CECCAR FILIALA GALAI

Categoria profesional - Expert contabil Nume i prenume: ANTONICIUC NICOLAI Numr matricol ................................................................................. Numr certificat de absolvire ................................................................................. LUCRARE DE STAGIU SEMESTRUL l 2009 ANUL I -

Categoria I Elaborarea situatiilor financiare anuale

1. n vederea bunei desfurri a operaiunilor de inventariere, administratorii, ordonatorii de credite sau alte persoane care au obligaia gestionrii elementelor de activ i de pasiv trebuie s ia msuri pentru crearea condiiilor corespunztoare de lucru comisiei de inventariere, prin: - organizarea depozitrii bunurilor grupate pe sortotipodimensiuni, codificarea acestora i ntocmirea etichetelor de raft; - inerea la zi a evidenei tehnico-operative la gestiuni i a celei contabile i efectuarea confruntrii datelor din aceste evidene; - participarea ntregii comisii de inventariere la lucrrile de inventariere; - asigurarea personalului necesar pentru manipularea bunurilor care se inventariaz, respectiv pentru sortare, aezare, cntrire, msurare, numrare etc.; - asigurarea participrii la identificarea bunurilor inventariate (calitate, sort, pre etc.) a unor specialiti din unitate sau din afara acesteia, la solicitarea responsabilului comisiei de inventariere, care au obligaia de a semna listele de inventariere pentru atestarea datelor nscrise; - dotarea gestiunii cu aparate i instrumente adecvate i n numr suficient pentru msurare, cntrire etc., cu mijloace de identificare (cataloage, mostre, sonde etc.), precum i cu formulare i rechizite necesare;

- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul i de sigilare a spaiilor inventariate; - asigurarea proteciei membrilor comisiei de inventariere n conformitate cu normele de protecie a muncii; - asigurarea securitii uilor, ferestrelor, porilor etc. de la magazine, depozite, gestiuni etc. 2. In cazul consolidarii pe baza de solduri, retratarea amortizarii din anul transmise in fiecare an societatii mama nu tin cont de aceste corectari: N trebuie contabilizata din nou in N+1, prin intermediul contului de rezerve, deoarece conturile individuale

20.000.000 lei 5.000.000 lei

2813 105

= =

105 Datorie de impozit amanat

20.000.000 lei 5.000.000 lei

In anul N+1 se recunosc pe seama rezultatului diferenta de amortizare aferenta exercitiului curent si impozitul amanat aferent acesteia: 2.000.000 lei 500.000 lei 2813 Cheltuieli cu impoziul amant 3. - Elementele prezentate n situaiile financiare anuale se evalueaz, n general, pe baza principiului costului de achiziie sau al costului de producie. n situaia n care s-a optat pentru reevaluarea imobilizrilor corporale sau evaluarea instrumentelor financiare la valoarea just, se aplic prevederile OMFP 1752/ 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene = = 6811 Datorie de impozit amant 2.000.000 lei 500.000 lei

Evaluarea se face in urmatoarele cazuri: 1) Evaluarea la data intrrii n entitate La data intrrii n entitate, bunurile se evalueaz i se nregistreaz n contabilitate la valoarea de intrare, care se stabilete astfel: a) la cost de achiziie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros; b) la cost de producie - pentru bunurile produse n entitate; c) la valoarea de aport, stabilit n urma evalurii - pentru bunurile reprezentnd aport la capitalul social; d) la valoarea just - pentru bunurile obinute cu titlu gratuit. n cazurile menionate la lit. c) i d), valoarea de aport i, respectiv, valoarea just, se substituie costului de achiziie. Prin valoare just se nelege suma pentru care activul ar putea fi schimbat de bunvoie ntre prti aflate n cunotin de cauz n cadrul unei tranzacii cu preul determinat obiectiv. Costul de achiziie al bunurilor cuprinde preul de cumprare, taxele de import i alte taxe (cu excepia acelora pe care persoana juridic le poate recupera de la autoritile fiscale), cheltuielile de transport, manipulare i alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct achiziiei bunurilor respective. Reducerile comerciale acordate de furnizor nu fac parte din costul de achiziie. Costul de producie al unui bun cuprinde costul de achiziie a materiilor prime i materialelor consumabile i cheltuielile de producie direct atribuibile bunului. Costul de producie sau de prelucrare al stocurilor, precum i costul de producie al imobilizrilor cuprind cheltuielile directe aferente produciei, i anume: materiale directe, energie consumat n scopuri tehnologice, manoper direct i alte cheltuieli directe de producie, precum i cota cheltuielilor indirecte de producie alocat n mod raional ca fiind legat de fabricaia acestora. n costul de producie poate fi inclus o proporie rezonabil din cheltuielile care sunt indirect atribuibile bunului, n msura n care acestea sunt legate de perioada de producie. Urmtoarele reprezint exemple de costuri care nu trebuie incluse n costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei n care au survenit, astfel: - pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producie nregistrate peste limitele normal admise; 3

- cheltuielile de depozitare, cu excepia cazurilor n care aceste costuri sunt necesare n procesul de producie, anterior trecerii ntr-o nou faz de fabricaie; - regiile (cheltuielile) generale de administraie care nu particip la aducerea stocurilor n forma i locul final; - costurile de desfacere. Dobnda la capitalul mprumutat pentru finanarea achiziiei, construciei sau produciei de active cu ciclu lung de fabricaie poate fi inclus n costurile de producie, n msura n care aceasta este legat de perioada de producie. n cazul includerii dobnzii n valoarea activelor, aceasta trebuie prezentat n notele explicative. n sensul prezentelor reglementri, prin activ cu ciclu lung de fabricaie se nelege un activ care solicit n mod necesar o perioad substanial de timp pentru a fi gata n vederea utilizrii sau pentru vnzare. 2) Evaluarea cu ocazia inventarierii Evaluarea elementelor de activ i de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prezentelor reglementri i normelor emise n acest sens de Ministerul Finanelor Publice. (ORDIN nr. 1.753 din 22 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii elementelor de activ i de pasiv, actualizat cu modificarile ulterioare.) 3) Evaluarea la ncheierea exerciiului financiar La ncheierea exerciiului financiar, elementele de activ i de pasiv de natura datoriilor se evalueaz i se reflect n situaiile financiare anuale la valoarea de intrare, pus de acord cu rezultatele inventarierii. n acest scop, valoarea de intrare se compar cu valoarea stabilit pe baza inventarierii, denumit valoare de inventar. n acest caz, se vor avea n vedere, printre altele: a) Pentru elementele de activ, diferenele constatate n minus ntre valoarea de inventar i valoarea contabil net a elementelor de activ se nregistreaz n contabilitate pe seama unei amortizri suplimentare, n cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibil sau

se efectueaz o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci cnd deprecierea este reversibil, aceste elemente meninndu-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare. Valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacionare pe o piaa reglementata se evalueaz la valoarea de cotatie din ultima zi de tranzacionare, iar cele netranzactionate la costul istoric mai puin eventualele ajustri pentru pierdere de valoare. Valorile mobiliare pe termen lung se evalueaz la costul istoric mai puin eventualele ajustri pentru pierdere de valoare. Prin valoare contabil net se nelege valoarea de intrare, mai puin amortizarea i ajustrile pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate. b) Pentru elementele de pasiv de natura datoriilor, diferenele constatate n plus ntre valoarea de inventar i valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se nregistreaz n contabilitate, pe seama elementelor corespunztoare de datorii. La fiecare dat a bilanului: a) Elementele monetare exprimate n valut (disponibiliti i alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele i depozitele bancare, creane i datorii n valut) trebuie evaluate i raportate utiliznd cursul de schimb comunicat de Banca Naional a Romniei i valabil la data ncheierii exerciiului financiar. Diferenele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, ntre cursul de la data nregistrrii creanelor sau datoriilor n valut sau cursul la care au fost raportate n situaiile financiare anterioare i cursul de schimb de la data ncheierii exerciiului financiar, se nregistreaz, la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz. b) Pentru creanele i datoriile, exprimate n lei, a cror decontare se face n funcie de cursul unei valute, eventualele diferene favorabile sau nefavorabile, care rezult din evaluarea acestora se nregistreaz la venituri sau cheltuieli financiare, dup caz. Determinarea diferenelor de valoare se efectueaz similar prevederilor lit. a). c) Elementele nemonetare achiziionate cu plata n valut i nregistrate la cost istoric (imobilizri, stocuri) trebuie raportate utiliznd cursul de schimb de la data efecturii tranzaciei. d) Elementele nemonetare achiziionate cu plata n valut si nregistrate la valoarea justa trebuie raportate utiliznd cursul de schimb existent la data determinrii valorilor respective. (2) Prin elemente monetare se nelege disponibilitile bneti i activele/datoriile de primit/de pltit n sume fixe sau determinabile.

Evenimentele care apar dup data bilanului pot furniza informaii suplimentare referitoare la perioada raportata fa de cele cunoscute la data bilanului. Dac situaiile financiare anuale nu au fost aprobate, acestea trebuie ajustate pentru a reflecta i informaiile suplimentare. 4) Evaluarea la data ieirii din entitate - La data ieirii din entitate sau la darea n consum, bunurile se evalueaz i se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.

4. Amortizarea pentru anul N calculata de catre filiala F este 200.000.000 * 30% 60.000.000 u.m. Conform politicii grupului amortizarea utilajelor in primul an ar trebui sa fie: 200.000.000 * 25% = 40.000.0000 u.m. In vederea consolidarii, se va aduce amortizarea la nivelul cerut de grup: 60.000.000 40.000.000 = 20.000.000 u.m. 20.000.000 lei 2813 = 6811 20.000.000 lei =

Inregistrarea anterioara genereaza o diferenta temporara impozabila , si implicit , o datorie de impozit amanat de 20.000.000 * 25 % = 5.000.000 u.m. 5.000.000 lei Cheltuieli cu impoziul amant = Datorie de impozit amant 5.000.000 lei

5. Profit net inainte de impozitare + Cheltuieli cu amortizarea + diminuarea creantei clienti - Cresterea cheltuiulilor in avans + Cresterea datoriei la furnizori - Plati de impozit pe profit 6 1.350.000 270.000 90.000 36.000 120.000 540.000

= Flux net de numerar din activitati de exploatare - Plati pentru achizitia de terenuri - Plati pentru achizitia de cladiri - Plati pentru achizitia de masini = Flux net de numerar din activitati de investitii + imprumuturi incasate prin emisiunea de obligatiuni - dividende platite aferente activitatii de finantare = Flux net de numerar din activitati de finantare

1.254.000 300.000 450.000 120.000 -870.000 120.000 312.000 - 192.000

Flux net de trezorerie = Flux net de numerar din activitati de exploatare + Flux net de numerar din activitati de investitii + Flux net de numerar din activitati de finantare Flux net de trezorerie = 1.254.000 192.000 870.000 = 192.000 lei

6. Valoarea amortizabila = cost achizitie valoare reziduala Valoarea amortizabila = 100.000 8.000 = 92.000 lei Amortizare anuala in N = 92.000/8 = 11.500 lei Amortizare cumulata 3 ani = 3 * 11.500 = 34.500 lei Valoare ramasa de amortizat = 100.000 34.400 6.000 = 59.500 Amortizare anuala in N+4 = 59.500/4 = 14.875 lei

7. Dobanda pentru N la locator = 6% * 300.000 lei = 18.000 lei Recuperare investitiei in anul N = 70.000 18.000 = 52.000 lei

8. Creanta client B =9.000*1,19 =10.710 Client Creanta (Inclusiv TVA) Grad de recuperare 7 Provizion de constituit Provizion necesar

A B C Total 9. Pret de achizitie Rabat = 2% * 500 Remiza = 1% * 490 Scont de decontare

23.800 10.710 5.950 40.460

60% 80% 70%

40% 20% 30%

9.520 2.142 1.785 13.447

= 500 u.m. = 10 u.m. = 4,9 u.m = 1% * 485,1 = 4,851 u. m.

Valoare neta comerciala = 485,1 u.m. Valoare neta financiara = 480,249 u.m. la data achizitiei se inregistreaza % 301 4426 contabilizarea scontului la data decontarii 401 = % 767 5121 576,34731 4,851 571,49631 = 401 576,34731 485,1 91,24731

10. Cifra de afaceri = cont 701 +cont 707 + cont 708 = 8000+400+100=8500 LEI

11. Rezultat contabil = 8000 - 5600 = 2400 lei Rezultat fiscal = 8000 5600 + 300 - 400 = 2300 lei Impozit pe profit = 2300 *16% = 368 lei Impozit datorat = 368 -100 = 268 lei 8

Cheltuiala cu mpozit sfarsit de an = 368 -200 =168 lei

12. Venituri din variatia stocurilor (711) = 30.000 30%*30.000 = 21.000 Venituri din vanzare marfurilor (701) = 38.900 10%*38.900 = 35.010 TOTAL VENITURI = 21.000 + 35.010 = 56.010 Cheltuieli cu materii prime (601) = 3.000 Cheltuieli cu salarii (641) = 35.000 Cheltuieli cu dobanzi (666) = 400 Cheltuieli cu amortizari (681) = 1600 TOTAL CHELTUIELI = 40.000 Rezultatul contabil = TOTAL VENITURI - TOTAL CHELTUIELI = 56.010 40.000 = 16.010

Categoria XI Tinerea contabilitatii unei entitati 13. 1. Achizitia pachetului de 500 de actiuni la valoare de 10 lei. 261 = % 5.000 5121 3.000 2691 2.000

2. Banca percepe un comision de 3%. 622 = 5121 150 3. La sfarsitul anului 2004 se inregistreaza o ajustare de depreciere. 6863 = 2961 250 4. La sfarsitul anului 2005 se diminueaza ajustarea constituita in 2004 cu 150 lei. 2961 = 7863 150 5. La sfarsitul anului 2006 se inregistreaza vanzarea actiunilor si anularea deprecierii. 461 = 6741 5.500 6641 = 261 5.000 2961 = 7863 100

14. 1. Cumpararea a 3.500 de $ si inregistrarea comisionului aferent tranzactiei. 5124 = % 11.830,0 5121 11.238,5 708 591,5

2. Vanzarea a 2.000 de $ si inregistrarea comisionului aferent 5121 = 5124 6.800 5121 = 708 340

15. 1. Inregistrarea reevaluarii cladirii 212 = 105 127.000 2. Inregistrarea impozitului amanat in conformitate cu IAS 12 Impozit pe profit. 6912 = 4412 38.100 GRUPA II 10

Categoria II Auditul statutar al situatiilor financiare 16. a 17. c 18. Auditorul nu trebuie sa emita vreun raport asupra situatiilor financiare condensate decat n cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor. Situatiile financiare condensate (sintetizate) contin mai putine detalii decat situatiile financiare anuale auditate. Astfel de situatii trebuie sa indice natura sintetica a informatiilor si sa previna cititorul ca, pentru a intelege mai bine pozitia financiara a unei entitati si rezultatele operatiunilor sale, citirea se va face concomitant cu cele mai recente situatii financiare auditate ale entitatii. Raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate trebuie sa include urmatoarele elemente de baza: a) Titlu b) Destinatar c) Identificarea situatiilor financiare auditate din care deriva situatiile financiare sintetizate d) O referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare prezentate pe larg si asupra tipului de opinie exprimata in acel raport e) O opinie in legatura cu concordanta informatiilor din situatiile financiare sintetizate cu informatiile din situatiile financiare auditate din care acestea deriva f) O declaratie sau o referire la nota care recomanda citirea situatiilor condensate impreuna cu situatiile financiare prezentate pe larg si cu raportul de audit asupra lor g) Data raportului h) Adresa auditorului i) Semnatura auditorului 19. Obligatii etice ale profesionistilor contabili in cursul unei misiuni de consultanta fiscala sunt: 1 - sa propuna cea mai buna solutie in favoarea clientului cu conditia ca acesta sa fie efectuata cu competenta 11

2 3 4 5

- sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de limitele legate de serviciile si - sa se asigure ca declaratia fiscala este corect intocmita, conform informatiilor primite - sa consemneze intr-o nota sau o scrisoare consultanta fiscala sau opiniile referitoare la - cand intalneste o eroare sau omisiune in declaratia fiscala a anului anterior, sau

consultanta fiscala si nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei

consecinta materiala, date clientului neinregistrarea sau necompletarea declaratiei, el trebuie sa-l sfatuiasca pe client in legatura cu acest aspect. Daca acesta nu ia masuri pentru corecatrea erorii sa-l informeze pe acesta de necolaborarea in legatura cu acea declaratie 6 - sa respecte principiul independetei 7 - sa respecte legislatia fiscala in domeniu 8 20. Imposibilitatea de a exprima o opinie trebuie declarat atunci cnd efectul posibil al limitrii sferei este att de semnificativ i cuprinztor, nct auditorul nu a putut s obin suficiente probe de audit corespunztoare i, prin urmare, nu poate exprima o opinie asupra situaiilor financiare. Prezentare: Conform celor prezentate n nota X la situaiile financiare (se descrie cazul particula pentru care nu se poate exprima opinia). n opinia noastr, cu excepia efectului asupra situaiilor financiare al problemei la care s-a fcut referire n paragrafele anterioare, situaiile financiare confer o imagine real a societii la 31 decembrie 2..n i rezultatele din exploatare, precum i fluxurile de numerar pentru anul ncheiat, n conformitate cu Standardele Internaionale de Contabilitate (sau [titlul cadrului de raportare, cu trimitere la ara de origine]) (i sunt n conformitate cu). 21. Semnificaia auditului financiar: dac este vorba de audit financiar care conduce la certificarea situaiilor financiare, fr nici o ndoial este vorba de o parte din auditul legal, controlul legal sau auditul statutar.

12

Denumirea simpl de audit financiar poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: - auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii; - auditul financiar al operaiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situaiile financiare; - auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei sociale; - auditul financiar asupra situaiei fiscale; - auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Altfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat ca audit financiar. O misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei misiuni de audit de gestiune. Din cele prezentate rezult c sintagma audit financiar este mult mai cuprinztoare dect cea de audit statutar. Reglementarea european (Directiva a VIII-a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale entitii. Din acest punct de vedere, considerm c folosirea sintagmei audit financiar n legislaia romneasc n vigoare n locul celei de audit statutar folosit n legislaia european este de natur a crea confuzii. Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta. Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz i certific n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (acionari, asociai). Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: 13

- profesionistul competent i independent care poate fi o persoan fizic sau persoan juridic; - obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil; - scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat; - criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit i standardele (normele) contabile. Orice definiie a auditului statutar trebuie s in cont de nevoile i ateptrile utilizatorilor, n msura n care acestea sunt rezonabile, precum i de capacitatea auditorului statutar de a rspunde la aceste nevoi i ateptri. Publicul se ateapt ca auditorul statutar s joace un rol n protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurri referitoare la: - acurateea declaraiilor financiare; - continuitatea exploatrii i solvabilitatea firmei; - existena unor fraude; - respectarea de ctre firm a obligaiilor sale legale; - comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de mediu i probleme sociale. Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia, daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate cu un cadru general identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula ofera o imagine fidela sau prezinta in mod corect sub toate aspectele semnificative, aceste expresii fiind echivalente. Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor obtinute de aceasta.

14

Categoria IV Evaluarea intreprinderilor 22. Explicai rolul bilanului contabil in evaluarea unui activ sau a unei intreprinderi. Orice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strategiile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si rezultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat. 23. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane. Obiectivul diagnosticului de organizare, management si resurse umane l reprezint analiza structurii umane si a capacitaii personalului de a contribui la realizarea activitii ntreprinderii. Mijloacele de realizare a diagnosticului de organizare, management si resurse umane sunt: a) Analiza structurii umane si anume: - Organizarea ierarhica si funcionala a ntreprinderii; - Date cu privire la personal: pregtirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere; fluctuaiile, absenteism. b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala. Concluzia Analizand datele de mai sus se pot stabili: Oportunitile Riscurile Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii. puncte slabe : proasta functionare a conducerii; salarizare nestimulata; relatii de rudenie intre conducere si salariati. 15

24. Bilantul contabil Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. In diagnosticul de evaluare se porneste de la bilantul contabil. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil - financiar.
ACTIV chelt de infiintare licente cladiri echipamente stocuri creante banci TOTAL VALOARE 5.000, 00 10.000,0 0 50.000,0 0 100.000,0 0 200.000,0 0 300.000,0 0 10.000,0 0 675.000,0 0 TOTAL PASIV capital social rezerve provizioane pt riscuri si cheltuieli imprumuturi bancare furnizori venituri in avans VALOARE 125.000,0 0 5.000,0 0 65.000,0 0 150.000,0 0 250.000,0 0 80.000,0 0

675.000,0 0

Bilantul financiar

Activ = Necesar Necesar permanent 1. Activ imobilizat net > 1 an chelt de infiintare licente cladiri echipamente Total

Valoare 5.000,0 0 10.000,0 0 50.000,0 0 100.000,0 0 165.000,0

Pasiv = Resurse Capitaluri permanente 1. Capitaluri proprii capital social rezerve provizioane pt riscuri si cheltuieli Total 2. Datorii cu scadente > 1 an 0

Valoare 125.000,0 0 5.000,0 0 65.000,0 0 195.000,0

16

0 75.000,0 2. Activ circulant net > 1 an Necesar temporar 1. Activ circulant net < 1 an stocuri creante Total 2. Imobilizari financiare < 1 an 3. Disponibilitati (Trezorerie activa) 10.000,0 banci Total Activ 0 675.000,00 Total Pasiv 675.000,00 imprumuturi bancare Resurse temporare 1. Datorii cu scadente < 1 an furnizori venituri in avans Total 2. Credite bancare curente (Trezorerie pasiva) 75.000,0 imprumuturi bancare 0 0 0

200.000,0 0 300.000,0 0 500.000,0 0

250.000,0 0 80.000,0 0 330.000,0

Bilant functional Bilantul functional este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilantul contabil, a principalelor functii ale intreprinderii: functiile de investitii, de exploatare si de trezorerie in activ si functia de finantare - in pasiv.
Activ = Utilizari Functia de investitii Utilizari stabile brute Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Total Functia de exploatare 1. Activ circulant de exploatare stocuri creante 200.000,0 0 300.000,0 0 150.000,0 0 165.000,0 0 provizioane pt riscuri si cheltuieli Total 2. Datorii financiare stabile imprumuturi bancare Functia de exploatare 0 75.000,0 0 capital social rezerve Valoare 15.000,0 1. Capitaluri proprii 125.000,0 0 5.000,0 0 65.000,0 0 195.000,0 Pasiv = Resurse Functia de finantare Resurse stabile Valoare

17

0 500.000,0 Total 2. Activ circulant in afara exploatarii Functia de trezorerie Activ circulant financiar banci Total 675.000,0 Total utilizari 0 Total resurse 10.000,0 0 0 1. Datorii de exploatare furnizori venituri in avans Total 2. Datorii in afara exploatarii 0

250.000,0 250.000,0 0 80.000,0 0 580.000,0 0 75.000,0 imprumuturi bancare 0 675.000,00

Categoria V Fuziuni si divizari de intreprinderi 25. Subscrierea capitalului social de catre cele 4 societati % 456.A 456.B 456.C 456.D = 1011 24.000 10.000 8.000 5.000 1.000

Calculul si inregistrarea primelor de fuziune % 456.A 456.B 456.C 456.D = 1042 1.200 500 400 250 50

18

Varsarea capitalului social % 2111 212 213 301 303 371 5121 5311 532 % 2111 212 213 301 303 371 5121 5311 532 % 2111 212 213 301 303 371 5121 19 = 456.C 5.250 = 456.B 8.400 = 456.A 10.500

5311 532

% 2111 212 213 301 303 371 5121 5311 532

= 456.D 1.050

Transformare capital nevrsat n capital vrsat 1011 = 1012 24.000 26. Subscrierea capitalului social si a primei de fuziune. 456 = % 15.000 1011 14.000 1042 1.000 Preluarea prin fuziune a activului societatii SC ALPHA SA de catre societatea SC BETA SA. % = 456 15.000 5121 212 5.000 10.000

20

Transformarea capitalului social nevarsat in capital social varsat si totodata incorporarea primelor de fuziune in capitalul social. % = 1012 15.000 1011 1042 14.000 1.000

Categoria X Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii 27. Pornind de la functia de audit extern si doar de la aceasta, se pot prezenta in mod precis diferentele dintre cele doua functii, audit extern si audit intern; este util de notat, de asemenea, ca ele nu sunt deloc concurente insa sunt complementare. Cele opt diferente intre auditul extern si auditul intern In ceea ce priveste statutul (prima diferenta): este o evidenta care este fundamentala. Auditorul intern apartine personalului intreprinderii, auditorul extern (Cabinet international) este in situatia unui presatator de servicii juridice independente. In ceea ce priveste beneficiarii auditului (a doua diferenta): auditului intern lucreaza in beneficiul responsabililor intreprinderii: manageri, directia generala, eventual Comitetul de Audit. Auditorul extern certifica conturile pentru toti cei care au nevoie: actionari, bancheri, autoritati de tutela, clienti si furnizorietc. In ceea ce priveste obiectivele auditului (a treia diferenta): atunci cand obiectivul auditului intern este de a aprecia buna desfasurare a activitatilor intreprinderii (dispozitive de control intern) si de a recomanda actiunile pentru a ameliora, cel al auditului extern este de a certifica: - regularitatea, - sinceritatea, - imaginea fidela a conturilor, rezultatelor si situatiei financiare. Se observa ca pentru a atinge aceste obiective, auditorii externi vor trebui, si ei, sa aprecieze dispozitiile de control intern, ceea ce in mod precis trebuie sa garanteze cele trei caracteristici

21

fundamentale mai sus mentionate: vor fi astfel dispozitii de natura financiara, contabila cantitativa.

si

Controlul intern apare asfel ca un mijloc pentru auditul extern atunci cand este un obiectiv pentru auditul intern. Aceasta diferenta intre cele doua functii este fundamentala, rezultand de aici asemanari, care ar fi in zadar a dori a le opune deoarece ele nu urmaresc aceleasi scopuri si nu revin aceleasi notiuni. Aceasta apropiere nationala in care se compara sumele in litigiu cu totalul bilantului sau cu totalul cifrei de afaceri este total straina auditului intern. In aprecierea desfasurarii afacerilor, relevarea prin test a unei disfunctionari, al unei erori, daca minim ele nu sunt comparate cu ordinele marimilor contabile - cu atat mai mult posibil, ele pot fi indicele unei dezordini grave, inca potentiala, dar care va trebui remediata. Obiectivul auditului intern nu este centrat pe un anumit lucru precis din timpul real, el ia de asemenea in considerare riscurile potentiale. Aceste diferente privind obiectivele, controleaza si guverneaza pe toate celelalte: - ele sunt cele care justifica statutul, - ele sunt cele care diferentiaza beneficiarii. In ceea ce priveste campul de aplicare a auditului (a patra diferenta): cu privire la obiectivele sale, campul de aplicare a auditului extern inglobeaza tot ceea ce contribuie la determinarea rezultatelor, la elaborarea situatiei financiare, insa in toate functiile intreprinderii. Auditul extern care ar limita observatiile sale si investigatiile doar in sectorul contabil ar face o lucrare incompleta. Profesionistii exploreaza toate functiile intreprinderii si toate sistemele de informatie care participa la determinarea rezultatului si aceasta exigenta este din ce in ce mai mare. Campul de aplicare a auditului intern este mult mai vast deoarece el include nu doar toate functiile intreprinderii dar si toate demersurile lor. Astfel, avand o apreciere tehnica privind intretinerea unui material de fabricare sau apreciind calitativ modalitatile de recrutate a incadrarii, este cu totul in campul de aplicare a auditului intern si in afara auditului extern. Cu toate acestea, acesta din urma este cu privire la intretinerea sau recrutarea din dimensiunile lor financiare. Cu privire la prevenirea fraudei (a cincea diferenta): auditul extern este interesat de orice frauda, din momentul in care ea are, sau este susceptibil. de a avea, o incidenta asupra rezultatului.

22

In schimb, o frauda de confidentialitate a dosarelor personale priveste auditul intern, si nu auditul extern. Cu privire la independenta (a sasea diferenta): este de la sine ca aceasta independenta nu este de aceeasi natura. Independenta auditorului extern este cea a titularului unei profesiuni libere, ea este juridica si statutara, cea a auditorului intern este asemenea restrictiilor analizate in capitolul precedent. Cu privire la periodicitatea auditului (a saptea diferenta): auditorii externi realizeaza, in general, misiunile lor intr-un mod intermitent si in momente privilegiate pentru certificarea conturilor: sfarsit de trimestru, de an. In afara acestor perioade, ei nu sunt prezenti, doar in cazul anumitor grupuri mari a caror importanta a afacerilor cere prezenta permanenta a unei echipe de-a lungul anului, echipa care se mareste considerabil in perioada de inchidere a conturilor. Auditorul intern lucreaza in permanenta in intreprinderea sa pentru misiunile planificate in functie de risc si care il solicita cu aceeasi intensitate oricare ar fi perioada. Insa sa observam, de asemenea, ca auditorul extern este in relatie cu aceeasi interlocutori, in aceleasi servicii, atunci cand auditorul intern schimba fara incetare interlocutorii. Din punct de vedere relational, auditul extern este permanent si auditul intern este periodic. Cu privire la metoda (a opta diferenta): auditorii externi realizeaza lucrarile lor dupa metode care fac proba lor, pe baza de analize, inventare. Metoda auditorilor interni este specifica si originala. Diferentele dintre cele doua functii sunt astfel precise si bine cunoscute, nu ar trebui sa existe confuzii. Insa ele nu trebuiesc ignorate deoarece aprecierea si buna punere in practica a complementaritatilor este pentru organizatii in intregime un gaj de eficacitate. 28. Principalele obiective ale auditului intern sunt: a) verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale; b) evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii; c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informaiilor financiare i nefinanciare destinate conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate: 23

d) protejarea elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel.

GRUPA III Categoria III Expertize contabile 29. Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care sa rezulte ca este interesat , sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropriata, in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expert sa fie subiectiv. De asemenea calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate.

30. Exista cazuri de imposibilitate a intocmirii unui raport de expertiza datorita inexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste evenimente sau tranzactii supuse expertizarii. In astfel de cazuri se va intocmi un Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile care va avea aceeasi structura cu un raport obisnuit (necalificat) dar care in cap. II si III va prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiar. 31. Sediul reglementarilor profesionale privind expertiza contabila este Codul de procedura civila art. 201-214.

Categoria VII - Studii de fezabilitate

32. Ex 1.

24

Firma X vinde cni cu 0,20 UM/buc. Producia actuala este de 400 000 cni si reprezint 80% din capacitate. Firma are posibilitatea sa utilizeze capacitatea disponibila vnznd ctre un supermarket cni cu 0,13 UM/buc, dar sub marca supermarketului. Costurile totaie ale lunii trecute erau de 56.000 UM din care 16.000 erau fixe. Aceasta reprezint un cost total de 14 UM/cana. Poate firma sa accepte oferta? Ce ali factori mai trebuie avui in vedere? Rezolvare Vnzare = 400.000*0.2 = 80.000 lei Cost variabil = 56.000-16.000= 40.000 - Marja bruta Cost fix = 16.000 Profit net = 24.000 20% din producie reprezint 100.000 cani*0.13=13.000 Costul variabil vechi 40.000/400.000-0.1 UM/cana Cost variabil prentru noile cni = 10.000 Marja suplimentara de profit = 3000 Aadar creste cifra de afaceri si profitul. Comanda poate fi acceptata. Acceptarea comenzii la pre mai mic permite altor consumatori sa solicite preturi mai mici. Trebuia verificat daca aceasta comanda este cel mai efeicient mod de a utilizc capacitatea disponibila. Daca aceasta comanda va bloca capacitatea disponibila pentru alte comenzi viitoare mai rentabile? Trebuie sa existe sigurana meninerii costurilor fixe la acelai nivel. 33. Ex 2. Firma produce trei produse ce degaja urmtoarele rezultate: Indicatori Vnzri Costuri Profit/Pierdere Produsul X 32.000 36.000 (4.000) Produsul Y 50.000 38.000 12.000 Produsul Z 45.000 34.000 11.000 Total 127.000 108.000 14.(100

Din costurile totale 2/3 sunt costuri variabile si 1/3 sunt costuri fixe. Directorii considera ca, datorita faptului ca produsul X genereaz o pierdere de 4.000 UM va trebui sa renune la el. In baza datelor de mai sus tabelul arata pierderea reala generata de produsul X? Ce ali factori trebuie avui in vedere? Rezolvare Calculul costurilor fixe- 36.000* 1/3+38.000* 1/3+34.000* 1/3=36.000

Indicatori Produsul X Produsul Y Produsul Z Total Vnzri 32.000 50.000 45.000 Costuri marginale -24.000 -25.333 -22667 (variabile)

127.000 -72.000

25

Marja bruia Cost fix Profit net

8.000 12.000 -4000

24.667 12.667 12.000

22.333 11.333 1 1.000

55.000 36.000 19.000

Daca se stopeaz producia produsului X marja bruta ale lui Y si Z va fi de 47.000 din care se vor scade si costurile fixe de 36.000 si va rezulta un profit net de 11.000 mai mic cu 8.000 UM. Se va diminua profitul net cu 8.000 in situaia in care costurile fixe raman la acelai nivel. Daca costurile fix ear se proporional atunci situaia ar putea fi alta.

34. Ex 3.
O maina care economisete munca manuala costa 60.000 UM, si face economie de 24000 UM/an, in preturi curente. Maina are o durata dc viaa de 3 ani, si o valoare reziduala de 0. Costul capitalului este de 10%. Calculai valoarea VNA a proiectului: 1. Fr inflaie. 2. Cu o inflaie generala de 15% pe care se presupune ca salariile o vor urma (inflaie sincronizat). 3. Cu o inflaie generala de 15% si o cretere de 20% a salariilor (inflaie difereniata). Rezolvare: 1. Fara inflaie Achiziia mainii genereaz;

- o cheltuiala cu amortizarea(fixa) anuala = 60000/3=20.000(-) - o economie de 24.000(+)

costul capitalului = (10% x 60000):3 = 2000/an(-) VNA= 24.000 - 20.000 - 2.000 = 2.000 u.m 2. Cu inflaie generala 15%

- chelt cu amortizarea = 20.000 - costul capitalului = 2.300 - economia cu fora de munca = 24.000 + ] 5% x 24.000 27.600
VNA =27.600 - 20.000 - 2.300 = 5.300 u.m.

26

3. Cu inflaie difereniata: - cheltuiala cu amortizarea = 20.000 -costul capitalului = 2.300 - economia cu fora de munca = 24.000 - 5 % x 24.000 = 22.800 VNA = 22.800 - 20.000 - 2.300 = 500 u.m.

Categoria VIII Analiza diagnostic a intreprinderii 35. Pe baza abordarii juridice a bilantului financiar, analistii financiari determina situatia neta (SN) a intreprinderii cu ajutorul relatiei: SN = Active Datorii totale Aceasta situatie exprima valoarea contabila a drepturilor pe care le poseda proprietarii asupra intreprinderii, fiind averea acestora si trebuind sa fie suficienta pentru a asigura functionarea si independenta financiara a intreprinderii.
Nr. Crt. Indicatori 1 Total Active 2 Datorii Totale 3 Venituri in avans 4 Provizioane Situatia neta(1-2-3-4) Sold la 31.12.n 2180 2850 0 0 -670

O situatie neta negativa reflecta o stare de faliment, fiind consecinta incheierii cu pierderi a exercitiilor anterioare, pierderi care au epuizat integral capitalurile proprii. 36. Lichiditatea reprezint proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma n bani, aceasta putnd fi i un criteriu de grupare a posturilor n bilan. Lichiditatea arat ct din valoarea activului se afl sub form lichid, n conturile de disponibiliti bneti i ct pot s devin lichide imediat (creane, stocurile de produse finite). Pentru analiza lichiditii se folosesc urmtoarele raporturi: a) cu valori normale cuprinse ntre 3% i 5% b) cu valori normale cuprinse ntre 1,5% i 2%. 27

Pentru a afla gradul de lichiditate se calculeaza urmtorii indicatori: Rata de lichiditate general exprim gradul de lichiditate potenial(echilibrul financiar pe termen scurt) :

Rlg = Rlg =

Activ circulant Datorii pe termen scurt 400 + 250 + 30 = 1,94 350

Rata de lichiditate relativ (redus) exprim capacitatea ntreprinderii de rambursare a datoriilor pe termen scurt dac este supraunitar:

Rlr = Rlr =

Activ circulant - Stocuri Datorii pe termen scurt 250 + 30 = 0,80 350

Rata de lichiditate imediat (testul acid) exprim aptitudinea ntreprinderii de rambursare a datoriilor cu scaden sub 1 an i se coreleaz cu fondul de rulment pozitiv dac este supraunitar1:

Rli = Rli =

Disponibilitati Datorii pe termen scurt 30 =0,09 350

GRUPA V Categoria IX Consultanta fiscala acordata contribuabililor 37. Regula este ca impozitul pe profit sa fie in cota de 16%, dar nu mai putin de 5% din veniturile realizate din activitatea ca bar de nopate.
1

Petrescu S., Analiz i diagnostic financiar-contabil, Editia a II-a, Ed. CECCAR, Bucureti, 2008, pg. 190

28

Impozit pe profit = (Total venituri - Total cheltuieli + Cheltuieli Nedeductibile - Venituri neimpozabile + alte elemente asimilate veniturilor impozabile alte elemente asimilate cheltuieli deductibile)x16%. 38. Venituri neimpozabile: venituri din cotizatiile membrilor: 10.000 venituri din donatii: 30.000 venituri in urma realizarii unui spectacol: 20.000 Total venit neimpozabil: 60.000 Venituri neimpozabile pana la limita a 15.000 EUR, dar nu mai mult de 10% din ven. neimpozabile: Venituri din activitati economice: 150.000 : 4 = 35.000 10% din venituri neimpozabile= 60.000 x 10%=6.000 15.000 EUR x 4 =60.000 venituri neimpozabile=6.000 venituri impozabile = 150.000-6.000= 144.000 Chelt.aferente ven.impozabile = 144.000*60000(total chelt.af. activ.ec):150000(total ven.ec)=5760 Profit impozabil=ven-ch=144000-5760=138240 Impozit pe profit=138240x16%=22118 39. Venituri : 700.000 Cheltuieli : 500.000 Amortizare fiscala : 20.000 Cheltuieli nedeductibile : 80.000 Pierdere anul precedent : 40.000 Rezultatul Brut = (Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare) + (Venituri financiare Cheltuieli financiare) = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar 29

Rezultatul Brut = 700.000 500.000 = 200.000 Profit impozabil calculat conform declaratiei 101 = Rezultatul Brut Total

deduceri(Amortizare fiscala) + Cheltuieli nedeductibile Venituri neimpozabile Pierderea fiscala de recuperat din anii precedenti Profit impozabil = 200.000 20.000 + 80.000 40.000 Profit impozabil = 220.000 Impozit pe profit = 220.000 * 16% Impozit pe profit = 35.200 40. Amortizare liniara = 100.000 / 5 = 20.000 Amortizare accelerata An 200X + 1 = 100.000 * 50% = 50.000 An 200X+ 2.an 200X+5 = 50.000 / 4 = 12.500
Informatii Val. Mijloc fix la 01.05.2009 Amortizare 31.12.2009 Val. Mijloc fix la 31.12.2009 Amortizare 31.12.2010 Val. Mijloc fix la 31.10.2010 Amortizare 31.12.2011 Val. Mijloc fix la 31.12.2011 Amortizare 31.12.2012 Val. Mijloc fix la 31.12.2012 Amortizare 31.12.2013 Val. Mijloc fix la 31.12.2013 Amortizare 30.04.2014 Val Mijloc fix la 100 000,00 13 333,00 86 667,00 20 000,00 66 667,00 20 000,00 46 667,00 20 000,00 26 667,00 20 000,00 6 667,00 6 667,00 100 000,00 33 333,00 66 667,00 25 000,00 41 667,00 12 500,00 29 167,00 12 500,00 16 667,00 12 500,00 4 167,00 4 167,00 20 000,00 Valoare contabila Baza de impozitare Diferenta temporara impozabila deductibila

5 000,00

7 500,00

7 500,00

7 500,00

2 500,00

30

30.04.2014

An 2009 Creante privind impozitul amanat = Venituri din impozitul amanat 20.000*16% = 3.200 4412 = 7912 An 2010 Creante privind impozitul amanat = Venituri din impozitul amanat 5.000*16% = 800 4412 = 7912

An 2011 Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 7.500*16% = 1.200 6912 = 4412 An 2012 Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 7.500*16% = 1.200 6912 = 4412 An 2013 Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 7.500*16% = 1.200 6912 = 4412 An 2014 Cheltuieli cu impozitul amanat = Datorie de impozit amanat 2.500*16% = 400 6912 = 4412

31