Printul Fericit de Oscar Wilde

Sus, dominând ora ul, pe un soclu înalt, se afla statuia Printului Fericit. Era placat din cap pân -n picioare cu foi e sub iri de aur fin; drept ochi avea dou safire sclipitoare, iar un rubin mare, ro u, scânteia pe mânerul spadei sale. Era, într-adev r, foarte mult admirat.

E la fel de frumos ca i coco ii de pe acoperi uri, care arat direc ia vântului, gr i unul din edilii urbei, care dorea s dobândeasc reputa ia de om cu gusturi artistice. Doar c nu e prea folositor, ad ug el temându-se ca nu cumva lumea s 1 socoteasc lipsit de sim practic, ceea ce nu era cazul. De ce nu po i s fii ca Printul Fericit? îl dojenea o mam cu bun-sim pe b ie elul care plângea dup luna de pe cer. Printul Fericit nici m car nu viseaz s plâng vreodat . M bucur c exist cineva fericit pe lume, murmur un om dezam git, uitându-se lung la minunata statuie. Parc -i un înger! ziser copiii de la orfelinat, când ie ir din catedral , în pelerine stacojii i cu or ule e imaculate. De unde ti i? interveni profesorul de matematic . Doar nu a i v zut niciunul vreodat . O, ba da, r spunser copiii. În visele noastre! Profesorul de matematic se încrunt cu severitate, c ci nu le îng duia s viseze Într-o noapte, o Rândunic zbur peste ora . Prietenii ei plecaser spre Egipt cu ase s pt mâni în urm ; ea îns r m sese fiindc se îndr gostise de o Trestie din cele mai frumoase. O întâlnise la începutul prim verii, pe când zbura în josul râului dup un fluture mare, galben i fusese atât de mult impresionat de mijlocelul ei ml dios, încât se oprise ca s -i vorbeasc .

continu ea. f r ocoli uri. Am un culcu de aur . Chiar atunci z ri statuia a ezat pe soclul acela înalt i exclam : O s m instalez acolo sus. strig Rândunica. toate rândunelele disp rur în zbor. Trestia n-are un ban. are o familie numeroas . de câte ori adia vântul. Nu e în stare s sus in o conversa ie i m tem c este o cochet . dar Trestia cl tin capul. Dar tocmai când î i vâra c p orul sub arip . Coborî deci i se opri drept între t lpile Printului Fericit. Pe cer nu-i nici urm de nor. . Trestia f cea o reveren din cele mai gra ioase. dar eu ador c l toriile i. dar asta doar din pricina egoismului ei . În felul acesta îi f cea curte Rândunica i continu tot a a vara întreag . la subiect. Apoi. Dup plecarea lor. i-ai b tut joc de mine. N d jduiesc c ora ul a f cut preg tirile cuvenite . c reia îi pl cea s treac direct. când sosi toamna. i chiar a a. Zbur ziua întreag i când se înnopta ajunse la ora . cine m iube te trebuie s m urmeze. lunca era plin de Trestii. o pic tur mare de ap c zu pe el. Rândunica se sim i însingurat i începu s se plictiseasc de aleasa inimii sale. era prea ata at de s la ul ei. stelele limpezi sclipesc i totu i plou . i într-adev r. Recunosc. Am plecat spre Piramide! Adio! i se avânt în zbor. Ce curios!. Atunci Rândunica începu s zboare roat în jurul ei. Ce sentiment ridicol! ciripiser celelalte rândunele. prin urmare. de-abia atingând cu aripile apa care se unduia în cercuri argintii. cu aer proasp t din bel ug . Oare unde a putea poposi? se întreb ea. exclam ea. iar Trestia f cuse o plec ciune adânc .Oare s te iubesc? întreb Rândunica. pentru c ve nic flirteaz cu vântul. E un loc or cât se poate de potrivit. Clima în Europa de Nord e de-a dreptul îngrozitoare! Trestiei îi pl cea ploaia. c e casnic . î i zise Rândunica. Vrei s vii cu mine? o întreb ea în cele din urm . privind în jur i preg tindu-se s se culce. zise ea. dar în schimb.

