Sunteți pe pagina 1din 765

MC It TOW% W jir;01 aF(040 - .- IMP

-f .eit'';:,PrP

.

E

;

a

o '.

o

_ -te

-

_

, -,

`,

-

'1

o7

4,4 .4.

-

o

r

g

'

-

.

u

4,

,

9

-

_

'

k

:,

-

41-

,

,

.

g

".-

11

1 .

Js `'°

r.te

:',?

"E

4

r

www.dacoromanica.ro

f.

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC

AL

ROMINIEI

58878. Marcie Metionar Geogra/fo. l'o$. HA

www.dacoromanica.ro

1

SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMINA

FUNDATA LA 15 'UNTIE 1875

RECUNOSCUTÄ DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN 20 FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC

AL

ROMiNIEI

ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE

DE

GEORGE IOAN LAHOVARI

PREEDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,

PRWD1NTE AL SOCIETÄT1I PENTRU INVÄTÄTURA POPORULUI ROMIN,

SECRETAR GENERAL AL SOClETATII GEOGRAFICE ROMiNE

GENERAL C. I. BRATIANU

SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

DIRECTOR

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

I

GRIGORE G. TOCILESCU

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE, PROFESOR UNIVERSITAR,

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI

r

e.ananan.,

r

VOLUMUL III.

BUCURE§TI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59

1900

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC

AL ROMINIEI

Cucuruzul, com. rur, jud. Mas-

ca, pl. Marginea. Este impar-

tia in dota catune san dotia

mahalale :

Cueuruzul-d.-s. si Cu-

curuzul-d.-j., situate la extremi-

tatea de N. a plaseT,

futre sa-

tele Prunarul si Ciolanul-Pangal.

Proprietate a d-luT Nicolae Ghe-

rassi, fostä a d-lul Ion Ghica.

Departe de Giurgin de 28 kil.;

de Sanesti, resedinta piase'',

de 18

kil.

de 52 kil.

lar de Bucuresti

In 1887 avea 347 contribua-

bill, din 1752 sufl.

Budgetul com. pe anul 1886

era de 3973 leT la veniturl si 3502

lel la cheltuelr; pe 1887 era de

3861 leT la venituff si de 3270

lel la cheltuelT.

Are 2 bisericI, deservite de 2

preoll si 3 cintaretl. Una din bi-

sericl este zidia la 1830 si re-

parata la 1886. Are hramul Sf.

Impáratl si constitue o singua

parohie.

Este o scoala mixta, cu 4

clase. In

1888, an urmat adi

20 baetl si 35 fete, din 90 baetl

si 35 fete in virsa de scoala.

Suprafata intregeT mosil este

de 2050 hect., din care, la 1864,

C

(URMARE)

s'a dat la 220 locuitorT impro-

prietaritl dupa legea rurala 850

hect., aminind proprietate 1200

hect.

Pe teritoriul com. e un petic

de padure in suprafata de 230

hect.

Arenda anuala a mosieT este de 36000 leI.

Satul este situat pe o vale

ce poarta numele satulul si care

are pe ea un elesten care serva

de adapat vitele satuluT.

.

Pe ad trece \ralea CablantiluT,

pe care sunt izvoare si un he- lesten de pescuit si adapat vi-

tele.

Cucuta, cdtun, jud. Braila, pen-

dinte de com. Mihain-Bravul, si-

tuat la V.,

12

kil.

departare

de resedinta comuna Vite con

nute sunt: 254 (120 bol, II() vad,

2 taurI, 22 vitel) ; sunt 48 cal,

384 pord si 320 or.

Cucutan, movilil, jud. Buzan, in

com. si cat. Simileasca.

Cucutel (Valceaua-), vdlcea,

din Valea-Duhner;

ramificatie

trece pela N. comunel Traian, din

www.dacoromanica.ro

jud. Teleorman, pe Ruga Valea-

Suroael si spre mosia Piatra.

Cucuteni, com. rur., jud. Dim-

plaiul Dimbovita- Ialo-

bovita,

mita, situata pe dealurl si pe

vAT, spre N. si la 25 kil. de Tir-

goviste, intre Muchea-Banesti,

Muchea- MatastireI-Bunea si Mu-

chea-Barbosi. Aceasta comuna

este mal toata asezata pe va-

lea Vilcana, pe unde si curge

piriul Vilcana.

Cucuteni sunt invecinat.1 spre

E. ca com. Motaeni si

erba-

nesti-Podurile, san Baile-Pucioa-

sa,

spre V. cu Pietrari, spre N. cu Riul-Alb si spre S. ca

Vilcana-Pandeli. De toate aceste

comune se desparte prin dea-

lurl si val' si numal cu Vilcana-

Pandeli se leaga printr' o s osea ve-

cino-comunall. Peste apa "%Mea-

cincr

na sunt in raionul com.

podete. Cucuteni se compune

din

trel catune :

Vilcana-d.-j.,

Vticana-d.-s. si Cucuteni, cu 1500

locuitorl

romid. Comuna se

compune din :

ulita Cucuteni,

ulita Plaiul, ulita Bisericel, linia

Vilcani, ulitele Moiceni, Greci $i

Valea-Cheil. In aceasa comuna

CUCUTENI

6

CUCUTENI-RXZÄsI

s.int trei bisertcr si o scoall cu

.

loca'l--nod si conclusa de un ?aya-

%Mor platit de stat. Comuna

creste vite : yac!,

bol,

cal,

or.

Se cultivä mar mult porumb si

cinepa. Tocmar sus in Cucu-

teni, peste dealuri la riul Jalo- mita, este o moard. Principala

productiune a com. este gazul

apa Todo-salifera. Ad sunt

renumitele bar de iod de la

Vilcana. Vez! Vilcana i Buznea.

Cucuteni, com. rur., ocupind par- tea despre N.-V. a plaseT Stav-

nicul, jud. Iasi, situata mal mult

de a dreapta riulur Bahluiul,

pe un teren

mind dealurl

accidentat,

for-

i var acoperite

cu padurr. Se afta la 16 kil.

de

Iasi.

Prin

partea

de N.

a comuner trece

riul Bahluiul,

calea ferata si soseaua nationala

de la T.-Frumos spre Iasi,carT

merg paralele cu apa Bahluiul. Este formata din satele : Cu-

cuteni,

Cogeasca - Vechie, Co-

geasca-Noua, Hasnaseni,

can i-Vechl, Bratuleni, S cop osen i,

Dirjeni,

Catolid

Bogdanesti,

Horlesti-

i

Horlesti - Domnita

Are o intindere cam de 12609

o populatie de 699

hect. si

familiT, saa 3270 suflete.

In aceasta comuna sunt 5 bi-

sericr ortodoxe, cu 3 preotl si

6 cintaretr; una catolica, Cu

i i dascal ; 4 §COIT, Cu 4

preot

invatatorr, 158 elevr, (145 bletr

si 13

fete) ; o moarä de apl.

Budgetul e de 17416 le! 66

banT la veniturr si de 173461er

la cheltuelT.

Vite sunt: 10749L capete, din

carl : 3432 vite marT cornute, 5560 o!, 48 capre, 512 ea!,

bivolr si 1192 rimatorr.

5

Cucuteni., sat, In centrul comuner

Cucuteni, plasa Stavnicul,

inconjurat de toate partile

cu dealurr. Are o populatie de

116

familii,

sal 559

suflete.

Este tesedinta comuna Aicr

se

: a biserica zidita la 1642

de_ Mate! Deleanu, fostul pro-

prietar, deservita de I preot si 2

cintaretT ; o scoall cu un local fru-

mos, infiintata in anul 1865 si

frecuentata de 47 elevr; localul

primarier si casele proprietater.

Linga sat se afla un iaz, numit

Broscaria.

Vite sunt : 4123 capete, din

carT :

803

vite marl cornute,

2864 or, 18 capre, 141

bivolr si 292 rimatorr.

Satul Cucuteni se

cal,

5

aflä pe

mosia cu aceIasT nume, si este

vechia, dupa cum ne arata data

fondare1 bisericer.

«La 7121, in timpul domnier

tefan-Voda Toma, boerir

tul

fiind nemultumitr de

el,

s'au

retras intr o noapte Cu top In

acest sat si au trimis porunca.

Stefan-Voda, sa jasa din

lur

scaun, ca nimenT nu-I mal poate

suferi in Domnia Tare cu atitea

vdrsdr1 de singe.

\Toda n'a ascultat,

i

strin-

gind oaste aa imprastieat boerir,

rasipind rascoala ion>.

Cucuteni, sat, in partea de S.-

V. a com. Baiceni, pl. Bahluiul,

j id Iasi, pe %ralea piriulur To-

leasa, ce trece prin mijlocul sa-

tulur Are suprafata cam de 1900

hect. si o populatie de 92 familT, salí 408 locuitorr Rominr, carr se

ocupa cu agricultura si creste-

rea vitelor; o biserica, deservità

de z preot, 2 cintaretr si z ecle-

siarc ; o scoala, infiintata. in 1884

In trupul mosid se ata si satul

Barbatesti.

Cucuteni, stalie de a'rum de fer,

jud.

Iasi,

pl.

Stavnicul, Satul

Cucutenr, pe linia Iasi-Pascani,

pusa in circulatie la 13 Sept. 1870.

Se afla intre statiile Iasi ( 4.! kil.)

kil.) Inal-

timea d'a.supra nivelulur mdrff

de 44m 75. Venitul acester statii

pe anul 1896 a fost de 33530 Id, 25 batir. In anul 1873 ve-

era numal

nitul acester

de 1159 leT, 47 batir.

Podul-Iloaer (8.7

statir

Cucuteni, mofie, in judetul

com. Cucuteni, pl. Stavnicul, pe teritoriul caruia se afla satele :

Cucuteni, Scoposeni, Cogeasca

Vechie, Cogeasca-Noua, Dirjeni,

Bogdanesti i Horlesti-Domniter.

Are o intindere cam de 10160

hect., din carT cam 2145 padure.

Cucuteni, ajluent al pir. Racea,

in com. Ruginoasa, jud. Suceava.

Cucuteni-Pirscoveni saa Balta

i catun in ju-

Plopulul, mo,sie,

detul Buzar', com. Stilpul, fosa

proprietate a statulur, pendinte

de Episcopie si din care parte s'a dat insurateilor, iar parte s'a vin-

dut deosebit si s'a alipit mosier

Stilpul.

Cucuteni-Räzi§i, sat, numit

Pelinul. E situat pe coastd de

deal, in centrul comuner Dur- nesti, jud. Botosani, pe dealul

valea PelinuluT. Arco suprafata

de 507 hect., si o populatie de

frecuentata de 34 elevI.

49

familiT, sat 206 suflete ; sunt

Ad s'a gisit, facindu-se sa-

76

contribuabili, vechT locuitorl

paturr sistematice de reposatul

Beldiceanu, mar

profesor

N.

multe obiecte vechr, ca :

idolf,

cale, instrumente etc., parte de

lut si parte de os si bronz. Ele

sunt depuse la Muzeul National

din Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

razesT, cae se ocupa cu agri-

cultura si cresterea vitelor si au

14 hect. vil pe Hirtopul-Villor,

carl produc 220 hectol. vin.

Vite sunt :

59 bol

si vad,

42 cal, 56 o! si 25 rimatorT.

Loc. aa 45 stupr Cu albine.

CUCUTENI-TUFESCU

Cucuteni-Tufescu, sat, situat

in partea de N.-E. a comunei

Durne$ti, judetul Boto$ani, pe

un podi$

inclinat spre

S.-E.

$i pe valea Piriului-Cucutenilor.

Mosia are o suprafata de 872

'hect.,

din cari 143 hect.

ale

locuitorilor $1 7294 ale proprie-

tarului.

Populatia este de 57

familii, salí 143 suflete, din care

33 contribuabili.

In acest sat se afla

1

bise-

rica de zid, deservid de I preot

$i 2 entareti; 4 iazuri $i o moara

de apl.

Prin mijlocul satului trece ca-

lea judet. Boto$ani- tefane$ti.

Vite sunt: 98 bol $i vad, 44

caT, 350 oi $i 30 rimatori.

Cucutenilor (Iazul-), iaz, for-

mat din Piriul-Cucutenilor, pe

mo$ia Cucuteni-Tufescu, com.

Durne$ti., plasa

Boto$ani.

tefane$ti, jud.

Cucutenilor (Pirisul-), pirM, iz-

vore$te de pe mo$ia Cucuteni-

Tufescu, com. Durne$6, jud.

Boto$ani, trece pe Ruga satul

Cucuteni si se varsa in 0.1111

Corogea.

Cucuvaia, phiiaf, in jud. Neam-

tu, com. Vinatori-Neamtului. Iz-

vore$te din dealul numit Fundul-

Roman esei $i se varsa pe dreapta

piriulur Ozana.

Cudalbi, com. rur., in jud. Co-

vurluid, pl. Zimbrul, la 52 la

de Galati, in partea cea mal

extrema despre V. a judetului

Covurluid, $1 com. rur. cea me

insemnata din

acest judet

in

privirea populatieT. Se margi-

ne$te la E. cu Baleni $i Oasele,

la S. cu Minjina $i Calmatuid, la

V. cu Ive$ti, Barcea, Dara;ti, $i

Dragane$ti, si la N. cu Puteni

(carl toate, incepind de la al-

matuid, sint in jud. Tecucid).

7

A$ezata pe valea Gerului (pi-

1.1111 Gerul trece chiar prin thij-

locul

Cudalbilor), aceasta

co-

muna este formad dintr'un sin-

gur sat, cu aparenta de ora$el

chiar. Are o lungime de a-

proape 4 kil., $i latime de I 1/2

kil., $i e locuita numai de d.-

zA$I.

Populatia

Cudalbilor

e

de

1149 familii, sati 3970 suflete,

din carT 2038 barbati, 1932 fe-

meI; 2890 necasatoriti, 869 ea-

satoritl, 209 V6dUVI, 2 divortati.

Stiti carte 592 persoane, restul

nu $tid. Sint 780 contrib.

SträinT d'A :

12-- familii

de

ArmenT, salí 46 suflete, $i 16 familii de Izraeliti sal' 44 sufl.

Suprafata comunei

este de

12970 hect., din cari 9952 hect.

8o ariT arabile, 1105/4 vii,

433

ima$ $i restuL vatra satuluT, cu

alte destinatiT $i netrebnic. Pa-

mintul de alce e manos, negru,

pe une-locurl $1 nisipos ; paclurT

mal nu se afla de fel.

In afard de paminturile d.-

za$e$ti, pe teritoriul Cudalbilor

se afta $i urmatoarele proprie-

tati mar mari : Ple$e$ti (2

tru-

purI), Gologanul, Bezmanul, B5.-

trinul-Izvoret, Ciudinul $i Mur-

gociul.

Plugaria, cre$terea vitelor $i

cultura

viilor

principale

ale

sunt

ocupatiile

cudalbenilor ;

dintre sateni posecla

pina la 30-40 falci de pamint; pluguri sistematice se numara

frunta$11

veo loo. Dintre cereale, se sea-

mana mal mult secara $i pupid, grid prea putin.

mana mal mult secara $i pupid, grid prea putin.
mana mal mult secara $i pupid, grid prea putin.
mana mal mult secara $i pupid, grid prea putin.

Vite

sunt :

3

taurT,

po-

1608

bol, 8o8 yac!, 83 juncr, 31 junce,

gonitoare, 77

minzati, 74 minzate, 69 viteT ;

40 gonitori, 31

I

163 epe, 407 cal,

3 asinI, 188 berbeci, 4196 oi,

23 capre, 5 tapi; 980 porci FM

armasar,

pitr,

390

vieri,

2760 puma

835

scroafe,

www.dacoromanica.ro

CUDALB1

Circiumi sunt fa, tinute -parte

de Romini parte de Armen! ;

pravalii de manufactura sunt 5

(4 tinute de Armeni si I

de

un Evreti) ; meseriag dintre Ro-

m'id putinT, croitori

3

Evrei ;

tot de Evrei se vind pana $1

icoanele biserice$tr (1887). Func-

tionead aici d moad cu aburi.

Budgetul comunal se balan-

seaza la venituri si

cheltuieli

cu aceea$i suma de 12240 le!

75

bani pe an.

Contributiile

directe se

ridica in

total

la

25467 leT 68 bani. Are 4 biserici: Prea Cuvioasa

Paraschiva, Adormirea Maicei

Domnului, SE

Dimitrie

li SE

Voevozi. Intreaga comuna for

meaza o parohie, cu catedrala

Prea Cuvioasa Paraschiva,

de-

servite de 1 preot paroh si 2

preoti ajutori $1 6 cintareti ; bi-

sericile fiind raza$e$ti n'ad. pa-

mint rural, Adormirea irisa are

to fálci harazite de dascalul

Costin Chebac.

Cea maT veche dintre

bise-

ricile din Cudalbi e Prea Cu

vioasa

Paraschiva,

construitil

intiia$I dad din btrne la 1805,

apoi reacuta de -lid gros de

aproape t m. in curgere de 15

ani (1840-55); fu sfintita la 14

Octombrie 1855. Adormireai in-

1861, se

sfinti la 1863; e o biserica fru-

ceputa a fi zidid la

moasa .$i bine inzestrad, tuve-

lita cu

scinduri, datead din

1.833 luna Maid, din timpul e-

piscopului Meletie al Romanultd.

SE Voevozi, cea mar mica li

cea mai noua dintre

bisericile

din Cudalbi, dar li in cea mal

rea stare, cacT pana $i temelia-T

e stricata.

Sunt 3 $coli: doua. de baeti

$i x de fete; cea dintila din tre

$colile de bleti e infiintad in

1864, frecuentad. de 126 elevi

inscri$I in ¡890; a doua din

1874, frecuentad de 125 $colari

CUDRINA

regulatl, din 139 inscri§T; coala

de fete numara in ace1a.5T an 38

eleve tnscrise, din carl cu

fre-

cuenta regulata 32. Ca produs

al ;colilor de bAett de la infi-

intare pana azT (1887) se numarä

vr'o mo absolventr, din cancel

mal muItT se ocupa cu plugaria, lar uniT s'aa facut preotl, invata-

torl saü meseria0.

foarte

vechia. Versiunea cea mal ras-

pindita arata ca numirea aces-

tul sat ar veni de la un oare-

care Manolacho Cudalb, otean

Satul

Cudalbi

este

in timpul luT

carda i s'ar fi hdrazit pentru

vitejia sa loc de salAqluire §i de

hrana in aceasta parte a piel.

Stefan-cel-Mare,

Chiar

i azl odsta. in Cudalbi,

In partea din jos, un drum care

se nume§te Drumul-luT-Manola-

che. Pe HITA acest Manolachi

Cudalb, traditia poporana mal

citeaza ca intemeietorl al satu-

luT

§i

pe cdpitanii

Betivu

Obreja, tot din oastea lui Ste-

fan-Voda. Cu toate acestea, un

in slavone§te, din

uric,

scris

1472, luna Iunie in 25

zile, al

caruT original se afta la raza-

pl din Cudalbi, Vasile Cons-

decedatu-

tantin Corcova, filth

luT Constantin Popa Lupu Cor-

ciova, vorbe§te numal de vor-

nicul Stefan Cudalb

i

Izbap.

loan Vrabie, carora li s'a ha-

razit o bucata de pamtnt peste

valea GeruluT, tn locul unde azt

e satul Cudalbi. lata textul a-

cesta uric in traductia rominA :

cMilostivirea mea Stefan Voevod sta-

pinitor paniintulta Moldovel ; Lataail

1il tnaintea boeri-

venit Inaintea noastr

lor nostri ai Moldova, slugile noastre

Stefan Cudalb vornicul

i 1zbasa loan

Vrabie, In auzul tuturor credinciosilor

i miel mi jaiba ca

boerilor nostri mari

si le-am

i ne-am railostivit

primit cererea lor,

ne milostivim asupra lor,

ab-upra slugilor

vornicul

noastre Stefan Cudalb

i lzbasa loan Vrabie ; le-am dat

o bucati de pämtnt peste vales Gerulul

In eurmezis, spre V. pana In matca He.

reteilor,

8

i spre E. pana In Valea-Tigan-

ca, ce se apropie de apa Minjinel

merge marginea din jos pina la Filesti si parte din sus pana la Troiandolul $i

capetele se hotirabc ca mosiile Bujo-

Alti

l Gologanu, si la aceastii parte de

pamint sa. fie volnia a

stipini a si

fra411 lar

j surorile lor

i fecioril lar,

nepotiI lar, stranepolil

i sprestrine-

po01 lor,

i tofi cail se vor trage din

neamul lar, nestrimutatI niel odinioara

In vea, si le-am fa'cut aceastii foaie scri-

si uric dat la mina lor, si spre aceasta

este credinta Domnia mele de mal sus

i credin5a a tu-

numita Stefan-Voevod,

turor boerilor nostri aI Moldova marI

si miel',

i spre maI mare ar' ie

l hita-

rituri a tuturor de mal' sus scrise, am

porancit credincios boeruluI nostm d-sale

Tudor Logofit sL scrie

i pecetea noa-

strii

si o lege catre aceastil carte a

noastris.

[L. S. D.]

Veleatu 6980 (1472)

Iunie 25 zile.

Grigorie Vis vel logoat scris

de pe ispisocul vechiti pe sirbie

de la Stefan-Voevod Domn Ta-

re Moldovel, scris la Z. A. H.

Iunie 25 zile.

Cudrina, deal, pe teritoriul sa-

tulut Greme§ti, com. cu acela.5T

nume, plasa Berhometele, jud.

Dorohoia.

Cudrina, ponor, pe teritoriul sa-

tuluT Gremeti, com. Greme§ti,

pl. Berhometele, jud. Dorohoid.

,Cuejdiul, sat, in com. Glicina,

pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.

E situat pe valea piriului cu a

sa numire.

Impreuna cu satul

are o populatie de

248

capt

de familie. In acest sat se afta

biserica, 2 Torl ; lar in apro-

piere, cariere de piatrA. Locui-

toril

cu agricul-

tura

i cre0erea vitelor.

Cuejdiul, ramurd de dealue, jud.

Neamtu, futre mo0a Alma0

(com. Dobreni), i marginea des-

www.dacoromanica.ro

CUFUR1TA

pre N.-E. a com. Gircina. Poarta

me multe numirr speciale ale pis-

i anume Tarnita, Mun-

curilor

celul, Dealul-cel-Mare, dealurile

Roatelor, Mintina, Balaur, etc.

Cuejdiul,fieidure, in jud. Neamtu. plasa Piatra-Muntele, com. Gir-

cina, are o intindere de 4231

pogoane, coprinzindu-se i aceea

de pe mo0a Gtrcina.

Cuejdiul, pMiq, jud. Neamtu.

Izvorege din muntele Tarnita,

(ramura Muncelul), catre hota-

rul com. Cracdoani ;

curge in

spre S.-E. pe teritoriul com.

Glicina, pl. Piatra-Muntele, prin-

tre

ramificatiunile culmet Vii-

para

mire ;

i a culmet cu a sa nu-

uda satul Cuejdiul,

11 Dármane§ti, de unde se

bifurca aproape de intrarea sa

In orapl Piatra

dot crac,

unul ce curge pe sub coastele

munteluT Cozla, strabattnd ora-

u1

aproape prin

centru ;

altul prin partea sudica, des-

partind mahalaua Máratel de

al ora§uluT unin-

cel-lalt trup

du-se aproape de varsarea luT

In riul Bistrita, in dreptul fa-

brice de cherestea

i

cue de

lemn (Moldova», ce se allá in

Piatra.

Mal inainte-vreme tot cursul sati se fama prin ramura India;

trisa de cind ornul a Inceput

mari, ad cautat sa-1 a-

bata din pricina inecurilor ce

producea in timpul *el* ape-

lor sale din mata.

a se

AfluentiT sal, stnt, pe dreapta:

Argintarul,

Rotariul,

Glodul,

Parul, Poeni, Runcul, Slatina,

Chiticul, Piriul-Chetrariel, Por-

te; din stinga ptraele : Mun-

cel, Tiganca, Varnita, Mas-

trul, Salatuc, Gircinita, Boroda,

Sinida

i Fundatura.

Cufurita, vale, jud. Valcea, plaiul

CUFUR1TA

Horezul, com. Otesani, se varsa

in riul Luncavatul.

Cufurita, vale, jud. Vilcea, plaiul

Horezul, com. Slatioara, ce cur-

ge prin mahalaua Gorunesti.

Cufuritul, cat. al com. Glodeanul-

Sdrat, jud. Buzda, cu 90 locui-

torT

purta

si

vechime

numele de Glodeanul-

20

case.

In

GrAdistea si Snagoveanca, dupa

numele mosieT pe care e situat.

Cufuritul, munte, in sus de com.

Moroeni, jud. Dimbovita, in di-

rectia apeT Ialomita, in stinga. A-

cest munte este aproape paralel

cu muntele Rateiul ì printre din-

sil curge pir. Cufuritul, pe care

sint ferdstrae de taiat scindurr.

Cufuritul, munte, la N. de am-

pulung, jud. Muscel, ale cirui

poale le uda. riul Bughea.

Cufuritul, lac, in com. Glodea-

nul-Sarat, jud. Buzan, in Vestul

caruia e situat cat.

Cufuritul.

Contine mult peste. El e con-

tinuatia piriuluT Sarata.

Cufuritul, (Glodeanul - Cufu-

in jud. Buzar',

ritul),

com. Glodeanul-Sarat, proprie-

tatea statuluT, pendinte de ma-

ndstirea

Znagovul. Are 2380

hect.,

s'aa

toate arabile, din care

dat improprietaritilor

in

1864; 830, insurateilor din catu-

nul Florica; lar 1474, sunt

mase inca proprietatea statuluT.

Face parte din marele corp Glo-

deanul

i Gradistea.

Cufuritul, numire data de locui-

torI intregeT mosiT Glodeanul si

Gradistea, jud. Buzaa.

Cufuritul, numire data mafia

Sarata-MisleT, din com. Mihai-

lesti, jud. Buzati.

68878. Nardo Illeffonar Geooratto. Vol. HL

9

Cufuritul, minare ce se mal da

izvoruluT Catira, din com. Ro- besti, jud. Buzaa.

Cuhalm, pddure,

jud. Bacla,

pl. Bistrita-de-Sus, din comuna

Schineni.

Cuhalm, mica padure de rachite

situatá pe malul SiretuluT

la

V. de satul Liesti futre Bir-

lad

si Siret,

jucietul Tecucia.

Este proprietatea razesilor din

satul

Liesti; din aceasta pa.-

durice eT isi fac toate

la case si imprejurimr. Este

adese-orT supusa inundatiilor Si-

retuluT.

Cuibarul, deal cultivabil, in com.

Dolhasca, jud. Suceava.

Cuibare§ti, deal, formeaza hota-

rul intre satele: Fratia si Me-

deleni, jud. Tecucia,

hecia, com. Godinesti.

Cuibà're§ti,

facture,

la

pl. Ber-

V. de

satul Tomozeia, com. Oncese,

pl. Berhecia, jud.Tecucia ; ser-

veste ca margine la S.-V. cu

com. Godinesti.

Cuibäre§ti,

izvoreste din

CUIBURILE

Aci e o biserica

construita

la anul 1853, in locul uneT alte

biserief vechr de lemn, si des

pre care se spune cä s'ar fi

fondat pe la anul 1790 de lo-

cuitorl. Este deservitä de un

preo t.

In partea de S. a cat. Cuibul,

pe unde curge piriul Saratelul,

sint abondente izvoare de apa

sarata., ce se intrebuinteaza de

locuitorir bolnavr de reumatizm.

Mult1 din locuitoriT comunelor

vecine Teail apa din aceste iz voare pentru acest scop.

Tot in acest catun, la loca

litatea numita Valea-Benir, se

afla un bogat izvor de va

minerala, continind fier si pu-.

cioasa.

Satul Cuibul, se crede a

fi

infiintat cam pe la anul 1690,

cind primiT treT fondatorT, fugitT

de frica Turcilor, cum spune

traditia, s'aa stabilit prin padu

rile seculare din aceste locurT.

Acest catun ocupä centrul

comuneT Gornetul-Cuibul si este

resedinta

Cuibul, deal, in partea de N. a

cat. Cuibul, comuna Gornetul

Cuibul, pl. Podgoria, jud. Pra

hoya.

dealul cu acelasT nume, judetul

Tecucia, merge spre E.

varsa in Berhecia.

si

se

Cuibeanca, vale, izvoreste din

com. Gornetul-Cuibul, curge spre

E. si se varsa.

în gira Tur-

burea In com. Pacuretr, plasa

Podgoria, jud. Prahova.

Cuibul, sat, face parte din com.

rur. Gornetul-Cuibul, pl. Podgo-

ria, jud. Prahova. Este situat pe

malul sting al piriuluT Saratelul,

sub poalele dealuluf Mirzea si

Nastasoaia. Are o populatie de

775 locuitod (382 barbatr

393 femeT).

www.dacoromanica.ro

Cuibul-Berzef, isvor, com. Mi-

cesti,

Muscel.

pl.

Riul - DoamneT, jud.

Cuibul-Vulturilor, deal, in par

tea de V. a comuneT Bobu

lesti, pl.

tosani.

tefanesti, judetul Bo-

Cuiburile, vechiu schit, in plasa

Ialomita-Balta,

satul

Slobozia,

jud. Ialomita, Haga mandstirea

Slobozia. Acest schit a

fost

fondat, inzestrat

i inchinat ma

nastirei Slobozia de Sta.na Doi-

ceasca, la anul 1626. Nu se mal

afla niel o urmä din acel schit.

2

CUIBURILE

Cuiburile, lac, in jud. Ialomita,

pl. Ialomita-Balta, pe teritoriul

comuner Luciul.

Cuinef, ceItun,

al com. GhizdA-

ve$ti,

pl.

Balta-Oltul-d.-j., jud.

Romanati, aproape de comuna

Apele-Vi! $1 de Dealul-Tiganu-

luT, Virveni,

etc., cultivate cu

vi!.

Are o populatie de 142

locuitorT.

Cuiuc-Culac, phig, in jud. Tul-

cea, pl. Istrul, pe teritoriul co-

muner Tocsof.

Izvoreste

din

poalele sud-vestice ale dealulur

Cascalac-Bair. Se indreaptA spre

V., avind o directiune generala

de la N.-E. spre S.-V. ; brAz-

deazA partea sudicA a plAser

cea nordicA a comuner ; curge pe

la poalele vestice ale dealului

Veli-Tepe-Bair, trece prin com.

Tocsof, si dupl un curs de 7

kil, merge de se aruncA in pirlul

Casimcea, pe stinga, chiar la

hotarul judetulur. Prime$te un singur afluent, pe dreapta, Va-

lea Tasli-Culac, chiar in satul

Tocsof. Malul sAti, de la Toc-

sof la vArsare, este inalt si cam

stincos .

valea sa merge

drumul comunal Tocsof-Coge-

lac.

Pe

Cuiu-Iuculul (Valea-), vale,

in

judetul

Constanta,

plasa

Silistra-NouA, pe teritoriul co-

munelor rurale Girlita

van. Este formatA din trer vál

mar miel* ce es toate din poa-

lele nordice ale dealulur GArvan-

Bair, de pe teritoriul bulgAresc

al com. Gdrvan. Acestea sunt:

i

GAr-

Cara-Culac,

Culac-Punar-Ceair,

GA'rvan-Ceair caz-1 toate se im-

preunA ceva mar jos de com.

GArvan in valea numitá. Iailea-

Ceair, se indreaptA mar ludir'

spre N., apor spre V., ?lúe° directie generall de la S.-E.

spre N.-V., Mal la apoT numele

lo

de valea GArvan $1. de la poa-

lele dealulur Olucli,

la pe cel

de Cuiuculuf

si sub acest

dupa ce a brAzdat partea

centrall

i

sudicA a plAser, se

deschide in ezerul Girlita la 2

kil,

mar jos, la N. de satul

Girlita. Cursul sAii e de zo kil.

$i brAzdeazA partea nord-esticA

a comuner Girlita

si cea cen-

tra1á a comuna GArvan. Malu-

rile sale sunt formate de dea-

lurile Scorci, Curdeli, Sirt-Iol-

Bair pe dreapta; Girlita, Olucli,

Cara-Burun-Bair pe stinga; lar

teritoriul brAzdat de ea si adia-

centele sale, cu o intindere de

4000 hect., coprins intre dea-

lurile Ganta, Scorci,

Curdeli,

Sirt-Iol-Bair, Ciriagi-Iol-Bair de

o parte, la E.; Garvan-Bair la

S.; Cuiugiuc-Iol Bair $i Girlita

de altA parte, la V. Valle adi-

cente sunt : aril-Misi-Ceair pe

dreapta, Cuiugiuc-Ceair,

Cara-

ghios-beair si Lanburlu-Culac;

n'ati apa de cit cind plouA. E

tAiatA de drumul judetean Ese-

chior-Lipnita pe la

dinsa merge si

un drum co-

munal Girlita-GArvan. Malurile

mijloc ;

pe

if sunt acoperite cu

tufdri$urr,

ce pe unele locurT sunt inalte si

rip case.

Cuiugiuc, sat, in jud. Constanta,

plasa Silistra-NouA, catunul co

mune! Esechioi, situat in partea meridioualA a plAser si cea es-

ticA a comunei, la

N.-E. de cAtunul de re$edintA,

Esechia Este a$ezat in valea Cu-

iugiuc-Ceair, si e inchis la E. de

dealul Cara-Burun-Bair

de dealuI Cuiugiuc - Iolu - Bair

care

5 kil. spre

i la V.

cu

virful

sAti

Cuiugiuc,

are o inAltime de 130 m. Su- prafata sa este de 1197 hect., dintre care 25 hect. sunt ocu-

pate numar de vatra satulur

de grddinT. Populatiunea sa, a

cAreT majoritate este formatA de

www.dacoromanica.ro

cAtre BulgarT

CUIUGIUC

i turcr,

este de

28 familiT, satI 105 suflete, ocu-

pindu-se mar mult cu cresterea

vitelor

i cu cultura viter de vie,

care reuse$te mar ales in partea

sud-esticA a satuluT.

PAmintul

nu produce mar nimic, fiind mar

tot acoperit cu pAdurr

$i

cu

tuNurr. Casele sunt mAricele,

i a$ezate

destul de numeroase

In grupurr separate

tiate mult unele de altele. Dru-

murr comunale pleacA unul spre

N. de Cilnia, altul spre N.-V.

la Girlita, altul la S.-V. la Ese-

si

distan-

chic',

Cainargi (Bulgaria), altul la S.-E.

la GArvan $i in fine, altul la N.-

E. la Lipnita.

altul

la

S.

la

Cuciuc-

Cuiugiuc, vIrf, al dealulur Cuiu

giuc-Bair ; are 130 m., dominind

i vdile Cuiugiuc

satul Cuiugiuc

si Nursusul, jud. Constanta.

Cuiugiuc, virf de deal, in jude

tul

Constanta,

plasa Silistra-

NouA, pe teritoriul comuner ru-

rale Girlita, la vre-o 5 kil. spre

S.-V. de satul Cuiugiuc, de la

care si-a luat

i numele. Este

virful culminant al dealulur Ta-

nas Sirti, situat in partea de S.

a plA$er si a comuner ; printrla

sul trece chiar hotarul Dobroger

spre

Bulgaria.

Dinteinsul se

desface spre S.dealul Bei-Orman-

Bair ; iar spre N.-E. pleacA dea- lul VArsat-Sirti ; are o inAltime

de 171 m. ; fost punct trigono- metric de observatie rangul 2 -

lea, dominind valea Ca vac-Culac-

Ceair, $i un alt drum comunal

ce duce de la Girlita la

Cui-

ciuc-Cainargi ;

pe dinsul e

$1

pichetul cu No. 10.

Cuiugiuc, vive al dealului Tan as-

Sirti, are 170 m., pe hotarul

spre Bulgaria, dominind valea

Cavac-Culac Ceair, judetul Con-

stanta.

CUIUGIUC

Cuiugiuc, virf de deal, situat in

partea vesticá a pla.$eT Silistra-

Noud,

i cea nord-vesticä a com.

Garvan $i a catunuluT säu Cuiu-

giuc, de la care si-a luat

$1

numele, jud. Constanta. Are 130

m. i domina. valea Cuiugiuc

soseau a

Lipnita.

j u deteanä.

Esechioi -

Cuiugiuc-Bair, deal, In judetql

Constanta, pl. Silistra-Noua, co-

muna Gärvan, catunul Cuiugiuc.

E situat in partea sudica a pla$el.

11

pe teritadul comuna rurale Gar-

van, $i anume pe acel al catunu-

lui sää Cuiugiuc, de la care vi-a

luat

i numele. Se desface din

poalele vestice ale dealuluT Cara-

Burun-Bair, se indreapta spre

N. in o directie de la S.-S.-E. spre

N.-N.-V., brazdind partea ves-

tica a pla.$11 $i cea nord-vestica

a comunei; trece pe linga satul

Cuiugiuc,

i dupa un drum de

4 kil,

se deschide In

valea

Cuiuc-Iuc-UluT pe sano. Prin-

tr'insa merge si drumul jude-

Ceair

CUJBENI

i Caraghios-Ceair, tuteo

directiune generala de la S. E.

spre N.-V., brdzdind partea V.

a pla$eI si a comuna Are 130

m. inaltime ;

se prelunge$te la

N. cu

dealul

Olucli. E aco-

perit cu tufari$urr.

Cujba, sat, la N. de satul TI-

cuta, com. Tacuta, pl. Mijlocul,

jud. Vasl fla. E situat pe dealul

CujbeI pe o s.iprafata de 413

hect., din ea/1 34 hect. ale lo-

PopulaViea lui e de

$i cea vestica a comuner printre

tean Esechioi-Lipnita,

i

cel

37 familiT, sail 157 suflete.

valle Cuiugiuc-Ceair $i Nursus

comunal

Co$lugea - Cuiugiuc -

Are: o biserica construitä la

Ceair ; are 130 m. Inaltime do-

Garvan.

1830, de Gavril Cujba,

fostul

minind satul Cuiugiuc a$ezat

la poalele sale estice, acoperite

cu tufari$uri

i

putine padurI.

Pe muchea luI trece drumul ju-

detean Ostrov-Cuzgun.

Cuiugiuc-Ceair, vale,

in jud.

Constanta, pl. Silistra-Noua, pe

teritoriul comuner rurale Gar-

van $1 anume pe acela al catu-

nula sAU Cuiugiuc, de la care

i numele. Incepe din

poalele sud-estice ale dealului

Ciatal-Iolu-Bair de pe teritoriul

bulgaresc al comuner Garvan,

luat

aproape de satul

Cuciuc-Cai-

nargi ;

se indreapta spre N.,

pe linga dealul Sapa-Bair, intrA

in Dobrogea, se une$te cu valea

DemeceianCula - Bair,

spre a

forma valea Nursus-Ceair. Prin-

tr'insa merge $1 drumul comu-

nal Girlita-Cuciuc-Cainargi.

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in

jud. Constanta, pl. Silistra-Noua,

Cuiugiuc-Culac, vale,

in jud.

Constanta, pl. Silistra-Noud, pe

teritoriul comuna' rurale Para-

chioi. Se desface din poalele

vestice ale dealului Aslama-Siti;

se indreaptd spre V., avind o

directiune generala de la S.-E.

spre N.-V. ;

brazdeazI partea

centrald

i cea nord-estica a

plaseI. Merge prin dealurile Ba$-

Punar de o parte pe dreapta,

Uzum Mese-Sil-ti de alta parte

pe sano, pe linga padurea

Cojocariul, i, dupa un drum de

4 kil, se deschide in valea Ghiu- vegea sati Ghiuvenli, pe dreapta

Parachioi. Prin

ea merge drumul judetean Lip-

chiar in satul

nita-Ghiuvegea-Eni$enlia; $i este

Mata de mar multe drumurT

comunale, intre carT insemnam

Parachio1-13azirgian

Cuiugiuc-Iolu-Bair, deal, in

proprietar

al

acestuT sat ;

o

moara de apa si un iaz.

Vite sunt: 74 vite mar! cor-

nute, 19 oT, 38 ca! si 6 rima-

torT.

LocuitoriT posea: 6 plugurT,

6 care cu boT si

cal.

5

carute cu

Sunt 22 stupT.

Cujba, munte, intre Negovanul

$i Beleoaia, la N. comuneI Polo-

vraci, din pl. Novaciul, pe ma-

lul sting al GilortuluT, judetul

Gorj.

Cujbei (Dealul-), deal, se intin-

de la N. comuner Tacuta, pl.

Mijlocul, jud.

Cujbei (Valea-), vale, se intin-

de la N. comund Ta.cuta,

Mijlocul, jud. Vasluia.

pl.

Cujbeni, sat, in com. Pipirigul,

pl. de Sus-Mijlocul, jud. Neamtu.

comuna Garvan, catu nul Cuiugic.

judetul Constanta plasa

Sili-

E situat filtre ramura mintilor

Pleaca din dealul Cara-Burun-

stra - Nota, pe

teritoriul

co-

Petru-Vodd $1 Cotnarelul, mar-

Bair, trece prin satul Cuiugiuc,

se deschide cu valea Cuiu-Iuc-

UluT. Prin ea merge

i

calea

judeteana Ostrov-Cuzgun.

Cuiugiuc-Ceair, vale mica, in

jud. Constanta, pl. Silistra-Noua

mune! rurale Garvan,

i anume

pe acela al catunulul sda Cuiu-

giuc, ce e a$ezat la poalele sub

orientale $i de la care si-a luat

$1 numele. Se desface din dea-

lul Cara-Burum-Bair, se intinde

-pre N. printre valle Cuiugiuc-

www.dacoromanica.ro

ginindu-se

catre E. cu

satul

Pluton

i spre N.-V. cu satele

Tarateni $1 Agapeni.

Vatra satuluf are o intindere

de 2 hect. $1 86 ariT, cu o po-

pulatiune de 76 suflete, saa 15

faifal. ToV sint rominI, $1 se in-

CUJBENILOR (DEALUL-)

deletnicesc cu cresterea vitelor

mal cu osebire, fiind-ca terenu-

rile sunt priincioase mal mult

finetelor de cit agricultura Din

care pricina chiar, locuitoriT sunt nevoin a-sT sine angajate pamin-

turl pentru cultura in

mar putin muntoase, afara de

reg,iunT

raionul comune Pipirigul.

In acest sat se afla o 'mara

pe apa piriiasuluT Tarateni.

Sunt 15 contribuabilT.

Vite sunt 920, dintre carT :

31 bol, 7 vacT, 800 01, 15 caT,

25 rimdtorr, 35 juncl.

Cujbenilor (Dealul-), deal, in

ramura

situat

nume, pe teritoriul comuna Pi-

pirigul, pl. de Sus-Mijlocul, jud.

Nearntu.

Petru-Voda,

munteliff

satul

cu

acela0

Cujbe§ti, iac, in comuna Gura-

TeghlT, cat.

Ivanesti, jud. Bu-

zati. Are multa papura.

Cujbeul, deal, jud. Baca5, plasa

Bistrita-d.-j., de

pe

teritoriul

comuna' Calugara-Mare.

Cujbicul, deal, jud. Bacati, plasa

Bistrita-d.-j. de pe teritoriul co-

muna Osebiti-Margineni.

Cujmirul, com. rur., in jud. Mehe-

dinti,

pl. CimpuI

la distanta

de 57 kil. de orasul Turnul-

Severin, si de 28 kil. de com. rur.

Vinjul-Mare. Este situata pe loc

yes, in albia riulul Drincea. Pe

partea stingä formeaza comuna

cu satul Aurora, marginindu-se:

la E. cu com. Bran*ea; la S.

Cu com. Izimsa ; la V. cu com.

Vrata;

natoriT.

Are 400 contribuabill, Cu 3500

locuitorr,

case.

Ocupatiunea locuitorilor este agricultura 11 cresterea vitelor.

carT locuesc in 670

i la N. cu comuna Vi-

12

Calitatea pamintuluT este des-

tul de burla. ET posea: 169

plugurT, 284 care cu boT, 41

carute cu cal

i 160 stupl.

In aceasta comuna a fost re-

sedinta sub -prefecture piase'

Cimpul, Inainte de a fi

infra-

nita cu pl. Blahnita.

Posea' o biserica deservita

de 2 preotT §i 2 chitaren ;

scoala cu un invatator, frecu-

entata de 38 elevl ;

ciumT.

Budgetul comuneT la veniturT

este de 11230 leT si la cheltu-

1900 vite marl

o

si 9 cir-

ell de 5136 leT.

Vite sunt:

cornute, 112 car, 1560 oT, 7230

rimatorl si 14 bivolT. Prin aceasta comuna trec

doul sosele : soseaua judeteana

Severin - Calafat

si cea comu-

nala Brani§tea-Vatra.

Comuna Cujmirul este udata

de riul Drincea, care la Bra-

niste se uneste cu piriul Opri-

sorul, trece pe marginea despre

E. a comund spre Izimsa si se

varsd in Balta-Ascunsá de litiga

Salcea.

Cuinita, vale, in jud. Mehedinti, plaiul Clopni, pe teritoriul co-

mune urbane

Baia-de-Arama,

numita si Valea-Cusnitelor ;

si-

tuata la poalele dealuluT numit

Ripele-RosiT. A fost loe de cus-

nita. pentru extragerea arameT,

dupa cum se poate constata si

azT din marele depozit de zgura

ce exista aci.

Minele de la Baia-de-Arama

par a fi fost in cine locurT

anume :

Cupitele din Valea-Gai-

neT, in care se extragea meta-

tul de la °cuele Joita

i impre-

jurimI ;

6) Cusnitile de la Zahana, in

carl se extragea metalul de la

Ocnele-Cornetulul -Bael

sunt nedescoperite pana asta-zT;

i

carT

www.dacoromanica.ro

CULA

Cusnitele de la Baroaia,

care serveati la extragerea me-

taluluT din Ocnele Baroala ;

Cusnitelul din locul numit

Valea-Cusnitelor, care servea la

extragerea metaluluT din Ocnele din jurul sA5 , nedescoperite

pana azT,

fiind infundate ca

cele din Cornetul-BleT ;

Cupitelul care serveail la

eictragerea metaluluT din Ocnele

TehomiruluT, ale caruI rasufla-

i pana azT in Poiana-

torT exista

TehomiruluT Ruga. Groapa-Lupu

Id, futre hotarele satelor : \rae-

niT, Sohodolul

i Padesul.

Cujnita, vale, in com. rur. Peri,

pl.

Ocolul-d.-j., judetul Mehe-

dinti.

Cula, clitun, al comuneT Jupinesti,

din pl. Gilortul, jud. Gorj.

Situat pe culmea dealuluT Ne-

greni, spre E. de cat. Jupinesti,

la o distanta de 2 kil.,

are

o suprafata de 120 hect, din

cae 45 hect. padure, 35 hect.

arabile, 30 hect. fineata, 5 hect.

hectare livezT de

vie,

prunT.

Are o populatie de 22 familh, cu 120 suflete, din carT 18 con-

tribuabilT, ton rominT.

LocuitoriT posed5. 5 plugurT,

I care cu bol si 45 vite mari

cornute.

Comunicatia se face printr' u n

drum ordinar ce trece prin cen-

si

5

trul acestuT catun

in cat. Jupine§ti.

i

scoboara

In el se mal afla si 3 fintinT.

Cula, mo je nelocuita, pl. Dim-

bovita, jud. Ilfov. Face parte din

com. rur. Leurdeni.

Se blande pe o suprafata de

800 hect., din carT 25 ramin

sterpe, aviad si o padurice de

20 hect. E proprietatea motenitorilor

lul Efrem Ghermani.

CULA-DERE

1 3

CULCATILOR (VALEA-)

Cula-Dere, vale, in jud. Tulcea,

pl. Babadag, pe teritoriul co-

muner rurale Armutli. Se des-

face din poalele nord-vestice ale

toriul comuner rurale Cavaclar,

anume al catunuld säü Mer-

devenli-Punar. E situat in par-

tea nord-vesticA a plAser si cea

Visterna, asezat la poalele lul

estice. E acoperit rumiar cu

pAclud intinse,

catre poale

are si pAsunr si lived.

dealului Tasli-Bair, se indreapa

esticA a comund, are 128 m.in6.1-

 

spre S.-E., brAzdind partea nor-

time,

dominind valea Musur-

Culac-Punar-Ceair, vale, in ju-

dicA a plAser si pe cea sudicA

Culac

I satul Sofular. E aco-

detul Constanta, plasa Silistra-

a comuner. TraverseazA numar

pen it nimar cu finete si cite-va

Nota, pe teritoriul comuna ru-

pAdurr, pe la poalele

dealuri-

semAndturr. Pe muchia lur se

rale GArvan, si anume acel

al

lor Uzum-Bair si Balar-Bair, si

dupd 4 kil, de mers, se impre-

unä cu valea Cara-Cialic, spre

a se arunca in riul Taita, pe

dreapta Ruga Camberul.

Cula-luI-Papuc, loc, pe care a

fost m4nAstire,

in dealul Stir-

mina, pe malul Duniirer

i teri-

toriul com. rur.

Rogova, din

pl. Blahnita, judetul Mehedinti.

E cunoscut bine de locuitorir

Batoteni.

Cula - Neamtului, maña/a,

in

jud. Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s.;

tine de com. rur. MalovAtul.

Cula-Nemtilor, sati Streaja-In-

nafta, movilei, pl. Jiul-d.-s., com.

Poiana. E asezatA in virful dealu-

lur Chera, jud. Dolj, despre care

se zice, dupA cum numele aratA,

cA era punct de supraveghlare

valea

intre valea Gilortuld si

Jiului.

Culac-Alcea, vale,

in judetul

Tulcea, plasa IstruluT, pe teri-

toriul comuner rurale Tocsof,

anume pe acel al cAtunu-

lur

Rimnicul-d.-s.

Isi

la

nas-

tere din poalele vestice ale dea-

lulul

se indreaptA

spre S., avind o directie gene-

rará de la S.-E. la N.-V.; udà

partea vesticä a plAser

i nor-

dicA a comuner,

i merge de se

varsA in &tul Casimcea, pe

stinga lul.

Culac-Bair, deal, in jud. Con-

stanta, pl. Mangalia, pe teri-

incruciseazA mal multe drumurr,

futre cari

Cavaclar-Sofular

si

Casstcci-Merdevenli-Punar.

Culac-Ceair, vale, in jud. Con-

stanta,

pl.

Mangalia, comuna

Cavaclar. Se desface din dea- lul Cavaclar ; are o directie de

la

S. - V. spre N. - E.

si se

deschide in valea Mangaci, pe

stinga, trecind prin satul Cava-

dar. Printeinsa merge si drumul

comunal Cialmargea-Cavaclar.

Culac-azIar, vale,

judetul

Tulcea, pl. Babadag, pe teritorul

com. rurale Alibei-Chioi i anume

pe acel al cätunuld säù Accadin.

Se desface din poalele sudice

ale dealulur Cilicul, se indreaptA

spre S. tuteo directie de la

N. la S., brAzdind partea ves-

in

ticA a plAser

i nordia a co-

muna E tdiatA

de

drumul

comunal Meidanchioi-Trestenic ;

curge prin pAdurr

i

lived,

si

dupl un curs de 3 kil, se des-

chide in Valea Chioserelic, mar

sus de satul Accadin.

Culac-Culac-Bair, deal, in jud.

Babadag. pe teri-

Tulcea, pl.

toriul comunel urbane Babadag.

Se desface din dealul Stuparul,

se intinde spre N. in o directie

generará de la S.-E. spre N.-

V., bräzdind partea esticA a

plasel si a comuner. Se intinde

dealungul vler-Nucilor ; se pre-

lungeste cu dealul Mol fa. Pe

la poalele-i vestice merge dru-

mul comunal Babadag-Jurilofca.

188 m., dominind satul

Are

www.dacoromanica.ro

cAtunuld

slii

GArvanul-Mare.

nor-

GArvan-Bair,

Se desface

din poalele

dice ale dealulur

se

o

indreaptA spre N.,

avind

directiune

generala de

la

S. - V. spre N. - E., brAzdind

partea de S. a pldser i cea sud-

esticA a comuner. Putin mal la

vale de satul GArvan se im-

preunA cu valea Saila-Ceair sau

mal bine cu valea Cuiu-Iuc-UluT.

O parte din drumul

sAA

3

kil., il face pi-in pAdurr, pe te-

ritoriul bulgAresc al comund Gärvan . Pe (Rusa merge si

un drum comunal Gärvan-Zar-

nicr in Bulgaria.

Cularea, baltâ, spre

S.-V. de

satul MäcAresti,

pl. Branistea,

jud.

Iasi. E formatA din vär-

sarea Prutulur.

Cularile, deal, in jud. Mehedinti,

comuna rurall StAnesti, plasa

Dumbrava.

Culcati, mofie nelocultd, a sta

tulur,

in

pl. Borcea, comuna

Lupsani, jud. Ialomita. A fost

pendinte de mAnAstirea Nuce-

tul.

Culcati, mofie nelocu itl, a sta-

tulur, in plasa Corcea, comuna

Lupsani, Judetul Ialomita. A

fost pendinte de mAnAstirea RAz-

van.

Culcatilor (Valea-),

vale,

in

jud. Ialomita,

Borcea, pe

care este satul Lupsani. Se in-

tinde spre N. cu numirea de

pl.

CULCEA

Dor Marunt. Pri itr'insa trece ca-

lca ferata Bucuresti FeteAi.

Culcea, deal, la E. de comuna

14

este faluta de lem si teac iitd;

herurr proaste, cu mica livezue

gradina de legume. Poseda o

biserica

cu hramul Acopera-

CULMEA-DESPRE-JII

Culmea-ComarniculuI, culmca

cea mar importanta din

ju

detul Arges. Pleaca din muntele

Negoiul, din plaiul Lovistea si

Calugareni,

pl.

Cricovul, jud.

mintu I - Maicer - D omnul uf ;

es.e

se prelungeste printre

1-turne

Prahova

de lemn, facuta. in

1876. Sta

Arges si

Topologul cu virful

Culelia, sat, in jud. Tulcea, pl.

Istrulur, cat.mul comuner Toc-

sof.

E situat

in

partea, su-

dicA a judetului si cea de N. a comuner, pe malul sting al

piriulur Rîmnic Der, si

la poa-

lele dealulur

imnic-Bair, precum

si la o d'stant5. de 6 kil. spre

N. -V.

de

Tocsof,

resedinta.

Intinderea satulur este de 42

hect . ;

populatiunea,

formata

din Turcr

i BulgarT, este de

23 familir sau 124 suflete. Pa-

mintul e favorabil cerealelor ;

oc ipatiunea locuitorilor este a-

cresterea vitelor.

gricultura

si

Culesa, phig, in jid. Suceava.

Izvoreste de sub Plesul i anume

din lipa Borta - Draculur, din

Neamtu; ud. satul Poiana-

Prisacer, unde primeste pe piriul

Nistora, trece pe la S. de Dra-

ganesti si se varsd

in R4ca,

din jos de satul Tonti. Lungi-

mea-r totalA e de 7500 m. Cu-

lesa in localitatc

mainaliga, de unde culesar=me-

insemneaza

lesteu=acalet. Se spune cd pe

tarmurile acestur piriu s'au facut

primele ineercrirl de cultura a

porumbul ii p'aci.

Cule§a, vale« piriulur cu acelasT

nume, din jud. Suceava, com.

Draganesti; e strinsa intre dea-

lurile Todoreni

i Lebedea.

Culiceni, sat, pe mosia cu ace-

cela.si nume, jud. Dorohoiu, co-

m ina Tureatca, pl. Berhome-

tele; are 87 farn. sail 350 sufl.

Asezarile

satenilor sunt

mar

mult proaste, putine au

live-

zur

i gradinr; iar casa mesier

in chisa neavind deserventr.

Calitatea

pamintulur , ca loe

de padure, in

cea mar mare

parte, este mediocra. Satenir im-

Comarnic si se continua prin

Culmea Clabucetulur 5i Poiana-

Lunga pana in apropiere de

Pitesti.

proprietaritr aú

arir

parnint;

iar

143 hect.

2!

proprietatea

mosier, 614 hect. 43 arir cimp,

si 286 hect. 44 arii padure, mar

toata tinara. 'azud sunt 2, fil-

tre carr mar mare este acela

n imit al-Tariner.

Pe mosie trece piriul Molni-

cioara.

Drumurr mar principale sunt:

la Herta,

si acel ducdtor la Mamornita.

Hotarele sunt cu : Tureatca,

acel de la Mihaileni

Culmea-Coziel,

culme,

pleaca

din muntele Budislav, din pla

iul Lovistea, jud. Arges. Are vir-

fuirle Mazgava (2156 m.) Pata -Sf.

Ilie (2029 in.) si mai la S., virful Cozier (1677 m.) Aceasta culmc

trimite numeroase ramurr spre

Olt, formind pe alocurea muntr

inaltr carr se ridica de asupra

albiei acestur riu. In partea de

S. dealurile se mar raresc

si

formeaza tritre ele, doua sesurr

Mogosesti,

Tirnauca.

Dersca,

Mihoreni,

intinse

Cimpul-Burdea,

intre

 

Vedea

i Teleorman

i Cimpul

Gavan intre Teleorman i Drim-

Culiceni. Vez! Horodistea, deal, jud. Dorohoiu, pl. Herta, com.

Tirnauca.

Culmea, colind,

ramificatie din

muntir Istrita, in judetul Buzati,

com. Tisau, cdtunul SE Gheor-

ghe-Nou.

Culmea, deal al com.

tefa.nesti,

din pl. Amaradia, jud.

Gorj.

Are directia N.-S.-V. E o pre-

lungire a dealulur Birzeiul-de-

Gilort, care se termina in com.

tefanesti,

si e cuprins

intre

Valea Gilortulur la V. si piriul

Ungurehilur la E.

Culmea (Baia - de - Arama),

deal, in jud. Mehedinti, plaiul Closani. Porneste din muntele

Virful-lur-Stan.

Culmea- Cheiei,

jud.

Mehedinti, plaiul Closani, coin.

deal,

in

rur.

ovarna.

bovnic.

Culmea Dealului - Stejeretul

(Mitul), truß de pildure, a sta-

tulur, jud. Vilcea, in tntindere de

821 hect., formeaza impreunA cu

Muchea-Capraretul (450 hect.),

si Melcera (601 hect.) padurea

manastireni Frincesti, situatá in

comuna Surpatele, plasa Oltul-

d.-s.

Culmea - despre - Ji!, deal, in

partea de V. a com. Groserea,

din pl. Gilortul, jud. Gorj.

Ea vine din spre N.-V., diri-

gindu-se spre S.-E. si la extre-

mitatea comuner Groserea face

o intorsatura spre S., formind

un unghiti de 450, Cu crestetul

spre S.-E., apor formeaza cul-

mca Gilortulur, dirigindu-se in

jos spre comuna Valea-lur-Ciine. Pe coasta despre comuna Gro-

serea, este acoperitA Cu vil si prunf, lar pe coaml cu pAdure.

www.dacoromanica.ro

CULMEA-DIN-DREAPTA-JIULUI

1.5

CUMBIA

Culmea - din - dreapta -Jiului,

deal, din plasa JiuluT, in drep-

tul com. Strimba, jud.

Gorj.

Incepe din spre N. de la comuna Urdari-de-Jos $1 se intinde spre

S. prin comunele Girbovul, Mur- ge$ti, pana in apa jiltnluT-Mare ;

dincolo de aceasta irisa

conti-

nua de alungul cureulur Jiulur,

trecind prin com. Turceni-de-

Jos

$i se termina in apa Su-

sita intend

plasa Pulur, din

judetul Dolj.

In

toatt intinderea

el,

coasta despre comune, este

pe

a-

coperita de viT

i prunr, lar pe

coama cu padure, a cärer e-

senta de lemn este

gorunul,

cerul

i fagul.

Culmea-din-stInga-Pului,deal,

jud. Gorj. Formeaza inaltimele

tärmulur san?: al Jiulur, din pl.

JiuluT, incepe de la S. de pleul

Cioiana, undc acesta d'a in Jia,

In dreptul com. Pesteana-d.-s.,

dirigindu-se spre S. pana la ca-

tunul

Capul-Dealulur

al com.

Brane$ti, aproape unde Gilortul

da In Jiii. Merge paralel cu $0-

seaua nationalaFiliasi-Petro$ani

si pe linga comunele : Plop$orul,

Izvoarele, Brosteni

i Brane$6.

Aceastä culme, pe coasta des-

pre Jia $i prin dreptul comunelor

citate, este acoperitä Cu pruni

$i vil; lar pe coasta cu padure.

Culmea -Ffigära§uluI, culmea

de muntr ce desparte judetul

Arge$ de Transilvania. Ea tine

de la Turnul-Rosu pana la Col-

tul Vestei-Mari

multe virfurr,

i prezintä mar

dintre care cele

mar insetnnate

sunt :

Bultul,

Prislopul, Sura-Budislav, Scara,

Negoiul, Buteanul, Ciocanul $i

Vester-Marr.

Culmea-FIntInei, a'eal, in jud.

Mehedinti, plasa Ocolul-de-Jos,

com. rur. Poroiana-Mare.

Ad se gäsesc vase vechr ro-

mane si sagetr.

Culmea-Frumoasä, deal mare,

ce porneste din

muntele Fru-

mosul,

j id.

Mehedinti,

Closani. Se termina la locul nu-

mit Roata.

Culmea- GilortuluI,

deal,

din

plasa Gilortul, in partea despre

V. a comuneT Fata-Valea-lur-

Cline $1 a catunelor Valea-luT-

Ciine

i Filia. Vine in prelun-

gire despre N. $i merge spre

S, jud. Gorj.

Este acoperit pe coasta des-

pre comuna Cu vil si prunr;

lar pe creasta cu padure.

Culmea-Husnitei, deal, in jud.

Mehedinti, pl. Ocolul-d.-s. Por-

neste din culmea Godeanulur.

Culmea-JoiteI, deal, in jud. Ar-

gesul, plaiul Lovister. Se desface

din muntele Pretina $i se prelun-

ge$te prin pl. Argesulur spre

S. pana la confluenta finita Vil-

sanul cu Argesul la cat. Me-

risani din pl.

virfurile Lipitoarea (1964 m.),

Joita (to6o m.) si Ghigul (1632

Pitesti.

Prezinta'

m.)

in partea de V. a comund Racl,

din pl. Jiul, jud. Gorj. Ea vine

din spre N. de la com. Ursoaia,

jud. Mehedinti $1 merge spre

S., tenninindu-se la extremita

tea sudica a catunulur Baniul-

d.-s., ce apartine comnnei Ca

laparul-d.-s.

Acoperita cu padure, putina

vie $1 prunT.

Culmea-Porcului, calme de n'ea/, In jud. Tutova, pl. Sitnila, com.

Bogdana.

Culmea-Strimbä, deal, in par

tea despre E. a comuna Raci,

din pl. JiuluT, jud.

Gorj. Vine

asemenea despre N. $1 se

rige spre S., unindu-se cu acea

care merge de la Strimba spre

Murgesti. E acoperita cu padure ;

calitatea lemnulur este gorun,

stejar si fag.

di-

Apartine statulur.

Culmea-Tama§ului, deal, aco-

perit cu padure secular, in pl.

Motru- d.-s., jud. Mehedinti.

Culmea-Zorilei, deal, intre co-

muna rurala Poroiana-Mare

com. rur. Izvorelul, pl. Ocolul- d.-j., jud. Mehedinti. Se gasesc

$i

sagetT si vase romane in pamint.

Culmea-MäruluI, deal, in jud.

Mehedinti, pl. Dumbrava. Tine

de teritoriul com. rur.

Piria.

Culmea-Motrului, deal, pe am-

bele laturT ale Aula Motru nu-

Cul-

mita Culmea - Dreapta si

mea-Stinga a Motrulur, ce por-

nesc din plaiul Closani $i con-

tinua in pl. Motru-de-Sus $i Jos,

jud. Mehedinti.

Culmea-Neagrä, ramificatiune

a munido/. Vrancer, in directiu-

nea de la S.-V. spre E.

Culmea-Ohambei, deal, situat

www.dacoromanica.ro

Culmei (Pirlul-), phifi, judctul

Valcea. Izvore$te dintr'o culme

Lotri

de deal si se varsd in

$orul, in raionul comuner CA-

linesti, plaiul Cozia.

Culti§oara, localitate iralateï, in

com. rur. Negomirul, pl. Vailor,

jud. Mehedinti.

Cumätra, dmpie,

in

com. rur.

Ilovatul, plaiul Cerna, jud. Me

hedinti.

Cumbia, deal, in jud.

R.-Sarat,

plaiul Rimnicul, comuna Dumi

Clima

16

CUNGREA-MICK

re$ti.

LAcusteni, brAzdeazA partea nor-

dicA a comuna. E acoperit cu

pAdurT.

Se desface

din

dealul

Cumci, plidure, jud. BacAtl,

pl.

Tazldul- d. -j.,

de pe teritoriul

comuner Birslne$ti.

Cumeara, deal, in jud. R.-SArat,

pl. Ora$ul, com. Andreasi, in

comuner. E

panca de E. a

acoperit cu pAdurT.

Cumetre (Virful-), virf princi-

pal in culmea Cimpulungeanca,

la hotar cltre jud. BuzAti,

in

plaiul Rimnicul,

com.

Valea-

S5lcier, jud. R.-SArat. E aco-

perit cu pAdurr intinse.

Cumpäratul, munte, com. Dra-

goslavele, plaiul Dimbovita, ju-

detul Muscel.

Cumpärätura, loc arabil, situat

futre valea HerAtAulur si a Cal-

mdtuiulur, la N. de satul

Gri-

vita, com. CAlmAtuiul, pl. Birlad,

jud. Tecucitl.

Cumpatul, munte, inalt de 1766

m. d'asupra nivelulur Marit-Ne-

gre, spre N.-E. de com. Sinaia,

jud. Prahova. De sub poalele

lur izvore$te Valea-Tufer.

Acest munte, impreunA' cu

Cutca, ClAbucetul-Taurulur Ri$.

noava $i

vindut la anul 1821 de Biv-vel

LogofIt Crisoscoleti, d-ner D.

Sachelarie, pe pretul de 2000

galbenr.

Dosul - CerbuluT,

s'a

La anul 1844, Baronul Cris-

todor Sachelarie, proprietarul

prin mo$tenire al muntilor cum.

pAratT de d-na Sachelarie de la

Logoatul Crisoscoleul, lAsind

In urma morir sale marT datoriT,

ace$tr muntr i-au cumpArat ma.

rele Ban Alexandru Filipescu,

cu pretul de 5407 galbenr.

Impreuna cu Iepi - MarT

.$i

Jepi-MicT, Ripoava, Sorica $1 Dutca, s'a cumpArat la 15 Au-

gust 1882 de M. S. Regele Ca-

rol I, pe pretul de 400000 ler

de la d-nul N. Cretulescu, care

ir mogenise de la

fratele sAti

Scarlat care ir poseda prin cum-

pArAtoare de la familia Filipes-

cilor.

Cumpenile, tnunte, in com. PM-

tin eni, ju d. BuzAu. E in conj urat la

N., de piriul Nehoia$ul, la S. de

piriul Nehoiul $i la E. de riul

BuzAti. Are 1154 m. inaltime.

t acoperit de Jinete $i pldurr.

In poalele sale de S. sunt si-

Nehoiul, Fun-

tuate cAtunele :

dul-NehoiuluT, Albinari, Botele,

Muscani $i %lar'.

Cumpenile, deal, pe teritoriul

satuluT Ghermlnesti, com. cu

acela$ nume, pl. Podoleni, jud.

FAlciii in partea de V.

Cumpenile, deal, la N.-E. com.

SlAtinoara, plaiul Horezul, jud.

Valcea. E numit ast-fel fiind-cl

de ad i porne$te cursul piraelor

spre E. $i V.

Cumpenile, fiddure mo$n eneascA

In devAlmA$ie in com. Nehoia-

$ul. FormeazA impreunA cu Gdl-

meica din muntele Monteorul,

un corp de 162 hect. judetul

BuzAil.

Cumpenilor (VIrful-), p4dure

mo$neneascA, in devAltnA$ie in

com. PAItineni, jud. Buzatí. Are

ca la 1000 hect. Parte a inceput

a se trtia

li a se inlocui cu

livezI li curAturr.

Cune§ti, sat, in jud. Ialomita, pl.

Borcea, pendinte de com. Rasa.

E situat

pe malul sting

al

bratulur Botul, la 2 kil. spre

V. de satul de re$edint.5., de

www.dacoromanica.ro

care este despArtit

Vaidomirul.

prin

satul

satulur constA

din 87 familir rominT, sail 488

locuitorT, cu 90

femer si 296 copir.

Are o bisericA deservità de

Populatinnea

barbatT,

102

I preot $1.

1 dasal.

Cungrea, sat, in jud. Arges, pl.

Oltul. Face parte din com. rur.

CiomAgeni, $1 are o populatie de

200 locuitorT. Posea o bisericd

cu hramul Cuvioasa Paraschiva,

deservitA de 1 preot $1

tilret.

1

din-

Cungrea, sat, face parte din co-

muna ruralA Simbure$ti, plasa

Oltul-d.-s., jud. Olt. Are o Po

pulatiune de 190 locuitorr. si-a

luat numirea de la riul Cun-

grea, ce-1 udA prin centru.

Cungrea-Mare, girld. Izvoreste

din jud. Arge$, se impreunl cu

vdile LInnele $1 Simburul, intrd

In jud. Olt, pe teritoriul com.

Ciomdge$ti $1 curge catre S.-V.

StrAbate com. Simbure$ti pe

teritorul arda se incarcl pe

dreapta c i piraTele Simburul $i

LAunele, lar pe stinga cu Dobra,

care curge pe lingA Piscul-Do-

bri si Br5.nila. Intrá pe terito-

riul com. Dobroteasa, unde se

mal incarcA cu mal multe vilcele

neinsemnate

$1 apor trece

in

comuna ampul-Mare, unde se

vars5. in Olt. Aceastl gir1a par-

curge numar in judetul Olt o

distantA de peste 25 kil.

Cungrea-Mici, glrlä,

din piraele Cerbul $i

formatl

Leleasca

carr se ImpreunA la hotarul co-

muner O te$ti-d.-s., pl. Oltul-d. s.,

jud. Olt. Are o directie de la

N. spre S. Dupà ce udl co-

munele Oteti-d.-s4 Ote$ti-d.j.,

Urlueasca, Topana, PAro$1, Ur$1,

Val-de-Er, Albe$ti, IvAne$ti

li

CUNUNX (DEALUL CU-)

17

CURXTURA-MXNXSTIRET

Cazanesti, se varsa in riul Oltul.

Aceasta gira, in timpul vereI,

mar ales &id e seceta, seaca,

raminind numaï cite-va baltT.

Cununä. (Dealul cu-),

a'eal,

In

i judetul Tulcea, pe

teritoriul comuna rurale Agi-

Ghiol, una din prelungirile su-

dice ale dealulur Agi-Ghlol. Se intinde spre S., avind o directie

generala de la N.-E. spre S.-

V., brazdind partea sudicä a

plasa

plaseI

i cea centrald a comunei;

la V. de satul Agi-Ghiol. Are

203 m. Inälirne, dominind sa-

tul, valea Tulcea si drumul co-

munal Agi-Ghiol-Sabandgea. E

stincos si acoperit cu tufarisurT,

resturT din marile pädurT de odi-

nioara.; prelungirea sudicà a luT,

dealul Pietros, este acoperit cu

pasunT

i fin*.

Cuparul, com. rur.,

pl.

jud.

Dimbovita,

situata

Cobia,

filtre

dealurT si pe val,

carT se nu-

mese: Valea-Vaduceasca si Va-

lea-Crevedia. Aceasta comuna

se afla la citT-va

de Gdesti, in apropriere de so-

seaua judetiana Tirgoviste-Vla- sca si pe malul sting al piriuluT

Potopul. Se compune din dota

catune Burduca si Cuparul, cu o

populatie de 598 locuitorT rominT.

Crevedia, Dobre-

Are 5 ulite

sti, Valea-Silistef, Valea-GiureT

Crevedia-Mare. Sunt dota bise-

riel in aceasta comuna. Ca in-

dustrie, este o moara de apa, lar

productiunea consta in porumb

kil.

spre E.

griti.

Cupele, ceitutz, pendinte de com.

Vinatori - Marl, pl. Neajlovului,

jud. Vlasca.

Cupenul, välcea, se naste din

Dealul-Tomestilor, comuna Bu-

zesti, pl. Mijlocul, judetul Olt.

Curge catre S.-V. si se varsa

58878 Narele D'afma.* amoroso. Poi. III

In Vedea, pe stinga eT, in drep-

tul catunuluT Corbul, situat pe

dreapta.

Cuptoare (Dupä-), vale, in com.

Panataul, jud. Buzar',

biciul-d.-j. ; se scurge in valea

PanatauluT.

cat.

Si-

Cuptoarele, movilä, in judetul

Braila. E situata la S.-E. de

comuna Ciacirul peste 2 kil.

departare. A fost sat turcesc.

S'a numit astfel pentru cä aci

se ardea capetä pentru a se

scoate

Cuptorul-Mic, vellcea, comuna

Dobroteasa, pl. Oltul-d.-s., jud.

Olt. Se varsa in Orla Leleasca.

Cuptoru§, loc izolat, in judetul

Muscel, com. PoenäreT, plaiul

Nucsoara.

Tariceni, pe malul drept

vaieT Mostistea.

al

Se intinde pe o suprafata

de 4058 hect., cu o populatie

de 44o locuitorr.

StatuluT apartin 3843 hect., din carT cultiva prin arendasil

sal

1700 hect. (moo sterpe,

1143 izlaz si padure). Locuitoril

ati 216 hect. Posedä o biserica cu hramul

Sf. Nicolae ; o scoall mixta fre-

cuentata de 20 elevI si

eleve,

cu intretinerea Oreja judetul

si comuna cheltuesc 1330

anual.

leT

Numarul vitelor ciad e de

335 si al celar micT de 833.

Comerciul se face de 3

cir-

ciumarT. Are o baila.

Curite§ti, trup de mofie, nelo-

cuit, pendinte de comuna Epu-

resti a statuluT, pl. alnistea, jud.

Vlasca.

Curagiul, deal, spre V. de sa-

tul Comarna-d.-j., com. Poeni,

pl. Codrul, jud. Iasi.

Curagiul, pirig; izvoreste din

dealul cu acelasr nume din co-

muna Poeni,

pl. Codrul, jud.

Iasi, curge de la V. spre E.

Se uneste

cu

piriul Popritu-

reT, si se varsa in

pe ter<