Prioritate Sursele vechi n preciz care dintre 2 alfab este realiz de chiril c-tin de aceea a apar o imensa lit

de specialit care vehiculeaza petse 40 d opinii contradictorii timp de secole.in present majorit slavistilor consider ca c-tin chiril a creat primul alfab paleosl anume pe cel num glagolitic. In vechime alfab glagol purta chiar num celui care ll a intocmit chirilovita scrisul lui chiril.dupa renuntarea la alfab glagolit in tarile slave a fost posib k trad sa I atribuie singurul alphabet slav p kre azi il num chirilic.au fost destui savant kre au formulat ipotez prioritatii scrierii chiril. Invatatul rus d orig rom grigorovici presupunea k metodiu a inventat alfab chirilic.exista s alte ipoteze: scrierea chirilica ar fi fost create in scoala tarului simeon d ktre un discipol apropiat al fratilor chiril si metodiu si a doua: ctin chiril ar fi creat ambele alfabete:glagol,minuscule pt cerintele curente ale slavilor si chirilic,unceal pt cartile liturgice. Astazi s poate afire ca alfab chirilic era constr inainte de 893 poate in ultimul an al domniei tarului boris mihail 888 iar dupa alte surse la incep sec 10. Model Asem dintre cele 2 alfab suger o origine apropiata.modelul princip al alfab glagol este minuscule greceasca iar a celui chirilic este majuscule unceala greceasca. Deoseb dintre ele suger ca au aparut independent iar influenta celui glagol asupra celui chirilic este evidenta. Depre modelul pe kre l a avut ctin cand a creat alfab glagol pe langa scrierea minuscule greaca stilizata si transformata a adaugat unele litere din alfab orientale precum cel ebraic,samaritean,a imprumutat litera sh (e de tipar culcat).unii slavisti considera ca se poate vb si de infl semnelor simbolice crestine:semnul crucii, al trinitatii,al infinit. Se admite ca alfab chir este alc p baza celui unceal grecesc si sub infl directa a celui glagolitic.fiind mai simplu putea fi inv usor fol in acea epoca in statul slavo bulgar. La baza celor mai multe litere chiril stau cele coresp grecesti dar au fost introduce si litere noi: -modificarea unor litere din alte litere (G)din B. prin combinarea unor litere (Tculcat cu o la capat)=I+o (+iu) si (T culcat cu a mic la capat)=I+a (=ia) - prin modif unor litere glagol (steluta) si (U prelungit in partea dreapta cu o cruce in jos) - imprumut direct din alfab glagol (E culcat) Asemanari intre cele doua alfab 1.Fonemul (u)este redat in ambele alfab prin asocierea a 2 litere prin modelul grecescului ou comparat cu slova chirilica oy. 2.fonemul () este redat prin (E culcat) 3. Sunetul complex t este redat prin ligature (E culcat)+T=(tridentul) 4.fonemul /y este redat prin ascocierea (6 cu prelungire sus stanga)+(N invers)/1 5.fonemele [i]si[o] sunt redate ca si in greaca prin I si Ninvers, O si (nn invers) 6.titla:un semn diacritic special prin care sunt indicate abrevierile si slovele cifre.titla mai este fol s pt indicarea cifrelor (r cu o liniuta in jos dreapta)=3. Asemanarea consta in fapt k aceasta titla are aceleasi forme atata in alfab glagol cat si in cel chirl. Deoseb intre cele doua alfab 1.in alfab glagol un sg grafem coresp celor 2 forme chirilice E rotund si Tculcat prelungit cu E rotund ie 2.un sg grafem din alfab glagol coresp formei T culcat prelungit cu o iu 3.alfab glagol include un semn special pt sunetul [ghi]*g+=care l fel ca in rom ghici-in alfab chiril lipseste. 4.alfab glagol are un sg semn pt val chirilice fonetice redate prin grafemele (t prelungit jos ca la b) si (T culcat prelungit cu a) (ea si ia) 5.alfab chirilic contine 2 grafeme d provenienta greaca pt redarea cuv grecesti care n apar in cel chirilic (un arc in jos) 6.val numerica sau cifrica a lit glagol urmeaza constant ordinea p kre o au in alfab iar in cel chiril au val numerica numai acele litere care apar in alfab grecesc. Ordinea si nr literelor in cele doua alfab Alfab glagol s cel chirilic au avut la incep fiecare cate 38 litere.in evol sa inca in epoca slava veche alfab glagol a mai dobandit in aceiasi epoca si alte 5 litere(tridentul)(T culcat cu a la capat)(T culcat cu Ela capat)(arcul in jos)(v cu o linie pe

mijloc trasa in jos) si s au facut 43. In alfab chiril s au adaugat inca 3 semne d origine ionica s ele n notau foneme (nu erau scrise in cuv) ci numai k slove cifra(numerale).