încât pot vedea toat urâ enia i mizeria din ora ul meu. prea politicoas pentru a da glas mir rii sale. Dar nu apuc s . i de i am inim de plumb.i întind aripile i un al treilea strop pic pe el.i din nou o pic tur c zu pe ea. î i zise Rândunica i se hot rî s plece zburând. Atunci de ce plângi? îl întreb din nou Rândunica. iar lacrimile îi iroiau pe obrajii aurii. nu m pot st pâni s nu plâng. M-ai udat bini or. dar ce v zu? Ochii Printului Fericit erau plini de lacrimi. încât Rândunicii i se muie inima de mil . Chipul lui era atât de frumos sub clarul de lun . Cum. A a am tr it i tot a a am murit. Pe când înc tr iam i aveam o inim omeneasc . r spunse statuia. Sunt Printul Fericit. Ea brodeaz florile suferin ei pe rochia lung de satin a celei mai fermec toare domni oare de onoare a Reginei. Cine e ti tu?. departe-continu statuia cu voce optit . Ce rost are o statuie dac nu te poate feri de ploaie? Trebuie s caut un loc mai bun. nu e din aur masiv? î i zise în gând Rândunica. iar mâinile ei aspre i ro ii sunt pline de în ep turile acelor c ci ea e cus toreas . nu tiam ce sunt lacrimile. Curtenii m numeau Printul cel Fericit . Gr dina era împrejmuit cu un zid foarte seme . Una din ferestre este deschis i prin ea v d o femeie ezând la o mas . Departe. fiindc locuiam în Palatul Sans-Souci unde triste ii nu i se îng duia s p trund . întreb ea. Iar dup moarte mau coco at aici atât de sus. c ci în jurul meu totul era nespus de frumos. În timpul zilei m jucam în gr din cu tovar ii mei. dar nu m-am sinchisit niciodat s întreb ce se întâmpla dincolo de el. iar seara m aflam în fruntea dansului din Salonul cel Mare. melodioas -pe o ulicioar . Are chipul supt i-i obosit . pe care o va îmbr ca la viitorul bal de la Curte.i ochii v zu O. dac pl cerea înseamn fericire. se afl o cas s r c cioas . lân g un co de fum . i ridicându. în p tu ul din col ul od i ei . i cu adev rat eram fericit.

îl scutur frigurile i cere portocale. E foarte frig aici. dar mama nu îi poate da decât ap de izvor. zbur peste acoperi urile ora ului. n-ai vrea s mai r mâi o noapte. Prietenii mei zboar în susul i în josul Nilului i sporov iesc cu splendizii lotu i. Rândunico! Micu Rândunic . cu el în cioc. Rândunic micu . În jurul gâtului are un colan de jad verde-pal. aruncau mereu cu pietre în mine. fiii morarului. împreun cu iubitul ei. eu provin dintr-o familie vestit pentru agilitatea membrilor s i. r spunse Rândunica. când st team pe malul râului. O fat frumoas ap ru pe balcon. Rândunic dr gu . încât micu ei Rândunici i se f cu mil . Trecu pe lâng turla catedralei. trecu prin apropierea Palatului i auzi zvon de muzic de dans.zace bolnav b ie elul ei. Printul Fericit se întrist atât de tare. pe care îngeri albi fuseser sculpta i în marmur . zise Printul. n-ai vrea s -i duci rubinul de pe mânerul spadei mele? Picioarele-mi sunt lipite de soclu i nu m pot mi ca. r spunse Rândunica. Mul umesc. nu m-au nimerit niciodat . iar mâinile parc -s ni te frunze ve tede. Rândunico. doi b ie i r i. s fii solul meu? o rug Printul. zise el. Curând se vor duce s se culce în mormântul marelui Rege. iar mama e atât de trist ! Nu prea îmi plac b ie ii. de aceea micu ul plânge. c ci noi. Vara trecut . dar voi r mâne înc o noapte i voi fi solul t u. B ie elului îi e tare sete. zbur m mult prea iute pentru ca a a ceva s se întâmple. Sunt a teptat în Egipt. rândunelele. Rândunic micu . . i-apoi. Totu i. a fost o dovad a lipsei de respect din partea lor. Bineîn eles. Regele însu i se afl în sarcofagul colorat. înf urat întrun giulgiu galben i îmb ls mat cu mirodenii. Rândunica desprinse de pe sabia Printului rubinul cel mare i.

ceea ce îi pl cu foarte mult Rândunicii.Ce minunate-s stelele i ce minunat e puterea dragostei! gr i tân rul. zbur în josul râului i se scald . Vizit toate monumentele publice i poposi vreme îndelungat pe clopotni a bisericii. zise Printul. dar cus toresele astea-s atât de lene e! R spunse fata. Pentru c ai f cut o fapt bun . O rândunic în plin iarn ! i f r z bav scrise o lung scrisoare despre aceasta pe care o trimise la gaze ta local . pe când mama adormise. privind pe fereastr . La noapte pornesc spre Egipt î i zise Rândunica. Am poruncit ca florile-suferin ei s fie brodate pe ea. scuturat de friguri. Toat lumea a citit-o. mai zise el i se cufund într-un somn binef c tor. lâng degetarul femeii. Pretutindeni unde se ducea. apoi adormi. Rândunica începu s cugete. Apoi se roti u or în jurul p tu ului. Ce r coare pl cut ! opti acesta. În cele din urm ajunse la c su a aceea s rman i. î i zise Profesorul de Ornitologie pe când traversa podul. N d jduiesc c rochia mea va fi gata la timp pentru Balul de la Curte. Când se cr p de ziu . Rândunica zbur peste râu i z ri felinarele lic rind atârnate de catargele cor biilor. Când gândea totdeauna o apuca somnul. m simt înc lzit bine acum de i e atât de frig. dar pu ini au priceput fiindc avea multe cuvinte pe care nu le în elegeau. iar perspectiva o umplu de bun -dispozi ie. rubinul cel mare. Rândunica se înapoie i îi povesti Printului Fericit tot ceea ce f cuse. Ce curios. . observ Rândunica. Ce fenomen surprinz tor. vr biu ele îl întâmpinau ciripind i spuneau: Ia privi i ce str in distins! . Cred c o s m fac bine. P trunse în od i i lep d pe mas . z ri b ie elul cum se zvârcolea în p tu . doborât de oboseal . r corindu-i fruntea b ie elului cu aripioarele sale. Trecu în zbor peste Ghetou i îi auzi pe b trânii zarafi evrei tocmindu-se g l gios în timp ce m surau monezi de aur în balan ele lor de aram .

iar buzele lui sunt ro ii ca rodia. o s cumpere alimente i lemne de foc i va termina piesa. Doar ochii mi-au r mas. r spunse Rândunica. iar când apare sclipind Luceaf rul de diminea . f precum te rog! r spunse Printul Fericit. leii g lbui vin la malul apei ca s . nu mai am nici unul. acolo unde hipopotamii se culc prin p puri . Ochii le sunt verzui ca berilele. având o inim cu adev rat bun . iar r cnetul lor acoper tunetul cataractei. Rândunic micu . Mâine prietenii mei vor zbura c tre Cataracta a doua. Tân rul are p rul castaniu i cârlion at. Rândunic dr gu . Rândunic dr gu . aduse tocmai din India. zise Rândunica. atunci scoate un chiot de bucurie. Se str duie te s termine o pies pentu Directorul Teatrului. Undeva departe. veghind stelele de-a lungul întregii nop i. Al turi. într-un pocal se afl un buche el de violete ve tede. a a ceva nu pot face! zise Rândunica i începu s plâng . zbur înapoi la Printul Fericit i îi spuse: Ai vreun mesaj pentru Egipt? Tocmai m preg team s pornesc la drum. Rândunic micu i dr gu . O s -l vând giuvaergiului. În emineu nu este foc i e le inat de foame. gr i Printul. . Voi r mâne cu tine înc o noapte.i potoleasc setea. Sunt din safire rare. Rândunic micu . Scoate unul i du-i-l. r spunse Printul. dar de prea mare frig nu mai poate s scrie. nu vrei s mai r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. la cel lalt cap t al ora ului.Când luna se în l pe bolt . La prânz. apoi se scufund în t cere. S -i duc i lui un rubin? Vai. v d un tân r aplecat deasupra mesei cu hârtii. Iubitul meu Print. ochii mari i vis tori. într-o mansard . Sunt a teptat în Egipt. acum o mie de ani. iar Zeul Memnon ade pe tronu-i imens de granit.

