Printul Fericit de Oscar Wilde

Sus, dominând ora ul, pe un soclu înalt, se afla statuia Printului Fericit. Era placat din cap pân -n picioare cu foi e sub iri de aur fin; drept ochi avea dou safire sclipitoare, iar un rubin mare, ro u, scânteia pe mânerul spadei sale. Era, într-adev r, foarte mult admirat.

E la fel de frumos ca i coco ii de pe acoperi uri, care arat direc ia vântului, gr i unul din edilii urbei, care dorea s dobândeasc reputa ia de om cu gusturi artistice. Doar c nu e prea folositor, ad ug el temându-se ca nu cumva lumea s 1 socoteasc lipsit de sim practic, ceea ce nu era cazul. De ce nu po i s fii ca Printul Fericit? îl dojenea o mam cu bun-sim pe b ie elul care plângea dup luna de pe cer. Printul Fericit nici m car nu viseaz s plâng vreodat . M bucur c exist cineva fericit pe lume, murmur un om dezam git, uitându-se lung la minunata statuie. Parc -i un înger! ziser copiii de la orfelinat, când ie ir din catedral , în pelerine stacojii i cu or ule e imaculate. De unde ti i? interveni profesorul de matematic . Doar nu a i v zut niciunul vreodat . O, ba da, r spunser copiii. În visele noastre! Profesorul de matematic se încrunt cu severitate, c ci nu le îng duia s viseze Într-o noapte, o Rândunic zbur peste ora . Prietenii ei plecaser spre Egipt cu ase s pt mâni în urm ; ea îns r m sese fiindc se îndr gostise de o Trestie din cele mai frumoase. O întâlnise la începutul prim verii, pe când zbura în josul râului dup un fluture mare, galben i fusese atât de mult impresionat de mijlocelul ei ml dios, încât se oprise ca s -i vorbeasc .

c e casnic . dar eu ador c l toriile i. Trestia n-are un ban. Trestia f cea o reveren din cele mai gra ioase. î i zise Rândunica. Pe cer nu-i nici urm de nor. Chiar atunci z ri statuia a ezat pe soclul acela înalt i exclam : O s m instalez acolo sus. la subiect. dar în schimb. i-ai b tut joc de mine. pentru c ve nic flirteaz cu vântul. Am plecat spre Piramide! Adio! i se avânt în zbor. iar Trestia f cuse o plec ciune adânc . Ce sentiment ridicol! ciripiser celelalte rândunele.Oare s te iubesc? întreb Rândunica. E un loc or cât se poate de potrivit. i într-adev r. Coborî deci i se opri drept între t lpile Printului Fericit. când sosi toamna. . de câte ori adia vântul. toate rândunelele disp rur în zbor. prin urmare. Atunci Rândunica începu s zboare roat în jurul ei. Oare unde a putea poposi? se întreb ea. exclam ea. cu aer proasp t din bel ug . de-abia atingând cu aripile apa care se unduia în cercuri argintii. continu ea. zise ea. are o familie numeroas . i chiar a a. strig Rândunica. Nu e în stare s sus in o conversa ie i m tem c este o cochet . Rândunica se sim i însingurat i începu s se plictiseasc de aleasa inimii sale. Vrei s vii cu mine? o întreb ea în cele din urm . În felul acesta îi f cea curte Rândunica i continu tot a a vara întreag . dar asta doar din pricina egoismului ei . Am un culcu de aur . Dup plecarea lor. lunca era plin de Trestii. c reia îi pl cea s treac direct. Ce curios!. Dar tocmai când î i vâra c p orul sub arip . Recunosc. N d jduiesc c ora ul a f cut preg tirile cuvenite . cine m iube te trebuie s m urmeze. dar Trestia cl tin capul. stelele limpezi sclipesc i totu i plou . privind în jur i preg tindu-se s se culce. Clima în Europa de Nord e de-a dreptul îngrozitoare! Trestiei îi pl cea ploaia. Zbur ziua întreag i când se înnopta ajunse la ora . era prea ata at de s la ul ei. Apoi. f r ocoli uri. o pic tur mare de ap c zu pe el.

i cu adev rat eram fericit. Pe când înc tr iam i aveam o inim omeneasc . Atunci de ce plângi? îl întreb din nou Rândunica. Cine e ti tu?. Chipul lui era atât de frumos sub clarul de lun . lân g un co de fum . Cum. Ce rost are o statuie dac nu te poate feri de ploaie? Trebuie s caut un loc mai bun. Una din ferestre este deschis i prin ea v d o femeie ezând la o mas .i ochii v zu O. Iar dup moarte mau coco at aici atât de sus. În timpul zilei m jucam în gr din cu tovar ii mei. Departe. Ea brodeaz florile suferin ei pe rochia lung de satin a celei mai fermec toare domni oare de onoare a Reginei. c ci în jurul meu totul era nespus de frumos. fiindc locuiam în Palatul Sans-Souci unde triste ii nu i se îng duia s p trund . pe care o va îmbr ca la viitorul bal de la Curte. iar mâinile ei aspre i ro ii sunt pline de în ep turile acelor c ci ea e cus toreas . nu m pot st pâni s nu plâng.i din nou o pic tur c zu pe ea. Are chipul supt i-i obosit . departe-continu statuia cu voce optit . Dar nu apuc s .i întind aripile i un al treilea strop pic pe el. iar lacrimile îi iroiau pe obrajii aurii. dac pl cerea înseamn fericire. încât Rândunicii i se muie inima de mil . prea politicoas pentru a da glas mir rii sale. se afl o cas s r c cioas . nu e din aur masiv? î i zise în gând Rândunica. r spunse statuia. întreb ea. i de i am inim de plumb. i ridicându. Sunt Printul Fericit. încât pot vedea toat urâ enia i mizeria din ora ul meu. dar ce v zu? Ochii Printului Fericit erau plini de lacrimi. în p tu ul din col ul od i ei . î i zise Rândunica i se hot rî s plece zburând. nu tiam ce sunt lacrimile. M-ai udat bini or. iar seara m aflam în fruntea dansului din Salonul cel Mare. dar nu m-am sinchisit niciodat s întreb ce se întâmpla dincolo de el. Gr dina era împrejmuit cu un zid foarte seme . melodioas -pe o ulicioar . A a am tr it i tot a a am murit. Curtenii m numeau Printul cel Fericit .

Rândunica desprinse de pe sabia Printului rubinul cel mare i. Sunt a teptat în Egipt. n-ai vrea s mai r mâi o noapte. a fost o dovad a lipsei de respect din partea lor. doi b ie i r i. dar voi r mâne înc o noapte i voi fi solul t u.zace bolnav b ie elul ei. nu m-au nimerit niciodat . zbur m mult prea iute pentru ca a a ceva s se întâmple. Regele însu i se afl în sarcofagul colorat. s fii solul meu? o rug Printul. Rândunic micu . de aceea micu ul plânge. înf urat întrun giulgiu galben i îmb ls mat cu mirodenii. când st team pe malul râului. trecu prin apropierea Palatului i auzi zvon de muzic de dans. r spunse Rândunica. Rândunic micu . rândunelele. Vara trecut . i-apoi. Totu i. Bineîn eles. Printul Fericit se întrist atât de tare. împreun cu iubitul ei. Mul umesc. Rândunico. zise Printul. zbur peste acoperi urile ora ului. Rândunico! Micu Rândunic . iar mama e atât de trist ! Nu prea îmi plac b ie ii. aruncau mereu cu pietre în mine. zise el. pe care îngeri albi fuseser sculpta i în marmur . c ci noi. Rândunic dr gu . B ie elului îi e tare sete. Curând se vor duce s se culce în mormântul marelui Rege. îl scutur frigurile i cere portocale. Trecu pe lâng turla catedralei. fiii morarului. cu el în cioc. Prietenii mei zboar în susul i în josul Nilului i sporov iesc cu splendizii lotu i. eu provin dintr-o familie vestit pentru agilitatea membrilor s i. iar mâinile parc -s ni te frunze ve tede. E foarte frig aici. n-ai vrea s -i duci rubinul de pe mânerul spadei mele? Picioarele-mi sunt lipite de soclu i nu m pot mi ca. r spunse Rândunica. încât micu ei Rândunici i se f cu mil . . O fat frumoas ap ru pe balcon. În jurul gâtului are un colan de jad verde-pal. dar mama nu îi poate da decât ap de izvor.

rubinul cel mare. Ce r coare pl cut ! opti acesta. z ri b ie elul cum se zvârcolea în p tu . dar cus toresele astea-s atât de lene e! R spunse fata. m simt înc lzit bine acum de i e atât de frig. Pretutindeni unde se ducea. î i zise Profesorul de Ornitologie pe când traversa podul. Pentru c ai f cut o fapt bun . ceea ce îi pl cu foarte mult Rândunicii. P trunse în od i i lep d pe mas . Apoi se roti u or în jurul p tu ului. O rândunic în plin iarn ! i f r z bav scrise o lung scrisoare despre aceasta pe care o trimise la gaze ta local . zise Printul. În cele din urm ajunse la c su a aceea s rman i. zbur în josul râului i se scald . Vizit toate monumentele publice i poposi vreme îndelungat pe clopotni a bisericii. Rândunica zbur peste râu i z ri felinarele lic rind atârnate de catargele cor biilor. Toat lumea a citit-o. doborât de oboseal . Când se cr p de ziu . iar perspectiva o umplu de bun -dispozi ie. vr biu ele îl întâmpinau ciripind i spuneau: Ia privi i ce str in distins! . dar pu ini au priceput fiindc avea multe cuvinte pe care nu le în elegeau. Cred c o s m fac bine. scuturat de friguri.Ce minunate-s stelele i ce minunat e puterea dragostei! gr i tân rul. Rândunica se înapoie i îi povesti Printului Fericit tot ceea ce f cuse. Trecu în zbor peste Ghetou i îi auzi pe b trânii zarafi evrei tocmindu-se g l gios în timp ce m surau monezi de aur în balan ele lor de aram . pe când mama adormise. . privind pe fereastr . apoi adormi. Ce fenomen surprinz tor. Când gândea totdeauna o apuca somnul. mai zise el i se cufund într-un somn binef c tor. La noapte pornesc spre Egipt î i zise Rândunica. N d jduiesc c rochia mea va fi gata la timp pentru Balul de la Curte. observ Rândunica. Am poruncit ca florile-suferin ei s fie brodate pe ea. Rândunica începu s cugete. lâng degetarul femeii. r corindu-i fruntea b ie elului cu aripioarele sale. Ce curios.

Doar ochii mi-au r mas. iar când apare sclipind Luceaf rul de diminea . veghind stelele de-a lungul întregii nop i. Rândunic micu i dr gu . atunci scoate un chiot de bucurie. O s -l vând giuvaergiului. zise Rândunica. o s cumpere alimente i lemne de foc i va termina piesa. f precum te rog! r spunse Printul Fericit.i potoleasc setea. dar de prea mare frig nu mai poate s scrie. Rândunic micu . Ochii le sunt verzui ca berilele. iar buzele lui sunt ro ii ca rodia. ochii mari i vis tori. acum o mie de ani. Rândunic micu . În emineu nu este foc i e le inat de foame. Rândunic dr gu . v d un tân r aplecat deasupra mesei cu hârtii. Al turi. zbur înapoi la Printul Fericit i îi spuse: Ai vreun mesaj pentru Egipt? Tocmai m preg team s pornesc la drum. La prânz. Sunt a teptat în Egipt. apoi se scufund în t cere. nu vrei s mai r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. Se str duie te s termine o pies pentu Directorul Teatrului. având o inim cu adev rat bun . acolo unde hipopotamii se culc prin p puri . Scoate unul i du-i-l. iar r cnetul lor acoper tunetul cataractei.Când luna se în l pe bolt . leii g lbui vin la malul apei ca s . r spunse Rândunica. iar Zeul Memnon ade pe tronu-i imens de granit. Iubitul meu Print. S -i duc i lui un rubin? Vai. Mâine prietenii mei vor zbura c tre Cataracta a doua. într-un pocal se afl un buche el de violete ve tede. . gr i Printul. la cel lalt cap t al ora ului. nu mai am nici unul. a a ceva nu pot face! zise Rândunica i începu s plâng . r spunse Printul. Rândunic dr gu . Undeva departe. aduse tocmai din India. Voi r mâne cu tine înc o noapte. Tân rul are p rul castaniu i cârlion at. Sunt din safire rare. într-o mansard .

tol ni i în mâl. În Egipt soarele cald str luce te deasupra palmierilor verzi. Iubitul meu Print. Încep s fiu pre uit!. iar porumbeii albi i rozacei îi privesc i gunguresc. iar tat l nu o va bate. I-a fost destul de u or s se strecoare printr-o sp rtur din acoperi i s p trund ca o s geat în od i . Am venit s -mi iau r mas bun. o feti vinde chibrituri. Tat l ei o va bate dac nu se va înapoia acas cu câ iva b nu i. Scoate-mi i cel lalt ochi i d -i-l. iar safirul va fi la fel de albastru ca azurul m rii. de aceea plânge. exclam el. Tân rul st tea cu capul îngropat în palme i nu auzi fâlfâitul aripilor. Hei rup! . Nu are ciorapi i nici ghetu e în picioare. se înapoie la Printul Fericit. iar crocodilii îi privesc alene. Rândunic micu . acesta provine de la vreun mare admirator. Plec în Egipt!. Tovar ii mei î i f uresc cuiburile în Templul de la Baalbec. . zise Printul Fericit. dar nimeni n-o b g în seam . E iarn . Studentul p rea foarte fericit. Acum pot termina piesa . dar nu te voi uita niciodat . Iar când luna se în l pe bolt .Rândunica smulse ochiul Printului i zbur cu el la mansarda studentului. le strig Rândunica. r spunse Rândunica i curând va c dea z pada rece. privind forfota marinarilor care scoteau l zi mari din cal cu ajutorul odgoanelor. A doua zi Rândunica zbur în port i se a ez pe catargul unei cor bii mari. Rândunic dr gu . rubinul va fi de un ro u mai aprins decât al trandafirului. trebuie s te p r sesc. descoperi minunatul safir scânteind lâng violetele ofilite. În pia a din vale. iar prim vara viitoare î i voi aduce dou nestemate minunate în locul acelora pe care le-ai d ruit. iar c p orul ei este descoperit. n-ai vrea s r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. iar când î i ridic ochii. Ea a sc pat chibriturile în rigol i toate s-au stricat. îi zise Rândunica. strigau ace tia la fiecare lad pe care se opinteau s o scoat afar .

trecând în zbor ca o s geat pe lâng feti a cu chibrituri. dar mai minunate decât orice sunt suferin ele b rba ilor i femeilor. rogu-te. doi b ie ei se culcaser îmbr i a i. alerg vesel spre cas . scânceau copila ii. Trebuie s pleci în Egipt. care le tie pe toate i tr ie te în pustiul de nisip. Rândunic . dar nu î i pot scoate ochiul. depanând boabele m t niilor de chihlimbar. zise Printul Fericit. care e negru ca abanosul i prosl ve te un glob de cle tar. decât Mizeria îns i. A doua zi Rândunica st tu tot timpul coco at pe um rul Printului istorisindu-i ce v zuse pe meleaguri str ine. f cum te rog! Atunci Rândunica smulse i cel lalt ochi al Printului. Ce minunat ciobule de sticl ! strig feti a bucuroas i. Sub arcada unui pod. îi zise s rmanul Print. despre uria ul arpe verde ce doarme într-un palmier i este hr nit cu turt dulce de c tre dou zeci de preo i precum i despre pigmeii care se avânt pe un lac mare. pe când cer etorii se milogeau la por ile lor. repet Rândunica i se culc la picioarele Printului. despre Regele Mun ilor din Lun . despre negu torii ce p esc agale pe lâng c mile. Zboar . cobori vijelios i. Zbur prin uli ele sordide i v zu copii cu chipuri palide de foame uitându-se apatici spre str zile întunecoase. Nu exist Tain mai adânc . Rândunica zbur deasupra m re ului ora i îi v zu pe bog ta i veselindu-se în casele lor somptuoase. îi lep d în palm pre ioasa piatr . zise Rândunica. str duindu-se s se înc lzeasc unul pe cel lalt. Voi r mâne cu tine pentru totdeauna. despre Sfinxul cel B trân cât lumea îns i. c ci vei r mâne orb. pe frunze late i netede i ve nic se r zboiesc cu fluturii. a a c voi r mâne cu tine pentru totdeauna. Rândunic . Ce foame ne este! . micu Rândunic . râzând. Rândunica se înapoie la Print i îi spuse: Acum e ti orb. Nu. micu Rândunic . tu poveste ti lucruri minunate. zise Printul. Îi povesti despre ibi ii ro ca i care stau în iruri lungi pe malurile Nilului i pescuiesc cu ciocul pe ti ori aurii. peste ora ul meu. . apoi poveste temi ce ai v zut. Draga mea Rândunic .Voi r mâne înc o noapte cu tine.

Ciugulea firimiturile din fa a brut riei când brutarul nu era atent i se chinuia s se înc lzeasc fluturându. Foi dup foi de aur fin le d rui s racilor. Oamenii cred c Foi dup foi de aur fin desprinse Rândunica pân când Printul Fericit deveni posomorât i cenu iu. În cele din urm î i d du seama c va pieri i. Trebuie s m despoi. Avem pâine acum! strigau ei. ci în palatul mor ii. iar dup z pad veni gerul. adunându. dar nu o l sa inima s -l p r seasc pe Print. M bucur c în cele din urm te vei duce în Egipt. Drumurile p reau f urite din argint. Rândunic . ca ni te pumnale de cristal atârnau de stre inile caselor. foi aurul îi poate face ferici i. Lasa-m s . Ai stat prea mult aici. Sunt acoperit cu aur pur. zbur Adio.Ia lua i-o din loc! N-ave i voie s sta i aici! se r sti Paznicul.i s rut mâna. d -mi o s rutare c ci te iubesc. Apoi se a ternu z pada. Printul meu drag! murmur Rândunica. iar copiilor li se îmbujorar obrajii i începur s se joace. cu foi i s le d ruie ti s rmanilor mei. lumea umbla îmbr cat în bl nuri. dar înainte de-a i se mai a ez înc o dat pe um rul Printului. râzând voio i pe str zi. zise Printul. zise el. Biata Rândunic sim ea c îi este tot mai frig. r spunse Rândunica. c zu moart la picioarele lui. Nu în Egipt plec. Rândunica zbur înapoi la Print i îi povesti ceea ce v zuse. ur uri lungi.i puterile. iar copiii pornir prin ploaie.i aripile. micu pleca. c ci îl iubea tare mult. . atât de tare sclipeau i scânteiau. Nu-i a a c moartea e sor bun cu somnul? i dup ce îl s rut pe buze pe Printul Fericit. iar b ie i cu c ciulite ro ii se d deau pe ghe u .

Printul Fericit fu dat jos de pe soclu. Când ajunse în dreptul soclului. ce jerpelit mai arat Printul Fericit! exclam el. Ca urmare. ia privi i: o pas re moart ! Musai s public m o hot râre. i înc se sf deau când i-am auzit ultima oar . zise primarul. Inima de plumb cr pat nu se tope te în furnal! Trebuie s o arunc m! i o aruncar pe un morman de gunoaie. nici folositor nu mai este! spuse profesorul de arte de la universitate.În clipa aceea se auzi un troznet ciudat în untrul statuii. primarul se plimba prin pia înso it de consilierii municipali. i. . ca i când ceva s-ar fi sf[râmat. Rubinul a c zut de pe spad . interzicând p s rilor s . arat ca un cer etor! Ca un cer etor! îl îngânar consilierii. Ba a mea! strigar pe rând consilierii municipali. De fapt. care totdeauna îi d deau dreptate primarului. zise primarul. i începur s se certe. iar primarul convoc întrunirea Corpora iei pentru a decide ce trebuie f cut cu metalul. Cu adev rat jerpelit! îi inur isonul consilierii. Deoarece nu mai e frumos.i dea duhul pe aici! Iar secretarul de la prim rie pe dat not sugestia starostelui. de bun seam . va fi statuia mea. i se oprir cu to ii ca s -l priveasc . O alt statuie. Apoi topir statuia într-un furnal. Doamne. ochii i-au disp rut i nici poleial nu mai are. De bun seam c era un ger cumplit! A doua zi dis-de-diminea ridic ochii spre statuie. unde z cea moart i Rândunica. Ce ciudat! gr i eful echipei c tre muncitorii de la topitorie. Iar la picioarele lui. Fapt este c inima de plumb cr pase exact în dou .

iar Printul Fericit m va prosl vi în cetatea mea de aur.Adu-mi din ora dou lucruri din cele mai de pre . . Dreapt alegere ai f cut! zise Dumnezeu. ceru Dumnezeu unui înger! Iar acesta îi aduse inima de plumb i trupul Rândunicii. Rândunica va cânta de-a pururi în gr dina Paradisului meu.