Printul Fericit de Oscar Wilde

Sus, dominând ora ul, pe un soclu înalt, se afla statuia Printului Fericit. Era placat din cap pân -n picioare cu foi e sub iri de aur fin; drept ochi avea dou safire sclipitoare, iar un rubin mare, ro u, scânteia pe mânerul spadei sale. Era, într-adev r, foarte mult admirat.

E la fel de frumos ca i coco ii de pe acoperi uri, care arat direc ia vântului, gr i unul din edilii urbei, care dorea s dobândeasc reputa ia de om cu gusturi artistice. Doar c nu e prea folositor, ad ug el temându-se ca nu cumva lumea s 1 socoteasc lipsit de sim practic, ceea ce nu era cazul. De ce nu po i s fii ca Printul Fericit? îl dojenea o mam cu bun-sim pe b ie elul care plângea dup luna de pe cer. Printul Fericit nici m car nu viseaz s plâng vreodat . M bucur c exist cineva fericit pe lume, murmur un om dezam git, uitându-se lung la minunata statuie. Parc -i un înger! ziser copiii de la orfelinat, când ie ir din catedral , în pelerine stacojii i cu or ule e imaculate. De unde ti i? interveni profesorul de matematic . Doar nu a i v zut niciunul vreodat . O, ba da, r spunser copiii. În visele noastre! Profesorul de matematic se încrunt cu severitate, c ci nu le îng duia s viseze Într-o noapte, o Rândunic zbur peste ora . Prietenii ei plecaser spre Egipt cu ase s pt mâni în urm ; ea îns r m sese fiindc se îndr gostise de o Trestie din cele mai frumoase. O întâlnise la începutul prim verii, pe când zbura în josul râului dup un fluture mare, galben i fusese atât de mult impresionat de mijlocelul ei ml dios, încât se oprise ca s -i vorbeasc .

Recunosc. o pic tur mare de ap c zu pe el. toate rândunelele disp rur în zbor. N d jduiesc c ora ul a f cut preg tirile cuvenite . Pe cer nu-i nici urm de nor. Zbur ziua întreag i când se înnopta ajunse la ora . cu aer proasp t din bel ug . are o familie numeroas . Chiar atunci z ri statuia a ezat pe soclul acela înalt i exclam : O s m instalez acolo sus. la subiect. Dar tocmai când î i vâra c p orul sub arip . de-abia atingând cu aripile apa care se unduia în cercuri argintii. dar eu ador c l toriile i. când sosi toamna. Atunci Rândunica începu s zboare roat în jurul ei. dar Trestia cl tin capul. era prea ata at de s la ul ei. Apoi. stelele limpezi sclipesc i totu i plou . i-ai b tut joc de mine. . Trestia n-are un ban. continu ea. Clima în Europa de Nord e de-a dreptul îngrozitoare! Trestiei îi pl cea ploaia. i într-adev r. prin urmare. cine m iube te trebuie s m urmeze.Oare s te iubesc? întreb Rândunica. î i zise Rândunica. Ce sentiment ridicol! ciripiser celelalte rândunele. c reia îi pl cea s treac direct. i chiar a a. Oare unde a putea poposi? se întreb ea. E un loc or cât se poate de potrivit. iar Trestia f cuse o plec ciune adânc . de câte ori adia vântul. f r ocoli uri. Ce curios!. Coborî deci i se opri drept între t lpile Printului Fericit. Vrei s vii cu mine? o întreb ea în cele din urm . Dup plecarea lor. Am un culcu de aur . c e casnic . dar asta doar din pricina egoismului ei . Nu e în stare s sus in o conversa ie i m tem c este o cochet . zise ea. Trestia f cea o reveren din cele mai gra ioase. privind în jur i preg tindu-se s se culce. pentru c ve nic flirteaz cu vântul. În felul acesta îi f cea curte Rândunica i continu tot a a vara întreag . dar în schimb. strig Rândunica. lunca era plin de Trestii. Am plecat spre Piramide! Adio! i se avânt în zbor. Rândunica se sim i însingurat i începu s se plictiseasc de aleasa inimii sale. exclam ea.

î i zise Rândunica i se hot rî s plece zburând. Dar nu apuc s . lân g un co de fum . i de i am inim de plumb. i cu adev rat eram fericit. c ci în jurul meu totul era nespus de frumos. Departe. Ea brodeaz florile suferin ei pe rochia lung de satin a celei mai fermec toare domni oare de onoare a Reginei.i ochii v zu O.i din nou o pic tur c zu pe ea. fiindc locuiam în Palatul Sans-Souci unde triste ii nu i se îng duia s p trund . Iar dup moarte mau coco at aici atât de sus. M-ai udat bini or. În timpul zilei m jucam în gr din cu tovar ii mei. departe-continu statuia cu voce optit . iar lacrimile îi iroiau pe obrajii aurii. Una din ferestre este deschis i prin ea v d o femeie ezând la o mas . Atunci de ce plângi? îl întreb din nou Rândunica. nu m pot st pâni s nu plâng. în p tu ul din col ul od i ei . Are chipul supt i-i obosit . Cum. Curtenii m numeau Printul cel Fericit . melodioas -pe o ulicioar . iar seara m aflam în fruntea dansului din Salonul cel Mare. se afl o cas s r c cioas . pe care o va îmbr ca la viitorul bal de la Curte. r spunse statuia. prea politicoas pentru a da glas mir rii sale. iar mâinile ei aspre i ro ii sunt pline de în ep turile acelor c ci ea e cus toreas . Sunt Printul Fericit. Pe când înc tr iam i aveam o inim omeneasc . nu e din aur masiv? î i zise în gând Rândunica. i ridicându. întreb ea. dac pl cerea înseamn fericire. Gr dina era împrejmuit cu un zid foarte seme . încât Rândunicii i se muie inima de mil . dar nu m-am sinchisit niciodat s întreb ce se întâmpla dincolo de el. Ce rost are o statuie dac nu te poate feri de ploaie? Trebuie s caut un loc mai bun. A a am tr it i tot a a am murit. nu tiam ce sunt lacrimile. încât pot vedea toat urâ enia i mizeria din ora ul meu.i întind aripile i un al treilea strop pic pe el. Chipul lui era atât de frumos sub clarul de lun . Cine e ti tu?. dar ce v zu? Ochii Printului Fericit erau plini de lacrimi.

Curând se vor duce s se culce în mormântul marelui Rege. r spunse Rândunica. Vara trecut . Totu i. când st team pe malul râului. c ci noi. încât micu ei Rândunici i se f cu mil . zbur peste acoperi urile ora ului. dar mama nu îi poate da decât ap de izvor. aruncau mereu cu pietre în mine. cu el în cioc. Rândunico! Micu Rândunic . dar voi r mâne înc o noapte i voi fi solul t u. rândunelele. Rândunic dr gu . eu provin dintr-o familie vestit pentru agilitatea membrilor s i. fiii morarului. E foarte frig aici. Mul umesc. zise Printul. O fat frumoas ap ru pe balcon. n-ai vrea s mai r mâi o noapte. Bineîn eles. Printul Fericit se întrist atât de tare. Rândunico. .zace bolnav b ie elul ei. Regele însu i se afl în sarcofagul colorat. pe care îngeri albi fuseser sculpta i în marmur . Trecu pe lâng turla catedralei. iar mama e atât de trist ! Nu prea îmi plac b ie ii. doi b ie i r i. împreun cu iubitul ei. trecu prin apropierea Palatului i auzi zvon de muzic de dans. zbur m mult prea iute pentru ca a a ceva s se întâmple. Sunt a teptat în Egipt. nu m-au nimerit niciodat . de aceea micu ul plânge. Rândunic micu . În jurul gâtului are un colan de jad verde-pal. Rândunic micu . Prietenii mei zboar în susul i în josul Nilului i sporov iesc cu splendizii lotu i. înf urat întrun giulgiu galben i îmb ls mat cu mirodenii. a fost o dovad a lipsei de respect din partea lor. iar mâinile parc -s ni te frunze ve tede. r spunse Rândunica. n-ai vrea s -i duci rubinul de pe mânerul spadei mele? Picioarele-mi sunt lipite de soclu i nu m pot mi ca. i-apoi. îl scutur frigurile i cere portocale. s fii solul meu? o rug Printul. B ie elului îi e tare sete. zise el. Rândunica desprinse de pe sabia Printului rubinul cel mare i.

Rândunica se înapoie i îi povesti Printului Fericit tot ceea ce f cuse. Ce curios. . Am poruncit ca florile-suferin ei s fie brodate pe ea. mai zise el i se cufund într-un somn binef c tor. m simt înc lzit bine acum de i e atât de frig. doborât de oboseal . Ce fenomen surprinz tor. P trunse în od i i lep d pe mas . Vizit toate monumentele publice i poposi vreme îndelungat pe clopotni a bisericii. Apoi se roti u or în jurul p tu ului. Pretutindeni unde se ducea. Rândunica începu s cugete. O rândunic în plin iarn ! i f r z bav scrise o lung scrisoare despre aceasta pe care o trimise la gaze ta local . N d jduiesc c rochia mea va fi gata la timp pentru Balul de la Curte. vr biu ele îl întâmpinau ciripind i spuneau: Ia privi i ce str in distins! . r corindu-i fruntea b ie elului cu aripioarele sale. observ Rândunica. Ce r coare pl cut ! opti acesta. Cred c o s m fac bine. pe când mama adormise. ceea ce îi pl cu foarte mult Rândunicii. scuturat de friguri. În cele din urm ajunse la c su a aceea s rman i. Toat lumea a citit-o. Când gândea totdeauna o apuca somnul. Pentru c ai f cut o fapt bun . apoi adormi. rubinul cel mare. privind pe fereastr . dar pu ini au priceput fiindc avea multe cuvinte pe care nu le în elegeau. La noapte pornesc spre Egipt î i zise Rândunica. Când se cr p de ziu .Ce minunate-s stelele i ce minunat e puterea dragostei! gr i tân rul. iar perspectiva o umplu de bun -dispozi ie. Rândunica zbur peste râu i z ri felinarele lic rind atârnate de catargele cor biilor. lâng degetarul femeii. dar cus toresele astea-s atât de lene e! R spunse fata. Trecu în zbor peste Ghetou i îi auzi pe b trânii zarafi evrei tocmindu-se g l gios în timp ce m surau monezi de aur în balan ele lor de aram . zbur în josul râului i se scald . z ri b ie elul cum se zvârcolea în p tu . î i zise Profesorul de Ornitologie pe când traversa podul. zise Printul.

acum o mie de ani. iar când apare sclipind Luceaf rul de diminea . Ochii le sunt verzui ca berilele. având o inim cu adev rat bun . Al turi. Rândunic dr gu . O s -l vând giuvaergiului. Rândunic dr gu . În emineu nu este foc i e le inat de foame. iar buzele lui sunt ro ii ca rodia.Când luna se în l pe bolt . Scoate unul i du-i-l. Se str duie te s termine o pies pentu Directorul Teatrului. nu mai am nici unul. atunci scoate un chiot de bucurie. Rândunic micu . nu vrei s mai r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. leii g lbui vin la malul apei ca s . apoi se scufund în t cere. o s cumpere alimente i lemne de foc i va termina piesa. dar de prea mare frig nu mai poate s scrie. la cel lalt cap t al ora ului. r spunse Rândunica. . într-o mansard . iar Zeul Memnon ade pe tronu-i imens de granit. Sunt din safire rare. veghind stelele de-a lungul întregii nop i. Tân rul are p rul castaniu i cârlion at. zbur înapoi la Printul Fericit i îi spuse: Ai vreun mesaj pentru Egipt? Tocmai m preg team s pornesc la drum. Iubitul meu Print. Doar ochii mi-au r mas. La prânz. zise Rândunica. ochii mari i vis tori.i potoleasc setea. Sunt a teptat în Egipt. gr i Printul. aduse tocmai din India. Mâine prietenii mei vor zbura c tre Cataracta a doua. Rândunic micu . Voi r mâne cu tine înc o noapte. Rândunic micu i dr gu . v d un tân r aplecat deasupra mesei cu hârtii. iar r cnetul lor acoper tunetul cataractei. r spunse Printul. într-un pocal se afl un buche el de violete ve tede. Undeva departe. f precum te rog! r spunse Printul Fericit. a a ceva nu pot face! zise Rândunica i începu s plâng . S -i duc i lui un rubin? Vai. acolo unde hipopotamii se culc prin p puri .

În Egipt soarele cald str luce te deasupra palmierilor verzi. de aceea plânge. iar tat l nu o va bate. rubinul va fi de un ro u mai aprins decât al trandafirului. Iar când luna se în l pe bolt . iar porumbeii albi i rozacei îi privesc i gunguresc. Rândunic micu . dar nimeni n-o b g în seam . Nu are ciorapi i nici ghetu e în picioare. Încep s fiu pre uit!. A doua zi Rândunica zbur în port i se a ez pe catargul unei cor bii mari. Plec în Egipt!. descoperi minunatul safir scânteind lâng violetele ofilite. se înapoie la Printul Fericit. zise Printul Fericit. Studentul p rea foarte fericit. I-a fost destul de u or s se strecoare printr-o sp rtur din acoperi i s p trund ca o s geat în od i . În pia a din vale. r spunse Rândunica i curând va c dea z pada rece. Rândunic dr gu .Rândunica smulse ochiul Printului i zbur cu el la mansarda studentului. . strigau ace tia la fiecare lad pe care se opinteau s o scoat afar . dar nu te voi uita niciodat . E iarn . iar safirul va fi la fel de albastru ca azurul m rii. Hei rup! . Am venit s -mi iau r mas bun. o feti vinde chibrituri. tol ni i în mâl. n-ai vrea s r mâi cu mine înc o noapte? o rug Printul. acesta provine de la vreun mare admirator. iar prim vara viitoare î i voi aduce dou nestemate minunate în locul acelora pe care le-ai d ruit. Tat l ei o va bate dac nu se va înapoia acas cu câ iva b nu i. Tovar ii mei î i f uresc cuiburile în Templul de la Baalbec. îi zise Rândunica. Scoate-mi i cel lalt ochi i d -i-l. privind forfota marinarilor care scoteau l zi mari din cal cu ajutorul odgoanelor. iar c p orul ei este descoperit. iar când î i ridic ochii. iar crocodilii îi privesc alene. Ea a sc pat chibriturile în rigol i toate s-au stricat. Iubitul meu Print. exclam el. Tân rul st tea cu capul îngropat în palme i nu auzi fâlfâitul aripilor. trebuie s te p r sesc. le strig Rândunica. Acum pot termina piesa .

a a c voi r mâne cu tine pentru totdeauna. pe când cer etorii se milogeau la por ile lor. str duindu-se s se înc lzeasc unul pe cel lalt. micu Rândunic . zise Printul Fericit. care e negru ca abanosul i prosl ve te un glob de cle tar. care le tie pe toate i tr ie te în pustiul de nisip. dar mai minunate decât orice sunt suferin ele b rba ilor i femeilor. cobori vijelios i. scânceau copila ii. despre uria ul arpe verde ce doarme într-un palmier i este hr nit cu turt dulce de c tre dou zeci de preo i precum i despre pigmeii care se avânt pe un lac mare. doi b ie ei se culcaser îmbr i a i. Rândunica zbur deasupra m re ului ora i îi v zu pe bog ta i veselindu-se în casele lor somptuoase. despre Sfinxul cel B trân cât lumea îns i. despre negu torii ce p esc agale pe lâng c mile. Draga mea Rândunic . Trebuie s pleci în Egipt. micu Rândunic . Zboar . Îi povesti despre ibi ii ro ca i care stau în iruri lungi pe malurile Nilului i pescuiesc cu ciocul pe ti ori aurii. Ce foame ne este! . pe frunze late i netede i ve nic se r zboiesc cu fluturii. îi zise s rmanul Print. repet Rândunica i se culc la picioarele Printului. Voi r mâne cu tine pentru totdeauna. Rândunic . râzând. apoi poveste temi ce ai v zut. f cum te rog! Atunci Rândunica smulse i cel lalt ochi al Printului. peste ora ul meu. despre Regele Mun ilor din Lun . Rândunic . Zbur prin uli ele sordide i v zu copii cu chipuri palide de foame uitându-se apatici spre str zile întunecoase. Ce minunat ciobule de sticl ! strig feti a bucuroas i.Voi r mâne înc o noapte cu tine. rogu-te. A doua zi Rândunica st tu tot timpul coco at pe um rul Printului istorisindu-i ce v zuse pe meleaguri str ine. dar nu î i pot scoate ochiul. alerg vesel spre cas . tu poveste ti lucruri minunate. trecând în zbor ca o s geat pe lâng feti a cu chibrituri. zise Printul. c ci vei r mâne orb. Nu exist Tain mai adânc . zise Rândunica. decât Mizeria îns i. . depanând boabele m t niilor de chihlimbar. Nu. Sub arcada unui pod. îi lep d în palm pre ioasa piatr . Rândunica se înapoie la Print i îi spuse: Acum e ti orb.

Oamenii cred c Foi dup foi de aur fin desprinse Rândunica pân când Printul Fericit deveni posomorât i cenu iu. d -mi o s rutare c ci te iubesc. c ci îl iubea tare mult. Nu-i a a c moartea e sor bun cu somnul? i dup ce îl s rut pe buze pe Printul Fericit. Biata Rândunic sim ea c îi este tot mai frig. lumea umbla îmbr cat în bl nuri. . Sunt acoperit cu aur pur.i s rut mâna. Ciugulea firimiturile din fa a brut riei când brutarul nu era atent i se chinuia s se înc lzeasc fluturându. Lasa-m s . cu foi i s le d ruie ti s rmanilor mei. ur uri lungi. ca ni te pumnale de cristal atârnau de stre inile caselor. Printul meu drag! murmur Rândunica. zbur Adio. dar înainte de-a i se mai a ez înc o dat pe um rul Printului. iar b ie i cu c ciulite ro ii se d deau pe ghe u . M bucur c în cele din urm te vei duce în Egipt. zise el.i puterile. Ai stat prea mult aici. Avem pâine acum! strigau ei. Trebuie s m despoi. Rândunica zbur înapoi la Print i îi povesti ceea ce v zuse. iar dup z pad veni gerul. Foi dup foi de aur fin le d rui s racilor. Drumurile p reau f urite din argint. zise Printul. r spunse Rândunica. foi aurul îi poate face ferici i. În cele din urm î i d du seama c va pieri i. iar copiilor li se îmbujorar obrajii i începur s se joace. dar nu o l sa inima s -l p r seasc pe Print. Rândunic . adunându.i aripile. micu pleca. iar copiii pornir prin ploaie. atât de tare sclipeau i scânteiau. ci în palatul mor ii. Nu în Egipt plec.Ia lua i-o din loc! N-ave i voie s sta i aici! se r sti Paznicul. Apoi se a ternu z pada. râzând voio i pe str zi. c zu moart la picioarele lui.

i se oprir cu to ii ca s -l priveasc . ca i când ceva s-ar fi sf[râmat. unde z cea moart i Rândunica. Ba a mea! strigar pe rând consilierii municipali. Fapt este c inima de plumb cr pase exact în dou . Ce ciudat! gr i eful echipei c tre muncitorii de la topitorie. O alt statuie. ia privi i: o pas re moart ! Musai s public m o hot râre. Deoarece nu mai e frumos. Când ajunse în dreptul soclului. De bun seam c era un ger cumplit! A doua zi dis-de-diminea ridic ochii spre statuie. de bun seam . ochii i-au disp rut i nici poleial nu mai are. Cu adev rat jerpelit! îi inur isonul consilierii. Ca urmare. Iar la picioarele lui. va fi statuia mea. .În clipa aceea se auzi un troznet ciudat în untrul statuii. ce jerpelit mai arat Printul Fericit! exclam el. Doamne. zise primarul. Rubinul a c zut de pe spad . De fapt.i dea duhul pe aici! Iar secretarul de la prim rie pe dat not sugestia starostelui. i. Printul Fericit fu dat jos de pe soclu. zise primarul. interzicând p s rilor s . Apoi topir statuia într-un furnal. i înc se sf deau când i-am auzit ultima oar . care totdeauna îi d deau dreptate primarului. arat ca un cer etor! Ca un cer etor! îl îngânar consilierii. iar primarul convoc întrunirea Corpora iei pentru a decide ce trebuie f cut cu metalul. nici folositor nu mai este! spuse profesorul de arte de la universitate. primarul se plimba prin pia înso it de consilierii municipali. Inima de plumb cr pat nu se tope te în furnal! Trebuie s o arunc m! i o aruncar pe un morman de gunoaie. i începur s se certe.

ceru Dumnezeu unui înger! Iar acesta îi aduse inima de plumb i trupul Rândunicii. Dreapt alegere ai f cut! zise Dumnezeu. . iar Printul Fericit m va prosl vi în cetatea mea de aur. Rândunica va cânta de-a pururi în gr dina Paradisului meu.Adu-mi din ora dou lucruri din cele mai de pre .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful