Regina Maria

O femeie puternica,devotata romanilor,cu o inima de aur si o rezistenta de fier dupa cum o descris Saint-Aulaire,ambasadorul Frantei la Bucuresti,pe Maria,Regina Romaniei.

Majestatea Sa Maria, Regin a Romniei, Principes a Romaniei, Principes de Edinburg i de Saxa Coburg i Gotha, nscut Marie

Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg i Gotha s-a nascut in Anglia pe data de 29 octombrie 1875 in Eastwell Park,Kent,fiind fiica ducelui Alfred de Edinburgh,fiul Reginei Victoria si al ducesei Maria Alexandrovna,fiica tarului Alexandru al !!-lea.Ar fi putut fi regina Marii Britanii daca ar fi acceptat casatoria cu tanarul care se indragostise de ea,nimeni altul decat cel care avea sa devina ulterior Regele George al Vlea,I-a fost sortita insa lui Ferdinand al Romaniei,cu care s-a logodit la varsta de 16 ani. Casatoria a avut loc la 29 decembrie 1892. Unul dintre exponatele Muzeului National al Romniei,o cup de argint oferit de municipalitatea Capitalei, amintete de acest eveniment; piesa are gravat inscripia: Bine ai venit mireas de Dumnezeu aleas spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893. A sosit in regatul de la varsarea Dunarii in 1892 ca Printesa de Romania si a fost ingrozita la inceput de necunoscutul ce i se asternea in cale,insa a invatat cu usurinta graiul romanesc.A purtat tot timpul in gand sfaturile mamei sale,care,in timp ce fiica sa se afla in prag de plecare,i-a reamintit sa aiba grija la tinuta pe care o va adopta,aspect care face parte din indatoririle unei printese,Si nu numai atat:Mai spusese si urmatoarele:Mergi intr-o tara ortodoxa,sa-I cinstesti Biserica si slujbele si sa saruti crucea si Evanghelia cand ti le prezinta preotul si,cand vezi pe altii facand cruce,sa faci si tu.Si eu urmai povata,cu toate ca la inceput,de cate ori faceam asta,imi venea sa mor de timiditate,crezand,cu oarecare dreptate,ca ochii tuturor sunt atintiti asupra mea,marturisea Regina Maria in Povestea vietii mele.

Peste ani,vestea dramatica primita printr-o telegrama avea sa sfasie inima Reginei Maria.Mama Majestatii Sale se stinsese intr-o zi de octombrie a anului 1920.Cea care fusese centrul vetii copiilor ei disparuse fara sa-si ia ramas bun.Aflam din Insemnarile zilniceale Reginei Maria acest cutremurator episod:Duminica,24 octombrie 1920 Cernauti,de la micul dejun ne-am imbracat festiv,pentru marea ceremonie care a avut loc la ora 10:00,in palatul mare,in frumoasa sala alb cu negru,pentru ca la Universitate nu este o Festaal mare.Nando(Ferdinand)si cu mine am stat pe un fel de tronuri,putin mai sus decat ceilalti muritori,si am ascultat multele discursuri,niciunul dintre ele foarte interesant si unele prea lungi.Nando a tinut un frumos discurs,dar il avait la voix prise.

Un repaus de o ora dupa ceremonie si apoi a avut loc o masa mare intr-o alta sala foarte frumoasa,tot in palat,oferita tuturor oaspetilor importanti si autoritatilor orasului.Aceasta a durat cam pana la ora cand a trebuit sa plecam la Universitate sa dezvelim un portret al lui Nando.A fost o scurta ceremonie,tabloul doar acceptabil,dupa care ne-am dus acasa sa ne pregatim pentru teatru.M-am dus in camera mea si dupa cateva clipe a venit Nando,Foarte suparat.Mi-am dat seama ca s-a intamplat ceva si mam gandit imediat ca va anunta moartea tanarului rege al Greciei,dar el a scuturat din cap si a spus<e mai rau,e mai rau,o mare nenorocire>.Am simtit ca ma lasa puterile si n-am putut spune decat <Mama>!... Da,era mama,batrana mea mama,iubita,severa,adesea teribila batrana mama!Centrul vietii noastre in jurul careia ne-am adunat intotdeauna.Mama mea!Si ea s-a dus subit,pe neasteptate,fara o avertizare,fara un ultim cuvant,fara Wiedersehen Nando primise telegrama inca de dimineata,dar a fost foarte intelept ca nu mi-a dat-o,pentru ca altfel desigur ca n-as fi putut participa la ceremonia pentru care venisem.Telegrama era din Zurich,de la Ducky si Baby.Ea a murit subit,noaptea,in somn-fara sa sufere(cel putin asa spun ele),cu totul pe neasteptateSi acum s-a dus-e un lucru care apartine trecutului.Necazurile ei s-au terminat,ca si indignarea si aversiunea ei fata de timpurile pe care le traim-,dar totodata s-a dus si dragostea ei,tovarasia ei,minunata ei minte,minunata ei generozitate,marele ei suflet.S-au dus,sau dus!Ea nu mai esteSi din nou mi-am spus in sinea mea:ea a murit,e moarta. Dar chiar si atunci,in acea clipa,dupa primu soc,n-am putut sa nu exclam:nu o caina,voia sa moara-ura viata de acum,era obosita-obosita de

tot.Totul o dezamagise,aproape toti ce pe care-I iubise murisera si foarte multi dintre ei fusesera ucisi.Ea a vazut tot ce-a iubit ca moare sau este distrus,toate rudele sale,Rusia,Germania.Ea si-a vazut fiicele nefericite si dezradacinate si singura care reusise nu se mai bucura de simpatia ei,pentru ca eu si cu ea ne-am situat pe pozitii diferite. Mama,mama-sarmana batrana mamaTelegrama era veche de doua zile,era datata 22,probabil ca a murit in noaptea din 21.Multumesc lui Dumnezeu ca a fost un sfarsit subit,noi,surorile,ne-am pus intotdeauna intrebarea cum ar fi putea suporta ea o boala,ea care nu fusese in viata ei vreodata bolnava.Noi,copiii si nimeni din casa,nu ne-o amintim stand vreodata in pat.Ea apartinea unei alte generatii si nu s-a putut resemna si sa faca fata vremurilor pe care le traim.Era intr-o efervescenta opozitiefiecare picatura din sangele ei se revolta.Era o autocrata inveterata-desi,in ce o priveste,iubea viata cea simpla cu putinta.Toata viata fusese o infocata oponenta a epocii in care a trait.A fost o fire nesupusa,cu trasaturi fara logica,ciudate.As putea scrie pagini intregi despre ea,dar,mai presus de orice,ea a fost Mama,Mama,centrul vietii noastre.Acum noi suntem <generatia mai in varsta>,nu ne-a mai ramas nicio Mama-ea si cu matusa Miechen s-au dus una dupa cealalta,la scurt timp-dar slava Domnului ca ea nu a avut tragicul sfarsit al matusii Miechen.Nu ar fi putut face fata unei bloi,ea,care sfida boala si toata viata o enervasera extrem de mult toti cei care nu erau perfect sanatosi.Nu putea suporta ca vreunul dintre noi sa aiba macar o durere de cap.Nu a consultat niciodata un doctor,desi ii placea sa recomande si sa-i faca pe altii sa ia medicamente de toate felurile.Ea consulta doctori pentru altii,dar niciodata pentru ea,desi cred ca se doftoricea singura,in secret.Noi,fiicele sale,am banuit de mai multi ani ca

suferea de ceva,de vreo tumoare.Dar nici fata de camerista ei n-ar fi recunoscut ca are ceva. Mama,mama-si acum nu-ti voi mai auzi vocea,nu voi mai vorbi cu tine,nu-ti voi mai asculta sfaturile,nu voi mai fi rasfatata sau nu te voi mai putea rasfata eu. Sper doar ca Dumnezeul tau nu te va dezamagi.Intotdeauna ai crezut in Dumnezeul tau si in felul tau propriu de a-l cauta,in credinta ta aparte.Ceea ce te-a separat cel mai mult de noi a fost faptul ca noi eram protestante si englezoaice prin nastere,ortu ai urat to ceea ce era englezesc si te-ai bucurat ca ai putut sa-ti cresti fiul ca german.Alfred a fost insa o nereusita si a murit tanar.Si in strafundul sufletului tau nu l-ai iertat niciodata ca a fost un esec.Tu ai fost toata plina de iubire si, cu toate acestea,ai fost straniu de dura.Tie ti-au displacut intotdeauna viata si lumea.Tu ai vrut sa modelezi viata dupa conceptia ta despre cum ar trebui sa fie,dar nici viata si nici fata de situatia de fapt,si asta ti-a amarat zilele si ti-a inasprit sufletul. Ah!Mama draga,tu nu ne-ai tratat pe niciuna dintre noi ca egale.Aceasta este lucrul pe care-l regret amarnic.Ai fi fost mult mai fericita daca ai fi putut sa fii mai toleranta cu noi,sa admiti ca am crescut si ca avem propriile noastre ganduri,idei,idealuri si conceptii.Dar cand acestea nu s-au potrivit intocmai cu ale tale,le-ai inlaturat si ai socotit ca nu au niciun drept sa existe si nu ti-ai dat niciodata seama ca tu te ridici,singura,sa infrunti o lume care trece peste tine si te lasa in urma,inversunandu-te intr-o revolta zadarnica impotriva a ceea ce nici tu,nici noi nu puteam schimba.

Tu erai insa puternica,mama mea,puternica si mareata in felul tau.Nu a fost o cale fericita,nici una de succes,dar a fost calea tasi acum ai murit. Am cerut sa ma intorc in tren.Nu mai puteam face fata acelui palat mare si pompos,cu camerele sale care nu aveau unghere.Voiam sa ma duc undeva in umbra,intr-un coltisor mic.M-am simtit dintr-o data pierduta,mica si pierduta,un copil care si-a pierdut mama.Si nu am nici un fel de detalii,nu stiu decat ca a murit! Luni,25 octombrie,Regina Maria nota din tren:Toata ziua in tren am zacut in pat,a fost o zi de groaznica suferinta.Nando si Carol m-au inlocuit in indatoririle mele,vizitand dimineata diferite institutii caritabile,dintre care multe poarta numele meu,pentru ca eu nu le-am putut vizita astazi.Pentru moment,totul este o nebuloasa.Am mai primit o telegrama de la surori.Ele intentioneaza sa-i duca joi trupul la Koburg.Duminica au facut slujba de inmormantare la Zurich.Sophie a telegrafiat ca a fost si ea.In ce situatie groaznica trebuie sa fie,fiul ei probabil va muri acolo departe,iar ea,izgonita din tara,nu are cum sa se duca la el.Trist,trist,si cu fiecare telegrama pe care o primesc ma tem ca voi citi ca baiatul a murit. M-am decis sa ma duc la Koburg daca pot intra in Germania.Misu spune ca pot,ca nu mi se vor face greutati.Carol s-a hotarat sa vinacu mine,probabil ca o voi lua si pe Mignon,de asemenea pe Barbu,daca poate merge,sunt desigur lucruri de facut si el ar fi cel mai in masura sa ma ajute.Ei il cunosc,el este calm,optimist,are un fel special de a nu pierde din vedere esentialul si,in afara de asta,este un gentleman.Problemele legate de mostenire trebuie manevrate cu grija si cu tact,in plus el va fi un sprijin

pentru mine.Atat Carol,cat si Nando sunt de acord cu mine ca el este omul potrivit.Acum trebuie sa aflu daca surorile vorr mai ramane catva timp la Koburg sau se inapoiaza imediat la Zurich.In functie de raspunsul primit,voi aranja plecarea,oricum nu voi putea fi la inmormantare.Ce va insemna insa sa ma duc acum la Koburg,sa revin in sarmana Germanie si in acea casa goala care era caminul nostru!Ce lucruri tragice se pot intampla! Am continuat sa primesc telegrame de condoleante,amestecate cu telegrame de felicitare pentru Lisabeta.Viata si moartea,atat de strans legate una de celalta. La ora unu,Nando si Carol s-au inapoiat in tren.Am auzit din spatele draperiilor ultimele urale si imnul national.Destul de ciudat faptul ca le-am auzit la fel ca in vara aceasta,cand zaceam cu chii bandajati. Apoi am pornit.Ziua a fost linistita,lunga,melancolica.Am plans foarte putin,dar am vorbit mult despre mama cu Carol si cu Mignon.Ei o iubeau,desi ii cicalise permanent si la toate varstele.Le oferise insa si clipe placute.Acum totul s-a terminat()incheie Regina Maria portretul celei care i-a dat viata.

Regina soldat si diplomat

Celebra sa bunic, Regina Victoria, a caracterizat Romnia ca fiind o ar foarte instabil i avnd populaia destul de corupt. n timpul Primului Razboi, aceste cuvinte s-au dovedit a fi premonitorii cci Romnia nentregit, care se unificase n 1859, a fost ocupat dup o serie de nfrngeri militare de armata german ce atacase dinspre Ungaria i din Bulgaria i obligat s se restrng n Moldova. Pe aceast suprafa restrns, cu capitala la Iai, s-a retras familia regal, aici s-au refugiat toate instituiile publice ale statului romn, n timp ce n Rusia, aliata de la Rsrit a Romniei, familia arilor rui Romanov au fost executat i la grania de est a izbucnit Revoluia Bolevic. Dilema politic a Romniei n perioada dintre 1914 i 1916 a fost dac s participe n Primul Rzboi Mondial alturi de aliai sau alturi de germani, i ara rmsese ntr-o poziie de neutralitate timp de doi ani, nu n ultimul rnd datorit primministrului I.C. Brtianu. Dar alturi de acesta, o influen deosebit n a determina pe regele Ferdinand (dup 1914) s intre n rzboi de partea

Antantei n 1916 l-a avut Regina Romniei, Maria. Armata romn, antrenat de francezi, a luptat cu vitejie n Munii Carpai i a nvins o armat german superior dotat, dar n cele din urm a fost forat s se retrag la sfritul rzboiului. Au intrat acum n scen diplomaii care au obinut o victorie i recunoaterea acestor eforturi i fapte de vitejie prin includerea sa de partea taberei victorioase n momentul semnrii tratatului de la Versailles.Regina Maria a cltorit la Paris n timpul Conferinei de Pace i s-a instalat cu fiicele sale, extrem de frumoase, la Hotelul Crillon, n Place de la Concorde. Primul ministru francez Clemenceau, un fost ofier de armat cu maniere impecabile i cu o nclinaie spre femei frumoase, a prezentat Reginei omagiile sale, care l-a primit n toat splendoarea sa. Frumuseea ei era dublat de o inteligen ieit din comun. Ea a pledat pentru cauza romnilor, reamintindu-le aliailor occidentali enormul sacrificiu al Armatei Romne. Serviciul adus Romniei de regina Maria a fost crucial, dei puin neles. Cnd negociatorul ef al delegaiei romneti, primul ministru Brtianu, a nceput s piard teren, regele a rugat-o pe regin s intervin, iar aceasta a plecat ntr-o misiune neoficial la Paris i la Londra.A rezultat astfel Romnia Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei i Munteniei. Dei rolul femeilor n politic era redus, Regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand pn la moartea acestuia n 1927. n momentul n care fiul su a motenit tronul, el a izolat-o complet pe regin, care s-a retras din viaa public pn la moartea ei, n 1938. Dup 1990 a fost publicat jurnalul ei i au nceput s circule tot mai multe poveti legate de viaa ei amoroas extrem de agitat.n 1924 a construit Palatul de la Balcic, ntrun peisaj superb, i a fcut din acesta un loc de ntlnire pentru artitii

epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odat cu Cadrilaterul i se gsete acum pe teritoriul rii vecine.

Inima Reginei Maria

Inima reginei a fost nmormntat din ordinul ei la Balcic, reedina sa de pe malul Mrii Negre. Regina Maria a Romniei Mari a avut ca ultima dorin ca trupul s-i fie nmormntat la mnstirea Curtea de Arge, iar inima la reedina de la Balcic. Dup pierderea Cadrilaterului (1940), inima a fost adus lng castelul Bran, a doua reedin a Reginei Maria. n anul 1968, comunitii au spart cu rngile sarcofagul de marmur i au luat caseta cu inima. Caseta a fost trecut n Tezaurul Istoric al Romniei, iar inima reginei zace pe undeva prin Muzeul Naional

de Istorie. Oamenii din Bran au fcut numeroase apeluri ca inima reginei s fie readus la locul ei. In testamentul Reginei Maria se gaseste o ultima adresare catre poporul roman si catre tara :" Tarii mele si Poporului meu, Cand veti ceti aceste slove, Poporul meu, eu voi fi trecut pragul Tacerii vesnice, care ramane pentru noi o mare taina. Si totusi, din marea dragoste ce ti-am purtat-o, as dori ca vocea mea sa te mai ajunga inca odata, chiar de dincolo de linistea mormantului.[...]Eu am ajuns la capatul drumului meu. Dar inainte de a tacea pentru vesnicie vreau sa-mi ridic, pentru ultima data, mainile pentru o binecuvantare. Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara, care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate. Frumoasa tara pe care am vazut-o intregita, a carei soarta mi-a fost ingaduit sa o vad implinita. Fii tu vesnic imbelsugata, fii tu mare si plina de cinste, sa stai vesnic falnica printre natiuni, sa fii cinstita, iubita si priceputa. Am credinta ca v'am priceput: n'am judecat, am iubit... "

Regina Maria,artista si colectionara de arta

Regina Maria a iubit arta, poezia i filosofia. Ea a continuat tradiia Reginei Elisabeta de susinere a acestora, ajutnd cu burse de

studiu i bani o seam de personaliti din lumea literar i artistic. A scris la rndul ei Povestiri pentru copii, poezii, a pictat , florile ei preferate fiind crinii si macii. A colecionat lucrri de art ale unor pictori foarte cunoscui precum Arthur Verona, tefan Popescu, Kimon Loghi, Cecilia Cuescu Storck, Nicolae Vermont, Eustaiu Stoenescu.Multe din obiectele personale pot fi vzute la Maryhill Museum, iniial locuina unui om de afaceri feroviare american din Washington, DC, Sam Hill, cu care Regina Maria a purtat o ndelungat coresponden. Muzeul, situat n statul Washington, parte a Statelor Unite ale Americii, la nordul fluviului Columbia, expune o mare parte din garderoba regal, mobilier precum i alte obiecte, inclusiv coroana reginei. Insa obiectele de mobilier apartinand reginei pot fi vazute si in interiorul castelului Bran , acolo unde Regina Maria si-a pus amprenta pregnant in decorarea acestuia si unde si-a petrecut o parte frumoasa a vietii.

Opera literar
The Lily of Life, Crinul Vieii, 1912 The Dreamer of dreams, Vistorul de vise, 1912 Ilderim, 1915 Patru anotimpuri, 1915 Povestea unei inimi, 1915 Why? A Story of Great Longing, Povestea unui dor nestins, 1915 The Stealers of Night, 1916, Londra Regina cea rea, 1918

The Story of Naughty Kildeen, Povestea neastmpratei Kildeen, 1917 O poveste de la Sfntul Munte, 1917 My country, ara mea, 1921 versiune digital Minola, 1918 Gnduri i icoane din timpul rzboiului, Sibiu, 1919 Peeping Pansy, Londra, 1920 The Queen s of Romania Fairy Book, Cartea de basme a reginei Romniei, 1923 The Voice on the Mountain, Glasul de pe munte, 1923 The Lost Princess, Londra, 1924 nainte i dup rzboiu, 1925 The Magic Doll of Romania, New York, 1929 Lulaloo, 1929 Casele mele de vis, 1930 Copila cu ochi albatri, 1930 Crowned Queens, Regine ncoronate, 1930 Stella Maris, 1933 The Story of My Life, Povestea vieii mele, 1934, ed. A II. A, Ed.Eminescu 1991

ARBORE GENEALOGIC

Domnie:10 octombrie 1914 20 iulie 1927 ncoronare:15 octombrie 1922 Predecesor:Regina Elisabeta Succesor:Regina Elena Cstorita: Ferdinand I Urmai:Carol,Elisabeta,Maria,Nicolae,Ileana,Mircea Nume complet:Marie Alexandra Victoria Casa regala:Casa Regal de Hohenzollern-Sigmaringen Imn regal:Triasc Regele Tat :Alfred,Duce de Saxa-Coburg i Gotha Mam:Maria Alexandrovna Natere:29 octombrie 1875 Eastwell Park, Kent, Anglia Deces :18 iulie 1938 (62 ani),Sinaia

Semntur:

Casa regal de Hohenzollern-Sigmaringen

Carol I Regina soie:Regina Elisabeta Copii:Principesa Maria Ferdinand Regina soie:Regina Maria Copii:Prinul Carol,Prinul Nicolae,Principesa Elisabeta,Principesa Maria,Principesa Ileana,Prinul Mircea Carol al II-lea Regina soie:Regina Elena Copii:Prinul Mihai

Mihai I Regina soie:Regina Ana Copii:Principesa Margareta,Principesa Elena,Principesa Irina,Principesa Sofia,Principesa Maria