Sunteți pe pagina 1din 7

Ipomoea batatas = batatul Aveau la serele facultatii de ierburi si balarii batat sau cartoful dulce.

Chiar am mancat piure din el si e mult mai gustos ca cel din cartof. Pentru prajit se taie in felii foarte subtiri, 1-2 mm. Batatul e original din America de Sud, ca si rosiile sau ardeiul, si este cartoful africanilor fiind printre primele alimente ca aport de amidon. Batatul este foarte pretentios la caldura avand nevoie de temperaturi de peste 15 grade si are nevoie de 4 luni de caldura. La origine e o planta perena, dar la noi se comporta ca anuala. Prefera soluri usoare, nisipoase, bine drenate si fertile Batatul se inmulteste prin butasi care se produc asa: - la sfarsit de martie sau inceput de aprilie se pune cartoful intr-o lada mai adanca (15-20 cm de pamant) si se acopera cu pamant cernut amestecat cu 20% nisip. Se tin la temperatura de 20-25 grade si se uda. Dupa 2-3 saptamani apar lastarii care se rup de pe cartof cand au 10-12 cm si se pun in ladite cu pamant sau recipiente cu apa la inradacinat. -la sfarsitul lui mai, pana la sfarsitul lui iunie se planteaza in camp. -butasii se mocirlesc la radacina si se rupe 1/4 din limbul frunzelor. -distantele de plantare sunt 70-75 cu 50-60 cm Lucrari: -se pune un pumn de mranita in cuib la plantare -se uda imediat dupa plantare si de cate ori era nevoie. -2-3-4 prasile -pe perioada vegetatiei vrejii se ridica de pe pamant 2-3 ori pentru a rupe radacinile adventive care cresc din vreji. Se recolteaza in octombrie, noiembrie inainte de caderea brumei. Nu stiu daca vei reusi sa produci lastari din cei cumparati din Real, dar merita incercat. Ipomoea Familia: Convolvulaceae Aspect: Cataratoare Perioada de inflorire: Vara Expunere: Plina lumina Udare: Abundenta Ipomoea are 500 de specii, anuale si perene, cu aspect arbustiv sau catarator. Au flori mari, asemanatoare cu o palnie, cu colola plisata pe margini si cu un colorit diverrsificat: alb, albastru, rosu, purpuriu. Frunzele sunt complete si lobate. Cultivare: usoara. Plantele nanuale se obtin din seminte, iar cele perene se transplanteaza in februarie -martie. Necesita multa lumina si udare regulate. Bobocii apar din aprilie pana in septembrie si se recomanda adaugarea la fiecare 2-3 saptamani un ingrasamant lichid in apa de udat. Speciile perene trebuie tinute iarna la o temperatura cuprinsa intre 7-13 ? C. Reproducere: Aceste specii se seamana int-un compost special pentru insamantat, care este definitiv. Semintele se acopera cu un strat subtire de compost umed la o temperatura de 18-21 ? C la o lumina slaba. Specii si soiuri: Ipomoea holubii, Ipomoea nil, Ipomoea tricolor, Ipomoea purpurea.

Cartoful dulce este o leguma putin cultivata in Romania, care are insa o valoare nutritiva exceptionala. Afla cum poti cultiva, ingriji, recolta si utiliza cartofi dulci in gradina ta. Adusi de Cristofor Columb din American Centrala, cartofii dulci poarta numele stiintific deIpomoea batatas si sunt mai hranitori decat varietatea europeana de cartof, folosita in bucataria traditionala romaneasca. Descriere Cartofii dulci sunt plante cataratoare cu tulpini subterane care produc tuberculi alungiti. Frunzele au forma de inima, iar florile, de culoare alba sau violeta, au petalele lipite. Tulpinile pot ajunge la o lungime de 50 cm, in timp ce tuberculii, de culoare portocalie, alba, galbena si chiar violeta, au de obicei o lungime intre 10 si 15 cm. Cultivare si ingrijire Cel mai bun sol pentru a creste cartofii dulci este cel usor acid, cu un pH intre 5 si 6,5. Cartofii dulci de inmultesc de obicei cu ajutorul tuberculilor, taiati pe jumatate in lungime si pusi in pamant de flori umed. Acopera bucatile cu un strat de cativa centimetri de pamant si pastreaza-le intr-o zona calda si umeda. In cateva zile, vor incepe sa prinda radacini si pot fi plantate apoi in gradina dupa sase saptamani. Cartofii dulci cresc cel mai bune intr-un mediu fara buruieni, atunci cand sunt plantati la distanta de 30-45 cm unul de altul, zona care va fi umpluta de frunze si tulpini la maturitate. Prefera sa stea la soare intreaga zi, insa in zonele fierbinti si uscate pot avea nevoie de putina umbra dupa-amiaza. Aceste legume nu necesita ingrasaminte, dupa plantarea intr-un sol bogat in materie organica, nu mai este nevoie sa le oferi substante nutritive. Uda-i in mod reculat, dar nu si in ultimele 3-4 saptamani inainte de recoltare, deoarece tuberculii pot plesni. Nu recolta cartofii dulci la mai putin de 4 luni de la plantare. Poti incepe sa sapi dupa tuberculi odata de frunzele au inceput sa se ingalbeneasca. Acest proces necesita multa atentie, deoarece cresc aproape de suprafata solului si coaja este subtire si poate fi lovita si rupta cu usurinta. Cartofii dulci pot fi atacati de nematozi si de diverse boli. Pentru evitarea acestor probleme se recomanda alegerea unui soi rezistent de cartofi dulci si rotirea culturilor in gradina. Utilizare culinara Cartoful dulce este bogat in vitaminele A si C si contine de trei ori mai multiantioxidanti decat afinele (la aceeasi cantitate). Continutul caloric este de 123 de calorii la 100 de grame de cartof dulce copt, cu coaja. Continutul ridicat de mangan, cupru, fibre si vitamina B6 face din cartoful dulce o leguma mult mai hranitoare decat varietatile de cartofi traditionale. Valoarea nutritiva este mai mare daca alegi sa coci cartofii in coaja, decat daca ii fierbi. Aceste legume pot fi gatite in aceleasi modalitati ca si cartoful european, chiar daca gustul lor este mult mai dulce. Sub forma de pireu sau amestecat cu alte legume fierte, cartoful dulce este delicios si hranitor, odata ce te obisnuiesti cu gustul diferit.

Sursa foto: Motherfitness.com

Batat, Cartof dulce descriere Batat (Ipomoea batatas), Acest articol a fost publicat n Batat (Ipomoea batatas). Salveaz legtura permanent.

Batatul leguma comestibila, cu gust dulce-finos. Cultivat pentru radacinile (tuberculi) asemanatoare cu cartofii obisnuiti. Batatul este o liana care se imprastie pe pamint (la fel ca dovleacul). Tulpinile lui se inradacineaza la noduri, se ingroasa puternic, formind tuberculi albi, portocalii, roz sau rosii. Un tubercul de yam cintareste de la 200 grame pina la 3 kg, si mai mult. Batatul are mai multe soiuri. Sunt soiuri dulci, soiuri asemanatoare la gust cu cartoful obisnuit, si inca soiuri decorative. Cu toate ca la noi este putin cunoscut, acesta creste foarte bine in conditiile noastre climaterice. Un avantaj considerabil fata de cartoful obisnuit este ca gandacul de Colorado nu-l atinge :). Fiind o planta tropicala, yam-ul nu rezista la inghet. Se inmulteste prin butasi, seminte si lastari (crescuti din tuberculi). Cel mai des sunt crescuti prin rasad obtinut din tuberculi. Se sadesc tuberculii in sere, solarii, sau in

ladite cu nisip umed chiar pe fereastra din casa. Peste 40 45 zile lastarii (de 15-20 cm) se taie si se inradacineaza n ghivece sau borcane. Peste inca 15 20 zile cresc alti lastari noi (daca la prima taiere au ramas cioturi de 6-8 cm). Rasadul obtinut se planteaza atunci cind temperatura medie, de afara, ajunge la +1518 dupa schema 7070 cm sau 8035 cm.

Recoltarea cartofului dulce se face in octombrie noiembrie. Se scot tuberculii din pamint, se

usuca (zvinteaza) si se pastreaza in beci la temperatura +1012. Tuberculii de yam se maninca copti, prajiti si fierti. Pot fi fierti cu coaja sau fara. Pot servi ca ingredient la piureu, placinte, supe, gemuri, , si multe alte bucate, asta deacum depinde de fantezia bucatarului. Tulpinile si frunzele tinere se folosesc in salate. ATENTIE Consumul ridicat de cartof dulce este interzis persoanelor care sufera de afectiuni ale rinichilor. Tuberculii proaspat curatati trebuiesc folositi imediat sau tinuti intr-un vas cu apa (acoperiti complet), deoarece altfel li se inegreste miezul. In zilele noastre, batatul este cunoscut doar ca cultura (agricola). Se cultiva in zonele tropicale, subtropicale, dar creste si in zona noastra tempetata. Batatul fiert este mai putin nutritiv decat cel facut la cuptor. Sursa: http://www.ingradina.com/?p=6154#ixzz1axs1zo6m

Cartoful Dulce
Caracteristici Agronomice
Cartofii dulci necesit un sol bine drenat i cresc cel mai bine n sezonul de primvar. Umezeala optim necesar este de aproape 76-127 cm de precipitaii pe an. Aceasta e puin mai sczut dect pentru majoritatea celorlate recolte de rdcini i bulbi, i odat ce planta este stabilit, poate tolera moderat seceta. Este necesar un sezon scurt de cretere de 3-6 luni pentru a ajunge la maturitate.

Factori Antinutriionali
Cartofii dulci conin rafinose, unul dintre zaharurile responsabile pentru flatulen. Trei dintre zaharurile care se gsesc n esuturile plantei, rafinoz, stachioz i verbascoz nu sunt digerate n tractul digestiv superior, i astfel

sunt fermentate de bacteriile din colon pentru a produce gaze, hidrogenul i dioxidul de carbon. Nivelul prezent de rafinoase depinde de specie. n unele pri ale Africii soiurile folosite sunt considerate prea dulci i cauzeaz gaze. A fost stabilit c cartofii dulci au o activitate inhibatoare a tripsinei (TIA) variind ntre 90% inhibare la unele soiuri i 20% la altele. Este o legatur semnificativ ntre coninutul inhibator de tripsin i coninutul de proteine a soiurilor de cartofi dulci. nclzirea la 90C pentru cteva minute dezactiveaz efectul inhibator al tripsinei.

rafinosa i stachiosa

Ca rspuns la rniri sau la expuneri de ageni infecioi, n reacia cu stimulatori psihologici sau a expunerii esuturilor rnite la contaminarea cu ciuperci, cartofii dulci vor produce anumite metabolisme. Civa dintre aceti compui, n special furano-terpenoidele sunt cunoscute a fi toxici. Contaminarea tuberculilor de cartofi dulci cu ciuperci ca Ceratocystis fimbriata i diverse specii de Fusarium conduc la producerea de ipomeamarone, un hepatoxin, n timp ce ali metabolii ca 4-ipomeanol sunt toxine pulmonare. Coacerea distruge numai 40% din aceste toxine.

Utilizare i Procesare
Cartofii dulci pot fi mncai fieri, fripi sau prjii. Cnd feliile se usuc n soare i pe pmnt, se d o arom care rmne n condiii bune o perioad ndelungat de timp. n Indonezia, cartofii dulci sunt nmuiai n ap srat pentru aproape o or pentru a inhiba creterea microbian naintea uscrii.

Fina este folosit ca o coc n coacerea pinii i ca stabilizator n industria ngheatei. Cartofii dulci au fost procesai n cipsuri n aproape acelai fel ca i cartofii i produsul este acum popular n Asia. Cipsurile nvelite n zahr sunt populare n China, varietatea srat e popular n Statele Unite ale Americii, n timp ce cele picante cu piper cayenne i acid citric au fost testate cu rezultate favorabile n Bangladej. Amidonul este produs de cartofii dulci n aproape acelai fel ca i din celelalte rdcinoase cu excepia c soluia e inut alcalin (pH 8.6) prin folosirea varului, care ajut la ndeprtarea impuritilor i dizolvarea pigmenilor. In ceea ce privete vscozitatea i alte caracteristici, amidonul arat proprieti intermediare ntre amidonul cartofilor i amidonul de porumb/casava. n Japonia aproape 90% din amidonul produs de cartofii dulci este folosit la fabricarea siropului de amidon, glucozei i siropului de amidon izomerizat, buturilor din acid lactic, pine ca i alte produse din industria alimentaiei. n Japonia amidonul cartofilor dulci este de asemenea folosit pentru producerea spirtului distilat numit shochu . Procesul este foarte similar celui de producere a whisky-ului cu excepia c koji, echivalentul demaratorului de mal n producerea whiskyului, este obinut prin inocularea orezului aburit lsat n ap, peste noapte cu Aspergillus kawachii, timp de dou zile la 35 to 37C. Koji este amestecat cu amidon, ap i drojdie pentru a provoca zaharisirea i fermentarea. Filtratul este n cele din urm distilat. Casava, cocoyam i yam-ul conin de asemenea fitai. Procesarea n mncare fermentat va reduce nivelul phylate-ului recoltelor de rdcinoase suficient nct s anuleze efectele adverse. Pierderea de fitai din timpul fermentaiei este datorat enzimei fitase, prezent n mod natural n tuberculi sau secretat de microorganismele fermentative. Comparativ cu fermentarea, uscarea la cuptor are numai efecte reductoare sczute asupra coninutului de fitai. Gtirea are de asemenea un efect semnificativ.