ERGONOMIA COMPONENT A MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE

-Referat-

Brasov 2011

1.1. Ergonomia - stiint interdisciplinar Esenta managementului contemporan o constituie relatiile cu oamenii, cu grupul uman si cu fiecare individ. Oamenii reprezint cheia functionrii efective a oricrei structuri economice sau culturale. O firm poate avea echipamente performante si o cldire minunat, dar dac nu dispune de personal bine pregtit, competent, clientii vor fi nemultumiti de produsele sau de serviciile oferite. Una dintre cele mai importante functii ale unui manager este s asigure si s coordoneze resursele umane ale organizatiei. Dintre toate sarcinile ce revin unui conductor, aceea de a dirija latura uman este definitorie, deoarece totul depinde de ct de bine este asigurat acest aspect. Majoritatea managerilor cu ndelungat experient afirm c cele mai multe probleme de conducere cu care sunt confruntati sunt n mare msur legate de personal. n majoritatea lucrrilor aprute n strintate si n tar care abordeaz managementul resurselor umane accentul se pune pe recrutarea, pe selectarea, pe pregtirea, pe evaluarea, pe remunerarea si perfectionarea salariatilor, ignorndu-se relatia dintre oameni si munca lor. Profesorul Petre Burloiu consider c ergonomia este o parte component a managementului resurselor umane. Prin aceast completare managementul resurselor umane ar putea fi definit astfel: Managementul resurselor umane reprezint un complex de msuri concepute interdisciplinar, cu privire la recrutarea personalului, selectia, ncadrarea, utilizarea prin organizarea ergonomic a muncii, stimularea material si moral, pn n momentul ncetrii contractului de munc. Termenul de ergonomie vine din limba greac (ergos=munc si nomos=lege, norm). Acesta a fost folosit pentru prima dat n anul 1857 de biologul polonez Wojciech Zostryebowski n studiul su Perspectivele ergonomiei ca stiint a muncii, dar n limbajul comun de specialitate va fi lansat mult mai trziu, n anul 1949, de psihologul englez K.F.H. Murrell. Dac la nceput a circulat sub diferite denumiri (stiinta muncii, psihologia muncii, chiar si psihologie inginereasc), astzi denumirea ergonomie este acceptat de majoritatea specialistilor. Desi sensul etimologic este mai larg, el s-a circumscris la nceput tot mai mult la o sfer care cuprindea numai lumea muncii mecanice, efectuat cu ajutorul masinilor. n acest sens Maurice de Montmollin defineste ergonomia ca fiind: tehnologia comunicatiilor n sistemele om-masin Ergonomia si gseste, prin nssi telurile si . materia cu care lucreaz, un orizont foarte larg si deschis, interdisciplinar, care se preocup nu numai de relatiile dintre om si masin ci si de perfectionarea acestor relatii. n acest din urm nteles, ergonomia reprezint studiul muncii n scopul ameliorrii sale. Pe acest drum de adaptare reciproc a omului si a tehnicii merge n special ergonomia anglo-american, n timp ce scoala franco-belgian pune accent pe fiziologie si pe psihotehnic. Ideea interdisciplinarittii apare n majoritatea definitiilor date ergonomiei. Profesorul rus V. Munipov arat c ergonomia este o disciplin care a luat nastere din stiintele tehnice, psihologice, fiziologice si igien. Ea cerceteaz posibilittile omului n procesele de munc, urmrind s creeze conditii optime de munc. Institutiile specializate, prin definitiile pe care le dau ergonomiei, scot n evident caracterul interdisciplinar al acesteia. Astfel, n documentele Organizatiei Internationale a

Muncii se arat: Ergonomia este aplicarea stiintelor biologice, umane, n corelatie cu stiintele tehnice, pentru a ajunge la o adaptare reciproc optim ntre om si munca sa, rezultatele fiind msurate n indici de eficient si bun stare de sntate a omului. n timp, conceptul om-masin s-a dovedit a fi incomplet, deoarece nu tine seama de ceilalti factori care solicit organismul uman cum ar fi: mediul de munc, conditiile tehnice ale muncii, motivatia pentru munc, relatiile din colectivul de munc, preocuprile personale. Astfel, a aprut conceptul om-solicitri (conceptul a fost introdus de profesorul Petre Burloiu la simpozionul din aprilie 1974 tinut la ASE), care exprim ideea echilibrului balantei energetice a organismului uman. Ca urmare, o definitie complet a ergonomiei considerm c este cea formulat de profesorul Petre Burloiu n lucrarea sa Managementul resurselor umane: Ergonomia este o stiint cu un caracter federativ, care pe baza interdisciplinarittii - care este legea sa fundamental - integreaz aportul tehnicii, fiziologiei, psihologiei, sociologiei, economiei si al altor stiinte sociale, avnd ca obiect orientarea crerii tehnicii contemporane la nivelul posibilittilor psihofiziologice normale ale omului si utilizarea rational a acestor posibilitti n conditiile de mediu, sociale si culturale cele mai favorabile care pot fi asigurate de societate, n vederea realizrii reproductiei fortei de munc de la o zi la alta. Asa cum rezult din aceast definitie, interdisciplinaritatea este o conditie a existentei ergonomiei, este legea ei fundamental.

1.2. Obiectul de studiu al ergonomiei Ergonomia, fiind o stiint, dispune de un obiect de studiu, de metode si de tehnici de cercetare proprii. Obiectul de studiu al ergonomiei l constituie organizarea activittii umane n procesul muncii prin optimizarea relatiei din sistemul om-masin-mediu, avnd drept scop cresterea eficientei tehnico-economice, optimizarea conditiilor satisfactiei, motivatiei si rezultatele muncii, concomitent cu mentinerea bunei stri fiziologice si favorizarea dezvoltrii personalittii. ns aceast optimizare, n special cea a relatiei om-masin-mediu, necesit ndeplinirea urmtoarelor conditii: - orientarea si selectia riguroas a factorului uman; - reorientarea profesional; - proiectarea echipamentelor n concordant cu posibilittile umane; - crearea unei ambiante care s asigure securitate si confort; - repartizarea rational a sarcinilor; - economia energetic a organismului uman. n opinia specialistilor, ergonomia urmreste obtinerea informatiilor privitoare la munc necesare la fundamentarea n mod rational a adaptrii muncii la om si a omului la munc n scopul cresterii productivittii, cu alte cuvinte ergonomia are drept obiect cercetarea si indicarea modului n care trebuie proiectat si efectuat orice operatie, avnd n vedere realizarea unei economii ct mai importante de energie uman. n birou ergonomia urmreste studierea elementelor umane si materiale ale procesului de munc n complexitatea si n interdependenta lor; capacittile umane si

modul cum acestea pot fi utilizate n mod optim, pe ntregul fond de timp de munc; gradul de complexitate al echipamentului si mobilierului, precum si modalittile tehnice de lrgire a ariei de activitate a lucrtorilor, n conditiile diminurii stresului si a oboselii; conditiile de mediu si mijloacele de reducere a influentei lor negative. Directiile de organizare ergonomic si de perfectionare a activittii din birou ar trebui s aib n vedere urmtoarele aspecte: - recrutarea, selectia, ncadrarea, promovarea personalului dup aptitudini, pregtire si performante; - stabilirea dimensiunii optime a colectivelor de munc; - stabilirea unor forme specifice de stimulare n munc si aplicarea acestora; - diminuarea efortului fizic si intelectual prin achizitionarea unor echipamente informatice moderne; - dotarea birourilor si a serviciilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice ale lucrtorilor, pozitiei acestora n timpul muncii, sarcinilor de ndeplinit si locului zonei de munc; - studierea microclimatului, n scopul crerii unui echilibru optim ntre om si mediul su de lucru, reducerii efortului senzorial si cresterii posibilittilor de concentrare n executarea sarcinilor. Elementele de microclimat (zgomot, temperatur, iluminat, culoare) trebuie adaptate la specificul activittii din fiecare birou. Proiectarea ergonomic a locurilor de munc n birou presupune parcurgerea ctorva etape: 1. Documentarea n vederea proiectrii noilor locuri de munc; 2. Efectuarea unor studii de fezabilitate n scopul reorganizrii locurilor de munc existente; 3. Examinarea statistic a situatiei existente pe baza informatiilor culese la locul de munc supus reproiectrii; 4. Proiectarea variantelor de organizare a locului de munc, calculul eficientei si alegerea variantei optime. 1.3. Principii de organizare ergonomic a muncii Printele managementului stiintific este considerat Frederick Winslow Taylor. n principala sa lucrare Principiile managementului stiintific, Taylor arat c pentru a realiza un management stiintific este nevoie s fie stabilite o serie de reguli, legi si formule care s nlocuiasc judecata fiecrui individ n parte, dar care pot fi folosite efectiv numai dup ce au fost consemnate oficial. n lucrarea mentionat, Taylor expune o seam de principii ale organizrii stiintifice a muncii ce prevedeau: 1. S se concentreze la un loc toat experienta traditional, care s fie clasificat, structurat pe categorii si transpus n reguli, n legi si n formule pentru a-i ajuta pe lucrtori n activitatea lor zilnic. 2. S se formuleze metode stiintifice pentru fiecare element din activitatea unui om care s le nlocuiasc pe cele empirice. 3. Lucrtorul s fie selectat, instruit si promovat pe baze stiintifice. 4. S se colaboreze cu lucrtorii pentru a garanta faptul c munca este fcut conform principiilor stiintifice formulate.

5. S se realizeze o diviziune a muncii si a responsabilittilor egal ntre lucrtori si ntre manageri, astfel nct acestia s efectueze activittile pentru care sunt cel mai bine pregtiti. Taylor a pus n practic si o multime de experimente care au demonstrat cresterea eficientei prin organizarea stiintific a muncii: 1. Studiul muncii. ntr-un experiment a trecut la descompunerea proceselor de munc n miscri elementare si eliminarea tuturor gesturilor inutile. n trei ani productivitatea atelierului testat s-a dublat. 2. Unelte standardizate. n alt zon a descoperit c lopetile folosite pentru ncrcarea crbunelui cntreau 6-14 kg. Dup experimentri s-a constatat c greutatea adecvat este de 7-8 kg. Din nou dup trei ani, 140 de oameni fceau munca pentru care nainte fusese nevoie de 400-600 de oameni. 3. Selectarea si instruirea lucrtorilor. ntr-un alt atelier Taylor a insistat ca fiecrui muncitor s i se dea munca pentru care este cel mai potrivit, iar celor care depseau volumul de munc prevzut s li se acorde prime/indemnizatii. Asa cum era de asteptat, productivitatea a crescut si s-a mentinut la un nivel ridicat. Cu toate aceste succese, ntotdeauna managementului stiintific i s-a reprosat faptul c pune prea mare accent pe productivitate, subestimnd natura uman. Studiile lui Taylor au fost completate de sotii Gilbreth, Frank si Lilian. Cei doi s-au ocupat de aspectele umane ale fenomenului de organizare, contribuind la aprofundarea si la lrgirea conceptelor privind studiul miscrilor si starea de oboseal. Sistemele lor de evaluare au devenit mai trziu metode de analiz si de apreciere a activittii/executiei. Cercetrile lor au urmrit descoperirea celor mai bune modalitti de a efectua o activitate n cel mai usor mod posibil. n miscrile executate de lucrtori la locul de munc au reusit s identifice 18 micromiscri elementare (a apuca, a tine, a pozitiona, a cuta), pe care le-au denumit therbligs, adic anagrama numelui su, Gilbreth. Studiile lui Taylor si cele ale sotilor Gilbreth s-au completat reciproc, Taylor punnd accentul pe cresterea vitezei de productie, iar cei doi au urmrit s crute muncitorul de oboseal inutil. Ralph M. Barnes stabileste n lucrarea sa Motion and Time Study, aprut n anul 1940, un numr de 22 de principii ale economiei miscrii, n scopul rationalizrii operatiilor efectuate n timpul muncii. Asa cum se stie, scopul principal al economiei miscrii este productivitate maxim cu efort minim. Principiile lui Barnes-cele care si gsesc aplicabilitate n organizarea ergonomic a muncii n birou ncadrate pe trei grupe: 1. Principii ale economiei miscrii corpului omenesc. 2. Principii ale economiei miscrii aplicabile n organizarea locului de munc. 3. Principii ale economiei miscrii aplicabile n proiectarea echipamentelor. Economia miscrii prin aplicarea acestor principii nseamn, n esent, economia de energie a organismului uman. Denumirea lor complet ar fi Principii ale economiei energetice a organismului uman. Toate aceste principii stau la baza organizrii ergonomice a muncii si servesc la elaborarea msurilor pentru realizarea practic a acesteia.

Concluzii n conluzie pot mentiona faptul c ergonomia este strns legat de relatia dintre om si munca sa, sau chiar studiaz aceast relatie, avnd un rol clar stabilit si anume acela de a determina cresterea productivittii muncii fie prin organizarea ergonomic a locurilor de munc fie prin proiectarea a unor noi locuri de munc. Aceasta se ocupa de asemnea cu cutarea unor msuri care s ofere angajatiilor conditii de munc ct mai favorabile. Sunt de prere c aceast component a managementului resureslor umane este foarte important avnd un rol decisiv in buna functionare a unei firme ct si n obtinerea unui profit ct mai substantial. De asemenea principiile stabilite de Taylor, cele ale organizrii stintifice a muncii au un rol foarte important deoarece prin intermediul lor pot fi stabilite anumite reguli care i pot ajuta pe muncitori n activitatea lor zilnic; vor fii selectati si instruiti cei mai buni astfel nct fiecare dintre angajati va beneficia de postul la care se pricepe cel mai bine. Cei valorosi si cu contributia cea mai mare n cadrul firmei vor avea parte de promovarea bine meritat. Firmele din ziua de azi pot ntmpina o multime de dificultti precum colaborarea ntre angajatii din cadrul firmei, aceasta fiind foarte importanta n buna functionare a firmei. Pe lng colaborarea dintre angajati firma poate ntmpina si alte dificultti toate acestea putnd fi rezolvate prin intermediul acestei componente a managementului resurselor umane si anume ergonomia. Ergonomia este o stiint complex care sintetizeaz anumite principii ale unor stiinte precum: stiintele medicale, economice, tehnice, antropometrie, psihologia muncii, sociologia muncii n scopul aplicrii acestora la proiectarea echipamentelor, a uneltelor, a mobilierului si la gsirea tuturor msurilor care s duc la mbunttirea conditiilor de munc, precum si la formarea executantilor. Cu toate acestea, ergonomia nu trebuie confundat cu nici una dintre stiintele care o compun.