Printul Fericit de Oscar Wilde

Sus, dominând ora ul, pe un soclu înalt, se afla statuia Printului Fericit. Era placat din cap pân -n picioare cu foi e sub iri de aur fin; drept ochi avea dou safire sclipitoare, iar un rubin mare, ro u, scânteia pe mânerul spadei sale. Era, într-adev r, foarte mult admirat.

E la fel de frumos ca i coco ii de pe acoperi uri, care arat direc ia vântului, gr i unul din edilii urbei, care dorea s dobândeasc reputa ia de om cu gusturi artistice. Doar c nu e prea folositor, ad ug el temându-se ca nu cumva lumea s 1 socoteasc lipsit de sim practic, ceea ce nu era cazul. De ce nu po i s fii ca Printul Fericit? îl dojenea o mam cu bun-sim pe b ie elul care plângea dup luna de pe cer. Printul Fericit nici m car nu viseaz s plâng vreodat . M bucur c exist cineva fericit pe lume, murmur un om dezam git, uitându-se lung la minunata statuie. Parc -i un înger! ziser copiii de la orfelinat, când ie ir din catedral , în pelerine stacojii i cu or ule e imaculate. De unde ti i? interveni profesorul de matematic . Doar nu a i v zut niciunul vreodat . O, ba da, r spunser copiii. În visele noastre! Profesorul de matematic se încrunt cu severitate, c ci nu le îng duia s viseze Într-o noapte, o Rândunic zbur peste ora . Prietenii ei plecaser spre Egipt cu ase s pt mâni în urm ; ea îns r m sese fiindc se îndr gostise de o Trestie din cele mai frumoase. O întâlnise la începutul prim verii, pe când zbura în josul râului dup un fluture mare, galben i fusese atât de mult impresionat de mijlocelul ei ml dios, încât se oprise ca s -i vorbeasc .

Coborî deci i se opri drept între t lpile Printului Fericit. f r ocoli uri. Zbur ziua întreag i când se înnopta ajunse la ora . prin urmare. strig Rândunica. când sosi toamna. Vrei s vii cu mine? o întreb ea în cele din urm . Trestia n-are un ban. dar eu ador c l toriile i. Apoi. Recunosc. Ce curios!. Chiar atunci z ri statuia a ezat pe soclul acela înalt i exclam : O s m instalez acolo sus. În felul acesta îi f cea curte Rândunica i continu tot a a vara întreag . î i zise Rândunica. c reia îi pl cea s treac direct. dar în schimb. Am un culcu de aur . c e casnic . Oare unde a putea poposi? se întreb ea. o pic tur mare de ap c zu pe el. cu aer proasp t din bel ug . cine m iube te trebuie s m urmeze. Am plecat spre Piramide! Adio! i se avânt în zbor. lunca era plin de Trestii. i chiar a a. Ce sentiment ridicol! ciripiser celelalte rândunele. Pe cer nu-i nici urm de nor. Dar tocmai când î i vâra c p orul sub arip . i într-adev r. exclam ea. dar Trestia cl tin capul. . Nu e în stare s sus in o conversa ie i m tem c este o cochet .Oare s te iubesc? întreb Rândunica. continu ea. zise ea. privind în jur i preg tindu-se s se culce. Clima în Europa de Nord e de-a dreptul îngrozitoare! Trestiei îi pl cea ploaia. Rândunica se sim i însingurat i începu s se plictiseasc de aleasa inimii sale. Trestia f cea o reveren din cele mai gra ioase. la subiect. stelele limpezi sclipesc i totu i plou . N d jduiesc c ora ul a f cut preg tirile cuvenite . toate rândunelele disp rur în zbor. Dup plecarea lor. E un loc or cât se poate de potrivit. de câte ori adia vântul. era prea ata at de s la ul ei. Atunci Rândunica începu s zboare roat în jurul ei. de-abia atingând cu aripile apa care se unduia în cercuri argintii. dar asta doar din pricina egoismului ei . iar Trestia f cuse o plec ciune adânc . are o familie numeroas . i-ai b tut joc de mine. pentru c ve nic flirteaz cu vântul.

iar mâinile ei aspre i ro ii sunt pline de în ep turile acelor c ci ea e cus toreas . Curtenii m numeau Printul cel Fericit . Iar dup moarte mau coco at aici atât de sus. încât pot vedea toat urâ enia i mizeria din ora ul meu. Dar nu apuc s . c ci în jurul meu totul era nespus de frumos. A a am tr it i tot a a am murit. nu e din aur masiv? î i zise în gând Rândunica. în p tu ul din col ul od i ei . Gr dina era împrejmuit cu un zid foarte seme . i de i am inim de plumb. Chipul lui era atât de frumos sub clarul de lun . Pe când înc tr iam i aveam o inim omeneasc . dac pl cerea înseamn fericire. departe-continu statuia cu voce optit . Una din ferestre este deschis i prin ea v d o femeie ezând la o mas . Sunt Printul Fericit. melodioas -pe o ulicioar .i din nou o pic tur c zu pe ea. M-ai udat bini or. iar seara m aflam în fruntea dansului din Salonul cel Mare. iar lacrimile îi iroiau pe obrajii aurii. r spunse statuia. nu tiam ce sunt lacrimile. Cum. Ce rost are o statuie dac nu te poate feri de ploaie? Trebuie s caut un loc mai bun. Departe. lân g un co de fum .i întind aripile i un al treilea strop pic pe el. fiindc locuiam în Palatul Sans-Souci unde triste ii nu i se îng duia s p trund . încât Rândunicii i se muie inima de mil . se afl o cas s r c cioas . Ea brodeaz florile suferin ei pe rochia lung de satin a celei mai fermec toare domni oare de onoare a Reginei. întreb ea. i ridicându. dar ce v zu? Ochii Printului Fericit erau plini de lacrimi. Atunci de ce plângi? îl întreb din nou Rândunica.i ochii v zu O. În timpul zilei m jucam în gr din cu tovar ii mei. pe care o va îmbr ca la viitorul bal de la Curte. dar nu m-am sinchisit niciodat s întreb ce se întâmpla dincolo de el. Are chipul supt i-i obosit . Cine e ti tu?. nu m pot st pâni s nu plâng. î i zise Rândunica i se hot rî s plece zburând. prea politicoas pentru a da glas mir rii sale. i cu adev rat eram fericit.

E foarte frig aici. Curând se vor duce s se culce în mormântul marelui Rege. Trecu pe lâng turla catedralei. i-apoi. O fat frumoas ap ru pe balcon. dar mama nu îi poate da decât ap de izvor. Bineîn eles. trecu prin apropierea Palatului i auzi zvon de muzic de dans. B ie elului îi e tare sete. înf urat întrun giulgiu galben i îmb ls mat cu mirodenii. Rândunico. eu provin dintr-o familie vestit pentru agilitatea membrilor s i. Rândunico! Micu Rândunic . Vara trecut . cu el în cioc. nu m-au nimerit niciodat . zise el. În jurul gâtului are un colan de jad verde-pal. când st team pe malul râului. pe care îngeri albi fuseser sculpta i în marmur . zise Printul. n-ai vrea s -i duci rubinul de pe mânerul spadei mele? Picioarele-mi sunt lipite de soclu i nu m pot mi ca. zbur peste acoperi urile ora ului. Printul Fericit se întrist atât de tare. fiii morarului. Rândunic dr gu . aruncau mereu cu pietre în mine. rândunelele. Sunt a teptat în Egipt. Totu i. n-ai vrea s mai r mâi o noapte. încât micu ei Rândunici i se f cu mil . de aceea micu ul plânge. r spunse Rândunica. c ci noi. dar voi r mâne înc o noapte i voi fi solul t u. Mul umesc. a fost o dovad a lipsei de respect din partea lor. Regele însu i se afl în sarcofagul colorat. Rândunic micu . s fii solul meu? o rug Printul.zace bolnav b ie elul ei. iar mâinile parc -s ni te frunze ve tede. împreun cu iubitul ei. r spunse Rândunica. iar mama e atât de trist ! Nu prea îmi plac b ie ii. Rândunic micu . Rândunica desprinse de pe sabia Printului rubinul cel mare i. . zbur m mult prea iute pentru ca a a ceva s se întâmple. doi b ie i r i. îl scutur frigurile i cere portocale. Prietenii mei zboar în susul i în josul Nilului i sporov iesc cu splendizii lotu i.

La noapte pornesc spre Egipt î i zise Rândunica. î i zise Profesorul de Ornitologie pe când traversa podul. Rândunica se înapoie i îi povesti Printului Fericit tot ceea ce f cuse. Rândunica zbur peste râu i z ri felinarele lic rind atârnate de catargele cor biilor. Am poruncit ca florile-suferin ei s fie brodate pe ea. Apoi se roti u or în jurul p tu ului. O rândunic în plin iarn ! i f r z bav scrise o lung scrisoare despre aceasta pe care o trimise la gaze ta local . dar pu ini au priceput fiindc avea multe cuvinte pe care nu le în elegeau. privind pe fereastr . Ce curios. mai zise el i se cufund într-un somn binef c tor. zise Printul. Toat lumea a citit-o. ceea ce îi pl cu foarte mult Rândunicii. Ce fenomen surprinz tor. lâng degetarul femeii. apoi adormi.Ce minunate-s stelele i ce minunat e puterea dragostei! gr i tân rul. Pretutindeni unde se ducea. iar perspectiva o umplu de bun -dispozi ie. Vizit toate monumentele publice i poposi vreme îndelungat pe clopotni a bisericii. zbur în josul râului i se scald . r corindu-i fruntea b ie elului cu aripioarele sale. Ce r coare pl cut ! opti acesta. dar cus toresele astea-s atât de lene e! R spunse fata. Trecu în zbor peste Ghetou i îi auzi pe b trânii zarafi evrei tocmindu-se g l gios în timp ce m surau monezi de aur în balan ele lor de aram . În cele din urm ajunse la c su a aceea s rman i. N d jduiesc c rochia mea va fi gata la timp pentru Balul de la Curte. . z ri b ie elul cum se zvârcolea în p tu . pe când mama adormise. Rândunica începu s cugete. observ Rândunica. scuturat de friguri. Când gândea totdeauna o apuca somnul. Când se cr p de ziu . doborât de oboseal . Pentru c ai f cut o fapt bun . P trunse în od i i lep d pe mas . rubinul cel mare. vr biu ele îl întâmpinau ciripind i spuneau: Ia privi i ce str in distins! . Cred c o s m fac bine. m simt înc lzit bine acum de i e atât de frig.

iar r cnetul lor acoper tunetul cataractei. Iubitul meu Print. acolo unde hipopotamii se culc prin p puri . veghind stelele de-a lungul întregii nop i. Sunt a teptat în Egipt. la cel lalt cap t al ora ului. Scoate unul i du-i-l. Tân rul are p rul castaniu i cârlion at. a a ceva nu pot face! zise Rândunica i începu s plâng . v d un tân r aplecat deasupra mesei cu hârtii. O s -l vând giuvaergiului. nu mai am nici unul. Voi r mâne cu tine înc o noapte. Doar ochii mi-au r mas. Ochii le sunt verzui ca berilele. Rândunic micu .Când luna se în l pe bolt . într-o mansard . ochii mari i vis tori. într-un pocal se afl un buche el de violete ve tede. Sunt din safire rare. atunci scoate un chiot de bucurie. iar când apare sclipind Luceaf rul de diminea . dar de prea mare frig nu mai poate s scrie. aduse tocmai din India. La prânz. r spunse Printul. Rândunic micu i dr gu . nu vrei s mai r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. iar buzele lui sunt ro ii ca rodia. În emineu nu este foc i e le inat de foame. Rândunic dr gu . r spunse Rândunica. având o inim cu adev rat bun . Se str duie te s termine o pies pentu Directorul Teatrului. o s cumpere alimente i lemne de foc i va termina piesa. acum o mie de ani. leii g lbui vin la malul apei ca s . gr i Printul. f precum te rog! r spunse Printul Fericit. . apoi se scufund în t cere.i potoleasc setea. Al turi. S -i duc i lui un rubin? Vai. Mâine prietenii mei vor zbura c tre Cataracta a doua. Undeva departe. iar Zeul Memnon ade pe tronu-i imens de granit. Rândunic dr gu . zbur înapoi la Printul Fericit i îi spuse: Ai vreun mesaj pentru Egipt? Tocmai m preg team s pornesc la drum. zise Rândunica. Rândunic micu .

r spunse Rândunica i curând va c dea z pada rece. zise Printul Fericit. tol ni i în mâl. Nu are ciorapi i nici ghetu e în picioare. o feti vinde chibrituri. I-a fost destul de u or s se strecoare printr-o sp rtur din acoperi i s p trund ca o s geat în od i . Plec în Egipt!. E iarn . iar când î i ridic ochii. se înapoie la Printul Fericit. Ea a sc pat chibriturile în rigol i toate s-au stricat. îi zise Rândunica. În Egipt soarele cald str luce te deasupra palmierilor verzi. Tovar ii mei î i f uresc cuiburile în Templul de la Baalbec. trebuie s te p r sesc. Studentul p rea foarte fericit. . În pia a din vale. A doua zi Rândunica zbur în port i se a ez pe catargul unei cor bii mari. Tat l ei o va bate dac nu se va înapoia acas cu câ iva b nu i. iar safirul va fi la fel de albastru ca azurul m rii. dar nimeni n-o b g în seam . Iar când luna se în l pe bolt . Tân rul st tea cu capul îngropat în palme i nu auzi fâlfâitul aripilor. descoperi minunatul safir scânteind lâng violetele ofilite. de aceea plânge. Rândunic micu . Am venit s -mi iau r mas bun. strigau ace tia la fiecare lad pe care se opinteau s o scoat afar . acesta provine de la vreun mare admirator. privind forfota marinarilor care scoteau l zi mari din cal cu ajutorul odgoanelor. dar nu te voi uita niciodat . Hei rup! .Rândunica smulse ochiul Printului i zbur cu el la mansarda studentului. le strig Rândunica. Iubitul meu Print. exclam el. iar prim vara viitoare î i voi aduce dou nestemate minunate în locul acelora pe care le-ai d ruit. iar porumbeii albi i rozacei îi privesc i gunguresc. iar c p orul ei este descoperit. Scoate-mi i cel lalt ochi i d -i-l. Încep s fiu pre uit!. iar crocodilii îi privesc alene. iar tat l nu o va bate. n-ai vrea s r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. Acum pot termina piesa . rubinul va fi de un ro u mai aprins decât al trandafirului. Rândunic dr gu .

Voi r mâne cu tine pentru totdeauna. care e negru ca abanosul i prosl ve te un glob de cle tar. repet Rândunica i se culc la picioarele Printului. Zbur prin uli ele sordide i v zu copii cu chipuri palide de foame uitându-se apatici spre str zile întunecoase. cobori vijelios i. alerg vesel spre cas . micu Rândunic . decât Mizeria îns i. Trebuie s pleci în Egipt. c ci vei r mâne orb. despre Sfinxul cel B trân cât lumea îns i. Rândunica zbur deasupra m re ului ora i îi v zu pe bog ta i veselindu-se în casele lor somptuoase. a a c voi r mâne cu tine pentru totdeauna. str duindu-se s se înc lzeasc unul pe cel lalt. zise Rândunica. rogu-te. despre negu torii ce p esc agale pe lâng c mile. Nu exist Tain mai adânc . pe frunze late i netede i ve nic se r zboiesc cu fluturii. scânceau copila ii. f cum te rog! Atunci Rândunica smulse i cel lalt ochi al Printului. trecând în zbor ca o s geat pe lâng feti a cu chibrituri. Ce foame ne este! . Rândunic . despre uria ul arpe verde ce doarme într-un palmier i este hr nit cu turt dulce de c tre dou zeci de preo i precum i despre pigmeii care se avânt pe un lac mare. Sub arcada unui pod. dar mai minunate decât orice sunt suferin ele b rba ilor i femeilor. depanând boabele m t niilor de chihlimbar. pe când cer etorii se milogeau la por ile lor. . care le tie pe toate i tr ie te în pustiul de nisip. doi b ie ei se culcaser îmbr i a i. îi lep d în palm pre ioasa piatr . apoi poveste temi ce ai v zut. Nu. despre Regele Mun ilor din Lun . Ce minunat ciobule de sticl ! strig feti a bucuroas i. tu poveste ti lucruri minunate. peste ora ul meu. îi zise s rmanul Print. râzând. dar nu î i pot scoate ochiul. Rândunica se înapoie la Print i îi spuse: Acum e ti orb. Zboar . A doua zi Rândunica st tu tot timpul coco at pe um rul Printului istorisindu-i ce v zuse pe meleaguri str ine. micu Rândunic . zise Printul. Draga mea Rândunic . Îi povesti despre ibi ii ro ca i care stau în iruri lungi pe malurile Nilului i pescuiesc cu ciocul pe ti ori aurii. Rândunic . zise Printul Fericit.Voi r mâne înc o noapte cu tine.

M bucur c în cele din urm te vei duce în Egipt. dar nu o l sa inima s -l p r seasc pe Print. adunându. Sunt acoperit cu aur pur. iar copiilor li se îmbujorar obrajii i începur s se joace.i puterile. micu pleca. foi aurul îi poate face ferici i. Rândunica zbur înapoi la Print i îi povesti ceea ce v zuse. În cele din urm î i d du seama c va pieri i. lumea umbla îmbr cat în bl nuri.i s rut mâna. Oamenii cred c Foi dup foi de aur fin desprinse Rândunica pân când Printul Fericit deveni posomorât i cenu iu. Drumurile p reau f urite din argint. râzând voio i pe str zi. iar dup z pad veni gerul. ci în palatul mor ii. Printul meu drag! murmur Rândunica. zbur Adio. iar copiii pornir prin ploaie. Rândunic . atât de tare sclipeau i scânteiau. Biata Rândunic sim ea c îi este tot mai frig. cu foi i s le d ruie ti s rmanilor mei. Nu în Egipt plec. d -mi o s rutare c ci te iubesc. ur uri lungi. c ci îl iubea tare mult. Avem pâine acum! strigau ei. Foi dup foi de aur fin le d rui s racilor. c zu moart la picioarele lui. Ciugulea firimiturile din fa a brut riei când brutarul nu era atent i se chinuia s se înc lzeasc fluturându. Ai stat prea mult aici. Trebuie s m despoi. Apoi se a ternu z pada. iar b ie i cu c ciulite ro ii se d deau pe ghe u . Lasa-m s .Ia lua i-o din loc! N-ave i voie s sta i aici! se r sti Paznicul. dar înainte de-a i se mai a ez înc o dat pe um rul Printului. ca ni te pumnale de cristal atârnau de stre inile caselor. r spunse Rândunica. zise Printul. zise el.i aripile. Nu-i a a c moartea e sor bun cu somnul? i dup ce îl s rut pe buze pe Printul Fericit. .

i înc se sf deau când i-am auzit ultima oar . i. Cu adev rat jerpelit! îi inur isonul consilierii.i dea duhul pe aici! Iar secretarul de la prim rie pe dat not sugestia starostelui. i începur s se certe. Apoi topir statuia într-un furnal. ia privi i: o pas re moart ! Musai s public m o hot râre. Când ajunse în dreptul soclului. ca i când ceva s-ar fi sf[râmat. care totdeauna îi d deau dreptate primarului. nici folositor nu mai este! spuse profesorul de arte de la universitate. . Fapt este c inima de plumb cr pase exact în dou .În clipa aceea se auzi un troznet ciudat în untrul statuii. ce jerpelit mai arat Printul Fericit! exclam el. De fapt. zise primarul. unde z cea moart i Rândunica. de bun seam . Printul Fericit fu dat jos de pe soclu. O alt statuie. i se oprir cu to ii ca s -l priveasc . zise primarul. iar primarul convoc întrunirea Corpora iei pentru a decide ce trebuie f cut cu metalul. Ce ciudat! gr i eful echipei c tre muncitorii de la topitorie. va fi statuia mea. Inima de plumb cr pat nu se tope te în furnal! Trebuie s o arunc m! i o aruncar pe un morman de gunoaie. primarul se plimba prin pia înso it de consilierii municipali. Doamne. Rubinul a c zut de pe spad . interzicând p s rilor s . De bun seam c era un ger cumplit! A doua zi dis-de-diminea ridic ochii spre statuie. Ca urmare. Ba a mea! strigar pe rând consilierii municipali. Deoarece nu mai e frumos. ochii i-au disp rut i nici poleial nu mai are. arat ca un cer etor! Ca un cer etor! îl îngânar consilierii. Iar la picioarele lui.

iar Printul Fericit m va prosl vi în cetatea mea de aur.Adu-mi din ora dou lucruri din cele mai de pre . Dreapt alegere ai f cut! zise Dumnezeu. ceru Dumnezeu unui înger! Iar acesta îi aduse inima de plumb i trupul Rândunicii. . Rândunica va cânta de-a pururi în gr dina Paradisului meu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful