Nume: Hromei Anca Simona Clasa: a VII-a D Obiect: Limba romn Morfologic

1.ADJECTIVUL este partea de vorbire flexibil care arat nsuirea, caracteristica unui obiect, acordnduse n gen numr i caz cu cuvntul determinat. 2.Categorii gramaticale: a)NUMRUL: - SINGULAR: Eleva silitoare a luat nota maxim. -PLURAL: Crile interesante sunt citite de toi copiii. b)GENUL: -MASCULIN:Caietul ngrijit a fcut o impresie bun. -FEMININ: Rochia albastr s-a rupt. -NEUTRU: Ultimul ceas l-am vndut ieri. c)GRADUL DE COMPARAIE: *GRADUL POZITIV(nsuirea obiectului nu implic nici un raport de comparaie): El are un scris frumos. *GRADUL COMPARATIV(nsuirea obiectului este n grad diferit de nsuirea altor obiecte sau fa de aceeai nsuire a aceluiai obiect n mprejurri diferite): - COMPARATIV DE SUPERIORITATE: El are un scris mai frumos ca al tu. -COMPARATIV DE EGALITATE: Gina are un scris la fel de frumos ca al lui. -COMPARATIV DE INFERIORITATEL:Tu ai un scris mai puin frumos dect Radu. *GRADUL SUPERLATIV(nsuirea, raportat sau nu la nsuirea altor obiecte, are gradul cel mai nalt sau cel mai sczut): -RELATIV: Andra are scrisul cel mai frumos. -ABSOLUT: Anca are un scris foarte frumos. 3.Observaie: Superlativul absolut se mai exprim i prin: a)folosirea unor adverbe ca: admirabil, colosal, extraordinar, nemaipomenit, nespus, uluitor, etc. + prepoziia de + adjectivul la gradul pozitiv: Andrei are un scris nespus de frumos. b)prin repetarea adjectivului: Mncarea gtit de bunica este bun, bun . c)prin lungirea i repetarea vocalei: Ce cntec frumooooos! d)prin construcii exclamative: Ce mr dulce! e)prin folosirea prefixelor: prea-, str-, arhi-, extra-, super-, ultra-, hiper-, supra-: Ce fust supermodern!. Nu au grade de comparaie: a)adjectivele care n limba latin, de unde au fost mprumutate, erau forme de comparativ sau superlativ: major, inferior, superior, exterior, ulterior, anterior, posterior, optim, ultim, suprem, etc. b)adjectivele care exprim nsui ce nu pot fi comparate: rotund, sferic, perfect, complet, mort, venic, pulmonar, politic, universal , viu. Adjectivele pot fi propriu-zise i provenite din alte pri de vorbire (substantiv, adverb, verb)