Sunteți pe pagina 1din 6

CAPITOLUL I.

ZAHARIDE Zaharidele, denumite si glucide (din 1927) sau hidrai de carbon sunt produi naturali, constitueni eseniali ai celulelor apartinand att regnului vegetal cat si a celui animal, este o sursa de energie necesara proceselor vitale sau ca material de rezerva. In biosfera apar in abundenta ca si constitueni ai plantelor sub forma de polimeri ai D-glucozei: Amidonul- sub forma de rezerva Celuloza- component de structura Glicogenul, polizaharid constituie principala forma de rezerva utilizata de regnul animal Zaharidele sunt sintetizate de ctre plante, din dioxidul de carbon si apa, sub aciunea razelor solare. Majoritatea reprezentaiilor corespund unei formule moleculare Cn(H2O)n, in care raportul dintre hidrogen si oxigen este de 2:1, la fel ca si apa, glucoza are formula moleculara C 6(H2O)6, iar zaharoza C12(H2O)11. Zaharidele se clasifica in oze si ozide a) Ozele (monozaharidele) sunt compui carbonilici polihidroxilici continand 4-6 sau mai multe atomi de carbon(C). b) Ozide - Holozide i. Oligozaharide ii. Polizaharide - Heterozide 1. MONOZAHARIDE Se pot clasifica in funcie de numrul atomilor de carbon (C) in: Trioze (C3) Tetroze (C4) Pentoze (C5) Hexoze (C6), etc. - Dupa natura grupei carbonil: Aldoze (contin o grupare aldehidica) Cetoze (grupare cetozica) Structura Poziia grupei carbonil fata de grupele hidroxil din molecula, influenteaza att structura cat si proprietatile ozelor. Triozele si tetrozele au o structura aciclica, cele continand 5, 6 sau mai multe atomi de (C) pot adapta structuri ciclice, rezultate din reacia de semiacetalizare intramoleculara si un sunt reprezentate prin formulele perspectivice si formulele conformationale. Proprietari fizice Sunt compui solizi cristalini, solubili in apa si insolubil in solveni organici. Punctul de topire este de 146-165 oC. La distilare se descompun, au un gust dulce, prezint proprietati optice. 1

Metode de preparare Monozaharidele sunt obinute de ctre plante in procesul fotosintezei, deasemenea au fost cercetate si metode de sinteza de laborator, prin: Condensarea formaldehidei Fotosinteza sau asimilarea clorofiliana, Proprietari chimice a) reacii datorate semiacetalizarii intramoleculare - mutarotatia b) reacii ale grupei carbonil - reacii de reducere - condensare cu compui de azot (hidroxilamina) c) reacii de oxidare - oxidare blinda (cu apa de brom sau acid azotic diluat). Din glucoza se obine acid gluconic, din galactoza, acid galactonic. - oxidare energetica (cu acid azotic concentrat) - oxidarea grupei hidroxil primare - oxidare cu acid periodic d) reacii ale hidroxilului glicozidic - eterificare, se obin glicozidele - esterificare cu: esteri cu acizi organici, esteri cu acizi anorganici - substituia nucleofila e) reacii ale gruprilor de hidroxil - acetalizare f) aciunea acizilor asupra ozelor g) aciunea bazelor asupra ozelor h) reacii de lungire a catenei monozaharidelor i) reacii care duc la scurtarea catenei unei oze j) transformri biochimice ale ozelor. Transformrile biochimice ale glucidelor in organismele vii au loc att in absenta oxigenului cat si in prezenta lui. Fermentaia alcoolica este procesul anaerob in care sub aciunea microorganismelor din drojdia de bere are loc transformarea glucozei in etanol si dioxid de carbon. Reprezentani 1. aldehida glicerica 2. dihidroxiacetona, este cea mai simpla trioza 3. pentozele se gsesc in natura sub forma de glicozizi, esteri si polizaharide i. L(+)-Arabinoza, se gaseste in sfecla de zahar ii. D(+)-Xiloza, in paie, lemn, semine de floarea soarelui, etc. 2

iii. D(-)-riboza si D-2-desoxiriboza, sunt prezeni in toate celulele vii 4. Hexozele sunt larg raspindite in natura, principali reprezentani sunt i. D(+)-glucoza, se gaseste in fructe dulci, miere de albina, in snge in concentraie de aprox.0,10%, scderea limitei este hipoglicemia , iar creterea concentraiei glucozei in singe peste limita este hiperglicemia), in lichid cefalorahidian. Se gaseste in oligozaharide, polizaharide, si glicozide. Glucoza se obtine industrial prin hidroliza enzimatica sau acida a amidonului. Produsele comerciale sunt, siropul de glucoza (concentraie de 32-40%, glucoza solida 6570% si cea cristalizata 99%) ii. D(+)-galactoza, se gaseste in galactozide si fosfatide (lipide complexe din creier) iii. L(-)-galactoza, in alge marine iv. D(+)-manoza, in polizaharide numite manini v. D(-)-fructoza, se gaseste in regnul vegetal, in stare libera in fructe dulci, se folosete la fabricarea produselor de panificaie, buturi nealcoolice vi. L(-)-sorboza, este materia prima in sinteza vitaminei C 5. Glicozidele, sunt denumite in funcie de monozaharidul de la care provin: glucozide, galactozide, fructozide, din plante de vanilie, migdale, smburi de prune, ciree, piersici, etc. i. N-glicozidele se gsesc in nucleoside, cerebroside ii. Beta-(D)-galactosamina, se gaseste in cartilagii si numeroase vegetale sub forma de polizaharida Streptomicina este un antibiotic de biosinteza, structural molecula streptomicinei este alctuit din trei componente: streptidina, L-streptoza, si N-metil-L-glucozamina. Eritromicina este un antibiotic , utilizat in terapia infectiilor produse de stafilococi, bacterii gram pozitive, etc. , in componenta sa este alctuit din doua glucide piranozice: cladinoza, D-desozamina. 2. OLIGOZAHARIDELE Oligazaharidele sunt compui din clasa zaharidelor, in a cror structura moleculara intra un numr mic de unitari de monozaharide, identice sau diferite, unite prin ele prin legturi glicozidice. Dup numrul unitatilor de monozaharide componente se intilnesc di-, tri-, tetrazaharide. A. Dizaharidele Se obin prin eliminarea unei molecule de apa intre doua monozaharide. In natura cele mai adesea dizaharide sunt formate din hexoze (glucoza, galactoza, fructoza). Se cunosc doua tipuri de dizaharide: dizaharide reductoare si dizaharide nereducatoare. 1. Dizaharidele reductoare Structura Sunt glicozide ce conin la nivelul grupei aglicon un rest de hexoza cu grupare hidroxil glicozidic libera.

Proprietari fizice Sunt compui in stare solida, cu o buna solubilitate in apa, la nclzire se descompun, se caramelizeaza. Proprietari chimice Au toate proprietatile caracteristice monozaharidelor, Reprezentani 1. Maltoza- se gaseste in cantitati mici in plante, in malul incoltit, in drojdia de bere, in unele secretii animale. Maltoza este unitatea structurala a amidonului. Se obine prin hidroliza amidonului in prezenta acizilor minerali sau pe cale enzimatica, sub aciunea enzimei amilaza. 2. 3. Celobioza- este unitatea structurala a celulozei Lactoza- se gaseste in laptele mamiferelor, 2. Dizaharide nereducatoare Reprezentani Trehaloza- a fost identificata in ciuperci, in drojdii si in unele plante superioare 1. Zaharoza- , formeaz zaharul. Se gaseste in fructe in plante in cantitate mare in sfecla si trestia de zahar. Zaharoza este o substana solida, cristalina, solubila in apa, insolubila in etanol. Industrial zaharul se botine din extracia zaharozei din plante, purificarea si concentrarea soluiei apoase obinute urmata de cristalizare. Fenomenul de invertie a zaharului descrie schimbarea sensului de rotaie al planului luminii polarizate in urma hidrolizei zaharozei. Albinele poseda enzime invertaze, fiind astfel capabile sa hidrolizeze zaharoza, mierea de albine fiind un amestec de glucoza, fructoza, si zaharoza, mai conine arome ale diferitelor flori din care provine zaharoza prelucrata enzimatic de ctre albine. Zaharoza este mult utilizata in alimentaie D- fructoza este cea mai dulce dintre zaharidele simple, aproape de doua ori mai dulce ca zaharoza. Dintre cele mai cunoscute edulcoloranti amintim: zaharina (descoperita in 1879), care este aprox. de 300 de ori mai dulce dect zaharoza si aspartamul de aproximativ 160 de ori mai dulce dacat zaharoza. B. Trizaharide In natura se gsesc puine tri- si tetrazaharide. Rafinoza- este o trizaharoza nereducatoare care insoteste zaharoza in sfecla de zahar. Se concentreaz in soluiile ramase de la cristalizarea zaharului (melasa). 2. POLIZAHARIDE Polizaharidele sunt substane naturale cu structura macromoleculara, formate din monozaharide unite intre ele prin legturi glicozidice. Sunt raspindite atit in regnul vegetal (celuloza, amidonul), cit si in regnul animal (glicogen). Sunt substane solide, de culoare alba, insolubile sau greu solubile in apa, cu care formeaz soluii coloidale. Nu au gust dulce. 4

Reprezentani 1. Celuloza- este cea mai raspindita polizaharida din natura. Alturi de hemiceluloze, lignina si materii pectice intra in compoziia pereilor celulelor vegetale, avnd rol de schelet. In plante se gaseste sub forma unor fibre, bumbacul conine 85-96% celuloza. Industrial celuloza se obine din materiale vegetale (lemn, paie, stuf) materiale ce sunt dezagregate la temperatura si presiune (4-8 atm.). In medicina se utilizeaz o serie de esteri (metilici , benzilici) ai celulozei. Pentru organism este principala sursa de rezidii, amestecat cu sucul digestiv, cu ajutorul unor microorganisme este transformat in acizi grai, glucoza. 2. Amidonul- este de rezerva si se gaseste in fructe, semine (gru, 57-75%), tuberculi (de cartofi, 14-215%). Este format din doua componente: amilopectina, amiloza. 3. Dextrinele 4. Ciclodextrinele 5. Glicogenul- substana de rezerva in ficat (18%), muchi. Digestia glicogenului si a amidonului in cepe inca din cavitatea bucala , unde amilaza salivara are un rol important, la un ph de 8, se transforma in dextrine si maltoza. 6 Dextranul 7. Lichenina- hrana de baza a renilor din inuturile reci cu vegetaie putina 8. Hemicelulozele, (Xiloza, arabinoza, manoza, galactoza- intra in compoziia structurilor cerebrale) 9. Inulina 10.Heteropolizahari 11. Pectinele 12. Mucopolizaharidele - chitina - heparina este un anticoagulant al singelui si este utilizat in acest scop in medicina Metabolizarea glucidelor Glucidele reprezint principala sursa de energie calorica, intra in structura organismului, reprezint 50-60% din raia alimentara zilnica, prin arderea a 1 g de hidrocarburi se elibereaz 4,5 calorii. Glucoza este monozaharida indispensabila pentru funciile celulare , ea fiind principalul combustibil pentru celula nervoasa. Dintre glucide singurele care sunt asimilabile de ctre organism sunt monozaharidele, di-, trizaharidele pentru a fi absorbite trebuie transformate in monozaharide cu ajutorul enzimelor glicolitice. In stomac nu sunt enzime care sa acioneze asupra glucucidelor, mai actioneaza aici o perioada amilaza salivara pina la distrugerea sa de ctre sucul gastric. Prin absorbia din intestinul subire monozaharidele trec in snge pe calea venei porte, ajungind in ficat o parte este reinut, restul este transportat de ctre snge in esuturi In metabolizarea intermediara a glucidelor un rol important joaca ficatul care este furnizorul permanent al glucozei in snge si de transformare in glicogen (glicogeneza).In cazul in care nivelul glucozei scade, glicogenul hepatic se transforma in glucoza si se restabilete concentraia (glicogenoliza), care este un proces enzimatic complex. Oxidarea glucozei la nivelul esuturilor se numete glicoliza. In cazuri in care aportul de glucide este exagerat atunci glucoza este transformata in lipide si este depozitata in esutul subcutanat. Anomaliile metabolizri glucidelor sunt: hiperglicemia, hipoglicemia, glicogenozele (acumulare anormala de glicogen in anumite esuturi), intoleranta la fructoza (este ereditar), lactoza

BIBLIOGRAFIE 1. C. Cristea, C. Ionel Hopartean, I. A. Silberg : Chimia organica a produsilor naturali, Editura Risoprint, Cluj-Napoca 2002. 2. I. F. Dumitru: Biochimie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 3. I. Pogany, M. Banciu: Metode fizice n chimia organic, Editura Stiintifica, Bucuresti 4. Dr. Ileana Olteanu: Vitamine si coenzime, Cluj-Napoca 1994