Sunteți pe pagina 1din 2

Antoniu si Cleopatra

(William Shakespeare)

Aceasta drama de maturitate a marelui scriitor englez intruneste caracteristicile creatiei shakespeariene: infatisarea realista a unei vieti clocotitoare,insufletirea unor personaje complexe,conflicte puternice. Antoniu si Cleopatra nu este numai drama dragostei dintre trimvirul roman si regina egipteana,ci si drama care ilustreaza descompunerea Imperiului Roman,ai carui conducatori,uitandu-si misiunea se cufunda intr-un trai de huzur si placeri. In tragedia Antoniu si Cleopatra, Shakespeare pune in scena dramaticele evenimente dinaintea instalarii lui Octavianus,nepotul lui Iulius Caesar, ca imparat al romanilor, sub numele de August. Imperialismul roman isi intinsese bratele spre nord si spre rasarit. Egiptul era o tinta destul de ravnita. Iulius Caesar si Pompei intreprinsesera in aceasta directie actiuni militare rasunatoare.Dupa asasinarea primului dintre acestia,triumviratul dintre Antoniu, Octavian si Lepidus crede la un moment dat ca ar putea stabili pacea,impartind puterea romana intre Octavian care isi rezerva Occidentul si Antoniu care nu-si doreste decat sa fie lasat sa-si traiasca viata alaturi de Cleopatra(sotia lui) in Egipt. Dragostea ce o simtea pentru Cleopatra l-a facut sa o uite pe Fulvia care impreuna cu fratele lui Antoniu se razvratisera impotriva lui Caesar. In final, Fulvia moare iar Antoniu este chemat la Roma pentru a se intelege cu Caesar. Ca sa-i demonstreze ca el nu a avut nimic de a face cu cele intamplate si cu revoltele intretinute, cade de acord sa se casatoreasca cu sora lui Caesar, Octavia. La primul semn trimis de Cleopatra insa, el se intoarce parasind-o pe Octavia care suparata si intrigata il razvrateste pe fratele sau impotriva lui Antoniu si a Cleopatrei (vazuta ca o tiganca egipteana si o usuratica). Porneste un adevarat razboi intre cele doua tabere si la un moment dat, lui Antoniu i se pare ca Cleopatra trecuse de partea lui Caesar si incepe sa ii doreasca mortea si s-o alunge de langa el. De frica mortii, ea se ascunde intr-un mausoleu si trimite vorba la el cum ca s-ar fi omorat de dragul lui. Antoniu atunci il roaga pe un bun prieten al sau sa-l omoare, durerea sa i-o ia, dar acesta prefera sa se omoare singur aruncandu-se in sabia acestuia decat sa-si omoare domnul. De aceea, Antoniu se omoara singur. Cand solul vine sa-i spuna adevarul despre

moartea Cleopatrei il gaseste cu sabia infipta in corp si il duce la regina care apuca sa-l mai vada pentru ultima data si sa-i dea ultimul sarut pentru eternitate. Dupa ce acesta moare,ea incepe sa se ingrijoreze pentru viata ei crezand ca Caesar o va omori dupa ce o va batjocori in toate felurile posibile. Desi Caesar trimite soli de-a randul sa o linisteasca, ca nu are de gand sa-i faca vreun rau, ea stia mai bine ce avea sa i se intample si atunci aranjeaza cu un taran sa-i aduca vipere ca sa se omoare cu ele. Taranul reuseste sa intre spunand ca are in cos smochine de la tara. Cand Caesar soseste sa o ia pe regina o gaseste pe aceasta moarta in mausoleu impreuna cu slujnica ei credincioasa. Dupa ce descopera motivul mortii (vipera o muscase de san si de brat) ordona sa fie inmormantata langa Antoniu pentru ca mormant in lume nu a gazduit vreodata pereche mai renumita ca aceasta. Sfarsitul acestei opere se aseamana cu cel al lui Romeo si al Julietei. In tot timpul cat Antoniu traia toata lumea spunea despre el ca devenise jucaria tigancii care facea ce vroia cu el, ca il schimbase total. Acesta este doar un aspect la care ne supune dragostea ce nu-i da pace celui ce a primit-o candva in sufletu-i pustiu.