MEDIUL, SNTATEA I CALITATEA VIEII

Poluarea aerului i sntatea Influena direct a polurii aerului asupra sntii populaiei const in modificrile ce apar in organismul persoanelor expuse, ca urmare a contactului lor cu diferii poluani atmosferici. Cei mai reprezentativi poluani din atmosfer sunt: a) Poluani cu aciune iritant: pulberi (sedimentabile sau in suspensie) acioneaz la nivelul cilor respiratorii (mucus, epitelii ciliate, etc) care pot fi afectate de inflamaii, rinite, faringite, laringite, bronite sau alveolite ; oxizii sulfului, ce apar in aer prin arderea combustibililor fosili sau din diferite procese industriale, au un grad mare de solubilitate, produc iritaii ale cilor respiratorii; oxizii azotului, rezult la fel ca cei ai sulfului, produc la nivelul cilor respiratorii blocarea micrilor cililor epiteliilor bronhice i traheale; substanele oxidante generate prin aciunea radiaiilor ultraviolete asupra unor produi de ardere ai hidrocarburilor, au efect iritant pentru cile respiratorii ; pumbul, eliminat in atmosfer sub form de vapori care se condenseaz relativ repede, poate ptrunde in organismul uman atat pe cale respiratorie cat i pe cale digestiv . b) Poluanii cu aciune infectant sunt reprezentai de diveri germeni patogeni din atmosfer. c) Poluanii cu aciune asfixiant (CO) sunt cei care impiedic asigurarea cu oxigen a esuturilor organismului. Monoxidul de carbon rezultat din arderile incomplete, combinandu-se cu hemoglobina formeaz carboxihemoglobina i produce in funcie de concentraie intoxicaii cronice sau chiar moartea. d) Poluanii cu aciune fibrozant produc modificri fibroase la nivelul aparatului respirator. e) Poluanii cu aciune cancerigen pot fi organici (hidrocarburi policiclice aromatice, insecticide organoclorurate) sau anorganici (azbest, As, Se, Cr, Co, Be, Ni). f) Poluanii cu aciune toxic sistemic (Pb, Cd, Hg, pesticide organoclorurate i organofosforice) sunt agenii toxici care dup ptrunderea in organism determin leziuni specifice la nivelul anumitor organe.
1

Efectele apei poluate asupra starii de sanatate Ca i aerul, apa este un factor indispensabil vieii. In organisme ea indeplinete multiple funcii, de la dizolvarea i absorbia elementelor nutritive, la transportul i eliminarea produilor nocivi i/sau rezultai din metabolism. Aciunea poluanilor organici provoac modificri organoleptice evidente. Dintre aceti micropoluani, trei sunt considerai principali: pesticidele, detergenii i hidrocarburile. Pesticidele organoclorurate, datorit degradrii lor biologice lente i remanenei prelungite in ap, se acumuleaz in esutul adipos al organismului i acioneaz asupra ficatului, sistemului nervos, asupra unor enzime, avand aciune cancerigen. Efectele toxice ale detergenilor se manifest la concentraii ridicate. Datorit activitii tensioactive, ei acioneaz in sensul favorizrii toxicitii altor substane chimice care se gsesc concomitent in ap i in tubul digestiv. Hidrocarburile policiclice aromatice au o aciune cancerigen asupra organismului. Ele se dizolv foarte lent in ap, ins solubilitatea lor poate fi favorizat de prezena detergenilor anionici. Methemoglobinemia infantil este o intoxicaie a organismului produs de o cantitate mare de nitrai din apa de but (40-60 mg/dm3). Mecanismul intoxicaiei const in reducerea nitrailor la nitrii, reducere ce poate avea loc exogen-in ap, dar mai ales endogen, in intestin i blocarea hemoglobinei la methemoglobin. Se manifest in special la copii in primul an de via, alimentai artificial. Dintre afeciunile infecioase care se pot contracta prin consumul apei poluate,se pot aminti: hepatita, febra tifoid, leptospiroza, tuberculoza.

Efectele gestionrii deeurilor asupra strii de sntate a populaiei

Cele mai grave efecte ale managementului defectuos al deeurilor solide pot fi considerate poluarea aerului i contaminarea rezervelor de ap de but. Efectele se rsfrang, in cele din urm, asupra populaiei, afectand fie direct, fie indirect starea de sntate a acesteia. De altfel, in aezrile urbane, agenii patogeni din aer, ap, sol sau hran s-au numrat intotdeauna printre cauzele majore de imbolnvire, iar sntatea locuitorilor a depins de abilitatea lor de a administra propriul mediu de via. Unele boli infecioase i parazitare sunt in relaie direct cu colectarea i eliminarea inadecvat a deeurilor menajere. La gestionarea deeurilor menajere se observ o slab mobilizare in mediul urban prin inlocuirea parial a containerelor deteriorate, prin adugarea de containere pentru colectarea selectiv i realizarea de platforme betonate pentru acestea. Poluarea produs de deeuri asupra factorilor de mediu implic efecte negative i asupra sntii populaiei , de regul nemonitorizate ca avand un efect direct asupra sntii populaiei. De asemenea, incendiile provocate la depozitele de deeuri pot avea efect negativ asupra strii de sntate a populaiei gazele eliberate din arderea deeurilor pot provoca iritarea cilor respiratorii i dificulti in respiraie. Mediul si sanatatea perspective Cunoaterea i determinarea unor factori de risc de mediu au o deosebit importan i constituie poate, cea mai valoroas activitate pentru promovarea i pstrarea strii de sntate a populaiei. Mediul ambiant poate influena sntatea prin: factori fizici (clim, aer, ap, sol, zgomot, poluare, radiaii); factori biologici (hran, microorganisme, calitatea nutritiv i microbiologic a alimentelor); factori socio-comportamentali i organizaionali (structura social, mobilitatea populaiei, educaie, cultur, factori economici, stres). Degradarea mediului, prin poluarea aerului, zgomot, substane chimice, scderea calitii apei i pierderea zonelor naturale, combinate cu modificri ale stilului de via, pot contribui la creteri substaniale ale ratelor de obezitate, diabet zaharat, boli ale sistemelor cardiovascular i nervos i a cancerului toate fiind probleme majore de sntate public pentru populaia Europei. Astmul, alergiile i unele tipuri de cancer legate de presiunile asupra mediului sunt de interes special pentru copii.
3

Diferene semnificative ale calitii mediului in cadrul Europei depind de presiunile legate de diferite aspecte, de exemplu, de urbanizare, poluare i utilizare a resurselor naturale. Expunerile i riscurile asociate de sntate, precum i beneficiile de reducere a polurii i de un mediu natural, nu sunt uniform distribuite in cadrul populaiilor. Calitatea aerului este mai rea in mediul urban, decat in cel rural. In perioada 1997 - 2008, 13 - 62% din populaia urban a Europei a fost expus la concentraiile pulberilor in suspensie (PM10) fine i grosiere din aerul inconjurtor care au depit valoarea limit UE stabilit pentru protecia sntii umane. Fraciunea de particule fine (PM2.5) reprezint o problem de sntate special, datorit faptului c acestea pot penetra sistemul respirator profund i pot fi absorbite in sange. A fost recent demonstrat c reducerea unei astfel de expuneri ar aduce catiguri importante de sntate. Concentraiile medii anuale de PM10 din mediul urban european nu s-au schimbat in mod semnificativ in ultimul deceniu. Principalele surse sunt traficul rutier, activitile industriale, precum i utilizarea combustibililor fosili pentru inclzire i producerea de energie. Traficul motorizat este o surs major pentru fraciunile PM responsabile de efectele nocive asupra sntii. Sursele de transport, de asemenea, reprezint o proporie substanial a expunerii umane la zgomot, care are un impact negativ asupra sntii umane i a bunstrii. . Poluarea fonic i sntatea Datorit ritmului alert de desfurare a actvitilor zilnice, zgomotul devine unul dintre cei mai influeni factori de stres, care conduce la creterea oboselii i la perturbarea activitilor umane. Din acest motiv poate fi considerat ca unul din efectele secundare negative ale civilizaiei. Poluarea sonor provoac la nivelul organismului uman o serie intreag de efecte incepind cu uoare oboseli auditive pina la stri nevrotice grave i chiar traumatisme ale organului auditiv. Agresiunea datorat zgomotelor constituie o cale de degradare a mediului ambiant urban i are o aciune complex asupra organismului in funcie de frecvena, tria i poziia surselor.

Sursele principale de zgomot in mediul urban includ transportul rutier, feroviar, aerian, industriile, activitatea de construcii i activitile publice (restaurante, discoteci, mici ateliere), comportamentul inadecvat al vecinilor. In prezent poluarea acustic este singura form de poluare cu tendine in cretere i cu reclamaii din partea populaiei. Pentru oprirea acestei tendine s-au adoptat msuri legislative de diminuare a nivelurilor de zgomot prin aciuni atat la surs, adic asupra elementelor generatoare de zgomot, cat i la receptor, asupra elementelor ce trebuie protejate fa de zgomot (locuine, spitale, coli, locuri de odihn, parcuri etc.). In cadrul politicilor Uniunii Europene privind zgomotul, s-a adoptat Directiva 2002/49/EC referitoare la evaluarea i gestionarea zgomotului ambiental care a fost transpus in legislaia romaneasc prin Hotrarea de Guvern nr. 321/2005 privind evaluarea i gestionarea zgomotului ambiant, republicat in anul 2008. Hotrarea de Guvern nr. 321/ 2005 republicat are ca obiectiv evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor duntoare provocate de expunerea populaiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului prin implementarea progresiv a urmtoarelor msuri: determinarea expunerii la zgomotul ambiant, prin realizarea cartrii zgomotului; asigurarea accesului publicului la informaiile cu privire la zgomotului; adoptarea, pe baza rezultatelor cartrii zgomotului, a planurilor de aciune pentru prevenirea i reducerea zgomotului ambiant, in special acolo unde nivelurile de expunere pot cauza efecte duntoare asupra sntii umane. In conformitate cu aceast Directiv pan la data de 30 iunie 2007, autoritile aglomerrilor cu mai mult de 250.000 de locuitori, drumurilor principale cu un trafic mai mare de 6.000.000 de treceri de vehicule/an, cilor ferate principale cu un trafic mai mare de 60.000 de treceri de trenuri/an i aeroporturilor mari aveau obligaia intocmirii hrilor strategice de zgomot, iar pentru toate celelalte aglomerri, drumuri principale, ci ferate principale, aeroporturile mari termenul intocmirii hrilor strategice de zgomot este pan la data de 30 iunie 2012.

Tendinte

Elementele de mediu ale unei vieti de calitate sunt : aerul curat, un nivel de zgomot scazut, apa curata si suficienta, spatii verzi suficiente, un climat local agreabil. Degradarea mediului, prin poluarea aerului, zgomot, substane chimice,scderea calitii apei i pierderea zonelor naturale, combinate cu modificri ale stilului de via, pot contribui la creteri substaniale ale ratelor de obezitate, diabet zaharat, boli ale sistemelor cardiovascular i nervos i a cancerului toate fiind probleme majore de sntate public pentru populaia Europei . Astm, alergii i unele tipuri de cancer legate de presiunile asupra mediului sunt de interes special pentru copii. Organizaia Mondial a Sntii (OMS) estimeaz sarcina de mediu asupra bolilor in regiunea pan-european intre 15 i 20% din numrul total de decese, i intre 18 la 20% de ani de via ajustai in funcie de handicap (AVAH). Scopul principal al politicilor europene este de a furniza un mediu in care nivelul polurii s nu dea natere unor efecte duntoare asupra sntii umane i a mediului, iar grupurile vulnerabile ale populaiei s fie protejate. Ele sunt concretizate in al 6-lea Program de aciune pentru mediu (PAM 6) , Strategia in domeniul sntii i mediului a UE i Planul de aciune 2004 - 2010 . Mai multe domenii de actiune au fost identificate legate de poluarea atmosferica si fonica, protectia apei, produse chimice, imbunatatirea calitatii vietii in special in zonele urbane. In Europa, au existat reduceri de succes in nivelurile de dioxid de sulf (SO2) i de monoxid de carbon (CO) in aerul inconjurtor, precum i reduceri marcante de NOX. De asemenea, concentraiile de plumb au sczut considerabil odat cu introducerea benzinei fr plumb. Cu toate acestea, expunerea la pulberi in suspensie (PM) i ozon (O3) rman o preocupare major de sntate legat de mediu, legat de pierderea speranei de via, de efecte acute i cronice respiratorii i cardiovasculare, dezvoltarea pulmonar afectat la copii, i de reducerea greutii la natere. Expunerea umana la zgomot are deasemenea un impact negativ asupra sntii umane i a bunstrii. Aproximativ 40% din populaia care triete in cele mai mari orae din UE pot fi expuse pe termen lung la niveluri medii de zgomot . Tratarea apelor uzate, precum i calitatea, atat a apei potabile, cat i a apei pentru scldat sau imbuntit in mod semnificativ in Europa in ultimii 20 de ani, dar sunt necesare eforturi continue pentru a imbunti in continuare calitatea resurselor de ap.

Sntatea uman poate fi afectat prin lipsa accesului la ap potabil, salubritate inadecvat, consumul de ap dulce contaminat precum i expunerea la ap contaminat pentru scldat. Utilizarea pesticidelor perturb procesele biologice eseniale, de exemplu cele prin care sunt afectate transmisiile nervoase, sau producerea hormonilor. Astfel, a crescut numrul de probleme referitoare la sntatea uman,legate de expunerea prin intermediul apei, alimentelor, sau in imediata vecintate a unor lichide pulverizate . Strategia tematic UE privind utilizarea durabil a pesticidelor stabilete obiectivele de reducere la minimum a pericolelor i riscurilor pentru sntate i mediu care rezult din utilizarea pesticidelor. Aproape toate efectele de mediu i sociale ale schimbrilor climatice pot afecta in cele din urm sntatea uman prin modificarea vremii i prin schimbri ale cantitii i calitii apei, aerului, a ecosistemelor, agriculturii, mijloacelor de trai i a infrastructurii Calitatea vieii i sntii locuitorilor depinde puternic de calitatea mediului urban, care funcioneaz intr-un sistem complex de interaciuni cu factorii sociali, economici i culturali. Spaiile verzi urbane joac un rol important in acest context. O reea multifuncional de zone verzi urbane este capabil s ofere mai multe beneficii de mediu, sociale i economice. Au fost realizate multe progrese prin abordri dedicate imbuntirii calitii mediului i reducerea poverilor in special asupra sntii umane dar rman multe ameninri. Conservarea i extinderea beneficiilor oferite de mediul inconjurtor pentru sntatea uman i bunstare va necesita un efort continuu pentru a imbunti calitatea mediului. Mai mult, aceste eforturi trebuie s fie completate cu alte msuri, inclusiv schimbri semnificative in stilul de via i comportamentul uman, precum i a structurilor de consum.