CURS 1 -8/10/2009

ECONOMIE POLITICA

Obiectul economiei politice - Este o stiinta sociala ce studiaza fenomenele si procesul vietii economice cautand sa descopere legile ce guverneaza activitatea economica ea constituie fundamentul teorecti a celorlalte discipline economice (management, economia si gestiunea intreprinderii, mrketing, finantele intreprinderii....) Termenul de economie deriva din cel grecesc oikos ( gospodariri) si nomos ( norma, regula). In economia moderna, stiinta economica politica opereaza cu instrumente de analiza oferite de tehnica moderna de calcul incercand sa prevada evolutia unor procese economice. Problema fundamentala a economiei politice este sa raspunda la urmatoarele probleme: Ce sa produca Cat sa produca Cum sa se produca Pentru cine se produce Ca stiinta economica sociala economia beneficiaza si de aportul altor stiinte sociale, din studiul acestora tragand conluziile necesare rezolvarii problemei sale fundamentale.
1

 Nevoile si resursele Definitie si clasificare: Activitatea economica porneste de la studiul nevoilo. Nevoia reprezinta motorul activitatii economice. Ele reprezinta cerinte, aspiratii ale existentei oamenilor. Distingem nevoi: Nevoi : a)solvabile ( ce pot fi satisfacute) b)insolvabile (raman la stadiul de dorinta) Nevoi: a)de baza, vitale b)complementare

Resursele sunt elemente materiale, informationale, financiare, umane, etc., utilizate pentru satisfacerea nevoilor. Daca nevoile au un caracter nelimitat (cresc si se diversifica necontenit) resursele au un caracter limitat. Satisfacerea unor nevoi nelimitate cu resurse limitate genereaza problema utilizarii rationale (eficiente) a resurselor. Economia politica moderna isi propune sa modeleze comportamentul agentilor economici (atat consumatori cat si

producatori) astfel incat ei sa aibe un comportament rational. Intotdeauna vor exista nevoi ce nu pot fi satisfacute si pe care sa le amane (sa le sacrifice). In mod firesc apare deci un cost al alegerii (cost al sacrificiului).

Forme de organizare a activitatii economice Se disting doua mari forme: 1. Economia naturala 2. Economia de schimb

1. Economia naturala se bazeaza pe autoconsum, adica produsul este consumat de catre producator. 2. Economia de schimb presupune ca bunurile necesare vietii sa ajunga la consumator prin schimb (vanzare-cumparare). Economia de schimb coexista cu cea naturala dar este preponderenta. Aparitia economiei de schimb este legata de necesitatea satisfacerii in conditii mai bune a nevoilor, asadar producatorii au simtit nevoia specializarii lor in anumite domenii pentru a putea obtine mai mult, mai repede si mai bine. Concomitent cu specializarea (diviziunea muncii) a aparut si problema proprietatii private.

 Satisfacerea nevoilor prin schimb asigura un plus de eficienta intrucat resursele sunt utilizate mai eficient, cu mijloace cu un randament superior.

Proprietatea privata Aparitia proprietatii private este legata de economia de schimb. Aceasta a avut loc in perioada destramarii comunei primitive si aparitia sclavagismului. Sclavul a avut capacitatea de a produce mai mult decat necesarul existentei sale. Ca urmare prizonierii de razboi nu au mai fost ucisi ci transformati in sclavi. Evolutia proprietatii este marcata de evolutia mijloacelor necesare satisfacerii nevoilor . In esenta proprietatea este o relatie sociala cu privire la posesiunea unor bunuri. Atributele proprietatii sunt: 1. Dreptul de posesiune 2. Dreptul de utilizare 3. Dreprul de dispozitie 4. Uzufructul Formele proprietatii sunt: 1. Proprietatea privata particulara 2. Proprietatea obsteasca publica 3. Proprietatea mixta