Imagistica mentala Notiunea de imagine mintala nu se refera la imaginea perceptiva si n ici la urma lasata in memoria senzoriala.

Ea vizeaza doar acele productii imagis tice cu care opereaza sistemul cognitiv in absenta actiunii stimulilor vizuali. In aceasta categorie intra: reveriile, imaginile onirice sau cele formate pornin d de la mesaje verbale. La baza lor se afla in primul analiza descendenta. Imaginile nu sunt entitati particulare autoname stocate in memoria de lunga durata, ci sunt produ se in momentul in care o anumita sarcina solicita prezenta lor. Imaginea mintala este o reprezentare cognitiva care contine informat ii despre forma configuratia spatiala a unei multimi de obiecte in absenta actiu nii stimulilor asupra receptorillor specifici. Caracteristici: 1.Reprezentarea relatii 131i88b lor topologice este principala carac teristica care vizeaza capacitatea imaginilor mintale de a reprezenta relatii to pologice dintre elemente. Mai usor se reprezinta figurile care alcatuiesc aceeas i configuratie ca cea initiala si care au denumirea lingvistica. Daca imaginea m intala repreazinta relatiile topologice, timpul de reactie este mai scurt. 2.Absenta sintaxei - spre deosebirile de reprezentarile lingvistice care se pot combina numai pe baza unor reguli sintactice (gramatica limbii respe ctive) sau unei consistente logice, imaginile mintale se pot combina oricum. Est e evidenta in imaginile onirice, poate fi principalul motiv al utilizarii imagis ticii in reveri, in visul nocturn, in situatiile de maxima creativitate. Product iile onirice sunt dominate de prezenta imaginilor. Conform teoriei lui Freud inconstientul are preferinta de a se expri ma intr-un cod nesupus constrangerilor rigide ale unei sintaxe riguroase, cum es te cea care guverneaza limbajul natural sau inferenta logica. Daca inconstientul adesea cenzurat tinde sa se exprime printr-o reprezentare constienta, este de p resupus ca aceasta reprezentare va una in care o suprecenzura indusa de o anumit a sintaxa eludata, de aceea ne exprimam mai mult in imagini, decat in propozitii . Ideile originale fiind rezultatul unui travaliu inconstient in multe cazuri se expriama prin imagistica si abia dupa aparitia ei mecanismele lgice i ntra in fuctiune, conform principiului consistentei logice si a confruntarii cu realitatea. Paralelismul dintre discursivitatea reprezentarii logico-lingvistice si imagistica mintala nu este perfect, deoarece imaginile sunt convertite in ex presii matematice, alteori in procese logice. 3.Neutralitatea fata de valoarea de adevar. Iamginile mintale nu au valuare de adevar. Acesta nu este un atribut specific judecatilor. O imagine nu afirma si nu neaga nimic, deci nu poate avea valuare de adevar. Daca insa proces am imaginea si obtinem judecati despre obiectele din imagini (forma, dimensiune, culoare) putem spune despre aceste judecati ca sunt false sau adevarate. Daca i maginile nu au valuare de adevar, atunci ele nu sunt cunostinte (declarative) si nu se pot constitui intr-un set de asertiuni de care se folosesc cunostintele p entru a avea valuarea de adevar. Simpla posesie a unei imagini mintale nu inseam na inca cunostinta. Aceasta fiind rezultatul analizei imaginilor mintale. Memoria imagistica

In aflarea raspunsurilor la intrebarea daca informatia este stocata sau nu in memorie sub forma de imagini, psihologii cognitivisti s-au impartit in 2 tabere: a.sustinatorii imagisticii,dupa care imaginea mintala nu este doar u n produs prezent in introspectie, ci o modalitate de stocare a informatiei in me moria de lunga durata b.adversarii imagisticii, dupa care memoria nu contine imagini, aces tea fiind temporare in functie de natura sarcinii pe baza de cunostinte. Pentru clasificare - argumente : a.analiza descendenta - analogul imginii mintale este imaginea vizuala care reprezinta si in forma obiectelor si reltiile spatiale. Diferenta = imaginea mi ntala se produce in absenta stimulului. In memorie raman doar acele elemente din imagine care pot fi categorizate, o imi ne careia nu ii putem desprinde semnificatia este convertita ulterior in imagine mintala in chip foarte lacunar (tablourile abstractioniste). COGNITIVA 26.11.2003 curs 7 b. Similitudinea imagine vizuala-imagine mintala Este al doilea argument care porneste de la premisa : daca imaginea mintala este rezultatul filtrarii imaginii reale prin baza de cunostinte, cat este de abstra cta (ex. Un nevazator congenital poate avea imagini mintale). Experimentele facute pe loturi de subiecti vazatori si orbi congenit ali, au demonstrat ca ambele tineau cont de reprezentarea spatiala a realtiilor dintre elementele unei configuratii sau scene, de aceea se spune ca imaginea min tala este echivalenta cu imaginea spatiala. Imaginile mintale sunt mai abstracte, decat cele vizuale, nefiind le gate de o singura modalitate perceptiva. Caracterul lor abstract reiese si din u tilizarea in reprezentare a unor atribute nonperceptive, cum este cazul intelige ntei. Acelasi efect s-a obtinut si prin compararea atributelor fizice. Concluzie: procesele imagistice si imagistica mintala sunt implicate in comparar ea proprietatilor abstracte, dar nu au un caracter vizual. Ele sunt un analog ab stract al imaginii fizice. Experimentele asupra relatiei imagini vizuale-imagini mintale au 2 aspecte : a.interferenta dintre sarcini icare apartine aceleiasi modalitati se nzoriale este mai mare decat cea a sarcinilor din modalitati senzoriale diferite . b.o parte din procesarile imagistice sunt realizate de aceleasi meca nisme, care sunt implicate in formarea imaginii vizuale. Ex. Pacientii cu leziuni pe lobul parietal stang au deficit vizual selectiv. Concluziile experimentelor conduc la ipoteza: ca in imaginea mintala sunt prezente atat caracteristici spatiale, cat si vizuale, utilizarea unora fi

ind determinata de specificul sarcinilor.

Realtia: memorie de lucru - memorie de lunga durata - imagini mintale c. Al treilea argument se refera la durata imaginii in memorie. Memoria imagistica este prodicioasa chiar in cazul scurgerii unui in terval mai mare de timp, deoarece se pare ca exista un cod dual conform caruia m emoria imagistica se asociaza cu un cod verbal si tinand seama de procesarile de scendente apar in final trei coduri: imagistic, lingvistic, semantic (imaginile sunt stocate cu acuratete in memorie, deoarece in construirea lor sunt implicate prelucrari semantice si li se asociaza etichete lingvistice.) Experintele au dovedit ca in memoria de lucru ( acea parte a memorie i activata in vederea rezolvarii unei sarcini) nu pot fi retinute decat maximum cinci elemente ale ueni imagini complexe. Durata pastrarii in memoria de lucru a integralitatii imaginii pare sa fie in fuctie de rapiditatea deteriorarii si r efacerii segmentelor acestora. Procesarea imaginilor mintale are urmatoarele operatii: 1.generarea reprezentarilor imagistice: -imaginile mintale sunt generate de baza de cunostinte; -acestea activeaza categoriile ce sunt implicate in recunoastere; -partile mai usor de recunoscut sunt cele carora le corespund catego riile cele mai acticate din baza de cunostinte; -constructia imaginilor este limitata si este de durata, iar incapac itatea de a genera reprezentari imagistice din parti componente are valuare diag nostica. 2.transformarea imaginilor: -rotirea - imaginile mintale pot fi rotite in plan sau spatiu tridim ensional, analo cu rotirea efectiva in realitatea fizica; este monitorizata de c unostintele implicite (tacite) pe care le avem despre rotirea fizica si faptul c a acestea la stimuli bidimensionali este mai scurta, decat la cei tridimensional i. -expoandarea (marirea) si constictia (micsorarea) - imaginile mintal e pot fi marite sau micsorate; timpul este mai mare la o expandare ampla ca urma re a constrangerilor pe care cunostintele noastre le impun transformarilor imagi stice. -impaturirea - asupra imaginii bidimensionale din care trebuie caons truita imaginea unui obiect tridemimensional; cu cat numarul de indoiri asupra i magin este mai mare, cu atat timpul de raspuns creste. -scanarea imaginilor minatale - o reprezentare imagistica poate fi i nspectata (scanata), durata si comlexitatea sarcinii hartilor mintale crescand o data cu marirea distantei dintre obiecte analog cu mediul fizic. Aceasta nu inse amna ca noi avem in minte un spatiu analog cu cel fizic, ci cunostinte despre ac

est spatiu. Aplicatiile acestor harti mintale - in urbanistica si marketing, in profilaxia sociala