www.cartiaz.

ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Facultatea de economie si administrarea afacerilor Economie si afaceri internationale

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Cuprins
1. Investitia. Definitie

2. Tipuri de investitii
3. Tipuri de investitori

4. Rolul investitiei 5. Investitia internationala si formele ei 6. Tipologia investitiilor internationale

7. Investitii straine directe, concept si rol

8. Investitiile directe in Romania sub influenta fluxurilor de capital pe plan

mondial 9. Investitii si dezvoltare durabila
10. Definitia si caracterele dreptului de proprietate

11. Formele dreptului de proprietate 12. Modalitati juridice ale dreptului de proprietate 13. Restrictii privind exercitarea dreptului de proprietate 14. Modurile generale de dobandire a dreptului de proprietate 15. Bibliografie

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

1. Investitia. Definitie Ne referim la investitii in legatura cu o activitate care are ca scop folosirea unei sume de bani in vederea obtinerii unor profituri viitoare. In sens larg investitia reprezinta sacrificiul unei parti din consumul prezent pentru un consum viitor, posibil si incert. Sacrificiul are loc in prezent si e sigur. Recompensa pentru el vine mai tarziu, daca vine, si oricum marimea ei este incerta. In unele cazuri elementul care predomina este timpul (exemplu: investitia in bonurile de tezaur guvernamentale), in altele riscul este atributul dominant ( investitia SAFI), iar alteori, ambele aspecte sunt importante (ex.: achizitionarea actiunilor intreprinderilor care se privatizeaza). Trebuie avuta in vedere si relatia distincta dintre investitie si economisire. Economisirea poate fi definita mai curand ca un simplu consum amanat, in timp ce, in timp ce investitia reprezinta de fapt un consum sacrificat in prezent in intentia obtinerii unui consum viitor mai mare. Investitia mai are in plus si un caracter real, in sensul ca ea poate determina cresterea in viitor a productiei nationale. 2. Tipuri de investitii In economie exista mai multe tipuri de investitii. Unele dintre acestea presupun tranzactii financiare intre agentii economice, altele presupun implicarea in tranzactii si a unor bunuri materiale cum ar fi cladirile, echipamentele industriale mijloacele de transport etc. In primul caz, investitorul intra in posesia unor active specifice: actiuni, obligatiuni, certificate de depozit sau bouri de tezaur. In al doilea caz activele rezultate au cu totul alta natura: fabrici, companii de transport, hoteluri sau magazine. In primul caz este vorba despre investitii financiare, iar in al doilea caz de investitii reale. De cele mai multe ori nu se poate face o delimitare precisa, deoarece cele doua tipuri coexista. Trebuie de retinut ca in perioadele precapitaliste majoritatea investitiilor reale nu implicau nici un fel de tranzactii financiare. In societatea moderna, aproape orice investitie reala are si o importanta latura financiara. De la cel mai mic magazin pana la marile corporatii internationale, activitatea de investitii se sprijina pe credit, actiuni, obligatiuni etc. 3. Tipuri de investitori Termenul speculatie este folosit de multe ori in sens peiorativ. Nu exista vreo diferenta de esenta intre ce le doua concepte: cel de investitor si cel de speculator. Speculatorul reprezinta un tip aparte de investitor, care se individualizeaza printr-un comportament specific:
3

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z - speculatorul are o atitudine diferita fata de risc, in comparatie cu investitorul obisnuit :

primul este atras puternic de investitiile cu risc deosebit e mare, cel de-al doilea prefera un risc cat mai scazut; - decurgand din aceasta atitudine, speculatorul mizeaza pe un profit anormal de mare corespunzator cu riscul pe care si-l asuma, in timp ce investitorul obisnuit conteaza pe un castig normal de mare; - speculatorul actioneaza mai mult pe termen scurt, in timp ce pentru o investitie obisnuita orizontul de timp este relativ mai mare; - in timp ce majoritatea agentilor economici considera ca informatiile si semnalele furnizate de piata sunt corect interpretate de catre toti, speculatorul crede ca are un avantaj informational fata de ceilalti, anticipand o evolutie pe care alti nu o intrevad. Contrar aparentelor, speculatorul nu este un factor de dezechilibru al pietei, ci dimpotriva, un puternic factor de echilibru. Daca nu ar exista agentii economici care sa preia riscul pe care alti il evita, mecanismele economice ar avea tendinta de blocare. Prin speculatie are loc redistribuirea stimulentelor legate de risc. 4. Rolul investitiei Inainte de a defini investitiile internationale, este necesara cunoasterea rolului economic al investitiei la nivelul economiei nationale. Aceasta chestiune de maxima importanta a ocupat un loc central in toate curentele de gandire economica. Investitiile in model clasic Economistii clasici si mai tarziu cei neoclasici, au constatat ca oferta isi creeaza propriai cerere. Astfel s-a creat si dezvoltat suportul teoretic al rolului statului in economie. Acestia sustin ca: - procesele si fenomenele economice se autoregleaza. Pe termen lung, economia isi gaseste mereu pozitia de echilibru. In pozitia e echilibru, oferta isi gaseste intotdeauna propria ei cerere si, in consecinta, folosirea deplina a fortei de munca este asigurata; - investitiile au forme contrarii la scara intregii economii. Economisirea inseamna retragerea din circulatie a unei puteri de cumparare egala cu sumele economisite. Efectul este resimtit de cererea agregata care se diminueaza. Are loc astfel contractia activitatii la scara intregii economii, fenomen denumit in mod uzual recesiune; - investitiile joaca un rol economic expansionist. A investii inseamna a cumpara bunuri si servicii, intretinand si extinzand activitatea altor agenti economici, efect reflectat in cresterea outputului economic total, adica a PNB sau PIB; - deoarece intre momentul efectuarii investitie si momentul in care se fac simtite efectele sale exista un interval mai scurt sau mai lung, are loc aparitia unei cereri suplimentare care nu are inca corespondent in bunuri si servicii; - deoarece economia revine mereu la starea de echilibru, pe termen lung sumele economisite vor fi perfect compensate de catre sumele investite. Pe termen scurt, pot exista neconcordante. Sumele economisite pot depasi uneori sumele investite si invers.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Cresterea sumelor economisite va duce la cresterea ofertei de depuneri la vedere sau la termen. In consecinta, rata dobanzii se va reduce, incurajand investitiile si descurajand depunerile. In cele din urma echilibrul se va restabili. Cresterea nivelului activitatilor investitionale peste nivelul economiilor existente va duce la cresterea cererii de capital de imprumut. Nivelul dobanzii va cunoaste o tendinta ascendenta, descurajand investitiile si incurajand depunerile. Dupa cum se observa, in cadrul modelului clasic elementul primordial care determina nivelul activitatii investitionale dintr-o economie este rata dobanzii. Multiplicatorul investitiilor M=

1 1 b

Unde M = multiplicatorul investitiilor; b = inclinatia marginala spre consum (procentul pe care un agent economic il cheltuieste pentru consum). Chiar daca in prezent interventia statului in economie e din ce in ce mai mult criticata ca principiu, politica in domeniu investitiilor internationale continua sa fie o realitate. Ea nu reprezinta doar apanajul guvernelor ci si al marilor corporatii transnationale. 5. Investitia internationala si formele ei Formele investitiilor internationala reprezinta modalitatile concrete prin care un agent economic realizeaza o investitie internationala, adica ori de cate ori:
- cumpara actiuni de pe o piata straina sau emise de o firma din alta tara; - cumpara obligatiuni de pe o piata straina sau emise de o firma straina; - construieste pe loc gol o societate noua sau deschide o filiala in alta tara;

- acorda un credit financiar unui agent economic dintr-o alta tara sau unui agent economic strain ce opereaza in propria tara; - preia (achizitioneaza) o firma straina sau fuzioneaza cu o firma straina; - participa cu capital investitional la construirea de societati mixte; - incheie contracte internationale de leasing sau franchising. Din cele prezentate se poate deduce si definitia termenului de investitie internationala, care este acea investitie care incorporeaza un element de extraneitate. 6. Tipologia investitiilor internationale Investitia internationala presupune existenta a cel putin doi agenti economici: agentul economic emitent si agentul economic receptor al investitie. Ca atare , exista doua tipuri de investitii internationale directe si de portofoliu care se refera la raportul ce se stabileste intre emitent si receptor.

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Atunci cand investitia presupune transferarea catre agentul emitent a posibilitatii de control si decizie asupra activitatii agentului receptor este vorba despre o investitie directa. In restul cazurilor, cand investitia nu presupune stabilirea unu asemenea raport, este vorba despre o investitie de portofoliu. Investitia de portofoliu reprezinta intotdeauna un plasament pur financiar, o investitie pur financiara. Investitia directa imbina insa intr-un mod mult mai complex plasamentul financiar cu investitia reala. Atunci cand agentul emitent ajunge sa controleze agentul receptor, pe langa fluxul financiar initia apar si alte fluxuri, multe dintre ele avand o consistenta reala: fluxul de tehnologie, fluxuri de forta de munca, fluxuri manageriale si chiar fluxuri de bunuri si servicii. De multe ori, incadrarea unei investitii internationale in unul din cele doua tipuri este foarte dificila. Intre investitia directa si cea de portofoliu exista o zona gri, in care cu greu se poate deslusi frontiera. Cel mai bun exemplu in acest sens il constituie achizitionarea de actiuni pe piata financiara internationala. Deoarece pachetul de control al actiunilor nu reprezinta un anumit procent fix in totalul actiunilor, ci variaza de la caz la caz, investitia, la randul ei, se va incadra in unul sau altul din tipurile mentionate. In mod cu totul conventional, reglementarile si statisticile din SUA cuprind in categoria investitiilor directe toate tranzactiile care trec dintr-un patrimoniu in altul mai mult de 10% din actiunile emise de catre o firma. In Franta procentul este de 20%, iar in Germania de 25%. In general, marimea pachetului de control al actiunilor variaza invers proportional cu dimensiunea firmei si numarul de actiuni emise de ea. 7. Investitiile straine directe, istoric, concept, definitie si rol Investitiile straine directe au camp de manifestare atunci cand intr-o tara nivelul cererii de investitii este mai mare decat volumul economiilor interne. Se creeaza premise ca economiile din alte tari sa fie atrase pentru a compensa deficitul intern de resurse financiare. De regula aceste fluxuri financiare provin din tarile dezvoltate avand loc un transfer net de resurse ca urmare a faptului ca economiile in aceste tari depasesc cererea interna de investitii. In acest sens se poate vorbi de o istorie a fluxurilor externe de fonduri de capital. Istoria lor incepe cu secolul al XIX-lea, perioada in care erau predominate imprumuturile si investitiile de portofoliu. Anglia in special si Franta detineau cea mai mare parte a acestor plasamente in care statul juca rol important alaturi de firmele private. Motivatia principala a acestor investitii nu era diferenta de dobanzi ci atractivitatea lor provenea pe fondul dezvoltarii coloniale. Coloniile aveau de multe ori rol de supapa pentru investitori in caz de recesiune in tarile furnizoare de capital financiar. O delimitare conceptuala a investitiilor straine directe fata de cele de portofoliu se face dupa anul 1914, in conditiile in care alaturi de Anglia si Franta apar in calitate de investitori peste granita nationala: Germania si Statele Unite. De asemenea apar firme puternice cunoscute ca Simens, Standard Oil sau General Electric etc. Prima parte a secolului al XX-lea este marcata de primul razboi mondial si de criza economica mondiala care rastoarna ierarhiile din punct de vedere al potentialului investitional al statelor, SUA trecand pe primul loc ca investitori, iar Germania pe primul loc ca importator de capital. Al II-lea razboi mondial, din punct de vedere economic marcheaza si trecerea la o noua
6

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

etapa a economiei mondiale, cea a dominatiei investitiilor straine directe (I.S.D.) Daca investitiile straine de portofoliu presupun achizitionarea de pe piata financiara a unor valori mobiliare straine (actiuni, obligatiuni),investitiile straine directe constau in achizitionarea pachetului de actiuni de control a unor intreprinderi sau construirea unora noi. Acelasi regim de investitie straina directa il are si majorarea capitalului unei filiale externe sau un imprumut acordat de firma mama. In literatura de specialitate este recunoscuta definirea I.S.D. ca proprietatea asupra unor active de catre un rezident strain, cu scopul de a controla folosirea acestor active (Grahomg Krugman, 1989). Functia de control a investitorului este de fapt particularitatea care deosebeste investitiile de portofoliu, necontrolate direct de investitor si controlul direct exercitat de investitor in cazul I.S.D. Problema care se pune in acest context se refera la cat din capitalul firmei trebuie sa fie in proprietatea unui investitor pentru ai asigura aceasta functie de control. Exista opinii prin care se considera I.S.D. procentul investitional al firmelor in care participarea investitorului este intre 10-25%. Sustinem idea ca aceasta reprezentare este insuficienta, coeficientul necesar pentru a asigura controlul afacerii trebuie sa fie de cel putin 50%. I.S.D. au suscitat interes in mediul economic fiind cunoscute mai multe teorii economice in domeniu. Se distinge in primul rand teoria concurentei perfecte a pietelor (Kindleberger 1969), care considera determinant in dezvoltarea I.S.D.: concurenta perfecta a bunurilor, concurenta perfecta pe piata a factorilor, productia de masa interna si externa si restrictiile guvernamentale la productie si dezvoltare. Exista si sustinatori ai teoriei care ia in considerare modelul imperfectiunilor pietei Calvet (1981). Dupa aceasta teorie I.S.D. sunt determinate de: diferenta ratei profitului in diferite segmente ale pietei, distorsiunile provocate de investitiile guvernamentale, de politici guvernamentale (tarife, impozite, controlul preturilor, taxe vamale, reglementari antimonopol etc.), si imperfectiunile generate de esecurile pietei care se manifesta sub trei aspecte: efecte externe, bunuri publice si productia de masa. Alt grup de teorii asupra I.S.D. se leaga de lichiditati, de excesul de lichiditate care este reinvestit pe fondul atractivitatii mediului extern, comparativ cu costul scazut al fondurilor interne, idei sustinute de Kojiama. Zona valutara la fel a dat nastere unor teorii sustinute de Aliber (1910) care sustine ca I.S.D. sunt o consecinta a zonelor valutare in care este impartita economia mondiala. Fiecare zona valutara are un anumit risc valutar propriu si in functie de acest risc zona respectiva poate fi destinatie sau transfer al I.S.D. din punct de vedere al capitalului investit. Evolutia economiei mondiale in a doua jumatate a secolului XX, inceputul secolului XXI, face ca in prezent I.S.D. sa devina cea mai importanta sursa de finantare externa pentru toate tarile lumii indifferent de nivelul de dezvoltare economica. Regulile si modalitatea de finantare a I.S.D. ofera stabilitate economica comparativ cu cele de portofoliu din motive lesne de inteles. Din aceasta perspectiva trebuie inteles rolul I.S.D. de a aduce in tara destinatara surse financiare pentru sustinerea dezvoltarii de ansamblu a societatii. De aceea se justifica atitudinea guvernelor de a cauta solutii pentru a favoriza I.S.D., sub aspectul atragerii fluxurilor de capital extern. 8. Investitiile directe in Romania sub influenta fluxurilor de capital pe plan mondial

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Investitiile straine directe au devenit la inceputul mileniului trei cea mai importanta sursa de finantare externa pentru toate statele lumii, indiferent de gradul lor de dezvoltare. Aceasta s-a dovedit a fi o sursa de finantare stabila, des utilizata comparativ cu investitiile de portofoliu si cu imprumuturile bancare fiind mai putin afectate de crizele financiare. In acest context cresterea puternica a fluxurilor de capital strain apare ca rezultat al combinatiei politicilor guvernamentale si al actiunii firmelor, guvernele si autoritatile locale cautand solutii de favorizare pentru atragerea investitorilor. La nivel mondial, in anul 2003 volumul investitiilor straine directe aatins 823,8 miliarde dolari, reprezentand o crestere cu aproape 200 miliarde dolari fata de 1998. 1Fluxul de capital strain catre tarile dezvoltate a atins in 2002 nivelul de 589,4 miliarde dolari (fata de 481 miliarde dolari in 1999), iar acelasi orientat catre tarile in curs de dezvoltare, tot in anul 2003, a reprezentat 209,4 miliarde dolari (fata de 179 miliarde in 1999).2 Se observa ca avantajul atragerii de capital strain este detinut de catre tarile dezvoltate acestea detinand un volum de 3 ori mai mare de I.S.D. decat tarile in curs de dezvoltare (Tab.1) In cadrul tarilor dezvoltate in 2003, UE detine 66,5% din totalul fluxurilor de capital strain fapt ce confirma puterea economica a acestui grup de tari precum si amplitudinea relatiilor sale cu piata mondiala. Tarile din UE au avut o participare semnificativa la dinamizarea fluxurilor de capital pe plan mondial in mod special prin corporatiile transnationale din spatiul comunitar, are au investit 510 miliarde dolari reprezentand 2/3 din stocul investitiilor straine mondiale. Marea Britanie si Franta, ca tari membre ale UE, detin ponderile cele mai insemnate de ISD din totalul fluxurilor mondiale: 17, 5,% si respectiv 6,7% in timp ce Germania inregistreaza un volum mai mic de capital strain reprezentand doar 4,1% din totalul mondial. Amplificarea fluxurilor de capital strain in cadrul UE este legata de adoptarea monedei unice, euro, care a asanat economiile scotand de pe piata firmele nerentabile (prin amplificarea concurentei) si obligandu-le, totodata, pe cele ce s-au dovedit viabile, sa adopte masuri pentru a raspunde cat mai bine standardelor concurentiale ridicate. Diferentele semnificative se inregistreaza si daca se compara fluxurile de ISD inregistrate de catre Europa Centrala si de Est cu cele ale Americii Latine (de 3,3 ori mai mici) si cu cele ale Asiei si Oceaniei (de 4,2 ori mai mici). Aceasta comparatie pune in evidenta credibilitatea redusa in plan economic a tarilor aflate in zona de Est si Centrala a Europei comparativ cu cele din America Latina si din Asia. Tarile est-europene, in marea lor majoritate, aflate in desfasurarea proceselor de tranzitie la economia de piata s-au confruntat cu dificultati privind stabilitatea macroeconomica si inlaturarea efectelor sociale generate de masurile impuse de tranzitie, fapt resimtit de catre investitorii straini care au fost reticienti fata de aceasta zona geograficoeconomica. In tabloul fluxurilor mondiale de ISD impresionanta este situatia Asiei si Oceaniei, care detin 14,6% prin forta economica degajata de catre China siHong-Kong, care prin performantele spectaculoase, privind ritmurile de crestere economica, par sa atraga atentia asupra faptului ca viitorul apartine mai mult Asiei decat Europei. In ultimii zece ani, tarile Asiei au acumulat, reducand rata consumului, iar in prezent investesc puternic focalizand asupra industriilor de varf (automatica, electronica) sub aspectul progresului ethnic fapt ce le ridica cota de atractivitate
1 2

Moise E I.S.D. pag 5

Idem
8

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

pentru capitalul strain. Fireste, ca pe fondul unei cresteri economice sanatoase, investitorii isi plaseaza mult mai sigur si mai usor capitalurile simtindu-se totodata in siguranta in mediul de afaceri autohton caracterizat prin seriozitate si performanta. In cazul tarilor din Asia, China se indidualizeaza prin ritmul constat al atragerii de ISD din ultimii ani. Fata de ultimii zece ani, volumul de capital strain este de circa 8 ori mai mare, orientarea facandu-se catre o paleta larga de activitati. China prezinta o particularitate ce o individualizeaza si anume: este singura tara din lume cu o structura bidimensionala prin complementarietatea economiei de piata si a celei centralizate. Cu toate acestea, investitorii au preferat acest mediu economic celui din fostele tari socialiste, chiar daca acestea din urma dispun de economii mult mai descentralizate decat economia Chinei. Acest fapt pune in evidenta importanta acordata de catre investitorii straini, in primul rand, stabilitatii macroeconomice si climatului de afaceri autohton. Este importanta de asemenea marimea pietei de desfacere si capacitatea de absorbtie a acesteia. Sub acest aspect, avantajul revine tot tarilor din Asia, deoarece statisticile demonstreaza ca in Europa rata natalitatii este in scadere si, prin urmare, este de asteptat ca in viitor pietele europene sa se dezvolte mai lent ca cele din Asia. Desigur ca rolul privatizarii in contextul unei economii concurentiale este esential atat timp cat nu se manifesta ca un scop in sine si este acompaniat de masuri privind stabilizarea macroeconomica si cresterea nivelului de trai. O pozitie importanta in cadrul pietei mondiale a ISD o detine Japonia, care a primit in anul 2003 14 miliarde dolari, de 4 ori mai mult fata de 2000. Fluxurile de ISD ale Japoniei catre restul lumii au crescut cu 6% reprezentand 23 miliarde dolari . La randul ei, SUA detine circa 17,5 % din totalul mondial al ISD depasind cu numai 3 % Asia si cu 7 % America latina. Fuziunile si achizitiile importante din SUA ca si continuarea cresterii economice din aceasta tara au facut ca ea sa fie principala destinatie a capitalului strain 276 miliarde dolari, adica aproape o treime din totalul mondial (sub aspectul destinatiei). In ceea ce priveste Africa, ISD au ramas la un nivel modest de circa 18,8 miliarde dolari din care Africa de Sud detine 36%. In cadrul Europei Centrale si de Est Polonia si Cehia in acelasi an au atras niveluri record de ISD de la corporatiile transnationale, detinand impreuna 55% din fluxurile catre intreaga regiune. In Polonia unde investitiile straine au fost in 2001 de 7,5 miliarde dolari (o crestere cu 1 miliard fata de 2000), investitorii straini au fost atrasi de marimea pietei interne. In Cehia, capitalul strain atras a fost de 5,1 miliarde dolari, fata de 2,7 miliarde in 2000 . Aceasta evolutie semnificativa se explica in principal prin succesele inregistrate de Cehia in domeniul privatizarii. Raportat la marimea economiilor lor, Estonia, Ungaria si Cehia sunt principalele destinatii pentru ISD, ponderea capitalului strain in Produsul lor Intern Brut fiind de 41,5%, 39,6% si respectiv 30,6%. In comparatie, pentru Romania, valoarea acestui indicator este de circa 21%. Tabelul 1 Fluxurile de ISD in cadrul economiei mondiale pe perioada 2001-2003
Tara/regiunea gazda Total fluxuri mondiale de ISD 2001 Miliarde Dolari 651,2 % din total 100% 2003 Miliarde Dolari 823,8 % din total 100%

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

din care: Tari dezvoltate, din care: UE, din care: Franta Germania Marea Britanie SUA Tara/regiunea gazda Tari in dezvoltare Europa Centrala si de Est America Latina si Caraibe, din care: Brazilia Mexic Asia si Oceania, din care: China Hong-Kong Africa, din care: Africa de Sud

460,3 374,4 51,5 38 24,9 30 2001 Miliarde Dolari 162,1 28,7 56 16,6 13,6 95,1 52,7 13,7 11,0 0,8

70,75 57,55 7,9% 5,8% 3,8% 4,6% % din total 24,9% 4,4% 8,65 2,5% 2,1% 14,6% 8,1% 2,1% 1,6% 0,1%

589,4 389,4 55,2 33,9 62,0 144,0 2003 Miliarde Dolari 209,4 25,0 83,7 225 25,3 106,9 46,8 23,8 18,8 6,8

71,5% 47,35 6,75 4,15 3,8% 17,5% % din total 25,4%

10,25 2,7% 3,1% 13,0% 5,7% 2,9% 2,3% 0,8%

Sursa: E. Moise I.S.D. pag.9 Un caz aparte il constituie Rusia unde in anul 2001 ISD au insemnat 4,3 miliarde dolari, reprezentand o crestere semnificativa fata de anul precedent. Volumul total al capitalului strain ramane totusi redus pentru o tara atat de mare ca Rusia chiar daca, Ministerul Economiei din aceasta tara apreciaza, de asemenea, ca ISD ar putea atinge 5 miliarde dolari in 2002. Trebuie subliniat ca, Rusia se bucura de un important sprijin financiar din partea BIRD, care a investit pana in prezent 1 miliard de euro, si preconizeaza in viitor deschiderea unor proiecte in valoare de 11 miliarde de euro. In prezent, se apreciaza ca pentru companiile straine climatul investitional este putin favorabil, ceea ce ar putea sa modifice, in termini reali, prognoza anuntata. Ca tendinta generala privind evolutia si focalizarea fluxurilor de capital strain se pot rezuma urmatoarele: - ponderea cea mai mare a fluxurilor de ISD (ca intrari dar si ca iesiri) o detin in continuare companiile din : SUA, Uniunea Europeana si Japonia; - se remarca o crestere sensibila a pozitiei Japoniei in cadrul Triadei, iar prognozele arata ca in viitor este posibil ca ordinea in Triada sa devina: SUA, Japonia si Uniunea Europeana. Interesul mai mare pentru Japonia tine de stabilitatea economica, dar si de puterea mai mare de absorbtie a acestei piete. La aceasta se mai adauga si pozitia Guvernului japonez, mai deschis capitalului strain si mai putin protectionist prin politicile sale; - un rol important in viitor il va juca China care castiga tot mai mult increderea investitorilor straini si care in 2004 a dublat volumul de capital atras; - cu siguranta ca aceste orientari ale capitalului strain pot modifica fluxurile de ISD catre tarile Central si est-europene. Evolutia capitalului strain in perioada 1990-2001, a fost fluctuanta
10

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

nefiind marcata de cresteri spectaculoase. Este posibil insa, ca in viitor, tarile est-europene sa piarda o parte a fluxurilor de ISD. Pentru a evita acest fapt va fi necesara o atitudine serioasa fata de problemele de ordin economic proprii si in special fata de politicile de stabilizare macro-economica ce trebuie aplicate mult mai ferm ca pana acum; - modificarile rapide ce intervin in orientarea si reorientarea fluxurilor de ISD, atesta ascutirea raporturilor concurentiale la scara mondiala privind atragerea de capital strain. Dupa 1990 tarile fostului bloc comunist, printre care se numara si Romania, si-au propus trecerea la economia de piata, renuntand la structura economiei centralizate. Pentru aceasta a fost necesar parcurgerea unei etape de tranzitie, in cadrul careia abordarea pe baze reale a restructurarii a necesitat, pe de o parte, analiza riguroasa a dezechilibrelor, iar pe de alta parte, evaluarea posibilitatilor concrete de inlaturare a acestora. Pe langa dezechilibrele generate de nerespectarea raporturilor dintre cererea si oferta de bunuri se numara si cel care priveste investitiile. Orientarea centralizata a investitiilor, facuta exclusiv pe criterii arbitrare si neeconomice a determinat distorsiuni atat la nivel macro-economic cat si in cadrul principalelor ramuri din economie. Alocarea investitiilor s-a facut prin indicatori si sarcini de plan, urmarindu-se realizarea unor obiective prioritare cu efecte destabilizatoare in ansamblul complexului economic national. Neglijarea criteriilor de ordin economic, orientarea investitiilor a facut ca din volumul total al acestora 50% sa fie alocate sectorului secundar in timp ce tertiarul detinea mai putin de 30%. In cadrul sectorului secundar, resursa investitionala a fost orientata preponderent catre obiective energofage, pentru constructia unor obiective economice supradimensionate, de tipul combinatelor siderurgice, chimice, etc. Investitile straine prezente in Romania pana in decembrie 1989 se limitau la cinci societati comerciale cu capital mixt (investitori straini si statul). Atragerea de capital strain reprezinta pentru perioada de tranzitie la economia de piata o conditie esentiala in vederea cresterii economice. Asupra ISD in Romania un impact pozitiv il are integrarea la 1 ianuarie 2007 a Romaniei in U.E. eveniment care da un sentiment de siguranta investitionala si influenteaza evolutia indicatorilor macroeconomici: reducerea inflatiei, cresterea PIB, reducerea somajului. Romania atrage investitori straini si datorita pozitiei geografice si nivelului de calificare al fortei de munca comparativ cu salariile. Infiintarea ARIS (Agentia Romana de Investitii Straine), intrarea in vigoare a legii privind investitiile directe cu impact semnificativ (octombrie 2001) au facut ca in perioada oct.2001 oct. 2006 sa fie inregistrate 520 proiecte ISD cu o valoare angajata de 6,4 miliarde dolari, in domenii ca: industria componentelor auto, industria materialelor de constructii, energie neconventionala (biodisel, energie eoliana) si sectorul IT. Estimarile ARIS pentru anul 2006 au fost generoase, valoarea prezentata a ISD se va cifra la peste 8 miliarde euro, in crestere cu 3 miliarde euro fata de 2005. In fapt, investitiile straine directe au inregistrat in anul 2006 o crestere spectaculoasa, de 75 % fata de 2005, ajungand la 9,1 mld.euro. De altfel anul 2006 va ramane anul cu cele mai mari intrari de valuta, din investitii straine si de la muncitarii din strainatate pentru economia romaneasca. Evenimentul ianuarie 2007 inseamna pentru investitorii straini insa si renuntarea la facilitatile acordate de Legea 332/2001 scutiri de TVA pentru importul de utilaje si materii prime, sau exceptarea de la plata taxelor vamale pentru importul de utilaje si echipamente lucru ce va afecta trendul I.S.D.

11

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

in viitor dar se considera ca se vor dezvolta investitiile de tip greenfield pe fondul finalizarii marilor privatizari din economia romaneasca. O evolutie a ISD in tarile din Europa Centrala si de Est in anii 2004-2005 este urmatoarea: 2004 mild.euro Cehia Polonia Ungaria Romania 4,007 10,292 3,633 5,183 2005 mild. euro 8,837 7,703 5,559 5,197

Bulgaria 2,728 2,326 Slovacia 1,016 1,694 Croatia 0,986 1,381 Slovenia 0,665 0,445 Sursa:Wienna Institute of Economic Studies 9. Investitiile directe si dezvoltare durabila Ultimele decenii ale secolului XX au adus in atentia statelor lumii o noua provocare ca rezultat al cautarii unor raspunsuri, al unor solutii pentru contracararea consecintelor pe care le poate avea o dezvoltare necontrolata. Aceste cautari au impus un nou concept: dezvoltare durabila. Exprimat sintetic noul concept presupune dezvoltarea pe termen lung in conditiile armonizarii celor trei sisteme: social, economic si de mediu. Evolutia cercetarilor legate de dezvoltarea durabila a fost determinata de analiza problemelor globale cu care se confrunta omenirea, analize ce au facut obiectul unor rapoarte interdisciplinare de geniul celor emise de (Clubul de la Roma, documentatii ale ONU, sau alte organisme ale societatii civile). Un prim astfel de eveniment a fost Conferinta ONU asupra Mediului de la Stockholm din anul 1972 unde s-a pus accentul pe probleme de mediu natural, sanatate umana din perspectiva om natura in viziunea ecologica. In anul 1993 s-a creat de catre ONU Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare, cu scopul de a analiza problematica mondiala de mediu si de a formula un program global de schimbare. Concluziile comisie s-au constituit in Raportul Brundtland, in care se instituia necesitatea unui alt tip de dezvoltare capabil sa asigure pe termen lung cresterea economica, imbunatatirea conditiilor de mediu si conservarea resurselor naturale. Noul tip de dezvoltare a fost definit ca: o dezvoltare care raspunde nevoilor prezentului fara a compromite capacitatea generatiilor viitoare de a raspunde propriilor nevoi si s-a impus ca si concept intitulat dezvoltare durabila. Raportul Brundtland identifica problemele ambientale care ameninta directa dezvoltare a unui numar mare de tari: cresterea demografica excesiva, despaduriri si pasunat excesiv, care provoaca desetificari importante, distrugerea padurilor tropicale, exploatarea combustibililor fosili si despaduririle care produc efectul de sera, ploile acide, eroziunea stratului de ozon al atmosferei etc. Problemele prezentate mai sus trebuie analizate in contextul in care, tarile
12

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

dezvoltate care reprezinta 26% din populatia globului produc si consuma 80% din resursele mondiale de energie, petrol si hartie si 40% din productia alimentara. In aceste tari chiar daca se produc dezechilibre ambientale ele pot fi si remediate in timp ce in tarile in curs de dezvoltare se pune problema supravietuirii si asigurarii unor nevoi esentiale. Alte doua sesiuni internationale de prestigiu, Conferinta ONU asupra Mediului si Dezvoltarii desfasurata la Rio de Janerio in 1992 si la Conferinta de la Johannesburg din 2002 au impus o definire mai larga a dezvoltarii durabile si anume aceea : a trai echilibrat in limitele impuse de natura. Rezultatele directe ale Conferintei de la Rio s-au concretizat in doua declaratii de principiu: Declaratia de la Rio asupra Mediului si dezvoltarii, si Declaratia asupra padurilor, doua acorduri internationale care au caracter de lege Conventia asupra modificarilor climatice si Conventia asupra Biodiversitatii si un plan de actiune Agenda 21. Domeniile de interes ale Agendei 21 sunt: Comertul mondial, evolutia demografica mondiala, cooperare internationala, asezari umane durabile. Din perspectiva asezarilor umane durabile, vectorii de interes sunt: mediul urban, utilizarea materialelor de constructii locale, randamentul energetic al constructiilor, energii regenerabile, eficienta transportului public in defavoarea celui individual, proiecte private si publice de restructurare urbana, dezvoltare asezari urbane mici urban si rural. In Uniunea Europeana s-a pus problema dezvoltarii durabile cu ocazia incheierii Tratatului de la Maastricht, semnat in februarie 1992. La art. 2 se propune ca obiectiv principal promovarea unei dezvoltari durabile care respecta mediul iar la art. 3 promovarea de politici ambientale in scopul protejarii mediului. De asemenea Uniunea Europeana si-a creat un organism propriu de monitorizare a politicilor ambientale Agentia Europeana de Mediu (E.E.A.) cu sediul la Copenhaga. Pe baza datelor furnizate de Agentie a fost fundamentat al V-lea program cadru intitulat Catre o dezvoltzare durabila. S-au delimitat domeniile de actiune la nivel local: energie, transporturi, industrie, agricultura si silvicultura, gestionarea si organizarea spatiului, educatie, managementul dezastrului. Pentru a se asigura eficienta acestor investitii se impune participarea autoritatii publice la toate nivelurile: international, european, regional, prin formarea unor mecanisme legislative si institutionale precum si prin asigurarea surselor financiare necesare. La fel de important este si formularea unui plan national insotit de politici sectoriale integrate unei politici ambientale nationale. Raportul Brundtland si Declaratia de la Rio au stabilit principiile dezvoltarii durabile dar o prezentare mai concentrata a acestora o face Banca Mondiala. Ele se regasesc in metodologiile de elaborare a strategiilor de dezvoltare durabila. Sunt definite astfel trei principii: 1. Principiul protectiei sanatatii oamenilor, plantelor, conservarea biodiversitatii si a peisajului natural, intr-o viziune de lunga durata; 2. Principiul eficientei capitalului natural uman, financiar, a acumularilor antropice (infrastructurii existente); 3. Principiul corectitudinii si echitatii intre generatii, in interiorul aceleasi generatii si intre tari. Problema dezvoltarii durabile este deosebit de importanta si la inceputul mileniului trei, obiectivele ei fiind: dezvoltarea economic sustenabila, asigurarea calitatii vietii pentru intreaga populatie, protectia mediului inconjurator.
13

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

In acest context, dezvoltarea durabila se defineste ca o noua cale de dezvoltare care sustine dezvoltarea, progresul uman pe intreaga planeta, pentru un viitor indelungat prin armonizarea dezvoltarii economice cu mediul inconjurator. Romania crestere economic Dupa anul 2000 in Romania dupa o perioada de declin economic acut, indicatorii macroeconomici inregistreaza un trend pozitiv in ce priveste valoarea P.I.B. si al cresterii economice si trend de descrestere in ce priveste indicele preturilor de consum. Cresterea economica, estimata la constructia bugetului pe anul 2006 la 6 % corespunzatoare unui P.I.B. de 93 mld. Euro a fost depasita, ajungand la 7% corespunzator unui P.I.B. de 97,15 mld. Euro. Rezultatele pot fi apreciate ca foarte bune in conditiile in care, acelasi indicator a fost echivalent in anul 2003 cu 50 mld. Euro in anul 2004 cu 58,9 miliarde Euro, iar in anul 2005 de 79,26 Euro. Principalele motoare ale cresterii economice din anul 2006 au fost: industria cu un plus de 7,1 % la productia si constructiile cu un plus de 19,3 %. Relevante pentru evolutia P.I.B.-ului in perioada urmatoare pana in anul 2010 sunt estimarile privind evolutia indicatorilor macroeconomici integrati tendintelor din economia romaneasca dupa cum urmeaza: modificare procentuala fata de anul anterior
Crestere economica - % Indicele preturilor de consum (decembrie an curent fata de decembrie an anterior) - % Rata somajului - % Cursul de schimb lei/Euro Sursa : M.F.P. 2006 +6,0 106,0 5,9 3,55 2007 +6,2 104,0 5,8 3,53 2008 +6,3 103,0 5,6 3,51 2009 +5,9 103,0 5,5 3,5 2010 +5,6 102,5 5,5 3,5

Pentru anul 2007 estimarile analistilor si ale institutiilor financiare internationale variaza intre 6 % si 6,5 %, iar P.I.B.-ul se va apropia de 11,5 mld. Euro. Asupra evolutiei cresterii economice si va pune amprenta imperativele respectarii regulilor impuse de dezvoltarea durabila in conditiile in care incepand cu 1 ianuarie 2007 Romania este membra cu drepturi depline in Uniunea Europeana. In acest proces menit sa duca la eliminarea decalajelor intre tarile Europei Unite un rol important il vor avea operatorii economici dar la fel de important va fi si rolul institutiilor Statului care pot oferi cadrul necesar dezvoltarii durabile. Perspectivele integrarii sub impactul cresterii economice In termen de 15 ani se vor recupera decalajele fata de nivelul de dezvoltare al Uniunii Europene mai ales din punct de vedere al infrastructurii, sustine reprezentantul casei internationale de consultanta al carei nume il poarta Roland Berger. Declaratia acestuia la Gala ZF 2006, Cred ca perspectiva ca Romania sa devina un asa-numit tip al Uniunii Europene din punctul de vedere al dinamicii economice nu este lipsit de suport, avand in vedere ca exista toate ingredientele necesare La capitolul RISCURI este recunoscut cel al stabilitatii politice existand exemplul Ungariei si de ce nu in curs de desfasurare cel din Romania. Politica firmelor romanesti va fi influentata pozitiv de costurile reduse al fortei de munca, efortul de reducere al impozitarii piata resurselor materiale, efortul de reducere al birocratiei, dimensiunile considerabile ale pietei, productivitatea muncii mai ridicata de ex. ca in Ungaria. Contextul international favorizeaza cresterea economica in general. Economia Europei se indreapta catre un nou an de crestere economica care va fi potrivit estimarilor de 2,7 %. Tarile anuntate cu cele mai mari performante vor fi Spania (3,7 %) Polonia (6 %), Olanda (2,8 %).
14

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Potrivit declaratiilor facute de Joaquin Almunia comisarul European pentru afaceri monetare, UE va avea ocazia rara ca in 2007 de a depasi cresterea economica din SUA pentru care se prognozeaza o cresteremoderata de 2,5 %. 10. Definitia si caracterele dreptului de proprietate

Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru, cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el ofera titularului sau exercitiul tuturor facultatilor, tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaste. 1. Posesia Prin posesie, in vorbirea uzuala, se intelege ,,detinerea unui lucru , ,,a avea stapanire un lucru etc. Codul civil roman (art. 1846) defineste posesia ca fiind ,,detinerea unui lucru sau ,,folosirea unui drept, de noi insine sau de altul in numele nostru. Posesia nu trebuie confundata cu detentia. Esential, pentru posesie, este existenta elementului intentional - ,,animus-; adica stapanesc un anumit lucru pentru mine (sunt proprietarul acestuia), spre deosebire de detentie, numita si detentie precara, unde lipseste elementul intentional, animus, fiind prezent numai elementul corpus, adica detinerea materiala a lucrului; de exemplu, detin un lucru proprietatea altuia, in numele acestuia, pentru ca asa a dorit proprietarul cand mi-a lasat lucrul in pastrare ori mi l-a inchiriat etc. Asadar, putem concluziona ca posesia este un mijloc indispensabil fiecarui proprietar pentru a-si realiza scopul sau, adica utilizarea economica a proprietatii sale. Orice proprietar trebuie sa aiba posibilitatea materiala de a se folosi de bunul avut in proprietate, in caz contrar proprietatea ar ramane doar o simpla utopie.
2. Folosinta - ,,jus utendi si ,,jus fruendi

Folosinta reprezinta acea prerogativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau (,,jus utendi) si poate sa culeaga fructele acestuia (,,jus fruendi), fie ca sunt naturale, industriale ori civile. In acest sens, art. 482 Cod civil prevede ca: ,,Proprietatea unui lucru mobil sau imobil de drept asupra tot ce produce lucrul si asupra a tot ce uneste ca accesoriu cu lucrul, intr-un mod natural sau artificial. 3. Dispozitia - ,,Jus abutendi. Reprezinta prerogativa proprietarului de a dispune liber de bunul avut in proprietatea sa. In acest sens, proprietarul are libertatea de a hotari soarta acelui bun, putand sa-l instraineze contra unui beneficiu multumitor sau gratuit, sa-l inchirieze, sa-l lase mostenire, sa-l abandoneze ori sa-l distruga. Exercitarea acestui drept trebuie sa se desfasoare in limitele determinate de lege, urmarind realizarea intereselor sale fara ca aceste actiuni sa prejudicieze alta persoana. Exercitarea abuziva a dreptului de proprietate atrage dupa sine raspunderea juridica a titularului dreptului, vinovat de savarsirea abuzului respectiv.

15

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Dupa aceste notiuni privind dreptul de proprietate si avand in vedere si definitia data de Codul civil roman: ,,Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege. (art.480 Cod civil), dar exista o definitie mult mai completa care sa corespunda normelor juridice este urmatoarea: Dreptul de proprietate este acel drept real in virtutea caruia titularul dreptului, persoana fizica sau juridica, este indreptatit sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de un lucru in mod exclusiv si absolut, prin putere proprie si in interes propriu, insa in limitele determinate de lege. Dreptul de proprietate este un drept absolut Caracterul absolut al dreptului de proprietate rezulta chiar de dispozitia Codului civil, care precizeaza acest lucru: ,,proprietarulunui lucru se bucura si dispune de acesta in mod exclusiv si absolut. Facand parte din categoria drepturilor absolute, dreptul de proprietate confera titularului puteri nelimitate in privinta folosirii economice a lucrului, precum in ceea ce priveste soarta juridica a acestuia. Puterea proprietarului asupra lucrului avut in proprietate se poate manifesta prin doua modalitati:
a) prin acte materiale de folosinta si de consumatie, de exemplu, citesc cartea,

locuiesc apartamentul, ma deplasez cu automobilul.

b) prin acte juridice, cum ar fi: instrainez imobilul prin vanzare ori donatie, inchiriez

apartamentul, las prin testament bunurile din patrimoniul meu unor persoane etc. Caracterul absolut al dreptului de proprietate trebuie interpretat astfel: titularul dreptului de proprietate asupra unui lucru are posibilitatea de a trage toate foloasele, de a profita de utilitatile pe care acesta le confera si de a savarsi actele juridice care raspund intereselor proprietarului. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv Caracterul ,,exclusiv al dreptului de proprietate poate fi privit intr-un dublu sens: a) in sens general si comun tuturor drepturilor reale, dreptul de proprietate este un ,,drept exclusiv, pentru ca este opozabil oricarei persoane. De exemplu, o persoana este unui teren, ea poate impiedica pe oricine ar dori sa treaca pe acel teren, fara incuviintarea sa, chiar daca trecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu material. De aici apare si dreptul de a cere si a obtine despagubiri in vederea acoperirii pagubelor suferite prin incalcarea acestui drept. b) dreptul de proprietate este un drept exclusiv, specific dreptului de proprietate, pentru ca numai proprietarul este singurul indreptatit sa exercite cele trei prerogative conferite acestui drept: posesia, folosinta si dispozitia. Fatul ca este un drept exclusiv, da dreptul proprietarului de a revendica bunul in mana oricarui s-ar gasi. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu Proprietatea este un drept perpetuu intr-un dublu sens: a) proprietatea nu este limitata in timp, pentru ca ea trece de la titularul actual la urmasii sai directi sau la acei carora le-a transmis dreptul prin acte cu titlu oneros ori cu titlu gratuit, iar de la acestia la urmasii lor si asa mai departe. Pentru acest motiv se spune ca dreptul
16

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

de proprietate este un drept ,,cesibil si ,,transmisibil, atat timp cat exista bunul asupra carui s-a dobandit dreptul; b) dreptul de proprietate este un drept perpetuu, intrucat are o existenta independenta de exercitarea dreptului si, ca atare, nu se poate pierde prin nefolosinta decat prin situatii expres prevazute de lege, cum ar fi prescriptia achizitiva in cazul imobilelor si prescritia 11.Formele dreptului de proprietate Conform Constitutiei Romaniei, dreptul de proprietate poate fi: drept de proprietate publica si drept de proprietate privata. Dinstinctia intre proprietatea publica si cea privata este determinata de: persoana care este subiectul dreptului de proprietate; obiectul asupra caruia se exercita dreptul de proprietate; regimul juridic aplicabil; Dreptul de proprietate publica Dreptul de proprietate publica este acel drept patrimonial real apartinand statului si a unitatilor administrativ-teritoriale, care exercita posesia, folosinta si dispozitia in regim de drept public in limitele prevazute de lege. Caracteristicile dreptului de proprietate publica Caracterele de proprietate publica sunt precizate in Constitutia Romanei (pct. 4 din art. 135): Bunurile proprietate publica sunt alienabile, iar Legea nr. 215/2001 privind administratia publica, art.122, alin.2, prevede ca ,, bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, impresciptibile si insesizabile. De asemenea, Legea nr.public sunt inalienabile, impresciptibile si insesizabile, iar Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia statueaza in art.11: Bunurile din domeniul public sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, adica: a) nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionate sau inchiriate, in conditiile legii; b) nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale; c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna credinta asupra bunurilor mobile. Actele juridice incheiate cu incalcarea prevederilor alin (1) privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta. Prin caracterul inalienabil intelegem ca bunurile proprietate publica sunt scoase din circuitul civil, adica nu pot fi instrainate prin acte juridice civile. Caracterul imprescriptibil al dreptului de proprietate publica trebuie privit din punct de vedere extinctiv si din punct de vedere achizitiv. In acest sens, actiunea in revendicare a unui drept de proprietate publica, poate fi introdusa oricand, indiferent de timpul in care el nu a fost exercitat. Sub aspect achizitiv, bunurile din proprietate publica nu pot dobandite pe calea uzucapiunii, oricat de lunga ar fi uzucapiunea, in cazul bunurilor imobile, iar bunurile mobile nu
17

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

pot fi dobandite prin posesia de buna credinta, conform dispozitia art. 1844 Cod civil: Nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie sau printr-o declaratie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privata, ci sunt scoase afara din comert. Caracterul insesizabil deriva din caracterul inalienabil al dreptului de proprietate publica, pentru ca are in vedere prezumtia ca statul este solvabil intotdeauna, iar creantele creditorilor statului si unitatilor administrativ-teritoriale se realizeaza pe calea unor mijloace specifice, pe baza unor norme de drept financiar, speciale si nu pe calea urmaririi silite a bunurilor debitorului, cum se intampla cu bunurile din domeniul privat. Obiectul dreptului de proprietate publica Obiect al dreptului de proprietate, in principiu, poate fi orice bun mobil sau imobil. Bunurile apartinand statului, respectiv unitatilor administrativ-teritoriale, poarta denumirea de bunuri domeniale. Bunurile domeniale se impart in doua categorii si anume:
a) bunuri apartinand domeniului public; b) bunuri care apartin domeniului privat;

Domeniul public cuprinde bunurile care, prin natura lor ori prin destinatia lor, sunt declarate prin lege ca apartin domeniului public(art.135, pct. 4 si 5 din Constitutie). Domeniul public poate fi de interes national ori local. Domeniul public de interes national apartine statului. Dupa Constitutie (art.135, pct. 4), apartin domeniului public de interes national: bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatii, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil, plajele, marea teritoriala, resursele economice ale zonei si platoului continental al Marii Negre, albiile raurilor, fluviilor si cuvetele lacurilor de interes public, rezervatiile si parcurile nationale, monumentele istorice si ale naturii, terenurile pentru nevoile apararii tarii, terenurile folosite pentru cercetari stiintifice, fasia de protectie a frontierei, aeroporturile, cladirile avand destinatia sa serveasca drept sedii ale institutiilor centrale ale statului si ale organelor judecatoresti. Domeniul public local al comunelor si oraselor cuprinde: terenurile si cladirile de interes public, pietele, caile de comunicatii, strazile, zonele de agrement, parcurile publice, padurile, pasunile, lacurile, alte bunuri mobile sau imobile care sunt, potrivit legii sau naturii lor, de interes local. Domeniul privat al statului cuprinde bunurile ce alcatuiesc patrimoniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale (comuna, orasul, municipiul, judetul). Legea nr. 213/1998 in art.4 statueaza Domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ-teritoriale au dreptul de proprietate privata. 12. Moduri specifice de dobandire a dreptului de proprietate publica

18

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

In afara de modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica, pe caile aratate mai inainte, mai exista o serie de modalitati specifice, dupa cum urmeaza: Expropierea pentru cauza de utilitate publica Expropierea reprezinta trecerea in proprietatea statului a unor bunuri apartinand unor persoane fizice sau juridice pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, insa cu o dreapta si prealabila despagubire. Confiscarea reprezinta o sanctiune de natura administrativa sau penala complementara, ce insoteste sanctiunea principala, constand in trecerea in proprietatea statului, in mod fortat si fara plata a unor bunuri determinate. Ca sanctiune administrativa, sunt supuse masurii confiscarii, de regula, bunurile produse prin contraventie si lucrurile care au servit la savarsirea contraventie. Ca sanctiune penala, confiscarea averii condamnatului poate fi totala sau partiala si este o pedeapsa complementara care insoteste pedeapsa principala cu inchisoare. Amenda este o sanctiune civila sau pedeapsa penala, care consta in obligarea persoanei vinovate la plata unei sume de bani legal determinate. Amenda contraventionala este principala sanctiune ce se aplica in cazul savarsirii unor contraventii. Amenda penala reprezinta o pedeapsa penala alternativa cu pedeapsa inchisorii si se aplica in cazul savarsirii unor infractiunii cu un grad redus de pericol social. Rechezitia poate fi un mijloc de dobandire a dreptului de proprietate publica, atunci cand este totala, ea facandu-se in interesul apararii tarii. Modurile de dobandire a dreptului de proprietate publica specifice dreptului civil In aceasta categorie intra: bunurile fara stapan; bunurile unor proprietari necunoscuti; bunurile gasite si predate politiei, neridicate de titulari lor in termen legal; bunurile abandonate in vami sau neridicate in termenul prevazut de lege; navele parasite in porturi sau in apele teritoriale; succesiunile vacante, adica cele fara mostenitori legali sau cele la care mostenitorii renunta ori nu le accepta in termenul legal. Dreptul de proprietate privata Proprietatea privata apartine particularilor si beneficiaza de un regim juridic de vocatie egal cu proprietatea publica. Dreptul de proprietate privata este acel drept patrimonial real care confera titularului dreptului exercitarea asupra lucrurilor a posesiei, folosintei si a dispozitiei, in mod exclusiv, absolut si perpetuu, prin putere proprie si in interes propriu, in limitele impuse de lege1. Caracterele dreptului de proprietate privata 1. Caracterul absolut da proprietarului lucrului dreptul de a trage intrega utilitate economica pe care acesta i-o poate oferi. In realizarea acestui scop, proprietarul are dreptul de a face acte materiale de folosinta si de consumatie, precum si de a face acte de dispozitie cu privire la soarta juridica a lucrului: sa-l vanda, sa-l inchiereze, sa-l distruga, etc.
19

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

2. Caracterul exclusiv al dreptului de proprietate privata confera titularului dreptul de a opune dreptul sau oricarei persoane ce intra in contact cu lucrul sau. 3. Caracterul patrimonial real rezulta din faptul ca acest drept are continut economic, se poate evalua in bani si se naste in legatura cu anumite lucruri asupra carora titularul isi poate exercita actiunile sale fara a fi nevoie de interventia altei persoane. 4. Caracterul perpetuu al dreptului de proprietate privata reiese din faptul ca acest drept nu se stinge, nu inceteaza nicioadata, atata timp cat exista lucrul. 5. Caracterul individual si social al dreptului de proprietate privata rezulta din faptul ca legea recunoaste tuturor persoanelor, fizice sau juridice, dreptul de a dobandi in proprietate bunurile necesare in vederea satisfacerii oricaror nevoi. 6. Caracterul alienabil al dreptului de proprietate privata confera titularului dreptul de a instraina bunul potrivit cu interesele sale. 7. Dreptul prescriptibil este dreptul de proprietate sub aspect achizitiv, in sensul ca proprietatea privata se poate dobandi prin uzucapiune. 8. Caracterul sesizabil inseamna ca bunurile mobile si imobile care formeaza obiectul dreptului de proprietate privata pot fi urmarite de creditori in vederea realizarii creantelor pe care le au impotriva proprietarilor debitori, lucru ce rezulta de dispozitia art. 1718 Cod civil: oricine este obligat personal, este tinut a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile sau imobile, prezente si viitoare, iar, in continuare, art. 1719 precizeaza ca: Bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor sai Regimul juridic al terenurilor Regimul juridic al terenurilor depinde de categoria din care fac parte . In functie de destinatie, terenurile se impart in: terenuri cu destinatie agricola; terenuri cu destinatie forestiera; o terenuri aflate permanent in ape; o terenuri din intravilan; o terenuri cu destinatie speciala;
o o

13. Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate Prin modalitati ale dreptului de proprietate intelegem situatiile in care prerogativele dreptului de proprietate sunt exercitate, toate sau numai o parte dintre ele, de doua sau mai multe persoane. Codul civil roman prevede urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate: Proprietatea anuabila este modalitatea juridica a dreptului de proprietate caracterizata printr-o incertitudine vremelnica in care se gaseste acest drept, cand a fost transmis de la o persoana la alta printr-un act juridic anuabil.

20

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Proprietatea rezolubila reprezinta incertitudinea vremelnica in care se gaseste dreptul de proprietate, atunci cand transmiterea acestui drept de la persoana la alta s-a facut sub conditie rezolutorie (realizarea unui eveniment viitor nesigur). Proprietate aparenta, asa cum ne sugereaza numele, reprezinta acea modalitate a dreptului de proprietate generata de disputa dintre doua persoane, dintre care una este adevaratul proprietar, iar cealalta exercita aributele proprietatii, fara vreun drept asupra lucrului in disputa. Proprietatea comuna sau coproprietatea este acea modalitate a dreptului de proprietate in care acest drept apartine concomitent la doua sau mai multe persoane, ce exercita impreuna posesia, folosinta si dispozitia, asupra aceluiasi lucru. extinctiva in cazul tuturor mobilelor. 14. Restrictii privind exercitarea dreptului de proprietate In principiu, exercitarea dreptului de proprietate este nelimitata. Proprietarul unui bun, pe langa dreptul de a-l poseda, de a-l folosi, de a-i culege foloasele si de a dispune de el in mod exclusiv si absolut, dar cu precizarea: in limitele legii. Constitutia Romaniei prevede ca: dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii si obiceiului, revin proprietarului. Ingradirile legale privesc acele prescriptii care rezulta din dispozitii legale, oricare ar fi ele. Ingradirile de interes public privesc fie proprietatea cladita, fie proprietatea necladita si pot fi grupate astfel: Restrictii de interes edilitar, sunt acelea prin care cei ce construiec in perimetrul localitatilor sunt obligati sa respecte anumite reguli de aliniere, inaltime, etc. Restrictii de interes istoric si cultural, prin care legiuitorul a avut in vedere ocrotirea, salvarea si conservarea urmelor trecutului nostru istoric-cultural, precum si a valorilor specifice spiritului romanesc. Restrictiile in interesul salubritatii si a sanatatii publice sunt acelea prin care se urmareste inlaturarea surselor poluante ce pun in pericol sanatatea publica. Restrictiile de interes economic general sau interes fiscal privesc: - regimul de exploatare al padurilor, legiferat prin Legea nr. 26/1996 Codul silvic, de Legea nr. 18/1991 privitoare la fondul funciar si forestier, Legea nr. 1/2001 precum si alte acte normative - regimul de exploatare a bogatiilor naturale ale subsolului care, potrivit art.135 din Constitutia Romaniei, sunt proprietate publica. - regimul de folosire a apelor curgatoare, a lacurilor, precum si a apelor marii teritoriale este, de asemenea reglementat de legi speciale. - regimul de producere si transportul energiei electrice impuse proprietarilor de terenuri o serie de restrictii, cum ar fi taierea arborilor si pomilor crescuti sub aceste retele.
21

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Restrictii in interesul apararii sunt acelea care privesc necesitatile de aparare a tarii si de siguranta in zona frontierei de stat. Alte ingradiri de utilitatea publica: - distanta minima a constructiilor fata de calea ferata; - regimul juridic al constructiilor drumurilor; - regimul juridic al folosiri apelor; - regimul juridic privind vanzarea sau folosirea anumitor bunuri, cum ar fi medicamentele, substantele toxice, stupefiantele, aromele si munitiile, etc. Ingradirile de interes privat sunt generate de raporturile de vecinatate si Codul civil distinge doua asemenea ingradiri si anume: servitutii naturale si legale. Obligatia de granituire sau hotarnicie izvoraste din prevederile art. 584 Cod civil conform caruia proprietarul are dreptul de a cere vecinului sau sa fixeze linia de hotar dintre cele doua proprietatii. Obligatia de a ingradi proprietatea impusa de dispozitiile art. 585 si 600 din Codul civil. In acest sens, se prevede ca: tot proprietarul isi poate ingradi proprietatea, afara de cazurile exceptate de lege, iar art.600 prevede ca: fiecare proprietar poate, in orase si suburbii, a indatora pe vecinul sau sa contribuie la cladirea si repararea ingradirii ce desparte curtile si gradinile lor. Ingradirile ce impun prestatii pasive-abstentatiuni sunt grupate astfel: restrictii privitoare la scurgerea apelor; restrictii privitoare la plantarea pomilor; restrictii privitoare la lucrari sau constructii; restrictii privitoare la vederea in proprietatea vecinului; restrictii de trecere; interdictia instrainarii terenului atribuit prin constituirea dreptului de proprietate; restrictia privind picatura stresinilor; Ingradirile conventionale restrictiilor privitoare la exercitarea dreptului de proprietare se pot face si pe calea conventionale, adica prin intelegerea partilor. Astfel, un proprietarul care isi instraineaza un teren sau un imobil, cu titlu oneros sau gratuit, poate conveni cu dobanditorul ca drept de proprietate dobandit prin aceea conventie sa sufere anumite ingradiri. Ingradiri pe cale judecatoreasca dreptul de proprietate poate suferi anumite ingradiri si pe cale judecatoreaca. Aceste ingradiri nu sunt enumerate de lege, insa rezulta din raporturile de vecinatate, in care instanta este chemata sa constate si sa le hotarasca. Ingradiri aduse prin conventii care lovesc de indisponibilitatea bunul instrainat legislatia romana recunoaste aceste ingradiri, daca sunt intrunite doua conditii:

22

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

- inalienabilitate prevazuta de conventie sa aiba caracter temporar, de exemplu, donatorul doneaza o parte din averea sa altei persoane, cu conditia ca donatorul sa nu o instraineze inainte de a ajunge la majorat; - inalienabilitatea sa fie intemeiata pe un interes legitim si serios, de exemplu, donatorul pune conditia ca donatorul sa nu instraineze bunul donat, atata timp cat donatorul este in viata. Modurile generale de dobandire a dreptului de proprietate In raport cu diferitele criterii folosite de teoreticieni, se deosebesc mai multe moduri de dobandire a dreptului de proprietate.
16.

Dupa intinderea dobandirii, se disting:

a) moduri de dobandire universala; b) moduri de dobandire cu titlu particular;

Dupa momentul cand opereaza transmisiunea, exista:

a) moduri de dobandire intre vii; b) moduri de dobandire pentru cauza de moarte;

Dupa situatia juridica a bunului in momentul dobandirii:

a) moduri de dobandire originare; b) moduri de dobandire

Dupa caracterul transmisiuni, se disting:

a) moduri de dobandire cu titlu oneros; b) moduri de dobandire cu titlu gratuit;

Conventia (contractul) Conventia sau contractul reprezinta cel mai important mod de dobandire a dreptului de proprietate, precum si a altor drepturilor reale. In ceea ce priveste transferul unui drept real, acest lucru nu se realizeaza concomitent cu inchierea conventiei translative de drepturi reale in urmatoarele cazuri: a) partile au convenit, printr-o declaratie de vointa expresa, sa amane transferul dreptului real, la implinirea unui termen sau dupa realizarea unei conditii; b) instrainarea are ca obiect un lucru viitor; c) proprietatea bunurilor de gen se trasfera numai in momentul predarii efective; d) drepturile reale privitoare la imobile trecute in cartea funciara se transfera in momentul in care se face inregistrarea dreptului in cartea funciare; e) instrainatorul nu este proprietarul lucrului; Accesiunea Denumita si incorporatiune, este un mod de dobandire a dreptului de proprietate care a fost tratat anterior, la inceputul acestui capitol.
23

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z a. Prescriptia achizitiva (uzucapiune)

Prescriptia achizitiva este un mijloc de dobandire a dreptului de proprietate prin posesiunea exercitata inlauntrul unui anumit termen prevazute de lege. Utilitate uzucapiune consta in urmatoarele: a) in marea majoritate a cazurilor, posesia corespunde dreptului de proprietate, insa dovada acestuia este greu de facut, astfel ca uzucapiunea suplineste aceasta dificultate de proba; b) nevoia de stabilite si securitate juridica a raporturilor juridice determina recunoasterea de efecte juridice unei aparente indelungate de proprietate; c) uzucapiunea apare ca o sanctiune impotriva vechiului proprietar care da de dezinteres si de lipsa de diligenta. Uzucapiunea de 30 de ani, prevazuta de art. 1980 Cod civil, presupune: a) sa existe o posesie de 30 de ani; b) posesia sa fie utila si neviciata; c) posesorul poate fi de buna credinta, de rea credinta si fara nici un titlu. Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani, prevazuta de art. 1985 Cod civil, stipuleaza ca: cel ce castiga cu buna credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinant, va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani, daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul, si prin 20 de ani daca afara din aceea circumscriptie. Cauzele de suspendare a prescriptiei achizitive: a) cat timp cel impotriva caruia curge prescriptia este impiedicat de un caz de forta majora sa faca acte de intrerupere; b) cat timp ce se pretinde proprietar se afla in randul fortelor armate romane, ce se gasesc pe picior de razboi; c) intre parinti sau tutore si cel ce se afla sub ocrotirea lor, pentru bunurile pe care acestia le administreaza in numele celor pusi sub ocrotire; d) prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitatea de exercitiu, cat timp nu are reprezentant legal; e) prescriptia nu curge intre soti in timpul casatoriei. Prescriptia instantanee asupra bunurilor mobile Potrivit art. 1909 Cod civil: bunurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiuni lor, fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp, dar cu conditia sa fie intrunite urmatoarele conditii: a) sa fie un bun mobil corporal; b) posesia sa fie utila, adica neviciat; c) posesorul sa fie de buna credinta; Traditia

24

www.cartiaz.ro Carti si articole online gratuite de la A la Z

Traditia consta in remiterea materiala a lucrului in mana dobanditorului. In dreptul roman, acest mod de dobandire a dreptului de proprietate se bucura de o larga aplicatiune, deoarece conventia simpla dintre parti nu producea decat obligatia de a transfera proprietatea. Ocupatiunea Ocupatiune reprezinta operatiunea care consta in luarea in posesie a unui bun ce nu apartine nimanui, cu intentia de a deveni proprietarului. In acest sens, art, 477 si 646 Cod civil dispun ca toate bunurile vacante si fara stapan, precum si cele ale persoanelor care mor fara mostenitori sau ai caror mostenitori nu le-au acceptat, revin statului.

Hotararea judecatoreasca Hotararile judecatoresti sunt declarative de drepturi, adica recunosc partilor un drept anterior, ele neacordand celui ce pretinde, un drept nou. Hotararile judecatoresti, in anumite situatii, devin constitutive de drepturi, adica pot fi considerate ca un mod de transmitere, respectiv de dobandirea proprietatii, prin asa numita ordonanta de adjudecare, prin care se definitiveaza executarea silita, constand in vanzarea la licitatie publica a bunurilor unei persoane. 15. Bibliografie 1. Elena Moise Investitii straine directe Ed. Victor 2005
3.

2. Maricica Stoica Investitiile si dezvoltare durabila Ed. Universitari Bucureti, 2005 Ion Vasilescu si altii Investitii Ed. Economica 2000

25