Printul Fericit Oscar Wilde

Printul Fericit de Oscar Wilde

Sus, dominând ora ul, pe un soclu înalt, se afla statuia Printului Fericit. Era placat din cap pân -n picioare cu foi e sub iri de aur fin; drept ochi avea dou safire sclipitoare, iar un rubin mare, ro u, scânteia pe mânerul spadei sale. Era, într-adev r, foarte mult admirat.

E la fel de frumos ca i coco ii de pe acoperi uri, care arat direc ia vântului, gr i unul din edilii urbei, care dorea s dobândeasc reputa ia de om cu gusturi artistice. Doar c nu e prea folositor, ad ug el temându-se ca nu cumva lumea s 1 socoteasc lipsit de sim practic, ceea ce nu era cazul. De ce nu po i s fii ca Printul Fericit? îl dojenea o mam cu bun-sim pe b ie elul care plângea dup luna de pe cer. Printul Fericit nici m car nu viseaz s plâng vreodat . M bucur c exist cineva fericit pe lume, murmur un om dezam git, uitându-se lung la minunata statuie. Parc -i un înger! ziser copiii de la orfelinat, când ie ir din catedral , în pelerine stacojii i cu or ule e imaculate. De unde ti i? interveni profesorul de matematic . Doar nu a i v zut niciunul vreodat . O, ba da, r spunser copiii. În visele noastre! Profesorul de matematic se încrunt cu severitate, c ci nu le îng duia s viseze Într-o noapte, o Rândunic zbur peste ora . Prietenii ei plecaser spre Egipt cu ase s pt mâni în urm ; ea îns r m sese fiindc se îndr gostise de o Trestie din cele mai frumoase. O întâlnise la începutul prim verii, pe când zbura în josul râului dup un fluture mare, galben i fusese atât de mult impresionat de mijlocelul ei ml dios, încât se oprise ca s -i vorbeasc .

de-abia atingând cu aripile apa care se unduia în cercuri argintii. Am plecat spre Piramide! Adio! i se avânt în zbor. i chiar a a. o pic tur mare de ap c zu pe el. era prea ata at de s la ul ei. Pe cer nu-i nici urm de nor. dar Trestia cl tin capul. prin urmare. Chiar atunci z ri statuia a ezat pe soclul acela înalt i exclam : O s m instalez acolo sus. c reia îi pl cea s treac direct. continu ea. lunca era plin de Trestii. i-ai b tut joc de mine. iar Trestia f cuse o plec ciune adânc . Clima în Europa de Nord e de-a dreptul îngrozitoare! Trestiei îi pl cea ploaia. În felul acesta îi f cea curte Rândunica i continu tot a a vara întreag . f r ocoli uri. exclam ea. Trestia n-are un ban. Trestia f cea o reveren din cele mai gra ioase. cu aer proasp t din bel ug . Nu e în stare s sus in o conversa ie i m tem c este o cochet . când sosi toamna. la subiect. privind în jur i preg tindu-se s se culce. Am un culcu de aur . N d jduiesc c ora ul a f cut preg tirile cuvenite . cine m iube te trebuie s m urmeze. Atunci Rândunica începu s zboare roat în jurul ei. stelele limpezi sclipesc i totu i plou . Recunosc. toate rândunelele disp rur în zbor. Dup plecarea lor. de câte ori adia vântul. pentru c ve nic flirteaz cu vântul. zise ea. dar asta doar din pricina egoismului ei . E un loc or cât se poate de potrivit. strig Rândunica. are o familie numeroas . c e casnic . Coborî deci i se opri drept între t lpile Printului Fericit. î i zise Rândunica. i într-adev r. . Rândunica se sim i însingurat i începu s se plictiseasc de aleasa inimii sale. dar în schimb.Oare s te iubesc? întreb Rândunica. Vrei s vii cu mine? o întreb ea în cele din urm . Dar tocmai când î i vâra c p orul sub arip . Apoi. dar eu ador c l toriile i. Oare unde a putea poposi? se întreb ea. Ce sentiment ridicol! ciripiser celelalte rândunele. Ce curios!. Zbur ziua întreag i când se înnopta ajunse la ora .

