Printul Fericit de Oscar Wilde

Sus, dominând ora ul, pe un soclu înalt, se afla statuia Printului Fericit. Era placat din cap pân -n picioare cu foi e sub iri de aur fin; drept ochi avea dou safire sclipitoare, iar un rubin mare, ro u, scânteia pe mânerul spadei sale. Era, într-adev r, foarte mult admirat.

E la fel de frumos ca i coco ii de pe acoperi uri, care arat direc ia vântului, gr i unul din edilii urbei, care dorea s dobândeasc reputa ia de om cu gusturi artistice. Doar c nu e prea folositor, ad ug el temându-se ca nu cumva lumea s 1 socoteasc lipsit de sim practic, ceea ce nu era cazul. De ce nu po i s fii ca Printul Fericit? îl dojenea o mam cu bun-sim pe b ie elul care plângea dup luna de pe cer. Printul Fericit nici m car nu viseaz s plâng vreodat . M bucur c exist cineva fericit pe lume, murmur un om dezam git, uitându-se lung la minunata statuie. Parc -i un înger! ziser copiii de la orfelinat, când ie ir din catedral , în pelerine stacojii i cu or ule e imaculate. De unde ti i? interveni profesorul de matematic . Doar nu a i v zut niciunul vreodat . O, ba da, r spunser copiii. În visele noastre! Profesorul de matematic se încrunt cu severitate, c ci nu le îng duia s viseze Într-o noapte, o Rândunic zbur peste ora . Prietenii ei plecaser spre Egipt cu ase s pt mâni în urm ; ea îns r m sese fiindc se îndr gostise de o Trestie din cele mai frumoase. O întâlnise la începutul prim verii, pe când zbura în josul râului dup un fluture mare, galben i fusese atât de mult impresionat de mijlocelul ei ml dios, încât se oprise ca s -i vorbeasc .

f r ocoli uri. . prin urmare. toate rândunelele disp rur în zbor. strig Rândunica. Zbur ziua întreag i când se înnopta ajunse la ora . cu aer proasp t din bel ug . Coborî deci i se opri drept între t lpile Printului Fericit. c reia îi pl cea s treac direct. Dar tocmai când î i vâra c p orul sub arip . c e casnic . î i zise Rândunica. Am un culcu de aur . În felul acesta îi f cea curte Rândunica i continu tot a a vara întreag . Vrei s vii cu mine? o întreb ea în cele din urm . zise ea. i chiar a a. stelele limpezi sclipesc i totu i plou . de-abia atingând cu aripile apa care se unduia în cercuri argintii. i-ai b tut joc de mine. pentru c ve nic flirteaz cu vântul. Trestia f cea o reveren din cele mai gra ioase. Rândunica se sim i însingurat i începu s se plictiseasc de aleasa inimii sale. lunca era plin de Trestii. Ce curios!. la subiect. o pic tur mare de ap c zu pe el. exclam ea. Am plecat spre Piramide! Adio! i se avânt în zbor. Chiar atunci z ri statuia a ezat pe soclul acela înalt i exclam : O s m instalez acolo sus. dar în schimb. dar asta doar din pricina egoismului ei . iar Trestia f cuse o plec ciune adânc .Oare s te iubesc? întreb Rândunica. Trestia n-are un ban. Apoi. i într-adev r. dar Trestia cl tin capul. continu ea. era prea ata at de s la ul ei. Dup plecarea lor. cine m iube te trebuie s m urmeze. Clima în Europa de Nord e de-a dreptul îngrozitoare! Trestiei îi pl cea ploaia. de câte ori adia vântul. are o familie numeroas . când sosi toamna. privind în jur i preg tindu-se s se culce. Ce sentiment ridicol! ciripiser celelalte rândunele. Nu e în stare s sus in o conversa ie i m tem c este o cochet . Oare unde a putea poposi? se întreb ea. Pe cer nu-i nici urm de nor. Atunci Rândunica începu s zboare roat în jurul ei. dar eu ador c l toriile i. N d jduiesc c ora ul a f cut preg tirile cuvenite . Recunosc. E un loc or cât se poate de potrivit.

în p tu ul din col ul od i ei . Chipul lui era atât de frumos sub clarul de lun . încât Rândunicii i se muie inima de mil . Departe. c ci în jurul meu totul era nespus de frumos. fiindc locuiam în Palatul Sans-Souci unde triste ii nu i se îng duia s p trund . Sunt Printul Fericit. iar mâinile ei aspre i ro ii sunt pline de în ep turile acelor c ci ea e cus toreas . nu m pot st pâni s nu plâng. iar lacrimile îi iroiau pe obrajii aurii. i ridicându. Gr dina era împrejmuit cu un zid foarte seme . Curtenii m numeau Printul cel Fericit .i întind aripile i un al treilea strop pic pe el. Atunci de ce plângi? îl întreb din nou Rândunica. lân g un co de fum . întreb ea. iar seara m aflam în fruntea dansului din Salonul cel Mare.i ochii v zu O. departe-continu statuia cu voce optit . Are chipul supt i-i obosit . În timpul zilei m jucam în gr din cu tovar ii mei. M-ai udat bini or. Pe când înc tr iam i aveam o inim omeneasc . î i zise Rândunica i se hot rî s plece zburând. dac pl cerea înseamn fericire. r spunse statuia. melodioas -pe o ulicioar . Cine e ti tu?. dar nu m-am sinchisit niciodat s întreb ce se întâmpla dincolo de el. A a am tr it i tot a a am murit. i cu adev rat eram fericit. prea politicoas pentru a da glas mir rii sale. Una din ferestre este deschis i prin ea v d o femeie ezând la o mas . dar ce v zu? Ochii Printului Fericit erau plini de lacrimi. se afl o cas s r c cioas . Ce rost are o statuie dac nu te poate feri de ploaie? Trebuie s caut un loc mai bun. nu e din aur masiv? î i zise în gând Rândunica.i din nou o pic tur c zu pe ea. pe care o va îmbr ca la viitorul bal de la Curte. i de i am inim de plumb. încât pot vedea toat urâ enia i mizeria din ora ul meu. Dar nu apuc s . nu tiam ce sunt lacrimile. Ea brodeaz florile suferin ei pe rochia lung de satin a celei mai fermec toare domni oare de onoare a Reginei. Iar dup moarte mau coco at aici atât de sus. Cum.

r spunse Rândunica. Rândunica desprinse de pe sabia Printului rubinul cel mare i. zbur peste acoperi urile ora ului. când st team pe malul râului. Mul umesc. de aceea micu ul plânge. B ie elului îi e tare sete. fiii morarului. zbur m mult prea iute pentru ca a a ceva s se întâmple. zise el. Totu i. Rândunic micu . zise Printul. cu el în cioc. r spunse Rândunica. înf urat întrun giulgiu galben i îmb ls mat cu mirodenii. Sunt a teptat în Egipt. i-apoi. iar mama e atât de trist ! Nu prea îmi plac b ie ii. Prietenii mei zboar în susul i în josul Nilului i sporov iesc cu splendizii lotu i. . eu provin dintr-o familie vestit pentru agilitatea membrilor s i.zace bolnav b ie elul ei. aruncau mereu cu pietre în mine. O fat frumoas ap ru pe balcon. Rândunico. Rândunic dr gu . doi b ie i r i. Trecu pe lâng turla catedralei. a fost o dovad a lipsei de respect din partea lor. îl scutur frigurile i cere portocale. Printul Fericit se întrist atât de tare. Rândunico! Micu Rândunic . dar mama nu îi poate da decât ap de izvor. Bineîn eles. n-ai vrea s mai r mâi o noapte. s fii solul meu? o rug Printul. Regele însu i se afl în sarcofagul colorat. n-ai vrea s -i duci rubinul de pe mânerul spadei mele? Picioarele-mi sunt lipite de soclu i nu m pot mi ca. c ci noi. încât micu ei Rândunici i se f cu mil . împreun cu iubitul ei. nu m-au nimerit niciodat . Curând se vor duce s se culce în mormântul marelui Rege. Rândunic micu . rândunelele. În jurul gâtului are un colan de jad verde-pal. trecu prin apropierea Palatului i auzi zvon de muzic de dans. E foarte frig aici. dar voi r mâne înc o noapte i voi fi solul t u. pe care îngeri albi fuseser sculpta i în marmur . iar mâinile parc -s ni te frunze ve tede. Vara trecut .

scuturat de friguri. vr biu ele îl întâmpinau ciripind i spuneau: Ia privi i ce str in distins! . . Ce r coare pl cut ! opti acesta. dar cus toresele astea-s atât de lene e! R spunse fata. observ Rândunica. Când se cr p de ziu . apoi adormi. Când gândea totdeauna o apuca somnul. Pretutindeni unde se ducea. N d jduiesc c rochia mea va fi gata la timp pentru Balul de la Curte. P trunse în od i i lep d pe mas . La noapte pornesc spre Egipt î i zise Rândunica. z ri b ie elul cum se zvârcolea în p tu . mai zise el i se cufund într-un somn binef c tor. Trecu în zbor peste Ghetou i îi auzi pe b trânii zarafi evrei tocmindu-se g l gios în timp ce m surau monezi de aur în balan ele lor de aram . zbur în josul râului i se scald . lâng degetarul femeii.Ce minunate-s stelele i ce minunat e puterea dragostei! gr i tân rul. privind pe fereastr . Rândunica se înapoie i îi povesti Printului Fericit tot ceea ce f cuse. În cele din urm ajunse la c su a aceea s rman i. r corindu-i fruntea b ie elului cu aripioarele sale. O rândunic în plin iarn ! i f r z bav scrise o lung scrisoare despre aceasta pe care o trimise la gaze ta local . zise Printul. pe când mama adormise. Ce curios. î i zise Profesorul de Ornitologie pe când traversa podul. Apoi se roti u or în jurul p tu ului. Toat lumea a citit-o. Rândunica începu s cugete. ceea ce îi pl cu foarte mult Rândunicii. rubinul cel mare. Vizit toate monumentele publice i poposi vreme îndelungat pe clopotni a bisericii. m simt înc lzit bine acum de i e atât de frig. Ce fenomen surprinz tor. doborât de oboseal . Am poruncit ca florile-suferin ei s fie brodate pe ea. Rândunica zbur peste râu i z ri felinarele lic rind atârnate de catargele cor biilor. dar pu ini au priceput fiindc avea multe cuvinte pe care nu le în elegeau. iar perspectiva o umplu de bun -dispozi ie. Cred c o s m fac bine. Pentru c ai f cut o fapt bun .

Ochii le sunt verzui ca berilele. o s cumpere alimente i lemne de foc i va termina piesa. Mâine prietenii mei vor zbura c tre Cataracta a doua. nu vrei s mai r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. f precum te rog! r spunse Printul Fericit. Se str duie te s termine o pies pentu Directorul Teatrului. dar de prea mare frig nu mai poate s scrie. a a ceva nu pot face! zise Rândunica i începu s plâng . având o inim cu adev rat bun . leii g lbui vin la malul apei ca s . v d un tân r aplecat deasupra mesei cu hârtii. acum o mie de ani. O s -l vând giuvaergiului. la cel lalt cap t al ora ului. într-un pocal se afl un buche el de violete ve tede. Doar ochii mi-au r mas. S -i duc i lui un rubin? Vai.Când luna se în l pe bolt . iar când apare sclipind Luceaf rul de diminea . r spunse Printul.i potoleasc setea. Voi r mâne cu tine înc o noapte. atunci scoate un chiot de bucurie. Rândunic micu . Iubitul meu Print. iar r cnetul lor acoper tunetul cataractei. . veghind stelele de-a lungul întregii nop i. Rândunic micu . r spunse Rândunica. Al turi. iar buzele lui sunt ro ii ca rodia. Rândunic micu i dr gu . aduse tocmai din India. Scoate unul i du-i-l. zise Rândunica. Undeva departe. La prânz. Rândunic dr gu . Sunt din safire rare. apoi se scufund în t cere. zbur înapoi la Printul Fericit i îi spuse: Ai vreun mesaj pentru Egipt? Tocmai m preg team s pornesc la drum. Sunt a teptat în Egipt. gr i Printul. iar Zeul Memnon ade pe tronu-i imens de granit. În emineu nu este foc i e le inat de foame. acolo unde hipopotamii se culc prin p puri . Tân rul are p rul castaniu i cârlion at. nu mai am nici unul. Rândunic dr gu . ochii mari i vis tori. într-o mansard .

