P. 1
Pierderea de Biodiversitate(2)Mn

Pierderea de Biodiversitate(2)Mn

|Views: 108|Likes:
Published by Iuliana Capsuc

More info:

Published by: Iuliana Capsuc on Apr 02, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/07/2013

pdf

text

original

ACADEMIA DE STIINTE ECONOMICE BUCURESTI ECONOMIE ECOLOGICA

PIERDEREA DE BIODIVERSITATE

Capsuc Iuliana

Grupa 1333 Cuprins: Introducere……………………………………………………………….….………………………. I –Biodiversitatea si pierderea de biodiversitate…………………3 Cap.11 Cap. III –Concluzii si propuneri…………………………………………….…………14 Bibliografie…………………………………………………………………. II –Biodiversitatea in zona Delta Dunarii…. …3 Cap.…………16 2 .……………………….

aerul si solul. Biodiversitatea fiind direct responsabila de calitatea aerului pe care populatia planetei il respira.Cu ajutorul biodiversitatii este descrisa intreaga gama a variabilitatii 3 . Bunurile si serviciile oferite de biodiversitate sunt absolute este fundamentale pentru existent omenirii. Cap. si aici vorbim de totalitatea plantelor. este nevoie de existent celei de a patra resursa nu mai putin importanta decat cele trei si anume . I. biodiversitatea. animalelor. de calitatea apelor si de permanenta sursa bunurilor materiale . In acelasi timp biodiversitatea este esentiala si in securitatea alimentara. Pentru existent celor enumerate mai sus .Biodiversitatea si pierderea de biodiversitate Biodiversitatea reprezinta o varietatea impresionanta a tot ceea ce reprezinta viata pe Terra . creaza o dependenta intre umanitate si biodiversitate . dar si interactiunile dintre acestea. Aceasta biodiversitate alcatuita din totalitatea vietuitoarelor Terrei.Introducere Cele trei resurse naturale foarte importante pentru existenta pe Terra sunt : apa. Pamantul este unic in sistemul nostrum solar tocmai datorita existentei biodiversitatii. ecosistemelor si genelor.

precum si diferentele climatice intre campie si munte impuse de altitudinea reliefului. 90 habitate specific dunelor si zonelor stancoase si 135 de habitate specific terenurilor agricol. au determinat aparitia unui mare numar de habitate. 206 habitate forestiere. In total s-au analizat 261 de zone in intreaga tara si sau identificat si caracterizat 783 de tipuri de habitate si anume :13 habitate de coasta. 196 habitate specific pasunilor si fanetelor. Habitatele din Romania sunt caracterizate de o anumita compozitie a florei si a faunei. 1433 habitate specific zonelor umede. Alt factor care 4 . Diversitatea ecosistemului si deversitatea genetica a unei specii din acest ecosistem sunt component ale biodiversitatii. componente ale biocenozelor si sunt influentate de diferiti factori climatici sau edafici.organismelor vii in cadrul unui complex ecologic . Influentele climatice. ale zonelor aride din partea estica. la cele oceanice din partea vestica a tarii. Tara noastra este acoperita de ecosisteme naturale si semi-naturale in procent de 47%.

inundatiile. 5 . activitatea omului are un aport si mai puternic asupra biodiversitatii. aglomerarea zonelor urbane. poluarea mediului. braconajul speciilor salbatice. Factorii antropici ai pierderii de biodiversitate.determina marea varietate de habitate din Romania este reprezentat de compozitia chimica a rocilor din substrat (sol. vanturile puternice (tornade si uragane) reprezinta cauzele naturale care au condus la pierderea de biodiversitate. pasunatul excesiv. incalzirea planetara. pierderea speciilor salbatice. Cutremurile de pamant . introducerea speciilor straine in ecosistem.” Desi factorii naturali au un aport foarte mare la pierderea de biodiversitate . Cauzele naturale si actiunea omului asupra mediului inconjurator dea lungul anilor au cauzat in aceeasi masura eroziunea biodiversitatii. Willson afirma exstinctiei speciilor ca “factorul uman reprezinta principala cauza a si anume: distrugerea habitatelor naturale. Pe parcursul anilor prin actiunile multiple si repetate ale oamenilor au fost distruse habitate naturale si in acelasi timp vietuitoarele respectivelor habitate Factori naturali ai pierderii de biodiversitate. subsol). Aceste cause naturale in ultima perioada s-au manifestat la o intensitate mult mai ridicata in comparatie cu anii trecuti.

Poluarea Poluarea este un fenomen care si-a facut aparitia odata cu revolutia industrial. Poluarea exercita actiuni nedorite asupra solului . 6 . dar acestea nu sunt infinite si nici folosite in mod rational. construirea unor noi artere de circulatie si exploatarea non durabila a resurselor naturale duc rapid si sigur la distrugerea ireparabila a numeroase habitate si a plantelor si animalelor acestora. Cresterea semnificativa a populatiei reprezinta o presiune puternica asupra resurseloe Terrei . In rauri ajung reziduri industriale dar si ingrasaminte chimice care sunt conduse tot aici si in lacuri de catre ploi . Acest fenomen numit poluare are influente tot mai devastatoare asupra biodiversitatii.Acestea odata ajunse in rauri si lacuri duc la moartea a numeroase specii de plante si animale care traiesc in acest mediu. Defrisarea padurilor . ci se petrec simultan asupra diferitelor component ale boidiversitatii si face ca aceasta deteriorare sa fie si mai rapida si mai puternica.Factorii care duc la deteriorarea mediului nu reprezinta o actiune izolata . Terra detine resurse reinoible . Aceasta presiune face ca 800 de milioane de oameni sa fie intr-o stare de foame cronica. aerului dar si asupra apei.

“Efectul sera” a aparut datorita emisiilor de gaze si acesta a condus automat la mari schimbari climatice. Efectele acestora sunt nocive asupra sanatatii oamenilor . Folosirea insecticidelor organoclorurate si organofosforice. conducand la aparitia fenomenelor de mutatie si 7 . In zonele urmabe si orasele mari este cel mai usor vizibil aceste “Efect de sera” deoarece aici ezista un numar mult mai mare de autoturisme care produc gaze.Gazele emanate in atmosfera polueaza aerul si afecteaza foarte mult vietuitoarele acestuia. Desi sunt cunoscute avantajele folosirii acestor substante cercetarile efectuate au demonstrate ca diferitele pesticide au efecte daunatoare asupra vertebratelor si inclusive asupra omului. erbicidele sunt foarte eficiente in distrugerea anumitor grupuri de microorganism si anume fungi si bacteria. In componenta unor produse alimentare gasim pesticide care afecteaza omul .

Incalzirea planetara. Drept exemplu la algele marine s-a descoperit inhibarea diviziunii celulare si diminuarea accentuate a fotosintezei. Prin acest process sunt afectate zonele de tundra arctica si vegetatie luxurianta din Africa de Sud.efecte cangerigene. Exista in acelasi timp efecte complexe si asupra plantelor. Pentru cei care au migrat catre 8 . Aglomerarea zonelor urbane. Aceasta migrare este un fenomen cauzat de starea de subdezvoltare si de foamete. Odata cu dezvoltarea proceselor industriale au fost eliberate in atmosfera cantitati uriase de dioxid de carbon. Migrarea oamenilor catre zonele urbane a avut drept consecinta aglomerarea acestor zone.

Studiile efectuate arata ca in anul 2050 vor fi 9 miliarde de oameni pe Terra. Pierderea resurselor genetice vegetale. Pentru formarea unui strat de 10 mm de sol este necesar un timp de la 1 pana la 4 secole. Odata ce terenul a fost erodat acesta se reface foarte greu chiar daca este acoperit de vegetatie. Stabilirea numarului speciilor care au disparut pe parcursul anilor sau care sunt amenintate cu disparitia . In tara noastra acest fenomen se petrece in special in sudul Olteniei. acestea au reprezentat mereu o viata mai buna si rezolvarea multor probleme. In acest caz pentru asigurarea hranei . Cresterea resurselor alimentare este posibila doar prin crearea unor culture performante atat la nivel productive cat rezistente la adversiunile mediului natural. cresterea resurselor alimentare este obligatorie. Degradarea solului Eroziunile se datoreaza exploatarii nerationale a pamantului si automat acestea conduc la degradarea solului. Exploatarile nerationale au dus la distrugerea vegetatie de pe portiunile respective de sol si drept urmare ploile violente erodeaza respectivele zone. Evaluarea ritmului de extintie a speciilor.marile zone urbane . Degradarea vegetatiei produce un fenomen foarte periculos care se amplifica in ultima perioada si acesta fiind: procesul de desertificare. 9 . este un process foarte dificil.

iar in urmatorii 30 de ani vor exista alte 2 miliarde. Aceasta stare de nepregatire este demonstrate de catre continuarea degradarii mediului natural. in prezent exista peste 2 miliarde de oameni in plus de hranit. numarul de persoane afectate de schimbarile climatice s-a dublat. Pierderile de resurse biologice si consecintele acestora sunt facori cunoscuti de catre omenire . pierderile vietuitoarelor mici precum nevertebratele precum ciupercile sau algele. Aproximativ 40% din suprafata planetei duce lipsa de apa potabila. 10 . Conservarea biodiversitatii. Numeroase specii de pasari si mamifere vor disparea. In acest moment fiecare individ trebuie sa actioneze si individual pentru ca este o problema care apartine tuturor nu doar cuiva anume. iar peste 30 de ani proportia se va mari de pana la 50%. In ultimii 10 ani. dar in acelasi timp nu este pregatita pentru infruntarea lor. unde aceasta proportie atinge 90%.Comparativ cu evaluarea pierderilor vertebratelor mari . cea mai grava problema este in partile estice ale Asiei.Daca fiecare locuitor al Terrei nu va actiona promediu. o treime din fondul piscicol va fi epuizat datorita supraexploatarilor si concentratia de dioxid de carbon s-ar putea dubla pana in 2050. Jumatate din apele planetei sunt poluate si in curs de secatuire. in urmatorii ani 70% din suprafata Pamantului va fi grav afectata de distrugerile facute de om. este un proces mult mai dificil de efectuat. Comparativ cu anul 1952.

Gheorghe (pe malul drept.Din consumul mondial. Conservarea biodiversitatii prezinta serioase dificultati generate de complexitatea aspectelor care caracterizeaza biodiversitatea insasi. orasul Tulcea). considerat cel mai important punct geografic din regiune. Lungime: 19 km.Este locul unde 11 . Cap. II – Biodiversitatea in zona Delta Dunarii Delta Dunarii se afla la intretaierea paralelei 45º latitudine nordica cu meridianul 29º longitudine estica. Lungime de 105 km pana la Periprava. Are aspectul unui triunghi echilateral cu laturile de cca 80 km lungime. ca si cum si-ar lasa libere apele pentru a forma un lac. TULCEA . 90% revine unei cincimi a populatiei lumii care traieste in tarile dezvoltate. bratul cu acelasi nume are o albie lata. Principalele cursuri de apa sunt cele 4 brate de varsare ale Dunarii in mare: CHILIA .brat ce se intinde intre Chilia si Sf. cu doua ramificatii si o microdelta proprie. Aceasta stare generala de saracie afecteaza aproximativ 4 miliarde de oameni care traiesc cu mai putin de 2 dolari pe zi. In amonte de portul Tulcea.cel mai nordic brat si cel mai activ. La vreo 7-8 km de portul Tulcea se afla insusi “capul” deltei.

specii mediteraneene.18 m SFANTUL GHEORGHE – cel mai vechi brat de varsare a Dunarii in mare. asiatice si reprezentata de cea mai compacta 12 . La sudul bratului Sfantu Gheorghe se desfasoara gruparea de lacuri Razelm-Sinoe. constituind bratele Chilia si Tulcea. si litoralul Marii Negre de la bratul Chilia pana la Capul Midia. balcanice. latime maxima: 250 m. Rezervatia biosterei Delta Dunarii se intinde pe o suprafata de 580.Lungime: 64 km . mai drept si mai amenajat brat de varsare. SULINA – cel mai scurt. animale si insecte care traiesc in Delta Dunarii. Un studiu recent al Academiei Romane.Dunarea isi imparte pentru prima oara apele. formand impreuna cu zona de mlastini si de grinduri din preajma un ansamblu morfologic si hidrografic. Complex lagunar Razelm-Sinoe. a relatat existenta a aproximativ 5000 de specii diferite de plante. adancime maxima. Flora este compusa din elemente autohtone.000 ha si cuprinde Delta Dunarii. Dunarea maritime.Lungime: 64 km.

zona stuficola din lume ca intindere ca si padurea de stejari si liane mediteraneene de pe grindul Letea si Caraorman. Datorita atractivitatii foarte mari. Ecosistemul ei poate fi distrus de efectele pe care le are omul asupra ei. iar orase precum Tulcea. Specialistii sustin ca.si de cooperare locala sau regionala în toate aceste actiuni. nivelul Marii Negre ar putea creste alarmant. in cazul in care procesul de incalzire globala nu va fi redus. Delta Dunarii ar putea fi inundata total. 13 . mult mai active. Pana acum Delta Dunarii s-au adunat aproximativ 750 de tone de gunoi. care sunt lasate sa se descompuna sub cerul liber sau în depozite improvizate. Galati si Braila. zona litorala a Marii Negre intre Sulina si Vama Veche este in pericol. de protejare a celor existente . De asemenea. existând riscul ca aceste efecte conjugate sa afecteze în continuare echilibrul ecosistemelor naturale si sa se agraveze daca nu vor fi luate masuri de reducere a efectelor negative. In aceste conditii. de refacere a unor zone afectate. Sulina ar urma sa fie partial inundate. care se desfasoara în afara deltei. Delta Dunarii are de suferit de pe urma turistilor.a caror valoare nu este înca afectata . Efectele negative generate de activitatea umana din interiorul deltei se cumuleaza cu cele generate de astfel de activitati. cu vegetatie specifica nisipurilor litorale.

Aceasta pierdere este una uriasa dar in acelasi timp neanteleasa de anumiti oameni ceea ce creaza o alta problema uriasa si care creste de la an la an.In afara de anomaliile meteorologice. III – Concluzii si propuneri In momentul actual una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntam este pierderea biodiversitatii. industriei de constructii si extractiva. unde fenomenul deja a aparut. poluarii si schimbarii climei la nivel global. lacurilor si solurilor. oceanelor. 14 . Mai afectate de acest fenomen sunt partea de vest a Olteniei si partea de sud-est a Banatului. Cap. supra exploatarea padurilor. raurilor. invaziei speciilor straine. precum si alte servicii care depind de ecosisteme. Romania se va confrunta si cu aparitia unor zone desertice. Pierderea biodiversitatii va avea un impact negativ asupra produselor alimentare si aprovizionarii cu apa. Principala cauza a pierderii biodiversitatii o constituie schimbarile habitatului natural datorita sistemelor de productie agricola intensiva. rezultand astfel o catastrofa economica. Exista totusi si o veste buna. Influentele cele mai grave ale schimbarilor climaterice ar putea fi resimtite abia dupa anul 2100.

deoarece genereaza pe de o parte bunuri si asigura servicii direct utilizabile sistemului socio-economic uman. 15 . ca surse de hrana. Pentru stoparea pierderii de biodiversitate se aduc o serie de argumente si motivatii: motivatii economice asupra utilizarii potenliale. a unor specii. Un rol important revine educatiei ecologice a populatiei. a unor categorii de ecosisteme si peisaje. in vederea constientizarii necesitatii protejarii speciilor de animale si plante. ca elemente de baza ale mediului natural in ansamblu. ce considerd pierderea ireversibila a unor forme unice de viata. medicamente sau materii prime in biotehnologie. privind interelatiile dintre diferitele componente ale ecosferei si posibilitalile de a inlelege cum funclioneaza aceasta. iar pe de alta parte mentine procesele ecologice la nivel local. regional si global. aspectul stiintific.Biodiversitatea trebuie conservata pretutindeni pe Pamant. consideratii de ordin etic. care neaga prerogativele speciei umane de a distruge alte specii si sustin dreptul la existenta al oricarei forme de viata. ca o saracie a experientei si orizontului uman. aspectul estetic. in prezent sau viitor.

Brasov. 1994. Fundamentele conservarii diversitatii biologice.Florina Bran. www. Pelecanus. 4.ro 16 .ro 7. Springer.ro 10. Raluca Cretu. Biodiversitatea.stopco2. Ed. 2001. Ed. ASE. 2006.ro 9.ziare. Ceres. Bucuresti. www.ecomagazin. www. Victor Ciochia. Biodiversitatea si functiile ecosistemului. Richard B. Ed.AGIR. Primack. 5. 3. 2008.ro 8. 2. Aves Danubii.ibiol. Problemele economice si ecologice ale Dunarii si Marii Negre. 6. Ed. Mihai Cristea. Ed.Bibliografie 1. Ernst-Detler Schulze. www.deltadunarii. www.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->