iar c p orul ei este descoperit. se înapoie la Printul Fericit. strigau ace tia la fiecare lad pe care se opinteau s o scoat afar . acesta provine de la vreun mare admirator. le strig Rândunica. iar tat l nu o va bate. n-ai vrea s r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. A doua zi Rândunica zbur în port i se a ez pe catargul unei cor bii mari. Tân rul st tea cu capul îngropat în palme i nu auzi fâlfâitul aripilor. În Egipt soarele cald str luce te deasupra palmierilor verzi. E iarn .Rândunica smulse ochiul Printului i zbur cu el la mansarda studentului. Iubitul meu Print. Tovar ii mei î i f uresc cuiburile în Templul de la Baalbec. dar nimeni n-o b g în seam . trebuie s te p r sesc. iar prim vara viitoare î i voi aduce dou nestemate minunate în locul acelora pe care le-ai d ruit. Scoate-mi i cel lalt ochi i d -i-l. iar safirul va fi la fel de albastru ca azurul m rii. Am venit s -mi iau r mas bun. iar crocodilii îi privesc alene. Ea a sc pat chibriturile în rigol i toate s-au stricat. În pia a din vale. îi zise Rândunica. exclam el. Studentul p rea foarte fericit. iar porumbeii albi i rozacei îi privesc i gunguresc. privind forfota marinarilor care scoteau l zi mari din cal cu ajutorul odgoanelor. Încep s fiu pre uit!. dar nu te voi uita niciodat . o feti vinde chibrituri. . Iar când luna se în l pe bolt . iar când î i ridic ochii. Tat l ei o va bate dac nu se va înapoia acas cu câ iva b nu i. tol ni i în mâl. zise Printul Fericit. descoperi minunatul safir scânteind lâng violetele ofilite. rubinul va fi de un ro u mai aprins decât al trandafirului. I-a fost destul de u or s se strecoare printr-o sp rtur din acoperi i s p trund ca o s geat în od i . Hei rup! . r spunse Rândunica i curând va c dea z pada rece. Rândunic micu . Plec în Egipt!. Nu are ciorapi i nici ghetu e în picioare. Rândunic dr gu . de aceea plânge. Acum pot termina piesa .

zise Rândunica. Sub arcada unui pod. pe când cer etorii se milogeau la por ile lor. micu Rândunic . Nu. f cum te rog! Atunci Rândunica smulse i cel lalt ochi al Printului. Trebuie s pleci în Egipt. c ci vei r mâne orb. trecând în zbor ca o s geat pe lâng feti a cu chibrituri. a a c voi r mâne cu tine pentru totdeauna. pe frunze late i netede i ve nic se r zboiesc cu fluturii. Zbur prin uli ele sordide i v zu copii cu chipuri palide de foame uitându-se apatici spre str zile întunecoase. Îi povesti despre ibi ii ro ca i care stau în iruri lungi pe malurile Nilului i pescuiesc cu ciocul pe ti ori aurii. . Rândunic . str duindu-se s se înc lzeasc unul pe cel lalt. zise Printul Fericit. îi zise s rmanul Print. Zboar . micu Rândunic . A doua zi Rândunica st tu tot timpul coco at pe um rul Printului istorisindu-i ce v zuse pe meleaguri str ine. râzând. îi lep d în palm pre ioasa piatr . Rândunica se înapoie la Print i îi spuse: Acum e ti orb. Draga mea Rândunic .Voi r mâne înc o noapte cu tine. apoi poveste temi ce ai v zut. doi b ie ei se culcaser îmbr i a i. cobori vijelios i. Rândunica zbur deasupra m re ului ora i îi v zu pe bog ta i veselindu-se în casele lor somptuoase. zise Printul. Voi r mâne cu tine pentru totdeauna. dar nu î i pot scoate ochiul. Nu exist Tain mai adânc . care e negru ca abanosul i prosl ve te un glob de cle tar. Rândunic . dar mai minunate decât orice sunt suferin ele b rba ilor i femeilor. decât Mizeria îns i. care le tie pe toate i tr ie te în pustiul de nisip. peste ora ul meu. alerg vesel spre cas . rogu-te. repet Rândunica i se culc la picioarele Printului. Ce foame ne este! . depanând boabele m t niilor de chihlimbar. tu poveste ti lucruri minunate. Ce minunat ciobule de sticl ! strig feti a bucuroas i. despre Regele Mun ilor din Lun . scânceau copila ii. despre uria ul arpe verde ce doarme într-un palmier i este hr nit cu turt dulce de c tre dou zeci de preo i precum i despre pigmeii care se avânt pe un lac mare. despre Sfinxul cel B trân cât lumea îns i. despre negu torii ce p esc agale pe lâng c mile.

ci în palatul mor ii. Avem pâine acum! strigau ei. Drumurile p reau f urite din argint. c zu moart la picioarele lui.i s rut mâna. dar nu o l sa inima s -l p r seasc pe Print. Ciugulea firimiturile din fa a brut riei când brutarul nu era atent i se chinuia s se înc lzeasc fluturându. adunându. iar b ie i cu c ciulite ro ii se d deau pe ghe u . dar înainte de-a i se mai a ez înc o dat pe um rul Printului. lumea umbla îmbr cat în bl nuri. Sunt acoperit cu aur pur. Biata Rândunic sim ea c îi este tot mai frig. Oamenii cred c Foi dup foi de aur fin desprinse Rândunica pân când Printul Fericit deveni posomorât i cenu iu. Apoi se a ternu z pada.Ia lua i-o din loc! N-ave i voie s sta i aici! se r sti Paznicul. Nu-i a a c moartea e sor bun cu somnul? i dup ce îl s rut pe buze pe Printul Fericit. ur uri lungi. Rândunic . Rândunica zbur înapoi la Print i îi povesti ceea ce v zuse. r spunse Rândunica. c ci îl iubea tare mult. cu foi i s le d ruie ti s rmanilor mei. Ai stat prea mult aici. Lasa-m s . iar copiii pornir prin ploaie. zbur Adio. Printul meu drag! murmur Rândunica.i puterile. zise Printul. Foi dup foi de aur fin le d rui s racilor. râzând voio i pe str zi. micu pleca. M bucur c în cele din urm te vei duce în Egipt. iar dup z pad veni gerul. iar copiilor li se îmbujorar obrajii i începur s se joace.i aripile. În cele din urm î i d du seama c va pieri i. ca ni te pumnale de cristal atârnau de stre inile caselor. . Nu în Egipt plec. d -mi o s rutare c ci te iubesc. atât de tare sclipeau i scânteiau. zise el. foi aurul îi poate face ferici i. Trebuie s m despoi.

De fapt. care totdeauna îi d deau dreptate primarului. Fapt este c inima de plumb cr pase exact în dou . ia privi i: o pas re moart ! Musai s public m o hot râre. . i înc se sf deau când i-am auzit ultima oar . Iar la picioarele lui. Ce ciudat! gr i eful echipei c tre muncitorii de la topitorie. i începur s se certe. zise primarul. va fi statuia mea. Rubinul a c zut de pe spad . Ca urmare. De bun seam c era un ger cumplit! A doua zi dis-de-diminea ridic ochii spre statuie. primarul se plimba prin pia înso it de consilierii municipali. Doamne. Apoi topir statuia într-un furnal. ca i când ceva s-ar fi sf[râmat. i. ochii i-au disp rut i nici poleial nu mai are. unde z cea moart i Rândunica. Deoarece nu mai e frumos. nici folositor nu mai este! spuse profesorul de arte de la universitate.În clipa aceea se auzi un troznet ciudat în untrul statuii. iar primarul convoc întrunirea Corpora iei pentru a decide ce trebuie f cut cu metalul. O alt statuie. Când ajunse în dreptul soclului. ce jerpelit mai arat Printul Fericit! exclam el. arat ca un cer etor! Ca un cer etor! îl îngânar consilierii. Cu adev rat jerpelit! îi inur isonul consilierii. interzicând p s rilor s . Printul Fericit fu dat jos de pe soclu. de bun seam . Inima de plumb cr pat nu se tope te în furnal! Trebuie s o arunc m! i o aruncar pe un morman de gunoaie. zise primarul. Ba a mea! strigar pe rând consilierii municipali. i se oprir cu to ii ca s -l priveasc .i dea duhul pe aici! Iar secretarul de la prim rie pe dat not sugestia starostelui.

Rândunica va cânta de-a pururi în gr dina Paradisului meu.Adu-mi din ora dou lucruri din cele mai de pre . Dreapt alegere ai f cut! zise Dumnezeu. iar Printul Fericit m va prosl vi în cetatea mea de aur. ceru Dumnezeu unui înger! Iar acesta îi aduse inima de plumb i trupul Rândunicii. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful