,l

1;.o"y**.,',
C'.?i,].OLIIL

,i

:L \'.LEA

-f t
,scoP
n-ar lrcbui sI-ii facn prea mullc t c.icct aceste distinctii.
Scopul stadiului 4 in procrsul de planifi.jr sr.aregic, este deci de a oferi infor, mxlji despre punctele forte $i cele slabe alc olgarizaliei in leglturi cu $ansele s; riscurile cu care se confrunti. punctelc fo.ie fi cele slabe ale olganizatiei sjnt de obi.ei interne $i se rcfer, la starea prezeDti a organizafiei, in timp ce $ansele $i riscurile snrt,in Seneral, externe ti orientatcspre \.iiror Distincliile intrejntern ri e crn $i intrc orientarea sp.e plczenr ii cea spr r.iitor sinr totusi 1luidc oamenii
Si

i
.J
r:l

:I I

I
i3i.:iii

LVALUAREA MEDIULU i PENTRU IDENTIFICAREA PUi.]CTELOR FORTE 5I A PUIICTELOR sLABE, A PosrB;LTTATTL0R $i A RISCURTLoR

!Lr-:i vlre s; c.c:l c; cva

Ce

ltit

de coriplex-aglome.et ca viat. slnser l0 Etoria nalumlir

grijidici

nu reuFsc intotdeauna sa stabileisc|

u:.r ri: tr.cul c'J vede.ea. D:rnr Acl.rnlri A NrrL'ru{Hisr../oIrhc

As!b!, cupd cum se spu1e, dac; ii cuaosii pe ceiiaLli si te cunastisipe iine, nu vei fiin ptinejdie n;ciint.-d n;e de b;titii. Dacd n! ii .rnasti pe ceilalli, dat le cuna+ti pe iine, o dati irvingi si a Cetd pierzi.oeci nu ii .unosti pe ceiLalli si nu ie cunasti nici pe tine,'rei li in p|ineidie in liecare bdtilie.

'

sunlzr- A

izbaiulli

sp.rxnlclorfi irtercsclor lor in legtturJ cu comuiitarca. Distinclia dlntre inlern $ extern incetcizd sa mai fie fo.rle semnificatild cind esre aDlicati comunite$l . o datr c'. ceea ce este iniern ,iextern pcnrrrgrupurile ti orgrnizaliile care vor li principr ii implementltori ai planului straregic nu este a.elasi lucru cu ceea ce insnmne inftrn tiextern jnjurisdjctie. De asemenea, ateniapentru spc_ rant Si iDtercsc va genera in mai marc mrs,Jr5 rcspeclul faF dc valori, a.e este mult mni important ln planiiicarex straregicA In comunitA decit in cea Jir organizrtji (RC. Eins\^.ciler, Comu!icare pe.sonalr, 1995). Abordar.a evaluirilor mediului nerJr ti intrn schitali in rcest cati:ol va stabili cadrul tcntru ideriificirca frcblemrior srratcgice in sradi,Jt 5. Ea itr turni?a $iinformxtie extrm de valoroas, peniru urnirorul stadiu, eixb,)rar,., s!r:rteriei. ProblcDrelc striteSice sint in gcnerxl legar de modul ll3 .nre org.r.izalil (ceea ce este nr interiorui ei) se leigt dc m.diul nai targ b cnr este ptali::: (c. este in afarl). Fiecare strategie eficinti v3 plonra de puncte forte ii dr .1nsc, minimizind sau deplsind punctele dabe qi riscurile. Cu alte cuv;nte, ea . . jcij:l interiorul dc eiterior intr-un mod eficienl
Capitohrl I a evidengar citevx rcndirte majore $i evenimcnrc c.jrc L |,r I s.himbid dra:rice uDeori ir orga'e ale pulerii d: stat, agentii prbl;..: si :.:,,.

ln phrs, sarprrtea ca difcr;tele comuniritist nu dorensci sJ sc concenuczc asll)}a punctclor forte ,si a cclor slabc, asupra 5rnselo{i a riscurilor, ci asupra

D.r'ru

r i)spunde eficienr l. (chrmb,rile oin mediul lor, org,nrz iile pL'Jjce tar,: scop lucrariu {si coruniririle' trcbuie sil+i intclerg, contertrl er.tern

intern, astfel incit sr{i elaborezc stralegii eficiente care sI Ie unessci Pe cele doua. Culintul .oniext proyinc dintr-un te.men latin cc inseamni ,,a lesc impftuld" ii exact acsl lucru il pot face organizaliile cu ajutorul unei evalulri birc ll.ute a mediuLui: se,,Fasa impreuni" intclegerca $i acliunile ior, astfel ircit pel-

ii

lbrmanla organizaliei si creasca.

Neloia de evalulri eficienie este acccntuatl de insu$i dhul schinbirii jn lnti.rga lurl. Existi dispute cu privle ]a accelerarea sau incetinirea rihrului schimblrii (Land $i Jarman, 1992, Mintzberg, 1994b), dar independent de acesl lucru. erhtl destul de multn schimbare imprejur astfel init conducdtorii otgs'

znlii IXri scop lucrativ. Din nefcricire, din notir-e difedte, orgariz?i,ite
qesc

:.1

niz:tjilor sint obligeti si ii

c{ s.himbarea apare adeseori undc, cind, curr iePtim.

acord alenlic. Parlial, acesl lucru se dato.eazl faptului Si Inti'o formd in .are nu ne !J-

uneori sil perceapt asrfel dc schinrbiri desrrj de rapid pcnrru a ftc. ..rorji ficlrilc necc,il c imediat Siin mod eqc,cnr. tn lo. deaccasta,eite r.,,re " sd apiri o cririi inaint ca o!!rn?a!ia sr rlspu.d, (Witson, 19(,7, l9S9). ..crl

: "

lucru poate drschide #patii dc $nse', semdficaive, dar pentru org:nizrli: nc pregltid, mulie cai folositoare Ce.:s!uns ror fi inchise atunci.ind va api:ei ,
cri7.i (Bryson, 198I, Mirroff $i PeLrsor, l9t3). l,e ascmenea, in riiu rlii de

.ril

oanenii uca, i in general

plificl

de ste.eoripii, se rerrag, prcjccreazi, lationaizeaz.d, sin)

$i fac g cieli qre duc la decizii nec!:bzuit: (ianis, 1989), ltezxharul poarl fi o mare cror :c (Tuchman, t9S4) Un scol mrjoi al oricrrui exfrcjtiu Ce pl?ri

?tahi:i.arenslrileg:.; p.ri:uorganizalii
:c s:ntjgjcr

pubLice gi

no4rotil

Evaharea

mediul'li

95

eil: dc Lr rrrngc at.nlir orl3nlzliici asulra rhcuijlor ii ianscloi .rr:1: stiLr ori.irrrte iDrc vitoi care p,rt in.r!n. r.ir\ rilspuns din pr ea ic.sle ir : rr1 riiior o:r'izi:il. Cu Jke (uvir)tc, !x s.op jflrportmi al pl.niricirii stn::: .ji. d.l pr{Jri organizatia sr I sprrdi .fi.icnr lumii diD ifari ina;ntc si :rJ ! crizii. Ch:ir rr jLr !inlpul !rei rrir , iolLrti orgariizatiilc pol tblosi nrutrr , c!rlccrriclc, Di.ciuri1. Ti instiumrnrc.r pliniIciriisirateSice pen u ;r reui :!rdjrs.! fi5i.i.ti!)r,rzd sirrrc'S;c (;.fi1r, ii ri Pe.lfjon, 1993). Drr uI risprni clicient i:r ri..ur ri t 1irs. :rcbuic sJ se bizcz. pe o pt.icli i, roiiier0 a pun.lcior rortc $i sl!bc,ie Irga.izxliri. ltaspunsurilc iilcicnLe sc b :,ea,:'L pc puncl. lorre ti mirillrizeazr !!L dep.iicrc stlbiciunile pcntru I pronu J, taisc ai i nininizl sru depis' ri:cur lr. Pl.niilcircc srraregic.i, cu rhe cu. r :rie, se {on..nr.ri2 xjugri silsiiii c.:.ij ;r;ryxnrajoase relati:inlrc orql:niz:rtic rr mcdiulsiu, pc baz: unci bune irle[Bcria a'rlndurora.

r'lrpulea impune analiz atenre ale unoi enrirJli numerate in leg{turr cu poz! l id de aDsamblu I orSan izr tiei din punctul d. \ -.r-rc .l srrategiei. Un alt rezultat importor al acesror doul sradii poate 6 forindarea unor acluni specifice car str se ocupe de dscuri $i puncte dabe, s, construiascd pe baza punctelor fo(e Si sn prontc de ianse. Imediat cc se anun!{ mi$ad importartc, principalii factori de decizjc ar trebui sa ia io coEideragie posibilitat$ de a rcriona. O disrinqie emporali acuri inrre planificare $i implementare nu esre

tl
I

nunai

nenecesarl, ca cstc chiar dc ncdoriL probabil. Atita timp cr't acliunilc aerte

RezuL:rte dorite
.:ed;ul 4 produce ]jsr. documeriare dc rinse exlerne siu orient c spre viilor I :ecuri ridc pun.t. .'o e sau slabe i:1(ertre sau FrczeDte ale organizrlici. i!rr-o .:din. d;ririti, cc.s:c Drrru lisre contir anrliz. rlnrici S\\.m, un instrum$r bi:t ;.:noi(ur ,je pliriic.tr! srrategic:. Ecirigr r putcd dori, Cc as! rncr, si1 nrcrrgl
pc biz. i|.ituri rlrirflo.llc r lclurxritot pork! i iJ.ntilica fa.rorii ,1. JLrcccl iInporranii rj Drganiz!liei (Jcnster 1987, Lcid.clier ti !.!no, l9Sl, \'li:rlz!:r:, i99+b). {.r:re a sinr lu.:tlrile pe 3r. tcbuic it lc frci orgeriza\ir !i c.iieiiii: :e carc trrbuit si tr aplice slu indirorii dc perfor rnti f: car. rrebljc s. i! rlipecre pen!.u ,r su!.avieiui ji prospera in mcdiul e\Fri. ir phs, echilu .r pur.r dori si cl.rjt.c ,,iompctcntctc speciiL.c" rtc orginiz:rtici ;3izni.k, 195t, Pnhl3d si ilrmel, ti90, SratL, [y3ns sj Shltnar, 199]). A..st.
CfF.Yrc

in vedcrc se bazcazl p informalii rzonabile, au un sprijin adecvat Si nu lnchid op$uni strategice importante, ele ar trebui luatc se.ios h consideratie. Segeiile dc fccdba& din Figura 2.r- incarcd si capteze aceaiti continui interdepend.ntl dinlre gindnc i actiunc. lncheieiea stadiLrlui 4 ar trcbui sr olere ii impulsul de a lncpe o opcra' liune de examinare formail a mediului, dncl nu c\ista una deja. Va fi nevoi (oordonator din inlcrior Si eKamina pcntru rceasla de personal ade.vat - un jnterioi Pentru anumite studii speciale ar putea fi ncvoic tori voluntari tot din
de personai auxiliar. Lyaminarca sc poate facc public{ printr'o foaie informativit sau o forml de ralortrgulat, distribuit in intreaga organiz.3tic. Studiile sperialc ar trebui sl dea nattcre la analze detaliate, @re trcbuie $i ele di5tribuire cii mai larg, Examinarea nediului nu ar trebui si dcvind nic;odat bilocratic. saL, ur:

l:ri

l.oinrri.t

sinplu excrciiiu de lmpins hirtii. Ea trebuie si ran1jn{ simpla Ai cit mai informald; altfel va blocagtndi.ea $i acliunea strategicA 1n loc sd o promoveze. Celc mai eficierte opemliunide oiaminare implici o retea.de ex"mjnrtori din mai muhe organizalii, care fac schnnb de inlorln4n si $i de.zlolu aplitu' dinile ii intuitiile de examinatori. Daca aceasH lelea nu edstd, poate 6 crerlr prir scdinte regulate gi prin folo'irea potrei clectronic.. lncheiered 5Lddi ui 4 ar trbui 5a promovze, de alemenea, dezvonJr3.
dac{ acelsta nu s-a lrDdus incn, unui sistem eficient de manaSemnt al infor' rnaliei (managenent ormation systen MIS) care sa includi categorii cir dureazl resurse, proces $i rezultat. Un MiS eficient este de obicei costhitor

ii .r . ,r1!.rerlclor specifi.j.j ir )iifiL:l ::n.. loixii :r putei i: n(. ..!rr si rc presireascii irnunlill rnror d :cn.r:rl..u Dri!irr li lcqele ii cLrrr.ielc drterns, la cei ce conirolcdzi rcsuAch, rurn r. fi clicniii, cor5umaiorii, coik:urlbilii, concLrrcnta i cotRborarorii Ar 'utei fi ncvl,ir si d. ahe ripoarre .x prilirc in rcsurscle irxcrne, s(latcgir i . lrli ti reri()inxia:. t-r purca i, de rsu.icne!, iec.sa r si se prelJrcesci n, ri au po!.sijrl, caie s.: p.inda l]numii. d(nca imporrrnte djn dilcrirelc iorrlr Lh.rnatil,e dc viitor al organizaiieij pun.reie ib!te, cele slabe, iansele ti riscurit! iit rpoi e\-i!.rc i:r iunc\ie de ace"rc tosib,ie rhernativc de liitor (Schtfrrr. i,rJll. Ui,r:;i;,,)c.!::r DrcSJr;ir !is!.t 5\'OT i.u srn filrr ijutorulrc.airi;li,rl
lc suc..s

a.iiurilc fjntru ca.e se pregiresrc otrriza(in sJ! csuricle (in rerDrri larsi) pe ..iR sc fo;re baza cu usurin{i penrru a sc dcscLrr. r bine. (Rcsurji csr. dircud ciieva nlrio ic dc idcnrillcire a prnrcjprllor ti.ror
$i

sir.i.iprcii.i(ilc,

sr iiile

destul dc mul! pina va fi dcnohat,dar 1lr.l cl o organiratie nu cstc capabilJ sI-$i evalueie rela'iv obicctiv ti fara ambiguiiate punctte forte, Punctele slab. qi eficienla. La fel,l,tls nu trebuie ltr6lt s: devina cxcesiv de birocratic ri Sreoi ;i

iI1

nici un caz nutrebuie sI abatd aten\i3 d. h informatia calitativt, vibla penlru o inielcgere reall $i atit de folositoare unor imagerificienti (Mintzberg,1973). Cum nota Mintzber8 (199.1b, p.266),,in timp c. datde,,hard" informcezi iotclectul. lorr cele crecazl intelepciun.". "5oft: DiscLriile chibzuitc intre princilalii tuctori dc decizie ti lideri de oPinie cu privire ia puncrk forte, cel slabe, Sanse ii riscuri sint uneie dintre rezuhatcLe cele mai bune ale acBtuistadiu. tuifel de disculii, mei ates cind dep4esc liniile
tunciio;1alc din oryr rizafie, ofrl infometii cantitative $ caliiative important

:
I

i
l

16

PLanificarea st.ateqici

pe.tr! orgaiLalii

pubtice

sinoip.olil

ii
I

j
I
:]

',,rnL:u or:arizaii tilnediul slu. Ele p.cgatesc;icalea Penrru i.icntificlrea prc' l,l..r.ior j!ra[gice in ulmltorul stadir.r' I'stlelde disculii.nc leresc dc a,'lrece cu

)l
i

r:d.,ea",rfornafi

i]nportante

di! i iala ,,comPlex-aglomelrti"

unej orSani-

:!!i!. penl.N a iolosi cuvirlle DianeiAckermaD

bleme Si even;rente exte.ne majore ninorc, cltre acliorari ti citrc resursle, pro.csele $i rczultatelc inreruc (Emmcri, Crory $i Shangraw, 1993). Sansel de x alea suryrize mjore sint destd de reduse ii posibiliutile de a aclio!a anricipat

'i

j
j
ir
1

Benr,i:cii
gahr:e .lLernl si interni cilcieni. rr trstui si .duci un nunir de trcncficii .rg..izrtici lrintre ccle nai inporlant.. est. rch ci *ii prolluce nrformatiiYita_ l. frnrrL su.ravieluirea 5i PtosPeritater orginizaliei. ilste drfi.il de ilnagirat ci o.:gani:ialie po e i cu ade{.ri: eilcicnti Pe tcrmcn iuxs Cici nD s' cxrosc ,ari ,rprt rpc 1'uncrelc lortc li cele sixbc in rclxlic cLr $Iselc li riscurilc cu crte se .o.iu:rl (LLrLiw.!, i977, Quinn 1980, P l5s 162, \-utt ti Bxcko[ 1992' Doig
O

il
11

i
I
:l
.,j

cl oganjzaliii. tind sd ie e*rem dc insula.e fi tinitatc g rrebuie sa fi. forliie si ic icschidi si).c exterjor. Dici nu fac ac.sr lucru, nu vor reuFi sr-$i nultuDeas c-: p.incipalii actionari exrc.ni. ln plus, oanenii nu artrcbuisi prcsulunt ricio&td ct existenta urui sistem i:r...rxLizat d. evaluare a mediul\ri ii scutettc de recesiratea de a fi me.eu arenii ie .c sc petrece xfard ii dc vorbi dcspre aceasta, cici sistcmcte s:!t iormxte rc
^ b. J ::or c,r ror::.."r ..en".drejo; po I
stru chiar

Dar chirr daca nu se jnsritulioralizesd elaminarca errernitt MtS, orgar,i z.rl:r sc va oricnta tot mai mulr spre rleiior dacil se va angaja in .fatutri perio d;:c $i irivi jntelegc m3ibine punctcte loric $i slabc. Sriu din prop.ia experieniit

tilla.g.DYe, 1987). CL drc cuvinte, stadiu! 4 1i pernite echipci de Planifi'are slraiegici sii prir.rlci o:gfiizali. ca te un tot in relalic ctr ncdiul .i. Lceani esrc de obicei, o mrre re..iiz!:e a pianiiiclrii stratcgice. CaPacitatea de a vcdea orglnizalia ca pe u! tot irt rell\ie flr meCiul ei ferelte organiz.tia de p.oblemele Pre?ente Organi
motiv de oPlimism rezon.bil, considerind dificult'1lilc sPccii .e, dar ru rie ne:iecut, temPorare ri nicidccum Prna!ente, fLind rezultitul altor l:r.rori iL nu 11 ir.ompcrcntci organj,,lionalc (Seligm?n, 1991, Kouzes li Posnct, l9rli. l)rgarlzalia se pregtteitc tstfel sa urmeze slatul hi Hubrt H!]mPhrey:

inposibili obs.lvarea unor dezvottari noi

gr-.ire. C"rego,i:le po j. ce d:fi . ;l $i impo.tante ca:e nu sc po

7rI:a a., rstf.l

!n

,i

ri
!ii

,,i:r loc ji n: iace griji penlru viilor, mai bine si nc strtduin sii i] crclm': St.rdiui !.tr.r clarifici jn organizilie nimn "cimPurilor de tensiune" in care s. xtr. ll ackoff si coaurorii s.i (wechsler $iBackofi 1987, Nutt ii Bacl(ofl 1992) sui!in .i r'lec2rc orgenizrtie t.etoic sl rezoi'e iensixnil diDtre capacititiie $ii;1-

fr rl

j
ijl i:l

ii ".j
jii

il
.*

:erlill. ialj, pe de o pa:te, ii t.nsele ii lisclrriie cu care se confrunti, Pe de alt' pi.rte. O ,.rLizi SWOT cLarifici netura acesior tensiuni aLiturind doui dimens! r;ii lurdamentale ile existcnfci: bun (pun.te forte li rars,, li r?Lu (Pun'te slabe Ji ris.u:i) irel:um ii irrczcni (Punctc .orrc li sl.be) li!iitoI (iansc ii riscuri) [.aLu]riic erterne ti inrrnc d.zvolrL fi xptitudiniie ce nanscend grarilele .:gani;:a!i.i,le rlc frinciPalilor nenbri. mai ales lxctori de decizie si lidcri dc otini3 E!:,luar.a ainge rienlia asuPra ulor problem $i irlormalii care trans .rxd g.aniicle organizrtionale ini.rne li exielne Ca clecr, p.incilalii factoli de d:.izi. ii !de.i de opinie slnt dcirninxti sa mcxlgi dincolo dc g.an;lele proPriii.r i.]lctii in giadirea 5i discLriLile Loa ei avind toi maj nulte ranse de a:rvea i;liuilii creaioa:e ri integratoere care lac legltura lntr fun.liili niv'luri ale orga rizal!.iii intre organiTaiie Si mediulei Dac.l o n:tinl re?onabilil, .uminarei formalii a nlediuLui ii opcr"l;Irni VIS \irx Dise h purn, rtunci orgaDirrli.r i$i Yr iit!r.rr.c artrrlix clitre tcndinlc, Pro-

!ri.iesc cll cat.goriile (Minrzberg, 199,1b). Asrfel, cel mai bun sfatpoarevcnide ta YJgi 3erra, cr.c nora cindva c5,,poti obseNa o nuldme de tucruri doar daci frivclti injur". Dincolo d. aceasra, poate doar scriitorul Satnan Rushdje mai are dreptate: mxjoritater lLr.rurilor care conlcazd cel mai muti in vietite noastre s. -il1limlh in absenta noastri (Rlrshdie, 1981, p. 19,236). Insi acesr iucru cu irr seinmi cn trebuie sd fim luati mereu prin surprindere de evenimcnre. Un nlt beneiciu major alacestui stadiu estc aceta cl actiulriic opo.tunepot sJ se concentreze arupra liscurilor Si punctelor slabe, Cum aqiuni porrivite apar in ficcare moment al procesului, arjta timp citele sebazea:rpe intormatie rezo nabili, auspriin adecvar$i nu lnchidcdi impo ante de ptanificare strategici, ele trebuie luate in consideratie. Beneficiul final al acstui stadiu este ci preg e$ o.ganizalia sii sc concentreze pe identificarea principalelor probleme strategice, p.rnind dc lx convergerta mandatelor sale, a misiunii, a punctetor forte, a celor slabc, a Fnselor $i

rhcurilol

Evaluiri ate rn:diutui extern

Scopul primci ptuti a stadiului 4 este de : explora mediul din afara org.nizaiie; pentru a idc.tifica Sansele $i riscurile cu crre se confruDta organizalia Gi pentir a identiicx principaLii factori de succes, probabil). Figum 2.1. ide.tifici trei cat0 godi majore .xre p.ot fi monj lorizare intr-o astfet de .r?torare I ) torie ii tndin tc,2) cont.ojiride lesurse 9i 3) concurcnli sau colaboratori actuti$u potedal ri aorle inporlante ce afectcaz, compeljlia ti colaborarea lrecL Ir1 ii alarlajel concurenlirlc $i cohborativc a.ccsibjte organirrtiei. Aceste trei cxtcgorii rip( zi"rl lunctele ccntr?le ile lrui s;srenr efi,jicnt de e:.amirrrc i Ir.djului.

i..
Ptanilica.ea strai.sic: p2itru orqanzaiii pubure5i ioiFroitr

j.

Evaluarea ftredlutli

i:c.!.le ii tindiltei: rirt de n1ai l lte i:Lurir polrtice, e.onomice, sociale ii ?1, r.c iurro:i.u..scure prh a.iritrLi l':SIl. Organlzatiile poi hotiiri ,, i.; .r:iz.z. ii alie c.iicgorii. De ercf, !lu, Ujr i1 .rsititea din Minncso i a a edir:.::.:,ii.L (\i/i ,'l-rx.!n ii D.lnront, l9S l, irr S.oitish nvatural Hc:itagc, o : ri. .. ir r\: :rr .r Proililia nle.liLrlu , .orirrvrrcr ii mcnlin.r..] i.r li cLr

nologia jnformatiei, in primul rind, presupune schimberi majore, care pot a.,ea 1l1l puternic jmpact asupra perfornantei organizafici, arupra responalbilirrfii ei,

i.
:

puterii actionarjlor
4. Resurte

ii

problenelor legai de foloskea datelo.

I-,sornelo, (C e^l,nd. .9",,.

de iniinjtrrea

i:1,.

, lr dt r!:,;n::rl, r Jdlusi! nr.JLul r rtr.r.rl.,l.roiinLri PtSl rtiScriazl , ilr r.lci..:l lutroasi inpus. , r!ar izriiilor de rceste lo4e iii.rdinl!. '. :i.L:., ni, rLger.rzt ti itrnsdc t )tcl irlc t :c/cn.!te dc schllb,lrjlc neri .: i,irili.il rxaLegii trcbuir ii Ji sigur! ci Yor lin corl aLit dc ri-

ji

dcd,altdrc Limitatc iji sectotul public. D;mensiunile adrninistra-

fici de stat nu par sl creasci in rapori cu prodlrsul intern brut (PIB), degi cosrul problemclo. publice v3 creite atroape sigur.Inovaine care ajuti la cre$erea pro-

ductivitafi in cxdru institution3l

loarele public, privat $i

gi rezoivare. in cohborare a probicmclo.

fir:l

scop

lucntivvor

is scclecsare dacl nu urmeaza si fim

l. i i.
i

j : 'iri !r,r'.l.ar.lc si t.ndint.lc r.cexe .arc .tlcteazl organizrliilc din . rr!i,ir.5i irrit J..p lucirri\,? [\i.,ii n:nurilrt. revirii ii p.evizi!ni, dar t c: tiiri :r r. porlc ircc cu c:c i\rzi, Cs crcmplu, SchiesiDscr 19s5,
n"aibiti $i Ablrdene, 1990, ?opcorn, 1992, I l.Lrii!., tt2) ira .un ailrmr l\'.:. 6jl,rert, in H.M.S. P,rdrbrr,,,luc : . rr rr:cori r:ra cr p:r r ii; laprel. LrJ.ul p,xte ?ara sminrin:i': istc im' . :: ,i.i :eni. l: ,, otrringi cc enunrc rtc :ic.arc. Enmert, Crow si ShanSr v
CLr.nish, 1990,

.ople,:t: de difi(J.taLe" problemclor c.re depr5e,c xum gidnirele Lnei rngurc

orsanizdiii (Bryson $i Crosb)., 19e2).
5.

Dire\itatu fottNi

de

sitate va lua multe fofme,

.. lt3;, ir.-1,

ftun d, a bazei cl;enfiLo. ti cetdfcrilor. AccastJ divcr' lrintle carc fo.me rasiak. etnice, de gen Si culturale.

r.. ii:

:', 1,. 31,1 i2) rc oLri o rtecerc ii !c, istl aoa.te ioiositoarc i utci Pilr(i n r..ii. i lircraturifi idcntillci o?L .xiegorii dc nMrc imirortaoll
Dodi_

Uniled Way of America (1989J Dunerte aceasta ,,societate mozaic': vrsiuDea ,de-masificati" a,,socictitii de nasl" din anii 1950 ii 1960. In ja.gonul planifictlrii st.ategicc, num.rul acliona.iio. creite, fiecare NinCu'si propdile idei, interese si Devoi- Accasri diferenticrc va compl'ca ddnlinistrilia publi.l, desisn-ul scrviciilo.$i livrarca p.ccum ti.ccrDtare! forlei de muncr, rctcntia, caliiicaic. ii

i
I

:.u i:.torul:,rrli.. j,cene r sint cnu,rc.t ic nailos inf'o formi ulo. r. i.j., i:drrniti p.rlru a irclud. ti sc.tn:ul l. ri s.of 1!clxtivl

l.

CDhlpldllr:ta tcdala

ti

argd,ilzdi:oni n.

Col)lcrtatca

toi

r; nare

.sre

r:c:,Jat] d3 u! nu.lir Ce forle, ?.intre .3re ;.hl.bi,:.a l.hrolojici, globrliza_ rer iriarnril!.irj r .:o:ronjilo. t intcriorlc. ixrli ,i xlforfc tot cc existi intre ii:i:), nrulle diirrj inililuliil ioast.e iLrpo.ianic aLr fos! c!eate !.rtnr o lune rllr nii slibih Si n3i simlh. 2. ptlt.li.attt ;i ixtetacitLnea tat rlai r.'k (iittr. s..todrclc i)ubltc, ptiwt li jlrli i.oe h.i.Ji1...i! c:m au subliniar Osbrrnr :i Gacbier (t992), rold prnr
ripeL al

Indilirluolisn, rcspaflsabilitatc petsanal| si repfilicanism cilic. i:1ajo.i. tarea futuri$tilor nnticipcazl o indeplrtare de influenta malilor insritulii, mai ales de cele ale administraliei de stat, in faroara increderii ir sinc ai r ulei lnai mari rcsponsabilitr a lenonalului. Cle nai .ecente iniliativ de.eforDl
6.
aceste vaiori, a$a cum o lac si reformele sistemului iscal, favorireazii economiil maidgrab, decit chltuilil. Sintsemn, de asemenca, c{ cetllenia cstc rei entatl ,,pntru a accentua implicarea activl a ceti' acel tlilor in rezolvara problernelor publice ii ale administraiici de stat 8en de ,,rellblicanisn civic" iavorizat de lcfferson ri de antifederalirti, de de-

sociali accentueazl

ce

rdlirrir.

.ei

.3 stat

esie d a

.ond-ce v;sui, nu de

visii. Organcle de

nocralii lui lackson,

1989, Etzioni, 1993).

r;t

ric

riiio:uiL.i iir.cisti ru numriin

scc!nr.k hra r.op lucrativ ii

nult

pe

Sr.rr.jr Unitc- sero. brza nnrll nai cu sco: iu:.a1iY Pntru ,,visli!!I" ploPriu

de populirti, dc lohn Dwer ii de mu\i Progreshii pre cum qi de conunitarienii din zilele noastre (Barber, 1984, Herson, 1964, iioli'

nirire a eil.a.ii:tii vor il Cesc:r-se orglnizaiiilor di[ fieca.c sector, drr nrtr e roirse .. :! ri ! or aparea, de are nen ra, !ri! t.esi,rni con Petiiion.rle roi n]r miri, ircc.li tir. ii inslalilitat a tenitrrilor. J. l,riijj!.,.rjdadli.i;reltolcgi;e.Ii:ir'l l'rruriiti.onsidcr, inovalia tehro:rgi.i prijr.:ilJ aorii cal. p.odu.e schmiare. !.rsi!t!ul orsanjzirliiiot PDbii:,, ,i ftr., sccp iicrarir v, av.a nvoi. de.oi artitudini pentru a utjLiTa noi i.:r:.l.rg:i !i org.uizaiJc lor vor ireb!r si fi ada?teze procesclc ti strL.turilc trI.r.:ri; de resuA.. \-atur. mur.ii irsiii sc poai3 s.hinba, ca !n rczulaiat il ,.:JL' !:rii::rii Dr..$ulLri de air.cii", DturDr'r . i:i:llnmcr t; C11axrrv. I99i). Telt
zx. Sa.sele de

7. Cdlitatee riclii ti c.olagL'r,1. Grija iiti de calitata Yielii pare sa fie ji crca tere. Surseli acestui interes sini numeroase, incluzind aparilia unei ere i:1 cnre avem mai pulin linp deit bari (Burns, 1993). Exist{, de asemenea, o cJltajc a inlelesurilor dincolo de nun.a, tcmed despre exisrenla pe terrnen lung a Pla netei precum 9i kmeli in leglrurl cu sinllatea Si securftarea fizice a oamcnilor. NLrn)rul to1 nlai mare de femei in cadiul fo4ei de munci genereaza nc.eiitarea unor schimbrri ia iocul de nuncd. llexibilitaten !i imbunitrlirea locurilor de n. nur.1 ,.pLsc. rclor m- .. 'emulL,i ,-n;larene :ed n-cesar'1, se pentm pi:yenirei crimclor (lucrtr dcstul de dificii) li s. lrefdra multe cforturi

Jn

c(:

poliiicile ii prrc!icile ecologiste.

:
I
.t

100
8.

Planilicarca erralegict pcnt.u organiz3tii p!btice li nonp.otir

,ll
schiirti in li.c5u$a C. O
este rchilara in Schlrartz,

Tnl.itji .u .artinuitate, ,ir re'oilic. Tradilii

ameticanil accentueazi

,,dez!olmr. neunitar:l implicilrd ,,o adaPiarc nutuiLle pinizana" intre acbd

(Li:rdDlom, i959, 1965, 1980i Bra],b.ooke 9i LindbLom' 1963' Herson' 1984) Noi r ilLrr R.loblir ,\mrric li si mrh. dhe .onvulsii majorc cum ar Ii Rl?SoiLri

metoCr.

:iai .onlllicaii, dar inca nu fo:r.te ,:ninf,t:.:!r:

1991,p.226-234.

,l

l 't
J ;l

C:vil ii \tircr Crizr, drr in gencril"i trcce rrecum ciilt.le f.in api (Lrnd'olon, 19;9) r t_osr stra!.gia noaslri preierati ca naliunc.Vestc a bund este ci eite posibili iflb n.iiatir:r continui. instituliilor, ! este r ren ste cAesk lbartc Sreu si stimu(Lxdd si lzrman, 1992) 1. ri schin)b irri institul (1nxl. maior! in absenla unei crize
Pi lins,i PIST, orglnirnliilc pubiice $j t-.11i scoP lucr^ti'r xr Puter rroniLolizr gfupuri inrportanle de ;Lctionari, mrialcs clien(iacl!rli sall polentiali, consunu n.i, Dbtilori ti nembrii {pent.! orglnizatiile loluntale), precum ii colcLrrcnli si

EvaLu;ri ale rn;diul.ui intern

stadiului 4 cste de a evatua mediul inr.rn al o.g, nizatici pertrLr a idenrifica punctelc torLe 9i cele slabe (adicn acel aspecLe ale organizatici care ajuu siu pun in pericol rcali?aiea misiunii salc ai mrnda Scopul celei de-a doua

pi4i i

tcior). Acest stdiu poate conduce, dc Nemenca, la clarificalea conpteilclor principale alc organizaliei. Cele tri carcgarii rnaiore care trebuie e\"luate (vez;

I
,q

,!
,g

:'1

fi u ,]

.,]

ii
:i1

rl
i.)

colil)or.roriii iorlcle ..rc generc :r compct(ia si colaborarca l)in.ltcrlcn(r m.r, por sp nc cl .rcntbrii lonsilitrhi dc condtrccrc !nei orgfi);alii publice sau tiri scoP hrcrltiv, nai ales drci sint alcii' sjnt in e\ie.nc,dt S.nerJl mribdni la idertificarca tievnlu.rci :iscurilor li$anselo. !r l; !nilijalii o.ganjzatici. !a4i.l, aceana este o .encc!ie a unot roluridiL cit rit.i !nr. c,:osebire dc najo.italca angaialilor, un corsiliu dc conduce.e are in i:od r,:ic ) .esDons.bililate lbr:nlld Peniru x facc legitLl.a inlrc o organjzaie ri r.rcdiui s,iu e)rtern (Tholnpson, 1967, Carv.., 1990)- In seciorul Pusli.' cxn iii un nror:v in plur. Ang:rj3tii i5i obtin .rundatelc din lesi' reguli ii Politici (lilciriii i[ii ii politicienii iii .b!ii mand.tele mli ales din aleseri Existt, d. .)5icc:, o .:.t-crenti majorl !ntre mandateie legale slu cvaiilegale 5i celc politice' r,oliri.icnii :rcordr .tcniie in gcn0ral mrdrtlor politic Pentrn ca trebxic si o :1c.. iair-.de!,i., ei angajenz: in general ,,c!ilualori extcrni ai mcdiului" c.rc :.i' li iiior neze coniinu! dcsFe roj mi.Crtr extrne ,Astfel, ar 0 mii usor si je vi'ra..ii.mina..a externi oici.iildiiloi alcs. dccit Plrnillcatorilor $i adni:risllaio.ii.)r publici o datd ce PoliI;cienii rlzisil sau nLr in fi[clic de cit de
mai bli1r decit person.iul la idcntifical.1 !r.s.lor r risc0Iilor.rterrr., niii!nii nrr rirr ni!i buni ir.):ilni'rir.i cxlc 'r' !rii., ri i:nii si aliiier trebuisl sc bazczt m:ri mulrPe un proces rniilnult $u .i futi:: .eg!:lat {le ex.minar," cxterni. TehiroloEia cste dcsiul dc simPl' $ih .rx..:. . jrn:zJlirloi'i rrnJub ol scn :rt] icit,n prr5rn,Lic 5r eficrenr creo'' menrrl. ,rierioare crre pot si aibir un inpnct asuPrr organiziliei$i a isiunii -JIl in acesl salc. irroccs simplu d. N.luir. e\tcrio:ni este schitat nui tirziu calil.L. Ljn !roces nrii cornpli.at si Lot!\i nu incd fo^Il. co pLicdr esic schildt

. . '

i{ ,r rl n

ahi:,i d.c! un .onslliu poate

lL

'.1

ij

f--l

:i
i:j

rl
i:.:

P! lingl.xamin.tr.a.rttnl, embdi organi?a\iei lol realiz. scenrrii crre sil ii rjuLr s; prnu:'1 eviC.niii i3nse ii riscuri posibile (fr.cuin iiPrnctelc fon? est! s; c.,: s::be ile orgnnizirlid). O Dr.1.,dii si)rF]i I colrnrucliei scriari!lui

categoriilc findanrentalc in juml cirom ar trcbui construit un MIS ef:.ien1 (Werhrbe, I984, Romzck $i Dobnick, i 987, Moley Hatry t992). tntr,a.tcvdr, ii organizaliilc cu progfam MIS encicnre ar trebuisr i$i evalueze mai colect pun ctele forte decit organi?atiilc fir:i astfel dc sistem (de9i nicj un MrS ru ?oati oferi loatd irformatia de are a. nevoie o oqdizatie ales inforjlutii calitrtivI. care este absolut cruciah). Din cxpsienta mea, mrjoritatca organirat iiior au nultr ilfo.m:tie culntificabild salarii, nrventaa rcsuFe fi,ice, personalFTE etc. gara LristenrJ. Etc controleazi mult mai pudn iDforma{ia crlitatiyi, cum ar fi niura culruri; lo. (chirr daci, nr gcneral, cuLtura esr ripjc,: penrrLr performania to!). De ascmna, organizaliile nu pot spuDe succint daci skategia lor prezerti este iplicabil, in rotalirak, pc lunctii sru tn procsul dc afaccri. Urlul dintre cel mai importante lucruri pe crre 1 poate face o echipd de planificar. sl.ategici cste pu. ii simplu sa rrticuleze eea ce este strategii curenU n unei olganizatii in praclic! Acesr rol dc,,gitsire a stntegiei" codifictnd ,,logica strrtcgiei cste una forrtc foiositoare penrru planificarorl (Mintzberg, 1994a, 1994b). Recunoa$erea structurilor impiicate descoperi rea uDor nuclee de strat gii iroverii'e in diferite.plrti ale organiz.tiei por extrem de instructive Si pot oleri o bazi de iniormalie pcnrru evaluarea pun.telor fortc Si a celor slabe. A$a cum observa psihiatrul Frirz Pcrls,"nimic nu s. 5chilnba pinJ nudev:ne ceca . e esre . O4anizafiile pot spunc, de asemenea, forrte putin despre rzultatele lor. fic trccute, fie prezente, ca sl nu mai vorbim dc efectcle pe care acesle rczultate l. au asupra clien lor, consumatorilor sau pldtitorilo. De xemplu, agenliile dc i$istenll sociaii pot spune foa.tc muh desprc bugerul lor, despre personal, facilitei: fizice $i a$a mai deplrte, dar ele nu por spun prea mulre, de obicei, despre cfectcle pe ca.c lc au asupra clicntilor lo.

Figura 2.1) sint elementelc de b3zl atc unui model de sisteme simptcr rcs! .selr (inrud, srritcgia prczerrrd (proces) $i pcrforminla (outpur). Nu numai cn , ccst. categorii sint elcmentare pcnrru evaluxrei intcrntr a organizitiei, ci ele stnr t:

- rd -

i.dune"

ii i

1ii::

Phn ijcaf.r 5trat.'r c; peiir! organiralii PUbtice sinonprotil

ll.

n.asit a5s.n1i rrltuivi

inio.rnali.i des!r. pcrlormant.] o.ganizalicj prr-

,xli problcn. itii org3niktid, ciL ti ?c.rlLu ac(ionrri. Acliouarii vor ju'.nrru r!.i !rloarc.r oii:trnizxli.i in tun.1i. d. . 1 de bine sc yor lndcDlini .riteriilc li rLcccr pc crrr le .ru rles rc{iondri \1ii rlr pc!t.u a,:(ionarii .\terDi,.cesrc fii :riii au l.git!ri. ir n.d flDi., cL perioid.nlr. Dxci o.ganizilir !u i$i p..,Le
lDor:strr ctlc,r.iteI.a, rtun.i acr; !rarii i.i pot retrrgc sprijnNl. ,\bsc!ir inroir)rriici ca prir.re l:: ir oaNqic porte cru. siu...cntlra..ra .rc rrsrnirr(iofll. |]Jjor.. fl.ii .rit!ij ,1. :r.rlbrD.r r t.i. ii iDlbrnrr{i., nu rJte ,.,ci o .al. rL! ! judcca ,:tlca.irated :.iatiri i dili.it.lor aloclri dc r.srrs.,.rrrja. rrcnrr organi2liofui. fi distrib!i i ah p!t.rii. rlri asiicl de judcciili, conn;ctek orgrriza(ionrl. ?oi ipirea jr moil ..ncn,ta. ?ol fi mai pa.tizrnc si ..zolvalc in ,iodlr i.rc.utninciri ni,riurr.: orgin zrtici. 1)irjcull,li,ic mti:u..lrii pcrl,).n1iniri in s..toarclc puLlic ri hri scop h-

Fi6lesut de evatuare
,Exerciliut ,,Maxime, minime Fi ieme organizationale'! E adeseo.i de folos si prjvim inaintc privind mai jntii inapoi. int!-aderi., o.ganizaliile vor considcla ca esie m.rj uior sl priveascr lnainre, oricjt de mulr (cinci, zecc; doui?eci de ani) daca priyesc nai intii inapoi pentru o pcr;o.dI
cchivalenta.(Kolizs ii losner, 1987). O tchnica exrcm de lolositoare !ertru ! le ajula si'ti eyatueze punctclc fortc, ?unctele slab, lansele si riscurile intr-ur conrext istoric esLc exerciiiul ,,Maxime, minime ti teme o.ganizationale': Ex:r ciiiul esl slructurat dupi unul schiiar pentrLr ildivizi, in Bryson $i C.osbr (199?, p. 3a9-3s1). (Accl "rcrciliu, s bazcazl, in schimb, pc un xerciliu nr3j elabo ra,, cu gr.fice, des:ris in Kouzes

i:l

ii losner, 1987.) Exrciliui

conste in urmrto-

rint bnr. Luo:cute (Fiynn, 1955,Ii(j"\on ijPalnrer,1992). Cu torrc r.csie a, . i!ioririi vor .!trtiiu.i sii c.ar! ca orga lizniijlc si-ti demonstreTe .lcctiv p.r

rij

pa$il

rntrnlr pcniiu a-tii,rstiilcr exisr.nta. intr idelir, Legca periornrxnleiii rc ulrii.l..8rtr.rr.rIrr.nlc (lin l,)rl ii c, r0 tli.ir.i egcnrii fcdcril. .i oliii un liin n 1.'ri. tr:nlfu activitr!jlc Ci. pr,)grxrn l riu lliroului dc i\,1!n3gcilcul .t!!:i.i,: :..ol i!{rna".rncn1 .nd BLrdgc: OMII) pnii la30 septcmbrir ,r7 ii..ir.r..: .r in!j 1'ls.rl l9!r,lcBc, ccrc ng.nliilo.lcd.,rlc sl frcSJl.irii

1.

Rczervali o cam.rn cu ur perele mare- O camcrl cu o tabli albl cde lco peri un lercte lntreg csLe ideah. Ca altcrnarivl, pulcli acopri un pcreLc cu

.oli dc ltl.Lie lipite una de alta lertru

ca lczultetele

qerciliului sil riDini

2. lnrplrlili pcrctcle lD doulJundril(i, 3. 4.

uni $s fi

una jos. Accst

lu..u

sc

p.rl.

'lanL.i d. ,.iL.nr.1i anuah p:ntru o:icc uctiliLaLc djn pmgLrj1l. r\ccsri ph ruri rru:LL : fi rl.rjvrlc dii iliiul rrmt.l;ii ti vor stxbiii tch.i ric p.rior ranl.i pr:rrir a.cxie rn fiscal. 1,r majorrrater carurjlor, teluiilc dc !erfornunli ..buie s:, 1i. -,!biecriye, c!urifi.rbile s, niiuhbile',si m,ijoare iisi cvrlura ivel. rili d. ryicii, proC!sul !i :czulirtcl. .ile!inte. Tel!r;le .aliutive dc :ri:,iyc pci :. io:osir. da.il nL .:ie p,,sibill cuutifi.irca Phnutilc de pcr' urnr,r.t.r rli ,,:.niici itrdi!idu.:. ror I irclrsc:ntr !n plin de p.riorrlrnlL :L:r'er:;rn::r.'l . ti r.csi Irlaa !rir.ral \r d.!cri o prlie a IrgetLlLri arurl ei rq!..n!iLi jttr::br i,iiie in a.11 fi5.a 1t99. AS.nliilot ii .r ra cc.. apoi sd

f.cc prin tras^rea unci linii pe iabll sau pe hirtie sau prin folosi.ca lnei
La capllul din d.capta al liniei scrieti arul curert. La capairl di! stinga, scrietl o dati care .ste cu arit in lrmi cu cit vreji sa privi! inainte cu ajulorul planificlrii srategice (de objcei cinci sau patu ani).

Nnr.rn:i:.r .lo,rl. djr

.r:.iniJrLr.lit!rr,tlinir!,raprrtultrrbuirsierpiiccd..!iisid:scrieccr. 'r : :i ir r.i :rir pr;r;u a rtingr :copul lPrrrLli, l9rl). PoL .risir |nom.ri ii ' cL.:ili lj,:.r..tr! de i cfsi !n siricm dc':ltrritl.irc 5irrtcg:.i la rilelui

plxuLrLiI lor de i..rii]rnrrnt,i. Dicir 1.i'ujle d. l)cf

Membrii g.upului parculg un pro.., lndividuai ti tacut de brainstonning, nodnd pc o foaie de hirlie,,maximclc" $i ,minimele': organiraliei pc.ale le pot incadra jn timpul respectly Acesie a ?o! include fondarea organizaliei, sosirea sau plecarea unor conducltoi respectati, nanagement de succes Gau ru) al crizelor, inovatii extrem de lolositoare Gau dezastruoasc) ti d$a mai deprrte. Participrnlij datcaza Iiecare moment, calificindul dftpt mrtim sau
minimcle pe jumitdti de coli de hiltie. ficcrrc lo:r, 'nreg-r-inq Ln ,in;u- m-irm "a.r minim. Apoi porticipanfii i9i lipes. foile pe perete ln punctul care se porriveite pe linia rmlorald. lnlllimea fieclrei ioi, deasupra sau dedesubtuL iiniei, indicl

5. 6. 7. 8.

participantii i$i transcriu naximele

ii

i.,:::l.i : \r:i !a e:iminr :ir.iir:ini i..a ii.,.iiun.a,trric3r.l; cr toaL. . r: ,r ri .l. r:r.oniundr: r!t. ctr prircittrlii x.(ionari ,rL r:enliei (Con i-ll,lt :l ...i:3::ir3) sinr;irrrcs.ti in nod vi(.rl de p..lbrnrnll {i agel: .,

xact cit de sus este maximul Si cit dejos minimul. Grupul idcniifici apoi temele comune ma\imelor minimelor

ti ambclor Grupul aralizeazl dntele !i temele rdstunzird la aceste intrebari:

Ce sanse

an

avut? Dc care am profitat, de caren-:m profilat Ti pe care

le-am jgnorltt?

i.
:
,]

r
'il/,
Fianifi.arei svate!ica penlru organizalii publicesi nonptu'lr Cu ce.iscur;a nebuits: ne confrunt:m? Pc care le-arn elitnt cu succcs, p. crre nu am rell$it si lc evkim ii pe care le'am ig orat?
ir

I
I
Tchnici esie edrem de simpld, u$oi de folos;i, rapidi ti producriv;. Ea cste uriia mai alcs cr parte a analizei S\^OT ri a stadiului de elaborarc a slmtegiei. lnir-o analiza SWOT tehnica va n folositi de patru ori pentru a se colcentra .supra acestor patru intrebari:

C. puncteshbe s'au inregisrat in lcelturtr cu iscurile$i l!.cut in lec)rLrrJ cu cle?

ransele? Ce am

tdcntjiicati stru.ruri .ecurentc in modui in cere puncele fortc, cele slabe, linsel. $i riscluile precun fi temele au jnterrelatjonrt ln perioada relcvrnti riin inorir o.g!niziiiri. Mai ales, identilicaji.ire au tost strategiile io practicd c s-a int'mplat, de fapt, in opoz;lie c! ceea ce ar trebui exprimat in

importanie cxtcme sau viiroare l!'eml Ce.iscud importanle exrernc sau viitoare intimlinam? Care ne sint punctele forte imporlante intern sau prezenre?
Ce Sanse

Carc ne sint puncteleslabe

impo

nte jnt.rnc sau przmte?

10.

Grueul muti lin;a rimpultri inainte cu o distanta echivnlenta ti discuti cea ce implici ea pentru viitor. Mai ales, cre1i grupului si speculeze in leglturt cu vihoarclc srnse ri riscuri prccun si cu punctele lo e fi ilibe ate organizaliei de car. nr trebui sa lina cont in viitor. Ce t.me, srrucluri si srrategii din trecut ar vrea grupulsr rcia in viitor? Ce nu ?r vrea nemb.ii grupului sI v:da proiecteri Ce noi temc arvr?"grupuls, vadi?

Echipa de pla 6care stmtii:I arc rpoi, fotrrtc repde, patru lisre de disclitai, prin conlparalie sau prin contrxst, ari! peatru x dererllina acliuni ilrc, diatc, c1t ri lcrtru a se prcgrti pentru identjfLcarea problemelor stralegice din stadill urmllor. Analira SWOT aiuta, de ascmeiea, echipa si pregirc.rsci s:ii, 'egii cfi ('e.Lc drcpr rlspu.s h d:le'.relc f roblen .

Linii Circctoare pertru folosirea tcbnicii

L
2.

Un exemplu ilrtilitdliiacestuiexerciliu este dat de o organizr\ie grl scop lucr.tiv cu destul dc mult su..es din Marer Britanie, devohte nevoilor copi;lor (pavonul organiza{ieieste un nembru al familiei rceale). Echipa si m?nagcrialr a lntel.s, ca rezuhat al accstui e\crcr\iu, cl orgrniralia a avut intotdruna o perforhrnll inej ma.. ciid echipa a planificir cu griil, a tiiut cont dc principalele intercse :tle acion:Lrilor $i x dnul cont si de Fnse. j)e de rlrn parte, orgar)jratia a reali:rat o Dcrfo.na)iJ mli slabi atunci cind cchip; a intinrpinat o criz, de managemcit, nu a .cu$it si linr cont de inle.escle rctionarilor ii nu a reu$it si faca ratl unor riscuri innporranre. Exerciliul a reinnoit lstfel rngajamentul echipei i! plnnificarea sirategici $i a ajllrit la concenrnrcaei asupra unorpuncle forte, puncte slabe, ganse

"s.

rw card":

3.
4.

Selectatio persoand car si lacilitezc acliuner. Folnali grupul .are v. folosi tehn:.a M{r. a ideJl r grr rului esr, !: ciDci !inli I! Ecc pcrsoaDc (Delbccq, vin dc\ cn si custafsoD, I )7!), diL iiroi@ poite fi totusi eficinti fi in crzlt unui g up d. doisprczec.. Chiar $i r! mcrclnii m.ri depardcipanfi pot fi;miican daci se formr"zi su:'Srupr. i. Invitali Dcmbrii uDUi grup sI re .i,ezc in jr rul urei mcse lir gI un zi:, pe
care se pot

a{cz ca.toanclcilbe.

Glnditivl la o sin$rr prollenlJ' Astfel, intrjgul proccs va fi repLrat de I Ltru oriirtr-o annlizr SWOT, citc o d;tn )cnr.d ffeca. grupare puncte f...t:,
puncte slioe, lanse ri .jscuri. Detenninrii-i pe prrdcipanli sli pa.tjcipe la proccsul de brairstornir3 cr idei cit nrii muhe dr.pt rlispurs li iiircbaresi inrcgistrali idei c te fiscic jor

fi

riscLrr; imporrrntc, lgate nrai als de irtercsele aclion^rilor.

Teirnica.,snoY/ card"
Trhnica.,sno* card (a cirbnului ilb) (creenbhr
Dukc, l9Sl, Spencca 1939) stc o telrnicd de grup ioirte simpu, dar si loarte llcienti fertru claborarea unei listc Je )unclc fortc, purcte 51ab., sanse !i risori.l{uniri $i rebnicr ,,snowb l"
$i

6.

Cercti-]0 p,rticipanlilor sr aiexgr cinci pini Ii Slpte din cele ,nai bun idei pe fi$elc lor $i sl le transcrie pe cartorne albe sepante Asigulali-va ci oa,

braiistormi.g-

ia brlg.,rclui de zlprda) (,\"u(r ri tsackofi, 1992), metoda combinl un lroces de care produ.e o lislt lung: de rispunsurj posibile ln o anumiii intr:5irr-.u un nad;u de sintczi in cire ripunsurile sint grupalc in c.tcgodi ln fnn.r e de teirele.onune Iiccire din rispunsurilc individualc este scris pc un .arr,rn alb Gno$ card) (pe o jurnirrte de corld de hirrie, pc ufl carton de
12XI5 .in sau pe un bilet ma.e cc se lipcgc singur). Cartornele individoale sint apoi lil re pe pereie in lunctie dc rcmelc comune, apirind estltl Liteva ghemor.r . r\v5-ll.) d(.. .rcanr

7.

mnii sriL1 desrul de lizibil Si dc mrre pentru ca sl poat! fi cirile canoinelc o datri cc,inr pLrsc t. pcrete. Colectati cartoanele (ameste cnlj"le dacl esle imlortanH anDnimiiatca) g ata$atilc pe rind p. perctc,punindu lela u! loc pe cele cu ter::c comllne. O ctichetl pentru 6ccre grup a. trebui selechrJ, Ca alternativ5, membrii gru'

8.

pului ar Dutea dori s, Iipearcl toatc cartoanele de perete d.odatl ii sd le reaEnjc.rc pe arii temarice. Etichtali ficcare grup cu un carton se?arat. fueste cartorne-cticheta ar rebtli difercntiate intr-un fel Ce cr$olncle alLe obi$uite prin lblosirea unor

106

PGnilicareaslraieqli;pent'!c'ganiza!iiPLbLic':incnFrci,i

107
Echipa n-ar rrebui sr fie surprinst s: gi&arca $anse intlrne ti rjscuri prcum ti puncte forte ti pr.rDcre slabe externe. Fjgula 2.1. indici faptul cI $anscle g riscurile sint inte.ne. ln acdsli timp, Nu$ ti Backoff (1992) suslin ca puncrete forte $i punctle slabc sint maiales prezente, iarlanseie si riscudte sint Inai ajes viiloare. Drepr re2ultat, SWOT pot aplrea fie in jntrior fie in exteriorul organi?-.rlici, fic in prelcnt, jic in vii.or-

9.

car:o;ir coloratc Probabilsalr c trnei .erneli iii:rite sru prin desenarcx unrri ch(-r: jn Ju..r) nu: dui grLP l :' grup' rearan_ Odatri rir.e Loalc carioanel P. nasr Ji Fecarc in'lus intr_'rn jati .lrrornlle ri s.hinb:tii crnSoriilc Pine cind Srupu) considcri cl rezuli,utie Ir fl.riarult scns. Crtcg. riilc P,)r n arrnjxte irr o'dinc logici' prioliur;i s:: lurriorill- Pol li idlii irtc no id'i lii se ioltc tctNrlr h 'clc \tdri rr!!oic' l plus' (ltrc)cslc rrc.is,rL srbcalcg.rijl. rr rI. rrrja(]lrrg't"lncll 'stc cliderrir orire jn s!.udu:al.2 catcgoriilor Po2i. i d" ii;los p'Dtru a scoate
legi.ru.r i:rtrc idei (rezi rcsursr C). lor' con' Cind rncn!r:i grupului sirir mu\umi:i cu cat0Soriil 9i continuLul oPunl ld'|ukrrcle' vit)ge{ii si iiscur., si conr?an: iist (siLr l idciLir Ofinii n,lci(i!l\ 'r gr4rrlLri 1n'irll lLlrF)Il,1nlr ''rlcgoriil0r Pcntru inrlizcl': i:r.jirnl!rlcr poJrc ri r\clcnLu.ri,r vizui,l .u Put)ttc 'olorrtc puncte pc listi fi li c'L sii Pl'slzc SV,;O_l', cr1 ii diL| Sccirui pa!t iipanl rlpte rdcr mdi im_ cir< J:r !u.r: cul,,:al nc lea ( drnrri c'l' r'lPrc "JlcSorrr sJu g'afic srrudun ilc.irc listi Stl'llctur. Pun'lcllrr riPlczinti portxnt; d.
Pc

FIGURA 5.1, LISIEIE sY./OlALE PROGRAMULUI CPI

i0.

il-

Puncte forle

bugetreL6tivstabitr sprijin pubLici indeplini.ea teLuriLor pe termen scu.t

lTota( Quatity Oryaniuation CPI afctead mjl.ioane de oameni si iFrptici miUarde de dotari;
CPI este rccunoscut ca program sraristic deinauS catjtate.

elo uridcorganizare a catiGtiiiotaie

iia

obiectivetor;

T0Ol;

ll.

opuricile sruP

Cindsesiux.s s'r terminat c.:cctali (rrlornclc in ordine'

tiPlrt;lc

sub for-

nemuttumireaangajalilor; btocajetiintirzieri biro.ratice;

Lipsa

nit d. v:l]c

,il j

!.,rtibil i'r ri rrlrl 5('ion'i' vcti !cuDon)ni lirnir' At lr!rcr fi _'rtorr or''I:'r p r'-L d- .1-Lor.c.-i...ne:.. ,- :-c fo:o"r.: J' r:qurinla Ptsrri!rii iniornraii.iri Pc:rtru: alca o mirLuri! vizuall r pro-

.!

un rornP!rcr

'c

r3bcl

ii disrribuli tczultrtdc grupului Avind o scocutll

ptanifidrii;

defecle do misururc:
nu exist; nicio

mlsur; a vaLoriiad;uSa6.

9anse

tucrurj d care sc poate protita;

conditiioptihe. printretare un nou rep.ezentant;

dezvo{tarea produseLor dinco{o de CPI curent; educarea benei :iaritorcu pr;vire la limitet CPli probleme de granit;i cercetare sianaliri a catilStiii cadru concptuali

ti riscu'i rr u estc 'i! ,,$. Lkt.l. tr.bdic ditcutatc cu i tcriie,I Llali?atP, compatat' 'i conlrxnNte' rdicl :el):-:. .:diiza:i ..rn i l::? S\\'OT'. :)lxnifi.rto.ii rr lrebLrisi i; roLeze iPli'aliilt ,.pecitlce !3rrrL i.rrlxularci prob rlrclor slLJieS;.c ii .i slratcgiiktr cflcjcntt prc' jnainl' dc :.rn:.iri1;r:rilr cerc rr puiee fi :,c..\rrr iii rr Purtx fi int:cDrir:s') .iiriir"l pro.cs,ii.ri dc PLaniticarc'trlregi.ll Unr di:r r:isa(,riilt fiJ.inr::rc rl m ijcritiiii .rnalizclor S\\'O l 's10 ci Pr:ninlPor' . tr. fo:ie ri .r e !i;:. slrlr ,dc jori siriil:.c Punctele forrc cclc niri :rirc xi. un.i .:gtrrizilii pot Il .rle n]lr; sllbj tu .tc. Lu lcl,;rnsc!e si riscrrih ,c c.re le inii::r)in.i c org,rnizrlir sini r-isscc.i sixrih.c ri ele lv:'ribrii ":i.J: I'lii -ic pi.rnir-ltrte r.r:rrgici nu ar t:r'oui ;, llc rurl:insi si Yrdl nsticl lc nr-..J.::r, c; r. tL.bui si 5e allrPtc.a o;ir3 orgilni:ralie sa Porri: silbi'iuncr )ui.Ldor sxle iorrr il yr infturir tisctlilc irisclor sale (ri invcrr) ldc" cn! .:: t.,rt.i Fro:ij d( }:r.t. ior. .i rans, fl::: ti lczavsnlajeii dc pLi:]c1' " )i:
imph irnoc:nir3 d. lltl. de Pntr
l

nt.te, Pun.tc sl be' lsnse

tehnotoqienedovedit;. cereriateCongrcsului; revizuirea buget!L!i cPl; imagine negalivi a administratiei de ste.i competitiel d reri necu noscute a le no0lui reprezentant; cigtigurile prscnaiutui de ranginatt; defjclt el bugeiului federat; inertie; lipsa rispunsutui pentru chestionaret referito6re pierderearcputaticir nemultumireapersonalutuii tehnologie nou;.

La

pre!uri;

PLaniiic-ea si.!!egic; Pentu organizatii pubuce 9i ionprolit

109
ganizalii, m-ire intrebat dacz elc nu reflecte mai degrabi climalul de lucru extrem de stresxnt cu care se corfruntA rdeseoti multi angajali din se(orul pl'lblic $i 1,r{ scop locrativdecit adevlntele riscuii (sau $anse) cu carc se confiudt organizaiia. ln circumstante dificile din Dunct de vedere psihologic, poxt fi destul de natural sd ne concentrAm asupra a ceea ce credem ctr a pro dus un climat, prea dcs lntilnit, din plcaie, de tetmr, anxietaie, iena sau vini adice riscuri asupra I cea ce poate Scneta enolii mai pltcute, dar -decit difuze cum .r fi satisfac a, fericirea, bucuria sau chia! drrgoslea oarecum adici raDse (Dutton $i ,ackson, 1987, Orton),, Clo.e 9j Colins, 1990, Kaufman, 1r92, Csikrzentlnihalyi, 1990). Vesta bunl este ci o perceplie comnna a riscurilor poate g.nera atit coezjunea, cir $i actiunea g.upului. Intr,adevia ara cum am hotat tn clpirolul ai doilea, majoritatea o.gnnizatiilor intrcduc planincar! straregici peniru ct se confrunu cu probleme strategicc pe care nu gtiu cum se le Scstion.ze seu penrru cI xu adoptat strategii care Du tunc{ioneazl bine sru chiar csueazr.ln orice caz, perceplin rkcurilor este cca carc promovelzd tlanificarea straregicit. Ve$ile prorste sint cn, ilrl sentimotul sigurantei olcrit de conducNtori ctedibili, misiuni crre sI jnspjre, viziuni,leluri sau persoane talentarc care frcilitea?, activilrtea de gn:p, grupurile ce se tern de riscuri pot dc!.eni iotal p.mlizate Si incapabile sr gindeasci sau sI profitc dc f:nsc (De[man, 1990, Schein, ]992, Kouzes $i Posner,

Prrgr:mui CPI ne oferl ur e:remplu inte:esant de liste SWOT elaborat p:in inlernrCiul thnicii card" (vezi Figura 5.1.). (Echipa de planilicare
min;rne $ teme orsriitegi,:i !entiu programul CPI a ficut gxerc\iul "Maxime, S:nizal on:le" iiaiore dc eiaborara Lstci SWOT.) Aici vor fi discutaE doar te"snow

r3lc mri inportintc, irr

ele

sini de ajuns pcniru n ilustra unele din punctle de

ci lish rompletJ d. puDcre fortr, puncte slibe, Sinse Si risctti al'ea iie o elabarare mai anrinunliti nLr este de mirar. Lista ru a ftcut decil sd nioie ii arg" :idla, sd araie grupului d management unde este nevoi de mai mul$ irlormriie Excrcitill,snow ca.d" rapid al cclor zece maflageri principalj aiprog:rliului Cpi nu a iinu! dcit 2'3 ore, incluzind o disuiie exnen de valonirsI ili a:iuht la moddarea identiticrrii p roblemelor stratgice, a crlt o baze p:ntru un numlr de dccizii ii acliuni care si imbuDltileascd performanla Prog:anr! ui CPI $i a grupu!'ri s,u de management ti, in general, a tacilitat cvolulia .ioces rluide pl,rnificare sr..tegicl pntlu progr.mul CPl. aiteli obse.vati; desprc lista S\IOT completi a pragramului CPI sint in ord;:. )vhi intii, crisrN m.i mtrlte $inse Si ri$curi decit punct iorLe Si slabe. -j.csr lucru se poate darora faptul!i c! programul CPI lrcsupune o structurr matric:ald in ca. majoritatea membrilor grupllui de managentt CPI (cchipa cc plairifi.rrc stratcgicl) rapodeazi atit di.cctoru.lui progiamului CPI, clt !i ofi .iililoi din Biroul de Statisticl lluncii, carc lllspund dc a.tivne\i spccifice cum :r fi: circsi;onxr., computere ri a$ mai deprre. .{stfel, membrii gruPului dc nn' nagcr.cni al programului CPI se aUd intotdcruna In situ.lia dea trece 8ralilci ei slnt arifel .xpqi atit sanselor, cir si rjscu.ilor pe carc o asifel de pozilic le presu iune- G Srup, ci trebuie si s obisnuiasca de ia inceput cu faPlul ci programul trcbuic sr dcpd$ascl granitele orsaniralionale fi trbuje sd s bazeze pc mai

!.r:!l

1993, Schwarz, 1994).

multi ilrnizori

de darc extcrni dact v.ea

st reziste.

situatia inves! 3ccleia care apare dc obicei cind un gruP dc ^ceasra rnanaijeri de rang inalt lucreazi imprel]nl. In mod trPic, majoritatea managerjlor s'nt.espo$ib;li de opcraiuniie dc zi cu zi ale depa.tamentlor 1or. Munca lor ii impicdic{ adeseori de a acordx atenlis cuvenitl tendintclor Si cvenimen' rclor cx!ioc. in plus, majoriraiea organizatiilor nu se buc'Jri de ocazii bine sta )ilitt ti de forumuri Dcntru menagerii in funciie, ca gruP, Pcntru a dhculi ten' dintele $i.venimcntcic extcrne $i posibilul lor inPact. Majoritatea olganizr\iilor siht astfel i. primejdie Ce a se l5s2 orbite d ei'enimcDtele xterioare, dac{ nu se deshJoara operaliuni de cxaminare externtr ii forumuri organizate pentr! m& nageri penlru a discnta inforn(ia dezvoltaM Prin examinarca externi sau Pro' grar)e d. confcrinre. ln rl doilea rind, Us:a riscurilor este cea nlai lunga lkrn. Motivul cel nai
este

ln al treilcx rind,lista progr.nuluj CPI de prncte fort ri slabe prr se 6e lungin xprorpe egala.Acsra esre un lucru buni a ajutat programul sI rezist tcndinli gene.ilunane de r sucornba in fata inl)ibjtiilor (punctelor dabe) ce stau in cilea actiunii Inaidegrabedecit sn sc concc aEeze asupra a ceea ce o faci, liteizl (runcte torte). Deascmenea, membrii prog:amului au fosr asrfclprotej3li de tendinta gcr.ral urnanl la f"-l de obil')uiu de a ttsi un tsp isp&itor ci un mod de a vita acdxriea. O care 3r fi moti\$1, este imliortant sI rransforme puncteh slab ln prolofi.ri ce trcbuie rezolvare (Seli8ma, t99l, Csikszenrn;hJ)i,1990). Un punct inal dc atins ln legeturi cu analiz.l SWOT eile acda ci atuDci clnd un orgxn rl administraliei de stat lnrreprind. o anali?i SWOT (in contran cu exmplul CPI), rezultatcle vor implica atit orgaiul de stat ca organiz:ii, cit;i jurisdjctia si, cr loc sau comunjtrtc. /,ceistli combinalie treboie aitefrxti d. lr organle de star rsponsabile atit pentrx ele inselc, cit $i pentru locuriic pc cire Ie reprezintt. A:eea$i combinatie de rezulnle arit pentru organizaiie, ,:ir ii pi:! trujurisdiclir (ia apxrut in cazul districtului $colar.Aces! luclu era d a$t!i.Li, dati fiind inter:lpendenta dinlre disrrictul icola! ii comunitat-.a cire ii susi;l3.
de de *cmenea, pcnr r Lr c,tdi.rr:ctul.;invn" pe repre. nr.:.tj.p citalloi grupLri de actionari si parricipe Ia analj?a SU'OT. Ace$ti .!..zenlri(i enu, tip;c,.el i,ulin la fel dc irteresili .le.onuni:ate in totalil,itea ei ;,i it..i:N dc intcresali dr rolul districtuluiin m.

Er.dealte1tr,

pliu:ribil pent.u aceasta esie.a ea reflecti corect tatura r;scanti ! rndiului curer:r 3l Dro:.amului CPI. ToLugi, cind anl vlzut rezultate similarc la alr or'

Planilicrrca stritegid penl.! o.g!nizarir pubtic.

iinof.J

111

F!, cre lorrc. icbili de pllnificare sr:alesici penrru programul C?t n iden. tili( r! o seric dc pulctc fortc scriors.. Mcflbrii crhipei por consl.ui pc ba?a rc{riorpulrcr. fori. rcntr i nrari ce)lcitr(ca llogrxtriulL,idc r-si indcplirl . rnitd.il.lc si flisisicx. in plus, sinr .,xcadc de iuturo. cclor rr.i tipuri d( I . car,:ctetisricj il. rxediului inlcm - rrsurse, srntcgic plczcDti si pcrtburan. l,i. r.dptul ci ! nllc crrcgori; aprr pc n rinultclislc cslc dc Jftcprul. DI r)cf.rj.iri, .,bLrgcr l rclari\, si1iLrr" s-J cloycdit i il Drai pu{in si1}ri ilti lun: rnli rirriu, sub trour rdnl isrJti, Cli&ton, dc.ir it; ir)rginnscri nlcrrbrii cchi!)0i. Biroul pclr r Staiisiiin iVuncii ri Dq)l nnrcIlui fc ltr, r\iuI.i\,ru ee|Ll ion!iurisupli.r.ntar. o.nrru re,izLri,c? (ji)l,drrr.rnc t;D!l1L,in! x, tu:r t.i1i.ji rpnbate. Acc2 riiuatic !r t lurut li ror.l dlnrofilizlroarc ir)iii)1. .r p.og . ul CPI si-ii inc..rpr ptu!lrtNl dc lll'1il'lclr! srritcAici. Din tiri.;c, i(rmi c1lrd c:l r apirur, grdpul de mrn.genknt se gindise jodeajuns dr rrult Lr pro. blcrlclc e\irt.ntc, t.i.tre carc ri riscul ]c a nu primi fonduri p.nLru re!izrirc i asrt_clloyiturx ru J icst 3tiide prternici.. in cclc din urmi,s-t! aprobar {inir!arq
peni.u rcvi,r!:rc, r:,c: Biroul pcDllu St.tistica tr{uncii i mxrngemelrul CLJI ar Ieu,'it sl coirvirgil ci! lor .(ista .fectc rl.garivc irsupri defi.irului fcdei dr,.d nr Pun:'a <l..la. LrLrpul dc mar.rq mcnr alpro"ramuluiCPl u idorLitrcJt ur .c senxilicati\ Ce puncte slabe, dcsi ni.i unul nr cste nepotrivii snu insurnon
rab;I. Asa cLlm dr fi Cc astcplal, rn.rjo.itatea siDt opuse alc uror punctc (o!k De excnplu, un pcrsonal ca!abi1, cnluziart estc un punct foric, dar ncmrltl niiea p&sornlulL,i cstc un p!rcr slnL. Nivelul salarillor din adnirlistfu(i! d

4.

unei baze teorerice $i a unei metodologii solide, CPI are onele probleme increntc procesului stu de masurare (schimbr:rile d calitate sint gru de mtsurat).ln pius, programul nu are nici o 6asu.l a valorii aCtugate (existr o lipsi a mdiurilor dc prfolmanlN gcncrali penku intregulprosram pentru pdrtile sale compoDente), carepoite hce dincih

ln

cele

dir r]tnla, in ciuda

,t I

I I
r
F

convingcrea principrlilor actionari d e valoarca

indniui.
F

ric;rc, solutiilc genernlc pentru multc din .ccsrc ocr. $trl,c n! si l Itjlsirr .lturir.r i fi in(.pnt. l:li)fl tr.i1. rrrntr6cllrc rrlnit,,r.rl,i(,rlirilti ltrctr t)nrli{r UI()l'1,lli nrl(lc Srr(iilicr Al ,rriiti I)rt'i(lrtrcnttrlt1.,'lrtr 1\t!r1.,\ i,r ccrLcil sll rc2oltc Drultc dirlrc dilicultitilc birornricc ti lnrirzicri. Culernul lid eral ln totalitatea sa privestc multe dintre 0ceste dficultAli ca pe o conseciDti .l trecrii in .visd a performantei na$onale (vezi Gore, 1993). Efortul de nana-

Din

i.

iI

i i
r':

gcmentaltotali calit{ti dinprogramul CPI $planurile$le pcntru reviruirca dc zece ani incerrcl sI glseasci o nDdalitate de a rectifica problmeL d rn&urar.. Efortul de planificare strategicl a grupului de management clte prevrzut pnrru dezvoltarea prog.amului dhcolo de interesele sale de scurta durad a nluilu-

milii dc siniel va lncerca, de asemenea,si remlv! nevoia l;, importanra pcntru action!rii eflerni principJli.
,Sanse.

n4uririi pclfo.man-

,t

t:
t'

i: ll
i. ii
i.
t

stal constilr:-j o p.objcmni otist, tcn:cri in lcglture cu frccrqtl reccmpen sclo. simhuli.cj !crsonalul.e idcrcazi la (oiectnrea datelor jn difcrite pirli il i.ir::are t.nrc.i scriD.sc in legiituri.u sinitatca si sigunntri dcascmcncn,csl posibil ca ?crsonilul si nu prineasca dcstut. infornaie nr legdlu.d cu rizl unca 9i dirccii2 prosramului. in i;mp .c progiamul iSi indeplinerrc tclu.ile p rclnen sclrt si cstc recunoscL,t drc!t un progran statistic de iflJtn culital (p:ict lcrtc,, .risrar si punctc r;abc ccrespunzitox.c:

Lista Sanselor estc utiln, p[nn de speranti $i d optimisd. Ea cst dc asmenca pulin vaSd $i trcbuie nai bine daborati. Prima tegori de t3nr1 include mulfe idei, precun libenatca dJ lucruri dc @re sc poate profita a inova, capacitatca de a avea o noun tehnologie Si bere6ciile putcrii acordatc nDgai.9itor. Categoria include, de asemenea, lucruri ce pot ff considcr.tc puncte forte, cum ar fi un persorul demtat $i un grup de saltagement hotirit sa: intreprindn schimbnri pozitive, A$a cum stau lucruile, categoria cste a,ctrer de hryn ti rrbuie analizata mai irdedprcape A.lt Sanse de pe listn par si fi. purcte fo.!e .vind in yedcre ci includ cercctarca analiza ca[6fii 9i caCiut conceptu.l al pr%ramului C.Pl

ljj

t: tl

lio3ian',rj rrr)"ir s: iacJ :.,rii ii .ricritclc obnacolc birocrat;ce ti ir)1ir1;. rdii.ultiliiin irhizi(ii, ar,grj.ri li Jromo\irii un cickr trugerir irnurl !rril Plini0cr:.r s. onctntrr:r.r .supr.: telurilo: pe term.n scurt. hnri o:nLrnir.i rn!\uml . dc 5i:re i programuluiCPl cr rcrultxi rl .ro leillei sll. itDrirt:i. \1.n1 ii Dro:r:mul!; por sa fie, desigur,:rrrcl- . : : ijiiacLrl; ce rc,iiizlril( lori ir r.c:r.r linp,.iicni:i colrrrDli.rsLrpra ir , ::iiirii ri irisi;.1:e; aciionr;ilo. s:i:t, dcsig:r, I|c.itatc. iSi nr r:nirr:r, 'r. a
,

in momcntui
vedere

analizei SWOT, xistau condi$i bun de schimbarc. Avind i:-

oamenii a$teptau o schim. Mre. De emenea, faptul c{ un nou reprezentant al Biroului de statistica lviun cii avea sl ne numit de preidintele Clinton a consiituit o Fns{ imloltanti d.
se planifica

cl

in vederea reviziei de

zece ani,

xi

fi:nii.

xu dislxrc al i

ir

r,:;,cCc cr rccc"Lrl"

Sint, de asmcna, Fnse de a crea noi produse diftolo de indcxut de prc inclu?indu-1e ii pe acclea datorate colaboratorilor. Telul evident a! fi si sr turi, dspundl la nevojle beneficiarilor in ca mai mare m{suti posibii{. Ceea ce trebuie analizat cu g jI slnt avautajele concureniale $i colabo.atile in relali": c:r

i.

j
il
;1

1i2

'
S.!ul i:ra:

Ptaniti..ic. si.alegid penlru organizatii pubtice 5inonprotit

d $r"1se implic. cducarca dileritilo. beneficiari

Elaluarca

nediutui

,l-

r; CPI in

lega-

j
ti

trrl cr linirLlc salc xsrfel incjt sl nu fic ncinlclpgeri, slt sc rczoh'e difcritele proljrnc de 3 riii din cadrul progrrmului si s{ fie posibill iblosirer unor tehno
irgii noi, dar ieYcrifi.ate.
r?rsruri Listi riscu rilor esre subslenliali si in multesensuri cstc mai specificd (1.cit lisra 9^nselor. in capitul listci sint riscurile Senerate dc Congrcs, dc OIi.iul d,: Nlinagcnent ri Bugctsi dc OEciLd dcUrnasemcn! al Pcrsonrlului. Acc!ria sit:t a.tionri importanti care pot avcr prctcntii asupra !roErim!luiCPI ri .)c c1;c programul trebuic si lc rcspcctc {ic cn sinr rczonabilc, fic cri nu. C.on, ,rolul asn?.r bugctului program|Lui CPl, a lersonalului Ti a,u!r! altor pror!c'n. csic, ir nrultc modu.i ilrlortrotc, c.yi cc nu stn in pntcrcr grupului :nanrgc!ixl. Dat fiDd dclicirll bngetar ri inigiDca p.edominMi rtegati\'a r trrgarclo! dc stat (riscuri ldirionale), acliuni pcriculoase si, probrbil, neinteieptc, ale accstor ac!ionxrj sint intotdeauna posibilc.

O.K.), rrtx tot mri scizuttr r risDunsDlui din sursele de date ti nenui{un; :. personalului 1n legltu.tr cu p.obhnclc de sigLrfanli ii slnlta!. ,{.meningarea unor posibile schinblri ale principalilor mcmbri ii ?er r nnldui (si dificuhrtile de a angaja personal nou caliicad, posibila pierder. ,, reputatiei programului CPi inliiior precum iinoi tehnologii cur.oscute sau J c,
cunoscute se pot inscrie pe

lkt:.

I
j
.l

echipa de planificarc strategica pentru progrmul CPI a idenrlicat un nunJr de puncie forte, puncle shbe, ttrnse Si risclri prin folosirea rehn..i; ,,snow c.rrd". Au fost sugeralc ic(iuni spccifice p baza lislclor si a losr faciliLru, jdentifica.ea problemclo. strategice. Lkrele nu elau exlausrive, toruri, r? meiik ri

Lxunind,

sl fic ilcutd ln viitor o xnalizl

SWOT mai exlensjvl, cu mai mult sprijin (lin

i1

ji

Linii direct0are al.e procesul.ui

Una din trslturjle specifice aic planificarii strategice este atcnlia pe cr. o ncordl mediilor xterne $i interne. Conbjnete cu aren$! acordatd mindaElor $i misiLrnii sale, elaluirilc mediulu; .xtrn si intern ti dau or8inizatiei ser ti menlu! clar al situatiei ei prezcntc si pln bazele identificirii problem( or strategice ri elaborlrii strategiilor in rrmlioarele doul stadii. Cum ar fi srus

U;r:rli ris.

i.

momcnrrllnalizei

a fosi

posibilii.Iea ca rcviziad. ?ec. anisl

I
ii

j
,{

firtrnixti dc o alocatie suplinrcnmri d.la buget. CPI lilcpta 56l miliolnr pentru a aixnia revizuircx. lleizuirilc antdioa.c iu primit intordcauna finaniarc,uplimcnt]rr ti ar li dificil sl ic lacl o rcvizie fIrI finan\arc. Dar dencitul rugc:ulu: iccira! lrcea ca CPi sd iiba dil:cult,ti in a primi tot ce dorca ti clnd dorc. Arr .ud nolan xnte.ioi, suplimcntLrl finaDcia. nu a lo(, dc f.]Pt, primir ru
trruh, ; ci,,J err aitcptar, astfel jncir 3u ap:lrui

il

il
I
,1

Je p:rnirl.rrc (ralcgi.i, .chipr de manigenent a Cl'l r glsit mod]litili de a repure ir rciDa levizuiica p.nru a mnlinc obicclivele najore conlorm gran-

ti

riscuri. Dar, datorid procesului

firl acst gen de inlelegere in prol,.nzim, o organizatic cstc cooti.uu in pcricol. Urm,toalele linii directoare nlc procesului pot fi r.rtjle cind organizalia incctrrci s{-ii analizere mediul intern Si
siralegLrl militar chinz Sun Tzu (1991),
1. Ttfleli tni te c,it ccca ce astc mai tirpiu este de obice; na; bun. Pft.eduflle cr:trem dc elabo-Jtc, l rgi,,oj,ric, e si curntjf.cate pcnlrd crJurrc.r cxtern, $ intern:l vor inlltura mai degrabr gindirea strateg;i, nu o vor pio-

.u!uichitr. dacr finanta.ea a fost inrirziali. ,\sr cun notln1, imigineir negativl doninantl a organelor de stat puter
el puiin indirect. Ea putea afecta, de.semenea, re.rutLrea perscnaluiui. in plus, criticaiea specinci a muncji plogramului Cll de iJi.c cr:.riii:.hnicidin aL.i 3r pulea alecta bugetui progrnmului-

I
:1

rfec:, blgcrui progr3lnului

,)

j
"rY

rq

Coircir.nta din sectorul pri\at ti dii xirc depxrlamente nle adminisrliliei de srjt e,t. u! risc poiential, Il:ai iles dc cind CPI nu esle intotderuna sisur de cea ce .nc :rporrlnr pcnt.u beneficiari. Trccerea in .cvjsli cu grii5 . bene' i.i! ilor.\isle^ti si potentiali pre.um ti analizcle concurentirle si coolerlnte nler:ior,rte rri sus sint Eiranlxie. cruf!l de Nanagemcnt riprogramulLri C?l a tlcburi sii ia in considera\i.
?nrc

2. Otgahizatia at putea doti sd :i t.ad in reyistd misiunea Ji mahtrat?b, aflalizelc actioruIilal, aJirnwea lelLLtilat ex;stente, re2ultatele exercitiului rn.xi-

tenelot orsa izalionale (dacd a lost [o].osit), altditul .ult!rc\, rezuhate rcleeaflte ale chestiaharclar, npoartele MlS, posibilele scenarii tiitturc ti aha inJomatii legate de nediile etefte intcne ale o\akizaliei inaintL dc aaalizn Slt/Of. Dimporr;vi, o analizi SWOT,rapida Si murdara" ii poate de-

melo. mininelot

j!

rd

'l
,1

le

d.!Lnii o purcrnic sprtinitoa:.a progranllldi CPI

pl.nurilor sale de reviTuire. Un.ir riscuri par sJ ne puncte slabe curelrk ploiectate in viiiol. Aici ar Pute: i i:::l::c consrcictclc ruilr.r;rii de sinc (scnrimt:llul cI toxrl cste lclati!
si a

riririril. poteniiale pc care noul replezenhnt al Biroului de Stalislica Muncii rt:. c.,1stitui. Cum r-a doledit, nour reprezenhnLd, KaLhcrnl Abraham, a

ternina
Iionalr.

ig norascrt .rnterior siu poare indKa locul in carc este nevoie de informatie.,di.
Ia ceea cc

p mcmbrii echipei de planificarc strategicl

sI fie atenti

Afird in 1'edere ci ti cultura uDei organizatii poate plasa limite seri.ase asuprd cupncitillii ei de a lrercepe SWOT s:ru dc a jnpune posibile risluniuri stratcgice, o analizd a acelci cuhuri poale 6 cltrem de utili. Daci vor princi

'rlii

')

1a

pianiiNarea

strltetiri

pentru org.nizarji pubLice 5i nonprotir

::

, . ' I i7-l5l,
'L

rri d. decizic )i lidcrji

cutrurah fotosiroare poatc fi realiin!: o zi $i :r:iatate, corform tiniitor direcroarc date de Schein 0992,

de opinie, o analizl

11r;

! t

r\!':r! A n:nl:., o liila.1. pr

vezitj HajnpCen-Turner, t990, p. 165-207). 3. C4lditi-t.: ri folo'iti tlltrica ,,snov.aftt, cu echipa

Rezumat
:."_o]:i

de

pt,rilicarc *ratcris.uti.
rle

irj

t:c

nti i'

iaidl&a,

lb

a,

lxttctc ;ttibc, $nsc

i:u ci ju,rific.(ei soc;alr rj poljti., penrr,j oiisrenla necirci organiza(ii esre cc ei 1lce sau *i p.opunc si lac.i tr le:ituril cu froblemclc sociil. sau po. r. Ors.nix.rtiile ar tlcbui dlci sii sc con.cntrc2. r$rDri acelo. problcrrre nui

:rir.(;i iri ii i,;.6/jr/t rdrc i tidpti t,j.na arl.j1;:cliciinaintu ae A hr cont r Jc i,rri,], " ,r irrr'rior. A line .ont de ceca c. esLc in extrior esrc crLrcidl

dncn ctll po,ti)it, sn d.tunninai echipn

pla

rtca-

Sla OT. E):iss ,rvantajc ale acestc i proccdui datorita faprutui c! poresgsnrrxte dc rJ:narii iipor rjura pe nni\isir-,\i irnrgineze flri b;1c !iitorul. Cri spu:re.r \luri.l Ruiersir,,iumea esLc i:cu Jin povcsti, nu ciin .tonri,.. CaLlgii.iile rdeseori abstr!.te alc analizet SWOr por fi doar,,atomi.,vagj pcrtru orn::ni cirri cecr cc doresc ei ene o ?olcsti.e tlrsi;ill,.u scenc, eveniment ti rctori.,,re,rli': Porcrre a ii po3te ajura sil raCi tolllirxrci ii nu doar pi).(ile. Am v,lzur eyilulri eil.ienre t.tcut: cu Si firj sccnxrii ':.folosirea sccnrriilor porie si

,:ti.i
.,

,ii.,-ii.r(;ri.irr.nr.aoamcniisi.oniinlc|rocsrJcindacestxdeyincdindl 3 (rr?ri.idti. et :tbui st :e glni.is.i ta inrt;tutianatizdrca u ahtir. r-r. r;,,in!. ),.iodul cei mai simph d. r face lcesr luffu esrc de a plogran:i riri re:ioiicc;ii c::i,,.i ir planificrr. srrric:ici (st zicen: o darj sau dc ori pe ;n), de a folosi tehnica,,snorv card,, peDrru a elabor! o listd SWOt. lzt i. iis.r:i:e. b:r-o fornri nai clibrratJ, ,ccst lucru rr puie3 inscmra liror urci fun.lii d,r cx.mirirre pcrmu.nilia mediului. 9. a.g.iii !t: at t"' dari td co uht:t1sc.i dit'ette ,cena i pe t a putea

. liJcllili dr{,e list! St,\tO r., &h;?a .te ptakirtcnte srat\icd ot i ... . r. .: ttu,i t. r,rn\,L rct:, : t.. ro::nai .ah, pot iL.t:.t,r i;E t f 1 ii i..,v..' ;.!i,;. ,i. r .. .:. t i ) {ltiilit dt flnt a li!|i Slti)l',.! Ltt)hti dt lcilipa h !)Lariljc,jc srn. . :r:to:.: na .i;,:.. bnri_ .,Ltil::Lt:la ff td)ri ti actiatlNzr cjt dN ! til1t pasibiL asterd icctot set" ,ri, .Ji ii:r' rrd.liriillln ,t;r .ri.,. A.es: h.ru csre prefc..bit drci nu in'or lrii srrii.gi.e inrpoirinre pcnrru riiio:. Esic iDporrant si] dcmonstr:1nl {r lnLrL rj:o?r.s io:rriruu tia unof rczutrrte dczirabite dc pe urnra planifi5. (ln t.trrd
.

5i.rr?

krr in$ilor aupt

i.R..

crre se va.fla

cum si Lebn:ca,,,now.ard.por n robsiie penrru

puncrele slabe si riscurjle De oeprfle cea mai importdnu tehn,ci de planifi(,re strateeict esrc dis_ cu(h dc grrp. L\crcir,ul naxirnelor, min;metor 1i

marc atenri. rcordatu marJrtlor $i misiunii, accst( s(adii pun ba?etc idenrrficlrii probtemetor strargrce Si etrborarij unor,r.'."i encicnre in urmaroarcre do* i,"ai,. n ui,. eccien.,' va consrruipc punctele fone ",""-, ^, pro6ra 5iu"

.::l s( comorni cu L!'q f-,,1:(l lonq o mai

I :it,:**,puDcLcre

mediite cdern si interne 3te orsanizirici pentru a idcn

srabe, sinrete

ririscurile cu ,are

sc

confiund Jcc-!!,r.

p{tind

"",ili..,n#:,i;i::: Jela,;;;;;;;il*:"::

h cenkuldis.uri.i
,110,.:

teiJ;;;;;;rd" iia fix",_ ff;*d;'rll|::.

. a^race penodrc

s, sc sindcasd s.+ ,n,rirut,onaljzeze ..-^?'ll11"'":, SWOI. Dace .naljzc

::"'l:ffiffi'lli::,ff:vohe
..
ti

.dpac,rarc! dc o fac, ete vor lrebuisa incEap, oopeEtiun un sktcm MIs corect racl rcsu-

'i

"

"vriilii

Ca deobicci in p.ocesut de patnificare slrategicr, ce src maj simptu esre de otjcei mai b!n. tchrpele de planificrrc srrdtegjc, ,i org""i,rtiit. ,. se Dlocheze in vaturri externc "" irternc

tante $i necesar imedia! ce sint identificate atfta timp cit ele nu inchid :.n mod prematur opliuni st.arcSic importanre.

tu $ebui intreprinsc acliuni impor_

u;;,;;

Llr!

c.o

omiscescl

riLp, d3i o pa

cviriuare ooatc

i )irrd!iI li.i

din posibitr L,!!iiic a unui bun excrciliu

de

cle.

,.'l

il

-j:.'ri

-) it

.l^aLdq Jl6 -ito

CU

ldcttaiic.re: trobtemElor st.:tegice ru cere sc conirunr; orqanizatia

pe

11. pu

ti:;

CAI-';iarLUi- ;\L VI-LEA

tcrnicc

it
r1.l

ENTIFICAREA PROBLET'IELOR STRATEGICE C)RE SE CONFRUNTA ORGANIZATIA

'r:ii ii vo. fi mai prcocurati (Fillcy, 1975, Ortony, Clore Si Gllins, 1990, Schein, 1992). Dicr pl,nificari sh;regici se rcf3r; pa4ial Ia construira 'rnci noi ..aliui:

oaneiri::iu sI iidesparri. in oricc

caz,

participaa;ii vorsimtienotii

:.r

ii'l
it4
.{d
!,-q

socialc, aiurciacest stadiu schitcazl ctile principaiedc-r lurgul crrcia s-ar purci, desllpura arliunea (Mangl:am ti Over'ngron, 1987). Ca in orice cildtoric, reami, anxicLrka2 fi ureori deprjmarc! pot devcni tovariti de drum, ca $i enruzi3sm!L gi avcntura.

!:r o:i gtie c: trebllie s! fie .c.:.nl:eaz: icerie bine se

Clnc

spinzLrr:t

in dari s:Ptimini'
5smueLlohnso'

Rezuttate gi beneficii dorite al.e ptanificErii

oc$ului
dAccst stadiu ar ncbui sl du.l h clearea agcndei de problcme straregicc ale organizaiiei. Agcndn este un produs a doul rezultate intermdiare. Primul esle o list. i problc:nelo. stralegicc aflate in fata organiza(iei. Accsre problemc i$ po: avcr originik in multe locuri difcrite (vczi Resursa B)i lista este toturi produsul

t!
'tili

{,j

."rl

ili

;ij ril

;!j:

i':"r i..,. "tri'"i.. ;,.i,..ni-t""i"**,,', " or5rn)::'ei I a. ;i;;:;::;; ;;t '"ror.ror

r:c..rrricred problcn:Cor

sLrrrcgice 'onsrittric ca ''r nc rminrinr cr o Problcml nregrcl cnc defin;rr ra rdrc"r d< Polirica insiirulionrli sru o prorocrrc
adlesa niveruru:

ccnrrLr' p

orod"crot

rr

er

tfi
t.1

a costirs- "l .-1"a" ti idre$ clienlilor"bencficiarilor' plrtitorilor'deci.idcn5 este '.,',i.ii". *rtt",, 'i^",*,''au nanlsemcntului Scopul siadiuiui 'i,"., ,,i .". l,il:..4"' ru",'menrrle-de polirrcr inrtitutional:' nsendc Probleme ,*,f"""::i.i"",: l.,ckotr' 19o') Jll:re in rdlr orsrnrzr(ic' ModJ.inca" ",- 1"',,i'". i."". i, *ir i PoltP Jvcr u 1 cre(r Pror id i'upri deciz;ilor ' are ':' o'g,nizdlia, ce face i dc ce lxcc acelc lucruri'

ilJ

lF iiil

J.n'.*.*" i'r,.',

ffi rs!
id

modclerminr Droblemelc carc inrrr in isenda 5i ",",^""i. ti I dcrernrinr' d' a*mcner' cc oPtrJr i "tlrrcsice 'or ,"^.*,''" ' a,i 'i"i 'r*,," ;j,.'. ;.";,t;,;"ili" 'iadiui urmiro', formularcn stritesici rielabonrea Pra' leeo' schcin' lee2' (insdon' Iees) Ne-

""

"'"

"r

ss

""Llii".*", "".Pden'rurncr, po3re devni asircr o probremr straregicl im' ";i,;;i;;;;i'"'";!ganizalici -rtirr impiedicr organizalia sr observ Plobremc ":;;;ir;.;;;* Dorranrc si Dosibilit.li dc ac\iunc '- '- t,. .'irn *", * ,apirolul dl Il lcl Problmeic srrl(egi(e t:nr imP 'inccp!
,.,; -"j'i"j
,"

irr*'

# #
si
ffi
im aa
fi.1

/\ccstr "." trnre p.ntru cJ joac! un rol central in Procesul dc deci?ie Politici po:rr' imbur'JrJ\i Pro csul Prin af'(' 'l,.-"fti"-a". a". of,"'n.rrc' itnrtcsicl c si rezoirr'" cL Proihlle bint

deliberarilor echipei dc phnificare sirategic{. A doilca estc un annjament rl problcnrclor dc pe listr intr'o anunliti ordin: priorirara, logicl sau tcmtorah. [numcrirci fiaranjarcd problemelo. a. I rcbui sl ii ajute pc oamcnise lir, cont de nntura, importanla implicatilc fiecI rei problctic. Un numir de bcn3ficii provin din jdenlificarea p.oblenlor strategic{. Mai intii, at'rn(ia se concertrcaz, asupfa a ceea ce erte cu adeqra! imporlanr. Importanta .rcestui beneficiu nu nebuic substimari. Frctorii dc decizie importanti din o.ganizi(ii ,u dc sufcrit, dc obicei, dc pe urna rcgulii,,optzeci' douizci" adici i$i perrcc cel putin 60% din timpul lor pentru ccle mri putiD irnporlantc 2070 din rct;vititilc lo! (Parkinson, 1957. Cind acst lucru rl adauSd la fdptul ca principxlii ficlori dc decizic din diierite zonc fun.iioniij discutd rareori problcme intcrfunciionale importante, performanp orguiz: lieinu poatc fi prel mare. E binc Ce gdut, d esemc:1ea, cl sini trei tipuri diferitc de probleme s!nt, gice: l) pro5l.me carc nu rcdaml nici un f.l dc rcliure in prczeni, elc tr,rbuin : conlinuu monitorizarq 2) p;oblcmc care pot 6 gcstionate ca pane a ciclul| i obi nuit de planillcrrc stratgi.J; 3) problcmc care .cr un rispuns imeCiat ti ntr t.

t'or'mele 'irriir-rdr'r tl rlccelile dcci;ilc )i acliunile v'\o'rre !or 6 mai lccePribilc Pol'l'c 'rrbi.t., qrorir o'It :zlrii'i r'L Lr' il:';;";. i.;;;..;;;;;a crr Irozon rr: b'i ir l1liLc nroril, ctic li lcg.1. '' ccle mii crPrJi,uln-r"" p.rrr*tclor srriicgice cstc onlrl dintrc strdiil' ,i\ nLc DrnLrL r tr0c:D:.rlirlr !l.ini icrr " irl cBi: ' I \(kcrr)inrr' I9o2) \'i'lurL (c s 'rnr r:cruprne ronflicre: cc se u fai'' cine vx l ,i"..,'. i-lr.n'a 'r"i.si.r pot si ii unearci de acc't rucru t'ceste con0icte

*i.

fi .e?olvate
Un
3L

cx probleme de

rurini.

l;;';;;.;;;";";";t"jar

r nelor ii vi.cl:rsolutiiSlsitcuno.p.obl.mctorilrc&rc(Iillcy,r9T5,EdcnriSim.l'). Fishcr ti UrI, 1981, Janis, 19S9). Anf.l dc connjcte rcrultl in mod (ipk di , ;,I pcntru putcrc, nu din sesiuni de rc,'rlvarc a problcmdor. $i mri jmpori jrt, nu vor rjut. organizalia slJi xlingJ scopurile, si fic multumitd ,le rezL i.:i( sr-ti mtrcisci propria cap;ciia:e rie rezolrere a problmlor (BD ion, nr ::.:.. ii Iung, 1990, ilryson $i !ro'nilcv, 1!)93).

doil? bcncficiu csre rccla cl itenlia se conccntrca:l asupra ,,rob: p n\r isupri lrspunsurilor. I\lult prca des, ipar conllicte sc.ioxsc

H f::*

Flanill. rcr rir:i., i.i pcitu organiiJll pubti.c rinonpro'ii In .n rrcilii rnd, idi!tii. :.a proDlin.lor .r..xzi dc lrbicei gc:rL,l C. Ien iiL, I r...iir: D..iru a t,rom(.a s.hi:ib.t.r org.rizalionrl;1. Orgriizatiil sc s.lj i:b.t r&dra dr.i1 Du sint J,rroir;r r i. s.tiiibi d..i1 nu cxirtil o ln!,mia

ldenliiiclreaprobLemetorsrrareqicecocaresccontrunt;o.gaijzalia
jntelcagit

11l9

rd, I53r.e p.i:rru r scilt: dc 5 .c$ (S.ircin, 1r33, lr9l, fltit ti 3rclo6 lr92). 'icxjiur.a rlebuie $ fi...srul 3 nrirr rsDuu x genlr: sJrlnrb3retr, d3. nL itit ce iirr. ii.ir r.l irhib. :o ul. Pr .bi.nr.l,, rriIcSic. c.;e rpxr in trrnt iuxliP!n.-

..n.: .r ..r,

..:r..i ..

'::.1 lili. fa.iori

d. d..izie .r !rivi r l. ier.sirtri.a scirilrbirii Irri!cipi,lii lact.ri d. de.,zie lor n Ccoicbii.l. ar.n h pr.iilnr.lc sInt.!icc c,re an.dinli sl iibr
coirecinte gnle

. -t

.: i(. ii I .l .

:rr1,.

op....Jr... L.. r:...rPrrnp,

dici nr sitrt .7olv!t. ira cu$ oL,s$vr Samutl

lohnsoD,

.lrr.. ir. "d "ril. . rJ

:'.

in xl p,rnLlcx tiod, idcnr iicir.i )r!blcmclor !trrtc:i.c ar r,cbui s:i olcre indicii uLilc cu privil.la nodL I dc F:rl!re a pLoblentelor idenlilcat.. RcnraF cind eract.e 3n!me dii misl,nea o.:r)izatiej,.randal., L.tori rterni ii errerni(snu 5\'Ol) i:ce o probl nt sI !i. rralegici, cin.vr l!3te ini.lege, in acch\i rimp, il cum sI &rolle r( r.1t(,i)l.mi. i\liiil*, drc,r cinevr cotrsidcril.l orice rrlt.gi. ctlcienii 1r.bui, il pll,1. de pun.r. 10rr. ridc ii.s. rj rJ uinimizczc slu s, dep\eascd p! ,ctci.:i5r ii r;.!ril., it,,rr;i sc poL oblilf inh! i\;ialc nrr!riiti lormci .lspur.urilo.rl'l.ientc la o problt.ni (Minrrbcrg, 199.1., p. ?77). A.ordi.d rrcnlic pun( Lelor to:tc ri Fn5rlo. )cir.5l aprrii Llr optinrijd

i ! .. :.' 4. 'ccL

imro

r.l

i|

" doF. (r'r o r..n(..dr2c"sr.et ircir rnLmileliour: de,rruregii "., p;e..:_r . u coi)eLu,rt ptu\ r.n(cl.ge..; IJptulrr I p.,riicaL!5'rr: i: p-r rc r1J :n con.c.'nltelc !t, c. t. rc rc" r principalii ia.rori de d(. {:cl :o-r"L J .ie -r pr dori ; in.cre?e ori. c eiorl j1 (.1 monr_.1. tr,e pot lene,J rbord e.onfl (L e _1-Lcr,,l./"re in probleme sr!- , -.?. Ei r. p-rea retu/a .a tlcacl pr in .ch,n o"r .c neesarc rercktrii prcbhmci. ti l. putea sxfei o ,.idcrc.l in c!r( se por co!_ irLnr"-L.,re"-l,min;.d'prim.r.r.enLiaelrJ ip(cid"p_re,c io, ,",,- :p-,.-.r,:Adar5,tq90).4<rfeldescn.irrenre 4r de.iut de comLrnc pr. rre inai,.z : ce tc pritr schinbtri mljore pjnt chd renunF la trecut 9i se inareapt:r sp:e vrtor cu un nou scns al directiei ii cu nai nultJ incredre in ei. O .rizi de incredcre sau un tcst de curaj lot att.a ri ?o1 duce ta un pun.t cruciat in dcz "oh.re"."racL'rlu:orC.,ri?.ticr.t .1,dr?"compler.re.a(eJr-:.i-aru..,c.o l de de.r." ri orbqniz"(r' vor d" . conr:ruc..e v. ajunsc t. J1 bcre|. . fiDal, extrem de bineverit: caruti :ganjza\iei va fi inrd r. Aia cLrm cair,
fa{:l dificDltllilor, lx fel Sj

brii care au ajuns sa mai bine @Dseciniet rezotvrrji (sj nrcapacjtltii de a rezolva) prcblemelc (Eden si Sims, i97s). penlru a ne intoa.cc ta merafora rc 'rrrlri. pe nL.d,r .e nenbnr grrp tJ: .reperr,. diter:re secv,n.c de oc izi ri .,.r'un. c'rcpor "J.pJ ddin incJdtu.e, )!:-rfi.. d unci p-obtemc. . L p..e.

r..ullnrind. idL.r imrp. caracr

odul

. ', .. r)dnn.."l...-.n. otr ipm.:.rr.. !t.nti.i n!mai rsup purcrc cr slabi 1i r riscu;rl.' (i,,:lion

si lickson,

19S7,

orgmizalia face faF dificultrtitor r! tcr8ic rparc lumai din .onFunrari:. dircclr t curajoasd cu dificuhrijte (S:lzn;.k, 1957, Scheh, 1992). Un caracler ! .rnjc aparc numai diD aceasla confrunri.e tilectr cu dificultatile (TcdI t993).

orgnizatiei estc fornar dc Drodut ir c.re lznicl, 195?, Schein, 1992). Uo oract.r px_

,n(.r.perjoJnrr ..rrr:.

pro.erlie planiilcxrs nrrir3ici nu a fost'ral" pcnt.! pi:ticipxnti pinl in a.rt prn.., .l va C.renj reri i. ntru ci .Nm. PcnlrLr c] ccr. sa tle rerl pe .tr cinrrr. trcblie si existe o .oi.J :.ndenil intre ctcr ce crede p.so.na, c!m 5c c,,iPoriI ii .onr.cirl.lc..IPortdntntului nu
orgrniza{ici tiproblern.le cari lc irrimpinr de\in clr:e, cun.ons.cintrie cie.LrL:ide a ir.e iiii.ccstor t. Frobl.re jinr di5cuiare Ji inc.. si apr.l schinlb'r;ile i3 .!,inPortrmen! necsire lentr'r rerolwrex probli'relo:, DrocesJl .c flanifici? st.,ri3ica a incePut ii llli nlai pi]iin acad.ntic ii rrai r(jl. Cu .;r o;meni; i.icl.g i planifiiertr stn(cgic.
1978, Boals: Brys )n, 19871). Cum s:iLalia

Sclignan,I991). h al ci.cilea rind, d1.,

Exempte de probteme strateq..:l

..1 n.t. d( probl(ne jrr-r-;.- . :",r J lo-. p..81 it( d. Br.oil pcnl, J pl.r :i."rc ti oeflolldrc din con , .r. . ..1 1 n. n pcnr r r fi de, , ro. mrr,ge,rlor 1 .omtrl"-" t.ttci de probhn.e.r:_r.g: . .

A p,. , fi Lril .r pre/e,trm dolt

(ii.ickmzn,

d. reih prin inreci.:rle sale, cL riii o rr: iua m.iin serios O s.irinrl,rr. crlilxtirl in trnul riJ.ftiil,,: {intrc ni.nbrii i:ri!.i foitr. fi ad.i.ori
poale

li

ddstul

r-u pr.m-l p'o.e dc p 'rilc_.. rrLeb:r./enncpin Coun.r .9 r LjL . Hajles, Delmont $i?ilaun, 1988). prinul, un exemptu;toric dc ta sUqirul arlrr 1960 $i inceputul anilor 1970, este. elirborare r iemei:,,Cum ar put:a comjr::ul sd'9i rezolvevechea problemil a sii i:lo. rerrrLr i,iro!ri2.Al do ea drm2lu, t:rcnl iDci, pure inr.eba.ea: ,rare fi rezotv3tr problenra dei:urjlor sol:.lc

'."...i.-:r ' 'r' r

U. iicrcl dir

ro.cn.
t.i

:nl r'r..

:.rtP

r.zolltrr ripi.
noL!

,,kr.lr.fi' p'h li"es I ii rlrs rn'ail'rrcr irlliaLi Irobhollor strarcgi'e ' rrnb, .. tTuLlirl rL !ir.i r.; disct lii nrtre enl" r'.: i t.
rce5 3 i
esrc

: .l 'r'

'Cun

la

aceste cxenrple,

problen.l. sr:iresic.
manCx (clor ;rntuse

:!.r

din conjunclia tircroritor

a

irit.l

ci iaLpui .r

putea dori sl

mcdiu inrcni

ij.

ti crlerni,I

ticii conititului jnsugj. Comirarulnu avea o altrnrde lilclc politicii sale iv.au aclati s.ip.

,ti! exterior ti a obiccrnelor p.ti,

misiuniiperrc, da. obiJc

124

Planilic!rcasiratcgicipentr!o.gnnitaliipubIccsinonprorrl
ldentilicare! prr!L.heto.slrarcsi.rcu.i,cseconLuntiorla.iz!tin Problcn!? .e?otveJii pe termc| lung r cerintlor dc spaliipentru birouri a tost p;izcnLatl grrtic pcnonllllui.omitatului (vczi Figura 6.1.). Problemr s-a
FIGUFA 6.?. XEMPLUL
EI PRO

i21

!iCic!: in!!!n n)cdiLr caractcrizxi dc supripopularc, claborarc r progronrcJor 9i r pc:sorniului,lipsi dc sprtii pcntru bjrouri in ccntrul oru5ului Minncapo, lis, cre"ter. a cosiulilor d leariDg fi o jmpriltirc total Dcfunciionail a spali, ilor Cr birourj ale comitalului. Pe dersupra, comitatlrl a fosr manditat sJ prcia S'Ditahl G.nerxl din Minncapolis (carc a de!Dit Centrul medical din comiLitDi licnDcpjn) !cntru x ofcri servicii idministraiivc, jn urmr noji ]egislitii ricdi..rlc, Si sl dzvohc Doi organizalii de nranagenrent pentru administrarea diferir:lor resporsrbilititi 3le comitatuiui, inpuse de noile programe federale. Dile jiind schimblrile dc mediu ii noilc ccrinte, comitatul a inr..rpinrt difi,

U N

LEIJE

!E

STRAIgGIE:

MANAC:iIENIUL

DESEURILOR SOLIDE

0cuparea sp3li!tui 0pozitia pubLici fal; de infiinlarea de noi spatii

d depozilare

l,laricantitili
dc deseuri

Noitehnologii
accesibite

cultlli scrio.sc in atingerea objecrivelor sile politic

nana lemert cficicnt
$i

relevant

profesionil pert.u oper.{iunil din conitat, precum si scrvi.ii prblicc convenrbile, dc crlirlr,i si dc i controli conuriic fi.ilitillilor
P.oblemi de srraregie:
FlGURA6.l. EXIMPLU AL UNEI PRoBLEME DESTRAIEGIE: CERINTE 0ESPATI!
PENTRU BIROURI FE TERMEN LUNG

de a oferi un

D.:YoLlar semnific.llv; a p.cq.anelor 5j a prso,ratuLuj

5pa!iu insulicienl pealru Crerer unui plan

S!pr.iopuLare curenl:

rezolvare a

imprSstiate

de deseurjtor

probteme;

ComitatuL kebuie

s;

.ecomande noispalii do depozitare

Probiern: de slrulegie:

cerint; d spatiu pe

oPeratiunitor

A doux problemt (ce se face cu degcurite solide) a fost, d ascmnea, pr, zeotati gr3fic pcrsonalului irsuli (yezi Fjgura 6.2.).ln acest aa factorii de mediu emu maii c.rr'il!i dc dcseuri, crre crau indcpirtatc lot mai greu, hsau lot ma. putin "p,liu Iiber pcnrru depo:ir,:re, gercrau opozitia pubtic; 6!i de atocllcr unor noi sp.,tir de dcpoziFre p.nrru deseuri )i aparitia unui numar dc rehnoto
Sirporen{ial c.ononice ri$glrre din pun,r de vederc ecoloSic, (um ar fi rcci.tr na "Lr inc;r,crrrea. cu de8..j rrc dc encrSic etctric!. prcsiunea dc a gtsi o soluti J fo"r m,1!ir , d dour mrndarc din pr cr l.gi{arurii de srat: ficc,ale comil:r rrc buir sr prc"Ilc.i(ct un pLr de rcrolvare r problerni spatiitor de depo/irarc I oescur'lor t: sl recomlnde noispatiide depoz;tare. Comiratul nu a dvut (u adc varat nici u,r obiecriv politic iD aceasti zon, aftul decir dorjn{a de a gj6i o solu : carc sI-i sitisfaci pe tod acdol]irii. problema nu a fost rczolvad, dcsi omjratul a construit !n mare combinst clcctrjc Ia nord de.entruj ora$ulu i Minncapolis Ii

Problemr spaliului de birouripe termen lrnga fosr rezohD prin consrftMinnedpolE, unui zgirje_nori impraionant, cu douJ turnuri,a unei parciri sublenne foarte ma.i ri? unuiparc urbanspalios.
rrea rn cenlruJ orasului

0biecli!c
poLitica

Spilalut

Serviciip!btice
Iaoul

0rgani2alijde

lnoul

tacitit;!ilor

PlinL .arer t:rJi.ql.i p..tru orgJnizali tubil!esinonprofil

a :nii:ir: Dro:ftI)e amb'iiorse lc

ldenlifica.ea probtemeto.slraregtcecuca.esccontrunta

organkali.

b ..t1 lri,

r..nlr:e.ln ci'!d: djmeniiunilor mari rlc conrii:il, !ia .ia r:r:!o; :li:r !i, .onitaiLllui ac a rccrcla rlclcurle, proble. r a.rsror.. r! i foJi:izDl\ir .

,'i

JbriD di:sciise prol lemele si:aiegice?

I J. idr( .iC..rrl a Drobl -rlor .ir.rt.ri.q: l) ronsidcrl probl.mi ca o sJF . n:, 3.r: ..:rnizrii,: o p{ ,tc inditlil: t! ca.. ire mri lrull dr o solu{iej 2)
i:l.r,rr:.rrrriitrolr..ici.( 'r1il in,r.1C:. !.3;.i,3udi
r .1,

.,tperlormarpdrm.,r...c,e.re)auder(Jrte.re?rhdL.po:,e...te.,,rj:..ce-

"r .1. c- p-obJen.,e,rrr:gte., nu fiecontuno. tu.r "1.:: te , c" rr pJhuflle no\r'ive s.u ctr., L.jrcrt.la Jcest( problcr, , t. r,rl .n consjderaiie (Nutt, t 9S.1b). Risp ursurjte ilovarive sau radicate ar putea s: nr. fie ahse, dar cl trebuie tu e aploalc jntotdeauoa in consideraiie,
a;ind in vedere

rr.pLn,.-lJncidnL. dcoDiei.oprobl"mlsrdresi. .o o Je re p,ob.b; iurp; de :tele o o ulre :ru ru. ln plu.. d"c o"n. r..'hL " .r lrobtemelc nLfe. in(:r ,t poati etcsu maj TJI de u. .. ur -r(pur\.crc"c
-re Jorr Jn

cL,pr'!,rc

tJ

. i.L i.n,,rlLr.trlr i,.r iriior Jnniulr, nr rCarc tiaspc.!r : i.di tlui,:'\'Ol) crrc trc ! rblciri :r f. nrir.g;d si l)
:i2,. si lm.rldc .,.in;c, ndccbLic oc!2r1i.

intern. iiextcrne ih articulcrrl cotsccin-

dcs.ri.rc.r ptubi.n.isllxi.gicc n rrtrcbuisifie :l Friiru e xi.!qc xre.\ir jir liutili ?cnt.u factori

^,p

.rtmlia -cordarr ta:rorilor

-'-1.DorcnJr4reJor

Tfll,",r .t%i:-prn c2-le rr.

n",," , arri,i..

jj..rl,r r rr r:cfii

,i.i , troirlr.r1sint,.]irl,.,l tuii,i .r fjllu ..jpc.tni org.!i/ilie. r\di.ll, nu rn. ri.i o lrcl,ldir r,er.!:r Jr..,..!rrni\i., nu.sr. lo4irlr Llc nrDil. cir(Eddm.n, I164, 1971, :un ,rriie jJ l:.i ce, - o: .it C. limbcLi. siu n,el.ienl lt7: !i rl doilea ri' ., pli ,tl.!r.r srnt!g:.i .i.ie)rl pres!p!nc o oricnlarc a
,i.ii
nii. Drcl phnii :.r*L :ru:rElil .u ir:oduc. lccilii ri .ciiL,ri utile, udci : .l 4re o pi..i.;3 d. nt. i. xi t..il.r rinc, (or..rt.arex xsuprx r c.cr cc :oa por c ft.e orsrnizriii: o ]j! 1i; li.,l io.L i. .e.r .. ;,.ite .onirola ii loc st ii racr griii alri rcsi ir. leSil :l c! c.dr .c nu !o.te .criroli. ir ..le din Lrrrl, ors,nirlii,le ar 1[br; rl si ;on.eiir3r. .ei!rs1]or c.., ,i.i prciioisi - rn{ir pri.ici.alii.r Lctori ri. de. :i. i5u!.r probl.m.lo. rr. crr. le tol rc,oh,i. Articulind pio5l.nel. irnr.g r. ca provo.r lsufra clrora orgarialia poa ie s1 act:one?c, lnri xieJ ci! - o fa.r ir mod reElht, or!.,ni2ali.r ii trcbuis:i poxtl
).

:gri ,ri .tr cir. cr porlj j:t:r :;z.Li r r! i)ori. I -

prl ..rrari :i c ixini .. rr:, in ht. oryrnizaliei fi in li,: cc$ riir nri nultc notive. in Lrinnrl .ind, C:ici li ri. in l.jtlr:r,1 nr ir:r,t:Il silLrrli., iluci nu cx;rr

;nluen\l puternic lllcdul

ieg1!uri cu ele. C! pr.blenrelor D.ci orgmizx:ia rirc.iplil

care fro'olcmcle sjni lncr,diat. ri cc irebuie 3l(e cuy !)tei rc.rslr ir. puter ajuia oLg3Dizr e,,sI iisl

fr.ut in
in

iirli'

pinr.ini irxqr!

crizx, porie dev.oi foarrt

dil-cilsr

se maio.u)e apo, nrod jlrat.sic iiil. bzuit.,rstfel, ttoblemclc strrregicc nu sint, in gene'rl, DroUine siLr crize cur. ... - dcii exisil 3ProiP! intr!de!!::ra rnDiic,iii strlrcgic. :sur.3 modului in .r,c problcmele sru crjzcle cLr:enrc sint rczolvrr. ii, r itl dc evideat, t:clo.ii dJ dc.izie rr trcbui srl Sirr_ dc.\cl strxrcAic contorm !1reir si1 rczolvc cri:rlc fi F::rlcmcle curentc. ilr oricc .a:r, !roblem.lc strircgicc linr dc5iul dc compl.xc ti ioren(ixl distrudivc d.cl

d. ea ir

rnnifical;\.e. D".r nu e.i,re con,ec.n!e p r:ve rrunc: proL el]l.r nu esrc.fiJreSicl. proolcm" pc-re fi inr-. "nr: n n rrJd r .:. ddr r.r r iu. ru nu pre up.ne o Jepere impondnr, ..1 rrd...r.:r._ pentru organizatie. La l1, .esursa atata ir.anritiiite cele mai ni.j esr. ateJ:lia !.incipalilor rciionari, astfcl ircir 3.e$ia ar t.eblt sa se concenircze asup.a ,.o
blemclor care au conseciniete c.j n1ai imtorrrflre asupra organjz!iiei. Odatil preglrirt o listr de jrr:orrrntc, estc posibil st se sti)!lerj.t frobtemc

0c. .rprtdlt.._r "

1r86, Jaris, 1989). elc drn:rmr.. r trebur-fum,.econ,ccinr e e)e.,luiin. b em r..Ve'tc .or.e,r 1(e por t ori e)ipu: {ej l_ ri.cLri co.riider . te. or

N-Il )'B^koff, l9)lr. prob.cnele,r.rreg,ce aprr in kei (jprr dc ele lot apirea cind evenimentele ce nu se alta sub controtul f,. "r vor :.e npo,ibrr, :".. zJrea obieftireror de b. ";;;-i ; i:,!11::i1",Ac".re j:rJ, ir \or li prob_b r po..brle. . n ::r.re r:c:ri. ln at doit(, rind. er lor sl Jp. tu .ind ,c\nologir, .o.rurile. rn cl_re", per,on,tut, m.ra;emenrrt :"r a'eEe-Ic porr( cc p".trr aringe-e. p :n.iprle.o: oD;ecrive.e.... ...br s_L .. vo! i.n n.b,,.u,jnd.,t,cjc.itrJ..: por !cor/er." fic risrurr. fi","n ". fir cee din u n 1, el. !ot qptreo uru...: c,,r \.h mb.. Ie oe m;runc. rnand"r.l srJ tu(Loni interni t externi sugereazr fanr prczen:: saLr viiroare pentru rl a imbun:tr1i ' 'mn:fi rr v c"rrirJreJ s-u (Jr. r"r proc ctor sru sedr.:itor. .. :. obt.,r.. renr trr...rnr'-._r. Jt" co.rur lor p:oduse. .iservic.itor,I a :nrrod-.c no;f:o du c ii.ervi.:; i i., J.ombi0".rdu(c elinir, dum.rep:odcs"r rcr..(i: (Iiennepin Counry, t9s3). Dacd nu sc i.1:irge ctar corienul din j..ulp.obl"nei, este tr.u de crezur cd prircipatii tacrori d. decizic vor luiea ac!:ona chibzuii in rr.p : r.lcorre. ._crrpec,rc -eb rie 1 ll.l pcrtru I imbrr :.,i p: ,c ae p,orvo'e- r r...." p,oblcnrelor 1e. Br) on .i Detbecq, t979. N.-,rdCr :...J "
rda rd6,

f". o probhn,r fi e p-oDte nr ..r Ic' c,l "t probtem, s; penr,u . rt.rbuischc: ,a sere, "t,j r ,e rezolvl I rob.em" (Fre.dma, :\: n H-"n tor2,
cJre

sjlualii. lvlai intii,

ln

/o..r:r
r.).

jo
:_

nr sin! rezolvrte in lnod r,rrisficil10. {l.lcrni:in Courrt., 1933). Lristi cjt.va Lrotive, Je isemenea, pentru care::roblcma .. uebLri formLrr, i .r . nr. oc.'r .. f,). i. i ni!iicnitl i nri lr.Lltc 1:1uri. Drcil prcirlcrnl

exact in ce masurt .ste fiecare p:obtenrl a face acest

,j ,,gr.tcul direc{ionai,., vor mi; tirziu h sec{iLr:cr.c i]:.rind tjnjijc C!:.ctor.e 3je procesutui.

lrcru,...:st!t

.Lr

,!rl!iJi.

o.rr.ljjmn straregicr D.Di rn!:od. d:

prczerhtc

{
1

12/,

Ptanili.!r.rsl.alegici penlruorgani!J!ii pubticc:inonProlil

lden.ilicarc! pri!.emelor

lrat!qice c! c;.e se cunl.und o:!anizltia

I
a

pairu abordiri a[e idenii{ic;rii probtemelor strategice

Sin! losibil p.rru abordali ale idetriG.rrii problcDielor str'legicer abordarea d;red., cer irdirecd, rbo.d3re. lelurilor li abordarea ,,viziunii de succcs" (Barrn 1936, Bryson, 1994) Abordllea mai blni se stabile$e in lunclie de carrcleristiaccnor cjic orsanizalii sau ale comunirlii Liniilc dirccrcrre pcntrLr folosirca

Abordr.ea lcturilo:. cu rite curintc,p.rc sl tucre2e mai degr..:j.:

ir cr.

i
d

I !
,i
,d

!'

p:tru aboidi.i sint !rezcrtrlc in

relga ideniificare
a

aceasir seciiune,liniilc di'cctoarc pertru in'

cea

t :!
-

,i x

I I

indirecti inruditr) cstc probabilcer nril foioitoire pcntlu organe ale dmirktraliei d slst $i orgini?alii flri scop lucrativ- ln ca, p[nificarorii ncrg dirccr tlc la o rcvizui't r lindalclor' misir! niiii al1;lizclo. SIVOT pini !a id.nlificarca lroblenclor strilegice Abord'rcl Circ.tr: este ci mai buna dlcs l) nu e\hd nici un feL de acord cu Prilnc h penlru tclu.ijxu daci lcluril cr.t Privire ii care o(isii acord sini Prca abnracte
nbordrrea dircia (inrPreuna cu

!Ioblcnlclo.

stratcgicc sinlprezentate in scliunca urmatoare

yalo.ilor,d.r cst.
1n dcclca

g
A

t!

.1

H .._l

poite inFunc bunuri asupra cclorlalli ritionari;1) cdnrl buisnr incit clrbor.rca de scoPuli sau viziuni pare ncchibzuiLi ri o actiunc pir!i!ll .u i)rivi!e la problcnlclt imcdiite' in1Porrantc P'!c mai potriviti ;\iJordrr.x dircr;, cu ahc clrinrc, Poatc func\ioni in lumilc Plurilisrc' Pi i '131e, alc ioliirarJ si r)itiv ftasDcrtire aLe majorititiioqanizaliiLor Publice $ cele nri scop lucraliv alila timP cit este o,,coaliqie don)ita'rll' !lro.d dint.e 1967) circ cstc icnul dc Futernici ti interesatl 5i o faci s' tunc'
cc

!i:iLlniba?at. pc consers \'3 fi dificihj 3)nu c)iistl nici o 'uto'itatc icrarhici cstc atit dc tur-

utile; 2)

n! cxjsri nici

o viziune

succcsului prexistenG

ii

elaborarea unci

g
i'l
,ii

.H

lioie:r. istfel, trebuie sr exisle o coaiili. care es! comple! "'laiati in id'n! uno., <iintrc Problcmclc stritcgice Pc car' ]e :iricari: si rezolvarca 'dcardlci ea nu cstc hotirlu sr elaborezc un sct anrplu ij,ti6r?inl orgrnia(ia, chia.
cc \e)uri sau o viziune a succcsului

iTio:r1?son,

i]
tt
&

in abo.darea

lclurilor-

care se mcnlinc

m'i mult in traditia tcoriciplani

l:rri:

r;,oi .rjunge sr idcnrifice Prollcmc

t.hii ;i obi..rile

o orijanizrlie slebilc$c nai iniii leluri

si obicctivc pcnlru sinc insr$i li carc ircbuic ibo.daic pcnr'u ir rtingc iccle

grcu dc crezut cl va f ncti.m binc in comunili(i lletcrogcnc s.u ln crrc nu cxktii 3co!d aslprr val.rilor clcmcntarc dacl i! sc fac cfortL1!i cxtriordinare tentru dczvoharc. unuiidevarat consens cu privire !a tchri. L abordar.n viziunii su.ccsului,orgarirati.i i se.er si elaboreze"cca nai bun, imalinc viitoare a s3" gc IsLrI ce iiiindcpline$le misiunca ti oblinc succesul. Probl.melese refc.i apoili modul i. cucorgarizalir arncs'Ji s.se misle din punciul in carc se alll di. si la {clul h car !. trcbui si ar!!c si si se comporte pc bdza viziunii surc.sul!i. Viziu na succesului claborat: in r.cst slad;u va fi nai schematicl decit lcrsiunea rnai clibcrltr din stadiul 8. Toi .c trebui. aici cstc u. sccn.riu relativs.urt siidcaliht lentru viitor. Abordirca viTiunii su.ccsului cste urih nai ilcs ciid csi. ncvoic,lc o ibordarc holistl organizaliei eisirategiilor salc- edici atunc; cind intca.n' ' rea unci varictrli de stratesii eslc neccsarl. CLr alt cuvinlc, abo:3.rea po3te fi folositi cind sponsorii, .us iin I rorii Si c.hipa dc planificarc considcri cI simpla idcnrificare a problcmclor in mod dicct sau indirct sau irticularea tclurilor nu va promova in Inod absolu! niltlul dc integrare r stratcgici considerat ne. csai Este posibil, dc asemenea, sJ existe o eboidarc prferatl itunci cind un consiliu cu o politici noDr sa! un d;rector 8neral Preia conducerea Pc baza unci vizihi iDuntatc iraintc de alcgcrc slu numire. Abordarca po.tc fi, dc asmenca, c\tr3m de folosrtorrc dlc, o schinba.e dnstici va fi nccasarr. O dati ce conccptia preccric ecrceptia (Ma,y. 1969, schcin, I992), claboralca unei

zatiipubiiccsr!fir!r.irlLrcrativcareslnt.rgarizatcicrarl)ic,inict'linesc,.liuni detnitc in sens r.strins ri au doar putiri ac\ionari pulernici. :i;n contr: ., organizi(iils cu agcnd. inc.icrt. ti nlmcroii a.lionnri pul.rdci :i:-t nri p.I ! apabile si re:rlirezc accl 1ip Cc conscns ("lorlrt" sau nu) ncesar !,::r!ru folo:t.r: eficjenti a abordrrii {cl!rilor - dcii el. o pot rcaliza in zone specil.e cr r.?ur:ii al intiln;ilo. poljticc, al rlcS.ilnr, rclircna'Jmurilor sru ri ,ltor tcluri ti F?ndate imp$e dil] exlerior. h nod simili!, arordarca tr.buie si tu.c\ioncrc frntru comuni li .elativ omosene ii sl sc ba'tze pe un consens elcmentrr asulri

(.htel, rc riunge dircct lx clxbor.rrca st..tcgiilor) Pcntru

ibor

$
:61

$
Jii i'rt

dr.ei dc luctu, trebuie sr fie Posibil un acord destul dc lirg ti Prolund uplr destul de nlurilor ti obiectivelor org.nizaiei fi accsre a trebuie sI fi' sPccifice si problenelor 5i i slmtcgnC.iil:r:e pcnlru a ofe.i insrlucliuni Pcmru elaborarc'r gi|d;c lio lDr (3rr ;u lntr atit d specifice $i dc dctaliate incit str dirnin' o in or' x.tnjnc strrt.gica bine chibzuirt) Aceisir abord.rc va fusctiona mii bine dccizic carc pritcipalii f^ctori dc 3ani;:a!i cu siucturi de rutorhatc ienrhkt ln pluri asupn ceiolla\i, afecreli de cxerciliul dc Pl'nificarc ln cele ;mpun"

iot

.lin Lrrnr, mrnda;ele impuse din t*ter:o! pot m3terial;za leiuri clrc irnue llc.lifi.rrsrProblemclorst!xLcgiccstru elabolaret stralcgiilor'

teazi

viziuni a suc..sului poit. oaeri conccptrle rccesa.c in p$ioade de schimb,ri m.jorc pcntrr r lc pcrnitc mcmb.ilor orglnizatici si vadl cc schimbrri sinr necesarc (lUorgan, 1986, ivlirtzbcrg riWesdcl, 1992, Mhtzberg, 1t9la, l99ab). In cel. din urmi, intel.g utilitatca faptului de a inccpe cu o !izi'nultio.noi une ctari. C'nd indeajuns dc ui{i dintre actorii prjncipdi ai pro(sului rjunf la aceastl conclLrzie, paxtc fi cca mai blnl abordare li poatc ducc Ia strrtcgii pcrfe4 i tcgratc, daci pr.strpuncm c, r3spectilii actori vor rc!9i sa se in(e_ leagn asupra viziunii. Aceas[ abordarc va ii mai degrabd aplicatd in organiatiile flrl scop lucra'
de mandatc

(iv dec't in ccle publice,.ccste 3 din urmr 6iod dc obicci lrlai pule.nic constriDsc aiageptJri contnre ale nurncrotilor aclionad. Organiznliile publice

3i

1?-5

Ptarlicar.:.lrrtotlc,pent.uorginiznlliPuiniceslnonnrofit

ldenlilicareaproblemelorstrategicecucareseconlr!ntiorganizalir )2,.
Ce fa.

ror corlid.ra ab.rdxr.a erirlm d. iolositoart ioiuii .tunci cnrd noi conducilcri5int alcii sau nuirili Cr JriIi ri2i!njilor riitorrc. AborC.rrca ir putea fLrnc' iiona, rle isclnenea, p:r!ru roftunilrli daci acexe a sint re2onxiiil dt onollenc i,u.u h blzd un coiJens a rPra v:riorilor l. cclc dir urn.i, erisr . abo t.. jndir.cti carc, 3ir c!:n arali ii derumi_ rea, e$e ui ll]od indi.ecr d, a i.jcii,i:.. problemeLe strat.8ice /-bordarea indi' rccii ftLnclionead in i.ele. i siru,tiii cx li ce3 Cir.cri ii esrc jr lcide iolosilorrc, ]n g.n.ral. In plLrs, lbordau indj,r.tl tsl. .rlrcnr dc folosnorre atun.i clnd o reCi.e.tion&e nrjori a s!',resier *te ne.eirri, d.r mcsbrii c.hipei de Plan! iclic si o:guizrii3 iu au .riel.r ir.l n.voi. d. accrsrl lbo r.c Pcnt.Lr cri ntr inr:].! jii:i1 i;r.oiro duc a crtc nhinbrri tl.loda incele .u sirremul dc idei .ristc:x rL piair:-xililo!, i rjutr::r .labore,r i:Ipli.aiiile !.esror idei 1s!!.a aG li!iilr. irooi r!..nbinr id.ilc::: modtri noi rrrl:l lncir si,,construirici h rn.l jocrl (Berg.i 5i Lu. itnrn, :t6t) o nc!: .xLjt.tc clrc sa ie penilt! si se convia:l Ce r..roie ci schi::ibarc (liell)1 i95i, Dd:n ri Huxhan, l9EE, Eden' 1969, B.*c. ii l:ju, l'r9:1. Cu r re curirl., propr iih idej 3]e Pariii?rnrilor, recomli_ nI. ,: : ro.lu!i n.i, ,i ajur. si viLr iucruril. ajiirit ri sii d.\i.n.ze jn conr3cinir (Krn rr, l9S3i. ilcvrlia ds . astt L nri nuLi o .o.re.inil x r(.cnrbintrii .ieciL o n!r:,iie (Kin5iorr, lt95). Folosi.d a..a!:l ibo ldr.,..iiir Ce pjiiilcare ehbofu:r:. citera ni$idc

or: msd"te. mi iJne. inrluenle c\rerne probInu dc ,rrategie)

)irnr..i( o.e-.lrl

Cafe sint consecinlele unui elec iD abordarea pioblemeior?

Modele de "heniona.e dc acest tjp !or fi glsite in Bryson $i Alsloi: ( i9'Ji). Ccl nai bine ar fi sa li se iase irdivizilor cel pulin o sipi:rnini nelr:.u I propune problerie si.akgice. Idenrificarca acsrora este o adevtixti a.ta rinu
poate li rnproiedeu fo4at.De asemene4 irtuitiile cele mai bune rle indivi:ului apa. adeseoripe nealteptate, in momentc pelrecut in afara gruprlul (lscnberg, 198,1, Agor, 1989, lvlintzberg, l99aa, 199.1b ). rr .-re dinrrc prob (mie "r -!eB. c sJserdre .-r. - rormu lri d o l I!orrebli )a adrcsa organizaliei, pe carc aceasta o poate czolva intr-un Ll

ii,lc conbirrl tj3p. sorl.trrii.turil..o.lbjnir.lngruIurideofti!nicu ri.rilii., loloi rd tcl :rkr ,::ro r crrC' (dis.utrll in .ririr(,lul a1V 1.3) sau p:,ri,dculdc.rp:e,rnr.r.irrin5.he,tcorJl!(!.,ili.,ub.rCl'ltmatl.crrdi$r ru r. ,,,,ii . prol,lc:nl sli tcgiil tnidljrl:. S.i!.iiLr c.nstru in op{iuri ?cnt.u 1l r .. iisl:lci p.:,.lion :i in l,r:r.:ie dc Proprlii.lor crittnii 2) a.onsLrlri p' b.1 ir r.rijor io:r.,. pr( lr.r .a ir::s. ti a ,.:ii.r;1r s.:r dcprli punctele rlabc 1i ri.:i ri.: iJ r ili:i ini r jiun.r ii ,IandaL.jcill a.rtta iilLtrrle existenLd pro bl.i 'lr rrnr.3ir. ridclel lc tial.r 'rtiorla icli!nj..illnik r! sugd.r. in xl(! sli-d -rii3.rlc rdc antc.
oprir
ic11.

foiie dc hirlie se?arau, !rir$1pe perete astfel inci! e:hipa de f:rnilica.e st.ategici sI le poati coDsidera fi discura ln S.up. Aceste foi pot ti con,,idc ratc nirte cartoane albe (,,snow card") uriare, cu probleme similare iruse 1r ur locsau pot Iilecopirte pe alte foi, p,st.ate pent.u acestscop. Pe de altl parte, menbrii echipei C. planificare pot sr sc gind.as.r ilc.are la orkltc problerle sbategice vor * rispunzind doar la lrimi jnr.eblr. din chenio1.,. 5e poare cerc Cecrrui p-.licrpdnr s,1 bifer 5 7 D!oDlimc con siderate cele mai impotunte pe listele lor individuale. Acesre !:.ebuic rraisfe rate pe ca.toancle albe t apoi grupate in categorii d problenc. Pentru Ecca.c set de probleme, grupul (sau subgrupu.ile) poi rispunde la cele trei innebari lhsate
pe o

erumerate mai

3us-

Oricare ar fi metoda folositl, ste de iclos, de obicei, si clarificdm opinil 6.upuiui cu priyir la lrincitalele problene pc ternen scud seu lung. [u fo iosesc, de obicei,luncte colorate pentru a iDdica opiniile diferii lor indivizi. Cer

fieclrei persoane sl puii un punct portocaiiu in dieptui fieclreia dintre .elc cinci probleme pe.care le considcrl mai importante pe termen lung. (Acceati probleml poaie fi imporranii .iir iic termn scurt, cit ti!e tcrm.n lung.) Srructura punctelorva indica unde se xfli opinia najorititii, dacl ea e\isd.

ri i

ars; cirecti Lr:l]l{.rr.i.lirlr

drrcdo rereiorriorcdi
.

si

Ca ti in cazul oricirui exerciti! dc rllionaflent, este cl Ir1ai bine, de obicci, ii laii pe oameni si-$i c).?rine propriile judecdli nai intii ii 5a lc inregislrezi

rtiI

orgr,lirr\iilor .aIe doI'rsc si

ir

lo5d..ici rbl)rd.rgir direcr

Drpl ! r.riztirc a r rin{irr:lor, l]:. rr.ij, Slloll menrbrii echipci de tlilrili i:r. srntgicl r,r i..bui i: rir:rl;r.1 id.nritcc singuri l,roblemele srratcgice. PentILr 1l.cr:e D.oL,iinJ, ilecare D.mbrr ir trebui sl .lrf,: ,.la h ac.slc t.ei inir.Siri Pc o n:r!!!l iiiiic dc lirtie
Crr: e r. -,oble
.r?

pe o bucate de hlrtie inaintc ca ei sI ti exprime public opiniile (prin pierarea punctelor colorat, de cxemplu). Dupi ce indivizii $iau exprimat opiniil, poate fi generau o discutie de grup, urmau de ,,lof individuai adi$onal (foLosind purctele) dacd cxjstl indicii ci oamelii s-au rizgindit. O judecata de grup mai

indelung gindit{ poate sI nDira

lrin intcrnediul

aceste

proceduri (Delbcq,

Van dcVcn, $i Gustafson, 1975). Cind s-a ajuns jn cele din urm{la un

pregltiti noifoi

cele

probldelo. strateSice, probleml 9i ris?undcli trei intrebiri. Acestc foi ror constitLribaa unor disculii su?limcii3r., dacl
pe lisla dc

aco

hirtiepe

car sd 6 t.ezentata fecare

128

Planilicare! sirareglci pehrru organ zrtil p!bLce ri nonprolil

ldcnlilicarca prtLehelo. stl!rcqi(e c! care ec (onku.ta o.9dntr!lrr

csic necesar, lau pcn!.u el2boGrcx sfatcgiilor carc si facilircze rezolva.ea p.oblc:relo: (:n stldiJl u:m:rot. Bibliotcca publicl a folosit aborda.cr Cirecti pertru a identifica fiptc pro. bl$)c it.fleilicc irt timlul unci int.Lrnni. Dupl diculii considcrirbil., listi 1 rrmrs

provocare

h r,lresa ide iirJiii proiesionale cotstruire de i de,r :Dngul anilor. s'au simtit ircrnjurti dc,,ziduri" pe care ru itiau.um g lc es.lt::.r!, sitc ocolcxscl, sl trca.il pe sub cie sau si le aruncc in aer CLr toale accste a, dupd nuhe

disculii, consiil emo\ioIrl, sprijin r.ciproc ai considcnrc a difer;rclor optiuni, ciau ajuns in iele din urml sI inlclclgr cum arputer drrjma acesrc ziduri

Cerc ar ir.bui CUD

si fie n;siunea noast.i? Abordarea leturitor

Urnrtoarcle linii dirccto..c sint pentru organiz2tii car aleg
carea tlurilor.
str

lutem

reduce sau crnal;zr volumulde muncil ilpcrsonalului?

Cu']l pulein mllri fondurilc penru bibliotecii Cun1 nc purem imbundtiti facilitltilc? Cunr putem utilira noitehnoiogii?
Cum putem ridica nivelul ssviciilor bibliotecji? Primeic

fotoselsd i,t.)t

rci

j I
J
H

ll)ri inrportxnte

de

probl.me sint in(crcone.Brc ii iu fost, eyident, considcratc @1. c rc cclr;pr dc plxninc.rc strnlcgicJ.,\t. cum inr notat, pcr-

.j

soxslul bibliotecii xvea noralul din cc in .c mai slzu( did cau/n volumului tot nltri mare dc inunci tia lipsei de r.sursc noi. Fusesera adnsc limitele productivjlariicu ajutorul slraregiilor Sistructurilor existente. Avird in vedcre cN biblioteca nli puka ph.a nivelul sen iciilor cztre consumatori9i nivelul de sadsfacti sau mJralul pc.sonllului in aceliti timp, in conditiilc lipsci de fonduri $i dc person{ ea trebuia si flct !n!l din urmrtoarcle lu.mrir l) s,i-i rcducl serviciile; 2l si g,scascl noi nodalhJ{i dc (re$ere a produdivirdlii sau l) si giseasci rcs!trsc tiMnci!rc sid pcrsondl srplirncntare. ln opioii grupului de plinificar., c.lohhe kci problemc nu erau Ia felde importante sau prcsrnt, dcTi m.riiau
Faptul ci biblioteca I decis slt-ri rgindcascl miduna ri si-9i reformulezc pibblcmcl. stratcgice nu esrc neob itnuit. lntr-adevan era dc a$teptar. An) ii acest proces cI nLl conteazl de unde porneii in plinincarea strategict;'nva(et inrorceaum ajungi inapoi la propria misiunc $; adeseori.rungi sr o rcgiadciti. Un il! lucru ce trebui remdlcar:n eforturite bibliotecii.ne a.eh ca, in timpul intlunilii de planificlre stntegica, ailnci cind s-a compilat prima versiue a lis!.i dc piobleme strategice, ncmbrii cchipei de planifific a! avut un mo' nlcn! de delresie sdu, penlru I lolosi expresia lor,,,s-iu lovn de u zid". Zidul cra reprezedra! de ui cerc licios plodus de insati cultura de biblioteca (Scngc, 1990, Hanpden'Turner, 1990). Prina partc a accstui ccrc vicios a constituir-o hptulci slratlgiile cjdsrenie nrccpuserlsi eiucz inci dc cjndsistemul a riuns Ii liftiiI si sdcsul Dersonllulu i 3riDscsc nivclul de crizJ. A dous pr e a constiluiao :aplul cr biblioteca.ii nu sriau incl cc si facl pcntru a rezolva !orul. ]]i erau cu iotr; hor.iriti si ie olere actionarilor bibliotccii ccra ce doreru aproapc cu ori'

clibonre. shregiilo. rcnr.u icliuncPo.n i necesa. sI idc.rilicrnr pioilemclc

Da.I orgariza(ia nu ar incr un ser d leluri, aturcj, dupl o rcvi. rii. I nrrrdatelor, misiunii g SUOT, nembrji.chipci de plrniicdc sJrrcgict : r !:l i!,i invira(i sI propunt icluli penrru ore3nizatic ci o blzr pcnrru discu ix i: rp. Din nou, tchnica ,,snorg cxrC" esre Lrn mod encient de a e!a! ora ii or, :: il un set de telud posibjl. ca bizi . uni ioi discutii de grup. Dir lrou, t, t)r: Dsnorvcard" este un rod eficicntdc a claSora $ior&nira unsctdescopur :o. bjle lndeijuns de rctcde pc'tru a pu:ca cof,stirui o bizr pntn o Cisc! rj. l SruP itr con ruarc.l,:.imulr dc o ssiurc poar. I neclsilt iMi:r. ci8l.nil: fic d. acord cu privi:c h u!) scr dc l(luri srccifi.e ii <lctaliate, cal.!iic sr ! :id!.

str.rtcSicc

dic: trlosim

...:

bunestr.tcgii pcntruob{inercatclurilor?'

aLordare::,d echipx se poarc indrcpta ailecr sp.e siidiul elabor:ri! srr rcgi. Drcr sin: ideltificatc problemclc si:-atcgi.c, cle vor iucc, probabil, h inrr.rrri. ,,ln ce fclpur.m ob1ii. . cordu I principal;lor factori de dccizi. ci privire:tr 3cc sct de lehrii', srrbilim ?riorirlli inre i.cstc teluri?': sinl cr,lc ni. "Cum

"O:.

fi

UD nrod altc.nsrirdc. idenr;fica u n ser de tcln.i penrru o:_rnia(ic csrc Ll n ccre unuii siu clror ncmbri ai ecbipei sl ..vizui$.! r.chilc drcizii : rcliuni pentru a dcscop.ri t.lurile ilrlplicite al. orga.ialii. ,,..easr! rtrord,::l polte dcscopcri un consens exisrcnr in l.gtrura cu nandatlc o.ainiznti.i, mj: , unea sa ii SWOI Abordirea difcritelor divcrgenle poare reprezcnrr ca i$eri

mii

problcml

sft ategi(,1

p(n

o$in;alic.

t]

i
r1

:j
F

3dopt! o rnentllilatc intrcprenori2ll

.c pr{ puteaLr sl frci accst luclu f}ri resurse mri mrri. Necesihlea - dar nu .vidcnd dc aJi .olul, dc n.ristabili prioriiililc ru actionari ri d. a 'ni4or3 ' politicr a constiluit o

fi

de

institrljorall

cl lhta se rcfcrl la toare inrenliilc Siscopurile d.ja fo.nulare- de$iau awr i.. schimbl!isemnificatir in consiliu 9i unele schimbrri dcmografice semn itcar,t"

Pcrsonald din Hernepin Counry a revizuit dcciziil fi aciiunile antcriorr. conit.tului Si a ramurii sale administrarive p..tru , des.op, ii lelurilc implicit Gru ,,obiectil cle politicii insrituiioral', cum ic numcru ei), !c mnducc.ii comitarului. Accste obiecrivc, aitfcl claborite, sint prezcilare in ligura 6.1.Iceste obiedive du avut avrntajul dc x nareri3.liza un conscns d j;r cxinen! cu privkc li ccea ce !r putea clula comitairl in zon.le seniciilo., iiftnlclo! !i managementului. Soliditatea aceste i alord.ri ste dmonsirata de fap-ul
ale consiliului

130

?lJnili.3.aa5ir.icaica D!niruorgani?aliiPublice ginonprolil

FIOURA 6.1. OSIECTIV!LE DE POLITICi INsTIIUTIONALi OIN COI'IITATUL HENNEPIN

ldentificarea problcmelorslratctkc c!

e se

coiiiunG organiza!h
1994; Hennepin

131

0bicdivc rcle.ito!.e
La

La

soakii
esred. J olari sen'i.ii b .an
se
u

Lr!liin rnn.iFiclc tlun.rc.omita,rl!, itmer,i

E!'

k s.i f birc;4 aL( ftti ki'Lor .oh rrluLu Priik. !5hdra ru.i fJr. j d r 3.&n pr ulir ! o bliqa !on' r cr lidth in Johr.iilc
rfr: sFre
3

i!hiri:
I

ri tzo.dDil,oPonunc

ri.o.epliE

. .

in Frl, (Philip Eckhert, comrnicarc personal4

Counr}

1195.)

.t l! i ii, aleg c. ilcr, nrhj{ I'r. li@ nrclor, raolo.. krl:poi!:rlp.oh.r!nraului,roiirii3!ti.rdrrliic!ot:.iipd!rtoi!.nabilcsiiilr'om:icri

t
(or

Aceast{ stabilitate a lelurilor ."rlitatului a iost ficuti posibilr pa4ial de ex ire!:la uDuiconsens scmnificalivln cultu.apolirici acomitarului ii, pa.tial. dc raprfl cI un singLrr partid polilic a dominat in gcneral comitarul in aceas!,, Dcsigur, acestc conditii nu predomini pretutindeni ii ele se por schimbr ri ir

pc.jri..

:; ri ! prot:c :;!ii. adnj.i %rer

prn ro!.!

drrifu!!ir

ii..o4.r;

n cr.

j.Dririel- p:orcjaro! di...:orilc. ..r 3r En d ti ibililarea eili;.rq i..c!5(, iFr3re, rribui!lc wlc t pen!le ptcum

si

- mrnriirr:: e iibri;rjlra !iit:riir.:id?n:ilr rniri:uru:rni ftcL:c.:tr

nuh;ruiJldc boli!ihsndrlpurisi!

- .l nra r..c!ulrieri<irl:lcs;:e.ilor rr.eec':: 'ih:ntrriorilc.ia. reseorcinr.. tiber: - ptorejrrra;F olrivarb!:(no.,c:ploiLiit :L,j, rld;3ai.lo.e1:reniaili^uiulutirenusi .!pr!lls;* !! qfc d. re!red.i.! propriikrdr.2l!ri!iop!i!. tjr l !c i r.3i6i.e, eocialc si porsoia:c a - aiiiJr(r rcaLi:iriisimr iidiin - r:!uxre:riu Gdrui2mllaloc.nai!n: nrlttenlr!rolicorii drpe^3eilr - r:inir:rea';dcpanJc.t'e.onom(sJ;ndiyi.:.'5iliniLiilDrpriirdhiiEufcaeinffG5iumlnilJr'i. orcrc;r'-.!ts . ! -, ! 3t0 5, oi hr. r' -T-(c"rc' (r - air r: coi3ilic.ii La,t ,F:ivo, aspr;r iurui.s;ri*r!1v:ia 3rRl.'ii.r 9cis.k p.iku dasrlrur.roJ di.irnri. ax.e.i:,ir.ini::!'i ili;qcn.ndr:lri.nr rl ;r:t:?mclc.(oh rtu(!i
eu9.:elci;r2t.1:rdcc!;rilir!.cminruitr:u.s.p.r-c:rtaor?icoilornlagiisiairrit.iniinnnipubl.oin r!rc s p6 . otliic inrJrnd; dc l: cer.tr ;!Ja!Lq.0rli. ?rct13me 9 proe.li dr.apiraL.er ri5p!ld u nolor.erj:!nil.'rl(3cr.s!ovi.erinrr r:hi.nrei:r jrd.raLesi5hr;+. ir l'.:nhrc: bugd!l!,.:r^i P. proFriet:? adr t!3j dc I'ndu.id. ullft res'i Pcn:tu.cmitrr. fliwlul r!rclo. p! de.om s iaictc p4.cPUt I do itduL mai3l.sde(i ruiLr lcdr:(s e prcr'.bk r2; ii ftmi:r dr
^dc iieLlielLto. Leg!:.dr hrLe Ft rrca

comitatul Hcnnepin. Oricare ar fi abordarea etabollrii tclurilor, in sradiu-l urm,'rtor (elaborarcr strategiei) rcr G elaborate obiectire spcifice. Stnrgiile slnt elaboilre p.rr! ad. gra lelurilorj obicctivele (opusc {elurilot ar trebui Sindite ca pun.re sdu linr. spccificc,lac.re trebuie slse ajungl in timpul implemcntfii strrtegici.

'Viziunea succesului sau Ebordarea scanariul.ui ideatizat

Noi consilii sau fun4ionari oficiali nou-nunii por veni cu o viziane a succ,,luhi deja folmatl. Prima ior sarcini presopune deseori vinr.rea viziunii Ti in!.od!. ccrd orictor modificlri utile sugcrat. Ake organiz.alii ce vor s, cbbo!:ze o viziunc a succesului de la inceput pot dori si iinr cont de lrm:loarele lirii ci-

Dupt r.vizuirea mandateloa

misiEii

Si

a SWOT,6cc"r nembru 3l echi-

'.raLe. k .omrirului 5:it: i vrlo.iie ihrt pt

pirli.

PropricNtlii

t2r.n5'cJia)rJluic:
l:p(!tui

i{ic.rcic.c
ruriLo s

J ictru:ri.:or(rn'nrului iur2 d!oi:i r.L inrblicltcirtu

5r'linma'

pcide pla,,ificare strltegici a! trcbui invitat si elaboleze o inagine sau un s.enrriu cu plivire la modul ln care trrbde sl rrat organizatia dupi ce iri i.depline! te njsiuniFi giatingeintregd potential. viziuniie ru trebuje sd fie mxi hurgidr o paginl, cle kcbuic .laborate <bnform urmltoarelor insrrucliuni: -lmrgin.rt!rr

- :i qudki

(i {o

aririt,F

o h cbLgrror

lo'nu1.

-n:rli4ftJu1ol.:e.4dehaiilichn'x'rin.'::caJ:.i'cckuli.Jl

rrr',uI.DI.Fo:.io' idr;!. tL'.F. !:a.r rdrii'r1rlle ic..5:.e icdir rrerner rerp<ilclui5?fll.ics:! c:d?:r.-.,,. r) _, _er '.

rJr.(p ipmgrrmrirtGLcruioiiuricom!ie! :i!lo!rcrtdguveritl LooLti

Pc

cJ in trei'cinci anite acum inainte organizlia dumncayoastra va fi orglrizat.1 inlr-un mod cu totul qccptional- Va fi o oragniz2lie recunoscuta in dor:cDid slu. Inaginali-vi ca sinteti un rcpo.ter ca.e trebuie si scrie desple aceasll 016l ni?alie. Ali tecLrt in levi$tr mandatele, misiunea, s.rviciile, pcconalul, iin?nia..J, orSanizarca ri managementul o.giniza\iei. Dcscrieli in mai putin de o

! i

p,rlnl

ce

obr.r!ali." (Barry,
r
9i

1986,

p.41-)

cgr ra(ultutirai.; n:iJ+Ben!uLa: ui rtitro-r:.5, !' iu d.!. !n3lir iil.r

:'r: 5'oJjectur"rrl!''i ; r.'\L-:1x\xd"dr&':d.o - i:ftnr!ft:pr:.ii.lo.c.ift[rhre(:e4li:ijfL.:o1.de:ri5.r!.Leh:nigaiarcdiiinri9ulconir.rr de sal.rn;i. nbei:|: p.ir!diqljziir:;.esinI.Jn?ciiLri1rnneluls.ctorukipriv.I - rmr: :r:: '.{r:n.ir. : atzLivce; ume^r{ a& 9uvc.nir

^r.

ih:u.:l5l'rii. rndal

'

Membrii echipci de planificare stratesici trebuie sl-ii i]nplrtii.asca atcj vi?iunile cu ceilalli. O persoanl care faciliteazd acest lucm poal. inrcgistrr elemeniele aiatinind diferitclor vizilni p coli mari dc hirlie. Fic inaintc, fie dupr
accst schimb dc

- .reot3{driq20[r'.ideteBon.ld -!n4r1i,i:]ri5l.iriilr-os:dtQe.EokrjiczpEhilirJrqtr - in5liirirr.rp(.lu.l Li!, .! ?!,6 pe i - i lsi3r :..sr r. ! srisn alrqnarir r.xtu.:.ri.idr.i:..rio;:r..iilr:olcrit.Riri;d.61'l.relanNelunle x:si'ri.1r o n;D r; naiekienr; iptrirrdr!rl .?lcor:NriLori - !r.d .ri.r 1,,:!eLrii :.orcuritor ( ,(;. 1r{:u{iiairlr:.rlL:r.li/illrlor:oh!iepenrruaihbur;riri :.!i(ii! a:, :n.!iirrsrur.dur. xru:iir.,ir:l:i:infulLi.'iic.gd7vMn.niGr - 4rrcL, s!, ,i., pr.ttmclor si ; cid rL/ Jr nisuat ! i:rsrmanIeizsju t.ograhde erslo e:
3 a d

informalii, a! trcbui notate ti discutate asemrnerile $idifer.nlele dintre ei. Viiunile alternadve frndrmenhle ar trebui dup, aceea formulate (poats de care un mcmbru al personalului, dupa scsiunc), ca o bazl pntru discuiii

la o urmitolre

sesiune, menbrii echipei dc planificare trebuie

si

clasezc

fiecare viziun; altrnativl sau scenariu l;r funcfie de citcva criterii consiC.rate de impondnu strategicl (cum ar fi potrivira cu mandatele 5i mkiuned sPri

jinul actioDarilor, swoT 9i fezrbiliiatcr financiara). Ei ar $ebui

sa

clm.tilere

dupl aceca o list{ de avantaje 9i dezavantaje relativc ale flecirei viziuni.

E.hi!!

132

Ptanif icnr.a

strategici p.ntr! orgnni2.(ii p!bticc si nonpro'il

ldcntilicarca probLemotorsirategiccca ca.c se.ontr!nG org!nL:. in

posibili partcneri pent.u ! obtin informalii ri oPinii s!PlitDcntarc. ,\r rr.bui si u nez o dis.u\ie pentru ,r decide car. viziune esre cea m.i buDI

:r

p!1e2, dc xsemcnc., dori sI corsll ic anumili consilicri

inlcr.i 5i extchi,

gn'cel mai birc in md;u.

pe completarca cu

cririci

ri

dcrrtii c:re si puni in tunctiunc

Sradiul ejaboririi stnl%ici se pone conccntra jrraregie...

ir.i

D!ntru orgsnia\ie.
p.esupune compihrea a doul linedecatrc membrii pornjt orgarizatia (ati! c era bur cit{icc era riLr) citre ccst echipii: de unde indrerpd (atii .e !2 fi bun, cii ti ce va fi riu) (Nutt Si Backofi 1992, P 168-177).

3 abord!rc rlrcrnltivi
a

mclc strarcg;ce rotu$i, inrjnre de a elabora srraregii deraliare de implemenrare. Prcblcmelc srrahgicese refcrl, cvidenr, la modul in carc sc poat obgnc o acceptarc mai llrgt a viziunji ri sc poatc complera diferella dintre viziunc qi st:diul
.rctual al.o16:\n'llt-i.

Echipi

de planidcare strategictr poarc decidc

sr idnt;ice rnai inrii p.oblc_

"rnare:

-{ccasti 3bordare presupune cnpturarea csenlei lrecutului

pe:rrtr cel mii riu. O sch(i ultcrioiril a vi?nrnii de succcs r orgrnizalici va pun. in luminl punclelc bune sp.c c.rc vrea si sc indrePtc organ;zaljr $i va lur nori de Fun.ielc relc pc carc ea lrea sI lc cv;!c. O dal,.e sc ajungc l. un acor<j inirc princiPalii frctori de decizic cu p.ivire la cca mai bllnr dziune, echipa de planificarc stratcgicr poate sI se in.

ii prezentului otganiza' tii s!proiectrrcl lui intr-un viitor posjlil- Aspectle bune iirelc inerenic posibiliiililor viito3rr pot fi lolosi!c tcntru a lormula scenarii pcntru cazul cel mai bun

Abordarea indirecti
directoire pot ajuta organi?:ine sa identifice problemcle straabordirji indirectc. Mcmbri. cch;pci dc Dhni6crre ,rr rrcbui $ rcvjzuiaffr misiuna .urenr{ a orgaltiz?tiei, dfirmarer sumo.t a mandatelor sale, rezu]ra!le acdoraritor ti anatcSice cu aju rorul

ii

Uonitoarele

lidi

drep:e s?re sradiul dc slcccs.

sa

urmilor: eliborar.!

sratcgiilor Pcntru a ajunge la viziunea

Organizi!iadcCuhPrincipalln!rnrlritaboldareiviziuniidesucccs.Echipa
dc planificare stralegjdl a constru;t viziunipentru a ghida elaborarea ukerioa.I 1 srr3regiei in domcniile acop.rirc dc afirmdrca misiuniisalc $i in ahe domeDii L$i. e.i clar c{.ra nevoie de noistrltcc;i. Printr.ccstc asc ifld urmitoarele:

lizclo! SWOT, ifirmarea lelurilor ri srlaregiilo. fi oricc atlc informaiii rctcEntc. Fch:pa ar r,.bris, rcvizuiz(r apoisistcmrric acelc matcr;atc ai cturi dc opliuni posibile pcntru actiunc! organia(ici. Fjecnrc optiunc a! trebui Foroulau jn termeni de aciune .did, ,r t.ebui s6 inceipi cu un irnperativ (si obtii, s: creczi, sN dezvolti, sI realizczi, si arili, sI comunici g atr mni deparre). Fjecare ar tlcbui s! fie scris{ aloi pc un cartotr .lb ("snow card") separat (}tt Resur$ C). Ar trcbui crcarc urmttoarelc sciu.i de optiLrni:

1)

brare spirhu.le (educa e cregtinl pentru lanilijle membrilor sdi ii pcntru copiii lot; ic!iuni glo!ale (.<iuca\ie ti actiuncpcstehotare); acliunilocale ke icii sociale locale si aqiune cotnunitari)i copiisitiDrer (aducerea t;nerilor naimultin viaF oqanizatiei dc cul., ai u'
fac parte dh congregatic); iiodu iriPc tineriicarc 'u nisiunidc ajutor (ajuto. reciploc pentru cei analila ncvo;e)j

z) 3)

optiuni cire vor menline sarisfaqia a4iomrilor. (Desigur, orgaar purea sI nu dorca5cd sr s.dsfacr anumiti aclionari. De c,clnplu, fo(cle de politic nu lor alc8e optiuni car ii vot satisfica p. fic:ntii d. drogu.i prin relax.rea cfonx.ilor dc ?plicnre a leEii Cu toaie aces:e 4 fo4.t! de polidc ar putea colabora cu agertji dc dcr,'cltffe economict pcntru : g&i alternative de Locuri dc munca lcnrru traGentii de droguri.) Se elaborcze opliuni cale vor a.centui punctle fortc, vor profita de F,nse s yor minimiza saLr deplri slibiciunile riscurile. $i
Sn crec?c

nbtia

elrnghclizrre (in]pa.t.rireati dezvoltarcl credinlci)i

!dn1inistrare (dez!olt.uca lcsu!scLo!); comtrnicare cu publicul oransmknlni de scrvicij radio $i w, forunruripublicc.u privire Ia anum;tc problcrne oportune); f.ciliriili(!efa.re: aharuluiti a intririlor in bisericr, imbun rtnn fncihli-

Sl idcnrilcc opliuni crre

si n nandatelo. s.1..

se

lcasr di,ccr d. imptinir3 misirlnii o!Ern . rti.

a) 5)

Sl crcezc opliuoi crrc articulezl lehri, incredcre g dct:lii-chcic p.crn, rx..

tcgirlc orljJniatiantu. curentc.
Se complctcz

carrooc albe Jau

lilor cduc!tionild Ii suplimcnilrc).

Tclurile, riritegiile

sau su;ier.rc dc allc

5.rd. p.rrj

scheme ovalc p.nrlu optiunilr ,cnlc drn domcniu.

id.nititi]:

ii
'n

stadiilc acliunii

a! lost uherior formuhtc in

crdrul

icclreia din accrt donrcnii xle viziunii. liziLnile el-borrc r(rrr :bo'drr" por forr]r. in fand,,,o marc srntc5ic
Fcntru orgrniza(ic", o scheml gencraiil sau un Pl3n Peniru modul de
a se

Sursr nccrrci opliuni (rnalizr a ac1;onarilor sau S\{'OI, misirnc srlr nrr date, leluri $u straregii elisrente, irpoa4e gcncflrle) trcbuie indi.!r: cL. lile.

mici under"
njura pe

Dc

',itrle-

pa i.ipantisi

carbnul xib sru in s.hrma oy,td. Cunoafrcrar srrsci ii ?orl

cRluczc

irnFort]iti pornlidr

uiei opt;uni.

. O
.-

PL:rlika.eJstrar!9jc;poDrruo.gaiiz!iiip!bticesinonprottl

.
5):

i re6r rp) c . m.nbrii .chip.i in g.upuri pc brrr nn!r i!:n. siioilare. Temr Iccirui grup rcoc oJ

"l:::r.tc <ru|

r-. . rl.

ldeiiificarca probtemeLorst.ategice c,j care se contrunt; oroahizaria

135

prezhiJ o proDlem,i candidatl I. po,:iiie d. probl.ml stralegi.i. procedcutsche mclor oyrl. poire ti iolori( ti cl p. rru a siru.xur in conij:,uirc grupLrrite de opiiuni prin de'nonsrrarca ljglturilor diolle grup!ri ti dilirircle optiuni cuprinse

Ar t.ebui Dorat ci cetc patru rbordrri i1 ideDrificnrea p.obtemetor straiegjcc n -fl r in rel r'ii r, in . Lnrte c0 rt.eic. Bre impofl .nt dc undc houl./r i,r . . :, u. e'em?lu, o o- dj%(.^ poare I.rmLrL proo,emc C.re.r,n rr:jr

in tecarc grur (vezi Rcsursr C). Drp,i ce ru lbst identificaft cxi.go]ii porrivirc $i notarc .elaliiimpofianrc, .chipr a. trcbui si realizeze nittc d.s.rjeri de c'i. o p:rlinl ale problcorctor srn, t.gice cx.. rispuod la ccle trci inr..b.tri discurtrt. mai in.inrc. proccsul ro$rii su.sclor necl.eiorliuniva ajuta echjpa ir nrspuidi la a doni inrrebar. (despre factorii itua{ionalireievanti) ti ir a treir iDtrebar {desprc.oDsccin{el eiecului
probi.ma) Progranul CPI a folosir.bordarea;nlirc.ti penrru. idcDtific. probk ntlc srrrtcgicc. (in rbnd, cu n invrntar rehnicr in mod deosebjr p.nLru nrembrii acestui erogram - cel pulin, e! aia .redi ci cu am ;nventaFot)_ to losirer .espccrivci tehnici i a ajutat ir lo.mulezc doud probl.me st.atcgkc iD portanl. oe crrc nu le-!r fi iientin.at alrfcl. Prina era nevoia de a ctabora un Ci

elrbor-re r"oi.^p-cnrr
obrccrrele por

"rrategi.p irn..drulsn"poi in-r.d.-.6,po"reehbo.lreiuris:obiecr:rFprnrrL :r..g... I a .c/olvr probIn,etc M:iunea, 5rr,e.i:tc, :".-.:.c

Orio org-nirl.c

stadiu ti rpoi st exiin.ta scerariul

abordarea direcri sau a telu tor ilxinte de a decidc rr etaborere o ;itlne a suc cesului. Ori orSania{ia poate jncepe cu abordarea scenartului idealjzit in rccsl

lo o,:re .?o; penrtu e]abo-rre" viziunii ,ucce.utu; ir_ ,Luo-re Lejc pr.n ciLe!!. (.ur;de ptJrilca,c . r..(cEi,

: " o] r"
i.
lr

i ib.:3x

che;ere strdiul!i de daborak

!c!t.u

cr! o viziune

a succesutui

dupt jn
-

piogri..r

actiY

ii

cficieDl

i.

.a paflc a -mk i",i erbfl de ptanrfi-.,re ,rr"regicj. D:teflre cono: i l. I. e c. terir" domenriJe problcme po. dercrmjnd rolorirea de Jbord"ri n-.-, .. r.nrr .(.ur' ,JU viriu,i idenr:'rarel probkmelor ,rri" ;. ,' :.;o -ice. C:nC rate, acesl d pot fi folosite pnlru a ajtrra ta fofmularea "r,le probtemelo. stnrgic.

l.lccl"din11 .c.hDrd, pl.ni{Gr po.reio.o.rma: urdco.b...

strJlegjej.

i
i

reril
ce

a trvut un progr.m de conrunicrrc corrinlu pd lu angaj2ti; deri r!.omuni.at bine cu supcrio.ii .lin Diroul dc Siaristica Ntuncji, comunicarca lor cu ahc grutlrj Cc a.i!or intcle8ds ii ruro!r areau nevoie d losr insi nai pulin eficienrl Cc.it ar fi rrebuir \"cyoi. dc un prog.an dc conrunicx.e exrins a ds
eYiCenrt ca rezultot .l un!i numtr nrre de opljuni tcq.rrr, de comunicare trcb.ie si ml.eascl satirfaqi! Jclionrrilo. ii si deptte.scl ,unctelc slabc ii

conrrni.rrc penrru o lanri

lirgi

de

a(iorari. Ct,l

irr i

.rrJregii-or. C,nd

nu i:.e..boatede.r,etortur'.ede_t"e,bor.

.rrFoabordrriidircle\.u ndimrrt

.rr,,.r

.u lo..

tu,re.n-on".dcrr(i..

i
i

Linii direcioare ale procesului

Urmdtoarele linji directoare.te procesului alr.ebui sdsedoledelsci uiile cild o cch:pt d( plinitc"re qLr_r"b.(d ra ...iifica problemete .tGretr_r , e .-r. .e : riJ.. pint organiz!tia. t. Reli2u;li nanddtele, nisi,nr., pukctete fane, punctetc slaie, f,ruela Jj .; c nlc otganizatiei sau co"tu,1;tdij, itlc: zikd aice i;dietot inportat: pe .dr jl $tndrcst. (sau ar trcbu; sil-t umiire cd orgd izaia). (pa.ticipa;tti a. f;tci:.oi sidera, de asemnea, util st revizliasci F-.sursa B.) 2. Selenali a abadarc a idetuiJicntii ptabbnelat statesie c.Lre y palt;te,tl

a.L], p.ob:enri1 er3 revoia c. CPI si dezvolle produs. suplimcnLart penia: . sa:iJa.e rrecesiriitilc consunr]lo.ilor 5i a l'i.iiita aceldti lucru penrN coh, bo:xrori.i b.neficiir' pofuxliali ai drlelor C?1. S.tu)dc optiLlri . drrillc.I ftprui
cJ i.e5i

ri

l!cr!.rx

coxstrui
srnse {i r

r.

inporianl'Deni:L x5igu.Nfca ntisiictici aclionirilor, pcntru a ba-.r punctelo: lone e]:isr.lre rle r.\iontrrilor, pentr! a proitla dg

e!ir, !ncl. arn.Ilnt;1rij.riorje.

l(lcntil'1.!rea acestor tloLrl p:oblenc n;ai ales a avut

rn ete.t proiunl

asu-

cr pro:. rnul slJi modilcc noJul esciti.l de

'-,,:n ,,..,-pllli m.r.:('.,1 . ,....r,

p:..,:p,. ..

d.z..oli.

!dlL:g.r'. rnmifi.irivd pcrtru cl,.nii si b.refi.ixri. Schinbt.iie implicare c u !ljt C. -. xiillc!riYe incir ., losr ni.roi. de cjl.va luri penuu cr grupul de 0rarigenenr , le rCopte ]n tor.ilir .. O ,iohdd , semrifica(iei lor est frptul ci noua afirma, r nLsiunii prog.Jmrlxi r s.o5 in eyide.ia dorinia progrrmulLri Cpt,,de a c.or. .: cu cli,,nlii rj .u r\i i,.rioir.j p:ni.u a inLunJtJ{ii produsele ii intele-

a actiona in dfaceri, si includi J xnui set mai hrg de reiaiii cu ic{ionarii ti s! creeze o vrloare nou

, . .

Dl,. cd. e o..r.rD.,0"l.r in fd;, or8rni/rl ci, ?e.rre rce,," o po"re n.t. r:,, " 2) ctrifici ce anun]e, in nrnctie de misilre, nandate, factorj jlrerni .r:eEt, ri face probiena sI fie o p.oit.mi si.atc:i:.ij 3) shiteazi cons.inite efec!lui r:
a aborda

siiuatia AunnearDasin: abohlaftr dnecin, abadafta indirectd. dbotuj.tM tctjl taL abataat ea r,. :L1r "r....JL :i. Oflc"-e ar 6 rbordrre. r-ol .ir. r<.. ir.: dcsifierc de o pagina a problemelor straregjce rezultatc carc t) fornut.:az:, ero

t..

I:

:1

problena.

3. Odafi idehtiflcate prablcn.te stt. .:ice, ele ttebuie sd fe ptezeiate h at d. tt priontatilo,, n odine to}t. d . at . : airc Enpont4 d Ln ph t:..,i _. eb. bofitii stratetiei. Atentia pincipatitor facrDrj de decizie esre probaiit reslrsa jnai

in .anlitatea

cea

mai ic. in majo.jtatea

orgloiza(iito!

fi

cstc

tbirr. ijnp.rt.r:
ii

i r

Planllicarea slratcaici Ponlr! o.q!nizalii !ubtico 9i nonprdlil

ldc.tili.ar'riproilenolorstr.legicc(ucarcsccanlrunGcrglniz"ki

iJ/

ca.ccas* a:entic

str se corcnireze

cficient. Stabilire!

u'ci ordini

sau agcrde

.:.il

;a

tj i! 'i
t1

rczorirblle aproblemelor strategice ie lerrtit fadorilol de decizie si se.oncen. 3sup:a acestora p rind. (Trebuie sl recunoa$em totu$i ci problemclc pol fi astiel i!:,rrconectare incit se pot aborda in scturi.) 'rj' iffiruDent util pentru crearea unei ordini a problcmelor cste grafi.ul directiorai (Nutt $i Brckoff, l992,ttlsonti !inn, 1995).1 r grafic direclionat

tr.a

iil

:i
^:l

ii
*i
;4J

l{' ii;

consli i:1 noduri (in aceasll situxlic dc ciz) ti srgeti cc indlcJ dircciia rchliilo' d. innuenil diDtrcele (vezi Resurs! C). figuri6.3. prezinci un grafic direciio|al rcrrzelljDd problemele strategice cu carc sc coniruntli un ordin ronano'catolk. Ordinul esle formdt ditr p.eoti ti cdl!giri care lucrcazi cu oameni Si comun;ti sr.r.cc. Ordinul angajeizl hulti lnicj p.nt.u a prcda in $co)ile sile, a lucra cr rr-dmitc co munidli- tintl, .t rJspundc dc Publicalii{i a ljut3 la slringcrca dc ionCuriri in ma11.semert. Gr3licul dircctio ii ind;cJ iaptul ci, pent.u i ficc g';ja partonli mii cfici. problend slrios legad dc nisiunei ordinului * trcbuic si sc iitil cont ctru n.i imiide prtr'r probicme adilionile sr se menlint stlu sl se mlrcasci num{rul clcriciior (,,sr sc Nilrcescl numllul celo. chcmali"), si se clarificc viriunca
slcccsului, si sc mcDlina $isI sc imbuflititcascr venitulpc lermq lutrgsisi se ssigule sa*factia ti productivitatei angajailor. Pentru ca ordinul si nen\in, sau sJ n)irexscl numrrul clerului, rrcbuie sr fie cooptali noi membr;, irr vdrituri)e r.cbdic mcntinutc s; chi.r mirire pc tcrmcn 1un8. l,r Scncr.l, srgqilc cc conduc l: o rnun1id problentl iddicr si altc probisnle carc treluie abordatc dlcd sc r0zolvi Froblcma cenlrsli. Sigelil ce plelcr de la o problenr indica posibi)e consccinle al. abordrrii problcmei. Prcgrdrea rcestui gnnc dircctionar a ofrit doui jntuitjituDdtmentalc cchiDei dc pllnificarc. 1vtui irtji, ei iD inlelcs cr, peitru a niri numrrul cloricilol, rrebuia s. se urmez lantul de problcmc care Porncsc de la ,,imbunltd{irca viclii conlDitare" (opliunilc str.tegice importaltc sint indicate prin punctc), de ir

Desigur implicatiile suaiegicc ale agcndci de problcmc ar :ebui luirte tn c.nsidcra e. De exenplu, lr putea s. n! fie un hcru Jnt.lept r.1 ji detrm;n: p. principilii .,ctionari si sc concentrezc de ta inceput asupra;ro5lemei celei fiai imPortante, mai ales dacil ei nu au lucrat prea mult imlreunl inainte il u au expericnla rezolverii connructive a conlliddor.In astfel dc circuinsran. lc, ar putca a mai binc sI s ijrccrpi procesul de re?olvarc a prcllcmelor st.atcSicc prin conceDt.arei mii intii arupra problemclor celor mai puqin impulante, xslfcl incit faciorii ac decizic sN oblini c\?ericr\l in a lucr! imprcunl ii pot evita connictul lrcl din faza in carc collsecinlelc salc nu sint inc{ foanc grave. Mcmlrrii chipci Ce pl,lrifia:c ar trebui sr discute implicliiile po:ibUc ale difcritclor rgendc inanlte dc a dccide cu privire la ordinea forrivid a i.!i-

unilor din st.diul unntto.

4. Poat.

li

de

htot !.s:ul ,,ct tunsal" pcnttu a r..!e in

ntsurd o oro.

blcntd ettc o ltrcblenfi ttratcfjr.i. Dc cxemplu, ur tcst care va fi folosit penru rclev! problemele nratcgice estc prezcntat in Fjgura 6.2. (Tstul a fost alcilui: pc
baza unuia carc a fost p;ezentat

in comitarul H.nncpir, in 1983.) O problctu: cu

i;
1J

{i

,{;

r1
i.4

rcrult re irnportanrc la toate lntrcbrlile tesiului. O probleml slricr op.r.tionaldvl avea un sco. irLrior 5. Estc o advirar:l art! de a formula problcmel stn(egice. E$e posibil st 6e necesare discutii p.clu:rgib ri.cvizujri alc prirDlor vcrsiuni pcntru r for nrrla problcrrclc in modul ccl nai !ril. Dacl r sisca organizatici csrc ca insasi o problcml stntcgicr, organiaria a. r.cbui st sc 4r.ptela claborar unuinl dojlet st dcproblcn)c dupe rc.xninarca rnisiunii. Odarl stabiiita misiunea.a noul, revizuitj, pot fi idcntificlte ,,adeva.atele' problemc stlatgice. InrportaDta sfatului luiHubert Humphrel: ,,Cir1d ai indoicli, yorbette!" ar trcbui si fi cvidentl.
ade\,Jrat
care obtinc

stotegi.i enc un.

?:

Li,
iirt

ill

,,inbuna:r$rca relatiilor interlersonalc'l dela,,mdrirea atenlieif^B d problcmclc

personde'l ,,promovarca unui sril dc !ir!I sanitoj' ri ,,inbunidlirca proccselor ri srru.turilor de coi:duccre si minasehcnf Ac.st sct dc prcblcmc {stc ccl n$i nuii l3sar dc viat! comunitar! a ordinului ii accasta i-3 detcrminat in Pri0rul rind pe nrenbrii ordinlhi si incelcc plani6carca strategici. in al doilca rind, cchipa de planificare a rcut;t si ii convingi p. acei rncrnbri ai ordinului care

fi
g:i

E$e imt'ortlnt in cazul unor problemc stratcgice gr.ve sa fm sig ri cl cL formuleize.u adevi!.l Droblemele fundam.dlale d politi.l inslitulionald tislr cinilc cu cdrc se conlrunrl ofs3nizda. Ech;po de planifiarc stratcgici a! trcbui sl-i purl cj!.v? irtrcb{.icu privire Ia problemele pccare icidcniifice inaif,E s: hotlrascl cc problcme va ibo.da. larl ciicvr inr.ebrri utilc:

El

Carc cstc problcmi, .onfiicrul siu dilcDi?

$
r'H

iil

3
I+

crar intcresali mai nuit de glsirer llnor clrici mrieficicnliii nmi ,,chcrnili ' cI nrii bunr .alc dc I atinge acestc l.hri era de a abordi mai inrii ptoblcmcle Iegatc dc lnbunita\irea victii comunitarr. Graficu I dircc(ionat a ajutat roli mem br;i ordinului sa inteleag, relrtiije logice ri, frob.bn, laice, dintre problcme. I-a ijutet, de ascmeDea, pe prinipalii actionsri sl intclagl cum pot fi agcndelc lol
cea

Dc ce csrc o prcblcmi? C nnumc, in termenii misiunii, mandltclor, SwOl' o fac o problcml straregi.l? Cinc stunc cI est o probleml?

Crrc

a.ll
sl

consccintcl. dxcd nu sc fa.c nimic pcntru rczolvxrca ei?

o rczohl'n?

Putm

L{isri lreo modalitarc dc a combina sau .limina problcnrelc? A; putex sl fie separalc lroblemclein mainulle probleme componcnte? pri. noastr, culturi !e-a impiedicar si
Ce probicme Jipsrxc din lista ooastrr, printre crrc ai problcricle pc crrc pr,:: lc vedcml

fr
$l

persorule avantajate de luffll im!rcunr, ficcare ocupindu-se $i de problemelc celuihk, Si i ljutar gruDul sr dccidl c:lre iisinr priorirli;le de ictiunc.

FIGURA 6.3. PNOBLEI'1ELE DE STNAIECIE CU CARE SE CONFRUNI,I UN OROIN ROI'1ANO'CATOLIC

mri

h!lti

pro.es ;i

sf!ctur; imb!nit;lite

satisfactie Parsonal;

lto
rt

gLanilicar'a

sr'al'9id

pentru otgrnizn!ii !ublicc si nonproli

ld.ntilidrea probiemelor slr;t.9ico.L ca.e.e conkunr! or9.

Este

i:ar.
sru :

PROBLEME DE STRATE6IE FtG"JRA6.?. TESTUL CU lIJRN:5OL PENTRU in prinl0l riod opemlionaG de slrategie

rerl

de

ifiponrnt 5t

ne

xrnhlin cl ;noblcnel. :tleiegice l

PrchlhD

6le::

lat in ternrcnii unei singlrc l:un.liunivor fi tratale de cu

on ali

dci:.i.;."tc

o sirgur,r fur.tiunc. Problem.le sttrt.gicc lornlulatc in terncirimultli rri vor tLclui .czolva t. de:rrainLllt dc

lll

!!le p.!!ieh:
..."^;.''.]

!.

a9enct

't
"1

.cngiliu:u,Ce.onCu.ere!l

i' r A. fun jhl],

trt.5
Nu

.l

? :5ie proSl?rj ie agenJa d red.rulr fqi ri?atier lle

1l!

il j

:.

r! coisrtlia 5a6t p.nru

Cind vatr ave: probtem! dc siGlegie

i.iitunl3l
ttu.inc

cr'l

ic slrc

lL

rmPidul

I
rl :]

cemnrncn,i" au-rc,mrn'

liniir :r/ s:nsi llnan.ar: :ilal

a:pa.a-entrrcumddavoa'1ri?

l=5250 00C aau

15250000$1.000 0C0 53u 10'

51 000 c00 in

ii
,

i FIn(r rr:oLvr(! ProblehcL vdr

a.

lr t:i

0?:v.lrarea Cr noi 5.rvkii

i i,i j
,J

5iird9tude? S(i'mb:fl sonn'li.'rve,n r, crr^ r runrr tdhLi sbrddr?

-A;?..hor-regulan!nrehr eciu.lcr5i
siu Frr'1:.;r

sem^,r

orw

te

j't

,i
l

0a

-4,ijeir:r' e.Su2i meit/s

cir rrs

semiil

er!
m3L

.: rl
rt
'I
l

erd!i1:

esre

c!r

Erd.nF.
de l
I

crla #l-ttri'{rc

lFidner' |
lirqr. P'c!

:da

lodme

d.rJr"

ltq9

!E:!Ii

dP,ri.n.t !. irr Prollcj}strrtegice lbrnul:Ltc in tclmcti nuhior!;nia\iotali $u nultiinstituliolili v' trcbui rczolvate de ciuc mrj muhc orgrniadi sau insdlulii Dac"' cinev' cru sil conirolct o problenrl dintr-rn sirgur dcpartamett, atunci Prcblcma lrcbL jintt formulatl nruitiiunctional. Dncl cinevx qrute sl.ottrolcze o Problcmi singuri orginialie, atunci problcna lrcbuie fornulatl muliiorga.ialioisl C l cc se oclpl cu llinificaree straicgicl Po! sl oblinA multl innucnrl asup:a Pr ' ccsului dc plarifi.ar. sl tcgicrrii rczll'diclor sale dacl Ploblemcl sint iorm : lar asifcl iNir t:Lclorii dc dccizic sr-ti foloseascl Plterca in conun Pent'u a rl rclva problcmcle (ilq,son ii C.osb)', 1989, 1992). Importa!\x acesiui iY.rthment esrc evidenld nai ales cind cincva slud;a': eforturiie organizalici dc a folosi mlnaremcntul calidlii totdc' bugctul de P rtorman{?t san lchnologille dc ultini oli alc informalici. Dineryericnla mce' r r: spunc cr orgari{{iilc inlrr adscori ir^ ?stfel dc avcntuti hra a 5e Sildi birc indintc de cc vor sil lacl acen hcru. Accst lucru sc poalc dalola faPtului cl arri_ mitispeciali!ti susii! cru?cla mod!. lvlanagementul elititii loiale cstc lis3' 3 ri pc scama unui ,,sPccilljst rl calitllii", bugelul de lerformanll Pe scama rcspc rsJbiluLui cu buScrut si strrtcSiilc dc dc^ollarc alc tehnolog;ci ilrfo'maiici pc sl rma speciaiistuluiln tchnolosia informali3i (infoEnation rcchnolosv - lTtAgrn' da d; rcforn, sc liqritcazi itunci la acclte uniuii sPccifice ii ru se lntrcvild l'i ' un fcl de perspcciive sau l.lu.i l. niltlul inlre8ii organiza$i Lfijloaccl' de ir de ii\ telurisi ap!.e un f.l dc,,inlocuire 3 ieh.ilol'in carevalorile insaumenhlc lalori finil. (I'lcr1on, 1910). In timP.c Pute.ca subunilslilor Poale sd crcr::I performantr ot8rjrizillionall crte maimic! dccit ar ticbui lnitiaiirts nmagcmrr' tulli c.litI\ii tor^l: ajunge sl imbunrtlidscr .on!inuu srrat.Sii m'iPutin girn: tr' bugctDl oblina p.riorm.nd intr_o di.e4ic gregitl qi dczvollarca lT csre olicttaLll

singur

Carc osre I'vlLuL m

r;::irm.

^ car! po!le dc.id. in

mai Inulr spre conponcita iehnolodcr dcci! sPre slraiegii organi'zationilc::h: largi. Un forum ir circ pcrsPcctiva general, .suPra intlegii org'nizalii po'lr il dczvollatl cste ccl lniibln tnod dc a n.isigura c, mijloicclc scn"sc scoPurii' tj

e C.r. si.i ro-scr'nlcli

P.cbr5le

ate as!c!Luidc a :borda ProbLem:?

',1

6--pi.bmais -a' einr ararra':

do

pot exita cel Pq t nci iputi dePrcbletnc stntcgice ri k:at! trcbrie tntatd dit'eit. Ce\c trei tipuririrt: l) acelea carc nu impun nici o rcti)nc in prcrcnt, drr treb$iLr monitoriTlt,:) rcclca care Pot fi iocluse in ciclul c:irnuit de Dlinifi.a.c stlltegic! in organj,alie,l) acet.a .ire ccr arcnlie urgen r ii
6.

Nu uitali

cn

)i

r.iasl! r6btemi 3 lr.buie

Blc

i3

rlebuie lczolvltc urs(nr.

, l
,i

rdlhctli'

ProbLcma

lJ:i l1 ...rni15le. vtldr, !o.l3Le. !:,iii.c.,eiic oise er.!lurJleT

7. Cor.cnttati-va .t!t'B Prcblcn:ebr, nu dsuPtu r,l-?!nt!rilor' RlsPurrsurilc 1or fi glsitc in stadiul urmrtor dupt formulara nrategici Acele rdsPunsuri rr n qtile dorr daci sint elaboratc ca rispurs la poblemelc cu carc se confr nti

r,':i

1!,2

Ptaniiic!rea

siFtcaici ,entru orq!nizitii

pubLice 5i nonProfil

ldehtificaraa probLemeto. srr.tegice cu ca.e 5e contrunti orqani2!tia

efecli( orgrrirrtia. Cu:rIc.u!inle, un.dspunr f.rrl iDtr.blr. nu

este

ur risPrlns

d- i..

r.

Ti|eli mint., totuii, c.: s. poaic contr pe oanleni p0ntru a clibora solutii faloribilc, ac cJ iu sau nu d. i i:ie cr problcmelc rcJI. (Nuti, l9stb,lltustidr ii lvlali It36). PI!rificarorii p.r !iiliz! acrrsrr terdinlr in ivintajul lor ccri ' l..onst3nr ftenrbrilor c.hip.:si Celnc.j.I p.'bhnrcl.la carc rlspund solutire p.opusc de.i. Cind sc f!rr. .rc..rstJ iirtrri) .. in ltrg.iluri cu .it.vr rolu{ii piorcrlc (lldcn ri pu5., poite s.i rprrl o i,rrSiDr r'!lorik,Ic r crea cc po. fi "oluliiie frl ru avanrijul Sin5, 1978,lt son i Crosiir. lrr2). Prcblcntei dcfinnc in actsr dc a il sprrul djn ceea cc clncniipoi sr-Tiim.gheze ei.ctiv ce pot irc.; asfd,
probl.rnrjle pol sI parJ inai ,,rrrl,i ' peniru oameni. s. (:orx'nilcri i.l{, ii l]c l;r'rilic ctr o att pat| di rn,etl patrci i t!,t.t ri:'i tc Ccikafi idctitifLcnrii ti rczo].dtii prcblerrclot srrrlclire. IdId tn acord Jr r..st gc., licrorii dc ,iciirlc vor uitJ c sisurnnii .r !n dintr'j cclc mni :n-

Rezumat
strdidui 5 cste dc a identidcr plotoclrile fundamental cu care se confruntl organizi{id cu privire la manCanle s!lc,la misiune,la nivclut llodusctor il ser"iciilor sau al .minduroE,la ciienti, consumatori, bcncficiari, cosrur;, fiScopul

nanta.e, structuri

fi

managcment,

!i

rr rrrLuisl c.dr
sau tmloral{.

de 1co'd cu

pivire h d..ndi

sfrr$irul acesrui stadiu, facrorii de dcdzie .erul de de probleme srr egicc

proLleme carc trcbuie ibordate, aranjare ln ordinea prio.ftAii, in ordine losicr

Cele patru abordlri .lemenrarc in identificarca problmelor sint abordarca dircctr, $ordarea indirectl, abord ea sopurilo! ri abordarca viziunii succesului. ln general, organelc administrafei de star $i .geniil fdri scop luclaliv vor glsi

or,

f.:1 ite
i.,:ic iu

oclpc dc .eea ce csl. nrai inportanl Pcr tru il:1!ir.;i.roriide(licizicdir rort.cclcpitruorgani?.tii preznrtnleiI accisli :lrrcini al,'lo.
dsre

il r

ir.

!n .rsrlil

.n]::xi.:,,icDr.
!1.

^',, :rrClu !l iiiriitc.rii srdrcgi. poire ddcni

Aia cun Dolmr la inccputu)rcestuicrpitol,lcst iblrtc repedc extrcm 4e serios ti Prrt'.jp3ntii p(t dir.rifo!.te ieprimalirlu s. pot,,lovi d. un zid", !|a ,ir..i . irm r'a inlinrtht in ca rulbiiljotccii. EsIc inrPort!nt pcnlru memb rii echipci dc
:

t,Srrrrnri p.ocrj

umoru:. i, si ii rccuDors.i cno\iilc $; ir.l,bcrczcrcnsiunjle.u solicjrudine .cciploct $i bu e irI.fl1ii. Al tfcl, poi aPilcr sr.rlcsicJ s)-ti t:ist.z.e

b:ili.:r..

ti':rlil

.onilictr disfuctivc

cill:ii si cadr dc aco.d

s!,.rinla. GrLpul !a
coDsirucliv.

sau panlizrr.a iDtregii rctjvil]li ]i SrupuL poale considcn asu2:a unui set dc problcnc stritcgice sau sr se lreici rllaidcparie la chborarer ririr.giilor cicicnrc pntru a rezolyi lesPclivde Pro$u joasc, in caz de depresie sau blerne. hroti,lc pot.junge li.otc inalre
rr,:bLri

si icccpre;ccnc emoiii

iisi

Ie conlrolczi in nrod

abordlrca d;eca ri cea :ndirecrl foa e rblciroare. Pentru a ne irtoarac la metafora jocl-lui, stadiul 5 consrituie formullrca conflictelor (a problenelor). Puncrul culoit!'rt va fi atins ln urmaroarele doul shdii, cind rccstc conllictc vor fi rcrclvatc prin construcga ti adoptarea uoor strateSii ficiente. Tcama, anxietatea, vina, slaima sru durerea cu privire la accsrc problem. si modul in care pot 6 rczolvat. por det.rmina oamenii sa se fe(osce dc planificarea stratgicr. CrdinF,.rcrunla, cufajuld optimismul rrlional ccnzurnt sint nccerarc pntru a mcrgN lri dclarte. Tranzlia spre pasul urmltor dir . rroces ]a cerc un management aren!, Una este sI vorbelti dcspre ceea ce esie fu;rdamcltal 9i alta este si aclioreri pe brza acestor discufii- O conduccrc puterni.I, ui rnoral putcrdc Ti scDrimcniul sigu, r.Dici psihi.e $i d optimisnului vor fi neccsare pentru a rhrg mai departe, Dacl echipa ri organizatia nu fac accst lucru, etciflla organir?(iei satisfactia aclionarilor vor avea d suferit $ orglnizada nu iSi r" lndeplini mis;unei.

fl

tA..\tuldul

n
gk.

.le

ptvne L. r:ablt'\.l. snt.rlr" goatc nrco Ptn.t idPot schnNbat. otso ir.lior.lri, Nu uiiiti ci idcntificar,'a problemclor \ttttte'
cu

!iioi6.,re. laentiicrre3 plovocarilor fundamenlJlc cu iJ!c s. confrunlA orsrnizlii. ra nvci un .iccr proaund asuPra rlegerilor s3le efeiti\c ii asuprr viabilitliri tisu.ccsului siu. I l. Gesrionar.r rarzitiei pind ir lrniiorul sBdiu il Procesului - chbornici strir.giei- este .rucirh. Adeseori orgr njzaliile s. grliIesc sprc st,rdiulklcn r 1l riii rirpoi spre rczolv:r;tr g;oblem:lor pe carc le idcrtillci. Conliciclr sru a). rrile mlterirliz3t3 in diLririe problerc por pi:rea prea dincile sau dcnresrr cerirul proc.sului dc

(ondu(.re l)lrernicd fiholirlrea dca co iinur planificarx srr;rrcgi.i, uebuie dolcdie drci oryiniali! vrca si reroht in jlrod !lcient problimclc l!fdrn).nrile c! carc sc coniunrr.
bilizatoure pcnru

ne ocupa de elc. Dar o

i
I

Forn!larea si.Joptareasratcairiof siplanuntcrpenrq rerotvrr,,

p.a!i.nr!1.; r4!

CAPIiOI UI AL VII-LEA

tul rorteit cslc dc trovcnienll l.tirt $i irsezmnt,,a tesc imi:cuni". Slsctile din proccsul dc phnificircslratcgici schilnt in Fi8u.a 2.1. potfi (ensi(lerale,,lire" dc comunicarc cu privjre la contexiul orsaniratiei fi la ceea cc febui. ftcur penrlu i rdspLrndc cficicnt h a.cst mcdiu (Heelcl 1992a, 1992b, Fisci.cr $i Forcsrcr, l9!3, Inncs, 1994). sugcmte diaerjtc strecturi utile daci tc io. i cu rcesre firc, I ?

FORMULAREA SI,ADOPTAREA STRATEGI ILOR 9l PLANURTLOR PENTRU REZOLVAREA PROsLEMELOR

Si

cum propune tcsiioirc, ,{nlie iibcrs. Atu de a crer un r rpurs eccienr .!:.j pusd in lDmin:l in iccst cipilol afa cunr ti rrebuie sJ fie, r, drui cc t:cror:i dc
dccizie$i ntn1brii cchipeide planifica re st ntegici du sint dc tul de crcativi !ncori in rezolvar.a problmlor srr.regice Si stlbilira rtrare8iilor prir carc ..i ic rczolvc (vezi ri Mintzberg, 1987). Artl nu .parc tnli niciodilJ fJll anloasI. ASa cum o )senJ psihoicrrrcziasntul,

Dac;

te

joci c! fi.ete, aceste a ili susereaz; posibiiiti.

Annie Albers, r6Sroarc

sl rhind selarate in minll nrembrilo! echipei dc planificarc, deoarccc dnrin)icr lor poat fi complet diferiri rnri alcs cind stnrgiile rrebuie rdoptate dc coDsilii poli.ici: alcse :'ru nuDritc. Formuhre. stratcgjci ndc.cori inrplicr crc,rstralcgi;lor tir pl.nurilor srrcregicc poate inplica inriga poliricr, negocicre duri, impuncrc a punctului dc ved$e propriu si atitudinc rcrtralN. Str!regiile i. trebui fornulatc astfel incit sl poid n abordatc intr-o forml acccplabili poliric, funclionali tchnic g dciensibil. Ics!] ri nordl. Strrrcgia poate fi ginditi ca o nructurl dc scopuri, polirici, progrante, ac(iuni, decizii ri aloclli de rsursc crre defincsc ce este o organizalje, cc Si de cc ircc. O shrtegie ste deci extcrsi! mkiunii unei organizatii (sau comuniri(i), lormind un pod intre orsan;zatie ri mcdiu! ci. Srrarcgijle se ehborcazi in mod tipic pcntua lace liti p.oblemclo! st.rtcgicc, ldici cL schcm.tizerzi rispunsul orgarizatieifalr dc sarcinilc cu cxrc cr1 sc confruntl. (Cu loate uc.src 1, drcl y tivitate, dialog ti compromis in timp cc adoptarca lorrlald
a

A r.ir crpirol r"ot.rJ sr.rd lc 6 )r 7, IormLlind ii rdop.;nJ 'rrii,6,i v ,,hnuri. l. !C.le do J ,in(, in 6cne'rl dc.r-l de n. l( leEa!. rn p.Jcri(r. oJr j. rr.bui.

tcolog l Thomrs lloore, ,,actiyitlkr cr;aroarc poa1. s: rrcze$ct sl iNpire, sI fic Ciyin., dar Si coddiant, haotici piin,l d. anrd. :rii, frustrlri, funilturi, g.teii Si .sccuri." (1192, p-,199). Ro rbetl: Lloss K.:iri

utul

ti

.iu-

merscchiarriidcpartc,sdstinixdcioriccnourinovdiice:cuncscc,,inn..l.,.

c l"

rr J:; : fost incercatc inaintc,.cl pulir !u dc orgrii?atia cu!e!t! ucccl;ul polrc I , j tcrminat abia dupl ce au fost inplelr.cntitc. Arrfel, strargi, estc deenid i,.r:ji lionat lntr-un mod ma; lars pcDtru . 5e as:SuI: ci schihb.. ilc (r-a.citi.e (r :r de inov.lii), cltia!daclsint ciecuri iniiial,:iu succes in cele, in urmr. Dc iscmcnca, dupil dcnrilir mci, fie;ar orglnizniie r irx ciirunirak r rre deja o strategic (sau stmtegii). t-ccst lucru inscamnl cI pci .u oric. orgln.:riie cxist{ un fel dc mod.l sau logicl a actiunii (Ka.pik 19 /7) carc sti,blrc !copurilc, pollticilc, programclc, acliunile, deciliile $i alocd. lc dc rsurse. Siructuri cstc icolo dlr s-ir puk-r sJ nu fic una foanc burl Ar turei nc.critl rcfornuh.i, slrbtilizlri sru (mai putin frcocno schimberi r )ralc ru a sr dolcdi o puntc rLcti\d :ntre organiz3lic Si ncdiul ei. S.lcift folmllt.ii striresici
locul proccsulLri

proccsului de implemcnrdc (Krnrcr, 1983, 1989). Elc sin! ,rrccun pcnt ct.sx tr.buic sI fic. Prin dcfini(ie, )o!j iilc nu

li

.. j,

ti

ii

p:

ilege alordarco (lurilor in iorn]!larca problcmelor straiegicc, srralcSiilc trebuic .hbo.at. ln E<ierea alcgerii lclurilor; d.cl se alegc abordarca vizi!nji succesului,sr.at3giile pot fi ehborate penLru u realiza viziunea.) AceNti d.fini(ie a sl.rtegiei csre ;ntcnt;onat foanc largii. Esrc imporlarl s, je rcu!roasci struciuri carc lransccnd politicile orBaniz.tioDale, dcciziilc, aloci ril. dc rcsurse ri lctiunile jmportantc ii n norc. Srritegiile gcneftle vor ctLri d3cr nu exisrl stldiile specince pcntru implementarca )or. in plus, srr cgiilc iint d.stin.re crc!lui drca n( cxistl concord:rnta inire ceea ce spMc o.ganizrlin, ctcr c,: in.;esrs Ste ri ceea cc f.... Defirliia stnregicioiirirJ aici- un pian dc a rciltr mj5iuner $ mardrtel - atragcdenlia asupm imiortantei acestc iconco ante. Strxtegiile clcct;\,c impun o legtrNa eficicntr cu mc?iul organizalici,.hiar ClcI scopul lor.s(c {lc xl sdinrb!. Ara cum notam in c.yirolul al\Llei, culin

inlplicr, in gcncral, cvidentierea

fornularea s.u rlunlarea sirc pcntru completarei

'lurncr,

I ccca cc estc bun in struc ura rcspcclivi ii reli cecr c. nu esrcbur, adtugind rricc noi prrli nece .gi.ii {Itnngham, 1986, Mintzb, .g, 1937, H'mt:dcn
Nult ri Elckoff, 1992). Cultur.. olgrrizrlici Cevine

1990, S.hein, 1992,

foarte im!ortantl in timpul lormulrrii snatcgici, deo.rccc, oricare ar fi struclu, rile existcnte, ncesic a sinr rnarifcsriri ti?ice ale colturii s: le. Culrurx afc.reazl modul in crrc problcincle skarcgice sirt formulate 9i pla$t, in asendl ]n prnnul

lind ti afoctcirl, prin uma.c ti acclc opliuni stratcgicc co )siderrie importalrrc (Hanpdcn-Turncr, 1990, Schein, 1992, (ingdon, l99s), Altfel formulatl jdcea, fiecare strateSic stenpro.pe n totdcauna atit cmer 8enti, cii 9i dclibcrad, deri bd3nF poat. si oscileze muh ai. i (MinEberg, I 994b). Lumca sportlrlui nc oferl aici doud exemplc urile ale aceste i calitlii emrgenle $i dclibcratc. Fr,uccrrl leln'Cl de Kilh rriplu mdal;ar cL aur l. schialpin,l.

i;1,

t16

FLanif

rri..

slrat.qic; p.nlru orginizaiil publice sinnnptuiir

ForhuLa.easiadoptaredstraresiilors

La n

ujrd

penlru .ezoLvarea probhme

tor f.i1

Jocuiiic OhDpicc .1. iarni di. 1t63, a losi irreba! :1. cc bca vin la prinz. Rirpunsrl lui a fosr:,,Ce alj rrea.rl irc? Si1 bciu lx:re iis,i s.nicz.. un arnerican?" Srilul slu n.o.rcdor, chij. silblic dut: urji, de. r.hir a revolulion3t conp.ritiilc dc sihi ,lpin. Stilul cir in dcplnr .cor; cu co.di(:: 5r fizicl ri psihici !i cl spurea cil cst. unicJ i)od ir cire poJr. s.lrii. ln r.cn sers, srritcgi:l sl a loii
Inai

tinctie prea clar) iutrc ccl douii, ditl fiiDd jnporianta schimbirii nc.lntor ii , strdtcgiilor emergcftc. Aia cu.n obscn,r Mintzberg (t99,{b,p.243), ?robt.m! c| distinciia dint.e siraregie $i rrctici estc nccca ci Dnu poti fi sigur de iccr5tl djs tincjic pinJ cind nu se asiza tolul.r'

irlii

cmergcnta

ii

aLitr xpoi ri.l,b0nti1.

ljr 1der.iit,

de :sen)enea, delib$al.j

pcnli! mu\i .llischiori ci.c

!1, vrut

si

lijrii.

Crirrii uir.mplu cstr con\lituit dc inn.iJ Tirkrnion, lbsl mijlocat li Min. ndroG vikbls ri Ne,r Yor: Gi.!r[, membru !] Hrll !1 |rnre ri incr dctnn. ^ilil ror al ;itorva r.corduri N'irl- lirli.!ton crr co$ideiit un nijlocar ,,dezo.dona\ frrl .reloCl"i el pornea r.liu.i dcfcNive !.obirnuite, alcrghd iD lercn deschii, !.,igi'iJ di ljnp pnri cin\j pLjt.l sr rci...rpi sl iiergc pcDlru. dao pasl reuiirl. Des..ijrdLr si strattgia, cur 1.cri!l deven{ din delibar.rili ene.genti, el spunc!: ,,itLrn.i .ird nitnic nu mri funclionerzi, cu nu ezit se ies din:nccrcuire ti
Si nu ridnr c.l nrljorira:!a srratc8iilor orgsnizalioi.ls rJnin destulde str bilc ocnru r.r$.d. lungi d. rlnrD ii epoi rc por schimbx ibrupr.^stlel, plaDi l.rrc sliir.gic.l sc va c.icei:.! ce1 rnsi .1are parl. . funpului asupri rddp'n !:lrji ii pr.grrmfuii straiigiil"..rrc snrr dcjl cla. schi!rrc (Mintzbe.g, 199.1r, tt9li). ir ale nomenr. ro(!ri !lanit.,r.a 5rrdrcgici vi:l ncccsari pcntru r

ScoP
Scolu1 lormultrii strategiei

ri,l

sradiului elabo.irii ptanului (srrdiut 6)

.l|.
l

strategice, dar h pot fi elaborarc ii penbu a atinge anumjte tetuli j.,u v;:iunea de succcs. Scopul stadillui de adoptare a st.ategiei ti a ptaDuhi (st3dtul 7) este de e obtine decizii cr auroritate in favoarea implemenrtdi srrar.Siiior ii Un bun exemplu destrltegii iormulate sau adoprate este oferjr dc lunialia Amherst H. \Yilde! din St. Paul, Mimesora, o organizatie ftra scop tucrlri\ nare, bine administratl, exrrem dc ctciend, ce activeazi tn domenlul sarilrt al .siguririlo. socialc ri al cducajici. lD 1993, fundatia avea fondufi si bunuri in valoare de 9209,4 milioane, chelrui. maj huh de Sr0,5 milioane din vcnituri:c snle lixe ii alte citcva milioan dh alte surse, avea 1400 de angala\i 9i ajut! mai mult de 62 000 de oancni prin ncnumdratele ei programc. ptanui sirategic al orgui?atiei pc anul i993 schitcazi in treisprezece palini streregia generald a organizaliei pntrLr arii 1990 prinrr,un set de afirmatii interconectatc despre misiunea, punclul centrrl, viziuna, rolurile, telu.ile ti rzukatele, claborarea p.ogr.nului ti sarcinile organizaliei oferind $i docunenrelc dJve, Planul incepe cu dcdararea curcn!t a nisiunii fundatiei, adoplare in t97!

de a clea un sct de srrategii c,re s; lege eficient organi2alia (sau ccmuDitatcrl de nicdjul ei.ln general, aceltc srrategiisjn! elaborate ca lispuns ln lrobtem.t.

:!.

aj,,r li i;rm!l)r.a de x.i5ir.r.:ii pqtru a iice ftt. !nor.i.cumsranle noiri .iirir.:.. Chilr ti i! nroF.,rr. J. sJrimbi!i dri!ticc, orgaiizatia ru iti rx inlrcruf.. irobrbrl, rorte srritcgiil,r .i,jrt.nr., stld incit sr..ir. combinirii nouluiti rcrh,riui,3eiiberarivulur Ji rhe.Ucnrlui sc iletriinc. Stnrcgiilc fot r.ria, & as.:!r ca ii aunc!1e de rilcl.i.l. crdru riDiroral.l'!rru niveiuricl.r,cnt.re rl. s(r.r((jlei l!:Lrd urmltc.:rcl.:

..

.,:

'

ii.ar..tiiircntrusub,Lrlri;i,.6t.rtrirljdilirit,'j,,lr]rL,ustltesaruritlli (lll..rrniri ii 9raciic., Ir86); ^ u,,,r org.niT3ti: ixi,.r:'i :rogl:i, sc 'i.iiti rxrirqir rle prorsuIi dc rttcti (;lammcr ri Chinrpf,
:'-rtili

b' ?i1

r :. .. . .

o ...:-.e. .i

i.
|..

jifrt.gii tun.tionrli lir:rrrirn, :1ii.L ii suartgii ,r! p.oir;:rl).

Tortr i.cst. strii.l:ii

Lrt ocrsoral,

h.ilitiii,

ichnologic

inloF

(!czi p.79). l,rctcdintcle lundatici si corsiliul director au considcrat cl dccla ra.ca misiunij tr.bnia clarificat: cu priv;.c La ceea ce losemna misjunea in arii 1990. Rezultatul a iost afirmarea purcrului central al strategiei, indicindu-i p. cei cu cari lucreazl organizatia ln mod deosebir (pdlnul punct), modul in carc turdaiia va senicomunitatea (al doilea punct) ri locul unde va Iu(a {al treile! funct). Te$ul ii cxemplele se folcscsc peltru a sprijini ii iluslra fiecare ponci.
Elementelc cenirale sint rezumare in figura 7.1.
ces

i,
I

1i
a',

i) i !1 nc.rli.il,:

iic pc tcrmcn lung, fic pc trrmen

Jffrcriilc sint diLrirc l. ir.ti.;.'li.ii.ilc sijti a.liuni de adaptarc, p. te.' i.r: icull ii lractii lnlosir. .J:rr.u 'crii,.rr.. oli..tnclor limitatc. Stratcgiile ..Ji :;ruir ,br;? conrinul ir o one$ r :fts:or ro:ptiri sPre scopuri mai lrrg ....:;ur! (Quinn, 19!1, ) t). :icbr.. j.l xlrn gfiil toiusi sli nu ircenr o dis

llanul includc o afirnare a vizi1]Irii (nereprodusi) unei comlnittti de suc ca un nod de a rrdcula roh.ile ii stmtegiile tundatiei pent.u a o .jun s:-ri

realizez viziunca. Si notdtrr ca viiiunea este tentru comunitate, nu pntru or-

ganizalie.Acesi lucru sre neobisrrit prin fa!tulci acest rjp devi?iDe csre ripic pentru planificarsr strateSicd 13 rl.,rlui adninistraiei de srat qi la cel comunitar, dar este oarecum normal toturi ieniru o tundaiie care s conside.J cre:toare di

t;

,tl

lal :

Pliniilotu,:

.trit.!i.i

p.ntru orqnni:.lilprblitu !inonprotl

l:ormutrrcoil!dcptit3slrrt.qiiL..5ipLnnuriiDrpcnlrur':oLvJaaptublenttor
F1CUPA 7.1, AF RMAREA PUNCTULUI CEI1TRAL AL

i4t

il
:!l

ii
il
i.l
;:1

..ci .i o viziune a m..esului conunjtiltiio ajuti sil i'1eleig, cum poare obiDc nai bir. rerulhrc d./i:ibiic inpriune .u alli actori. Viziunca nu esre inreriol-

otiri:rd ti servicii dir.cre. fundalia realizca.:i .i !.:oile conLriiltiii sili aiii ic n i inci! nu loatc spcra si le implineasct i:tr,i elori!l muitor aLnr oameni il .rsarizalii in lcelati timp - comuniratca in rni..rbiuj cisi orarul, coDiratrl, sniul sau Sulernel. icdentc. furda(ja consideril
_.,

:.itriii ri pronro.o.r. e;c:rir.i:i

SIRAT:OIEI]i] ]'UNDA'IIA

Al'illERsl

H.

VVILDER, contin!3re

Activii;liin bcieficiLrl comuniiililorurbane centrah din saint Pa!t c:ruia se va conA keia oada a afirm;rli pun.tulLri centraL speci'ici t'cut asuprt

z:ti1 de coirnuniL.iilc ufbinc ccnrrilc din Si. lhul, ceea cc ar putea fi o problcnri, a.ti 3nc Srcu dc i.raBirriL ci ele tor obiecra lali de vreula din .oinponcnrclc

in"r'io"L.. sri".it u"i""rsitv lvestside' llest seventh, Pavne-Phalen' North End famiLii cu ac_ Ei Davton's Biufl. !nde linde si .xisie un grup numeros de indivi2i 9i
;es timitai ta resurs.le tarsi
aLe

i:""r.*.li;t:l

zone qeo9racer'ra i:-oa ;...Com-^;ii:(" r bale 'enlr'le'5;-i delinite ca e''Le sa nl paLl c"

arlate

lJl oo:'r"r medrudzo1" cert-a

cornunit:!li.

dir

t,i

Fundatia a eLs !n cailicr din

centr!loras!tlipenl'u ci:

ii

ri
'ill

' ,1|Pd i Sled-f rl- ;r

AI']I]ERSTI, \{ILOER

\DAl

tr

i;'
i:l

irariil?90, func!1ia

ee

y! axapei

lu.rLrt cu indivizi si famrliiaL c:rcr acccs ta resurseLe comunii;tii este serios

A
).')

int:rirea capacit;iiio!menitoris a-5i satlslace propriiLc nevoj' activii;liinbeneficiul comunititilorurbanecentrate din Saint p!uL.

de senlcii comunii;tite lrbane cenirale aLr cea nai mare concentralie ! ncvoii din Tona melroPoLitan: esiic;: um.ne nevore de i"i"t pJi" -***l * " bazi riscar; cu ProbLem' care va avea mlc vor .rt multe dinlr'cn tobt de resurse lot mai 9i ui" * t" * '*"i.. ror rnai puL'n:b.r ' pellru .crvi! r'e L bare cenlrulci r:m;ne ."tropot tai; estn ' a' i1 sene?r drectari oc con t ;;;:';;", ; ';; d,. vial: ale conuniGlitor defaYorl2ate cin saint PauL; !'/iiiicr conun;i sPirituL sitradiJia famitieiV/ilder sitrimetor:ctivit;ticaritabite

ili
i1',

Ailrnarea pu.ct!t!i centrat iL strahqiei provoaci tdfCatla si aling; un ac ti.ncazi .a un,,lar' nier. pe.tru elo.turile curentc dc p.ograma.e:i 'deal, captea:; spirituL le5iamenie{or I.milie yr'ltdor si al misiurii fundalie. Deda.atia stabihste ,..um' va 5crvi lundatie comunitric., ..cu cine" va lucra si ,,uDde se vo. Sesl;suro
.

fundaliavallcra Ponlru n aborda in mod elicient Probto'nel centrutuiurban st'ahgii care vor sPrijini rona cenlratS Ol."t ...r"1r:t'1" ,.Ut"e ?i v. etabora merrc@ritan: " ric: so:c ir :eaea ndrc.

Filncipatete sale adivit;tl. Lu.ruL cu indivi?i si hmilii at ciror acccs ta rcsursete comunititil este srio5 limitit

rier.l rurdatia.

P.'ma pa.te ? declar;rii odnctului ca01rui2mt; asuFra cui se v. concentri in 90. Este vorba de indivi?i si IaniLiialcircr acces ta res!rsete com!n Ulii este 5cr:05 limitnt din diicritc moiive. Aceste qrupu.i if.Lud, dar nu sint neaD;rai

persoiie

afLate la/ sub

craq!tsiricietl

s;.Eci cere Lu.reau;: grupu.l de rjsc !in comu.it;tlto dd .LiLoarc; famiLii c! un sing!. pirinte si cu venit redusl perso.neii virst;, v!lnerabiLc.

* zr; r: .:;-,.';; ; i ';iq;' "r'ri n. .(mo,u. bLnu. int r rri eq :r'lc rroar' au un staldard dF viaL" da ^atl i.'"". i,i'll*"i,; lio" " -c'q- arro'b:rrrtiroatvead"cv"rc6:it:r ;;;:.; c;;r;. ". sri {o '' ,.acr,eioa cr'cuv"nitL- redu er IindJ I r'1 wlde's'!' ocuor ,: .i'-'.; "." ; "n'."" ' ( 0" " eri rJrodliace fapul c; locuiesc ln rcii: resuise, r;ri a iiie c'nt .""*1"-..."'.i"lt-r, ((r' t' a a 1 oe^- ta-! (on uniieL or .etroooflan: r.li.a, pe''' l'"i".it':.l'""i. "u I uiane'o't"ou aro-cateil'adrl':banr Unr:s"' s3nltar eil'ic't ."-r.i i"'"r""i,ii"i*sit."'unltili Dc e'emPtu' un 5i'temcad'ut sisternur!i sr r':: Yrrr'ra; vu(n;rab livri rlasi!uraiein uirrijiiL" i".*"* 'u;il"lL"r .*'.. :nr'.aqa comu.riate lrog-a eL -":i," o"'*i.,"u" - p-rct dc r'cer cJrtL'rtceror di- As: d c r "i".i".J,i",* ii.0".,,, " ,. i*"i' i".-rtL','-.,.,.1'ai.-r1; cr -s:5r'n:: Dsrl^oLoric: c" co : n'

@-

Amhe.st g.WltderFoundtrlion 1993 p 2-4

iit;rirca capaclt;iii oame.ilo.de

a-si satisla.e propriite n.voi

ciiLor, aj!t: indivi?iis: se dezvotio sis; se adapteze. ExempLe de eiorruride..construi.e 3 capacit:titor in cad.!t iuid3ltet sifi prcq.aneLe s(abiLjte perk! a imbu-

A doua pa.te a dectar;rii p!iclului csntfatindic; fapiLrl c; fundatia va conijrua s; c.eeze prcA.ame care, pri. procesuttntcEctiv dintre persofatgi recipienrii 5eNi-

i:l;tivi:le
G.:

a asigura viata

ief?milie, a facilii. adapterea sociaL: ! ceLorveniltdin Asi. de S!d-Est, b:triniior !utnerubiLiin propriile Lor case si a asjsla aIe orcani?aiii

r(luri imj : :r;' I'i ini'rf r'li ale lunda\ieiin.3istarea comL tliilo' pcrt!u ' cofftrlirca :apr il l ! ," -*"r.i n"iu:iL. in.hd s'n'icii directe' 'r rLe rnr i rci " ';;".ii "' schimblrca sistcnrului' mai trl.s rrin C'zvoliare ti demonslriire ii liri ale dificulrr(ilor sociale Ji Prir schinbiiri xle !cliriciltrr pLblic' li:1 !r'r L:n:l p"".i.r."*' lid:clirarl rolrrilor compun stratcgix geirr'::1
Uon:ltoarca sccliune imJ'ortartr

dil

plan schiieazi trci

ajungcla propr;i

sccp Lrcrativ in

thbu.:t;rirea perrorn.nrei

lon

datiei.

"1,

"i'i,'"*

150

Planiiic:rda 5l.rtelici pentr! o.q!n,zrli: i;u5tice

9i

nonp.ofil

ldenlilicarea problemelo. strnr9ic..u cr.e se conkunt; organialr!

1;1

Dlr nu !h. iti nateri?lizcrzi rcsre Eindrri iD sfatcgii. Drcpt r9ult.t, nu jnriliim de multe ori d.cit o ccmbinali. ciudatJ d. politjci institutionalc sau tcluri, carc o.ieDtcad iccizi.r ri.cti!nce sp:c scoturilc orsaniriliei- in lipsa uDci direciii l.liberaie ri gdr(ralc a nmt.giei, sumr plr\iior organizi{iei nu va consritui, ir(rbabil, uD :or. I){igur, inlr-o lcrioad; de tranziiie de h o n6 rccst resic dcl;bcrrta l: una irncr!.ntI, alc cire; ronturu.i nu sini clare 'nce, Lr:.. po..(. [ "((Jpr3bi r:h. bncl..:r.Pede.:](. p rr .orgrn:r,...pr..r sJ se confr!.re cu acti'rniri i,rterrici ale crror asreprltri sint in contlict sau
c.nrridicrorii. arcind nrcltiLruiIr sru iDlosibiU eirborarea unci s{riicgiiSeneral,. In oricc cx,, pirciprLii aactorj dc C..izic.,i organi,atici si cchip! dc plinilicfic rrcbuie sr chrificc norivci.ltsiti.::c - jusc rnor simple scuzc pcntr! c!rc ru au o si(tcgic grne.alt.

Telurjle ri rezuliarch lllmerzl, fiind realizate prin irttermediul lolurilor Prognmel. dcscmnrte s: .tin8i scopu.ile ir.buic si lina cont de crileriile acelei sc.tiuni.ln cclc din l)rml, inccrcind sl-ti iFpljncasc, misiunea, fundrli. se striduieite s! nentini o arie de intercs largl si un orizont pe termcn iung, sl tic ilcn(r ticrclliv. in aborthrc.r nnin(Jrii, rl2cccntucc oop.r.rca, coordoDnrq ricohborarca t s, sc m-tjn, proisprd ii deschis! hlil de noilefaNe ii etodc. prii priin. orgnnc de rr.r, ageniii publice ri orgrnizatii Di' nef 'icire, l.1ri s.op hcrati! rc Ai':<i.s< serios cc au dc l:lcut, penr.u.inc, dc ce ii c(nl.

siliului va fi apoi un al patrulea re2ultat dorit. (Planuril strlrcgice dle un:i .omunitali vor trcbui adop! e de cne\u o.ganizalii dactr planurile urmc:d : fi implemeDtate.) Daci planificarea estc ficut{ dc consjliul insuli sau dacl or ganizatia nu afc ncvoie d. aprobarca consiliului (sau n! are ufl colsiliu, rru.c, stndiilc 6 fi 7 pot sJ se uncascr intr-unul singur S-ar putea sr n! fie n.;.s:: lcordul formai al princi?aljlor factori dc decizie, dar el di legirimitrtc act! unilor strategice, de obicei, $i ofer: o ocazi pentlu comunic.Ica intcriiei r. !ubstanteiunor xsrlcl de actiuni. ln clc dnr urn]d, pc prlcu.sul intrcgului procs trcbuja aclionit imcdiat .! sc identifici ac.astl necesitate. Altlel, sc pot picrde lanse inportaDte sau iisc,t rile ar putc! sl nu fic conlracaatc li .im!. lJie importaDt, de $emcn$, sr ic

traMiia de la o vcche realitrld, olicare ar fi aceea,la o lroul te.lir.,te nateridi?illt in noile stratcgii ale orgniaii. D3ce tranzilia pciic fi imfr.l :.1 intr unnumir rezonabil dc pati utor de parcurs,vafi mai uprdcsuporlat d! :: rtu' ci clnd er va ncce'ir un ralL con.ider,oil.
usLrreze

Rezutiate si beneficii corite

Cir.ra rejllirte alc pla::iicirii por a?irca din acesie doui stndii. O!:rnizalia ri-.r pLirer cil!t! o declarut;c nrircgicl Sener.ll siu t ne funqionali pdrLr! subunjr.itile, pri!ramelc, 5.n iciil.r, procdsul de aliccri sru !lrlile salc con,;rituliv.. Pr <jc o p:;rr, un set compj.i 3l ac.\tor Ce.!:ral:i !.Jtc 6 Srranri! dr.i orga niz3(ia r .ler abo!drr$ viziu]liisucccsulLriis.tul vr ii ncccJir pentru clJrincrlca sirJregiilor ia vedelea Ciscopcri.ii viziunii d. succes. ?c dc dLti pafle, oryrniza' tiii rr p r:r tnez tcl'ri :nai ltfl::rie. Di.. : al,:s abordirc,r dir.cta sau i;dirciti, ar pur.r ilori pur tisin:plLr n dc.lirrti. cu piivirc lx modul in carc se va ocuPx
ce u.care problei],. D,c{ 3 .le.: iboraarcl i.lririlor, ar putc. dori dcdiulii clle iJ drrificl fioduiin crre \'1 i ltins ar:i!c r.l. in il doilcr rind, orgir.iz4ia ir purr:n iu nr.L si dor.ni.l sJ .rib!,la:l:rsitui :cestui stadiu, Ln pl.rn sLrrresic c

iden'ificite zce bcDefi(;i lle slralegici, clabo.rrii ei .doplrrn phn rl,,i: de ann)rr,l! 1. Va fi lrodusi o imaginc destul de clara - de la concePlh privire Ia nodul in cale organia{ia fo.rc la dctaliile de implcmenra! - c! st-si iDdeplire.scr rrEndat le slu nisiunea i sl se dscurce e6int in silu .li l : pe carc le intilncttc. Acealti ima!i.: olcri clafitate ti dirccliei sprc care s,' :rdreaptd organizatia, modului in cire v3 ajungc acolo 9i moliltluii accasta oI: o parte importantd a celor mai reurite lort'rri dc schimbare (Dalrot, 1970, I.;r tcr, 1983 1989, Minrzberg, tt9{a, 1994b). O noul !alirate nu poatc t conPier rcalizatl pini cind nu este nuniti ri In(eleasl (NIxy, 1969, Morgln, 1986, 19):j)
Pot 6 2. Aceasti nouJ imaSine ar

fi rebuit

sd aPari duPa

cotlid.rarea utei s:rii

l,rrgide suctcgii JlLurnadve, carc!a stimula clatiYitate! organizllici 5im d:pJii tcndinla gcnernii a organizitiilor deas angaja in c{utlri sinllisre, lrunchi r:. ii inguste pent.u solulii la problencle lor (C}'Ertti Mrrch, 1963, N!tt,198'1b) 3. Daci se intrcprind anumitc actiuni imediat ce ele sint idcniificati sau dcvin udle, va aplrca, de fapt, o noua tealitatc, nu doar o concep$e. Daci :\.r citiul de planificare strategicl nu a delcnit,,real" pentru nembrjicchiPei fi P rtrL iactorji dc decizie lnaitrte dc acest mom.ii el vr deveni sigu! leal acum (B trl ii
Bryson, t987a). 4. O implementare timPurje a cel putn unor Pi4i al stratetiei de ar,j'.n_ blu va faciiita iirvalarea in organirrilJ. Organizada ya reuqi s: lnteieagl Irlde da.l strate8iil. salc vo. fi eficien:: slu nu. Asfel, siratcgiile pol ii rvizuilr s.L corectate inainte sl fie.omplct i r ementate. Jnvllirea dc accst tiP va i i:ci-

poir3

I
In

formrl adopbl in siJ'lirl uln.,tor Conljnuiri pcsibii ai unui firn sln

rei!ic va n dir.utat maiijrzju in.,c.st crpirol.

!l

rcilea rind, nlanti'lc.iarii r.r Dirtex c!!t.. un :cord formal ,rntru

n1..:iinJ:ntc la inchciirr:: .rliului i . Drc: a fo5. )rcitJtit rn plan st trtegic ti o:U,.ri1ii,r erre condr..ri de L:r: con5i.u ricj siu rumit,lccst acord ra prcstt r:Lrr p:r.untre:r unci :roiil :i , rhn hj 1r sr,Ldi i 7. idotrrrea poliricii con-

litatn daci o lormatili stabiliti pe ru modelare! imPiem.illrii "ev3luare din mers- a fosr inclusi jn pla. r:dle !tr.te8ice. 5. le8trtlr.l cfiotiorall cu r,cud lcdlitale Poate aPirca gradrt Pe Par.ursul cforturilor linpurii $i continue de in:td.mnt.rc. Pcntru a ne intoarcc !x nc'

152

P(riiUcrrca strelegic; peitru orgnnizalji publice si nonProfit

Formulara;

".

icopiJ..! sLi.i.iirle.:.

!rri!,,,, !,

tafor., jocului, nici o dranri nu poatc .jungc Ii o corcluzic eii.:icnta ti satisfdciroare iiid o fxzJ calhirtict, in carpublicului ise dl timp sil rcnunte li lcgrturih

- trccind, po.ie, pri tr-o pcrioadi dc confuzic, tr;sreic, d.pr.\ic sru chiar disperirr. - pcnlru i Putci sI-ii crccTc noi lcgiitui .nrciion.\le cL! noux rcilil.tc (Kublcr-lloss, 1969, SpcnccrtiAd.ms, 1990). Accsl
cmotionilc iu o vechc rcaliiilc
proc.s dc c.earc x legiturilor cmotionalc va eiua daci diferenli dinnc vcchea ti nour realilite este prca mare Si nlr estc ftcilitatd de o seric dc , rctc" $; ,,sccnc"
{Va!)Sbirm fi O!cr;rgton, 19R7, Quiin, l9S0).

9. Dic.i interescle ililern. si erdernc ale iclionarilor au folr abordari cu cr p,:4i ,e proccsrlui de llaltificarc slrategicl, portc sA .!x!i o cor lilic dcstul dc n:irc pulernici pentru x cldea de icord aslpra slrategiilor.rgrnizationalcs;i lc ormiri;mFlcnrcntarcr. Dlcl s. prcglicfrc ur plih fornralstnsucccs,

!jutati siJi continue drumul in ciuda sindrocului de,,e$ec ia miiiocul aclivi rii" identificat de Kanter {1983). In muhe dinr:. .io.turil. de rln|ifi.rrc sirriegici in cxrc am fost impiicat, f.ctorii de decizic

6.,\lembrii organiraliei lor

tcgi., portc sN aparl o coaliiic dcrtul dc marc ii luternict pcnlru I I ad,r!ra, irnplcmcnti $j folosi ca o bazt corrinui pcntru procsul d decizie10. Mcmbrii orgrniTat;.i lor 3\ra permisiLrnca de carc ru nevo:c pcnr:u a$i continua activitatca cLr ;inplemcnnrca stratcgiilor. Aceia care doresc s:t pistreze slarea cxistenta vor incepe o bdti!;e pierduri inci dela inccput, pe mtsur: ce organizatia sc va mobil;7r a jmplemerta srrategiile adoprzie.

lentru

5i

r.nrbrii cchipc; de Dlinifica.e ru toti

s$etegicc

accst

scotimc t al tccului urdeva

carc por

inrr. iCentificrrer problcmelor

i
j
'I

iifornuhrea ltratesiilor prin

A$ cum notam:n apito)ul al Vi-lea, echipa dc planificire . bibliotec;i pu5jic.,,s-a lovit d. un zid" rtunci cind a articulat problc ele siratcgice,
rerclv,lie.

I
I

i
J

_il

i i
l

pen:ru .arc nu purca glsi statgii acceptabilc. Mmbrii grupului dc managcnrerr .l p:og.imului CPi .u trecut prin .cc.rsi cxpcrie!{ii .tunci cind ru in\eler c, .rtc dificil sJ a.cepc noile roluri pc arrc le implicau plobhmcle stratcsice pcnru CPi. Consiliul disr.idului scoh alluteiclo experjenli dc accst tip ciod a fcri ncroir sl mutc u^ liccr! .u o impo.trnti sirnbolicr consideiabjlr. 1n ccle din !:hl, echipi dc plnnilici.c a Or8inizati.i de Culr Princip:1lc a.vut ii s dif;llr;ti in glsirca motlului dc i ii convi.8e pe rradilionilistisl acccpte un Dro3ram diferit dc rugdciunc duminic! si o implicarc mii mlrc a tinerilor ln scrriciil. diline. Ficfirc dinfie ac.stc organizalii a fost nevoill sI lccunoasca di ficritri;le prii .ar. trecc:, sr se ingijez. ilrn-tr. dialos constrlcri! (chixr di., .u E . rotd.eun2 u!or), sll olcrc spriiin Si si caute rrspunsuri chibruitc perlru Cil:rkclc problenre inai^ic sl-si conri ue drumul p.irtrc dificultiti ii si-si in]igir3ze !n viitor mri bun ei viabil. ,{stlcl, da.r ijunscd la un momenr dc dispe:3 rc,

Dacl loaie 2cste bencficii sint rerlizalc, organizalia va fi reu$it si pro grcseze lnrr-nn mod artkric $i eficient. Drpi'olscrvllia luidfred Norrh !!hitc, hcad dcsprc ,,arta progresllui': orgrni,aiia v. fi prstrar ,,ordinca in m;jlocul schimbuii ii schjmbdea in t1l'jlocul ordinii"; ca w fi reurir s, sc inregrez. mai binc in mdiu ti sd lacr lgdtula irtre trecurul ri viitorul ei, gi oameni;vor ru$: .l Jc.epic a nsttr l"SAru-l .r or si firl pr. blcm .
l

Doui abord;riin etaborarea strategiei

in aceistl sccliunc voi pr.zenia doul ibo.dlri in elabor2.c. nrategjci
coDsidcr exrcnl dc.ficienrc. pc crre i

Procesutin cinci stadii

O abo.darc urih in elabori(a stratcSici implicl un proces in c;nci stadii in car: planificntorii rlspund la cincilnhebtri dcsprc ie.lre probledt stratcgic.i. (Abo.darcl estc:rdxptatl dupi o mcrods.plicau dera la Inltiiutul dc AfaceriCukurii. (vezi Spencer, 1989). Urmirof.lc inficblri .r trcbui adaptatc in tunclie dc d.,

:niniiii-vr obscrvrtir luilean

lUornlul ridicar

Paul Sartrecd,,SDcrantnsc

lni

de ccalaltr

;.

.l

cmbrilor ccbipci dc plmiecire strrtegicii, al prin'

ciziadc a folosisau nu abordlrea dhccti, indirccu, .csului in formulircr stratcgiei-

lclurilor

sau a

yiziunii.u.-

;i
i1

!1

dc dccizie ri al :rltor membri ri o.glniritici ar t.buisl rprrl in urma indeplin ir;i si rcinilor {i a slicccsclor timpurii in rczrlynrc. unor problcnrd inrporranre. Dacl olgrniz:!;r arc o misiune impoftanti ti irc in h{i Probl.mc fund,nrentile, sc po?re xitcpti la implicare ii entDziasm dia p,rtd principaljlol :r.rori ni o!gxnizriici (Sjiznick, I9:7, Kourcs !i Posncr, 19S7, l99i).

cirililo. f3crori

l. 2. 3.
.1.

Carc sirt altcrmlivele plactice, visurilc sau viziunilc pe.are trcbuie sI i. urmilrin pcntru a rczo]\,a ic.ast, probhml stralcgicl, atinge aces! lcl sru re.rlr /., .ccsr sccnrllul
Care sint baric!lc pentru rcrlizarcr aces or dtcrnativc, visuri giviziuni?

3
H

Dca,ohrei in continuare e echipci d. phDifici'. (ti dezvohirci orgdn:?alionald nrailirgi) ir rrebuisl rezlllte din disciplina condnui in aborda.er
S.

Cc propuneri inrporh:ltc trebuie sl urrririm pentru a ajungc Ia acslc .LI. te.nitivc, visuri siu viziuni in mod dire l sau pertru a deplgi bariercle Cin
calea

realizirii lor?

*
ii
q

conirructiv: a problcmclor fundamcntalc) (Eadie $i Sreinbnchea 1935). O conunicare ri o inlelegerc mai buni intre mnrbrii echipi (si xi organizalici) ar trcbui si rprrl- Gindir.a si nctiuncr strategicl pot deveni un obicci.

ce actiuni mijore (.u tcrsonrlul existcrt ii in cadrul $tatclor de tunclirni existcntc) trcbuie inrrerlinse in anrl urinitor (sa! in urn_,itorii doi) pcn:rN
a implementa principrlcle propuncri?

Pianilka!,i!lrai.9l.i

pcoiru organir:lii rublice5inoDproiil

Formllarea ri.doptareastntegiiLorsi planlrilor pent.u reotvarea P.obLemetor 155

5.

C. nadii specifice trul,uic par 'urse iD urnitoarelc Fsc luni pcntru 3 imflen:!nla principllel propuner ii cire !a ii r.sponsabil dc rcest hrcru?

Pro.erLil incct{ con,enijor) iprin invinrer nr.nrbrilor cd)ipei de flanificlrc ri.ri jlu,rginoze allcrnrtirc l0 arslnrblu pcrrru rezoivirci unoi pioblorlc

spcciic.. Apoi urmcrz, ud prs

nxonv.n\ionil-

enuDerind biriercle rrcnrru

rcrlia.ea ihcr:alnlor in loc

dc

zirrei lor dirccta. EnLrmciLrca rlnr dl dificultltile d inrplemcnr le sirr rc2olyrte dirct ii nu la inlimpl..e. L:rm orul stadiu re referJ li propuneri Cc ansamblu pcntru a.junse la illerniti\rle date fie dirccr, fie in(lircd pril] de?irirea b.rierelor. Mu[e crgani ?ulii ccnsidcrl cl trcbuic 5i peucr.i mai muli tinp pentru d.tliird! blricrclor

. clabori propuneri de 3nsarnblu pentru rcalibll.rrelor in ac.sr nroment De ijuti $l ne arigu-

vor s, lucreze ri carc nu. (ArLlcl de detrhr Plenguredz,l Yiitorll mdi bin d.c; orjce yjziune de ansamblu. Pcntru a I larafrazr Pc willianl Blake, divinirater esre in dctalii.) lntrbNrile a patra ii a cincca intrcduc grupul in activitatca stadiului 9 (d. implementare), accs! lucru 6ind de dorit, deoarece stmlegiil. trcbure inbtdearni elaborate linird cont de implementare. De 6pt, sbdiile 6 $ 9 pot si e combine in
unel circurnstante (de exmplu, clnd implcmenta!a trebuie clar iniel$i inainl. cafactoriide dcizie \i consilii.lc deconduccre dintr-o organiza$e sau mai multesr vrea sr aciioneze sau c-lnd este impliad o organizalie mici" cu scoP unirar). O echipr dc plinific{c strategica poate tolosi proccdcul cartoanelor alb.

ir3inre Cc. turea reili?a o altrrnrlivi De e(cnrplu, disrridul tcolar a rrebuil si Sar..s.i o cil. !.ntru r conrrcla ()s!orih nc.csrrc pdsonrlului- cea mrl mrr
conrPonenti

r bugetuluistu

penr.u a ajungc la rlter:rativa : Dreferau d. reiorml ducrlioDrla. I.i\ul dr p.otcs-rii dii distri.L av.ru dejr ;clc nii buDe srla.ii rj prhctc de bc..ncii a Iicur posibill cisligarea controlul,riasuprl cosiDrilor Dcfuslre pcntru pcrsonal

crciairfil nu rr fi avut niciodrtl banii n.ccsrri

ldrl r ' ',rlicir pre3 muh pe'so luldin puncruldc vcdcre al bcnencijloi Faprul c.r lrrlisorii dorcau si ci rciorma edrc.:ioniii i-i impiedicar sr s. oputrI

schimblri; Foliticii sllari!Lellispunrul h cc. dc'i pitrr lnlleblre vr li un piog.anr dc lu.ru dc on un rru Cdi, t.in .tr.c sr t. iDplenrc:::.a pi'ncipJlrle propuieri. r.lohli ci nnul vr fi ilcur de pcrroDalul .xiircnr, c ),:iorm li9clo! postulilor cxistentc. Aceana inrrcbar. inccpc si ridice problcrri condiliilor sp(ifice neccsarc pcrtru imphm.ntri.a cu succes i srr!regie; li ideea ci ori.t calatori. tr.buic si in.crpi dc

(,snow ca!d") pcntru a.rslundc la fiecarc iltrba!. Acast{ tehnic,lasr loc unci mari creatiyitrtiii facililea?i dezvoltllea uDor @tegorii spccifi.c ale o.ganizafiei pcntru a n.nline idil individuale. Biblioteca publica, de cxemPlJ, , el3borar muhe din strategiilc salc penlfu a rezolK problemel strategict folosindprccesul in cincist.dii ti lehnica ,,snow card". Folosira procesului in cinci stadii ti . tdnicii ,,snorv card' are cneva a!"itaje in plus. Mai intji,lot fi impljcate gruPuri relativ mari dc oaneni (ccl puli:1 daci sint insajate subsrupurj de cinci pinl la doisPre,ece oanni).ln il doil.r rind, procesul ii impi.dicl pc oaDeni sl se SrrbcascI tu adopsrca soluliilo:, probleme {ipica a Srupudlor de Planincire strrtesid (lanis, l9tt, Johnson :i lohnson, 1994). In il treilea !ind, iiimpjcdicl !c oamenisi-si suPraevalueza ideii. e!'aluarer ideii intr'uD echilibru reoo:bil ln d prtrulcr $i meDine c.arer p. oameni 5! ridice punri de.colo d. ude se an, ei Pinr acol, rind, ii forlqd Lrnde ar vrca sd sc aflc.ln al cinciiea .ind, ii obligr Pe oantni sa se ocuPe dirc.i

i.
t!

de problernele dc implementare.

i.olo :. undc sc afl ii indn iilul ik.)n,

19$2l. Dc.\crnplu, dac. o compleri

ln

celc din urmr, un avantaj particular ai tehnicii este

c

cI o nlrc P.rts

plc-

i1.nrt!... sralegi.i vr intunc jrrii muh pc$onxlii mai ultc rcsursr, rcc,rsLr inr.5ift lc .r.i ccre plinil.arc,ribi strarcgici 5l clariilc. ccca cc poai. 1l l:.ul in nrod cu.rnr, Llosind pc.rorr:,1 i\isteri li !cs:6ele pcnrru: o rczolva. intrc lrr(a ii rorirrzi, d. rr( r.rr{r, p.. .rncni ,,si'j: iJrvat0 xs.r b.nii rcolo !:nde ru Llrr lorbi l Crn forma ti coniir !rul plrcis rl rt.atc8ici dc n'plemcnrxre inccp sl sc drii;1ii:\.re, r" drvdr! d3sli I de cler cin. r:ea s.l merrgr inajnt< in acsr
lDirebrr.n finrli l. cere pi ificatorilor siruiegici st precizcz ii m.i bin. ce trebuie f.rcnt si cinc r.csui.:i faci.ccsr [c.u. I'r)pliciliile in)pl.neDllrij strxteaiei pinrru memb.ii orgr:iiratiei delin deshrl de rcale la incheierex aces-

vor fi cvitJte pltr ti simPlu Pentru c! rdsPunsurjlc P.orlninc t:]rl u.mJri dncl nimeni nu sug.rca?i o c: c de a le manipula ln stadiui urmiur Dc exemPlu, in loc sI intre iD conilict privi.e la avantejele ti dezavantajeic unor ProPuncri najore PentM reali?2 o alternadvtr, proccsul ii cerc 8rupului d(,3r si stabilclsci ce trebuie si sc intim:1e

connidclo! nencces

i
I

puse pcntru o intrebare vor

il

Prsonaiul exirtnt giin adrul6iel'r prcPunclca. Daca nime tu sc Po'ie posturilor existentc, Pentru l impleilcnla la un rispuns rezonabil, atunci nu va avea )oc o luPttr nenecesara ii sta-

in anul urmttor

sau in

yiilorii do: :ni, cu

'tindi va rrmine.eea tgia

cc

oanenii pot s!-ti imagine2e ci ar puta facc. Formular.a

rui s1 :iu. Srlccificihtea ictiuni:)r ri atrib!i;ca de rcsponsabilidli unor anu miti ,i:ilizi s:tt ncccse:c per,ii r o buni jrnpl.mcntarc r srraicgiei (Dahon, 1970, ),jorriicj, Belo\v $i icomt, 987,Iramc, 1937, Randolplr ri Posner. 1988) lr rLr., .'rrlrl ,Jc prccizi i ror : lcrrnina ides.o.i.rr! sinl o:ict ox,rleiiii care

strl]tegiei ramine astfel mai realisrr $i solida Desigur, srupul trcbde sa se lsiguie cd rJspunsurile din stadiilc anterioare sint lgate de diPunsurile din stadiile urr...Jare pen!.u ca propunrile si nu fie pierdute din vedere din intinPlare Existd totusi o problemi: Procesul in cinci stadii estc foarte folosito. pcn-

tru ehborarea schcmei largi a unei strategii ii Pentru

destul dc largi de o.rmeni,

angajarea unor

grupui

nu Pronloveazl o inlele8re autentici a stluctLrii

I 1
,l

Pla.ili.areast.!legicipdntru orqanizatii p!blic.

si f onprclil

Formul ca iiiCo!.rre! slr:!egiilorslrl!nr.ilorpenrrr r:olv!rei f,c5trs.Lor

't

j
,t

rl

relaiiilor dintr. idei. Citegori;lc de iCei sint create.ca rispuDs li cinci intreblri, dar legiinrjlc dintre ele rJmin ncclar.- Trebuie sl se.ibr g.iji r, 6e rsigurare coilcxiunile imtortante. ]\r )utc. si nu fic rcccsar si se raspundi li lontc cde {inci int.cblrii uncle grupuri considerl cl pot combina lltimele trei intreb|ri in rrmai doui slu .hiir una si.gurl. Ideea importanti este c{ rrisaturil specificc alc implcmcnririi aebuic clirilicarc pe cit posibilpcniru r pcrnrite cliluirel cfc.li!'ili optiunilor fii ofcr; instruclitu lc ncccsrrc fc ku iurplcmcnrirc. Sl nc nnriDtirr d o slrrlcgic a fon deliniti cr o structurli dc scopuri, politici, decizii, actiuni sau alocairi dc
resu.se care
t-ac

5.

Cc

aqiunist:cifice r.$uic sl aparl in urmi:oa.ele fasc..]ni i:cii:u x

accist:i strutclic?

:l

si funclio,r.z.

icest pr,)cc, ajutl ri ir lforturilc conrinuc de inrplemtntarc i lir{ci.;. Odau adoptitr ti implemcnrxic strlregii spc.i6ce, organizalia ar trrbu; sI s. .:r' toarctr in mol rc$rlrt la retul o:iginal de cinci :ntreblri. L.a ficc,rc irsc hr:i, uit;ni htrcl)rrc irr rcbji ;)us.l iin nou. Li licftrc doi siu trci ani,I rieii irrrc'
bi.c n. trcbuiousl din noLr.Si $le doul intrcbrri. Procesut de reprezentare
p

li

ficcarc tJci-cinc;rni, irebuie pusc din nou

tri

efectiv legltu.a dintre olgxnizalic 5i mcdiul ci. Scopul

intrcbiri,

lor,lic ci sint folositc toarc cinci, fie ci n!, esle dc a obliga o.grnizatia st <la.ifice e$ct c.i. estc structuri Si cine ce ftebuie si laei p.ntru a lacc jcltJtu.i .llcicrtJ.
Urc]c or8aniziltii (ii co.rurirtti), maiales cle lnai mcri, considcri ci lsre dc folos sl ccrre cchipci dc plinificafc strircgicl sl r5sp!ndi li primelc doui intrcbiri cu ljutorul tehlicii,snor! card" $i apoi s{ delege grupurile opcratie, comiretele sau indivizii sl rrspundi Ia ultimele rrci intrcblri. icelc rispunsuri sint.poi rdusc irapoi pentru revizuire ii poat pentrn decizlilc echipei. Pe dc altl pdrte, salcina de a lispunde la toare cele cinci lnrrebtri poate fi dati unci

rin 5cheme ovale

il

Ploccsul dc.upr.zentarc Frin schcmc ovll. este o, dou a5ordare urih pcn' Iru formularci is sirarcgji eticiertc. Abordarea se bazczi pc elaborarea $' ,j]a-

Iiz, opliunihr srrategic. (Srrlrcsic Options Dcvelopmni and .^nal)sis

SODA)

I I
i

diviriuni, utrui departament, grup o?erariv, comiter sau individ care raponcazr apoicorpuluid decirie sru rcvizui.e ade6nt.

in Lrltinii douazeci de ,rni (fo.mulare ca actiun;) pertru a lc?olva llecare problcol. (ncest luclu a fosr dcja ficut, p.obabil, d:c, s-, folosit abordfued indirc.rl f,!t de problencle srritcgicr.) [ch;pa de planit6..
sei ar trebui sI Iic cit

- nctoC{ elabo.iti dc Edcn 9i asociaii (licn,1989).lvhroda imDlicl crearel optiunilo.

rj
I
.-1

,!

]l

i
il
:1

ii

it c!pitolul .l X lca Gau procesul in trei cicluri din coni tatul lhnnepin, d;scutlr in acclaei capitol). ln primul ciclu, d iziunilc, dcparia nenrele sau rnitilile rai mici trcbuie s, idcnrificc problertclc strrrcgicc (sau teiu:i, s3u senarii) fi sa pregltcascl strarcgiile folosind procesul in circi shdii Ga ilocclul discutar nlaijos), intr-un cadru stibjlit la vkt Stratcgiile snu ipoj .$;?!i!e de comitere de coordonare inrerdivizionale sau inte.delartamcnlah, irclu::ind probabil i! un consili! dc co.ducere. O dite ce comitclul este dc.cord cu slrc:egiile sPecjfice, pot n ehborate planuri operativc detaliale. Acestc planuri lor inclldc raslunsuri detalidLe la uhimele doul intrebiri. OdrtI elaborilc rls
do\i: ci.luri, schitar
pLrisurile p.ntru i rczolli o anumiri lrobleml strategici, chjpa dc pli ifica str,,rcgicd se afld in situ.!i. dc a horiri cc s&.lcgii r.ebuie urrnarc. (Echipa sc portc b:?a pe unulsau mri muite dii ccnccptclc pre,e!(itc in Rcsursa D pcni'u .lLr o hotaiirc.) ln priftul rind, echi?.1rc nevoic sdpunA urmltoarele inrcblri:

lnci oaltcrnadv{ a.pulca fi folosirca proccsului

dc plxninc.resrratcgici

in

nilor Opliunilc spccifice pot fi

maiplrcricl ri crealoarc in proccsul d dcscopcrire n optnr gcne.ate dc uri lumir de conside.alii relevini3

pcn!ru rcspcctiva probLch., printrc care misiure ii mandare, analiza actionlrilor, SIVOT, strategii exisrcnre, rapoafie aplicabile 9i studii gen.ralc pr.cum ii cuno$tinle cr privire la.cea cc fac alte orglni-ra;ii. Fiecare op{iunc !a 0 noritl Pe o coali orlli scparalr, ]unsl de dplorimativ 20cm !! lxtl de aprox;nutiv locm. (Expcrierla nc arite cl lceana cst cca mai bund mirime pcltru i cip' u o idee p fiecare fod;e ii ?entru a pefmitc foilor sA fie grupaF 9; schimb.tc intrc ele cu uturint{i eczi Resur$ C penlru un model al resror foi ovalc ri Fentru instrLrc{iuni dct.liate de folosirc a procesului de leprezen:alc prin sche'

j
I

,i
-i

l. :. l. 4.

C.

csrc co adcvarat rczonibil?

Odatl:r$rt in mirJ un s.t de schemc ovai., cle por fi afitrte pe un pcrele acop.ril cu .oli lhi.i srtr pe o tabll albi cu aj!:orul bcnzii adcrvc. Ccl c. facilit6z{ proccsul sau cchipa }or aranja apoi schcrrie ii aceslc a lor fi llnite prin siSeli cale 3l irdice modulin care anumitc optjrnile corditioneaz. p ahelc. O opdunc poirc facc parte dinir-unulsau mai mdltc lanluri dc infiucnlc. R.zulidtul cstc o de rclai i i.liu.c{ezultat (:au?i-cfecr, miloacc-scop) inrc 'schemI" optiunilc c\primite pentru rcTolvirci problcmri dctnite. Echipr cstc npoi invitatr ti elaborczc optiuni cffc pun in cvidrill c( ns.cintcle (dorile sau nu) rczolvirii cficicntc i !roblemci. Aceste optiunirint folosite pentru a eninde lanluritc acliune-rezuhat penlru a eliboa scopuri pcntru organi?alic in necaie zoni problcmatjcJ. Optunile iflale spr. cap,tDt un,ri lanl de sagd (plz$te, de obi.ei

,l
::i

oi sisradiisp.cificc? Sc contrizic vreunelo din propLr cri, :rctiuni snu stadii slcciicc ri di.i rr conirizic cc Plrtcm i.Lcc in lcest sens? l.x ce nc angajim cu adcvirar noi sau cci cc se ocupll cu ;nrplemcntRr srr.lcgiilor, incluziDd r.surscle neccsirc, iD anul urmiuo.?

U Jc pur.n rombina p.opuneri,

r.l

r!
Pla.

licr.i jN

valeq

.j

Penlru

orginizrtI

pubLice

:i

fonp:r111

frorp( J. viriui schen.i) ini

.iz!1i.i. O.r.':I

degnl'r i3lLrri

ii

legrre Ce misnure'r oi

Formularensiadoptarca5tra'eglito.fiphnuritorpenkurezolvareap.obtemior

159

oPiiLrni PenlrLr re'zol!i'ex iec:irei pr0' ,lcjni i\ Iost J.jir irricuhrl ii jnrr. lrr girr:J dc lcl ri Poribilc ij){clc'rsl P!t il il..rrrr ultcri.r scturi spc !!lc icl.rne'r.r!kit cx strxt!gii Pen!rD rezol!ir't lc.r,ci rroblcnc. Ca li in cazul r.ocesuiui ir rrci srrdii, Jceasti mctoJi re
Ce

prrliliti o vcA inc a j i r.rizr::i piti .ird intrer l3 glnr:

icmei. ea Pcxte fi

discllir' in continuait

proDleme.Il-.e8:ce ('.ru un ser nc tclJn

vLiror pertc. L':

$u un,crna'iu ce,ch,terzJ Jn

t I 4
r$

stralegii

xfaccri si functiuni.

genrale, Dc subunititi, program, sIajcii, produsc, proces de

ii
iri

ii
fr

:, :. : r' : rul'

fulLi p!iiuu a inielege, anili2r ii !inlroh coD?lcrititex rczuliaril Existl Pro' rr.r. (Graphics COPE) si.cirl crire in accsr scop' ii\'hi nrultc info'nx{ii c! C .jriYirc h accsl Prosrrtl sirit ofilne iD Rer!ra )

Sc|.melc pot deveni Crstul dc Lna.i ri

potLre

neroic dc djutorul compur3-

Mnjoritatea or8anizaljilor vor prefera rot!.!i st foloseasci versiunile fiDele ale formularlo! ca matelial de bazi pentru pregitirea unui plan strarcgic scris, Dacl se urmeazJ aceasti abordarc, conlioutul ar puia inciude umttoarele titluri (dupI Barry 1986,[ryson tiAlstoD,l995):

ii

.:

n{:ri str.llegice
Plinutile stmrc3ice Pot sa
Cea mxisimpli linni ne ddnLLl de varialc 1r iuncli' de formi li dc L'hl] srr.rtcg;. for(e tl Jo rnr x'ord scris iDrrt f:ir' ciprlii iicror;de decizie cu Privirc l3 misiuoe' o'nizaliei fi li ccea ce ar trcbui ei il f:ii in !D!nrirc c;cumsranl. iccast. est' cei mri connrnr lornrl d' flnn

introducerc (incluzind scop, ploces ii pa.ticipare); afirmarea misiunii (incluzind .espectarea mandatelor); afirmarea mandatelor (ca un apendice, probabil); viziunea succesului (dacl a fostpregltitl);
anali?i a mediului internd ii enerri, indurnd SWOT (c? un apndice, !.0babil); afirmarea strategiei de arsamblu; rn ma'ed $rlcgiei in tunctre de prcblcmer afirmlred straiegiei penrru subunirlli (dcctse aplicr); proglam, servicii, produse sau phnuri de aflcri, induind afi.nMrea srategiei, leluri

t
ii ri,
irl

coniiiu

strctcgic $i lcflecri, desiS!: o

Fidlisi lund ncntilr I accne i clrli - iccQ cl str!1.:jci Poii' conta cu id'irar li nu flinurih sIFLrgice gindi;i 5i lclnti.a

I
ij
$

ti pieleJintl;

ir sinc. Cum noteazr lvtinr?bug (L9r'1b, P. 1s2)' ',o18ani2rliile lun'tionerTi P! bi7l oc angdjar. si hotili'r". lcrori orgxnizr\ionali de-r LLrn' Daracfiunca coordorari I rrrrciva!ieil\i 'lc inultrir tiP de Dl3D rezonabilde form:rl' rstfel gul rimpului imPune, de oDicei, ul (v3n dc Vcr si lerrv' lt30) ircit oamenii sr lrie c.5i de ce.ii treb|li s' s{ 'r';1 !jul3 sri-tr xminlcirsci Ilorilul ar ll ca oamenii uilil ii |lanui i tr Pulca 'c i Puled judcca Pcriorrr;inF d. por'i'c pelrru oi.rl un
horrr'r. llanul

ii planu.i d actiune; planuri de p*sonal, incluzind pcrsonalul cu rorm{ intraEi, cujumlratc de normn si voluntarii necesari; planud financbre, incluzind bugerele opentionale pentru fieca.e an al rlanului ri orice bugte necesare de capital sau planu de stringe.e Ce londuri;

afirmarea shategiei fuDcliomle; planuri dc implemcntare, induzlnd

I ii
li

\i

Pun(

E
de monllo :rrre

o..iariraliei ii are ti un scop pilii Yfitl cip;li, i:.lirrisi coalr\ii. in ccle d,n urnrj' pL'nul (jntr o vc15iutc de itrlerior s{!i .. .rn do.umen( Penttu ,;o.mnic'tii !i fclxlii cu publicui
'tnr

.r irc rtrloarca unui,,lrnlal inire actoril

trir

lLnuij

ii c\JlJ-rci
tutumr pdrtilordin plan.
a

1'ortc

pl.nuripentru

aducera la zi a

ii'h!
itr(jo

ll
i-

deii Cer mai sinPlii lorll:l dr Pl r stl.resi. sc'is, f'rt'ci rccePtabili' frrmuhre din Br)son iirJiorl crm simpli5|., colrsii in f.r5iuril. ilnlle ale ciiolla (199i1:

viziunii de succs, dacii a tos! or.getiti una) ar trebui, ca efec!, si constitLrie un lez fiat executiv al planului. ?i:rul insuii nu trebuie si fie prealung. Daci est, va fi pus deopartesau uitat d f.incipaLii menbri ai personalului.

,{firmarea misiunii 9i a stratqii hi

ti
ii

Jrirm.:e- mn.-n

Aite secliuni ar trebui incluse, loat ca apendice, pe lingi cele nurnite mai sus (Barry,1936):

i
t:
,\

afirmrr,ra mandatelor {ci r:: if'drdicc Pc'r'lr

\:r',.n.. :iic JLi o.,( r: tPre

rxrlizr S\\'OT 1c! uI rirciJ:.r DoxI.)i

afirmarea nccesitJlilor, problemelorsau lelurilor car trebuie rbordarei descrie.ea structurii organizatiei, fie curcntl, fie propusi,6e lnbele;

I
i.

lroceduri ale administraliei Cc iitrt (curente, plopuse sau ambele)i politici cleic de organizare (curen re, lropuse sau ambele);

trairrrcar.r 5rrat!rcr pe0Lru or9aorza(l

PUDtlce

ir nonProlil

Fornru\!)r!!:, o0oPur!.

- !\Je Lli 9rl,!,!.-

r-

,i .l

ii
1

:i ,fl

rela!ii cu actionarii Drincipali (curcnte, propuse sxu ambele); itoteze pe care se bazeazi pknul; ;j,lruride $arlelng (Stcn, 1990); planuri de Facilitii;; pl|nuri de contiDsenit crre pot i urmrtc dlcl sc schinbi circunstarlcle;
orice 3lti s3ctiune .onsjd.rau importanti.

ale accs' lrebLie can:lizxte in tunctie de relorile, ineresclc si cadrcle de r'ierinli in tunclic ror indivizi o daii ce ei vor alege dacl sl sPrijinc sau nu PtoPuerca a de propria lor iudcatl. Pot t ncccsare Degocieri 'onsid' bilc Pentru lrsi stimul3ntclor pcntru a oblhe sPriiinulrc'c' .o'nl;mlia .orecll *oraurilor ii " strategiilor !i planusar il a c3di ln privinla caractcristiciior imPonante ale

:i
,-t

Srrcinr prcgrtiriitrinrci vc'siuni a plinuluistratcgic a. rrbui, dc

obiccj,

,J.

I
.{
t.i

ol:riri unuipersoane-.hejc din personrl. Odatl versiu.er pregititi, princjpalii fidori de decizie, prinrrc firc riechipa dc planincirestr.tcgici,

riior DroDL,:r (susskind tr C!uikhrnk, l9S7) ocrzr' Adopurm formrh \i JpJre.r Problbil intr-o ,'lclc2str| dcyrrse" -o asttld in carc aiqiunca favorrbilr scbinbrlii cstc posibih sin! trci fluri dc dcschiss d' fcrestrc aicler dcschise dc eParilia unor Droblcme pre$nte' ic']ca
aleti sau nrnlii; schimbdri polnice imgortinic (.rclrori de pohici dc 'urind executivi, prioritlli s.himbaie dc agen\ii ir'1an1a!oare) tiac'lc ' dcs noidhectoii corpurile ol]ciali chise dc atirgera unor Pun.te de decizj: (moment in care si !clion4). Un scoP najor al slldiului a' r:dr sint autoria; tiimprrcrni.iie inilial. fost de a dtnni !s\ca!a dc ?cicnalicare rr'buie s: fo-mcze baz r-:rr lui coaliliidc
coalitie

t
,,1
:r1

'nmbrii.onri. liuldi de conducerc si, posibil, c\iva eclionlri exlerni. Citev! modificA.i ncbuh. sugerarc dc diferi{i action.ri$i, dic. icestc modificrri imbunitrtesc planul, ch r.irii. scccptitc. Dupi o rcvizuire irrlt a principalilor lactori d. deciz;c, planul rcvizut va fi gatn pe.tru adapurei formali. Dupd ce apare acest )ucrLr, echipr dc plinificirc vi fi grm sl inccapi planincrrea, dc$ ntuLrc actiuni dc implcmen. rlre por s! apad pc misuri cc dc$ evidcnrc ri nccesare pc parcursul Pro.esuhi

strijh

$i s:l schitcz.

dinii'rtc punctclc

de decizic

pcrLctformrr:

un ?hn

sPccific ri viabil

lrr':il !osiLilc' '?sif'l saficgatrce r: t adoeri j' I

Adoptarea ptanutui
S.opul stadiuluiT cste dc r obl;nc otccizic spcaiali pcfltru a adopti Si cottinu. skxrcsiile ti planuL prcsititc $i rcvizuir0 infornal in rtadiul 6. Pcntru planulplo. pus sprc adoptare, tr.buie sl se h in consideralie acele problenlc pc care aclionarii principali le conddcri imeortante ti solutiile te par si dc. tczult.!. Dt ajemcnei, climalul politi. ri opini, ictiona.ilor trebuic sr fie faiorlbile tibilieretr din calea.ctiurii efecrive Mebuie doboritc, Cu alrc cLrvinlc, trcbuie si exislc o .o'lbinetie de probleme, rolutiifi polirici (Kiosdon, 1995). Echipa de planiicarc ar rrebuisii pist.czc stadiul 6 distinct conceprurl di sradiul 7, cici dharnica cclor dou, stldii cste difcritr, desi ln prictici stadiul6li ; ar putea sa se combinc (de cxcnplu, cind planific,iea impli.J organizatii cu un singur scop, icrarhjc organizatc). Stadiul 6 poate fi desrul de colcial, cI.i e.hiDi dialoghe.zil dcsFre cc ar pLlrel li Dai bine pcntru orgrnirrtic. stadiulT i:r, !.care fi dcstul de conflictual mri ales cind adoptarc? plarului trebu'c sil xib. loc in arene legislativc ftn ar li consiiii or,fcn.tli,.oafcdc.ilii muhior'

Adoptarca lornrlli i planului st.3tegic a disltictului tc0l3r !i difcrite stadii dc'a lu n gul d mii multc tld Ar ita timp cit erist:

a 3Pi rr! '

.r'1

J iq
1lfl

fl
#
E
1l
::i

]cl.ri Ii lor p::nrci vcriuni a Phnulu ptcr nt : Dentru n ':oIil.tca ' m,l lnk\cmb l ?,\"1-uo_liLr: mu t dife- lc cu p'ivirc I of liccr. -\ceta cr: i'vc'hit $i nu fice' frlr stinC:Irl:r' tatca mui:ii unui 'cchi Dr I stltului, .l.r cra simbolic inlportdnt ca un punct iodal al comun;lrlii la secliunca facilitrtitor d:n plar' c( niili multe dis.utii ti negocieri c! rrivirc mur.rrcr vc hiuLi liccu lntr-rn n''u im '5 i pi ..t" ai" " "orot"', '' lhnut ",lrl I fos! rdlprat formal ;n m rric 993 :r : : l: tr:tc!i( r.
la

sP:i! l:

dupl cc a lost Prezcntit Corfctarea acestuiproces a fost dc'lul faze ll' si ' in contr".t putc..i. cu sr"diile anrcrioarc - cu cxccPtia ultinrclor a fost fornularl lcnrid 3 I diului 6, cl;d prina v*sitne a Plrnuhri ltraregic
de

rlu rdr'

din':ili

cd si jlr'i' I revizuiLl ?,c c;nsili! Conllictele au dcvcnit clare ln accl Punct' ln consiliu 9i :l rezolvrrii ior lntr-un mod c?resr lnnlinr o coali$c dc sPrijio i,rcali s(t Tbarii Drficult'lilc a:esle i !r::ini : comunii c, crre sJ re in contiiluxt 1n sllrdiui t

ilt q!
lr
l

!rni,rtionale siru diacritc consilii tiorganiza(ii ncc$rr. pcntru inwlcm.ntrrcr c:.cLiil:r phnurilorin con\mit c. (Citiror;i cc dorcsc siar uri suplilncDtarc peDtru accst stadiu pot .onsulti Bryson ti Crosby,
1992, pp.246-260.)

Linii diroctoare ate Procesutui

d e plr ifica Urmltoarcle Iinii dirccto? Ie 2r rrebui rclinu tc 'lunci cind o ccLiP' ' legitura dinirc orilnlizs(ic stratcgici lormuleazi stralegii cnciente Pentru a tace

Pentru a obtinc sprijinul'cc$ar, fxcioriidc decizic $i ic{ior)arii mii in' porr.nli trebuic si tc dscl)iti fria de ideea de schimbrrc $i ircbuic si li se ofcrc siinrLlcnle speciale pentru a lis ci$riga spriinul. Argumentelc ti ninrulenrck

'

fi ncdiul ei.

i:i
'jr'l

't2

ptriiJt.Jre .lralcajci p.Ilru.rganizalii

ruhLi.e 5i nonptutir

l. \t limtr .d St,dirc.r ri.qr:irrd $rrrr!-t.:,i Ji,r ihlat;xnte (tdt rin. tuitc rtutt]ia (tiort! dL.,atrt. ::tririo ir fat tat('xri r.lodul ir c.r. rinr /r,r,r. loriruLic srlteljiilc cste nr.Li puiir ilnlolxnr ii conprralic cu vatorrca to 1i cu moCri in rarc 5irr implrrlirirr. Li lli, tic.i s. p..!trciLc ur ?h| str.irgjc tornral,lieci nu, icesr luctu csi. n,ipurin inlloriinr d..'t lblnulik. riil.tiri inrpl.nrntir.i rxrtc:iilo. 2. t\4"nlr.ii rchit'ci.le i'hr1i)a icvrirri,icn ror d,ii j, ,rrirlidj.,t /tdr^r D. lrt. ioirr.;nportant . o .!rictJ:, Ct .t)tiu.i .edriv. sau c|irr radicrlc,i 6, lurr. in conrid.r!lic in ti,t1!ul l)r.:!nrix: dc to)nrulrr.., srrrrcsici. Cu cir (r( mrimrre gi.I de rtrare3i, rlte rl,'r.fjcr.riciainconsi(l.rtrtjccchjpi,nrfiil 3c.r5ti r.e srns. ai mari de i :ijfig. h 5irarcgti surijnui., uJor de jn]pi.,LrcrIrt si cli!i.nr.. Conitiirtr .onn.rr:r r vrrietiiri cp\iurilor i...sibile !:r ari:rxri lurr.r conild.ratic r mtii nn:lt.: i(rirc!jii inxiri. :r sc ia Iorlrnei finat.i. Si .e rnrii:im sf.,r ul urui iaur.!t a r- .miliui fiob.l, Lir:rr ftruln,g 'Cea Diibur: .al. c. r rjunge iil ai o ide! Surt r re sr .,i .enul]lr lr rttc jd,ri . O rhl nldrlihtc dc . prf.r. xcesi lLrcJu cste d. x suninc cai o organilrtid .u I ri.b!isr ie !.S.,jczc i titr,r i.ir.i nr:reEl.J rlcr nu Jo.c5(. si consiljerc Jit.ru., ,v. d.r:ul dc diftr;i, dc .,.i ,..riL. D!cJ orErn!zrtil .nc inrc"biJnuirc: rci.r , ..r d. va.ia\ii nrin..c pc ! .clc rr,sr.nrc L!.ci nu ?, r'cLui sll\j pindr Ilhprl ,r un.x.rcit;u com:,lcr dc. itraifi:!,*rrar.gici l! kr J. r.easta, ar kcbui ra sr ..r..ntr:2e as!pra pr g.anrj li sirxtc!iilor.xisrfrtc (pridcipalul puncr cen rrr: .n r:rirohluirl lX lci,r rxu r: purcx dori s,1 ur.re2c o:jrr.rtesi. dc,,inctu.r.,inl -n lo:ic: xtiic; oll,nizrt i,i jL:aLl !nci uuDire direc(ii sereralc (Quirn, l9tr). ir pulea, de asemei,i., si1 r,iunle rotal Ii ph!ifica.ca rrraregici fi n uF mere. .l:cizrj jncrementr:l ob;5Nujri ic,,2 ii croi drun inrinte" (Lindblon, Lt:r) r:ntru r intm irlr'o rclaiie Jcceprxbilil cu mediul siu. 3 . lrnnt,ttdli!r8l iar( i. e I iaafte ei.irx. \nctcmc D ralisn ul .onJ!: d. tcnti']o{ul lnisiu:rii ir rl dir..(ici toit. d.tcimina o scrie de dc,:izii ni.or. re s. por lcLn!l:, d. ! lri,gul riinpului ii Po{l!.. r.himb,iri rndjJrc. (rrl Lji.x .sr., prooabil, ..1 carc .i crer1 irc.aii. linic oi girdir! piir obsera iir 5r ci 5chjnblrile in g'. d prcL,r. schinbJri i! nrrlrrt. (Cx o ironic, crd.r.a
UnirnilSoyiiri.c a rrut lo .rr.r,i ac.jr tl.) ii(: idevia Qli r (t9S0)slsiine c;.ele mai inportante scl rn .:. ilin n13ril. corpraiiisi11r, dc iapr, s.hinrhrj nli.l cr.e sini condLrsc dc !i r..rulii inlr!r s. rineor xl scopurilor srrar.iiceSi NeL,:I!dr (19t0, p. I92), in s:r..iul s.lu d.rpre purerer pr.zidcnliah dir Sratel. Unite, ob!ervl cii,,dr ?liil. i:n dc cr.rii in erciciti!1 purcrii, ri de 1:, iar schnrLrl.il. d. d.t3liu r !,,\i1 dclol|itri ix(iutionrLi; clc r. i.unnilcxzi ti ril ge..rz,i rrlilruriie !i1roar. rl. ri!:ccrului ir genc,.r), rtalizarcr unui nou viitor erre mai rin?lt dac. ,. pori d.nrorstra .,r ej .ontinui.cr trcntrlluiti prerentului, .hier drci vj torul i:rc c3lir.tiv Ciri:ii iW'ei.k, 1t79, Neusrxdt ii Itla!,l!36j.

Form!tarca sj!doFtareastrateaiilorsipt.nurilor pentru rezotlarea

prcbtcnctor 153

chliguri nuri ti ciiii' guri niici (Blyron, 1988a). Un ci$tis mai este,,o viclorie demonstrabill' com' pl.tI, pe scari largI, c\tigatr in ciddx unei oPozilii considerabilc (Ijrysoir ti Crosbt 1990, p. 229), in limp cc un .iitig Dric estc ,,un rezuitat con.:ei, c.mpletJ implemeilar, de inporrantl noderlttl' (Weick, 1984, P 43) Proccsul de plxnificare strrtegici schi{dt jn aces.tl cartc, scoiind in evidenfa ccca ce.s1e fundamenlal, poale tenta organizaliilc sl caute nercu sI obtinr ciltigui mue, dar aceastc poatc fi o greicall. N'litclrile slre chtigul mare nebuic ltate in .onsidcralic, dar orga!izatia lreb!ic sil tinl conr ii de faltul cl o scrie dc crtti_ gu!i mici pot constitui cu limpul un ciltig nrare O strate8ie ? cllligu.ilor mici reducc riscurile, u$ureard implemcntare., imlarte proieclele in strdii, I;ce
Drept rezultlrt, existl doul sttrteSii lotal
opLrse

sclnnbara Fpid ,,reali1", elibereazr resu.sele

li

energiile umane,

Le

dr Ptiere

oamcnilor incurajearl palticiPalca, intrre$e incftderea ii hotrrira oan.ni_ lor, ofera rcompense imediate ri finreazi ciitigu.ile (u';ck' 1934' Xouzrs ii lo nc,1987r. Cu toate acesie a, o stratcgie ! c\tigului mare Poale fi ca nai bunl atunci ciod o strategie a ciiligului mic devinc de ledotit sau impracticabih dintlun motiv sau altul. Dc exemplu, Maiei B.itanie si F!a!!a nu au incerc.i de h incepur si consfui;scl un iunel mic pe stb Canalul Minecii. Ci$isurile mari pot de exemPlu, clnd 6r clar cr este fi ri le utile atunci cind este momentul
nvoie de o nMrc coalilie, sirategia propusr

- vi aborda eficient Problena' tehro

io8i. potrivita k fi gata prcgrdtl, rsursele acccsibile ti viziunea slccsului d.stuj de ciar, pentru a ghida schimbirile (Bry'son ii Crc5by,1990, p 23s). Ci'ligurile

mari trebuie probabil contralate de factorii de decizi imPo and djn orgari?'tii icftrhicq ele pot, de asemenea, proveni din acliunileslab coordonatc ale mlllor oameni de Ia nivelrrl ope.ativ (Mintzbcrg

li

McHugh' 198s, Mintzlerg' 1994b

p.194).
Bibliotcca publicl ii Organizaiia de Cuh PriDcipda au urmat stratesii de ci$tig mic. Chiar ti asa, fiecare incil se conlLunta cu o oPozilie scnnificativl lx nivel intern sar ertelr asuPra unor alegeri strategice sPecifice De exenPh' bibLioleca a {:cut prcgrese subslan{iale in in?lenentarea a multe stretegii Pas cu

bibliotecii a lost surprins totu5i de opozilia consiliuLri o'ilerejc loia'r r:le a nrchide niicul serviciu d. inchiricride casete vid;o al bibliotccii' crici i
pas. Personalul

si i llstreze

dcschis. Organizalia de Cult PdnciPsld rutise sa-[i alirga

1990-19'94

mljori

panli la programele educaliondLe de dumini.r' jir x fost ei cea r'ri confli:tualr" iin':' siil deoarecc !3 instigat pe bltrinii traditionalilti nilotriva famiiiilof nrri cclor iecisitoriti- O mnturi qlava jn cadlll congregadei a fosl6 it:til dor rpriil

ti schnlbarca progrnmuiui servi.iuLui divii de duminica pentru a crea o or: ii educalie pcnrru adulli ii c.pii inlre scniclil. de dimineata C,v:cne ii c: sii tirzir. Aceasta micl schimbaie a arrt succ:: ,n cre$erea nuna'ului de p:'tici

taier scopurilor in Planul slu stratcgic Cin

pirr jn

1993, pr;Dtre car:

l
I

6t,

Ptadilicarer siratogici pentru

organr.r p!dtcen

nonpro'ri

r!:i,r!LarcasL -opta rar. -r: Lorr pr;rJrtr, !!ri. !r!:{!q.q,.,!!,.

succesulLti

..,

,.

..

i
ti
I

rforturj .olsiC,:rabilc de conduc*iiclericale si mircnr, convcr$lie, crvinte blindc, rug{ciune

'l
ij
.i ,i

ii credinti.

Prograrnul CPI se indreapti tot mai nlult sprc noi

sln

:j

l
t

1'

iri

rt
r']

l l,i

il
r',1

ll

iegii de conunicarc ri cohborar. cu nul;i .ciiorari, in paac dr.orid connrin g.rilirbugci!lui,dirsipcnrru cll arsrc schimblrislnto provocdrc pcntru culrurr orginizatie;. Dlr acesie schimbl.ipor sI sc acumullze intr'o schimbarc mxjori, caci ui r.c.rt ll|3i rnrre pe .omun ic2ica cu rctionarii iipe inovatiiin donrcniut erv: :ilor dcrerm n: Ln I :o6iim dc :rl a. dif-it. Districtul icolar a dec;s si uln]ezc o strategje a ciitigului mare incl de la :iceiur ti a obtiiut rezultate s.nnitcatiw.lo cele din urml, va obtinc ciqtigul cel l|larc. Pl.:rul finai, adoela! in I993, a inclus sustinerea invaliriipc rermen iung, .ducalii barari pe !zultat, un curriculurn substantial revizuit, educatic ;nclusivl ii m'Jtticulturali, o foloshe ir mai marc maluri a tehnologiei compu tcrizare, schinrbfui nr3jore ale facilitltilor (incluzind inlocuircd unui Iiccu vechi .u o rou..lid;rc, intr un loc nou), sclrim bdri ale cotrducerii, printrc cnrc sicla rillcrrer lolurilor consilillui ti alc slrprainrendentului ti o mircare spre Nin]gcmcntul Iocal .l necirci icoli. Suma acestor schimbrri se va nraleriili?a intFUn :irti: .nire, Multe Cirtr s.himblri au rpirut deja, dlr .ontrolersclc cu privirc ia relocali,arr liceuhi ii opoziti.latr dc taxcle tot mai nrari a! irnpicdjc.t in! pin.nurea completi a planului p. Coi ani. ir cel din urnrl, dupi ce dour rcfc::rdurl!ri atr cr,.t, un al Lrcilc. a avxr sucas in 199a si .u fost alocali b.ni pent.u !. nou licu ri pen$u rcnov.rci ihor icoli, Rcicrcodun l r ivLll srcccs, d.roi..cd ,.onsiliul ti'r s.hin)bal hotlrirc. pcntru a ru i.nrullun)i un nuorir

lor straifSic. iapoii$i t.ra1. cLL.cri] i.lurilcba,,ltepcacestc stir(!il.T.lu, vor rcprczer . aDoi stirid.zir.,bilcsiccifirstri:tcgicccarcimpur;J|pl.rr,.
tarea
ca

i1l 'rmli. stir sr.L ?S?nliilc puiii.e r1B:s.rscJ abordarex (rirr:rr j:: : riziun ii suc! .ului n)d rrilc. 'E inrforL3nt sl rct.rlnr ct .rl. Drt!u xbord,tri alc formu!)rii srmtct i.r i ii:tlepltrurd De excmdu, o ori )j-li. poitc i cepc cu abord3r,itr t robl.:r .'

ipotrjvin'. Or:ini:.rtjile flrI scop lucritiv:1u lnxi

de

dicir organci.

l.

ccsului- d: -l hotlritt. jntriCevh:J laci ac;rt lucru. Sau organiz.(ia portc inccpc cu ab rdarr sce'ra.iuiui id.alrj portc chbora sccnr.iDl inu-o lizirnc e succesului , lpa compldar.i s!,diLrlui de elaborare ! stra:cgici. Slu ca poate idcntiFca pi,rlemclc strategicc inosind alordlrile directi Si inCirccti ri atoi claboriDd {chrr; sau scenarii id.aiiat. pentru a gh;da elabol.rcr srrtcgici it
fiecare zonl cc problemc.

.''iis;unea, lch:ile ri stralcsiile pot i :il.,rir. i: ]i p. .ru ehbor 1.ci \':ziuniisrccelrlui. Pc de alre :ertc, c or!.lni?:)li. poitc trcc I in ciicva ciciLr:i de planificar str!!gicl folt^;nd rsorJrr.a di rcctl sau p. :cr a lelurilor :nr te d,: a de.ide si'si elab.i)rczc riziu:rca sur

urci st, lcgii cnci,r;lle

o bazr

,l rl
'.'i

scm|ificxriv dc votarti ce dorea! .a noul lictu sr fic conslruit pc locul simbolic imp,,rirnt al !echiului liceu. a. Formrlarca efectn'i a inat.lic; podtc Ji ihtaasd c, 6ul in jot ti a1 jat,l ir r.r:lntr-adevar, organizatiile care slnt cclc mai bunc in ce privcite pllni
sraregicJ pxr sI codbine .cestc Cour rbordlri lnt.!o s'stcm cncicnt dc llai:aic!rt strrtegici (Lorangc si\fdncil, 1977, ChakravarLhy t. Lorxngc, I99l).

il
r'J iirl

ilcrr

'l
:)

:,i

in Senelrl, o modilitarc oarecare de ghidale a strategici csre dati la'/irf, dar fori:ui3rc: si irDlemeniarei detaliad a srrrtcgici au arut loc adiDc, in cidrll orlliiizltici. Stralcgiile derali!tc ti i pienc!tare. lor pot fi apoi !o!izuitc h vira rcnr.u consisienF lor inrr..le iic! scopurilc organi,iiionilc. Crpilolulil xl.r cortinc mii mult. iniormalic cu ?rni.c la sistcmc)c dc plaDill.^rc slrr. tegiii. 5. Plc ilicatot;; nr trcbli sa dc.iAd incd rcr Ionutla srarcsiile t ) cn fis! u t tn l:.blctelc stutceice ilentit.dr Aiect tii]1dtcet,2) perftu n atnryestapwisnr 3) r:Nxi n rcdlizd a tiriwr. n n,cc.!,iri. Probabil m.jorirxtcr orgariitiilor lor alesi .borCar.a dirccti sau pe cc. nrdirccli .el pdtin li irlcput. Orglni 1iil. j11lri n1i.i, unifunc\ionale s,u orgroizare iersihic, organizrtiile care s.ru angiFr in !,;iiiica.ea straregica peDrflr un rinrp si comunitilile cu un conscns scnrnifi.iti\ $r:pr. lilorilor pol consiilern rbordrrca Idurilor $u ibotulrrua !izitrnii

Oricarc Lr fi abordirea !losi, procesui in cinci pl4i s.iritat in accst capirol ofcrl un rDd cficacc dc fornulrrc r strrtcgici, nrj ales dad thnjca ,,sno$. cld ' cstc foloshll in fiecare stldi!. inucblrile sc rorschimba doar jncct pcnrru ficcdre ibordarc. [chip1 dc plinifi.arc nrarcgicJ poare dorj si srab!:clscl d;ferilt inrrcbJri pcntru diaeritc SruDu.i $i ;rdivizi. D..n, de cxemplu, erhipi vrca sr idcntifice ilternltir'. majore ribaricr in calca re.lizrrjior Ior,le poare ccre grupurilor operdrivc $.l.borcz.c proDunerimajoic $i prosr:me de luc.u pentru: ajuogc la anunit ahcrnattuc sl! i dcffui liumjtc biriere. Plocesul de .cprzcnkre tril schcme ovale cste, de as..ren.l, un mod cficient de claborare n strarc-(iilor pr;n care si se rczolv prnDleh:, sJ sc atingl teluri sau sl sc rerlizczc viziuni. Din rou, intrebirile vorvarir utor h funclic dc abordarca alc.sl. Echipx poarc .iori st claborcze liniilc geDcrlc alc unci schcHe strategic riipoi si Celctc chbor!.cr u nor lt$tegii deta.liale iiprosrJnc dc lucru indivizilorsau Srupurilor op.rarivc.Crupd d management .l proflr.mului CPI a
clcmcnr3rc c,r ajurorul Prosclcme ovalc dar nu s-a angaji i sr d.taiiczc s!r3r',Jrin giile pcntri tlifcritc unirlti ii Sruprd de sprijin. Districtul lcolar n ficut accl.si iuc.u. Consitiul, suprli':tenCcnrul ii cnbinctul :u ciaborar misiunca, (el!.ile $i problcmcle strltegkq .poi clc xu cc.ut la Fsc grupuri operuLive difcritc si el.borc7. srr.tcg'i pcntrr a rboiii rccnc problcmc it timp ce.o$iliul ti suPrairtcndentul sc o.rpau dc !rcdal;tllilc dc a imbunrrlli conduc.rca si administr:rrca
alcs

.ce.nl .bordfc. [l i ehborat dir.ctiistratcgicc

ccsului d. .cp.ezcnrir.

districtului.
6.

Akct:at;r.l! \t!cgi.! .(

!rcbui

it::titc h

destul de

pe.,1itc jrlduni rcnn.bile dxttc clicacitatca lot ti penttu d olcti inst

tuhe dcvlii Pcntu a &l;tii rc'

't

L6

F,rniri.r..a 5trrtcqici penr.u orgait!alii

pulrUce

n5r;fitl
FormuLa.easiadoptarerst.aleglilorsipl.n!!iLorpent.urezoivareaprcbCmetor'167

.tna[i|!

din,\-irncso[ (]!s3) ofer. ui $:.'r]!1u folosit.f El prrupDlc dc5.ricri 5rurcgic. rlntru a il.irde ' fl... -1".n o/r.. tir:
p.iDcipilclc compone ,i. si:u .rrrcrcitr!cii

pen

in]plctnc"':,.4n 10, Conrirrul ticnnepin

r.zLrlrateiiienlion.tej prog.an ct jl:]plenre,rtsrcl crsanizafii ti p.rsorn. resrorjnbit! pe!rru iDolcnrcnrJ..i r.iu.sc c..!re (pe.so,r.rl, fa.iIiiti, cdri:ox.it, prcg t.)j cosru.i (inceput, opeite:nurtr, crpib:); c.onomii esrinure, drrJ eri5ri, 3strpn rbo.diritor prezcnrc; n.xibilirlicesau rCrplabiiinljastritegijij

cojr t"r.: ';fin,r eficacjtateacoslu.jlorj impxct pc termcn lxngi evilurrca r;cuiuii

cerintc de persoralului; flcribilitate ri adaptabilitalei

cerilte de faciiitlti;
ccrnrte de preglfte; altc ffiterii totrivite.

| I . .!.

,1","', L "" 15dptu JIor $r fgij:

sau

a.p...

1.

i p",.oi.r ,.or-n

r,.:.

rrttrli, politici

sc}

nbrri

,rarurrre c.rurc;

8. Orgr'ni'alia at trcbui 5n in h consideoti clabonrca nui PLan s!rct'sic cum dinensiunilc li torflal. Un astleL de llan ar putea sa nu fie necesar, dar' conpiexilalca organizaliei sint tot mai mari, un plan formal, sclis, stlateg;c '3!e
a

d.,,evalurre formatn

t.o:eduri penrru,,de irusr..L sr.ricgiei in rinlpLl inplsmcnrr.ii 0,tanuri

,.d.a dx.i srr.tgia 'rnclio..tri qu !u iilanrri d.,,.rtrturre srnrrrtu.)

i') {i Dr.rru

.erjizarel de cyrlutri ulterioare !,:rtrD

.li. t.r5iiuri importx

iS..ivcn,

1957,

Bryso: si Cul
ne.

.i,

l9S.t);

pe punctul de r d$cri tot mxi folosiioi Echila dc pleificare strateSici r! :re' iuisr cadr de acord asupra prirciPalelo! catgorii fi asuPra lungirti senenle' ge asdcl incit pre?aratold ;leciiY si fie glidit oa.ecum lntr-adevir' un acord tinPul neral cu pr;v;elaforna planului slrat.gic d trebui sl fie atins, Probabil'in de'izie negocierilor acordului ini$al Gtadiul 1), astlel incit Princip'lii f3lorj de d ceea ce va Ploddce elortul si asifel sLitprizele sr fie si;ibl idee in
Senerdl
Se poate concePe, desisut, cJ pregitired fi Publicarea uNi formal poate n n"inlcleaptr din Pun.t de vcdere politic ObiectiE

rtie ii fotosirc 1,en(ru judcc::., alre'narjvetor r)e excr Dtu, cire.iilc pri..ii.-rt. et. furdatiej..,itdcr pertrn' c!alui:.a pro!.,,relor ( L str.r.giiior rps i[1:e] jinr in.tur. ir, .irn!l lru si:rtcgi. (vczi Figun Li.) C,nitiiul jt.njrcp:n nc ofur.i, dc alri,ir. I j cx..l lu iit.rcrarr. I{!n geri c i nrai jmDo:l rtr din cotnrrt foto!.,. jr ,r iior!l ..r de crjtcrii penrr evrte r.a stni:giiior ir.,rrrc dc a lc rrlop r : rLi . lc !rriI .,.onsiliuluicomit .rlui p r!ru idopt.r. (t). jckh.rr, colnuni.ir ..jio
:.tr1i,

.rrlntr irt.atr,tr .tituiiiot ac.cpnl!. inirte,!!: \p..ii.$re tubti. rnptN,rd,rilli. Cei ilnpti;.,ti ir 'de.tri 'tottsi;k' Lrnrl.rea jlrai.gi.i ar i .bui s: dil.irtc ce crirerii vo.
lett t n.b!,i.

CostLril. ii bugcrelc ic..jir:, o rrc.lie rfc.ii:J. Ci:iro.jirn)r lncumj, is,i ..i.ri,. spr. rc.liuDce.L: priyir,, ia bu!!re dir .aJ,iiolul rl 1I lcr.

sc

, 5t t$ii akt

rJl siratrgic ircomPdt:5ile

cxtcrnj in conflict, dc cxemplu, ar Putea ingrcuna Prcgrftci Lrnui plan,,rilional" ri Plblic sustcnabil- lrincjpxiii factori de dec;zie vor !!eb!i sr icddr dacr un plan formal sEatcgic treb!ie pregilit, dale fiind circumsturlcle
sau

^ctionari

cu cue se conLunti organizalia.

t. Cliat dacn '. *ratigia genenltl,

tegiili pricesului
stl

est. PrcEdLn

ln

{ndeascrl sd ptelitcas;d

ur

set

plak nnqn form , aryenizalia n trbui de declanii nrale;ce inEfta ccht' dev'iind

lr9l).

r :,:,

- r:: .)ra.cr de ct .e p bticut ;cn:rrl; - i,:i;':.tur.linlilor\i,lurilirrrofil,)r;

.i:rica

de ci lrc

fir iorii J. dccilir impor ra;l

i, u.{iojrar

i ti lideri de

.,f r i.;

aciiunile t"t'", nieste a".h.aiii se uo. dovedi ghidu.i enrem de folositoare P'ntru ci Po3ie fi Dembrilor o.ganizalici, de la virf pjna la bazi Dh nou, sa ru uitim s prblice dificii li pericuios din punct de vedrc politic st se Pregiteasci fi sa

de afaceri sititntegiilefurclionab l

sriaregiite svbuNndlilat,

ptovantl'

strd setviciile, Pradusul nisura in care slnt accp

'd'

.- .L i ,::it.nir cu rnisiur :a, vrli .ilc, rlloroita \i .ui trti org:nizitici; - .r . :lonrrca sru ini. ;rarci cr rlic strar.gi;,.j, r;ine ij ictivi li;
rr.r. ;iirii.ir reLnkij

nru tA.IJn ptace! notmati ar ttabtt; falasit Pentu re,izunea declarcf:iLot trebui desigur re' te2te si a pinurilor strateg;.e /ornale versiunil iniliale ar viz'it" de menb.i ai echipci de planifimre, de alli factori de decizie inpordin ranli, d membrii aiconsiliului de conducere d de cel Pulin ctiva a4ionari astfel incit punctele fortc peniru rdizu;i lrebuie si'ucturate afari. Intilnirilc
ale dechraliilo. sau planului sI fic recunoscure

astlel de declaralii.

lj modificirile

care

si inbu-

las nLi.rtir.l ii
por
!'l

Pl6niljcarca 5trarca .5

pefl.!

oryanizarl pubtce sinoiprorit

FormuLaraa 3l a.optarea strates

ri,rtiptanunto, p.ni

reridJM

!en':i

_r- 'e'

mai

srructunte

m!li ac.stc purcte lorlc identificare. Scsiunilc dc revizuire ir ju.ut urnrir.rrci agcndc ilnrrx 1936. Bt,$n ti Crosb)1

?rca!ti.c3 unci imisiniscDenlc a p!.nului; ini\;erea de dncLr(iigenerxlc C.spre plan iireac!ii ia clj ijsr:i 9c:rlru br:i:rsiormins a ou:rctclor forre alc planului; lislr pdntru bririrrstornrirg a puncrclor slibc de phn Lrii
brainstorsinga Jr1odificirjlor carc vor in bunitati punctcle forlc ii'or minimjz! sru deplfi puncrle slabcj rcord asupra urnrdroarclor stadii de complerarc a pl.nului.
Tolie nodificlirilc carc in$uIitI(csc cu .d.rirxr dcdarrtiile ti pldnurilc ar
ioatre intponant de d;teutat i evaluat strategii i rclatit: al actionaii ;rpo .nd. Strategiile ca.c sint neaccepribile peltru ac(ionarii imporlanlj lor tre5ui, pfcbrsil, r.Sjndit.. Stratcgiilc carc nu (in cont de actionari sinr.poapc sigur sortitc eiecului. Cei ce sr3bilcrc strulcgiilc ar rrrbui st ioloscirsct tchnici ca ,,L\.r.itiul pc loiur; de optiunc !n!reg;ce" sugcrat de Edcn ri Huxham (!rzi R.sxr$ C) sau marricca ,,FralLi lrii aclionarului" sugcrar. dc Nutr d Bickoff (vczi lies!:s3 D) pentru a crea coalitii dc su.ces pcntr! adotr.rei si inplemcnr rc. sr,.:r13i...
1

esievorbx dc o re(.a interorganizrlionih sau dc rn clon dc phl]ilicrrc strat.gi.I cc ilc bitt comunitarl O ghid.1r. ii facililarc p'rlcrnici n prcccsului prcctn si indernul pr;nciPalilot fsctori ic dccizic dc r co!)tinua \or fi, probabil, ncccsrrc pcntru i ajunrc la o concluzie f!!orabilr ilr i.giturt cu iccs! ttddiu. SPoNorii 5i susinllorii lroccsului' cu tkc cuYinlc' !o'

rcpctlripot sI

fi necesare

did

r r)(ceari

in1odsp'

"l

d rccL rrdir' LrncrzJ 'l

Scr-czc .rr rrcgr: '

[-

jisti1 penftu

t4. Ene iflpattant sa li\nn st\ nacn a PetiraAd at linpe.ie Pe ;rd fi ca oryd iali6 sc schi',bd. Ei,olii s.u rensi!ni rutcrnice sc vor acunr!h tc mJsDrl cc orsanizalia va implcmcnti ::.rte$i noi sad sch;Db3tc, ma;alcs dr,cJ rce:re straieqii prcsurun schimblri dcstul de drasrice $i Provoclri la xdre!3 $lturii curentc. i'tr-!drlr, acumul.r.. .motiilrr $i teniiunilor poate impi.di'r imPlc'
mcnt.rcx cu slccs

I . Este

oimenilor trcbuie

:1

'i,l

12.

OtSr izati. at

t6!i1tt.c

pk
a se

tlbri sn niba b sctt ti ptoccdrti b|aetorc J,c tu cati" utilot ti planil.drit Jlrare-(ri.e Accst lucru polic prcsupunc nece,
ti
incercarca de a el.rbora un

plxniliorqr nrtilnirilo. tchipct. Scsiunilc Prcvlzxtc sI rvizuiascl trrsiunil' 'l' allrmare a sttxtegiei sau plinuriis st'aregic,i pot Ii folosilc pcntr.i I sol;ciri 't'J dificJr; irnccsier6iuni pcnrrtr.rcznva lroblcmclccmoliohalc cLrl)afit:i stnttlici d !i, ltob.bil I Pt"'c: n]+a att: : 15. Co 'tl.tarcd ,acizi.i. Dcc,,ir !n fi d.rcl s; sc mcirgi irainlc cu stratcgiilc sru 'D uD ; lirr sn.t.gic rcc.mandit dc ,rchipr dc pl.nifi.rre.lr fond, un nlmrr ic i' nct' ri' d.cizie por sl rprrl dacl t)u s x !rqltiL un l,lan furmalslralegic Stl rcilii froli'''i
sI
sc ocupc dc

:oscure ri a stratcgiilor. Acestc cmo\ii si tcnsilni $ebuie se li sc peititJ s: inccrce s:l le controleze (Dallon' l9;0, Bellman, 1990, Spencer si ,\dams, 1990, Hrnpdln-Turter' 1990' 5'h'in' l9''7' 1992). Aslfcl cc emo\ii ri t,rnji!ni trebuie 5i 6e !n slbiect legitjm le disculi' in

r.

I
fi
{i1

$i

0sigura c, banii l.gati de lnrplcrlentarca plinurilo. srrarcgice sint jusL::rcali, asrlcl in.it aceste a si primeiscr arenfic Si t..r.mcnt spccial.,{c.is$

sit.rca dc

difcrite |tobie,nc strergic: Pol fi Prczntate

va

colu'ilor

dc

:li'

poaie si inscrnnc

fold

de

conringentl spcciali pen-

tru r p.rmhe finan(irea con!ni,3stfd ircit inrllemenrarer u o. strategiisau a u.or pirtiale lorporte sI inceapJ cu un proces de nnantarc trorn:i. Cea mai i polianu toLlr$i este neccsirarea de I s0 asigura ci gindirc!

stnrcsr.i pre.edJ

,*

li

$l

r3l
r.it il #i

ou urmeazi stabilire: bugctului. Ac.sta enc jdcca-chcic diD sF.r(.lc ,,buge(uhi p.rfor|r1arn" ti al ,,l,!gerrlui inrrcprc oriil' {tJalichnri ii Ioydr.on, t991, Osbo.rrc ii Crcblcr, 1992, Cothrin, I993). Dur ncfcricirc, sin:rlrrli flitnuri iriregicc pc carc I xu nrajorn.tcl orgrutizatii]or sinr buBctelc lor liacde bugetr au fost, !n general, j.ornulate firJ bcneficii pcnrru cca nrn: mz.c parlc I eccstei gn:diri strar.Sicc. Atcntia fitr dc misi!ne, nrnndatc, er.luIri si!!itionale si lroblcme srrarcgicc ar trcbui st preccadi dezvoltnrca
Si

|j.StaditLfott t.rii
n12:

st

nt.siei
tcrioarc

ffi
il,:

trttd lo.r;rift hnrc iitelwi:tnt sic li cle\tc"tcalc difcticlor str"r.gii Mii mulr tiorlr ri
dh
cnr2a r!.roii de a Sdsi cca bni

itcnttiiil tueit :tadiilc

exe pc nLuo uI de a fu

nc(io

tlit

..a nnlticrd

iI
i

^stfcl, pcntru ficcar. sct de str.,lcgii .hboit pcrt.u lr r sc ocupa dc fic'rrc trob:tjii strntegicl, 16. Ptnlt;Palii facl.i dc t)e.;:n tj Pln tifeattd ar trcbui sa se gitultttcti i'ine la nodolitatc., in cate p?c.J n. atlolt:drc fonnj.t at trcblli t6li2nt' tti al6 t:xcn prclllpunc d.nclii Ia dl! A.cstc a din urni ru, in mod tiPic' rcguli rii P:occdurispeciil. carc lrebu;c ur::1lte Dc accte r t;cbuic sl !e tin' cont 'slfc: ircit pknul sr n! fie cuns sau submina! dc olone.li intcliSen\i NcSocicrilc cu Pri!ire li Drod:i.lrilc ti tcntllil1. :)ccesrre P$trt r oblinc sprijinul ii 3 mlni'ri!x opozilia sint ap!oapcsigur n..csire. Orice mod:ficrri carc imbuniti(c5'' dc ftpl' propuncrci dr trcbui acccptxie iiacordulile oLliDute Prin negocicn, cllrc sl nu sacrincc coDrponcntclc inrpor!trntc ile Planului t7. t), aarecarc sntinetl ,lc nrhei'\c a ,Iawl'i {tut'Sic n' tttbui oitti! prchabil, ln sf4nul ttatiu!:ti 7 :n t4 slitti:tl sk:Aiuh; 6 daca nu clE prc$atft it Ln plan fonral. ndoprarct fttrnrr i a unui plsr strltcgk ofcri o ocazic natur'li pcntru eLborarcr unui astteidc scntimenr al il]cheicrii. Da. chiar !i firi un pi'zn itrrtegic, un anumit tip Ce .e.crnori si slrbltoare csle de aju:or Pcntru a i'

.izic

adecvir i

ln nroncnlt djl{iic.

fi u!

pnnc! de decizjc

inrPo':nr

I
I

170

PlJi llc.rea skrtcqic,: !entruorg.nizalii pub0coii n.nplofil

I I i
I

hr

oferi!eriicipantilo.la proc0i s.nrimenrulcl efortulde planincalc strcIcgic.l esk inchc;xt pcntru momcll ti cr rronrdrlul unci implemcntlri sistcnrt'cc cste Ia jndcn)hi (B.,vso!,van dcVrnii itoerins, l9S7))t:. Drcn prcclNl .lc pl, tiimrc nmqkd d [o$ biitc sehilnt fi cotct ut']lat,
srratgiile

CAPITOLUL AL IX-LEA

plartrile nr au fost adoptatc, tn eo

silcrn

wrnntonile

posi-

iMPLEMENTAREA CU 5UCCE5 A STRATEGIILOR SI PLA.NURILOR

i
{

I t :

t
1j

II

nu csrr ir)cl mornuDtul 1)orri\'iti st']re3iilc fi planurile nu sint dec1,:rr; problenele pc carc inrentionelzr sI ic rezolvc str!tcSiile 9i planurilc ntr sirt !!lrde,,reale" 9i prcsart.; orrlnjzrtir siu comuni:arca nu pot sii contiolcze Flgnirudinri j.hin)b! riloi propusc risccsic a rlrbrie reduscj rlrtr(eSiilt ii plJlurji. ir trcbui dusc io ah doncniu sau domcniul curent ar trcbui reorglnirrr intr r n fel.

0ac; dai un ordin aici $i reutetti s; inlelegice se intinpl; cu eI dupi aceea, eFtimaibun decit mine.

qcopul ,r"diulu: dc implcrnJnh'e

(st.Crul 9) {stc de
Legic

Uplanincorcr n!,rcgicl lr man:6emen ul su.

l compl.r. trrn, ;i.t prin in:l b.rreyr. uc

i
Rezumai
A.est crpirol
a

I
i1

rt

I
i1

(i strrcr!ri
ca.. clie de

dircurat forftularca siadoprarca stratcgici. Strarcgijle sint <iclinitc

de scopuri, politici, programc, ac{iuni, dccizii sad aloclri dc resurse djfinetc ceer cc estc o.!:,nizetia, cc ri de c. aace. Srritcgiile potvar:r in fun

x
L

ii
il

incl, fDrc(ie iicadru temporalr cle reprc2inti modulln cai2 o organiz:iic {jru comrn; r.) inlrd in rclatie.u medilI. Slnr schilare doua abcrdiri al sr.liegiilo. in d^bor.re: proc.:,rl in cinci p:4iti <ildc reprer..talc p.in s.hcm. ov e.-{u fost oferirc sugdst;i .rt! prcgitilei pl3nlirilor fo mah sracgicc. Si insistat din nou cl gindirc. ., aqiunea sr.iteSi.a sint cclc c:_e conr.JzI ti nu illc rbordiri spcci6ce alc i,.ri.j .rii stnle gi.. sru chii! p..g,i ,3. unti plan sr:arcgic fornrifon oferirc, c. .:icmener. '\u s!:lcnii pentru 8hi, irea atiopllrii lor de a flxnuiui, dact $rc ru:.jar sau

rdoptatc !!r shrcmul lclcvrrnr. 6{u csle de njuns si se <rc*e ntr irhn : tl!r.. ir Elaborarcr unor programc, proiecre, plinuride actiu'e, buget. eficicnt p!.crrl je r.t r: $i procesul dc implenerlr.c vor drvi.tl st.alcgiilor $i vo. fi .:earoar. pentru org.nizalie (sau comunilatc) iitcntru ac(ionari. Protrinrele, proie.r i. pl.nurilc deactiDnc i brgcrelc sint neccFie pcatru r coorion., r.ririLi ilc r : nre.o$i spdcirliqli, tehnicictli ti, in gencr.l, perso.nl inplicat in Procs. Prc.sL dr implcnrcnt,,e insu$i rr trebui sl pcrmirl lnlllarea prin sirPrJr< P m. : ce apar noi informllii ,si sc schiInbl circumrtanlel, Acen feldc invl{ar. !,r ar.r (stratcgii) carc rr;nsccnd s:cpu ll., la o mai buni implementarc - la strrcturi i, c(.rtui politicile, lrogrrmele, 3ctiunilc, deciziile 9i alo.irilc de rcsuric - $i uDei barc cognitive i pra.tice pentru srarcgiil. cmerg.ntc pecum sih noi ruiCe alc prc rsului stratc8k. Sl nc .mintim cd stnlegijlc rerlizate Jinl o .otrrbinrli. int!e ceer cc sc intcnlionerzi fi ccca cc iipare in practica (1!'lintzb.rS $i wes:i.)i
1992, MiDrzberg, 1994n, 198.1b).

Rezuttate dezirabite
Cel mai inrportint rczultat pe crc conducrtorii, managerii ii plani6.]toiii rt trebui sJ-l Drmireascl in acesr stldiu sle addugrrca de !a1o,rc r.all pJn r.ri;' zarca telurilor si mlrirea salisfac(iei aclionarilor Acst lucru sc ra lealiz: I,rii obtinerci unci serii de rczultate iDsftLrmentale- Primul diatrc accste rezLtl:atc
subordonate erl introducerca rc2cnabil C:

u$arl

5i

rapidl

trrl]le8iilor in

s!s-

rcmul rcicvant. ln mod tipic, ur rcpertufir. lars de stntagernc esle nccesar len' tru a punc in func{iuoe toatc srr!i.giil.r .::.sarc sau me.rr ? lc slabili iurc:;;:. (Chase, 1979, Elnrore, 1932, Kaufmxn, lita). Al doilea rezult3t subordonat istd