încât Rândunicii i se muie inima de mil . Iar dup moarte mau coco at aici atât de sus. iar mâinile ei aspre i ro ii sunt pline de în ep turile acelor c ci ea e cus toreas . i de i am inim de plumb. A a am tr it i tot a a am murit. Una din ferestre este deschis i prin ea v d o femeie ezând la o mas . pe care o va îmbr ca la viitorul bal de la Curte. c ci în jurul meu totul era nespus de frumos. fiindc locuiam în Palatul Sans-Souci unde triste ii nu i se îng duia s p trund . r spunse statuia. lân g un co de fum . nu e din aur masiv? î i zise în gând Rândunica. Gr dina era împrejmuit cu un zid foarte seme . Pe când înc tr iam i aveam o inim omeneasc . dar ce v zu? Ochii Printului Fericit erau plini de lacrimi. nu tiam ce sunt lacrimile. Sunt Printul Fericit. Departe. i cu adev rat eram fericit. Cine e ti tu?.i întind aripile i un al treilea strop pic pe el. Dar nu apuc s . Chipul lui era atât de frumos sub clarul de lun . iar lacrimile îi iroiau pe obrajii aurii. nu m pot st pâni s nu plâng.i din nou o pic tur c zu pe ea. Ce rost are o statuie dac nu te poate feri de ploaie? Trebuie s caut un loc mai bun. Atunci de ce plângi? îl întreb din nou Rândunica. Ea brodeaz florile suferin ei pe rochia lung de satin a celei mai fermec toare domni oare de onoare a Reginei. în p tu ul din col ul od i ei . M-ai udat bini or. încât pot vedea toat urâ enia i mizeria din ora ul meu. Are chipul supt i-i obosit . iar seara m aflam în fruntea dansului din Salonul cel Mare. Curtenii m numeau Printul cel Fericit . Cum. î i zise Rândunica i se hot rî s plece zburând. prea politicoas pentru a da glas mir rii sale. i ridicându. melodioas -pe o ulicioar . dar nu m-am sinchisit niciodat s întreb ce se întâmpla dincolo de el. întreb ea.i ochii v zu O. departe-continu statuia cu voce optit . În timpul zilei m jucam în gr din cu tovar ii mei. se afl o cas s r c cioas . dac pl cerea înseamn fericire.

zise Printul. Rândunic micu . Rândunico! Micu Rândunic .zace bolnav b ie elul ei. zbur peste acoperi urile ora ului. n-ai vrea s -i duci rubinul de pe mânerul spadei mele? Picioarele-mi sunt lipite de soclu i nu m pot mi ca. eu provin dintr-o familie vestit pentru agilitatea membrilor s i. pe care îngeri albi fuseser sculpta i în marmur . înf urat întrun giulgiu galben i îmb ls mat cu mirodenii. Printul Fericit se întrist atât de tare. B ie elului îi e tare sete. r spunse Rândunica. Trecu pe lâng turla catedralei. O fat frumoas ap ru pe balcon. împreun cu iubitul ei. dar mama nu îi poate da decât ap de izvor. rândunelele. c ci noi. iar mama e atât de trist ! Nu prea îmi plac b ie ii. Rândunic micu . îl scutur frigurile i cere portocale. Mul umesc. a fost o dovad a lipsei de respect din partea lor. Vara trecut . iar mâinile parc -s ni te frunze ve tede. zise el. Regele însu i se afl în sarcofagul colorat. Totu i. Bineîn eles. doi b ie i r i. cu el în cioc. dar voi r mâne înc o noapte i voi fi solul t u. Rândunico. nu m-au nimerit niciodat . s fii solul meu? o rug Printul. În jurul gâtului are un colan de jad verde-pal. n-ai vrea s mai r mâi o noapte. Curând se vor duce s se culce în mormântul marelui Rege. trecu prin apropierea Palatului i auzi zvon de muzic de dans. i-apoi. Prietenii mei zboar în susul i în josul Nilului i sporov iesc cu splendizii lotu i. fiii morarului. E foarte frig aici. încât micu ei Rândunici i se f cu mil . . când st team pe malul râului. Sunt a teptat în Egipt. r spunse Rândunica. zbur m mult prea iute pentru ca a a ceva s se întâmple. Rândunica desprinse de pe sabia Printului rubinul cel mare i. de aceea micu ul plânge. aruncau mereu cu pietre în mine. Rândunic dr gu .

O rândunic în plin iarn ! i f r z bav scrise o lung scrisoare despre aceasta pe care o trimise la gaze ta local . Trecu în zbor peste Ghetou i îi auzi pe b trânii zarafi evrei tocmindu-se g l gios în timp ce m surau monezi de aur în balan ele lor de aram . Rândunica începu s cugete. Apoi se roti u or în jurul p tu ului. . mai zise el i se cufund într-un somn binef c tor. ceea ce îi pl cu foarte mult Rândunicii. apoi adormi. Toat lumea a citit-o. La noapte pornesc spre Egipt î i zise Rândunica. În cele din urm ajunse la c su a aceea s rman i. Rândunica zbur peste râu i z ri felinarele lic rind atârnate de catargele cor biilor. zise Printul. pe când mama adormise. Ce fenomen surprinz tor. lâng degetarul femeii. r corindu-i fruntea b ie elului cu aripioarele sale. Am poruncit ca florile-suferin ei s fie brodate pe ea. privind pe fereastr . doborât de oboseal . dar cus toresele astea-s atât de lene e! R spunse fata. observ Rândunica. Când se cr p de ziu . Rândunica se înapoie i îi povesti Printului Fericit tot ceea ce f cuse. dar pu ini au priceput fiindc avea multe cuvinte pe care nu le în elegeau. zbur în josul râului i se scald . Cred c o s m fac bine. m simt înc lzit bine acum de i e atât de frig. iar perspectiva o umplu de bun -dispozi ie. vr biu ele îl întâmpinau ciripind i spuneau: Ia privi i ce str in distins! . î i zise Profesorul de Ornitologie pe când traversa podul. Când gândea totdeauna o apuca somnul. Ce curios. Pentru c ai f cut o fapt bun . z ri b ie elul cum se zvârcolea în p tu . N d jduiesc c rochia mea va fi gata la timp pentru Balul de la Curte. scuturat de friguri. P trunse în od i i lep d pe mas . rubinul cel mare. Ce r coare pl cut ! opti acesta.Ce minunate-s stelele i ce minunat e puterea dragostei! gr i tân rul. Vizit toate monumentele publice i poposi vreme îndelungat pe clopotni a bisericii. Pretutindeni unde se ducea.

iar Zeul Memnon ade pe tronu-i imens de granit. a a ceva nu pot face! zise Rândunica i începu s plâng . nu vrei s mai r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. zise Rândunica. v d un tân r aplecat deasupra mesei cu hârtii.i potoleasc setea. Scoate unul i du-i-l. atunci scoate un chiot de bucurie. f precum te rog! r spunse Printul Fericit. iar când apare sclipind Luceaf rul de diminea . Se str duie te s termine o pies pentu Directorul Teatrului. acum o mie de ani. într-un pocal se afl un buche el de violete ve tede. Mâine prietenii mei vor zbura c tre Cataracta a doua. În emineu nu este foc i e le inat de foame. Undeva departe. Rândunic micu . Al turi. acolo unde hipopotamii se culc prin p puri . r spunse Printul. Rândunic dr gu . dar de prea mare frig nu mai poate s scrie.Când luna se în l pe bolt . Sunt din safire rare. Rândunic dr gu . leii g lbui vin la malul apei ca s . aduse tocmai din India. nu mai am nici unul. Doar ochii mi-au r mas. o s cumpere alimente i lemne de foc i va termina piesa. La prânz. apoi se scufund în t cere. având o inim cu adev rat bun . Sunt a teptat în Egipt. iar buzele lui sunt ro ii ca rodia. zbur înapoi la Printul Fericit i îi spuse: Ai vreun mesaj pentru Egipt? Tocmai m preg team s pornesc la drum. Rândunic micu i dr gu . S -i duc i lui un rubin? Vai. Rândunic micu . Iubitul meu Print. O s -l vând giuvaergiului. Voi r mâne cu tine înc o noapte. la cel lalt cap t al ora ului. gr i Printul. ochii mari i vis tori. veghind stelele de-a lungul întregii nop i. r spunse Rândunica. Ochii le sunt verzui ca berilele. într-o mansard . iar r cnetul lor acoper tunetul cataractei. . Tân rul are p rul castaniu i cârlion at.

Studentul p rea foarte fericit. În pia a din vale. exclam el. de aceea plânge. A doua zi Rândunica zbur în port i se a ez pe catargul unei cor bii mari. iar când î i ridic ochii. privind forfota marinarilor care scoteau l zi mari din cal cu ajutorul odgoanelor. trebuie s te p r sesc. zise Printul Fericit. iar crocodilii îi privesc alene. Iar când luna se în l pe bolt . se înapoie la Printul Fericit. I-a fost destul de u or s se strecoare printr-o sp rtur din acoperi i s p trund ca o s geat în od i . o feti vinde chibrituri. Hei rup! . r spunse Rândunica i curând va c dea z pada rece. iar tat l nu o va bate. iar porumbeii albi i rozacei îi privesc i gunguresc. tol ni i în mâl. Ea a sc pat chibriturile în rigol i toate s-au stricat. Încep s fiu pre uit!. rubinul va fi de un ro u mai aprins decât al trandafirului. Nu are ciorapi i nici ghetu e în picioare. Scoate-mi i cel lalt ochi i d -i-l. În Egipt soarele cald str luce te deasupra palmierilor verzi. Plec în Egipt!. Rândunic dr gu . Rândunic micu . iar prim vara viitoare î i voi aduce dou nestemate minunate în locul acelora pe care le-ai d ruit. îi zise Rândunica. Am venit s -mi iau r mas bun.Rândunica smulse ochiul Printului i zbur cu el la mansarda studentului. Tân rul st tea cu capul îngropat în palme i nu auzi fâlfâitul aripilor. Tat l ei o va bate dac nu se va înapoia acas cu câ iva b nu i. acesta provine de la vreun mare admirator. Acum pot termina piesa . strigau ace tia la fiecare lad pe care se opinteau s o scoat afar . iar safirul va fi la fel de albastru ca azurul m rii. descoperi minunatul safir scânteind lâng violetele ofilite. E iarn . dar nimeni n-o b g în seam . iar c p orul ei este descoperit. le strig Rândunica. Iubitul meu Print. Tovar ii mei î i f uresc cuiburile în Templul de la Baalbec. . dar nu te voi uita niciodat . n-ai vrea s r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul.

pe când cer etorii se milogeau la por ile lor. Ce foame ne este! . Trebuie s pleci în Egipt.Voi r mâne înc o noapte cu tine. care e negru ca abanosul i prosl ve te un glob de cle tar. zise Printul Fericit. c ci vei r mâne orb. Draga mea Rândunic . râzând. f cum te rog! Atunci Rândunica smulse i cel lalt ochi al Printului. despre Regele Mun ilor din Lun . decât Mizeria îns i. tu poveste ti lucruri minunate. Rândunic . Zbur prin uli ele sordide i v zu copii cu chipuri palide de foame uitându-se apatici spre str zile întunecoase. doi b ie ei se culcaser îmbr i a i. Rândunic . despre Sfinxul cel B trân cât lumea îns i. depanând boabele m t niilor de chihlimbar. despre negu torii ce p esc agale pe lâng c mile. zise Printul. repet Rândunica i se culc la picioarele Printului. zise Rândunica. Ce minunat ciobule de sticl ! strig feti a bucuroas i. dar nu î i pot scoate ochiul. Nu exist Tain mai adânc . îi zise s rmanul Print. a a c voi r mâne cu tine pentru totdeauna. Voi r mâne cu tine pentru totdeauna. îi lep d în palm pre ioasa piatr . rogu-te. Zboar . micu Rândunic . . dar mai minunate decât orice sunt suferin ele b rba ilor i femeilor. Sub arcada unui pod. apoi poveste temi ce ai v zut. micu Rândunic . trecând în zbor ca o s geat pe lâng feti a cu chibrituri. A doua zi Rândunica st tu tot timpul coco at pe um rul Printului istorisindu-i ce v zuse pe meleaguri str ine. alerg vesel spre cas . scânceau copila ii. Rândunica se înapoie la Print i îi spuse: Acum e ti orb. Rândunica zbur deasupra m re ului ora i îi v zu pe bog ta i veselindu-se în casele lor somptuoase. str duindu-se s se înc lzeasc unul pe cel lalt. cobori vijelios i. despre uria ul arpe verde ce doarme într-un palmier i este hr nit cu turt dulce de c tre dou zeci de preo i precum i despre pigmeii care se avânt pe un lac mare. peste ora ul meu. pe frunze late i netede i ve nic se r zboiesc cu fluturii. Îi povesti despre ibi ii ro ca i care stau în iruri lungi pe malurile Nilului i pescuiesc cu ciocul pe ti ori aurii. care le tie pe toate i tr ie te în pustiul de nisip. Nu.

c zu moart la picioarele lui. ur uri lungi. Drumurile p reau f urite din argint. foi aurul îi poate face ferici i.Ia lua i-o din loc! N-ave i voie s sta i aici! se r sti Paznicul. zbur Adio. Nu în Egipt plec. Trebuie s m despoi. iar copiilor li se îmbujorar obrajii i începur s se joace. iar copiii pornir prin ploaie. micu pleca. Avem pâine acum! strigau ei. d -mi o s rutare c ci te iubesc. adunându. Sunt acoperit cu aur pur. lumea umbla îmbr cat în bl nuri. cu foi i s le d ruie ti s rmanilor mei. Ai stat prea mult aici. dar nu o l sa inima s -l p r seasc pe Print. ca ni te pumnale de cristal atârnau de stre inile caselor. dar înainte de-a i se mai a ez înc o dat pe um rul Printului. Foi dup foi de aur fin le d rui s racilor. Rândunica zbur înapoi la Print i îi povesti ceea ce v zuse. râzând voio i pe str zi. Apoi se a ternu z pada.i s rut mâna. M bucur c în cele din urm te vei duce în Egipt. În cele din urm î i d du seama c va pieri i. zise Printul.i aripile. r spunse Rândunica. Lasa-m s . Rândunic . c ci îl iubea tare mult. iar dup z pad veni gerul. Biata Rândunic sim ea c îi este tot mai frig. Ciugulea firimiturile din fa a brut riei când brutarul nu era atent i se chinuia s se înc lzeasc fluturându. iar b ie i cu c ciulite ro ii se d deau pe ghe u .i puterile. Oamenii cred c Foi dup foi de aur fin desprinse Rândunica pân când Printul Fericit deveni posomorât i cenu iu. Nu-i a a c moartea e sor bun cu somnul? i dup ce îl s rut pe buze pe Printul Fericit. Printul meu drag! murmur Rândunica. ci în palatul mor ii. zise el. atât de tare sclipeau i scânteiau. .

zise primarul. Printul Fericit fu dat jos de pe soclu. ce jerpelit mai arat Printul Fericit! exclam el. Inima de plumb cr pat nu se tope te în furnal! Trebuie s o arunc m! i o aruncar pe un morman de gunoaie. Doamne. i înc se sf deau când i-am auzit ultima oar . Ca urmare. Apoi topir statuia într-un furnal. interzicând p s rilor s . nici folositor nu mai este! spuse profesorul de arte de la universitate. i. arat ca un cer etor! Ca un cer etor! îl îngânar consilierii. Ce ciudat! gr i eful echipei c tre muncitorii de la topitorie. Când ajunse în dreptul soclului. . ia privi i: o pas re moart ! Musai s public m o hot râre. De bun seam c era un ger cumplit! A doua zi dis-de-diminea ridic ochii spre statuie. i se oprir cu to ii ca s -l priveasc . De fapt. Iar la picioarele lui. Fapt este c inima de plumb cr pase exact în dou . de bun seam . ca i când ceva s-ar fi sf[râmat. ochii i-au disp rut i nici poleial nu mai are. O alt statuie. iar primarul convoc întrunirea Corpora iei pentru a decide ce trebuie f cut cu metalul.În clipa aceea se auzi un troznet ciudat în untrul statuii. Deoarece nu mai e frumos. Cu adev rat jerpelit! îi inur isonul consilierii. i începur s se certe. va fi statuia mea. zise primarul. Ba a mea! strigar pe rând consilierii municipali. unde z cea moart i Rândunica. care totdeauna îi d deau dreptate primarului.i dea duhul pe aici! Iar secretarul de la prim rie pe dat not sugestia starostelui. primarul se plimba prin pia înso it de consilierii municipali. Rubinul a c zut de pe spad .

. Dreapt alegere ai f cut! zise Dumnezeu. iar Printul Fericit m va prosl vi în cetatea mea de aur. ceru Dumnezeu unui înger! Iar acesta îi aduse inima de plumb i trupul Rândunicii.Adu-mi din ora dou lucruri din cele mai de pre . Rândunica va cânta de-a pururi în gr dina Paradisului meu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful