P. 1
DEFINIREA ŞI ISTORIA TERORISMULUI CA PRINCIPALA AMENINŢARE A LUMII CONTEMPORANE

DEFINIREA ŞI ISTORIA TERORISMULUI CA PRINCIPALA AMENINŢARE A LUMII CONTEMPORANE

|Views: 79|Likes:
Published by azaharescu11

More info:

Published by: azaharescu11 on Apr 01, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/04/2013

pdf

text

original

DEFINIREA ŞI ISTORIA TERORISMULUI CA PRINCIPALA AMENINŢARE A LUMII CONTEMPORANE

Ion Tîrziu
Masterand, Academia Naţională de Informaţii johnlate11@yahoo.com

Abstract
Now, at the beginning of the XXIst century, when humanity has achieved magnificent performances in the field of science and technique, a new dilemma of security coming from hate and intolerance is asking for its blood sacrifice – the terrorist dilemma. In this paper we will elaborate some aspects regarding the definition, the origins, the basis and the history of terrorism’s metamorphosis. The Ministry of Defense of the US defines terrorism as being „the illegal use of force, violence or threatening with violence by some revolutionary organizations against persons or goods, thus trying to force governments or societies , and more often serving to some political or ideological objectives. Terrorism appeared on the Asian continent and it proliferated at the global level accompanying humanity in its evolution. The fanatics from Palestine used the terrorist technique in their fight against the roman occupation since the first century after Christ. We also find forms of terrorists in India, until the end of the XIXth century, also in Persia. Terrorism of state appears in the period of great discoveries, begging with the XIVth century, in the colonies, and continues in the communists states which formed U.S.S.R. (e.g. Afghanistan, Chechen Republic). In this line of ideas, in the modern age, terrorist factions emerged, based upon the ideology of national liberation (P.K.K., E.T.A. etc.). The terrorist act always had a similar purpose with the general discourage, the victim of the moment being less important than the general effect over the entity it is addressed to (the indirect goal, real). Even if terrorism produces individual victims or a limited number, but a concomitant of victims (the case of 11th of September 2001), it is directed towards some collectivities (parties, groups of interests, social classes, etc), the terror comes naturally as a result of terrorist acts. Analyzing terrorism, as a phenomenon that accompanies the history in its evolution demonstrated that, in many cases, its bases are of social, ethnical, political, ideological or religious nature. Nowadays, the big problem regarding the fight against terrorism is represented by the number of definitions and classifications of terrorism, the impossibility or finding its unique definition followed by concentrated measures taken by the international community at the global level their purpose being that of easily destroying. Further on, we will classify the means, mechanisms, goals, forms, methods, and basic procedures of the terrorist acts, then, emphasizing the main modifications that took place at the level of the international terrorism. The cases in the last years allowed the specialists to classify the specific methods of terrorist action. Regarding the forms, methods and basic procedures of the terrorist acts regarding the goal and the development there are three categories of terrorist acts: 1) Direct action is the basic form of those acts executed by terrorist elements. 2) The action under cover that consists of killing persons, destroying objectives, etc. 3) Indirect action (psychological) consists of intimidating acts, threatenings, etc. Society is again confronting with the problem of identifying terrorism as an unique enemy and not with one with many faces.

Introducere
Apărut în istorie ca „produs” al unor cauze ce îşi au rădăcinile în politicile unor state, în miezul unor religii, în naţionalism, xenofobie, rasism sau alte motive ascunse sub masca bunelor intenţii, TERORISMUL nu a contribuit niciodată la instalarea şi menţinerea păcii pe pământ ci, dimpotrivă, a amplificat neliniştea, ura şi durerea unor comunităţi, care şi aşa, de cele mai multe ori au fost ocolite de noroc în faţa vitregiilor istoriei. El este marea nenorocire care se întâmplă omenirii, marcând-o profund negativ şi la care comunitatea internaţională caută şi, din nefericire, nu găseşte cele mai potrivite soluţii.

Armata Populară . eterogene. între timp.grupuri autointitulate revoluţionare. discreditarea şi demoralizarea unei autorităţi.coercitiv. Sudan etc. grupări neofasciste de extremă dreapta (ex. În ultimul timp. populaţia civilă sau orice alt segment al acestora. Într-un stadiu de civilizaţie prea puţin dezvoltat. violenţei sau ameninţarea cu violenţa din partea vreunei organizaţii revoluţionare la adresa persoanelor sau bunurilor. de rebelii politici etc. Departamentul de Stat al S. Totodată acelaşi institut a împărţit organizaţiile teroriste în:grupuri etnice. Conceptul de terorism pentru comandamentul militar.17 Noiembrie – Grecia. organism aflat în serviciul vicepreşedintelui SUA. Libia. urmărind obiective politice sau sociale. organizaţional sau familial. naţionaliste. reprezentat de persoane care provin. grupările sponsorizate de state precum lrak. persoane sau grupuri pentru a le modifica linia politică sau comportamentul”. potrivit acestuia terorismul este: diversionist. de indivizi cu probleme de adaptabilitate socială. O clasificare. (Ex. Uniunea de Luptă Împotriva Terorismului. alături de genocid sau holocaust. terorismul insurgent. defineşte terorismul ca fiind „folosirea ilegală a violenţei sau ameninţarea cu violenţă împotriva persoanelor sau bunurilor.. ETA – Spania. cutume sau înţelegeri internaţionale (ex..două aspecte ce-l plasează în sfera barbariei. motivaţia lor constând în lipsa de acomodare într-un anumit mediu social. urmăreşte să intimideze sau constrângă un guvern. că fenomenul terorist poate fi regăsit şi sub următoarele forme de manifestare: terorism organizaţional. un volum mare de nemulţumire în rândul opiniei publice. organizaţiile de extremă stânga s-au dovedit a fi mult mai sângeroase decât cele de extremă dreapta (ex. slăbirea încrederii acesteia în autorităţi şi instaurarea unui sentiment de teamă.. Vol. accelerarea cheltuielilor de înarmare şi ar genera. RAF – Germania. 1995.14. care urmăreşte publicitatea. Aceştia în general. prin atacuri . Palestina. religioase. care implică sprijinirea grupărilor şi a activităţilor acestora de către state suverane (ex. Brigăzile Roşii italiene. provocarea acesteia în a lua măsuri de represiune excesivă care ar avea ca rezultat înstrăinarea populaţiei. . care nu revendică scopuri defini te.aripa comunistă din Filipine). încurajare asistată logistic şi material. violenţa fiind singura şi cea mai uzitată formă de exprimare. Iran. Armata Roşie japoneză). însă incapabile să dezvolte simpatia şi sprijinul popular în favoarea poziţiilor lor radicale. Escadroanele Morţii ). transnaţionale (ex.A..FBI defineşte terorismul ca fiind „folosirea Ilegală a forţei sau violenţei împotriva persoanelor sau bunurilor.. Definirea terorismului – consideraţii internaţionale ⇒ Ministerul Apărării al SUA defineşte terorismul ca fiind „folosirea ilegală a forţei. asistenţa instrucţională etc. dobândirea de prestigiu. Arabia Saudită. Acţiunile acestora sunt de natură paramilitară sau de gherilă. în care caracteristica principală este abaterea de la reguli. pe cât de simplă pe atât de riguroasă. grupuri anarhiste. sponsorizarea de stat putând atinge mai multe grade de implicare: directă. aprecia.. pag.. dotare şi acoperire ideologică. ".U. urmărind să constrângă guverne sau societăţi. în antichitate. precum şi capacităţile de a lua în vizor ţinte de nivel strategic. reprezentat de grupări naţionaliste care „apără interesele unei etnii sau rase şi acţionează iraţional. slujind adesea unor obiective politice sau ideologice”1. 287-299. într-un stadiu rudimentar al antichităţii. terorism „autorizat”. materializat prin grupuri mici. Siria. omogene politic. 1 L. Oficiul pentru Protecţia Constituţiei din Germania defineşte terorismul drept „lupta de lungă durată pentru atingerea unor obiective politice .). atacă personalităţile politice. care vizează demoralizarea populaţiei civile.U. Literatura de specialitate operează cu următoarele clasificări:terorism patopolitic.R. În secolul XXI esenţa terorismului a rămas la fel de primitivă în raport cu stadiul civilizaţiei. Potrivit unei definiţii juridice britanice. Ordinele Nero. care se întâlnesc cel mai frecvent în organizaţiile cu câmp de activitate transnaţional. grupările de mercenari ideologici.A. a terorismului avansată de fostul director pentru Europa al Institutului American pentru Studierea Conflictelor într-o expunere în faţa Senatului S. RAF-ul german. terorismul sponsorizat. împotriva vieţii şi proprietăţii altor persoane. cu ideologii confuze. din familii dezorganizate. nu poate fi rupt de crima împotriva umanităţii şi de trimiterea civilizaţiei înapoi în timp. cu scopul de a intimida sau constrânge un guvern. când violenţa era calea cea mai des utilizată pentru realizarea unor scopuri . practicat de separatiştii etnici. Abu Nidal. după anii '90. încă de la 14 mai 1975. terorismul a constituit calea cea mai des utilizată pentru realizarea unor scopuri.Belgia etc.Indiferent cât de „ştiinţific” s-ar explica în scop justificativ terorismul. Armata Roşie japoneză). mai ales prin delicte extrem grave . indiferent că fost utilizat de cei puternici sau cei slabi. Deseori. o „evoluţie” dramatică pentru omenire cunoscând însă metodele şi mijloacele de punere în practică acestuia. Nucleele Armate Revoluţionare. prin actele lor.) Unele grupări au devenit. erodează puternic credibilitatea grupului. legitimitate a şi sprijinul acestuia (ex.. Celulele Combatante . în cele din urma.Bares. terorismul „reprezintă utilizarea violenţei în scopuri politice şi cuprinde toate tipurile de violenţă care urmăresc inducerea sentimentului de frică în rândul populaţiei sau al unei părţi din populaţie”. fiind nevoite să apeleze la acte violente pentru a-şi câştiga influenta.terorism psihotic. De obicei. pentru promovarea unor obiective sociale sau politice”. de obicei. grupuri patologice sau individuale.

acţiuni violente împotriva celor care „nu vor binele poporului”. atacuri armate împotriva unor obiective publice.terorism funcţional. acte de barbarie.utilizează agenţi biologici cu efect de nimicire. procedeele de executare. distrugerea sau provocare de catastrofe în sistemele de comunicaţii naţionale şi internaţionale. practicat de organizaţii revoluţionare sau de. implicarea/neimplicarea statului. În funcţie de implicarea/neimplicarea statului. există următoarele tipuri. prin care o organizaţie folosind violenţa – poate obţine avantaje strategice într-o anumită zonă. mai semnificative: terorismul criminal . provocarea de acte de sabotaj asupra sistemelor informatice. acte de piraterie aeriană sau navală.folosirea armelor atomice la sfârşitul celui de-al doilea război mondial asupra Japoniei. aprobat tacit de către un regim politic ameninţat şi exercitat asupra dizidenţilor. În funcţie de structură.terorism organizaţional.). prin care se forţează obţinerea unor recompense importante.organizaţii cu baza în afara statului care le patronează şi coordonează. structură sau domeniu. structura. având suportul logistic asigurat de către acesta. terorism practicat de „vigilenţi”.acţiunile anarhice ori extremiste. terorism endemic.terorism criminal sau pirateria. finanţate prin sisteme globale. deteriorarea sau distrugerea acestora. răniri grave. ⇒ terorismul politic . teritorial sau chiar politic.utilizează agenţi chimici. ⇒ terorismul simbolic . ⇒ terorismul radiologic şi nuclear . masacre intertribale etc.utilizează metode de negociere şi obţinerea unor soluţii convenabile. contaminări chimice. destabilizator. În funcţie de mijloacele folosite. implicarea personalul CIA în asasinate politice în America Latina sau alte zone ale lumii etc.are rol de decapitare.acţiuni subversive sau acţiunile directe de subjugare sau de exterminare. Fără a nega conţinutul ştiinţific al clasificări lor terorismului făcute diverşi autori şi abordate de noi în prima parte a acestei lucrări. cel care creează unele situaţii de negociere prin mijloace specifice. unde folosirea violenţei are ca scop obţinerea sprijinului populaţiei pentru acte de extorcare de fonduri sau în declanşarea unor greve. se reliefează: ⇒ terorismul chimic .utilizează materiale/deşeuri radio active provenite din industria arme nucleare de putere mică. direct sau indirect. ⇒ terorismul internaţional .flagelul mileniului III .terorism manipulativ.utilizat pentru aşa-zisa apărare a credinţei şi a locurilor sfinte. ⇒ terorismul indirect . ⇒ terorismul autorizat . au apărut: ⇒ terorismul individual . ⇒ terorismul manipulativ . deteriorarea. ⇒ terorismul de stat . există: ⇒ terorismul direct . folosindu-se de mass-media pentru manipularea sentimentelor de simpatie ale opiniei publice. cu efecte distructive mari. biologice sau nucleare.acţiunile colaterale.acţiunile individuale cu rol revendicativ sau punitiv din sfera social-politică. în medii diverse şi cu consecinţe pe diverse perioade. luare de ostatici. ⇒ terorismul de grup . ⇒ terorismul biologic .sprijinit de stat. religioase sau politice.cu rol subversionist. catastrofe. deteriorări de mediu sau răspândirea acestora prin diferite mijloace în spaţii dens populate. tip Mafia. În funcţie de spaţiul de desfăşurare. Procedeele utilizate în acţiunile teroriste se pot clasifica în: explozii şi distrugeri de proporţii diferite. victima fiind un simbol al adversarului. pentru asigurarea unei ordini interne şi apărarea unor interese specifice. În funcţie de modalităţile de executare.utilizează acţiuni revendicative în plan economic. Bioterorismul. ⇒ terorismul sprijinit de stat . ce urmăresc efecte psihologice majore. ⇒ terorismul revendicativ . social. cu efect distructiv mare. panică.terorism pragmatic. faţă de care statul de drept foloseşte măsuri drastice pentru a putea menţine liniştea socială. În funcţie de scopul revendicativ. după cum urmează: ⇒ terorismul politic: 1 Andrew LLOYD şi Peter MATHEWS. terorism simbolic. distrugeri de bunuri publice. caracterizat prin anarhie. ⇒ terorismul religios . omucideri. vă propunem spre studiu/analiză şi o altă clasificare a terorismului1. incendierea unor elemente de infrastructură ori obiective economice.constituit din organizaţii internaţionale multiplu ramificate. Clasificarea acţiunilor teroriste se poate face în funcţie de anumiţi factori printre care amintim: scopul revendicativ. după care se retrag sub „protecţia” ostaticilor luaţi. se remarcă: ⇒ terorismul intern . politice sau de altă natură. prin sabotaje. spaţiul de desfăşurare.utilizat pentru intimidare. în care victima ce trebuie distrusă reprezintă simbol deosebit pentru partea adversă şi prin a cărei eliminare se încearcă obţinerea de avantaje etnice. mijloacele folosite.urmăreşte controlul anumitor spaţii. răpiri. există: ⇒ terorismul de clan/nesprijinit de stat.

Ex. Această intenţie nu ar fi adaptată realităţii dacă nu am aduce în atenţie conceptualizarea fenomenului terorist. ⇒ terorismul deviant . Conform aceloraşi autori.R. dintre hoarda semitică a lui Sargon. ♦ efectele psihologice (41. Fanaticii din Palestina au folosit tactica teroristă în lupta lor împotriva ocupaţiei romane. ne sunt cunoscute încă din anul 2380 Î. Momente de manifestare a terorismului.R. în prealabil îi torturau şi mutilau. În acest sens.5%). ⇒ terorismul nuclear. bătălia deschide drumul lui Sargon. organizaţiile teroriste şi operaţiunile criminale întreprinse de acestea. şi statele musulmane).practicat de persoanele cu probleme psihice. încă de la început. Gruparea zeloţilor sicarieni a activat în primul secol al erei noastre împotriva grecilor şi romanilor care stăpâneau IUDEEA. Aceştia ucideau străinii şi călătorii pe care. strategii şi tactici (30. ⇒ terorismul anarhist (respingerea oricărei forme de conducere sau dominare).secta AUM din Japonia). zis şi SharruKenu (suveran legitim) şi armata sumeriană a lui Lugalzagisi. pregătite în prealabil (32%). cel mai important şi cel mai îndepărtat centru comercial. Originea şi bazele terorismului Mai întâi. El a apărut pe continentul asiatic şi a proliferat la nivel global. gruparea thugistă a activat timp de şase secole. ne propunem să aducem în atenţie filosofia existenţială a terorismului. de la vechiul Elam (Iranul de astăzi) până la Tilmun. organizaţiile teroriste Palestina. . E.5%). adică Golful Persic. considerăm că nu sunt lipsite de interes câteva repere istorice. ⇒ narcoterorismul (vizează poliţia antidrog şi autorităţile. până la sfârşitul secolului XIX-lea. ⇒ bioterorismul . „Epistemologia terorii”.K. ♦ obiectivele politice (65%).S. filosofie identificată prin rădăcini istorice desprinse din operaţiuni criminale întreprinse în vremurile trecute Fără să avem pretenţia unei exhaustivităţi în documentare. prin mijloace pe care le are la dispoziţie..5%). pornind de la semnificaţiile desprinse din sursele de documentare. Frattasio. ..Hr. ♦ teama. Apreciată drept „o piatră de hotar pentru ordinea mondială”2.de dreapta (fascismul). Armata Corsa).000 oameni. Spre noi atacuri şi cuceriri. acestei grupări i-au căzut victime peste 500. apoi paharnic şi ministru al regelui Urzababa. ♦ conflictul dintre atacatori şi victime (37.folosirea unor mijloace chimice. ex. locul considerat drept grădina Edenului. În India. L. an în care avem consemnată Bătălia din Uruk.ţările producătoare de droguri). însoţind omenirea de-a lungul evoluţiei ei. ⇒ terorismul etnic (terorizarea etniilor şi rasismul).S. ce definesc. ca formă de expresie a terorii. Numele lor vine de la SICA (pumnal care îşi asasinau adversarii). de stânga (comunismul şi socialismul). ⇒ ecoterorismul (distrugerea ecosistemelor. ⇒ terorismul naţionalist şi separatist (P. ♦ aplicarea diferitelor metode. Ex. criteriile de identificare a terorismului rezultate din analiza statistică a celor peste o sută de definiţii existente în lume sunt: ♦ violenţa (acest criteriu fiind conţinut în 83. ♦ islamist (fundamentalismul islamic generalizat la scară globală). precum Marea Enciclopedie a jihadului sau Scrisoare de la un membru AI-Qaeda. ♦ acţiunile bine organizate. aflat la marea inferioară. cândva grădinarul curmalelor regale din Kish. geografice şi îndeosebi cele marcate psihologic de religie. ⇒ terorismul de stat (statul terorizează propria populaţie.. – incendiile din Grecia şi SUA din 2007).fosta U.5% din definiţii). Teroriştii făceau parte dintr-o sectă devotată zeiţei KALI. biologice sau nucleare (Ex. în ansamblu. ⇒ terorismul religios: ♦ creştin . teroarea (51 %).. 2006 . încă din primul secol de după Hristos. 1992.. ♦ ameninţarea (47%).T.s-a manifestat în evul mediu (creştinizarea lituanienilor de către Cavalerii Teutoni în anul 1100).K. conţinutul demersului nostru îşi propune disecarea meandrelor acestui fenomen. Este ştiut deja că „terorismul nu reprezintă o problemă nouă”1.A. Armata de Eliberare din Kosovo. 1 2 Karl SEGER. „The Antiterorism Handbook”.A.

efectele resimţindu-se în dezorganizarea societăţii. în funcţie de amploarea lui. pe.. folosiţi pentru apărarea drepturilor musulmanilor şiiţi răspândirea islamismului în Orientul Apropiat şi Mijlociu. politică. ora 9. terorismul a devenit atractiv pentru unele grupări sau categorii sociale datorită cheltuielilor mici pe care le necesită în atingerea unor scopuri mari. a trădat interesele ţării. căruia perceperea realităţii îi este distorsionată. nu au existat acţiuni teroriste sistematice în Europa. sub sloganurile „actuala conducere nu este în stare să asigure un nivel de trai decent populaţiei. alte grupuri nihiliste apelând la terorism. mai apoi Franţa şi Anglia. când organizaţiile teroriste israeliene Haganah. Jaful şi spolierea colonilor au avut ca efecte dezvoltarea puternică a industriei. etnică. Portugalia. reală). comerţului şi armatei în metropole. sociale sau religioase au folosit sau folosesc terorismul. esenţa terorismului rămâne tot crima şi. De-a lungul istoriei. precum Rusia. O recrudescenţă deosebită capătă terorismul în zona Orientului Mijlociu.. ca rezultat al actelor teroriste. să genereze haos şi să creeze un vid de soluţii la situaţia nou creată. bazele acestuia sunt de natură socială. până în anul 1945. Stern şi Irgun (condusă de viitorul prim-ministru al Israelului Menham Begin) atacă atât palestinienii cât şi armata de ocupaţie engleză (la 22 iunie 1946 cartierul general al armatei engleze este aruncat în aer printr-o explozie devastatoare).. 30. prin intimidarea oponenţilor. pe fondul incapacităţii lor de a-şi impune doctrinele sau de a căpăta sprijin popular (Brigăzile Roşii în Italia). fondul fragilităţii oricărei potenţiale decizii. pacea şi securitatea ţării. Croaţia şi Spania s-au manifestat destul de viguros. ca fenomen care însoţeşte istoria de-a lungul evoluţiei ei a demonstrat că. etnii. grupuri de interese. de redresare a respectivei situaţii. ideologică sau religioasă. De altfel.Între anii 1090-1275. De remarcat este şi faptul că. unul din scopurile terorismului este să disipeze puterea. Unele minorităţi etnice şi/sau separatiste au apelat sau apelează încă la terorism pentru a-şi rezolva aspiraţiile de autoguvernare şi autodeterminare (cazurile bascilor în Spania. al catolicilor în Ulster. terorismul. şi Israelul . Analiza terorismului. Actul terorist a avut întotdeauna un scop similar descurajării generale. Paradoxal. În afara terorilor cu un spectru mai îngust sau mai larg de acţiune pe care le generează. la practici violente şi teroriste pentru reprimarea mişcărilor de eliberare. deşi în unele state. pentru ca apoi. pe fondul înmulţirii acţiunilor teroriste. terorismul este îndreptat împotriva unor colectivităţi (partide. în final. În alte situaţii. la începutul secolului XXI. în colonii avea să apară şi să dezvolte o rezistenţă tot mai activă a celor asupriţi şi să se afirme tot mai puternic mişcările de eliberare naţională şi socială. dar şi lupta dintre imperii pentru menţinerea şi extinderea dominaţiei şi a hegemoniei în diferite zone geografice. Spania şi Olanda. colaborând cu S. Falangele Maronite în Liban). să ofere variante „reale”. cât şi individul ca atare. Iniţial. entitateageneratoare de terorism încercând astfel să câştige simpatia societăţii şi. Marile imperii recurg tot mai frecvent pentru stăpânirea situaţiei.) teroarea instalându-se în mod natural. Un caz tipic în acest sens îl constituie acţiunile HAMAS în Palestina care. în Persia se cunoaşte că exista gruparea ismaieliţilor sicarieni supranumiţi şi „Societatea Asasinilor” (mâncătorii de haşiş). clase sociale. al armenilor şi kurzilor în Turcia. în cele mai multe cazuri. ţări etc. Aceste grupări. experienţă. Odată cu apariţia corporaţiilor industriale. între anii 1945-1947. dar simultan de victime (cazul 11 septembrie 2001). garantând în viaţa viitoare o poziţie privilegiată în Rai iar simţul milei faţă de duşmani este reprimat. noi suntem singurii care putem reda demnitatea musulmanilor” a câştigat ultimele alegeri. care acţionau sub influenţa haşişului. Irak şi Iran). Spaima de moarte este înfrânată. Arta războiului . ideoIogică care să poată fi comparată cu forţa morală pe care islamul o insuflă luptătorilor săi. poate afecta grav şi pe termen lung atât structura socială. Tot aici există şi fanaticii musulmani (mullahi).A. Duşmanii. din timp pregătite. ca scop în controlarea guvernelor ce-i reprezintă pe majoritari (sioniştii în Palestina. Relevantă în acest sens este gândirea diabolică a celebrului Sun-Tzu1 „omoară unul terorizează o mie”. În întreaga istorie a omenirii nu există vreo situaţie. minorităţile naţionale.. este că încă se comit crime teroriste în numele celui ce este permanent implorat să aducă binele pe pământ . ceea ce îngrozeşte şi mai mult omenirea.U. erau folosite de conducătorii lor spirituali pentru a răspândi teroarea în rândul „necredincioşilor prin violenţă şi crimă. puterea. deoarece îşi dau seama că nu-şi vor salva viaţa decât dacă se convertesc. adică necredincioşii. victima de moment (ţinta directă) fiind mai puţin importantă decât efectul general care se obţine asupra entităţii căreia îi este adresat acesta (ţinta indirectă. sunt demoralizaţi. au fost primele ţări care au cotropit teritorii pe alte continente şi şi-au format un puternic sistem colomal. Ce a urmat se cunoaşte foarte bine instabilitate pe toate planurile. Asasinii ismaeliţi au fost prima grupare care a folosit crima planificată şi sistematică pentru a induce teroare pe termen lung transformând atentatele în armă politică. Siria.Allah. Alte grupări teroriste s-au desprins din mişcările şi 1 Sun-Tzu. . Poate şi acest lucru a contribuit la retragerea armatei engleze din zonă la 14 ianuarie 1947. comerciale şi turistice precursoare ale neocolonialismului contemporan. Deşi produce victime individuale sau un număr limitat.

procedeele şi modul de acţiune. formele. afaceri legale şi ilegale.a. ei devin „negri” doar prin actele teroriste. incendiare. imposibilitatea de a se ajunge la o definiţie unică a acestuia. acţiuni de crimă organizată. acţiuni de caritate şi donaţii..banii provin din surse legale (comunităţi de credinţă). amplitudinea de nivel strategic a obiectivelor vizate. b) mijloace utilizate împotriva factorilor materiali . urmată de măsuri concentrate şi concertate întreprinse de comunitatea internaţională. În mod analog. dacă analizăm atent spectrul civilizaţional global care se compune şi din alte cel puţin şapte civilizaţii bazate pe culturi bine definite (Anexa nr. informatică. aspecte care ne îndreptăţesc să afirmăm că acest pas nu va putea fi niciodată făcut. ⇒ „BOOMERANG” – „spălarea”. Cazuistica din ultimii ani a permis specialiştilor să clasifice mijloacele specifice de acţiune teroristă (utilizate de entităţile teroriste în lovirea ţintelor operaţionale) astfel: a) mijloace utilizate împotriva factorului uman: mijloace letale sau vătămătoare biologic (arme albe. „albirea” banilor prin tranzacţii financiare mici în jurul lumii. Sunt bine cunoscute următoarele tehnici de spălare a banilor: ⇒ „STARBURST” (explozia stelară) . vom face. chimică. mijloace de transport şi telecomunicaţii. instruire. substanţe şi dispozitive explozive.3). ori au constituit răspunsuri la persecuţiile împotriva unor minorităţi sau grupuri ţintă (biharii în Bangladesh. ⇒ „HAWALA/HUNDI” . În zilele noastre. electronică. spaţiul de acţiune extins la nivel planetar. bioactive. facilităţi de îndoctrinare. mecanismele. emergenţa noii lumi bipolare care se dezvoltă sub ochii noştri afectează relaţiile de putere Islam-Vest într-o manieră imposibil de prevăzut.dispozitive fizice şi substanţe neletale care afectează psihicul uman. de vânătoare. trebuie să-i protejeze. ⇒ „CHARITY MONEY” (bani pentru caritate) . cunoscute şi recunoscute de omenire şi pe care nu avem dreptul pământean sau delegare din partea vreunei zeităţi pentru a le considera inferioare. c) mijloace logistice: .transfer de sume mici de bani în sute de conturi din întreaga lume. constituie multitudinea de definiţii şi clasificări ale terorismului. substanţe incendiare. mijloace vătămătoare psihic . social sau economic din ţările lor. entităţi economice cu funcţionare legală sau ilegală. metode şi procedee de bază ale actelor teroriste În continuare. mutaţii ce le devansează de multe ori pe cele petrecute în concepţia de ansamblu privind combaterea fenomenului terorii. la nivel global. sisteme neconvenţionale de transfer al banilor care constă în a face bani lichizi. alte instrumente de sabotare fizică. mecanismelor. Nu este greu de observat cum de aici şi până la transformarea (islamizarea) întregii omeniri într-un califat arab.constă în supra sau subevaluarea intenţionată a preţurilor produselor comercializate. cruzimea pregătirii şi executării actelor teroriste în sine şi disponibilitatea de a face sacrificiul suprem în numele unor idei şi valori considerate a fi „singurele în măsură să salveze omenirea de la pieire”. amploarea maximă în ce priveşte invadarea în masă a conştiinţei unor comunităţi sau state. plăţi în diamante. în concepţia fundamentalist-islamică nu pare a fi decât un pas. Adevărate mutaţii regenerative se petrec în lumea teroristă.explozivi. metodele şi procedeele de bază ale actelor teroriste evidenţiind apoi principalele mutaţii petrecute în sfera terorismului internaţional. resurse financiare care provin de la state finanţatoare (sponsori statali). Forme. elemente de logistică generală: locuinţe. metodele. menite să distrugă cu uşurinţă. întârzie acţiunea unitară împotriva acestuia. scopurilor. utilizând dubla facturare a acestora sau documente false de îmbarcare (expediere). Marea problemă a zilelor noastre privind lupta împotriva terorismului. arme de foc artizanale. nemulţumite de regimul politic. o clasificare a mijloacelor. pot atinge terorismul de esenţă fundamentalist-islamică şi în numele lui Allah. ⇒ „PREŢURILE ERONATE” . Indecizia în adoptarea unei definiţii comune la nivel mondial. . ⇒ „SHELL COMPANIES” . larg răspândit în ţările în curs de dezvoltare sau în regiunile în care nu există infrastructuri bancare.firme fantomă. radioactive. armament militar de infanterie şi greu.este un sistem neoficial de transfer al banilor. arme de distrugere în masă). aur etc. platină. Un pas uriaş însă în concepţia noastră.organizaţiile majorităţii. permiţându-i să-şi modernizeze mijloacele. tehnici de spălare a banilor proveniţi din crima organizată. toxice. antrenament ş. etnicii chinezi în Indonezia). mijloace de comunicare în masă standard sau specializate.

asocierea punctuală. afectează interesele organizaţiilor sau grupărilor teroriste. economice etc. prin: punerea în comun a resurselor din aceste categorii aflate la dispoziţia membrilor entităţii teroriste. independenţa provinciei autoproclamate Transnistria.). de nesiguranţă şi incertitudine. b) cu mijloace specifice de acţiune teroristă şi cu resurse financiare.elemente de disimulare: documente de legitimare falsificate. încetinirea sau stoparea unor procese politice (ex. ideatic compatibile sau asociate ori favorizante etc. în scopul ocupării acestuia. asupra unei ideologii. Pentru a se înţelege mai bine formele. sunt foarte complexe şi pot fi încadrate. luării de ostatici. precum şi a altor indivizi membrii ai unor entităţi ideatic compatibile. actele teroriste pot fi grupate în trei categorii: 1) Acţiunea directă este forma de bază a actelor executate de elemente teroriste şi constă în atacul deschis. de regulă pentru sprijin operaţional specializat. elemente de disimulare a mijloacelor specifice de acţiune. comanditare. sociale şi militare de pe spaţiile de geneză care conduc (prin aderenţa unor indivizi. categorii şi grupuri preconstituite) la stimularea apariţiei sau dezvoltării entităţilor teroriste pe spaţiile respective şi la diseminarea lor pe alte spaţii. armat. mascarea indivizilor. prin crearea unei stări de încordare internă. c) subminarea autorităţii regimurilor politice din unele state. asupra necesităţii soluţionării. într-un anumit mod. coroborate cu situaţia operativă existentă pe plan internaţional pot conduce la stabilirea măsurilor concrete ce trebuie întreprinse în prevenirea şi combaterea terorismului. bascilor etc.. determinarea unor schimbări în viaţa politică a unui stat. independenţa cecenilor. în următoarele categorii: a) realizarea unor scopuri politice cum ar fi: soluţionarea problemelor legate de supravieţuirea şi afirmarea unor etnii sau naţionalităţi (situaţia kurzilor. prin activitatea lor. separatiste. scopul urmărit etc. metodele şi procedeele de bază ale actelor teroriste în funcţie de scopul urmărit şi modul de desfăşurare. Aspectele prezentate în acest capitol.. evoluând până la destabilizarea gravă a sistemului şi înlocuirea conducerii politice. g) răzbunarea faţă de unele personalităţi sau guverne pentru măsuri luate anterior. ideologice. economice şi sociale. necesare finanţării viitoarelor acţiuni. f) intimidarea şi influenţarea poziţiei unor personalităţi. instrumente de acoperire. aderarea spontană sau îndoctrinarea ori recrutarea de către entităţile teroriste a unor persoane aflate pe spaţiile de diseminare. a unor factori desemnaţi de entităţile sponsor ori de entităţile comanditare. guverne în soluţionarea unor probleme social-politice. criza din Kaşmir etc. atât în pregătirea atacului. care au lezat interesele organizaţiilor teroriste.). organisme. în principal. naţionaliste. asocierea punctuală a unor membrii ai altor entităţi teroriste. de haos economic şi social. relaţiile dintre Albania şi Serbia privind autonomia provinciei Kosovo. religioase.). Metodele şi procedeele folosite în acţiunile directe (variate şi des schimbătoare în funcţie de natura obiectivului vizat. Acestea variază de la caz la caz. b) atragerea atenţiei opiniei publice asupra unui ţel anume. în spaţiile de geneză şi de diseminare. e) promovarea unor interese de grup: naţionale. metodele şi procedeele folosite de organizaţiile şi grupările teroriste.) pot fi: a) acţiunea (atentatul) asupra personalităţilor . care. încordarea relaţiilor dintre state. palestinienilor. trebuie să fie cunoscute şi analizate scopurile urmărite. a problemelor conflictuale dintr-un stat sau regiune. economice. resurse informaţionale. sau ameninţarea cu arme asupra obiectivului vizat. logistice etc. precum: eliberarea unor compatrioţi deţinuţi în închisori în diferite state. În ce priveşte formele.metodă principală de acţiune teroristă adoptată în scopul suprimării fizice a unor personalităţi marcante ale vieţii politice. d) obligarea autorităţilor la satisfacerea unor doleanţe ale grupărilor teroriste.. revigorarea unor organizaţii extremiste. lingvistice. Prin înlăturarea acestora se produce groază şi . contrafăcute sau eliberate în baza unor acte sau declaraţii false. legendare a activităţii componenţilor entităţilor teroriste. Negocierile de pace dintre Israel şi OEP. asupra nedreptăţilor şi persecuţiilor la care este supusă minoritatea socială. sponsor. fasciste sau cu tentă religioasă etc. elemente de deghizare. obţinerea unor sume de bani. obţinerea de la alte entităţi implicate (de acoperire. posibilităţile de acţiune. Alimentarea terorismului cu resurse se face prin următoarele mecanisme: a) cu resurse umane prin: impactul evoluţiilor politice. distrugeri în rândul personalului obiectivului şi al populaţiei din zonă. cât şi în comiterea lui.

Ca ultime mutaţii în strategia terorismului internaţional menţionăm: ♦ acoperirea mediatică extensivă pentru mondializarea evenimentelor violenţă politică. eliberarea unor deţinuţi ori pentru a crea o largă publicitate cauzei lor în mass-media. folosit în scopul asasinării. c) preocupările teroriştilor pentru procurarea şi folosirea armelor nimicire în masă. ♦ accentuarea specializării. influenţare şi ameninţare cu violenţa săvârşite de elemente teroriste prin lansarea premeditată de zvonuri. ♦ efectul sinergic. ♦ alegerea ţinte lor de mare audienţă şi diversificarea tacticilor acţionare. a forţelor de ordine. alarme false şi apeluri telefonice. de capturare a unui mijloc de transport. expediate. Metode folosite în acţiunile acoperite constau în expedierea de obiecte explozive. hoteluri. şantaj de natură să creeze stări de nesiguranţă. ♦ putere de disimulare draconică. Procedeul presupune desfăşurarea rapidă a comandoului. combinat cu mişcarea. derută şi panică în rândul unor personalităţi şi grupuri politice. pe baza unor date şi informaţii sigure despre persoana vizată. ca instituţie. baraje. ♦ crearea unui deficit de credibilitate a statului. Obiectivele vizate ar pute fi: ambasade reşedinţe. cu sau fără luare de ostatici din rândul personalului. al retragerii şi dispoziţiei din zonă. ♦ orientarea acţiunilor asupra obiectivelor de infrastructură. dincolo de statul-ţintă. în scopul obţinerii unor fonduri financiare. c) atacul obiectivelor mobile (deturnarea) reprezintă atacul premeditat. ce se realizează într-un loc favorabil dinainte ales. medii. lăcaşuri de cult. ocuparea obiectivului. plasarea de încărcături explozive la obiective fixe sau mobile sau lovirea la distanţă cu mijloace telecomandate sau teleghidate. cazărmi sau tabere militare. prin folosirea unor legende. plasate în locuri. ♦ spulberarea strategiilor de invulnerabilitate. procedeu adoptat. sechestrarea acestuia şi prezentarea pretenţiilor la autorităţi. pătrunderea în obiectiv pe două sau mai multe direcţii. prin folosirea încărcăturii explozive. Metodele folosite în acţiunile indirecte (psihologice) cuprind: a) ameninţările sau cererile adresate. obiective frecventate de cei vizaţi şi prin lovirea de la distanţă a ţintelor cu mijloace.7 membrii sau mai mulţi. luarea de ostatici şi începerea tratativelor în scopul satisfacerii pretenţiilor pentru care a fost realizată acţiunea. mijlocul de locomoţie folosit şi constă în asasinarea ori răpirea acesteia. 3) Acţiunea indirectă (psihologică) este constituită din actele intimidare. nimicirea elementelor dispozitivului de pază şi apărare. săli de spectacole. agenţii. fără alertarea. prin telefoane şi anonime.nesiguranţă în rândul populaţiei. Grupul terorist poate avea 5 . telecomandate (teleghidate). ameninţarea cu arma a personalului. desfăşurat rapid şi prin surprindere asupra elementelor din sistemul de pază şi apărare. folosirea teroriştilor sinucigaşi. ♦ determinarea unei game largi de reacţii publice. Ca procedee folosite în acţiunea (atentatul) asupra persoanelor enumerăm: atacul armat în forţă constituie un procedeu ce se execută rapid şi prin surprindere în scopul capturării sau nimicirii persoanei viza te şi ulterior. sociale sau ale unei mase mari persoane. haos şi dezordine. . atacul legendat constă în pătrunderea „legaIă” în obiectivul vizat. ♦ confruntare internaţională prin impunerea reciprocă a „sindromului reputaţie”. distrugerea şi incendierea unor obiective. atacul armat izolat este un procedeu al unor elemente teroriste mai puţin numeroase (unul . în plan extern. ♦ accentuarea compartimentării în scopul păstrării secretului. de sechestrare sau ucidere a echipajului şi călătorilor. acţiunea armată specială. b) lansarea de alarme false. perturbarea activităţilor de stat. în acel moment sau ulterior. pătrunderea în obiectiv. ♦ realizarea surprinderii generalizate cu caracter de dezorientare publică. În multe situaţii atacul armat în forţă poate căpăta aspectul de ambuscadă. b) atacul obiectivelor fixe constă în asaltul prin foc.doi indivizi). Atacul obiectivelor fixe se poate realiza prin: atacul simultan pe mai multe direcţii. luându-se toate măsurile de conspirativitate şi dispariţia din câmpul acţiunii. 2) Acţiunea acoperită este forma adoptată de elementele teroriste constând în asasinarea unor persoane. poduri. ♦ lipsa recunoaşterii oficiale pentru inducerea sindromului „adversarului nevăzut”. atacul pe o direcţie favorabilă precedat de o acţiune demonstrativă pe o direcţie secundară. Atentatul asupra personalităţilor poate lua forma asasinatului. diferit{ personalităţi. ♦ revizuirea strategiilor şi tacticilor. economice. a răpirii/sechestrării de persoane sau luării de ostatici. ♦ preocuparea pentru limitarea „daunelor colaterale”. răpirii sau sechestrării unei personalităţi. depozite etc.

Vol. „The Antiterorism Handbook”. . 3. 14. Frattasio. ♦ ♦ Bibliografie: 1. Sun-Tzu. Lumea se confruntă mai nou cu problema identificării terorismului ca unic inamic şi nu unul cu mai multe feţe. Cluj-Napoca.proliferarea actelor de terorism prin sacrificiu (terorismul sinucigaş). L. „Epistemologia terorii”. 2.flagelul mileniului III”. 1992. 2002. 1995. „Arta războiului”. Hiparion. „Conceptul de terorism pentru comandamentul militar”.Bares. cosmetizat în funcţie de interese. diversificarea resurselor de ordin logistic. Andrew LLOYD şi Peter MATHEWS. „Bioterorismul .R. 2006. 4. Ed. Karl SEGER. 5.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->