Sunteți pe pagina 1din 2

Podiul Dobrogei

1. Aezare i limite a) Aezare. Este situat n sud-estul Romniei. b) Limite la nord i vest Dunrea la est Marea Neagr la sud grania cu Bulgaria 2. Relieful

Masivul Dobrogei de Nord cuprinde in partea nord-vestica Muntii Macinului, respectiv partea cea mai inalta , care pastreaza aspecte montane, atingand abia 467 m in vf Greci. Spre est, se individualizeaza culmea Niculitelului ce atinge 363 m, iar Dealurile Tulcei scad treptat in altitudine, terminandu-se ca o peninsula intre apele lagunei Razim si Delta Dunarii. Mai la sud de Dealurile Tulcei se afla Depresiunea Nalbant, depresiune care margineste la nord Podisul Babadagului. La sud de Podisul Babadagului se afla Podisul Casimcei remarcabil prin tetezimea lui si suprafata mare impadurita, cu un relief modelat pe sisturile verzi . Podisul Dobrogei de Sud, situat la sud de aliniamentul Harsova-Capul Midia, este un teritoriu care nu depaseste decat pe alocuri altitudinea de 200 m. Pe un fundament de calcare si gresii s-a asternut o cuvertura de loess. Relieful, in genere, usor ondulat este intrerupt de unele abrupturi stancoase. De-a lungul vaii Carasu, se afla partea cea mai joasa, folosita pt construirea Canalului Dunare Marea Neagra. Unitatile care il alcatuiesc sunt: Podisul Negru Voda, Podisul Oltinei, Podisul Medgidiei. Se remarca in partea estica, la contactul cu Marea Neagra, prezenta unei zone litorale inalte, unde nota specifica o da relieful de faleza, cu totalitatea proceselor geomorfice specifice.
3. Clima

Clima acestui podi este temperat-continental de tranziie. Totui, altitudinea a impus etajarea elementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatur cuprinse ntre 10 i 11 C (mai crescute spre delt) i de precipitaii de cca 500 mm/an.Sectorul predominat de influen climatic este continental (de ariditate) cu frecvena crivului, iarna. nspre litoral se fac resimite influene pontice afectate de brizele marine.
4. Apele

Marginile vestice i nordice sunt marcate de prezena Dunrii, din care la Cernavod se desprinde Canalul Dunre Marea Neagr, ce scurteaz distanele cu 400 km i permite accesul la ap

ntr-o zon semiarid. Rurile dobrogene sunt tributare unor lacuri litorale: Telia i Taia, Lacului Babadag, Casimcea, Lacului Taaul.

Cele mai mari lacuri ale Romniei au dispunere litoral i sunt de tip lagun: L. Razim, L. Sinoe, L. Zmeica, L. Golovia. O alt lagun se afl la nord de Constana: L. Siutghiol. Limanurile fluvio maritime sunt: L. Babadag, L. Taaul, L. Techirghiol, L. Mangalia. Lng Dunre apar lacuri de lunc precum L. Oltina.
5. Vegetaia, fauna i solurile

Vegetatia Asociaiile vegetale aparin stepei i silvostepei, puternic transformat de culturile agricole. Spre nordul regiunii silvostepa este nlocuit cu plcuri de pdure de stejar. Fauna Caracteristice stepei sunt roztoarele precum oarecele de cmp, hrciogul, popndul, iepurele, psrile precum ciocrlia, vrabia, dropia, mierla, potrnichea, oimul orecar, reptilele, insectele.

Solurile Partea superficial terestr se succede de la clasa molisolurilor cu tipul sol blan dobrogean, la clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenuiu i brun rocat.