trebuie s te p r sesc. le strig Rândunica. Iar când luna se în l pe bolt . Rândunic micu . . r spunse Rândunica i curând va c dea z pada rece. Rândunic dr gu . iar c p orul ei este descoperit. iar tat l nu o va bate.Rândunica smulse ochiul Printului i zbur cu el la mansarda studentului. iar când î i ridic ochii. Iubitul meu Print. A doua zi Rândunica zbur în port i se a ez pe catargul unei cor bii mari. tol ni i în mâl. acesta provine de la vreun mare admirator. În Egipt soarele cald str luce te deasupra palmierilor verzi. n-ai vrea s r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. iar porumbeii albi i rozacei îi privesc i gunguresc. strigau ace tia la fiecare lad pe care se opinteau s o scoat afar . dar nu te voi uita niciodat . iar safirul va fi la fel de albastru ca azurul m rii. exclam el. privind forfota marinarilor care scoteau l zi mari din cal cu ajutorul odgoanelor. I-a fost destul de u or s se strecoare printr-o sp rtur din acoperi i s p trund ca o s geat în od i . descoperi minunatul safir scânteind lâng violetele ofilite. zise Printul Fericit. Hei rup! . dar nimeni n-o b g în seam . Acum pot termina piesa . rubinul va fi de un ro u mai aprins decât al trandafirului. Am venit s -mi iau r mas bun. o feti vinde chibrituri. Tân rul st tea cu capul îngropat în palme i nu auzi fâlfâitul aripilor. de aceea plânge. Studentul p rea foarte fericit. iar crocodilii îi privesc alene. Scoate-mi i cel lalt ochi i d -i-l. Ea a sc pat chibriturile în rigol i toate s-au stricat. iar prim vara viitoare î i voi aduce dou nestemate minunate în locul acelora pe care le-ai d ruit. E iarn . se înapoie la Printul Fericit. Încep s fiu pre uit!. Plec în Egipt!. Tovar ii mei î i f uresc cuiburile în Templul de la Baalbec. Nu are ciorapi i nici ghetu e în picioare. În pia a din vale. îi zise Rândunica. Tat l ei o va bate dac nu se va înapoia acas cu câ iva b nu i.

Voi r mâne cu tine pentru totdeauna. A doua zi Rândunica st tu tot timpul coco at pe um rul Printului istorisindu-i ce v zuse pe meleaguri str ine. str duindu-se s se înc lzeasc unul pe cel lalt. Zboar . Îi povesti despre ibi ii ro ca i care stau în iruri lungi pe malurile Nilului i pescuiesc cu ciocul pe ti ori aurii. rogu-te. doi b ie ei se culcaser îmbr i a i. trecând în zbor ca o s geat pe lâng feti a cu chibrituri. dar nu î i pot scoate ochiul. alerg vesel spre cas . Rândunica zbur deasupra m re ului ora i îi v zu pe bog ta i veselindu-se în casele lor somptuoase. micu Rândunic . Draga mea Rândunic . îi lep d în palm pre ioasa piatr . tu poveste ti lucruri minunate. cobori vijelios i. dar mai minunate decât orice sunt suferin ele b rba ilor i femeilor. repet Rândunica i se culc la picioarele Printului. despre uria ul arpe verde ce doarme într-un palmier i este hr nit cu turt dulce de c tre dou zeci de preo i precum i despre pigmeii care se avânt pe un lac mare. despre Sfinxul cel B trân cât lumea îns i. despre Regele Mun ilor din Lun . decât Mizeria îns i. apoi poveste temi ce ai v zut. Zbur prin uli ele sordide i v zu copii cu chipuri palide de foame uitându-se apatici spre str zile întunecoase. f cum te rog! Atunci Rândunica smulse i cel lalt ochi al Printului. pe când cer etorii se milogeau la por ile lor. Nu. care le tie pe toate i tr ie te în pustiul de nisip. Trebuie s pleci în Egipt. depanând boabele m t niilor de chihlimbar. Sub arcada unui pod. Ce foame ne este! . zise Rândunica. a a c voi r mâne cu tine pentru totdeauna. pe frunze late i netede i ve nic se r zboiesc cu fluturii. râzând. care e negru ca abanosul i prosl ve te un glob de cle tar. Ce minunat ciobule de sticl ! strig feti a bucuroas i. îi zise s rmanul Print. zise Printul Fericit. Rândunic . Nu exist Tain mai adânc . despre negu torii ce p esc agale pe lâng c mile. scânceau copila ii. zise Printul. Rândunic . . Rândunica se înapoie la Print i îi spuse: Acum e ti orb. micu Rândunic .Voi r mâne înc o noapte cu tine. peste ora ul meu. c ci vei r mâne orb.

Ciugulea firimiturile din fa a brut riei când brutarul nu era atent i se chinuia s se înc lzeasc fluturându. Nu în Egipt plec. dar nu o l sa inima s -l p r seasc pe Print. iar dup z pad veni gerul. iar copiilor li se îmbujorar obrajii i începur s se joace.i s rut mâna. iar copiii pornir prin ploaie. iar b ie i cu c ciulite ro ii se d deau pe ghe u . Oamenii cred c Foi dup foi de aur fin desprinse Rândunica pân când Printul Fericit deveni posomorât i cenu iu. Avem pâine acum! strigau ei. adunându. cu foi i s le d ruie ti s rmanilor mei. foi aurul îi poate face ferici i. Sunt acoperit cu aur pur. râzând voio i pe str zi. d -mi o s rutare c ci te iubesc. Apoi se a ternu z pada. dar înainte de-a i se mai a ez înc o dat pe um rul Printului. zise el. Foi dup foi de aur fin le d rui s racilor. zise Printul. c ci îl iubea tare mult. micu pleca.i puterile. ci în palatul mor ii. lumea umbla îmbr cat în bl nuri. Nu-i a a c moartea e sor bun cu somnul? i dup ce îl s rut pe buze pe Printul Fericit.i aripile. Drumurile p reau f urite din argint. În cele din urm î i d du seama c va pieri i. ca ni te pumnale de cristal atârnau de stre inile caselor. atât de tare sclipeau i scânteiau. ur uri lungi. r spunse Rândunica. M bucur c în cele din urm te vei duce în Egipt. Trebuie s m despoi. Rândunic . Printul meu drag! murmur Rândunica. c zu moart la picioarele lui. zbur Adio. Lasa-m s .Ia lua i-o din loc! N-ave i voie s sta i aici! se r sti Paznicul. Ai stat prea mult aici. Biata Rândunic sim ea c îi este tot mai frig. Rândunica zbur înapoi la Print i îi povesti ceea ce v zuse. .

Ba a mea! strigar pe rând consilierii municipali. i se oprir cu to ii ca s -l priveasc . Când ajunse în dreptul soclului. va fi statuia mea. i înc se sf deau când i-am auzit ultima oar . .În clipa aceea se auzi un troznet ciudat în untrul statuii.i dea duhul pe aici! Iar secretarul de la prim rie pe dat not sugestia starostelui. Inima de plumb cr pat nu se tope te în furnal! Trebuie s o arunc m! i o aruncar pe un morman de gunoaie. arat ca un cer etor! Ca un cer etor! îl îngânar consilierii. De fapt. Ca urmare. i începur s se certe. Fapt este c inima de plumb cr pase exact în dou . ia privi i: o pas re moart ! Musai s public m o hot râre. Printul Fericit fu dat jos de pe soclu. Cu adev rat jerpelit! îi inur isonul consilierii. O alt statuie. ca i când ceva s-ar fi sf[râmat. iar primarul convoc întrunirea Corpora iei pentru a decide ce trebuie f cut cu metalul. care totdeauna îi d deau dreptate primarului. Ce ciudat! gr i eful echipei c tre muncitorii de la topitorie. zise primarul. ochii i-au disp rut i nici poleial nu mai are. Apoi topir statuia într-un furnal. unde z cea moart i Rândunica. primarul se plimba prin pia înso it de consilierii municipali. i. Doamne. interzicând p s rilor s . de bun seam . Rubinul a c zut de pe spad . De bun seam c era un ger cumplit! A doua zi dis-de-diminea ridic ochii spre statuie. Deoarece nu mai e frumos. nici folositor nu mai este! spuse profesorul de arte de la universitate. Iar la picioarele lui. ce jerpelit mai arat Printul Fericit! exclam el. zise primarul.

ceru Dumnezeu unui înger! Iar acesta îi aduse inima de plumb i trupul Rândunicii.Adu-mi din ora dou lucruri din cele mai de pre . Rândunica va cânta de-a pururi în gr dina Paradisului meu. Dreapt alegere ai f cut! zise Dumnezeu. iar Printul Fericit m va prosl vi în cetatea mea de aur. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful