-Voda, dar patiuneI su nt : 1568 agricultor!, 299 capre O 3665 oI, care,
fiind batut de acesta, s'a retras 150 meseria0, 45 industria0, in 1891, aa dat 46 kg. Una
in fuga peste hotar. 155 comerciantr, 50 cu profesi- tigae, 5207 kg. lina. turcana, 93
In Condica Liuzilor se ga- unI libere, 450 muncitorI si 250 kg. lina amestecata si 280 lina
sesc : Plopul, a manastireI Taz- servitorl. $ tia carte 151 per- mita.
laul (Neamtu) si Darmanesti a soane. Sunt 731 contrib. StupI de albine sunt 340;
schituluI Darmanesti (Lapos ?). Dupa. legea rurall din 1864 In 1890, ati dat 170 kg. miere
In Statistica din 1878 o gasim s'ad dat, la 570 locuitorI, r935 si 84 kg. ceara.
compusa din 5 catune ea si J'ad pamint in improprietarire. Budgetul, pe exercitiul 1891
acum. Teritoriul comuneI are o in- 92, avea la veniturI leI 32256,
Teritoriul comunal se margi- tindere de 29220 hect. NumaI banI 8o si la cheltuell 24577
neste la E. cu al comunelor padurile ocupa 18000 hect. leI, 22 banI.
Podurile si Berzuntul, la S. cu Paminturile de cultura aa ' Teritoriul comuna este stra-
al comund Dofteana, la V. ca fost in 1891 in intindere de ba.tut de calea judeteana Ocna-
Transilvania si la N. cu al co- 2579 hect. Comanqti-Palanca, si de cea ve-
munelor Comanesti si Vasiesti. Proprietarl: Principele Al. B. cinall Darmanesti - Poteca - U-
Comuna este udatä de riurile $tirbeici are o mosie de 7084 zuluI.
Uzunul si Trotusul, §i straba- falcI da un venit anual
ce-T Distantele : la Bacla, capi-
tuta de culmea Laposul, pre- de aproape 40000 le!; Eug. tala districtuluI, 61 kil. ; la Moi-
cum si de muntiT Basaca, Plo- alca are o mosie de 7000 nesti, resedinta p154eI, 14 kil. ;
pul, Mima, Piinea, Chinul, Far- falcI, cu un venit de aproape la com. Berzuntul, 27 kil.; la co-
cul-Mare, Farcul-Mic si Nemira. 10000 le!; Statul are mosiile muna Dofteana, 5 kil.; la com.
Pe la izvoarele UzuluI, in muntiI Plopul si Laposul, cu o intin- Comanesti, 9 kil. li la comuna
de pe granita, spre Austro-Un- tindere aproximativ de 3300 Vasiesti, 1 1 kik
garla, se afla o trecatoare. Ala Princip ele $tirbeia are ad
Are o scoala mixta, care func- un castel cu o pozitiune frumoa- Därmine§ti, sat, resedinta co-
tioneaza din 1864 in satul Dar- O. pe deal. In jurul casteluluI mune! Darmanesti, pl. 1VIunte-
manesti, intretinuta de stat, in- s'a facut un parc li pe o parte luí, jud. Bacari. E situat de a-
tr'un local bun, in valoare de s'a plantat vita. Din gradina lungul maluluT sting al piriuluT
3000 leI, construita din birne, se poate imediat intra in pa- Uzul, nu- departe de varsarea
de comuna, cu 19 prajinI pa- dure, pe unde tred spre a te luf in Trotus. De acest sat tine
mint in vatra satuluI. In anul urca pe muntiI ce! mal inaltl, cat. Bratulesti. Are o scoala
1891, scoala a fost frecuentata precum sunt Nemirele si altele. mixta, la care ad urmat, in 1891,

138878. J'urde Dfclionnr GenprrUTo. rol. 1,11, lo


www.dacoromanica.ro
tIARMÁNETI 74 IARbaNEsTI

din acest catun, 25 copiT, din nesti i Iezeni, avind o popu- Prin Darmanesti trece voseaua
295 in virsta de scoall. Are latie de 1896 locuitorT (917 bar- dintre Ploesti i Tirgoviste.
dota biseric1 ortodoxe ; una c1.5.- batT si 978 l'eme!), in care in- E brazdata de 5 movile, din-
dita la 1797 de boerul Const. t'A i i famiIiT de TiganT, tre carT -mal insemnate sunt
Ghica, lar, la 1845 restaurata de 46 familiT de BulgarT, carT se a-StaiculuT si Movila-NeamtuluT ;
locuitorT, cu ajutorul CatincIT ocupa cu gradinaria. sunt toate asezate in partea de
N. Ghica ; si alta cladita la CapT de familie sunt 512, E. a comuneT.
1808 de locuitorT; bisericile sunt contribuabill, 416 si case de lo- In partea de V. a com., pe
deservite de I preot si 4 cinta- cuit, 413. malul drept al riuluf Prahovita,
set! ; de asemenea se af1.5. o bise- In comuna sunt 2 bisericT : este vechia cetate numita Tir-
rica catolica zidita la 1813 de una in Darm5.nesti s't a doua in gul-Frumos cetate, fácuta se
locuitorT. Bratasanca, deservite de douT zice de TatarT unde s'a ga-
CirciumT sunt 17. preotT. sit multa zidarie i oseminte.
Se gaseste o fabrica de che- Locuitorir se ocupa cu olaria, Este udata de riurile Praho-
restea cu abur!, 3 ferestraie de dulgheria, rotaria, traistaria va si Prahovita si de Valceaua-
apa si 3 morT. cu munca cimpuluT. Numarul luT-Ciulete. In raza acester co-
Populatia numara 2723 su- mestesugarilor este de 212 120 mune, in apropiere de satul
flete, cu 618 capT de familie. olarT, 25 dulgherT, 9 zidarT, Bratasanca, este un frumos pod
Animale sunt : 135 cal, 1786 4 rotar, 54 trAistarT. ET desfac de fier peste lita Prahova, al
vite cornute, 402 porcI si 252 produsul munceT lor la orasele: soseleT judetene Ploesti-Tirgo-
capre. Ploesti, Tirgoviste, Alexandria, viste, pus in circulatie in 1898.
Bucuresti i Zimnicea. Se margineste cu comunele :
Därmänesti, com-rur., jud. Mus- In raionul comuneT, pe ¡azul Margineni-d.-s., Vladeni, Ari-
cel, pl. Riul-DoamneT, la S.-V. Budeasca, a caruT apl. se des- cesti i Haimanalele.
de Cimpulung, situata pe ma- parte din riul Prahova, sunt 3
lul sting al riuluT Doamna, la morl de macinat. Dännärie§ti, sat, si resedinta
37 kil. departare de acest oras. Locuitorir s'ati improprietarit com. rur. Darmanesti, jud. Mus-
Are o populatie de 1380 lo- Ia 1864 pe tref mosiT: 242 pe cel.
cuitorT. mosia Dirmaneasca, cu 837 hect.;
titi carte 36 persone. 7 pe mosia Cretuleasca, Cu 21 DArmine§ti, sat, face parte din
Se compune din 6 catune : hect.; 30 pe mosia BrAtAsanca, com. rur. Darmanesti, jucl.fira-
Caracal, Darmanesti, Tamasesti, Cu 90 hect. hoya, pl. Filipesti. Ad fe io 14---
Valea-NandriT, Valea-Rizif i Za- Vite sunt: 256 cal, r05 epe, sericd cu urmatoarea inscriptie :
haresti. Budgetul comuner la 181 yac!, 14 bivolT, 37 capre,
veniturT e de 1422 leT si la chel- 1513 oT, 509 pord si 486 boT. Aceast sflntä í Dumnezeeascii bise-
ricii s'a fleta din milostenie L 'a is-
tuelf de 1368 leT. In toatä co- coala exista in comuna de prilvit de zugriivit In zilele "res Inifi-
muna sunt 194 contribuabilT. la anul 1868. Localul e pro- paula Domn Alexandra Ghica Voevod,
Scoala s'a infiintat la anul prietatea comunef. E frecuen- Ja leattli 1833) y Nomibrie.
1890. Este frecuentata de 45 tatl de 75 1:15.eti 0. 2 fete, din
baetl, din numarul de 82 baetT numarul de 255 copir (130 ba- Dirindne9ti, sat in com.. Glr-
si 45 fete in virsta de scoala. etl, 125 fete) cu virsta de scoall. cina, pl. Piatra-Muntele, jud.
Are 2 bisericT deservite de Cu intretinerea personaluluT se Neamtu, asezat 4)e 'Jalea ce se
2 preotl si 2 dascall. cheltueste anual 1566 leT. cuprinde Intre muntele Cozia
titl carte 338 barbatI si 28 dealul Balaurul, la 2 kil. de-
Därmäne§11, com. rur., pl. FM- femer. pArtare de orasul Piatra, mar-
pesti, jud. Prahova. Toata comuna cu terenulpro- ginindu-se catre N. cu satul
Este situatá. intre riurile Pra- prietarilor are 3222 hect. G1rcina.
hoya i Prahovita, la 18 kil, de- Comerciul se exercita in co- Are o populatie de 86 familiT,
parte de capitala judetuluT muna de IO circiumarT. Cu 372 suflete, din cal-1: 190
la 6 kil. de a plaser. Budgetul prezinta la veniturf barbatT, 182 femer; 183 neca-
Se compune din 3 clitune : suma de 6976 leT si la chel- satoritT, 145 casatoriff, 43 va-
BrAtAsanca ungureni, Darma- tuelT suma de leT 6402 le! anual. duvr, un divortat ; 36 stin carte,

www.dacoromanica.ro
PIRMiasTETI 75 DASCX.LITA (POIANA-)

1519 xtu tid. SateniT se ?fide- gimuhri silvic, jud. Muscel, pl. Daroiul, sat, face parte din co-
letnicesc mal cuseama cu agri- Riul-Doamner, in intindere de muna rurall Dajesti, pl. Oltul-
cultura. aproape roo° hect., aviad ca de-Sus, jud. Olt.
In acest sat se aria o vel- esente fag si stejar.
nita. (fabrica de spirt), cu capi- Dfirvasi, mdgurd, situata. in pl.
tal de roo.000 leT, 51 lucratorT, Därmocsa, In judetul Vlasca, Marginea, jud. VlaKa, pe pro-
producind anual 309.134 petec de pddure, pe proprieta- prietatea Asan-Aga sad Cos-
dota morT; o biserica de lemn, tea Glavaciocul ; tine de com. tieni. (Vez! istoricul acester ma-
vechie, in care dupa descriere, Ferbinti si de ocolul silvic gure la Asan-Aga sad Cos-
se pastreaza o icoana. a Maicei- tojani. tieni).
DomnuluT, ce s'a purtat de un
boier in batalla de la Pultava ; Däroaia, Neagota, Ciocine- Dfiscälesti, sat, in jud. R.-Sarat
lar in partea dreapta a drumu- lul, Coltul, Väraticele pl. Gradistea, cat. com. Nico-
luT judetean Piatra-Neamtu se Sanda, diferite numirt ce se lesti ; luat numele de la
allá o cladire mare, vechie, dad dealuluZ care, plecind dela mo0a Dascalesti ; e asezat in
dupa cum spun batrInil de pe N., din muntii Scarisoara, se partea de E. a comuneT, pe
timpul lui tefan-cel-Mare. prelungeste spre S. si pe par- malul drept al rlului R.-Sarat,
In cronica luT, Gr. Ureche tea de V. a comuneT Costesti, la 1200 m. de catunul de re-
spune ca : cluni, in saptamtna plaiuI Horezul, jud. Vilcea. sedinta, spre E. Nicolesti; are
alba, anul 6942 (434, Fe- Acest sir de dealurl merge o intindere de 15 hect., cu o
bruarie r), la Darmanesti, s'ad spre S. pana la confluenta rtu- populatie de 150 familiT, ce cu-
bAtut fiii lui Alexandru-cel-B u n, 1./T Romani cu Bistrita. Pe el prind 685 suflete, din cari 130
tefan si Elia, si a Invins cel sunt multe piscurT acoperite cu contribuabili ; san carte 38 lo-
d'intaid pe fratele sail Elia», paduri i poenr, precum si o cuitorr. Are o biserica.
dar nu numeste tinutul; asa multime de val cari il braz-
cà nu putem afirma cu sigu- deaza. Däscilesti, sub-divizie a atu-
ranta daca localitatea numita Valle sunt : nula Aldeni, din com. Aldeni,
e aceasta, ori Darmane0 din Valea Tuturului ce izvoreste jud. Buzad. Are 70 familil cu
jud. BacAd. Cei mal multi insa din dealul Daroaia, merge spre 230 suflete. Aci se tine un
atribuesc acest fapt istoric lo- E. si se varsa tot in dreapta riu- bliciii anual de oare-care impor-
calitater din acest judet. lui Bistrita. tanta..
Valea -Badei, Valea - lui -
Därmgmesti, mofie, com. Dar. Ponorul, cari izvorlsc din Däscilesti, nurnire, ce se mal
maneti, pl. MunteluT, jud. Ba- Dealul - SandeT, merg spre S.- da com. rur. Aldeni, jud. Buzad.
cad ; proprietatea familieT Al. E. si se varsa tot in dreapta
lui Bistrita. Däscfilesti, mofie, in jud. Buzad,
Piscurile de pe aceste dealurT, com. Aldeni, despartitä in doul
Darmanegti, mofie, In cuprinsul mergInd de la N. spre S. sunt: trupuri: unul de 420 hect., nu-
com. Gircina, pl. Piatra-Mun- Daroaia, al-DanciuluT, al-Coltu- mit Aldeni, iar altul, Dascale0i,
tele, jud. Neamtu. A fost pro- lur, al-Dosulur, Marul-Mistret proprid zisr, de zoo hect., din
prietatea PostelniculuT H. Dar- Momocul. care 50 hect. padure, restul a-
manescu. ampiile de pe coama i poa- raturi, Llaz, etc.
lele acestuT sir de dealui sunt:
Dirminesti, pda'ure, com. Dar- Daroaia, Miristea, Coti, Nea- Däscalesti, arld, la N. com.
manesti, pl. MunteluT, jud. Ba- gota, Calinele, a -Dalurenilor, Surdila-Gaiseanca, pe malul Bu-
ad, in care predomina. fagul a-Mocanului, a-Coltului, Vara- zeeluluT-Sec, jud. Braila. Are o
bradul, proprietatea ticele, a-Crucilor, a-Mleger, a-ar- suprafata de 5 hect., cu ir case,
Al. tirbeid. E in intindere de neT, Dorocioaia, a-BacileT si Ro- locuite de 14 fam., sat 50 sufl.
7000 hect. aproximativ si este vine. Vite sunt : 50 caT, go vite
supusä regimulul silvic. cornute, 80 oT i 19 rimatorT.
Diroilor (Piscul-), piso, com.
DArmanesti, peidure, supusa re- Romani, pl. Horezul, j ud. Vilcea. Däscfilita(Poiana-),irverdeape

www.dacoromanica.ro
DASNATUIUL DE-CASA (VALEA-)

minerale, in grupa izvoarelor mune primeste pe dreapta PI- za. limita despartitoare intre
de la Tirgul-Neamtu i Oglinzi, rtul-Udrir. sile Bailesti i Jiul-d.-m. Din S.
jud. Neamtu. Este situat hateo Uda com. Gubancea de la E. com. Ceratul, inceteaza de a
padure, la o inaltime de 350m. spre V., in dreptul careia are mar uda plasa Jiul - d. m.
Locpitorir numesc apa aceasta 3 podurr si un vad. Primeste patrunde in plasa Balta, for-
La-Apa-Puturoasa. ptriul Pietriceaua pe stinga, in- mind hotarul de V. catre pl.
Apa din izvor este turbure, carcat la rindul lur cu piriul Bailesti. Cea diintiili com. ce
Cu un miros de hidrogen Fagetelul. uda este com. Giurgita, In drep-
furat, foarte pronuntat ; la gust Uda com. Vela, trecind prin tul Oreja are mar multe po-
este foarte sarata i contine gaze. partea de S. Are un pod peste durr si pe care o desparte de
dinsul la Rtpa-Rosie. com. Urzicuta, pl. Bailesti. Din
D'asnfituiul, deal, jud. Dolj, pl. Esind de pe teritoriul com. acea.stä com. primeste ptriul
Dumbrava-d.-j., com. Vela, pe Vela, intra in com. Salcuta, pe Urzicuta, pe dreapta.
care este situat satul Sabarul. care o uda prin partea de V.- Patrunde in com. Birca, de
N. face mar multe ondulati,mr unde se incarca pe stinga cu
Däsnätuiul, ces, jud. Dolj, pl. spre E. si apor se lasa spre piriul Birca, apor trece in com.
Bailesti, com. Plosca, pe care S. Are si ad un pod. Goicea-Mica, pe care o uda in
se intinde com. Plosca. Patrunde pe teritoriul com. partea de V., cu directiunea de
Tancapail pe care o uda cu di- la N.-S. Desparte aceasta com.
Dasn'atuiul, rtz. Izvoreste din rectiunea de la V.-N.-E. Din de com. Plosca i Bistretul. Are
Dealul- Negru, judetul Mehe - dreptul acester com. patrunde aci 2 vadurr i trer podurr.
ramificatiune a culmeT In pl. Jiul-d.-m., intrind in co- Infra in com. Goicea-Mane,
Frumoase, aproape de izvorul muna Ciutura, pe care o udá In dreptul careia are 4 vadurr
riulur Drincea. Infra pe teri- prin partea de V.-S.-E. Prime- de moara si 2 podurr.
toriul judetului Dolj, prin pl. te pe stinga piriul Ciuturica, Patrunde pe teritoriul com.
Dumbrava-d.-j. Curge In aceasta la Podul-BisericeT. Plosca, pl. Bailesti, pe care o
plasä cu directiunea de la V.- Primeste in aceastä com. pe desparte de com. Cima, pl.
E., pana ce patrunde in plasa 'stinga piriul Dasnatulul-Mic. Balta. Uda com. Plosca prin
Jiul-d.-m., unde din dreptul co- PItrunde pe teritoriul com. partea de E., de unde apor se
muner Ciutura se indrepteaza Virvorul, de unde se indrep- indrepteaza spre E., spre a se
spre S. Formeaza putin limita teaza direct spre S., pastrind varsa in Balta-Pope! saü Ne-
intre pl. Dul-d.-m. i plasa aceasta directiune pana aproape deiul.
lesti. Din dreptul com. Plosca, de varsare. Dasnatulul se revarsa prima-
pl. Bailesti, se indrepteaza spre Se incarca pe stinga cu pi- vara, dar nu cauzeaza pierdenr
E. de se varsa in balta Nedeia riul Purceaua, in dreptul moarer locuitorilor de prin prejur.
in dreptul com. Cima. Curge lur Ion-Stan-Toma, satul Finti-
prin valea numita Dasnatuiul nelele (com. Virvorul). Däsn'atuiul, vale, jud. Mehedinti
printre doua sirurl de dea- La esirea din com. Virvorul jud. Dolj, pläile Dumbrava-
lurT: Dealul-Guardinita-Radovan patrunde pe teritoriul com. Li - d.-j., Jiul-d.-m. Balta i Bdilesti,
in stinga, care desparte basinul povul, pe care o uda prin par- prin care curge riul Dasnatuiul.
acestur riti de basinul riulur tea de V. cu directia de la N.- Se mar chiarna numar in jud.
Jiul i Dealul-Cerbulur cu con- S. Desparte aceasta comuna Dolj i Valea-Mare
tinuatiunea sa Dealul-Doridor de com. Intorsura, pe care o
in dreapta Dasnatuiulur, care-1 uda prin partea de E. cu di- Dasnituiul-Mic, pîrîü,jud. Dolj,
si desparte de basinul riulur rectiunea de la N.-S. Primeste pl. Dumbrava-d.-j., com. Tan-
Drincea. pe dreapta afluentir: Jivanul, canau, afluent pe seno al riulur
In pl. Dumbrava-d.-j., uda. co- Banaguiul i Valea-Rea, care Dasnatuiul.
muna Calugarer, Cu directiunea se varsä in dreptul satulur Ra-
de la V.-E. Are ad doul podurr dovan, pe stinga. Aceste riurr ir De-Casi (Valea-), vale, izvoreste
statatoare, unul in partea de vin din com. Intorsura. La esirea din raionul com. Plusesti-Ma-
E. si altul in partea de V. a din aceasta com. uda com. Cera- glasi, jud. Vilcea, pl. Cozia,
com. Din dreptul acester co- tul, din dreapta careia formea- si se varsa in riul Rimnic, tot

www.dacoromanica.ro
DEAGUL '77 DEALUL

In raionul com. Pausesti-M6.- luat numele de la dealurile una din cele mal intinse ale ju-
glasi. cu vil ce o brazdeaza de la N. detuluT. Este udata de mal multe
spre S. Aceasta plasa pana la riurT i anume : Dimbovita si Ialo-
Deagul, com. rur., ce-I mal zice 1883 ti avea resedinta in Tir- mita ; apoT de piraele: Valea-Bo-
Deagurile, jud. Arges, pl. Ga- goviste ; dar de atuncT s'a u- testilor. Glimbocelul, Potopul cu
lasesti, la 5 kil, de com. rur. nit cu plasa Dimbovita, i for- afl u entil sal: Valea-Butoiulul, Va-
Costesti (resedinta subprefec- meaza o singura plasa cu nu- lea-CobieT, Valea- utiT, i altele ;
turel) si la 48 kil. de Pitesti. mele Dealul-Dimbovita. Este si- dupa aceea Ilfovul, Slanicul, Pirs-
Se compune din 4 catune : Spa- tuatl in mijlocul judetuluf si se covul si Crivatul. Aceasta pl. pro-
latei, Cu 50 fam., Goleasca, cu 90 invecineste spre E. cu jud. Pra- duce in partile sale empoase
fam., Gainesti, cu 50 fam., Dea- hoya, spre V. Cu jud. Muscel, tot felul de cereale : grid, po-
gul-d.-s. i Deagul-d.-j., cu 'lb spre N. cu plaiul unit Ialomita- rumb, orz i altele ; produce
fam. In tot sunt 200 fam., din care Dimbovita ; spre S. cu plasa vin, tutea si tot felul de fructe;
12 fam. de TiganT, cu 1182 sufl. Ialomita i Cobia cu pl. Bo- carbunI de pamint la otinga,
In com. sunt 2 bisericl, o scoall lintinul numaT inteun punct la pleura la Ocnita. Sunt fabricT
primara rurall, case proprieta- com. Ghinesti. Clima acesteT de gaz la Tirgoviste si Cola-
restl cu gradinl, etc. plAsT este dulce si sanatoasa; nul ; morT de apa si de aburT
Budgetul comuneT pe anul pamintul el este fertil i acoperit in diferite comune ; fabricT de
1882/83 a fost de 3482 lel 50 de dealurT cu viT, val i padurT, oale si cosurT de richita la Dra-
ban/ la veniturr si de 3392 leT precum i cimpiT intinse. gomiresti, etc. Pentru comercia,
la cheltuelt Dealurile mal principale din Tirgovistea se afla in mijlocul
Dupa o publicatie oficiará aceasta pl. sunt: Dealurile OcniteT acestor plasT, unde se vind
(1887) aceastl com. numara 241 si ale GorgoteT, numite : Rusetul se cumpara tot felul de articole.
contribuabill si are un budget Scoarta, Plaiul Salinelor-VechT, Din Tirgoviste pleaca in dife-
de 2960 lef la veniturl si de Blejul, si valle: Valea-GorgotiT, rite partT ale plaseT Dealul-Dim-
2734 ler la cheltuelT. Valea-Dulce, Linia i Saratura ; bovita maT multe sosele comu-
Numarul vitelor a fost in anul Dealurile din Gura-Ocnite/, nu- nale, judetene i nationale.
1887 de 1063 capete marl (I000 mite: Dealul-Crucilor i Dealul- Aceasta plasa coprinde 31 co-
bol i vacT, 50 cal, 5 bivolT, 8 FintineT; Dealurile RazvaduluT, mune rurale : otinga, Colanul,
asinl) si de 3428 vite márunte numite : Fetile-ZarafuluT, Calu- Ocnita, Gura-OcniteT, Razvadul,
(3118 oT, 30 capre i 280 fi- gareasca, Valea-luT-Socol si al- Vacaresti, Habeni, Adinca, A-
matorT). tele; Dealurile Manastirei-Dea- ninoasa, Bucsani, Cazad, Co-
lul i Viforita ; Dealurile Ani- misani, Doicesti, Lazurile, Ra-
Deagul-de-Jos, sat, Cu 400 su- noaseT, numite : Cornetul, Ogra- ciul, Sleueni, Viforita, Bogati,
flete, din jud. Arges, pl. Gala- zile si Fetele ; Dealurile Doice- Botesti, Butoiul, andesti, Dra-
sesti; face parte din cora. rur. stilor : numite Boltnsul, Valea- gomiresti, Glimbocata, Hulubes-
Deagul saa Deagurile. Are o BraduluT, Darla si Iuzi ; Dealu- ti, Luden!, Ludesti, Mlnesti,
biserica cu hramul Adormirea, rile Bucsianilor, numite : Con- Priboiul, TAtarani, Valea-Case-
deservita de un preot si un teasca, Crutul si SApunarul. Mal lor i Mircea-Voda, avind peste
cintaret. toate aceste dealurT si val pro- tot o populatiune de 47415 lo-
duc vinurr, fructe i mal ales cultor!. In aceasta plasa este o
Deagul-de-Sus, sat, Cu 200 su- prune, din care se face tuica. judecatorie de ocol cu rese-
flete, din jud. Arges, pl. GA1A- DealurT acoperite cu padurl dinta in Tirgoviste ; insa isT in-
sesti; face parte din com. rur. izlazurT mar sunt la comune - tinde competenta numaT asupra
Deagul saa Deagurile. Are o bi- le: otinga, Gindesti, Priboiul, afacerilor din oras si din plasa
seria, cu hramulTotT-Sfintif, de- Tatarani, Manesti, Botesti, Lu- Dealul, cacT locuitoriT din plasa
servia de i preot i I din taret. d esti, Butoiul l altele ; iar cimpiT Dimbovita tin de judecatoria din
sesurr intinse sunt la co- Glesti a plasel Cobia.
Deagurile. Vezl Deagul, jud. Ar- munele : Colanul, VdcAresti, La- In aceasta plaA sunt mal
ges. zurile, Cazad, HAbeni, SAcueni multe bisericT si 5 manastirl
Comisani. Viforita, Dealul, Gorgota, Nu-
Dealul, plasd, in jud. Dimbovita. Plasa Dealul-Dirabovita este cetul i Butoiul. coale sunt

www.dacoromanica.ro
DEALUL 78 DEALUL-AFINATA

prin toate comunele de mal sus. govi5te, spre N.-E., pe un deal re!, dindu-i-se hramul Sf. Ni-
La Nucet este herghelia sta- Cu o pozitie frumoas5. 51 incoo- colae, servind la acest inalt o-
tulul. Aci, la 1821, TurciT bAtur5. juratA cu vi!. In aceastA mAnAs- ficia divin Patriarhul Nifon
pe GreciT luT Ipsilante in dou5. tire a fost instalatl qcoala de Mitropolitul Macarie. MAnAsti.-
rindurl. In Dragomire5ti se af1á sub-oficerl, care s'a mutat de rea-Dealul a fost reparatA de
azT ruine din marele fabricl ad la Bistrita. Tot aci a fost Bibescu-VodA pe la 1844, cind
ale luT BIleanu, fabricT de spirt, sub gardA un convoiti de 800 a f5.cut si o osea ca aleid de
de luminArT, de slpun, de pos- prizonierl Turd mal multe lunT te! din Tirgovi5te pAnA la MA-
tav 5i de tAbAcArie. In Doice5ti in urma rAzboiuluT de la 77/78. nAstire.
sunt ruine de palate vechl. La Se p5streazA in mAnAstire un AstA-zT in mAnAstirea Dealul
Hulube5ti 5i Comi5ani ati fost sicriil cu dota craniurl, unul este un mare depoti de arme.
lupte intre TurcT i RominT capul luT Radu-cel-Mare, care
(1495 1599). La He1e5taele- a fondat aceastA mAnAstire Dealul, mahala, in jud. Mehe-
Domne5ti, carl sunt in raionul al doilea capul luT dinti, plasa. Dumbrava ; tine de
comuneT Cazad, Vlad-Tepe5 a te azul. com. rur. BAltati.
tras in teapA la 1462 armata Prin secolul al XV-lea, in Tara-
turceasa 5i pe comandantul lor RomineascA erail doul partide Dealul, mahala, com. rur. S1A-
Hamza-Paqa, care intrase in tarA de boerl, carl tráiaü in cea mal ve5ti, pl. Oltetul-d.-s., jud. Su-
ca s5.-1 scoatA din domnie. inver5unatA du5mAnie, din cauzl ceava.
cA fie-care voia sä pura mina
Dealul, Nasa' desfiintatA, din ju- pe domnie. Aceste partide dupA Dealul, deal, jud. Covurluid, in-
detul Muscel, care coprindea pe numele capilor lor se numeafi tre piraele CovurluiuluT si Su-
la Inceputul secol. al XVIII-lea partida DAne5tilor 5i DrAcule5- huluiuluT, care atinge com. Más-
toate comunele de la Valea- tibor. Pe la anul 1446, DAne5ti acani numal cu o parte din
Mare (HITA Pite5ti) pana la CA- cu ajutorul Ung,urilor ucise chiar coasta sa despre E., formind
line5ti (ast5.-z1 pl. Podgoria). In mijlocul Tirgovi5teT, capitala valea i5esu1 Covurluin.
%Arel, pe atuncT, pe Domnul t5.-
Dealul, sat. (Vez! Criste5ti, sat, reT Vlad-Dracul dimpreunl cu Dealul,peaure, supusl regimuluT
com. Criste5ti, pl. Copula, jud. fiul säü Nicolae i ast fel ocupará silvic, in raionul comuneT Ru-
Boto5ani). DAne5ti tronul tAreT. Ce! do! cArul, plaiul Dimbovita, judetul
DrAcule5tT, victima ureT 5i a Muscel.
Dealul, sat. (Vez! Buda, sat, com. du5mAnieT, se inmormintarA pe
Zvor5.5tea, pl. Berhometele, ju- culmea dealuluT inteo pozitie Dealul, trup din padurea statu-
detul Dorohoi5). frumoask unde este ast5.-z! MA- luT, in raionul com. Barcea, pl.
nAstirea-Dealul, se ridicA apoT Birlad, jud. Tecucitl.
Dealul, ceitun. (Vez! Cotnari, sat, ad o rala capelA de lemn, care
pl. Bahluiul, jud. Ia5i). Are o mult timp s'a numit Gropnita- Dealul, deal, jud. Muscel, pro-
populatie de 6o familiT, sati 249 DrAcule5tilor. prietatea com. Domne5ti, din
suflete. La anul 1499, Radu-al-V-lea- care curge Piriul-TiganuluT, Va-
Vite sunt 417 capete, din cel- Mare, din familia DrAcu- lea-luT-Ilie, Piriul-cel-Mare, va-
carl: 103 vite marT cornute, 28 le5tilor, privind de maT multe lea Bercoia 51 Valea-luT-Gheor-
cal, 220 oT 51 68 rimAtorl. orl, din palatele sale domne5tI ghe. Acest deal se aliA spre V.
din Tirgovi5te, locul de pe deal, comuneT 5i are pamint nisipos
Dealul, parte din satul Siretelul, unde zAcea.5 oasele scumpe ale In mare parte, rAil de hranA.
jud. Suceava. mo5ilor sAT, insArcinA pe Oncea E acoperit in mare parte cu a-
Corbul, unul dintre cel mal cre- nin 5i mesteacAn. Pe id pe co-
Dealul, mahala, in jud. Mehe- dincio5T demnitarl al sAT, ca sA lea se vAd ripT 5i surpAturI.
dinti, pl. Ocolul-d.-s.; tine de ridice o mInAstire mAreatl pe
com. rur. Bresnita. acest deal scump familieT sale. Dealul-Afinata, loc de vie., in
MAnAstirea - Dealul se terminA intindere de 3 hect. 6354 ni.
Dealul, mdastire, jud. Dimbo- 5i se tirnosi la 1500, In prezenta p. E situat in com. RusAne5ti,
vita. E situatA la 4 kil. de T'ir- Domnilor 51 a maT marilor tA- pl. Cerna-d.-j., j ud. Vilcea. A fost

www.dacoromanica.ro
DEALUL-ALMAJULUi 79 DEALUL-CEL-MARE

pendinte de Episcopia Rimni- cuitori, jud. Arge§, pl. Pite§ti ; Argq, pl. Pite0, la 23 kil, de
cul. S'a vindut de vecT. face parte din com. rur. Cocul- com. rur. Bascovu-Flesci, ree-
Pope§ti. dinta sub-prefectureT si la 24
Dealul-AlmajuluI, deal, linga kil. de Pite§ti. Se compune din
com. cu acela$ nume, jud. Dolj, Dealul-BisericeI, sat, face parte satele: Degerati (200 loe.); Pe-
pl. Jiul-d.-s. Pe acest deal este din com. rur. Rijletul-Vieros, pelesti (18o loc.) si Rosogesti
un punct trigonometric, a.,ezat pl. Vedea-d.-s., jud. Olt. Are o (190 loc.), peste tot 570 loc.
de statul major austriac (1854) populatiune de 120 locuitorT. In comuna este o biserica de
cu ocazia faceriT hartif tariT. Aci e o biserica, fondata la lemn, facuta de locuitorif mos-
anul 1830 de logofatul Anghel nenT, cu hramul Cuvioasa-Pa-
Dealul-Babelor, a'eal. (Vez! Ba- Ceawscu, cu sotia sa Dumitra raschiva, deservita de 2 preotT
bele). li altT locuitorT mar de frunte i I cintaret ; o scoald prim. rur.
din comuna'. Dupd o publicatie oficial&
Dealul-Bagna, pitclurice a sta- (1887), aceasta com. numara 81
tuluT, in intindere de 40 hect., Dealul-BisericeI, mahala, corn. contrib. si are un budget de
pendinte de com. Gole0i, pl. rur. Tereuja, pl. Oltetul-d.-s., 1427 leT la veniturT §i de 1152
Riurile, jud. Muscel. jud. Vilcea. leT la cheltuelr.
Vite rnarl erad in 1887 426
Dealul-Balaban, deal, in com. Dealul-Bisericel, deal, numit capete (400 bol' §i vacT, 26 cal)
rur. Glogova, plaiul Clopni, ju- ast-fel de la biserica ce se aflà li 972 vite marunte (850 oT, 2
detul Mehedinti. pe el, in partea de N. a satu- capre si 120 rimatorT).
luT Bozia, com. Bozia, pl. Pru-
Dealul-Bilce§ti, ciltun, jud. Ar- tul, jud. Falciti. Pe platoul a- Dealul-Bräne§ti, deal, in com.
gq, pl. Topologul, pendinte de cestuT deal se afla a§ezat O sa- rur. Glogova, plaiul Clo§ani, ju-
com. rur. Corbi-Mangureni saii tul Bozia. detul Mehedinti.
Corbi-din-Vale. Are o populatie
de 92 lOCUitOli; o biserica cu Dealul-BlrladuluI, deal, in jud. Dealul-Buda, deal, in com. rur.
hramul Intrarea-in-Biserica, de- Falda. Se intinde din hotarul Glogova, plaiul Clo§ani, jud.
servia de 1 preot O 1 cintäret. jud. Vasluiti, futre riul Birlad Mehedinti.
§i piriul Crasna, pe teritoriul
Dealul-Baltei, deal, se prelun- com. TirziT, pl. Crasna, pe o Dealul-CaseI, deal, in com. rur.
gqte de la N. la S. de-a lungul suprafata cam de 286 hect. Ca- ' Miculesti, pl. Vailor, jud. Me-
comunelor : Berezeni O Bozia, patul lur despre S. se numqte hedinti.
pl. Prutul, jud. Falcia, numit Gheba.
ast-fel de la balta Berezeni, ce Dealul-Caselor, deal, in com.
se afla pe sesul PrutuluT, O in Dealul-Boeresc, deal, in com. rur. Lupea, plasa Motrul-d.-s.,
lungul careia se intinde. Pe mur. Lupea, plasa Motrul-d.-s., jud. Mehedinti.
culmea acestuT deal, in partea jud. Mehedinti.
de N., se afla o movila. Dealul-Cilugfirulul, deal , in
Dealul-Borlii. Vez! Borli. com. rur. Matasari, pl. Vailor,
Dealul-Bä' ten, deal, in com. rur. jud. Mehedinti.
Lupea, plasa Motrul-d.-s., jud. Dealul-Borone§ti, sat, jud. Ar-
Mehedinti. ge§, pl. Argeul, pendinte de Dealul - CalugiruluI, deal, in
com. rur. Valea-DariuluT. Are com. mur. Micule§ti, jud. Mehe-
Dealul-Berbeculul.V.Coarnele- 70 familir, satt 147 locuitorT; il dinti, pl. Viilor.
BerbeculuT, deal, jud. Neamtu. maT zice si Borobane0i.
Dealul - CArbunelul,,, ,!dure, a
Dealul-Beqlegei, deal, pe teri- Dealul-BouluI, sat, cu wo loc., statului, in intindere de 175
toriul com. Raducaneni, pl. Po- jud. Arge§, pl. PitWi ; face par- hect. com. Stane0i, jud. Muscel,
doleni, jud. FalciU. te din com. mur. Cocul-Pope0i. pl. Nucpara.

Dealul-Bisericel, sat, cu 73 lo- Dealul-BraduluI, com. rur., jud. Dealul-cel-Mare, deal, O locu-

www.dacoromanica.ro
DEALUL-CERBULUI 80 DEALUL-CU-MONUMENT

iota izolatA, la E. de com. Stn.- luT se vAd niste gropI, despre Dealul-Croitorilor, deal, in co-
peni, jud. Muscel, pl. Riurile, care traditia popularA spune muna rur. Susita, jud. Mehe-
de unde izvoreste piriul Ogre- din vechime s'ar fi scos din dinti, pl. Motrul-d.-j.
zile. ele multe scule pretioase si o
mare comoarl. Dealul-Crucei, deal, incepe din
Dealul-Cerbului, deal, cu viI, Podisul Hucilor, de pe mosia
in jud. Mehedinti, pl. Blahnita. Dealul-Corbului, micä ptIclurice, VlIdeni, jud. Dorohoiti, pl. Co-
Tine de com. rur. Batoti. Con- in intindere de 20 hect. a sta- sula, com. CorlAteni, O. se pre-
tine marmorA albl, foarte fru- tuluT, pendinte de com. Golesti, lungeste de asupra Jijiel, la moa-
moasd. jud. Muscel, pl. Riurile. ra de 1ingA sat.

Dealul-Cetituia, 'art de deal, Dealul-CorbuluI, virf de deal, Dealul-CruceI, deal, jud. Val-
jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. jud. BacAti, pl. Siretul-d.-j., com. cea, pl. Ocolul, com. VlAdesti.
Gioseni. E situat la E. satuluI Milesti. Face parte din ridicAtu-
Horgesti i numit ast-fel fiind- rile care despart piriul RAcAtAul, Dealul-cu-Cetate, deal, in jud.
cA se crede a fi fost pe din- de Siret. si pl. Tulcea, com. Moru-Ghiol,
sul o vechTe cetate. cAt. DunAvAtul-d.-s. ; se desface
Dealul-Cornilor, deal, pe care din dealul Moru-Ghiol ; se in-
Dealul-Cetätuiel, culme de deal, se afiä asezat satul Corni-Un- tinde spre E., brAzdind partea
jud. Olt. Ved CetAtuia. guri ; este o ramificare a dea- N.-E. a plAseI si pe cea EsticA
luluI Lohan, ce se intinde pe a comund ; pe la poalele nor-
Dealul-Chiciora, deal, cu p.- partea de S. de la E. la V. pe dice merge calea comunall Mo-
dure, in jud. Mehedinti, plaiul teritoriul com. Epureni, jud. ru-Ghiol-DunAvAtul; la cele S.
Cerna ; tine de com. rur. Marga. FAlciii, pl. Prutul. ST-a luat nu- este asezat satul-DuravItul-d.-s ;
mirea de la pAdurea de cornI virful DunAvAtul are 52 m. S'a
Dealul-CiocIndieI, deal, in com. ce se aflA pe el. numit asa, din cauza a 3 ruine
rur. Miculesti, jud. Mehedinti, de lagAre romane, situate la
pl. VAilor. Dealul-Cornisorul, deal,in co- nord i cunoscute de locuitorl
muna rur. Glogova, jud. Mehe- sub numele de Cetate.
Dealul-Ciungilor, peldure, jud. dinti, pl. Closani.
BacAti, plasa TAzlAul-d.-j., com. Dealul - cu - Gruiul, suhat. VezT
BirsAnesti, proprietatea capita- Dealul-Coteni, deal mic, jud. Ba- Corbi, proprietate a statuluI, jud.
nuluI Willa Este foioasA (fag, ail, pl. Siretul-d.-j., com. TA- Muscel.
stejar). Are o intindere de 115 masi ; se ridicA la N. de satul
hect., si este supusA 'regimuluT Cu acelasT nume. In partea cul- Dealul - Cu - Monument, deal,

silvic. minantA a acestu. T deal se ailä un In jud. Tulcea, pl. MAcin, pe te-
numit Beciul-TAtAresc ritoriul cAtunuluT GArvan, co-
Dealul - CIsmänegeI, deal, in Uriesesc, unde legenda spune muna rur. VIcAreni. Se desface
jud. Mehedinti, com. rur. pAstrati TAtariI averile. din Dealul-CArArilor, anume din
plasa virful dealuluT Pietrosul (162 in.);

Dealul-Cotmenitil, ciitun, din se train& spre N., avind o di-


Dealul-Coastei, deal, in com. jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte rectiune generala de la S.-E.
rur. Crainici, jud. Mehedinti, de com. rur. DrAganul-BAsco- spre N.-V., brAzdind partea nor-
plaiul Closani. vel. Are 32 fam. dicl a plaseT si a comuneT; in
partea Vesticl are virful numit
Dealul-CoasteI. Ved Costesti, Dealul-Croicei, deal, in com. Bugeacul (86 ni.), la picioarele
jud. Suceava. rur. MAtAsari, jud. Mehedinti, cAruia se afll un mic monu-
pl. VAilor. ment, ridicat cu ocazia debar-
Dealul-Comorilor, deal, cu pl. cAreT trupelor rusestI in rAzboiul
dure, pe teritoriul mosid Hli- Dealul-Croicilor, deal, in jud. din 1877 1878 ; se intinde
boca, jud. Doroholii, pl. Prutul- Mehedinti, pl. VAilor, comuna printre balta Jijilel i scurgerea
d.-s., com. Pomirla. Pe virful rur. Miculesti. sa Girla-LAtimeT; atit la poa-

www.dacoromanica.ro
DEALUL-CU-PER! 81 DEALUL-DOAMNEI

lele estice cit si la cele vestice Sus, comuna BAlilesti, j idetul 750 hect., com. Dobresti, pl.
se afla doug micT bande de ni- Muscel. Podgoria, jud. Muscel. Impre-
sip, pe carT merg doug dru- ung cu Dealul-de-Est, care are
muti vecinale, Jijila-Azacliu si Dealul-de-Mijloc, dcal, numit o suprafatg de 500 hect., for-
Garvan-Azactiu ; are o ingltime ast-fel pentru cg se prelungeste meazg pgdurea Furesti.
de 87 m.; e punct trigonometric filtre alte doug dealurT, pe te-
de ordinea a 3-a; doming asu- ritoriul comuneT Rusca, plasa Dealul-de-Vest, ddure a sta-
pra satuluT Ggrvan, asezat la Prutul, jud. Fälciti. tuluT, in intindere de 500 hect.,
poalele sale ; este acoperit cu pendinte de com. Aninoasa, pl.
semAngturT si finge. Dealul-de-Rudina, ccitun, In co- M'afile, jud. Muscel.
muna rurald Dama, judetul Me-
Dealul-cu-PerI, deal, jud. Dolj, hedinti, plaiul Cerna. Dealul-de-Vest, pcidure. Vez!
pl. Jiul-d. -s., com. Fratositita ; Dealul-de-Est, com. Corbisori,
are o ingltime de aproape 92 m. Dealul-de-sub-VIrful-PietreI, jud. Muscel.
deal, la N. de com. Aposto-
Dealul-cu-Viile, deal, la V. si lache, pl. Podgoria, jud. Pra- Dealul-'despre-Butora, ramifi-
in marginea com. Telesti, jud. hoya, in directie de la V. la E. calle a dealuluT dintre piraele
Gorj, pl. Ocolul. Se prelungeste Pe el se cultivg vie. Covurluiul si Suhuluiul, din co-
de la N. spre S. pe o intindere muna MAstAcani, plasa Prutul,
de aproape 2 kil. Este acope- Dealul-de-Sus, deal, In judetul jud. Covurluiti.
rit cu viT si e proprietatea co- Mehedinti, com. rur. Retezul,
mune! Telesti. plaiul Closani. Este acoperit cu Dealul-Dianca, sat, jud. Ba-
vil carT dati un vin bun. c5.ii, plasa Tazlgul - de - sus, al
Dealul-Cuca, sat. Vez! Cuca. cAtunuluT Leontinesti, situat
Dealul-de-Sus O Dealul-de- pe podisul Dianca, la o de-
Dealul-CuculuI, sat. Vez! azg- Jos, doud serit de dealurt la pártare de 200 m. de satul
nesti. V. de com. Bglilesti, pl. Riurile, Leontinesti (scoalg). Din acest
jud. Muscel. Una merge cgtre catun ati urmat la scoalg 14
Dealul-de-Est, pädure a statu- V., prelungire a culmei de copiT, in anul 1891, din 33 In
luT, in intindere de 225 hect., muntl si dealurT ce trece prin- virstg c1.6 scoalg.
apartinInd com. Stgnesti, jud. tre riul DoamneT de o parte si Are o bisericg ortodoxg, c11-
Muscel, plaiul Nucsoara. riul Bratia de alta ; alta el- ditg de locuitorT, deservitg de
tre E., prelungire a culmeT de I. preot si 2 cinaretr.
Dealul-de-Est, pa-dure, proprie- muntI si dealurT ce merge pe Are o populatie de 45 fa-
tate a statuluT, In intindere de de o parte printre fiul Bratia, mira sati 114 suflete.
500 hect., com. Corbisori, plaiul lar pe de alta printre 611 Bu- Animale se numgrg : 14 ca!,
Nucsoara, jud. Muscel. Formea- ghea si Riul-Tirgulul. AceastA 92 vite cornute si 47 porcT.
zg impreung cu pgdurea Dea- din urmg serie se terming in
lul-de-Vest (244 hect.) si ayo- comuna Bglilesti printr'o cim- Dealul-Dienetul, sat, jud. Ba-
iul de lingg riul Doamna (12 pie intinsg, avind un pgmint cAti, pl. Siretul-d.-j., al comuneT
hect.), pgdurea Corbisori, avind cit se poate de propriti pentru Pincesti. Se aflg situat intre pi-
toatg o suprafatg de 750 hect. agricultura. Cea-l'altg serie de riul Pogletul si piriul Dienetul,
V. merge maT departe cgtre la o depArtare de 1800 m. de
Dealul-de-Est, piidure.VezT D ea- S., prin comuna Bgjesti si se satul Pincesti. Are 44 fam. sati
lul-de-Vest, com. Dobresti, jud. terming in com. Piscani, pe la 149 sufl. Vite sunt: 14 caT, 108
Muscel. poalele cgreia trece riul Bratia vite cornute, 65 pord li 14 capre.
unit cu Rtul-TirguluT. La marginea satuluT sunt mo-
Dealul-de-Jos, deal, Cu vi!, in Ambele dealurl sunt acope- vile ggunoase si santufl care
jud. Mehedinti, com. rur. Rete- rite ca o multime de pldurT. fac parte din intgririle de la
jul, pl. Closani; produce vin btn. GAtisesti, numite Apgrátoarea.
Dealul-de-Vest, peidure, propri-
Dealul-de-Jos. Vez! Dealul-de- etate a statuluT, in intindere de Dealul-DoamneI, deal, pe ten-

08878. Mareie Piolionar Geografio. Poi. al. 11

www.dacoromanica.ro
DEALUL-DOCHECIULUI 82 DEALUL-LEULUT

toriul satuluT Orofteana-de-Jos, Dealul-GirsuluI, deal, pe teri- com. MAgiresti, pl. MunteluT,
com. Orofteana, pl. Herta, ju- toriul com. TAmAseni, pl. Mij- jud. BacAd.
detul Dorohoin. locul, jud. FAlciii. Legenda zice
c5. numirea-I vine de la un om Dealul-Inalt, munte, spre N. de
Dealul-Dochiciului, deal, aco- numit Girsan, care, fugind de fri- satul SlAtioara, jud. Suceava.
pen it cu pAdure si poenT, d'a- ca Turcilor, a fost prins pe acest
supra orasuluT Baia-de-AramA, deal unde i s'ar fi tAiat capul. Dealul-Jicnel, deal, se intinde
din judetul Mehedinti, plaiul din hotarul mosiel Zvoristea, si
Closani. In interiorul acestuT Dealul-GloduluI, ddure, com. se terminA pe teritoriul satuluT
deal se aflA cArbunT de pAmint. BirsAnesti, pl. TazlAul-d.-s., jud. si com. Zamostia, pl. Berho-
Peste Dealul - DochiciuluT trece BacAti. E in intindere de 270 metele, jud. Dorohoiti.
o potecA de picioare si cal ce hect. si este supusA regimuluT
duce de la Baia-de-Araml, prin silvic. PredominA stejarul si fa- Dealul-Jitianulul, deal, in jud.
Ponoare, la Baja-de-Sus si spre gul. ProprietarT sunt: Razu (Cu Mehedinti, plaiul Cerna ; tine
Turnul-Severin. 215 hect.) si Verdeanu (cu 55 de teritoriul com. rur. Silistea,
Acest deal este punct de hect.) cAtunul Turtaba. Intr'una din
observatiune, predominind cu ramurile acestuT deal, despre
vederea sa, asupra localitAtilor DealuI-Gorgului, deal, in par- comuna Izvernea, numitA dea-
vecine si mal cu seamA spre tea de S. a com. Bazga, plasa lul-Izmenelor, Poieana-Belitinu-
jud. Gorj. Podoleni, jud. FAlciti, numit luT, s'a gsit o comoarA de banT,
ast-fel de la un vechiil proprie- o lad5. mare de lemn, care era
Dealul-drept-al-Plapcei, deal, tar, Gorgu. Dealul e acoperit pfina Cu banT de aur din tim-
jud. Olt. VezI Pietrisul. cu pAdure, viT si livezT. pul luT Ludovic, regele Un garieT.
Pe lingA banT, s'a0 gAsit si cite-
Dealul-Drochiei, deal, pe teri- Dealul - Grebenul. VezT Gre- va arme, sabiT si alte scule de
toriul com. Gugesti, pl. Crasna benul. valoare.
jud. FAlciti. Pentru impArtirea acesteT co-
Dealul-GreculuI, deal, ramifi- morT a fost proces inaintea tri-
Dealul - DumbrAveI, deal, in care a dealuluT Lohan, judetul bunaluld de Mehedinti.
suprafatl cam de 356 hect., in FAlcia. Se intinde de la V. la
partea de S. a comuna Tirzi, E., pe teritoriul com. Epureni, Dealul-Lat, munte, in comuna
pl. Crasna, jud. FAlciti, la S. pl. Prutul, ?tare vAile Ivan si-a Neagra- aruluT, jud. Suceava.
de dealurile : Prisaca si Dealul- GreculuT, terminindu-se la Gura-
DobreT, in hotarul com. Corni. VleT in sesul PrutuluT. Dealul-Lat, munte, acoperit de
finaturT, in com. BogdAnesti,
Dealul-Facäletesti, ciltun, din Dealul-GrigoresculuI, deal, in jud. Suceava.
jud. Arges, pl. Pitesti, pendinte jud. Mehedinti, com. rur. Micu-
de com. rur. Cocul-Popesti; are lesti, pl. VAilor. Dealul-Launele, sat, cu 150
loo locuitori. locuitorl, jud. Arges, pl. Oltulur;
Dealul-Gruiului, sat, pe apa face parte din com. rur. Do-
Dealul-Florilor, deal, in jud. VedeT ; face parte din com. rur. bresti.
Mehedinti, com. rur. Lupsea, A luni sul, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt.
pl. Motrul-d.-s. Are o populatiune de 157 loc. Dealul-Launeluf, sat, din jud.
Are o bisericA. Arges, pl. OltuluT, pendinte de
Dealul-Frumos, numire vechie LocuitoriT acestuT cAtun sunt com. rur. Scheiii.
a comunet Pleasa, pl. Podgoria, mosnenT.
jud. Prahova. Dealal-Leului, catun, apartinind
Dealul - Gugului. VezT Gugul, comuneT BAcesti, din pl. Gilor-
Dealul-FundoaeI, (leal, se in- deal, com. Botesti, pl. Crasna, tul, jud. Gorj. E situat pe dea-
tinde intre Prut si satul Cal- jud. FAlcia. lul cu acelasT nume, in par-
niceni, com. Horodistea, plasa tea de E. a cAtunuluT BAcesti.
Prutul-d.-j., jud. Dorohoiti. Dealul-Ione§ti, loc, pe teritoriul Are o suprafatl de 242 hect.,

www.dacoromanica.ro
DEALUL-LICARETILOR R3 DEALUL-LUNG

din care 70 hect. padure, 8o cazarma si o bucatárie. Poteca, muna rur. Glogova, plaiul Clo-
hect. arabile, 75 hect. finete, ce se privegheaza de acest pi- sani, jud. Mehedinti.
7 hect. vie, to hect. livezT de chet, intra in tara pe la Mun-
prunT. celul-Mare, ja directia sudicá Dealul-lui-Vlad, pisc, pe culmea
Are o populatie de 44 familiT, pana in Valari ; trecind Gruha- Ciinenilor, jud. Vilcea.
saa 130 suflete, dintre carT 40 Mare, Lesurile, Vai-de-ET. Pa-
contribuabilT, totT RominT, ocu- trularea intre Dealul-luT-Frate Dealul-Luminelor. Ved Lumi-
pindu-se cu agricultura si cres- si Muncel, se face pe poteca nele.
terea vitelor. ce trece pe la coama plaiulul
LocuitoriT sunt mal totT mos- Valari, 'pe dealurile BoteT si Dealul-Lung, com. rur., in jud.
nenT si posea.: 1 o plugurT, 25 Muncelul-Mic, unde se allá si R.-Sarat, plaiul Rimnicul, pe ma-
care cu bol, 80 vite marT cor- pichetul. Poteca poate fi straba- lul drept al riuluT Rimna.
nute, 3 caT, 160 oT, 8 capre tuta si de patrupede incarcate. ST-a luat numele de la cul-
si 8o rimatorT. intretinerea e anevoioasa. mea cu acelasT nume.
Comunicatia in acest catun Este asezata in partea nor-
se face prin drumurT ordinare Dealul-lui-Gaspar, deal, in ju- dica a judetuluT, la 40 kil, spre
si prin soseaua vecinall, care detul Mehedinti, com. rur. Mi- N.-V. de orasul R.-Sarat, si in
leaga catunul de resedinta si culesti, pl. Vailor. cea de N. a plaiuluT, la 12 kil.
cu jud. Dolj. spre N.-E. de com. Dumitresti,
In catun se mal &ese 1 Dealul-luI-Ghica, deal, in jud. resedinta plaiuluT. Comune in-
put si 3 fintinT. Mehedinti, com. rur. Susita, pl. vecinate sunt : Lacul-luT-Baban,
Motrul-d.-s. la 3 kil. ; Odobasca, la 7 kil. ;
Dealul-Licäretilor, falei de deal, Bondesti, la 1 0 kil.
in jud. Mehedinti, plaiul Clo- Dealul-lul-Ivan, ramificare a Se margineste la N. cu com.
sani, com. rur. Negoesti, satul clealulur Lohan, ce se intinde Odobasca ; la E. cu cat. Podul-
PadesuluT. E acoperita cu vil, de la V. spre E., pe teritoriul LaculuT (al com. Odobasca), de
prunT, merT, perT si altI pomT comuna Epureni, pl. Prutul, jud. care se desparte prin dealul Ma-
fructiferT. Falda si care se termina la gura ; la N. cu Lacul-luT-Baban ;
unghiul format de confluenta la V. cu Dumitresti, despartit
Dealul-luI-Agape. VezT Agape piraielor Cirta si BalcoaeT, pe prin dealul Peleticul.
deal, com. Oteleni, pl. Mijlocul, locul numit Benta, avind pe Este o comuna din regiunea
jud. Falda. dreapta valea cu Piriul-BilcoaeT, dealurilor. E brazdata la N. de
jara pe stinga valea cu Piriul- Dealul-Petrenilor ; la V. de Dea-
Dealul-luI-aálan, deal, la V. luT-Ivan. ltil-Lung, Peleticul si Tinosul ;
de satul Rachitoasa, com. cu la E. de Dealul-Magura.
acelasT nume, jud. Tecucia. Dealul-luI-Ivan, deal, in com. Rturile, carT o uda sunt : Rim-
rur. Miculesti, pl. Valor, jud. na la E. si afluentir saT Peleti-
Dealublul-Bobe, deal, acoperit Mehedinti. cul unit cu Tinosul si Strimba;
cu vil, in jud. Mehedinti, plaiul Valea-Rosca, la V.; Valea-Nea-
Closani ; sine de com. rur. Ne- Dealul-lui-Micu, deal, in com. gra, la N. Sunt in com. 4 pu-
goesti, satul Padesul. rur. Crainici, plaiul Closani, ju- turT si 22 fintinT,
detul Mehedinti. Catunele carT compun com.
Dealul-luI-Frate, munte, al co- sunt : Peleticul, resedinta, la V.;
muneT Valari, din plaiul Vulcan, Dealul-lui-Moisi, deal, pe te- Plopul, la N.-E.; Rasca, la, N.-
judetul Gorj, situat spre N. de ritoriul com. Jegalia, pl. Mijlo- V,; Tinosul si Sotanari, la S.-V.
comuna. Pe acest munte se afia cul, jud. Fakir'. Suprafata comuneT este de
numaT padure de fag. 4813 hect., din carr: 833 hect.
Dealul-lui-Otel, deal. V. Ote- ale locuitorilor, (i 8o hec,t. vatra
Dealul-luI-Frate, san Valari, lul, deal, com. Oteleni, pl. Mij- comunel) si 3930 ale proprie-
pichel militar. Se afla construit locul, jud. Falda. tatiT private.
pe dealul cu acelasT nume, con- Populatia comuneT este de
structie de lemn compusa din o Dealul-luI-Trocan, deal, in co- 212 familil, saa 898 suflete ;

www.dacoromanica.ro
DEALUL-LUNG R4 DEALUL-MARE

425 barbati $i 473 femeT ; 173 Dealul-Lung, culme, In jud. R.- rur. Albule$ti, plasa Dumbrava,
casatoritT, 678 necasa.toritT, 47 Sarat, plaiul Rtmnicul, comuna jud. Mehedinti.
vaduvr. Dealul-Lung. Se desface din cul-
Set carte 5 persoane. mea Alunulul ; se intinde prin- Dealul-Mare, dmpie, in com.
BisericT sunt 2 : una cu hra- tre riul Minna $i piriul Valea- rur. Albule$ti, plasa Dumbrava,
mul loan Botezatorul, zidita. in Rawa ; brazdeazd partea ves- jud. Mehedinti.
1833 de Enache Costescu $i ticä a comuneT ; e acoperit cu
Sandu Simon, unde sunt zugra- pa$unT $i verdeata. Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
vit1; a doua cu hramul Sf. Ni- com. Caiutul, pl. Trotu$ul, jud.
colae, fondata de locuitorl; am- Dealul-LupoaieI, a'eal, in com. Bacad.
bele bisericT sunt deservite de rur. Crainici, plaiul Clo$ani, ju-
1 preot $i 1 cintataret. Ele sunt detul Mehedinti. Dealul-Mare, deal, com. Bote$ti,
intretinute de comuna. pl. Siretul-d.-j., jud. Bacati. E
Este o $coald mixta, fondata Dealul-Lupului, deal, in com. acoperit de padurT. Pe coasta
in anul 1888 de comuna, con- rur. Glogova, plaiul Clo$ani, ju- luT estica e a$ezat satul Bo-
dusä de un invdtator $i frecuen- detul Mehedinti. te$ti.
tata de 28 elevI.
Calitatea pamintulul este maT Dealul-Malulul, deal, in com. Dealul-Mare, a'eal, pl. Siretul-
mult muntoasa. In ce prive$te rur. Micule$ti, pl. Vailor, jud. d.-j., jud. Barau ; e margina al
cultura pamintulur, com. are : Mehedinti. com. Nane$ti, spre jud. Tecucia.
260 hect. arabile, 250 hect. ima$,
3530 hect. padure, 1 o 1/2 hect. Dealul-Mare, sat, jud. Bacau, Dealul-Mare, a'eal, com. Moi-
vi!, 400 hect. finete, 362 hect. pl. MunteluT, com. Moine$ti. E ne$ti, pl. MunteluT, jud. Bacaii.
neproductiv. a4ezat pe dealul cu acela$T nu- E situat la S.-V. de podi$ul
Locuitoril poseda : 40 plu- me. Face trup cu satuletul Gher- Moine$tilor. Are multe bAT de
gurT ; 2327 capete de vite, din 'OM. Are o populatie de 39 fa- 'Acura.
carT : 467 boT, 212 vacT, 12 cal, miliT, sail 170 suflete.
34 epe, 1410 oT $i 192 rimatorT. LocuitoriT se ocupa cu ca- Dealul-Mare, deal, pe teritoriul
Transportul se face prin statia rdu$ia $i cu exploatarea pacureT. com. Draguge$ti, plasa Tazlaul-
Cote$ti, la 15 kil. spre E. In Vite sunt : 7 cal, 69 vite cor- d.-j., jud. Bacaa. E situat de-a
com. sunt : 2 bacaniT, 2 cir- nute, 22 Oi §i 35 porci. stinga TazauluT-Mane.
ciumT, I povarna $i I dogarie.
CAT de comunicatie sunt dru- Dealul-Mare, sat, in jud. Me- Dealul-Mare, deal, situat in pa-
murile vecinale : spre Dumitresti; hedinti, plaiul Clo$ani ; tine de dure, in partea de S. a com.
spre Andrea$i ; spre Bro$teni ; com. rur. Baia-de-Arama. Slobozia - Secatura, pl. Co$ula,
spre Odobasca ; spre Cote$ti ; jud. Boto$ani. Din acest deal
spre gara Cote$ti ; spre Lacul- Dealul-Mare, sat, in jud. Tu- se scoate multd piatra pentru
luI-Baban -Dragosloveni -Paine-- tova, pl. Tirgul, com. Frunti- $osele.
ti-R.- Sarat. geni, linga ora$111 Birlad $i la
Budgetul comuneT are la ve- E. de dinsul. Are o pop ulatie Dealul-Mare, deal, in com. Po-
niturT leT 2581, banT 93 $i la de 169 locuitorT, cad locuesc in lana-Lungd, pl. Siretul, jud. Bo-
cheltuelY 2372 leT, 1 1 banT. 40 case. tiu carte 29 persoane. topni ; se intinde pe teritoriul
Sunt 212 contribuabilf. E a$ezat pe coasta unuf deal, comuneT Chioscovata.
cu vederea spre ora.
Dealul-Lung, cdtun, jud. Arge$, Dealul-Mare, deal,in com. Gor-
pl. Pite$ti, pendinte de comuna Dealul-Mare, sat, face parte din bane$ti, pl. Miletinul, jud. Bo-
rur. Mo$oaia. com. rur. Gu$oeni, pl. Oltul-d.-j., topni. Se intinde la N.-E. de
jud. Vilcea. Are o populatie de satul Vinatori, pe mo$ia statu-
Dealul-Lung, sat, jud. R.-Sat-at, 176 locuitorT (90 barbatI $1 86 tuluT Gorbane$ti, de unde trece
plaiul Rimnicul, catunul com. femer). spre E. in comuna olda.ne$ti.
Dealul-Lung. Se mal nume$te Peste acest deal trece calea ju-
qi Plopul. Dealul-Mare, mahala, in com. deteand Boto$ani- tefane$ti.

www.dacoromanica.ro
DEALUL-MARE -S5 DEALUL-MARE

Dealul-Mare, deal, in Codril-De- de acolo pe dreapta riuluT Bah- Dealul-Mare, -munte, 'acoperit
lenilor, la hotarul mosid Deleni, luiul. Se intinde prin plasile CHI- cu padurl de brad, in com. Fi-
jud. Boto§ani, com. Tudora , tura si Stavnicul; prin comunele: lioara, jud. Neamtu, pl. Mijlo-
numit ast-fel de la inaltimea sa Buznea, Braesti s't Strca cu pis- cul-d.-s. Este situat linga ma-
care predomina toate dealurile curile: TreT-Parale, Sneamanul nastirea Agapia.
din imprejurimT. E de natura si Bobeica si cu culmele s't po-
pietroasa. disele : Brezila, Gorganul, Ca- Dealul-Mare, deal, in com. Gt.-
pul-StratuluT, epte-CeniT, Cru- cina, jud. Neamtu, pl. Piatra
Dealul-Mare, deal, in jud. Con- cea, Ulucile, Bocnita, Nisipäria, Muntele. E situat pe hotarul
stanta, pl. Medjidia, com. Ra- Piriul, Panghelina, Imasul, Bu- mosieT Almasul.
soya. Se intinde de la N. V. dancea, Saraturile, Goesti, Aria-
catre S.-E. paralel §i printre va- Veche, ipotele si Frateni ; prin Dealul-Mare, deal, la V. de
lea Caramancea §i dealul Or- comunele : Sinesti, Popesti si com. Gura-BouluT, jud. Olt, pl.
manul-Lung. Are o inalti me ma- Piusesti, cu piscurile : Izvorul, Vedea-d.-s., in lungime de 4
xima de 154 m., pe care o a- Cdpräria, Cantocul, Ponoara, Se- kil., pe care se cultiva tot fe-
tinge in virful sari Movila-Sa- paturi, Chetrosul, Podobita si lul de cereale.
pata. Este acoperit cu finete, Piscul - GaneT ; prin comunele
iar pe poale Cu semanaturT. din plasa Stavnicul : Cucuteni, Dealul-Mare, deal, situat intre
Voinesti, Mironeasa, Mogosesti Putna si i.isita, jud. Putna. E
Dealul-Mare, deal, in jud. Dolj, cu piscurile si culmile : Chicluiul, acoperit ea paclurr si apartine
pl. Balta, com. Nedeia. Are 15 Custura, Bereasca, Piscul-Gu- com. Straoani -d.-j., Straoani-
m. inältime. dreT, al-Comorilor, al-Mänastirel, d.-s. si Crucea-d.-s. La picioa-
Butnarita, al-PrisaceT si Bordea. rele luT sunt Intinsele viT de la
Dealul-Mare, deal, in cuprinsul Crucea-d.-j., Panciul si Crucea-
com. Zeicoia, pl. Amaradia, ju- Dealul-Mare, deal, in jud. Me- d.-s.
detul Dolj. Are o intindere de hedinti, plasa Dumbrava, com.
360 m. rur. Guardinita. Dealul-Mare, deal, in com. Pie.
se§ti, jud. Suceava.
Dealul-Mare, a' eal. Vez T Horo- Dealul-Mare, deal, acoperit nu-
distea, deal, com. Tirnauca, pl. mal cu pAclurT, in judetul Me- Dealul-Mare, deal, in jud. Tu-
Herta, jud. Dorohoiii. hedinti, plasa Ocolul-d.-s , pe tova, pl. Tirgul, com.Trintueni,
teritoriul com. rur. Bistrita. Din pe care este asezat satul Dealul-
Dealul-Mare, deal, pe teritoriul poala acestuT deal isT la sor- . Mare. Are vil.
satuluT Hiliseul-Curt, com. Hili- g-inte piriul Bistrita.
seul, pl. Cosula, jud. Dorohoirt. Dealul-Mare, la V. de satele :
Dealul-Mare, deal, in jud. Me- Ungureni, Marginea §i Pietroasa,
Dealul-Mare, coamä, la E. co- hedinti, pl. Closani, com. rur. pe coasta caruia sunt asezate
mund Cäxpinisul, plaiul Novaci, Crainici. satele cu acelast nume, in raio-
jud. Gorj. Incepe de la obirsia nul com. Gliceana, jud. Tecuciti,
plaiuluT si se termina la Codrisor. Dealul-Mare, deal, in jild. Mehe- pl. Berheciul.
dinti, pl. Closani, pe care este
Dealul-Mare, deal, incepe de - asezat satul Dealul-Mare, ce sine Dealul-Mare, deal, pleaca de la
la Poenele-OanceT (judetul Ro- de com. urbana Baia de-Arama. N., din com. Cosesti, jud, Vas-
man), mal in jos de Tirgul- In acest deal se gaseste lignita. Wirt, pl. Racova, pang. pe teri-
Frumos (jud. Iasi), inconjoara toriul com. Ivanesti.
toatà partea de S. a jud. Iasi Dealul-Mare, deal, in jud. Me-
de unde se ramifica in judetele hedinti, pl. Closani; tine de Dealul-Mare, deal. VezT Ipatele,
Vasluirt si Fdlcid. Se intinde de com. rur. Glogova. com. rur., din pl. Funduri, jud.
la N.-V. la S.-E., pe partea Vasluiti.
dreapta a piriulur Bahluetul, pana Dealul-Mare, deal, la E. de
la confluenta sa ca rtul Bahluiul com. Valea-Poper, jud. Musoel, Dealul-Mare, ateal, la V. com.
In tirgusorul Podul-IloaeT, iar pl. Riurile. Dejoiul, jud. Vilcea, pl. .Cerna-

www.dacoromanica.ro
DEALUI -MARE 88 DEALUL-MOSULUI

d.-j. Acest deal in toata intin- De alul-Mare (Mägura-din-), Dealul-Morfft deal, in jud. Cons,
derea luT s'a scufundat in anul vaigurd, jud. Dolj, pl. Dum- tanta, pl. Mangana, com. Cara-
1874, din cauza multor izvoare brava-d.-j., com. Perisorul. Omer, catunul Cerchez-Chiol ;
sub-pamintene. nu este de cit ultima ramifica-
Dealul-Mazililor. VezT Gallsesti, tiune S.-F.. a dealuluT Docuzaci;
Dealul-Mare, grind, pe platoul jud. Bacati. are o directiune generala de
din com. Ulmul, la S. satuluT la N. - V. la S. - E., mergind
Ulmul, jud. Braila. Dealul Manästirei, virf de deal, printre valle Docuzaci i Cer-
com. Luncani, jud. Bacati, pl. chez-Chioi i printre satele cu
Dealul-Mare, loc isolat, jud. Te- TAzlaul-d.-s., pe dreapta Bistri- acelasT nume ca i valle; are o
cuciil, situat la E. de satul Cal- teT; e acoperit Cu inaltime medie de i60 metri si
matuiul. Se intinde pana in va- este acoperit cu verdeata si pe
lea Brehoaia, com. Calmatuiul. Dealul-MänästireI sati al-Schi- poale cu semanaturl.
tului, vtrf de deal, jud. Ba-
Dealul-Mare, pddure foioasa in can, pl. Bistrita-d.-s., situat la Dealul-Morii, deal, se intinde
comuna Petresti, jud. Baca'', pl. V. de satul Radia din com. pe mosia Broscauti, trece spre
Siretul-d.-j. Are o intindere de Girleni ; acolo s'atI gasit urme S. si se termina in partea de
400 hect. si apartine mosteni- de zidire, care se crede cA ag V. a satuluT si com. Corlateni,
torilor luT Al. Vidrascu. fost ale unta schit de calugarT, jud. Dorohoiti, pl. Cosula.
ars si distrus de Tatarl.
Dealul- Mare, pddure foioasa, Dealul-MoriT, deal, pe terito-
com. Botesti, jud. 'Bacati, pl. Dealul-MäruluT, sat mic, com- riul com. Gugesti, jud.
Siretul- d.-j. Proprietad su nt fratif pus numal din cite-va case, in pl. Crasna.
Lecca (380 hect.) si razesiT din jud. Roman, plasa
Botesti (246 hect.) com. Gadinti, pe dealul cu a- Dealul-Morii, deal, in jud. Me-
celasT nume, pe soseaua Roman- hedinti, pl. Motrul-d.-j., com.
Dealul-Mare, pidure, situatä pe BAcesti. Se mal numeste si Fa- rur. Susita.
teritoriu/ com. Marasesti, plasa gui
jud. Putna. E in inda- Dealul-Morllor, deal, numit ast-
dere de 500 fald i apartine loc. Dealul-MäruluT, deal, in jud. fel dupa morile de vint ce se afla
razed din com. Márasesti. Roman, pl. Siretul-d.-s., situat pe el, jud. Falda, pl. Mijlocul.
filtre satele : Gadinti, Poenari, Este acoperit de viile si live-
Dealul-Mare, peidure, situata pe Pingesti i Averesti. Este inalt zile locuitorilor satuluT Stoicesti,
teritoriul com. ampurile, jud. acoperit cu padurl. Peste comuna cu acelad nume.
Putna, pl. Zabrauti. E in intin- el trece soseaua Roman-Vasluiti.
dere de 40 fald i apartine loc. Dealul-Morilor, deal, numit ast-
razesT din com. Cimpurile. Dealul-Mic, deal, in com. rur. fel dupl morile de vint ce se afla
MatásariT jud. Mehedinti, pl. Val- pe culmea luT. Se intinde pe
Dealul-Mare, padure, jud. Vil- lor. teritoriul com. Dodesti, judetul
cea. VezT Coasta-Lunga. Falciti, pl. Mijlocul.
Dealul-Meilor, deal, in jud. Me-
Dealul-Mare, podgorie, jud. Pra- hedinli, com. rur. Susita, plasa Dealul-Morilor, deal, in jud,
hoya. Coprinde o grupa insem- Motrul-d.-j. Mehedinti, pl. Dumbrava, com.
nata, de dealurT marl si miel cu rur. Guardinita.
vil; azl aproape toate filoxerate, Dealul-Misci- U ngureni, ceitun
carl produceati mult vin si bun. din jud. Arges, pl. OltuluT; face Dealul-Mormintului, deal, in
parte din com. rur. Galicea- jud. Mehedinti, pl. Motrul-d.-j.,
Dealul-Mare, podif, pe terito- Flaminda. com. rur, arceni.
riul com. Calugara-Mare, jud.
Bacati, plasa Bistrita-d.-j. Este Dealul-Mogo§anilor, deal, in Dealul-Mo§ului, localitate, in
format din dealurile Sanislaul jud. Mehedinti, com. rur. Su- hui Putna, com. Soveja; con-
Hedesca. sita, pl. Motrul-d.j. tine sare.

www.dacoromanica.ro
DEALUL-MOTRULUT 87 DEALUL-NOU

Dealul-Motrului, deal, in jud. in contra Tatarilor. In fata se Vite sunt : 64 ca!, 734 vite
Mehedinti, plaiul Clo§ani, com. aflä o movila, unde s'ad gasit comute, 264 porcr, 21 capre
rur. Glogova. fel de fel de arme ruginite. Se 0 1326 or.
mar spune ca inainte cu vre-o StupT de albine sunt 124.
Dealul - Murge, deal, in jud. suta de anT se scotea sare de Minerale ca : gips (ipsos) de
Mehedinti, pl. Motrul-d.-s., com. adj. Pe locul numit eSili§teaz, foarte buna calitate se gasWe
rur. Lup§ea. se zice ca ar fi fost o manas- pe proprietatea Miclescu, la
tire de calugarr, fondata de Ste- Doamna ; lar ape minerale cu-
Dealul-Mute!, deal, in jud. Me- fan-eel-Mare» . prinzind sane, iod i sulf, se ga-
hedinti, pl. Cloani, com. rur. Teritorlut comuner se margi- sesc la balk din sectia Sarata.
Glogova. ne§te la E. cu tarina ora§uluT Se zice ca ad, la Sarata,
Bazar" i cu teritoriul comuner &ad ocnele Moldover in vechi-
Dealul-Negru, (zeta, acoperit cu Letea, la S. cu teritoriul comu- me, 0 ca, surpindu-se orT ga-
padurr seculare, din jud. Arge§, nelor Valea-Seaca j Sanduleni, sindu-se cele de la Tirgul-Oc-
pl. Topologul, care desparte la V. cu al comunelor Nadi§a ner, acestea ad fost parasite.
Valea-Topologulur de Valea-01- §i Bo§oteni, la N. cu al comu- AzT se mar vad inca icr §i colo
tuluT. Peste acest deal era dru- neT Liuzi-Calugara. puturr foarte adincr, despre care
mul mare de la Pite§ti la Rim- In comuna sunt 2 bisericr satenir cred cA n'ad fund, 0
nicul-VilceT, acum vr'o 25 de ortodoxe i 3 catolice. care de sigur indica o vechie
ani. Inca §i asta-zI pe ad se Populatia este de 406 exploatare de sare.
face comunicatia intre aceste 2 sad 1517 suflete : 910 RominT, Budgetul comunel, pe exerci-
ora§e, drumul fiind mult mar 600 Ungurr, 6 ArmenT 0 un tiul 1891-92, avea la veniturr
scurt de cit pe la Curtea-de- Izraelit, totT de protectiune ro- ler 5940, banT 1, 0 la cheltu-
Argq, prin care se face un mina. Locuesc in 400 case. In ielT ler 2119, banT 8.
ocol de peste 30 kil. comuna. sunt : 780 agricultor!, Distantele : la °rapt Bacad
6 profesiunT libere, 10 munci- 9 kil. ; spre Valea-Seaca (statie
com. rur., judetul torr i io servitorT. de drum de fer §i re§edinta
Bacad, pl. Bistrita-d.-j., situatä $tid carte 17 persoane. p154e1), 23 kil.; spre Liuzir-
pe deal, nu departe de malul Sunt 5 circiumr. Calugara, 4 kil.; spre Letea,
drept al Bistrite1 0 pe valea Contribuabill se numara 297. 14 kil.
Turluiulur, afluente al Tazlau- In 1865 s'ad improprietarit Aceasta comuna este unita
lur-Mare. Turluiul se incarca cu 200 locuitorT, carora li s'ad printr'o cale comunala cu §o-
apele Rachiti§uluT l cu cele Oita 740 raid qi 40 prajinT. seaua judeteana Bacad-Tirgul-
dupa valea Tomanulur. Ville cuprind 51.89 hectare, Ocna cu Liuzi-Calugara, prin-
Ridicatura cea mar impor- care ad dat, in 1890, 27.37 tr'una vicinall.
tanta este dealul Chetricica (Pe- hectol. vin negru i 1550.40
tricica). hectol. vin alb. Viea lucratoare Dealul-Noti sad Dealul-S Aril,
Comuna se compune din 6 ocupa o intindere de 84 hect. sat, jud. Bacäü, pl. Bistrita-de-
catune : Dea1u1-Nod re§edinta, Padurile ocupd o intindere Jos, al comuner rurale cu acela§T
Petricica, pe deal, Tazul, Bar- de 557 hect., printre care sunt: nume. Este wzat la poalele
zule§ti, Coman, Gaidariul, in Doamna, Coman §i Gaidaruli. dealulur 0 pe Valea-Saratir, cu-
vale, Sarata i Talpa. In Sta- Teritoriul comuner este de prinzind sectia Talpa i baile
tistica din 1874, o gasim alca- 1668 hect. Sarata. Aci se aft. 2 bisericr
tuita numal din 4 catune : Co- Proprietatea mar mare apar- una ortodoxl, zidita in 1800
man, Dealul-Noti, Slobozia-Co- tine d-ner Emma Miclescu ; are de catre locuitorT i deservita
o intindere de 436 hect., aid de I preot §i 2 dascall iar
manulur i Turluiul. Relativ
la aceasta comuna gasim in un venit anual de 12000 leT. alta catolica, zidita la 1873 de
«Chestionarul Archeologic» de Mar ad mo01: Atistide Fur- catre enoria0T sal. Mar are 2
la Academie (1873) urmatoarele : narachi, cu un venit de 5000 circiumr. CapT de familie sunt
«Pe un virf de deal se afla o ler anual ; urma0I luT G. Sion, 174, sad 637 suflete, in mare
cetatue veche inconjurata cu carT ad 114 hect. si un venit parte Ungurr. Animate se ga-
un §ant ; aid se aparad Rominir de 3600 leT, §i alp!. sesc : 18 cal, 249 vite cornute,

www.dacoromanica.ro
DEALUL-NOtIr DEALUL-PORCULUT

134 pore/ si 18 capre. Acest sat jud. Mehedinti, plaiul Cerna, locuinte omenestI, in aceasta
se numea, pe la 1830, (Condica din com. rur. Selistea. pesterA, se dovedeste din sa-
Liuzilor), Dealul-Noti-RazdsT. Adi Este punct bun de observa- paturile Acute inAuntru, pre-
se scotea In vremurile trecute tiune. cum : mese de platrA, paturT,
sare ; se vAd si astazT gurele cuptoare, toate sapate. in pia-
ocnelor vechl. Dealul-Päduroiul, sat, cu 6o tra. ; pe peretT se pot vedea niste
saa 300 suflete, din jud. inscriptiunT nedescifrabile.
Dealul-Noti, deal, jud. Baca% Arges, pl. Pitesti; face parte din Esirea e mal periculoasa de
pl. Bistrita-d.-j., situat la Sudul com. rur. Paduroia ; are o bi- eit intrarea.
orasulur &cart, pe teritoriul sericA, cu hramul Cuvioasa Pa-
comunel Dealul-Noa. Intr'o vale raschiva, deservita de 2 preotT, Dealul-PietreI, padure, proprie-
din aceasta ridicatura, cu direc- cintaret si i paracliser. tate a statuluT, in intindere de
tiunea N.-V.S.-E. se afla iz- 50 hect., pendinte de com. BA-
voare de apa foarte sarata, care Dealul-Piruluí, fintind, in ora- deni-Ungureni, jud. Muscel.
inghiata numaT la temperaturT sul Craiova, jud. Dolj.
foarte scazute, din cauza caud- Dealul-Pietricica, deal,In com.
ate! marl de sare ce contin. Dealul-ParuluI, deal, in partea rur. Glogova, plaiul Closani, ju-
Apa din unul din aceste izvoare, de E. a com. Ivanesti, pl. Pru- detul Mehedinti.
era intrebuintata de multa vre- tul, jud. Facia.
me pe timpul eme!, de catre Dealul-Pietris, deal, jud. VII-
pompieril din Baca'', ce o 0:s- Dealul-Perilor, lac de fin*, in cea, pl. Oltetul-d.-j., com. Te-
trati în anumite rezervoriT In- padurea statuluT Hirtiesti, plasa toiul.
conjurate Cu gunoia. Argeselul, jud. Muscel.
Dealul-Piscani, padure, proprie-
Dealul-N uculdf, deal, jud. FA1- Dealul-Perjului, sat, face parte tate a statuluT, In intindere de
cia, numit ast-fel de la niste din com. Oncesti, pl. Stanicesti, 250 hect., com. Piscani, plasa
copad l de nuc ce se afla plan- jud. Tecucia. E situat pe coasta Rtul-DoamneT, jud. Muscel.
tatT pe el. Se afla pe teritoriul dealuluT cu acelasT nume. Cade
satuluT Bozia, com. cu acelasT In centrul comuneT. Ad i e si re- Dealul-PiticuluI, deal, in com.
nume, pl. Prutul. Se intinde intre sedinta comuneT Oncesti. rur. Miculesti, pl. Vailor, jud.
Dealul-BisericeI i dealul Saca, Are o populatie de 68 fa- Mehedinti.
spre V. de sat. Pe prelungirea mili!, saa 202 suflete, earl lo-
acestuia din urma in partea de cuesc in 63 case. Dealul-Pivnitei, deal, jud. Ba-
S., se aflA movila numita Ce- Locuitorif sunt vechT rAzesT cat", pl. Tazlaul-d.-j., com. Mr-
tatuia. stapinesc tot teritoriul, care sAnesti, la poalele eAruia se afla
este de 493 hect. groapa numita Pivnita-Uriasilor,
Dealul-Odieï, deal, jud. Doro- In sat, pe dealul de la V., se de la care si-a luat si numele.
hoia, incepe de pe mosia Du- afla 3 morT de vtnt.
meni, trece pe a Corlatenilor, Dealul-PlostineT, deal, in com.
com. Corlateni, pl. Cosula, pana Dealul-Pietrel, deal,in mijlocuI rur. Miculesti, pl. Vailor, jud.
aproape de riul Jijia; de acolo com. Deleni, jud. Botosani, nu Mehedinti.
se intoarce catre E. si se ter- departe de desfiintatul sat La-
mina de-asupra satulur VlAdeni curile ; e de natura pietroasa. Dealul-PoeniT, localitate, judetul
din aceasta comuna. In acest deal se gaseste o Putna, com. Spinesti. E situata
petera sapata in stinca, pe care linga piriul Bighianul. Contine
Dealul-Ofului. Vez! Oful, deal, astA-z1 locuitoril o numesc Bol- sare.
com. Bazga, pl. Podoleni, jud. ta-Hotilor. Legenda spune ca
Falcia. aci locuiaa, in vechime, niste Dealul-PorculuT, poiN, jud. Su-
sihastri, si ca aa fost ucisT de ceava, intinzindu-se din dealul
Dealul-Orasului. Ved Orasul. hotT, carT le-aa luat si locul. Burduhosul, com. Bradatelul
Dealul mar poarta i numele pand in hotarul com. Mini.
Dealul-PaharniculuT, deal, in de Piatra CA, a fost E udat de piriul BrAdatelul

www.dacoromanica.ro
DEALUL-PREBA 89 DEALUL-STERPEI

acoperit Cu padure de stejar Gorganul. Esente : stejar, fag Dealul-Schitulul. Vez! Dealul-
amestecata Cu mesteacan, car- si carpen. ManastireT, jud. BacaO.
pen si icI-colea cu cite un brad
si avind $1. cite-va poene. Dealul-Saracilor, pdclure, pro- Dealul - SchituluI, deal. Ved
prietate a statuluI, pe mosia Schitul, deal, jud. l'Alela, pl. Cra-
Dealul-Priba, deal, in com. rur. Gorgani, pl. Podgoria, jud. Mus- sna, com. Botesti.
Glogova, plaiul Closani, judetul cel, pendinte de mal) astirea Rail-
Mehedinti. caciovul, in intindere de 500 hect. Dealul-Schitului, deal, in jud.
Mehedinti, plaiul Closani ; tine
Dealul-Prutuluf, deal, ramifi- Dealul-Sfirätel , deal, In jud. de com. Ordesti.
catiune a dealuluI Lohan, jud. FAlciii. Se prelungeste de la N.
Falda, plasa Prutul ; se intinde spre S., din com. Lunca-Banu- Dealul-SchituluI, cdt., din jud.
de la V. la E., pe partea de N. la Brazdeaza de-a-lungul par- Arges, pl. OltuluT; face parte
a teritoriuluI satuluI Epureni, tea de V. a com. Vetrisoaia, din com. rur. Launele-d.-j.
termintndu-se In sesul PrutuluT. pl. Prutul, in linie paralela cu
ptriul Särata, ce desparte com. Dealul-ScroafeI, ciittin, Cu 200
Dealul-Rogozi. V. Rogozi. Vetrisoaia de com. Rinceni. locuitorl in jud. Arges, pl. Pi-
Acest deal, care in prelungi- testi, pendinte de com. rur. Ra-
Dealul-Ro§u, larte din peïrlurea rea sa lasä miel' ramifican, poar- chitele-d.-s.
mosid Storesti, jud. Botosani, ta numirea, in partea de N.-V.
pl. Copla, com. Storesti ; se in- a com. Vetrisoaia, de Humaria, Dealul-ScroafeI, atun, cu 67
tinde pe dealul Tencusa. penfru ca pamtntul este humos. locuitorf, din jud. Arges, pl. Pi-
Mal in jos, aproape de centru, testi, pendinte de com. rur. RA.-
Dealul-Rotarilor, deal, in com. se numeste Zavoiul, numire luata chitele-d.-j.
rur. usita, pl. Motrul-d.-j., jud. de la o padure mare ce cu vr'o
Mehedinti. suta de ara in urmA se afla pe Dealul-Scurtului, deal, in jud.
el si care s'a tälat. Mehedinti, com rur. usita, din
Dealul-Runcului, deal, in com. De la centru mal spre S. a- pl. Motrul-d.-j.
rur. Mdtasari, pl. Vallor, jud. cest deal al SarateI maT poarta
Mehedinti. numirea de Telegraf, de la li- Dealul-SpireI, s'alié de dr. cl. f.,
nia telegrafica. Hui-Falcitl ce jud. Ilfov, pl. Dimbovita, com. Bu-
Dealul-Satului, deal, jud. Doro- trece pe coasta sa ; lar partea curesti, pe li nia Bucuresti-Filaret,
hoiti, pl. Prutul-d.-j., com. Ho- de S. se numeste Sarata, dupd .pusa in circulatie la 13 Decemb.
rodistea ; se intinde in forma numirea phiuluT Sarata. 1872. Se aflA filtre statiile Cotro-
de promontoriti in riul Prutul. Pe lungimea culmeI acestuI ceni (1.3 kil.) si Filaret (2.8 kil.)
deal sunt fra. movile care poarta Inaltimea de asupra niveluluT
Dealul-SatuluI, deal. (V. Chi- numirile localitatilor unde se mareT de 80'53. Venitul aces-
cerea, a'eal, com. Zapodeni, pl. afla asezate si anume : Movila- tel statiI pe anul 1896 a fost
Mijlocul, jud. Vasluiti). de-la-Humarie, Movila-de-la-Za- de 184.189 ler, 56 banI.
voiul si Movila-TelegrafuluI.
Dealul-SaceI, deal, jud. Falciti, Spre S.-E., la poalele dealu- Dealul-StIng (Dealul-Plapcel),
plasa Pratul, numit ast-fel din luT Sarata, in sesul din tarind, detzl, format pe malul sting al &-
cauza lipsel de izvoare de va. se afla Movila-Popel. le! Plapcea, jud. Olt. Pe muchea
Se prelungeste de la N. la S., Pe podisul si laturile dealuluI luT sunt situate com. Valea-Me-
pe teritoriul comunelor : Bere- se intinde Orina locuitorilor si rilor si Sinesti, din pl. Mijlocul.
zeni si Bozia. a proprietAteI pana in valea pi- Are directiunea V.-E. paralel
riuluf Sarata. cu firul apeT, pe o distanta de
Dealul - Säracilor, peidure, su- 8 kil. E taiat de valcelele Lui
pusa regimuluI silvic, com. Gor- Dealul-SchituluI (Flämlnda), peasca si oimul, ce trec. prin
ganul, pl. Podgoria, jud. Mus- sat, in jud. Arges, pl. Oltuld ; Valea-Merilor.
cel. Are 255 hect. impreuna cu face parte din com. rur. Gali-
trupurile : Malina, Urlucea si cea-Flaminda. Dealul-SterpeI, deal, in judetta

58878. Alarde Diefionar Geografte. rol. 111. 12

www.dacoromanica.ro
DEALUL-SURBEI 90 DEALUL-V1ILOR

Mehedinti, com. rur. MatAsari, hedinti, com. rur. Glogova, pl. de 82 hect. din care 30 hect.
pl. Vailor. Closani. padure, 20 hect. arabile, 25 hect.
finete, 3 hect. vie, si 4 hect.
Dealul-Surbef, deal, in jud. Me- D ealul -TurluianuluI, pildure, livezT de pruni.
hedinti, com. rur. Circeni, pl. jud. Bacan, plasa Tazlaul-d.-s., Are o populatie de 14 fam.,
Motrul-d.-j. com. Bucsesti. Esente: fagT i ste- saa 60 sufl din, cari IO con-
jarT. Apartine colonelului larca. tribuabili.
Dealul-Tepe, deal, in jud. Con- Vite sunt : 20 vite mari cor-
stanta, pl. Hirsova, com. Siriul. Dealul-UntuluI, deal, in jud. nute, I cal, 44 oT, 3 capre si
E situat in partea S.-E. a pia- Mehedinti, com. rur. Glogova, 23 rtmatorT.
se! si a com. Se intinde de a plaiul Closani.
lungul si pe la S. vaeT Ceatal- Dealul-VelniteI, deal, pe teri-
Orman, facind sA alba. acest Dealul- UrleI, deal, jud. Doro- toriul comuna Tirzi, pl. Cras-
mal ripos si pe alocurea chiar hoia, ce! inalt din locali- na, jud. Falda. Are o intindere
stincos, din cauza constitutiunel tate, pe a caruia culme este cam de 85 hect. La poalele luT
sale. Are directiunea N.-E., cu pus unul din principalele sem- nordice se formeaza Valea Caso-
o inaltime maxima de 185 me- ne geodezice ale acestuT judet. testilor
tri, tocmai la centru si care
scade cu cit mergem spre V. Dealul-Ursoael, deal, in partea Dealul-VieI, deal, pe mosiea Ju-
sati spre E. Este acoperit cu de V. a com. Dodesti, judetul resti, com. Zlatunoaia, pl. Mi-
pasunT si prea putine semAnAturi. Falda, pl. Mijlocul. letinul, jud. Botosani.
Numirea dealului este legen-
Dealul-Tinär, deal, in jud. Me- dara. Se zice ca pe cind eraa Dealul-VieI, deal, pe teritoriul
hedinti, com. rur. Lupsea, pl. codri marT, s'a prApAsit o ur- satului Orofteana-d.-j., comuna
Motrul-d.-s. soaicA care a alaptat un copil Orofteana, pl. Herta, judetul
nascut i lepadat. Doroholii.
Dealul-TIrguluI, deal, jud. Gorj,
apartinind orasuluT T.-Jiul, situat Dealul-UrsoaeI, pe teri-
rleal, Dealul-Viei, parte de sus a dea-
spre V. de oras si pe tai' -mul toriul com. Bazga, jud. Falcia, lului DrAguseni, pe care stA
drept al JiuluT, E o prelungire pl. Podoleni. Se zice ca din parte din satul Draguseni, jud.
a DealuluI-Batrin. Pe el sunt vechime cind era codru in a- Suceava.
plantate viiie i livezile orase- ceastá localitate s'ar fi gAsit o
ursoaica cu pu!, de la care a Dealul-VieI, a'eal, la V. de sa-
ramas i numele dealului. tul RAchitoasa, plasa Stanisesti,
Dealul-Tolcesti, sat, face parte jud. Tecuciü.
din com. rur. Rijletul- Vieros, Dealul-UrsuluI, deal, in jud.
jud. Olt, pl. Vedea-d.-s. Are o Fakir', pl. Podoleni, spre S.-V. Dealul-Via Ved Tirsa, judetul
populatiune de 81 locuitori. de satul Gura-Bohotinuld. Este Vilcea.
prelungirea dealuluT Voloia. Aci
Dealul-TomiceI, deal, in jud. se afla straturi groase de ara- Dealul-Viilor, sat, jud. Arges,
Mehedinti, com. rur. Glogova, mapiatra. pl. Pitesti, pendinte de com.
plaiul Closani. rur. Hintesti-Zmeura. Are o po-
Dealul-Ursului, deal, in jud, pulatie de 63 familii.
Dealul-TutunaruluI, deal, In Mehedinti, com. rur. Miculesti.
jud. Mehedinti, com. rur. Glo- plasa VAilor. Dealul-Viilor, din jud.
cätun,
gova, pl. Closani. Arges, pl. Pitesti ; face parte
Dealul-Väratic, mahala, alipitA din com. rur. Samara.
Dealul-TiganceI, pe teri-
deal, com. Bacesti, jud. Gorj, pl. Gi-
toriul com. Gugesti, jud. Fal- lortul. Dealul-Viilor, a'eal, incunjoarä
ciul, plasa Crasna. E situatA pe dealul cu ace- toata partea de E. a comuneT
124 nume i spre V. de cat. BAsesti, plasa Mijlocul, judetul
Dealul-TiteI, deal, in jud. Me- Dealul-Leului. Are o suprafata Numit. ast-fel de la viile

www.dacoromanica.ro
DEALUL-VILLOR 91 DECIUL

§i livezile Cu carT este inbrAcat. Fakiti. Se pre/ungeOe filtre co- mul comunal Potiul-Inan-Ce§ure,
In partea nord-sudica a dea- munele : Oteleni, din pl. Mijlo- O, dupa un drum de 3 kil., se
luld, aproape de sat, se ridica cul i O1tene0, din pl. Crasna. deschide in valea piriuluT Potiu,
o mica culme, acoperita cu pomI pe dreapta, ceva mal sus de
fructiferT O unde, in timpurile Dealului (Capul-) (Mäguri- satul Potiul.
mal vechr, proprietarif tinean cea), califa, in com. Majetul,
prised, pentru care O locul se cat. StAnila, j ud. Buzan. E acop e- Deasa, deal, se intinde de la N.
numWe 4La Lived» san 4Pri- ritl de izlaz, fineatä. §i putinä. la S., pe partea de E. a comu-
sed». Spre N. de livezI se aflä padure. neT Rusca, plasa Prutul, judetul
lobalitatea numitA Dealul-Tata- Falda.
ruluT, fiind ca in vechime s'ají Dealului (Capul-), colind, in
gasit aid urme de locuinte TA- com. Boziorul, cat. VAvAlugi, Deasa, deal, acoperit cu padurT,
tareW. Tot in partea de N. se jud. Buzan. E acoperitA de izlaz pe mo§ia Bircul, com. Sili§tea,
afla localitAtI acoperite cu pa- §i. pAdure. pl. Bistrita, jud. Neamtu.
durT numite: Drumul-luT-Anghe-
lata, Pocnele-luI-CaprA, Lacul- Dealului (Capul-), pdclure, in Deasä (Valea-), pädure, in jud.
PorculuT O Copacul-cu-Icoane. jud. Buzan, COM. Boziorul, ca- Buzan, com. BrAe0, cAt. Pinol,
Spre E. de acest deal se aflä tunul VAvalugi. Are vre-o 40 pe mo0a statuld Vatra-Schitu-
Valea-BoteT, acoperitä cu pa- hect. Intindere. Se afla pe pro- luT-Pinul. Face, impreuna co pa-
dure spre N., iar spre S. cu prietatea statuld Stinca-LeuluT. durea Dealul-PinuluT, un corp de
loc de cultura pentru cereale. 260 hect.
Dealului (Jzvorul-) (Izvorul-
Dealul-Viilor, deal, in partea Bisericei), isvor, in com. ZAr- Debruta, sat, in judetul Neamtu,
de V. a comuneT Dodqti, pl. ne§ti - de - Cilnlu, jud. Buzan. pl. de Sus-Mijlocul, comuna Vi-
Mijlocul, jud. Tecucin. I s'a dat Incepe in localitate O se scurge natori-NeamtuluT. E a§ezat pe
aceastA numire pentru ca pe el in riul Unan'. partea stingä a pir. Neamtul.
se afla viile sAtenilor din satul
§i comuna DodWi. Dealului (PIrful-), afluent al Deca, deal, se intinde de la N.-
Siretuld, In com. Lespezi, jud. E. de satul Hu§eni, com. Iva-
Dealul-Viilor, deal, pe teritorul Suceava. ne0, plasa Racovita, judetul
comuneI Stoiseti, pl. Mijlocul, Vasluifi.
jud. Falda. Este acoperit cu vi! DealuluI (Valea-), deal, in com.
§i lived. Tohani, cat. Gura-Vaduld, jud. Decindea san Pädureti, lac,
Buzan; e acoperit de vil. - pendinte de com. LeicWi, plaiul
Dealul-Villor, deal, in jud. Me- Nuc§oara, jud. Muscel. E aco-
hedinti, com. rur. Micule0i, pl. DealuluI (Valea-). Ved Porci- perit in parte cu padure de di-
Vailor. lor (Dealul-), jud. Vilcea. ferite esente, iar parte este pa-
mint arabil.
Dealul-Viisoarele, deal, in co- Dealului-Cruce! (Valea-), vale,
muna rurall Crainici, plaiul Clo- se intinde spre E. de satul Decindea, locuinfil isolatel, jud.
p.ni, jud. Mehedinti. Durne§ti, com. Dume§ti, plasa Ilfov, pl. Znagov, pe tnalul sting
Funduri, jud. Vaslai. al riuluT Ciorogirla, in fata sa-
Dealul-nstrenii, deal, in com. tuld Ciocane§ti.
rur. Micule§ti, pl. VAilor, jud. Dealului-Mare (Valea-), vale,
Mehedinti. In jud. Tulcea, pl. Istruld, pe Decindesti, vechie molare, a ma-
teritoriul comund rurale Po- fia Ca.patine§ti, com. MArAci-
Dealul-Zghiabului, deal, b ju- tiul. Se desface din poalele ves- cineni, jud. Buzan.
detul Mehedinti, com. rur. Mi- tice ale dealuld Movila-Mare ;
culqti, pl. Vailor. se intinde spre V., avind o di- Deciul saa CImpul-DeciuluI,
rectie generala de la S.-E. spre din', in jud. Mehedinti, plasa
Dealul-Zgurel, deal, numit ast- N.-V., brAzdind partea centrala Blahnita; Vine parte de comuna
fel de la pAdurea Zgura, jud. a pl4eT li a comuneT ; taie dru- rur. Balta-Verde §1 parte de co-

www.dacoromanica.ro
DEDABALt 02 DEDULWI

muna rur. Izvoarele ; se afld Vite : 385 vite marl cornute, de com. actuald, unde se vad
pe marginea DunareT. 14 caT, 300 ol O 296 rimatorl. inca mormintele. Din cauza re-
Are o osea comunala, care yaz-sal-1T BuzauluT, acum 25 de
Dedebalt, ruinele unuT sat cu a- o leagä cu oselele SeverinuluI. anT, s'a mutat unde se afla azI.
cela§I nume, in jud. Constanta, Relieful soluluT se inseamna
pl. Medjidia, pe teritoriul com. prin : dealul Peptani, Culmea- Dedule§ti, sati Dediule§ti, com.
Enie # pe al cat. Iusuf-Punar. Zagal, Lunca-BaranuluT O Cul- rur., in jud. R.-Sarat, pl. Rtm-
Sunt situate in partea V. a pa- mea-ComoraOlor, care are o nicul-d.-s., pe piriul Rimnicul.
§el O cea N.-V. a com., la 3 pozitie inaltd. Se mal numea i Vatra-Schitu-
kil. spre V. de satul Iusuf-Punar, luT-Dedule0, fiind-ca apartinea
pe malul drept al Arad Urluia, Deduleasca, sfoard de mofie,in acesteT mdnastirl.
la poalele sudice ale dealulul jud. Buzaii, com. Vintileanca, E situata in partea de V. a
Uzun-Culac-Bair i litiga oseaua cat. Gageni-d.-s. Are 18 hect. judetuluT, la 15 kil. spre N.-V.
judeteana Ostrov-Cuzgun. Acest fineata i araturd. de orapl R.-Sdrat, si in partea
sat a fost odinioara infloritor, E. a pl4eT, la 1 1 kil. spre N.-
ceea T-a atras asupra-T läcomia Dedule§ti (Dedule§ti- Slob o- V. de com. Zgirciti, rqedinta
Turcilor, a.5a ca. locuitoriT de zia), com. rur., pl. Ianca, jud. pla§er. Comune invecinate sunt:
frica s'ati raspindit prin alte sate, Braila. Se afla pe muchie, in a- Babeni, la 4 kil.; Buda, la 5 kil.;
lasindu-§T aci tot avutul. De a- propiere de r. Buzati, lao distanta DanulWi §i Dumitre$ti, la 7
ceia azI numal darimaturile aratd de 1 kil. Se mdrginete la N. kil. si Pardo0 la 8 kil.
unde a fost odinioard satul. cu Sute0 ; la E. cu Ianca ; la Se margine§te la E. cu Ji-
S. cu Filipe§ti §i la V. cu ho- deni, despIrtita prin riul Rim-
Dedesupt, loc izolat, in raionul tarul moOd V4ani de peste Bu- nicul ; la V. cu Pardo0, despar-
comuneT Bode4i, plaiul Hore- zar'. Suprafata comune1 e de tlt prin dealul Buda; la N. cu
zul, jud. Vilcea, in intindere de 600 hect., cu o populatie de Buda, despartia prin Dealul-De-
3 hect. 750 m. p. Statul l'a 212 familii, san 954 suflete, din dule§tilor ; la S. cu Babeni.
vindut de ved. carT 187 contribuabill. Stiti carte E brazdata la V. de dealul
64 persoane. Baba; la N. de Dealul-Dedu-
Dede§tilor (Mahalaua-), ma- Venitul comuneT e de 4796 leOilor ; la S. de dealul Bd-
hala, jud. Dolj, pl. Jiul-d.-mj., leT O cheltuelile de 4113 la beanca.
com. Dranicul. Sunt 4 debite de tutun O 7 Rlul R.-Sgrat o uda de la N.-
circiumT. V. la E. O afluentul slii Valea-
Dedovita, com. rur., in jud. Me LocuitorT improprietaritl dupa DeduleOlor, unit cu Izvorul-
hedinti, pl. Ocolul, la distanta legea din 1864 sunt 95 ; neim- Babel, la V.; CAprgria, Badila
de II kil. de ora§ul T.-Severin, proprietaritI, 64. pi Mocanca o udd la N.; maT
iar de Malovätul, comuna rurala', Vite marl cornute sunt 1234 sunt in com. 22 puturl ; 48 fin-
de 12 kil. E situata pe deal §i (666 boT, 400 vacT, 6 taurT, 162 dril O 3 lacurT.
formeazd comuna cu catunele : vitel); sunt 432 caT, 1632 of pi Suprafata comuneT e de 3000
Mormanul, Poroina-Mica li Va- 354 rimatorT. hect., din carl : 100 hect. vatra
lea-Copcd. Are o populatie de In comuna. e o biserica cu comuneT, 547 hect. ale locuito-
750 locuitorT, din carI 127 con- hramul Dumineca-Sfintilor, zi- rilor, 226 hect. ale statuld §i
tribuabilT, carI locuesc in 165 dita'. la 1860 de locuitorT, deser- 91 hect. ale proprietateT private.
case. vita de I preot, 2 cintaretT §i Are o populatie de 269 fa-
LocuitoriT posea': 19 plu- 1 paracliser. miliT, sal-1 1007 suflete : 501 bar-
gurT, 64 care cu bol, 8 cdrute DrumurT : la Sute0, spre N., batI, 506 femeT ; 410 casatoritl,
cu cal; 94 stupT. lo kil.; la Ianca, spre E., 7 kil.; 528 necasatoritT §i 71 vaduvI.
In comuna sunt 2 biserici, la FilipeSi, spre S., prin cat. Stiii carte 92 persoane.
deservite de 1 preot §i 2 cin- Bagdat, 8 kil.; la Braila, 48 kil. Are o biserica, cu hramul Po-
taretl. In com. sunt 3 strade. gorirea-Sf.-Duh, ziditl in 1792
Budgetul comuneT are la ve- Vechea comuna a fost inte- de Arhimandritul Iacob; e in-
niturT leI 2157 i la cheltuelT meiatà, se zice, la 1810, pe ma- tretinuta. de stat, deservita de 2
1032 leT. lul drept al BuzduluT, spre E. preotl, 2 cintaretl §i 1 paracliser

www.dacoromanica.ro
DEDULESTI 93 DEDULET1

Este o scoall de biietf, In ca- sAteanuld Dedulescu. Acest sat tal Dedulesceanu, pe la leatul 1792 de
sele mInAstird Dedulesti, fon- era asezat pe lunca BuzAulur, la Christos ; clindo-I v.i patm icoane
datA, in 1874, de comunA, i marl Impliriitqt1; apol afilada-mi eu
pe malul riuluT, ca la 500 m. Stolnie Dedulesceanu s'ad zugrävit r,.i
frecuentad. de 36 elevI. de unde este astA-ii, dar la 1873, s'ad infrumubetat de mine, lidia am ni-
Comuna are: 213 hect. ara- din cauza inecurilor s'a strA- eta clopotnite de asupra cu cruet fm-
bile, 400 hect. finas, 2 100 hect. mutat pe muchea platouluI. In moase, am invelit-o Cu Ondrile., O s'ad
pAdure, 25 hect. vil', 125 hect. locul vechiulur sat este casa Infrumusetat de mine, adicit am fácut
finete O 41 hect. neproductiv. cidelnita O candele de argint 0 sfInt
proprietAter, cu o gràdinl mare,
Potirul cu toate ale sale de argint, Ud(
LocuitoriI aa 51 plugur/. dar si aceastd casa este aproa- rinden de odajdil de stofii O toate cele-
Vite sunt 1078 capete, din pe surpatA de apa BuzAuld, Falte podoabe, dupa cum se vede spre
carI :- 388 bol, 75 vacl, 19 cal; care trece pe la spatele d. a mea pomenire O a pitrintilor meI, leat
19 epe, 325 oT, 96 capre si Are o suprafará de 42 hect., 1834..»
136 rimAtorI. avind 97 case si 3 circiumI. Are
In comun5. sunt : I cojocArle ; o scoalA intretinud de comunA A fost inchinatl. la mInA-
I potcovdrie ; 3 mAcetárir ; 27 si judet si frecuentatA de 31 stirile Rumeolitice ; era obli-
rodrii; 3 morT ; o pivA ; 15 ca- elevi; o bisericA, deservitA de 1 gará sd tinA 1.1 cersetorl ; azI
zane de fabricat tuja. preot, I dascAl si I paracliser. a rAmas mimar ca bisericl de
Transportul se face prin gara Populatia satulul este de43oloc. mir si serveste locuitorilor din
orasuluI Rimnicul-Sdrat, la 14 Vite sunt: 530 vite cornute, comuna Dedulqti. Este deser-
kil. spre S. - E. Sunt 10 co- 230 cal, 360 of si 25 rima- vid de 1 preot ingrijitor. PAnA. a
merciantr, din cati 4 bAcanT si torI. nu fi secularizatA, avea marI a-
6 circiumarT. veri, futre altele mosia Dedu-
CAile de comunicatie sunt : Dedule§ti, sat, In jud. R.-SArat, lesti, lar inteinsa sedea un egu-
1. soseaua judeteanA R.-Jitia, ce pl. Rimnicul-d.-s., cAtunul de men §i 8 servitorI bisericestI.
trece prin comunA ; 2. spre Par- resedind al cotn. Dedulesti. AzI e ingrijitA de stat.
dosi-Valea-RateT; 3. spre DA-
nulesti ; 4. spre Jideni ; 5. spre Deduleyti, stafie de a'r. d. f., Dedule§ti, tnofie, pendinte de
Grebda. jud. BrAila, pl. VAdeni, com. com, cu acelasi nume, j ud. BrAila,
Comuna are 201 contribua- DeduleW, pe linia BuzAa-Galati, pl. Ianca, proprietate a most.
bilI. Veniturile sunt de 3684 lel, pusA in circulatie la 13 Sept. C. Cretulescq, cu o suprafad
41 bata, iar cheltuelile sunt de 1872. Se aflA intre statiile FAu- de 607 hect.
2953 ler, 88 banf. rd (io kil.) O Ianca (10.2 kil.).
In timpul rAzboiuld Ruso- InAltimea de asupra nivelulur Dedule§ti, tnofie, in jud. R.-SA-
Turc din anul 1834, trupele mArd de 34m,74. Venitul aces- * rat, pl. Rimnicul-d.-s., com. De-
rusestT atI stat o iarnA ad. tef statiI, pe anul 1896, a fost dulesti. Pe ea se afll pAdurea
de 22.337 ld, 25 banI. Dedulesti. Intinderea totalA e
Dedule§ti (Dedule§ti-din-Deal de 1500 hect.
§i. Dedule§ti-din-Vale), sat, Dedule§ti, schit, in jud. R.-SA-
In jud. Arges, pl. Topologul : rat, pl. Rimnicul-d.-s., comuna Dedule§ti, Mdure, in jud. R.-
face parte din com. rur. Dedu- Dedulesti . Este zidit din anul Sdrat, pl. Rtmnicul d.-s., com.
lesti-VArzari. Are 400 locuitorI 1792 de Iacob Archimandritul, Dedulesti, numid ast-fel de la
li dou1 biserid, una Cu hramul ale cArul osAminte se aflA in- mosia cu acelag nume. Are o
Cuvioasa-Paraschiva si alta cu gropate In aceastA mAnAstire. intindere de 2000 hect. Esen-
hramul S-ta-Treime; sunt de- Pisania el este urmAtoarea : tele principale sunt : fag, jugas-
servite de cite un preot si un cAceastd dintil biseried ce se nume§-
tru, gorun, brad si carpen..
cindret. te Minitstirea Deduletti i se priznu-
este vi se einstqte hramul SfinteI Troite, Dedule§ti (Hele§teul-Schitu-
Dedule§ti, sat, jud. BrAila, pe ad fost zidita, din inceput pe la leatul lui-), lac, in jud. R.-SArat, pIasa
muchea de pe drmul drept al 7128 (1620 de la nal,terea luI Christos), Rimnicul-d.-s., com. Dedulesti,
de un rdposat, Dediul Dedulesceanu, li
BuzAuld, la N.-V. com. Dedu- dupä vreml s'a daramat ; apoI, aceasta, facut incl ciad exista incA. schi-
lesti si ca la 48 kil. spre V. de care se vede In fiintd, este ziditä de rii- tul de cAlugArl. Are o intin -
BrAila, numit ast-fel dupl. numele posatul arhimandrit Iacob Arliimandri- dere de trd prAjinl pAtrate.

www.dacoromanica.ro
DEDULEM (VATRA-SCH1TULUI-) 94 DEGERATI

Dedule§ti (Vatra-Schitulul-), Dedule§tilor (Valea - ), vale, ratl este : Apa-Rosie care este
numire vechie a com. Dedu- in com. Vintila-Vocla, cat. Bo- apa minerall; apa Cernevita pe
lesti, ciad facea parte din ave- dinesti, jud. Buzaa. E acoperit care se gil morl ; Piriul-Desera-
rile schituluI cu acelasI nume, de padure. gilor, Culmea-Deserag-ilor, Dea-
jud. R.-Sarat. lul-LumniculuI i Dealul-Albinet
Dedului (Ciuciurul-), sorginte Ca loc istoric in dealul Al-
Dedule§ti-Värzari, com. rur., de apd minerald in com. Ru- bina, spre N., intre hotarul Pru-
pe apa TopologuluI, jud. Ar- siavAtul, jud. Buzla. tuluI si Degerati exista o ridi-
ges, pl. Topologul, la 21 kil. catura de pamtnt care poarta
de com. rur. Tigveni (resedinta Dedului (Valea-), mor, in com. numele de Metereza. De la acea-
subprefecturel) si la 20 kil. de Rusiavatul, jud. Buzar'. Incepe sta ridicatura de pamtnt, plea-
Pitesti. Se compune din 4 sate : din muntele Dintele si din Fata- c5. o linie dreaptä de drum ve-
Dedulesti (400 locuitorl), Lu- PlopuluI, apoI reunindu-se, se chia peste satul Degerati pana
minele (526 locuitorl), Moraresti scurge in valea Rusiavatul. In dealul Comoresti; pe o dis-
(304 locuitori) i Varzari (400 tanta cam de 3 kil.
locuitorI), peste tot 1630 locui- Degerati, com. rur. in jud. Me- In aceasta com. sunt rui -
torl. In com. sunt cind bisericI hedinti, pl. Ocolul-d.-j., la o nele und bisericI foarte vechI,
si o scoala primara rurala. distanta de 30 kil. de orasul l'higa care se afla si vila Buzoi-
Locuitorif sunt in mare parte T.-Severin, iar de com. rur. Stre- ceanu, construita intr'un frumos
mosnenI. Budgetul com. pe a- hala, de 27 kil. E situata pe stil elvetian ; astazI este pro-
nul 1882/83 a fost de 2234 lef, valea CerveniteI. Formeaza co- prietatea Primarier urbeI Tur
82 batir la veniturI si de 2159 muna cu catunele: Linia-Boe- nul- S everin.
leI la cheltueli. reasc5. si Albina, marginindu-se
Dupa o publicatiune oficiala la E. cu com. Lumnicul i Cer- Degerati, cätun, din jud. Arges,
(1887), aceasta com. numara 266 nea; spre N., cu com. Prunisori; pl. Pitesti, pendinte de com.
contribuabilI si are un budget spre V., cu com. Peri si Seve- rur. Dealul-BraduluI.
de 3876 leI la veniturI si de rinesti ; lar la N., cu com. Ercea. In acest sat este resedinta
3510 leT la cheltuelf. Arc o populatlune de 740 primarid comuneT. Are 200 lo
Numarul vitelor a fost in a- locuitorl, Cu 112 contribuabilT, cuitori si o biserica de lemn.
nul 1887 de 972 capete vite locuind in 150 case. Ocupatiu-
marl (949 bol i vacf, 23 cal) nea locuitorilor este agricultura Degerati, sat, face parte din co-
si de 731 vite marunte (336 oí', cresterea vitelor. Se mal o- muna rur. Parepa, jud. Praho-
15 capre si 380 rimatori). cupa i cu transportul lemnelor va, pl. Cimpul. Are o popula-
din padurile vecine la gara Pru- tiune de 328 locuitorl (172 bar-
Dedule§tilor (Dealul-), deal, in nisori ce este in apropiere. batI, 156 femel). Aci e o bi-
jud. R.-Sarat, pl. Rimnicul-d.-s., Ef posea : 26 plugurI, 50 seria, fondata la anul 1892 Cu
com. Dedulesti. Se desface din care cu bol', 3 carute cu cal si ajutorul Mesterulur Anghel din
Dealul-Babel si se intinde prin- loo stupI de albine. Ploesti, P. S. Aurelian, si G.
tre riul Rimnicul-Sarat i aflu- Are: o biserica deservita de Gr. Cantacuzino.
entul sda piriul Valea-Dedules- preot i 2 cintareti ; o scoala
cilor, brazdind partea de V. si conclusa de un invatator i fre- Degerati, loc isolat, com. SlAni-
N. a com. Este acoperit cu cuentata de 30 elevl. cul, jud. Prahova, plasa Varbi
intinse i frumoase paclurl. Budgetul com. coprinde la laul.
veniturl suma de 572 leI, iar la
Dedule§tilor (Valea-), pida, cheltueli suma de 521 leI. Degerati, mofie, a statuluT, jud.
In jud. R.-Sarat, com. Dedu- Vite sunt: 450 vite marI cor- Prahova, pl. Cricovul, foasta
lesti. Ucla partea de V. a com., nute, 12 cal, 50 o! i 400 ri- pendinte, inainte de seculariza-
curge de la V. la E. si se var- n'Atoe. re, de m-rea Margineni. La 1871
sa, dupa un curs de io kil., in Prin com. Degerati trece so- se arenda Cu 13000 lel anual
riul Rimnicul-Sarat, pe partea seaua Prunisori-Degerati-Lum- si a fost ipotecata impreuna Cu
dreapta a luI, trecind prin catu- nic-Ruptura-Voloiac. alte 380 mosiI ale statulur pen-
nul de resedinta, Dedulesti. De insemnat in com. Dege- tru asigurarea imprumutuluI do-

www.dacoromanica.ro
DEGERATI 95 DE-LA-PRIDVALE

menial de 78 milioane leT, con- Dejoiul, com. rur., plasa Cerna- Dejul, pirlia,si, pe teritoriul ca-
tractat in 1871. d.-j., jud. Vilcea, compusa din mune! Negrilesti, pl. Vrancea,
mahalalele : Bogeni, Mijlocui jud. Putna. Izvoreste de sub
Degerati, trup de perdure, a sta- Sotani. muntele Soveja, trece pe la
tuld, lu intindere de 62 hect., Este situata pe valea Dejo- deal de satul Negrilesti si se
care impreunä Cu trupurile : iul si pe malurile riulur Cerna, varsa in Putna, intre satele Ne-
Drumul- Bai coiulur ( 67 hect.), la 40 kil, departe de capitala grilesti i Tulnicl. Dejul, in sus.
Gageanca (1o6 hect.) si Gura- jud. i la 15 kil de a plaser. are apa sarata. Primeste ca
CumetriT, formeaza padurea Mis- Are o populatie de 630 lo- afluentl : Piriul-Negrulur si Pi-
leanca salí Gageni-Mislea, jud. cuitorT (330 barbar i 300 fe- riul-Ursulur.
Prahova. meT), in care infra si 3 familir
de TiganT ; sunt in total 182 De-la-Cruce, perdure, pe teri-
Degereteanca,mofie, in jud. Pra- familiT, care locuesc in 205 case. toriul comuner Vladesti, plasa
hoya, care face limita spre jude- Sunt 131 contribuabilr. jud. Muscel, din coasta
tul Buzatt, despre com. Baba- In comuna e o biserica. Nu careia izvoreste Valea-Mica, care
Ana, din jud. Buzati. se cunoaste anul fondareT strabate catunul
ctitorii, caer lipseste orT-ce in_ si se varsa in riul Bratia.
Dejesti, com. rur., jud. Olt, pl. scriptie. S'a reparac la 1881.
Oltul-d.-s. Are 4 catune: De- Locuitorir se ocupa cu agri- De-la-Deal-de-Vii, deal, judetul
jesti, Donesti, Daroiul i Vul- cultura. PutinT sunt lemnarr. ET Dolj, pl. Bailesti, com. Coveiul,
pesti. Este situatä pe mar multe desfac produsul muncer la Dra- pe linga care trece limita de
val*, care se varsa in Geamana, gäsani si Craiova. Vite sunt : N. catre com. Boureni.
spre N. de Slatina, la hotarul 12 cal, 40 boT, 200 vacT, 50
jud. Oltul cu jud. Arges. Are capre, 280 or si 350 porcT. De-la-Frasin, patina', pe valea
o populatie de 1199 locuitorT Tot1 locuitoriT sunt mosnenr. Aula Teleajenul, comuna MA.-
(din care putinr stiu carte), cu In raionul comuner este dea- neciul-Ungureni, pl. Teleajenul,
323 contribuabilT. Locuitorir se o- lul numit Dealul-Mare, care la jud. Prahova.
cupa cu agricultura, cultura vier 1874 s'a surpat in toata intin-
si a prunilor. 208 locuitorT derea luT, din cauza multor iz- De-la-Merchez, deal, in jud.
improprietarit dupa legea ru- voare subterane. Constanta, pl. Silistra-Nou5., pe
rala pe mosia Dejesti, cind Stitt carte 40 persoane. teritoriul comuna rurale Oltina.
dat 724 hect. Tot hotarul comuna are o Se mar numeste i Dealul-de-dea-
Spre V. de com. este Ma- intindere de 300 hect. arabile, supra-Cisler si se intinde de-
gura-Rusulur, un fel de ceta- In care intra si izlazul. alungul o pe la E. laculur 01-
tue, lunga de ioo metri si lata Veniturile i cheltuelile com. tina, incepind de la movila Ior,
cam de io m., zidita din ca- sunt in suma de 800 ler anual. tmac i tinind pana la dealul
ramida marunta. E brazdata de dealurile: Dea- Ciacal, cu o directiune gene-
In Dejesti sunt 2 bisericr, lul-Mare, Dealul-Cerner, pe care rala de la S.-V. catre N.-E. Are
deservite de 2 preotT si 4 din- se gasesc vil, si e udata de o inaltime medie de 140 m. si
taretT. valle : Geamana, Valea-Satulur, este acoperit cu tufaris.
Vite sunt : too bol, 300 vacT Cerna, Barbuceanca.
20 caT, 400 or, 200 porcr. Pa- Se margineste cu comunele De-la-Odaie (Iazul-), iao, pe
mintul e delos si putin pro- Dozesti, Nisipi o Stanesti. teritoriul satulurAndrieeni,
ductiv. com. Epureni, pl. Turia, jud.
Dejoiul, deal, in raionul comuner Iasi. E format din piraiele : Got-
Dejesti, sat, face parte din com. Dejoiul, pl. Cerna-d.-j., judetul ca, Cara- Gheorghe I Bulha-
xur. cu acelasT nume, pl. Oltul- Vilcea, pe care se cultiva 38 cul.
d.-s., jud. Olt. hect. vie.
De-la-Pridvale, piand, pe va-
Dejesti, deal, in raionul com. De- Dejoiul, pda'ure particulard, su- lea riulur Teleajenul, comuna
jesti, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., p usa regimulur silvic, com. Dejo- Maneclul-Ungureni, plaiul Te-
pe care se cultiva 13 hect. vie. iul, pl. Cerna-d.-j. jud. Vilcea. leajenul, jud. Prahova.

www.dacoromanica.ro
DE-LA-RXCH1TI 96 DELENi

De - la- 125chitI (Iazul-), iaz, in sus, plaiul Dimbovita, jud. sut, Slobozia si Pircovaci, ase-
pe teritoriul satului Glavanesti, Dimbovita. Vezi Brindusele. zate pe coastele de S., S.-E.
com. Epureni, pl. Turia, jud. si E. a acestui deal, impodo-
Iasi. E format din piraiele : Cio- Deleanul, deal, In pl. OrasuluT, bite ca gradini si livezT de
canul i Puturosul. jud. R.-Sarat, extremitatea Cul- poml fructiferT, arbori de pa-
mel-ScorusuluT. Are o tnaltime dure, soselele i drumurile cele
De-la-Varnite, poianer, pe va- cam de 700 m. Ramificatiunile mal multe petruite de natura,
lea fiuluT Teleajeaul, com Ma- sale sunt dealurile : Hoja, Pri- face ca aceasta regiune sA aiba
neciul-Ungureni, p/aiul Teleaje- veghiti, al-CapreT, Teiusul, spre o pozitiune pitoresca.
nul, jud. Prahova. N. prin comunele Brosteni si N'ir- Teritorul com. e foarte acci-
testi ; dealurile Piciorul-Nucului dentat, lar natura solulul vari-
Delantul, deal, acoperit cu pà- Cucul la S. prin com., Odo- aza in pamint negru, galben,
dure seculara, In jud. Mehedinti; basca ; Dealul-Perisorului la E. pietros i nisipos.
plaiul Cerna, com. rur. Balta. prin comunele Bontesti i Bli- Cel mal inalt deal e Pietraria,
dare. Din el izvorasc piraiele in centrul comuneI, apol Ceta-
Delcelul, mahala, in orasul Ro- Valea-Rea, PitulusiT, DrejiT, Sea- tuia si Dealul-Mare, in padure,
siori, jud. Teleorman. Se afla el, Faraoanele, Pietroasa si MI- spre V.; Holmul, Luparia
in partea despre Dealul-Bratco- MO, afluentl ai riuluT Milcov ; Gurgueta, spre E.
vulul. Partea situata in vale se Valea- Medra si Mahriul, aflu- Pi-in comuna curg mal multe
numeste Broscaria. entii riulul Rimna. El se afla piraie, miel: Bahluiul prin par-
la hotaral basinurilor Rimnei tea de V. a comuneT, prin pa-
Delciul, mahala, in jud. Mehe- MilcovuluT, precum si la ho- dure, primeste ptraiele: Tisa,
dinti, pl. Motrul-cl.-j. ; Vine de tarul plasilor Orasul i Margi- Pircovaci, Adincata, Vacarita,
com. rur. Socolesti. nea-d.-s. Este acoperit cu finete Racosul i Humosul In dreapta,
intinse, semanaturi i vir. lar Magioara i Recea in stinga,
Delea, tirld, In balta com. Gro- apoi Piriul-Doamner, al-Joseni-
peni, jud. Braila, pe malul sting DeleI (MAgura-), mdguri, futre lor, Jugani, Neaun, Velnita-Ve-
al privalului Arimäneasa, intre com. Vädastra si Brastavatul, che, Modruz i Dodolea, cari
acest prival si Gingärasoaia. pl. Balta-Oltul-d.-j., jud. Roma- curg prin si pe litiga satul De-
nati. leni si prin valle de la N.-E.
Deleanca, alta numire a mofier com. Are 2 iazurl marl: Gur-
statuluT Jegalia, inainte numita Deleleul, munte, in com. Bog- gueta si Strimbul, din care se
Brinzeni, in plasa Borcea, jud. danesti, jud. Suceava. E acoperit scoate mult peste, care se con-
Ialomita, pendinte de comunele: de padure de brad, molift si fag. suma in localitate.
Petroiul, Gilddul i Jegalia. Are Suprafata comuner e de 18646
o suprafata de 23000 hectare. Deleni, com, rur., situata la S. hect., din carT 17291 hect. ale
Numirea de Deleanca o poarta plasei Cosula, judetul Botosani, proprietarilor marl si 1355 hect.
fiind-ca inainte de secularizare In vecinatate cu Hirlaul, la ale locuitorilor improprietaritl
apartinea Mandstirii-Dealului. 45 kil. de Botosani i formata la 1865. Aceasta comuna e una
din satele Deleni, acsut, Pir- din cele mal marl in intindere
Deleanul. VezT Vatra-Schitului- covaci i Slobozia, toate asezate din jud. Botosani.
Deleni. pe mosia Deleni. Populatiunea e de 600 fa-
Commia se intinde pe mai miliT,sal 2745 suflete, carr
DeleanuI, deal, in com. Bobu- multe dealurl si val, cari in locuesc in 589 case; sunt 574
lesti, pl. tefanesti, jud. Boto- partea de V. sunt acoperite cu contribuabill; locuitorif sunt Ro-
sani. Pe acest deal se zice ca codri secularT. minT, M'ara de o ceata de Ti-
ati fost asezata o tabara tur- Privelistea mareata ce infáti- ganT si de cite-va familiT de E-
ceasca In timpul unuT rezbel seaza. dealul Pietraria, de natura vrei. Ocupatiunea lor e agricul-
cu Rusil; urme de santurl se pietroasa, care se ridica in cen- tura, cresterea vitelor, pietraria,
vad i asta-zT. trul comuneT si prin inaltimea lemnaria, lar tiganiT sunt fle-
sa predomina toate vtrfurile de rari, 15.utarl, etc.
Deleanul, munte, de la Moroeni pi-in prejur, satele Deleni, Mac- Toata partea de V. si S.-V.

www.dacoromanica.ro
DELENI 97 DELENI

este acoperita de codri vechT Deleni, com. rur., in partea de Veniturile i cheltuelile com.
pe o intindere de w000 hect.; N. a plaseT Mijlocul, jud. se urca la 214 le!, i banT.
lemnul ce predomina este ste- marginita la N. cu com. Ose- Prin Deleni trece soseaua ju--
jarul, carpenul, fagul, jugastrul, leni ; la S. cu com. Gusitei ; la deteana Slatina-Casa-Veche.
teiul, paltinul, etc. si se explo- E. cu com. BarbosT si la V. cu E udata de vdile Recea si
teaza in cantitAtT mar!. com. Hoceni, de care se des- Racovatul, de vilceaua Ballsolul,
Sunt 27 hect. vi!. parte prin *tul Bujorul. E for- a-CesmeliT, Surduiul ff Plopul.
Numarul vitelor e de 5733: mata din satele : Deleni, Gola-
1849 bol si yac!, ii bivol1, 198 sei si Talaba. Se intinde pe o Deleni, com. rur., din jud. Vas-
cal', 3400 oT, 275 porcT. Locui- suprafata cam de 1033 hect. si plasa Crasna, formata din
toril posea si 500 stupT cu al- are o populatie de 291 familiT satul numit Deleni.
bine, carT produc maT mult de salí 956 suflete. Are 3 bisericT Se afla la S.-E. judetuluT, la
i000 kgr. miere i 680 kgr. si o scoala. 141/2 kil. de orasul Vasluili
ceara. Budgetul e de 2948 le! 43 kil. de Codlesti, resedinta
In comuna sunt mor! de5 35 banT la veniturT si de 2946 plaseT, situat pe un platod in-
apl. si I de abur!, i fabrica de leT i 90 banT la cheltuelT. Sunt tins, avind o pozitiune pito-
spirt, care produce vre-o 40000 303 contribuabill. reasca.
litri pe an. Vite marl cornute sant 656, 01 In fata satuluT despre V. se
In dealul PIetraria, in partea 324, cal 61 i porcT 117. arata Dealul-Manastiret
de S.-V., se afla renumitele ca- Satul se imparte in doul
riere de platrä de moara, care Deleni, com. rur., pl. Oltul-d.-j., partl numite : mahalaua din jos,
se fabrica pe loc, i carT se jud. Olt, compusa din 2 cátune : sub denutnirea de Burghelesti
transporta in tara si chiar peste Deleni i Cherlesti. CirceoaneT, despartite prin
hotare, producind un venit de Este situata pe malul Oltu- piriul Gurgea si mahalaua din
peste 50000 leT pe an. luT, la 6 kil. departe de eapi- sus, sub denumirile : Bilahoiul,
Exploatarea se face din tim- tala judetuluT si la 4 kil. de a Blanitesti, Gherghina si Movila,
purT foarte vechT. Mal sunt si piase. Are o populatiune de intinzindu-se pe o suprafata de
alte cariere, de unde se scoate 487 locuitorT (235 barbatT, 252 2574 hect., din carT pe 1700
piatra de zid, sosele, etc. feme1), 22 familiT de TiganT, carT hect. se face cultura de cereale,
Comunicatia se face pe so- se ocupa cu agricultura si cu pe 300 hect. se cultiva vil
seaua nationala, care trece pe fieraria. CapT de familie sunt livezT, iar restul e rezervat pen-
la E. de Deleni ; apoT, prin Hir- 117; contribuabill 120; case de tru imase si vatra satuluT. Are
latí, pe soseaua vecinala locuit, 110. o populatie de 863 familif, saa
Dolhasca prin Pircovaci ; i o- In comuna e o biserica, fon- 3006 suflete, din carT 19 familiT
selele comunale Hirlati-Macsut- data la 1802, de Toma Deleanu strainT. CasatoritT sunt 559. titi
Deleni -Slobozia i Feredieni ; si sosia sa Joita, reparata la carte 190 de persoane
apoT, soseaua caselor Ghica la 1862, deservita de I preot. Maioritatea locuitorilor e for-
soseaua nationala. Asta-zT este inchisa, din cauza mata din RominT, razesT, carT se
Comerciul se face cu Hirlaul, ca s'a ruinat. ocupa cu agricultura, cu eres-
Tirgul-Frumos i Botosani. Sunt Mara de agricultura, parte terca vitelor si cu cultura albi-
In comuna 6 circiumT, 5 comer- din locuitorT se maT ocupa cu nelor. Sunt in com. 352 stupT.
ciant1 si 8 meseriasT. dulgheria. Produsul munceT ti In acest sat sunt 2 bisericT
Budgetul comuneT e de 6135 desfac la Slatina. ET ad: 25 cal sii schit. O biserica se afla
lel la veniturT i 6o88 leT, 8o epe, 140 bol, 250 vacT, 600 Intre mahalaua de sus si eea
banT la cheltuelT. o!, loo pord ; 40 stupT cu albine. din jos, fácuta de preotiT Va-
Are 4 bisericT, deservite de S'ati improprietarit 96 locui- sile i Gheorghe Focsa, la i586;
3 preotT, 3 cintaret1 si I para- torT in 1864, cind dat cea-l'altá bisericd se afla la S.
cliser ; mal sunt 2 bisericT in 254 hect. pe mosia familieT De- satuluT ; este zidita de la 1840
parasire i aproape in ruina. ieanu. de d-nul DahnovicT. Schitul nu-
Este I scoala mixta, frecuentata tiü carte a persoane. mit Schitul-Deleni, este la de-
de 50 baetT. Sunt 136 copiT Comerciul se face de I dir- parearé de r kil. de sati," a in-
inscrisT pe listé. ciumar. conjurai Cu viT, liveiT i tinete,

58878. llarele Merionar Geografic. rol. ni. 18

www.dacoromanica.ro
DELENI 98 DELENI

pe o intindere de aproape 13 trul comuner Deleni, jud. Bo- unde trece sleahul mare Hirlad-
hectare, proprietatea schitulur. tosani. Botosani ; satul se numia Iu-
Acest schit e facut tot de Mosia Deleni, de 18646 hec- gani si Tulburea. Mosia se zice
preotir Vasile si Gh. Foca, la tare, este impartita in doua in- el era data de tefan-cel-Mare
anul 1580 si a servit pana la tre fi-4T Ghica : o parte numita razesilor ; acestia aveati mosioa-
1866 ca loc de rugaciune pen- Deleni, cu satele Deleni si Slo- rele lor Cu capetele spre E. si V.;
tru malee. bozia, in partea de N.-E. si alta, lar in locul satulur de asta-zr,
In sat este o scoala, situata numita Macsut, cu satele Macsut Deleni, erag codri si, in mijloc,
in mahalaua de jos, infiintata la si Pircovaci, la S. o manastire de calugarT, ale ca-
1862, si acum frecuentata de Partea numita Deleni are o reía urme se presupun a fi in
48 elevr. intindere de 12582 hect., din partea de S.-E. In Iugani exista
Sunt io morT de vint si 1 carr 11725 hect. ale proprieta- numar o biserica de lemn.
cu aburT ; 7 circiume O ia- rulur si 857 ale locuitorilor. Cum s'a desfiintat satul Iu-
zurr. Comerciul se face de ca- Satul Deleni are o populatie gani si Tulburea si cind s'ajá
tre 7 RominT si 20 Evrer. de 425 familiT, sati 1691 locui- infiintat actualul sat Deleni, nu
Budgetul comuner e de 3790 torr, carl se ocupa cu agri- se poate sti; ceca ce poate fi
ler la veniturr si 3413 lel 30 cultura si cresterea vitelor si probabil, e ca desele navalirr ale
banT la cheltuelr. multr cu stoleria si pietraria. armatelor straine in tara si mal
Numarul vitelor e de 3163: Partea de V. a mosier e aco- cu seama situatia acestur sat in
516 vite marl cornute, 1460 oI, perita cu Ociare ; partea de E. sleahul mare 11 expunea tuturor
fo capre, 127 cal si I050 rima- e oeupata cu semanaturr, fin ete atacurilor, asa ca locuitorii cu
torT. si imasurT ; sunt 7 hect. vil. timpul ail putut fi silitT a se re-
LocuitoriTposeda: 115 plugurT Aci se &este o important/ trage mar in codru, imprejurul
cu bor, 150 care si 32 carute carlea de piatra de moara oolit; manastirer, si a intemeia satul
cu cal. aceasta cariera furniseaza o es- de asta-zr, aparat de invaziunr.
In apropiere de aceasta co- celenta plata de moara aproape Cu vremea, calugarir s'ati re-
muna se afla soseaua Vasluiti- pentru intreaga Basarabia si tras spre padure si ad intemeiat
Docolina. Moldova. schitul Lacurile, spre N.-V. de
Vite sunt: 390 bol si vacT, Deleni. Biserica din sat e ree-
Deleni, sat, jud. Bacatl, plasa 150 cal, 1350 oT ; sunt Ioo stupT dificat5. de Toderasco Cantacu-
Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti, cu albine. zino, cum arad. inscriptia de a-
situat pe Dealul - Delenilor, la Satul e strabatut de soseaua supra pridvorulur bisericer:
departare de 2 kil, de satul comuna% Hirlati -Deleni - Fere- gAceasti sfinti biserici, a Prea cura-
Helegiu (scoald). In 1891, ail dieni. teI Fecioare, Adorroirea, a filcut-o To-
urmat la scoala, din acest catun, Are 1 biserica deservita de derapo rantacuzino, vel visternic, leat
6 baietr, din 102 copir in vir- 2 preotr si I entaret, apoT spre 7177 (1660; lar de iznoavrt 1e-art fricut
sta de scoala. Are o biserica N.-V. in codru, este vechia bi- Iordache Cantacuzino, vel vornie, leat
7230 (1722)..
claditä de locuitorT la 1763, de- seria de la schitul Lacurile in
servita de I preot si 2 cinta- parasire ; 1 scoala mixta con- Numele satulur se poate ex-
retr. Circiumr sunt 3. clusa de 1 invatator platit de plica de la vorbele goamenir din
Are o populatie de 291 fa- stat frecuentata de 50 scolarr; deal» sail Deleni, de oare-ce sa-
mili!, salí 1033 suflete. 1 fabrica de spirt ; 5 mor' de tul ocupa partea de sus a dea-
Vite sunt: 7 cal, 453 vite ap a. lulur Pietraria. Se zice cd, cum ad
cornute, 95 porcr si 79 capre. Despre biserica din Deleni se disparut vechir razesT, un boier
zice ea temelia-T ar fi pus-o Ste- le ar fi cumparat parte din
Deleni, sat, jud. Baca'', pl. Tro- fan Voevod si ca in urma s'a con- mosioare, lar parte le-ar fi luat
tusul, facind trup cu satul Bog- struit de familia Ghiculestilor. Cu sila.
danesti, din comuna cu acelasT Legenda atribue acestur sat o Ca urme de sate vechr se mar
nume. vechime de peste 400 anT, tusa. inseamna Lacurile, la N. de schi.
se zice ca era asezat mar spre tul Lacurile. Acest sat a fost
Deleni, sat, situat pe coasta de E., aproape de iazul Gurgueta, desfiintat la 1865, cu ocazia in-
S.-E. a dealuluT Pietraria, in cen- pe valle Iugani si Tulburea, pe proprietarirer taranilor, carT par-

www.dacoromanica.ro
DELENI 99 DELENI

te s'ad asezat in Deleni, parte Locuitoril sunt vechT razesT Numarul vitelor marT e de
in, cele-l'alte sate. dupa povestirea batrinilor se 255 si al celor micT de 449.
Satul Singeap, spre V. de Per- zice cä eT se trag din treT va.-
covacT, desfiintat la 1865 °data duve, i anume: Mala, Malina Deleni, sat, in jud. Mehedinti,
cu Lacurile i al carul locuitorT Marusca, ale caror barbatT mu- pl. Motrul-d.-j.; tine de com.
cel maT multT s'ad asezat in risera inteun razboid de al luT rur. Cosovatul-de-Motru ; are 24
Pircovaci. tela precum si din case.
In partea de N. a satuluT soseaua numita Micsuna a caruia
Deleni se allá un izvor, numit parte de mosie se numeste Deleni, trup de sat, in com. Hu-
Izvorul-DoamneT, din care cur- asta-zT Micsunesti. mulesti, jud. Neamtu, plasa de
ge piriul numit ipotelul-Doam- Satul este inconjurat de val Sus-Mijlocul.
ner. livezT.
In luna luT Iunie, anul 1730, Ad este resedinta comund. Deleni, J'os/ sat, in com. Margi-
Grigore Ghica Voda logodeste Are o scoall infiintata in anul neni, jud. Neamtu, pl. de Sus-
pe fiul sad Scarlat Cu fiica luT 1871, frecuentata de 20 elevl ; Mijlocul.
Iordache Cantacuzino, vel spa- doul bisericT, deservite de 2
tar, fiind fata i Chiru Nichifor preotT si 2 dascalT. O biserica, Deleni, sat, com. rur. cu acelasT
Mitropolitul, i ati fácut petre- ce se afla in mahalaua din sus nume, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j.
cerT si mese la Deleni, tinutul a satuluT, este Menta in anul
HirlauluT mal' multe zile, nu nu- 1812, dupa cum se vede din Deleni, sat, din com. Giurgesti,
maT boieriI, ci toata slujitori- inscriptia aflata de asupra bi- jud. Suceava, numit ast-fel dupa
mea. sericeT; a dona biserick aflata pozitiunea sa. S'a infiintat cu o-
De la Deleni all mers Gri- In mahalaua de jos a satuluT, cazia ImproprietatireT de la 1864.
gore-Voda la Hirlad, de ad va- este facuta in 1836, in locul Are o populatie de 17 fam., sad
zut casele domnestI, apoT la alteT bisericute, fost schit de 52 sufl. (25 barbati si 27 femel),
Cotnari, unde ad facut iarasT maice, si care a fost facutá de din carT 17 contribuabilT. Vatra
mese cu boieriT, apoT s'ad intors catre un batrin razes, numit Ba- satuluT ocupa 3 Pala
la Iasi, la scaun. drosul, din a caruia familie sunt Mosia, proprietate a d-luT I.
In toamna anuld 1738, Gri- si asta-e urmasT. CiuleT, are o intindere de 407
gore Ghica-Voda, intorcindu-se fald, din carT 60 t'Ad cultiva-
de la Orheid, unde fusese tri- Deleni, nume ce purta in ve- bile, 330 fald 'Adufe, to ala
mis din ordinul SultanuluT, sa chime com. Cosoveni-d.-j., jud. finat i restul neproductiv. Im-
ridice pustile ce le ingropase Olt, pl. Ocolul, com. Cosoveni- proprietaritT la 1864 sunt: 5
Rusil i sa le duca la Tigine, d.-j. palmasT i io codasT, stapinind
n'ad maT venit la Iasi, ca mu- 22 &la Biserica i coala din
read de duma, ci ad trecut la Deleni, sat, jud. Ilfov, pl. Saba- Giurgesti servesc i acestur sat.
sat la Deleni in tinutul Orlad, rul, face parte din com. rur. Drum principal e acela ce duce
la Vornicul Iordache Cantacu- Stoenesti-Palanga. Este situat la Giurgesti (3 kil.)
zino -Deleanul, i ad sezut a- la N. de Stoenesti, in apropiere
colo, pana in ziva intlid de De- de tarmul drept. al rtuluT Cio- Deleni, sat, face parte din com.
cembrie, cind intelegind ca s'a roerla. La N.-E. are o culme Burdusaci, jud. Tecucid, plasa
mal potolit focul ciumeT, s'ad de deal care trece pe linga sa- Stanisesti. E situat la N. com.,
intors la Iasi, la scaun. tul Icoana. 2 kil. departare de com. de re-
Se intinde pe o suprafata de sedinta, intre Dealul-BalusuluT
Deleni, sat, in centrul comund 200 hect., cu o populatie de Dea/ul-Tochilelor.
Cu acelasT nume, judetul 339 locuitorT, carT se ocupa Cu Are o populatie de 8 fam.,
plasa Mijlocul. E asezat agricultura si cresterea vitelor. sad 32 sufl. Comerciul se face
pe costisea i podisul dealuluT Tot terenul apartine locuitorilor. de I circiumar.
Deleni, pe o suprafata de 929 Are o biserica cu hramul Este legat printr'un drum de
hect., Cu o populatie de 252 Buna Vestire, deservita de I satul Burdusaci. In partea de
fam., 791 sufl., din carT 275 con- preot i I cintaret. Comerciul V. curge piriul Cu acelasT nume.
tribuabill. se face de 2 hangir. Teritoriul cat. este de 34 hect.

www.dacoromanica.ro
DELENI loo DELENILOR (CODRIL)

Deleni, sat, face parte din com. La anul 1880, s'a scos din Deleni, deal, in raionul cona. De-
Vultureni, jud. Tecucin, pl. Ber- Olt piatra pe care se afla sa- leni, jud. Olt, pl. Oltul-d.-j., pe
heciu. ..E situat pe deal. pata pisania vechie, o plata de care se cultiva. to hect., 75 arir vie.
Are o populatie de 9 fam. 2 m. in lungime si 1112 in la-
sati 25 sufí., locuind in 5 case. time, care se afla razamata de Deleni, loca/gel izolatit, jud. Il-
zidul bisericer nota. Läsata filnd fov, pl. Znagov.
Deleni, sat, in jud. Vasluiti, pl. afara, piatra s'a umplut de mus-
Crasna, com. Ciortepti, 'filtre sa- chili in cit pisania nu se poate Deleni, platog, pe care e apezata
tele Ciortesti si Pribesti. E si- citi ; aceasta pare a fi timba cea mar mare parte a satillta
tuat pe Dealul-Vier, si e straba- Romineasca si de pe timpul lur Deleni, din com. Ciortesti, pl.
tut de pir. Bahna, in partea de N. Mateili Basaraia. Crasna, jud Vasluid.
Are o suprafata de 1610 O alta piatra, frumos sculp-
hect., din carr 18o hect. ale lo- tata., se afia pusa drept sca- Deleni, filia, jud. &zafa, pl. Taz-
cuitorilor clacasr, lar 1430 hect. ra la intrarea bisericer, lar alte laul-d..j., com. Dragugesti, care-
proprietatea d-lur Eugeniti Ghica. trei bucatr sunt puse drept per- si are obirsia in dealul Magura
Are o pop. de 63 fam., sait 379 yaz la usa de intrare. Toate si se varsa de a stinga in Taz-
sufl., din care i fam. de Evrer, cu 6 aceste pretre sunt lucrate Cu laul-Mare.
sufl., si 2 fam. de Tiganr cu 8 sufl. gust, intocmar ca cele de la
Aicr sunt 2 circiumr. Manästirea-Dealul si de la Cur- Deleni, 'ida, jud. Meliá, izvo-
Vite sunt : 197 vite marr cor- tea-de-Arges. reste din partea de S. a com.
nute, 20 cal, 500 or, 2 bivolT, Biserica cea nota, mica s't tarä Bohotinul, pl. Podoleni ; curge
to capre si 50 rimatorr. vaIoare artistica, a fost zidita in prin sat unde se si varsá in
Locultorir posecla : 26 plu- timpul mal not1 de manastirea piriul Fundatura.
gurí si care cu bol, i plug si Stanisoara, sub a carel ascul-
4 carute cu cal. tare a fost ca metoh. Zugra- Deleni, pirig, jud. Tecucitl, izvo-
veala, cte. alt-tel primitiva, e reste din cfealul cu acelasr nume,
Deleni. mahala, in partea de E. stricata de fum. Intre ctitori merge in directia N.-V.; se une-
a satulur Oprisesti, com. ca a- sunt: Postelnicul Grigore De- te cu Stucheni; trece prin par-
celapr nume, jud. Tecuciii. leanu si Jupin Dragusin, vel tea de E. a satulur Deleni, co-
Paharnic. muna Burdusaci pi prin satul
Deleni, mahala, jud. Tecuciil la Casele din jurul bisericer sunt Burdusaci; in urnal se varsa in
E. satulur Homocea, cu 65 case cu totul ruinate, lar manastirea Zeletin, ata cu piriul Gunoaia.
pi bordee, populata numar de Ti- s'a redus la bisericà de mir si
ganT carT fac lingurT, coy*, pentru intretinerea cultulur divin Deleni, silifte, jud. Bacati, plasa
fuse, etc. in timpul erner si vara se inscrie anual in budgetul sta- Tazlaul-d.-j., com. Dragugesti.
se ocupa cu agricultura. tulur o suma de 1070 ler. Era sat cu biserica, situat la
S.-E. de com. Batrinir poves-
Deleni, mez'neistire, jud. Olt, situa- Deleni, deal, jud. Dolj, pl. Oco- tesc cal acest sat ar fi fost pustiit
ta pe valea Oltulur, cale de lul, com. Cosoveni-d.-j. de TatarT.
vr'o 2 ore de la Slatina, spre
N. Drumul nu e tocmar prac- Deleni. Vezr Almasul - Birnici, Deleni, vale, in jud. Buzail, com.
ticabil pentru trasurr, de care- jud. Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Niculesti. Incepe din localitate
ce manastirea se afla asezatä, Almajul. si se scurge in riul Slanic.
de asupra uner val inchise de
dealurile piezipe din fata ¡Mula Deleni, deal, pe care se afil a- Delenilor (Codril-), codri, in co-
Manastirea Deleni, intemeiata sezat satul Deleni, din comuna muna Deleni, pl. Copla, jud. Bo-
de familia Deleanu, era din- cu acelasr nume, jud. Falciti, pl. tosani. Se inflad in partea de
tr'un inceput asezata tocmar Mijlocul. ST-a luat numirea, se V. a mosier Deleni, pe o supra-
jos, pe malul OltuluT, dar sur- zice, de la un capitan de ostenT fata forte onduloasa si pe o intin-
pindu-se malul, ea s'a darimat, al lur Stefan-cel-Mare, anume dere de t0000 hect. Se com-
In cit abia se mar cunoaste lo- Tofin Deleanul, care ar fi avut pun din' arborT marT, foarte
cul unde a fost. In stapinire acest deal. vechr si dei, in care predomina

www.dacoromanica.ro
DELENILOR (DEALUL-) 101 DELTA-DUNAREI
..

stejarul, carpenul, jugastrul, te- Delesti, sat i resedinta comunel riul comuna rurale Cheragi,
iul, fagul, ulmul, paltinul, etc. Chetresti, pl. Stemnicul, jud. anume pe acela al catunuluT sad
Sunt coda ceT mal intinsT din Vasluiti, situat pe valea dintre Deliuruci. Se intinde pe la S. sa-
judetul Botosani, i in carT se dealurile Comisul i Baltag, pe tuluT Deliuruci si de alungul vaei
afla o multime de animale o intindere de 1272 hect. i cu Cheragi, de la V. catre E. Are o
batice pentru vinat, precum : o populatie de 13 familiT, san inaltime maxima de 70 m.,
porcT salbatici, capre, lupT, vulpT, 375 suflete, din carT i familie este de natura stincoasa i rt-
jderT, epurr, etc. de Evrer, cu 6 suflete. poasà, ceca-ce face ca valea
Sunt proprietatea fratilor Gri- Are o scoall, infiintatä in anul Cheragi prin aceste locurl sa
gore si Constantin Ghica. Se 1879 i frecuentata de 23 elevi, aiba malul ad meridional inalt
exploateaza pe o mare intindere. precum si o biserica facutd la stincos. Virful sati cel mal
In partea de V., in codri, se 1806 de Gr. Hrisoverghi, fostul inalt este Deliuruci-Iuc (70 m.)
afla Platra- oimului, un loc inalt proprietar.
pietros, de unde se poate ve- Mosia Delesti e proprietatea Deliuruci-Iuc, vbf de deal, in
dea in departarT mari. statulur. Pe ea sunt improprie- jud. Constanta, pl. Mangalia,
tdritl locuitoril din : Delesti, Al- com. Cheragi, virful cel mal
DeIenilor (Dealul-), deal, jud. besti, Raduesti i prea putinr inalt al dealulur Deliuruci, avind
Bacad, plasa com. din Chetresti. o inaltime de 70 m., acoperit
Dragugesti, care face parte din Numarul vitelor e de 570: cu verdeata si dominind satul
sira dealurilor ce despart Siretul 254 vite mari cornete, 210 01, Deliuruci in intregime.
de Tazldul-Mare. 32 cal*, 50 rimatorl, 12 capre si
12 bivolT. Delnita. Vezi Sarasca-Matita.
Delenilor (Dealul-),a'eal, situat
in partea de N. a com. Fin Cine- Delii - Boeri, (vez/ Costinesti), Delnita, mofie, pe care s'ad iln-
lele, jud. Botosani. Incepe din sat, com. Costinesti, pl. Tirgul, proprietdrit la 1864 parte din
hotarul ce desparte mosia Han- jud. Botosani. locuitorif comuner Pacureti, pl.
cea de mosia Baloseni si se Podgoria, jud. Prahova.
continua pe mosiile Banesti si Deliuruci, saü Deleursi, sat,
Fintinelele. Din acest deal izvo- In jud. Constanta, pl. Mangalia, Delta-DunäreI, deltii, care co-
resc piraiele: CimeleI, Gfila-MoriT catunul comuneT Cheragi, situat prinde tot spatiul din triunghiul
Girla-Rfinnicelor, carT uda mo- In partea meridionala a plaseT format de cele 2 brate ale Duna-
siile Baloseni i Fintinelele si se cea estica a contuneT, la 2 rel', de la punctul Ciatal i pana
vars1 in Siret prin iazul Va- kil. spre E. de catunul de re- la tarmul Mari, in jud. Tulcea.
duletul. sedinta, Cheragi. Este asezat pe Se margineste la N. cu bratul
valea Cheragi, inchis fiind la N. Chilia, la E. cu Marea si la S.
Delenilor (Dealul-), deal, in- de dealul Casimcea, lar la S. cu bratele Tulcea, SE Gheor-
cepe din gura va.el piriuluT But- de dealul Deliuruci. Are o su- ghe si Dranova. Suprafata sa
nariul ; se intinde spre S. prin prafata de 1023 hect., dintre este de 3500 kil. p., in care
com. Deleni, pl. Crasna, judetul care 4 hect. sunt ocupate nu- se cuprinde si teritoriul coprins
Vasluiti, si se prelungeste in maT de vatra satuluT si de gra- filtre bratele SE Gheorghe, Du.
directiunea riuluI Birlad ; alte dini. Populatiunea sa este de navdtul, i Razelru. Cele trei
ramifican l trec in jud. Tutova ; 34 familiI sati 163 suflete, ocu- virfurl ale acestuT triunghid sunt :
pe 'fitting platou al acestuT deal pindu-se mal tnult cu cresterea Ciatal, gura ChilieT si gura Por-
format din virfurile dealurilor vite/or. oseaua judeteara Man- titel.
Bolboca, Pietraria, Deleni, Zi- galia-Cara-Omer trece prin sat, Esceptind malurile bratelor
zinca, Ciunta i Fagadaul e a- straltatindu-1 in toatä lungimea SE Gheorghe i Chilla, tot spa-
sezata com. Deleni. de la E. catre V. Un drum co- coprins de Delta, este su-
munal pleaca spre N. si duce pus numeroaselor inundatiunr
Delenilor (Muchea-), colina §i la Hazaplar. periodice ; pamintul este aco-
punct de &lar, filtre comunele: perit cu stuf i sala, brazdat
Beciul, Beceni i Gura-Dimie- Deliuruci, deal, in judetul Con- de numeroase lacurT intinse
neT, jud. Buzad. stanta, pl. Mangana, pe terito- girle, intre carT mal insemnate

www.dacoromanica.ro
DELTA-DIJNXREf 102 DELTA-DUNARE't

sunt girlele : Tatarul, Pardina, tremitatile celor treI brate sunt imediat cerute de navigatiunea
Alboca-Suhat, lacob-Suhat, mal putin afectate de variati- fluviuluT, lastnd ca in urrna sa se
Marche! i Litcovul i lacu- unea volumuluT apelor. faca. lucrarl definitive pentru im-
rile: Gorgova, Fortuna, Tatarul Populatiunea din Delta se ri- bunatatire i mal avantagioase
Rosul, Matita, Babina, Velichi- dica la mal' bine de 15000 su- pe unul din cele-l'alte dota brate
Merhei, Malul - Merhei, Puiul, flete, afara de oraele Chilla- principale, cheltuelile acide ati
Puiuletul, Lumina, Rosul, Ros- Veche i Sulina, raspindita in redus starea financiara a acesteT
culetul, Dranov i Razelm. In- satele urmatoare : Satul-Nod, cu comisiunr in imposibilitatea de a
tinderea lor totalá este de 350 catunul Pardina, Patldgeanca, mar intreprinde lucrarile defini-
kil. (35000 hectare), adica a Ciatal-Chioi i Pardina, Cara- tive, proectate a se face la bra-
zo-a parte din intreaga supra- Orman cu cat. Uzlina, Sfistofca tul SE Gheorghe, asa ca ceca
fatA a deltef Danubiene. cu cat. Periprava, Satul-Nod, cu ce s'a facut la Sulina, a ramas
Solul este compus dintr'un catunul Letea si SE Gheorghe definitiv, Cu toate cA intretine-
aluvian fin pulverizat i lipsit (sad Cadirlez pe turceste). Ele- rea acelor lucrari absoarbe chel-
de orl-ce piatra, prund sail ni- mentul principal este cel rusesc, tuelf enorme pe fe-care an din
sip granulos. Spre Ciatal-Ismail care se ocupa cu pescarla in casa comisiuneT.
are 19 picioare asupra niveluluT baltI i Dunare, avind nume- Dupa calculile facute de Sir
Maril, la gura bratuld St. Gheor- roase cherhanale (pescariT) ; Gre- Charles Hartley, actualul sef
ghe are 8 picioare, la gura bra- ciT se ocupa cu agricultura si inginer al comisiuneT europene,
tuluT ChilieT se gasesc mal multe gradinaria. lucrarile de imbunatatire la bra-
inaltimT de nisip cu o inaltime In anul 1874 o societate ger- tul SE Gheorghe ar fi costat
de 40-50 picioare; lar restul mana a solicitat guvernului oto- 17000000 leT, pe cind cele
delteT are putine malurr care man dreptul de a stabili in Del- acute provizoriti la Sulina aa
sä intreaca Cu 2 picioare nive- ta. o colonie de nemtl de maT costat peste 21000000 francT.
lul Madi; totusT in interiorul multe zeciI de mil de fami- Asaz! s'a corectat cursul bra-
er se gasesc intinderr marI de obligindu-se a face cu spe- tuluT Sulina, la locul unde mer-
pamint, ce se ridica d'asupra sele sale basinele i canalu- sul el aseamana cu litera M,
stufuluT; pe aceste intinderT, nu- rile trebuincioase, si a transfor- lac. ul Obretin aflindu-se in
mite grindurT, oamenil îl fac ma Delta ints'o imensd gradi- prima parte spre V., s'a con-
sate si le utilizeaza fie pentru na potajera; din motive poli- struit un canal care trecind prin
pasunatul vitelor, fie pentru a- tice Poarta a refuzat ; dar ocu- lacul Obretin, a scurtat distanta
gricultura; pe unul din ele, se pata. fiind Dobrogea de Romi- Cu 5 mile (81/2 kil.) Comisiunea
afla o frumoasa padure de ste- nia, guvernul a lasat o colonie dunareana a proectat i Mema
jarT, numita. Cara-Orman. Aceste olandeza de a defrisa pe cit e unuT canal intre ramurile estice
grindurl sunt : Chilia-Veche, Sti- posibil teritoriul el, si a da a- ale formel mal sus numite,
poca Periprava, Sfistofca, Satul- griculturer cit mal mult pamint. in directiunea orasulur Sulina ;
Nou, Letea si Cara-Orman. La anul 1856 o comisiune maT prescurtind ast-fel drumul
O multime de insule plutitoare europeana, compusd din repte- inca Cu 41/2 mile (8 kil.) in to-
formate de radacinT de stuf, de- zentatiT celor 7 mar! puterl, tal 91/2 mile (161/2 ceca
tasate in blocurT marl de la vre- semnatarT al tractatuluT de pace ce este considerabil pentru co-
un mal, se liad in lacurile Delta ; de la Paris, s'a constituit cu mercid, asta-z! cind perfectio-
unele din ele chiar sunt locuite scop de a ameliora i imbuna- narea mijloacelor de iuteala a
de pescar!, unde el ati coliba tati intrarea gurelor DunareT corabiilor i vapoarelor, fie prin
gradinita lor de legume ; aceste pentru intrarea de marl bas- inventarea a masinT nuca de lo-
insule numite plaiuri isT schimbä timente si ridicarea comerciuluT comotiunT, fie prin taierl de ca-
pozitiunea lor dupa capriciul international. Aceasta comisi- nale, este una din conditiunile
vintuluT. une, dupa ce a studiat cele treT inaintareT comerciuluT. Facerea
Delta, lipsita de basinurT ar- brate principale ale acestuT flu- poduluT de la Fetesti Cerna-
tificiale spre a contine apele, viti, s'a decis a face lucrarl pro- voda a dat o mica lovitura co-
este mlastinoasa si peste tot vizoriT la imbucatura bratuld merciulul pe bratul Sulina, cacT
inundata la fie-care crestere Sulina, de oare-ce acest canal, productele se transporta. mal
debordare a DunareT; numai ex- prezinta avantagie i inlesnirT iute pe calea ferata pana la

www.dacoromanica.ro
DELUJAN 103 DEMIRCEA

Constanta, ca de aci sa fie luate Demecican-Cula'- Ceair, vale, kil. spre E. de sat si care are
de corabif si duse in diferitele In jud. Constanta, pl. Silistra- o inaltime de 178 metri. Su-
tarl ale Europer. Nota, pe teritoriul romtnesc prafata sa este 1454 hect., din-
cit si pe cel bulgaresc al co- tre care 8 hect. sunt ocupate
Delujan, munte, in com. Bros- muneI rurale Garvan si anume de vatra satuluI. Populatiunea
teni, jud. Suceava. pe acela al catunuluT sati Cu- sa, compusa maI toata din Turd
iugiuc ; se desface din poalele si Bulgarl, este de 32 fam., saa
Delureni, fost sat, in jud. Dolj, nordice ale dealulur Garvan-Bair; 123 sufl., ocupindu-se cu eres-
plasa Amaradia, comuna Ne- se indreapta. spre N. me intiid, terca vitelor in primul rind si
goesti. apoI spre V., avind o directie apoI cu agricultura. Casele sale,
generan de la S.-E. spre N.-V. ; In numar destul de mare, si la
Delureni, sat, face parte din com. brazdind partea sudica a pia- o oare-care distantä unele de
rur. Mereni, jud. Olt, pl. Ve- se si a comuna, taie hotarul altele, sunt raspindite pe vale,
dea-d.-s. Este situat la N. de co- spre Bulgaria, pe la S.-V. de pe o intindere destul de mare.
muna, pe un deal, intre Orla satul Garvan, si dupa un drum Forma satuld este lunguiatä
Eiul si girlisoara Turcul. Are o de 4 kil., se deschide in valea de la N. catre S., dupa confi-
populatie de 280 locuitorl. Nursus-Ceair, pe dreapta, litiga guratia \raer.
Aci e o biserica vechie de virful Garvan ; formeaza, im- DrumurI comunale vin de la
lemn, fdr5. inscriptiune ; din a- preunä cu valea Cuiugiuc-Ceair, Hairam-Chioi, de la Schender
ratarile enoriasilor se crede a fi valea Nursus-Ceair ; o parte din de la Bairam-Dede, de la Cial-
facuta cam de mo de anI: cursul saii si-1 face prin padurf. Margea, si de la Docuzaci.

Delureni, mahala, com. Recea, Demen-Culac, vale, in judetul Demircea, sat, in jud. Cons-
jud. Vilcea, plaiul Horezul. Constanta, plasa Medjidia, pe tanta, plasa Silistra-Noua, ca-
teritoriul comund rur. Cochir- tunul comuner Beilicul ; sat mic,
Delureni, virf de deal, jud. Ba- leni, si anume pe acela al cat. cu case nu tocmar bine zi-
cati, pl. Bistrita-d.-j., com. Ra- Ivanes ; se desface din dealul dite si asezate pe dota ulitI,
caciuni, pe virful caruia se vad Perdea-Culac-Bair, indreptindu- ce se intretaie in unghiti drept.
urme de cetate, si prin prejur se spre V., cu o directie de Este asezat in partea de E. a
santurT de aparare. Aceste in- la N.-E. catre S.-V., si mergind plaseI si a com., la 4 kil. spre
tarid s'un in fata celor de la printre dealurile Amzali-Bair si E. de resedinta, pe ambele ma-
Aparatoarea. Ghenis-Bair ; dupa un drum de lurI ale vaeI Demircea, la poa-
41/2 kil., se deschide in valea lele estice ale dealuld Cuzgun
Delurenilor (CImpia-), dmpie. Petera-Ceair pe partea dreapta; si la cele vestice ale dealulur
Ved Daroaia, jud. Vilcea. brazdeaza asa dar partea cen- Bac-Cuius.
tralä a plaser si cea sudica a Teritoriul sita se margineste
Delu§elul, deal i loc isolat, la comuna, pe la E. sati trece la N. cu com. Mirleanul, la E.
N.-V. com. Brezoiul, jud. Vil- drumul Ivanes-Medjidia. cu cat. Bac-Cuius, la S. ca com.
cea, pl. Cozia, la o distanta de urbana Cuzgun si la V. cu cat.
2 kil. de vatra satulta. Demircea, sat, in jud. Constan. de resedinta Beilicul ; sate in-
ta, pl. Silistra-Noua., cat. com. vecinate sunt: Beilicul, Bac-Cu-
Delu§elul, deal, la E. com. Po- Hairam-Chioi, situat in partea ius, Mirleanu, si Cuzgun.
pesti, pl. Cerna-d.-s., jud. Vil- meridionall a plaseI si cea es- Solul sad e accidentat ; la
cea. Poalele sale de E. le uda tica a comuneI, la 21/2 kil. spre N.-V., avem dealul Demircea
gira Firijba. Are directia N.-S. S.-E. de c5.tunul de resedinta, (126 m.) si la S. si S.-V., dea-
Hairam-Chioi. Este asezat pe lul Cuzgun (173 m.), acoperit cu
Delu§elul, trup de pddure al sta- valea Demircea, inchis de la finete si tufarisurI.
tuluT, in intindere de 35 hect., V. de catre dealul Demircea, Val* sunt: Demircea, prin mij-
formind impreund cu trupul cu virful sati Demircea-Iuc, care loc si prin sat ; Voinea-Mare, a-
Mangul, padurea Dobriceni, si- are o inaltime de 171 metri si diacenta celd precedente, la S.-
tuata in com. Barbatesti, jud. este dominat de catre virful V. ; Mirleanu, la N. si N.-E.
Vilcea, plaiul Horezul. Tasli-Iuiuc, care se afla la 2 Are o suprafata de 871 hect.,

www.dacoromanica.ro
DEM1RCEA 104 DEPARAT1-HIRLEM

din care 6o hect. ocupate de cea-Cuzgun i altul : Mirleanu- cea, pl. Istrulul, pe teritoriul
vatra i gradinele satulul. Cuzgun. comuna rurale Ciamurli-d.-s.,
Populatiunea este de 22 fam. anume pe acela al catunulur
san 86 sufl., ocupindu-se cu Denchi, pirliaf, jud. Bacan, pl. Camena. Se desface din dealuI
cresterea vitelor. Siretul-d.-s., care serpueste pe Secarul; se intinde spre E., tu-
Are o biserica. la V. comuner Sacueni si se teo directie generala de la N.-
scurge in piriul Valea-Mare. V. spre S.-E., de alungul piriu-
Demircea, deal, in jud. Cons- lur Camena, brazdind partea
tanta, pl. Silistra-Noua, pe teri- Denimiezil (firful-), munte, in nordica a plaser si a comuner;
toriul com. rur. Beilicul (i a- cotn. Pirscovul, cat. BAdila, jud. !asa spre E. dealul Bechir-Ceair ;
nume pe acela al cat. san De- Buzan, avind forma unur semi- la poalele sudice este asezat sa-
mircea), al com. Caranlic si al cerc ; culmineaza la N. in Virful- tul Camena; are 192 m., domi-
com. urbane Cuzgun. Este co- Dintelul; poarta i numele de nind asupra satulur i vaer Ca-
prins futre valle Urluia, Beili- Rotunda; e acoperit cu finete mena, si asupra satului Slava-
cul i Demircea. Se intinde de padure. Ruseasca; este acoperit cu pa-
la V. spre E. mar in toate di- durr si finete.
Denis-Tepe, a'eal, in jud. Tul-
rectiunile. Linia principala este
de la S.-V. spre N.-E. si braz- cea, pl. Babadag, pe teritoriul Deparati, cdtun, in jud. i plasa
deaza partea N.-E. a plaser, pe comuner rurale Congaz si anu- Teleormanulur, formind o co-
cea vestica a com. urbane Cuz- me pe acela al catunulur san muna
.
cu Hirlesti ; porta numi-
gun, pe cea centrala i sudica Hagilar, situat in partea cen- rea oficiala de Deparati-Hirlesti.
a com. rur. Beilicul, si pe cea trara. a plasel si sud-vestica a Are o populatiune de 390 su-
nordica a com. rur. Caranlic. com. Este de natura pietroasa, flete, din carr 92 contribuabilr.
Dintr'nsul pleaca valea Voinea- acoperit Iii partea superioara cu
Mare. Se ridica pana la o inal- tufArisurT, si pe la poale cu fi- Deparati, mofie, situata in com.
time de 179 m. in vifrul Ca- flete. Are 266 m. si e punct tri- Deparati-Hirlesti, jud. i pl. Te-
ranlic, dominind valle de mar gonometric de i-iul ordin, domi- leormanulur. Este proprietatea
sus, satul Demireea, orasul Cuz- nind asupra satelor Hagilar, d-lur A. Vetra. Are o intindere
gun, drumurile comunale Beili- Congaz, Armutlia, Sa tul -Non, de 600 hect., in carT infra si
cuI-Cuzgun, Beilicul-Caranlic si Camber, asupra vailor Taita si padurea de pe mosie.
cel judetean Ostrov - Cuzgun. Telita, asupra soselir nationale
Este acoperit cu putine padurf Tulcea-Babadag-Constanta. Nu- Deparati-Hirle§ti, com. rur., in
tufarisurT si mar mult, cu pa- mele sati turcesc inseamna Dea- judetul si pl. Teleorman, situata
qu'II si finete. lul-MariT, (denis.mare), pentru pe partea dreapta a riulur Te-
ca °data Marea if scalda poalele; leorman, in vale. Are dota
Demircea-Ceair, vale, in jud. chiar asta-zr se vede pe vir- cAtune: Hirlesti i Deparati,
Constanta, pIasa Silistra-Noul, ful luT un cirlig mare de fier, asezate intio pozitiune pito-
pe teritoriul com. rur. Beilicul, de care se zice ca ancoran va- reasca, inconjurata de dealurr,
se desface din poalele estice sele, cind venean in aceste lo- padurr seculare si strabatuta de
ale dealului Demircea ; se in- curr. cursul riulur Teleorman si de al
dreapta. spre N. mar mntui, pana piriulur Teleormanelul. Amin-
la satul Demircea, apor spre Denisi. Vez! Agadse-Denisi, jud. dona catunele sunt situate la un
V., avind o directiune generala Neamtu. loe si nu sunt despartite prin
de la S.-E. spre N.-V., braz- niel un semn intre ele. L3 mar-
dind partea N.E. a plaser Denteni, deal, pe teritoriul co- ginea de S. a catunulur Depa-
pe cea centrall a comuner ; dupa muneT Dranceni, pl. Podoleni, rati se varsa PIE Teleorma-
un drum de 7 kil, se deschide jud. Falcin, prelungit futre sa- nelul In Teleorman.
In balta Beilicul, aproape de tele Vararla i Albesti. In ho- Distanta de la Rosiori este
deschiderea vaer Beilicul; malu- tarul despre S. cu com. Risesti de 30 kil de la resedinta ju-
sunt pe alocurea inalte se afla o movila numita Andrein. detulur, de 68 kil. si de la Ale-
pietroase; printeinsa merge un xandria, de 41 kil.
drum comunal: Beilicul-Demir- Deolnic-Bair; deal, In jud, Tul- Suprafata comuner, dimpreu n A

www.dacoromanica.ro
DEPUSA 105 DEREA-CEAIR

cu a znosiilor de pe dinsa, este tori. E situatd pe valea 1.1r1u- catre N.-E. si se intinde de-a-
de aproape 2000 hect. Din a- iuluT. La N. acesteT mosii se gd- lungul vaeT Dere-Chioi.
cestea, 750 hect. pamint arabil sesc cite-va magurl carl for-
si 6o0 hect. padure, apartin meaza hotarul mosieT spre co- Dere-Chioi, vale, in jud. Con-
fratilor NicolaevicT din Serbia, muna Belitori : Magura-cu-Mot stanta, pl. Medjidia, pe terito-
iar 60o hect. pamint si putina si Magura-SclunasuluT; maT spre riul com. Tortoman. Este pro-
padure d-luT Anton Vetra. Pa- E. este Movila-Cornisorilor si venita din unirea mal' multor
mintul este prea putin deluros ; la limita dintre mosia Belitori vaT, si anume: Valea-HotaruluT,
cea mal mare parte este yes, si cu Peretul si cu Depusa se afla Valea - Lunga si Valea -Dana-
productiv fata cu al comunelor movila Basicuta-Flocoasa, canela Chioi-Ceair. Trece prin satul
de prin prejur; padurea este i se atribue oare-care impor- Derin - Chioi, mergind printre
de stejar. tanta istorica. dealurile Bilarlar si Dere-Chioi.
Pe aci s'a cultivat pana in Pe timpul razboaielor Dom- Prin mijlocul s5.11 merge drumul
anul 1872 insemnate cantitatT nilor nostri cu navalitoriT ce comunal Carol I - Derin - Chioi-
de tutunurT. veneati despre Dunare, aceasta Tortoman.
Populatiunea comuneT este de magura servea ca punct de ob-
1626 suflete, din carT 239 con- servatiune, de unde se dedea Dere-Chioi-Bair, deal, in jud.
tribuabilT. alarma, aprinzindu-se focuri. Constanta, pl. Mangalia, pe te-
Numarul vitelor este de 4166 ritoriul com. Mangana si pe al
capete: 295 caT, 756 vacT si Derdi, afluent al BarceT, jud. Su- cat. Dere-Chioi. Este o continu-
boT, 2878 or §i 232 porci. ceava. are a dealuld Bair-Mezarlic si
Pe apa TeleormanuluT sunt este indreptat spre S., urmind
dota morT de macinat, una pe Dere-Chioi, sat, In jud. Con- directiunea de la N. catre S.; la
mosia Hirlesti si cea-l'alta pe stanta, pl. Mangalia, cát. com. V. acestuT deal se intinde va-
Deparati, la varsatura Teleor- Cara-Omer. E situat in partea lea Cerchez-Chioi, iar din poa-
maneluluT in Teleorman. S.-V. a plaseT si a comuneT, la lele sale E. se desface dealul
Are o scoala, conclusa de 1 io kil. spre 5.-V. de cat. de Bair-Iuiuc ; brazdeaza partea S.
invatator si frecuentata de 36 resedinta, Cara-Omer. E asezat a comuna si a plaseT si cea E.
elevT, in acelasT local cu prima- pe valea Cerchez-Chioi si este a caunului ; este acoperit Cu
ria; doua bisericT, una in catu- inchis la E. de dealurile : Bair- pasunT.
nul Deparati, si alta in catunul Mezarlic si Dere-Chioi si la V.
Hirlesti, deservite de 2 preop de Dealul-MoriT. Suprafata sa Dere-Chioi-Ceair, vale, in jud.
si 3 cintaretT. este de 115 hect., din carT 3 Constanta, pl. Mangalia, com.
DrumurT de comunicatie are : hect. sunt ocupate de vatra sa- Mangalia; acest nume se da
spre cdtunul Netoti-d.-s., la S. tulur si de gràdinT. Are o po- une partl din Valea-CisleT. In-
si spre comuna Lada la N., pe pulatie de 4 familiT, san 18 sufl. treaga vale are forma une liniT
sosele vecinale. Cea din urma frinte si merge printre dealurile
trece prin paclurea Hirlestilor. Dere-Chioi, virf de deal, la ho- Sari-Bair, Albi-Chioi si Manuzli-
Comuna Deparati este una tarul plasilor Medjidia si Con- Bair spre V. si Mezarlic si Albi-
din cele mal vechT ale judetu- stanta, jud. Constanta. E virful Chioi la E., urmind directia ge-
luT. Dupa impartirea administra- cel mal inalt al dealuluT Bilar- neran de la N. spre S. Este
tiva din secolul trecut, figura lar, avind ic)8 m. inaltime. A Mata de o multime de drumurT,
in pl. Teleormanul-d.-j. Mal in servit ca punct trigonometric carT duc la Calfa-Chioi, la Ma-
urma a &cut parte din pl care de observatiune de rangul al muzli si la Cerchez-Chioi.
s'a numit a TeleormanuluT. III-lea. E acoperit cu verdeata.
Ad i s'a nascut poetul Al. De- Derea-Ceair, vale, in jud. Con-
parateanu, si de peisagiile dim- Dere-Chioi, deal, in jud. Con- stanta, pl. Silistra-Noud, com.
prejur s'a inspirat cind a scris stanta, pl. Medjidia, com. Tor- Lipnita; isT ja nastere d,in mo-
frumoasa idill Vara la Tara». toman. E situat in partea E. a vila Caragea si se indreapta spre
plasel si a com. si cea S.-E. a N., pentru a merge O. se des-
Depusa, mofie, In jud. Teleor- satuluT Derin-Chioi. Are o di- chidd In balta Ciamurli, dupd
man, pl. TirguluT, com. Bel- rectiune generan de la S.-V. un drum de abia de- 2 kil.

88878. Morolo Dlolionar Mogrollo. Vol. IZA


14

www.dacoromanica.ro
DERIN-CHIOI 106 DERMENGIULUI (DEALUL-)

Derin-Chioi, sat, in jud. Con- tinde de la valea Arniut-Bos- detul Constanta, plasa Silistra-
stanta, pl. Medjidia, cit. com. tan-Dere pini la movila Tuzla, Noul, pe teritoriul com. Eni-
Tortoman. E situat in partea niaT spre N. de comuna Tuzla ; senli, pe culmea dealuluT Ghiol-
N.-V. a plise si cea E. a co- are forma unur semi-cerc ; poa- Ghelic-Bair ; are o l'intime de
mune!, la 4 kil. spre E. de ci.- lele sale estice se intind pina 187 ni. si domini citunul Eni-
tunul de resedinti, Tortoman. la Mare, iar cele vestice se im- senli, citunul Nastradin si valea
Este asezat In fundu/ vid De- preuni cu ale dealuluT Tausan- Gheren-Ceair ; este acoperit cu
re-Chioi, tocmal la mijlocul el Bair. Nu este tocmaT inalt, dar pisuni i seria ca punct tri-
si este inchis din partea N.-V. predomina Marea, com. Tuzla gonometric.
de dealul Bilarlax cu virful drumurile ce duc de la Tuzla
Dere-Chioi (1c)8 m.), iar din la Perveler si la Buiuc-Tattigeac. Derrnen-Sirtt, deal, in judetul
partea S.-E. de dealul Dere- Constanta, plasa
Chioi. Suprafata sa este de 3656 Dermen-Ceair, vale, in judetul com. Garvan, cit. Veli-Chioi ;
hect., din carT 8 hect. sunt o- Constanta, pl. Silistra-Noui, pe se desface din dealul Sirt-Iol-
cupate de vatra satuluT si de teritoriul comunelor rurale Lip- Bair ; se intinde spre E., tuteo
gridinr. Populatiunea sa com- nita, Garvan i Ghiuvegea ; este directie de la N.-V. spre S.-E.,
pusi mal numar din RominT formati din doua vil secundare, printre viile Ciali-Ceair si Satis-
transilvinenr, asa nu mitl Mo- ce se desfac din poalele nordice Chioi-Ceair ; la poalele sale de S.
canT, este de 18 familil, salí 87 ale dealulur Uzun-Bair, de pe este asezat satul Veli-Chioi ; are
suflete, ocupindu-se exclusiv cu teritoriuI comuna Cranova din 158 m. inaltime, domiriind %dile
cresterea vitelor. Case sunt pu- Bulgaria; se unesc sub numele de mal sus si satul Veli-Chioi;
tine, tusa mar' i regulat ase- de valea Canara-Ceair ; tae ho- e acoperit cu tufirisurr si pidurr
zate. Drumul comunal Torto- tarul spre Dobrogea, pe la E. ca Sala-Coru-Orman i tiiat de
man-Dana-Chioi (Carol I) trece de pichetul No. 12; de ad la drumurr comunale ce duc de
prin acest sat, pe la partea sa numele de Satis - Chioi - Ceair, la Veli-Chioi la Lipnita si Para-
nordici, iar drumul Bilarlar (Do- pini In dreptul comuner Ghiu- Chioi.
robantul) Medjidia trece prin vegea, de unde ja pe acela
partea vestici a satulur; un alt de Dermen-Ceair, pira la des- Dermen-Sirti, deal, in judetul
drum comunal pleaci. spre S. chiderea sa in balta Iortmac, Constanta, plasa
la Docuzol. In partea sudici a e!, pe unde com. Dobromirul, cit. Dobro-
trece drumul judetean Ostrov- mirul-din-Deal ; se intinde de
Derinea-Ceair, alt nume al miel' Cuzgun ; are o lungime de peste la satul Dobromirul - din - Deal
Beilicul, nume pe carell poarti 15 kit.; malurile sale sunt in spre S. si se continul in Bul-
de la satul Bazargian i p-ini a- general inalte i stincoase, din garia; brizdeazä partea sudici
proape de virsarea sa in balta cauza dealurilor carT o string a pliseT si a comuner, mergind
Beilicul, judetul Constanta, pl. de aproape i anume Ve/i-Chioi- printre valea Caralmus - Uzun-
Silistra-Noui. Sub acest nume Bair i Dermen-Sirt la V., Si- Culas, care e la E. si dealul
brAzdeazi partea estici a pli- ran-Culac-Bair i Capus-Chioi- Irasli-Bair, care este la E.; are
se!, pe cea sudici a comunei Be- Bair la E.; pidurl intinse se 16o m. mnälçime i domina sa-
ilicul si pe cea nordici a com. afli pe malurile sale. Valle ce tele Dobromirul-din-Deal i dru-
Caranlic ; malurile sale sunt a- sunt adiacente acester va sunt murile care pleaci de aci
coperite de tufirisurr; merge miel i neinsemnate; printeinsa intri in Bulgaria.
printre dealurile Aspalic, Ha- merge drumul comunal ce duce
san-Orman de o parte si De- de la Lipnita la Cranova Dermengiulul (Dealul-), deal,
mircea de ala parte; prin ea Bulgaria; un altul o tac pe la In jud. Constanta, pl. Medjidia,
mar merge si drumul judetean hotarul spre Dobrogea, mergind com. urb. Cernavoda ; se des-
Ostrov-Cuzgun i cel comunal de la Veli-Chioi la Para-Chioi ; face din dealul Cernavoda
Beilicul-Caranlic. valea chiar este un drum des- se sfirseste In Valea Turcului,
chis si important pentru a in- urtnind directia de la N.-V.
Derrnen-Bair, deal, in judetul tra in Bulgaria. citre S.-E.; are o l'Intime de
Constanta, pl. Mangalia, pe te- io8 m. i domini comuna Cer-
ritoriul com. rur. Tuzla; se In- Dermen-Muc, movild, in ju- navoda i lacul Ramazan, pre-

www.dacoromanica.ro
DERMENT-SIRTi 107 DERVENT

cum §I drumul Cernavoda-Dev- hometele, cu 488 fam., saa 1284 pe piriul Buhaiul ; lar prund §i
cea; este a§ezat in partea ves- sufl. E a§ezat pe podi§ ceva nisip pentru §osele 'in cAtime
ticA a plAser §i cea de N. a inclinat, intre dealurile Pietri§ul abundentA, pe dealulurile Pie-
comuneT ; este acoperit cu p5.- §i Breazul. tri§ul §i Breazul.
§.InT §i fineturT intinse. Locuintele sAtenilor sunt bune Drum principal este catea
ea livezu1 §i grAdine. Proprie- judeteanl Dorohoia- MihAileni.
Derment-Sirti, dinpie, depresi- tarul mo§ief are casa de zid, Hotarele mo§ieT sunt cu : Bu-
une intre dealurile Greci §i Pia- ca heiurT necesare ; livada cu haiul, Lozna, CAnde§ti, Vitcani,
tra-RfloasA, in jud. Tulcea, plasa fructierT ale§T ; gr5.dina cu florT Piriul-Negru, Tureatca §i Hili§ea.
MAcin, comuna Greci. Este stra- §i pentru legume. Locurl insemnate sunt : Sili§-
bAtutA in toate lungimea de Proprietatea mo§ieT a fost din tea- Vechïe, Movilele-BreazuluT,
apa CalistrieT. Are o intindere vechime a MAnAstireT HomoruluT Breazna, Palanca, antul-Mare
de vre-o 200 hect. E acoperitA din Bucovina, pAnA la 1785 cind qi antul-Lung.
cu finete §i putine semAnAturT. s'a vindut.
Are o bisericA, ca hramul Sf. Dervent, virf de deal, in judetul
Dernitä (Izvoarele-de-la). A- Mihail §i Gavril deservita de I Constanta, pl. Silistra-NouA, pe
ceastA numire o poartA mai preot, I cintaret §i I palImar; teritoriul comuneT rurale Girlita,
multe izvoare de pe mola O- este de zid §i incApAtoare ; s'a §i anume pe acela al cAtunuluT
dobeasca, din com. Muti, jud. fundat in anul 1810 de fostul sAti Gatita, situat in partea de
Teleorman. Le mal* zice §i Spa- proprietar P. Cazimir, apor repa- N. a p15.§e1 §i a comuneT ; este
fiul. rad. §i de altI proprietarT aT punctul culminant al DealuluT-
mo§ieT: P. Mavroeni qi Iosif Draca ; are o inAltime de 125
Dersca, com. rur., in partea de Uhrinovschi. In jurul bisericeT m.; fost punct trigonometric de
N. a pl. Berhometele, jud. Do- se allá o livada frumoasl. Are observatie, gradul al 3-lea ; prin-
rohoia, formata din satele : Can- o §coalA, condusA de I invAt5.- tr'insul trece hotarul dintre co-
de§ti, Dersca, Piriul-Negru, Vit- tor §i frecuentatA de 6o elevT. munele Girlita §i Unja; poalele
cani §i. VlAdeni, ca re§edinta Calitatea pAmintuluT este mal sale spre DunAre, de care e
primarieT in Dersca. Are o po- peste tot bunA. despArtit printr'o distantA de I
pulatiune de 775 fam., saa 2274 SAteniT improprietAritT aa 1108 kil., sunt Inalte §i ripoase; ase-
sufí. Sunt 6 bisericT, deservite hect. 16 ariT loc, iar proprieta- menea §i cele ce se termina
de 5 preotl, 7 cintAretT §1 6 rul mo§ieT are 1589 hect. 74 pe malul vaeT Licina; este aco-
pAllmarT; 2 col! conduse de ariT cimp §i 1575 hect. 41 ariT pera numaT ca verdeatA; prin
2 invAtAtorT §I frecuentate de pAdure mare, parte bAtring. inAltimea sa domina DunArea
ii5 elevl.; 2187 hectare, 54 ariT Mo§ia are acareturT bune, pre- pe o buna intindere, ostrovul
pAraint sAtesc; 3789 hect. 59 cum : magazine de pAstrat pro- numit Pacuiul-luT-Soare, valea Li-
ariT cimp §i 2577 hectare 95 ductele ; grajdurT de ernat vi- cina §i dota drumurl comunale
aril pAdure, ale proprietAtilor tele ; velnitä mare cu toate ne- ce merg pe la .poalele sale nor-
marT din comuna; 3 iazurr qi 4 cesarele §i un rato § cu duhgeana dice §i sudice: Bugeac-Mirleanu)
pogoane de vie. In mijlocul satuluT. Galia-Cilnia.
Budgetul comuneT, pe anul lazar! sunt 3, de miel intin-
1890191, a fost la veniturT de ler dere, intre care mal mare e a- Dervent,girld, in jud. Constanta,
6584, §i la cheltueli de leT 6280. cela numit Beizadela, in supra- pl. Silistra-NouA, pe teritoriul
In 1889/90 a fost la veniturT de fatl de 2 hect. 51 ariT ca sola comuneT rurale Bugeacul ; se
leT 7500 i la cheltueli de leT frumos de peste. Vie este pe desface din partea vesticl a le-
6984. o intindere de 4 pogoane. zeruluT Girlita ; se intinde spre
Vite marl cornute sunt 1245, Piraele ce trec pe mo§ie sunt: N., aviad o directiune generalA
oT 1860, capre lo, caT 171, riml- Buhaiul, BuhAe§ul §i Prelipca. de la S.-V. spre N.-E., brAzdind
tori 220. LocuitoriT pose& 366 Piatra pentru zidarie se aflA partea nordica a p15.§e1 §i esticA
stupT. In mas5. mare de sena, pe N'Al- a comuneT, facindu-I chiar ho-
le §i dealurile acoperite cu pa- tarul catre comuna Girlita; se
Dersca, sat, pe mo§ia cu acela§T dure ; lespezT pentru pavat §i deschide, dupl un curs de 21/2
nume, jud. Dorohoia, pl. Ber- pentru zidit fintinT, se gAsesc kil., in DunAre, pe dreapta, in

www.dacoromanica.ro
DER'VENT 108 DES A

dreptu1 ostrovuld Pacuiul - luI- Cimpul. E situata pe loe ses, la si a comuna Desa. Com. are
Soare ; malurile sunt cam inalte 92 kil. S.-V. departe de Cra- 4 strade cu directiunea V.-E.,
si ripoase, din cauza pamintuluI iova, la 16 kil. de Calafat si la lar douti in directiunea N.-S.
aluvionar, moale, ce strabate ; 9 kil. S.-V. de Poiana, resedinta Stradele sunt drepte i regu-
stabileste comunicatia intre Du- comuna late.
rare i iezerul Girlita, iezer care Se invecineste la N. cu com. Linga aceasta comuna s'a dat,
primeste plinul apelor DunareI, Poiana i Tunari, la S. cu Du- in anul 1597, o insemnata bata-
apartnd ast-fel locurile inconju- narea, la E. cu com. Piscul, iar lle infra Rominl, sub Mihaia-
ratoare de inundatie. la V. cu cat. Cluperceni-NoT Viteazul, I Turd. In timpul raz-
(Rahova). Limita de N. des- boiuluI Romino-Ruso - Turc, in
Dervent, pichel, jud. Dolj, plasa parte pAminturile locultorilor lunile Iunie-Iulie 1877, se aflaa
Cimpul, com. Ciuperceni. impamtntenitl la 1864 din Desa, stationate aci, escadronul Dolj
de al acelor din com. Poiana si escadronul mixt al regimentu-
Dervent, pichet de frontierd, pe Tunari. Limita de S. este luI i -la de calarasT, escadroanele
Durare, in jud. Ialo mita, plasa formatá de Dunare. In dreptul Arges, Vilcea, Muscel, din regi-
Borcea, drept satul Roseti-Vol- hotaruluI Desa (Piscul) se afla sa- mentul al 2-lea de calarasT.
nasi; II zice i Cioroiul. tul Ursoaia din Bulgaria. Limita In comuna se afla biserica
de E. merge intre mosiile Pis- Sf. Nicolae, zidita la anu11860
Dervent-Tepe, virf de deal, in cul i Desa, lar cea de V. in- de catre principele Mihail Obre-
jud. Tulcea, pl. Tulcea, pe te- tre delimitárile Desenilor si ale novicI si care e Amasa pe lo-
ritoriul comund rurale Malcoci, locuitorilor din catunul Ciuper- cul vechia al comuneI. E de-
situat in partea nordica a pla- ceni-NoI. servia de i preot i i cintaret.
ser i cea estica. a comuna ; Terenul comuna este ses, nu Pe litiga pamintul prevazut de
este unul din virfurile vestice prezinta de ctt cite - va mo- lege, biserica mal are o pro-
ale D ; are ii6 m. vile : Magura luT - Chiot, spre prietate de 17 pog., daruite de
inaltime si e punct trigonometric spre V.; Insiratele, spre N.; Ma- fondatorul
de ordinul al 3-lea, dominind a- gura-luT-Cascä si a luI Caragea, Se vad aci dota drumud
supra satului Malcoci i N'Ad spre S.; Magura-Viilor, Buzatul, vechT, unul pe limita de E., lar
Gofular; pe la poalele lur trec Tapa, Netomenia si Nedelcu, altul pe cea de V.; ambele duc
drumurile comunale de la Pus- spre V.; Magura-Mare, la S: la Durare pana In fata comu-
lava si Malcoci spre Sarighiol In comuna Desa ca i in ve- nei Arter-Palanca (Arcer). Tot
Pirlita ; acoperit cu verdeata. cina sa Piscul, se gasesc o mul- in Desa, in fata comund Ar-
time de lacurl i bälçT, ast-fel cer, se vad i azT urmele uneI
De Sus-Mijlocul (Nasa-), se numara : Uturinul, pe margi- cetatT, ce dateazä din timpul
unitd, din plasile : de Sus nea de N. a comuner, are o su- Romanilor.
(prescurtare din numirea Bistrita- prafata de 18 hect. Lacul Bali, In catunul Desa se afla o
de-Sus) si Mijloc, din ludetul la N.-V., in marime de 3 hect. scoala mixta ce functioneaza din
Neamtu. Lacul Scocul, spre S., de 2 hect. 1873 si care este intretinua
Plasa de Sus cuprindea comu- Lacul Ochiul, la S., de io hect. de stat. Localul de zid, a fost
nele : Bältatesti, Filioara, Humu- Lacul Sebazul, de 6 hect. Mai construit de comuna., si se
lesti, Pipirigul, Vinatori, Rau- toate aceste baitr si lacurl sunt allá in burla stare. Este con-
cesti, Timisesti, Pastraveni, Bo- pline cu pesd. clusä de i invatator. In anul
ite, (acum desfiintata), Petri- Acum 140 de ami, com. era scolar 1892-93, aa frecuentat
cani, Grumazesti si comuna ur- loculta de citI-va pescad, cad, scoala 54 bletT si 4 fete. Sunt
bana Tirgul-Neamtulul ; lar pl. din cauza razboaTelor, se mutan in virstä de scoall 142 baetl si
Mijlocul: Tibucani (desfiintata cind in Bulgaria, d'id iar tre- 121 fete. aja carte 103 barbatI
acum), Uscati, Dragomiresti, ceati la noI. lar de la acea data, si 17 femer.
Talpa, Bargloani, Bozieni si se stabilira in com. Desa. La Totalul populatiuneI este de
Budesti-Ghical. (Ved Mijlocul, anul 1873, din cauza baltilor 1788 suflete, din cae, 929 bar-
a nisipurilor, comuna s'a mutat batT si 859 femeT.
cu 3 kil. maT spre N., cind ea Dupa legea rurala din 1864
Desa, com. rur., jud. Dolj, plasa pus Cu adevarat temelia satulul sunt 225 impamintenitT,

www.dacoromanica.ro
DESA 109 DESPI

Suprafata teritoriuld comunal zane, rachia din tescovina. Pe Desägei, atine, situate la S.-
este de 890 hect., din care 683 mosia Desa se gasesc II stine, E. de Tezerul Bobocul, judetul
hect. arabile, 98 finete, 79 hect. unde se fabrica brinza ordinara.
izlaz, lac si teren sterp, 30 pa- Trei morl cu vite se &ese
dure. tot pe mosia Desa. Desägutele, movild, jud. Braila,
Mosia de pe teritoriul com. Se gäsesc in comuna 3 me- la 7 kil. spre V. de satul Vi-
se numeste Desa; are o supra- seriasT i anume : 2 cizmati zirul, aproape de hotarul de V.
fata de 1750 hect., cu un venit I rotar. al mosieT Liscoteanca.
de 105260 leT. Azi apartine So- Sunt 4 circiumi cu pravaliT
cietateT «Nationala» ; lar in tre 3 pravaliT deosebite. Desagutul, iezer, jud. Braila, in
cut apartinea principelui Milos Lo cu itorT 41 desfac productele, cotul ce face Dunarea-Veche
Obrenovici. Se seamana pe pa- parte in comuna, parte la Ca- la Blasova, din com. Chiscani ;
mintul acesteT mosiT, grîú, po- lafat, unde se duc cu carele si comunica la N. cu Tezerele Or-
rumb, orz, ovaz i rapita. cu carutele. In schimbul grine- zea i Mala.
In dreptul comuneT, se afl'a' lor, importa: bumbac, ghete, etc.
pe amare, ostroavele : Aca- Comuna Desa este strabatuta Däscultanilor (Dealul-), mo-
lia i Caluda. Pe primul este de cal comunale ce duc la Du- vild, jud. Dolj, pl. Mesa, co-
padurea cu acelasT nume, cu o nare, precum si la comunele ve- muna Afumati.
suprafata de 65 hect. Pe al cine.
doilea se aflä. padurea Caluda, Budgetul pe 1893-94 a fost Deseragi, deal, in com. rur. De-
cu o suprafata de 90 hect. Am- de 3945 le! si 87 bani la ve gerati, jud. Mehedinti, pl. Oco-
bele sunt compuse din plopi nituri si de 3709 le! si 66 bani lul-d.-j.
salciT. la cheltueli.
Padurea-Gospodarulur, pe mo- Animale sunt : 453 vite cor- Deseragi, phig, in comuna rur.
sia Desa, la marginea DunareT, nute, 240 oT si 17 cal. Degerati, jud. Mehedinti, plasa
are o suprafata de 85 hect. a- Ocolul-d -j. ; contribue la forma-
coperite cu tufani. Desa, sat, jud. Dolj, pl. Cimpul, rea riului Cervenita.
Zavoaie de plopl si salcii sunt com. Desa, cu resedinta prima-
pe o suprafata de 72 hect. Pen- riel. Desnà'tuiul, firta, in jud. Mehe-
tru a impledica formarea dunelor, dinti, pl. Dumbrava ; izvoreste
s'aii plantat d'asupra nisipurilor Desa, lac, situat la S. comuneT din poala dealulur Guardenita,
mobile, salcimi, pe intinderi cu acelasT nume, jud. Dolj, pl. se compune din Desnatuiul-
deosebite, in total pe 1500 hec- ampul, in apropiere de Du- .Mare i Desnatuiul-Mic ; trece
tare. nare. Apele lacului contin dife- prin com. rur. Cleanovul si se
Padurile apartineatt inainte rite substante minerale. varsa in Jii1.
baronului Ivan de Baichy ; azT,
cele din ostroave apartin sta- Desa, indgurd, satul cu a- Desnätuiul-Mare, pira VezT
tuluT, lar restul Societatei 4Nati- celasT nume, judetul Dolj, plasa com. rur. Balacita.
onalal. Padurile sunt compuse Cimpul.
din tufanT, salciT, salcimi i plopT, Desnätuiul-Mic, pira Vez! co-
dar predomina salcimul. Desa, mo,cie, jud. Dolj, pl. Cim- muna rur. Balacita.
Viile ocupa o intindere de pul, com. Desa, de 3400 pog.,
102 hect.; produc vin rosu de cu venitul anual de 105260 la Despärtire (La-),pichet de gra-
calitate mijlocie si se gasesc Apartine Societatel eNationalay nilä, pe Dunare, in Sudul bal-
pe delimitarile locuitorilor ca- si inainte era a principelui Milos teT Potelul, litiga Grindul-CretiT ;
rora apartin. Obrenovici. (V. Desa, c. r.) e al 4-lea din Romanati, incepind
Pe proprietatea bisericei se de la hotarul judetuluT Dolj.
afla o balta, numita Balta-Nea- Desa, vale, in judetul Vlasca, ce
gil, care cuprinde carbonat de incepe din Visina, merge prin Despi, izvor, jud. Muscel, pl. Riul-
soda, sulfure si iod in mare can- mosia Petresti-de-Jos i da in DoamneT, com. Mircepti. Locu-
titate. apa NeajlovuluT, la Petresti-de- itoriT cred ca apa acestuT izvor
In comuna se fabrica jn ca- Mijloc. este 1311nä pentru boale, maT a-

www.dacoromanica.ro
DESPINA 110 DESIDAICA

les pentru frigurT ; de aceea o Despre-Räsirit, deal, cu direc- Scortarul-Noil, jud. Braila, pl.
considera ca apa de leac. tia spre S., in com. Valea-Lun- adeni. E parte proprietatea
gA, jud. i pl. Prahova, avind EforieT Spitalelor Civile, in intin-
Despina, movild, pe teritoriul ca virfurr principale : Draga- dere de 2600 hect., adudind un
satuluT Suhara 11, com. cu ace- neasa, Virtejile, Lacul-Rosu, Ca- venit de 28000 leT si parte a
lasT nume, pl. Prutul-d.-s., jud. lul i Strigoiul. Acest sir de d-luT V. Custov, de 600 hect.,
Dorohoiii. dealurT se imparte in maT multe cu un venit de 7000 le!.
sirurT mar micT, carT al1 direc-
Despina, deal, in partea de S.-E. tiunele unele catre S.V. in a- De§iul, piria, in jud. Gorj, pl. Gi-
a 'trae' cu acelasT nume, jud. Te- ceasta comuna si altele spre lortul, ce la nastere din dea-
cuela, pl. Nicoresti, com. Tepul. S.-E. catre comuna Prahovita. lul Icleanul, curge de la N. spre
Cele maT insemnate virfurT S., trece prin comunele Vladi-
Despina, vale, in partea de V. ale sirurilor, sunt: Piscul-BoTe- mirul si pe linga catunul Blin-
a com. Margineni-d.-s., judetul rilor, Calugarul, Hiretul, Ghi- dulesti si se vara in Gilort,
Prahova, pl. Filipesti. onoiul, Telpesoaia, Ciolpani la comuna Andreesti.
altele. Toate aceste siruti de Acest pirii1 se formeaza din
Despina, vale, pe teritoriul com. dealurl sunt acoperite cu pa- ploT i izvoare ; seaca in timpul
Tepul, jud. Tecucia, pl. Nico- durr, printre cae se afia si pa- vereT prin caldurile cele mar!;
resfi. Are directia de la N. -V. sunT pentru vite. largimea luT variaza intre 1-5
spre S.-E. Aceasta vale spre metri ; tarmurile-T sunt ripoase
V. se numeste Grigoriti, lar spre Despre-Risärit, deal, in partea inalte pe unele locurT, lar pe
E. Ipotesti. de E. a apeT Cungrea-Mica., cea maT mare parte a intinde-
jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com. reT luT, n'are de cit o matca arä
Despre-Apus, fir de dealuri, Otesti-d.-s.; are o lungime de tal-mur-1 pronuntate.
com. Valea-Lunga, jud. si pl. 2 kil.
Prahova. Acest §ir se imparte De§iul, vale, formata de pirlul
In maT multe sirarT, carT ají di- Despre-Räsirit, deal, pe teri- cu acelasT nume, jud. Gorj. In-
rectiune spre S.-E. catre acea- toriul com. Merlesti, jud. Olt, cepe din com. Licuriciul, plasa
sta comuna i spre S.-V. catre pl. Siul-d.-s. Formeaza malul Gilortul si se terminä intre dea-
comunele : Virfurile si Valea- sting al vad IminoguluT. E a- lurile : Culmea-GilortuluI i Cul-
Lunga, din jud. Dimbovita. coperit cu semanaturl, padurT mea-Icleanul. Pe aceasta vale se
Cele maT insemnate virfurl si fivezT. Are directiunea de la afla situate comuna Vladimirul
sunt: Pravaciorul, N. la S. catunul B1înduieti, pendinte
Ripa-CorbuluT, Omul-Mort, de comuna Andreesti.
Fata-PretreT i Virful-VieT. Despre-Schit, pädure, jud. Ilfov.
Vez! Ciolpani-Tiganesti. De§11-Caira, deal, in jud. si pl.
Despre-Apus, deal, in partea Tulcea, com. Cataloi, cat. Eni-
de V. a apeT Cungrea -Mica, Despre-ZAvohl, pddure, jud. kioi ; se desface din dealul U-
jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., com. Ilfov. Vez! Ciolpani-Tiganesti. zum-Bair; se intinde spre E., in-
; are o lungime de teo directie generala de la N.-V.
3 kil. De§irati, atun, pendinte de co- spre S.-E., brazdind partea su-
muna Scortarul-No0, jud. Braila, dica a plaseT i cea estica a
Despre-Apus, deal, pe teritoriul pl. Vadeni. E situat la S. de comuneT; e de natura pietroasa
com. Merlesti, jud. Olt, pl. Siul- com., la 3 kil. departare. si are un vid' de 174 m., domi-
d.-s. Formeaza malul drept al Populatia sa e de 92 fam., nind asupra drumuluT comunal
vale! Iminogul. Are directiunea sari 408 sufi. ; 39 persoane stia Eni-Chioi-Malcoci ; este acoperit
N.-S. carte, 369 nu stia. Vite : 8o Cu finete.
bol, i50 yac!, 13(:) viteT, 150 cal,
Despre-Buzit,plaia, in desfiin- 200 oT. Ad i e o moara de De§loaica, pädure, de 275 hect.,
tatul judet Slcueni, alipit la abur!. jud. Ilfov, pl. Znagovul, com.
judetul Buzar'', cu resedinta in Butimasul, cat. Sterianul-d.-s.
com. Sibiciul-d.-s. De§irati, mofie, pendinte de com. Proprietatea d-neT Ana Vlahuti,

www.dacoromanica.ro
DESLOAICA 111 DEVESEL'UL

numitä ast-fel dupa numele fos- Devcea, sad Ghiocea, sat, in Devcea-Est, vtrf de deal,in ju-
tuld proprietar Desliu. Este pa- jud. Constanta, pl. Medjidia, detul Constanta, pl. Medjidia,
dure neagra. Lemnele ce se ga- cdtunul comuna Tortoman. E com. Tortomaa ; este vil-fui cel
sesc inteinsa sunt : tul, carpen, situat In partea nordica a pla- mafinalt al dealulta Cilibi-Chioi-
alun, jugastru, teit, ulm, plop, seI i cea vestica a comund, Bair ; are 105 m. inaltime. Este
artar, etc. ; predomina lusa tufa. la 3 kil. spre S.-V. de catunul la E. satulur cu acelasI nume
Aceasta padure are o intin- de resedinta, Tortoman. Este la S. de Tortoman. A fost punct
dere de 275 hect. si apartine asezat pe valea Geaba-Culac trigonometric de observatiune
de cat. Sterianul d.-s., com. Bu- inchis In partea nordica de dea- de rangul al III-lea.
timanul, pl. Snagovul. lul Geabac Bair cu virful sad
Tortoman (106 m.) ; la S., de Devcea-Nord, vtrf de deal
De§loaica, pirifi, Izvoreste din dealul Oba-Bair, cu virful 031 punct trigonometric de observa-
j ud. Dimbovita, intra in jud. Ilfov, Maiacli-Oba, care are 126 me- liune de rangul al III-lea, in
trece prin padurea Desloaica tri ; iar in partea S.-E., de dea- jud. Constanta, plasa Medjidia,
uda satele Crevedia-d.-s. i Co- lul Devcea-Bair, cu virful sad com. Tas-Punar. Are 114 m.
cani. Devcea-Sud (102 m.). Suprafata time si este cel mal tnalt virf
sa este de 1470 hect., din care al dealuluI Cable-Bair. Este si-
Detunatele, in com. rur. 23 hect. sunt ocupate de vatra tuat la N. de satul Devcea
Negomirul, jud. Mehedinti, pl. satuluI i gradinI. Populatiunea la S. de Tas-Punar.
Väilor. sa, formata aproape numai din
Turd si T'Atad, este de 46 fam., Devcea-Sud, virf de deal, in ju-
Detunatele, vale, in com. rur. sail 299 sufl., care se ocupa cu a- detul Constanta, pl. Medjidia, pe
Negomirul, jud. Mehedinti, pl. gricultura, pamintul producind teritoriul com. Tortoman. Are
Vailor. pe un picior egal tot felul de ce- 102 m. înäIimesi este unul din
reale. Casele sunt in general virfurile insemnate ale dealuluT
Detunatul, pdclure, situat5. in maricele - ceea-ce arata bogatia Devcea-Bair. E situat la N. de sa-
pl. Balta, jud. Braila. Se mar- locuitorilor din acest sat, in ra- tul Cilibi-Chioi si la S. de Devcea.
gineste la V. cu Mosia-Mare, port cu a celor-l'altl lusa sunt
despartita prin venga Detuna- asezate neregulat. oseaua jude- Devcea-Vest, virf de deal, in
tul, la S.-V. si N. cu Dunarea- teana Cernavoda-Tortoman tre- jud. Constanta, pl. Medjidia, pe
MAcinuluT. Are o suprafata de ce prin partea de N. a satulul. De teritoriul com. urb. Cernavoda.
120 hect., acoperita cu salcie. aci mai pleaca drumurI comu- Este virful cel mal inalt al Dea-
nale pe la satele invecinate. La lulta-TurculuI, pe care se afla.
Detunatul, prival, jud. Braila, Taspunar pleaca 2 drumurI : (u- Are 121 m. inälçime i a servit
incepe din Dunarea-Veche nul trece pe la ruinele Geaba- ca punct de observatiune de
se uneste spre V. cu privalul culuI; altul pleaca la Panaghir rangul al IIIlea. Este situat la
SApatul. In apropiere de dinsul altul la Cilibi-Chioi. E. de Cernavoda si la V. de
si de Dunare era Pichetul No. ro Devcea.
de dorobantr, ctnd Dunarea- Devcea-Bair, deal, in jud. Con-
Veche era granita. In timpul stanta, pl. Medjidia, pe terito- Deveselul, com. rur., jud. Me-
inceperd razboiulta cu TurciI, toriul com. Tortoman i anume hedinti, pl. Blahnita, la 31 kil.
CercheziI ad macelarit 7 doro- pe acela al catunelor sale Ce- de orasul T.-Severin, si la 21
bantI, facind multe pradArl prin libi-Chioi i Devcea. Este situat kil, de com. rur. Vinjul-Mare.
catunele din 1;110 : Stoenesti, la o egald distanta de cele dota Este formatd. din mahalalele : Ho-
lapa, Agaua i altele. sate si la hotarul lor. Are for_ gestilor, Pirvanestilor, Teroies-
ma unuI arc de cerc cu conca- tilor si Tudorestilor. Pe unele
Detunatul, viroagd, jud. Braila, vitatea catre N. (catre Devcea) locurl, aceste mahalale, maT latí
incepe din capul despre N. al si cu convexitatea catre S. (cO- numirea de Cluciul i Llnia sad
ostrovuluI Cistia i da tn Du- tre Cilibi-Chioi). Are o l'Intime Catalicul.
narea-Veche, la Salda, hotar in- maxima de 104 metri si cavIrf Are o populatie de 1860 lo-
tre Balta-Viziru- mal insemnat Devcea-Sud (102 cuitorl, din carr 280 contribua-
luI. metri). bilI ; locuesc In 350 case.

www.dacoromanica.ro
DEVESELUL 112 D1AC0NESTI

Locuitorir poseda.: 40 plu- Stia carte 42 persoane ; nu Voevod Paisie, la anuI 7042
gurr, 61 care cu bol O 22 ca- stiti 763. (i534.) si zugrAvita de Mircea
rute cu car. Budgetul comunei pe anul Voevod Ciobanul , la 7056
Are o biserica, deservita de r386-87 a fost de 3464 ler la (1 548).
I preot si 2 cintaretr ; o scoala, veniturr si 3392 la cheltuelf.
conclusa de un invatator si fre- Are I5I contribuabilI. Dezrobiti, sat, face parte din
cuentata de 20 elevr. Vite m.arr aa fost in 1887, com. rur. Manastireni, pl. Oltu-
Budgetul comuner are la ve- 66o, vite miel cornute 145 si de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
niturr 3794 ler si la cheltuell porcr mi'. pulatie de 462 locuitorr (201
3147 la Are 9 stabilimente comerci- barbatr, 261 &me).
Vite sunt: 727 vite marr cor- o scoall primara, conclusa
ale ;
nute, 68 cal, 800 el si 689 ri- de un invatator si frecuentata Dezrobiti, parte din satul Ro-
matorr. de 17 elevr, din 57 in virsta mani, plaiul Horezul, jud. Vilcea.
Prin com. Deveselul, trece so- de scoala. Sunt 3 bisericr: Sf.
seaua vecinala TigAnegi - ScA- Nicolae (1842) in Deveselul, Sf. Diaconesti, sub-divizie a catu-
plul si dota sosele comunale: Nicolae (1315) in Comanca si nulur Roscolul, din com. Gura-
Crivina-Deveselul si Deveselul- Sf. Nicolae-de-la-Schit, deservite Teghir, jud. Buzaa.
Gogosi. de 3 preoll si 6 cintdretr.
E udata de Piriul-Teporestilor. In cuprinsul comuna se afla Diaconesti, sat, plaiul Ialomita-
Pe teritoriul el se afla padurea la S. dota magure si spre N. Dimbovita, cat. com. Serblnesti-
Bungetul, Plaiul-Bobulur si Le- inca mar multe magure de di- Podurile, jud. Dimbovita. I se
giuirile. ferite forme. Pe ad se observa zice de locuitorr si Diconesti.
De com. Deveselul mar tine si -urmele drumulur roman de
si cAt. Vraucea, format din noti, la Romula la Malva. Diaconesti, sat, jud. Dolj, plasa
cu 214 insurater improprietaritr. Amaradia, com. Zlicoiul, situat
Acest catun este asezat spre Deveselul, proprietate, in jud. la 1 kil, de cal. de resedinta. E
V., pe un platoa in marginea Mehedinti, pl. Blahnita, com. brazdat de Dealul-Muerif. Are
Dunarer, 'filtre pichetele Vaiuga rur. Deveselul. 192 suflete, 87 barball si Io5
sI Birloaga. femer. Locuesc in 36 case. Co-
Comuna Deveselul mar ina- Deveselul-Strfiini, sat. Ved Mi- piir din sat urmeaza la scoala
inte a fost pe locul numit Ce- leni. mixta din satul Zlicoiul.
rul, nume care l'a si purtat pana
mar tirzia. Cauza stramutArir adi Dezrobiti, sat, jud. Bacati, plasa Diaconesti, sat, face parte din
a fost lipsa de apl. Trotusul, facind trup cu satul com. rur. Cetateni-din-Vale, pla-
Manastirea-Casinul. iul Dimbovita, jud. Muscel.
Deveselul, com. rur.,jud. Roma-
nati, pl. Ocolul, formata dia sa- Dezrobiti, san Valea-M'anisti- Diaconesti, sat, face parte din
tele: Deveselul (405 locuitor1) rei, sat, face parte din comuna com. rur. Rijletul-Govora, plasa
si Comanca (400 locuitor1). E rurala Titesti, pl. Riul-Doam- Vedea-d.-s., judetul Olt. Are o
situata la 6 kil. spre S. de Ca- ner, jud. Muscel. ST-a luat nu- populatie de I00 locuitorr.
racal, pe soseaua Caracal-Cora- mele de la TiganiI, ce astl-zr il
bia si in apropriere de calea fe- locuesc si carr ati fost rolar al Diaconesti, sat, face parte din
rata. Se invecineste la V. cu manastirer Valea. com. rur. Obislavu, pl. Oltetul-
com. Redea si la S. cu com. Are o populatie de 98 locui- de-Sus, jud. Vilcea. Are o po-
VIAdila. Altitudinea terenulur torr (48 barbatT si 50 femer), pulatiune de 182 locuitori (89
d'asupra nivelulur marir este de formind 20 familir. barbatr, 93 femer).
132 metri. Loe titorir TiganT se ocupa
Are 210 familir, saa 805 su- cu freraria si multr sunt Mutad. Diaconesti, mahala, in comuna
flete, din carr 8o Sirbl si lo Prin mijlocul satulur trece gira rurall Greci, plasa Motrul-d.-j.,
TiganT, lar restul RominT ; sunt Valea-Man astirer. jud. Mehedinti.
407 barbatr si 398 femer: 390 In acest catun se afla manas-
clsatoritr si 415 necasAtoritr. tirea Valea, fondata de Ion Radu Diaconesti, mofie particularA, ju-

www.dacoromanica.ro
DIACONI 113 DICHISENI

detul Dolj, pl. Amaradia, com. sursa Vulcanul, cu deosebire merge spre N curgind printre
Zlicoiul, satul Diacone§ti. ea iodurile alcaline sunt mar dealurile Bei-Aslan-Bair i Cara-
concentrate. Dede-Bair i apor se deschide
Diaconi, sat, face parte din co- in valea Acargea-Dere saa Da-
muna Poiana, pl. NicorWi, ju- Dianu/, sat, face parte din com. utlar-Buiuc-Dere, dupa un drum
detul Tecucia. E a§ezat pe loe rur. Stoe§ti, plaiul Horezul, ju- de aproape 6 kil., avind o di-
Fs, in partea de E. a comuner, detul Vilcea. Are o populatie rectie generala de la S.-E. ca-
la o distanta de 400 m. departe de 822 locuitorT (440 barbatT, tre N.
de reFdinta el. 382 femer). Cade in partea de
Are o populatie de 124 fa.. E. a comund, pe valea riuluT Dichil-Tast, deal, in jud. Cons-
milif, set 520 suflete, locuind in Cerniwara. Ad e o biserica re- tanta, plasa Mangalia, pe teri-
125 case; sunt 112 contribuabilf. parata la 1890 i avind ca cti- toriul comund Enghezul; este
In sat se afla : 129 bor, 57 torr pe totr locuitorir. prelungirea spre N. a dealulur
yac!, 14 cal, 16 iepe, 3 arma- Bair - Cara - Suluc ; are o inAl-
sarr, 156 or i 3 capre. Lo- Dianul, deal, intre com. MAIda.- time medie de 130 m. qi este
cuitorif poseda. : 19 hect. pa- re0, M'adulad i cat. Dianul, acoperit in cea mar mare parte
dure, 8 hect. vie, 5 stupT, 36 plaiul Horezul, jud. Vilcea. cu p4une, lar pe poale cu se-
plugurT, 3 cazane pentru face- mAnAtur1; este taiat de drumu-
rea rachiulur din tescovina Dichili-Tas-Alceac-Dere, vale, rile comunale Enghez - Biuluc-
din, prune. in jud. Tulcea, pl. Istrul, com. Ghluvenli i Enghez - Cuciuc-
In sat se allá o biserica, cu Casimcea, cat. Cuciuc - Chioi; Casicci.
hramul Sfintif - Voevozr, deser- se desface din poalele sudice
vita de I preot i 2 cintdretY; ale dealulur Saxancula ; se in. Dichiseni, com. rur.., in judetul
este de zid; dateaza de pe la dreapta spre S., cu o directie Ialomita, plasa Borcea, situata
1842, cind a fost facuta de lo- de la N.-E. spre S.-V., dealun- spre E. de oraul Calara0, in-
cultor! in locul alteia mar ve- gul dealulur Suci-Tepe-Bair tre comunele Roseti-Volna0
chr. Cuciuc-Chioi-Bair, brazdind par- Socariciul.
Acest sat mar poarta i nu- tea vestica a plaFr i cea sud- Teritoriul comuna, in supra-
mele de Ro0a. estica a comuner; dupa 9 kil. fata de io000 hect. se intinde
Locul unde este satttl, apar- de drum, se deschide in valea din Dunare spre N., prin insula
tinea manastirer Rachitoasa. piriulur Casimcea, linga. satul Balta i cimpul Bdraganul, pana
Cuciuc-Chioi ; pe valea-T merge in apropiere de calea ferata Bu-
DiaconiteI (Vtrful-), colina, in drumul comunal Cuciuc-Chioi- cureti-FeteW. Coprinde doua
jud. Buzaa, cal. com. PanAtaul, Cail-Dere. m601: Dichiseni, proprietate a
acoperita de livede i putina statului, fost pendinte de Epis-
vie. Dichilis-Tas-Bair -MI!, deal, copia Buzati, i fost arendata pe
in jud. Constanta, pl. Medjidia, periodul 883 1893, cu suma de
Diaconulut (Balta-), lac, in su- com. Cocargea, intinzindu-se pe 36550 le! i pe periodul 1893
prafata de 180 m. p., in com. la V. satulur Cocargea i prin- 1898, cu suma de 108050 le!;
Dolhasca, jud. Suceava. tre valle Jai-Ceair i Ceatiric- Coslogeni, proprietate a statu-
Ceair ; are o inaltime maxima luT, trup din mo0a TraneFani,
Diaconului (Piscul-), pisc, la de 142 m., pe care o atinge in din care parte s'a vindut in lo-
E. de com. Valea-PopeT, plasa virful saa Cocargea ; la S., se turr i 250 hect. s'a platitat cu
Riurile, jud. Muscel. prelungqte cu dealul Iusus-Ta- salcimr, lar restul s'a arendat,
rtil-Bair, lar la N. cu dealul Di- pe periodul 1893-1898, cti suma
DiaconuluI (Piscul-), pisc, la ordingi-Orman; este acoperit cu de 55100 ler.
S.-E. de com, Podeni-Vechr, pl. p4unT qi pe poale cu semana- Dupl legea rurala din 1864,
Podgoria, jud. Prahova. turr. s'oil improprietarit 121 locui-
torl; dupa legea rurali. din
Diana, sursd cu apd m'iterad, in Dichi-Tag-Dere, vale, in jud. 1878, s'aa mal improprietaxit
valea riulur O1ane0, jud. Vil- Constanta, pl. Medjidia, pe te- 78 locuitorT, se mal gasesc
cea, avind aceea4 compozitie ca ritoriul comuner Mamut-Cuius ; proprietatl i to locuitorr.

fan Afarolo Platanar Geograllo. Vol. 15

www.dacoromanica.ro
DICHISENI 114 DICULESTI

Se compune din satele : Di- ca IalomiteT In dreapta. Este cuitoriT din catunul Budesti s'aii
chiseni, Coslbgeni i Satnoeni acoperit de padurT. improprietarit la 1864 pe mosia
si din catunele (tirlele): Man- def. Vasile Racota ; ceT-l'altr sunt
dacbe i Putineiul. Resedinta pri- mofie, a mosnenilor mosnenT.
mArieT sl a judecatorier comu- din com. Radoesti, jud. Tele- coala dateaza in comuna de
nale este in Dichiseni. orman. Mosia lor fiind mal 50 anT. Cladirea e proprietatea
Are o populatie de 258 fa- mare si ImpArtita, numaT o parte comuneT. Se frecuenta de 17
mili], saa II81 suflete, din carT poarta aceasta numire. copiT (15 baetT si 2 fete)i din
602 bArbatT si 578 femeT ; 1123 numarul de 83 copil (51 bletr
Ron:asir si 58 BulgarT ; 312 agri- Dicu-Ochiuz, vdlcea, se varsa si 42 fete), in vIrsta de scoala.
cultorT, 3 comerciantT, avind 5 In Cungrea-MicA, in raionul co- tii1 carte 40 baetT si 9 femei.
profesiunT libere, 58 muncitorT muner Parosi, pl. Oltul-d.-s., ju- Cu intretinerea scoaleT statul
si 13 servitori. titi carte 126 tletul Olt. cheltueste anual 1188 leT.
persoane. Vatra sataluT are 125 hect.,
Sunt 151 contribuabilT. Dicul, mahala, com. Diculesti, pl. lar toata com., 750 hect., cu iz-
Vite sunt : 300 caT, 65o bol, Oltetul-d.-j., jud VlIcea. laz, vlIcele, tufisurT i rlpT.
2500 or, 45 capre, 4 bivolT, 4 oseaua comunalä inlesneste
asinT si 250 pera Dicul, vil/ceo, care se formeaza comunicatia intre com. Babeni,
Budgetul comuneT pe 1887- pe teritoriul comuneT Baltati, la N. si Fauresti la S.
¡888 era de 4076 leT la veni- pl. Mijlocul, jud. Olt. Curge de Veniturile i cheltuelile com.
turT si de 4514 leT la cheltuelT. la E. catre V. si se varsa in se urcA la 1215 leT anual.
Are r coala mixta, frecuen- Plapcea-Mare, pe stinga eT. Se mArgineste la N. cu com.
tata de 59 elevI si 6 eleve, con- Babeni, la S. cu Fauresti, la V.
clusa. de i Invätator, retribuit de Diculesti, com. rur., jud. Vilcea, cu Gorunesti i Balacesti si la E.
stat i comuna. coala are lo pl. Oltetul-d.-j., compusa din 2 cu comuna Usurei.
cal propria. catune: Budesti si Diculesti. E brazdata de dealurile : Fo-
Sunt treT bisericr, cite una in Este situatA pe Valea - Olte- tolescu, Ciochiter, priseni
fie-care sat, deservite de 3 pre- tuluf, la 6o kil, departe de ca- Calugarul, i udata de valle:
ot1 si 4 dascalT. pitala judetuluT $i la 20 kil. de Imoroasa, Surcelul, BisericeT si
a plasei. Tamasoaia, carl traverseaza co-
Dichiseni, sat, in jud. Ialomita, Are o populatie de 135 fa- muna dela N.-E. spre S.-V. si
plasa Borcea, pendinte de co- miliT, saa 658 suflete (334 bar- se varsa in Oltet.
muna Cu acelasT nume, situat pe batí, 324 l'eme»; sunt 120 con- RIul Oltetul formeaza In ra-
malul sting al Borcel, la 15 kil. tribuabili; 145 case. ionul acesteT comune doul baltI
spre E. de orasul CAlarasi. Pe In comuna sunt 2 bisericT; m arT.
partea de N. a satuluT trece dru- una in cAt. Budesti, fondata la
mul ce duce de la Calarasi In. 1825 de slugerul Alexandru Diculesti, cdtun, al com. Pana-
satele despre tarmul BorceI. Diculescu i reparatA de Vasile taul, alipit de com. Sibiciul-d.-j.,
Are o scoala mixta, conclusa Racota; a doua in cat. jud. Buzar'. Are 6o locuitorT
de i invatator. fondatä de sateanul Dicu. 15 case.
Este o biserica, construita din Bisericile sunt dotate cu pamint
zid, in 1874, deservita de un de ctitoriT lor. Dicule§ti, sat, face parte din co-
preot i2 dascAlT. Cea mal mare parte din lo- muna rur. cu acelasT nume, ju-
Populatiunea satuluT este de cuitorT se ocupa cu agricultura ; detul \Rima, pl. Oltetul-d.-j. Are
68 familiT. parte din el se ocupa cu face- populatiune de 263 locuitorl
Vite sunt : 100 cal, 200 bol, rea de palariT de paie, cojea.- (134 bArbatT si 129 femeT). Cade
1250 oT, 35 capre, 2 asi ni si ria, dulgheria i timplaria. El in partea de S. a comuneT. Aci
120 porcT. desfac produsul munceT lor la resedinta com. si scoala, care
Craiova, TIrgul-Horezul i BAl- frecuentata de xi copil, din
Dichiul, munte, jud. Dimbovita, cesti, localitatea maT apropiata. numarul de 42 In virsta de scoala.
plaiul Ialomita-Dimbovita, In sus Vite sunt: 30 cal, 50 bol,
de Moroeni, cum mere pe mat- 40 yací; 150 capre, 400 or. Lo- Diculesti, mahala, in jud. Me-

www.dacoromanica.ro
DICULETI 315 DIENCI

hedinti, pl. VAllor, com. rur. 200 fam., san 1003 sufl., din carl Ciuperceni, jud. Gorj, pl. Oco-
Hor4ti. 190 contribuabilf. In cAtunul lul. Are o suprafatA cam de
Stirbiti sunt 200 Sufi. i 47 con- 170 hect., acoperitA cu pAdure,
Dicule§ti, deal, in raionul com. tribuabilI. proprietate a locuitorilor CQM.
Dicule$ti, jud. Vilcea, pl. Olte- fiind a§ezat In partea Ciuperceni.
tul-d.-j., pe care se cultiva 54 stingä a riuluT Vedea, la 4 kil.
hect. vie. de comuna Dideti urma dupl Dieacoi, deal, jud. Bacan, plasa
situatia luT topograficA sa fie TazlAul-d.-s., de pe teritoriul co-
Dicul, sat, jud. Dolj, pl. Dum- alipit la comuna Cucueti. muna B4e§ti.
brava-d.-j., com. Risipiti. NumArul vitelor din comunA
este de 2356 capete, din carT Dieanca sat Dealul-Dieanca.
Diculul (Valea-), vale, comuna 568 vite mar-1 cornute, 147 cal, VezI acest ultim cuvint, judetul
Bunesti, jud. Vilcea, pl. Ocolul. 7 mAgarI, 1440 oI i 194 rim5.- BacIA.
torl.
Dide§ti, com. rur., in jud. Tele- Budgetul comuneI este de leT Dieanca, ftiruia,c, jud. BacAti, pl.
orman, la extremitatea despre 4339,19 la veniturl i de leT TazlAul-d.-s., com. Leontine0i,
a pl. TirguluI, situatl pe 4126,43 la cheltuelf. care se scurge de a dreapta
valea TecuciuluI, in mijlocul Are o *coall mixtA, frecuen- TazlAuluI-Sarat.
unghiulur format din impreuna- tatl de 19 elevl. Are o moarä
rea piriuluI Tecuciul cu riul pe apa Veda', in dreptul cltu- Dieanca, podi,c, jud. BacAti, pl.
Vedea. nuld Stirbiti, la punctul numit TazIlul-d.-s., com. Leontine0,
Are alipit un cAtun Stirbiti, si- Uidumacul. care face parte din dealurile ce
tuat la o distantA de 4 kil. in Va- Drept bisericA servWe fosta despart Piriul-Cernulur de Taz-
lea-Vezil pe partea stingl spre mAnAstire ziditä lAul-SArat.
comuna Cucueti, pe §oseaua ju- pe timpul luI Neagoe-VodA Ba-
deteanA Ro§iori-Strimbeni. sarab, putin in urma zidird Diecheni, sat, face parte din co-
Satul Didesti, situat mal pe Curtef-de-Arge. E deservitA. de murla Bucqti, jud. Tecucia, pl.
deal, e inconjurat din toate 2 preotI, cintAret i i para- Birlad. E situat pe ambele la-
pArtile de pAdure. turI ale §oseler nationale
Teritoriul com, este strAbl- Se leagA cu com. DobrotWi, Hanul-Conachi, la i kil, departe
tut de diferite vAlcele, cum printr'o osea vecinalä care da In de rqedinta com., care este in
de apele VeziT i ale Tecuciulur ; soseaua judeteanA Rcniori-Strim- Buce§ti.
diferite izvoare curg de pe dea- beni, In lungime de 3 kil.; cu Are o populatiune de 19 fa-
lurl, formind viroage in mai comunele Mer4ani i Socetul, milif, improprietäritl pe mo0a
multe locurl. tot prin osele vecinale. statuld la 1864 o la ah.
Suprafata comunel Cu mo0a Satul DidWi este unul din Satul vechiti era pe vale in-
si pAdurile statuluf, este de 2525 cele mal veclif din judet. Dupl tre Birlad si Orla Birlovita.
hect. Din aceste 1756 hect. vechimea mAnAstird se poate
sunt numal pAdure batrinA, a- intelege i vechimea satula In Diecheni, rno,cie, proprietate a
vind maT mult stejar lemne secolul trecut fAcea parte din statuluT, com. Buce§ti, jud. Te-
de constructiune, in grosime plasa Mijlocul ; de atuncI incoa- cuela. Are o suprafatA. de 631
ODA la i m. In diametru. ce face parte din a Tirgulul; ma- hect. Apartinea mAnAstireI Ni-
Locuitorir improprietAritIdim- nAstirea era consideratA numar corita. Se intinde din §oseaua
preunl cu insurAteiT, sunt in nu- ca metoh. In istoria luT Dioni- nationall pAng in nisipurT spre E.
mar de 134, din care ioo in sa- sie Fotino gAsim acest metoh
tul DidWi cu 400 hect., 25 trecut sub numirea de DAdieti. Dienci, com. rur., jud. Olt, pl.
in cAtunul tirbiti Cu 175 hect. Oltul-d.-s. E situata pe viicelele
9 insurAteT improprietAritI la Dide§ti, mofie a statuluI, in jud. VIcAreasca §i. DrIghia. Are o
anul 1879 pe 50 hect. Se aflA Teleorman, pl. Tirgului, numitA populatiune de 832 locuitorT, in
ad i 1/2 hect. vie §i 8/4 livezi Cu Vatra-SchituluI-Didqti, care in trA 24 locuitorI TiganT.
prunr. E compusA dintr'un singur sat,
Populatia comuneT este de Didile§ti, deal, situat la N. com. Dienci.

www.dacoromanica.ro
DIENCI 116 D1MACHE

Pamtntul sla e mar mult ses si unde se ingroase cu piriiase/e fesor din Risnov crede ca Di-
produce cereale si vin. Live- Fundul-Vair si Socir, si in fine hamul a fost daruit bisericer
zile de prunT ocupa aproape 75 prin com. Paucesti, unde se din acel orase], de parintir
hect. scurge in Siret, pe malul saa fratilor UdristI, cam pe la anul
Afara de agricultura, locui- sting, mar sus de satul Dienetul. 1485, data cind s'a construit
toril se ocupa, maT ales lama, din material solid biserica veche
cu dulgheria ; sunt 3 cojocariT, Digul, ridiaturd de fidmint, jud. d'acolo.
4 croitoriT, 2 dogarir si 6 rotarir. Braila, facuta In 1884 din cau-
Locuitorir in numar de 144, za inundara Siretulur, pe ma- Dihamul,fteldure particulara, jud.
s'ari improprietarit la anul 1864, lul drept al riulur la N. com. Prahova. Vez! Raiul-Sasilor.
pe 529 hect. Cotul-Lung, pl. Valeni. Digul
In com. e o biserica, deservita are lungime de to kil. Diiul, drum vechiti, jud. Dolj, pl.
de i preot si 2 antaretr. La i Jiul-d.-mj., com. Segircea.
Februarie 1896 s'a infiintat adi Dihamul sati Baiul, munte, care
o scoall. Este frecuentata de 70 se intinde prin mijlocul com. Pre- Diiului saa al-Vidinului, (Dru-
elevr (68 baetr si 2 fete). Statul deal, plaiul Pelesul, jud.Prahova. mul-), drum vechig, jud. Dolj,
cheltueste Cu ea anual 756 ler. E situat intre Valea-Morarulur, pl. Bailesti, com. Urzicuta; vine
N'are alte sosele de cit cele Clabucetul-Baiulur si muntele Tir din spre E. si trece spre S.
din interiorul er. Berbeculur. Este cunoscut pen- de comuna..
Se invecineste la S. cu com. tru padurile de fag, pentru ne-
Cimpul-Mare, la N. cu Dobro- numaratele sale sane de or, Dijcadael-Bair, deal in jud. Tul-
teasa, la E. cu Ote0i-d.-s. pentru bogatele sale pasunr si cea, pl. Macin, pe teritoriul com.
locurile de finete. arjelari, si pe acela al catunu-
Dienci, deal, in raionul comuner Acest munte a fost daruit lur Hasanlar. E situat in partea
Dienci, jud. Olt, pl. Oltul-d.-s., bisericer rominestr din Risnov S.-E. a pla§eT si a comuna.
pe care se cultiva. 70 hect. vie. (orasel linga Brasov, in Tran- Lasa spre V. dealul Hasanlar si
silvania) de fratir Udriste si spre E. Cuciuc - Cara. Din el
Dienetul, sat, al com. Paucesti, Toma Postelnicu, la Aprilie, izvoreste valea Domus-Culac.
pl. Siretul-d.-j., jud. Bacaii. Se 1550. Actul de danie hota- Se ridicä pana. la 306 in., punct
ata situat pe piriul cu acelasT raste ca : trigonometric de rangul al 2-lea,
nume, la o departare de 1200 Locuitorli Itirovulul slt gag drep- dominind asupra %raer si satuluT
m. de statia Päucesti. Are o tul d'a trimite vitele lor la papne In Hasanlar. Pe muchie e plesuv,
munte, nelmpedicati de nimenI, Intoc-
bisericä zidita la 1873, de Toa-
mal cum s'au folosit O pkintil lor, lar
pe pante e acoperit cu pasunr
der Bulgarul si I circiuma. Po- din banil dupe vite si se Indestuleascl si livezr.
pulatia este de i to familir saa biserica Romlneascii d'acolo din ItInov
383 sufl. Vite sunt : 181 vite cu cele de lipsk': luminärl, tämlie, unt- Dima, deal, jud. Muscel, plasa
mail cornute, 24 car, 12 capre de-lemn, clici a.,sa este orinduit chiar de Riul-Doamner, com. Racovita.
si 59 rimatorT. pärintil donatorilor.
Hrisovul acesta se pastreazä Dima, lac, in jud. Ialomita, plasa
Dienetul, a'eal, jud. Bacla, pl. in original in arhiva bisericeI Borcea, insula Balta, pe teritoriul
Siretul-d.-j., situat in com. Plu- Risnovulur; este intarit de totT com. Gildaul.
cesti, in partea despre hotarul domnir Tare!, purtind si iscali-
spre judetul Tecucia. Pe acest tura proprie a lur Mihaiii-Viteazul Dima (Brani§tea-1u1-), 'tic din
deal, se afla urm ele unor inta- (1595); este scris in slavoneste, peidurea statulur, de pe mosia
riturr vechr, numite Aparatoarea. lar pe Romineste este tradus Basesti, plasa Calmatuiulur, jud.
de Barac, tata raposatulur pro- Teleorman.
Dienetul saa Petre§ti saa Di- top op al Brasovulur.
netul, piria, jud. Bacaa, pl. Si- Din cele coprinse in acest Dimache, sat, jud. Ilfov, plasa
retul-d.-j. Izvoreste pe teritoriul document reiese ara indoiall Dimbovita; face parte din com.
com. Nanesti, la Fundul-Vlad- O dania a fost de fapt facuta mur. Fundeni-Gherasi. Este si-
nic, apor trece in com. Petresti, cu mult mar inainte de anul tuat la E. de Fundeni si are
curgind in Valea - Petrestilor, 1550. D-1 Gheorghe Proca, pro- locurr smircoase.

www.dacoromanica.ro
DIMACIIE 117 DIMIANA

Se Intinde pe o suprafata de d-neT Elenca Docan, !Ascua mosia, pi-in decapitarea Hatma-
355 hect. proprietatea D.luT N. Dimache. nuluT, in urma razboiuluT de la
I. Gherasi, din cm-1 cultiva 255 Biserica, cu patronul Adormi- Cornul-luT-Sas, &Id i s'a con-
hect. (loo padure). rea-Maicei -DomnuluT, deservita fiscat de Domnie toatl averea.
Populatia luT e de 92 loc. de i preot, 2 cintaretT si I pala- Biserica se zice ca jaral este
Numarul vitelor !mari e de 91 mar; este mare, bine zidita i fru- foarte din vechime urzita acolo;
si al celor micT de 141. mos inzestrata cu necesariile ofi- din povestirile bltrinilor, reese
ciuluT divin. Inscriptia ce are de ca ea a fost facuta de tefan-
Dimache, locuinjä izolatä, jud. asupra intrareT spune : Voda, atuncT cind si mosia era
Ilfov, pl. Dimbovita, com. Fun- Domneasca; dar prin grele in-
Acest sft. local se presupune a fi zidit prejurarT ce ail urmat s'a stri-
deni-Gherasi. de Isac Balica Hatman, iar acum la 1842,
cat, si apoT dupa ce deveni
s'a zidit clopotnita din temelie de Vor-
Dima§ilor (Dealul-), deal, In niceasa Profira Dimache, ascua Mi- proprietar mosieT Hatmanul Ba-
jud. R.-Sarat, plaiul Rimnicul, el escu. lica, acesta a refácut-o dinpre-
com. Valea-SalcieT. Se desface una cu Curtile-DomnestI, carT
din Dealul-CilnAuluT. Brazdeaza Are o scoala, condusa de un se aflati in ruina.
partea de N. a comunei. Este invatätor, i frecuentata de 54 LocurT insemnate sunt : Iazul-
acoperit cu padurT. elevT ; localul este facut de Domnesc i Movila-Bortoasa.
loan Docan, in 1869. In satul Dimacheni s'a tinut
Dimficheni, com. rur., in jud. Do- Calitatea pamintuluT este buna In anul 1773 (7181) sfatul bo-
rohoin, in partea de N.-E. a pl. si fertila. SateniT improprietaritT Ierilor contra luT stefan Petri-
Cosula, formata di. satele : Di- an 581 hect. 47 ar. pamint ceico-Vodä.
macheni i Mateleni, cu rese- lar proprietarul mosieT are 2143
dinta primarieT in Dimacheni. hect. 99 ar. cimp si 42 hect. 97 ar. Dimficheni, iaz, jud. Dorohoiu.
Are o populatie de 274 familiT padure. Pe mosie se afla acarete VezT Dim5.cheni, sat.
san 940 suflete ; 2 bisericr, de- bune pentru pastrarea recolteT.
servite de I preot, 2 cintAretT, Sunt i6 iazurT carT produc : stuh, Dimei (Valea-), vale, jud. Te-
2 palamarT; o scoala, conclusa pestI i racT ; 'filtre toate mal mare cuciii, com. cu acelasT nume. E
de i invatator i frecuentata. de este acel al-luT-Dimache, in in- situata la E. de tirgul Stani-
54 elevT; 739 hect. pamint s'A- tindere de 4 hect. 29 ar. sesti. Are directie clq la N.-E.
tesc ;3237 hect. 20 ar. cimp Se maT aflá o livadd intinsa spre S.-V., terminindu-se in Va-
si 114 hect. 58 ar. padure ale cu multI i diferitT fructierT lea-DobrotforuluT.
proprietarilor mosieT; 21 iazurT vie in intindere de 8 pogoane.
12 pogoane vie. Apele ce trec pe mosie sunt : Dimiana (Floreasca), mofie, in
Budgetul comuneT a fost, in riul Jijia ce curge pe la hotar, jud. Buzan, com. Gura-DimieniT,
anul 1890-9E, de leT 3567 la piraiele ArAndelul i Humeni, avind peste r000 hect., din care
veniturT, si de leT 3455 la chel- incepatoare de pe mosie. 200 arabile, 150 padure, 350
tueli. DrumurT principale : acel de izlaz, roo fine*, 64 livede
Vite marl cornute sunt 1007, la Dorohoin ce trece prin sat restul sterp.
oT 1886, caT 210 si porcI 358. si duce la Podul-StamateT si la
Sunt 110 stupT. Nicseni; acel de la Miclauseni Dimiana (Floreasca), ficidure,
Dumeni ce vine prin Corla- pe mosia Dimiana, jud. Buzan,
teni si se desparte in 2 ramurT, com. Gura-Dimie niT, despartitA in
Dimächeni, sat, pe mosia cu
unul ducind la Botosani i cu 4 sforT: Fundul-luT-Georghe, FA-
acelasT nume, judetul Dorohoin,
alta la Leorda. getul, Dosul-DimieniT si Homo-
plasa Cosula, com. Dimacheni.
Hotarele sunt cu : Corlateni, cioaTa, avind impreuna 150 .hect.
Are 200 fam., san 775 suflete.
Asezarile satenilor sunt in mare Váculesti, Braesti, Teisoara, Nic-
seni i MateTeni. Dimiana, vale, in judetal Buzan,
parte bune, cu livezT i gradinT.
Curtea boereasca, se zice ca com. Gura-DimieniT. IsT la nas-
Proprietarul mosieT are casa
e relcuta pe urmele vechi ale tere de la LicoT, apoT se uneste
mare cu dota rindurT, bine zi-
caselor Hatmanului Balica, care cu izvorul Valea-Homocioaia
ditä i cu heiurile necesare. unite, merg de se varsä in riul
Proprietatea mosieT este a devenira DomnestI dimpreuna cu

www.dacoromanica.ro
DrMIEN1 11 R DIMUL

Slanic, prin mijlocul com. Di- Dimienil (Gura-), com. rur., In e de 1500 locuitorI. 'Case de
miana. In timp de ploae vine jud. Buzau, plaiul Sanicul. E locuit sunt 221.
mare si Cu multa violenta. situata pe ambele malurI ale Meseriasl sunt : 2 fierarI si I
riuluf Slanicul, la o distanta de boiangia.
Dimieni, sat, in jud. Ialomita, 34 kil. 760 m. de Buzad. Limitele Contribuabili sunt 168. Sta-
pl. Ialomita-Balta, pendinte de sale sunt : La N., incepe din bilimente comerciale 6.
comuna Ograda. Este situat pe plaiul Baligosi si se laza pe Budgetul comuna e de 1421,
malul sting al riuluI Ialomita, izvorul Valea-Mare, pana in riul lel anual.
la un kilometru spre V. de Slanicul (la Catrinoiu), trece Sla- Carte stia 17 locuitorl.
satul de resedinta. nicul (pe la Iordache Gelea) si Are 1 biserica, cu hramul Sf.
Populatiunea este de 75 familif se urca pe muchie in sus pana loan Botezatorul, deservita de
de RominI, 3 familiI de TiganT, in padurea Iordachioaia, de unde, 2 preotl O 2 cintaretI.
1 familie de GrecI si I familie de In linie dreapta peste plaia, trece arciumI sunt 3. Satul Gura-
Bulgarl. pana in Muche (C. Margaritesti, DimieniI exista din vechime.
AicI este o biserica, la care jud. Rimnicul-Sdrat) ; la E., in-
deserveste preotul din Ograda. cepind din muchea Margaritesti, Dimienii (Gura-), cdtun de rese-
Vite sunt : 124 cal, 45 bol, merge pe hotarul mosid Licoi dinta al com. Gura-DimieniI,
210 oT O 150 porcI. pana in muchea izvorul Valea- jud. Buzau. Are 730 locuitorI
VaciI; la S., incepind din muchea si Io8 case.
Dimieni, sat, face parte din com. Vad-VaciI, se lasa pe muchea
rur. Tunari-Dimieni, jud. Ilfov, VdeI-Cringului si apol pe aceasta Dlinienil (Muchea-), colind, in
pl. Dimbovita. Este situat la N. vale in rtul Slanicul ; trece apoI jud. Buzau, com. Gura-Dimienif,
de Tunari. La E. locul e baltos. riul Slanicul in dreptul izvorul Bo- avind culminatia: Virful-Dimi-
Se intinde pe o suprafata de dea si merge urcindu-se pe Bo- enir; e goala ; petris si izlaz.
727 hec. cu O populatie de 321 dea pana in muchea Vder-Corbu-
locuitorl. luT ; la V., incepe din Valea- Dimitresti, sat, in jud. Ialomita,
D-1 G. D. Vernescu are 505 CorbuluI, pe al careia mal merge plasa Ialomita-Balta, pendinte
hect., din carl cultiva 468 (8 pana la FagT, in apropiere de de comuna Murginca. Este situat
sterpe, 25 izlaz, 4 padure). Lo- virful Baligosi. Suprafata sa este pe malul de N. al laculuI Stra-
cuitoriI aa 122 hect. si le cul- de 1825 hect., din care 637 china si la 5 kil. spre V. de
tiva pe toate. arabile, 197 padure, 145 fine*, satul de resedinta.
Are: o biserica, cu hramul A- 712 izlaz, 16 livezT, 6 vie si 112 Are o populatiune de 45
dormirea, deservita de 1 preot sterp. Pe Miga pamintul posedat familif de RomtnI si 4 familii de
si I cintaret ; I moara cu aburl ; de locuitorl, proprietátl mal TiganI.
1 masilla de treerat ; 1 helestea. insemnate are : Dimiana saa Vite sunt : 200 boT, I00 ca!,
Comerciul se face de 2 cir- Florete. Terenul e accidentat, 800 o! si wo porcl.
ciumarl si 1 hangia. fiind propria numaI cultureT po-
Numarul vitelor marI e de ru mbuluI, sunt apor livezI, fin*, Dimitrie (Sfintul-). VezT Smiro-
149 si al celor Enid de 823. etc. Din punct de vedere geo- dava.
logic e de o deosebita impov
Dirnieni,pdclure, in jud. Ialomita, tanta Valea-Dimiebil. Industrie Dimoiul, sat, jud. Dimbovita, pla-
pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul si comen n'are. Morl' sunt 2 sa Dealul-Dimbovita, cat. com.
comuna' Ograda, pe tarmul sting pe riul Slanicul. ar de comu- Colanul.
al riuluI Ialomita. Are o supra- nicatie are soseaua Sapoca-Lo-
fata de 6o hect. Esente : stejar, patarl. Dimonul, deal, la V. comund
ulm, salcie si plop. Vite are : 270 bor, 326 vacl, Sascioara, plasa Mijlocul, jud.
52 viteI, 4 cal, IO epe, 4 miny, Vilcea, care serveste de hotar
Dimienil (Dosul-), ',d'Are, in 2050 oI, 121 porcT si II capre. 'filtre aceasta com. si comuna
jud. Buzau, com. Gura-DimieniI; Sunt loo stupI cu albine. VAleni.
formeaza una din cele 4 sforI Comuna e formata din ca-
ale padureT Dimiana ; are 32 hec- tunele : Cociobestf, Dimiana, Dimul, deal, jud. Muscel, com.
tare. Dogari si Floresti. Populatla sa Corbisori, din plaiul Nucsoara.

www.dacoromanica.ro
DIMULEASA 119 DINTWUN-LEMN (MXNASTIREA-)

Dimuleasa, prival, jud. Braila. se intinde spre E., avind o Dinoaia, pdelure de stejar, in com.
Incepe din malul drept al Du- directiune general de la N.-V. Vascani, jud. Suceava.
nareT, de la jumatatea ostrovuluT spre S.-E., brazdînd partea nor-
Coada-LupuluT, curge spre N.- dica a plasiT si a com. Comuna Dintele (Piatra-Dascuhfi), cul-
E. in Filipola, in partea seinga, Satul-Noa este asezatä la poalele minatie a munteluT-Virful-de-Est,
aproape de cherhanaua erban. sale de S. Ultimele sale rami- jud. Buzan. E punct trigono-
Are o lungime de 12-15 kil. ficatiT estice se termina pe malul metric. Face hotar intre plaiurile
si o latime de 3-4 m. vestic al laculur Oltina, facindu-1 Pirscov si Buzad. De pe dinsul
inalt si cam Tipos. Are 84 m. se desfasura una din cele maT
Dimulesti, sat, face parte din inaltime. Este de natura. hu- frumoase privelistf. Coastele sale
com. rurala MAdulari, jud. Vilcea moasa. Este acoperit cu finete sunt acoperite de padurT.
plasa Cerna-d.. Are o populatie si semanAturf. Pe muchea luT
de 210 locuitorl, io8 barbatT si merge un drum comunal Pirjoaia- Dintele-din-Mijloc, munte, aco-
102 femeT. Satul-Noa. perit ca padure, in com. Salda,
plasa Podgoria, jud. Prahova.
Dimulesti, sub-divizie a comuna Dinga, sat, in jud, Tutova, plasa
Berca, com. Piclele, jud. BuzAa. Simila, com. Orgoesti, spre E. Dintele-Runcului, munte,in min.
de satul Orgoesti, in partea de Cislaul, jud. Buzar'. Vez! Runcul.
Din-Dreapta si din Stinga N.-E. a jud., asezat pe virful
Cungrisoare, (Dealurile - ), unuT deal. Are 1 o8 loc. (din Dintre-Dealurtfintind, in com.
dealuri, pe carT este situata carT 7 stia carte) si 40 case. Bajesti, pl. Riurile, jud. Muscel.
comuna Parosi, plasa Oltul-d.-s.
jud. Olt. Directia lor e de la Dinghiliul, cdtun, pendinte de Dintre-Poeni, loc izolat, la Est
N. la S. Aii o lungime de 2 kil., com. Scortarul-Vechia, j ud. Bai- de comuna Stilpeni, plasa M'u-
pe care se cultivä vitA, cereale, la, pl. Vadeni, situat la S.-V., la rile, jud. Muscel, de unde izvo-
sunt saditT prunl, lar parte ramal 8 kil, de com. Populatia sa e reste Pirlul-OgrezeleT.
ca pasune de vite. de 17 familiT, saa 77 suflete.
Dintre-Sirie, poiand, in partea
Din-Mijloc, (Movila-), movild, Dinghiliul, movild, jud. Braila. de N. a com. Star-Chiojdul,
in jud. Buzan, com. Cotul-CioriT, situata la V. de cat. cu acela.5i pl. Teleajenul, jud. Prahova, si-
pe mosia Ciorani. nume, la o distanta de 6 kil, de tuata la confluenta piriuluT iriul
com. Scortarul-Vechici. OfiteriT ca piriul Siriasul. Serveste de
Din-PruniI-Zamfirei, (Gira-), statuluT-major austriac cind aa izlaz pentru vitele locuitorilor.
pirig, izvoreste din dealurile fácut harta tareT aa construit pe
Piscanilor, com. Piscani, plasa dinsa un observator. Movila are Dinteun-Lemn,(Minfistirea-),
Riul-DoamneT, jud. Muscel ; trece o inaltime de 20-30 m. mdmistire, jud. Vficea, asezata
pe la N. comuna si se varsa pe valea riuluT Otasaul, aproape
in Riul-Doamner. Dinghiliul, deal, in jurul laculuT de ria, la 3 ore departare de
Lutul-Alb, com. Scortarul-Ve- Rimnicul-Vilcea.
Dincani, sat, face parte din com. chia, plasa Vadeni, jud. BrAila. Aceasta manastire, dupa, cum
rurala Fata, jud. Olt, pl. Vedea- se vede pe pisaniile bisericer,
.d.-s. Are o populatiune de 350 Dinisorul, peklure, pendinte de s'ar fi intemeiat de Mateiti-Voda.
locuitorl. Ad e o biserica zidità com. Bertesti-d.., plasa Balta, Basarab. Ea a existat insa cu
la anul 1846, de Badea Tu- jud. BrAila. Se margineste la mult mar inainte, de oare-ce
dorache si sotia sa Ioana. E. si N. cu cimpia, la V. cu Mihnea-Voda Turcitul II facuse
Vilciul, la S. cu padurea par- o danie la 1579. Biserica zidita
Dincolo-de-Siliste (Dealul-de-), ticulara Bertesti. Suprafata sa e de la inceput din cAramida ne-
deal, in jud. Constanta, pl. Sili- de 4 hect., acoperite ca salcie. tencuita, dupa cum se 'pare, a
stra-Noua, pe teritoriul com. rur. pierdut mult din stilul eT prin
Satul-Noa si anume pe al catu- Dinisorul, tirld, pe malul drept al desele reparatiunT. Cea din urma
nuluT de resedinta. Satul-Noti. Se canalului Vilciul, la hotarul de N. reparatiune a fost facuta la a-
desface din Dealul-de-la-Cetate ; a com. Bertesti-d. , jud. Braila. nul 1841.

www.dacoromanica.ro
D1NTII-RUNCULUT 120 DIOCHET1LOR (DEAL111,-)

Legenda spune a aceastA ml- =nde Bisoca si Jitia. Este a- tirt carte 116 persoane (103
nAstire s'a zidit in cinstea icoa- coperit numar cu pAdurT. Se bArbatT, 13 femer).
ner MaiceT-Domnulur, fleAtoare desface din dealul Ulmusorul, Numdrul caselor de locuit e
de minunr, gAsitä inteun stejar, face putin hotarul judetulur, mer- de 302.
in care loc se aflä azI biserica. ge spre E. si lasä. spre E. cultnea Are o bisericl parohiall, cu
La cimitirul mAnAstirer se aflA CAtAttul, printre riul Rimnicul- hramul Cuvioasa-Paraschiva, in
o biseriel de lemn, de la anul Sarat si afluentul sAti, piriul cAtunui Diocheti si una Hall in
1814, care merla o deosebitA CAtAutul, si spre N. CulmeaCII- satul Sperieti, cu hramul Sf.
atentiune. MAnAstirea se intre- nAulur, printre riul CilnAul si loan.
tine de stat si se administreazA afluentir Rimniculur-SArat, des- Copir cu virstA de scoall sunt
de o staritA ajutatá de un con- pArtind basinele lor. 133, din carT urmeazA numar 14
silití economic si de altul spiri- la scoala din com. Movilita.
tual. Monahele sunt in numn Dinuleasa, peldur e , supusä regi- Budgetul comuneT pe anul fi-
de 27 bAtrine. mulur silvic, jud. Muscel, plasa nanciar 1893194 a fost de ler
Podgoria, com. Glimbocelul, a- 4311,94 la veniturr si de ler
DintiI-Runculdf, localitate, in vind impreunA cu trupurile Go- 4302,44 la cheltueli.
partea de S.-E, a com. Salcia, leasca, BAneasa, Gilceasca, To- Vite sunt : 2001, din care :
jud. Prahova, pl. Podgoria. E measca, GherAsoaia, Chiriceasca 561 bol, 146 vacT, 153 ea!,
acoperitA cu pAdure. si Ghiteasca, o intindere de 1350 it000 or, x39 capre si 207 ri-
hect. acoperitA cu stejar, car- mAtorr.
Dinu (Dealul - luI - ), deal, in pen, jugastru, si plop. In anul x893, cultura viter a
com. Dozesti, jud. Vilcea, pl. fost pe 11352 hect., producind
Cerna-d.-j. Sträbate comuna de Dinutä (Aria-lul-),pichet, in j ud. 25000 leT.
la N. spre S. Riul Gemineaua R.-SArat, pl. Orasulur. Vez! Aria- In comunA sunt: I antrepre-
udA poalele sale de E. si Gea- lur-Dinutl. nor de accize, 4 fierarT, 2 mo-
mana pe cele de V. rar!, I drciumar, I rotar, 39
Diocheti, com. rur., in pl. u-, fabricr de rachiti, 1 brutar, 2
Dinu (Valea -luI - Mo§-), vale, sita, jud. Putna. lemnarr si 3 comerciantr diferiti.
in jud. Constanta, pl. Silistra- Este asezatA pe un deal ce
NouA, com. Cochirleni. Se des- este despArtit de Dealul-Crucer Diocheti, sat, in com. DrAguseni,
face din Movila-Mare; se indreap- prin ptriul ZAbrAutul. jud. Covurluiii, pl. Zimbrul, a-
tä spre V., urmind directiunea Distanta comuner de resedinta sezat pe valea si dealul Dio-
de la N. -E. cAtre S. - V. si suprefectureT MArAsesti e de 3 cheti, in partea vesticA a rese-
se deschide in stufuI Ivranes, kif.,iar de capitala judetuiur dinter comunale. Are o popu-
dupA un drum de 2 kil.; la de 31 kil. latiune de 184 fam. satí 843
E. se aflA dealul Uzum-Amet ; Comuna Diocheti se compu- locuitorl. PAnA la 1 Martie 1886.
e tliat de Valul-lur-Traian pe ne din cAtunele : Diocheti (unde Diocheti formar' comuna a parte.
la N. si de drumul Ivranes- e si resedinta primArier comuner) In mijlocul acestur sat se aflA
Cochirleni pe la S.; este si- Bolotesti si Sperieti. o ripA, numitA Ripa-GAIAtenilor,
tuatá in partea vesticl a plaser Populatiunea com., dupA cel nume ce se sustine el i-ar veni
si cea sud-vesticA a com. Este din urmA recensAmint, e de 297 din timpurile vechr cind, de fri-
acoperitA cu pAsunT si stufisurr. fam. sati 1071 sufl. (552 bAr- ca Turcilor si a TAtarilor, multr
batr, 519 &niel). Aceastá po- gAlAtenr isr gAsiati aicea loc de
Dinul (Mo§u-), movilä, situatI la pulatiune se imparte ast - fel: scApare.
S.-E. de com. Rusetul, judetul 381 neinsuratT, 594 insuratr
BrAila, la 2V2 kil. de com. Ru- si 96 vAduvI; 1057 RominT, 4 Diocheti, mofi e particularA, de
setul. Rus! si Io de diferite nationa- 1510 hect., jud. Covurluiti, pl.
litAtT; 1057 ortodoxr, 4 cato- ZimbruI, com. DrAguseni.
Dinul, munte, in jud. R.-Sárat, licT si Io mozaicr; 315 agricul-
piala Rimnicul, com. Bisoca. E tor!, 8 meseriasT, 5 comerciantr, Diochetilor (Dealul-), a'eal, in
asezat la hotarul judetulur cA- 8 avind profesiunT libere, 41 cuprinsul com. DrAguseni, jud.
tre districtul BuzArt si intre co- muncitorT si 32 servitorT. Covurluiii, pl. Zimbrul.

www.dacoromanica.ro
MOCHETE LOR (VALEA-) 121 DITEI (MOVILA-)

Diochetilor (Valea-), vale, core- catre S. E. $i apoT catre E. Satul nerala de la S.-V. spre N.-E.,
spondentä a dealuluT cu acelasT Molceova se afla situat in par- brazdind partea de E., a pla$eT
nume, jud. Covurluiti. tea N.-V. a acesteT val', iar dru- si cea de S.-V. a comuneT.
mul comunal Molceova-Cocargea Se intinde d'alungul vaeT Ce$me-
Dionisie (Petera-luï-),pefterd, o strabate aproape in intregime. Culac. Din el se desface dealul
In jud. Buzati, com. Boziorul, Ciatal-Orman. Are o inaltime
In apropiere de fostul schit Sf. Diosti, com. rur.y in jud. Roma- de 172 m., dominind satul Ca-
Gheorghe, sapata in vtrful uneT nati, plasa Ocolul, formata din ranlic, valea Ce$me-Culac, dru-
ramificatiT a munteluT Crucea- satul Cu acelasT nume, asezat mul com. Para-Chioi-Caranlic.
SpataruluT, constind dintr'o stin- pe un teren ses, argilos si fer- Este acoperit cu padurr si fi-
ca ascutita si anevoioasa de suit. til.Este dispus pe treT linil. flete.
Traditia o atribue unuT pustnic, Se invecineste la V. cu Viju-
Dionisie Turcatorul, care a sa- le$ti $i la N., cu Draghiceni. Se Disca, localitate isolatä, in jud.
pat-o $i a locuit inteinsa. afla la 1 i kil. spre V. de Cara- Buzar', com. Gura -NiscovuluT,
cal, pe $oseaua Caracal-Craiova. cat. Cirlomanesti ; aci e un mic
Diordingi-Orman, a'eal, in jud. PadurT si cringurT inconjoara deal din care Tes o multime de
Constanta, pl. Medjidia, pe te- satul la N. si S. izvoare cu apa !puna de baut.
ritoriul com. Cocargea si Eni- Are 333 familiT, san 1379 su-
gea, cu o directiune generala flete, din carT 248 contribuabill; Distei (Valea-), vale, seaca si
de la E. catre V., mergind pa- sunt 682 barbatT si 697 femeT ; nisipoasa, in jud. Buzati, com.
ralel $i pe la S. vaeT Diordin- 581 casatoritT, 792 necasatoritT; Gura - NiscovuluT, cat. Cirloma-
gi-Orman, al cartn mal sudic il 122 persoane stiii carte si 1257 ne$ti.
formeaza pe o intindere de 3112 nu stiti.
kil. Are o inaltime medie de Budgetul comuneT pe anul Ditcovul, vale, in jud. Tulcea,
130 metri. Este acoperit pe o 1886-87 a fost de 4730 leT la pl. Macin, com. Greci; izvoreste
parte, si anume pe cea vestica, de veniturI $i 4692 leT la cheltuelf. din poalele vestice ale dealuluT
pasunT; lar pe cea estica de pa - Vite marT sunt 996, vite micT Co$lug ;se indreapta. spre S.,
dure, numitä ca si dealul. Din 1664 si porcT 702. in directia N,-E. spre S.-V.;
acest deal, spre S., se desface In comuna este, o scoala pri- strabate cimpia Derment-Sirta,
dealul Dechilitas-Bair-Sirti. mara., conclusa de un invatätor brazdind partea rasariteana a
si frecuentata de 70 elevI (60 piase $i a comuneT, $i, dupa un
Diordingi-Orrnan, pdarure, in bletT $i to fete) din too copiT drum de 3 km., se arunca in
jud. Constanta, plasa Medjidia, (6o bletT si 40 fete) in virsta Apa-CalistrieT, pe stinga, mal
com. Cocargea. Acopera toata de scoall. sus de satul Greci.
jumatatea de E. a dealuluT cu Are 2 bisericT : Sf. Nicolae
acelasT nume. Este compusa din (1868) si s-tir VoevozT (1877), Diti-Tätarul (Valea-lui-), tes,
ultnI si mar ales din fagT. deservite de 3 preotT $i 4 cin- putin deprimat, in jud. Buzati,
taretT. com. Glodeanul-Sarat, pe mo$ia
Diordingi-Orman, vale, jude- In cuprinsul com. se afla : ma- Glodeanul. Acoperit cu setna-
tul Constatita, in plasa Med- gura Diostenilor, magura 1-lirca, naturT.
jidia, pe teritoriul comunelor a-Be$icutef, locul Motea unde
Enigea si Cocargea. Se in- spun batrânif ea a fost o bise- Ditei (Lacul-), lac, in judetul
tinde pe de o parte printre rica, $i Dealul-Nucilor, unde, se R. -Sarat, pl. Marginea-de-Sus,
dealurile Rabagi, Giatri - Bair, zice ca. a fost maT de mult sat, com. Lacul-luT-Baban, in partea
Diordingi-Orman si Buiuc-Me- $i unde s'el gasit banT vechi si de V. a comuna, pe dealul
zarlic-Bair ; iar pe de alta, prin- sparturT de oale. Constandoiul. Contine caracucla
tre dealurile Cesme, Canli si mas-unta, ce se vinde si se con-
PiribeT. Din spre N. primeste Distrail, deal, in jud. Constanta, suma in localitate.
valea Cesme-Cula, iar din spre pl. Silistra-Nota, pe teritoriul
S., valea Ioi-Ceair, (care trece com. rur. Caranlic. Se desface Ditel (Movila-), movilel, in jud.
prin satul Cocargea). Directiu- din dealul Para-Chioi. Se intinde Buzati, com Glodeanul-Cirlig,
nea sa maT intii6 e de la N.-V. spre N., avind o directiune ge- catunul Cazota, numita ast-fel

lid678 Mande inliomy Geogrojic. Poi. III. 16

www.dacoromanica.ro
DITET (VALEA-) 122 DIUDIUL

dupa Dita - Mocanul, care tsT In raionul comuneT este o Padure, Moren! i Margineni-
avea tirla ad. moara ca abur!. dejos.
Are o scoala, frecuentata de
Diei (Valea-),vale,In j ud. Buzar], 113 copiT (107 baetT si 6 fete), Dite§ti, deal, com. Ditesti, plaza
com. Beceni, catunul Ocea. In- cu virsta de scoala. Cu intreti- Filipesti, jud. Prahova, pe care
cepe din localitate si se scurge nerea personaluluT se cheltueste se cultiva 36 hect. vie.
în Valea-OciT. anual 1728 leT.
titi carte 42 barbati si 4 fe- Ditoilor (Välceaua-), znYlcea, iz-
Dite§ti, com. rur., jud. Prahova, mer. voreste de la V. de com. Me-
pl. Filipesti. Aceastä comuna In fundul vale! Cervenia, pe reni, pl. Vedea-d.-s., jud. Olt
dateaza din timpul luT proprietatea d-nei Maria C. Fi- si se varsa in &la Eiul, pe
Viteazul si s'a infiintat spune lipescu, se gasesc multime de tarmul drept, tot in raionul co-
legenda din soldatii acestuT carbunT de pamint. Pana acum mune! Mereni.
viteaz domn, la reintoarcerea lor 3 anT ati fost aci carierT de c5x-
din Transilvania. bunT, dar din diferite impreju- Ditoiul, vale. Vez! Bodi, judetul
Este situatä pe loe ses, sub rarT azT nu se mal exploateaza. Vilcea.
poalele dealuluT Rosioara si pe Pamintul e prielnic la toata
ambele malurT ale piriuluT Ro- cultura. Dintre pomr roditorT Diucul, deal, in jud. Constanta,
sioara, la 26 kil, departe de ca- sunt : 1650 merT, goo perr, 315 pl. Medjidia, pe teritoriul com.
pitala judetuluT si la 4 kil, de duzI, 50 ciresT, 1008 nucI rur. Rasova, i anume pe acela
resedinta plaseT. 50025 prunI. al cAtunuluT salí Vlah-Chioi; face
Toata suprafata comuneT e Comerciul se exercita in co- parte din culmea Vlah-Bair ; se
de 1420 hect. muna de 5 circiumarT. desface din aceasta culme de
La inceput aceasta comuna Budgetul comuneT la veniturT la virful numit Vlah-Chioi ; se
a fost situad pe Dealul-PiscuriT. este de 3155 leI si la cheltuell indreapta spre S., avind o di-
Se compune din 2 cltune: de 2749 le! anual. rectiune generala de la N.-E.
Ditesti i Rosioara, avind o po- Patru sosele lnlesnesc comu- spre S.-V., brazdind partea ves-
pulatie de 364 familif, sa5 1466 nicatia: spre E., cu tia a plaseT si cea sud-vestid
suflete, din carT : 734 barbatT Filipesti; spre N., cu Filipesti- a plaseT si a catunuluT. Se sfir-
732 femeT, in care infra si 153 de-Padure ; spre V., cu Moreni seste pe malul estic al baltiT
familli de TiganI. Locuesc in 330 spre S. cu Margineni-de-Jos. Sarpul (o parte sudica a baltiT
case. Spre N. de comuna se in- Vederoasa). Este stincos, ceca-
Sunt 260 contribuabilT. tind dealurile : Zidurile, Lamba, ce face O. malurile baltiT Sarpul
In comuna e o biserica, fon- Cioclesti, Cocoanele, Bartosul, sa fie inalte i pietroase. Se ridi-
data la anul 1882 de locuitoriT Catuneanul, Mägura i PiscuriT- ca pana la o inaltine de 130 m.,
satuluT, prin contributiunT bene- luT-Vacalie, toate ca directia dominind ast-fel balta Sarpul,
vole ;e deservitä de un preot. catre S. si E. PoenT sunt : Pie- valea PolucheT-Ceair i drumul
Mará de agricultura, 80 lo- trarul, Morareasa, Calimanul, comunal Aliman-Rasova ; este
cuitorl se mal ocupa cu dul- Seaca i Dumbrava. Pe dealurT acoperit cu tufdrisurT, ce sunt
gheria, zidária, rotaria, iar Ti- sunt plantate vi!, prunT, nucI niste resturT din intinsele pl-
ganiT sunt läutarT, rudarT i fie- merT; parte din ele serva si de durl de odinioara, i ca finete.
rarI. pasune vitelor, fiind distruse de
improprietarit 255 locui- filoxera. Diudiul, sat nog, infiintat la 1879,
torT, dupa legea rurala din 1864, Prin centru e udata de pirtul facind un trup cu satul Heciul,
pe mosiile d-lor C. Filipescu Rosioara, iar pe la E. de riul jud. Suceava.
Maior Misu, cind dat Provita (Prahovita), afara de
380 hectare pamint. Produsul valcelele : Cervenia, Valea-Nea- Diudiul, fost sat, pe mosia He-
munceT îl desfac la orasul guluT, Valea-de-sub-Magurd, Va- ciul, jud. Suceava.
lea-PopeT, Valea-luT-Mihalti, Va-
Vite sunt: 21 ca!, 16 epe, lea-Pripon, Tabalanul iSovaita. Diudiul, deal, pe care se afla
190 bol, 123 vacT, 119 viteT, Se margineste cu comunele : fostul sat cu acest nume, jud.
676 oT si 258 pord. Filipesti- de- Tirg, Filipeti - de- Suceava.

www.dacoromanica.ro
DIUDIUL 123 DiLMA

dcal , in com. Dolhesti, Miga, sat, in jud. Dolj, pl. Jiul- latie la 17 Dec. 1886, in jud.
jud. Suceava, acoperit de pa- d.-mj., com. Caloparuk Are 439 Ialomita, pl. Ialomita-Balta, te-
dure de fag. suflete, 225 barbatr i 214., fe- ritorul com. Marsilieni, a 9 kil.
met. Locuesc in 81 case si 31 spre S. de satul Marsilieni; la
Diudiul, pIrlu, in com. Dolhesti, bordee. Copiir din sat urmeaza 15 kil., de statia Lehliu ; la it
afluent al omuzulur-Mare, jud. la scoala mixta din satul Ca kil. de statia Ghimpati si la 85.,
Suceava. loparul, ce este la i kil. 200 m. de Bucuresti.
departare. In anul scolar 1892 Venitul acester statir pe 1896
Diudiul, fîntîrnl, jud. Snceava, in 93 ati frecuentat scoala 8 a fost de ler 121926,10. Inal-
locul pe care a fost vatra des- baetr. Cu virsta de scoald sunt timea d'asupra nivelulur marir
fiietatulur sat cu acelasT nume. 21 copir. titt carte 6 loc. de 45,07 m
judetul Suceava Dilga, japfe, jud. Bräila, intre Dilga-Mare, numire ce se mar
format din izvorul finttner cu privalul Dimuleasa si rezerul da satulut Marsilieni.
acelasr nume, care pe sesul Si- Pestele ; serva de hotar intre
retulur se pierde. com. Ciacirul i Vizirul. Dilga-Mick sat, in jud. Ialomita,
pl. Ialomita-Balta, pendinte de
Divanul-UrsuluI, deal, in par- Miga, mofie, jud. Dolj, pl. Jiul- com. Marsilieni. Este situat pe
tea de N. a comuner Bordeni, d.-mj., com. Calopdrul, satul tarmul drept, la 2 kil, de fiul
pl. Prahova, jud. Prahova; e a- Dilga ; apartine bisericel Sf. Ialomita si sub coasta cimpulur
coperit cu padure. Treime din Craiova. Bärdganul. De satul de rese-
dinta este la o departare de un
Dilbanul, munte, la N.-E. com. Miga, pddure, in jud. Dolj, pl. kil. spre E.
Novaci, plaiul Novaci, judetul Jiul-d.-mj., com. Caloparul, satul Are 28 familir.
Gorj, pe partea stingd a riulur Dilga, a Domeniulur Coroaner Vite sunt: 120 bor, 91 car,
Gilortul, futre Rinca, Pietrele, Segircea. Inainte apartinea Sta- 609 or si 8o porci.
Papusa i Paltinul. tullir. Este amenajata. Esente:
stejar, cer i Omita, aceasta Dilgov (Valea-), deal, in jud.
Dilboca, mahala, in jud. Mehe- predominlnd. Intinderea padurer R.-Sarat, pl. Orasului; se des-
dinti, plaiul Cerna, com. rur. este de Hoo pog. face din Dealul-Perisorulur ; braz-
Dilbocita. deaza partea de V. a comunelor
Dilga, peidure, in jud. Ialomita, Bontesti, Blidare si Cotesti; se
Dilbocita, conz. rur. i sat, in jud. pl. Ialomita-Balta, com. Marsi- intincle d'alungul piriulur Valea-
Mehedinti, la 30 kil, de orasul lieni ; are o suprafata de 'o° hect. Dilgov. Este acoperit cu vil si
Severin. Are o populatie de 756 cu esentele : stejar, ulm si anin. semanaturr.
locuitorT, din carr 126 contri-
buabilr. Locuesc in 132 case. alga, fria, in jud. Dolj, plasa Dilgov (Valea-), pirlu, in jud.
Ocupatiunea locuitorilor este Jiul-d.-mj., com. Calopärul, satul R.-Sgrat, pl. Orasulur ; izvoreste
agricultura, cresterea vitelor Dilga, ce izvoreste pe teritoriul din Dealul-Perisorului ; merge
fabricarea varulur. Locuitorif po- comuneT, curge cu directiunea d'alungul dealuluIValea-Dilgov;
sea: 18 plugurr, 76 care cu de la V. spre E. si se varsa udd comunele Costesti in par-
bol, 6 asirte Cu ca!; 160 stupi. pe malul drept al riulur Jiul. tea de S. si se vars1 in riul
Prin comuna Dilbocita trece Are un pode t pe dinsul in satul Rimnicul, ceva mar sus de ca-
soseaua comunala Ilovatul-Dilbo- Dilga. Curge prin valea Dilga. tunul Ceardac, al com. Golesti.
cita.
Are o biserica deservita de Dilga, vale, in jud. Delj, plasa Mima, com. rur. i sat, in jud. Me-
preot i 2 cintArqi. Jiul-d.-rnj., com. Caloparul, pe hedinti, pl. Closani, la distanta
Budgetul este la veniturr de care este situatä com. si prin de 48 kil, de orasul Turnu-Se-
773 ler si la cheltuelT de 627 ler. care curge piriul Dilga. verin, lar de Baia-de-Araml, re-
Vite sunt : 456 vite marr cor- sedinta plaiulur, de 20 kil. E si-
nute, 18 cal, 400 oi, 500 capre Dilga-Mare, stalie a cdel ferate tuatä pe dealun. Formeaza com.
§i 290 rimatori. Bucurestr-Fetesti, pusa in circu- cu catunele: Runcsorul, Dealul-

www.dacoromanica.ro
DILMA 124 DIMBOVICEANCA

de-Rudina si Simsca. Are o po- ziorul, cat. Corneanu. Contine ni-d.-s., Corni-d.-j., directie in
pulatie de 700 locuitorT, din multa sare. V.-E.
carT l'o contribuabilT. Locuesc
in 136 case. Mima, cultninalie a munteluT Dimboiti, deal, care se intinde in
LocuitoriT posea: 8 plugurT, Dilma, in jud. Buzad, com. T'ir- directie N.-V. de la Tataresti
14 care cu bol, 1 caruta Cu cal; covul. E punct trigonometric. la Corni-d.-s , in partea de V.
89 stupT cu albine. Din virful sad se vede orasul in raionul com. Comí, plasa
Are o biserica, deservita de BrAila. Berhecid, jud. Tecucid.
I preot 51 2 cintaretT; o scoall,
conclusa de I invatator, frecuen- Mima, ramificalie a munteluT Dimbova, cdtun, jud. Gorj, pl.
tata de 30 elevr. alma, in jud. Buzad, com. Tres- Ocolul, comuna Carbe5ti, in par-
Budgetul comlineT la venituri tia. Sub poalele sale a fost situat tea stingA a Pulul §i spre S.-V.
este leT 511, iar la cheltuelf de mal inainte satul Trestia, de de com. sa. Numirea o are de
272 leT. unde apoT s'a mutat pe locul la piriul Dimbova, ce o uda
Numgrul vitelor in aceastA unde se aflA astA-zT. d'alungul si care se varsa in
com. este de 1539: 360 vite marT PI.
cornute, 19 cal, 400 oi, 500 ca- D'hila, colina-, in jud. Buzau, com. E situat pe o culme de deal,
pre si 260 rimatorT. Tisaul, cat. Valea-Rea, intre pa- ramificatie din partea de V. a
Atit com. alma, cit si catu- durea Bradul si Badeni. dealuluT Bran 5i aproape de so-
nele sale, sunt legate de com. seaua nationala Filia5i- Pietro-
ovarna-d.-s. 51 Rudina prin so- Dilma,(Gruiul-Muerilor),deal, sani.
sele comunale. in jud. Gorj, com. Schela, plaiul Are o suprafata de 200 hect.,
Cele mal principale dealurT Vulcan. E situat spre N. com. din carT 30 hect. padure, 40
din aceasta com. sunt: Jidovina, Pe acest deal se afla numal hect. arabile.
Tarnita, Virful-PopiT si Virful- paclurl de fagT. LocuitoriT posea : ro plugurT,
Vilculestilor. Numirea de Gruiul-Muerilor o 30 care cu bol, i8o vite marl
Ca loc istoric in aceasta com. are din vechime. cornute, 12 caT, 87 or 5i capre
este pe Dealul-Vilculestilor, Vir- si roo porcT.
ful-PopiT,pentru ca aci se afla niste Mima, culme a coasterBaraganu- Comunicatia in acest catun
urme de ziclariT vechI in pamint, luT, in jud. Ialomita, plasa Jalo- se face prin soseaua comunall,
unde s'a gasit monede si pietre mita- Balta, pe teritoriul com. care o pune in legatura cu co-
cu inscriptiunr, din care una a Hagieni. Este situata spre E. muna sa, 5i prin soseaua na-
fost luata si pusä in temelia bi- de satul Gura-Jegalia. tionala.
sericer din aceasta comuna si Are 1 bisericl de lemn, fon-
conservatä pana in anul 1892, DlIrria,pädure, in jud. Buzad, com. data de locuitorl, in anul 1792,
Aprifie, cind pentru importanta Bozioruli are 23 hect.; face un deservita de 1 preot si t cin-
inscriptiuneT ce purta, a fost corp cu Corneanul si Posobeasca. taret.
ridicata si trimisa MuzeuluT, unde
se conserva astazT. Dilma,pd dure, In jud. Buzad, com. Dimbova, pirig, jud. Gorj. Iz-
Ocialle; are 120 hect.; e proprie- voreste din Dealul-luT-Bran, din
Mima, catend de munit, jud. tate mosteneasca in devalmasie coasta despre V. Curge, spre
Buzad, care se ramifica In comu- cu casa Heraru. S. - V., ucla catunul Dimbova
nele : Boziorul, °dalle, Cánesti, si se varsa in XI, la Podul-
Policiori, Piclele, Tircovul si Dilma, pddure, In jud. Buzad, Poener, pendinte de com. Ro-
Trestia, servind adesea si ca com. Trestia ; are 50 hect. vinari. Ca mijloc de trecere
hotar intre dinsele si culminind peste dinsul, e podul de lema
In mal multe virfurT, toate cu- Mime (Gogo§u1-), culminafie dintre catunele Carbesti si Tal-
noscute sub numele de Dilma. a colina Dama, jud. Buzad, com. vesti, intretinut de comuna.
E avuta in sare. Tisaul.
Dimboviceanca, 1mq/e, in jud.
Mima, culmina* a muntelui Dimboaiel (Valea-), vale, jud. Buzad, com. Gageni-Vintileanea,
Mina, In jud. Buzad, com. Bo- Tecuciti; desparte satele: Cor- cat. Sahazeni.

www.dacoromanica.ro
DIMBOVICEANUL 125 DiMBOVITA (JUDED

Dimboviceanul, veche numire MI; i intre 440,30' si intre45°,28, ginea-CirliguluT, Surl ele, Dichiul ;
a satulul Lata, jud. Ialomita, latitudine nordica. Judetul In dreptul acestor din urna doi
plasa Ialomita-Balta. bovita se invecineste spre E. muntl (Surte i Dichiul) se afta
cu jud. Prahova, de care se muntele PAduchiosul, care este
Dimboviceanul, pcidure, in jud. desparte spre N.-E. cu muntiT cam limita intre jud. Dimbovita
Ialomita, plasa Ialomita-Balta, Omul i Caraimanul, piscuri ale Prahova, si care se pogoarA
Ruga satul Pribegi. Bucegiului, naaT jos Cu muntiT cu poalele luT pana in apa numi-
Furnica,Paduchiosul, Plesu, Pie- ta Izvorul, afluent al PrahoveT,
Dimbovicioara, sat, jud. Dim- uva, Gurguiatul, Secatura, Po- care curge ca i Prahoval chlar
bovita, plasa Bolintinul, cat. com. iana-Lupulur, Mägara, Sultanul prin com. Sinaia. Tot pe partei
Titu. altiT; spre E. si spre S.-E. estica a judetului mal sunt mun-
serva de hotar intre Prahova tiT Oboarele, numit si Pletro-
Dimbovicioara, loc izolat, jud. si Dimbovita o mica distanta sita, care este mal sus la N.
Muscel, in apropiere de petera piriul Cricovul-Dulce. La V. si nu trebue confundat cu com.
Dimbovicioara. se invecineste cu jud. Muscel, Pietrosita ; Nucetul, Blana, Lap-
Gura Pesterei se afta la 861,2 de care se desparte o mare parte ticul i Cocora se afta muntele
metri d'asupra Marir-Negre si prin muntif Meterezul, Muchia- Furnica, care este intre Prahova
774,2 m. d'asupra Bucurestitor. Leota, Marginea - Domneasca, Dimbovita, In Virful ObirsieT
Plaisorul, Valea-Brebul i alth ; se aflä. Omul, care este un pise
Dimbovicioara, pefterä, jud. la N. se invecineste cu Tran- al Bucegiului.
Muscel, pe riul Dimbovicioara, silvania, despartindu-se prin cul- b) Muntil pe partea stingl a
la hotarul despre Transilvania. mea Carpatilor ; la S.-V. se in- IalomiteT, mergind dela Moroeni
Este mult vizitata in timpul vecineste cu jud. Argesul, la In sus : Piscul-cu-Brazi, Mugurele
vera In l'AM el omul intim- S. cu jud. Vlasca si la S.-E. cu Raciul; intre acesti din urmA
pina stalactite in forma stru- jud. Ilfovul, ne avind cu aceste doi muntl este riuletul Valea-
gurelu i alte forme de o albeata din urmá treT judete mal miel* Raciut ;Cufuritul i Rateiul, tare
exemplara. un hotar natural, afara de o care se afta piriul Cufuritul
Drumul dela Ruega- la Pes- mica parte din Arges, care des- Lespezi, intre Lespezi i RAteiul
tera se face numal pe apa parte pe Dimbovita de judetul este piriul Brateiul. Pe cite trele
acestui rití. De o parte si de Vlasca. Judetul Dimbovita are aceste ape, axila pe Valea-Raciu-
alta a acestui ria sunt niste o suprafata de 365.220 hect. Cufuritul i Brateiul sunt
munti inalti de piatra cenusie, pAmint. Clima sa este variata, ferestrae de Wat scindurl ; Za-
l'ara niel o inclinare spre apa dar sanatoasa. Vara de si in noaga, Lucacila, Deleanul, Pla-
acoperitT cu brazT. partea cimpoasa a judetultil este iul-Mircei, Tatarul, Padina, Colti,
In apropiere de Petera catea multa cäldura, la munte Marina i Doamnele. Batrina
se ingusteaza. clima este temperatä., asa ca in Doamnele se invecinesc cu
toate verile muntif acestuT judet Obirsia, al cal-0r proprietarl sunt
Dimbovicioara,r1ufor, j ud. Mus- sunt vizitatT de multa lume. PA- din Transilvania. In virful Pa-
cel ; izvoreste dela hotar, din mintul este fertil, creste tot felul diner este vama numita. Strunga,
apropiere de Piatra-lur-Craii1 de animale, si produce vegetale trecatoare in Transilvania la
se varsa-in riul Dimbovita, spre tninerale. Jud. Dimbovita este vama austro-ungará Gutanu. Sub
N.-E, de Rucar, ca la 3 kil. mal mult de jumatate muntos muntele Batrina este manas-
si deluros ; principaliT munti irisa tirea Petera-Obirsei subt o des-
Dimbovita, Jude;, care si-a luat se pot numi de la com. Moroeni chizaturA naturan, lungl ca de
numeledupA riul Dirnbovita, ce-1 in sus. Intre acestia eel mal I50 metri si care deschizAtura
uclA de la N.-V. spre S.-E., tre- insemnati sunt : merge din ce in ce descres-
&Id aproape prin centrut jude- a) Muntif dela Moroeni in sus, citad pana ajunge a.sa de mica,
Judetul Dimbovita se aflä cum mere pe matca Ialomiter In cit abia ese un izvor. In
situat in partea muntoasa a. la dreapta spre E.: Plaiul-Dom- aceasta petera., la 20 pasi de
tara rominesti intre 29°,48' 0 nesc, Priporul, Gilma-Ialomitei manAstire, este o cruce, de la
intre 230,37' longitudine estica, in drep tul PriporuluI in partea care nu se poate merge mal
socotit dupa. meridianul Parisu- de V. Brindusi, Orzea, Mar- departe, fiind intunerec.

www.dacoromanica.ro
DIMBOVITA (JUDET) 126 DimBoinTA GuDETT

c) Muntir apusanT, san cer apro- si Sabarul ifi stinga, format din de Maruntisuli si .5.iseni, mar
piatl de Muscel: Orlea, Vaga, Ciorogtrla si Rastoaca, iar a- nu exista padurl ; in pl. Ialomita :
Ratuneiul, pe unde- se zice ca a ceasta din Valda-Cobia, Valea- toso hect la Bolovani, 50 hect.
trecut Radu-Negru cu trasura ; .Suta si Potopul, care si el este la Podul-Barbierulur, 50 la Cor-
Marginea-Domneascd, munte in- format din maT multe 01-ale. Din ndtel, 250 la Frasinul, 52 la
tre Orlea si Vaca; Leaota, unul suma de 365220 hect., supra- Ghergani, 800 la Marcesti, too
din muntir cer mar marl a! ju- fata totalA a judetuluT, 268573 la Mavrodin, 750 la Vizuresti,
detultd, care inclina jumatate hect, este numaT pamint arabil, 117 hect. la Boanga si altele.
spre Rucar, jud. Muscel si juma- 52259 hect. este pAdure; lar Judetul Dimbovita, mar in
tate spre riul Ialomita, jud. 44388 hect. coprinde satele, cA- toate comunele plaiurilor unite
Dimbovita; Mitarcia, utila, Du- tunele, ora.sele, rlpile, muchile, Dimbovita-Ialomita si a plasilor
dele-MarT si Dudele-Micr. AcestI albiile flurilor, bdltile, sencile unite Dealul-Dimbovita, produce
do! din urma formeazd unghiul si toate locurile nearabile si arg. multime de prune, din care se
dintre Leoata, judetul Muscel, pddurT. Pddurile cele maT insem- fabrica tutea de o buna calitate
Transilvania si muntir de litiga nate din judet sunt : In plaiul si in cantitatt enorme, ceea ce
riul Ialomita, ei ocupa punctul Ialomita: 9680 hect. pe muntir face ca acest judet sa fie filtre
despre N.-V, al jud. Dimbovita. Blana, Piscul-BraziT, MAgurile, cele d'intiiu ale tare! mal abon-
Ca trecatoare, d'ara de Strunga Brindusile, Cocora, Dichiul, Pla- dente in tuica. Vinurl produce
mar sunt in jud. Dimbovita si iul-Domnesc, I_Ipticul, Plaiul- acest judet in dealurile : Doi-
potecele : Strunga-Mica si Sint- Mircer, Nucetul, Oboare, Surle, cesti, Aninoasa, Viforita, Raz-
Ilie, Podul-cu-Florile este un pla- Zänoaga si allí ; 2000 hect, la vadul, Bucsani si altele.
tou frumos plan orizontal pe com. Valea.-Lunga ; 770 hectare Animale se cresc in acest
virful Zdnoager, inconjurat de la Glodeni, 250 la Podurl; in judet, ce, bol, vacT, or, si mar
jur-imprejur de colt1 de plata plaiul Dimbovita: 1350 hect. pe cu seamä capre multe mar prin
foarte inaltr si unde se zice ca muntir Mitarcea si Pretrele-Albe, toate com. plaiurilor si plasilor
ar fi fost niste Doamne refugiate, 2500 hect. pe muntir Colibasi unite, adica in partea de N. si
pe carl urmarindu-le si aflindu-le la marginea de N.-V. a jud., din centrul judetulur, de aceea
ad Tatarif, ele n'ají voit a, se 1750 hect. la com. Izvoarele, si marca judetulur, este o cdpri-
preda si s'ati aruncat in prd- 350 hect. la Runcul, 550 hect. °ara, ad in vechime se gaseau
pastie. Virful-cu-Dor se día Scheiul-Episcopier, 600 Scheiul prin acest judet si capre sal-
In Virful muntelur Oboarele. A- Sf. Ion, 750 hect. Vilcana-d.-j., batice.
cest Virf-cu-Dor este plin de florI 1450 Vilcana-d.-s.; in pl. Dim- Minerale se afla: sare, la com.
frumoase in timpul verer si are bovita: 3500 hect. la comuna Ocnita, Bezdeadul, Branesti, si
privaste spre Prahova si Plo- Butoiul, 1175 la Cdpriorul si Glodeni ; pucioasd, la com. er-
esti. Judetul Dimbovita are mul- Tätarani, 72 t hect. la Gheboeni, banesti - Podurile, Bezdeadul,
time de muntr, dealurr si piscurt 323o,hect. la LudecT, 1022 hect.. Glodeni, Pietrosita, Virfurile si
si dela Moroeni in jos; insa de la Manesti, 380 hect. la Priboiul, Visinesti ; puturr de pleura la
mal putina importanta. Judetul 1450 la Rinciciavul, 175 hect. Glodeni, Colibasi, Vilcana, Oc-
Dimbovita este udat de o mul- la Valea-Caselor ; in pl. Dealul: nita si Visinesti ; carbunT de
time de riurr, precum : Dimbo- 867 hect. la Adinca, 254 hect. pamint la otinga doua mine
vita cu afluentir sal Valea-Lungd, la Cazaci, 282 la Doicesti, 400 In exploatare, la Glodeni, la
Valea-Tiset, Valea-Barbuletultn, hect. la Habeni, 500 hect, pa- Moroed in pAdurea statulur din
Riul-Alb, Ilfov, Colintina si Ilfova- durea luda, mosia Racovita, muntele Brindusele ; gips, in marl
tul, lalodita cu afluentir saT Talo- 4300 hect. la Ocnita, 250 hect. cantitatr la Pucioasa si Vilcana;
micioara (estica), Valea-Lupulur, la Gura-Ocniter, 860 hect., la Raz- pretre de moard, la PietrarT ; var,
Bizdidelul, Razvadeanca, S'A.- vadul, 850 la Latinga; in plasa la BrAnesti, Izvoarele, Runcul,
nicul, Pascovul, Crivatul si Cri- Cobia : 500 hect. la Valea-Mare, 'pita, Visinesti, Vilcana-Pandeli,
covul, in stinga, Ialomicioara (ve- 180 hect. la MatAsarul, 270 la Sacueni, Buciani, Comisani si
stica) sau Valea-Rimniculur, care Dragodana, 700 hect. la Petresti, altele.
se zice si Valea-VaceT, Vilcana 200 hect. la Petroaia, 1710 hect. Mara de industria domestica,
si altele, in dreapta ; Argesul cu la Suta-Seagá, 639 hectare la se afla in judet o mare fabrica de
afluentir sal Neajlovul in dreapta Uliesti; in pl. Bolintinul, afara praf de pusca, unica fabrica a

www.dacoromanica.ro
DIMBOV1TA (JUDET) 127 DiMBOVITA (JUDED

tare de felul acesta, care este producte mal este gara Titu Petresti d.-j. i apoT intra in
in partea de N. de Tirgoviste, unde este mare schela de des- Vlasca; soseaua judetiana
pe malul sting al Ialomiter, pe facerea cerealelor. Apo/ mal sunt Cimpulung, care trece pi-in co-
soseaua nationala Tirgoviste-Pu- tirgurile rurale CornAtelul si munele: Dragomiresti, Ghebo-
cioasa-Transilvania si unita cu Gaesti la Sf. Maria saa 8 Sep- eni, Izvoarele, Voinesti, Geme-
o cale ferata cu Tirgoviste. A- tembrie. Voinesti la 8 Noem- nea si apm intra In Muscel,
ceasta fabrica este in catunul brie; Pietrari la 7 Ianuarie; Voi- soseaua judetiana Tirgoviste-
Laculetele, com. Glodeni, pla- nesti la FloriI, Baleni la 24 Iu- Ploesti, care trece prin comu-
iul Ialomita. Mara de aceasta nie ; Pletrari i Patroaia la 20 nele : Razvad, Sacueni, Adinca
se mal afld : o fabrica de sfoff Iunie ; Gaesti 5i Branesti la 20 si intra in Prahova. Mara de
si fringhir in com. Gura-Foad; Iulie, Podurile la 27 Iulie si la aceste sosele marl, mal sunt al-
treI fabricr de Mina si gris cite 6 August. tele pi-in judet ce leaga o co-
una prin Gdesti, Bolovani (co- CaI de comunicatie in Dim- muna cu alta. Judetul Dimbo-
muna Cornetul) i doua. in Tir- bovita sunt: catea feratä Bucu- vita pana la 1883 se impartea
goviste ; cinc! fabrid de spirt, curesti-Pitesti-Virciorova cu in 5 pläsI si dota plaiurr,
una in Gheboaia, una in Bo- rile : Ghergani in pl. Jalo mita, plaiul Dimbovita, plaiul Ia-
teni, una in Bolovani i dota Titu in Bolintinul si Glesti in lomita, pl. Dimbovita, pl. Dea-
in Tirgoviste ; 12 mojí de abur!, Cobia; calea ferata Titu-Tirgo- lul, pl. Cobia, Bolintinul si pl.
prin diferite comune ; 127 morl viste prelungita acum pana la Ialomita ; de atuncT s'aa unit
de apa ; 7 pive; o dirsta pen- Laculetele ca gärile : Nucetul, plaiurile, numindu-se plaiul Ia-
tru baterea tesaturilor de lind ; Vacaresti, Tirgoviste si Lacule- lomita-Dimbovita cu resedinta
ferastraa de taiat scindurI tele, toate in pl. Dealul ; so- in com. erbanesti-Podurile, s'au
In Manesti, unul in Batesti, u- seaua nationala Bucuresti-Pite- unit plasile din centru Dimbo-
nul in Branesti, cinc! in Moro- sti ce trece prin comunele: Bil- vita si Dealul, numindu-se Dea-
eni, cite-va in Runcul, cite-va dana, Lunguleti, Cornetul, Titu, lul-Dimbovita cu resedinta in
pe riurile : Cufuritul, Brateiul Gdesti, Badulesti si merge la Dragomiresti, lar cele-l'alte aa
si Valea-RaciuluI si in alte lo- Pitesti; soseaua nationald Bu- ramas tot ca inainte: pl. Cobia,
curT; fabrid de oale si fel de curesti - Tirgovi s te - Transilvania Cu resedinta in Gaesti, pl. Bo-
fel de vase de pamint la Dra- ce trece pi-in comunele Inda- lintinul co resedinta in Titu si
glesti si la Dragomiresti ; fa- na, Ghergani, Contesti, Mircea- pl. Ialomita cu resedinta in
brid de cosurI de rachitä la Voda, Ulmi, Tirgoviste, Doice-
Dragomiresti, de unde se duce sti, Laculete, Gura-Bezdelulur, In tot judetul sunt ir6 com.
la diferite bilciurl ale tare"; ro- Poduri, Motoeni, Tita si de aci .rur. si 3 urbane, adica 51 com.
tarie, in Tatarani i alte comu- prin Petrosita, Moro eni si pe al- rur. si una urb. in pl. Dealul-
ne ; o multime de velnite de bia Ialomicioarel (Estice), pe sub Dtmbovita, 23 com. rur. in plaiul
fabricat tuica prin diferite comu- poalele munteluI Paduchiosul la Dimbovita-Ialomita, 23 comune
ne , veo 12 fabrid de gaz in Sinaia; soseaua judeteand rurale si una urbana In plasa
Tirgoviste si com. Colanul ; mar goviste-Butimanul ce trece pi-in Bolintinul i 19 com. rur. in pl.
multe mor! de apa in Tirgovi- comunele: Lazurile, Comisani. Ialomita. In tot judetul Dimbo-
ste i altele ; costume natio- Habeni, Maui, Dobra, Bilcju- vita este o populatie de 178248
nale se face la Riul-Alb, la Pie- resti i Cojasca, de unde se suflete, adica : 7000 in Tirgo-
trari, la Pietrosita si altele; te- desparte in doua: una spre S. viste, capitala ¡ud., 47415 In pl.
saturl de linA, precum : scoarte, trecind prin Butimanul in jud. Dealul-Dimbovita, 35864 in pla-
velinte, paturI, plocate i altele Ilfov si alta:spre E., trecind riul iul Dimbovita-Ialomita, 31336 in
sa fac la Moroeni, Pietrari, Riul- Ialomita la comuna atunul si pl. Cobia, 30564 in pl. Bolinti
Alb si altele. Comerciul este apoI pi-in cat. Ochiul-BouluI in- nul si 26069 in pl. Ialomita. In
activ in jud. Dimbovita. Ca cen- fra in jud. Prahova ; soseaua ju- Tirgoviste este un tribunal si
tre de desfacere prin vinzare detean5. Tirgoviste-Gaesti-Vlas- in judet cinc! judeclitorir de
cumparare sunt in judet tref ca, care trece prin comunele : ocol : o judeatorie de ocol pes-
tirgurr, salí orase : Tirgovistea, Lucieni, uta-Seaca, Piciorul- te plaiurl cu resedinta in er-
care este si capitala judetuluI, de-Munte, Dragmlna, Gdesti, banesti-Podurile, o judecatorie
Gaesti i Potlogi-Urbani. Pentru Greci, Petresti, Ragul, de ocol peste orasul Tirgoviste

www.dacoromanica.ro
roIMBOVITA (PLASÀ) 128 DIMBOVITA (PLAIÙ)

$i plasa Dealul, cu re$edinta in contopit cu plaiul Nuc$oara de scape de sub privigherea vata-
Tirgovi$te, o judecatorie de ocol la I Aprilie 1882, de la care fuluT de plaig, care le controla.
peste pla$ile Dimbovita $i Cobia data formeaza un sin gur plaig pichetele pe unde treceag el,
cu re$edinta in Gle$ti, o judeca- cu plaiul Nuc$oara, avind rese- inteascuns obiectele felurite de
torie de ocol peste plasa Bo- dinta subprefecturd in comuna exportare oprite de guvern.
lintinul cu re$edinta in Titu $1 urbana Cimpulung. Infati$area generala a solu-
judecatorie de ocol peste pl. Acest plaig coprinde partea luT este variata $i adese de
Ialomita cu re$edinta in Bilciu- de N.-E. a judetuluT Muscel. o priveNte incintatoare. Dea-
resti. Se märgine$te la N. cu Tran- lurile, spre Nord de marimT
In judetul Dimbovita sunt silvania, de care se desparte uimitoare , $i cu forme dife-
240 biserid in functie pi-in di- prin culmea muntilor Carpati ; rite, iag spre Sud directiunT
ferite comune $i catune, apoT la E. cu jud. Dimbovita, avind mal lainurite, parte mar dulcl,
inca 24 biserid 'in Tirgov$ite, din de limita natura1ä in aceasta forme mal rotunde, plerzind
care 5 sunt in ruina. Mara de parte $irul muntllor DimboviteT, chiar padurile cite o data si
acestea maT sunt $i 12 naras- ce merge paralel Cu acest rig prefácindu-se In muscele , pe
tirl $i anume : Dealul, Viforita, la S. cu plasa Arge$elul, des- a caror inaltime, stincile chel-
Gargota, Nucetul, Fusea, Bunea, partindu-se de dinsa printr'o ba$e, inlatura monotonia aspec-
Butoiul, Cobia, Pätroaia, Bil- linie care, incepind de la Dim- tuluT $i atrag cu drag privirile
dana, Gaiseni $i Petera sag bovita (cam din dreptul satu- calatoruluT.
Obir$ia. Preste toate aceste bi luT Gemenea) strabate plaiurile Valle, la inceput strimte $i
sericI $i m5nAstirl este un pro- pe din jos de comuna Mataul intunecoase, se desfac treptat-
topop cu re$edinta in Tirgo- Ora* in Riul-Tirgulul la Om- treptat $i daca ele n'ar fi atit
vi$te $i mal mu1t1 proesto$I prin pulung ; iar spre V. se mArgi- de numeroase ca din fie-ce loc
judet. In Dimbovita sunt : un ne$te cu plaiul Nucsoara, avind sa se vadA 2-3, deschizindu-$1
gimnaziti $i 3 $colT primare de de hotar culmea dealulur MA- gurile in vaina principala, fru-
bäetl $i de fete (in Tirgovi$te), gura, ce formeaza pana in am- musetea loculuT n'ar fi atit de
$coald primard de baetl $1 pulung chiar unja de despartire fermecatoare.
una de fete in Gle$ti, cite o a apelor celor dota plaiurl. Culmea principall a Carpa-
scoala de fete prin comunele : Forma plaiuluT e dreptunghiu- tilor, in dreptul plaiuluT Dim-
Titu, Potlogi, Bilciure$ti, Pie- lara. bovita, are la inceput directi-
tro$ita, Serbane$ti $i Bezdeadul. Numele-T vine de la Atli Dim- unea de la V. la E, cu virfurile
Pe IMgä acestea mar sunt Koh' bovita, care-1 uda. cele mal principale Comisul si
maT in toate comunele rurale. Impdrfirea administrativd. Tama$ul, apoT schimbind brusc
Plaiul Dimbovita se compune directiunea spre S.-E. merge
Dimbovita, p/asd, in jud. Dim- din 41 sate, earl formeaza 15 ast-fel pana din jos de virful
bovita. SI-a luat numele de la . com. rurale : Lere$ti, Voine$ti, Piatra - luT - Craig, la Piscul SI.
riul Dimbovita. La 1883 s'a Valea-Mare, Nanae$ti, Dragos- Ilie, unde se indrepteaza iarA$T
unit cu plasa Dealul, formind lavele, Rucärul, BAdeni-Ungu- spre N.-E., formind in aceasta
singura plasa, numita Dealul- reni, Badeni - Paminteni, Ceta- parte hotar judetuld Dimbo-
Dimbovita cu re$edinta in Dra- teni-din-Deal, Cetateni-din-Vale, vita.
gomire$ti. Laical, Miclo$ani, Pucheni, VA- Ramificatiunile pincipale, earl
leni $i MatAul. Re$edinta pla- traverseaza plaiul de la N. la
Dimbovita, p/aiti, jud. Dimbo- iuluI, unit cu plaiul Nuc$oara, S., sunt patru, inchizind intre
vita, numit ast-fel de la riul este in Cimpulung. dinsele cele treT vAT, pe carT
Dimbovita. Avea de re$edinta Vechea impirtire a plaiuluI sunt a$ezate toate comunele a-
Pietrari $i altd-data Brane$ti $i Dimbovila. Plaiul Dimbovita in cestur plait".
de la 1883 s'a unit cu plaiul secolul al XVHI-lea avea tot In- Acestea sunt :
Ialomita, avind resedinta In co- tinderea de azT, afara de satele I. MuntiI Dimboviter cu At-
muna Serbane$ti-Podurile, unde Rucarul $i Dragoslavele, carT furile : Prislopul, Rosul, Algiiul,
sunt $i baile Pucioasa. erati atuncT ale pld$el Arge$elul- Runcul, Priseaca, sunt de o ma-
de-Sus, dupa chiar cererea a- rime impunatoare, pe coaste pa-
DIrnbovita, plaifi, jud. Muscel, cestor sate la Guvern : ca sa duro$T, lar pe calme Cu pa$unT

www.dacoromanica.ro
DIMBOVITA (PLAIUL) 129 DIMBOVÌTA (PLAIUL)

ce nutresc numeroase turme de tele Oticul, curge la inceput in trece prin comunele Valea-Mare,
vite. Ei incep din muntiT Car- directiune de E. Para la mun- Dragosla.vele i Ruclrul.
patT, despartindu-se prin Valea- tele Tamasul, apor se intoarce De la RucAr pAnA la GranitA,
GhimbavuluT, i continuA, in lun- cAtre S. primind de afluent1 soseaua se desf4tal pe o lun-
gul riuluT Dimbovita, directiu- pe Dimbovicioara, Valea-CheiT, gime de 17 kil. $erpuind aci
nea acestora spre Sud. Ghimbavul, Valea-Caselor, BA- prin fundul vAilor, colo prin
de inAltiml muntoase
li.111 deanca, Valea- CetAtueT, Valea- traseurT adincT ce numaT dina-
ce formeazA linia de despArtire LargA, toate pe partea stingl ; mita a ptitut sl sape, invirtin-
intre apa DimboviteT $1 Arge- iar Riusorul, Valea-PravAtuluT, du-se in zigzag pe la poalele
selul. Aceste inAltimT sunt mun- Stoeneasca $i Valea-VAlenilor munteluT Sasul i pAn5. in virful
tele PApusa, al cAruT vid intrece pe partea dreaptA. luT, peste tot sustinutA de pa-
toate vecinAtAtile, Draxinul, Mä- VrednicA de vAzut este Valea- rapete enorme de piatrA i strl-
ra, Tefeleica, Preajma, Munti- DimbovicioareT, care, strinsA In- bAtInd peizagiile cele mal in-
$orul, CApitanul, PlAisorul, Pra- tre douA ináltimT pietroase de cIntAtoare.
vAtul, AltAmusul i Mateiasul, o lungime rarA, se desface toc- AceastA osea, cea mal fru-
cu virful Sturul satt Piatra-NA- maT mal spre N., unde este pes- moasA a tare, lucrare mAreatA,
mAestilor. O mie de metri poate tera DImbovicioareT. Rîul Dim- s'a terminat in anul 1891, MaiÙ,
sl fie diferira de ridicAturA in- bovita, pArlsind plaiul Dimbo- si a fost vizitatA de M. M. L.
tre Virful-SturuluT si valle ve- vita, la satul LAicAT, trece in ju- Regele Regina si Principele
cine. CAlAtoriile la el sunt do- detul DImbovita. Mostenitor la 3 Iunie 1891. S'a
rite de totT vizitatoriT acestor RIul Argeselul, izvorind din decis ca in parapetul soseleT
locurT. In apropiere de dInsul muntele GAinatul-Mare, sub PA- sA se zideascA o piatrA come-
este Petera-MatelasuluT, a arel pusa, curge in directiunea de morativA reamintind vizita M.
adincime uimitoare nu este cer- S., udA com. NAmAesti, trecind L. L.
cetatl de cit de corbiT i In- pe la E. de com. Valea-Mare, De la Sud spre Nord, acest
drAznetiT vulturf. apor ese din plaiul DImbovita piala mal este strAbItut de $o-
MuntiT GrAdi$teanu, GAi- la comuna MAtAul spre a uda seaua judetianA Tirgoviste-Cim-
natul-Mare, GAinatul -Mic, Do- com. Boteni din pl. Argeselul. pulung, care la com. BAdeni-
briasul-Mare, Dobriasul-Mic, Pis- El primeste de afluentT in pla- PAmintenT se bifurcl, o ramurA
cul-CaluluT, Mosoroaele-Marl $i i ul Dimbovita pe Valea-CirsteT, mergind la com. Dragoslavele,
Mosoroaele-MicT, Strimtul, CIA- pe partea dreaptA i Topolita- lar cea-l'altA dA la Mateia$ in
bucetul, Chiciora, Coasta - Md- MateiasuluT pe partea stingA, $oseaua nationalA Pitesti-Fron-
nAstiref-NAmAesti, ami; ele in hotarul comuneT NA- tierl.
Dealul-CuculuT i Dealul- mlesti. Afarl de acestea sunt mal
MNtAuluT, constitue, de la Pa- Riul - TirguluT izvoreste din multe sosele comunale i vici-
pusa, sirul despArtitor futre apa muntele Iezerul aflat la S. de nale, carT inlesnesc comunicatia
ArgeseluluT i Riul-TirguluT. Oticul, si nu primeste afluentr de intre sate.
Oticul, Iezerul, ZAnoaga, cit, aproape de izvor, pe Cuca Ocupaliunea locuitorilor. PA-
Boldul, Pojorita i MAgura spre din PApusa, clsigInd o mdrime mintul arabil In plaiul DImbo-
V. plaiuluT, in paralel cu Riul- ce intrece de doul ori pe aceia vita fiind lipsit de intinderea
Tirgulur, nu aü virfurT remar- a ritiluT Argeselul. El udA. com. fertilitatea necesarl uneT Culturl
cabile, afarA de Iezerul, cu lacul Leresti si Voinesti $i trece apoT intinse, care sl constitue un
Iezerul, a cArul adincime a de- in plaiul Nucsoara, udind orasul izvor de bogAtie, ocupatia prin-
terminat pe ciobanT sA zicl cA Cimpulung. cipal a locuitorilor este co-
e o rAsuflAtoare a mAreT. PAstravT, mrene, sglAvocT, cu- mertul cu scindurT, cü lemne,
Hidrografia. Din arAtarea titoT, verdetr, latite si tiparl sunt cu vite, cu var i brinzeturT.
rurilor ce strAbat plaiul Dim- speciile de pestT ce populeazA Scindurile de diferite
bovita, s'a lAmurit cA treT sunt apele acestor rifle. se fatriclin herAstraele (numite
riurile principale ce udA plaiul : Ckile de comunica/je. Plaiul In alte pArtf ale tArd joagAre)
111.11 Dimbovita, Argeselul si Dimbovita este strAbAtut de la aflate pe Riul-TirguluT, si pe
Riul-TirguluT. S. spre V. de calea nationald titirite Argeselul, Dimbovita,
Dimbovita, izvorind din mun- Pitesti-Cimpulung-Brasov, care Ghimba,k11 $1 Bldeanca.

58878 Mande Dicifonar Geogratio. Tot 17

www.dacoromanica.ro
DIMBOVITA (PLAIUL) 180 DImBoviTA (PLAIUL)

Femeile se ocupa cu tesatura practicelor religioase. Bisericile buluT incepe dela 14 Septem-
pinzeturilor, a dimiilor i cu sunt vizitate sarbatorile de un bre. LivezT artificiale nu se
lucrarea de costume nationale. numar mare de 1)5.64 i femeT. seamana.
In Ruar i Dragoslavele, maT Multe sate ag cite doua bise- .11(aFint ci unelte agricole. In
totl locuitoril se indeletnicesc riel sau doT preot.T. Asa, Leresti anul 1888, ail existat in plaiul
cu fabricarea scindurilor ; in are o biserica cu 2 preotr ; Voi- Dimbovita-Nucsoaraurmatoarele
Ruar se mal' cresc si vite multe. nesti, 2 bisericI cu 2 preotf; Va- masinT i unelte agricole :
Cascavalurile i brinza de Ru- lea-Mare, i biserica cu z preoti ; masilla de treerat cu manej, I
ar sunt renumite. Ndmaestl, 2 bisericT Cu 2 preotl; masita de vinturat, 3 masini
In Namaestl se ocupa cu lem- si o monastire cu 2 preotl de batut porumbul cu manivela,
n'Aria si facerea varuluT din plata Dragoslavele, 2 bisericT Cu 3 912 plugurT de lemn sad tara
calcaroasa adusa din muntele preotl; Ruar, 3 bisericT Cu 3 ne§tI, 55 plugurl de fer sati
Mateiasul. preotT ; Mataul, 4 biserid ; Ba- nemtestr, 31 scarificatoare, 2
In Leresti i Voinesti, cu deni-PamintenT, 3 bisericT Cu 3 grape de fier, 54 morI cu apa.
cresterea vitelor, scinduraria preotT, etc. Populafiunea. LocuitoriT co-
munca la fabrica de h1rti e Ioanid, In total, plaiul Dimbovita are munelor din plaiul Dimbovita
aflata pe Rtul-TirguluT, in raionul 28 bisericT deservite de 28 preotT se estima la suma de 19732
CimpulunguluT si in vecinatate si 36 dascalT. suflete, apartinind la 3740 fa-
de comuna Voinesti. Astructiunea publicd. In fie- totT de nationalitate curat
In Valea-Mare cu exportarea care comuna din plaiul Dim- romineascd.
de scindurl i lemne si cu fa- bovita este cite o scoald .11fif carea populagei plaiului
bricarea de tuja.. Cu cite un invatator, exceptiune Dimbovila - Nucfoara pe anul
In Mata, cu fabricarea de acind numal Rucarul unde se z889. In acest an s'aii facut in
%mica i cresterea vitelor. Aci gaseste i coall de baell Cu 3 plaiul Dimbovita-Nucsoara 263
locuitorii cresc un sola de cal invatatorT si i coala de fete OsatoriT, nascut 1220 copir
raid la corp, dar foarte iutT si Cu 2 invatatoare; Dragoslavele ati murit 754 barbatT si fe-
puternicT. Badeni- PamintenT, cu cite meT.
In cele-l'alte com. de pe linga scoala de bäe i i de fete. S'ají casatorit (dupa etate) :
riul Dimbovita, locuitoril se o- In acest plaiü functioneazd 84 barbatT (dela 18-25 arn),
cupa cu fabricarea de tuica 18 scoale rurale (I 3 mixte, 2 de 129 (dela 25-35 ani), 29 (de
cu transportarea de scindurT la baetl si 3 de fete), conduse de la 35-45 anT), 21 (dela 45-
Tirgoviste. 21 invatatorl, cu intretinerea 6o anT); 42 femer (dela 15-18
In Cimpulung, locuitoriT din canora statul cheltueste "anual anT), 168 (dela 18-25 anT), 36
mahalaua Scheiul, in partea de 28.242 leI. (dela 25-35 ani), 14 (dela 35
N., se indeletnicesc cu fabri- Scoalele sunt frecuentate de 45 anl) si 3 (dela 45-60
carea de donitI ; iar ceT-l'altl, elevl in mod regulat. In anul anT.
de la V., cu facerea de oale. colar 1883-84, numarul ele- S'ají nascut (dupa sex): 626
Vitele in numar mal mare vilor din aceste scoll se ridica la baetl si 594 fete; legitimT : 573
sunt oile, vacile, cair i caprele. 593 elevl si 55 eleve. bIetT 51547 fete; naturalf: 53
Arenda anuala a unul pogon tiri carte 112 barbatl si 33 bAetT 51 47 fete. Aa murit: 392
de finete pentru nutrirea aces- femeT. bArbatT 5i 283 femeT.
tor vite, variazä intre io 30 and se fac seo:di:aturde. In Plaiul Dimbovqa in anul 1856.
lel; iar pretul de vinzare ves- plaiurile-unite nu se fac sema.- In acest an gasim cA plaiul Dim-
nica. se schimba intre 200 naturl de toamna. Semanatu- bovita are 95 muntI, carl dad
400 leT. rile de prima-vara, a griuluT, un venit anual de 53420 leT; 87
Gindacil de matase nu se orzuluI si ovazuluT se incep de herastrae Cu venit anual 32429
cresc de cit in cite-va comune, obicein in lunile Aprilie ler; 29 morl cu venit anual 7850
/usa ingrijirea albinelor tot con- Porumbul se seamana in Apri- leT; 5 dirste Cu venit 1230 leT,
stitueste ocupatiunea de predi- lie i Maiu. 4 piue Cu venit 460 leT; 18 po-
lectie a fruntasilor aten'. Secerisul griuluT, orzulur vernI cu venit 13490 leT.
Cultul. LocuitoriT pastreazd ovazuluT se face de ordinar in Populatia plaiuluI se urca la
neclintite credinta i obiceiurile luna Iulie ; iar culesul porum- 11293 locuitorl, din carl 6041

www.dacoromanica.ro
DINIBOVITA (121U1,-) 121 DIMBOVITA (Rim)

barbatI, 5252 femeI, cu 2634 ste apele care curg tot din Piatra- dreapta, Dimbovita primeste pi-
familiI. luI-Crain prin valea luI Inanul, riul Stoenesti, de mica impor-
Avea 23 sate, 27 bisericI, 45 iar mal la S. acelea care curg tanta ca volum de apa, insa
preotl, 3 diaconI, 25 hoed de prin valea Speriatul. important prin aceea ca pe va-
neam, 13 mazili, 2262 contri- De la aceasta confluenta, va- lea luI trece soseaua care une-
buabilI romini, cad' platean a- lea incepe a fi locuita ; pe stin- te Valea-Dimboviter cu aceea a
nual 20188 le! i 91 tiganI ga se gasesc cdtunele : Podul- ArgesuluI si in urma cu a Mu-
contribuabili carl plateati 4550 DimboviteI ; la S. de aceste ca- luI-TirguluI.
lel anual pentru proprietatile lo- tune apele se restring din nor' La N. de satul Badeni, Dim-
cuite i nelocuite i contributia inteun defilen format din muntif: bovita primeste pe partea stinga
drumurilor. Plaicul, Magura si Posada. Ra- piriul Radivca care ese din vir-
mificatiile acestuI din urma mun- ful Leotd, curge de la N. la S.-
Dimbovita, rig. Din virful le- te silesc apele Dimbovitd V. si a card vale in partea de
sera, (2407 m.), care apartine schimba directia catre E., iar N. poarta numele de valea am-
muntilor Flgaras, din lantul Car- dupa ce ocoleste muntele Po- padia ; la S. de confluenta a-
patilor, la nastere riul Dimbo- sada se indreapta din nor' ca- cestur en, ramificatiunile cul-
vita, afluentul cel mal principal tre S., de aci se deschide o melor Tefeloaga i LeoteT, care
al Argesulur. Importanta aces- vale larga unde are loe con flu- marginesc valea DimboviteT, se
tiff rîü reese din aceea ca ucla enta cu Dimbovicioara ; locali- apropie de ele asa, in cit redu-
capitala tare! si ca pe o parte tatea poarta numele de Podul- ce din non valea la un defiler'
din valea sa trece soseaua-na- Dimbovitd. In acest loc sosea- pana la confluenta cu Valea-
tionala Cimpulung - Brasov. A- ua nationalä, care urea valea Larga.
cest nfl ia nastere din 2 Or- DlinboviteI de la Dragoslavele, Prin Valea - Larga se scurg
loage, se indreapta in general o pdraseste pentru a urma pe in directia N.-S.-V. apele care
spre N. cu neinsemnate schim- aceea a Dimbovicioard, intretd- les din culmea LeoteI ; conflu-
barI de directil, impuse de ra- indu-se spre frontiera. enta are loc la N. de Miclau-
mificatiile muntilor inaltI, cart DImbovicioara, aflue It pe stin- sani.
marginesc valea acestuI rin ga, ha nastere din muntele Pe- De aci valea Incepe a se
dupa ce curge pe 6 kil., se in- tricica, curge de la N. la S., tre- largi din ce in ce, iar la Izvoa-
dreapta spre E. si dupa ce trece cind pe linga localitatea numita re atinge 21/2 kil., unde are loc
la N. de muntele Peceneagul, ja Petera-Dimbovicioard, ja di- confluenta eI cu Riul-Alb, care
directla S.-E. pana in dreptul rectia spre S.-E., apa sa este aduna apele vailor Strimba, am-
munteluI Cascul. marita cu acele ale vailor Izvo- pina i Barbuletul. Un alt afluent
La N. de acest munte, Dim- rul, Mod si ()rep. pe partea dreapta, e piriul Ta-
bovita primeste pe dreapta a- Valea Dimbovitd, la conflu- tArani care se uneste cu Dim-
pele care se scurg din muntele enta el ca Dimbovicioara, este bovita la Caprioara. Directia
Dracsinul in directia de la V. deschisa, dar se restringe din generala a valeT DimboviteI de
la E. prin .ralea numita Dracsi- non intre culmea Posada si mun- la Rucar i pana la Rincacio-
nul ; iar la S. de muntele Cas- tele Dumbrava la S., careia pri- vul este aceea de la N. catre
cu, apele carI se scurg din mun- meste si apele riuluI Dumbrava, S., cu oare-care inclinare spre
tele Papusa, tot in directia de marit cu Gura-Vale!, care curge E. De la Rincaciovul directia
la V.-E. prin valea numita Cas- prin Valea-Ristava. La confluenta DimboviteI se schimba spre E.
cu; dupa ce Dimbovita a pri- cu acest Orin, Dimbovita se in- pana la N. de Luchieni-din-
mit apele acestor val, ja directia dreapta spre V., trece pe ling5. Deal, de unde isT reja din non
spre S. si primeste pe stinga satul Rucar, de unde ja direc- directia sa generala de S.-E.
apele, care plecind din Piatra- Via spre S. De la Rucar, valea Aceasta directie a sa se schim-
luI-Crain, curg de la N. la S.- deschizindu-se, largimea sa atin- ba in unele partr, accentuindu-
V., prin valea Tomaselul. ge 60o m. in unele partI; intre se spre E. sat' spre S., schim-
De la confluenta sa cu acest Lunca-Gherld i Slobozia, pe ball 'Msg. pe mid directiI, fiind
pfria valea incepe a se largi a- 11/2 kil., ldrgimea \raid se re- maI mult coturI.
tingind In unele partI 150 m. duce din non la un defile'''. La Pe stinga sa Dimbovita, la
Tot pe stinga Dimbovita prime- S. de satul Stoenesti, pe partea Nucet, primeste apele piriultd

www.dacoromanica.ro
D1MBOVITA (RiUL-) 132 ENBOVITA (R1UL'

Noroioasa. Un alt afluent tot Valea Dimboviter incepe a fi de care se gaseste com. Gemeni,
pe stinga sa, ea un curs mal locuita de la confluenta-T CII va- situata pe ambele malud, Gin-
lung, este Ilfovul, care izvoreste lea Speriatul, la S. carda, pe desti-diri-Vale, pe malul drept,
de linga Colanul, la S. de Tir- malul sting, se gasesc situate Voinesti pe stinga, Dragoda-
goviste; curge in directia S.-E., la o mica distanta unul linga nesti si Sturdzeni pe dreapta, Iz-
trecind pe la BrAtesti-d.-s., Bo- altul doua catune cu numele de voarele pe stinga, la confluenta
Balteiul la V. de
lovani-MarT, Podul-Dimboviter. sa cu Pidul-Alb. De aci, malul
Ghergani, pe la S. Tartasesti- Primul sat mai mare este Po- drept e mal populat, cacr ga-
d.-j., unde in mijlocul un.il za- dul-DimboviteT, situat pe par- sim in aceasta parte satele Pre-
voiti apele sale se raspindesc tea stinga la confluenta Dim- boiul, Tatarani, Caprioara, MA-
si se unesc cu ale Dimbovitei bovicioareT ca Dimbovita si tot nesti si Dragaesti-Paminteni, pe
intre Brezoaia - CamarasuluT si pe partea stinga din acest punct cind pe malul sting nu se afla
Cosoba. Afluentut sari insa mar se zaresc ruinele uneT cetAtT de cit Geboani in fata Capri-
principal ca volum de apa si numita Cetatea-NeamtuluT. De- oareT si Dragaesti-Ungureni, in
ca lungime este Colentina. A- fileul dintre Podul-Dimbovitei fata celor Paminteni. La S. de
cest piriA la nastere din pIdu- si Rucar poarta nu mele de de- acestea, pe malul sting al Dim-
rea Calugareasca, directia sa fileul Posada si peste culmea bovitef, se gaseste Dragomiresti,
este paraleld cu a Dimboviter, PosadeT trece soseaua nationald dupa care Dimbovita uda : Rin-
mid Ghimpati, Vizuresti, Clod: Cimpulung -Brasov. La esirea cdciovul, Luceni-Ungureni, am-
nesti, Buftea si Chitila, iar la N. din defileul Posada, pe malul bebe comune situate pe atnbele
de Bucuresti, albia sa se large- drept al DimboviteT, se gaseste malud ; Luceni - Pamin teni si
ste in unele partY, in &it formea- situat satul Rucar, pe unde tre- Vacaresti-din-Deal, iar pe ma-
za lacurT, care toate ati insa o ce soseaua nationala. Mal la S. lul drept Luceni si Ciaran. La
scurgere in valea ColentineT; de acest sat se gaseste Lunca-Gir- S. de Ciurari, tot pe mahl
dui:A ce trece pe la Baneasa, leT, pe malul drept, dupa care drept, care este mal Malt, se
Herastrati, Fundeni, Pantelimon pe malul sting se gaseste Slo- gaseste comuna Persici - MarT.
si Cernica se uneste cu D'im- bozia. In fata Sloboziel, pe cul- Pe malul sting al DimboviteT,
bovita la Caldarari. Acest afluent mea care pleaca din Piatra-Na- la confluenta cu piriul Noroioa-
al DimboviteT primeste si el la mäestilor, se gaseste satul Frun- sa se afla Nucetul ; in urma Dim-
rindul sari apele vaTeT Mihulean- tilor, lar la S., tot pe malul drept, bovita uda pe stinga satele: BA.-
ca. Tot pe aceasta parte apele satul Stoenesti. Pe malul sting, nesti, Bestiloaia, Moara-Noua,
din padurea Cernica se scurg Ja S. de Stoenesti, Dimbovita Adunati, Bolovani, Cringasi ,
pe valea Tinganul in Dimbo- uda Badeni si Cotenesti. Contesti-de-Sus si de-Jos, Moara-
vita. De la Stoenesti si Oa. la SlobozieT, Cosoba, Popesti, Dra-
La Frunzinesti, Dimbovita pri- CetAteni, Dimbovita trece prin- gomiresti-din-Val e, Rudeni, Sirb i,
meste tot pe stinga apele vareT tr'un nou defiler', unde sunt de Giulesti, TigAnia, Ciurelul ; iar
Pasarea. Pe partea dreapta de remarcat, pe malul sting, ruinele pe dreapta: Canesti-d.-s., Podul-
la localitatea Lunguletul, un ca- uncí biserici parasite si a und Rizir, Sabiesti, Meal, Rdicule-
nal ja o parte din apele Dim- cetatuT, care poarta numele de sti, Lunguletul, Brezoaia-Cluce-
boviteT pentru a le uni cu pi- Cetatuia-luI-Negru-Vodd. La e- ruluT, al-BrailoaiceT, al-Camara-
dui Ciorogida, care curge In a- sirea din acest defileti se ga- suluT, Bucsaneascajoita, Arcuda,
propiere de Dimbovita si care seste com. Cetateni, compusa Bicu , Dragomiresti- din - Deal,
se varsa in Sabarul, la Braga- din doul catune, din care cele Chiajna si Dudul-Rosu. Dupa-ce
diru. Mara de acest afluent, de pe malul sting poarta nu- Dimbovita a trecut prin aceste
Dimbovita mal este alimentata mele de Cetateni-din-Vale, lar localitatl, din care de remarcat
prin miel scurged de apa, insl cele de pe malul drept Cetateni- sunt : i. Lunguletul, de unde
far' de importanta. Dimbovita, din-Deal. Mal la S., pe malul incepe santul care uneste Dim-
incarcata cu afluentiT, pe care sting, se gaseste Diaconesti iar bovita. cu Ciorogirla. 2. Joita,
i-am numit mal sus, urmind in fata acestilia Padermani. Dim- Arcuda si Bicu, de unde se a-
directia sa de S.-E., se varsa bovita uda mal la S. Laical, limenteaza Bucuresti ea apa de
In dui Arges, la V. de satul Miclausani pe stinga, Valeni si baut prin ajatorul filtrelor. 3.
Budesti. Capul-Coastef, pe dreapta la S. Chiajna, care se gaseste la li-

www.dacoromanica.ro
DYMBOV1TA fR1UL) 133 DIMBOVITA (RiUL)

mita regiund fortificate a I3u- culmea Plaicul, la confluenta sa La S. de aceste virfurl, cul-
curestilor, Dimbovita uda dupa cu Dimbovicioara. mile care pleaca, poarta numele
aceea Capitala tarer, unde albia Tot din lantul principal al de Potarnicul i Oretul.
el este canalizata, incepind de Carpatilor, la N. de Piatra-lur- Din virful Sintilel al lantuluI
la Grozavesti i pang la Vitan ; Craiu, se gaseste culmea Toma- Carpatilor, pleaca culmea Dim-
de ad Dimbovita, a caruI vale selul. Pe malul drept se glseste bava, la a carel extremitate se
atinge in unele I/2-2 Muntele-Gaind, in Eta muntelui gaseste virful Dimbava, care for-
kil., trece pe la: Cioplea, Du- Oiticul, Peceneagul in fata Cio- meaza impreuna cú culmea Po-
desti, Catelnl, Caldarari, Cer- canului - PisculuI. Din Päpusa, sada, defileul cu acest nume.
nica, Tinganul, Paroaia, Plata- care se gaseste la extremitatea Din virful linia, care apartine
resti, Cucuiati, Lamotesti, Va- din spre E. a culmeI Ezera, tot lantuluI Carpatilor, pleaca
silati i Budesti pe stinga, iar pleaca spre S. culmea cea spre S. principala culme de pe
pe dreapta: Vdcaresti, Popesti- importanta a vaIeI DimboviteT stinga Dimboviter, anume cul-
ConduratuluT, Leordeni, Babesti, de pe aceasta parte si anume mea LeoteT, importanta prin a-
Glina, Bälaceanca, Orasca, culmea TefeloageT care desparte ceea ca. desparte basinul Dim-
binasul, Pirlita, Buciumeni valea DimboviteT de aceea a boviteI de al Ialomitd, sau al
Gruiul. ArgesuluT. ArgesuluI, de al Ialomiter.
Dimbovita, care intra in re- Aceasta culme trimete in spre Din virful Metereni, care a-
giunea fortificata la Chiajna, si valea DimboviteI diferite rami- partine acesteI culmI, pleaca in
dupa ce a trecut pe linga for- ficatiud, carI poartd numele de spre Dimbovita o serie de culmi,
turile Leordeni si Catelul, ese Cascul, Boteanul, Draguldnelul, al cal-or nod principal e Mun-
din aceasta regiune si se in- Mägura si Posada. Pe culmea tele-Rosu si din care mal multe
dreapta spre Budesti, unde se Tefeloagei se gäsesc virfurile : ramurI se duc spre V. si S.-V.
varsa in Arges. Moara, Tefeloaga, Prajina, Vir- pana in mala! Dimboviter. Pe
Muntil din care la nastere ful-CapitanuluI , Piatra-Nämles- aceste ramurI se gdsesc virfu-
riul DimboviteI poarta numele tilor, Virful-DimboviteI, Volnelul rile : Piatra-Prislop, Cristiana,
de MuntiI-Fagara.5uluI, din lantul si Demetrul, de unde incepe la N. de Dragoslavele ; Malul-
Carpatilor. Virful din care seria dealurilor. Corbuld, la S. de Dragoslavele;
are sorgintea, se gaseste situat Dealul care urmeaza maT de Virful-Albescu, Muntele-Albes-
pe culmea MesuluI si din acest aproape malul drept al Dimbo. cu, Muntele-Rosu, Virful-Algiru
punct pleaca mal multe culmI, vita poarta diferite numirI Prisaca, de-a lungul
care despart väile diferitilor a- anume : in dreptul Valenilor, Radifca. Pe culmea LeoteI se
flu entI aT ArgesuluI; aceste culml Dealul-Hirtopr, la extremitatea gasesc : Virful-Leotd, Virful-Va-
poarta numele de: Popaul, Nanu clinia, la S., se gaseste Virful- cel, Gruiul-Ursuld, Marginea-
Ezera. Pe stinga Dimbovi- Hadopcin, din care pleaca de-a- Domnilor, Gavana, Pleisoara
td, de la sorgintea i pana la lungul Dimbovitd, Malul-Corbu- Pucheni. Din Gruiul.- Ursula
confluenta er cu Dimbovicioara, luI l cu Dealul-Simpuld se ter- pleacä o culme pe stinga
se gaseste culmea MesuluT, care mina culmea TefeloageI. Cele- uluT Radifca, pe care sunt vir-
pleaca din lantul Carpatilor, din l'alte dealurT carI se mal ga- furile Orzicul i Purcaroaia. Din
virful Berevoiasca spre S. Vir- sesc pe malul drept al acestui Gavana pleaca o mica culme,
furile mal insemnate de la S. 115, nu s.int de o mare impor- pe care se gasesc virfurile: Gar-
spre N., sunt: Cremenea, Oiti- tanta i poarta numirile locali- vanul siPlesa-PopeI si pe care se
cul-Mic i Oiticul-Mare. tatilor de prin prejur. gaseste Cetatuia - lur-Negru -Vo-
Dupg. aceea Dimbovita se a- Ultimele ramificata ale cul- da. Din Pleisoara pleaca cul-
propie de lantul principal al Car- mei Tefeloagd dati directie vaid mea Ploiscioara, care se termina
patilor, pe care se gasesc vir- Dimboviter idiferiilor afluentI, In spre Dimbovita ca Plesea-
furile : Ciocanul, Piscul, To- indreptindu-se cea mntîiü spre Mica, Plesea-Mintilestilor i Vir-
masul i Piatra-luI-Craiti. Din S.-E., lar cer-l'altI spre S.-V. ful-Clrbunari.
pleacd o culme Pe partea stingd, dupa Pia- Din virful Pucheni se des.
sttncoasa, pe care se gasesc tra-luT-Craiii, pe lantul Carpati- part fret culmI : i. Culmea-Mi-
virfurile Pietricica, Paltinetul lor, se gasesc virfurile : Groa- clausani, intre Valea-Barbuletu-
Berile, si care se termina cu pa, Paltinisul, etc. Valea-Larga, pe care se

www.dacoromanica.ro
DIMBOVITA (MOIE) 134 1.)ImB0vITA-m0sT1rEA.

gaseste Virful-ChelieI si care se este forte repede si adincimea De la i Aprilie 1882, s'a a-
termina cu Dealul-Florir ; 2. Cul- sa (la S. de catunul Stoenesti) lipit la pl. Dimbovita i plasa
mea Padina, intre valea Barbu- In timpiI ordinae, este de 0,90, Mostistea, cu resedinta subpre-
letul i valea PiriuluI-Alb, pe care iar latimea mijlocie de 20 m. fectureI in Pantelimon. Pana la
se gasesc virfurile BArb ule i Ja- Albia Dimbovite contine pie- aceasta. data, pl Dimbovita se
colea, iar a 3-a culmea, care des4 tre si bolovanI mad In tot par- marginea la E. cu partea din
parte afluentir Dimboviter de al cursul säú prin judetul Muscel, pl. Negoesti i pl. Mostistea, la
Ialomiter si care poartá numele lar de- la Gemenea, limita aces- N. si V. cu pl. Znagovulur, la
de Culmea-LeoteI propria zisa. tul judet cu jud. Dimbovita, S. cu pl. Sabarul.
Pe aceasta culme, in partea Dim- incepe pietrisul si me la vale Plasa Dimbovita-Mostistea este
boviteI, se gasesc dealul Loicul, nisipul. udata in partea de S.-V. si in
Vulcan, virful Petrarul, Mate- La Micas, pe Ruga, care trece centru de riul Dimbovita, care
escu, etc. Din aceste dealuri 1.11 Dimbovita, albia e! se afla intra. in aceasta plasa pe la Va-
pleaca mal multe ramurl miel, la o inaltime de 579 m. d'a- cáresti (S.-E. de Bucuresti) si
numite: Plaiul-Mogol, Plaiul-Ne- supra Bucurestilor i pana la iese pe la satul Cucueti, intrind
iulur, Plaiul-Gloduld, etc. Ulti- Bucuresti descinde la ceva mal In plasa Negoesti ; de piriul Co-
ma ramificatiune se numeste jos de 87 m. Inaltimea albiei lentina, carel! ja nastere din
Mersina, care se termina la N.- sale aci descinde cu 486 mete, apropiere de comuna Bolovani,
V. TirgovisteI si pe acest mal adica cu o dina medie de 4 jud. Dimbovita si de valea Pa-
se mai gasesc dealue de mica mm. pe m. sarea, care izvoraste din plasa
importantä pana la confluenta Dimbovita e cuvint slav Znagovulur (Vez! Pasarea, pleu).
cu Argesul, dealuri care poarta insemneaza foaie de stejar. Intinderea totala a plasilor
numirile localitatilor vecine. Fratif Tunusli, in a lor lsto- unite este de 276124 pogoane
Peste riul Dimbovita, in jud. rie a TI/ iz Romineftt, (1806) (138063 hect.), din cae statul
Dimbovita, sant sapte marl po- spun ca caurul se exploateza proprietariI aü 202494 po-
duri stätatoare, adica : unul in din nisipul riurilor : Oltul, To- goane (101248 hect.) si local-
com. Gemenea pe soseaua ju- pologul, Argesul i Dimbovita, toril din plasa 73632 pogoane
deteana Tirgoviste-Cimpulung, de catre Tiganif domnestr (36816 hect.).
facut de armata in urma cam- rudarlz. Statul si proprietarif cultiva
panieI din 1877-78; unul in Dimbovita a inspirat D-luI 70837 hect. (4586 ramin sterpe,
com. Lucieni, pe soseaua jude- Winterhalder, acum vr'o 50 de 5778 izlaz, 1169 cultura vid si
teana Tirgoviste-Vlasca, facut anI, o poezie, al caruI cunoscut 18878 padure).
de judet; unul in com. Bolo- refren a devenit in curind foarte Locuitoril cultivá 33952 hect.
vani, numit Podul-luI-Petrache, popular: (570 ramin sterpe, 1998 izlaz,
dar care acum este cu totul «Dimbovila apei dulce
296 cultura vitel).
distrus, facut de proprietarul Populatia plasilor unite este
Cine tea, nu se mal duce.»
mosid, pe soseaua vecino-co- de 50369 suflete (12818 bar-
munala Cornätelul-Bolovani-Bra- (VezI amanunte dezvoltatoare batr, 12969 femer, 12855 bletI,
nistea-Titu; dota podue la co- la articolul Bucurefti, § Hidro- 11727 fete), din cae 349 streinI
muna Lunguleti, pe soseaua na- grafia). (172 barbatl, 75 femer, 52 bIetr
t.ionala Bucuresti-Pitesti ; in fine si 50 fete).
alte dota podue marT de fler : DInab ovita, trup de mofie, din Totr acetr locuitorr trlesc in
unul, linga. cat. Besteloaia, la ca- proprietatea statulur Stoboresti- 11077 case si 58 bordeie.
lea ferata Tirgoviste-Titu si al- Barza, jud. Teleorman. 10540 locuitorr se ocupá cu
tul, la cat. Boteni pe calea fe- plugária, 363 sunt circiumari,
rata. Bucuresti-Virciorova. Dirnb ovita-Mosti§tea, plaga, in 98 industriar, 1989 aü diferite
Lungimea cursului acestui riu judetul Ilfov. Ocupa partea din profesiunr.
este de 250 kil., din carl 75 centrul si E. judetului si se mar- Sunt 9309 contribuabili; cb.'-
kil. face in jud. Muscel, (pana gineste la E. cu jud. Ialonaita, sátoritrsunt I i391, fruntasI 3603,
la Gemenea din judetul Dim- la V. cu pl. Sabarul, la N. cu mijlocasI 4226, cu miinile 5161,
bovita). pl. Znagovul si la S. Cu plasa improprietaritl 6697 si nena-
Cursta sau in judetul Muscel Negoesti. proprietaritl 6293.

www.dacoromanica.ro
DIMBOVITET (PriliUL-) 135 DIMBUL

In toata plasa Dimbovita pi ra-Domneasca, Otopeni, Pante- Dimbroca, vechie numire a c5.-
Mostiptea sunt loo de bisericI, limon-Dobroepti, Popepti - Con- tunulut Murgescul din com. SI-
deservite de 125 preotT ; 55 duratu, Piteasca-Pasarea, tef'd- geata, jud. Buzla.
pcoale rurale, freceuntate de n epti-Lip 00.01, tub eiul- OrApti,
1244 elevl pi eleve, cu intreti- Tanganul i Tunari-Dimieni. Dtmbroca, mofie a statuluT, in
nerea carora s'a cheltuit de stat, Caile de comunicatie carI in- jud. Buzati, com. Scurtepti, for-
judet i comune 111015 le! a- lesnesc transportul in aceasta mata din treT trupurT: Spiri-
nual. plasa sunt : calea ferata Bucu- doneanca, Stanepti i Costeasca,
In plapile-unite punt IO morT repti-Calarapi care o strabate de reunite pi arendate la inceput
cu abur!, 26 morT cu apa, 2 la V. spre E. pi trece pe la sub numele de Dimbroca ; vin-
povernI, 2 zalhanale, 58 podurT Baneasa i Branepti ; calea ju- zindu-se, s'a desfacut in 2 cor-
statatoare pi 46 mapinT de tre- deteana Bucurepti-Oltenita care purl : Dimbroca, care depindea
erat cu abur!. o taie putin la S.; calea jude- de Episcopie, cu o suprafata
Numarul vitelor marT i mid teanA Bucurepti-Braila, care o de 1350 hect., din care 681
se imparte ast-fel : 11812 cal pi strabate de la V. spre E., tre- s'a dat insurateilor, sub numele
epe, 189 armasarT, 15795 boT, dud prin comunele Pantelimon, de Spiridoneanca, far Dimbroca
7436 vac!, 3200 vid, 473 taurl, Tamadaul pi Playa ; calea na- propria zisa, de 675 hect., s'a
788 bivolT, 2283 bivolite, 962 tionala la Ploepti care o stra- vindut de o parte.
capre, 8990 porcT, 68697 oT. bate la N. pi aproape servepte
Comerciul se face de 53 han- de limita intre pl. Dtmbovita pi DImbroca, mofie a statuluT, iu
gil i 312 circiumarl. pl. ZnagovuluT; calea la Fer- jud. Buzaa, com. Scurtepti, pen-
Aratura se face cu 6037 plu- binti i alte diferite cal vecinal- dinte de schitul Gavanele ; are
gurT : 4176 cu bol i r861 cu cornunale, earl impreuna cu dru- 6o hect., date insurateilor.
cal. murile naturale servesc de tran-
LocuitoriT aa 7834 care pi sport oamenilor, productelor, vi- Dimbroca, numire ce se mal da
carute : 5101 Cu bol pi 2733 telor, etc. mofier Spiridoneanca, din com.
cu cal. La Pantelimon este repedinta Scurtepti, jud. Buzaa.
In coprinsul plapeT sunt 84 plapeT, a mediculuT de arondis-
heleptae i i balta. ment. Ad este un oficia tele- Dimbroca, mica pildure a sta-
Aceasta plasa luat nu- grafic, care face pi serviciul pop- tuluT, in jud. Buzati, com. Scur-
mele de la riul Dimbovita care teT rurale. tepti, cat. Stanepti, pe mopia
o ucla in partea de S.-E. pi de Tot aci se afla un spital in- Spiridoneanca; are 18 hect.,
la pirinl Mostiptea. tretinut de Eforia spitalelor ci- acum date insurateilor.
Productiunea el este identica vile din Bucurepti.
Cu a celor-l'alte plapT ale jude- Dimbul, sat, face parte din com.
tuluT, cu deosebire ca pe valea Dtrnbovitei (Ptriul-), afluente rur. Tintea, plasa Filipepti, jud.
DimboviteT se cultiva mult zar- al Ripcuter, in com. Bogrldnepti, Prahova.
zavaturile, pamintul fiind foarte jud. Suceava.
priindos acestuT fel de cultura. Dtrnbul, jud. Prahova, iz-
PomiT roditorl daa tot felul de DImbovnicul, "bid, jud. Argep, vorapte din partea de N. a co-
poame. izvorepte in plasa Galasepti pe muneT Blicoiul, trece pe ling co -
Repedinta sub-prefectureT pia- care o udä tot largul el pi se munele: Tinteni, Paulepti, Strim-
peT Dimbovita este in com. Pan- varsä in riul Neajlovul. beni - Blejoia i Ploeptiori, uda
telimon. Pl. Dimbovita singura partea de N. - E. a orapuluT
are 83 cat., earl formeaz5. 21 CO- Dtmbroca (Chiona), cdtun, al Ploepti pi com. Corlatepti, lar
mune rurale i anume : Afumati, com. Scurtepti, jud. Buzaa, for- la com. Rifovul, plasa Crivina,
Bobepti - Balaceanca, Branepti, mat din insurateT ; are 130 locu- se varsa in riul Teleajenul, ?If
Baneasa-Herastraa, Cernica-Cal- itorl i 34 case. dreptul catunuluT AntofilcAia.
dararul, Colintina-Fundeni, Cu- In timpul secetos apa IT
cuetl-Platarepti, Dascalul-Creata, Dtmbroca, cdtun, al com Sageata scade foarte mult i une-orT se
Dudepti Cioplea, Frunzinepti, jud. Buzaa, Cu 20 locuitorl perde cu desavirpire. Abia maT
Fundeni-Gherasi, Leurdeni, Moa- 5 case. curge putin pe la Zalhanaua-

www.dacoromanica.ro
D1NCENI 136 D1RJILA

Veche i aceasta gratie izvoa- Strabate satul Dinceni, curge Dimbovita, jucl. Ilfov, face parte
relor din suburbia TabacT. de la V. spre E. Este format din comuna rurala teflanesti-
Alta-data, apa acestuT rinlet numaT din izvoare si se varsa Lipovatul.
era maT abondenta, avea chiar In partea dreapta a Zeletinului, Se infinde pe o suprafatA de
pestl; dela un timp incoace, in raionul comuneT Giurgioana, 120 hect., proprietatea statulur,
trisa nu se stie din ce impre- plasa ZeletinuluT. din carr 10 hect. padure. S'a
jurad, apa sa este in mica arenda.t pe periodul 1886-96,
cantitate. Dingani jud. Cu 7194 leT anual, impreuna Cu
In orasul Ploesti, spre N., Bacati, plasa MunteluT, de pe trapul Runcul.
pe malul Dimbulur, in partea teritoriul com. Magiresti, care
numita si azT Mahalaua Sir- se scurge in piriul Staneasca. Dircioaia, maléala, in jud. Me-
beasca, s'a asezat colonia Bul- hedintT, plasa Motrul-d.-j., com.
gareascA, ce forma oraselul Dingati, pfrîü, jud. Vficea, izvo- rurall Gizesti.
Bereasca (VezT Tirgsoreanca). raste de la N.-E. com. Barba-
Aceasta mahala si azT are testi, plasa Horezul, si se varsa DIrjani §i Rumurile, peYetur1
aspectul eT oriental. Casele sunt in riul OtAsaul, pe tarmul sting, particulare, supuse regimuluf sil-
acoperite cu olane de pamint tot in com. Barbatesti. vic, aflate pe mosia Genuneni,
stradele sunt strimte. com. Genuneni, jud. Vilcea, pl.
DIngeni, sat, situat in centrul Oltul-d.-s.
DInceni, sat, face parte din com. comuneT Dingeni, plasa Jijia,
Giurgioana, pl. Zeletinulur, jud. jud. Botosani pe tarmul sting DIrjanul, deal, in partea de N.
TecucT. E situat pe coasta dealu- al JijieT i strabatut de Piriul- si N.-E. a com. Ursi, pl. Cer-
luT cu acelas nume, la V. de BanuluT. Mosia are o intindere na-d.-s., jud. Vilcea.
Podul-TurculuT, departe de re- de 1327 hect. si o populatie
sedinta com. de 4 kil. 400 metri. de 88 familiT saii 477 suflete, DIrjanul, deal. la Sud. com. Ge-
Are o populatie de 58 familiT locuitorT RominT. nuneni, pl. Oltul-d.-s., judetul
Cu 211 suflete. In acest sat este T biserica, Vilcea. Acest deal separa com.
Copil in virsta de scoala sunt mi preot si 2 cintaret! si I Genuneni de com. Ursi.
30 (16 baetT si 14 fete). scoala mixta cu I invatator pla-
Comerciul se face de 2 cir tit de stat, 24 baell si 4 fete. DIrjeni, sat, in partea de E. a
ciumarT. Alce este resedinta comuneT com. Cucuteni, pl. Stavnicul, jud.
In acest sat a fost o biserica, Dingeni. IasT, situat pe coasta dealuluT
zidita la 1856 cu cheltueala m5.- Are 11 hect., padure ; moarA cu asemenea numire. Are o po-
nastireT Soveja, fiind-ca mosia de abur ; i circiuma. Sunt 4 pulatie de 22 familiT saü 106
Dinceni apartinea acestef ma- meseriasT. suflete; o biserica ruinata, facuta
nastirT. Constructia trisa fiind Numarul vitelor e de aproape la 1742 de fostul proprietar
slaba s'a därimat in anul 1860. o mie : 255 boT i yací, 55 caT, 655 Moisi-Cocoranul.
AstazT nu se mal cunoaste de oT, 34 porcT. Loc. posed5. 120 Satul face parte din trupul
cit locul, si o parte din odoarele stupT Cu albine. mosieT Cucuteni.
bisericeT se gasesc intr'un ham- Numarul vitelor e de 165 cap.
bar, la un locuitor din sat. Din geni, stalie de dr.-d.-f., jud. din carT: 106 vite marT cornute,
LocuitoriT sunt: parte mocan1 Botosanf, plasa Jijia, com. Din- 12 cal si 47 rimatorT.
de la munte, parte SirbT. geni, pe linia Dorohoiti-Iasi, pusa
In circulatie la i Iunie 1896. Se DIrjeni, deal, pe coasta caruia e
DInceni, oto*, proprietatea sta- afla intre statiile 'Rusesti (10.8 situat satul Dirjeni, com. Cucu-
tuluT, cu o suprafata de 140 kil.) i Ungureni (r1.3 kil). teni, pl. Stavnicul, jud IasT.
hect., in raionul com. Giurgi- tinca d'asupra niveluluT maril
oana, jud. Tecuciii, Inainte apar- de 79m. 12. DIrjila, joirig, In plaiul Rimnicul,
tinca manastireT Soveja, din jud. Venitul acester statil pe anul com. Chiojdeni, juci. R.-Sarat.
Putna. 1896 a fost de 64851 ler, 15 banT. lzvoraste din Dealul-CilnAuluT,