FULGERUL

Fulgerul este un arc luminos rezultat n urma unui proces de descarcare electrica (trasnet) cauzat de o diferena de potenial electrostatic. Acest fenomen meteorologic are loc n natura ntre nori ncrcai cu sarcini electrice diferite sau ntre nor i pmnt. Mitologie In biblie fulgerele si tunetele sunt o solie, folosite pentru exprimarea maniei lui Dumnezeu. Etruscii considerau fulgerele ca oracol care le prezicea viitorul. Vechii germani considerau fulgerele ca semn al zeului Thor care arunca ciocanul sau spre pamant. Slavii aveau zeul Perun ca zeu al furtunii. In perioada Renasterii Zeii furtunii sunt reprezentati de Zeus, Jupiter si Donar, iar saxonii inainte de crestinism considerau stejarul ca arbore sfant sau zeu al furtunii.

Formarea fulgerelor
Datorita curentilor de aer existenti in nor precum si prin repartizarea inegala de gheata si apa, se formeaza prin frecare, spatii cu incarcatura ionica electrostatica negativa si pozitiva. In mod normal stratul superior al norului este incarcat pozitiv, iar stratul inferior este incarcat negativ. Zona dintre cele doua straturi incarcate diferit se afla la o inaltime mare unde temperatura variaza intre -10 si -15 grade Celsius. Aici, picaturile de apa din nor se transforma in cristale de gheata. Fulgerul este o descarcare electrica, iar atunci cand ia nastere produce un echilibru electric intre straturile norului de furtuna. Pentru a lua nastere un trasnet intre un nor si pamant trebuie sa existe in prealabil tensiuni de cateva zeci de milioane de volti, iar fenomenul, care este o scanteie de descarcare electrica, sa aiba o tensiune de aproximativ 3 milioane de volti / metru. Puterea de strapungere a fulgerului este data si de umiditatea aerului. Exista premiza ca in prealabil aerul este ionizat de radiatiile cosmice transformand moleculele de aer din atmosfera intr-o lavina electronica rezultand o reactie in lant, care creeaza un canal de aer ionizat pentru fulger. Acest fenomen a fost presupus de cercetatorul Charles Thomson. Forma in zig zag a fulgerului este produsa prin descarcarea electrica numai prin zonele cu aer ionizat. Fugerul are in medie, 4 sau 5 descarcari principale ce dureaza 0,01 secunde, iar cea principala numai 0,0004 secunde. Dupa o pauza scurta de 0,03 0,05 secunde urmeaza noi descarcari. Au fost observate astfel descarcari atingand un numar de 42 cu o intensitate medie de 20.000 de amperi. Un fulger atinge in medie lungimea de 1 2 km, iar in zonele tropicale unde umiditatea aerului este mai ridicata, fulgerul poate atinge 2 3 km lungime. In nori s-au observat fulgere cu o lungime de 5 7 km, iar cu ajutorul radarului pentru fulgere, unele ce ating 140 km lungime. In momentul formarii fulgerului aerul inconjurator din jurul tunelului provocat de acesta atinge temperaturi de 30.000 de grade Celsius. Aceasta supraincalzire brusca a aerului

duce la o dilatare masiva asemenea unei explozii cu un zgomot puternic numit tunet. Datorita diferentei dintre vitezele de propagare a luminii (cca. 300.000 km /s) si a sunetului 332 m / s, va aparea un decalaj de timp intre receptionarea vizuala si cea auditiva a fulgerului. Decalajul dintre fulger si tunet este dat de distanta dintre acesta si observator. Cu cat observatorul este mai departe, cu atat decalajul va fi mai mare.

Ce spun cercetatorii
Benjamin Franklin in anul 1752 demonstreaza ipoteza ca fulgerul este rezultatul tensiunii dintre nori si pamant, cu ajutorul unui zmeu de hartie cu care a declansat fulgerul in prezenta norilor de furtuna. Aceasta a fost un punct deosebit de important in cercetarea fulgerelor.Exista totusi controverse cu privire la efectul fulgerului, ca si a modului in care ia nastere. Azi se folosec in locul zmeelor rachete, sau baloane metereologice de cercetare. Parerea cercetatorilor ca fulgerul produs si in laborator este rezultatul unei simple descarcari electrice s-a schimbat la sfarsitul anilor 1990, aparand unele aspecte care nu au putut fi clarificate.

TRASNETUL
Trasnetul este o descarcare electrica disruptiva, care se produce n atmosfera, de obicei, dar nu totdeauna, n timpul furtunilor. Majoritatea trasnetelor au loc la altitudine (n interiorul aceluiasi nor sau ntre diferiti nori) i, de obicei, nu sunt observate. Trasnetele care se produc ntre nor i pmnt sunt numite negative sau pozitive . Descarcari electrice de mare amploare au loc de asemenea n straturile nalte ale atmosferei.

Formarea trsnetului
Benjamin Franklin a demonstrat n anul 1752 cu ajutorul unui zmeu de hrtie prezena unei sarcini electrice n nori de furtun (acesta a observat ncrctura electric a funiei umede cu care inea zmeul dar, din fericire, nu a declanat trsnetul). Cercetri ulterioare au stabilit c, n nori de furtun numii Cumulonimbus(nimbus cumulus), nori n care cu o probabilitate mare vor lua natere trsnete, curenii de aer repartizeaz inegal gheaa i apa n interior. Prin frecarea straturilor norului se formeaz spaii cu ncrctur (ionic) electrostatic negativ i pozitiv. Zona de trecere dintre regiunile cu sarcini pozitive i negative au loc la nlime mare i temperaturi ntre 10C i 15C, aici picturile de ap din nor transformndu-se n cristale de ghea. Stratul superior (de sus) al norului este n mod normal ncrcat pozitiv, iar stratul inferior (de jos) negativ. Aceste sarcini induc la rndul lor sarcini de semn opus la suprafaa pmantului. Trsnetul este o descrcare electric care restabileste echilibrul electric ntre straturile norului de furtun sau ntre nor i pmnt. Tensiunea ntre un nor i pmnt a fost msurat la cteva zeci de milioane de voli. Aerul uscat are o putere de strpungere de cca. 3 milioane de voli/metru care ar duce (considernd lungimea trsnetului de 1-2 km) la o tensiune mult mai mare dect cea msurat. Observaii asupra trsnetelor au stabilit c acestea sunt precedate de o descrcare prealabil, n care aerul este ionizat ntr-o lavin electronic, rezultnd o reacie n lan, care creeaz un canal de aer ionizat pentru trsnet cu o putere de strpungere de aproximativ 50 de ori mai mic decat a aerului ne-ionizat. Acest canal se formeaz n vecintatea corpurilor proeminente de pe pmant, unde intensitatea campului electric este maxim. Descrcarea (sau descrcrile) principal are loc exclusiv n lungul acestui canal de aer ionizat, de obicei in form de zig-zag. Exist ipoteza c aerul este ionizat de radiaiile cosmice (Charles Thomson, 1925), dei aceasta explicaie nu este acceptat de ctre toi cercettorii. In prezent, cercetarea trsnetelor continu i utilizeaz mici rachete sau baloane metereologice de cercetare.

Lungimea i durata trsnetului

Trsnet negativ

Descrcarea prealabil dureaz 0,01 s, urmat de cea principal de numai 0,0004 s, urmat la rndul ei dup o scurt pauz (de 0,03 s - 0,05 s) de noi descrcri (n medie, 4 sau 5 descrcri principale, sau propriu zise). Au fost observate pn la 42 de astfel de descrcri succesive ntr-un trsnet, cu un curent mediu de 20 000 A. Datorit duratei foarte scurte a unui trsnet, doar cteva microsecunde, intensitatea curentului electric poate atinge sute de mii de amperi, iar temperatura plasmei din interiorul acestuia poate depi 28 000 C. Un trsnet atinge n medie lungimea de 1 - 2 km. In zonele tropicale, unde umiditatea aerului e mai ridicat, trsnetele pot ajunge la 2 - 3 km lungime. n nori s-au observat trsnete cu o lungime de 5 - 7 km, iar cu ajutorul radarului pentru trsnete, unele care ating 140 km lungime. Tensiunea unui trsnet cu o lungime de 1 km este de aproximativ 100 milioane de volti. Sarcina total care este descrcat ntr-un trsnet este n medie de 5 coulomb. Cu o durat medie de aproximativ 30 de microsecunde, curentul mediu al unui trsnet negativ este de aproximativ 100 000 A. Energia total descrcat este aproximativ 500 MJ

Trsnet pozitiv
Deoarece trsnetele pozitive au lungimea mai mare i descarc sarcini de pe suprafee mai ntinse, acestea au o energie mult mai mare decat cele negative.

Lungimea i, prin urmare, tensiunea sunt de aproximativ 10 ori mai mare dect a trsnetelor negative Sarcina descrcat este de aproximativ 100 de ori mai mare. Prin urmare frecvena de producere este de aproximativ 100 de ori mai mic, comparativ cu trsnetele negative (mai exact 5 %) Durata i curentul sunt ambele de aproximativ 10 ori mai mari Energia este de aproximativ 1000 de ori mai mare

Distanta pana la trsnet

Producerea unui trsnet este nsoit de fulger i tunet. Decalajul dintre observarea fulgerului i auzirea tunetului se datoreaz diferenei dintre vitezele de propagare ale celor dou unde, luminoasa de ca. 300.000 km/s i acustic (sonor) de ca. 332 m/s (la 0 C i presiunea de 1 atmosfer). Din aceasta cauz exist un decalaj de timp ntre recepionarea vizual (fulgerul) i auditiv (tunetul) a trsnetului. Acest decalaj crete cu ct trasnetul este mai departe de observator. Distana n kilometri pn la locul lovit de trsnet se poate afla mprind numrul de secunde dintre observarea fulgerului i auzirea tunetului la 3. De exemplu, dac sunt 9 secunde ntre fulger i tunet, trsnetul a lovit la aproximativ 3 km deprtare

Trsnetul pe alte planete

n sistemul solar au fost observate trsnete i pe alte planete. Cele de pe Venus i de pe Jupiter sunt cele mai adesea observabile, acestea din urm, fiind considerate a fi de pn la 100 de ori mai puternice, dar de 80 ori mai rare dect cele de pe Pamant.