Tutorat 4

EXERCIII 1. Explicai emergena spaiului ludic n societatea contemporan. Jocurile, glumele au cu totul o alta tenta si un alt subinteles in zilele noastre. Inca din antichitate comicul a reprezentat o categorie precum: umorul, comedia, ironia, gluma, joc de cuvinte. Jocul de cuvinte din zilele noastre este cu totul si cu totul altul, cu multe ascunzisuri si subintelesuri. 2. n ce contexte preferai folosirea glumei unui discurs serios (moralizator). Atunci cand vreau sa binedispun pe cineva. Se potriveste de minune si atunci cand stai cu prietenii la taifas sau cand esti intr-o tabara la munte si fiecare spune glume in jurul focului. 3. Prezentai propria dvs. viziune asupra glumei: joc teatral, problem solving. O gluma este binevenita atunci cand este spusa cand trebuie si cu e facuta cu cine trebuie. La fel de bine cum ne putem juca cu anumite cuvinte, asa putem juca si teatru , dar aici avem nevoie si de putin har. De multe ori se intampla sa exemplific anumite glume, mimandu-le. Uneori imi ies iar persoanele care ma asista inteleg ideea. S-a mai intamplat si cazul in care am abordat un anumit subiect in gluma si am rezolvat o problema, respectiv am iesit din impas. Este bine sa glumesti(cu cine iti permiti)! 4. Exemplificai distincia sens literal/sens derivat, expus/impus. Sens literal/ sens derivat: Profesorul scrie pe tabla 2:2 si intreaba pe un elev ce semnificatie are. -Scor egal! Raspunde acesta.(normal 2:2=1). -Iti merge bine ceasul cel nou? -Minunat! Inchipuieste-ti, face o ora numai in 40 de minute. Imi poti numi 5 animale care traiesc in Africa? -Da, 4 elefanti si o girafa. expus/impus
De ce "prescurtare" este un cuvant asa lung ? De ce localurile deschise non stop au incuietori ? Exista alt cuvant pentru cuvantul "sinonim"?

5. Citai o glum bun din perspectiva dvs. Motivai-v alegerea. -Gigele, hai la joaca. -Nu ca la ora 5 ma duc la cinema. -Pai mai ai destul timp pana atunci. -Nu prea. Trebuie sa merg mai intai acasa si sa plang vreo jumatate de ora ca sa-mi dea mama bani de bilet. -Care este cea mai folositoare pasare? Intreaba invatatorul. -Gaina! -De ce? -Pai , ea poate fi mancata si inainte de ase naste si dupa moarte. Glumele in general te binedispun, te fac sa zambesti, sa razi sa iesi uneori din impas.

EXERCIII 1. Definii cu propriile cuvinte i ilustrai:

Emblemun simbol, o imagine, un obiect care reprezita ceva, un fel de prescurtare, simbolizeaza ceva Kinetograf- cel care comunica prin gesturi(miscari ale corpului) si prin expresia faciala Adaptor- trecerea unui gest care intr-o tara are alta semnificatie, in alta cu un alt inteles Ilustrator- accentueaz discursul prin micri ale minii, ale capului; care concretizeaz "cursul gndirii" 2. Dai exemple de gesturi iconice, indiciale, simbolice. Iconice- ok, vino incoace, nu eu, cine?, nu stiu Indiciale- 1= deget-1, 2 degete =2, etc. Simbolice- sigla de la nike, degetul mic si cel aratator in sus(celelalte in jos), hexagonulRenault 3. Discutai semnificanii gestuali ai semnificatului: salut, la revedere, stai. Salut- cand cineva nu este in apropierea noastra dar totusi ne vedem de la distanta este mai usor sa-l salutam ridicand mana si miscand din ea, la fel si atunci cand salutam o grupare de oameni La revedere- atunci cand plecam cu trenul de exemplu, facem cu mana celor care ne-au condus. Acest lucru semnfica la revedere si este in corelare directa cu ceea ce spunem. Stai- cand vedem pe cineva ca face miscari de dute-vino cu palma inseamna ca trebuie sa stationam, ce mai bun exemplu este pentru ce care au facut scoala de soferi- semnalele politistului 4. Discutai dac: - sunt gesturile o form de exprimare mai rudimentar dect limba natural; - pattern-ul comunicrii vizuale ntre sexe s-a schimbat n ultimii ani (brbatul era privitorul, iar femeia obiectul privit). Eu cred ca inainte ca omul sa vorbeasca s-a folosit mai intai de gesturi. Cel mai bun exemplu este un copil abia nascut care desi nu poate vorbi cand ii este foame ne face semn cu degetelele bagandu-le in gurita, daca ne arata ceva intinde degetul aratator s.a. Pattern-ul comunicarii vizuale intre sexe s-a schimbat in ultimii ani, odata cu trecerea la democratie, la faptul ca tot ceea ce se vede este legal. Inainte erau alte ideologii iar daca femeia privea un barbat era anormal, contrazicand religia. Acum si femeile si barbatii se privesc unii pe altii fara nici un fel de problema sau natura. 5. Furnizai contexte de complementaritate eficient gest/limbaj (din viaa cotidian, scene de film etc.) Un exemplu demn de luat in seama este limbajul si gesticulatia politistului. Atunci cand fluiera o data sau de mai multe ori inseamna ceva. Atunci cand ridica mana inseamna ceva,

cand o misca in forma de cerc, cand are mana stanga lipita de corp iar pe ce dreapta intinsa orizontal s.a. De multe ori fiind distanta destul de mare mi se intampla sa-i fac semn cuiva-eu pronuntand in soapta-. Vorbim la telefon, iti formezi mana ca si cum ai avea un receptor la ureche. Cand opreste cineva cu masina si ne cere sa-i spunem cum ajunge la x, ii raspundem politicos aratandu-i calea: 1 prin vorbire directa, 2 prin gesticulatie. De aceea cred ca limbajul este in legatura directa cu gesticulatia. Ca sa comunicam mai eficient nu inseamna doar sa gesticulam, ci si sa vorbim. Dar limbajul devine mai eficient atunci cand comunicam si gesticulam. 6. Discutai incidena modelului cutural asupra practicilor gestuale (exemple cantitative i calitative). Fiecare tara are o cultura diferita fata de alta. Codul vorbirii este diferit unor locuitori din America fata de cei din Bulgaria. Daca la noi datul din cap de la stanga la dreapta inseamna nu, la vecinii nostrii bulgari insemna da si viceversa. Explicatia gesturilor difera de la tara la tara, fiecare de multe ori semnificand altceva decat ceea ce semnifica pe melagurile noastre. Daca luam un exemplu cantitativ, italienii gesticuleaza excesiv, ceea ce nu este tocmai bine. Daca discutam despre manifestarea calitativa se intampla ca o multitudine de gesturi conventionale sa fie specifice unei anumite culturi.

Tutorat 5
EXERCIII 1. Rezumai limbajul tcut al relaiilor spaiale modelat de antropologul Edward T. Hall. Proxemica distinge spatiile cu organizare fixa, spatiile cu organizare semi-fixa si spatiile informale. Observatiile cele mai pertinente sunt legate de spatiul dinamic sal distantelor interpersonale. Postura, intensitatea vocala, codul, factorii kinestezici si opozitia sociofug/sociopet sunt parametrii proximitatii. E.T. Hall a stabilit o tetracotomie al carui factor decisiv este relatia interpersonala, dupa cum urmeaza: -distanta intima( distanga dragostei , a protectiei, a mangaierii, dar si a agresiunii, a inclestarii violente. Se situeaza intre 0-0.5 m). Verbalizarea joaca un rol minor. -distanta personala este distanta salutului, sau a strangerii de mana. Spatiul dintre interlocutori este de 1-1.20m. Se disting detaliile pielii, ale parului etc. Vocea este moderata, subiectele abordate sunt de interes personal -distanta sociala utilizata de cei care lucreaza impreuna, participa la o intrunire. Distanta de cativa metri 1.20-3.50m -distanta publica- pana la si dincolo de 10m. Este distanta spectacolului, a conferintei, a discursului public. Gesturile se amplfiica, vocea trebuie supradimensionata. 2. Discutai corelaia teritoriu/identitate. Fiecaruia dintre noi ii apartine un anumit teritoriu. Sa luam cazul unei familii formata din 4 membrii(sot+sotie, o fata si un baiat) care traieste in Romania intr-un apartament cu 3 camere. Cand suntem copii nu ne dam seama da odata ce ajungem la adolescenta ne schimbam atitudniile si nevoia de intimitate creste. Totodata creste si nevoia de spatiu, de care avem nevoie. O fata si un baiat vor avea nevoie intotdeauna de camere diferite odata ce se maresc. Fiecare creste dupa un anumit stil, traditii, primeste o anumite educatie de la scoala cat si de la parinti. Daca comparam familia din Romania care traieste la bloc cu o familie din Africa care traieste intr-un trib diferentele sunt majore. Familia din Africa indiferent ca ocupantii ei sunt baieti sau fete vor locui in aceeasi camera, de fapt o coliba. Acolo nevoia de spatiu si de intimitate este mai mica decat la noi. 3. Descriei pattern-urile proxemice implicate n ritualul strngerii minii unui prieten/strin, a unei persoane de sex opus/viitor angajat. Cand ne intalnim cu un prieten ne salutam reciproc strangandu-ne mana dreapta. Acest ritual reprezinta un cult care in alte tari se manifesta alfel(altii se pupa, se apleaca etc). De obicei cand cunoastem un strain(cineva ne face cunostinta cu respectivul) ne strangem mana si purtam o distanta mai mare fata de apropiati. Atunci cand vine vorba strangerii unei persoane de sex opus, in cazul barbatilor de obicei este frumos ca pentru prima oara(daca persoana este cunoscuta) sa se sarute mana. In cazul strangerii mainii unui viitor angajat se poarta o distanta ca de la sef-viitor angajat.

4. Listai i ilustrai parametrii care influeneaz comunicarea spaial. Postura, intensitatea vocala( de la soapta la strigat), codul( vizual , olfactiv, tactil, termal), factorii kinestezici si opozitia sociofug/sociopet. 5. Comentai aseriunea lui Paolo Fabbri: Ca i coordonata temporal (alternana munc/odihn, rutin/srbtoare), dimensiunea spaial este riguros structurat SPACE SPEAKS. De multe ori se chiar intampla acest lucru, chiar spatiul vorbeste. Sa luam un exemplu concret: Presedintele Romaniei a incalcat o regula de baza a proximitatii si anume atunci cand s-a apropiat de simplii cetateni ai tarii. Acest lucru denota faptul ca ori domnul presedinte doreste sa fie cat mai popular(ceea ce a si reusit), sau faptul ca nu cunoaste distanta pe care trebuie sa o aiba fata de cetateni simplii. Un alt exemplu ar fi ca eu ca om normal(fara vreo importanta) nu ma pot apropia decat pana la un anumit punct de personalitati precum Papa, Presedintele tarii X sau de alte persoane cu notorietate. Acest lucru nu denota decat faptul ca diversele persoane au o anumita nevoie de spatiu si prin asta ne arata ca ei se afla in varful piramidei. 6. Listai semnificaiile casei/mall-ului. Fiecare casa are un propietar. Nimeni nu poate intra in acea casa fara permisiunea propietarului. Sentimentul de propietate si de spatiul pe care il ofera caminul este diferit de un mall de exemplu. In casa poti fi imbracat cum vrei(sau nu), distantele pot fi intime, in timp ce intr-un mall intalnesti un colectiv de oameni intre care exista o distanta sociala. Se intampla totusi ca atunci cand vrem sa vedem o lansare de carte , de exemplu , ca distanta sa fie transgresata. 7. Discutai dac structura oraului influeneaz viziunea despre lume a locuitorilor si.
Dupa parerea mea cu siguranta influenteaza viziunea despre lume. Daca in America avem strazi si bulevarde asezate liniar, drept si ordonat in Romania avem strazi in care nu se poate vedea de la un capat la altul. Si mai aprofundat este distanta spatiala la tara fata de oras. Daca in mediul rural toata lumea se saluta indiferent daca se cunosc sau nu intre ei , la oras acest lucru nu se intampla. Acest lucru nu face altceva decat sa duca la individualismul agresiv(trecerea din mediul rural la cel urban), distantele devenind din ce in ce mai mari.

EXERCIII 1. Comentai aseriunea lui Roland Barthes: Exist ntotdeauna un sens care depete utilitatea obiectului. Luam drept exemplu masina. Masina are scopul de a ne duce din punctul A in punctul B. Diferentele intre modele si tipurile de masini sunt nenumarate. Daca luam in calcul o Dacia Logan care este o masina incapatoare, destul de fiabil si cu un pret scazut, in comparatie cu un Mercedes clasa S care este mult mai mare decat un Logan(desi transporta de multe ori mai putine persoane decat acesta), cu un motor mult mai puternic(cu tendinte sportive) si cu un pret pe masura. Aici se face diferentierea dintre omul bogat si omul sarac. Dintre omul cu si cel fara statut. 2. Definii cu propriile cuvinte urmtorii termeni: animism- Form primitiv a religiei, cnd oamenii credeau n spirite i n existena unor duhuri
ale obiectelor (plante, ape etc.)

artefact- obiect produs de activitatea umana feti- obiect cu forte supranaturale 3. Enumerai i discutai posibilele schimbri de cod la care este supus obiectul. Obiectele isi pot schimba starea in care se afla, felul in care arata, temperatura etc. cu ajutorul nostru. Astfel omul devine mediatorul in relatia om-obiect. Daca batem cu un ciocan un cui acesta va penetra intr-un alt obiect, isi va modifica forma si temperatura totodata. Uneltele care devin piese de muzeu, alimentele consumate pentru valor socio-culturale sau mitice, hainele folostie folostie pentru staut sau stil de viata. 4. Discutai felul n care alimentele i ritualul consumului lor sunt conectate cu alte sisteme semiotice. Omul nu poate trai fara sa se hraneasca si sa se hidrateze. Suntem inconjurati de o sumedenie de obiecte atunci cand mancam fara sa ne dam seama. Si sticla sau paharul este un obiect. Furculita, lingura, cutitul sunt obiecte care ne fac viata mai usoara, indispensabile. Sa bei bere dintr-o sticla sau la halba inseamna un bautor convins, dar sa bei bere cu paharul reprezinta o alta categorie, sa nu mai spunem de cei care beau bere cu paiul. Sa iei masa in oras la un restaurant traditional arata dragostea fata de patrie si iubirea preparatelor propii. Insa sa iei masa la un restaurand de lux nu arata decat fapul ca apartii unei anumite categorii sociale. 5. Ce simbolizeaz n cultura dvs.: mrul- fruct, sursa de vitamine, remediu pentru multe boli, continut mare de potasiu banana- sursa de hrana, bogata in vitamine, mancare pentru copii pinea- alimentul de baza al saracului, hrana laptele- puritate, nutrient, lichid vinul- alcool, ideal pentru petreceri, aniversari, inchinarea unui fapt important 6. Descriei ritualul mesei n contexte precum: restaurant de lux, McDonalds, dineu de nunt, acas, Gregorys. McDonalds este un restaurant cu specific anume(mancare gatita rapid) original din America. Acolo insa este considerat restaurantul oamenilor cu venituri mici precum muncitorii.

O masa la mec este diferita total , spre exemplu, de o masa care se pune acasa pentru nunta. Daca la McDonalds iti alegi din meniuri hamburgeri, cheeseburgeri si salata, la dineul de nunta Gregorys servesti preparate traditionale, specifice fiecarei regiuni a tarii. 7. Discutai evoluia modei feminine pe parcursul secolelor XIX i XX. Daca la inceputul si mijlocul sec. XIX toate femeile se imbracau aproximativ la fel, in ziua de azi aproape ca numai vezi doua femei in aceeasi vestimentatie. Inainte toata lumea se imbraca in weekend in haine de sarbatoare, de obicei de culoare inchisa, iar la scoala se purta uniforma. In ziua de azi a revenit moda anilor 70, cand se purtau haine evazate, pantaloni largi, parul dat intr-o parte. In anii 20 apare silueta modernista- subtire si functionala, eliberata de corset. Mai tarziu idealul corpului feminin era reprezentat de forme si rotunjimi, iar la sfarsitul secolului se revine la o silueta extrem de subtire, aproape lipsita de forme. In ziua de azi avem un corp nu numai foarte slab ci si ferm, cu contururi bine definite si o musculatura lucrata indelung. 8. Explicai dubla funcie a modei: de uniformizare i de difereniere. Uniformizarea este reprezentata de obicei de un colectiv(muncitorii unei fabrici, elevii unei clase, un grup de maicute). De obicei cei cu venituri mici se imbraca la fel. Cei cu capital se diferentieaza insa de cei saraci prin moda pe care o adopta. S-a ajuns acolo unde anunmite vedete se remarca prin creatori de moda proprii. 9. Comentai sintagma corpuri docile. Corpul feminin este ceea ce a fost denumit trup docil, fiind supus unui regim dur, cel mai adesea tiranic, din dorinta de conformare cu normele sociale. Aceasta continua (uneori obsesiva) preocupare pentru aspectul corporal functioneaza, in general, ca parte a componenta a mecanismului normalizator al puterii si, in particular, ca modalitate de reproducere a relatiilor de gen.

Tutorat 6
EXERCIII 1. Construii texte pornind de la urmtoarele titluri: Ministerului Aprrii Naionale i este ruine de iniiativa ministrului Pascu privind dreptul la replic (Adevrul, 9 iulie 2002) "Confuzia care se face intre Ministerul Apararii si initiativa privind Legea dreptului la replica nu este fericita", a declarat, ieri, secretarul de stat George Cristian Maior, seful Departamentului pentru Integrare Euroatlantica si Politica de Aparare din Ministerul Apararii Nationale (MApN). Pentru intelegerea semnificatiei acestei declaratii, amintim ca, dintre cei trei secretari de stat din MApN, George Cristian Maior este cel care ii tine cel mai frecvent locul ministrului Pascu la conducerea ministerului, deci este "numarul doi" in ierarhia MApN. Ieri, cu prilejul sedintei de bilant a departamentului pe care il conduce, secretarul de stat Maior a mai sustinut ca proiectul Legii dreptului la replica "este o initiativa a domnului deputat Ioan Mircea Pascu"; "nu cred ca initiativa dlui Pascu trebuie pusa in legatura cu apartenenta domniei sale la structurile guvernamentale", a insistat secretarul de stat Maior. Amintim ca, acum doua saptamani, MApN a lansat si un CD consacrat promovarii in Occident a campaniei pro-NATO a Romaniei, CD care cuprinde ample referiri la legislatia moderna a tarii si la libertatea presei, dar nu contine nici o referire la proiectul ministrului Pascu privind dreptul la replica. Ori toi s murii, ori toi s scpm Dupa modelul operei lui Ion Luca Caragiale, cam asa ceva se intampla in zilele noastre cu cei care ne conduc pe noi si tara. Isi arunca unul altuia mata-n sac. Pe fiecare dintre ei nu ii intereseaza decat campania electorala, in goana dupa voturi. Propaganda electorala, bani aruncati pe geam si asta in vreme de criza cand specialistii spun ca nici macar nu am intrat in criza financiara. Cei mai afectati suntem noi, clasa sociala de jos si de mjiloc. Ori murim noi, cei care muncim, platim darile catre stat(multe taxe, impozite, asigurari) ori scapam cu totii?Adica si voi cei care ne guvernati banii noua. "Au dreptul oamenii politici s-i retueze imperfeciunile fizice? (Adevrul, 31 iulie 2002) Este cunoscut cazul cancelarului german Schroeder, care s-a adresat Justitiei, solicitand sa se interzica unei agentii de presa sa mai insiste asupra afirmatiilor ca si-ar cani parul, ceea ce a starnit ecouri nefavorabile, multe ziare invinuindu-l pe seful guvernului ca ar fi dat dovada de vanitate si lipsa de simt al umorului. Schroeder, in varsta de 58 de ani, s-a simtit lezat, in perspectiva alegerilor din septembrie, de posibile consecinte asupra imaginii sale, care, mai ales in epoca televiziunii, are o importanta vitala pentru orice om politic. Este clasic exemplul lui Nixon care, candidand, pentru prima oara, in 1960, la fotoliul prezidential, impotriva lui Kennedy, a pierdut alegerile pentru ca, la dezbaterea fata in fata cu oponentul sau, nu s-a mai barbierit pentru a doua oara in aceeasi zi (barba ii crestea foarte repede), ceea ce a "dat" foarte prost pe sticla. Dincolo de anecdotica

intamplarii si indiferent daca Schroeder isi vopseste sau nu parul, intrebarea pe care si-o pun canalele mass media internationale este daca un politician are sau nu dreptul sa-si cosmetizeze imaginea. Radioteleviziunea publica britanica a initiat chiar o dezbatere internationala, invitandu-si auditoriul din diverse tari sa-si expuna opiniile. Raspunsurile primite sunt extrem de interesante. Un ascultator din Scotia se intreaba a cui e vina pentru ca opinia publica isi concentreaza mai mult atentia asupra imaginii oamenilor politici decat asupra programelor si actiunilor lor. Apartine aceasta vina mediilor de informare sau oamenilor politici insisi? Ideea e reluata si de un ascultator german, care se intreaba la randul lui: "Cui ii pasa ce culoare are parul cancelarului? Daca va pierde alegerile, nici un frizer n-o sa-i mai fie de vreun folos". Un ascultator britanic se mira: "Nu pot sa cred ca vreun alegator cu capul pe umeri e preocupat de faptul daca cineva are sau nu fire de par carunt si cauta sa le ascunda. Importante sunt celulele cenusii si dovada ca ele exista". In schimb, un ascultator din Irlanda e de alta parere: "Ne place sau nu, in epoca televiziunii oamenii au reactii televizuale. Uitati-va la Blair. Fruntea incepe sa i se goleasca si cu siguranta procedeaza la masuri in consecinta: fie ca recurge la implanturi, fie ca foloseste sampoane speciale pentru a mari volumul firelor de par". Parerile sunt, cum se vede, impartite, si chiar daca e adevarat ca pentru un om politic pe primul plan ar trebui sa se afle programul sau de activitate, nu e mai putin adevarat ca, in conditiile cand se pune atata pret pe imagine, are si el dreptul, ca oricare alta persoana, sa-si apere imaginea, chiar cu pretul unor retusuri. De felul cum arata, cum "da" pe sticla, pare a depinde, in masura tot mai mare insa, si viitorul, si cariera sa in batalia pentru putere. 2. Sugerai titluri pentru urmtoarele texte. Dreptul la replica- o rusine A fi sau a nu fi Oamenii politici si imperfectiunile lor fizice 3. Discutai adecvarea titlului la coninut n cazul urmtoarelor tiri. EXERCIII 1. Oferii o analiz macrosemiotic a metaforei fundamentale viaa ca teatru, insistnd asupra interferenei diverselor coduri semiotice. Viata ca teatru- Teatru. Desi numai impartasim acelasi interes pentru acest lucru, totusi ne lovim de el zilnic. De la o discutie negativa pe care o are cineva, atunci cand se cearta iar tonul vorbirii este ridicat in semiotica denumim acest lucru teatrelitate negativa. Desigur ca exista si opusul. Teatrelitatea pozitiva a ritulurilor interpersonale asigura celasi fundament teatral pozitiv, ii scoate cu fata curata pe interlocutori. 2. Comparai definiiile cuvntului personaj n mai multe dicionare i explicai diferenele. PERSONJ, personaje, s.n. 1. Persoan (1) care deine o funcie important n viaa politic, social, cultural; personalitate (3). 2. Fiecare dintre persoanele (1) care figureaz ntr-o oper literar; erou ntr-o literatur, muzical, cinematografic sau plastic. P. anal. Persoan care are un rol n anumite ntmplri. [Var.: (astzi rar) persongiu s.n.] Din fr. personnage, it. personaggio. PERSONJ s. 1. erou, (nv.) persoan. (~ ntr-o oper literar.) 2. (nv.) fa, obraz. (~ ntro pies.) 3. rol. (Ce ~ interpretezi?) 4. v. persona-litate. Fie ca este vorba de un actor care joaca intr-o opera de teatru, de protagonistul unei opere literare, de o persoana cunoscuta il numim personaj.

3. Definii cele dou tipuri de orientare n interpretarea textului spectacular: liniar (narativ-discursiv) i tabular (poetic). Textul liniar(narativ-discursiv) este diferit de cel tabular. Cel liniar tinde spre narativitate(expunere, relatare a unui fapt, a unui eveniment sau a mai multor fapte sau evenimente ntr-o desfurare gradat (i n form literar); povestire), pe cand cel tabular are un limbaj de poezie, specific acesteia. 4. Discutai evoluia didascaliilor n diacronia textualizrii/reprezentrii (de la teatrul clasic la experimentarea becketian din Act fr cuvinte). In teatrul clasic maxima economie o reprezenta absenta didascaliilor in teatrul grec. De cealalta parte avem o dezvoltare a didascaliilor pana la invadarea completa. 5. Comentai urmtoarea definiie a teatrului: Teatrul reprezint comunicarea uman, aadar el comunic despre comunicare prin comunicare: prin ce poate fi reprezentat, prin ce sau cu ajutorul a ce se poate comunica. (Osolsobe apud Pavis, 1980: 79). Nuanai dihotomia fundamental: comunicare intern (n interiorul ficiunii) i comunicare extern (ntre scen i sal) evideniind i alte procese de comunicare, ca de exemplu: spectator-spectator, actor-actor, actor-spectator. Fie ca e vorba de mimare, gesticulatie s.a. avem un act de coumincare. Felul cum ne miscam, cum luam poztie, cum imitam ceva sau pe cineva, ce atitudine insusim ne indica arta teatrala reprezentata prin comunicarea umana. Spectatorii sunt cei care vin la teatru si privesc spectacolul, tot spectatori sunt si aceia care merg pe strada si privesc ceva anume, intre spectatori si actori are loc un act de comunicare. Fie ca vorbim de relatia spectator-spectator, actor-actor sau actor-spectator intotdeauna exista o cominicare intre ei, care se realizeaza intr-un anumit context, pe un cod inteles de ambele parti.

Mihaila Costel, Anul II,Grupa 2